Mexidol 5% 5ml sol.inj. N5

MEXIDOL
Soluţie injectabilă
PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice

Mexidol are acţiune antihipoxică, membranoprotectoare, nootropă, anticonvulsivă, anxiolitică, măreşte rezistenţa organismului la stres. Măreşte rezistenţa organismului la acţiunea diferitor factori nocivi şi stări patologice dependente de oxigen. Mexidol ameliorează metabolismul şi aprovizionarea cu sânge a creierului, îmbunătăţeşte microcirculaţia şi proprietăţile reologice ale sângelui, reduce agregarea plachetară. Stabilizează structurile membranare ale celulelor sanguine în caz de hemoliză. Posedă acţiune hipolipidemiantă, reduce concentraţia colesterolului general şi a lipoproteinelor de densitate joasă. Reduce toxemia enzimatică şi intoxicaţia endogenă în pancreatitele acute. Mecanismul de acţiune este determinat de proprietăţile sale antihipoxice, antioxidante şi membranoprotectoare. Mexidol inhibă peroxidarea lipidelor, majorează activi tatea superoxidismutazei, măreşte raportul lipide-proteine, reduce viscozitatea membranelor, mărindu-le fluiditatea. Modulează activitatea enzimelor membranare, a complexelor de receptori, majorând capacitatea acestora de a interacţiona cu liganzii; contribuie la menţinerea organizării structural-funcţionale a membranelor biologice, transportul neuromediatorilor şi ameliorarea transmisiunii sinaptice. Mexidol măreşe concentraţa de dopamină în sistemul nervos central. Provoacă o intensificare a activării compensatorii a glicolizei anaerobe şi reduce gradul de inhibare a proceselor de oxidare în ciclul Krebs în condiţi de hipoxie, însoţită de majorarea concentraţiei de ATP şi creatininfosfat, activarea funcţiilor de sinteză a energiei în mitocondrii, stabilizează membranele celulare. Mexidol normalizează procesele metabolice în miocardul ischemic, reduce dimensiunile zonei de necroză, restabileşte şi ameliorează activi tatea electrică şi contractilitatea miocardului, diminuează consecinţele sindromului de reperfuzie în insuficienţa coronariană acută. Potenţează efectul antianginos al nitraţilor. Mexidol contribuie la păstrarea celulelor ganglionare ale retinei şi a fibrelor nervului optic în neuropatie progresivă, cauzate de ischemia şi hipoxia cronică. Ameliorează activitatea funcţională a retinei şi a nervului optic, mărind acuitatea vizuală.
INDICAŢII TERAPEUTICE

- Tulburări acute ale circulaţiei cerebrale;

- traumatism cranio-cerebral de gravitate uşoară, consecinţele traumatismelor cranio-cerebrale;

- encefalopatie discirculatorie;

- sindrom de distonie neurovegetativă;

- tulburări cognitive uşoare de geneză aterosclerotică;

- tulburări anxioase în stări nevrotice şi de tip nevrotic;

- infarct acut de miocard (din primele zile) în componenţa terapiei complexe;

- glaucom cu unghi deschis primar în diverse stadii, în componenţa terapiei complexe;

- jugularea sindromului de abstinenţă în caz de alcoolism cu predominarea tulburărilor de tip nevrotic şi vegetativ-vasculare;

- intoxicaţii acute cu antipsihotice;

- stări astenice, profilaxia afecţiunilor somatice apărute sub influenţa factorilor şi suprasolicitărilor extreme;

- procese purulent-inflamatorii acute în cavitatea abdominală (pancreatită acută necrotică, peritonită) în componenţa terapiei complexe.

DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE

Intramuscular sau intravenos (în jet sau în perfuzie).

Pentru administrarea prin perfuzie intravenoasă Mexidol se va dilua cu soluţie clorură de sodiu 0,9%. În jet Mexidol se administrează lent timp de 5-7 minute, prin perfuzie intravenoasă-cu viteza 40-60 picături/minut. Doza maximă nictemerală nu trebuie să depăşească 1200 mg.

În tulburări acute ale circulaţiei cerebrale Mexidol se administrează în primele 10-14 zile prin perfuzie intravenoasă, câte 200-500 mg de 2-4 ori pe zi, apoi intramuscular câte 200-250 mg de 2-3 ori pe zi timp de 2 săptămâni.

În traumatisme cranio-cerebrale şi consecinţele traumatismelor cranio- cerebrale Mexidol se administrează timp de 10-15 zile prin perfuzie intravenoasă, câte 200-500 mg de 2-4 ori pe zi.

În encefalopatie discirculatorie decompensată Mexidol se administrează intravenos în jet sau în perfuzie în doza 200-500 mg de 1-2 ori pe zi timp de 14 zile. Ulterior-intramuscular câte 100-250 mg pe zi timp de următoarele 2 săptămâni.

