Antihipertensive

Ce este Candesartan Atb și pentru a se folosi
Numele acestui medicament este Candesartan Atb. Substanta activă este candesartan cilexetil. Acesta face parte din grupul de medicamente denumite antagonişti ai receptorului angiotensinei II. Acţionează prin relaxarea şi lărgirea vaselor dumneavoastră de sânge. Acest lucru ajută la scaderea tensiunii arteriale. De asemenea, face mai usoară sarcina inimii dumneavoastră de a pompa sângele către toate părțile corpului dumneavoastră. Acest medicament este utilizat pentru:
-tratarea tensiunii arteriale mari (hipertensiune arterială) la copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani.
-tratarea copiilor adulți cu insuficiență cardiacă cu funcție afectată a mușchiului cardiac, când nu pot fi utilizați inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA), sau suplimentar inhibitorilor ECA când simptomele persistă în ciuda tratamentului și când nu pot fi utilizați antagonişti ai receptorilor de mineralocorticoizi (ARM). Inhibitorii ECA și ARM sunt medicamente pentru tratarea insuficienței cardiace. Cum să utilizaţi Candesartan Atb

Utilizați întotdeauna acest medicament exact așa cum va spus medicul sau farmacistul. Discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteți sigur.
Este important să luați Candesartan Atb în fiecare zi.
fiecare lua Candesartan Atb cu sau fara alimente.
Înghiţiţi comprimatul cu un pahar cu apă.
Încercați să vă comprimați să luați oră, în fiecare dată. Acest lucru vă va ajuta să ţineţi minte să îl luaţi.
Hipertensiune arterială

-Doza recomandată de Candesartan Atb este de 8 mg, o dată pe zi. Medicul dumneavoastră poate crește această doză la 16 mg, o dată pe zi și apoi până la 32 mg, o dată pe zi, în funcție de răspunsul tensiunii arteriale.
-La un exemplu de probleme, cum sunt cei cu probleme la nivelul ficatului, la nivelul rinichilor sau cei care au pierdut recent lichide din organism, prin vărsături sau diare sau prin utilizarea de comprimate administrate pentru eliminarea apei, medicul po dozial prescrie inițial. mai mică.
-Unii pot de rasă neagră să prezinte un redus la acest tip de medicamente, când se administrează singuri și aceștia pot avea nevoie de o doză mai mare.
Utilizarea copiilor și adolescenților cu hipertensiune arterială
Copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani:
Doza inițială recomandată este de 4 mg candesartan o dată pe zi. Pentru copiii cu greutatea <50 kg: în cazul unor persoane care să aibă o tensiune arterială nu este controlată adecvată, medicul dumneavoastră poate decide ca să fie crescută până la maximum 8, o dată pe zi. Pentru copiii cu greutatea ≥ 50 kg: în cazul unor oameni ai tensiunii arteriale nu este controlată adecvat, medicul poate decide ca doza să fie crescută la 8 mg, o dată pe zi și apoi peo la dat 16 mg, dată pe zi șzii. apoi la dat.
Insuficienta cardiaca la adulti

-Doza inițială recomandată de candesartan este de 4 mg, o dată pe zi. Medicul dumneavoastră vă poate crește doza prin dublarea dozei la intervalul de cel puțin 2 săptămâni, până la 32 mg, o dată pe zi. Acest medicament poate fi luat împreună cu alte medicamente pentru insuficiență cardiacă și medicul dumneavoastră vă decide acest tratament este potrivit pentru dumneavoastră. Posibilitate de reacție adversă

