Filtru
Întâi cele populare
Întâi cele populare
0
În stoc
Ce este Melox şi pentru ce se utilizează Melox conţine o substanţă activă numită meloxicam. Meloxicamul aparţine clasei de medicamente denumite antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), care sunt utilizate pentru reducerea inflamaţiei, febrei şi durerii. Melox este utilizat la adulţi în tratamentul de scurtă durată al poliartritei reumatoide şi al spondilitei anchilozante (cunoscută ca boala Bechterew) atunci când nu este posibilă administrarea de comprimate orale sau supozitoare. 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Melox Nu utilizaţi Melox : - dacă sunteţi alergic la meloxicam sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6 ); - în perioada ultimelor trei luni de sarcină; - la copii sau adolescenţi cu vârsta sub 18 ani; - dacă sunteţi alergic la acid acetilsalicilic sau la alte medicamente antiinflamatoare (AINS); - dacă după utilizarea acidului acetilsalicilic sau a altor medicamente antiinflamatoare nesteriodiene aţi avut vreunul dintre următoarele simptome: - astm bronşic; - obstrucţie la nivelul nasului din cauza inflamaţiei mucoasei nazale (polipi nazali); - urticarie; - umflare a feţei, a limbii sau a gâtului, probleme de respiraţie, probleme la înghiţire (angioedem); 2 - dacă după un tratament anterior cu AINS aţi avut în trecut sângerare sau perforaţie la nivelul stomacului sau intestinului; - dacă aveți ulcer sau sângerări ale stomacului sau intestinelor; - dacă aveţi sau aţi avut în trecut ulcer peptic sau sângerări la nivelul stomacului sau intestinului (care să fi apărut de cel puţin două ori); - dacă aveţi insuficienţă hepatică severă; - dacă aveţi insuficienţă renală severă netratată prin dializă; - dacă aveţi sângerări recente la nivelul creierului (sângerări cerebrovasculare); - dacă aveţi insuficienţă cardiacă severă;. - dacă aveţi tulburări în coagularea sângelui sau urmaţi tratament cu medicamente care previn coagularea sângelui. Atenţionări şi precauţii Melox nu este recomandat pentru tratamentul durerii acute.
Cum să utilizaţi Melox Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Melox este numai pentru administrare intramusculară. Medicamentul trebuie să vi se administreze de către personalul medical specializat. Acest medicament vă este injectat încet într-o fesă. Dacă este necesară administrarea a mai mult de o doză medicul dumneavoastră vă va injecta medicamentul alternativ în ambele fese. Dacă aveţi şoldul protezat, medicul dumneavoastră vă va injecta medicamentul pe partea opusă. Dacă injecţia este foarte dureroasă medicul dumneavoastră va opri injectarea. 4 Doză recomandată: Pentru iniţierea tratamentului vi se va administra o singură injecţie pe zi. Aceasta poate fi crescută în cazuri excepţionale (de exemplu, atunci când nu este posibilă administrarea de comprimate pe gură sau utilizarea supozitoarelor) pentru 2 până la 3 zile. NU DEPĂȘIȚI doza maximă de 15 mg pe zi.
Pacienţi vârstnici şi pacienţi cu riscuri crescute de reacții adverse Dacă sunteţi vârstnic sau prezentaţi risc de a manifesta reacţii adverse, doza zilnică recomandată este 7,5 mg (jumătate de fiolă a 15 mg). Insuficienţă renală Dacă aveţi insuficienţă renală şi sunteţi tratat prin şedinţe de dializă, doza zilnică nu trebuie să depăşească 7,5 mg (jumătate dintr-o fiolă a 15 mg).
Cum să utilizaţi Melox Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Melox este numai pentru administrare intramusculară. Medicamentul trebuie să vi se administreze de către personalul medical specializat. Acest medicament vă este injectat încet într-o fesă. Dacă este necesară administrarea a mai mult de o doză medicul dumneavoastră vă va injecta medicamentul alternativ în ambele fese. Dacă aveţi şoldul protezat, medicul dumneavoastră vă va injecta medicamentul pe partea opusă. Dacă injecţia este foarte dureroasă medicul dumneavoastră va opri injectarea. 4 Doză recomandată: Pentru iniţierea tratamentului vi se va administra o singură injecţie pe zi. Aceasta poate fi crescută în cazuri excepţionale (de exemplu, atunci când nu este posibilă administrarea de comprimate pe gură sau utilizarea supozitoarelor) pentru 2 până la 3 zile. NU DEPĂȘIȚI doza maximă de 15 mg pe zi.
Pacienţi vârstnici şi pacienţi cu riscuri crescute de reacții adverse Dacă sunteţi vârstnic sau prezentaţi risc de a manifesta reacţii adverse, doza zilnică recomandată este 7,5 mg (jumătate de fiolă a 15 mg). Insuficienţă renală Dacă aveţi insuficienţă renală şi sunteţi tratat prin şedinţe de dializă, doza zilnică nu trebuie să depăşească 7,5 mg (jumătate dintr-o fiolă a 15 mg).
0
În stoc
SOLKET 80 mg pulbere pentru soluție orală
Sarea de lizină de ketoprofen
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament,
deoarece conține informații importante pentru dumneavoastră.
Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
Dacă aveţi nevoie de mai multe informații sau sfaturi, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau
farmacistului.
Acest medicament a fost prescris doar pentru dumneavoastră. Nu îl transmiteți altcuiva, acesta
ar putea să-i dăuneze, chiar dacă persoana dată manifestă aceleași semne ale bolii ca și
dumneavoastră.
Dacă apar orice reacţii adverse, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Aceasta
include orice reacții adverse care nu au fost menționate în acest prospect. Vedeți pct 4.
Ce găsiţi în acest prospect:
Ce este SOLKET şi pentru ce se utilizează
Ce trebuie să știți înainte să luați SOLKET
Cum să luaţi SOLKET
Reacţii adverse posibile
Cum se păstrează SOLKET
Conținutul ambalajului și informaţii suplimentare
1.
CE ESTE SOLKET ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Substanța activă a medicamentului SOLKET este sarea de lizină de ketoprofen, care aparține
grupului
medicamente
numite
antiinflamatoare
nesteroidiene
(AINS),
utilizate
pentru
ameliorarea durerii și reducerea inflamației.
SOLKET este indicat în:
Adulţi:
tratamentul simptomatic al afecțiunilor inflamatorii însoţite de durere, inclusiv:
artrita reumatoidă (o boală autoimună care cauzează dureri şi măreşte rigiditatea articulaţiilor);
spondilita anchilozantă (o boala inflamatoare cronica sistemică, care afectează în principal
coloana vertebrală şi articulaţiile);
durere asociată artozei;
reumatism extra-articular (afecțiuni reumatice care afectează structurile non-articulare);
flogoză post-traumatică (stări inflamatorii care persistă în timp după o traumă);
maladii inflamatorii dureroase în stomatologie, otorinolaringologie, urologie şi pneumatologie.
Copii şi adolescenţi:
tratamentul simptomatic şi de scurtă durată al stărilor inflamatorii însoţite de durere, chiar și în
prezența febrei, aşa ca: afecțiuni inflamatorii ale sistemului osteoarticular, dureri post-operatorii şi
în otite.
2.
CE TREBUIE SĂ ŞTIŢI ÎNAINTE SĂ LUAŢI SOLKET
Nu utilizați SOLKET dacă:
sunteți alergic/ă la ketoprofen, alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau oricare dintre
celelalte componente ale acestui medicament (enumeraţi în pct 6);
aţi avut anterior reacţii alergice cum ar fi bronhospasm, crize de astm, rinită acută, urticarie,
polipoză nazală, edem angioneurotic (erupţie edematoasă subcutanată care poate afecta şi
membranele
mucoase)
alte
reacţii
alergic
ketoprofen
substanţe
medicamentoase cu mecanism de acţiune similar (acid acetilsalicilic sau alte antiinflamatoare
nesteroidine (AINS)); Au fost raportate reacţii anafilactice severe, rareori fatale (vezi pct 4
“Reacţii adverse posibile”).
dacă ați suferit de o maladie ce cauzează dificultăți de respirație precum astmul bronșic;
dacă suferiți de maladii severe ale cordului (insuficiență cardiacă);
dacă suferiți de maladii ale stomacului sau intestinului (ulcer peptic activ sau recurent) sau
dereglări de digestie;
dacă suferiți sau ați suferit de hemoragii sau perforații ale stomacului și intestinelor, sau aţi avut
dispepsie cronică;
dacă aţi avut hemoragie gastrointestinală sau perforare ca consecinţă a tratamentului cu AINS
sau alte afecțiuni hemoragice active;
dacă aveţi leucopenie (scădere a numărului de celule albe în sânge) şi trombocitopenie (scădere
a numărului de trombocite în sânge);
dacă aveți o maladie intestinală inflamatorie, precum boala Crohn sau colita ulcerativă;
dacă suferiţi de gastrită;
dacă suferiți de maladii severe ale ficatului (ciroză hepatică, hepatită severă, insuficienţă
hepatică);
dacă aveți insuficienţă renală
dacă sunteți predispus/ă la sângerări (diateză hemoragică) sau aveți un deficit de coagulare
sangvină sau dacă administrați preparate anticoagulante;
dacă faceti la moment tratament intensiv cu diuretice;
-
dacă sunteți în ultimul trimestru de sarcină sau alăptați (vezi pct. Sarcină, alăptare și fertilitate);
dacă pacientul este un copil cu vârsta mai mică de 6 ani.
Atenționări și precauții
Consultați medicul dumneavoastră sau farmacistul înainte să inițiați tratamentul cu SOLKET:
dacă funcţia renală este scăzută, e necesar de administrat Solket cu atenţie;
dacă suferiți de insuficiență cardiacă (o afecţiune care se caracterizează prin incapacitatea
inimii de a-şi îndeplini funcţia), dacă suferiți de dereglări hepatice, cum ar fi ciroza (funcția
hepatică este sever afectată), dacă suferiți de dereglări renale, cum ar fi nefroza (afecţiune
degenerativă a tubulilor renali) sau insuficiență renală cronică, dacă administraţi diuretice
(medicamente care favorizează producerea de urină) sau dacă aveți un volum scăzut al
sângelui (hipovolemie), în special dacă sunteți persoană vârstnică, întrucât funcția renală
trebuie monitorizată cu atenție;
ca şi toţi AINS, acest medicament poate creşte valoarea unor indici de laborator, cum ar fi
nivelul de uree sau creatinina în sânge;
dacă aveţi dereglări hepatice sau testele de laborator indică prezenţa afecţiunilor hepatice, e
necesară evaluarea periodică a nivelului de transaminaze, mai ales în tratament pe termen
lung.
ca și în cazul altor medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), acest medicament
poate provoca creșteri tranzitorii mici ale unor parametri hepatici și, de asemenea, creșteri
semnificative ale valorilor GPT/ALT și GOT/AST (enzime hepatice) (vezi pct. 4, "Reacții
adverse posibile"). În cazul unei creșteri semnificative a acestor parametri, terapia trebuie
întreruptă. La utilizarea ketoprofenului s-au observat cazuri rare de icter (pigmentarea galbenă
a pielii și a albului ochilor) și hepatită (boală hepatică). În cazul unui tratament pe termen lung
se recomandă monitorizarea funcţiei hepatice şi renale, cât şi a celulelor sanguine;
dacă suferiți de hipertensiune arterială necontrolată (tensiune arterială ridicată), insuficiență
cardiacă congestivă (acumularea de lichide în plămâni, cavitatea abdominală sau țesuturile
periferice din cauza capacităţii scăzute de pompare a inimii), boala cardiacă ischemică (boală
cardiovasculară care apare după reducerea fluxului sanguin, cauzată de îngustarea arterelor
coronare),
boala
arterială
periferică
și/sau
boala
cerebrovasculară
(patologie
vaselor
cerebrale);
dacă aveți probleme cardiace sau aţi suferit anterior un accident vascular cerebral sau credeți
că aveţi riscul pentru aceste afecțiuni (de exemplu, dacă aveți hipertensiune arterială, diabet
sau colesterol ridicat sau dacă fumați);
dacă
aveţi
istoric
(chiar
membrii
familiei)
hipertensiune
arterială
şi/sau
insuficiență cardiacă congestivă ușoară până la moderată, sunt necesare monitorizări şi
consultări înainte de iniţierea tratamentului;
medicamentele cum ar fi SOLKET pot fi cauza creşterea riscului unui atac de cord (infarct
miocardic) sau accident vascular cerebral. Riscul creşte în cazul unei doze mai înalte şi
tratamentului de lungă durată;
s-a raportat un risc crescut de fibrilație atrială (bătăi neregulate ale inimii) asociate utilizării
AINS;
poate să apară hiperkaliemia, în special dacă suferiți de diabet zaharat, insuficiență renală
și/sau sunteți tratați cu promotori de hiperkaliemie (vezi "Interacțiunea cu alte medicamente").
Având în vedere aceste circumstanțe, nivelurile de potasiu trebuie monitorizate;
ca şi celelalte AINS, ketoprofenul poate masca simptomele unei infecţii în progresie, cum ar
fi febra;
dacă suferiți de alergii sau ați avut manifestări alergice în trecut;
ca toate medicamentele non-steroidiene, utilizarea ketoprofenului la pacienții care suferă de
astm bronșic sau diateză alergică (predispoziția de a dezvolta o alergie) poate duce la apariția
unei crize astmatice. Dacă aveți astm combinat cu rinită cronică, sinusită cronică și/sau
polipoză nazală, atunci aveți un risc mai mare de alergie la acid acetilsalicilic și/sau AINS
decât restul populației. Administrarea acestui medicament poate provoca crize de astm sau
bronhospasm,
șocuri
alte
reacții
alergice,
special
subiecții
alergici
acidul
acetilsalicilic și/sau AINS (vezi "Nu utilizaţi SOLKET").
dacă aveţi tulburări de vedere cum ar fi vedere înceţoşată, consultaţi medicul, deoarece
tratamentul trebuie întrerupt;
dacă suferiți de tulburări hematopoietice (care modifică formarea și maturarea celulelor
sanguine), lupus eritematos sistemic (boală autoimună) sau boli mixte de țesut conjunctiv,
SOLKET trebuie utilizat cu prudență.
SOLKET împreună cu alte medicamente
Spuneți medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă administrați, ați administrat recent sau s-ar
putea să administrați orice alte medicamente sau produse farmaceutice.
Nu administrați acest medicament dacă luați:
Alte medicamente antiinflamatorii nesteroidiene (AINS) și doze mari de salicilați (mai mari
decât 3 g pe zi), deoarece poate creşte riscul de ulcer şi sângerări gastrointestinale.
Medicamente folosite pentru a preveni formarea trombilor sanguini (anticoagulante precum
heparina și warfarina, antiagreganţi plachetari precum ticlopidina și clopidogrelul); AINS
potenţează efectul acestor medicamente, fapt ce duce la creşterea riscului de sângerare. Dacă
administrarea concomitentă nu poate fi evitată, e necesară o monitorizare strictă.
Litiu, folosit pentru tratamentul psihozei maniacal-depresive periodice. AINS pot creşte
concentraţiile plasmatice de litiu până la niveluri toxice.
Metotrexat (utilizat pentru tratamentul unor afecțiuni autoimune și a unor tumori), dacă este
utilizat în doze mai mari de 15 mg pe săptămână, comitent cu ketoprofen, poate atinge
niveluri
toxice
sânge.
Administrați
metotrexatul
puțin
după
întreruperea/începerea tratamentului cu ketoprofen.
Hidantoine
(cum
fenitoina)
sulfonamide
(cum
unele
antibiotice
alte
medicamente): efectele toxice ale acestor substanțe pot creşte.
Combinaţii cu alte medicamente ce necesită precauţie:
Medicamente
care
favoriza
hiperkaliemia,
sărurile
potasiu,
diuretice,
antagoniștii angiotensinei II, AINS, heparină (heparină cu greutate moleculară mică sau
heparină nefracționată), ciclosporină, tacrolimus și trimetoprim.
Tenofovir (utilizat în tratarea anumitor infecţii provocate de viruşi). Poate creşte riscul de
apariţie a insuficienţei renale;
Medicamente utilizate pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, cum ar fi beta-blocante,
diuretice, inhibitori ECA și antagoniști ai receptorilor angiotensinei II.
Este esențial să vă asigurați că sunteți hidratat adecvat înainte de inițierea terapiei
administrare concomitentă, iar funcția renală trebuie monitorizată cu atenție la începerea
tratamentului (vezi "Atenționări și precauții"). AINS pot diminua efectul diuretic al acestor
medicamente.
Doze
mici
metotrexat
(mai
puțin
săptămână):
creșterea
toxicității
hematologice a metotrexatului în general. Monitorizați analizele de sânge în primele câteva
săptămâni de administrare a acestei combinații. Intensificaţi supravegherea chiar și în cazul
unei ușoare dereglări a funcției renale și la vârstnici.
Corticosteroizi (medicamente utilizate în tratamentul inflamației): risc crescut de ulcerații
gastro-intestinale sau sângerare (vezi "Atenționări și precauții").
Pentoxifilină (un medicament pentru îmbunătățirea circulației sanguine): risc crescut de
sângerare. Este necesară o monitorizare clinică mai frecventă.
Zidovudină (medicament antiretroviral utilizat pentru tratamentul HIV): creșterea riscului de
toxicitate hematologică cu anemie severă. Faceţi analiza generală a sângelui și verificaţi
numărul de reticulocite după începerea tratamentului cu AINS.
Sulfonilureice (medicamente antidiabetice, cum ar fi glicazida): AINS pot mări efectul
hipoglicemic al acestora.
Glicozide cardiace: AINS pot exacerba insuficiența cardiacă, reduce capacitatea de filtrare
glomerulară,
asfel
crește
concentraţia
glicozidelor
cardiace;
totuși,
interacțiunea
medicamentoasă între ketoprofen și glicozidele cardiace nu a fost dovedită.
Medicul vă va monitoriza cu vigilență și eventual va diminua doza de SOLKET, dacă administrați
oricare dintre următoarele medicamente:
Agenți antihipertensivi (beta-blocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei,
diuretice): AINS poate diminua efectul antihipertensiv al acestor medicamente.
Mifepriston (antigestaţional): în teorie, eficacitatea acestei metode contraceptive poate fi
redusă datorită proprietăților AINS.
Dispozitive contraceptive intrauterine: eficacitatea acestui dispozitiv poate fi diminuată
având ca rezultat sarcina.
Ciclosporină și tacrolimus, utilizate după transplanturi sau pentru tratamentul afecțiunilor
sistemului imunitar: riscul unui efect toxic asupra rinichilor, în special la pacienţii vârstnici.
Trombolitice, folosite în afecțiuni de coagulare ale sângelui: creşte riscul de sângerări.
Antiagregante plachetare (ticlopidină și clopidogrel) și inhibitori selectivi ai recaptării
serotoninei - SSRI
(cum ar
fi unele antidepresive): risc crescut de
sângerare
gastro-
intestinală.
Probenecid (medicamente utilizate pentru tratarea gutei): administrarea concomitentă de
probenecid poate crește concentrația de ketoprofen în sânge.
Antibiotice chinolonice: risc crescut de apariție a convulsiilor.
Difenilhidantoină și sulfonamide: poate fi necesară reducerea dozei.
Gemeprost
(medicament
utilizat
intervențiile
chirurgicale
sistemul
reproducător
feminin): eficacitate redusă.
Evitați consumul de alcool.
Sarcina, alăptarea și fertilitatea
Dacă sunteți însărcinată sau alăptați, considerați că ați putea fi însărcinată sau planificați să aveți un
copil, cereți sfatul medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte să luați acest medicament.
Sarcina
Evitaţi administarea de ketoprofen în I şi II trimestru de sarcină.
NU luați SOLKET în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină.
Alăptarea
Nu există date disponibile privind trecerea ketoprofenului în laptele matern. Ketoprofenul nu este
recomandat la mamele care alăptează.
Fertilitatea
SOLKET poate cauza probleme de fertilitate la femei. Prin urmare, dacă planificați o sarcină, ar
trebui să vă informați medicul, deoarece acest medicament poate reduce fertilitatea.
Întrerupeți tratamentul dacă aveți probleme de fertilitate sau planificați o sarcină sau dacă trebuie să
faceți investigații pentru determinarea fertilității.
Capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Acest medicament poate cauza somnolenţă, amețeli sau convulsii. Dacă acestea se manifestă, nu
conduceți vehicule și nu folosiți utilaje.
SOLKET conține sorbitol
Acest medicament conține sorbitol. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă
la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
3.
CUM SĂ LUAŢI SOLKET
Luaţi întotdeauna SOLKET exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Dozele recomandate sunt:
Adulți: 1 plic de 80 mg (doza întreagă) de 3 ori pe zi în timpul meselor.
Doza zilnică maximă este 320 mg sare de lizină de ketoprofen. O doză mai mare nu este
recomandată.
Copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 14 ani: jumătate de plic, adică 40 mg (jumătate de doză) de 3 ori
pe zi, în timpul meselor.
SOLKET este contraindicat copiilor mai mici de 6 ani (vezi "Nu utilizaţi SOLKET").
Vârstnici: medicul va stabili doza de care aveți nevoie (vezi “Atenţionări și precauții”).
Pacienții cu dereglări hepatice: se recomandă doza zilnică minimă (vezi “Atenţionări și precauții”).
Pacienți cu disfuncție renală ușoară sau moderată: doza inițială va fi redusă, urmată de o terapie de
întreținere cu doza minimă eficientă. Ajustările specifice pot fi luate în considerare numai după
stabilirea tolerabilității bune a medicamentului. Monitorizați volumul diurezei și funcția renală (vezi
"Atenționări și precauții").
Nu luați SOLKET dacă suferiți de afecțiuni hepatice şi renale severe (vezi pct. 2 Ce trebuie să știți
înainte de a lua SOLKET – Nu utilizaţi SOLKET).
Mod de administrare
Deschideți plicul de-a lungul liniei ce indică “jumătate de doză” pentru a obține o doză de 40 mg.
Dacă vreți să administrați doza de 80 mg, deschideți plicul de-a lungul liniei “doza întreagă”.
Conținutul plicului se dizolvă în jumătate de pahar de apă.
Dacă ați luat mai mult SOLKET decât trebuie
Dacă dumneavoastră sau altcineva a luat o supradoză de SOLKET, sau dacă considerați că un copil
a luat o supradoză de SOLKET, contactați imediat un medic.
Cele mai frecvente simptome ale supradozării sunt letargia, somnolenţa, greața, voma, dureri
epigastrice (în partea superioară a abdomenului) și dureri abdominale, dureri de cap, amețeli și
diaree.
În cazuri de intoxicații semnificative s-au observat hipotensiune arterială, deprimare respiratorie și
hemoragie gastrointestinală.
În cazul ingerării/administrării accidentale a unei supradoze de acest medicament, contactați imediat
un medic sau adresați-vă la cel mai apropiat centru de acordare a primului ajutor medical.
Nu există un antidot specific pentru ketopofen. În caz de supradozare se recomandă tratament
simptomatic, lavaj gastric.
