Filtru
Întâi cele populare
COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ 1 g gel conţine 10 mg nimesulid.
FORMA FARMACEUTICĂ Gel Descriere: gel opac, omogen, de culoare galben-deschis.
Indicaţii terapeutice Tratamentul simptomatic al durerii asociată cu entorse și tendinită traumatică acută.
Doze şi mod de administrare Adulți Nimid gel se aplică în strat subțire pe zona afectată, de 2-3 ori pe zi și se masează până la absorbția completă. Durata tratamentului este de 7-15 zile. Copiii sub 12 ani Nu au fost efectuate studii de utilizare a Nimid gel 10 mg/g la copii. Prin urmare, siguranța și eficacitatea nu au fost stabilite, iar produsul nu trebuie utilizat la copii.
Contraindicaţii - Hipersensibilitate cunoscută la nimesulid sau la oricare dintre excipienții produsului. - Antecedente de reacţii de hipersensibilitate (de exemplu: bronhospasm, rinită, urticarie) la administrarea acidului acetilsalicilic sau altor medicamente care inhibă sinteza prostaglandinelor. - Leziuni, plăgi sau în prezența unei infecții locale. - Administrarea concomitentă a altor medicamente cu aplicare topică. - Copii cu vârsta sub 12 ani.
http://nomenclator.amdm.gov.md/med_files/a03012df-46c4-11e3-a76b-0015178d59a7/18.03.2016%2016_38_03/Nimid%20gel%20RCP%2017.02.2016%20M.pdf
FORMA FARMACEUTICĂ Gel Descriere: gel opac, omogen, de culoare galben-deschis.
Indicaţii terapeutice Tratamentul simptomatic al durerii asociată cu entorse și tendinită traumatică acută.
Doze şi mod de administrare Adulți Nimid gel se aplică în strat subțire pe zona afectată, de 2-3 ori pe zi și se masează până la absorbția completă. Durata tratamentului este de 7-15 zile. Copiii sub 12 ani Nu au fost efectuate studii de utilizare a Nimid gel 10 mg/g la copii. Prin urmare, siguranța și eficacitatea nu au fost stabilite, iar produsul nu trebuie utilizat la copii.
Contraindicaţii - Hipersensibilitate cunoscută la nimesulid sau la oricare dintre excipienții produsului. - Antecedente de reacţii de hipersensibilitate (de exemplu: bronhospasm, rinită, urticarie) la administrarea acidului acetilsalicilic sau altor medicamente care inhibă sinteza prostaglandinelor. - Leziuni, plăgi sau în prezența unei infecții locale. - Administrarea concomitentă a altor medicamente cu aplicare topică. - Copii cu vârsta sub 12 ani.
http://nomenclator.amdm.gov.md/med_files/a03012df-46c4-11e3-a76b-0015178d59a7/18.03.2016%2016_38_03/Nimid%20gel%20RCP%2017.02.2016%20M.pdf
-3%
93.80 MDL
96.70 MDL
RECOMANDRI:
Dimexol-MC soluție cutată, intră în categoria produselor pentru îngrijirea corpului. Dimexol- MC are acțiune anestezică locală. Deasemenea, are acțiune antiinflamatoare și antibacteriană. Se absoarbe rapid prin membranele biologice, inclusiv prin piele șr mucoase.
Se folosesc comprese cu Dimexol-MC în cazul entorselor, traumelor țesuturilor moi și în caziil edemelor de geneză. informatori. e. De asemenea, se utilizează în chirurgia plastică pentru conservarea transplantelor de piele.
EFECT NEDORIT:
Reaction de hipersensibilitate individuală la componentele produsului. Poate să apară mâncărime, senzație de arsură, înroșirea pielii, uscăciunea pielii.
Amu se utilizeaza dupa expirarea termenului de valabilitate, indica pe ambalaj.
ADMINISTRARE:
extern. Dimexol-MC soluție cutanată, se utilizează sub formă de soluție apoasă (cu concentrația 30-50%) pentru comprese, tampoane și irigări. Compresele se aplică pe porțiunile lezate și pe suprafețele sănătoase adiacente. Meşele de tifon umezite cu soluţie de Dimexol-MC se aplică pe porţiunile lezate pentru o elasticitate de 20-30 minute, o data pe zi. Pe suprafaţa meşei de tifon se aplică o peliculă de polietilenă şi ţesătură de bumbac sau in. Pentru efect anestezic local se recomandă soluția 25-50% (conținutul flaconului se dizolvă cu apa 1:2, 1:3, 1:4) pentru comprese, câte 100-150 ml, de 2-3 ori pe zi. Soluțiile de 10-20-30% se folosesc pentru comprese cu efect antiinflamator.
&În chirurgia plastică se utilizează pansamente cu soluție 20-30% dinietiisulfoxid pe auto- și homotransplante nemijlocit după intervenție și în următoarele zile până la prinderea completă a grefei. Ca mediu pentru conservare a homotransplantelor cutanate se utilizează soluția 5% dimethylsulfoxid în soluție Ringer. Regimul de dozare se stabilește individual, în funcție de starea și vârsta persoanelor. Durata de utilizare este de 10-15 zile.
Dimexol-MC soluție cutată, intră în categoria produselor pentru îngrijirea corpului. Dimexol- MC are acțiune anestezică locală. Deasemenea, are acțiune antiinflamatoare și antibacteriană. Se absoarbe rapid prin membranele biologice, inclusiv prin piele șr mucoase.
Se folosesc comprese cu Dimexol-MC în cazul entorselor, traumelor țesuturilor moi și în caziil edemelor de geneză. informatori. e. De asemenea, se utilizează în chirurgia plastică pentru conservarea transplantelor de piele.
EFECT NEDORIT:
Reaction de hipersensibilitate individuală la componentele produsului. Poate să apară mâncărime, senzație de arsură, înroșirea pielii, uscăciunea pielii.
Amu se utilizeaza dupa expirarea termenului de valabilitate, indica pe ambalaj.
ADMINISTRARE:
extern. Dimexol-MC soluție cutanată, se utilizează sub formă de soluție apoasă (cu concentrația 30-50%) pentru comprese, tampoane și irigări. Compresele se aplică pe porțiunile lezate și pe suprafețele sănătoase adiacente. Meşele de tifon umezite cu soluţie de Dimexol-MC se aplică pe porţiunile lezate pentru o elasticitate de 20-30 minute, o data pe zi. Pe suprafaţa meşei de tifon se aplică o peliculă de polietilenă şi ţesătură de bumbac sau in. Pentru efect anestezic local se recomandă soluția 25-50% (conținutul flaconului se dizolvă cu apa 1:2, 1:3, 1:4) pentru comprese, câte 100-150 ml, de 2-3 ori pe zi. Soluțiile de 10-20-30% se folosesc pentru comprese cu efect antiinflamator.
&În chirurgia plastică se utilizează pansamente cu soluție 20-30% dinietiisulfoxid pe auto- și homotransplante nemijlocit după intervenție și în următoarele zile până la prinderea completă a grefei. Ca mediu pentru conservare a homotransplantelor cutanate se utilizează soluția 5% dimethylsulfoxid în soluție Ringer. Regimul de dozare se stabilește individual, în funcție de starea și vârsta persoanelor. Durata de utilizare este de 10-15 zile.
-3%
59.56 MDL
61.40 MDL
GEUCAMEN, cremă
Fișă informativă pentru utilizator
Compoziția preparatului
Compoziție/flacon 25 g: Mentol – 4,5 g, ulei de eucalipt – 2,5 g, camfor – 2,5 g, ulei de cuișoare – 0,25 g; vaselină.
Ce este GEUCAMEN, cremă şi pentru ce se utilizează
«GEUCAMEN» cremă are un efect analgezic, antiinflamator și antibacterian datorită uleiurilor esențiale.
«GEUCAMEN» este recomandat în:
- nevralgii, mialgii;
- artrite și poliartrite reumatoide;
- dureri articulare și musculare.
Mentolul stimulează microcirculația sanguină și limfatică, are un efect răcoritor (revulsiv) asupra pielii;
Uleiul de eucalipt are o acțiune antiinflamatoare;
Camforul are un efect de încălzire și antiseptic;
Uleiul de cuișoare are o acțiune de tonifiere și regenerare.
Cum să utilizați GEUCAMEN, cremă
Extern. O cantitate mică de cremă se aplică pe zonă dureroasă prin fricțiune ușoară de masaj de 2-3 ori pe zi. Durata curei de utilizare depinde de severitatea și evoluția afecțiunii.
Înainte de utilizare consultați medicul sau farmacistul.
Cum se păstrează GEUCAMEN, cremă
A se păstra la loc uscat, ferit de lumină, la temperaturi sub 25 °C.
A nu se lăsa la îndemâna și vederea copiilor.
Mențiuni
A se evita contactul cu ochii, mucoasele nazale, cavitatea bucală și leziuni ale pielii și răni deschise. Sunt posibile reacții cutanate, datorite mentolului, care dispar după întreruperea utilizării.
A nu se utiliza la copii sub 3 ani.
Distribuitor:
“Farmavit Nature” SRL
Republica Moldova
Producător:
“Depofarm” SRL
Republica Moldova
Fișă informativă pentru utilizator
Compoziția preparatului
Compoziție/flacon 25 g: Mentol – 4,5 g, ulei de eucalipt – 2,5 g, camfor – 2,5 g, ulei de cuișoare – 0,25 g; vaselină.
Ce este GEUCAMEN, cremă şi pentru ce se utilizează
«GEUCAMEN» cremă are un efect analgezic, antiinflamator și antibacterian datorită uleiurilor esențiale.
«GEUCAMEN» este recomandat în:
- nevralgii, mialgii;
- artrite și poliartrite reumatoide;
- dureri articulare și musculare.
Mentolul stimulează microcirculația sanguină și limfatică, are un efect răcoritor (revulsiv) asupra pielii;
Uleiul de eucalipt are o acțiune antiinflamatoare;
Camforul are un efect de încălzire și antiseptic;
Uleiul de cuișoare are o acțiune de tonifiere și regenerare.
Cum să utilizați GEUCAMEN, cremă
Extern. O cantitate mică de cremă se aplică pe zonă dureroasă prin fricțiune ușoară de masaj de 2-3 ori pe zi. Durata curei de utilizare depinde de severitatea și evoluția afecțiunii.
Înainte de utilizare consultați medicul sau farmacistul.
Cum se păstrează GEUCAMEN, cremă
A se păstra la loc uscat, ferit de lumină, la temperaturi sub 25 °C.
A nu se lăsa la îndemâna și vederea copiilor.
Mențiuni
A se evita contactul cu ochii, mucoasele nazale, cavitatea bucală și leziuni ale pielii și răni deschise. Sunt posibile reacții cutanate, datorite mentolului, care dispar după întreruperea utilizării.
A nu se utiliza la copii sub 3 ani.
Distribuitor:
“Farmavit Nature” SRL
Republica Moldova
Producător:
“Depofarm” SRL
Republica Moldova
-5%
62.70 MDL
66 MDL
CE ESTE ULTRAFASTIN ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Ultrafastin este un medicament pentru uz cutanat. Substanţa activă, ketoprofenul sub formă de sare de lizină, aparţine unei clase de medicamente numite antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). La utilizarea locală sub formă de gel ketoprofenul se absoarbe extrem de lent şi practic nu se acumulează în organism. Preparatul se metabolizează în ficat, eliminată cu urina sub formă de metaboliţi.
Ultrafastin este indicat pentru tratamentul:
- durerilor musculare şi articulare după traume;
- inflamaţiei tendoanelor.
CUM SĂ UTILIZAŢI ULTRAFASTIN
Utilizaţi întotdeauna Ultrafastin exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur.
Administrare cutanată.
Adulţi:
O cantitate nu prea mare de gel se aplică pe piele în regiunea afectată dureroasă şi se fricţionează timp de câteva minute, de 2-3 ori pe zi. După folosirea gelului e necesar de spălat mâinile, cu excepţia cazului de aplicare a gelului anume pe mâini. Tratamentul nu se va prelungi mai mut de 1 săptămână.
Dacă utilizaţi mai mult Ultrafastin decât trebuie
Supradozajul ketoprofenului sub formă de gel e puţin probabilă. La aplicarea pe piele a unei cantităţi prea mari de gel spălaţi excesul cu apă. Trebuie să luaţi în consideraţie posibilitatea apariţiei reacţiilor adverse.
Dacă aţi ingerat accidental gelul, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră sau farmacistului. În caz de ingerare accidentală a gelului pot apărea somnolenţă, greţuri şi vărsături, în funcţie de cantitatea substanţei ingerate. Ingerarea unor doze mari poate duce la deprimarea respiraţiei, comă, convulsii, sângerări gastrointestinale, creşterea sau scăderea tensiunii arteriale, insuficienţă renală acută. Dacă din momentul supradozării a trecut mai puţin de 1 oră, e necesar de efectuat spălătură gastrică şi terapie simptomatică.
Ultrafastin este un medicament pentru uz cutanat. Substanţa activă, ketoprofenul sub formă de sare de lizină, aparţine unei clase de medicamente numite antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). La utilizarea locală sub formă de gel ketoprofenul se absoarbe extrem de lent şi practic nu se acumulează în organism. Preparatul se metabolizează în ficat, eliminată cu urina sub formă de metaboliţi.
Ultrafastin este indicat pentru tratamentul:
- durerilor musculare şi articulare după traume;
- inflamaţiei tendoanelor.
CUM SĂ UTILIZAŢI ULTRAFASTIN
Utilizaţi întotdeauna Ultrafastin exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur.
Administrare cutanată.
Adulţi:
O cantitate nu prea mare de gel se aplică pe piele în regiunea afectată dureroasă şi se fricţionează timp de câteva minute, de 2-3 ori pe zi. După folosirea gelului e necesar de spălat mâinile, cu excepţia cazului de aplicare a gelului anume pe mâini. Tratamentul nu se va prelungi mai mut de 1 săptămână.
Dacă utilizaţi mai mult Ultrafastin decât trebuie
Supradozajul ketoprofenului sub formă de gel e puţin probabilă. La aplicarea pe piele a unei cantităţi prea mari de gel spălaţi excesul cu apă. Trebuie să luaţi în consideraţie posibilitatea apariţiei reacţiilor adverse.
Dacă aţi ingerat accidental gelul, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră sau farmacistului. În caz de ingerare accidentală a gelului pot apărea somnolenţă, greţuri şi vărsături, în funcţie de cantitatea substanţei ingerate. Ingerarea unor doze mari poate duce la deprimarea respiraţiei, comă, convulsii, sângerări gastrointestinale, creşterea sau scăderea tensiunii arteriale, insuficienţă renală acută. Dacă din momentul supradozării a trecut mai puţin de 1 oră, e necesar de efectuat spălătură gastrică şi terapie simptomatică.
-3%
48.40 MDL
49.90 MDL
Rețetă medicală
Xefocam comp. film. 4mg N10 (Lornoxicam)
Substanta activa:Lornoxicam.
Compozitia si forma de prezentare: comp. film. 4mg N10 in blister
Actiunea farmacologica: Xefocam este un analgezic (medicament impotriva durerii) si un antireumatic (apartine grupei de antiinflamatoare nesteroidiene). Xefocam actioneaza rapid, fiind absorbit de tractul gastro-intestinal. Se elimina pe cale renala in proportie de 30 - 60%.
INDICATII
Xefocam se administreaza pentru tratarea durerilor de intensitate medie si puternica, pentru dureri articulare, reumatismale si artroze.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Va fi inghitit cu un pahar de apa, inainte de mese. Pentru dureri medii si puternice: doza initiala este de 16 mg (4 comprimate de 4 mg sau 2 comprimate de 8 mg )- daca este necesar, se mai pot administra inca 4 comprimate (sau 2 comprimate)( cel mult) timp de 24 ore. Doza de intretinere nu va depasi 16 mg zilnic, de preferat 8 mg (2 comprimate), de 2 ori pe zi. Doza prescrisa de medic trebuie respectata cu strictete. In tratamentul afectiunilor inflamatorii: pentru adulti, doza va fi stabilita individual. Doza standard este de 8-16 mg (2-4 comprimate de 4mg), de preferat de 2 ori pe zi. Daca medicul considera necesar, se poate administra de 3 ori pe zi. Doza prescrisa de medic trebuie respectata cu strictete. Pentru tratamentul de lunga durata, doza zilnica este de 16 mg. In cazul unor suferinte gastro-intestinale sau disfunctii hepatice si renale, doza zilnica nu trebuie sa depaseasca 8 mg (2 comprimate a 4 mg pe zi). Durata tratamentului: medicul va stabili durata tratamentului. Consultati medicul curant la intervale regulate si respectati indicatiile in ceea ce priveste regimul alimentar, conditiile de viata si exercitiile fizice.
CONTRAINDICATII
Nu se administreaza in urmatoarele cazuri: hipersensibilitate cunoscuta la acid acetilsalicilic (aspirina) si alte substante antiinflamatorii- hemoragii gastro-intestinale acute, ulcere gastrice sau duodenale- defecte de hemocitogeneza- sarcina- alaptare- adolescenti sub varsta de 18 ani. Se va administra cu prudenta in urmatoarele cazuri: disfunctii hepatice sau renale- hemoragii si ulcere gastro-intestinale- defecte de hemocitogeneza- intoleranta cunoscuta la Xefocam, acid acetilsalicilic (aspirina) si alte antiinflamatoare.
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
Prudenta la soferi si persoane cu activi tati solicitante. Nu asociati cu alcoolul. In asociere cu alte antiinflamatoare, tratamentul cu Xefo poate creste riscul aparitiei ulcerelor gastrice si intestinale. In cazul in care apar hemoragii gastro-intestinale, tratamentul trebuie intrerupt imediat si luate masurile adecvate. Precautii speciale se vor lua in cazul administrarii primei doze de Xefocam la pacientii cu afectiuni gastro-intestinale. Se va lua tensiunea regulat la pacientii varstnici, obezi si cu hipertensiune arteriala. Pacientii cu infectii cronice respiratorii, astm bronsic sau febrili pot dezvolta mai usor reactii de sensibilitate la Xefocam. In cazul tratamentului de lunga durata, se vor verifica regulat: formula sangelui, functia hepatica si renala.
Conditii de Pastrare:Perioada de depozitare nu este mai mult de 5 ani. Se pastreaza la o temperatura de la 150C pana la 25°C, in loc uscat ferit de lumina, a nu se lasa la indemina copiilor.
Substanta activa:Lornoxicam.
Compozitia si forma de prezentare: comp. film. 4mg N10 in blister
Actiunea farmacologica: Xefocam este un analgezic (medicament impotriva durerii) si un antireumatic (apartine grupei de antiinflamatoare nesteroidiene). Xefocam actioneaza rapid, fiind absorbit de tractul gastro-intestinal. Se elimina pe cale renala in proportie de 30 - 60%.
INDICATII
Xefocam se administreaza pentru tratarea durerilor de intensitate medie si puternica, pentru dureri articulare, reumatismale si artroze.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Va fi inghitit cu un pahar de apa, inainte de mese. Pentru dureri medii si puternice: doza initiala este de 16 mg (4 comprimate de 4 mg sau 2 comprimate de 8 mg )- daca este necesar, se mai pot administra inca 4 comprimate (sau 2 comprimate)( cel mult) timp de 24 ore. Doza de intretinere nu va depasi 16 mg zilnic, de preferat 8 mg (2 comprimate), de 2 ori pe zi. Doza prescrisa de medic trebuie respectata cu strictete. In tratamentul afectiunilor inflamatorii: pentru adulti, doza va fi stabilita individual. Doza standard este de 8-16 mg (2-4 comprimate de 4mg), de preferat de 2 ori pe zi. Daca medicul considera necesar, se poate administra de 3 ori pe zi. Doza prescrisa de medic trebuie respectata cu strictete. Pentru tratamentul de lunga durata, doza zilnica este de 16 mg. In cazul unor suferinte gastro-intestinale sau disfunctii hepatice si renale, doza zilnica nu trebuie sa depaseasca 8 mg (2 comprimate a 4 mg pe zi). Durata tratamentului: medicul va stabili durata tratamentului. Consultati medicul curant la intervale regulate si respectati indicatiile in ceea ce priveste regimul alimentar, conditiile de viata si exercitiile fizice.
CONTRAINDICATII
Nu se administreaza in urmatoarele cazuri: hipersensibilitate cunoscuta la acid acetilsalicilic (aspirina) si alte substante antiinflamatorii- hemoragii gastro-intestinale acute, ulcere gastrice sau duodenale- defecte de hemocitogeneza- sarcina- alaptare- adolescenti sub varsta de 18 ani. Se va administra cu prudenta in urmatoarele cazuri: disfunctii hepatice sau renale- hemoragii si ulcere gastro-intestinale- defecte de hemocitogeneza- intoleranta cunoscuta la Xefocam, acid acetilsalicilic (aspirina) si alte antiinflamatoare.
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
Prudenta la soferi si persoane cu activi tati solicitante. Nu asociati cu alcoolul. In asociere cu alte antiinflamatoare, tratamentul cu Xefo poate creste riscul aparitiei ulcerelor gastrice si intestinale. In cazul in care apar hemoragii gastro-intestinale, tratamentul trebuie intrerupt imediat si luate masurile adecvate. Precautii speciale se vor lua in cazul administrarii primei doze de Xefocam la pacientii cu afectiuni gastro-intestinale. Se va lua tensiunea regulat la pacientii varstnici, obezi si cu hipertensiune arteriala. Pacientii cu infectii cronice respiratorii, astm bronsic sau febrili pot dezvolta mai usor reactii de sensibilitate la Xefocam. In cazul tratamentului de lunga durata, se vor verifica regulat: formula sangelui, functia hepatica si renala.
Conditii de Pastrare:Perioada de depozitare nu este mai mult de 5 ani. Se pastreaza la o temperatura de la 150C pana la 25°C, in loc uscat ferit de lumina, a nu se lasa la indemina copiilor.
-3%
35.89 MDL
37 MDL
DENUMIREA
KAPSIKAM® - unguent analgezic multicomponent pentru uz extern, 50 g și 30g
PRODUCĂTOR
Uzina farmaceutică din Tallin SA, Estonia; SA Grindeks, Letonia
CE ESTE KAPSIKAM®
Kapsikam® unguent – formulă uncială pentru o viață fără durere. Conține 5 componente active, unul dintre care este nonivamida – un blocant puternic al durerii, inclus în ghidurile europene pentru tratamentul durerilor cervicale și de spate. Kapsikam® unguent cu efect de încălzire dilată vasele de sânge, îmbunătățește circulația sângelui în țesutul deteriorat, înlătură spasmul muscular, inflamația și edemul.
PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ KAPSIKAM®
Dureri articulare şi musculare. Ca remediu revulsiv la sportivi.
CE CONŢINE KAPSIKAM®
1 g unguent conţine: substanțe active - nonivamidă 2 mg; dimetilsulfoxid 50 mg; camfor racemic 30 mg; ulei de terebentină 30 mg; benzilnicotinat 20 mg; celelalte componente - alcool cetostearilic emulsifiant (tip A); cetilstearilsulfat de sodiu; polisorbat 80; bronopol; apă purificată.