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacții adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Întrerupeți administrarea de candesartan și solicitați ajutor medical imediat dacă prezentați oricare dintre următoarele reacții alergice: • dificultăți în respirație, cu sau fără umflarea feței, buzelor, limbii și / sau gâtului • umflarea feței, buzelor, limbii și / sau gâtului, care pot provoca. dificultăţi la înghiţire • mâncărime severă a pielii (cu băşici).
Candesartan poate provoca o reducere a numărului de globule albe din sânge. Rezistența dumneavoastră la infecții poate fi scăzută și poate observa oboseală, infecție sau febră. Dacă se întâmplă acest lucru, adresați-vă medicului dumneavoastră. Medicul dumneavoastră poate să vă facă ocazional analize de sânge pentru a verifica dacă acest medicament are vreun efect asupra sângelui dumneavoastră (agranulocitoză).
Alte posibilități adverse de răspuns, inclusiv:
frecvente
• Senzaţie de ameţeală/rotire.
• Durere de cap.
• Infecție respiratorie.
• Tensiune arterială mică. Aceasta vă poate face să vă simțiți slăbit sau ametit.
• Modificari ale rezultatelor analizelor de sânge:
- creșterea cantității de potasiu din sângele dumneavoastră, în special dacă aveți probleme cu rinichii sau insuficiență cardiacă. Dacă este severă poate observa oboseală, slăbiciune, ritm neregulat al inimii sau furnicături și amorțeli.
• Efecte asupra modului în care funcționează rinichii dumneavoastră, în special dacă aveți probleme cu rinichii sau insuficiență cardiacă. În cazuri foarte rare, poate apărea insuficientă renală.
Foarte rare
• Umflarea feţei, buzelor, limbii şi/sau gâtului.
• Scădere a celulelor roşii sau albe din sânge. observa oboseală, infection sau febră.
• Erupție trecătoare pe piele, erupție nodulară (urticarie).
• Mâncarime.
• Durere de spate, dureri articulare si musculare.
• Modificări ale modului în care funcționează ficatul dumneavoastră, inclusiv inflamarea ficatului (hepatită). puteți observa oboseală, îngălbenirea pielii și a albului ochilor și simptome asemănătoare gripei.
• Greata.
• Modificări ale rezultatelor analizelor de sânge: - cantitatea scăzută de sodiu în sânge. Dacă achasta este severă poate observa oboseală, lips de energie sau crampe musculare.
• Tuse.