Dacă a apare insuficienţă renală, poate fi recomandată hemodializă pentru a elimina mai rapid
medicamentul.
Dacă ați uitat să luați SOLKET
Dacă ați uitat să luați o doză, administrați-o imediat ce vă amintiți, cu excepția cazului în care este
timpul să luați următoarea doză. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă
aveţi
orice
întrebări
suplimentare
privire
acest
produs,
adresaţi-vă
medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
4.
REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, acest produs poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Cele mai frecvente efecte adverse sunt legate de sistemul gastrointestinal.
Următoarele reacții adverse au fost raportate la administrarea ketoprofenului:
Reacţii adverse frecvente (apar la mai puţin de 1 din 10 pacienți):
dispepsie (indigestie), greaţă, dureri abdominale, vomă.
Reacţii adverse mai puţin frecvente (apar la mai puţin de 1 din 100 persoane):
dureri de cap, amețeală, vertij, somnolenţă;
constipație, diaree, flatulență, gastrită, discomfort abdominal;
erupţie cutanată tranzitorie, prurit;
edem datorat retenției de lichide, fatigabilitate, edem periferic (umflare vizibilă a pielii),
tremor.
Reacţii adverse rare (apar la mai puţin de 1 din 1000 persoane):
anemie hemoragică (anemie cauzată de pierderi de sânge);
parestezie (furnicături și amorțeli ale membrelor);
vedere încețoșată;
tinitus (zgomote în ureche);
astm;
stomatită (inflamații bucale), ulcer peptic (ulcer gastric sau duodenal), inflamația intestinului
(colită);
hepatite, nivele ridicate ale transaminazelor serice (enzime hepatice) şi ale bilirubine, icter;
creştere în greutate.
Reacţii adverse foarte rare (apar la mai puţin de 1din 10 000 persoane):
dischinezie, sincopă;
tensiune arterială joasă;
edem a laringelui;
hematurie (prezenţa celulelor sanguine roşii în urină);
astenie (slăbiciuni), edem a feței.
Reacţii
adverse
cu
frecvenţă
necunoscută
(frecvența
nu
poate
fi
stabilită
în
baza
datelor
disponibile):
trombocitopenie (număr anormal de scăzut al plachetelor sanguine în sânge), agranulocitoză
(o afecțiune acută care implică scăderea numărului de celule albe în sânge), aplazia măduvei
osoase (scăderea producției de celule sanguine), anemie hemolitică (afecţiune ce presupune o
distrugere a celulelor roşii ale sângelui), neutropenie (nivel scăzut de neutrofile în sânge),
anemie aplasică (reducerea numerică a tuturor celulelor sanguine din cauza insuficienţei
medulare), leucocitoză (număr de leucocite deasupra limitei normale în sânge), purpură
trombocitopenică, leucopenie (scăderea concentrației plasmatice a celulelor albe din sânge);
reacţii anafilactice (inclusiv şoc); hipersensibilitate;
depresie, halucinaţii, dezorientare, modificări de de dispoziție, iritabilitate, insomnie.
convulsii;
dereglarea simţului gustului;
tremor, hiperkinezie;
insuficiență
cardiacă
(inima
slabă),
fibrilație
atrială
(ritm
cardiac
anormal),
palpitații,
tahicardie (o frecvență cardiacă accelerată);
hipertensiune (tensiune arterială mărită), vasodilatație, vasculită (inflamația vaselor sanguine);
bronchospasm, rinită, dispnee (jenă respiratorie), laringospasm, insuficiență respiratorie acută
(un singur caz - cu rezultat fatal - a fost raportat la un pacient astmatic sensibil la aspirină);
gastralgie (dureri de stomac), agravarea colitei și a bolii Crohn, sângerări gastrointestinale,
perforări gastrointestinale (uneori letale, în special la vârstnici), senzaţie de arsuri la stomac,
ulcer
gastric,
ulcer
duodenal,
umflarea
gurii,
pancreatită,
gastrită
erozivă,
hematemeză
(vărsături cu sânge) sau melena (fecale de culoare negru închis, din cauza sângerărilor
gastrointestinale), hiperclorhidria (conţinut mărit de acid clorhidric în secreţia gastrică), dureri
gastrice (dureri de stomac), umflarea limbii;
fotosensibilitate (reacție la expunerea la lumină solară sau lumină UV), alopecie (pierderea
părului),
urticarie,
angioedem,
erupții
cutanate
inclusiv
sindromul
Stevens-Johnson,
sindromul Lyell și necroliza epidermică toxică (reacții cutanate severe), eritem (înroşirea
pielii), exantem (erupție cutanată), exantem maculopapular, purpură, pustuloză exantematoasă
generalizată acută (erupție pe piele cu pustule), dermatite;
insuficiență renală acută, nefrită tubulointerstițială, nefrită sau sindrom nefritic, sindrom
nefrotic, nefrită glomerulară, retenție de apă/sodiu cu posibil edem, necroză tubulară acută
(distrugerea celulelor tubulare care formează tubulii renali ai rinichilor), necroza renală
papilară, oliguria (excreția diminuată a urinei), teste anormale al funcției renale;
edem periorbital (umflături în jurul ochilor);
meningita aseptică (inflamația membranelor care acoperă creierul, care nu este cauzată de
bacterii);
limfangită (inflamația vaselor limfatice);
hiperkaliemie (un nivel ridicat de potasiu în serul sânguin), hiponatremie (nivel scăzut de
sodiu în sânge).
Medicamentele cum ar fi SOLKET pot fi asociate (în special la doze mari și pentru tratamente pe
termen lung) cu risc crescut de evenimente trombotice arteriale (formarea cheagurilor de sânge în
vasele de sânge), de exemplu, infarct miocardic și accident vascular cerebral. (vezi pct. 2 "Ce
trebuie să știți înainte de a lua SOLKET").
Urmați recomandările din acest prospect pentru a minimiza riscul de efecte nedorite.
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta
reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt
publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale http://www.amed.md/
sau e-mail: [email protected].
Raportând
reacţiile
adverse,
puteţi
contribui
furnizarea
informaţii
suplimentare
privind
siguranţa acestui medicament.
5.
Cum se păstrează SOLKET
A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.
A se păstra la temperaturi sub 30
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj, după EXP. Data de
expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul
cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea
mediului.
6.
Conținutul ambalajului și informații suplimentare
Ce conține SOLKET
Substanța activă este sarea de lizină de ketoprofen.
Fiecare plic conține 80 mg de sare de lizină de ketoprofen, echivalentul a 50 mg de ketoprofen.
Celelalte ingrediente sunt: sorbitol, povidonă, siliciu coloidal anhidu, clorură de sodiu, zaharoză
sodică, glicirizinat de amoniac, aromă de mentă.
Cum arată SOLKET și conținutul ambalajului
Pulbere pentru soluție orală. Pulbere omogenă de culoare albă până la galben deschis
Plicuri din hârtie/aluminiu/polietilenă sigilate termic. Ambalaj cu 30 de plicuri bifracționate.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Aesculapius Farmaceutici S.r.l., Italia
Via Cefalonia, 70 - 25124 Brescia
Fabricantul
Special Product’s Line S.p.A., Italia
Via Fratta Rotonda Vado Largo,
1- 03012 Anagni
Sarea de lizină de ketoprofen
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament,
deoarece conține informații importante pentru dumneavoastră.
Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
Dacă aveţi nevoie de mai multe informații sau sfaturi, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau
farmacistului.
Acest medicament a fost prescris doar pentru dumneavoastră. Nu îl transmiteți altcuiva, acesta
ar putea să-i dăuneze, chiar dacă persoana dată manifestă aceleași semne ale bolii ca și
dumneavoastră.
Dacă apar orice reacţii adverse, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Aceasta
include orice reacții adverse care nu au fost menționate în acest prospect. Vedeți pct 4.
Ce găsiţi în acest prospect:
Ce este SOLKET şi pentru ce se utilizează
Ce trebuie să știți înainte să luați SOLKET
Cum să luaţi SOLKET
Reacţii adverse posibile
Cum se păstrează SOLKET
Conținutul ambalajului și informaţii suplimentare
1.
CE ESTE SOLKET ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Substanța activă a medicamentului SOLKET este sarea de lizină de ketoprofen, care aparține
grupului
medicamente
numite
antiinflamatoare
nesteroidiene
(AINS),
utilizate
pentru
ameliorarea durerii și reducerea inflamației.
SOLKET este indicat în:
Adulţi:
tratamentul simptomatic al afecțiunilor inflamatorii însoţite de durere, inclusiv:
artrita reumatoidă (o boală autoimună care cauzează dureri şi măreşte rigiditatea articulaţiilor);
spondilita anchilozantă (o boala inflamatoare cronica sistemică, care afectează în principal
coloana vertebrală şi articulaţiile);
durere asociată artozei;
reumatism extra-articular (afecțiuni reumatice care afectează structurile non-articulare);
flogoză post-traumatică (stări inflamatorii care persistă în timp după o traumă);
maladii inflamatorii dureroase în stomatologie, otorinolaringologie, urologie şi pneumatologie.
Copii şi adolescenţi:
tratamentul simptomatic şi de scurtă durată al stărilor inflamatorii însoţite de durere, chiar și în
prezența febrei, aşa ca: afecțiuni inflamatorii ale sistemului osteoarticular, dureri post-operatorii şi
în otite.
2.
CE TREBUIE SĂ ŞTIŢI ÎNAINTE SĂ LUAŢI SOLKET
Nu utilizați SOLKET dacă:
sunteți alergic/ă la ketoprofen, alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau oricare dintre
celelalte componente ale acestui medicament (enumeraţi în pct 6);
aţi avut anterior reacţii alergice cum ar fi bronhospasm, crize de astm, rinită acută, urticarie,
polipoză nazală, edem angioneurotic (erupţie edematoasă subcutanată care poate afecta şi
membranele
mucoase)
alte
reacţii
alergic
ketoprofen
substanţe
medicamentoase cu mecanism de acţiune similar (acid acetilsalicilic sau alte antiinflamatoare
nesteroidine (AINS)); Au fost raportate reacţii anafilactice severe, rareori fatale (vezi pct 4
“Reacţii adverse posibile”).
dacă ați suferit de o maladie ce cauzează dificultăți de respirație precum astmul bronșic;
dacă suferiți de maladii severe ale cordului (insuficiență cardiacă);
dacă suferiți de maladii ale stomacului sau intestinului (ulcer peptic activ sau recurent) sau
dereglări de digestie;
dacă suferiți sau ați suferit de hemoragii sau perforații ale stomacului și intestinelor, sau aţi avut
dispepsie cronică;
dacă aţi avut hemoragie gastrointestinală sau perforare ca consecinţă a tratamentului cu AINS
sau alte afecțiuni hemoragice active;
dacă aveţi leucopenie (scădere a numărului de celule albe în sânge) şi trombocitopenie (scădere
a numărului de trombocite în sânge);
dacă aveți o maladie intestinală inflamatorie, precum boala Crohn sau colita ulcerativă;
dacă suferiţi de gastrită;
dacă suferiți de maladii severe ale ficatului (ciroză hepatică, hepatită severă, insuficienţă
hepatică);
dacă aveți insuficienţă renală
dacă sunteți predispus/ă la sângerări (diateză hemoragică) sau aveți un deficit de coagulare
sangvină sau dacă administrați preparate anticoagulante;
dacă faceti la moment tratament intensiv cu diuretice;
-
dacă sunteți în ultimul trimestru de sarcină sau alăptați (vezi pct. Sarcină, alăptare și fertilitate);
dacă pacientul este un copil cu vârsta mai mică de 6 ani.
Atenționări și precauții
Consultați medicul dumneavoastră sau farmacistul înainte să inițiați tratamentul cu SOLKET:
dacă funcţia renală este scăzută, e necesar de administrat Solket cu atenţie;
dacă suferiți de insuficiență cardiacă (o afecţiune care se caracterizează prin incapacitatea
inimii de a-şi îndeplini funcţia), dacă suferiți de dereglări hepatice, cum ar fi ciroza (funcția
hepatică este sever afectată), dacă suferiți de dereglări renale, cum ar fi nefroza (afecţiune
degenerativă a tubulilor renali) sau insuficiență renală cronică, dacă administraţi diuretice
(medicamente care favorizează producerea de urină) sau dacă aveți un volum scăzut al
sângelui (hipovolemie), în special dacă sunteți persoană vârstnică, întrucât funcția renală
trebuie monitorizată cu atenție;
ca şi toţi AINS, acest medicament poate creşte valoarea unor indici de laborator, cum ar fi
nivelul de uree sau creatinina în sânge;
dacă aveţi dereglări hepatice sau testele de laborator indică prezenţa afecţiunilor hepatice, e
necesară evaluarea periodică a nivelului de transaminaze, mai ales în tratament pe termen
lung.
ca și în cazul altor medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), acest medicament
poate provoca creșteri tranzitorii mici ale unor parametri hepatici și, de asemenea, creșteri
semnificative ale valorilor GPT/ALT și GOT/AST (enzime hepatice) (vezi pct. 4, "Reacții
adverse posibile"). În cazul unei creșteri semnificative a acestor parametri, terapia trebuie
întreruptă. La utilizarea ketoprofenului s-au observat cazuri rare de icter (pigmentarea galbenă
a pielii și a albului ochilor) și hepatită (boală hepatică). În cazul unui tratament pe termen lung
se recomandă monitorizarea funcţiei hepatice şi renale, cât şi a celulelor sanguine;
dacă suferiți de hipertensiune arterială necontrolată (tensiune arterială ridicată), insuficiență
cardiacă congestivă (acumularea de lichide în plămâni, cavitatea abdominală sau țesuturile
periferice din cauza capacităţii scăzute de pompare a inimii), boala cardiacă ischemică (boală
cardiovasculară care apare după reducerea fluxului sanguin, cauzată de îngustarea arterelor
coronare),
boala
arterială
periferică
și/sau
boala
cerebrovasculară
(patologie
vaselor
cerebrale);
dacă aveți probleme cardiace sau aţi suferit anterior un accident vascular cerebral sau credeți
că aveţi riscul pentru aceste afecțiuni (de exemplu, dacă aveți hipertensiune arterială, diabet
sau colesterol ridicat sau dacă fumați);
dacă
aveţi
istoric
(chiar
membrii
familiei)
hipertensiune
arterială
şi/sau
insuficiență cardiacă congestivă ușoară până la moderată, sunt necesare monitorizări şi
consultări înainte de iniţierea tratamentului;
medicamentele cum ar fi SOLKET pot fi cauza creşterea riscului unui atac de cord (infarct
miocardic) sau accident vascular cerebral. Riscul creşte în cazul unei doze mai înalte şi
tratamentului de lungă durată;
s-a raportat un risc crescut de fibrilație atrială (bătăi neregulate ale inimii) asociate utilizării
AINS;
poate să apară hiperkaliemia, în special dacă suferiți de diabet zaharat, insuficiență renală
și/sau sunteți tratați cu promotori de hiperkaliemie (vezi "Interacțiunea cu alte medicamente").
Având în vedere aceste circumstanțe, nivelurile de potasiu trebuie monitorizate;
ca şi celelalte AINS, ketoprofenul poate masca simptomele unei infecţii în progresie, cum ar
fi febra;
dacă suferiți de alergii sau ați avut manifestări alergice în trecut;
ca toate medicamentele non-steroidiene, utilizarea ketoprofenului la pacienții care suferă de
astm bronșic sau diateză alergică (predispoziția de a dezvolta o alergie) poate duce la apariția
unei crize astmatice. Dacă aveți astm combinat cu rinită cronică, sinusită cronică și/sau
polipoză nazală, atunci aveți un risc mai mare de alergie la acid acetilsalicilic și/sau AINS
decât restul populației. Administrarea acestui medicament poate provoca crize de astm sau
bronhospasm,
șocuri
alte
reacții
alergice,
special
subiecții
alergici
acidul
acetilsalicilic și/sau AINS (vezi "Nu utilizaţi SOLKET").
dacă aveţi tulburări de vedere cum ar fi vedere înceţoşată, consultaţi medicul, deoarece
tratamentul trebuie întrerupt;
dacă suferiți de tulburări hematopoietice (care modifică formarea și maturarea celulelor
sanguine), lupus eritematos sistemic (boală autoimună) sau boli mixte de țesut conjunctiv,
SOLKET trebuie utilizat cu prudență.
SOLKET împreună cu alte medicamente
Spuneți medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă administrați, ați administrat recent sau s-ar
putea să administrați orice alte medicamente sau produse farmaceutice.
Nu administrați acest medicament dacă luați:
Alte medicamente antiinflamatorii nesteroidiene (AINS) și doze mari de salicilați (mai mari
decât 3 g pe zi), deoarece poate creşte riscul de ulcer şi sângerări gastrointestinale.
Medicamente folosite pentru a preveni formarea trombilor sanguini (anticoagulante precum
heparina și warfarina, antiagreganţi plachetari precum ticlopidina și clopidogrelul); AINS
potenţează efectul acestor medicamente, fapt ce duce la creşterea riscului de sângerare. Dacă
administrarea concomitentă nu poate fi evitată, e necesară o monitorizare strictă.
Litiu, folosit pentru tratamentul psihozei maniacal-depresive periodice. AINS pot creşte
concentraţiile plasmatice de litiu până la niveluri toxice.
Metotrexat (utilizat pentru tratamentul unor afecțiuni autoimune și a unor tumori), dacă este
utilizat în doze mai mari de 15 mg pe săptămână, comitent cu ketoprofen, poate atinge
niveluri
toxice
sânge.
Administrați
metotrexatul
puțin
după
întreruperea/începerea tratamentului cu ketoprofen.
Hidantoine
(cum
fenitoina)
sulfonamide
(cum
unele
antibiotice
alte
medicamente): efectele toxice ale acestor substanțe pot creşte.
Combinaţii cu alte medicamente ce necesită precauţie:
Medicamente
care
favoriza
hiperkaliemia,
sărurile
potasiu,
diuretice,
antagoniștii angiotensinei II, AINS, heparină (heparină cu greutate moleculară mică sau
heparină nefracționată), ciclosporină, tacrolimus și trimetoprim.
Tenofovir (utilizat în tratarea anumitor infecţii provocate de viruşi). Poate creşte riscul de
apariţie a insuficienţei renale;
Medicamente utilizate pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, cum ar fi beta-blocante,
diuretice, inhibitori ECA și antagoniști ai receptorilor angiotensinei II.
Este esențial să vă asigurați că sunteți hidratat adecvat înainte de inițierea terapiei
administrare concomitentă, iar funcția renală trebuie monitorizată cu atenție la începerea
tratamentului (vezi "Atenționări și precauții"). AINS pot diminua efectul diuretic al acestor
medicamente.
Doze
mici
metotrexat
(mai
puțin
săptămână):
creșterea
toxicității
hematologice a metotrexatului în general. Monitorizați analizele de sânge în primele câteva
săptămâni de administrare a acestei combinații. Intensificaţi supravegherea chiar și în cazul
unei ușoare dereglări a funcției renale și la vârstnici.
Corticosteroizi (medicamente utilizate în tratamentul inflamației): risc crescut de ulcerații
gastro-intestinale sau sângerare (vezi "Atenționări și precauții").
Pentoxifilină (un medicament pentru îmbunătățirea circulației sanguine): risc crescut de
sângerare. Este necesară o monitorizare clinică mai frecventă.
Zidovudină (medicament antiretroviral utilizat pentru tratamentul HIV): creșterea riscului de
toxicitate hematologică cu anemie severă. Faceţi analiza generală a sângelui și verificaţi
numărul de reticulocite după începerea tratamentului cu AINS.
Sulfonilureice (medicamente antidiabetice, cum ar fi glicazida): AINS pot mări efectul
hipoglicemic al acestora.
Glicozide cardiace: AINS pot exacerba insuficiența cardiacă, reduce capacitatea de filtrare
glomerulară,
asfel
crește
concentraţia
glicozidelor
cardiace;
totuși,
interacțiunea
medicamentoasă între ketoprofen și glicozidele cardiace nu a fost dovedită.
Medicul vă va monitoriza cu vigilență și eventual va diminua doza de SOLKET, dacă administrați
oricare dintre următoarele medicamente:
Agenți antihipertensivi (beta-blocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei,
diuretice): AINS poate diminua efectul antihipertensiv al acestor medicamente.
Mifepriston (antigestaţional): în teorie, eficacitatea acestei metode contraceptive poate fi
redusă datorită proprietăților AINS.
Dispozitive contraceptive intrauterine: eficacitatea acestui dispozitiv poate fi diminuată
având ca rezultat sarcina.
Ciclosporină și tacrolimus, utilizate după transplanturi sau pentru tratamentul afecțiunilor
sistemului imunitar: riscul unui efect toxic asupra rinichilor, în special la pacienţii vârstnici.
Trombolitice, folosite în afecțiuni de coagulare ale sângelui: creşte riscul de sângerări.
Antiagregante plachetare (ticlopidină și clopidogrel) și inhibitori selectivi ai recaptării
serotoninei - SSRI
(cum ar
fi unele antidepresive): risc crescut de
sângerare
gastro-
intestinală.
Probenecid (medicamente utilizate pentru tratarea gutei): administrarea concomitentă de
probenecid poate crește concentrația de ketoprofen în sânge.
Antibiotice chinolonice: risc crescut de apariție a convulsiilor.
Difenilhidantoină și sulfonamide: poate fi necesară reducerea dozei.
Gemeprost
(medicament
utilizat
intervențiile
chirurgicale
sistemul
reproducător
feminin): eficacitate redusă.
Evitați consumul de alcool.
Sarcina, alăptarea și fertilitatea
Dacă sunteți însărcinată sau alăptați, considerați că ați putea fi însărcinată sau planificați să aveți un
copil, cereți sfatul medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte să luați acest medicament.
Sarcina
Evitaţi administarea de ketoprofen în I şi II trimestru de sarcină.
NU luați SOLKET în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină.
Alăptarea
Nu există date disponibile privind trecerea ketoprofenului în laptele matern. Ketoprofenul nu este
recomandat la mamele care alăptează.
Fertilitatea
SOLKET poate cauza probleme de fertilitate la femei. Prin urmare, dacă planificați o sarcină, ar
trebui să vă informați medicul, deoarece acest medicament poate reduce fertilitatea.
Întrerupeți tratamentul dacă aveți probleme de fertilitate sau planificați o sarcină sau dacă trebuie să
faceți investigații pentru determinarea fertilității.
Capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Acest medicament poate cauza somnolenţă, amețeli sau convulsii. Dacă acestea se manifestă, nu
conduceți vehicule și nu folosiți utilaje.
SOLKET conține sorbitol
Acest medicament conține sorbitol. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă
la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
3.
CUM SĂ LUAŢI SOLKET
Luaţi întotdeauna SOLKET exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Dozele recomandate sunt:
Adulți: 1 plic de 80 mg (doza întreagă) de 3 ori pe zi în timpul meselor.
Doza zilnică maximă este 320 mg sare de lizină de ketoprofen. O doză mai mare nu este
recomandată.
Copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 14 ani: jumătate de plic, adică 40 mg (jumătate de doză) de 3 ori
pe zi, în timpul meselor.
SOLKET este contraindicat copiilor mai mici de 6 ani (vezi "Nu utilizaţi SOLKET").
Vârstnici: medicul va stabili doza de care aveți nevoie (vezi “Atenţionări și precauții”).
Pacienții cu dereglări hepatice: se recomandă doza zilnică minimă (vezi “Atenţionări și precauții”).
Pacienți cu disfuncție renală ușoară sau moderată: doza inițială va fi redusă, urmată de o terapie de
întreținere cu doza minimă eficientă. Ajustările specifice pot fi luate în considerare numai după
stabilirea tolerabilității bune a medicamentului. Monitorizați volumul diurezei și funcția renală (vezi
"Atenționări și precauții").
Nu luați SOLKET dacă suferiți de afecțiuni hepatice şi renale severe (vezi pct. 2 Ce trebuie să știți
înainte de a lua SOLKET – Nu utilizaţi SOLKET).
Mod de administrare
Deschideți plicul de-a lungul liniei ce indică “jumătate de doză” pentru a obține o doză de 40 mg.
Dacă vreți să administrați doza de 80 mg, deschideți plicul de-a lungul liniei “doza întreagă”.
Conținutul plicului se dizolvă în jumătate de pahar de apă.
Dacă ați luat mai mult SOLKET decât trebuie
Dacă dumneavoastră sau altcineva a luat o supradoză de SOLKET, sau dacă considerați că un copil
a luat o supradoză de SOLKET, contactați imediat un medic.
Cele mai frecvente simptome ale supradozării sunt letargia, somnolenţa, greața, voma, dureri
epigastrice (în partea superioară a abdomenului) și dureri abdominale, dureri de cap, amețeli și
diaree.
În cazuri de intoxicații semnificative s-au observat hipotensiune arterială, deprimare respiratorie și
hemoragie gastrointestinală.
În cazul ingerării/administrării accidentale a unei supradoze de acest medicament, contactați imediat
un medic sau adresați-vă la cel mai apropiat centru de acordare a primului ajutor medical.
Nu există un antidot specific pentru ketopofen. În caz de supradozare se recomandă tratament
simptomatic, lavaj gastric.
Dacă a apare insuficienţă renală, poate fi recomandată hemodializă pentru a elimina mai rapid
medicamentul.
Dacă ați uitat să luați SOLKET
Dacă ați uitat să luați o doză, administrați-o imediat ce vă amintiți, cu excepția cazului în care este
timpul să luați următoarea doză. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă
aveţi
orice
întrebări
suplimentare
privire
acest
produs,
adresaţi-vă
medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
4.
REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, acest produs poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Cele mai frecvente efecte adverse sunt legate de sistemul gastrointestinal.
Următoarele reacții adverse au fost raportate la administrarea ketoprofenului:
Reacţii adverse frecvente (apar la mai puţin de 1 din 10 pacienți):
dispepsie (indigestie), greaţă, dureri abdominale, vomă.
Reacţii adverse mai puţin frecvente (apar la mai puţin de 1 din 100 persoane):
dureri de cap, amețeală, vertij, somnolenţă;
constipație, diaree, flatulență, gastrită, discomfort abdominal;
erupţie cutanată tranzitorie, prurit;
edem datorat retenției de lichide, fatigabilitate, edem periferic (umflare vizibilă a pielii),
tremor.
Reacţii adverse rare (apar la mai puţin de 1 din 1000 persoane):
anemie hemoragică (anemie cauzată de pierderi de sânge);
parestezie (furnicături și amorțeli ale membrelor);
vedere încețoșată;
tinitus (zgomote în ureche);
astm;
stomatită (inflamații bucale), ulcer peptic (ulcer gastric sau duodenal), inflamația intestinului
(colită);
hepatite, nivele ridicate ale transaminazelor serice (enzime hepatice) şi ale bilirubine, icter;
creştere în greutate.
Reacţii adverse foarte rare (apar la mai puţin de 1din 10 000 persoane):
dischinezie, sincopă;
tensiune arterială joasă;
edem a laringelui;
hematurie (prezenţa celulelor sanguine roşii în urină);
astenie (slăbiciuni), edem a feței.
Reacţii
adverse
cu
frecvenţă
necunoscută
(frecvența
nu
poate
fi
stabilită
în
baza
datelor
disponibile):
trombocitopenie (număr anormal de scăzut al plachetelor sanguine în sânge), agranulocitoză
(o afecțiune acută care implică scăderea numărului de celule albe în sânge), aplazia măduvei
osoase (scăderea producției de celule sanguine), anemie hemolitică (afecţiune ce presupune o
distrugere a celulelor roşii ale sângelui), neutropenie (nivel scăzut de neutrofile în sânge),
anemie aplasică (reducerea numerică a tuturor celulelor sanguine din cauza insuficienţei
medulare), leucocitoză (număr de leucocite deasupra limitei normale în sânge), purpură
trombocitopenică, leucopenie (scăderea concentrației plasmatice a celulelor albe din sânge);
reacţii anafilactice (inclusiv şoc); hipersensibilitate;
depresie, halucinaţii, dezorientare, modificări de de dispoziție, iritabilitate, insomnie.
convulsii;
dereglarea simţului gustului;
tremor, hiperkinezie;
insuficiență
cardiacă
(inima
slabă),
fibrilație
atrială
(ritm
cardiac
anormal),
palpitații,
tahicardie (o frecvență cardiacă accelerată);
hipertensiune (tensiune arterială mărită), vasodilatație, vasculită (inflamația vaselor sanguine);
bronchospasm, rinită, dispnee (jenă respiratorie), laringospasm, insuficiență respiratorie acută
(un singur caz - cu rezultat fatal - a fost raportat la un pacient astmatic sensibil la aspirină);
gastralgie (dureri de stomac), agravarea colitei și a bolii Crohn, sângerări gastrointestinale,
perforări gastrointestinale (uneori letale, în special la vârstnici), senzaţie de arsuri la stomac,
ulcer
gastric,
ulcer
duodenal,
umflarea
gurii,
pancreatită,
gastrită
erozivă,
hematemeză
(vărsături cu sânge) sau melena (fecale de culoare negru închis, din cauza sângerărilor
gastrointestinale), hiperclorhidria (conţinut mărit de acid clorhidric în secreţia gastrică), dureri
gastrice (dureri de stomac), umflarea limbii;
fotosensibilitate (reacție la expunerea la lumină solară sau lumină UV), alopecie (pierderea
părului),
urticarie,
angioedem,
erupții
cutanate
inclusiv
sindromul
Stevens-Johnson,
sindromul Lyell și necroliza epidermică toxică (reacții cutanate severe), eritem (înroşirea
pielii), exantem (erupție cutanată), exantem maculopapular, purpură, pustuloză exantematoasă
generalizată acută (erupție pe piele cu pustule), dermatite;
insuficiență renală acută, nefrită tubulointerstițială, nefrită sau sindrom nefritic, sindrom
nefrotic, nefrită glomerulară, retenție de apă/sodiu cu posibil edem, necroză tubulară acută
(distrugerea celulelor tubulare care formează tubulii renali ai rinichilor), necroza renală
papilară, oliguria (excreția diminuată a urinei), teste anormale al funcției renale;
edem periorbital (umflături în jurul ochilor);
meningita aseptică (inflamația membranelor care acoperă creierul, care nu este cauzată de
bacterii);
limfangită (inflamația vaselor limfatice);
hiperkaliemie (un nivel ridicat de potasiu în serul sânguin), hiponatremie (nivel scăzut de
sodiu în sânge).
Medicamentele cum ar fi SOLKET pot fi asociate (în special la doze mari și pentru tratamente pe
termen lung) cu risc crescut de evenimente trombotice arteriale (formarea cheagurilor de sânge în
vasele de sânge), de exemplu, infarct miocardic și accident vascular cerebral. (vezi pct. 2 "Ce
trebuie să știți înainte de a lua SOLKET").
Urmați recomandările din acest prospect pentru a minimiza riscul de efecte nedorite.
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta
reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt
publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale http://www.amed.md/
sau e-mail: [email protected].
Raportând
reacţiile
adverse,
puteţi
contribui
furnizarea
informaţii
suplimentare
privind
siguranţa acestui medicament.
5.
Cum se păstrează SOLKET
A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.
A se păstra la temperaturi sub 30
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj, după EXP. Data de
expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul
cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea
mediului.
6.
Conținutul ambalajului și informații suplimentare
Ce conține SOLKET
Substanța activă este sarea de lizină de ketoprofen.
Fiecare plic conține 80 mg de sare de lizină de ketoprofen, echivalentul a 50 mg de ketoprofen.
Celelalte ingrediente sunt: sorbitol, povidonă, siliciu coloidal anhidu, clorură de sodiu, zaharoză
sodică, glicirizinat de amoniac, aromă de mentă.
Cum arată SOLKET și conținutul ambalajului
Pulbere pentru soluție orală. Pulbere omogenă de culoare albă până la galben deschis
Plicuri din hârtie/aluminiu/polietilenă sigilate termic. Ambalaj cu 30 de plicuri bifracționate.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Aesculapius Farmaceutici S.r.l., Italia
Via Cefalonia, 70 - 25124 Brescia
Fabricantul
Special Product’s Line S.p.A., Italia
Via Fratta Rotonda Vado Largo,
1- 03012 Anagni
0
În stoc
COMPOZIŢIA
1 comprimat filmat conţine:
substanţa activă: metamizol sodic 500 mg, triacetonamin-4-toluensulfonat (tempidon) 20 mg;
excepienţi: amidon de grâu, celuloză microcristalină (tip 101), stearat de magneziu, talc, povidonă K25; filmul: copolimer de acid metacrilic şi acrilatul de metil (1:1) (Eudragit L12,5 (substanţă uscată)), dibutilftalat, macrogol 400, talc, dioxid de titan (El71), glicerol, ulei de ricin, colorant Euroblend verde (tartrazină (El02), albastru strălucitor (El33)).
Forma farmaceutica:
Comprimate filmate.
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Comprimate filmate rotunde, biconvexe, cu diametrul de 13 mm, de culoare verde, fară miros specific.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Tratamentul simptomatic de scurtă durată al sindromului algic de la uşor până la moderat în următoarele stări: cefalee, odontalgii, manipulaţii stomatologice, mialgii, nevralgii, artralgii.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Comprimatele se administrează intern, cu o cantitate suficientă de apă, preferabil după mese.
Doza depinde de intensitatea sindromului algic şi de sensibilitatea individuală la medicament.
Adulţi
Doza uzuală - câte 1 comprimat de 1-3 ori pe zi, în funcţie de severitatea simptomelor clinice. Doza maximă pentru o priză nu trebuie să depăşească 1 comprimat pe zi. Doza maximă nictemerală constituie 4 comprimate.
In manipulaţii stomatologice: câte 1 comprimat cu 30 min. înainte de intervenţii.
Copii cu vârsta peste 15 ani
Câte 1 comprimat pe zi. Doza maximă nictemerală constituie 2 comprimate şi depinde de severitatea simptomelor clinice. Vârstnici peste 65 ani
De regulă nu este necesară reducerea dozelor. La pacienţii cu tulburări ale funcţiei renale şi hepatice determinate de vârstă, tratamentul cu Tempalgin® trebuie să fie de scurtă durată. Doza maximă nictemerală constituie 2 comprimate.
Pacienţii cu afectarea funcţiei hepatice
La aceşti pacienţi este posibilă prelungirea timpului de înjumătăţire a metaboliţilor metamizolului. La pacienţii cu afectarea moderată sau severă a funcţiei hepatice se recomandă tratamentul cu 1/2 din doza recomandată pentru adulţi (doza maximă nictemerală constituie 2 comprimate).
Pacienţii cu afectarea funcţiei renale
Metamizolul şi metaboliţii lui se elimină din organism prin rinichi. La pacienţii cu afectarea funcţiei renale se recomandă tratamentul cu 1/2 din doza recomandată pentru adulţi (doza maximă nictemerală constituie 2 comprimate). Durata tratamentului
Curata tratamentului constituie 3-5 zile în funcţie de efectul preparatului.
Administrarea preparatului pe o elasticitate prelungită de timp sau în doze mai înalte este posibilă numai după consultaţia medicului.
CONTRAINDICATII
Hipersensibilitate la metamizol sodic, triacetonamin-4-toluensulfonat sau la orice component al preparatului. Hipersensibilitate la alţi derivaţi de pirazolonă. Profirie hepatică acută.
Insuficienţă congenitală de glucozo-6-fosfatdehidrogenază (risc de hemoliză).
Maladii severe renale şi/sau hepatice.
Afectarea funcţiei măduvei osoase (de ex. , după tratamentul cu citostatice) sau maladii ale sistemului hematopoietic (anemie aplsatică, agranulocitoză, leucopenie).
Hipotensiune arterială cu indicii tensiunii arteriale sub 100 mmHg. Sarcina şi perioada de alăptare. Copii cu vârsta sub 15 ani.
1 comprimat filmat conţine:
substanţa activă: metamizol sodic 500 mg, triacetonamin-4-toluensulfonat (tempidon) 20 mg;
excepienţi: amidon de grâu, celuloză microcristalină (tip 101), stearat de magneziu, talc, povidonă K25; filmul: copolimer de acid metacrilic şi acrilatul de metil (1:1) (Eudragit L12,5 (substanţă uscată)), dibutilftalat, macrogol 400, talc, dioxid de titan (El71), glicerol, ulei de ricin, colorant Euroblend verde (tartrazină (El02), albastru strălucitor (El33)).
Forma farmaceutica:
Comprimate filmate.
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Comprimate filmate rotunde, biconvexe, cu diametrul de 13 mm, de culoare verde, fară miros specific.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Tratamentul simptomatic de scurtă durată al sindromului algic de la uşor până la moderat în următoarele stări: cefalee, odontalgii, manipulaţii stomatologice, mialgii, nevralgii, artralgii.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Comprimatele se administrează intern, cu o cantitate suficientă de apă, preferabil după mese.
Doza depinde de intensitatea sindromului algic şi de sensibilitatea individuală la medicament.
Adulţi
Doza uzuală - câte 1 comprimat de 1-3 ori pe zi, în funcţie de severitatea simptomelor clinice. Doza maximă pentru o priză nu trebuie să depăşească 1 comprimat pe zi. Doza maximă nictemerală constituie 4 comprimate.
In manipulaţii stomatologice: câte 1 comprimat cu 30 min. înainte de intervenţii.
Copii cu vârsta peste 15 ani
Câte 1 comprimat pe zi. Doza maximă nictemerală constituie 2 comprimate şi depinde de severitatea simptomelor clinice. Vârstnici peste 65 ani
De regulă nu este necesară reducerea dozelor. La pacienţii cu tulburări ale funcţiei renale şi hepatice determinate de vârstă, tratamentul cu Tempalgin® trebuie să fie de scurtă durată. Doza maximă nictemerală constituie 2 comprimate.
Pacienţii cu afectarea funcţiei hepatice
La aceşti pacienţi este posibilă prelungirea timpului de înjumătăţire a metaboliţilor metamizolului. La pacienţii cu afectarea moderată sau severă a funcţiei hepatice se recomandă tratamentul cu 1/2 din doza recomandată pentru adulţi (doza maximă nictemerală constituie 2 comprimate).
Pacienţii cu afectarea funcţiei renale
Metamizolul şi metaboliţii lui se elimină din organism prin rinichi. La pacienţii cu afectarea funcţiei renale se recomandă tratamentul cu 1/2 din doza recomandată pentru adulţi (doza maximă nictemerală constituie 2 comprimate). Durata tratamentului
Curata tratamentului constituie 3-5 zile în funcţie de efectul preparatului.
Administrarea preparatului pe o elasticitate prelungită de timp sau în doze mai înalte este posibilă numai după consultaţia medicului.
CONTRAINDICATII
Hipersensibilitate la metamizol sodic, triacetonamin-4-toluensulfonat sau la orice component al preparatului. Hipersensibilitate la alţi derivaţi de pirazolonă. Profirie hepatică acută.
Insuficienţă congenitală de glucozo-6-fosfatdehidrogenază (risc de hemoliză).
Maladii severe renale şi/sau hepatice.
Afectarea funcţiei măduvei osoase (de ex. , după tratamentul cu citostatice) sau maladii ale sistemului hematopoietic (anemie aplsatică, agranulocitoză, leucopenie).
Hipotensiune arterială cu indicii tensiunii arteriale sub 100 mmHg. Sarcina şi perioada de alăptare. Copii cu vârsta sub 15 ani.
0
În stoc
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Dicloberl retard 100 mg capsule cu eliberare prelungită 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Substanța activă: diclofenac sodic O capsulă cu eliberare prelungită conţine diclofenac sodic 100 mg. Excipient cu excipient cunoscut: zaharoză. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Capsule cu eliberare prelungită Capsule tari de gelatină, de culoare albă până la crem. 4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice Tratamentul simptomatic al sindromului algic şi afecţiunilor inflamatorii în caz de: - artrite acute (inclusiv puseu acut de gută); - artrite cronice, în special poliartrita reumatoidă (poliartrita cronică); - spondilita anchilozantă (boala Bechterew) şi alte maladii inflamatorii ale coloanei vertebrale de natură reumatică; - puseuri dureroase în artroză şi spondiloartroză; - afecţiuni reumatice ale ţesuturilor moi. - sindromul algic posttraumatic însoţit de inflamaţie şi edem. Din cauza eliminării latente administrarea diclofenacului sub formă de capsule nu este recomandată la iniţierea tratamentului, cînd este necesar o instalare rapidă a efectului terapeutic. 4.2 Doze şi mod de administrare Doze Doza de diclofenac depinde de severitatea bolii. Dozele recomandate pentru adulți variază între 50-150 mg de diclofenac sodic pe zi. Doza uzuală la adulți este de 1 capsulă Dicloberl retard cu acțiune prelungită pe zi (echivalent cu 100 mg de diclofenac de sodiu). Mod de administrare Capsulele se administrează întregi, fără a fi mestecate, cu o cantitate mare de lichid. Pacienţii cu hipersensibilitate gastrică vor administra preparatul în timpul mesei. Durata tratamentului este determinată de către medicul curant. Administrarea Dicloberl retard pentru o perioadă mai îndelungată de timp poate fi necesară în cazul bolilor reumatice. 2 Reacțiile adverse pot fi minimizate prin utilizarea celor mai mici doze eficace și în decursul unui interval minim de timp, necesar pentru a înlătura simptomele (vezi pct. 4.4.). Grupe speciale de pacienţi Vârstnici La pacienţii vârstnici nu este necesară ajustarea dozei; în timpul tratamentului se va supraveghea starea generală, având în vedere reacţiile adverse posibile (vezi pct. 4.4.). Pacienţi cu insuficienţă renală. În caz de insuficienţă renală uşoară sau moderată nu este necesară ajustarea dozei preparatului (pacienții cu insuficiență renală gravă - vezi pct. 4.3). Pacienţi cu insuficienţă hepatică. (vezi pct. 5.2.). În caz de insuficienţă hepatică uşoară sau moderată nu este necesară ajustarea dozei preparatului (pacienții cu insuficiență hepatică gravă - vezi pct. 4.3). Copii şi adolescenţi: Referitor la administrarea la copii și adolescenți - vezi pct. 4.3. 4.3 Contraindicaţii - Hipersensibilitate cunoscută la diclofenac sau la oricare dintre excipienţi (vezi pct. 6.1); - Reacţii cunoscute de bronhospasm, astm bronşic, rinita alergică sau urticarie, dupa administrarea, in trecut, de acid acetilsalicilic sau alte antiinflamatoare nesteroidiene; - Dereglări hematopoietice de geneză necunoscută; - Ulcer gastroduodenal activ/hemoragie la moment sau în antecedente (două sau mai multe episoade distincte de ulceraţii sau hemoragii dovedite); - Antecedente de hemoragie sau perforaţie gastrointestinală determinate de terapia anterioară cu AINS; - Ulcer gastric sau intestinal activ, hemoragie sau perforație; - Hemoragie cerebrovasculară sau altă hemoragie activă; - Insuficienţă hepatică sau renală severă (vezi pct. 4.4.); - Insuficienţă cardiacă congestivă stabilită (NYHA clasele II-IV), boală cardiacă ischemică, boală arterială periferică sau boală cerebrovasculară; - Ultimul trimestru de sarcină (vezi pct. 4.6.). La copiii cu vârsta sub 18 ani administrarea de supozitoare Dicloberl retard este contraindicată, deoarece conținutul de substanță activă este prea mare.
https://bit.ly/2Pgc5F3
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Dicloberl retard 100 mg capsule cu eliberare prelungită 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Substanța activă: diclofenac sodic O capsulă cu eliberare prelungită conţine diclofenac sodic 100 mg. Excipient cu excipient cunoscut: zaharoză. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Capsule cu eliberare prelungită Capsule tari de gelatină, de culoare albă până la crem. 4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice Tratamentul simptomatic al sindromului algic şi afecţiunilor inflamatorii în caz de: - artrite acute (inclusiv puseu acut de gută); - artrite cronice, în special poliartrita reumatoidă (poliartrita cronică); - spondilita anchilozantă (boala Bechterew) şi alte maladii inflamatorii ale coloanei vertebrale de natură reumatică; - puseuri dureroase în artroză şi spondiloartroză; - afecţiuni reumatice ale ţesuturilor moi. - sindromul algic posttraumatic însoţit de inflamaţie şi edem. Din cauza eliminării latente administrarea diclofenacului sub formă de capsule nu este recomandată la iniţierea tratamentului, cînd este necesar o instalare rapidă a efectului terapeutic. 4.2 Doze şi mod de administrare Doze Doza de diclofenac depinde de severitatea bolii. Dozele recomandate pentru adulți variază între 50-150 mg de diclofenac sodic pe zi. Doza uzuală la adulți este de 1 capsulă Dicloberl retard cu acțiune prelungită pe zi (echivalent cu 100 mg de diclofenac de sodiu). Mod de administrare Capsulele se administrează întregi, fără a fi mestecate, cu o cantitate mare de lichid. Pacienţii cu hipersensibilitate gastrică vor administra preparatul în timpul mesei. Durata tratamentului este determinată de către medicul curant. Administrarea Dicloberl retard pentru o perioadă mai îndelungată de timp poate fi necesară în cazul bolilor reumatice. 2 Reacțiile adverse pot fi minimizate prin utilizarea celor mai mici doze eficace și în decursul unui interval minim de timp, necesar pentru a înlătura simptomele (vezi pct. 4.4.). Grupe speciale de pacienţi Vârstnici La pacienţii vârstnici nu este necesară ajustarea dozei; în timpul tratamentului se va supraveghea starea generală, având în vedere reacţiile adverse posibile (vezi pct. 4.4.). Pacienţi cu insuficienţă renală. În caz de insuficienţă renală uşoară sau moderată nu este necesară ajustarea dozei preparatului (pacienții cu insuficiență renală gravă - vezi pct. 4.3). Pacienţi cu insuficienţă hepatică. (vezi pct. 5.2.). În caz de insuficienţă hepatică uşoară sau moderată nu este necesară ajustarea dozei preparatului (pacienții cu insuficiență hepatică gravă - vezi pct. 4.3). Copii şi adolescenţi: Referitor la administrarea la copii și adolescenți - vezi pct. 4.3. 4.3 Contraindicaţii - Hipersensibilitate cunoscută la diclofenac sau la oricare dintre excipienţi (vezi pct. 6.1); - Reacţii cunoscute de bronhospasm, astm bronşic, rinita alergică sau urticarie, dupa administrarea, in trecut, de acid acetilsalicilic sau alte antiinflamatoare nesteroidiene; - Dereglări hematopoietice de geneză necunoscută; - Ulcer gastroduodenal activ/hemoragie la moment sau în antecedente (două sau mai multe episoade distincte de ulceraţii sau hemoragii dovedite); - Antecedente de hemoragie sau perforaţie gastrointestinală determinate de terapia anterioară cu AINS; - Ulcer gastric sau intestinal activ, hemoragie sau perforație; - Hemoragie cerebrovasculară sau altă hemoragie activă; - Insuficienţă hepatică sau renală severă (vezi pct. 4.4.); - Insuficienţă cardiacă congestivă stabilită (NYHA clasele II-IV), boală cardiacă ischemică, boală arterială periferică sau boală cerebrovasculară; - Ultimul trimestru de sarcină (vezi pct. 4.6.). La copiii cu vârsta sub 18 ani administrarea de supozitoare Dicloberl retard este contraindicată, deoarece conținutul de substanță activă este prea mare.