CUM SĂ UTILIZAȚI KAPSIKAM®
Pentru uz extern. În caz de dureri articulare şi musculare se aplică cu ajutorul aplicatorului 1-3 g unguent de 2-3 ori pe zi. Ca remediu revulsiv la sportivi, se aplică o cantitate mică de unguent cu ajutorul aplicatorului (aproximativ 2-3 g) şi se masează până la înroşirea uşoară a pielii. După antrenament unguentul trebuie înlăturat de pe piele prin spălare cu apă rece. Pentru o cură de tratament se utilizează aproximativ 50-100 g unguent. Dacă aveţi impresia că unguentul Kapsikam® acţionează prea puternic sau prea slab, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
COPII ȘI ADOLESCENȚI
La copii şi adolescenţi administrarea Kapsikam® este contraindicată, deoarece nu există date suficiente privind utilizarea la aceste grupe de vârstă.
NU UTILIZAȚI KAPSIKAM®
Dacă sunteţi alergic la oricare dintre componentele medicamentului; dacă aveţi ulcere sau alte afecţiuni cutanate; sarcina şi perioada de alăptare; copii şi adolescenţi.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII
Kapsikam® nu trebuie aplicat pe porţiunile lezate ale pielii. Pentru a evita apariţia unei iritaţii severe, unguentul nu trebuie să intre în contact cu ochii şi mucoasele. Nu este recomandată efectuarea procedurilor termice (de exemplu, baie, saună) cu puţin timp înainte sau după utilizarea unguentului, deoarece acestea pot determina deschiderea porilor şi, ca rezultat, apariţia senzaţiei de arsură pe piele. Pentru a evita apariţia reacţiilor adverse se recomnadă aplicarea prealabilă a unei cantităţi mici de unguent pe piele, pentru determinarea sensibilităţii.
SARCINA, ALĂPTAREA ŞI FERTILITATEA
Kapsikam® nu trebuie utilizat în timpul sarcinii şi perioadei de alăptare, din cauza lipsei datelor adecvate cu privire la siguranţa administrării.
REACŢII ADVERSE POSIBILE
În cazul unei sensibilităţi crescute a pielii la componentele unguentului pot apărea prurit, urticarie, edeme, înroşirea pielii, senzaţie de arsură.
CUM SE PĂSTREAZĂ KAPSIKAM®
A se păstra la temperaturi sub 250C. A nu se congela. A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.
TERMEN DE VALABILITATE
2 ani.
CONDIȚII DE ELIBERARE DIN FARMACII
Fără rețetă.
KAPSIKAM® - unguent analgezic multicomponent pentru uz extern, 50 g și 30g
PRODUCĂTOR
Uzina farmaceutică din Tallin SA, Estonia; SA Grindeks, Letonia
CE ESTE KAPSIKAM®
Kapsikam® unguent – formulă uncială pentru o viață fără durere. Conține 5 componente active, unul dintre care este nonivamida – un blocant puternic al durerii, inclus în ghidurile europene pentru tratamentul durerilor cervicale și de spate. Kapsikam® unguent cu efect de încălzire dilată vasele de sânge, îmbunătățește circulația sângelui în țesutul deteriorat, înlătură spasmul muscular, inflamația și edemul.
PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ KAPSIKAM®
Dureri articulare şi musculare. Ca remediu revulsiv la sportivi.
CE CONŢINE KAPSIKAM®
1 g unguent conţine: substanțe active - nonivamidă 2 mg; dimetilsulfoxid 50 mg; camfor racemic 30 mg; ulei de terebentină 30 mg; benzilnicotinat 20 mg; celelalte componente - alcool cetostearilic emulsifiant (tip A); cetilstearilsulfat de sodiu; polisorbat 80; bronopol; apă purificată.
CUM SĂ UTILIZAȚI KAPSIKAM®
Pentru uz extern. În caz de dureri articulare şi musculare se aplică cu ajutorul aplicatorului 1-3 g unguent de 2-3 ori pe zi. Ca remediu revulsiv la sportivi, se aplică o cantitate mică de unguent cu ajutorul aplicatorului (aproximativ 2-3 g) şi se masează până la înroşirea uşoară a pielii. După antrenament unguentul trebuie înlăturat de pe piele prin spălare cu apă rece. Pentru o cură de tratament se utilizează aproximativ 50-100 g unguent. Dacă aveţi impresia că unguentul Kapsikam® acţionează prea puternic sau prea slab, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
COPII ȘI ADOLESCENȚI
La copii şi adolescenţi administrarea Kapsikam® este contraindicată, deoarece nu există date suficiente privind utilizarea la aceste grupe de vârstă.
NU UTILIZAȚI KAPSIKAM®
Dacă sunteţi alergic la oricare dintre componentele medicamentului; dacă aveţi ulcere sau alte afecţiuni cutanate; sarcina şi perioada de alăptare; copii şi adolescenţi.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII
Kapsikam® nu trebuie aplicat pe porţiunile lezate ale pielii. Pentru a evita apariţia unei iritaţii severe, unguentul nu trebuie să intre în contact cu ochii şi mucoasele. Nu este recomandată efectuarea procedurilor termice (de exemplu, baie, saună) cu puţin timp înainte sau după utilizarea unguentului, deoarece acestea pot determina deschiderea porilor şi, ca rezultat, apariţia senzaţiei de arsură pe piele. Pentru a evita apariţia reacţiilor adverse se recomnadă aplicarea prealabilă a unei cantităţi mici de unguent pe piele, pentru determinarea sensibilităţii.
SARCINA, ALĂPTAREA ŞI FERTILITATEA
Kapsikam® nu trebuie utilizat în timpul sarcinii şi perioadei de alăptare, din cauza lipsei datelor adecvate cu privire la siguranţa administrării.
REACŢII ADVERSE POSIBILE
În cazul unei sensibilităţi crescute a pielii la componentele unguentului pot apărea prurit, urticarie, edeme, înroşirea pielii, senzaţie de arsură.
CUM SE PĂSTREAZĂ KAPSIKAM®
A se păstra la temperaturi sub 250C. A nu se congela. A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.
TERMEN DE VALABILITATE
2 ani.
CONDIȚII DE ELIBERARE DIN FARMACII
Fără rețetă.
-3%
78.04 MDL
80.45 MDL
Rețetă medicală
Descriere/Indicatii:
Produsul medicamentos este destinat utilizării în ochi. Conține clorhidrat de pilocarpină ca substanță activă, care aparține unui grup de medicamente cunoscut sub numele de miotice. Aceste medicamente afectează mușchii ochiului, ceea ce determină contractarea pupilei.
Acest medicament este utilizat:
În unele forme de glaucom (presiunea crescută în ochi);
Pentru a elimina efectul medicamentelor care dilată pupila.
Produsul medicamentos este destinat utilizării în ochi. Conține clorhidrat de pilocarpină ca substanță activă, care aparține unui grup de medicamente cunoscut sub numele de miotice. Aceste medicamente afectează mușchii ochiului, ceea ce determină contractarea pupilei.
Acest medicament este utilizat:
În unele forme de glaucom (presiunea crescută în ochi);
Pentru a elimina efectul medicamentelor care dilată pupila.
-3%
32.30 MDL
33.30 MDL
Rețetă medicală
1. Ce este Ketonof-LF şi pentru ce se utilizează
Ketonof-LF conţine substanţa activă numită ketorolac trometamină, care aparţine unui grup de medicamente denumit antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).
Ketonof-LF este utilizat pentru tratamentul pe termen scurt al durerilor acute de intensitate moderată până la severă (inclusiv al durerilor după o intervenţie chirurgicală).
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Ketonof-LF
Nu luaţi Ketonof-LF:
- dacă sunteţi hipersensibil (alergic) la ketorolac, alte antiinflamatoare nesteroidiene cum sunt ibuprofen, diclofenac, acid acetilsalicilic sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament, (enumeraţi la pct 6);
- dacă aveţi sau aţi avut astm bronşic, rinită, sau urticarie, determinate de utilizarea acidului acetilsalicilic sau altor medicamente antiinflamatoare nesteroidiene;
- dacă aveţi sau aţi avait manifestări precum umflarea feţei, buzelor,
limbii sau gâtului care determină dificultăţi de respiraţie sau înghiţire (angioedem);
- dacă aveţi sau aţi avut vreodată ulcer la nivelul stomacului (ulcer gastric) sau la nivelul intestinului subţire (ulcer duodenal) sau dacă aţi avut vreodată sângerări digestive (incluzând vărsături cu sânge, materii fecale cu sânge, materii fecale de culoare neagră sau perforaţii digestive);
- dacă aveţi o afecţiune gravă a inimii (insuficienţă cardiacă) ;
- dacă aveţi afecţiuni grave ale ficatului;
- dacă aveţi afecţiuni moderate sau grave a rinichilor;
- înaintea intervenţiei chirurgicale, pentru a preveni durerile sau în timpul intervenţiei chirurgicale, deoarece creşte riscul de sângerare;
- dacă aveţi sau aţi avut o sângerare cerebrală suspectată sau confirmată, diateză hemoragică, tulburări de coagulare a sângelui;
- dacă aveţi o afecţiune care determină sângerare;
- dacă aveţi sau aţi avut polipi nazali;
- dacă aveţi sau aţi avut astm bronşic;
- dacă aveţi un volum de sânge redus;
- dacă urmaţi un tratament cu alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (pentru tratamentul inflamaţiei sau a durerilor), probenecid (pentru tratamentul gutei), săruri de litiu (pentru tratamentul afecţiunilor mintale), oxpentifilină (pentru tulburări de circulaţie a sângelui);
- dacă administraţi medicamente care împiedică sângele să se coaguleze, cum ar fi warfarină, heparină;
- dacă aţi avut o intervenţie chirurgicală pe inimă (by-pass aorto- coronarian);
- dacă sunteţi însărcinată sau intenţionaţi să rămâneţi însărcinată, dacă sunteţi în travaliu sau dacă alăptaţi;
- dacă aveţi vârsta sub 16 ani.
Dacă nu sunteţi sigur că vă aflaţi în oricare dintre situaţiile enumerate mai sus, discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul înainte să utilizaţi Ketonof-LF.
Atenţionări şi precauţii
înainte să utilizaţi Ketonof-LF, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă aţi avut probleme cu inima, aţi avut un accident vascular cerebral sau dacă ştiţi că aveţi un risc crescut de a avea astfel de probleme (de exemplu, tensiune arterială mare, diabet zaharat, -nivel crescut—al— grăsimilor în sânge sau sunteţi fumător), trebuie să discutaţi tratamentul cumedicul dumneavoastră.
Inainte să.luaţi Ketonof-LF, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
- dacă sunteţi în vârstă sau sunteţi slăbit;
- dacă aveţi probleme cu rinichii sau ficatul;
- dacă aveţi tensiune arterială crescută;
- dacă aveţi probleme cu vasele sanguine (artere);
- dacă aveţi o concentraţie crescută a grăsimilor în sânge;
-dacă aveţi o boală autoimună cum este lupusul eritematos systemic
Informaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul înainte de a utiliza Ketonof-LF dacă oricare dintre acestea sunt valabile în cazul dumneavoastră.
Medicamente precum Ketonof-LF se pot asocia cu un risc uşor crescut de apariţie a atacului de cord („infarct miocardic”) sau a accidentului vascular cerebral. Riscurile de orice tip sunt mai probabile la doze mari şi în cazul tratamentului de lungă durată. Nu depăşiţi doza şi durata recomandate pentru tratament.
Similar altor medicamente antiinflamatoare, în cazuri rare Ketonof-LF poate determina reacţii alergice severe ale pielii (de exemplu, dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson şi necroliză epidermică toxică). Adresaţi-vă medicului dumneavoastră dacă aveţi astfel de reacţii.
Ketonof-LFîmpreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă, luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. Aceasta este necesar deoarece Ketonof-LF poate afecta modul în care acţionează alte medicamente. De asemenea, alte medicamente pot afecta modul în care acţionează Ketonof-LF.
în special trebuie să-l informaţi pe medicul dumneavoastră dacă luaţi oricare dintre următoarele medicamente:
- alte antiinflamatoare nesteroidiene, cum sunt ibuprofen, diclofenac sau acid acetilsalicilic;
- medicamente care împiedică coagularea sângelui, cum sunt warfarina, heparina, clopidogrel;
- litiu (medicament utilizat pentru tratamentul unor tipuri de afecţiuni mintale);
- probenecid (medicament utilizat pentru tratamentul gutei);
- mifepristonă (medicament utilizat pentru a întrerupe o sarcină);
- oxpentifilină (medicament utilizat pentru tulburări de circulaţie a sângelui);
- medicamente utilizate pentru tratamentul inflamaţiei, cum sunt steroizii (corticosteroizii) ca hidrocortizon, prednisolon, dexametazonă;
- metotrexat (medicament utilizat pentru tratamentul cancerului sau poliartritei reumatoide);
- ciclosporină sau tacrolimus (pentru afecţiuni ale pielii sau după un transplant de organ);
- inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei sau alte medicamente pentru tratamentul tensiunii arteriale crescute ca de exemplu cilazapril, enalapril, propranolol;
- diuretice (medicamente care elimină apa din organism) precum furosemid;
- digoxină sau alte glicozide cardiotonice (medicamente utilizate pentru tratamentul afecţiunilor inimii);
- antibiotice din grupul chinolonelor (medicamente utilizate pentru tratamentul infecţiilor) cum sunt ciprofloxacina, moxifloxacina etc.;
- zidovudină (medicament utilizat pentru tratamentul SIDA sau a infecţiilor cu HIV);
- antiepileptice (fenitoină, carbamazepină);
- inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (utilizaţi pentru tratamentul problemelor mintale) cum sunt fluoxetină sau citalopram.
Ketonof-LF împreună cu alimente, băuturi şi alcool
Comprimatele se administrează de preferinţă în timpul sau după mese.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament. Spuneţi medicului dumneavoastră dacă sunteţi însărcinată, încercaţi să rămâneţi însărcinată sau dacă alăptaţi.
Ketonof-LF este contraindicat în timpul sarcinii, travaliului, naşterii sau perioada de alăptare.
Ketonof-LF poate face mai dificilă instalarea sarcinii. Informaţi medicul dumneavoastră dacă intenţionaţi să rămâneţi însărcinată sau aveţi probleme în a rămâne însărcinată.
Informaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul înainte de a utiliza Ketonof-LF dacă oricare dintre acestea sunt valabile în cazul dumneavoastră.
Medicamente precum Ketonof-LF se pot asocia cu un risc uşor crescut de apariţie a atacului de cord („infarct miocardic”) sau a accidentului vascular cerebral. Riscurile de orice tip sunt mai probabile la doze mari şi în cazul tratamentului de lungă durată. Nu depăşiţi doza şi durata recomandate pentru tratament.
Similar altor medicamente antiinflamatoare, în cazuri rare Ketonof-LF poate determina reacţii alergice severe ale pielii (de exemplu, dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson şi necroliză epidermică toxică). Adresaţi-vă medicului dumneavoastră dacă aveţi astfel de reacţii.
Ketonof-LFîmpreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă, luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. Aceasta este necesar deoarece Ketonof-LF poate afecta modul în care acţionează alte medicamente. De asemenea, alte medicamente pot afecta modul în care acţionează Ketonof-LF.
în special trebuie să-l informaţi pe medicul dumneavoastră dacă luaţi oricare dintre următoarele medicamente:
- alte antiinflamatoare nesteroidiene, cum sunt ibuprofen, diclofenac sau acid acetilsalicilic;
- medicamente care împiedică coagularea sângelui, cum sunt warfarina, heparina, clopidogrel;
- litiu (medicament utilizat pentru tratamentul unor tipuri de afecţiuni mintale);
- probenecid (medicament utilizat pentru tratamentul gutei);
- mifepristonă (medicament utilizat pentru a întrerupe o sarcină);
- oxpentifilină (medicament utilizat pentru tulburări de circulaţie a sângelui);
- medicamente utilizate pentru tratamentul inflamaţiei, cum sunt steroizii (corticosteroizii) ca hidrocortizon, prednisolon, dexametazonă;
- metotrexat (medicament utilizat pentru tratamentul cancerului sau poliartritei reumatoide);
- ciclosporină sau tacrolimus (pentru afecţiuni ale pielii sau după un transplant de organ);
- inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei sau alte medicamente pentru tratamentul tensiunii arteriale crescute ca de exemplu cilazapril, enalapril, propranolol;
- diuretice (medicamente care elimină apa din organism) precum furosemid;
- digoxină sau alte glicozide cardiotonice (medicamente utilizate pentru tratamentul afecţiunilor inimii);
- antibiotice din grupul chinolonelor (medicamente utilizate pentru tratamentul infecţiilor) cum sunt ciprofloxacina, moxifloxacina etc.;
- zidovudină (medicament utilizat pentru tratamentul SIDA sau a infecţiilor cu HIV);
- antiepileptice (fenitoină, carbamazepină);
- inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (utilizaţi pentru tratamentul problemelor mintale) cum sunt fluoxetină sau citalopram.
Ketonof-LFîmpreună cu alimente, băuturi şi alcool
Comprimatele se administrează de preferinţă în timpul sau după mese.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament. Spuneţi medicului dumneavoastră dacă sunteţi însărcinată, încercaţi să rămâneţi însărcinată sau dacă alăptaţi.
Ketonof-LF este contraindicat în timpul sarcinii, travaliului, naşterii sau perioada de alăptare.
Ketonof-LF poate face mai dificilă instalarea sarcinii. Informaţi medicul dumneavoastră dacă intenţionaţi să rămâneţi însărcinată sau aveţi probleme în a rămâne însărcinată.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Atunci când utilizaţi Ketonof-LF pot apărea simptome precum: somnolenţă, ameţeli, vertij, insomnie, oboseală, tulburări de vedere sau depresie. Dacă prezentaţi oricare dintre aceste simptome nu trebuie să conduceţi vehicule sau să folosiţi utilaje.
3. Cum să luaţi Ketonof-LF
Luaţi întotdeauna Ketonof-LF exact aşa cum v-a indicat medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Ketonof-LF se administrează oral cu o cantitate suficientă de lichid. Medicul dumneavoastră vă va informa cât Ketonof-LF trebuie să utilizaţi şi pentru cât timp. Aceasta depinde de severitatea durerii şi răspunsul dumneavoastră la acest tratament.
Nu luaţi mai mult Ketonof-LF decât este recomandat şi nu depăşiţi durata tratamentului. Adresaţi-vă medicului dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur ce doză trebuie să luaţi.
Perioada maximă de tratament este de 5 zile.
Adulţi
Doza orală recomandată în mod obişnuit este de 10 mg la fiecare 4 sau 6 ore. Nu se recomandă administrarea unei doze mai mari de 40 mg pe zi.
în cazul în care tratamentul este o continuare a tratamentului cu ketorolac trometamol administrat parenteral:
- pacienţii cu vârsta cuprinsă între 16 şi 64 ani cu greutate corporală de minim 50 kg şi cu funcţie renală normală: iniţial se administrează
20 mg, urmată de administrarea a câte 10 mg la interval de 4-6 ore, dar nu mai mult de 40 mg/zi;
- pacienţii cu vârsta peste 65 ani, cu insuficienţă renală sau cu deficit,de masă corporală (mai puţin de 50 kg): iniţial 10 mg, apoi câte 10 mg la interval de 4-6 ore, dar nu mai mult de 40 mg/zi.
Vârstnici
Vârstnicii prezintă un risc crescut de apariţie a reacţiilor adverse severe.
Dacă administrarea de medicamente antiinflamatoare este necesară, medicul dumneavoastră vă va prescrie doze mai mici decât cele indicate pentru adulţi şi o durată mai mare de timp între administrări. Este posibil ca medicul dumneavoastră să vă recomande să efectuaţi investigaţii periodice pentru sângerări la nivelul tractului gastrointestinal.
Copii şi adolescenţi
Ketonof-LF este contraindicat la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 16 ani.
Dacă luaţi mai mult Ketonof-LF decât trebuie
Dacă aţi luat sau credeţi că aţi luat mai mult Ketonof-LF decât trebuie (supradozaj), spuneţi imediat medicului dumneavoastră sau prezentaţi-vă la cea mai apropiată unitate medicală. Aduceţi medicamentele rămase cu dumneavoastră.
în caz de supradozaj probabil veţi avea următoarele simptome: dureri de cap, greaţă, vărsături, dureri în partea superioară a abdomenului, hiperventilaţie, ulcer peptic şi/sau gastrită erozivă, disfuncţie renală. De asemenea, au fost raportate dezorientare, stare de excitaţie, somnolenţă, ameţeli, sunete în urechi şi leşin şi cazuri rare de diaree sau convulsii, creşterea tensiunii arteriale, insuficienţă renală acută, deprimare respiratorie şi comă.
Dacă uitaţi să luaţi Ketonof-LF
Dacă uitaţi să luaţi medicamentul sau aţi luat o doză mai mică decât cea recomandată de medicul dumneavoastră nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată; aşteptaţi momentul stabilit pentru administrarea următoarei doze şi continuaţi tratamentul aşa cum v-a prescris medical dumneavoastră.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Medicamente precum Ketonof-LF se pot asocia cu un risc uşor crescut de apariţie a atacului de cord (“infarct miocardic”) sau a accidentului vascular cerebral.
Reacţii adverse importante la care trebuie să fiţi atent
Trebuie să informaţi imediat medicului dumneavoastră dacă apare vreuna
dintre următoarele reacţii adverse. S-ar putea să aveţi nevoie urgentă de
tratament medical.
• Umflarea bruscă a gâtului, feţei, mâinilor sau picioarelor.
• Dificultăţi de respiraţie, durere în piept, erupţii pe piele, vezicule sau
mâncărime.
• înroşirea pielii cu vezicule sau desemnarea pielii. Pot apărea vezicule
severe şi sângerare la nivelul buzelor, ochilor, gurii, nasului şi
organelor genitale. Acesta poate fi „sindromul Stevens-Johnson” sau
„necroliza epidermică toxică”.
- Meningită, manifestată prin: febră, senzaţie sau stare de rău, gât ţeapăn
(redoarea cefei), dureri de cap, sensibilitate la lumină şi confuzie (mai
probabil la persoanele cu boli autoimune cum ar fi lupusul eritematos
diseminat).
° Sângerări la nivelul stomacului cum sunt vărsături care conţin sânge
sau cu aspect de „zaţ de cafea”.
• Sângerări ale anusului sau ale rectului cum sunt_scaune_ lucioase de
culoare neagră sau diaree cu sânge.
° Ulcere în stomac sau intestin - duoden. Acestea pot apărea ca şi
tulburări ale stomacului cu dureri de stomac, febră, greaţă sau vărsături.
• Durere în piept care iradiază spre gât şi umeri, până la nivelul mâinii
stângi (semne unui atac de cord).
° Slăbiciune musculară şi senzaţie de amorţeală. Acestea se pot
manifesta numai de o parte a corpului. Tulburări ale mirosuîui,
gustului, auzului sau vederii, confuzie. Acestea pot fu semnele unui
accident vascular cerebral.