Indicaţii terapeutice
- tratamentul hipertensiunii arteriale;
- tratamentul insuficienţei cardiace simptomatice;
- prevenţia insuficienţei cardiace simptomatice la pacienţii cu disfuncţie ventriculară stângă
asimptomatică (fracţia de ejecţie ≤35%) (vezi pct. „Proprietăți farmacologice”). Doze şi mod de administrare
Comprimatele trebuie înghițite întregi, cu o cantitate de lichid, indiferent de orele meselor.
Medicamentul trebuie luat la aceeași oră în timpul zilei.
Linia mediană este destinată exclusiv pentru facilitarea administrării comprimatului (prin ruperea
comprimatului în două jumătăți).
Dacă este necesară administrarea unei doze de 2,5 mg enalapril, se recomandă utilizarea altor
preparate de enalapril în doza și forma farmaceutică corespunzătoare.
Regimul de dozare se stabilește individual, în funcție de starea pacientului.
Hipertensiunea arterială
Doză inițială recomandată de enalapril este de 5 mg/zi până la 20 mg/zi, în funcţie de gradul
hipertensiunii arteriale şi de starea clinică a pacientului. În hipertensiune arterială uşoară, doza
iniţială recomandată este de 5 până la 10 mg.
Pacienţii cu sistemul renină-angiotensină-aldosteron puternic activat (de exemplu, hipertensiune
arterială renovasculară, depleţie de sare şi/sau volemică, decompensare cardiacă sau hipertensiune
arterială severă) pot prezenta o scădere marcată a tensiunii arteriale după administrarea dozei
iniţiale. La aceşti pacienţi se recomandă o doză iniţială maximă de 5 mg enalapril, iar tratamentul
trebuie iniţiat sub supraveghere medicală.
Tratamentul anterior cu doze mari de diuretice poate determina depleţie volemică şi creşterea
riscului de producere a hipotensiunii arteriale la iniţierea tratamentului cu enalapril. La aceşti
pacienţi se recomandă administrarea unei doze iniţiale maxime de 5 mg. Dacă este posibil,
tratamentul cu diuretice trebuie întrerupt pentru 2-3 zile înaintea iniţierii tratamentului cu enalapril.
Funcţia renală şi potasemia trebuie monitorizate.
Ajustarea dozei se efectuează în funcție de efectul clinic obținut. Doza uzuală zilnică de întreţinere
este 20 mg, iar doza zilnică maximă de întreţinere este 40 mg enalapril.
Insuficienţă cardiacă/disfuncţie ventriculară stângă asimptomatică
În tratamentul insuficienţei cardiace simptomatice, enalapril se utilizează în asociere cu diuretice şi,
atunci când este cazul, cu digitalice sau beta-blocante. Doza iniţială de enalapril la pacienţii cu
insuficienţă cardiacă simptomatică sau disfuncţie ventriculară stângă asimptomatică este 2,5 mg o
dată pe zi. Pentru a observa efectul iniţial asupra presiunii arteriale, doza inițială de enalapril trebuie
administrată sub supraveghere medicală atentă. În absenţa sau după tratamentul eficace al
hipotensiunii arteriale simptomatice, doza de enalapril trebuie crescută treptat până la doza de
întreţinere uzuală de 20 mg (administrată în doză unică sau divizată în 2 prize). În acest caz, este
necesar să se ia în considerare tolerabilitatea pacientului la enalapril. Se recomandă titrarea dozei
într-o perioadă de 2 până la 4 săptămâni. Doza zilnică maximă este de 40 mg, divizată în 2 prize.  *Sunt necesare precauţii speciale la pacienţii cu insuficienţă renală sau la cei care utilizează
diuretice. Dacă este necesară administrarea dozei de 2,5 mg enalapril, se recomandă utilizarea altor
medicamente care conțin enalapril în doza și forma farmaceutică corespunzătoare. Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la enalapril, oricare dintre excipienții din compoziția medicamentului sau la
oricare alt inhibitor al ACE;
- antecedente de angioedem (inclusiv asociat cu administrarea unui inhibitor ECA);
- angioedem ereditar sau idiopatic;
- al doilea și al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. „Atenţionări şi precauţii speciale pentru
utilizare” și „Sarcina şi alăptarea”);
- administrarea în combinație cu medicamente care conțin aliskiren la pacienții cu diabet zaharat
sau tulburări a funcției renale (rata de filtrare glomerulară mai mică de 60 ml/min/1,73 m2
) (vezi
pct. „Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare” și „Proprietăți farmacodinamice”). https://bit.ly/3BgKCGh

Doze si administrare:
HTA: 10-40 mg, o data/zi (IR: scad doza). IC: initial 2,5 mg/zi, doza de intretinere 5-20 mg, o data/zi.

Contraindicatii:
Hipersensibilitare la lisinopril sau alt IEC; sarcina si alaptare.

Atentionari:
Prudenta in hTA; pacienti cu pierderi de sodiu; cardiopatie ischemica; tulburari cerebrovasculare; monitorizarea potasemiei si hemoleucogramei; varstnici; IR; copii; interactiuni medicamentoase cu indometacin; sarcina si alaptare.

Reactii adverse:
Vertij, cefalee, oboseala, diaree, tuse, disconfort la nivelul pieptului, febra, angina pectorala, hTA ortostatica, dureri abdominale, anorexie, constipatie, guta, dureri de oase sau de oold, depresie, somnolenta, insomnie, bronsita, sinuzita, oligurie, azotemie progresiva, IRA, infectii urinare, tulburari de vedere, prurit, vasculita, edeme angioneurotice, a glotei si/sau laringelui, cresteri minore ale uremiei si ale creatininei serice.