https://bit.ly/2Pgc5F3
https://bit.ly/2Pgc5F3
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Dicloberl retard 100 mg capsule cu eliberare prelungită 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Substanța activă: diclofenac sodic O capsulă cu eliberare prelungită conţine diclofenac sodic 100 mg. Excipient cu excipient cunoscut: zaharoză. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Capsule cu eliberare prelungită Capsule tari de gelatină, de culoare albă până la crem. 4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice Tratamentul simptomatic al sindromului algic şi afecţiunilor inflamatorii în caz de: - artrite acute (inclusiv puseu acut de gută); - artrite cronice, în special poliartrita reumatoidă (poliartrita cronică); - spondilita anchilozantă (boala Bechterew) şi alte maladii inflamatorii ale coloanei vertebrale de natură reumatică; - puseuri dureroase în artroză şi spondiloartroză; - afecţiuni reumatice ale ţesuturilor moi. - sindromul algic posttraumatic însoţit de inflamaţie şi edem. Din cauza eliminării latente administrarea diclofenacului sub formă de capsule nu este recomandată la iniţierea tratamentului, cînd este necesar o instalare rapidă a efectului terapeutic. 4.2 Doze şi mod de administrare Doze Doza de diclofenac depinde de severitatea bolii. Dozele recomandate pentru adulți variază între 50-150 mg de diclofenac sodic pe zi. Doza uzuală la adulți este de 1 capsulă Dicloberl retard cu acțiune prelungită pe zi (echivalent cu 100 mg de diclofenac de sodiu). Mod de administrare Capsulele se administrează întregi, fără a fi mestecate, cu o cantitate mare de lichid. Pacienţii cu hipersensibilitate gastrică vor administra preparatul în timpul mesei. Durata tratamentului este determinată de către medicul curant. Administrarea Dicloberl retard pentru o perioadă mai îndelungată de timp poate fi necesară în cazul bolilor reumatice. 2 Reacțiile adverse pot fi minimizate prin utilizarea celor mai mici doze eficace și în decursul unui interval minim de timp, necesar pentru a înlătura simptomele (vezi pct. 4.4.). Grupe speciale de pacienţi Vârstnici La pacienţii vârstnici nu este necesară ajustarea dozei; în timpul tratamentului se va supraveghea starea generală, având în vedere reacţiile adverse posibile (vezi pct. 4.4.). Pacienţi cu insuficienţă renală. În caz de insuficienţă renală uşoară sau moderată nu este necesară ajustarea dozei preparatului (pacienții cu insuficiență renală gravă - vezi pct. 4.3). Pacienţi cu insuficienţă hepatică. (vezi pct. 5.2.). În caz de insuficienţă hepatică uşoară sau moderată nu este necesară ajustarea dozei preparatului (pacienții cu insuficiență hepatică gravă - vezi pct. 4.3). Copii şi adolescenţi: Referitor la administrarea la copii și adolescenți - vezi pct. 4.3. 4.3 Contraindicaţii - Hipersensibilitate cunoscută la diclofenac sau la oricare dintre excipienţi (vezi pct. 6.1); - Reacţii cunoscute de bronhospasm, astm bronşic, rinita alergică sau urticarie, dupa administrarea, in trecut, de acid acetilsalicilic sau alte antiinflamatoare nesteroidiene; - Dereglări hematopoietice de geneză necunoscută; - Ulcer gastroduodenal activ/hemoragie la moment sau în antecedente (două sau mai multe episoade distincte de ulceraţii sau hemoragii dovedite); - Antecedente de hemoragie sau perforaţie gastrointestinală determinate de terapia anterioară cu AINS; - Ulcer gastric sau intestinal activ, hemoragie sau perforație; - Hemoragie cerebrovasculară sau altă hemoragie activă; - Insuficienţă hepatică sau renală severă (vezi pct. 4.4.); - Insuficienţă cardiacă congestivă stabilită (NYHA clasele II-IV), boală cardiacă ischemică, boală arterială periferică sau boală cerebrovasculară; - Ultimul trimestru de sarcină (vezi pct. 4.6.). La copiii cu vârsta sub 18 ani administrarea de supozitoare Dicloberl retard este contraindicată, deoarece conținutul de substanță activă este prea mare.
https://bit.ly/2Pgc5F3
0
În stoc
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Artoxan 20 mg/2 ml liofilizat şi solvent pentru soluţie injectabilă 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Fiecare flacon cu pilbere liofilizată conține tenoxicam 20 mg. Excipienți cu efect cunoscut: Fiecare flacon conţine hidroxid de sodiu pentru reglarea pH-ului. Acest medicament conţine sub 1 mmol de sodiu (23 mg) per fiolă, deci practic „nu conține de sodiu”. Pentru lista tuturor excipienţilor. Fiecare fiolă (2 ml) cu solvent conține: apă pentru injecție. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Liofilizat şi solvent pentru soluţie injectabilă. Liofilizat: masă liofilizată de culoare galbenă. Solvent: lichid transparent, incolor.
4. DATE CLINICE 4.1. Indicatii terapeutice Artoxan este indicat în ameliorarea durerii şi inflamaţiei în osteoartrita şi artrita reumatoidă. De asemenea, este indicat pentru tratamentul pe termen scurt al tulburărilor musculo-scheletice acute, incluzând entorse, luxaţii sau alte leziuni ale ţesutului conjunctiv moale. Tenoxicam poate fi utilizat în administrare intramusculară și intravenoasă la pacienţii cărora nu li se poate administra tenoxicam pe cale orală. 4.2. Doze si mod de administrare Adulţi Artoxan injectabil poate fi administrat intramuscular sau intravenous. Doza recomandată de Artoxan constituie 20 mg o dată pe zi timp de 1-2 zile şi apoi continuat cu tratament oral, administrat la aceeaşi oră a zilei. Pentru pacienții care necesită tratament pe termen lung o reducere a unei doze orale zilnice de 10 mg poate fi suficientă pentru terapia de întreținere. Dozele mai mari trebuie evitate, deoarece ele nu au eficacitate semnificativ mai mare, dar pot fi asociate cu un risc mai mare de reacţii adverse. În cazul tulburărilor acute musculo-scheletice, tratamentul nu va necesita obişnuit mai mult de 7 zile, iar în cazuri severe, poate fi continuat până la maximum 14 zile.
4. DATE CLINICE 4.1. Indicatii terapeutice Artoxan este indicat în ameliorarea durerii şi inflamaţiei în osteoartrita şi artrita reumatoidă. De asemenea, este indicat pentru tratamentul pe termen scurt al tulburărilor musculo-scheletice acute, incluzând entorse, luxaţii sau alte leziuni ale ţesutului conjunctiv moale. Tenoxicam poate fi utilizat în administrare intramusculară și intravenoasă la pacienţii cărora nu li se poate administra tenoxicam pe cale orală. 4.2. Doze si mod de administrare Adulţi Artoxan injectabil poate fi administrat intramuscular sau intravenous. Doza recomandată de Artoxan constituie 20 mg o dată pe zi timp de 1-2 zile şi apoi continuat cu tratament oral, administrat la aceeaşi oră a zilei. Pentru pacienții care necesită tratament pe termen lung o reducere a unei doze orale zilnice de 10 mg poate fi suficientă pentru terapia de întreținere. Dozele mai mari trebuie evitate, deoarece ele nu au eficacitate semnificativ mai mare, dar pot fi asociate cu un risc mai mare de reacţii adverse. În cazul tulburărilor acute musculo-scheletice, tratamentul nu va necesita obişnuit mai mult de 7 zile, iar în cazuri severe, poate fi continuat până la maximum 14 zile.
0
În stoc
Ce este Maprofen şi pentru ce se utilizează
Maprofen conţine substanţa activă flurbiprofen şi este un medicament cu acţiune
analgezică, antiinflamatoare şi antipiretică.
Maprofen este indicat în tratamentul afecţiuni:
- boli reumatoide,
- osteoartrite,
- spondilite anchilozante,
- afecțiunile musculo-scheletice și traume, cum ar fi periartrită, periartrita
scapulohumerală, bursita, tendinita, tenosinovita, dureri lombare, luxații și
întinderi musculare.
- dureri uşoare pînă la moderate, cum ar fi durerea de dinți, durerea postoperatorie, dismenoree şi migrena. Cum să utilizaţi Maprofen
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră.
Discutaţi cu medicul dumneavostră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Maprofen se administrează pe cale orală.
Doza recomandată este de 150mg – 200mg zilnic, în doze divizate.
Medicul dumneavoastră va decide dacă este necesar de mărit doza totală până la
300mg în doze divizate.
În cazul dismenoreei, doza recomandată iniţial este de 100mg, urmată de 50mg sau
100mg administrate cu 4-6 intervale între prize. Doza maximă nictemerala nu trebuie
să depășească 300mg.
Vîrstnici: Maprofen trebuie utilizat cu grijă, iar dozarea va fi stabilită individual de
către medicul dumneavoastră.
Dacă utilizaţi mai mult Maprofen decât trebuie
Dacă credeţi că vi s-a administrat o doză prea mare sau bănuiţi un supradozaj,
adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului sau mergeţi imediat la cel mai
apropiat spital.
Unele simptome ale supradozajului pot fi dureri de cap, greaţă, vomă, dureri în zona
epigastrică, sîngerări gastrointestinale.
Dacă uitaţi să utilizaţi Maprofen
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Maprofen
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră.
Maprofen conţine substanţa activă flurbiprofen şi este un medicament cu acţiune
analgezică, antiinflamatoare şi antipiretică.
Maprofen este indicat în tratamentul afecţiuni:
- boli reumatoide,
- osteoartrite,
- spondilite anchilozante,
- afecțiunile musculo-scheletice și traume, cum ar fi periartrită, periartrita
scapulohumerală, bursita, tendinita, tenosinovita, dureri lombare, luxații și
întinderi musculare.
- dureri uşoare pînă la moderate, cum ar fi durerea de dinți, durerea postoperatorie, dismenoree şi migrena. Cum să utilizaţi Maprofen
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră.
Discutaţi cu medicul dumneavostră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Maprofen se administrează pe cale orală.
Doza recomandată este de 150mg – 200mg zilnic, în doze divizate.
Medicul dumneavoastră va decide dacă este necesar de mărit doza totală până la
300mg în doze divizate.
În cazul dismenoreei, doza recomandată iniţial este de 100mg, urmată de 50mg sau
100mg administrate cu 4-6 intervale între prize. Doza maximă nictemerala nu trebuie
să depășească 300mg.
Vîrstnici: Maprofen trebuie utilizat cu grijă, iar dozarea va fi stabilită individual de
către medicul dumneavoastră.
Dacă utilizaţi mai mult Maprofen decât trebuie
Dacă credeţi că vi s-a administrat o doză prea mare sau bănuiţi un supradozaj,
adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului sau mergeţi imediat la cel mai
apropiat spital.
Unele simptome ale supradozajului pot fi dureri de cap, greaţă, vomă, dureri în zona
epigastrică, sîngerări gastrointestinale.
Dacă uitaţi să utilizaţi Maprofen
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Maprofen
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră.
0
În stoc
Hylo-Comod® pic. oft. , sol. 1 mg/ml 10 ml N1
Pentru senzația de corp străin, arsura sau ochi înlăcrimați.
Compatibil cu lentile de contact.
Fără conservanți.
Picături oftalmice sterile fără fosfați.
Îmbunătățește lubrifierea suprafeței oculare în cazul unor tulburări condiționate de mediu, precum senzația de uscăciune, de corp străin sau de arsură, dar și după intervenții chirurgicale oftalmologice.
Prezentare:
10 ml
Atenționare! Nu trebuie să folosiți informațiile prezente în aceste pagini, în scopul diagnosticării sau tratării oricăror probleme de sănătate sau de înlocuire a medicamentelor și a tratamentelor prescrise de personalul medical autorizat. Toate informațiile din acest site sunt publicate cu scop informativ și pot conține unele erori, vă rugăm să vă ghidați doar după informația din prospect! Rareori informația de pe pagină poate conţine inadvertenţe: fotografia are caracter informativ şi poate, fi modificat de către producător fără preaviz sau pot conţine erori.
Pentru senzația de corp străin, arsura sau ochi înlăcrimați.
Compatibil cu lentile de contact.
Fără conservanți.
Picături oftalmice sterile fără fosfați.
Îmbunătățește lubrifierea suprafeței oculare în cazul unor tulburări condiționate de mediu, precum senzația de uscăciune, de corp străin sau de arsură, dar și după intervenții chirurgicale oftalmologice.
Prezentare:
10 ml
Atenționare! Nu trebuie să folosiți informațiile prezente în aceste pagini, în scopul diagnosticării sau tratării oricăror probleme de sănătate sau de înlocuire a medicamentelor și a tratamentelor prescrise de personalul medical autorizat. Toate informațiile din acest site sunt publicate cu scop informativ și pot conține unele erori, vă rugăm să vă ghidați doar după informația din prospect! Rareori informația de pe pagină poate conţine inadvertenţe: fotografia are caracter informativ şi poate, fi modificat de către producător fără preaviz sau pot conţine erori.
0
În stoc
Lornado este un medicament antiinflamator nesteroidian şi antireumatic din clasa derivaţilor de
oxicam.
Este destinat tratamentului durerii uşoare sau moderate acute atunci când administrarea orală este
improprie.
Copii şi adolescenţi
Lornoxicam nu este recomandat pentru utilizare la copiii şi adolescenţii cu vârsta sub 18 ani
datorită lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea. Fertilitatea
Utilizarea Lornado poate afecta fertilitatea şi nu este recomandată la femeile care încearcă să rămână gravide.
Femeile care întâmpină dificultăţi în a rămâne gravide sau care sunt investigate pentru
infertilitate trebuie să se consulte cu un medic şi să ia în considerare întreruperea tratamentului cu Lornado.
Sarcina
Nu este recomandat tratamentul cu Lornado în primele şase luni de sarcină, doar dacă în mod explicit vă indică medicul dumneavoastră. Este contraindicat să luaţi Lornado în ultimele trei luni de sarcină.
Alăptarea
Nu este recomandat tratamentul cu Lornado dacă alăptaţi, doar dacă în mod explicit vă indică medical dumneavoastră. Cum să utilizaţi Lornado
Utilizaţi întotdeauna Lornado exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să
discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Adulţi: Doza recomandată este de 8 mg i.v. sau i.m. Doza zilnică maximă nu trebuie să
depăşească 16 mg.
Unii pacienţi ar putea necesita administrarea altor 8 mg în prima zi de tratament.
Lornado 8 mg pulbere pentru soluţie injectabilă trebuie dizolvat în cei 2 ml de solvent însoţitor
pentru soluţie injectabilă, chiar înainte de utilizare.
Lornado 8 mg soluţie injectabilă este destinat injectării intramusculare (i.m.) sau intravenoase
(i.v.). Soluţia trebuie administrată lent pe durata a cel puţin 15 secunde în cazul injectării i.v. şi a cel puţin 5 secunde în cazul injectării i.m.
Instrucţiuni privind utilizarea şi manipularea
Lornado 8 mg soluţie pentru injectare este preparat prin dizolvarea pulberii din flacon în cei 2 ml de solvent din fiolă, chiar înainte de utilizare.
Aspectul soluţiei după reconstituire este un lichid galben-verzui şi limpede.
După prepararea soluţiei, schimbaţi acul.
Pentru injectare i.m., utilizaţi un ac suficient de lung pentru o injectare intramusculară profundă.
oxicam.
Este destinat tratamentului durerii uşoare sau moderate acute atunci când administrarea orală este
improprie.
Copii şi adolescenţi
Lornoxicam nu este recomandat pentru utilizare la copiii şi adolescenţii cu vârsta sub 18 ani
datorită lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea. Fertilitatea
Utilizarea Lornado poate afecta fertilitatea şi nu este recomandată la femeile care încearcă să rămână gravide.
Femeile care întâmpină dificultăţi în a rămâne gravide sau care sunt investigate pentru
infertilitate trebuie să se consulte cu un medic şi să ia în considerare întreruperea tratamentului cu Lornado.
Sarcina
Nu este recomandat tratamentul cu Lornado în primele şase luni de sarcină, doar dacă în mod explicit vă indică medicul dumneavoastră. Este contraindicat să luaţi Lornado în ultimele trei luni de sarcină.
Alăptarea
Nu este recomandat tratamentul cu Lornado dacă alăptaţi, doar dacă în mod explicit vă indică medical dumneavoastră. Cum să utilizaţi Lornado
Utilizaţi întotdeauna Lornado exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să
discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Adulţi: Doza recomandată este de 8 mg i.v. sau i.m. Doza zilnică maximă nu trebuie să
depăşească 16 mg.
Unii pacienţi ar putea necesita administrarea altor 8 mg în prima zi de tratament.
Lornado 8 mg pulbere pentru soluţie injectabilă trebuie dizolvat în cei 2 ml de solvent însoţitor
pentru soluţie injectabilă, chiar înainte de utilizare.
Lornado 8 mg soluţie injectabilă este destinat injectării intramusculare (i.m.) sau intravenoase
(i.v.). Soluţia trebuie administrată lent pe durata a cel puţin 15 secunde în cazul injectării i.v. şi a cel puţin 5 secunde în cazul injectării i.m.
Instrucţiuni privind utilizarea şi manipularea
Lornado 8 mg soluţie pentru injectare este preparat prin dizolvarea pulberii din flacon în cei 2 ml de solvent din fiolă, chiar înainte de utilizare.
Aspectul soluţiei după reconstituire este un lichid galben-verzui şi limpede.
După prepararea soluţiei, schimbaţi acul.
Pentru injectare i.m., utilizaţi un ac suficient de lung pentru o injectare intramusculară profundă.
0
În stoc
DESCRIEREA PRODUSULUI
PROPRIETATILE FARMACOLOGICE
Ibuprofenul are actiune analgezica si antipiretica, ce presupune ca inhiba prostaglandin-sintetaza si reduce sinteza prostaglandinelor.
Dupa puterea actiunii poate fi comparat cu acidul acetilsalicilic, insa, spre deosebire de acesta, irita mai putin mucoasa gastrica (aproximativ de doua ori).
INDICATII
Poliartrita reumatoida, spondiloartrita anchilozanta, spondiloartroza, coxartroza, artrita psoriazica, puseurile de guta, tendinitele, bursitele, tendovaginitele, durerile dupa interventiile stomatologice, ginecologice si chirurgicale.
Utilizare terapeutica :
Antireumatica, initiala 1,2-3,2 g/zi divizata in 3-4 prize, de intretinere - se decreste cea initiala pina la doza optima.
Analgezica, antipiretica si antidismenoreica 200-400 mg la fiecare 4-6 ore, dupa necesitate.
Copii 1-12 ani, antireumatica 30-40 mg/kg/zi divizata in 3-4 prize, apoi scazuta pina la cea optima.
Antipiretica 6 luni-12 ani 5 mg/kg daca temperatura este sub 390 C si 10 mg/kg daca depaseste 39°C.
Doza poate fi repetata la intervale de 4-6 ore.
Formele topice se aplica in strat subtire pe suprafata dureroasa o data sau de citeva ori pe zi.
CONTRAINDICATII
Ulcerul gastric si duodenal evolutiv sau in antecedente, insuficienta renala sau hepatica, ciroza hepatica, astmul bronsic, lupusul eritematos sistemic, colita hemoragica, hemoragiile hemoroidale, hemofilia, urticaria, rinita acuta, polipii nazali, stomatita, bronhospasmul, lupusul eritematos sistemic, anemia.
INTERACTIUNI CU ALTE MEDICAMENTE
Ibuprofenul potenteaza efectele antidiabeticelor, antiagregantelor, creste efectele adverse ale altor AINS, preparatelor aurului, litiului, mielosupresivelor.
Acidul acetilsalicilic mareste efectele adverse ale ibuprofenului. Inhibitoarele enzimei de conversie, beta-blocantele si prazosina ii scad efectele.
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
Astmul bronsic.
PROPRIETATILE FARMACOLOGICE
Ibuprofenul are actiune analgezica si antipiretica, ce presupune ca inhiba prostaglandin-sintetaza si reduce sinteza prostaglandinelor.
Dupa puterea actiunii poate fi comparat cu acidul acetilsalicilic, insa, spre deosebire de acesta, irita mai putin mucoasa gastrica (aproximativ de doua ori).
INDICATII
Poliartrita reumatoida, spondiloartrita anchilozanta, spondiloartroza, coxartroza, artrita psoriazica, puseurile de guta, tendinitele, bursitele, tendovaginitele, durerile dupa interventiile stomatologice, ginecologice si chirurgicale.
Utilizare terapeutica :
Antireumatica, initiala 1,2-3,2 g/zi divizata in 3-4 prize, de intretinere - se decreste cea initiala pina la doza optima.
Analgezica, antipiretica si antidismenoreica 200-400 mg la fiecare 4-6 ore, dupa necesitate.
Copii 1-12 ani, antireumatica 30-40 mg/kg/zi divizata in 3-4 prize, apoi scazuta pina la cea optima.
Antipiretica 6 luni-12 ani 5 mg/kg daca temperatura este sub 390 C si 10 mg/kg daca depaseste 39°C.
Doza poate fi repetata la intervale de 4-6 ore.
Formele topice se aplica in strat subtire pe suprafata dureroasa o data sau de citeva ori pe zi.