Alte reacţii adverse posibile:
- neutropenie, agranulocitoză, trombocitopenie, anemie aplastică sau
hemolitică, purpură;
- anafilaxie, reacţii anafilactoide, care pot avea o evoluţie letală, reacţii de hipersensibilitate cum sunt erupţii cutanate tranzitorii, bronhospasm, bufeuri, hipotensiune arterială, edem laringian.
- ulcer peptic, ulceraţii, sângerări şi perforaţii gastrointestinale, uneori V cu sfârşit letal; mai ales la vârstnici;
-greaţă, vărsături, diaree, constipaţie, dispepsie, durere abdominală,disconfort’ abdominal, flatulenţă, melenă, hematemeză, stomatită, stomatită ulcerativă, eructaţii, esofagită, ulceraţii gastrointestinale, sângerare la nivelul anusului, pancreatită, uscăciunea gurii, senzaţie de plenitudine, agravarea colitei sau a bolii Crohn;
- inflamaţia mucoasei stomacului (gastrită) ;
- pierderea poftei de mâncare;
- creşterea concentraţiei de potasiu în sânge, scăderea concentraţiei de sodiu în sânge;
- tulburări de gândire, depresie, insomnie, teamă de evenimente care nu
există (anxietate), nervozitate, reacţii psihotice, tulburări de somn, halucinaţii, euforie, incapacitate de concentrare, somnolenţă, confuzie, excitabilitate;
- ameţeli, convulsii, senzaţie de amorţire şi furnicături la nivelul
extremităţilor (parestezii), mişcări violente care apar brusc (hiperkinezie);
- tulburări devedere, nevrita nervului optic;
- sunete în urechi, surditate, vertij ;
- resimţirea bătăilor inimii, ritm cardiac lent (bradicardie), insuficienţă cardiacă;
- hipertensiune arterială, hipotensiune arterială, hematom, paliditate, sângerarea rănii post-operatorii;
- astm bronşic, dificultăţi în respiraţie (dispnee), edem pulmonar, sângerări nazale (épistaxis);
- inflamaţia ficatului (hepatită), icter colestatic, insuficienţă hepatică;
- dermatită exfoliativă, erupţie cutanată maculo-papulară, prurit, urticarie, angioedem, transpiraţii, dermatită buloasa (sindromul Stevens-Johnson şi necroliză epidermică toxică). De asemenea, au fost raportate eritem multiform şi fotosensibilitate;
- dureri musculare (mialgie), tulburări funcţionale;
- insuficienţă renală acută, polakiurie, nefrită interstiţiala, sindrom nefrotic, retenţie urinară, oligurie, sindrom hemolitic uremie, durere în flancuri (cu sau fără hématurie, cu sau fără azotemie);
- infertilitate la femei;
- sete excesivă, astenie, edem, febră, dureri toracice, stare de rău, fatigabilitate şi creştere în greutate;
- prelungirea timpului de sângerare, creşterea nivelului seric al ureei, creşterea nivelului creatininei, tulburări ale funcţiei hepatice.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate
în acest prospect.
5. Cum se păstrează Ketonof-LF
Anu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.
Ase păstra la loc uscat, ferit de lumină, la temperaturi sub 25°C.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie, după EXR Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei sau a reziduurilor menajere. întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Ketonof-LF
Substanţa activă este ketorolac trometamină. Un comprimat filmat conţine Î0 mg ketorolac trometamină.
Celelalte componente sunt: celuloză microcristalină, amidon de porumb, dioxid de siliciu coloidal anhidru, stearat de magneziu, lactoză monohidrat, Opadry II alb (alcool polivinilic parţial hidrolizat, dioxid de titan, macrogol/PEG, talc).
Cum arată Ketonof-LF şi conţinutul ambalajului
Ketonof-LF se prezintă sub formă de comprimate filmate de culoare albă, rotunde, biconvexe. Ketonof-LF este disponibil în cutii de carton ce conţin 1,2,3 sau 5 blistere din folie de polimer şi folie de aluminiu a câte 10 comprimate filmate împreună cu prospectul pentru utilizator/pacient.
Ketonof-LF conţine substanţa activă numită ketorolac trometamină, care aparţine unui grup de medicamente denumit antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).
Ketonof-LF este utilizat pentru tratamentul pe termen scurt al durerilor acute de intensitate moderată până la severă (inclusiv al durerilor după o intervenţie chirurgicală).
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Ketonof-LF
Nu luaţi Ketonof-LF:
- dacă sunteţi hipersensibil (alergic) la ketorolac, alte antiinflamatoare nesteroidiene cum sunt ibuprofen, diclofenac, acid acetilsalicilic sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament, (enumeraţi la pct 6);
- dacă aveţi sau aţi avut astm bronşic, rinită, sau urticarie, determinate de utilizarea acidului acetilsalicilic sau altor medicamente antiinflamatoare nesteroidiene;
- dacă aveţi sau aţi avait manifestări precum umflarea feţei, buzelor,
limbii sau gâtului care determină dificultăţi de respiraţie sau înghiţire (angioedem);
- dacă aveţi sau aţi avut vreodată ulcer la nivelul stomacului (ulcer gastric) sau la nivelul intestinului subţire (ulcer duodenal) sau dacă aţi avut vreodată sângerări digestive (incluzând vărsături cu sânge, materii fecale cu sânge, materii fecale de culoare neagră sau perforaţii digestive);
- dacă aveţi o afecţiune gravă a inimii (insuficienţă cardiacă) ;
- dacă aveţi afecţiuni grave ale ficatului;
- dacă aveţi afecţiuni moderate sau grave a rinichilor;
- înaintea intervenţiei chirurgicale, pentru a preveni durerile sau în timpul intervenţiei chirurgicale, deoarece creşte riscul de sângerare;
- dacă aveţi sau aţi avut o sângerare cerebrală suspectată sau confirmată, diateză hemoragică, tulburări de coagulare a sângelui;
- dacă aveţi o afecţiune care determină sângerare;
- dacă aveţi sau aţi avut polipi nazali;
- dacă aveţi sau aţi avut astm bronşic;
- dacă aveţi un volum de sânge redus;
- dacă urmaţi un tratament cu alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (pentru tratamentul inflamaţiei sau a durerilor), probenecid (pentru tratamentul gutei), săruri de litiu (pentru tratamentul afecţiunilor mintale), oxpentifilină (pentru tulburări de circulaţie a sângelui);
- dacă administraţi medicamente care împiedică sângele să se coaguleze, cum ar fi warfarină, heparină;
- dacă aţi avut o intervenţie chirurgicală pe inimă (by-pass aorto- coronarian);
- dacă sunteţi însărcinată sau intenţionaţi să rămâneţi însărcinată, dacă sunteţi în travaliu sau dacă alăptaţi;
- dacă aveţi vârsta sub 16 ani.
Dacă nu sunteţi sigur că vă aflaţi în oricare dintre situaţiile enumerate mai sus, discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul înainte să utilizaţi Ketonof-LF.
Atenţionări şi precauţii
înainte să utilizaţi Ketonof-LF, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă aţi avut probleme cu inima, aţi avut un accident vascular cerebral sau dacă ştiţi că aveţi un risc crescut de a avea astfel de probleme (de exemplu, tensiune arterială mare, diabet zaharat, -nivel crescut—al— grăsimilor în sânge sau sunteţi fumător), trebuie să discutaţi tratamentul cumedicul dumneavoastră.
Inainte să.luaţi Ketonof-LF, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
- dacă sunteţi în vârstă sau sunteţi slăbit;
- dacă aveţi probleme cu rinichii sau ficatul;
- dacă aveţi tensiune arterială crescută;
- dacă aveţi probleme cu vasele sanguine (artere);
- dacă aveţi o concentraţie crescută a grăsimilor în sânge;
-dacă aveţi o boală autoimună cum este lupusul eritematos systemic
Informaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul înainte de a utiliza Ketonof-LF dacă oricare dintre acestea sunt valabile în cazul dumneavoastră.
Medicamente precum Ketonof-LF se pot asocia cu un risc uşor crescut de apariţie a atacului de cord („infarct miocardic”) sau a accidentului vascular cerebral. Riscurile de orice tip sunt mai probabile la doze mari şi în cazul tratamentului de lungă durată. Nu depăşiţi doza şi durata recomandate pentru tratament.
Similar altor medicamente antiinflamatoare, în cazuri rare Ketonof-LF poate determina reacţii alergice severe ale pielii (de exemplu, dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson şi necroliză epidermică toxică). Adresaţi-vă medicului dumneavoastră dacă aveţi astfel de reacţii.
Ketonof-LFîmpreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă, luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. Aceasta este necesar deoarece Ketonof-LF poate afecta modul în care acţionează alte medicamente. De asemenea, alte medicamente pot afecta modul în care acţionează Ketonof-LF.
în special trebuie să-l informaţi pe medicul dumneavoastră dacă luaţi oricare dintre următoarele medicamente:
- alte antiinflamatoare nesteroidiene, cum sunt ibuprofen, diclofenac sau acid acetilsalicilic;
- medicamente care împiedică coagularea sângelui, cum sunt warfarina, heparina, clopidogrel;
- litiu (medicament utilizat pentru tratamentul unor tipuri de afecţiuni mintale);
- probenecid (medicament utilizat pentru tratamentul gutei);
- mifepristonă (medicament utilizat pentru a întrerupe o sarcină);
- oxpentifilină (medicament utilizat pentru tulburări de circulaţie a sângelui);
- medicamente utilizate pentru tratamentul inflamaţiei, cum sunt steroizii (corticosteroizii) ca hidrocortizon, prednisolon, dexametazonă;
- metotrexat (medicament utilizat pentru tratamentul cancerului sau poliartritei reumatoide);
- ciclosporină sau tacrolimus (pentru afecţiuni ale pielii sau după un transplant de organ);
- inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei sau alte medicamente pentru tratamentul tensiunii arteriale crescute ca de exemplu cilazapril, enalapril, propranolol;
- diuretice (medicamente care elimină apa din organism) precum furosemid;
- digoxină sau alte glicozide cardiotonice (medicamente utilizate pentru tratamentul afecţiunilor inimii);
- antibiotice din grupul chinolonelor (medicamente utilizate pentru tratamentul infecţiilor) cum sunt ciprofloxacina, moxifloxacina etc.;
- zidovudină (medicament utilizat pentru tratamentul SIDA sau a infecţiilor cu HIV);
- antiepileptice (fenitoină, carbamazepină);
- inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (utilizaţi pentru tratamentul problemelor mintale) cum sunt fluoxetină sau citalopram.
Ketonof-LF împreună cu alimente, băuturi şi alcool
Comprimatele se administrează de preferinţă în timpul sau după mese.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament. Spuneţi medicului dumneavoastră dacă sunteţi însărcinată, încercaţi să rămâneţi însărcinată sau dacă alăptaţi.
Ketonof-LF este contraindicat în timpul sarcinii, travaliului, naşterii sau perioada de alăptare.
Ketonof-LF poate face mai dificilă instalarea sarcinii. Informaţi medicul dumneavoastră dacă intenţionaţi să rămâneţi însărcinată sau aveţi probleme în a rămâne însărcinată.
Informaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul înainte de a utiliza Ketonof-LF dacă oricare dintre acestea sunt valabile în cazul dumneavoastră.
Medicamente precum Ketonof-LF se pot asocia cu un risc uşor crescut de apariţie a atacului de cord („infarct miocardic”) sau a accidentului vascular cerebral. Riscurile de orice tip sunt mai probabile la doze mari şi în cazul tratamentului de lungă durată. Nu depăşiţi doza şi durata recomandate pentru tratament.
Similar altor medicamente antiinflamatoare, în cazuri rare Ketonof-LF poate determina reacţii alergice severe ale pielii (de exemplu, dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson şi necroliză epidermică toxică). Adresaţi-vă medicului dumneavoastră dacă aveţi astfel de reacţii.
Ketonof-LFîmpreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă, luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. Aceasta este necesar deoarece Ketonof-LF poate afecta modul în care acţionează alte medicamente. De asemenea, alte medicamente pot afecta modul în care acţionează Ketonof-LF.
în special trebuie să-l informaţi pe medicul dumneavoastră dacă luaţi oricare dintre următoarele medicamente:
- alte antiinflamatoare nesteroidiene, cum sunt ibuprofen, diclofenac sau acid acetilsalicilic;
- medicamente care împiedică coagularea sângelui, cum sunt warfarina, heparina, clopidogrel;
- litiu (medicament utilizat pentru tratamentul unor tipuri de afecţiuni mintale);
- probenecid (medicament utilizat pentru tratamentul gutei);
- mifepristonă (medicament utilizat pentru a întrerupe o sarcină);
- oxpentifilină (medicament utilizat pentru tulburări de circulaţie a sângelui);
- medicamente utilizate pentru tratamentul inflamaţiei, cum sunt steroizii (corticosteroizii) ca hidrocortizon, prednisolon, dexametazonă;
- metotrexat (medicament utilizat pentru tratamentul cancerului sau poliartritei reumatoide);
- ciclosporină sau tacrolimus (pentru afecţiuni ale pielii sau după un transplant de organ);
- inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei sau alte medicamente pentru tratamentul tensiunii arteriale crescute ca de exemplu cilazapril, enalapril, propranolol;
- diuretice (medicamente care elimină apa din organism) precum furosemid;
- digoxină sau alte glicozide cardiotonice (medicamente utilizate pentru tratamentul afecţiunilor inimii);
- antibiotice din grupul chinolonelor (medicamente utilizate pentru tratamentul infecţiilor) cum sunt ciprofloxacina, moxifloxacina etc.;
- zidovudină (medicament utilizat pentru tratamentul SIDA sau a infecţiilor cu HIV);
- antiepileptice (fenitoină, carbamazepină);
- inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (utilizaţi pentru tratamentul problemelor mintale) cum sunt fluoxetină sau citalopram.
Ketonof-LFîmpreună cu alimente, băuturi şi alcool
Comprimatele se administrează de preferinţă în timpul sau după mese.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament. Spuneţi medicului dumneavoastră dacă sunteţi însărcinată, încercaţi să rămâneţi însărcinată sau dacă alăptaţi.
Ketonof-LF este contraindicat în timpul sarcinii, travaliului, naşterii sau perioada de alăptare.
Ketonof-LF poate face mai dificilă instalarea sarcinii. Informaţi medicul dumneavoastră dacă intenţionaţi să rămâneţi însărcinată sau aveţi probleme în a rămâne însărcinată.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Atunci când utilizaţi Ketonof-LF pot apărea simptome precum: somnolenţă, ameţeli, vertij, insomnie, oboseală, tulburări de vedere sau depresie. Dacă prezentaţi oricare dintre aceste simptome nu trebuie să conduceţi vehicule sau să folosiţi utilaje.
3. Cum să luaţi Ketonof-LF
Luaţi întotdeauna Ketonof-LF exact aşa cum v-a indicat medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Ketonof-LF se administrează oral cu o cantitate suficientă de lichid. Medicul dumneavoastră vă va informa cât Ketonof-LF trebuie să utilizaţi şi pentru cât timp. Aceasta depinde de severitatea durerii şi răspunsul dumneavoastră la acest tratament.
Nu luaţi mai mult Ketonof-LF decât este recomandat şi nu depăşiţi durata tratamentului. Adresaţi-vă medicului dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur ce doză trebuie să luaţi.
Perioada maximă de tratament este de 5 zile.
Adulţi
Doza orală recomandată în mod obişnuit este de 10 mg la fiecare 4 sau 6 ore. Nu se recomandă administrarea unei doze mai mari de 40 mg pe zi.
în cazul în care tratamentul este o continuare a tratamentului cu ketorolac trometamol administrat parenteral:
- pacienţii cu vârsta cuprinsă între 16 şi 64 ani cu greutate corporală de minim 50 kg şi cu funcţie renală normală: iniţial se administrează
20 mg, urmată de administrarea a câte 10 mg la interval de 4-6 ore, dar nu mai mult de 40 mg/zi;
- pacienţii cu vârsta peste 65 ani, cu insuficienţă renală sau cu deficit,de masă corporală (mai puţin de 50 kg): iniţial 10 mg, apoi câte 10 mg la interval de 4-6 ore, dar nu mai mult de 40 mg/zi.
Vârstnici
Vârstnicii prezintă un risc crescut de apariţie a reacţiilor adverse severe.
Dacă administrarea de medicamente antiinflamatoare este necesară, medicul dumneavoastră vă va prescrie doze mai mici decât cele indicate pentru adulţi şi o durată mai mare de timp între administrări. Este posibil ca medicul dumneavoastră să vă recomande să efectuaţi investigaţii periodice pentru sângerări la nivelul tractului gastrointestinal.
Copii şi adolescenţi
Ketonof-LF este contraindicat la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 16 ani.
Dacă luaţi mai mult Ketonof-LF decât trebuie
Dacă aţi luat sau credeţi că aţi luat mai mult Ketonof-LF decât trebuie (supradozaj), spuneţi imediat medicului dumneavoastră sau prezentaţi-vă la cea mai apropiată unitate medicală. Aduceţi medicamentele rămase cu dumneavoastră.
în caz de supradozaj probabil veţi avea următoarele simptome: dureri de cap, greaţă, vărsături, dureri în partea superioară a abdomenului, hiperventilaţie, ulcer peptic şi/sau gastrită erozivă, disfuncţie renală. De asemenea, au fost raportate dezorientare, stare de excitaţie, somnolenţă, ameţeli, sunete în urechi şi leşin şi cazuri rare de diaree sau convulsii, creşterea tensiunii arteriale, insuficienţă renală acută, deprimare respiratorie şi comă.
Dacă uitaţi să luaţi Ketonof-LF
Dacă uitaţi să luaţi medicamentul sau aţi luat o doză mai mică decât cea recomandată de medicul dumneavoastră nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată; aşteptaţi momentul stabilit pentru administrarea următoarei doze şi continuaţi tratamentul aşa cum v-a prescris medical dumneavoastră.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Medicamente precum Ketonof-LF se pot asocia cu un risc uşor crescut de apariţie a atacului de cord (“infarct miocardic”) sau a accidentului vascular cerebral.
Reacţii adverse importante la care trebuie să fiţi atent
Trebuie să informaţi imediat medicului dumneavoastră dacă apare vreuna
dintre următoarele reacţii adverse. S-ar putea să aveţi nevoie urgentă de
tratament medical.
• Umflarea bruscă a gâtului, feţei, mâinilor sau picioarelor.
• Dificultăţi de respiraţie, durere în piept, erupţii pe piele, vezicule sau
mâncărime.
• înroşirea pielii cu vezicule sau desemnarea pielii. Pot apărea vezicule
severe şi sângerare la nivelul buzelor, ochilor, gurii, nasului şi
organelor genitale. Acesta poate fi „sindromul Stevens-Johnson” sau
„necroliza epidermică toxică”.
- Meningită, manifestată prin: febră, senzaţie sau stare de rău, gât ţeapăn
(redoarea cefei), dureri de cap, sensibilitate la lumină şi confuzie (mai
probabil la persoanele cu boli autoimune cum ar fi lupusul eritematos
diseminat).
° Sângerări la nivelul stomacului cum sunt vărsături care conţin sânge
sau cu aspect de „zaţ de cafea”.
• Sângerări ale anusului sau ale rectului cum sunt_scaune_ lucioase de
culoare neagră sau diaree cu sânge.
° Ulcere în stomac sau intestin - duoden. Acestea pot apărea ca şi
tulburări ale stomacului cu dureri de stomac, febră, greaţă sau vărsături.
• Durere în piept care iradiază spre gât şi umeri, până la nivelul mâinii
stângi (semne unui atac de cord).
° Slăbiciune musculară şi senzaţie de amorţeală. Acestea se pot
manifesta numai de o parte a corpului. Tulburări ale mirosuîui,
gustului, auzului sau vederii, confuzie. Acestea pot fu semnele unui
accident vascular cerebral.
Alte reacţii adverse posibile:
- neutropenie, agranulocitoză, trombocitopenie, anemie aplastică sau
hemolitică, purpură;
- anafilaxie, reacţii anafilactoide, care pot avea o evoluţie letală, reacţii de hipersensibilitate cum sunt erupţii cutanate tranzitorii, bronhospasm, bufeuri, hipotensiune arterială, edem laringian.
- ulcer peptic, ulceraţii, sângerări şi perforaţii gastrointestinale, uneori V cu sfârşit letal; mai ales la vârstnici;
-greaţă, vărsături, diaree, constipaţie, dispepsie, durere abdominală,disconfort’ abdominal, flatulenţă, melenă, hematemeză, stomatită, stomatită ulcerativă, eructaţii, esofagită, ulceraţii gastrointestinale, sângerare la nivelul anusului, pancreatită, uscăciunea gurii, senzaţie de plenitudine, agravarea colitei sau a bolii Crohn;
- inflamaţia mucoasei stomacului (gastrită) ;
- pierderea poftei de mâncare;
- creşterea concentraţiei de potasiu în sânge, scăderea concentraţiei de sodiu în sânge;
- tulburări de gândire, depresie, insomnie, teamă de evenimente care nu
există (anxietate), nervozitate, reacţii psihotice, tulburări de somn, halucinaţii, euforie, incapacitate de concentrare, somnolenţă, confuzie, excitabilitate;
- ameţeli, convulsii, senzaţie de amorţire şi furnicături la nivelul
extremităţilor (parestezii), mişcări violente care apar brusc (hiperkinezie);
- tulburări devedere, nevrita nervului optic;
- sunete în urechi, surditate, vertij ;
- resimţirea bătăilor inimii, ritm cardiac lent (bradicardie), insuficienţă cardiacă;
- hipertensiune arterială, hipotensiune arterială, hematom, paliditate, sângerarea rănii post-operatorii;
- astm bronşic, dificultăţi în respiraţie (dispnee), edem pulmonar, sângerări nazale (épistaxis);
- inflamaţia ficatului (hepatită), icter colestatic, insuficienţă hepatică;
- dermatită exfoliativă, erupţie cutanată maculo-papulară, prurit, urticarie, angioedem, transpiraţii, dermatită buloasa (sindromul Stevens-Johnson şi necroliză epidermică toxică). De asemenea, au fost raportate eritem multiform şi fotosensibilitate;
- dureri musculare (mialgie), tulburări funcţionale;
- insuficienţă renală acută, polakiurie, nefrită interstiţiala, sindrom nefrotic, retenţie urinară, oligurie, sindrom hemolitic uremie, durere în flancuri (cu sau fără hématurie, cu sau fără azotemie);
- infertilitate la femei;
- sete excesivă, astenie, edem, febră, dureri toracice, stare de rău, fatigabilitate şi creştere în greutate;
- prelungirea timpului de sângerare, creşterea nivelului seric al ureei, creşterea nivelului creatininei, tulburări ale funcţiei hepatice.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate
în acest prospect.
5. Cum se păstrează Ketonof-LF
Anu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.
Ase păstra la loc uscat, ferit de lumină, la temperaturi sub 25°C.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie, după EXR Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei sau a reziduurilor menajere. întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Ketonof-LF
Substanţa activă este ketorolac trometamină. Un comprimat filmat conţine Î0 mg ketorolac trometamină.