Ce este Lisinocor şi pentru ce se utilizează
Lisinocor aparţine unui grup de medicamente numite inhibitori ECA (inhibitori ai
enzimei de conversie a angiotensinei). Lisinoprilul este un medicament hipotensiv,
el dilată vasele sanguine, ajutând inima dumneavoastră să pompeze sângele la
nivelul întregului corp. Acest lucru reduce tensiunea dumneavoastră arterială.
Lisinocor se utilizează pentru tratamentul:
• tensiunii arteriale mari (hipertensiune);
• insuficienţei cardiace cornice, în care inima pompează cu dificultate sângele
la nivelul întregului corp;
• atacului de cord suferit recent (infarct miocardic);
• afecţiunilor renale datorate diabetului zaharat tip II şi tensiunii arteriale
mari. Cum să utilizaţi Lisinocor
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul
dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu
farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Odată ce aţi început să luaţi Lisinocor medicul dumneavoastră poate să vă solicite
analize de sânge. Medicul dumneavoastră vă poate ajusta doza, astfel încât să se
administreze cantitatea potrivită de medicament pentru dumneavoastră.
Atunci când luaţi medicamentul:
Înghiţiţi comprimatul cu un pahar cu apă.
Încercaţi să luaţi comprimatele în acelaşi timp, în fiecare zi. Nu contează dacă luaţi
Lisinocor înainte sau după masă.
Luaţi Lisinocor atâta timp, cât medicul dumneavoastră vă va spune, acesta este
un tratament pe termen lung. Este important să luaţi Lisinocor în fiecare zi.
Atunci cand luaţi prima doză:
Aveţi grijă deosebită atunci, când luaţi prima doză de Lisinocor sau dacă doza
dumneavoastră este crescută, pentru că poate provoca o scădere mai mare a
tensiunii arteriale decât dozele următoare.
Se poate să vă simţiţi ameţit sau uşor confuz. Dacă se întâmplă acest lucru,
trebuie să vă întindeţi. Dacă sunteţi îngrijorat, vă rugăm să discutaţi cu medicul
dumneavoastră cât mai curând posibil. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, deşi
acestea nu se manifestă la toate persoanele.
Dacă prezentaţi oricare dintre următoarele reacţii, incetaţi să luaţi Lisinocor şi
consultaţi imediat medicul dumneavoastră:
 Reacţii alergice severe (rare, pot afecta pană la 1 din 1000 persoane).
Semnele pot include apariţia bruscă de:
- Umflare a feţei, buzelor, limbii sau gatului. Acest lucru poate face dificilă
posibilitatea de a inghiţi.
- Umflare severă sau bruscă a mainilor, picioarelor şi gleznelor.
- Dificultate in respiraţie.
- Mancarimi severe ale pielii (cu umflături).
 Tulburări severe ale pielii, ca o erupţie bruscă sau neaşteptată sau ca o
arsură, de culoare roşie sau cu descuamarea pielii (foarte rar, pot afecta
pană la 1 din 10000 persoane).
 O infecţie cu simptome cum sunt febră şi deteriorarea gravă a stării
generale, sau febră cu simptome de infecţie locală, cum sunt dureri de
gat/de faringe/de gură sau probleme urinare (foarte rare, pot afecta pană la
1 din 10000 persoane). https://bit.ly/3wNq9W5