CONTRAINDICATII
Ulcerul gastric si duodenal evolutiv sau in antecedente, insuficienta renala sau hepatica, ciroza hepatica, astmul bronsic, lupusul eritematos sistemic, colita hemoragica, hemoragiile hemoroidale, hemofilia, urticaria, rinita acuta, polipii nazali, stomatita, bronhospasmul, lupusul eritematos sistemic, anemia.
INTERACTIUNI CU ALTE MEDICAMENTE
Ibuprofenul potenteaza efectele antidiabeticelor, antiagregantelor, creste efectele adverse ale altor AINS, preparatelor aurului, litiului, mielosupresivelor.
Acidul acetilsalicilic mareste efectele adverse ale ibuprofenului. Inhibitoarele enzimei de conversie, beta-blocantele si prazosina ii scad efectele.
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
Astmul bronsic.
0
În stoc
1.CE ESTE FASTUM GEL ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Fastum Gel conține o substanță numită ketoprofen și aparţine unei clase de medicamente numite medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Acestea reduc inflamația și ușurează durerea. Fastum Gel este utilizat pentru tratamentul local al durerilor reumatice sau traumatice în sistemul osteo-articular și muscular: contuzii, entorse, întindere musculară, gât rigid, lumbago.
CUM SĂ UTILIZAŢI FASTUM GEL
Luați întotdeauna acest medicament exact așa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteți sigur.
Doza recomandată este:
Aplicați o bandă de gel de 5-10 cm lungime / 2 presiuni ale dozatorului pompei (2g) pe pielea zonei afectate de 1 - 3 ori pe zi.
- tubul: deşurubaţi capacul şi perforaţi diafragma din aluminiu cu vârful părţii inverse a capacului.
distribuitorul pompei: atunci când utilizați distribuitorul pompei pentru prima dată, apăsați de mai multe ori partea de sus a dozatorului sau împingeți partea inferioară până când gelul este eliberat. Păstrați distribuitorul într-o poziție orizontală în timpul utilizării (vedeți imaginile de mai jos). Pentru 5-10 cm de gel împingeți dozatorul aproximativ 3-6 ori.
Utilizarea la copii
Siguranţa şi eficacitatea clinică de utilizare a ketoprofenului gel la copii nu a fost stabilită.
Cum și unde trebuie aplicat Fastum Gel • Fastum Gel este doar pentru uz extern.
• Distribuiți gelul pe zona afectata masând ușor.
• După aplicare, spălați-vă pe mâini imediat, evitați contactul cu ochii sau cu membranele mucoase
• Nu folosiți o cantitate mare de gel.
Cât timp trebuie să se aplice Fastum Gel
Fastum Gel este aplicat doar pe o perioadă scurtă de timp, nu mai mult decît o săptămînă.
În cazul în care boala apare periodic sau dacă observați în decursul bolii orice modificări, consultați medicul dumneavoastră. Nu utilizați Fastum Gel mai mult decât se recomandă, din cauza riscului de reacții cutanate (dermatita de contact și fotosensibilitate).
Fastum Gel conține o substanță numită ketoprofen și aparţine unei clase de medicamente numite medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Acestea reduc inflamația și ușurează durerea. Fastum Gel este utilizat pentru tratamentul local al durerilor reumatice sau traumatice în sistemul osteo-articular și muscular: contuzii, entorse, întindere musculară, gât rigid, lumbago.
CUM SĂ UTILIZAŢI FASTUM GEL
Luați întotdeauna acest medicament exact așa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteți sigur.
Doza recomandată este:
Aplicați o bandă de gel de 5-10 cm lungime / 2 presiuni ale dozatorului pompei (2g) pe pielea zonei afectate de 1 - 3 ori pe zi.
- tubul: deşurubaţi capacul şi perforaţi diafragma din aluminiu cu vârful părţii inverse a capacului.
distribuitorul pompei: atunci când utilizați distribuitorul pompei pentru prima dată, apăsați de mai multe ori partea de sus a dozatorului sau împingeți partea inferioară până când gelul este eliberat. Păstrați distribuitorul într-o poziție orizontală în timpul utilizării (vedeți imaginile de mai jos). Pentru 5-10 cm de gel împingeți dozatorul aproximativ 3-6 ori.
Utilizarea la copii
Siguranţa şi eficacitatea clinică de utilizare a ketoprofenului gel la copii nu a fost stabilită.
Cum și unde trebuie aplicat Fastum Gel • Fastum Gel este doar pentru uz extern.
• Distribuiți gelul pe zona afectata masând ușor.
• După aplicare, spălați-vă pe mâini imediat, evitați contactul cu ochii sau cu membranele mucoase
• Nu folosiți o cantitate mare de gel.
Cât timp trebuie să se aplice Fastum Gel
Fastum Gel este aplicat doar pe o perioadă scurtă de timp, nu mai mult decît o săptămînă.
În cazul în care boala apare periodic sau dacă observați în decursul bolii orice modificări, consultați medicul dumneavoastră. Nu utilizați Fastum Gel mai mult decât se recomandă, din cauza riscului de reacții cutanate (dermatita de contact și fotosensibilitate).
0
În stoc
1. Ce este Lidocain şi pentru ce se utilizează
Lidocaina substanţa activă a preparatului este un anestezic local. Anestezicele locale blochează temporar transmiterea impulsurilor nervoase la locul aplicării. După aplicarea locală anestezicele locale iniţial blochează senzaţia de durere, apoi - senzaţia termică şi tactilă.
Lidocain, spray poate fi utilizat în toate cazurile când este necesară anestezia cutanată sau a mucoaselor, de exemplu pentru anestezia locală în intervenţii chirurgicale mici, anestezia locului de injecţie înainte de administrarea anestezicului local injectabil.
Preparatul poate fi administrat în proceduri stomatologice şi intervenţii chirurgicale, otorinolaringologie, ginecologie şi obstetrică, dermatologie, în endoscopie și investigații instrumentale.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Lidocain
Nu luaţi Lidocain :
- dacă sunteţi alergic la lidocaină sau oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6).
- în stomatologie, datorită riscului de aspirare (nimerirea în căile respiratorii), Lidocain spray este contraindicat când se utilizează gipsul ca material de amprentă.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Lidocain spray, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă dumneavoastră vă aflaţi în oricare dintre situaţiile de mai jos, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte de a lua acest medicament:
• Este important să se evite nimerirea lidocainei în căile respiratorii (risc de aspirare).
• Utilizarea preparatului în regiunea faringelui, necesită precauţie deosebită.
• Aplicarea pe mucoasa obrajilor este însoţită de riscul disfagiei (tulburarea reflexului de înghițire) şi aspiraţiei ulterioare (nimerirea în căile respiratorii), în special la copii. În cazul tulburării sensibilităţii limbii şi mucoasei obrajilor creşte pericolul muşcării.
• Lidocaina se absoarbe bine de pe mucoasă (cavitatea bucală, gingii) şi tegumentele lezate și infectate. Aceasta trebuie luată în consideraţie, în special, în cazul prelucrării suprafeţelor tisulare extinse la copii. În aceste cazuri se recomandă aplicarea celei mai mici cantităţi, de asemenea se va consulta medicul.
• Medicamentul trebuie utilizat cu precauție la pacienții cu epilepsie, precum și în boli de inimă, tulburări ale ritmului cardiac, afectarea funcției hepatice și renale și șoc sever, deoarece în astfel de condiții puteți fi mai sensibil la substanța activă. În aceste cazuri trebuie să utilizaţi doze mai mici sau să consultaţi medicul dumneavoastră.
• Dacă dumneavoastră aveţi sau cineva din rudele dumneavoastră au o afecţiune rară a pigmentului din sânge numită porfirie.
• Tratamentul trebuie efectuat cu doze mai mici la bolnavii astenizaţi şi vârstnici cu maladii acute, de asemenea la copii, în funcţie de vârstă şi starea generală a acestora.
• Flaconul va fi păstrat în poziţie verticală în momentul utilizării preparatului.
• Trebuie evitat contactul cu ochii.
Utilizarea la copii
• Aplicarea pe mucoasa obrajilor este însoţită de riscul disfagiei (tulburarea reflexului de înghițire) şi aspiraţiei ulterioare (nimerirea în căile respiratorii), în special la copii. În cazul tulburării sensibilităţii limbii şi mucoasei obrajilor creşte pericolul muşcării.
• Lidocaina se absoarbe bine de pe mucoasă (cavitatea bucală, gingii) şi tegumentele lezate. Aceasta trebuie luată în consideraţie, în special, în cazul aplicării lidocainei pe mucoasă lezată și/sau suprafețe infectate. Acest lucru este deosebit de important dacă copilul are o sensibilitate crescută la lidocaină. În aceste cazuri se recomandă aplicarea celei mai mici cantităţi, de asemenea se va consulta medicul.
• La copii cu vârsta sub 2 ani Lidocain, se va aplica sub formă de tamponări, cu ajutorul unui tampon de vată îmbibat cu preparat.
• Lidocaina blochează reflexul tusei, care poate provoca pneumonie. Acest lucru trebuie luat în considerare deoarece copiii înghit mai des decât adulții.
Lidocain împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente.
Lidocaina trebuie administrată cu precauţie, dacă dumneavoastră administraţi preparate antiaritmice, beta-blocante (medicamente utilizate pentru tratarea bolilor de inimă) sau fenitoină de aceea spuneţi medicului dumneavoastră ce medicamente luaţi sau aţi luat recent.
La aplicarea corectă a preparatului Lidocain nu sunt de aşteptat interacţiuni cu alte medicamente.
Utilizarea Lidocain cu alimente şi băuturi
Nu sunt atenţionări speciale.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului.
Sarcina
Lidocaina a fost utilizată timp îndelungat şi nu a fost determinat efectul ei nociv asupra sănătăţii. Lidocaina poate fi utilizată în sarcină în lipsa altui preparat mai inofensiv.
Alăptarea
Lidocaina se excretă în laptele matern, însă după aplicarea dozelor terapeutice uzuale, cantitatea de preparat care se elimină cu laptele matern este prea mică pentru a induce efecte negative pentru sugar.
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament sunteţi gravidă sau alăptaţi.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Lipsesc date privind influenţa lidocainei asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. În funcţie de doză, în cazuri foarte rare anestezicele locale pot cauza reacţii adverse din partea sistemului nervos central, şi astfel, pot influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Lidocain spray cutanat, soluţie conține etanol, propilenglicol
Acest medicament conţine o cantitate mică de alcool (etanol): mai puțin de 100 mg/doză (puf).
Preparatul conţine propilenglicol 10,5 mg. Poate provoca iritaţie cutanată.
3. Cum să luaţi Lidocain
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum este descris în acest prospect sau aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
După îndepărtarea capacului și atașarea dispozitivului de acționare, pompa dozatoare trebuie umplută înainte de prima aplicare (prin pomparea în aer de câteva ori, până la apariția aerosolului).
Poate fi necesară repetarea umplerii dacă pompa dozatoare nu a fost folosită pentru o perioadă lungă de timp.
Doza recomandată:
De regulă sunt suficiente câte 1-3 pufuri. Efectul anestezic local se dezvoltă timp de 1 minut şi durează 5-6 minute. Senzaţia de amorţeală poate să se menţină 15 minute. A se evita nimerirea spray-ului în ochi.
Utilizarea la copii și adolescenți
La copii se vor utiliza doze mai mici - dozele vor fi ajustate în funcţie de vârstă şi starea generală.
Dacă luaţi mai mult Lidocain decât trebuie
În cazul unui supradozaj, anunţaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră sau mergeţi la unitatea de urgenţă a celui mai apropiat spital. Luaţi cu dumneavoastră acest prospect şi flaconul, pentru a arăta medicului.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la utilizarea acestui preparat, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca şi toate medicamentele, Lidocain poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
De regulă reacţiile adverse sunt moderate şi, în primul rând, se dezvoltă la locul de aplicare a preparatului. După aplicare spray-ul poate determina senzaţie de arsură, care dispare după instalarea anesteziei (1 minut).
La locul de aplicare a spray-ul poate să se dezvolte tumefiere, înroşire şi tulburarea sensibilităţii. La utilizarea cantităţilor mari de sau în caz de alergie pot să se dezvolte reacţii alergice sau reacţii adverse din partea întregului organism. Dacă manifestaţi orice reacţii adverse descrise mai jos, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră:
Foarte rare (pot afecta mai puţin de 1 utilizator din 10000)
Urticarie; umflarea buzelor, gurii sau gâtului, care pot duce la dificultăţi de respiraţie sau înghiţire (angioedem); bronhospasm; în cazurile cele mai grave - reacţii de hipersensibilitate (şoc anafilactic). Nervozitate, ameţeli, somnolenţă, convulsii, pierderea conştienţei, paralizie a muşchilor respiratorii.
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile): tulburare temporară a sensibilității la locul injectării, pierderea reversibilă a vocii, scăderea tensiunii arteriale, inhibarea funcției mușchiului cardiac, încetinirea frecvenţei contracţiilor cardiace, stop cardiac, dureri în gât, voce răgușită, înroşirea pielii la locul aplicării, senzaţie moderată de înţepare la locul aplicării spray-ului, care dispare după instalarea acţiunii preparatului (timp de 1 minut). La locul de aplicare a spray-ul poate să se dezvolte tumefiere tranzitorie.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amdm.gov.md sau e-mail:[email protected]
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5. Cum se păstrează Lidocain
A se păstra la temperaturi sub 25 °C.
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu utilizaţi Lidocain spray, cutanat soluţie în caz de semne vizibile de deteriorare a calităţii.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Lidocain
1 flacon conţine:
substanţa activă: lidocaină 3,80 g (în 38 g soluţie alcoolică).
1 doză conţine 4,6 mg (la o apăsare pe pulverizator).
Celelalte componente sunt: etanol 96%, propilenglicol, ulei de mentă.
Nu conţine freon.
Cum arată Lidocain şi conţinutul ambalajului
Spray cutanat, soluţie
Soluţie alcoolică aproape incoloră, cu miros caracteristic de mentol.
Ambalaj
Câte 38 g în flacon din sticlă brună cu capacitate de 50 ml, prevăzut cu pompă de pulverizare,
însoţit de dispozitiv de aplicare. Câte 1 flacon împreună cu prospectul se plasează în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria
Fabricant
Egis Pharmaceuticals PLC
H-9900 Körmend, Mátyás király út 65.
Ungaria
Lidocaina substanţa activă a preparatului este un anestezic local. Anestezicele locale blochează temporar transmiterea impulsurilor nervoase la locul aplicării. După aplicarea locală anestezicele locale iniţial blochează senzaţia de durere, apoi - senzaţia termică şi tactilă.
Lidocain, spray poate fi utilizat în toate cazurile când este necesară anestezia cutanată sau a mucoaselor, de exemplu pentru anestezia locală în intervenţii chirurgicale mici, anestezia locului de injecţie înainte de administrarea anestezicului local injectabil.
Preparatul poate fi administrat în proceduri stomatologice şi intervenţii chirurgicale, otorinolaringologie, ginecologie şi obstetrică, dermatologie, în endoscopie și investigații instrumentale.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Lidocain
Nu luaţi Lidocain :
- dacă sunteţi alergic la lidocaină sau oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6).
- în stomatologie, datorită riscului de aspirare (nimerirea în căile respiratorii), Lidocain spray este contraindicat când se utilizează gipsul ca material de amprentă.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Lidocain spray, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă dumneavoastră vă aflaţi în oricare dintre situaţiile de mai jos, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte de a lua acest medicament:
• Este important să se evite nimerirea lidocainei în căile respiratorii (risc de aspirare).
• Utilizarea preparatului în regiunea faringelui, necesită precauţie deosebită.
• Aplicarea pe mucoasa obrajilor este însoţită de riscul disfagiei (tulburarea reflexului de înghițire) şi aspiraţiei ulterioare (nimerirea în căile respiratorii), în special la copii. În cazul tulburării sensibilităţii limbii şi mucoasei obrajilor creşte pericolul muşcării.
• Lidocaina se absoarbe bine de pe mucoasă (cavitatea bucală, gingii) şi tegumentele lezate și infectate. Aceasta trebuie luată în consideraţie, în special, în cazul prelucrării suprafeţelor tisulare extinse la copii. În aceste cazuri se recomandă aplicarea celei mai mici cantităţi, de asemenea se va consulta medicul.
• Medicamentul trebuie utilizat cu precauție la pacienții cu epilepsie, precum și în boli de inimă, tulburări ale ritmului cardiac, afectarea funcției hepatice și renale și șoc sever, deoarece în astfel de condiții puteți fi mai sensibil la substanța activă. În aceste cazuri trebuie să utilizaţi doze mai mici sau să consultaţi medicul dumneavoastră.
• Dacă dumneavoastră aveţi sau cineva din rudele dumneavoastră au o afecţiune rară a pigmentului din sânge numită porfirie.
• Tratamentul trebuie efectuat cu doze mai mici la bolnavii astenizaţi şi vârstnici cu maladii acute, de asemenea la copii, în funcţie de vârstă şi starea generală a acestora.
• Flaconul va fi păstrat în poziţie verticală în momentul utilizării preparatului.
• Trebuie evitat contactul cu ochii.
Utilizarea la copii
• Aplicarea pe mucoasa obrajilor este însoţită de riscul disfagiei (tulburarea reflexului de înghițire) şi aspiraţiei ulterioare (nimerirea în căile respiratorii), în special la copii. În cazul tulburării sensibilităţii limbii şi mucoasei obrajilor creşte pericolul muşcării.
• Lidocaina se absoarbe bine de pe mucoasă (cavitatea bucală, gingii) şi tegumentele lezate. Aceasta trebuie luată în consideraţie, în special, în cazul aplicării lidocainei pe mucoasă lezată și/sau suprafețe infectate. Acest lucru este deosebit de important dacă copilul are o sensibilitate crescută la lidocaină. În aceste cazuri se recomandă aplicarea celei mai mici cantităţi, de asemenea se va consulta medicul.
• La copii cu vârsta sub 2 ani Lidocain, se va aplica sub formă de tamponări, cu ajutorul unui tampon de vată îmbibat cu preparat.
• Lidocaina blochează reflexul tusei, care poate provoca pneumonie. Acest lucru trebuie luat în considerare deoarece copiii înghit mai des decât adulții.
Lidocain împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente.
Lidocaina trebuie administrată cu precauţie, dacă dumneavoastră administraţi preparate antiaritmice, beta-blocante (medicamente utilizate pentru tratarea bolilor de inimă) sau fenitoină de aceea spuneţi medicului dumneavoastră ce medicamente luaţi sau aţi luat recent.
La aplicarea corectă a preparatului Lidocain nu sunt de aşteptat interacţiuni cu alte medicamente.
Utilizarea Lidocain cu alimente şi băuturi
Nu sunt atenţionări speciale.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului.
Sarcina
Lidocaina a fost utilizată timp îndelungat şi nu a fost determinat efectul ei nociv asupra sănătăţii. Lidocaina poate fi utilizată în sarcină în lipsa altui preparat mai inofensiv.
Alăptarea
Lidocaina se excretă în laptele matern, însă după aplicarea dozelor terapeutice uzuale, cantitatea de preparat care se elimină cu laptele matern este prea mică pentru a induce efecte negative pentru sugar.
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament sunteţi gravidă sau alăptaţi.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Lipsesc date privind influenţa lidocainei asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. În funcţie de doză, în cazuri foarte rare anestezicele locale pot cauza reacţii adverse din partea sistemului nervos central, şi astfel, pot influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Lidocain spray cutanat, soluţie conține etanol, propilenglicol
Acest medicament conţine o cantitate mică de alcool (etanol): mai puțin de 100 mg/doză (puf).
Preparatul conţine propilenglicol 10,5 mg. Poate provoca iritaţie cutanată.
3. Cum să luaţi Lidocain
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum este descris în acest prospect sau aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
După îndepărtarea capacului și atașarea dispozitivului de acționare, pompa dozatoare trebuie umplută înainte de prima aplicare (prin pomparea în aer de câteva ori, până la apariția aerosolului).
Poate fi necesară repetarea umplerii dacă pompa dozatoare nu a fost folosită pentru o perioadă lungă de timp.
Doza recomandată:
De regulă sunt suficiente câte 1-3 pufuri. Efectul anestezic local se dezvoltă timp de 1 minut şi durează 5-6 minute. Senzaţia de amorţeală poate să se menţină 15 minute. A se evita nimerirea spray-ului în ochi.
Utilizarea la copii și adolescenți
La copii se vor utiliza doze mai mici - dozele vor fi ajustate în funcţie de vârstă şi starea generală.
Dacă luaţi mai mult Lidocain decât trebuie
În cazul unui supradozaj, anunţaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră sau mergeţi la unitatea de urgenţă a celui mai apropiat spital. Luaţi cu dumneavoastră acest prospect şi flaconul, pentru a arăta medicului.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la utilizarea acestui preparat, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca şi toate medicamentele, Lidocain poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
De regulă reacţiile adverse sunt moderate şi, în primul rând, se dezvoltă la locul de aplicare a preparatului. După aplicare spray-ul poate determina senzaţie de arsură, care dispare după instalarea anesteziei (1 minut).
La locul de aplicare a spray-ul poate să se dezvolte tumefiere, înroşire şi tulburarea sensibilităţii. La utilizarea cantităţilor mari de sau în caz de alergie pot să se dezvolte reacţii alergice sau reacţii adverse din partea întregului organism. Dacă manifestaţi orice reacţii adverse descrise mai jos, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră:
Foarte rare (pot afecta mai puţin de 1 utilizator din 10000)
Urticarie; umflarea buzelor, gurii sau gâtului, care pot duce la dificultăţi de respiraţie sau înghiţire (angioedem); bronhospasm; în cazurile cele mai grave - reacţii de hipersensibilitate (şoc anafilactic). Nervozitate, ameţeli, somnolenţă, convulsii, pierderea conştienţei, paralizie a muşchilor respiratorii.
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile): tulburare temporară a sensibilității la locul injectării, pierderea reversibilă a vocii, scăderea tensiunii arteriale, inhibarea funcției mușchiului cardiac, încetinirea frecvenţei contracţiilor cardiace, stop cardiac, dureri în gât, voce răgușită, înroşirea pielii la locul aplicării, senzaţie moderată de înţepare la locul aplicării spray-ului, care dispare după instalarea acţiunii preparatului (timp de 1 minut). La locul de aplicare a spray-ul poate să se dezvolte tumefiere tranzitorie.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amdm.gov.md sau e-mail:[email protected]
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5. Cum se păstrează Lidocain
A se păstra la temperaturi sub 25 °C.
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu utilizaţi Lidocain spray, cutanat soluţie în caz de semne vizibile de deteriorare a calităţii.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Lidocain
1 flacon conţine:
substanţa activă: lidocaină 3,80 g (în 38 g soluţie alcoolică).
1 doză conţine 4,6 mg (la o apăsare pe pulverizator).
Celelalte componente sunt: etanol 96%, propilenglicol, ulei de mentă.
Nu conţine freon.
Cum arată Lidocain şi conţinutul ambalajului
Spray cutanat, soluţie
Soluţie alcoolică aproape incoloră, cu miros caracteristic de mentol.