Celelalte componente sunt: celuloză microcristalină, amidon de porumb, dioxid de siliciu coloidal anhidru, stearat de magneziu, lactoză monohidrat, Opadry II alb (alcool polivinilic parţial hidrolizat, dioxid de titan, macrogol/PEG, talc).
Cum arată Ketonof-LF şi conţinutul ambalajului
Ketonof-LF se prezintă sub formă de comprimate filmate de culoare albă, rotunde, biconvexe. Ketonof-LF este disponibil în cutii de carton ce conţin 1,2,3 sau 5 blistere din folie de polimer şi folie de aluminiu a câte 10 comprimate filmate împreună cu prospectul pentru utilizator/pacient.
-3%
14.50 MDL
14.95 MDL
Rețetă medicală
1. Ce este Lidocain-BP 100 mg/ml şi pentru ce se utilizează
Lidocain-BP 100 mg/ml este un medicament, care face parte din grupa
remediilor antiaritmice.
Lidocain-BP 100 mg/ml este utilizat în tratamentul de urgenţă al tulburărilor de ritm cardiac periculoase (extrasistole, tahicardie, flutter,
fibrilaţie), inclusiv în perioada acută a infarctului miocardic, în caz de implantare a pacemaker-ului, intoxicaţie cu digitalice, anestezie generală.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Lidocain-BP 100 mg/ml
Nu utilizaţi Lidocain-BP 100 mg/ml:
− dacă aveţi alergie (hipersensibilitate) la lidocaină, alte remedii anestezice locale de tipul amidelor sau la oricare dintre componentele
medicamentului, enumerate la punctul 6;
− dacă aţi prezentat episoade convulsive ca urmare a administrării
lidocainei;
− dacă aveţi probleme serioase cu inima (ritm cardiac foarte scăzut, funcţia de pompă a inimii afectată, insuficienţă cardiacă cronică,
diverse tulburări de conducere);
− dacă aveţi tensiune arterială foarte joasă;
− dacă aveţi o diminuare a volumului de sânge circulant;
− dacă aveţi tulburări severe ale funcţiei ficatului sau rinichilor;
− dacă aveţi o producere excesivă de porfirine, manifestă prin erupţii
de vezicule pe pielea expusă luminii;
− dacă aveţi boală caracterizată printr-o epuizare anormală şi rapidă a
forţei musculare, fără semne de paralizie (miastenie).
Atenţionări şi precauţii
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul înainte de a lua
acest medicament.
Lidocaina poate fi administrată doar de către personalul medical, cu monitorizarea ECG.
Spuneţi medicului dumneavoastră dacă:
− suferiţi de boli de inimă;
− suferiţi de boli neurologice;
− aveţi deformări ale coloanei vertebrale;
− aveţi infecţie a sângelui;
− aţi avut cândva bătăi neregulate ale inimii;
− aveţi probleme cu inima (ritm neregulat, întrerupt, insuficienţă cardiacă);
− aveţi tensiune arterială scăzută;
− aveţi probleme cu ficatul sau rinichii;
− aveţi afecţiuni ale plămânilor sau tulburări respiratorii;
− suferiţi de epilepsie;
− aţi avut intervenţie chirurgicală pe inimă;
− sunteţi vârstnic sau aveţi o stare generală de sănătate slăbită.
Dacă nu sunteţi sigur dacă oricare dintre cele enumerate mai sus este
valabilă în cazul dumneavoastră, discutaţi cu medicul înainte de a vi se
injecta Lidocain-BP 100 mg/ml.
Acest medicament conţine mai puţin de 1 mmol (23 mg) sodiu per
doză, adică practic “nu conţine sodiu”.
Lidocain-BP 100 mg/ml împreună cu alte medicamente
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă
luaţi, aţi luat recent sau aţi putea lua orice alte medicamente, inclusiv
cele eliberate fără prescripţia medicului.
Informaţi medicul dumneavoastră, în special dacă utilizaţi:
− clorpromazină, amitriptilină, imipramină, nortriptilină, procarbazină,
selegilină (utilizate în probleme mintale);
− bupivacaină, novocaină (utilizate pentru anestezie locală);
− petidină (utilizată pentru jugularea durerilor);
− amiodaronă, verapamil, chinidină, disopiramidă, ajmalină, novocainamidă (procainamidă), mexiletină, propafenonă şi alte medicamente,
utilizate în caz de tulburări de ritm a inimii;
− medicamente curariforme, de exemplu vecuroniu, pipecuroniu (utilizate pentru a relaxa muşchii);
− epinefrină, metoxamină, fenilefrină, norepinefrină (utilizate pentru a
creşte tensiunea arterială);
− cimetidină (utilzată în boli de stomac);
− guanadrelul, guanetidină, mecamilamină, prenilamină, β-adrenoblocante, de exemplu propranolol, sotalol (utilizate pentru a scădea
tensiunea arterială);
− glicozidele cardiace, de exemplu digoxină (utilizată pentru boli de
inimă);
− remedii calmante sau utilizate în tulburări de somn, de exemplu midazolam;
− analgezice opioide, de exemplu morfină (utilizate în dureri puternice);
− ardeparină, dalteparină, danaparoid, enoxaparină, heparină, warfarină
(utilizate pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge);
− hexobarbital, tiopental sodic intravenos (utilizate pentru anestezia
generală);
− polimixină B (utilizată în tratamentul infecţiilor);
− rifampicină (utilizată pentru tratamentul tuberculozei);
− fenitoină, carbamazepină, fenobarbital (utilizate în epilepsie);
− izadrină (utilizată în astm bronşic);
− glucagon (utilizat pentru a creşte zahărul în sânge);
− acetazolamidă, furosemid (utilizate pentru a accelera eliminarea apei
din organism).
Lidocain-BP 100 mg/ml împreună cu alimente, băuturi şi alcool
Evitaţi asocierea lidocainei cu consumul de alcool.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului
pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Medicamentul este contraindicat în timpul sarcinii.
În caz de necesitate a administrării medicamentului în perioada de alăptare, se va întrerupe alăptarea la sân.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
După administrarea lidocainei nu se recomandă efectuarea activităţilor,
care necesită reacţii psihomotorii rapide.
3. Cum să utilizaţi Lidocain-BP 100 mg/ml
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Medicamentul se administrează intramuscular, intravenos în jet, prin
perfuzie intravenoasă.
Soluţia de lidocaină 100 mg/ml intramuscular se administrează în muşchiul gluteu sau deltoid. Adulţilor intramuscular soluţia de lidocaină
100 mg/ml se administrează în doza 2-4 mg/kg (doza maximă la o
priză – cel mult 200 mg (2 ml)) cu interval de 4-6 ore. Nu se recomandă
administrarea intramusculară a medicamentului la copii.
Pentru administrare intravenoasă în jet soluţia de lidocaină 100 mg/ml
se dizolvă până la concentraţia de 20 mg/ml cu soluţie de clorură de
sodiu 9 mg/ml sterilă sau soluţie glucoză 50 mg/ml.
Pentru administrare prin perfuzie intravenoasă se utilizează soluţia, care
conţine 2 mg lidocaină în 1 ml.
În acest scop 2 ml (1 fiolă) de Lidocain-BP 100 mg/ml, soluţie 100 mg/
ml se dizolvă în 100 ml soluţie sterilă de clorură de sodiu 9 mg/ml sau
soluţie de glucoză 50 mg/ml. Cantitatea totală de soluţie, administrată
prin perfuzie intravenoasă adulţilor timp de 24 ore – cel mult 1200 ml.
Perfuzia intravenoasă se efectuează sub monitorizare continuă a ECG.
Adulţilor se indică la administrarea dozei de încărcare (în bolus) intravenos în jet câte 0,5-2 mg/kg timp de 3-4 min; doza medie la o priză
– 80 mg, doza maximă la o priză – 100 mg. Ulterior se trece imediat laperfuzie intravenoasă cu viteza de 0,02-0,055 mg/kg/min (viteza maximă – 2 mg/min) în soluţie de clorură de sodiu 9 mg/ml sau în soluţie de
glucoză 50 mg/ml (se trece la administrarea prin perfuzie intravenoasă
numai după administrarea intravenoasă în jet). Perfuzia intravenoasă se
poate efectua în decurs de 24-36 ore (până la ameliorarea stării pacientului); durata perfuziei depinde de starea pacientului şi rezultatele
administrării medicamentului. La administrarea timp de peste 24 ore
este necesar de a reduce viteza perfuziei. La necesitate pe fondalul
perfuziei intravenoase se poate repeta administrarea intravenoasă în
jet a lidocainei în doza 40 mg peste 10 min de la administrarea primei
doze de încărcare. Doza maximă pentru adulţi la administrarea intravenoasă a dozei de încărcare – 100 mg, pentru perfuzia intravenoasă
ulterioară – 300 mg (4,5 mg/kg) timp de 1 oră. Pentru pacienţii vârstnici
doza se reduce cu 1/3.
În infarct miocardic până la spitalizarea pacientului în calitate de doză
profilactică unică se administrează de obicei 4 mg/kg masă corporală
intramuscular (doza maximă 200-300 mg (2-3 ml soluţie lidocaină 100
mg/ml)).
Copiilor cu vârsta peste 12 ani în caz de aritmii se administrează cu o precauţie deosebită, numai în caz de necesitate acută. Medicamentul se va
dizolva în acelaşi mod, ca şi pentru adulţi. Se administrează intravenos
în jet în doza de încărcare 1 mg/kg în decurs de 5-10 min, la necesitate administrarea se poate repeta peste 5 min. (doza totală nu va depăşi 3
mg/kg). Pentru perfuzie intravenoasă continuă (de obicei după administrarea dozei de încărcare) – 0,02-0,03 mg/kg/min. Doza maximă pentru
copii în caz de administrare repetată a dozei de încărcare cu interval de
5 min constituie 3 mg/kg; în caz de perfuzie intravenoasă continuă (de
obicei după administrarea dozei de atac) – 0,05 mg/kg/min. Doza zilnică
maximă pentru copii constituie 4 mg/kg.
Copii
Medicamentul se administrează la copii cu vârsta peste 12 ani.
Dacă utilizaţi mai mult Lidocain-BP 100 mg/ml decât trebuie
Acest medicament se administrează de către personalul medical. Dacă
credeţi că vi s-a administrat o doză prea mare de Lidocain-BP 100 mg/ml
anunţaţi de urgenţă medicul.
Simptomele în cazul supradozajului cu lidocaină sunt: excitaţie psihomotorie, vertij, slăbiciune generală, scăderea tensiunii arteriale, tremor,
tulburări ale vederii, convulsii generalizate, comă, tulburări ale ritmului
cardiac, senzaţia de sufocare, oprirea respiraţiei.
Dacă uitaţi să utilizaţi Lidocain-BP 100 mg/ml
Acest medicament nu se administrează regulat, ci numai în caz de nevoie. Obişnuit, lidocaina vi se va administra de un personal medical cu
experienţă. Nu trebuie de administrat o doză dublă pentru a compensa
doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Lidocain-BP 100 mg/ml
Lidocain-BP 100 mg/ml se utilizează numai la nevoie. Medicul dumneavoastră va decide durata tratamentului cu lidocaină. Urmaţi strict recomandările medicului.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la utilizarea acestui medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, Lidocain-BP 100 mg/ml poate provoca reacţii
adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Dacă apar aceste reacţii adverse grave, opriţi utilizarea medicamentului şi adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră:
− reacţii alergice grave cu umflare dureroasă a buzelor, limbii, feţei
sau gâtului şi dificultate bruscă în respiraţie, când vorbiţi sau la înghiţire (edem angioneurotic), inclusiv şoc anafilactic (o reacţie alergică bruscă, gravă şi uneori letală caracterizată prin dificultăţi în respiraţie, scăderea bruscă a tensiunii arteriale şi umflare/tumefiere bruscă).
Alte reacţii adverse apărute la administrarea medicamentului
Reacţii adverse rare (afectează până la 1 din 1000 pacienţi)
− la administrarea în doze mari: bătăi de inimă neregulate, rare sau întrerupte, oprirea inimii;
− dilatare periferică a vaselor, scăderea bruscă şi rapidă a tensiunii arteriale, însoţită de pierderea conştienţei.
Reacţii adverse foarte rare (afectează până la 1 din 10000 pacienţi)
− bătăi de inimă accelerate, dureri de inimă;
− tensiune arterială ridicată sau scăzută;
− erupţii cutanate, urticarie, eritem şi descuamări intense ale pielii.
Reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate
din datele disponibile):
− excitarea sistemului nervos central (la administrarea în doze mari),
nelinişte, dureri de cap, senzaţia de învârtire, dereglări ale somnului,
confuzie mintală, somnolenţă, pierderea conştienţei, comă, tulburări
ale sensibilităţii, amorţirea limbii (la utilizarea în stomatologie), bloc
la mişcare; la pacienţii cu hipersensibilitate - euforie, tremor, ticuri
musculare, agitaţie motorie, senzaţia de furnicături ale membrelor,
convulsii;
− mişcarea rapidă, repetată şi necontrolată a ochilor, orbire reversibilă,
vedere dublă, senzaţie de „musculiţe” în faţa ochilor, sensibilitate la
lumină, inflamaţia ochilor (conjunctivită);
− tulburări de auz, zgomot în urechi, scăderea auzului;
− greaţă, vomă;
− dificultăţi de respiraţie, inflamaţia mucoasei nasului, inhibiţia respiraţiei, stop respirator;
− bufeuri de căldură, senzaţie de frig sau amorţire a extremităţilor, edeme, slăbiciune generală, creşterea exagerată a temperaturii corpului;
− la nivelul locului de administrare: senzaţie uşoară de arsură, roşeaţă.
Lidocain-BP 100 mg/ml este un medicament, care face parte din grupa
remediilor antiaritmice.
Lidocain-BP 100 mg/ml este utilizat în tratamentul de urgenţă al tulburărilor de ritm cardiac periculoase (extrasistole, tahicardie, flutter,
fibrilaţie), inclusiv în perioada acută a infarctului miocardic, în caz de implantare a pacemaker-ului, intoxicaţie cu digitalice, anestezie generală.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Lidocain-BP 100 mg/ml
Nu utilizaţi Lidocain-BP 100 mg/ml:
− dacă aveţi alergie (hipersensibilitate) la lidocaină, alte remedii anestezice locale de tipul amidelor sau la oricare dintre componentele
medicamentului, enumerate la punctul 6;
− dacă aţi prezentat episoade convulsive ca urmare a administrării
lidocainei;
− dacă aveţi probleme serioase cu inima (ritm cardiac foarte scăzut, funcţia de pompă a inimii afectată, insuficienţă cardiacă cronică,
diverse tulburări de conducere);
− dacă aveţi tensiune arterială foarte joasă;
− dacă aveţi o diminuare a volumului de sânge circulant;
− dacă aveţi tulburări severe ale funcţiei ficatului sau rinichilor;
− dacă aveţi o producere excesivă de porfirine, manifestă prin erupţii
de vezicule pe pielea expusă luminii;
− dacă aveţi boală caracterizată printr-o epuizare anormală şi rapidă a
forţei musculare, fără semne de paralizie (miastenie).
Atenţionări şi precauţii
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul înainte de a lua
acest medicament.
Lidocaina poate fi administrată doar de către personalul medical, cu monitorizarea ECG.
Spuneţi medicului dumneavoastră dacă:
− suferiţi de boli de inimă;
− suferiţi de boli neurologice;
− aveţi deformări ale coloanei vertebrale;
− aveţi infecţie a sângelui;
− aţi avut cândva bătăi neregulate ale inimii;
− aveţi probleme cu inima (ritm neregulat, întrerupt, insuficienţă cardiacă);
− aveţi tensiune arterială scăzută;
− aveţi probleme cu ficatul sau rinichii;
− aveţi afecţiuni ale plămânilor sau tulburări respiratorii;
− suferiţi de epilepsie;
− aţi avut intervenţie chirurgicală pe inimă;
− sunteţi vârstnic sau aveţi o stare generală de sănătate slăbită.
Dacă nu sunteţi sigur dacă oricare dintre cele enumerate mai sus este
valabilă în cazul dumneavoastră, discutaţi cu medicul înainte de a vi se
injecta Lidocain-BP 100 mg/ml.
Acest medicament conţine mai puţin de 1 mmol (23 mg) sodiu per
doză, adică practic “nu conţine sodiu”.
Lidocain-BP 100 mg/ml împreună cu alte medicamente
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă
luaţi, aţi luat recent sau aţi putea lua orice alte medicamente, inclusiv
cele eliberate fără prescripţia medicului.
Informaţi medicul dumneavoastră, în special dacă utilizaţi:
− clorpromazină, amitriptilină, imipramină, nortriptilină, procarbazină,
selegilină (utilizate în probleme mintale);
− bupivacaină, novocaină (utilizate pentru anestezie locală);
− petidină (utilizată pentru jugularea durerilor);
− amiodaronă, verapamil, chinidină, disopiramidă, ajmalină, novocainamidă (procainamidă), mexiletină, propafenonă şi alte medicamente,
utilizate în caz de tulburări de ritm a inimii;
− medicamente curariforme, de exemplu vecuroniu, pipecuroniu (utilizate pentru a relaxa muşchii);
− epinefrină, metoxamină, fenilefrină, norepinefrină (utilizate pentru a
creşte tensiunea arterială);
− cimetidină (utilzată în boli de stomac);
− guanadrelul, guanetidină, mecamilamină, prenilamină, β-adrenoblocante, de exemplu propranolol, sotalol (utilizate pentru a scădea
tensiunea arterială);
− glicozidele cardiace, de exemplu digoxină (utilizată pentru boli de
inimă);
− remedii calmante sau utilizate în tulburări de somn, de exemplu midazolam;
− analgezice opioide, de exemplu morfină (utilizate în dureri puternice);
− ardeparină, dalteparină, danaparoid, enoxaparină, heparină, warfarină
(utilizate pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge);
− hexobarbital, tiopental sodic intravenos (utilizate pentru anestezia
generală);
− polimixină B (utilizată în tratamentul infecţiilor);
− rifampicină (utilizată pentru tratamentul tuberculozei);
− fenitoină, carbamazepină, fenobarbital (utilizate în epilepsie);
− izadrină (utilizată în astm bronşic);
− glucagon (utilizat pentru a creşte zahărul în sânge);
− acetazolamidă, furosemid (utilizate pentru a accelera eliminarea apei
din organism).
Lidocain-BP 100 mg/ml împreună cu alimente, băuturi şi alcool
Evitaţi asocierea lidocainei cu consumul de alcool.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului
pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Medicamentul este contraindicat în timpul sarcinii.
În caz de necesitate a administrării medicamentului în perioada de alăptare, se va întrerupe alăptarea la sân.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
După administrarea lidocainei nu se recomandă efectuarea activităţilor,
care necesită reacţii psihomotorii rapide.
3. Cum să utilizaţi Lidocain-BP 100 mg/ml
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Medicamentul se administrează intramuscular, intravenos în jet, prin
perfuzie intravenoasă.
Soluţia de lidocaină 100 mg/ml intramuscular se administrează în muşchiul gluteu sau deltoid. Adulţilor intramuscular soluţia de lidocaină
100 mg/ml se administrează în doza 2-4 mg/kg (doza maximă la o
priză – cel mult 200 mg (2 ml)) cu interval de 4-6 ore. Nu se recomandă
administrarea intramusculară a medicamentului la copii.
Pentru administrare intravenoasă în jet soluţia de lidocaină 100 mg/ml
se dizolvă până la concentraţia de 20 mg/ml cu soluţie de clorură de
sodiu 9 mg/ml sterilă sau soluţie glucoză 50 mg/ml.
Pentru administrare prin perfuzie intravenoasă se utilizează soluţia, care
conţine 2 mg lidocaină în 1 ml.
În acest scop 2 ml (1 fiolă) de Lidocain-BP 100 mg/ml, soluţie 100 mg/
ml se dizolvă în 100 ml soluţie sterilă de clorură de sodiu 9 mg/ml sau
soluţie de glucoză 50 mg/ml. Cantitatea totală de soluţie, administrată
prin perfuzie intravenoasă adulţilor timp de 24 ore – cel mult 1200 ml.
Perfuzia intravenoasă se efectuează sub monitorizare continuă a ECG.
Adulţilor se indică la administrarea dozei de încărcare (în bolus) intravenos în jet câte 0,5-2 mg/kg timp de 3-4 min; doza medie la o priză
– 80 mg, doza maximă la o priză – 100 mg. Ulterior se trece imediat laperfuzie intravenoasă cu viteza de 0,02-0,055 mg/kg/min (viteza maximă – 2 mg/min) în soluţie de clorură de sodiu 9 mg/ml sau în soluţie de
glucoză 50 mg/ml (se trece la administrarea prin perfuzie intravenoasă
numai după administrarea intravenoasă în jet). Perfuzia intravenoasă se
poate efectua în decurs de 24-36 ore (până la ameliorarea stării pacientului); durata perfuziei depinde de starea pacientului şi rezultatele
administrării medicamentului. La administrarea timp de peste 24 ore
este necesar de a reduce viteza perfuziei. La necesitate pe fondalul
perfuziei intravenoase se poate repeta administrarea intravenoasă în
jet a lidocainei în doza 40 mg peste 10 min de la administrarea primei
doze de încărcare. Doza maximă pentru adulţi la administrarea intravenoasă a dozei de încărcare – 100 mg, pentru perfuzia intravenoasă
ulterioară – 300 mg (4,5 mg/kg) timp de 1 oră. Pentru pacienţii vârstnici
doza se reduce cu 1/3.
În infarct miocardic până la spitalizarea pacientului în calitate de doză
profilactică unică se administrează de obicei 4 mg/kg masă corporală
intramuscular (doza maximă 200-300 mg (2-3 ml soluţie lidocaină 100
mg/ml)).
Copiilor cu vârsta peste 12 ani în caz de aritmii se administrează cu o precauţie deosebită, numai în caz de necesitate acută. Medicamentul se va
dizolva în acelaşi mod, ca şi pentru adulţi. Se administrează intravenos
în jet în doza de încărcare 1 mg/kg în decurs de 5-10 min, la necesitate administrarea se poate repeta peste 5 min. (doza totală nu va depăşi 3
mg/kg). Pentru perfuzie intravenoasă continuă (de obicei după administrarea dozei de încărcare) – 0,02-0,03 mg/kg/min. Doza maximă pentru
copii în caz de administrare repetată a dozei de încărcare cu interval de
5 min constituie 3 mg/kg; în caz de perfuzie intravenoasă continuă (de
obicei după administrarea dozei de atac) – 0,05 mg/kg/min. Doza zilnică
maximă pentru copii constituie 4 mg/kg.
Copii
Medicamentul se administrează la copii cu vârsta peste 12 ani.
Dacă utilizaţi mai mult Lidocain-BP 100 mg/ml decât trebuie
Acest medicament se administrează de către personalul medical. Dacă
credeţi că vi s-a administrat o doză prea mare de Lidocain-BP 100 mg/ml
anunţaţi de urgenţă medicul.