Pentru profilaxia de cură a encefalopatiei discirculatorii Mexidol se administrează intramuscular în doza zilnică 200-250 mg de 2 ori pe zi timp de 10-14 zile. În tulburări cognitive uşoare la pacienţii vârstnici şi în tulburări anxioase Mexidol se administrează intramuscular în doza 100-300 mg pe zi timp de 14-30 zile.

În infarct acut de miocard în componenţa terapiei complexe Mexidol se administrează intravenos sau intramuscular timp de 14 zile, pe fondalul terapiei tradiţionale a infarctului de miocard, ce include nitraţi, beta-adrenoblocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, trombolitice, anticoagulante şi antiagregante, de asemenea remedii simptomatice conform indicaţiilor. În primele 5 zile, pentru atingerea efectului maxim, Mexidol se administrează preferabil intravenos, în următoarele 9 zile preparatul poate fi administrat intramuscular. Administrarea intravenoasă a preparatului se efectuează prin perfuzie intravenoasă, lent (pentru evitarea reacţiilor adverse) cu soluţie clorură de sodiu 0,9% sau soluţie glucoză 5% în volum de 100-150 ml timp de 30-90 minute. La necesitate este posibilă administrarea intravenoasă în jet, lent, timp de cel puţin 5 minute. Administrarea Mexidol (intravenoasă sau intramusculară) se efectuează de 3 ori pe zi, peste fiecare 8 ore. Doza terapeutică constituie 6-9 mg/kg/zi, doza pentru o administrare-2-3 mg/kg. Doza maximă zilnică nu trebuie să depăşească 800 mg, doza maximă pentru o administrare-250 mg.

În glaucom cu unghi deschis în diverse stadii, în componenţa terapiei complexe Mexidol se administrează intramuscular câte 100-300 mg pe zi, de 1-3 ori pe zi, timp de 14 zile.

În sindrom de abstinenţă alcoolică Mexidol® se administrează în doza 200-500 mg prin perfuzie intravenoasă sau intramuscular de 2-3 ori pe zi timp de 5-7 zile.

În intoxicaţii acute cu antipsihotice Mexidol se administrează intravenos în doza 200- 500 mg pe zi timp de 7-14 zile.

În procese purulent-inflamatorii acute în cavitatea abdominală (pancreatită acută necrotică, peritonită) Mexidol se indică din primele zile atât în perioada preoperatorie, cât şi în cea postoperatorie. Dozele administrate depind de forma şi severitatea maladiei, gradul de răspândire a procesului, particularităţile evoluţiei clinice. Suspendarea preparatului se va efectua treptat, doar după obţinerea efectului pozitiv clinic şi de laborator stabil.

În pancreatită acută edematoasă (interstiţială) Mexidol se indică câte 200-500 mg de 3 ori pe zi, prin perfuzie intravenoasă (în soluţie clorură de sodiu 0,9%) şi intramuscular. În pancreatită necrotică forma uşoară-câte 100-200 mg de 3 ori pe zi prin perfuzie intravenoasă (în soluţie clorură de sodiu 0,9%) şi intramuscular.

În formele de gravitate medie - câte 200 mg de 3 ori pe zi, prin perfuzie intravenoasă (în soluţie clorură de sodiu 0,9%). În formele severe-sub formă de puls-terapie 800 mg în primele zile, de 2 ori pe zi; apoi câte 200-500 mg de 2 ori pe zi, cu scăderea treptată a dozei nictemerale. În formele extrem de severe-în doza iniţială 800 mg pe zi până la jugularea stabilă a manifestărilor şocului pancreatogen, după stabilizarea stării-câte 300-500 mg de 2 ori pe zi prin perfuzie intravenoasă (în soluţie clorură de sodiu 0,9%), cu reducerea treptată a dozei nictemerale.

REACŢII ADVERSE

Tulburări gastrointestinale: greaţă, xerostomie, gust metalic în gură, halenă.

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale: senzaţie de zgîrîeturi în gât, disconfort în cutia toracică.

Tulburări ale sistemului nervos: somnolenţă.

Tulburări ale sistemului imunitar: reacţii alergice.

CONTRAINDICAŢII

Hipersensibilitate individuală la preparat.

Tulburări acute ale funcţiei hepatice şi renale.

Sarcina şi perioada de alăptare.

Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani

SUPRADOZAJ

Simptome: exacerbarea reacţiilor adverse.

Tratament: suspendarea temporară a preparatului. Terapie simptomatică.

ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE

Conţine metabisulfit de sodiu. În cazuri unice, în special la pacienţii predispuşi cu astm bronşic în caz de hipersensibilitate la sulfiţi este posibilă dezvoltarea reacţiilor de hipersensibilitate grave.

Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare

Este contraindicat.

Influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje

În timpul tratamentului se recomandă precauţie la conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor.

INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE                                                Potenţează acţiunea anxioliticelor benzodiazepinice, remediilor anticonvulsivante (carbamazepină), a remediilor antiparkinsonienelor (levodopa) şi nitraţilor. Reduce efectele toxice ale etanolului.