Ambalaj
Câte 38 g în flacon din sticlă brună cu capacitate de 50 ml, prevăzut cu pompă de pulverizare,
însoţit de dispozitiv de aplicare. Câte 1 flacon împreună cu prospectul se plasează în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria
Fabricant
Egis Pharmaceuticals PLC
H-9900 Körmend, Mátyás király út 65.
Ungaria
0
În stoc
Indicatii:
Fasconal este un analgezic utilizat pentru tratamentul simptomatic de scurta durata al durerilor de intensitate moderata pâna la severa, cu diferite localizari: dureri de cap, migrena, nevralgii (dureri pe traiectul unui nerv), mialgii (dureri musculare), artralgii (dureri articulare), dureri dentare sau în sfera ORL, dismenoree (menstruatii însotite de dureri) si tratamentul starilor febrile.
Contraindicatii:
Alergie sau intoleranta la una din componente, intoleranta gastrica, porfirii hepatice; prudenta la renali, hepatici, anemici, in stari hemoragice si in conditii de hipoxie; se va evita in ultima luna a sarcinii si la copiii mici. Prudenta cand se asociaza cu anticoagulante cumarinice (risc de hemoragii) si cu sulfamide hipoglicemiante (risc de hipoglicemie). Codeina continuta figureaza pe lista substantelor dopante (interzise la sportivi).
Compozitie:
Comprimate continand acid acetilsalicilic 200 mg, paracetamol 200 mg, cafeina anhidra 25 mg,
Fosfat de codeine hemihidrat 10 mg.
Efecte Adverse:
Eruptii cutanate alergice, fenomene de iritatie a mucoasei digestive si microhemoragii (prin acidul acetilsalicilic); administrarea prelungita de doze mari poate fi cauza de leziuni renale, leziuni hepatice si methemoglobinemie (prin fenacetina); constipatie, rareori dependenta (prin codeina).
Administrare:
Cate 1 comprimat la nevoie, 3-5 comprimate/zi.
Ambalaj, prezentare: Cutie cu 20 comprimate.
Fasconal este un analgezic utilizat pentru tratamentul simptomatic de scurta durata al durerilor de intensitate moderata pâna la severa, cu diferite localizari: dureri de cap, migrena, nevralgii (dureri pe traiectul unui nerv), mialgii (dureri musculare), artralgii (dureri articulare), dureri dentare sau în sfera ORL, dismenoree (menstruatii însotite de dureri) si tratamentul starilor febrile.
Contraindicatii:
Alergie sau intoleranta la una din componente, intoleranta gastrica, porfirii hepatice; prudenta la renali, hepatici, anemici, in stari hemoragice si in conditii de hipoxie; se va evita in ultima luna a sarcinii si la copiii mici. Prudenta cand se asociaza cu anticoagulante cumarinice (risc de hemoragii) si cu sulfamide hipoglicemiante (risc de hipoglicemie). Codeina continuta figureaza pe lista substantelor dopante (interzise la sportivi).
Compozitie:
Comprimate continand acid acetilsalicilic 200 mg, paracetamol 200 mg, cafeina anhidra 25 mg,
Fosfat de codeine hemihidrat 10 mg.
Efecte Adverse:
Eruptii cutanate alergice, fenomene de iritatie a mucoasei digestive si microhemoragii (prin acidul acetilsalicilic); administrarea prelungita de doze mari poate fi cauza de leziuni renale, leziuni hepatice si methemoglobinemie (prin fenacetina); constipatie, rareori dependenta (prin codeina).
Administrare:
Cate 1 comprimat la nevoie, 3-5 comprimate/zi.
Ambalaj, prezentare: Cutie cu 20 comprimate.
0
În stoc
CE ESTE DEXALGIN INJECT ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
DEXALGIN INJECT este un medicament analgezic care face parte din grupa medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).
Este utilizat pentru tratamentul durerii acute moderate până la severă, în cazul în care administrarea de comprimate nu este indicată, de exemplu: postoperator, colica renală (durerea severă de rinichi) şi în durerile de spate.
2. CE TREBUIE SĂ ȘTIȚI ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI DEXALGIN INJECT
Nu luaţi DEXALGIN INJECT:
- dacă sunteţi alergic la dexketoprofen sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6);
- dacă sunteţi alergic la acid acetilsalicilic sau la alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene;
- dacă aveți astm bronșic sau dacă aţi suferit crize de astm bronşic, rinită alergică acută (o perioadă scurtă de inflamare a mucoasei nasului), polipi nazali (excrescenţe în interiorul nasului din cauza alergiilor), urticarie (erupţie pe piele), angioedem (umflarea feţei, ochilor, buzelor sau limbii, sau insuficienţă/detresă respiratorie) sau şuierături la nivelul pieptului, după administrarea de acid acetilsalicilic sau de alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene;
- Dacă ați suferit de reacții fotoalergice sau fototoxice (o formă specială de înroșire a pielii și / sau apariția veziculelor la expunerea la lumina soarelui) în timpul tratamentului cu ketoprofen (un medicament anti-inflamator nesteroidian) sau fibrați (medicamente utilizate pentru a reduce nivelul de grăsimi în sânge);
- dacă aveți ulcer gastric/ sîngerări intestinale sau stomacale sau dacă ați suferit în trecut de sîngerări intestinale sau stomacale, ulcerații sau perforații;
- dacă aveţi probleme digestive cronice (de exemplu, indigestie, arsuri la stomac);
- dacă suferiți sau ați suferit în trecut de sîngerări intestinale sau stomacale sau perforații, din cauza utilizării anterioare a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), utilizate pentru durere;
- Dacă aveți boală intestinală cu inflamaţie cronică (boala Crohn sau colită ulcerativă)
- dacă aveţi insuficienţă cardiacă gravă, probleme renale moderate sau grave sau probleme hepatice grave;
- dacă aveţi o tulburare de sângerare sau o tulburare de coagulare;
- Dacă sunteți grav deshidratat (pierderea unei cantități mari de lichid din organism), din cauza vărsăturilor, diareei sau unui aport insuficient de lichide
- dacă sunteţi în al treilea trimestru de sarcină sau alăptaţi.
CUM SĂ UTILIZAŢI DEXALGIN INJECT
Luaţi întotdeauna DEXALGIN INJECT exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Medicul dumneavoastră vă va spune care este doza de DEXALGIN INJECT de care aveţi nevoie, în funcţie de tipul, severitatea şi durata simptomelor dumneavoastră. Doza recomandată, în general, este de 1 fiolă (50 mg) de DEXALGIN INJECT la fiecare 8-12 ore. La nevoie, injecţia poate fi repetată doar după 6 ore. În orice caz, nu depăşiţi doza zilnică totală de 150 mg de DEXALGIN INJECT (3 fiole).
Utilizaţi tratamentul injectabil doar în perioada acută (adică nu mai mult de două zile). Treceţi pe un analgezic administrat pe cale orală când este posibil.
Vârstnicii cu afectarea funcţiei renale şi pacienţii cu probleme renale sau hepatice nu trebuie să depăşească o doză zilnică totală de 50 mg de DEXALGIN INJECT (1 fiolă).
Mod de administrare:
DEXALGIN INJECT poate fi administrat intramuscular sau pe cale intravenoasă (detaliile tehnice pentru injectarea intravenoasă sunt prezentate la pct. 7).
În cazul administrării intramusculare a DEXALGIN INJECT, soluţia trebuie injectată imediat după aspirarea din fiola colorată, prin injectare lentă intramuscular profund. Soluţia trebuie utilizată doar dacă este limpede şi incoloră.
Utilizare la copii și adolescenți
Acest medicament nu trebuie utilizat la copii și adolescenți (cu vîrsta sub 18 ani).
Dacă luați mai mult DEXALGIN INJECT decât trebuie
Dacă aţi utilizat prea mult din acest medicament, spuneţi-i imediat medicului dumneavoastră sau farmacistului sau mergeţi la departamentul de urgenţă al celui mai apropiat spital. Vă rugăm să nu uitaţi să luaţi cutia medicamentului sau prospectul acesta cu dumneavoastră.
DEXALGIN INJECT este un medicament analgezic care face parte din grupa medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).
Este utilizat pentru tratamentul durerii acute moderate până la severă, în cazul în care administrarea de comprimate nu este indicată, de exemplu: postoperator, colica renală (durerea severă de rinichi) şi în durerile de spate.
2. CE TREBUIE SĂ ȘTIȚI ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI DEXALGIN INJECT
Nu luaţi DEXALGIN INJECT:
- dacă sunteţi alergic la dexketoprofen sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6);
- dacă sunteţi alergic la acid acetilsalicilic sau la alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene;
- dacă aveți astm bronșic sau dacă aţi suferit crize de astm bronşic, rinită alergică acută (o perioadă scurtă de inflamare a mucoasei nasului), polipi nazali (excrescenţe în interiorul nasului din cauza alergiilor), urticarie (erupţie pe piele), angioedem (umflarea feţei, ochilor, buzelor sau limbii, sau insuficienţă/detresă respiratorie) sau şuierături la nivelul pieptului, după administrarea de acid acetilsalicilic sau de alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene;
- Dacă ați suferit de reacții fotoalergice sau fototoxice (o formă specială de înroșire a pielii și / sau apariția veziculelor la expunerea la lumina soarelui) în timpul tratamentului cu ketoprofen (un medicament anti-inflamator nesteroidian) sau fibrați (medicamente utilizate pentru a reduce nivelul de grăsimi în sânge);
- dacă aveți ulcer gastric/ sîngerări intestinale sau stomacale sau dacă ați suferit în trecut de sîngerări intestinale sau stomacale, ulcerații sau perforații;
- dacă aveţi probleme digestive cronice (de exemplu, indigestie, arsuri la stomac);
- dacă suferiți sau ați suferit în trecut de sîngerări intestinale sau stomacale sau perforații, din cauza utilizării anterioare a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), utilizate pentru durere;
- Dacă aveți boală intestinală cu inflamaţie cronică (boala Crohn sau colită ulcerativă)
- dacă aveţi insuficienţă cardiacă gravă, probleme renale moderate sau grave sau probleme hepatice grave;
- dacă aveţi o tulburare de sângerare sau o tulburare de coagulare;
- Dacă sunteți grav deshidratat (pierderea unei cantități mari de lichid din organism), din cauza vărsăturilor, diareei sau unui aport insuficient de lichide
- dacă sunteţi în al treilea trimestru de sarcină sau alăptaţi.
CUM SĂ UTILIZAŢI DEXALGIN INJECT
Luaţi întotdeauna DEXALGIN INJECT exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Medicul dumneavoastră vă va spune care este doza de DEXALGIN INJECT de care aveţi nevoie, în funcţie de tipul, severitatea şi durata simptomelor dumneavoastră. Doza recomandată, în general, este de 1 fiolă (50 mg) de DEXALGIN INJECT la fiecare 8-12 ore. La nevoie, injecţia poate fi repetată doar după 6 ore. În orice caz, nu depăşiţi doza zilnică totală de 150 mg de DEXALGIN INJECT (3 fiole).
Utilizaţi tratamentul injectabil doar în perioada acută (adică nu mai mult de două zile). Treceţi pe un analgezic administrat pe cale orală când este posibil.
Vârstnicii cu afectarea funcţiei renale şi pacienţii cu probleme renale sau hepatice nu trebuie să depăşească o doză zilnică totală de 50 mg de DEXALGIN INJECT (1 fiolă).
Mod de administrare:
DEXALGIN INJECT poate fi administrat intramuscular sau pe cale intravenoasă (detaliile tehnice pentru injectarea intravenoasă sunt prezentate la pct. 7).
În cazul administrării intramusculare a DEXALGIN INJECT, soluţia trebuie injectată imediat după aspirarea din fiola colorată, prin injectare lentă intramuscular profund. Soluţia trebuie utilizată doar dacă este limpede şi incoloră.
Utilizare la copii și adolescenți
Acest medicament nu trebuie utilizat la copii și adolescenți (cu vîrsta sub 18 ani).
Dacă luați mai mult DEXALGIN INJECT decât trebuie
Dacă aţi utilizat prea mult din acest medicament, spuneţi-i imediat medicului dumneavoastră sau farmacistului sau mergeţi la departamentul de urgenţă al celui mai apropiat spital. Vă rugăm să nu uitaţi să luaţi cutia medicamentului sau prospectul acesta cu dumneavoastră.
0
În stoc
Ketoprofenul este un antiinflamator nesteroidian, cu proprietăţi analgezice şi antipiretice.
Ketoprofenul este indicat în tratamentul simptomatic al afecţiunilor reumatice inflamatorii, degenerative şi metabolice şi pentru ameliorarea durerii în anumite sindroame dureroase.
Indicaţiile administrării Ketonal Forte sunt următoarele: Durere:
dureri post-traumatice
dureri post-operatorii
dismenoree
dureri datorate metastazelor osoase
Afecţiuni reumatice:
poliartrită reumatoidă
spondilartrită seronegativă (spondilită anchilozantă, artrită psoriazică, artrită reactivă)
gută, pseudogută
artroză
forme extraarticulare de reumatism (tendinite, bursite, capsulite ale umărului).
Dozaj
Mod de administrare
Medicamentul este recomandat pentru administrare orală.
Doze
Adulţi şi copii cu vârsta peste 15 ani:
Doza uzuală recomandată este de 100-200 mg ketoprofen pe zi (un comprimat filmat Ketonal Forte 100 mg o dată sau de două ori pe zi), în funcţie de greutatea corporală a pacientului şi de severitatea simptomelor.
Doza recomandată pentru tratamentul poliartritei reumatoide şi artrozei este, în general, de un comprimat filmat Ketonal Forte 100 mg de două ori pe zi, ca doză maximă.
Formulările orale de Ketonal pot fi asociate cu Ketonal supozitoare, de exemplu:
- un comprimat filmat Ketonal Forte 100 mg, administrat dimineaţa şi un supozitor a 100 mg, administrat seara.
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurtă perioadă necesară controlării simptomelor (vezi pct. 4.4).
Doza maximă zilnică de ketoprofen este de 200 mg. Înainte de a iniţia tratamentul cu 200 mg ketoprofen zilnic trebuie evaluat atent raportul risc-beneficiu şi nu se recomană administrarea de doze mai mari decât doza maximă zilnică (vezi de asemenea pct. 4.4).
Comprimatele filmate trebuie administrate în timpul mesei sau după masă, cu o cantitate de apă sau lapte de cel puţin 100 ml.
Pacienţii pot utiliza concomitent antiacide pentru reducerea frecvenţei reacţiilor adverse gastro- intestinale.
Pacienţi vârstnici
Pacienţii vârstnici au un risc crescut de apariţie a reacţiilor adverse cu evoluţie severă.
Dacă administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS) este considerată necesară, se recomandă administrarea unei doze minime eficace şi pacientul trebuie monitorizat pentru apariţia hemoragiilor gastro-intestinale timp de 4 săptămâni după iniţierea tratamentului cu antiinflamatoare nesteroidiene.
Copii
La copii, dozajul nu este stabilit.
Contraindicații
Hipersensibilitate cunoscută la ketoprofen sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1. Antecedente de reacţii de hipersensibilitate, cum sunt bronhospasm, atacuri de astm bronșic, rinită, urticarie sau alte reacţii de tip alergic la ketoprofen, ASA sau alte AINS. Reacțiile severe, rareori letale, anafilactice au fost raportate la aceşti pacienţi (vezi pct. 4.8).
Al treilea trimestru de sarcină. Insuficienţă cardiacă severă;
Ulcer peptic activ sau orice antecedente de hemoragie, ulceraţie sau perforaţie gastro-intestinală; Diateză hemoragică;
Insuficienţă renală severă; Insuficienţă hepatică severă;
Ketoprofenul este indicat în tratamentul simptomatic al afecţiunilor reumatice inflamatorii, degenerative şi metabolice şi pentru ameliorarea durerii în anumite sindroame dureroase.
Indicaţiile administrării Ketonal Forte sunt următoarele: Durere:
dureri post-traumatice
dureri post-operatorii
dismenoree
dureri datorate metastazelor osoase
Afecţiuni reumatice:
poliartrită reumatoidă
spondilartrită seronegativă (spondilită anchilozantă, artrită psoriazică, artrită reactivă)
gută, pseudogută
artroză
forme extraarticulare de reumatism (tendinite, bursite, capsulite ale umărului).
Dozaj
Mod de administrare
Medicamentul este recomandat pentru administrare orală.
Doze
Adulţi şi copii cu vârsta peste 15 ani:
Doza uzuală recomandată este de 100-200 mg ketoprofen pe zi (un comprimat filmat Ketonal Forte 100 mg o dată sau de două ori pe zi), în funcţie de greutatea corporală a pacientului şi de severitatea simptomelor.
Doza recomandată pentru tratamentul poliartritei reumatoide şi artrozei este, în general, de un comprimat filmat Ketonal Forte 100 mg de două ori pe zi, ca doză maximă.
Formulările orale de Ketonal pot fi asociate cu Ketonal supozitoare, de exemplu:
- un comprimat filmat Ketonal Forte 100 mg, administrat dimineaţa şi un supozitor a 100 mg, administrat seara.
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurtă perioadă necesară controlării simptomelor (vezi pct. 4.4).
Doza maximă zilnică de ketoprofen este de 200 mg. Înainte de a iniţia tratamentul cu 200 mg ketoprofen zilnic trebuie evaluat atent raportul risc-beneficiu şi nu se recomană administrarea de doze mai mari decât doza maximă zilnică (vezi de asemenea pct. 4.4).
Comprimatele filmate trebuie administrate în timpul mesei sau după masă, cu o cantitate de apă sau lapte de cel puţin 100 ml.
Pacienţii pot utiliza concomitent antiacide pentru reducerea frecvenţei reacţiilor adverse gastro- intestinale.
Pacienţi vârstnici
Pacienţii vârstnici au un risc crescut de apariţie a reacţiilor adverse cu evoluţie severă.
Dacă administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS) este considerată necesară, se recomandă administrarea unei doze minime eficace şi pacientul trebuie monitorizat pentru apariţia hemoragiilor gastro-intestinale timp de 4 săptămâni după iniţierea tratamentului cu antiinflamatoare nesteroidiene.
Copii
La copii, dozajul nu este stabilit.
Contraindicații
Hipersensibilitate cunoscută la ketoprofen sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1. Antecedente de reacţii de hipersensibilitate, cum sunt bronhospasm, atacuri de astm bronșic, rinită, urticarie sau alte reacţii de tip alergic la ketoprofen, ASA sau alte AINS. Reacțiile severe, rareori letale, anafilactice au fost raportate la aceşti pacienţi (vezi pct. 4.8).
Al treilea trimestru de sarcină. Insuficienţă cardiacă severă;
Ulcer peptic activ sau orice antecedente de hemoragie, ulceraţie sau perforaţie gastro-intestinală; Diateză hemoragică;
Insuficienţă renală severă; Insuficienţă hepatică severă;
0
În stoc
CE ESTE ANALGIN ŞI PENTU CE SE UTILIZEAZĂ Analgin conţine în calitate de substanţă activă metamizol sodic (analgină). Medicamentul înlătură durerea şi reduce temperatura corpului în caz de febră. Analgin se utilizează în caz de: - dureri severe acute cauzate de traumatisme sau operaţii chirurgicale, - colici (dureri spasmodice în abdomen), - dureri de origine tumorală (durere canceroasă), - febră mare care nu răspunde la alte măsuri terapeutice.
CUM SĂ UTILIZAŢI ANALGIN Medicul dumneavoastră va decide când şi cum să vă administreze Analgin. Medicamentul vi se va administra în venă sau prin injectare în muşchi. Doza este determinată de intensitatea durerii sau febrei şi de sensibilitatea individuală a răspunsului la Analgin. Este esenţial să se aleagă cea mai mică doză care controlează durerea şi febra. Utilizarea la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani se va limita la cazurile de urgenţă, conform indicaţiilor stricte, selectate de către profesioniştii din domeniul sănătăţii. Pentru copii şi adolescenţi cu vârsta sub 14 ani doza de metamizol pentru o administrare constituie 8-16 mg kg greutate corporală. Adulţilor şi adolescenţilor cu vârsta peste 15 de ani (> 53 kg) poate fi administrată o doză de până la 1000 mg. În caz de efect insuficient al unei singure doze, în funcţie de doza zilnică maximă, doza unică maximă poate fi administrată până la 4 ori pe zi. Tabelul de mai jos prezintă doza recomandată şi doza maximă. Doza pentru administrare parenterală constituie, de obicei, 6-16 mg metamizol per kg greutate corporală. Pacienţilor cu vârsta cuprinsă între 3 luni şi 1 an metamizolul se administrează doar intramuscular. Utilizarea dozelor mai mari de 1000 mg metamizol parenteral trebuie atent evaluată, datorită dezvoltării posibile a reacţiilor hipotensive. Vârsta (greutatea corporală) Doza pentru o administrare 3-11 luni (5-8 kg) 0,1-0,2 ml Analgin (50-100 mg metamizol sodic) exclusiv intramuscular 1-3 ani (9-15 kg) 0,2-0,5 ml Analgin (100-250 mg metamizol sodic) 4-6 ani (16-23 kg) 0,3-0,8 ml Analgin (150-400 mg metamizol sodic) 7-9 ani (24-30 kg) 0,4-1 ml Analgin (200-500 mg metamizol sodic) 10-12 ani (31-45 kg) 0,5-1 ml Analgin (250-500 mg metamizol sodic) 13-14 ani (46-53 kg) 0,8-1,8 ml Analgin (400-900 mg metamizol sodic) Adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 15 ani (> 53 kg) 1-2 ml* Analgin (500-1000 mg metamizol sodic) * - dacă este necesar, doza pentru o administrare poate fi mărită până la 5 ml (ce corespunde la 2500 mg metamizol), iar doză zilnică - până la 10 ml (ce corespunde la 5000 mg metamizol). Modul de administrare depinde de efectul terapeutic contat şi starea pacientului. În majoritatea cazurilor, administrarea orală este suficientă pentru a realiza un efect satisfăcător. Dacă este necesar un efect rapid, este posibilă administrarea prin injecţie intravenoasă sau intramusculară. La selectarea modului de utilizarea, trebuie să se ia în considerare riscul mai mare de reacţii anafilactice sau anafilactoide la utilizarea parenterală. Analgin se administrează intravenos sau intramuscular (la sugari cu vârsta 3-11 luni - doar intramuscular). Temperatura soluţiei injectată injectabile trebuie să fie aproape de temperatura corpului. Analgin soluţie injectabilă poate fi amestecat sau diluat cu soluţie de glucoză 5%, soluţie clorură de sodiu 0,9% sau Ringer lactat. Din cauza stabilităţii limitate a acestor soluţii, acestea trebuie să fie administrate imediat. Din cauza incompatibilităţii potenţiale, nu se recomandă administrarea Analgin cu alte medicamente în aceeaşi seringă sau într-un sistem de perfuzie intravenoasă. Durata tratamentului depinde de tipul şi severitatea bolii. Terapia pe termen lung cu Analgin necesită monitorizarea regulată a parametrilor hematologici, inclusiv a numărului de leucocite. Grupe speciale de pacienţi Copii La copii, pentru a reduce febra, de regulă, doza suficientă de metamizol este de 10 mg per kg greutate corporală. Nu se recomandă utilizarea Analgin la copii în primele 3 luni de viaţă, din cauza unui risc crescut de tulburări ale funcţiei rinichilor. Vârstnici La pacienţii vârstnici doza trebuie redusă, deoarece excreţia metaboliţilor poate fi încetinită după administrarea Analgin. Reducerea funcţiei renale şi tulburarea clearance-ului creatininei La această categorie de pacienţi doza trebuie redusă, deoarece eliminarea produselor metabolice poate fi încetinită după administrarea metamizolului. Tulburări ale funcţiei renale sau hepatice Dozele mari trebuie evitate în caz de funcţie renală sau hepatică redusă. Este posibilă utilizarea pe termen scurt, fără reducerea dozei. Utilizarea pe termen lung nu este posibilă.