Simptomele în cazul supradozajului cu lidocaină sunt: excitaţie psihomotorie, vertij, slăbiciune generală, scăderea tensiunii arteriale, tremor,
tulburări ale vederii, convulsii generalizate, comă, tulburări ale ritmului
cardiac, senzaţia de sufocare, oprirea respiraţiei.
Dacă uitaţi să utilizaţi Lidocain-BP 100 mg/ml
Acest medicament nu se administrează regulat, ci numai în caz de nevoie. Obişnuit, lidocaina vi se va administra de un personal medical cu
experienţă. Nu trebuie de administrat o doză dublă pentru a compensa
doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Lidocain-BP 100 mg/ml
Lidocain-BP 100 mg/ml se utilizează numai la nevoie. Medicul dumneavoastră va decide durata tratamentului cu lidocaină. Urmaţi strict recomandările medicului.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la utilizarea acestui medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, Lidocain-BP 100 mg/ml poate provoca reacţii
adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Dacă apar aceste reacţii adverse grave, opriţi utilizarea medicamentului şi adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră:
− reacţii alergice grave cu umflare dureroasă a buzelor, limbii, feţei
sau gâtului şi dificultate bruscă în respiraţie, când vorbiţi sau la înghiţire (edem angioneurotic), inclusiv şoc anafilactic (o reacţie alergică bruscă, gravă şi uneori letală caracterizată prin dificultăţi în respiraţie, scăderea bruscă a tensiunii arteriale şi umflare/tumefiere bruscă).
Alte reacţii adverse apărute la administrarea medicamentului
Reacţii adverse rare (afectează până la 1 din 1000 pacienţi)
− la administrarea în doze mari: bătăi de inimă neregulate, rare sau întrerupte, oprirea inimii;
− dilatare periferică a vaselor, scăderea bruscă şi rapidă a tensiunii arteriale, însoţită de pierderea conştienţei.
Reacţii adverse foarte rare (afectează până la 1 din 10000 pacienţi)
− bătăi de inimă accelerate, dureri de inimă;
− tensiune arterială ridicată sau scăzută;
− erupţii cutanate, urticarie, eritem şi descuamări intense ale pielii.
Reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate
din datele disponibile):
− excitarea sistemului nervos central (la administrarea în doze mari),
nelinişte, dureri de cap, senzaţia de învârtire, dereglări ale somnului,
confuzie mintală, somnolenţă, pierderea conştienţei, comă, tulburări
ale sensibilităţii, amorţirea limbii (la utilizarea în stomatologie), bloc
la mişcare; la pacienţii cu hipersensibilitate - euforie, tremor, ticuri
musculare, agitaţie motorie, senzaţia de furnicături ale membrelor,
convulsii;
− mişcarea rapidă, repetată şi necontrolată a ochilor, orbire reversibilă,
vedere dublă, senzaţie de „musculiţe” în faţa ochilor, sensibilitate la
lumină, inflamaţia ochilor (conjunctivită);
− tulburări de auz, zgomot în urechi, scăderea auzului;
− greaţă, vomă;
− dificultăţi de respiraţie, inflamaţia mucoasei nasului, inhibiţia respiraţiei, stop respirator;
− bufeuri de căldură, senzaţie de frig sau amorţire a extremităţilor, edeme, slăbiciune generală, creşterea exagerată a temperaturii corpului;
− la nivelul locului de administrare: senzaţie uşoară de arsură, roşeaţă.
-3%
36.67 MDL
37.80 MDL
COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Un gram gel conţine diclofenac sodic 10 mg. Excipienţi: propilenglicol 50 mg pe gram gel
Indicaţii terapeutice Tratamentul local simptomatic la adulţi al durerii şi inflamaţiei: - musculare sau osteoarticulare de origine reumatică; - în cazul edemelor postoperatorii şi posttraumatice (de exemplu entorse); - musculare sau osteoarticulare de natură traumatică (traumatisme uşoare ale tendoanelor, muşchilor, ligamentelor etc.).
Doze şi mod de administrare Clafen este destinat administrării cutanate. Adulţi Clafen se administrează de 3 - 4 ori pe zi la nivelul zonei afectate. Doza administrată la fiecare aplicare variază în funcţie de suprafaţa zonei afectate fiind de aproximativ 2 - 4 g gel (corespunzător la aproximativ 5 - 10 cm gel). Pentru a realiza absorbţia gelului se efectuează un masaj uşor şi prelungit la nivelul zonei dureroase şi/sau inflamate. După fiecare aplicare, mâinile se spală atent. Cu excepţia unor cazuri strict recomandate, în cazul traumatismelor de ţesuturi moi sau reumatismului abarticular, gelul nu trebuie utilizat mai mult de 14 zile, iar în cazul durerilor din artrite, pe o perioadă mai mare de 28 zile. Dacă după 5 zile de tratament nu se observă ameliorarea simptomelor sau acestea se agravează, pacientul trebuie să se prezinte la medic care va reevalua tratamentul. Copii şi adolescenţi AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 2013/2009/01-02 Anexa 2 Rezumatul caracteristicilor produsului Clafen nu este recomandat pentru utilizare la copii şi adolescenţi, datorită lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea.
Contraindicaţii - hipersensibilitate la diclofenac, la alte antiinflamatoare nesteroidiene sau la oricare dintre excipienţi; - pacienţi cu antecedente de astm bronşic, urticarie sau rinită alergică la acid acetilsalicilic sau la alte antiinflamatoare nesteroidiene; - leziuni cutanate, cum sunt: dermatoze umede, eczeme, leziuni infectate, arsuri, plăgi; - ultimele 4 luni de sarcină.
https://bit.ly/33C3CiV
Indicaţii terapeutice Tratamentul local simptomatic la adulţi al durerii şi inflamaţiei: - musculare sau osteoarticulare de origine reumatică; - în cazul edemelor postoperatorii şi posttraumatice (de exemplu entorse); - musculare sau osteoarticulare de natură traumatică (traumatisme uşoare ale tendoanelor, muşchilor, ligamentelor etc.).
Doze şi mod de administrare Clafen este destinat administrării cutanate. Adulţi Clafen se administrează de 3 - 4 ori pe zi la nivelul zonei afectate. Doza administrată la fiecare aplicare variază în funcţie de suprafaţa zonei afectate fiind de aproximativ 2 - 4 g gel (corespunzător la aproximativ 5 - 10 cm gel). Pentru a realiza absorbţia gelului se efectuează un masaj uşor şi prelungit la nivelul zonei dureroase şi/sau inflamate. După fiecare aplicare, mâinile se spală atent. Cu excepţia unor cazuri strict recomandate, în cazul traumatismelor de ţesuturi moi sau reumatismului abarticular, gelul nu trebuie utilizat mai mult de 14 zile, iar în cazul durerilor din artrite, pe o perioadă mai mare de 28 zile. Dacă după 5 zile de tratament nu se observă ameliorarea simptomelor sau acestea se agravează, pacientul trebuie să se prezinte la medic care va reevalua tratamentul. Copii şi adolescenţi AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 2013/2009/01-02 Anexa 2 Rezumatul caracteristicilor produsului Clafen nu este recomandat pentru utilizare la copii şi adolescenţi, datorită lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea.
Contraindicaţii - hipersensibilitate la diclofenac, la alte antiinflamatoare nesteroidiene sau la oricare dintre excipienţi; - pacienţi cu antecedente de astm bronşic, urticarie sau rinită alergică la acid acetilsalicilic sau la alte antiinflamatoare nesteroidiene; - leziuni cutanate, cum sunt: dermatoze umede, eczeme, leziuni infectate, arsuri, plăgi; - ultimele 4 luni de sarcină.
https://bit.ly/33C3CiV
-3%
31.62 MDL
32.60 MDL
Rețetă medicală
Indicaţii terapeutice
Melox este un antiinflamator nesteroidian recomandat în: - tratamentul simptomatic pe termen scurt al osteoartritei; - tratamentul simptomatic pe termen lung al artritei reumatoide sau al spondilitei anchilozante.
Doze şi mod de administrare
Administrare orală. Doza zilnică totală trebuie luată într-o singură priză, cu apă sau alt lichid, în timpul meselor. Reacţiile adverse pot fi reduse la minim prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurtă perioadă necesară controlării simptomelor (vezi pct. 4.4). Răspunsul terapeutic şi ameliorarea simptomatică a afecţiunii pacientului trebuie reevaluate periodic, în special la pacienţii cu osteoartrite. - Exacerbarea bolii artrozice: 7,5 mg pe zi (un comprimat de 7,5 mg). La necesitate, în lipsa ameliorării simptomelor, doza poate fi mărită la 15 mg pe zi (două comprimate de 7,5 mg). - Poliartrită reumatoidă, spondilită anchilozantă: 15 mg pe zi (două comprimate de 7,5 mg). (vezi de asemenea pct. „Grupuri speciale de pacienți”, prezentate mai jos). - În funcţie de răspunsul terapeutic, doza poate fi redusă la 7,5 mg pe zi (un comprimat de 7,5 mg). NU DEPĂŞIŢI DOZA DE 15 mg/zi.
Contraindicaţii
Acest medicament este contraindicat în următoarele situaţii: - al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.6 „Sarcina şi şi alăptarea”); - copii şi adolescenţi cu vârsta sub 16 ani; - hipersensibilitate la meloxicam sau la oricare dintre excipienţi, sau hipersensibilitate la substanţe cu acţiune similară, de exemplu AINS, acid acetilsalicilic. Meloxicamul nu trebuie administrat pacienţilor cu manifestări de astm bronşic, polipi nazali, edem angioneurotic sau urticarie, ca urmare a administrării de acid acetilsalicilic sau alte AINS. - hemoragie gastro-intestinală manifestă sau perforaţie, datorită unui tratament anterior cu AINS; - ulcer gastro-duodenal activ sau recent/perforat (evidenţierea sau diagnosticarea a două sau mai multe episoade distincte de ulceraţie sau hemoragie); - insuficienţă hepatică severă; - insuficienţă renală severă la pacienţi netrataţi prin dializă; - hemoragii gastro-intestinale, antecedente de hemoragii recente cerebrovasculare sau evidenţierea unor tulburări hemoragice sistemice; - insuficienţă cardiacă severă.
Indicaţii terapeutice
Melox este un antiinflamator nesteroidian recomandat în: - tratamentul simptomatic pe termen scurt al osteoartritei; - tratamentul simptomatic pe termen lung al artritei reumatoide sau al spondilitei anchilozante.
Doze şi mod de administrare
Administrare orală. Doza zilnică totală trebuie luată într-o singură priză, cu apă sau alt lichid, în timpul meselor. Reacţiile adverse pot fi reduse la minim prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurtă perioadă necesară controlării simptomelor (vezi pct. 4.4). Răspunsul terapeutic şi ameliorarea simptomatică a afecţiunii pacientului trebuie reevaluate periodic, în special la pacienţii cu osteoartrite. - Exacerbarea bolii artrozice: 7,5 mg pe zi (un comprimat de 7,5 mg). La necesitate, în lipsa ameliorării simptomelor, doza poate fi mărită la 15 mg pe zi (două comprimate de 7,5 mg). - Poliartrită reumatoidă, spondilită anchilozantă: 15 mg pe zi (două comprimate de 7,5 mg). (vezi de asemenea pct. „Grupuri speciale de pacienți”, prezentate mai jos). - În funcţie de răspunsul terapeutic, doza poate fi redusă la 7,5 mg pe zi (un comprimat de 7,5 mg). NU DEPĂŞIŢI DOZA DE 15 mg/zi.
Contraindicaţii
Acest medicament este contraindicat în următoarele situaţii: - al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.6 „Sarcina şi şi alăptarea”); - copii şi adolescenţi cu vârsta sub 16 ani; - hipersensibilitate la meloxicam sau la oricare dintre excipienţi, sau hipersensibilitate la substanţe cu acţiune similară, de exemplu AINS, acid acetilsalicilic. Meloxicamul nu trebuie administrat pacienţilor cu manifestări de astm bronşic, polipi nazali, edem angioneurotic sau urticarie, ca urmare a administrării de acid acetilsalicilic sau alte AINS. - hemoragie gastro-intestinală manifestă sau perforaţie, datorită unui tratament anterior cu AINS; - ulcer gastro-duodenal activ sau recent/perforat (evidenţierea sau diagnosticarea a două sau mai multe episoade distincte de ulceraţie sau hemoragie); - insuficienţă hepatică severă; - insuficienţă renală severă la pacienţi netrataţi prin dializă; - hemoragii gastro-intestinale, antecedente de hemoragii recente cerebrovasculare sau evidenţierea unor tulburări hemoragice sistemice; - insuficienţă cardiacă severă.
Melox este un antiinflamator nesteroidian recomandat în: - tratamentul simptomatic pe termen scurt al osteoartritei; - tratamentul simptomatic pe termen lung al artritei reumatoide sau al spondilitei anchilozante.
Doze şi mod de administrare
Administrare orală. Doza zilnică totală trebuie luată într-o singură priză, cu apă sau alt lichid, în timpul meselor. Reacţiile adverse pot fi reduse la minim prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurtă perioadă necesară controlării simptomelor (vezi pct. 4.4). Răspunsul terapeutic şi ameliorarea simptomatică a afecţiunii pacientului trebuie reevaluate periodic, în special la pacienţii cu osteoartrite. - Exacerbarea bolii artrozice: 7,5 mg pe zi (un comprimat de 7,5 mg). La necesitate, în lipsa ameliorării simptomelor, doza poate fi mărită la 15 mg pe zi (două comprimate de 7,5 mg). - Poliartrită reumatoidă, spondilită anchilozantă: 15 mg pe zi (două comprimate de 7,5 mg). (vezi de asemenea pct. „Grupuri speciale de pacienți”, prezentate mai jos). - În funcţie de răspunsul terapeutic, doza poate fi redusă la 7,5 mg pe zi (un comprimat de 7,5 mg). NU DEPĂŞIŢI DOZA DE 15 mg/zi.
Contraindicaţii
Acest medicament este contraindicat în următoarele situaţii: - al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.6 „Sarcina şi şi alăptarea”); - copii şi adolescenţi cu vârsta sub 16 ani; - hipersensibilitate la meloxicam sau la oricare dintre excipienţi, sau hipersensibilitate la substanţe cu acţiune similară, de exemplu AINS, acid acetilsalicilic. Meloxicamul nu trebuie administrat pacienţilor cu manifestări de astm bronşic, polipi nazali, edem angioneurotic sau urticarie, ca urmare a administrării de acid acetilsalicilic sau alte AINS. - hemoragie gastro-intestinală manifestă sau perforaţie, datorită unui tratament anterior cu AINS; - ulcer gastro-duodenal activ sau recent/perforat (evidenţierea sau diagnosticarea a două sau mai multe episoade distincte de ulceraţie sau hemoragie); - insuficienţă hepatică severă; - insuficienţă renală severă la pacienţi netrataţi prin dializă; - hemoragii gastro-intestinale, antecedente de hemoragii recente cerebrovasculare sau evidenţierea unor tulburări hemoragice sistemice; - insuficienţă cardiacă severă.
Indicaţii terapeutice
Melox este un antiinflamator nesteroidian recomandat în: - tratamentul simptomatic pe termen scurt al osteoartritei; - tratamentul simptomatic pe termen lung al artritei reumatoide sau al spondilitei anchilozante.
Doze şi mod de administrare
Administrare orală. Doza zilnică totală trebuie luată într-o singură priză, cu apă sau alt lichid, în timpul meselor. Reacţiile adverse pot fi reduse la minim prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurtă perioadă necesară controlării simptomelor (vezi pct. 4.4). Răspunsul terapeutic şi ameliorarea simptomatică a afecţiunii pacientului trebuie reevaluate periodic, în special la pacienţii cu osteoartrite. - Exacerbarea bolii artrozice: 7,5 mg pe zi (un comprimat de 7,5 mg). La necesitate, în lipsa ameliorării simptomelor, doza poate fi mărită la 15 mg pe zi (două comprimate de 7,5 mg). - Poliartrită reumatoidă, spondilită anchilozantă: 15 mg pe zi (două comprimate de 7,5 mg). (vezi de asemenea pct. „Grupuri speciale de pacienți”, prezentate mai jos). - În funcţie de răspunsul terapeutic, doza poate fi redusă la 7,5 mg pe zi (un comprimat de 7,5 mg). NU DEPĂŞIŢI DOZA DE 15 mg/zi.
Contraindicaţii
Acest medicament este contraindicat în următoarele situaţii: - al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.6 „Sarcina şi şi alăptarea”); - copii şi adolescenţi cu vârsta sub 16 ani; - hipersensibilitate la meloxicam sau la oricare dintre excipienţi, sau hipersensibilitate la substanţe cu acţiune similară, de exemplu AINS, acid acetilsalicilic. Meloxicamul nu trebuie administrat pacienţilor cu manifestări de astm bronşic, polipi nazali, edem angioneurotic sau urticarie, ca urmare a administrării de acid acetilsalicilic sau alte AINS. - hemoragie gastro-intestinală manifestă sau perforaţie, datorită unui tratament anterior cu AINS; - ulcer gastro-duodenal activ sau recent/perforat (evidenţierea sau diagnosticarea a două sau mai multe episoade distincte de ulceraţie sau hemoragie); - insuficienţă hepatică severă; - insuficienţă renală severă la pacienţi netrataţi prin dializă; - hemoragii gastro-intestinale, antecedente de hemoragii recente cerebrovasculare sau evidenţierea unor tulburări hemoragice sistemice; - insuficienţă cardiacă severă.
-3%
37.49 MDL
38.65 MDL
Rețetă medicală
COMPOZIŢIA 1 fiolă conţine: substanţa activă: dexketoprofen 50 mg (sub formă de dexketoprofen trometamol) excipienţi: alcool etilic 96%, clorură de sodiu, hidroxid de sodiu (sub forma de solutie 1M) până la pH = 7,4 ± 0,1, apa pentru injecții până la 2,00 ml. FORMA FARMACEUTICĂ Soluţie injectabilă/concentrat pentru soluţie perfuzabilă. DESCRIEREA MEDICAMENTULUI Soluţie limpede, incoloră.
INDICAŢII TERAPEUTICE Tratamentul simptomatic al durerilor acute de intensitate moderată până la severă, în cazul în care administrarea orală nu este indicată, de exemplu durerile postoperatorii, în colica renală şi în lombalgii. DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE Luaţi întotdeauna Dexarom 50 mg/2ml exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur. Medicul dumneavoastră vă va spune care este doza de Dexarom 50 mg/2ml de care aveţi nevoie, în funcţie de tipul, severitatea şi durata simptomelor dumneavoastră. Doza recomandată, în general, este de 1 fiolă (50 mg) de Dexarom 50 mg/2ml la fiecare 8-12 ore. La nevoie, injecţia poate fi repetată doar după 6 ore. În orice caz, nu depăşiţi doza zilnică totală de 150 mg de Dexarom 50 mg/2ml (3 fiole). Utilizaţi tratamentul injectabil doar în perioada acută (adică nu mai mult de două zile). Treceţi pe un analgezic administrat pe cale orală când este posibil. Vârstnicii cu afectarea funcţiei renale şi pacienţii cu probleme renale sau hepatice nu trebuie să depăşească o doză zilnică totală de 50 mg de Dexarom 50 mg/2ml (1 fiolă). Mod de administrare: Dexarom 50 mg/2ml poate fi administrat intramuscular sau pe cale intravenoasă. În cazul administrării intramusculare a Dexarom 50 mg/2ml, soluţia trebuie injectată imediat după aspirarea din fiola colorată, prin injectare lentă intramuscular profund. Soluţia trebuie utilizată doar dacă este limpede şi incoloră. Administrare intravenoasă: Perfuzie intravenoasă: conţinutul unei fiole (2 ml) de Dexarom 50 mg/2ml trebuie diluat într-un volum de 30-100 ml ser fiziologic, soluţie de glucoză 5% sau soluţie Ringer lactat. Soluţia diluată trebuie administrată ca perfuzie intravenoasă lentă, cu durată între 10 şi 30 de minute. Soluţia trebuie protejată întotdeauna de lumină. Bolus intravenos: dacă este necesar, conţinutul unei fiole (2 ml) de Dexarom 50 mg/2ml poate fi administrat sub forma unui bolus intravenos lent cu durată de minim 15 secunde. Instrucţiuni privind manipularea produsului În cazul administrării Dexarom 50 mg/2ml ca bolus intravenos, soluţia trebuie injectată imediat după aspirarea ei din fiola colorată. Pentru administrare ca perfuzie intravenoasă, soluţia trebuie diluată în condiţii aseptice şi protejată de lumină. 3 Înainte de administrare, soluţia trebuie verificată vizual pentru a se asigura că este limpede şi incoloră: nu trebuie utilizată în cazul observării de particule. Trebuie utilizată doar soluţia limpede şi incoloră.