Ce este Ebrantil şi pentru ce se utilizează?
Urapidilul, substanța activă din Ebrantil, este un antihipertensiv din grupul blocantelor receptorilor
angiotensinici. Pe de o parte, acesta reduce rezistența vasculară generală (datorită acțiunii de
blocare a alfa-adrenoreceptorilor), dilatând, astfel vasele periferice și reducând tensiunea arterială.
Pe de altă parte, previne reacția corespunzătoare (creșterea frecvenței cardiace) a sistemului nervos
vegetativ. Astfel, frecvența contracțiilor inimii rămâne în esență stabilă.
Indicații pentru utilizare:
- Criză hipertensivă (tulburarea bruscă a reglării tensiunii arteriale cu valori ale tensiunii arteriale
crescute peste 230/120 mm col. Hg).
- Boală hipertensivă severă şi foarte severă, de asemenea, hipertensiune arterială rezistentă la
tratament.
- Scăderea controlată a tensiunii arteriale în timpul sau după intervenţie chirurgicală, datorită
tensiunii arteriale crescute sau crizelor vasculare.
Cum trebuie utilizat Ebrantil?
Administrarea trebuie efectuată cu participarea medicului.
Ebrantil în fiole este utilizat intravenos sub formă de injecție sau perfuzie (cu soluție salină sau
soluție glucoză 5% sau 10%) la pacienții aflați în poziție decubit dorsal.
Durata maximă a administrării medicamentului este 7 zile.
Doza recomandată este:
Criză hipertensivă severă și foarte severă și forme refractare de hipertensiune:
Injecție intravenoasă în bolus:
10-50 mg urapidil este injectat intravenos lent, sub controlul permanent al tensiunii arteriale a
sângelui. Pe parcursul câtorva (2-5) minute după injecție se observă scăderea tensiunii arteriale. În
funcție de efectul clinic, este posibilă perfuzia recurentă a medicamentului.
Perfuzie intravenoasă cu picătura sau perfuzie continuă cu ajutorul perfuzorului:
250 mg urapidil (=10 fiole Erbantyl 25 mg) se adaugă la 500 ml soluție perfuzabilă compatibilă
(de ex. soluție izotonică salină sau soluție glucoză 5% sau 10%).
Dacă se utilizează un perfuzor pentru perfuzia dozei de întreținere, 100 mg de urapidil (= 4 fiole
Ebrantil 25 mg) se injectează în seringa perfuzorului și se diluează pana la un volum de 50 ml cu
soluție perfuzabilă compatibilă (vezi mai sus).
Rata maximă a perfuziei - 4 mg per 1 ml de soluție perfuzabilă (= 8 fiole Ebrantil 25 mg în 50 ml
de soluție perfuzabilă).
4
Viteza de administrare:
Viteza de perfuzare prin picurare depinde de răspunsul individual al tensiunii arteriale.
Viteza inițială recomandată - 2 mg/min.
[Aceasta este 250 mg (= 50 ml) Ebrantil + 500 ml soluție perfuzabilă (1 mg = 2,2 ml).
Sau 100 mg (= 20 ml) Ebrantil + 30 ml soluție perfuzabilă în seringa de 50 ml a perfuzorului (1
mg = 0,5 ml)].
Gradul de reducere a tensiunii arteriale este determinat de doza perfuzată în primele 15
minute. Ulterior, tensiunea arterială stabilită poate fi menținută cu doze mult mai mici.
Doza de întreținere: în medie 9 mg/oră.
Care sunt reacţiile adverse posibile?
Similar cu toate medicamentele, acest medicament poate provoca, de asemenea, reacții adverse,
care cu toate acestea, nu apar în mod necesar la toți pacienții.
Pentru a evalua reacțiile adverse sunt utilizate următoarele frecvențe:
Foarte frecvente: pot afecta mai mult de 1 din 10 pacienți
Frecvente: pot afecta până la 1 din 10 pacienți
Mai puțin frecvente: pot afecta până la 1 la 100 de pacienți
Rare: pot afecta până la 1 la 1000 de pacienți
Foarte rare: pot afecta până la 1 la 10 000 de pacienți
Cu frecvență necunoscută: frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile
Din cauza reducerii tensiunii arteriale, în special la începutul tratamentului, următoarele reacții
adverse - majoritatea temporare - pot apărea:
• frecvente
amețeli, dureri de cap, greață.
• mai puțin frecvente
palpitații, încetinirea sau accelerarea frecvenței contracțiilor inimii, aritmie, greață, vărsături,
diaree, uscăciune a gurii, scăderea tensiunii arteriale la schimbarea poziției (tulburare ortostatică),
oboseală, insomnie, transpirație crescută.
6
• rare
rinită, reacții alergice, cum ar fi mâncărime, roșeață, senzație de căldură și erupții cutanate, erecție
constantă (priapism), umflare alergică, dureroasă a pielii și mucoaselor, în special în regiunea feței,
urticarie.
• foarte rare
agitație, urinare crescută, creșterea incidenței incontinenței urinare, scăderea numărului de
trombocite. https://bit.ly/3rn1WF0