https://bit.ly/32vSROK
CUM SĂ UTILIZAŢI ANALGIN Medicul dumneavoastră va decide când şi cum să vă administreze Analgin. Medicamentul vi se va administra în venă sau prin injectare în muşchi. Doza este determinată de intensitatea durerii sau febrei şi de sensibilitatea individuală a răspunsului la Analgin. Este esenţial să se aleagă cea mai mică doză care controlează durerea şi febra. Utilizarea la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani se va limita la cazurile de urgenţă, conform indicaţiilor stricte, selectate de către profesioniştii din domeniul sănătăţii. Pentru copii şi adolescenţi cu vârsta sub 14 ani doza de metamizol pentru o administrare constituie 8-16 mg kg greutate corporală. Adulţilor şi adolescenţilor cu vârsta peste 15 de ani (> 53 kg) poate fi administrată o doză de până la 1000 mg. În caz de efect insuficient al unei singure doze, în funcţie de doza zilnică maximă, doza unică maximă poate fi administrată până la 4 ori pe zi. Tabelul de mai jos prezintă doza recomandată şi doza maximă. Doza pentru administrare parenterală constituie, de obicei, 6-16 mg metamizol per kg greutate corporală. Pacienţilor cu vârsta cuprinsă între 3 luni şi 1 an metamizolul se administrează doar intramuscular. Utilizarea dozelor mai mari de 1000 mg metamizol parenteral trebuie atent evaluată, datorită dezvoltării posibile a reacţiilor hipotensive. Vârsta (greutatea corporală) Doza pentru o administrare 3-11 luni (5-8 kg) 0,1-0,2 ml Analgin (50-100 mg metamizol sodic) exclusiv intramuscular 1-3 ani (9-15 kg) 0,2-0,5 ml Analgin (100-250 mg metamizol sodic) 4-6 ani (16-23 kg) 0,3-0,8 ml Analgin (150-400 mg metamizol sodic) 7-9 ani (24-30 kg) 0,4-1 ml Analgin (200-500 mg metamizol sodic) 10-12 ani (31-45 kg) 0,5-1 ml Analgin (250-500 mg metamizol sodic) 13-14 ani (46-53 kg) 0,8-1,8 ml Analgin (400-900 mg metamizol sodic) Adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 15 ani (> 53 kg) 1-2 ml* Analgin (500-1000 mg metamizol sodic) * - dacă este necesar, doza pentru o administrare poate fi mărită până la 5 ml (ce corespunde la 2500 mg metamizol), iar doză zilnică - până la 10 ml (ce corespunde la 5000 mg metamizol). Modul de administrare depinde de efectul terapeutic contat şi starea pacientului. În majoritatea cazurilor, administrarea orală este suficientă pentru a realiza un efect satisfăcător. Dacă este necesar un efect rapid, este posibilă administrarea prin injecţie intravenoasă sau intramusculară. La selectarea modului de utilizarea, trebuie să se ia în considerare riscul mai mare de reacţii anafilactice sau anafilactoide la utilizarea parenterală. Analgin se administrează intravenos sau intramuscular (la sugari cu vârsta 3-11 luni - doar intramuscular). Temperatura soluţiei injectată injectabile trebuie să fie aproape de temperatura corpului. Analgin soluţie injectabilă poate fi amestecat sau diluat cu soluţie de glucoză 5%, soluţie clorură de sodiu 0,9% sau Ringer lactat. Din cauza stabilităţii limitate a acestor soluţii, acestea trebuie să fie administrate imediat. Din cauza incompatibilităţii potenţiale, nu se recomandă administrarea Analgin cu alte medicamente în aceeaşi seringă sau într-un sistem de perfuzie intravenoasă. Durata tratamentului depinde de tipul şi severitatea bolii. Terapia pe termen lung cu Analgin necesită monitorizarea regulată a parametrilor hematologici, inclusiv a numărului de leucocite. Grupe speciale de pacienţi Copii La copii, pentru a reduce febra, de regulă, doza suficientă de metamizol este de 10 mg per kg greutate corporală. Nu se recomandă utilizarea Analgin la copii în primele 3 luni de viaţă, din cauza unui risc crescut de tulburări ale funcţiei rinichilor. Vârstnici La pacienţii vârstnici doza trebuie redusă, deoarece excreţia metaboliţilor poate fi încetinită după administrarea Analgin. Reducerea funcţiei renale şi tulburarea clearance-ului creatininei La această categorie de pacienţi doza trebuie redusă, deoarece eliminarea produselor metabolice poate fi încetinită după administrarea metamizolului. Tulburări ale funcţiei renale sau hepatice Dozele mari trebuie evitate în caz de funcţie renală sau hepatică redusă. Este posibilă utilizarea pe termen scurt, fără reducerea dozei. Utilizarea pe termen lung nu este posibilă.
https://bit.ly/32vSROK
0
În stoc
DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Diclofenac 10 mg/g gel
COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ 1g gel conține substanța activă diclofenac dietilamină 11,60 (echivalent cu 10 mg diclofenac sodic).
Indicaţii terapeutice Diclofenac gel este indicat în calitate de remediu antiinflamator și analgezic în tratamentul simptomatic în următoarelor stări patologice: - Afecțiuni ale țesuturilor moi: traume ale tendoanelor, ligamentelor, mușchilor și articulațiilor în rezultatul entorselor, luxaţiilor (inclusiv traume sportive); - Afectarea reumatică localizată a țesuturilor moi: tendinită, ( inclusiv "umăr înghețat"), bursită, sindromul umăr-mână, periartropatie; Diclofenac gel se utilizează ca medicație adjuvantă în tratamentul artritelor și osteoartrozelor.
Doze şi mod de administrare Modul de administrare – cutanat. Adulților și copiilor peste 14 ani preparatul se va aplica în strat subțire pe zona afectată, de 3-4 ori pe zi și se masează ușor. Cantitatea de gel depinde de zona dureroasă. Doza unică este de 2-4 g (o cantitate de dimensiunile unei vișine mari). După aplicarea preparatului e necesară spălarea mâinilor. Timpul între aplicări trebuie să fie de cel puțin 4 ore. Gelul se aplică nu mai mult de 4 ori în zi. Durata tratamentului depinde de indicațiile terapeutice și de răspunsul pacientului la tratament. În cazul artritelor, pentru a acționa asupra articulațiilor și de a avea un efect pozitiv gelul se utilizează timp de 7 zile. Dacă e necesară utilizarea mai îndelungată se va discuta cu medicul sau farmacistul, apoi durata tratamentului poate fi prelungită până la 14 zile. Dacă după 7 zile nu se observă ameliorarea simptomelor sau acestea se agravează pacientul trebuie să se prezinte la medic. Consultația medicului e obligatorie dacă sunt afectate 2 articulații mari. Preparatul nu trebuie utilizat mai mult de 14 zile. Vârstnici Nu este necesară ajustarea dozei. Copii Diclofenac nu este recomandat copiilor cu vârsta sub 14 ani, deoarece nu există studii care stabilesc siguranța și eficacitatea la acest grup de pacienți.
Contraindicaţii Hipersensibilitate la diclofenac, acid acetilsalicilic, preparate antiinflamatoare nesteroidene sau oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1; Pacienții ce suferă de hipersensibilitate la acid acetilsalicilic sau la alte antiinflamatoare nesteroidiene, care se poate manifesta prin astm bronșic, bronchospasm, urticarie sau rinită alergică; Sarcina (trimestrul III); Tratamentul concomitent cu AINS orale; Nu se va folosi împreună cu alte remedii medicamentoase cu conținut de diclofenac; Copii cu vârsta până la 14 ani.
https://bit.ly/3w15qOF
COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ 1g gel conține substanța activă diclofenac dietilamină 11,60 (echivalent cu 10 mg diclofenac sodic).
Indicaţii terapeutice Diclofenac gel este indicat în calitate de remediu antiinflamator și analgezic în tratamentul simptomatic în următoarelor stări patologice: - Afecțiuni ale țesuturilor moi: traume ale tendoanelor, ligamentelor, mușchilor și articulațiilor în rezultatul entorselor, luxaţiilor (inclusiv traume sportive); - Afectarea reumatică localizată a țesuturilor moi: tendinită, ( inclusiv "umăr înghețat"), bursită, sindromul umăr-mână, periartropatie; Diclofenac gel se utilizează ca medicație adjuvantă în tratamentul artritelor și osteoartrozelor.
Doze şi mod de administrare Modul de administrare – cutanat. Adulților și copiilor peste 14 ani preparatul se va aplica în strat subțire pe zona afectată, de 3-4 ori pe zi și se masează ușor. Cantitatea de gel depinde de zona dureroasă. Doza unică este de 2-4 g (o cantitate de dimensiunile unei vișine mari). După aplicarea preparatului e necesară spălarea mâinilor. Timpul între aplicări trebuie să fie de cel puțin 4 ore. Gelul se aplică nu mai mult de 4 ori în zi. Durata tratamentului depinde de indicațiile terapeutice și de răspunsul pacientului la tratament. În cazul artritelor, pentru a acționa asupra articulațiilor și de a avea un efect pozitiv gelul se utilizează timp de 7 zile. Dacă e necesară utilizarea mai îndelungată se va discuta cu medicul sau farmacistul, apoi durata tratamentului poate fi prelungită până la 14 zile. Dacă după 7 zile nu se observă ameliorarea simptomelor sau acestea se agravează pacientul trebuie să se prezinte la medic. Consultația medicului e obligatorie dacă sunt afectate 2 articulații mari. Preparatul nu trebuie utilizat mai mult de 14 zile. Vârstnici Nu este necesară ajustarea dozei. Copii Diclofenac nu este recomandat copiilor cu vârsta sub 14 ani, deoarece nu există studii care stabilesc siguranța și eficacitatea la acest grup de pacienți.
Contraindicaţii Hipersensibilitate la diclofenac, acid acetilsalicilic, preparate antiinflamatoare nesteroidene sau oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1; Pacienții ce suferă de hipersensibilitate la acid acetilsalicilic sau la alte antiinflamatoare nesteroidiene, care se poate manifesta prin astm bronșic, bronchospasm, urticarie sau rinită alergică; Sarcina (trimestrul III); Tratamentul concomitent cu AINS orale; Nu se va folosi împreună cu alte remedii medicamentoase cu conținut de diclofenac; Copii cu vârsta până la 14 ani.
https://bit.ly/3w15qOF
0
În stoc
Actiunea farmacologica: Xefocam este un analgezic (medicament impotriva durerii) si un antireumatic (apartine grupei de antiinflamatoare nesteroidiene). Xefocam actioneaza rapid, fiind absorbit de tractul gastro-intestinal. Se elimina pe cale renala in proportie de 30 - 60%.
INDICATII
Xefocam se administreaza pentru tratarea durerilor de intensitate medie si puternica, pentru dureri articulare, reumatismale si artroze.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Va fi inghitit cu un pahar de apa, inainte de mese. Pentru dureri medii si puternice: doza initiala este de 16 mg (4 comprimate de 4 mg sau 2 comprimate de 8 mg )- daca este necesar, se mai pot administra inca 4 comprimate (sau 2 comprimate)( cel mult) timp de 24 ore. Doza de intretinere nu va depasi 16 mg zilnic, de preferat 8 mg (2 comprimate), de 2 ori pe zi. Doza prescrisa de medic trebuie respectata cu strictete. In tratamentul afectiunilor inflamatorii: pentru adulti, doza va fi stabilita individual. Doza standard este de 8-16 mg (2-4 comprimate de 4mg), de preferat de 2 ori pe zi. Daca medicul considera necesar, se poate administra de 3 ori pe zi. Doza prescrisa de medic trebuie respectata cu strictete. Pentru tratamentul de lunga durata, doza zilnica este de 16 mg. In cazul unor suferinte gastro-intestinale sau disfunctii hepatice si renale, doza zilnica nu trebuie sa depaseasca 8 mg (2 comprimate a 4 mg pe zi). Durata tratamentului: medicul va stabili durata tratamentului. Consultati medicul curant la intervale regulate si respectati indicatiile in ceea ce priveste regimul alimentar, conditiile de viata si exercitiile fizice.
CONTRAINDICATII
Nu se administreaza in urmatoarele cazuri: hipersensibilitate cunoscuta la acid acetilsalicilic (aspirina) si alte substante antiinflamatorii- hemoragii gastro-intestinale acute, ulcere gastrice sau duodenale- defecte de hemocitogeneza- sarcina- alaptare- adolescenti sub varsta de 18 ani. Se va administra cu prudenta in urmatoarele cazuri: disfunctii hepatice sau renale- hemoragii si ulcere gastro-intestinale- defecte de hemocitogeneza- intoleranta cunoscuta la Xefocam, acid acetilsalicilic (aspirina) si alte antiinflamatoare.
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
Prudenta la soferi si persoane cu activi tati solicitante. Nu asociati cu alcoolul. In asociere cu alte antiinflamatoare, tratamentul cu Xefo poate creste riscul aparitiei ulcerelor gastrice si intestinale. In cazul in care apar hemoragii gastro-intestinale, tratamentul trebuie intrerupt imediat si luate masurile adecvate. Precautii speciale se vor lua in cazul administrarii primei doze de Xefocam la pacientii cu afectiuni gastro-intestinale. Se va lua tensiunea regulat la pacientii varstnici, obezi si cu hipertensiune arteriala. Pacientii cu infectii cronice respiratorii, astm bronsic sau febrili pot dezvolta mai usor reactii de sensibilitate la Xefocam. In cazul tratamentului de lunga durata, se vor verifica regulat: formula sangelui, functia hepatica si renala.
INDICATII
Xefocam se administreaza pentru tratarea durerilor de intensitate medie si puternica, pentru dureri articulare, reumatismale si artroze.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Va fi inghitit cu un pahar de apa, inainte de mese. Pentru dureri medii si puternice: doza initiala este de 16 mg (4 comprimate de 4 mg sau 2 comprimate de 8 mg )- daca este necesar, se mai pot administra inca 4 comprimate (sau 2 comprimate)( cel mult) timp de 24 ore. Doza de intretinere nu va depasi 16 mg zilnic, de preferat 8 mg (2 comprimate), de 2 ori pe zi. Doza prescrisa de medic trebuie respectata cu strictete. In tratamentul afectiunilor inflamatorii: pentru adulti, doza va fi stabilita individual. Doza standard este de 8-16 mg (2-4 comprimate de 4mg), de preferat de 2 ori pe zi. Daca medicul considera necesar, se poate administra de 3 ori pe zi. Doza prescrisa de medic trebuie respectata cu strictete. Pentru tratamentul de lunga durata, doza zilnica este de 16 mg. In cazul unor suferinte gastro-intestinale sau disfunctii hepatice si renale, doza zilnica nu trebuie sa depaseasca 8 mg (2 comprimate a 4 mg pe zi). Durata tratamentului: medicul va stabili durata tratamentului. Consultati medicul curant la intervale regulate si respectati indicatiile in ceea ce priveste regimul alimentar, conditiile de viata si exercitiile fizice.
CONTRAINDICATII
Nu se administreaza in urmatoarele cazuri: hipersensibilitate cunoscuta la acid acetilsalicilic (aspirina) si alte substante antiinflamatorii- hemoragii gastro-intestinale acute, ulcere gastrice sau duodenale- defecte de hemocitogeneza- sarcina- alaptare- adolescenti sub varsta de 18 ani. Se va administra cu prudenta in urmatoarele cazuri: disfunctii hepatice sau renale- hemoragii si ulcere gastro-intestinale- defecte de hemocitogeneza- intoleranta cunoscuta la Xefocam, acid acetilsalicilic (aspirina) si alte antiinflamatoare.
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
Prudenta la soferi si persoane cu activi tati solicitante. Nu asociati cu alcoolul. In asociere cu alte antiinflamatoare, tratamentul cu Xefo poate creste riscul aparitiei ulcerelor gastrice si intestinale. In cazul in care apar hemoragii gastro-intestinale, tratamentul trebuie intrerupt imediat si luate masurile adecvate. Precautii speciale se vor lua in cazul administrarii primei doze de Xefocam la pacientii cu afectiuni gastro-intestinale. Se va lua tensiunea regulat la pacientii varstnici, obezi si cu hipertensiune arteriala. Pacientii cu infectii cronice respiratorii, astm bronsic sau febrili pot dezvolta mai usor reactii de sensibilitate la Xefocam. In cazul tratamentului de lunga durata, se vor verifica regulat: formula sangelui, functia hepatica si renala.
0
În stoc
Ce este MELOXICAM şi pentru ce se utilizează MELOXICAM conţine ca substanţă activă meloxicam. Meloxicamul aparţine grupului de medicamente denumite antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), care sunt utilizate pentru reducerea inflamaţiei şi a durerii de la nivelul articulaţiilor şi muşchilor. MELOXICAM , soluţie injectabilă este utilizat în tratamentul următoarelor afecţiuni: - poliartrită reumatoidă - spondilită anchilozantă (cunoscută ca boala Bechterew) - atunci când nu este indicată administrarea de comprimate sau supozitoare.
Cum să utilizaţi MELOXICAM Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. MELOXICAM este numai pentru administrare intramusculară. Medicamentul trebuie să vi se administreze de către medicul dumneavoastră sau de către personalul medical specializat. Medicul dumneavoastră vă va injecta MELOXICAM în muşchi, de obicei în fesă. Dacă este necesară administrarea a mai mult decât o doză medicul dumneavoastră vă va injecta medicamentul alternativ în ambele fese. Dacă aveţi şoldul protezat, medicul dumneavoastră vă va injecta medicamentul pe partea opusă. Dacă injecţia este foarte dureroasă medicul dumneavoastră va opri injectarea. Doză: Pentru iniţierea tratamentului vi se va administra o singură injecţie. Aceasta poate fi crescută până la o injecţie pe zi pe o perioadă de 2-3 zile în cazuri excepţionale (de exemplu, atunci când nu este indicată administrarea de comprimate sau utilizarea supozitoarelor). Nu trebuie să depăşiţi doza maximă recomandată de 15 mg pe zi. Dacă vă încadraţi în vreo situaţie menţionată la capitolul „Aveţi grijă deosebită când utilizaţi MELOXICAM” medicul dumneavoastră vă poate reduce doza la 7,5 mg meloxicam (jumătate din conţinutul unei fiole de 1,5 ml) pe zi.
Cum să utilizaţi MELOXICAM Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. MELOXICAM este numai pentru administrare intramusculară. Medicamentul trebuie să vi se administreze de către medicul dumneavoastră sau de către personalul medical specializat. Medicul dumneavoastră vă va injecta MELOXICAM în muşchi, de obicei în fesă. Dacă este necesară administrarea a mai mult decât o doză medicul dumneavoastră vă va injecta medicamentul alternativ în ambele fese. Dacă aveţi şoldul protezat, medicul dumneavoastră vă va injecta medicamentul pe partea opusă. Dacă injecţia este foarte dureroasă medicul dumneavoastră va opri injectarea. Doză: Pentru iniţierea tratamentului vi se va administra o singură injecţie. Aceasta poate fi crescută până la o injecţie pe zi pe o perioadă de 2-3 zile în cazuri excepţionale (de exemplu, atunci când nu este indicată administrarea de comprimate sau utilizarea supozitoarelor). Nu trebuie să depăşiţi doza maximă recomandată de 15 mg pe zi. Dacă vă încadraţi în vreo situaţie menţionată la capitolul „Aveţi grijă deosebită când utilizaţi MELOXICAM” medicul dumneavoastră vă poate reduce doza la 7,5 mg meloxicam (jumătate din conţinutul unei fiole de 1,5 ml) pe zi.
0
În stoc
Lornoxicam Rompharm este un medicament antiinflamator nesteroidian (AINS) şi antireumatic din
clasa derivaţilor de oxicam. Este destinat tratamentului de scurtă durată al durerii acute uşoară până la
moderată atunci când administrarea orală este improprie.
Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Lornoxicam Rompharm
Nu utilizaţi Lornoxicam Rompharm
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la lornoxicam sau la oricare dintre celelalte componente ale
acestui medicament (enumerate la pct. 6);
- dacă suferiţi de trombocitopenie;
- dacă sunteţi hipersensibil la alte AINS, inclusiv la acidul acetilsalicilic;
- dacă suferiţi de insuficienţă cardiacă severă;
- dacă suferiţi de sângerare gastro-intestinală, sângerare cerebro-vasculară sau alte tulburări de
sângerare;
- dacă aţi avut în trecut sângerare sau perforare gastro-intestinală legate de terapia anterioară cu
AINS;
- dacă suferiţi de ulcer peptic activ sau aţi avut în trecut ulcer peptic recidivat;
- dacă suferiţi de insuficienţă severă a funcţiei ficatului;
- dacă suferiţi de insuficienţă severă a funcţiei rinichilor;
- dacă sunteţi în ultimele trei luni de sarcină.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Lornoxicam Rompharm adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau
asistentei medicale:
- dacă aveţi insuficienţă a funcţiei rinichilor;
2
- dacă aveţi istoric de tensiune arterială crescută şi/sau insuficienţă cardiacă, precum şi retenţie de
fluide şi edem;
- dacă suferiţi de colită ulceroasă sau boală Crohn;
- dacă aţi avut în trecut tendinţă de sângerare.
Dacă suferiţi de tulburări de coagulare a sângelui, funcție a ficatului afectată, ca de exemplu ciroza
hepatică, dacă sunteţi vârstnic sau veţi fi tratat cu Lornoxicam Rompharm mai mult de 3 luni, medicul
dumneavoastră vă poate monitoriza prin analize de laborator efectuate frecvent.
Dacă urmează să fiţi tratat cu heparină sau tacrolimus concomitent cu Lornoxicam Rompharm, vă
rugăm să informaţi medicul în legătură cu medicaţia dumneavoastră actuală.
Lornoxicam Rompharm nu trebuie utilizat concomitent cu alte AINS, precum acidul acetilsalicilic,
ibuprofen şi inhibitori de COX-2. Dacă aveţi nelămuriri, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau
farmacistului.