CONTRAINDICAŢII Dexarom 50 mg/2ml soluţie injectabilă/concentrat pentru soluţie perfuzabilă nu trebuie administrat în următoarele cazuri: - hipersensibilitate la dexketoprofen, la alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau la oricare dintre excipienţii medicamentului; - pacienţi la care substanţele cu acţiune similară (de exemplu, acid acetilsalicilic şi alte antiinflamatoare nesteroide) declanşează crize astmatice, spasm bronşic, rinita acută sau provoacă polipi nazali, urticarie sau edem angioneurotic; - pacienţi care au sau cu suspiciune de boală ulceroasă/hemoragie activă sau cu antecedente de boală ulceroasă/hemoragie recurentă (două sau mai multe episoade distincte de ulceraţie sau sângerare dovedită) sau dispepsie cronică; - pacienţi cu hemoragie gastro-intestinală sau altă sângerare activă sau tulburare de coagulare; - pacienţi cu antecedente de hemoragie sau perforaţie gastro-intestinală, legată de tratament anterior cu AINS; - pacienţi care suferă de boala Crohn sau colită ulcerativă; - pacienţi cu antecedente de astm bronşic; - pacienţi cu insuficienţă cardiacă severă; - pacienţi cu afecţiuni renale moderate spre severe (clearance-ul creatininei < 50 ml/min); - pacienţi cu insuficienţă hepatică severă (scor Child-Pugh 10 - 15); - pacienţi cu diateză hemoragică şi alte tulburări de coagulare; - în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină şi al alăptării (vezi pct. 4.6). Dexarom 50 mg/2ml soluţie injectabilă/concentrat pentru soluţie perfuzabilă este contraindicat pentru administrare neuroaxială (intratecal sau epidural) din cauza conţinutului său în alcool etilic.
https://bit.ly/2RMCxXE
INDICAŢII TERAPEUTICE Tratamentul simptomatic al durerilor acute de intensitate moderată până la severă, în cazul în care administrarea orală nu este indicată, de exemplu durerile postoperatorii, în colica renală şi în lombalgii. DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE Luaţi întotdeauna Dexarom 50 mg/2ml exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur. Medicul dumneavoastră vă va spune care este doza de Dexarom 50 mg/2ml de care aveţi nevoie, în funcţie de tipul, severitatea şi durata simptomelor dumneavoastră. Doza recomandată, în general, este de 1 fiolă (50 mg) de Dexarom 50 mg/2ml la fiecare 8-12 ore. La nevoie, injecţia poate fi repetată doar după 6 ore. În orice caz, nu depăşiţi doza zilnică totală de 150 mg de Dexarom 50 mg/2ml (3 fiole). Utilizaţi tratamentul injectabil doar în perioada acută (adică nu mai mult de două zile). Treceţi pe un analgezic administrat pe cale orală când este posibil. Vârstnicii cu afectarea funcţiei renale şi pacienţii cu probleme renale sau hepatice nu trebuie să depăşească o doză zilnică totală de 50 mg de Dexarom 50 mg/2ml (1 fiolă). Mod de administrare: Dexarom 50 mg/2ml poate fi administrat intramuscular sau pe cale intravenoasă. În cazul administrării intramusculare a Dexarom 50 mg/2ml, soluţia trebuie injectată imediat după aspirarea din fiola colorată, prin injectare lentă intramuscular profund. Soluţia trebuie utilizată doar dacă este limpede şi incoloră. Administrare intravenoasă: Perfuzie intravenoasă: conţinutul unei fiole (2 ml) de Dexarom 50 mg/2ml trebuie diluat într-un volum de 30-100 ml ser fiziologic, soluţie de glucoză 5% sau soluţie Ringer lactat. Soluţia diluată trebuie administrată ca perfuzie intravenoasă lentă, cu durată între 10 şi 30 de minute. Soluţia trebuie protejată întotdeauna de lumină. Bolus intravenos: dacă este necesar, conţinutul unei fiole (2 ml) de Dexarom 50 mg/2ml poate fi administrat sub forma unui bolus intravenos lent cu durată de minim 15 secunde. Instrucţiuni privind manipularea produsului În cazul administrării Dexarom 50 mg/2ml ca bolus intravenos, soluţia trebuie injectată imediat după aspirarea ei din fiola colorată. Pentru administrare ca perfuzie intravenoasă, soluţia trebuie diluată în condiţii aseptice şi protejată de lumină. 3 Înainte de administrare, soluţia trebuie verificată vizual pentru a se asigura că este limpede şi incoloră: nu trebuie utilizată în cazul observării de particule. Trebuie utilizată doar soluţia limpede şi incoloră.
CONTRAINDICAŢII Dexarom 50 mg/2ml soluţie injectabilă/concentrat pentru soluţie perfuzabilă nu trebuie administrat în următoarele cazuri: - hipersensibilitate la dexketoprofen, la alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau la oricare dintre excipienţii medicamentului; - pacienţi la care substanţele cu acţiune similară (de exemplu, acid acetilsalicilic şi alte antiinflamatoare nesteroide) declanşează crize astmatice, spasm bronşic, rinita acută sau provoacă polipi nazali, urticarie sau edem angioneurotic; - pacienţi care au sau cu suspiciune de boală ulceroasă/hemoragie activă sau cu antecedente de boală ulceroasă/hemoragie recurentă (două sau mai multe episoade distincte de ulceraţie sau sângerare dovedită) sau dispepsie cronică; - pacienţi cu hemoragie gastro-intestinală sau altă sângerare activă sau tulburare de coagulare; - pacienţi cu antecedente de hemoragie sau perforaţie gastro-intestinală, legată de tratament anterior cu AINS; - pacienţi care suferă de boala Crohn sau colită ulcerativă; - pacienţi cu antecedente de astm bronşic; - pacienţi cu insuficienţă cardiacă severă; - pacienţi cu afecţiuni renale moderate spre severe (clearance-ul creatininei < 50 ml/min); - pacienţi cu insuficienţă hepatică severă (scor Child-Pugh 10 - 15); - pacienţi cu diateză hemoragică şi alte tulburări de coagulare; - în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină şi al alăptării (vezi pct. 4.6). Dexarom 50 mg/2ml soluţie injectabilă/concentrat pentru soluţie perfuzabilă este contraindicat pentru administrare neuroaxială (intratecal sau epidural) din cauza conţinutului său în alcool etilic.
https://bit.ly/2RMCxXE
-3%
103.21 MDL
106.40 MDL
Rețetă medicală
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament
deoarece conţine informaţii importante pentru dumneavoastră.
- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
- Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
- Acest medicament a fost prescris numai pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor
persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi semne de boală ca dumneavoastră.
- Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. Vezi pct.4.
Ce găsiţi în acest prospect:
1. Ce este Aceclofen şi pentru ce se utilizează
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Aceclofen
3. Cum să utilizaţi Aceclofen
4. Reacţii adverse posibile
5. Cum se păstrează Aceclofen
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
1. CE ESTE ACECLOFEN ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Aceclofen supozitoare face parte din clasa de medicamente cunoscută sub denumirea de antiinflamatoare
nesteroidiene şi se utilizează pentru reducerea durerii şi/sau inflamaţiei din bolile reumatismale (artrita
reumatoidă, artrita reumatoidă juvenilă, spondilita anchilopoetică, osteoartrită, spondilartrită, sindroame
dureroase ale coloanei vertebrale, reumatism abarticular, reumatism psoriazic, atacuri acute de gută),
precum şi în afecţiuni dureroase şi/sau inflamatorii ginecologice (dismenoree primară, anexită).
2. CE TREBUIE SĂ ŞTITI ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI ACECLOFEN
Nu utilizaţi Aceclofen
-dacă sunteţi alergic la paracetamol, diclofenac sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui
medicament (enumerate la punctul 6);
-dacă sunteţi alergic la antiinflamatoare nesteroidiene;
-dacă suferiţi de afecţiuni grave hepatice, renale;
- dacă suferiţi de insuficienţă cardiacă severă;
-dacă aveţi insuficienţă cardiacă diagnosticată şi/sau boală cerebrovasculară, de exemplu dacă aţi suferit
un atac de cord, un accident vascular cerebral minor (AVC), aveţi blocaje ale vaselor de sânge la nivelul
inimii sau creierului sau dacă aţi suferit o intervenţie chirurgicală pentru îndepărtarea blocajelor sau
efectuarea unui bypass la acestea;
2
-dacă aveţi sau aţi avut probleme cu circulaţia sângelui (arteriopatie periferică)
-dacă suferiţi de ulcer gastro-duodenal;
-dacă suferiţi de rectită sau rectoragii recente;
-dacă suferiţi de deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenază;
-dacă sunteţi însărcinată şi sunteţi în ultimul trimestru.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Aceclofen, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Aceclofen supozitoare:
-Dacă aţi suferit de afecţiuni gastro-duodenale sau intestinale;
-Dacă aţi suferit de tulburări hematologice sau de coagulare;
-Dacă suferiţi de insuficienţă cardiacă, ciroză, aveţi afecţiuni renale sau aţi suferit o intervenţie
chirurgicală majoră, în timpul tratamentului cu Aceclofen supozitoare este necesară monitorizarea funcţiei
renale.
-Dacă sunteţi vârstnic sau slăbit, utilizaţi cele mai mici doze eficace.
-Dacă luaţi şi alte medicamente, verificaţi prezenţa paracetamolului, pentru a evita riscul de supradozaj.
-Dacă suferiţi de diaree, nu este indicată utilizarea de Aceclofen supozitoare.
-Nu utilizaţi Aceclofen supozitoare timp îndelungat şi în doze mari, datorită riscului de iritaţii locale.
-Aceclofen supozitoare poate diminua eficacitatea dispozitivelor intrauterine.
Medicamente precum Aceclofen supozitoare se pot asocia cu un risc uşor crescut de apariţie a atacului de
cord („infarct miocardic”) sau a accidentului vascular cerebral. Riscurile de orice tip sunt mai probabile la
doze mari şi în cazul tratamentului de lungă durată. Nu depăşiţi doza şi durata recomandate pentru
tratament.
Asiguraţi-vă că medicul dumneavoastră ştie următoarele înainte de a vi se administra diclofenac:
-dacă fumaţi,
-dacă aveţi diabet,
-dacă aveţi angină pectorală, cheaguri de sânge, tensiune arterială mare, valori mărite ale colesterolului
sau trigliceridelor.
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai
scurtă perioadă necesară controlării simptomelor.
Aceclofen împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să
utilizaţi orice alte medicamente.
Dacă luaţi acest medicament împreună cu altele, se poate modifica modul lor de acţiune. Anunţaţi
medicul în condiţiile în care mai luaţi: alte antiinflamatoare nesteroidiene, medicamente anticoagulante,
litiu, metotrexat, diuretice, antihipertensive, interferon, mifepriston, glicozide, antidiabetice orale,
ciclosporină.
Aceclofen împreună cu alimente, băuturi şi alcool
Nu se cunosc interacţiuni între Aceclofen supozitoare şi alimente sau băuturi.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă,
adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Datorită lipsei studiilor controlate la om, Aceclofen supozitoare nu trebuie utilizat în primele două
trimestre de sarcină decât în situaţiile în care este absolut necesar, la recomandarea unui medic care a
3
evaluat raportul risc potenţial fetal/beneficiu matern, şi doar pentru perioade scurte de timp. Aceclofen
supozitoare este contraindicat în ultimul trimestru de sarcină.
Diclofenacul este secretat în cantităţi mici în laptele matern. Administrarea diclofenacului în perioada
alăptării trebuie evitată.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Dacă vă simţiţi obosit, deprimat, aveţi ameţeli sau tulburări vizuale în timpul tratamentului cu Aceclofen
supozitoare nu este indicat să conduceţi vehicule sau să folosiţi utilaje.
3. CUM SĂ UTILIZAŢI ACECLOFEN
Utilizaţi întotdeauna Aceclofen exact aşa cum este descris în acest prospect sau aşa cum v-a spus medicul
dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza uzuală este de 1-2 supozitoare Aceclofen pe zi, de preferat seara. La nevoie, această doză poate fi
crescută administrându-se în completare un tratament oral.
Pentru a introduce supozitorul, îndepărtaţi folia protectoare.
Supozitorul trebuie menţinut intrarectal pentru cel puţin o oră, pentru ca întregul medicament să fie
absorbit în organism.
Dacă aveţi nelămuriri în ceea ce priveşte tratamentul cu Aceclofen, adresaţi-vă medicului sau
farmacistului.
Utilizarea la copii şi adolescenţi
Nu se recomandă utilizarea de Aceclofen la copii sub 12 ani, datorită dozajului inadecvat. Se vor utiliza
forme farmaceutice cu concentraţii adecvate vârstei.
Dacă utilizaţi mai mult Aceclofen decât trebuie
Luarea oricărui medicament în exces poate avea serioase consecinţe. Dacă suspectaţi supradozajul,
anunţaţi de urgenţă medicul. În cazul unui supradozaj simptomele pot fi: diaree, pierderea apetitului,
greaţă, vărsături, crampe sau dureri abdominale, transpiraţii profuze, stare de confuzie, dureri de cap,
agitaţie, stupoare, eliminarea unei cantităţi mici de urină. Dacă apar astfel de simptome, adresaţi-vă
imediat medicului dumneavoastră, sau departamentului de primire urgenţe.
Dacă uitaţi să utilizaţi Aceclofen
Daca aţi uitat să luaţi o doză, luaţi medicamentul imediat ce vă amintiţi. Totuşi, dacă este timpul pentru
urmatoarea doză, luaţi-o doar pe aceasta. Este important să nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza
uitată.
Dacă încetaţi să luaţi utilizaţi Aceclofen
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
4. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Aceclofen poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
4
Rar pot să apară: reacţii alergice (erupţii cutanate tranzitorii, parestezie, prurit, dermatite),
bronhospasm, colică renală, insuficienţă renală acută, sânge şi proteine în urină, necroza
rinichilor, tulburări de memorie, dezorientare, tulburări de vedere şi auz, insomnie, iritabilitate,
depresie, anxietate, meningită aseptică, rare cazuri de ulcer gastro-duodenal, hemoragie digestivă
sau perforaţie, exacerbarea colitei ulcero-hemoragice; iritaţii locale sau agravarea bolii
hemoroidale.
Foarte rar: dureri de cap, ameţeală şi somnolenţă, amorţeală, erupţii ale pielii, mâncărimi,
eczeme, roşeaţă, purpură, reacţii anafilactice.
Cu frecvenţă necunoscută: edeme, hipertensiune arterială, insuficienţă cardiacă, greaţă, vărsături, dureri în
capul pieptului, diaree, dureri abdominale, acumulare de gaze în intestin, lipsa poftei de mâncare, creşterea
nivelului enzimelor hepatice, hepatită cu sau fără icter, scăderea numărului de celule albe şi roşii din sânge,
scăderea numărului trombocitelor, anemie, bronhospasm, diaree, colici, balonări şi dureri rectale.
Medicamente precum Aceclofen supozitoare se pot asocia cu un risc uşor crescut de apariţie a
atacului de cord (“infarct miocardic”) sau a accidentului vascular cerebral.
Reacţiile adverse sunt clasificate după următoarele frecvenţe:
Foarte frecvente: pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane
Frecvente: pot afecta până la 1 din 10 persoane
Mai puţin frecvente: pot afecta până la 1din 100 persoane
Rare: pot afecta până la 1din 1000 persoane
Foarte rare: pot afecta până la 1 din 10000 persoane
Cu frecvenţă necunoscută frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în
acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea
includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse
direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-siteulAgenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro/. Raportând
reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui
medicament.
5. CUM SE PĂSTREAZĂ ACECLOFEN
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie după EXP.. Data de expirare se
referă la ultima zi a lunii respective.
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să
aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
5
6. CONŢINUTUL AMBALAJULUI ŞI ALTE INFORMAŢII
Ce conţine Aceclofen
Substanţele active sunt: paracetamol şi diclofenac sodic. Un supozitor conţine paracetamol 500 mg şi
diclofenac sodic 50 mg.
Celelalte componente sunt:grăsime solidă.
Cum arată Aceclofen şi conţinutul ambalajului
Aceclofen se prezintă sub formă de supozitoare de culoare albă, cu formă de torpilă, cu suprafaţa netedă
şi onctuoasă.
Este disponibil în cutii cu
2 folii termosudate din Al/PE a câte 3 supozitoare
2 folii termosudate din Al/PE a câte 6 supozitoare
1 folie termosudată din Al/PE cu 6 supozitoare
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricantul
Antibiotice SA
Str. Valea Lupului nr.1, 707410, Iaşi, România
deoarece conţine informaţii importante pentru dumneavoastră.
- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
- Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
- Acest medicament a fost prescris numai pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor
persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi semne de boală ca dumneavoastră.
- Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. Vezi pct.4.
Ce găsiţi în acest prospect:
1. Ce este Aceclofen şi pentru ce se utilizează
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Aceclofen
3. Cum să utilizaţi Aceclofen
4. Reacţii adverse posibile
5. Cum se păstrează Aceclofen
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
1. CE ESTE ACECLOFEN ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Aceclofen supozitoare face parte din clasa de medicamente cunoscută sub denumirea de antiinflamatoare
nesteroidiene şi se utilizează pentru reducerea durerii şi/sau inflamaţiei din bolile reumatismale (artrita
reumatoidă, artrita reumatoidă juvenilă, spondilita anchilopoetică, osteoartrită, spondilartrită, sindroame
dureroase ale coloanei vertebrale, reumatism abarticular, reumatism psoriazic, atacuri acute de gută),
precum şi în afecţiuni dureroase şi/sau inflamatorii ginecologice (dismenoree primară, anexită).
2. CE TREBUIE SĂ ŞTITI ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI ACECLOFEN
Nu utilizaţi Aceclofen
-dacă sunteţi alergic la paracetamol, diclofenac sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui
medicament (enumerate la punctul 6);
-dacă sunteţi alergic la antiinflamatoare nesteroidiene;
-dacă suferiţi de afecţiuni grave hepatice, renale;
- dacă suferiţi de insuficienţă cardiacă severă;
-dacă aveţi insuficienţă cardiacă diagnosticată şi/sau boală cerebrovasculară, de exemplu dacă aţi suferit
un atac de cord, un accident vascular cerebral minor (AVC), aveţi blocaje ale vaselor de sânge la nivelul
inimii sau creierului sau dacă aţi suferit o intervenţie chirurgicală pentru îndepărtarea blocajelor sau
efectuarea unui bypass la acestea;
2
-dacă aveţi sau aţi avut probleme cu circulaţia sângelui (arteriopatie periferică)
-dacă suferiţi de ulcer gastro-duodenal;
-dacă suferiţi de rectită sau rectoragii recente;
-dacă suferiţi de deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenază;
-dacă sunteţi însărcinată şi sunteţi în ultimul trimestru.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Aceclofen, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Aceclofen supozitoare:
-Dacă aţi suferit de afecţiuni gastro-duodenale sau intestinale;
-Dacă aţi suferit de tulburări hematologice sau de coagulare;
-Dacă suferiţi de insuficienţă cardiacă, ciroză, aveţi afecţiuni renale sau aţi suferit o intervenţie
chirurgicală majoră, în timpul tratamentului cu Aceclofen supozitoare este necesară monitorizarea funcţiei
renale.
-Dacă sunteţi vârstnic sau slăbit, utilizaţi cele mai mici doze eficace.
-Dacă luaţi şi alte medicamente, verificaţi prezenţa paracetamolului, pentru a evita riscul de supradozaj.
-Dacă suferiţi de diaree, nu este indicată utilizarea de Aceclofen supozitoare.
-Nu utilizaţi Aceclofen supozitoare timp îndelungat şi în doze mari, datorită riscului de iritaţii locale.
-Aceclofen supozitoare poate diminua eficacitatea dispozitivelor intrauterine.
Medicamente precum Aceclofen supozitoare se pot asocia cu un risc uşor crescut de apariţie a atacului de
cord („infarct miocardic”) sau a accidentului vascular cerebral. Riscurile de orice tip sunt mai probabile la
doze mari şi în cazul tratamentului de lungă durată. Nu depăşiţi doza şi durata recomandate pentru
tratament.
Asiguraţi-vă că medicul dumneavoastră ştie următoarele înainte de a vi se administra diclofenac:
-dacă fumaţi,
-dacă aveţi diabet,
-dacă aveţi angină pectorală, cheaguri de sânge, tensiune arterială mare, valori mărite ale colesterolului
sau trigliceridelor.
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai
scurtă perioadă necesară controlării simptomelor.
Aceclofen împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să
utilizaţi orice alte medicamente.
Dacă luaţi acest medicament împreună cu altele, se poate modifica modul lor de acţiune. Anunţaţi
medicul în condiţiile în care mai luaţi: alte antiinflamatoare nesteroidiene, medicamente anticoagulante,
litiu, metotrexat, diuretice, antihipertensive, interferon, mifepriston, glicozide, antidiabetice orale,
ciclosporină.
Aceclofen împreună cu alimente, băuturi şi alcool
Nu se cunosc interacţiuni între Aceclofen supozitoare şi alimente sau băuturi.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă,
adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Datorită lipsei studiilor controlate la om, Aceclofen supozitoare nu trebuie utilizat în primele două
trimestre de sarcină decât în situaţiile în care este absolut necesar, la recomandarea unui medic care a
3
evaluat raportul risc potenţial fetal/beneficiu matern, şi doar pentru perioade scurte de timp. Aceclofen
supozitoare este contraindicat în ultimul trimestru de sarcină.
Diclofenacul este secretat în cantităţi mici în laptele matern. Administrarea diclofenacului în perioada
alăptării trebuie evitată.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Dacă vă simţiţi obosit, deprimat, aveţi ameţeli sau tulburări vizuale în timpul tratamentului cu Aceclofen
supozitoare nu este indicat să conduceţi vehicule sau să folosiţi utilaje.
3. CUM SĂ UTILIZAŢI ACECLOFEN
Utilizaţi întotdeauna Aceclofen exact aşa cum este descris în acest prospect sau aşa cum v-a spus medicul
dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza uzuală este de 1-2 supozitoare Aceclofen pe zi, de preferat seara. La nevoie, această doză poate fi
crescută administrându-se în completare un tratament oral.
Pentru a introduce supozitorul, îndepărtaţi folia protectoare.
Supozitorul trebuie menţinut intrarectal pentru cel puţin o oră, pentru ca întregul medicament să fie
absorbit în organism.
Dacă aveţi nelămuriri în ceea ce priveşte tratamentul cu Aceclofen, adresaţi-vă medicului sau
farmacistului.
Utilizarea la copii şi adolescenţi
Nu se recomandă utilizarea de Aceclofen la copii sub 12 ani, datorită dozajului inadecvat. Se vor utiliza
forme farmaceutice cu concentraţii adecvate vârstei.
Dacă utilizaţi mai mult Aceclofen decât trebuie
Luarea oricărui medicament în exces poate avea serioase consecinţe. Dacă suspectaţi supradozajul,
anunţaţi de urgenţă medicul. În cazul unui supradozaj simptomele pot fi: diaree, pierderea apetitului,
greaţă, vărsături, crampe sau dureri abdominale, transpiraţii profuze, stare de confuzie, dureri de cap,
agitaţie, stupoare, eliminarea unei cantităţi mici de urină. Dacă apar astfel de simptome, adresaţi-vă
imediat medicului dumneavoastră, sau departamentului de primire urgenţe.
Dacă uitaţi să utilizaţi Aceclofen
Daca aţi uitat să luaţi o doză, luaţi medicamentul imediat ce vă amintiţi. Totuşi, dacă este timpul pentru
urmatoarea doză, luaţi-o doar pe aceasta. Este important să nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza
uitată.
Dacă încetaţi să luaţi utilizaţi Aceclofen
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
4. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Aceclofen poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
4
Rar pot să apară: reacţii alergice (erupţii cutanate tranzitorii, parestezie, prurit, dermatite),
bronhospasm, colică renală, insuficienţă renală acută, sânge şi proteine în urină, necroza
rinichilor, tulburări de memorie, dezorientare, tulburări de vedere şi auz, insomnie, iritabilitate,
depresie, anxietate, meningită aseptică, rare cazuri de ulcer gastro-duodenal, hemoragie digestivă
sau perforaţie, exacerbarea colitei ulcero-hemoragice; iritaţii locale sau agravarea bolii
hemoroidale.
Foarte rar: dureri de cap, ameţeală şi somnolenţă, amorţeală, erupţii ale pielii, mâncărimi,
eczeme, roşeaţă, purpură, reacţii anafilactice.
Cu frecvenţă necunoscută: edeme, hipertensiune arterială, insuficienţă cardiacă, greaţă, vărsături, dureri în
capul pieptului, diaree, dureri abdominale, acumulare de gaze în intestin, lipsa poftei de mâncare, creşterea
nivelului enzimelor hepatice, hepatită cu sau fără icter, scăderea numărului de celule albe şi roşii din sânge,
scăderea numărului trombocitelor, anemie, bronhospasm, diaree, colici, balonări şi dureri rectale.
Medicamente precum Aceclofen supozitoare se pot asocia cu un risc uşor crescut de apariţie a
atacului de cord (“infarct miocardic”) sau a accidentului vascular cerebral.