CE ESTE VASOREX SI PENTRU CE SE UTILIZEAZA

Vasorex apartine grupului de medicamente denumite blocante ale canalelor de calciu. Vasorex este indicat in tratamentul: tensiunii arteriale crescute; durerilor in piept datorate ingustarii arterelor coronariene ale muschiului inimii (angina pectorala) sau forma mai rara a durerilor in piept determinate de constrictia arterelor coronariene ale muschiului inimii (angina vasospastica).

Daca suferiti de tensiune arteriala crescuta, Vasorex actioneaza prin dilatarea vaselor de sange din inima, astfel incat sangele trece prin ele cu mai multa usurinta.

Daca suferiti de angina, Vasorex actioneaza prin imbunatatirea alimentarii cu sange a muschiului inimii, care apoi primeste mai mult oxigen si astfel este prevenita durerea in piept. Vasorex nu indeparteaza imediat durerea in piept in cazul anginei.  CUM SA UTILIZATI VASOREX

Utilizati intotdeauna Vasorex exact asa cum v-a spus medicul dumneavoastra. Trebuie sa discutati cu medicul dumneavoastra sau cu farmacistul daca nu sunteti sigur.

Adulti:

Doza uzuala este de 5 mg zilnic. Daca este necesar, doza poate fi crescuta la 10 mg o data pe zi dupa

2-4 saptamani.

Varstnici:

Doza trebuie ajustata. Urmati intotdeauna indicatiile medicului. Orice crestere a dozei necesita

precautie.

Pacienti cu insuficienta hepatica:

Doza trebuie redusa. Urmati intotdeauna indicatiile medicului.

Comprimatele trebuie luate cu un pahar cu apa.



Daca utilizati mai mult decat trebuie din Vasorex

Daca din greseala utilizati prea multe comprimate, pot apare urmatoarele simptome: ameteli pronuntate si/sau senzatie de cap usor, dificultati in respiratie, cresterea frecventei urinare.

Mergeti la cel mai apropiat spital, unitatea de primiri urgente sau spuneti imediat medicului dumneavoastra.

Daca uitati sa utilizati Vasorex

Daca uitati sa luati un comprimat, puteti sa-l luati pana la 12 ore de la ora dumneavoastra obisnuita de administrare. Daca au trecut mai mult de 12 ore, nu mai trebuie sa luati doza uitata, ci sa luati urmatoarea doza la ora dumneavoastra obisnuita. Nu luati o doza dubla pentru a compensa doza uitata.

Daca incetati sa utilizati Vasorex

Tratamentul trebuie intrerupt sau schimbat numai la indicatiile medicului dumneavoastra.

Daca aveti orice intrebari suplimentare cu privire la acest produs, adresati-va medicului dumneavoastra sau farmacistului. REACTII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, Vasorex poate provoca reactii adverse, cu toate ca nu apar la toate persoanele.

Reactii adverse grave

Reactii adverse foarte rare (acestea apar la mai putin de 1 din 10000 pacienti, inclusiv cazurile izolate): reactii cutanate grave, de exemplu, inflamarea pielii si ulceratii ale pielii, umflarea fetei, laringelui, mainilor, picioarelor si probleme de respiratie (edem angioneurotic).

Daca apare vreuna dintre aceste reactii adverse, trebuie sa mergeti imediat la medic.

Alte reactii adverse

Reactii adverse foarte frecvente (acestea apar la mai mult de 1 din 10 pacienti): umflarea gleznelor.