Dacă aveţi orice simptome abdominale neobişnuite, precum sângerare abdominală, reacţii pe piele,
cum sunt erupţie trecătoare pe piele, leziuni ale mucoaselor sau alte semne de hipersensibilitate,
trebuie să încetaţi să mai luaţi Lornoxicam Rompharm şi să contactaţi imediat medicul.
Medicamentele cum sunt Lornoxicam Rompharm se pot asocia cu o mică creştere a riscului de atac de
cord („infarct miocardic") sau de accident vascular cerebral. Orice risc are probabilitate mai mare de
apariţie în cazul dozelor mari şi a tratamentului prelungit. Nu depăşiţi doza sau durata tratamentului
recomandate.
Dacă aveţi probleme cu inima, aţi avut un accident vascular cerebral sau credeţi că puteţi prezenta risc
pentru aceste afecţiuni (de exemplu, dacă aveţi tensiune arterială crescută, diabet zaharat, valori mari
ale colesterolului sau sunteţi fumător) trebuie să discutaţi despre tratament cu medicul dumneavoastră
sau cu farmacistul.
Copii şi adolescenţi
Lornoxicam Rompharm nu este recomandat pentru utilizare la copiii şi adolescenţi (cu vârsta sub 18
ani) datorită lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea.
Lornoxicam Rompharm împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să
utilizaţi orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripție medicală.
Lornoxicam Rompharm poate interfera cu alte medicamente.
O atenţie deosebită trebuie acordată în cazul în care vi se administrează oricare din următoarele
substanţe:
- Cimetidină
- Anticoagulante, cum sunt heparina, fenoprocumona
- Corticosteroizi
- Metotrexat
- Litiu
- Imunosupresoare, cum sunt ciclosporina, tacrolimus
- Medicamente pentru inimă, cum sunt digoxină, inhibitori ai ECA, blocante beta-adrenergice
- Diuretice
- Antibiotice chinolonice
- Antiagregante plachetare
- AINS, cum sunt ibuprofen, acid acetilsalicilic
- Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)
- Sulfonilureice
- Inductori şi inhibitori ai izoenzimelor CYP2C9
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
3
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă,
adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Lornoxicam Rompharm nu este recomandat la femeile aflate în primele şase luni de sarcină şi de către
cele care alăptează. Nu trebuie să luaţi Lornoxicam Rompharm în timpul ultimelor trei luni de sarcină.
Utilizarea Lornoxicam Rompharm poate afecta fertilitatea şi nu este recomandată la femeile care
încearcă să rămână gravide. Trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului cu Lornoxicam
Rompharm la femeile care întâmpină dificultăţi în a rămâne gravide sau care sunt investigate pentru
infertilitate.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Lornoxicam Rompharm nu are influenţă sau are o influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce
vehicule sau de a folosi utilaje.
Lornoxicam Rompharm conţine mai puţin de 1 mmol (23 mg) sodiu per doză, adică practic „nu
conţine sodiu”.
3. Cum să utilizaţi Lornoxicam Rompharm
Utilizaţi întotdeauna Lornoxicam Rompharm exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie
să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Adulți
Doza recomandată este de 8 mg i.v. sau i.m. Doza zilnică maximă nu trebuie să depășească 16 mg.
Unii pacienți pot avea nevoie de încă 8 mg în prima zi a tratamentului.
Lornoxicam Rompharm 8 mg pulbere pentru soluţie injectabilă trebuie dizolvat în cei 2 ml de solvent
însoţitor pentru soluţie injectabilă, înainte de utilizare.
Lornoxicam Rompharm 4 mg/ml soluţie injectabilă este destinat injectării intramusculare (i.m.) sau
intravenoase (i.v.).
Soluţia trebuie administrată lent pe durata a cel puţin 15 secunde în cazul injectării i.v. şi a cel puţin 5
secunde în cazul injectării i.m.
Lornoxicam Rompharm 4 mg/ml soluție injectabilă trebuie administrat întotdeauna separat, cu
excepția cazului în care se dovedește compatibilitatea.
Dacă primiţi mai mult Lornoxicam Rompharm decât trebuie
Vă rugăm să contactaţi medicul sau farmacistul dacă credeți că vi s-a administrat mai mult
Lornoxicam Rompharm decât vi s-a prescris.
În cazul unui supradozaj, puteţi avea următoarele manifestări: greaţă, vărsături, simptome asociate cu
sistemul nervos central (precum ameţeli, tulburări de vedere).
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare referitoare la utilizarea acestui medicament, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Medicamentele precum Lornoxicam Rompharm se pot asocia cu o creştere mică a riscului de atac de
cord („infarct miocardic”) sau de accident vascular cerebral.
4
Cele mai frecvente reacţii adverse ale Lornoxicam Rompharm includ greață, dispepsie, indigestie,
durere abdominală, vărsături și diaree.
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane)
Cefalee ușoară și tranzitorie, amețeli, greață, dureri abdominale, dispepsie, diaree, vărsături.
Mai puțin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane)
Anorexie, insomnie, depresie, conjunctivită, vertij, tinitus, palpitații, tahicardie, înroșirea feței,
constipație, flatulență, eructație, gură uscată, gastrită, ulcer gastric, dureri abdominale superioare, ulcer
duodenal, ulcerații la nivelul gurii, creștere în testele funcționale hepatice pentru GPT (ALT) sau GOT
(AST), erupție trecătoare pe piele, mâncarime, hiperhidroză, erupție pe piele eritematosă, urticarie,
alopecie, artralgie, poliartrită reumatoidă, artroză, stare generală de rău, edem al feţei, modificări ale
greutății, edem, rinită.
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane)
Faringită, anemie, trombocitopenie, leucopenie, hipersensibilitate, confuzie, nervozitate, agitație,
somnolență, parestezie, disgeuzie, tremor, migrene, tulburări vizuale, hipertensiune arterială, bufeuri,
hemoragie, hematom, dispnee, tuse, melenă, hematemeză, stomatită, esofagită, reflux gastroesofagian,
disfagie, stomatită aftoasă, glosită, funcție a ficatului anormală, dermatită, dureri osoase, spasme
musculare, mialgii, nicturie, tulburări de micțiune, astenie, timp de sângerare prelungit, purpură,
bronhospasm, creşterea nivelului de uree şi creatinină din sânge, ulcer peptic perforat.
Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane) Leziune hepatocelulară, echimoză, edem și
reacții buloase, sindrom Stevens-Johnson, necroliză epidermică toxică.
Raportarea reacțiilor adverse
Dacă manifestați orice reacții adverse, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice posibile reacții adverse nemenționate în acest prospect. De asemenea, puteți
raporta reacțiile adverse direct la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
din România
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
București 011478- RO
e-mail: [email protected]
Website: www.anm.ro
Raportând reacțiile adverse, puteți contribui la furnizarea de informații suplimentare privind siguranța
acestui medicament.
5. Cum se păstrează Lornoxicam Rompharm
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
A nu se păstra la temperaturi peste 25°C.
Păstraţi flaconul în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.
Soluție reconstituită:
Stabilitatea chimică și fizică în timpul utilizării a fost demonstrată pentru 24 de ore la 25°C.
Nu utilizați acest medicament dacă observați semne vizibile de deteriorare.
Din punct de vedere microbiologic, cu excepția cazului în care metoda de reconstituire/diluare exclude
riscul contaminării microbiene, medicamentul trebuie utilizat imediat. Dacă nu este utilizat imediat,
perioada de depozitare și condițiile înainte de utilizare sunt responsabilitatea utilizatorului.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie sau pe eticheta flaconului după
EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
5
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să
aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Lornoxicam Rompharm
Flaconul de Lornoxicam Rompharm:
- Substanța activă este lornoxicam.
Un flacon cu pulbere conține lornoxicam 8 mg.
Soluția reconstituită: Un ml conține lornoxicam 4 mg.
- Celelalte componente sunt manitol (E421), trometamol, edetat disodic.
Fiola de solvent:
- Fiola de solvent conține apă pentru preparate injectabile.
Cum arată Lornoxicam Rompharm şi conţinutul ambalajului
Lornoxicam Rompharm este un aglomerat/pulbere de culoare galbenă, sterilă şi solventul este o soluție
sterilă, limpede și incoloră, practic lipsită de particule vizibile.
După reconstituire, soluția injectabilă este un lichid steril, galben, limpede.
Lornoxicam Rompharm este distribuit ca set care conține 1 flacon de pulbere pentru soluție injectabilă
și 1 fiolă de solvent pentru soluție injectabilă ambalate împreună într-un suport de protecție din PVC.
Dimensiunile ambalajului sunt 1, 5, 6 și 10 seturi.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricantul
S.C. Rompharm Company S.R.L.
Str. Eroilor, nr. 1A, Otopeni, cod 075100, Jud. Ilfov
România
clasa derivaţilor de oxicam. Este destinat tratamentului de scurtă durată al durerii acute uşoară până la
moderată atunci când administrarea orală este improprie.
Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Lornoxicam Rompharm
Nu utilizaţi Lornoxicam Rompharm
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la lornoxicam sau la oricare dintre celelalte componente ale
acestui medicament (enumerate la pct. 6);
- dacă suferiţi de trombocitopenie;
- dacă sunteţi hipersensibil la alte AINS, inclusiv la acidul acetilsalicilic;
- dacă suferiţi de insuficienţă cardiacă severă;
- dacă suferiţi de sângerare gastro-intestinală, sângerare cerebro-vasculară sau alte tulburări de
sângerare;
- dacă aţi avut în trecut sângerare sau perforare gastro-intestinală legate de terapia anterioară cu
AINS;
- dacă suferiţi de ulcer peptic activ sau aţi avut în trecut ulcer peptic recidivat;
- dacă suferiţi de insuficienţă severă a funcţiei ficatului;
- dacă suferiţi de insuficienţă severă a funcţiei rinichilor;
- dacă sunteţi în ultimele trei luni de sarcină.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Lornoxicam Rompharm adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau
asistentei medicale:
- dacă aveţi insuficienţă a funcţiei rinichilor;
2
- dacă aveţi istoric de tensiune arterială crescută şi/sau insuficienţă cardiacă, precum şi retenţie de
fluide şi edem;
- dacă suferiţi de colită ulceroasă sau boală Crohn;
- dacă aţi avut în trecut tendinţă de sângerare.
Dacă suferiţi de tulburări de coagulare a sângelui, funcție a ficatului afectată, ca de exemplu ciroza
hepatică, dacă sunteţi vârstnic sau veţi fi tratat cu Lornoxicam Rompharm mai mult de 3 luni, medicul
dumneavoastră vă poate monitoriza prin analize de laborator efectuate frecvent.
Dacă urmează să fiţi tratat cu heparină sau tacrolimus concomitent cu Lornoxicam Rompharm, vă
rugăm să informaţi medicul în legătură cu medicaţia dumneavoastră actuală.
Lornoxicam Rompharm nu trebuie utilizat concomitent cu alte AINS, precum acidul acetilsalicilic,
ibuprofen şi inhibitori de COX-2. Dacă aveţi nelămuriri, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau
farmacistului.
Dacă aveţi orice simptome abdominale neobişnuite, precum sângerare abdominală, reacţii pe piele,
cum sunt erupţie trecătoare pe piele, leziuni ale mucoaselor sau alte semne de hipersensibilitate,
trebuie să încetaţi să mai luaţi Lornoxicam Rompharm şi să contactaţi imediat medicul.
Medicamentele cum sunt Lornoxicam Rompharm se pot asocia cu o mică creştere a riscului de atac de
cord („infarct miocardic") sau de accident vascular cerebral. Orice risc are probabilitate mai mare de
apariţie în cazul dozelor mari şi a tratamentului prelungit. Nu depăşiţi doza sau durata tratamentului
recomandate.
Dacă aveţi probleme cu inima, aţi avut un accident vascular cerebral sau credeţi că puteţi prezenta risc
pentru aceste afecţiuni (de exemplu, dacă aveţi tensiune arterială crescută, diabet zaharat, valori mari
ale colesterolului sau sunteţi fumător) trebuie să discutaţi despre tratament cu medicul dumneavoastră
sau cu farmacistul.
Copii şi adolescenţi
Lornoxicam Rompharm nu este recomandat pentru utilizare la copiii şi adolescenţi (cu vârsta sub 18
ani) datorită lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea.
Lornoxicam Rompharm împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să
utilizaţi orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripție medicală.
Lornoxicam Rompharm poate interfera cu alte medicamente.
O atenţie deosebită trebuie acordată în cazul în care vi se administrează oricare din următoarele
substanţe:
- Cimetidină
- Anticoagulante, cum sunt heparina, fenoprocumona
- Corticosteroizi
- Metotrexat
- Litiu
- Imunosupresoare, cum sunt ciclosporina, tacrolimus
- Medicamente pentru inimă, cum sunt digoxină, inhibitori ai ECA, blocante beta-adrenergice
- Diuretice
- Antibiotice chinolonice
- Antiagregante plachetare
- AINS, cum sunt ibuprofen, acid acetilsalicilic
- Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)
- Sulfonilureice
- Inductori şi inhibitori ai izoenzimelor CYP2C9
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
3
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă,
adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Lornoxicam Rompharm nu este recomandat la femeile aflate în primele şase luni de sarcină şi de către
cele care alăptează. Nu trebuie să luaţi Lornoxicam Rompharm în timpul ultimelor trei luni de sarcină.
Utilizarea Lornoxicam Rompharm poate afecta fertilitatea şi nu este recomandată la femeile care
încearcă să rămână gravide. Trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului cu Lornoxicam
Rompharm la femeile care întâmpină dificultăţi în a rămâne gravide sau care sunt investigate pentru
infertilitate.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Lornoxicam Rompharm nu are influenţă sau are o influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce
vehicule sau de a folosi utilaje.
Lornoxicam Rompharm conţine mai puţin de 1 mmol (23 mg) sodiu per doză, adică practic „nu
conţine sodiu”.
3. Cum să utilizaţi Lornoxicam Rompharm
Utilizaţi întotdeauna Lornoxicam Rompharm exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie
să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Adulți
Doza recomandată este de 8 mg i.v. sau i.m. Doza zilnică maximă nu trebuie să depășească 16 mg.
Unii pacienți pot avea nevoie de încă 8 mg în prima zi a tratamentului.
Lornoxicam Rompharm 8 mg pulbere pentru soluţie injectabilă trebuie dizolvat în cei 2 ml de solvent
însoţitor pentru soluţie injectabilă, înainte de utilizare.
Lornoxicam Rompharm 4 mg/ml soluţie injectabilă este destinat injectării intramusculare (i.m.) sau
intravenoase (i.v.).
Soluţia trebuie administrată lent pe durata a cel puţin 15 secunde în cazul injectării i.v. şi a cel puţin 5
secunde în cazul injectării i.m.
Lornoxicam Rompharm 4 mg/ml soluție injectabilă trebuie administrat întotdeauna separat, cu
excepția cazului în care se dovedește compatibilitatea.
Dacă primiţi mai mult Lornoxicam Rompharm decât trebuie
Vă rugăm să contactaţi medicul sau farmacistul dacă credeți că vi s-a administrat mai mult
Lornoxicam Rompharm decât vi s-a prescris.
În cazul unui supradozaj, puteţi avea următoarele manifestări: greaţă, vărsături, simptome asociate cu
sistemul nervos central (precum ameţeli, tulburări de vedere).
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare referitoare la utilizarea acestui medicament, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Medicamentele precum Lornoxicam Rompharm se pot asocia cu o creştere mică a riscului de atac de
cord („infarct miocardic”) sau de accident vascular cerebral.
4
Cele mai frecvente reacţii adverse ale Lornoxicam Rompharm includ greață, dispepsie, indigestie,
durere abdominală, vărsături și diaree.
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane)
Cefalee ușoară și tranzitorie, amețeli, greață, dureri abdominale, dispepsie, diaree, vărsături.
Mai puțin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane)
Anorexie, insomnie, depresie, conjunctivită, vertij, tinitus, palpitații, tahicardie, înroșirea feței,
constipație, flatulență, eructație, gură uscată, gastrită, ulcer gastric, dureri abdominale superioare, ulcer
duodenal, ulcerații la nivelul gurii, creștere în testele funcționale hepatice pentru GPT (ALT) sau GOT
(AST), erupție trecătoare pe piele, mâncarime, hiperhidroză, erupție pe piele eritematosă, urticarie,
alopecie, artralgie, poliartrită reumatoidă, artroză, stare generală de rău, edem al feţei, modificări ale
greutății, edem, rinită.
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane)
Faringită, anemie, trombocitopenie, leucopenie, hipersensibilitate, confuzie, nervozitate, agitație,
somnolență, parestezie, disgeuzie, tremor, migrene, tulburări vizuale, hipertensiune arterială, bufeuri,
hemoragie, hematom, dispnee, tuse, melenă, hematemeză, stomatită, esofagită, reflux gastroesofagian,
disfagie, stomatită aftoasă, glosită, funcție a ficatului anormală, dermatită, dureri osoase, spasme
musculare, mialgii, nicturie, tulburări de micțiune, astenie, timp de sângerare prelungit, purpură,
bronhospasm, creşterea nivelului de uree şi creatinină din sânge, ulcer peptic perforat.
Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane) Leziune hepatocelulară, echimoză, edem și
reacții buloase, sindrom Stevens-Johnson, necroliză epidermică toxică.
Raportarea reacțiilor adverse
Dacă manifestați orice reacții adverse, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice posibile reacții adverse nemenționate în acest prospect. De asemenea, puteți
raporta reacțiile adverse direct la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
din România
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
București 011478- RO
e-mail: [email protected]
Website: www.anm.ro
Raportând reacțiile adverse, puteți contribui la furnizarea de informații suplimentare privind siguranța
acestui medicament.
5. Cum se păstrează Lornoxicam Rompharm
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
A nu se păstra la temperaturi peste 25°C.
Păstraţi flaconul în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.
Soluție reconstituită:
Stabilitatea chimică și fizică în timpul utilizării a fost demonstrată pentru 24 de ore la 25°C.
Nu utilizați acest medicament dacă observați semne vizibile de deteriorare.
Din punct de vedere microbiologic, cu excepția cazului în care metoda de reconstituire/diluare exclude
riscul contaminării microbiene, medicamentul trebuie utilizat imediat. Dacă nu este utilizat imediat,
perioada de depozitare și condițiile înainte de utilizare sunt responsabilitatea utilizatorului.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie sau pe eticheta flaconului după
EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
5
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să
aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Lornoxicam Rompharm
Flaconul de Lornoxicam Rompharm:
- Substanța activă este lornoxicam.
Un flacon cu pulbere conține lornoxicam 8 mg.
Soluția reconstituită: Un ml conține lornoxicam 4 mg.
- Celelalte componente sunt manitol (E421), trometamol, edetat disodic.
Fiola de solvent:
- Fiola de solvent conține apă pentru preparate injectabile.
Cum arată Lornoxicam Rompharm şi conţinutul ambalajului
Lornoxicam Rompharm este un aglomerat/pulbere de culoare galbenă, sterilă şi solventul este o soluție
sterilă, limpede și incoloră, practic lipsită de particule vizibile.
După reconstituire, soluția injectabilă este un lichid steril, galben, limpede.
Lornoxicam Rompharm este distribuit ca set care conține 1 flacon de pulbere pentru soluție injectabilă
și 1 fiolă de solvent pentru soluție injectabilă ambalate împreună într-un suport de protecție din PVC.
Dimensiunile ambalajului sunt 1, 5, 6 și 10 seturi.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricantul
S.C. Rompharm Company S.R.L.
Str. Eroilor, nr. 1A, Otopeni, cod 075100, Jud. Ilfov
România
0
În stoc
Proprietăți:
Dispozitiv medical
Facilitează dizolvarea și elimină dopurile de ceară existente
Împiedică formarea dopurilor de ceară
Menține igiena canalului auditiv
Produsul poate fi utilizat la copiii de peste 6 luni și adulți.
Produsul conține 200 doze de preparat.
Destinat persoanelor care:
-au producție excesivă de ceară
-prezintă dopuri de ceară
-au canalul extern auditiv deformat sau îngust, cu tendință de uscare a cerumenului
-utilizează căști audio introduse în canalul auditiv extern (de exemplu, persoane cu deficiențe de auz cu aparate auditive, -căști pentru telefon sau alte dispozitive electronice)
-care practică sporturi nautice (de exemplu, înot, scufundări)
-după intervenții chirugicale – doar în urma unui consult cu acordul medicului.
Ingrediente:
Ulei de floarea soarelui, ulei de migdale dulci, parafină lichidă, ulei de măsline, ulei de jojoba, polisorbat 80, PPG-8, tocoferol (vitamina E), palmitat de ascorbil (vitamina C), acid ascorbic (vitamina C), acid citric.
Mod de utilizare:
Copii și sugari de la 6 luni: o pulverizare în canalul auditiv extern.
Adulți: 1-2 pulverizări în canalul auditiv extern.
Dizolvarea dopurilor de ceară:
Utilizați de 3-5 ori pe zi, până la dizolvarea rezidurilor de ceară.
Utilizare profilactică și igiena urechii:
Utilizați 1-2 ori pe săptămână pentru prevenirea apariției blocajelor datorate dopurilor de urechi;
Utilizați înainte de baie, pentru a preveni reținerea apei în ureche.
Contraindicații:
nu se utilizează în cazul bolilor urechii, perforațiilor membranelor timpanice sau existenței de corp străin în ureche.
Dispozitiv medical
Facilitează dizolvarea și elimină dopurile de ceară existente
Împiedică formarea dopurilor de ceară
Menține igiena canalului auditiv
Produsul poate fi utilizat la copiii de peste 6 luni și adulți.
Produsul conține 200 doze de preparat.
Destinat persoanelor care:
-au producție excesivă de ceară
-prezintă dopuri de ceară
-au canalul extern auditiv deformat sau îngust, cu tendință de uscare a cerumenului
-utilizează căști audio introduse în canalul auditiv extern (de exemplu, persoane cu deficiențe de auz cu aparate auditive, -căști pentru telefon sau alte dispozitive electronice)
-care practică sporturi nautice (de exemplu, înot, scufundări)
-după intervenții chirugicale – doar în urma unui consult cu acordul medicului.
Ingrediente:
Ulei de floarea soarelui, ulei de migdale dulci, parafină lichidă, ulei de măsline, ulei de jojoba, polisorbat 80, PPG-8, tocoferol (vitamina E), palmitat de ascorbil (vitamina C), acid ascorbic (vitamina C), acid citric.
Mod de utilizare:
Copii și sugari de la 6 luni: o pulverizare în canalul auditiv extern.
Adulți: 1-2 pulverizări în canalul auditiv extern.
Dizolvarea dopurilor de ceară:
Utilizați de 3-5 ori pe zi, până la dizolvarea rezidurilor de ceară.
Utilizare profilactică și igiena urechii:
Utilizați 1-2 ori pe săptămână pentru prevenirea apariției blocajelor datorate dopurilor de urechi;
Utilizați înainte de baie, pentru a preveni reținerea apei în ureche.
Contraindicații:
nu se utilizează în cazul bolilor urechii, perforațiilor membranelor timpanice sau existenței de corp străin în ureche.