Reacţiile adverse sunt clasificate după următoarele frecvenţe:
Foarte frecvente: pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane
Frecvente: pot afecta până la 1 din 10 persoane
Mai puţin frecvente: pot afecta până la 1din 100 persoane
Rare: pot afecta până la 1din 1000 persoane
Foarte rare: pot afecta până la 1 din 10000 persoane
Cu frecvenţă necunoscută frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în
acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea
includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse
direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-siteulAgenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro/. Raportând
reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui
medicament.
5. CUM SE PĂSTREAZĂ ACECLOFEN
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie după EXP.. Data de expirare se
referă la ultima zi a lunii respective.
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să
aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
5
6. CONŢINUTUL AMBALAJULUI ŞI ALTE INFORMAŢII
Ce conţine Aceclofen
Substanţele active sunt: paracetamol şi diclofenac sodic. Un supozitor conţine paracetamol 500 mg şi
diclofenac sodic 50 mg.
Celelalte componente sunt:grăsime solidă.
Cum arată Aceclofen şi conţinutul ambalajului
Aceclofen se prezintă sub formă de supozitoare de culoare albă, cu formă de torpilă, cu suprafaţa netedă
şi onctuoasă.
Este disponibil în cutii cu
2 folii termosudate din Al/PE a câte 3 supozitoare
2 folii termosudate din Al/PE a câte 6 supozitoare
1 folie termosudată din Al/PE cu 6 supozitoare
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricantul
Antibiotice SA
Str. Valea Lupului nr.1, 707410, Iaşi, România
-3%
57.18 MDL
58.95 MDL
1.CE ESTE FASTUM GEL ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Fastum Gel conține o substanță numită ketoprofen și aparţine unei clase de medicamente numite medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Acestea reduc inflamația și ușurează durerea. Fastum Gel este utilizat pentru tratamentul local al durerilor reumatice sau traumatice în sistemul osteo-articular și muscular: contuzii, entorse, întindere musculară, gât rigid, lumbago.
CUM SĂ UTILIZAŢI FASTUM GEL
Luați întotdeauna acest medicament exact așa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteți sigur.
Doza recomandată este:
Aplicați o bandă de gel de 5-10 cm lungime / 2 presiuni ale dozatorului pompei (2g) pe pielea zonei afectate de 1 - 3 ori pe zi.
- tubul: deşurubaţi capacul şi perforaţi diafragma din aluminiu cu vârful părţii inverse a capacului.
distribuitorul pompei: atunci când utilizați distribuitorul pompei pentru prima dată, apăsați de mai multe ori partea de sus a dozatorului sau împingeți partea inferioară până când gelul este eliberat. Păstrați distribuitorul într-o poziție orizontală în timpul utilizării (vedeți imaginile de mai jos). Pentru 5-10 cm de gel împingeți dozatorul aproximativ 3-6 ori.
Utilizarea la copii
Siguranţa şi eficacitatea clinică de utilizare a ketoprofenului gel la copii nu a fost stabilită.
Cum și unde trebuie aplicat Fastum Gel • Fastum Gel este doar pentru uz extern.
• Distribuiți gelul pe zona afectata masând ușor.
• După aplicare, spălați-vă pe mâini imediat, evitați contactul cu ochii sau cu membranele mucoase
• Nu folosiți o cantitate mare de gel.
Cât timp trebuie să se aplice Fastum Gel
Fastum Gel este aplicat doar pe o perioadă scurtă de timp, nu mai mult decît o săptămînă.
În cazul în care boala apare periodic sau dacă observați în decursul bolii orice modificări, consultați medicul dumneavoastră. Nu utilizați Fastum Gel mai mult decât se recomandă, din cauza riscului de reacții cutanate (dermatita de contact și fotosensibilitate).
Fastum Gel conține o substanță numită ketoprofen și aparţine unei clase de medicamente numite medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Acestea reduc inflamația și ușurează durerea. Fastum Gel este utilizat pentru tratamentul local al durerilor reumatice sau traumatice în sistemul osteo-articular și muscular: contuzii, entorse, întindere musculară, gât rigid, lumbago.
CUM SĂ UTILIZAŢI FASTUM GEL
Luați întotdeauna acest medicament exact așa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteți sigur.
Doza recomandată este:
Aplicați o bandă de gel de 5-10 cm lungime / 2 presiuni ale dozatorului pompei (2g) pe pielea zonei afectate de 1 - 3 ori pe zi.
- tubul: deşurubaţi capacul şi perforaţi diafragma din aluminiu cu vârful părţii inverse a capacului.
distribuitorul pompei: atunci când utilizați distribuitorul pompei pentru prima dată, apăsați de mai multe ori partea de sus a dozatorului sau împingeți partea inferioară până când gelul este eliberat. Păstrați distribuitorul într-o poziție orizontală în timpul utilizării (vedeți imaginile de mai jos). Pentru 5-10 cm de gel împingeți dozatorul aproximativ 3-6 ori.
Utilizarea la copii
Siguranţa şi eficacitatea clinică de utilizare a ketoprofenului gel la copii nu a fost stabilită.
Cum și unde trebuie aplicat Fastum Gel • Fastum Gel este doar pentru uz extern.
• Distribuiți gelul pe zona afectata masând ușor.
• După aplicare, spălați-vă pe mâini imediat, evitați contactul cu ochii sau cu membranele mucoase
• Nu folosiți o cantitate mare de gel.
Cât timp trebuie să se aplice Fastum Gel
Fastum Gel este aplicat doar pe o perioadă scurtă de timp, nu mai mult decît o săptămînă.
În cazul în care boala apare periodic sau dacă observați în decursul bolii orice modificări, consultați medicul dumneavoastră. Nu utilizați Fastum Gel mai mult decât se recomandă, din cauza riscului de reacții cutanate (dermatita de contact și fotosensibilitate).
-3%
78.52 MDL
80.95 MDL
Rețetă medicală
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI INFULGAN 10 mg/ml soluţie perfuzabilă 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ 1 ml soluţie perfuzabilă conţine paracetamol – 10 mg. Excipienţi cu efect cunoscut: sulfit de sodiu (E 221). Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Soluţie perfuzabilă. Soluție transparentă, incoloră sau slab-gălbuie. 4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice Tratamentul pe termen scurt al durerii moderate, în special în perioada postoperatorie şi pentru tratamentul pe termen scurt al febrei, atunci când administrarea intravenoasă este justificată clinic sau nu este posibilă administrarea pe alte căi. 4.2 Doze şi mod de administrare Administrare intravenoasă. Flaconul cu 100 ml soluţie perfuzabilă este destinat utilizării la adulţi, adolescenţi şi copii cu greutatea corporală peste 33 kg. Flacoanele cu 20 ml și 50 ml soluţie perfuzabilă sunt adaptate utilizării la copii cu greutatea corporală sub 33 kg. Dozare este în funcție de greutatea corporală a pacientului.
Mod de administrare: Soluţia perfuzabilă de paracetamol este administrată dub formă de perfuzie intravenoasă cu durata de 15 minute. Pacienţii cu greutatea corporală ≤ 10 kg: • Flaconul cu Infulgan nu trebuie să fie suspendat ca la medicamentele perfuzabile, datorită volumului mic de medicament care se administrează acestei categorii de pacienţi. • Volumul necesar se extrage din flacon cu ajutorul seringii şi se administrează nediluat sau diluat în soluţie de clorură de sodiu 0,9 % sau soluţie de glucoză 5 % în raport de 1 volum medicament până la 9 volume soluție de diluare și se administrează într-un interval de 15 minute. Soluţia diluată trebuie utilizată într-o oră de la prepararea ei (incluzând timpul necesar administrării perfuzie). • O seringă de 5 sau 10 ml trebuie utilizată pentru a măsura doza corespunzătoare greutăţii copilului şi volumul necesar administrării. Totuşi, această doză nu trebuie să depăşească 7,5 ml. • Urmați obligatoriu recomandările privind dozarea. 4.3 Contraindicaţii - Hipersensibilitate la paracetamol, clorhidrat de propacetamol (precursor al paracetamolului) sau la oricare dintre excipienții enumeraţi la pct. 6.1. - Insuficienţă hepatocelulară severă.
Mod de administrare: Soluţia perfuzabilă de paracetamol este administrată dub formă de perfuzie intravenoasă cu durata de 15 minute. Pacienţii cu greutatea corporală ≤ 10 kg: • Flaconul cu Infulgan nu trebuie să fie suspendat ca la medicamentele perfuzabile, datorită volumului mic de medicament care se administrează acestei categorii de pacienţi. • Volumul necesar se extrage din flacon cu ajutorul seringii şi se administrează nediluat sau diluat în soluţie de clorură de sodiu 0,9 % sau soluţie de glucoză 5 % în raport de 1 volum medicament până la 9 volume soluție de diluare și se administrează într-un interval de 15 minute. Soluţia diluată trebuie utilizată într-o oră de la prepararea ei (incluzând timpul necesar administrării perfuzie). • O seringă de 5 sau 10 ml trebuie utilizată pentru a măsura doza corespunzătoare greutăţii copilului şi volumul necesar administrării. Totuşi, această doză nu trebuie să depăşească 7,5 ml. • Urmați obligatoriu recomandările privind dozarea. 4.3 Contraindicaţii - Hipersensibilitate la paracetamol, clorhidrat de propacetamol (precursor al paracetamolului) sau la oricare dintre excipienții enumeraţi la pct. 6.1. - Insuficienţă hepatocelulară severă.
-3%
28.03 MDL
28.90 MDL
VIPROSAL B® - unguent analgezic pentru uz extern, 75g, 50 g, 30g
PRODUCĂTOR
Uzina farmaceutică din Tallin SA, Estonia; SA Grindeks, Letonia
CE ESTE VIPROSAL B®
Viprosal B®- unguent de origine naturală cu un echilibru optim de eficiență și siguranță. Conține 4 componente active, dintre care unul este veninul de viperă standardizat. Puterea efectului dublu: eliminarea durerii și inflamației. Unguentul Viprosal B® reduce eficient durerea cronică persistentă.
PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ VIPROSAL B®
Dureri articulare și musculare.
CE CONŢINE VIPROSAL B®
1g unguent conţine: substanțe active - venin uscat de viperă 0.05 UI; acid salicilic 10 mg; camfor racemic 30 mg; ulei de terebentină 30 mg; alte componente - vaselină; alcool cetostearilic; parafină solidă; cetilstearilsulfat de sodiu; glicerol; clorură de sodiu; apă purificată.
CUM SĂ UTILIZAȚI VIPROSAL B®
Pentru uz extern. Se aplică în cantități mici pe zona dureroasă, câte 5-10 g unguent, de 1-2 ori pe zi şi se fricționează până la dispariţia sindromului dureros. Durata tratamentului depinde de caracterul şi gravitatea bolii. Dacă aveţi impresia că efectul unguentului Viprosal B® este prea puternic sau slab, consultaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul.
COPII ȘI ADOLESCENȚI
La copii şi adolescenţi este contraindicată administrarea Viprosal B®, deoarece nu există date suficiente privind utilizarea la aceste grupe de vârstă.
NU UTILIZAȚI VIPROSAL B®
Dacă sunteţi alergic la oricare dintre componentele medicamentului; dacă aveți ulcere şi alte afecţiuni cutanate; dacă aveți tuberculoză pulmonară acută; dacă aveți tulburări ale circulației sanguine de la nivelul creierului sau inimii; dacă aveți predispoziţie la apariţia spasmelor vaselor de sânge; dacă aveți tulburări severe ale funcţiei renale şi hepatice.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII
Viprosal B® nu trebuie aplicat pe pielea lezată. Pentru a evita apariția unei iritații puternice trebuie evitată pătrunderea unguentului în ochi sau pe mucoase.
SARCINA, ALĂPTAREA ŞI FERTILITATEA
Viprosal B® nu trebuie administrat în sarcină şi perioada de alăptare deoarece nu există date suficiente privind utilizarea în aceste perioade.
REACŢII ADVERSE POSIBILE
La pacienţii cu sensibilitate sporită faţă de componentele unguentului, sunt posibile reacții alergice (iritația pielii, prurit, urticarie, edem).
CUM SE PĂSTREAZĂ VIPROSAL B®
A se păstra la temperaturi sub 250C. A nu se păstra în frigider sau congelator. A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.
TERMEN DE VALABILITATE
3 ani.
CONDIȚII DE ELIBERARE DIN FARMACII
Fără rețetă.
PRODUCĂTOR
Uzina farmaceutică din Tallin SA, Estonia; SA Grindeks, Letonia
CE ESTE VIPROSAL B®
Viprosal B®- unguent de origine naturală cu un echilibru optim de eficiență și siguranță. Conține 4 componente active, dintre care unul este veninul de viperă standardizat. Puterea efectului dublu: eliminarea durerii și inflamației. Unguentul Viprosal B® reduce eficient durerea cronică persistentă.
PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ VIPROSAL B®
Dureri articulare și musculare.
CE CONŢINE VIPROSAL B®
1g unguent conţine: substanțe active - venin uscat de viperă 0.05 UI; acid salicilic 10 mg; camfor racemic 30 mg; ulei de terebentină 30 mg; alte componente - vaselină; alcool cetostearilic; parafină solidă; cetilstearilsulfat de sodiu; glicerol; clorură de sodiu; apă purificată.
CUM SĂ UTILIZAȚI VIPROSAL B®
Pentru uz extern. Se aplică în cantități mici pe zona dureroasă, câte 5-10 g unguent, de 1-2 ori pe zi şi se fricționează până la dispariţia sindromului dureros. Durata tratamentului depinde de caracterul şi gravitatea bolii. Dacă aveţi impresia că efectul unguentului Viprosal B® este prea puternic sau slab, consultaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul.
COPII ȘI ADOLESCENȚI
La copii şi adolescenţi este contraindicată administrarea Viprosal B®, deoarece nu există date suficiente privind utilizarea la aceste grupe de vârstă.
NU UTILIZAȚI VIPROSAL B®
Dacă sunteţi alergic la oricare dintre componentele medicamentului; dacă aveți ulcere şi alte afecţiuni cutanate; dacă aveți tuberculoză pulmonară acută; dacă aveți tulburări ale circulației sanguine de la nivelul creierului sau inimii; dacă aveți predispoziţie la apariţia spasmelor vaselor de sânge; dacă aveți tulburări severe ale funcţiei renale şi hepatice.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII
Viprosal B® nu trebuie aplicat pe pielea lezată. Pentru a evita apariția unei iritații puternice trebuie evitată pătrunderea unguentului în ochi sau pe mucoase.
SARCINA, ALĂPTAREA ŞI FERTILITATEA
Viprosal B® nu trebuie administrat în sarcină şi perioada de alăptare deoarece nu există date suficiente privind utilizarea în aceste perioade.
REACŢII ADVERSE POSIBILE
La pacienţii cu sensibilitate sporită faţă de componentele unguentului, sunt posibile reacții alergice (iritația pielii, prurit, urticarie, edem).
CUM SE PĂSTREAZĂ VIPROSAL B®
A se păstra la temperaturi sub 250C. A nu se păstra în frigider sau congelator. A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.
TERMEN DE VALABILITATE
3 ani.
CONDIȚII DE ELIBERARE DIN FARMACII
Fără rețetă.
-3%
57.23 MDL
59 MDL
Rețetă medicală
COMPOZIŢIA 1 fiolă conţine: substanţa activă: dexketoprofen 50 mg (sub formă de dexketoprofen trometamol) excipienţi: alcool etilic 96%, clorură de sodiu, hidroxid de sodiu (sub forma de solutie 1M) până la pH = 7,4 ± 0,1, apa pentru injecții până la 2,00 ml. FORMA FARMACEUTICĂ Soluţie injectabilă/concentrat pentru soluţie perfuzabilă. DESCRIEREA MEDICAMENTULUI Soluţie limpede, incoloră.
INDICAŢII TERAPEUTICE Tratamentul simptomatic al durerilor acute de intensitate moderată până la severă, în cazul în care administrarea orală nu este indicată, de exemplu durerile postoperatorii, în colica renală şi în lombalgii. DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE Luaţi întotdeauna Dexarom 50 mg/2ml exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur. Medicul dumneavoastră vă va spune care este doza de Dexarom 50 mg/2ml de care aveţi nevoie, în funcţie de tipul, severitatea şi durata simptomelor dumneavoastră. Doza recomandată, în general, este de 1 fiolă (50 mg) de Dexarom 50 mg/2ml la fiecare 8-12 ore. La nevoie, injecţia poate fi repetată doar după 6 ore. În orice caz, nu depăşiţi doza zilnică totală de 150 mg de Dexarom 50 mg/2ml (3 fiole). Utilizaţi tratamentul injectabil doar în perioada acută (adică nu mai mult de două zile). Treceţi pe un analgezic administrat pe cale orală când este posibil. Vârstnicii cu afectarea funcţiei renale şi pacienţii cu probleme renale sau hepatice nu trebuie să depăşească o doză zilnică totală de 50 mg de Dexarom 50 mg/2ml (1 fiolă). Mod de administrare: Dexarom 50 mg/2ml poate fi administrat intramuscular sau pe cale intravenoasă. În cazul administrării intramusculare a Dexarom 50 mg/2ml, soluţia trebuie injectată imediat după aspirarea din fiola colorată, prin injectare lentă intramuscular profund. Soluţia trebuie utilizată doar dacă este limpede şi incoloră. Administrare intravenoasă: Perfuzie intravenoasă: conţinutul unei fiole (2 ml) de Dexarom 50 mg/2ml trebuie diluat într-un volum de 30-100 ml ser fiziologic, soluţie de glucoză 5% sau soluţie Ringer lactat. Soluţia diluată trebuie administrată ca perfuzie intravenoasă lentă, cu durată între 10 şi 30 de minute. Soluţia trebuie protejată întotdeauna de lumină. Bolus intravenos: dacă este necesar, conţinutul unei fiole (2 ml) de Dexarom 50 mg/2ml poate fi administrat sub forma unui bolus intravenos lent cu durată de minim 15 secunde. Instrucţiuni privind manipularea produsului În cazul administrării Dexarom 50 mg/2ml ca bolus intravenos, soluţia trebuie injectată imediat după aspirarea ei din fiola colorată. Pentru administrare ca perfuzie intravenoasă, soluţia trebuie diluată în condiţii aseptice şi protejată de lumină. 3 Înainte de administrare, soluţia trebuie verificată vizual pentru a se asigura că este limpede şi incoloră: nu trebuie utilizată în cazul observării de particule. Trebuie utilizată doar soluţia limpede şi incoloră.
CONTRAINDICAŢII Dexarom 50 mg/2ml soluţie injectabilă/concentrat pentru soluţie perfuzabilă nu trebuie administrat în următoarele cazuri: - hipersensibilitate la dexketoprofen, la alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau la oricare dintre excipienţii medicamentului; - pacienţi la care substanţele cu acţiune similară (de exemplu, acid acetilsalicilic şi alte antiinflamatoare nesteroide) declanşează crize astmatice, spasm bronşic, rinita acută sau provoacă polipi nazali, urticarie sau edem angioneurotic; - pacienţi care au sau cu suspiciune de boală ulceroasă/hemoragie activă sau cu antecedente de boală ulceroasă/hemoragie recurentă (două sau mai multe episoade distincte de ulceraţie sau sângerare dovedită) sau dispepsie cronică; - pacienţi cu hemoragie gastro-intestinală sau altă sângerare activă sau tulburare de coagulare; - pacienţi cu antecedente de hemoragie sau perforaţie gastro-intestinală, legată de tratament anterior cu AINS; - pacienţi care suferă de boala Crohn sau colită ulcerativă; - pacienţi cu antecedente de astm bronşic; - pacienţi cu insuficienţă cardiacă severă; - pacienţi cu afecţiuni renale moderate spre severe (clearance-ul creatininei < 50 ml/min); - pacienţi cu insuficienţă hepatică severă (scor Child-Pugh 10 - 15); - pacienţi cu diateză hemoragică şi alte tulburări de coagulare; - în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină şi al alăptării (vezi pct. 4.6). Dexarom 50 mg/2ml soluţie injectabilă/concentrat pentru soluţie perfuzabilă este contraindicat pentru administrare neuroaxială (intratecal sau epidural) din cauza conţinutului său în alcool etilic.
https://bit.ly/3fbk4MD
INDICAŢII TERAPEUTICE Tratamentul simptomatic al durerilor acute de intensitate moderată până la severă, în cazul în care administrarea orală nu este indicată, de exemplu durerile postoperatorii, în colica renală şi în lombalgii. DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE Luaţi întotdeauna Dexarom 50 mg/2ml exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur. Medicul dumneavoastră vă va spune care este doza de Dexarom 50 mg/2ml de care aveţi nevoie, în funcţie de tipul, severitatea şi durata simptomelor dumneavoastră. Doza recomandată, în general, este de 1 fiolă (50 mg) de Dexarom 50 mg/2ml la fiecare 8-12 ore. La nevoie, injecţia poate fi repetată doar după 6 ore. În orice caz, nu depăşiţi doza zilnică totală de 150 mg de Dexarom 50 mg/2ml (3 fiole). Utilizaţi tratamentul injectabil doar în perioada acută (adică nu mai mult de două zile). Treceţi pe un analgezic administrat pe cale orală când este posibil. Vârstnicii cu afectarea funcţiei renale şi pacienţii cu probleme renale sau hepatice nu trebuie să depăşească o doză zilnică totală de 50 mg de Dexarom 50 mg/2ml (1 fiolă). Mod de administrare: Dexarom 50 mg/2ml poate fi administrat intramuscular sau pe cale intravenoasă. În cazul administrării intramusculare a Dexarom 50 mg/2ml, soluţia trebuie injectată imediat după aspirarea din fiola colorată, prin injectare lentă intramuscular profund. Soluţia trebuie utilizată doar dacă este limpede şi incoloră. Administrare intravenoasă: Perfuzie intravenoasă: conţinutul unei fiole (2 ml) de Dexarom 50 mg/2ml trebuie diluat într-un volum de 30-100 ml ser fiziologic, soluţie de glucoză 5% sau soluţie Ringer lactat. Soluţia diluată trebuie administrată ca perfuzie intravenoasă lentă, cu durată între 10 şi 30 de minute. Soluţia trebuie protejată întotdeauna de lumină. Bolus intravenos: dacă este necesar, conţinutul unei fiole (2 ml) de Dexarom 50 mg/2ml poate fi administrat sub forma unui bolus intravenos lent cu durată de minim 15 secunde. Instrucţiuni privind manipularea produsului În cazul administrării Dexarom 50 mg/2ml ca bolus intravenos, soluţia trebuie injectată imediat după aspirarea ei din fiola colorată. Pentru administrare ca perfuzie intravenoasă, soluţia trebuie diluată în condiţii aseptice şi protejată de lumină. 3 Înainte de administrare, soluţia trebuie verificată vizual pentru a se asigura că este limpede şi incoloră: nu trebuie utilizată în cazul observării de particule. Trebuie utilizată doar soluţia limpede şi incoloră.