Reactii adverse frecvente (acestea apar la mai putin de 1 din 10 pacienti, dar la mai mult de 1 din 100 pacienti): dureri de cap (in special la inceputul tratamentului), somnolenta, ameteli, slabiciune generala, palpitatii, greata, indigestie, dureri abdominale, inrosirea fetei cu senzatie de caldura, in special la inceputul tratamentului.

Reactii adverse mai putin frecvente (acestea apar la mai putin de 1 din 100 pacienti, dar la mai mult de 1 din 1000 pacienti): dezvoltarea sanilor la barbati, stare generala de rau, uscaciunea gurii, frisoane, furnicaturi la nivelul pielii, transpiratie excesiva, tulburari de vedere, tiuituri in urechi, sunete in urechi, tulburari ale somnului, iritabilitate, depresie, stare de lesin, accelerarea batailor inimii, dureri in piept, agravarea anginei pectorale (la inceputul tratamentului).

Tensiune arteriala scazuta, scurtarea respiratiei, stranut/secretii nazale, simptome de raceala, varsaturi, diaree, constipatie, umflarea gingiilor, eruptie trecatoare pe piele, mancarimi, urticarie, caderea parului, decolorarea pielii, purpura, crampe, dureri de spate, musculare si articulare, urinari frecvente, cresteri sau scaderi in greutate, inflamarea venelor.

Reactii adverse rare (acestea apar la mai putin de 1 din 1000 pacienti, dar la mai mult de 1 din 10000 pacienti): confuzie, modificari ale dispozitiei, anxietate, cresterea valorilor enzimelor hepatice, icter si hepatita.

Reactii adverse foarte rare (acestea apar la mai putin de 1 pacient din 10000, inclusiv cazuri izolate): scaderea numarului de celule albe si de trombocite in sange, continut ridicat de zahar in sange, boala a nervilor periferici (neuropatie periferica), tuse, inflamarea mucoasei stomacului, inflamarea pancreasului, reactii alergice cu mancarime si eruptii trecatoare pe piele.

Daca vreuna dintre reactiile adverse devine grava sau daca observati orice reactie adversa nementionata in acest prospect, va rugam sa spuneti medicului dumneavoastra sau farmacistului.

Ce este Candesartan Atb și pentru a se folosi
Numele acestui medicament este Candesartan Atb. Substanta activă este candesartan cilexetil. Acesta face parte din grupul de medicamente denumite antagonişti ai receptorului angiotensinei II. Acţionează prin relaxarea şi lărgirea vaselor dumneavoastră de sânge. Acest lucru ajută la scaderea tensiunii arteriale. De asemenea, face mai usoară sarcina inimii dumneavoastră de a pompa sângele către toate părțile corpului dumneavoastră. Acest medicament este utilizat pentru:
-tratarea tensiunii arteriale mari (hipertensiune arterială) la copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani.
-tratarea copiilor adulți cu insuficiență cardiacă cu funcție afectată a mușchiului cardiac, când nu pot fi utilizați inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA), sau suplimentar inhibitorilor ECA când simptomele persistă în ciuda tratamentului și când nu pot fi utilizați antagonişti ai receptorilor de mineralocorticoizi (ARM). Inhibitorii ECA și ARM sunt medicamente pentru tratarea insuficienței cardiace. Cum să utilizaţi Candesartan Atb

Utilizați întotdeauna acest medicament exact așa cum va spus medicul sau farmacistul. Discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteți sigur.
Este important să luați Candesartan Atb în fiecare zi.
fiecare lua Candesartan Atb cu sau fara alimente.
Înghiţiţi comprimatul cu un pahar cu apă.
Încercați să vă comprimați să luați oră, în fiecare dată. Acest lucru vă va ajuta să ţineţi minte să îl luaţi.
Hipertensiune arterială