CONTRAINDICAŢII Dexarom 50 mg/2ml soluţie injectabilă/concentrat pentru soluţie perfuzabilă nu trebuie administrat în următoarele cazuri: - hipersensibilitate la dexketoprofen, la alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau la oricare dintre excipienţii medicamentului; - pacienţi la care substanţele cu acţiune similară (de exemplu, acid acetilsalicilic şi alte antiinflamatoare nesteroide) declanşează crize astmatice, spasm bronşic, rinita acută sau provoacă polipi nazali, urticarie sau edem angioneurotic; - pacienţi care au sau cu suspiciune de boală ulceroasă/hemoragie activă sau cu antecedente de boală ulceroasă/hemoragie recurentă (două sau mai multe episoade distincte de ulceraţie sau sângerare dovedită) sau dispepsie cronică; - pacienţi cu hemoragie gastro-intestinală sau altă sângerare activă sau tulburare de coagulare; - pacienţi cu antecedente de hemoragie sau perforaţie gastro-intestinală, legată de tratament anterior cu AINS; - pacienţi care suferă de boala Crohn sau colită ulcerativă; - pacienţi cu antecedente de astm bronşic; - pacienţi cu insuficienţă cardiacă severă; - pacienţi cu afecţiuni renale moderate spre severe (clearance-ul creatininei < 50 ml/min); - pacienţi cu insuficienţă hepatică severă (scor Child-Pugh 10 - 15); - pacienţi cu diateză hemoragică şi alte tulburări de coagulare; - în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină şi al alăptării (vezi pct. 4.6). Dexarom 50 mg/2ml soluţie injectabilă/concentrat pentru soluţie perfuzabilă este contraindicat pentru administrare neuroaxială (intratecal sau epidural) din cauza conţinutului său în alcool etilic.
https://bit.ly/3fbk4MD
-3%
52.33 MDL
53.95 MDL
Rețetă medicală
"Ce este Analgin-BP şi pentu ce se utilizează
Analgin-BP conţine оn calitate de substanţă activă metamizol sodic. Medicamentul
оnlătură durerea şi reduce temperatura corpului оn caz de febră.
Analgin-BP se utilizează оn caz de:
- dureri severe acute cauzate de traumatisme sau operaţii chirurgicale,
- colici (dureri spasmodice оn abdomen),
- dureri de origine tumorală (durere canceroasă),
- febră mare care nu răspunde la alte măsuri terapeutice. Cum să utilizați Analgin-BP
Medicul dumneavoastră va decide cвnd şi cum să vă administreze Analgin-BP.
Medicamentul se va administra оn venă sau prin injectare оn muşchi.
Doza este determinată de intensitatea durerii sau febrei şi de sensibilitatea
individuală a răspunsului la Analgin-BP. Este esenţial să se aleagă cea mai
mică doză care controlează durerea şi febra.
Utilizarea la copii şi adolescenţi cu vвrsta sub 18 ani se va limita la cazurile
de urgenţă, conform indicaţiilor stricte, selectate de către profesioniştii din
domeniul sănătăţii.
Pentru copii şi adolescenţi cu vвrsta sub 14 ani doza de metamizol pentru o
administrare constituie 8-16 mg kg greutate corporală.
Adulţilor şi adolescenţilor cu vвrsta peste 15 de ani (> 53 kg) poate fi administrată
o doză de pвnă la 1000 mg. Оn caz de efect insuficient al unei singure
doze, оn funcţie de doza zilnică maximă, doza unică maximă poate fi administrată
pвnă la 4 ori pe zi. Tabelul de mai jos prezintă doza recomandată şi
doza maximă.
Doza pentru administrare parenterală constituie, de obicei, 6-16 mg metamizol
per kg greutate corporală.
Pacienţilor cu vвrsta cuprinsă оntre 3 luni şi 1 an metamizolul se administrează
doar intramuscular. Utilizarea dozelor mai mari de 1000 mg metamizol
parenteral trebuie atent evaluată, datorită dezvoltării posibile a
reacţiilor hipotensive.
Vвrsta
(greutatea
corporală)
Doza pentru o administrare
3-11 luni (5-8 kg) 0,1-0,2 ml Analgin (50-100 mg metamizol sodic)
exclusiv intramuscular
1-3 ani (9-15 kg) 0,2-0,5 ml Analgin (100-250 mg metamizol sodic)
4-6 ani (16-23 kg) 0,3-0,8 ml Analgin (150-400 mg metamizol sodic)
7-9 ani (24-30 kg) 0,4-1 ml Analgin (200-500 mg metamizol sodic)
10-12 ani (31-45 kg) 0,5-1 ml Analgin (250-500 mg metamizol sodic)
13-14 ani (46-53 kg 0,8-1,8 ml Analgin (400-900 mg metamizol sodic)
Adulţi şi adolescenţi
cu vвrsta peste 15 ani
(> 53 kg)
1-2 ml* Analgin (500-1000 mg metamizol sodic)
*- dacă este necesar, doza pentru o administrare poate fi mărită pвnă la 5 ml
(ce corespunde la 2500 mg metamizol), iar doză zilnică - pвnă la 10 ml (ce
corespunde la 5000 mg metamizol).
Modul de administrare depinde de efectul terapeutic scontat şi starea pacientului.
Оn majoritatea cazurilor, administrarea orală este suficientă pentru
a realiza un efect satisfăcător.
Dacă este necesar un efect rapid, este posibilă administrarea prin injecţie intravenoasă
sau intramusculară. La selectarea modului de utilizare, trebuie să
se ia оn considerare riscul mai mare de reacţii anafilactice sau anafilactoide
la utilizarea parenterală.
Analgin-BP se administrează intravenos sau intramuscular (la sugari cu vвrsta
3-11 luni - doar intramuscular). Temperatura soluţiei injectată injectabile
trebuie să fie aproape de temperatura corpului.
Analgin-BP soluţie injectabilă poate fi amestecat sau diluat cu soluţie de
glucoză 5%, soluţie clorură de sodiu 0,9% sau Ringer lactat. Din cauza stabilităţii
limitate a acestor soluţii, acestea trebuie să fie administrate imediat.
Din cauza incompatibilităţii potenţiale, nu se recomandă administrarea
Analgin-BP cu alte medicamente оn aceeaşi seringă sau оntr-un sistem de
perfuzie intravenoasă.
Durata tratamentului depinde de tipul şi severitatea bolii. Terapia pe termen
lung cu Analgin-BP necesită monitorizarea regulată a parametrilor hematologici,
inclusiv a numărului de leucocite."
Analgin-BP conţine оn calitate de substanţă activă metamizol sodic. Medicamentul
оnlătură durerea şi reduce temperatura corpului оn caz de febră.
Analgin-BP se utilizează оn caz de:
- dureri severe acute cauzate de traumatisme sau operaţii chirurgicale,
- colici (dureri spasmodice оn abdomen),
- dureri de origine tumorală (durere canceroasă),
- febră mare care nu răspunde la alte măsuri terapeutice. Cum să utilizați Analgin-BP
Medicul dumneavoastră va decide cвnd şi cum să vă administreze Analgin-BP.
Medicamentul se va administra оn venă sau prin injectare оn muşchi.
Doza este determinată de intensitatea durerii sau febrei şi de sensibilitatea
individuală a răspunsului la Analgin-BP. Este esenţial să se aleagă cea mai
mică doză care controlează durerea şi febra.
Utilizarea la copii şi adolescenţi cu vвrsta sub 18 ani se va limita la cazurile
de urgenţă, conform indicaţiilor stricte, selectate de către profesioniştii din
domeniul sănătăţii.
Pentru copii şi adolescenţi cu vвrsta sub 14 ani doza de metamizol pentru o
administrare constituie 8-16 mg kg greutate corporală.
Adulţilor şi adolescenţilor cu vвrsta peste 15 de ani (> 53 kg) poate fi administrată
o doză de pвnă la 1000 mg. Оn caz de efect insuficient al unei singure
doze, оn funcţie de doza zilnică maximă, doza unică maximă poate fi administrată
pвnă la 4 ori pe zi. Tabelul de mai jos prezintă doza recomandată şi
doza maximă.
Doza pentru administrare parenterală constituie, de obicei, 6-16 mg metamizol
per kg greutate corporală.
Pacienţilor cu vвrsta cuprinsă оntre 3 luni şi 1 an metamizolul se administrează
doar intramuscular. Utilizarea dozelor mai mari de 1000 mg metamizol
parenteral trebuie atent evaluată, datorită dezvoltării posibile a
reacţiilor hipotensive.
Vвrsta
(greutatea
corporală)
Doza pentru o administrare
3-11 luni (5-8 kg) 0,1-0,2 ml Analgin (50-100 mg metamizol sodic)
exclusiv intramuscular
1-3 ani (9-15 kg) 0,2-0,5 ml Analgin (100-250 mg metamizol sodic)
4-6 ani (16-23 kg) 0,3-0,8 ml Analgin (150-400 mg metamizol sodic)
7-9 ani (24-30 kg) 0,4-1 ml Analgin (200-500 mg metamizol sodic)
10-12 ani (31-45 kg) 0,5-1 ml Analgin (250-500 mg metamizol sodic)
13-14 ani (46-53 kg 0,8-1,8 ml Analgin (400-900 mg metamizol sodic)
Adulţi şi adolescenţi
cu vвrsta peste 15 ani
(> 53 kg)
1-2 ml* Analgin (500-1000 mg metamizol sodic)
*- dacă este necesar, doza pentru o administrare poate fi mărită pвnă la 5 ml
(ce corespunde la 2500 mg metamizol), iar doză zilnică - pвnă la 10 ml (ce
corespunde la 5000 mg metamizol).
Modul de administrare depinde de efectul terapeutic scontat şi starea pacientului.
Оn majoritatea cazurilor, administrarea orală este suficientă pentru
a realiza un efect satisfăcător.
Dacă este necesar un efect rapid, este posibilă administrarea prin injecţie intravenoasă
sau intramusculară. La selectarea modului de utilizare, trebuie să
se ia оn considerare riscul mai mare de reacţii anafilactice sau anafilactoide
la utilizarea parenterală.
Analgin-BP se administrează intravenos sau intramuscular (la sugari cu vвrsta
3-11 luni - doar intramuscular). Temperatura soluţiei injectată injectabile
trebuie să fie aproape de temperatura corpului.
Analgin-BP soluţie injectabilă poate fi amestecat sau diluat cu soluţie de
glucoză 5%, soluţie clorură de sodiu 0,9% sau Ringer lactat. Din cauza stabilităţii
limitate a acestor soluţii, acestea trebuie să fie administrate imediat.
Din cauza incompatibilităţii potenţiale, nu se recomandă administrarea
Analgin-BP cu alte medicamente оn aceeaşi seringă sau оntr-un sistem de
perfuzie intravenoasă.
Durata tratamentului depinde de tipul şi severitatea bolii. Terapia pe termen
lung cu Analgin-BP necesită monitorizarea regulată a parametrilor hematologici,
inclusiv a numărului de leucocite."
-3%
26.34 MDL
27.15 MDL
Rețetă medicală
INDICATII TERAPEUTICE
Tratamentul durerii acute
Dismenoree primara
Nimesulid trebuie prescris numai ca a doua linie de tratament. Decizia de a prescrie nimesulid trebuie sa se bazeze pe evaluarea individuala a profilului de risc al pacientului.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Adulti:se administreaza cite 100 mg de 2 ori pe zi,dupa mese. Doza maximale de nimesulid va constitui 200mg/zi divizata in 2 prize,durata curie de tratament fiind cit mai scurta (7-10 zile).
La pacientii virstnici nu este necesara ajustarea dozei.
La copii cu virsta sub 12 ani administrarea de nimesulid este contraindicata.
Adolescenti:deoarece parametrii farmacocinetici sunt identici cu cei caracteristici pentru adulti,nu este necesara ajustarea dozei preparatului. La pacientii cu insuficienta renala severa((сlеаrаnсе-ul creatininei <З0 ml/min) administrarеа produselor medicamentoase се соnlin nimesuIid este contraindicata.
La pacienlii cu insuficienta hepatica produsele medicamentoase се contin nimesulid sunt contraindicate.
Modul de administrare
Conţinutul plicului se va dizolva întru-un pahar cu apă şi se va administra intern.
Tratamentul durerii acute
Dismenoree primara
Nimesulid trebuie prescris numai ca a doua linie de tratament. Decizia de a prescrie nimesulid trebuie sa se bazeze pe evaluarea individuala a profilului de risc al pacientului.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Adulti:se administreaza cite 100 mg de 2 ori pe zi,dupa mese. Doza maximale de nimesulid va constitui 200mg/zi divizata in 2 prize,durata curie de tratament fiind cit mai scurta (7-10 zile).
La pacientii virstnici nu este necesara ajustarea dozei.
La copii cu virsta sub 12 ani administrarea de nimesulid este contraindicata.
Adolescenti:deoarece parametrii farmacocinetici sunt identici cu cei caracteristici pentru adulti,nu este necesara ajustarea dozei preparatului. La pacientii cu insuficienta renala severa((сlеаrаnсе-ul creatininei <З0 ml/min) administrarеа produselor medicamentoase се соnlin nimesuIid este contraindicata.
La pacienlii cu insuficienta hepatica produsele medicamentoase се contin nimesulid sunt contraindicate.
Modul de administrare
Conţinutul plicului se va dizolva întru-un pahar cu apă şi se va administra intern.
-3%
43.41 MDL
44.75 MDL
Rețetă medicală
CE ESTE ANALGIN ŞI PENTU CE SE UTILIZEAZĂ Analgin conţine în calitate de substanţă activă metamizol sodic (analgină). Medicamentul înlătură durerea şi reduce temperatura corpului în caz de febră. Analgin se utilizează în caz de: - dureri severe acute cauzate de traumatisme sau operaţii chirurgicale, - colici (dureri spasmodice în abdomen), - dureri de origine tumorală (durere canceroasă), - febră mare care nu răspunde la alte măsuri terapeutice.
CUM SĂ UTILIZAŢI ANALGIN Medicul dumneavoastră va decide când şi cum să vă administreze Analgin. Medicamentul vi se va administra în venă sau prin injectare în muşchi. Doza este determinată de intensitatea durerii sau febrei şi de sensibilitatea individuală a răspunsului la Analgin. Este esenţial să se aleagă cea mai mică doză care controlează durerea şi febra. Utilizarea la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani se va limita la cazurile de urgenţă, conform indicaţiilor stricte, selectate de către profesioniştii din domeniul sănătăţii. Pentru copii şi adolescenţi cu vârsta sub 14 ani doza de metamizol pentru o administrare constituie 8-16 mg kg greutate corporală. Adulţilor şi adolescenţilor cu vârsta peste 15 de ani (> 53 kg) poate fi administrată o doză de până la 1000 mg. În caz de efect insuficient al unei singure doze, în funcţie de doza zilnică maximă, doza unică maximă poate fi administrată până la 4 ori pe zi. Tabelul de mai jos prezintă doza recomandată şi doza maximă. Doza pentru administrare parenterală constituie, de obicei, 6-16 mg metamizol per kg greutate corporală. Pacienţilor cu vârsta cuprinsă între 3 luni şi 1 an metamizolul se administrează doar intramuscular. Utilizarea dozelor mai mari de 1000 mg metamizol parenteral trebuie atent evaluată, datorită dezvoltării posibile a reacţiilor hipotensive. Vârsta (greutatea corporală) Doza pentru o administrare 3-11 luni (5-8 kg) 0,1-0,2 ml Analgin (50-100 mg metamizol sodic) exclusiv intramuscular 1-3 ani (9-15 kg) 0,2-0,5 ml Analgin (100-250 mg metamizol sodic) 4-6 ani (16-23 kg) 0,3-0,8 ml Analgin (150-400 mg metamizol sodic) 7-9 ani (24-30 kg) 0,4-1 ml Analgin (200-500 mg metamizol sodic) 10-12 ani (31-45 kg) 0,5-1 ml Analgin (250-500 mg metamizol sodic) 13-14 ani (46-53 kg) 0,8-1,8 ml Analgin (400-900 mg metamizol sodic) Adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 15 ani (> 53 kg) 1-2 ml* Analgin (500-1000 mg metamizol sodic) * - dacă este necesar, doza pentru o administrare poate fi mărită până la 5 ml (ce corespunde la 2500 mg metamizol), iar doză zilnică - până la 10 ml (ce corespunde la 5000 mg metamizol). Modul de administrare depinde de efectul terapeutic contat şi starea pacientului. În majoritatea cazurilor, administrarea orală este suficientă pentru a realiza un efect satisfăcător. Dacă este necesar un efect rapid, este posibilă administrarea prin injecţie intravenoasă sau intramusculară. La selectarea modului de utilizarea, trebuie să se ia în considerare riscul mai mare de reacţii anafilactice sau anafilactoide la utilizarea parenterală. Analgin se administrează intravenos sau intramuscular (la sugari cu vârsta 3-11 luni - doar intramuscular). Temperatura soluţiei injectată injectabile trebuie să fie aproape de temperatura corpului. Analgin soluţie injectabilă poate fi amestecat sau diluat cu soluţie de glucoză 5%, soluţie clorură de sodiu 0,9% sau Ringer lactat. Din cauza stabilităţii limitate a acestor soluţii, acestea trebuie să fie administrate imediat. Din cauza incompatibilităţii potenţiale, nu se recomandă administrarea Analgin cu alte medicamente în aceeaşi seringă sau într-un sistem de perfuzie intravenoasă. Durata tratamentului depinde de tipul şi severitatea bolii. Terapia pe termen lung cu Analgin necesită monitorizarea regulată a parametrilor hematologici, inclusiv a numărului de leucocite. Grupe speciale de pacienţi Copii La copii, pentru a reduce febra, de regulă, doza suficientă de metamizol este de 10 mg per kg greutate corporală. Nu se recomandă utilizarea Analgin la copii în primele 3 luni de viaţă, din cauza unui risc crescut de tulburări ale funcţiei rinichilor. Vârstnici La pacienţii vârstnici doza trebuie redusă, deoarece excreţia metaboliţilor poate fi încetinită după administrarea Analgin. Reducerea funcţiei renale şi tulburarea clearance-ului creatininei La această categorie de pacienţi doza trebuie redusă, deoarece eliminarea produselor metabolice poate fi încetinită după administrarea metamizolului. Tulburări ale funcţiei renale sau hepatice Dozele mari trebuie evitate în caz de funcţie renală sau hepatică redusă. Este posibilă utilizarea pe termen scurt, fără reducerea dozei. Utilizarea pe termen lung nu este posibilă.
https://bit.ly/32vSROK
CUM SĂ UTILIZAŢI ANALGIN Medicul dumneavoastră va decide când şi cum să vă administreze Analgin. Medicamentul vi se va administra în venă sau prin injectare în muşchi. Doza este determinată de intensitatea durerii sau febrei şi de sensibilitatea individuală a răspunsului la Analgin. Este esenţial să se aleagă cea mai mică doză care controlează durerea şi febra. Utilizarea la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani se va limita la cazurile de urgenţă, conform indicaţiilor stricte, selectate de către profesioniştii din domeniul sănătăţii. Pentru copii şi adolescenţi cu vârsta sub 14 ani doza de metamizol pentru o administrare constituie 8-16 mg kg greutate corporală. Adulţilor şi adolescenţilor cu vârsta peste 15 de ani (> 53 kg) poate fi administrată o doză de până la 1000 mg. În caz de efect insuficient al unei singure doze, în funcţie de doza zilnică maximă, doza unică maximă poate fi administrată până la 4 ori pe zi. Tabelul de mai jos prezintă doza recomandată şi doza maximă. Doza pentru administrare parenterală constituie, de obicei, 6-16 mg metamizol per kg greutate corporală. Pacienţilor cu vârsta cuprinsă între 3 luni şi 1 an metamizolul se administrează doar intramuscular. Utilizarea dozelor mai mari de 1000 mg metamizol parenteral trebuie atent evaluată, datorită dezvoltării posibile a reacţiilor hipotensive. Vârsta (greutatea corporală) Doza pentru o administrare 3-11 luni (5-8 kg) 0,1-0,2 ml Analgin (50-100 mg metamizol sodic) exclusiv intramuscular 1-3 ani (9-15 kg) 0,2-0,5 ml Analgin (100-250 mg metamizol sodic) 4-6 ani (16-23 kg) 0,3-0,8 ml Analgin (150-400 mg metamizol sodic) 7-9 ani (24-30 kg) 0,4-1 ml Analgin (200-500 mg metamizol sodic) 10-12 ani (31-45 kg) 0,5-1 ml Analgin (250-500 mg metamizol sodic) 13-14 ani (46-53 kg) 0,8-1,8 ml Analgin (400-900 mg metamizol sodic) Adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 15 ani (> 53 kg) 1-2 ml* Analgin (500-1000 mg metamizol sodic) * - dacă este necesar, doza pentru o administrare poate fi mărită până la 5 ml (ce corespunde la 2500 mg metamizol), iar doză zilnică - până la 10 ml (ce corespunde la 5000 mg metamizol). Modul de administrare depinde de efectul terapeutic contat şi starea pacientului. În majoritatea cazurilor, administrarea orală este suficientă pentru a realiza un efect satisfăcător. Dacă este necesar un efect rapid, este posibilă administrarea prin injecţie intravenoasă sau intramusculară. La selectarea modului de utilizarea, trebuie să se ia în considerare riscul mai mare de reacţii anafilactice sau anafilactoide la utilizarea parenterală. Analgin se administrează intravenos sau intramuscular (la sugari cu vârsta 3-11 luni - doar intramuscular). Temperatura soluţiei injectată injectabile trebuie să fie aproape de temperatura corpului. Analgin soluţie injectabilă poate fi amestecat sau diluat cu soluţie de glucoză 5%, soluţie clorură de sodiu 0,9% sau Ringer lactat. Din cauza stabilităţii limitate a acestor soluţii, acestea trebuie să fie administrate imediat. Din cauza incompatibilităţii potenţiale, nu se recomandă administrarea Analgin cu alte medicamente în aceeaşi seringă sau într-un sistem de perfuzie intravenoasă. Durata tratamentului depinde de tipul şi severitatea bolii. Terapia pe termen lung cu Analgin necesită monitorizarea regulată a parametrilor hematologici, inclusiv a numărului de leucocite. Grupe speciale de pacienţi Copii La copii, pentru a reduce febra, de regulă, doza suficientă de metamizol este de 10 mg per kg greutate corporală. Nu se recomandă utilizarea Analgin la copii în primele 3 luni de viaţă, din cauza unui risc crescut de tulburări ale funcţiei rinichilor. Vârstnici La pacienţii vârstnici doza trebuie redusă, deoarece excreţia metaboliţilor poate fi încetinită după administrarea Analgin. Reducerea funcţiei renale şi tulburarea clearance-ului creatininei La această categorie de pacienţi doza trebuie redusă, deoarece eliminarea produselor metabolice poate fi încetinită după administrarea metamizolului. Tulburări ale funcţiei renale sau hepatice Dozele mari trebuie evitate în caz de funcţie renală sau hepatică redusă. Este posibilă utilizarea pe termen scurt, fără reducerea dozei. Utilizarea pe termen lung nu este posibilă.
https://bit.ly/32vSROK
-3%
29.20 MDL
30.10 MDL