-Doza recomandată de Candesartan Atb este de 8 mg, o dată pe zi. Medicul dumneavoastră poate crește această doză la 16 mg, o dată pe zi și apoi până la 32 mg, o dată pe zi, în funcție de răspunsul tensiunii arteriale.
-La un exemplu de probleme, cum sunt cei cu probleme la nivelul ficatului, la nivelul rinichilor sau cei care au pierdut recent lichide din organism, prin vărsături sau diare sau prin utilizarea de comprimate administrate pentru eliminarea apei, medicul po dozial prescrie inițial. mai mică.
-Unii pot de rasă neagră să prezinte un redus la acest tip de medicamente, când se administrează singuri și aceștia pot avea nevoie de o doză mai mare.
Utilizarea copiilor și adolescenților cu hipertensiune arterială
Copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani:
Doza inițială recomandată este de 4 mg candesartan o dată pe zi. Pentru copiii cu greutatea <50 kg: în cazul unor persoane care să aibă o tensiune arterială nu este controlată adecvată, medicul dumneavoastră poate decide ca să fie crescută până la maximum 8, o dată pe zi. Pentru copiii cu greutatea ≥ 50 kg: în cazul unor oameni ai tensiunii arteriale nu este controlată adecvat, medicul poate decide ca doza să fie crescută la 8 mg, o dată pe zi și apoi peo la dat 16 mg, dată pe zi șzii. apoi la dat.
Insuficienta cardiaca la adulti

-Doza inițială recomandată de candesartan este de 4 mg, o dată pe zi. Medicul dumneavoastră vă poate crește doza prin dublarea dozei la intervalul de cel puțin 2 săptămâni, până la 32 mg, o dată pe zi. Acest medicament poate fi luat împreună cu alte medicamente pentru insuficiență cardiacă și medicul dumneavoastră vă decide acest tratament este potrivit pentru dumneavoastră. Posibilitate de reacție adversă

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacții adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Întrerupeți administrarea de candesartan și solicitați ajutor medical imediat dacă prezentați oricare dintre următoarele reacții alergice: • dificultăți în respirație, cu sau fără umflarea feței, buzelor, limbii și / sau gâtului • umflarea feței, buzelor, limbii și / sau gâtului, care pot provoca. dificultăţi la înghiţire • mâncărime severă a pielii (cu băşici).
Candesartan poate provoca o reducere a numărului de globule albe din sânge. Rezistența dumneavoastră la infecții poate fi scăzută și poate observa oboseală, infecție sau febră. Dacă se întâmplă acest lucru, adresați-vă medicului dumneavoastră. Medicul dumneavoastră poate să vă facă ocazional analize de sânge pentru a verifica dacă acest medicament are vreun efect asupra sângelui dumneavoastră (agranulocitoză).
Alte posibilități adverse de răspuns, inclusiv:
frecvente
• Senzaţie de ameţeală/rotire.
• Durere de cap.
• Infecție respiratorie.
• Tensiune arterială mică. Aceasta vă poate face să vă simțiți slăbit sau ametit.
• Modificari ale rezultatelor analizelor de sânge:
- creșterea cantității de potasiu din sângele dumneavoastră, în special dacă aveți probleme cu rinichii sau insuficiență cardiacă. Dacă este severă poate observa oboseală, slăbiciune, ritm neregulat al inimii sau furnicături și amorțeli.
• Efecte asupra modului în care funcționează rinichii dumneavoastră, în special dacă aveți probleme cu rinichii sau insuficiență cardiacă. În cazuri foarte rare, poate apărea insuficientă renală.
Foarte rare
• Umflarea feţei, buzelor, limbii şi/sau gâtului.
• Scădere a celulelor roşii sau albe din sânge. observa oboseală, infection sau febră.
• Erupție trecătoare pe piele, erupție nodulară (urticarie).
• Mâncarime.
• Durere de spate, dureri articulare si musculare.
• Modificări ale modului în care funcționează ficatul dumneavoastră, inclusiv inflamarea ficatului (hepatită). puteți observa oboseală, îngălbenirea pielii și a albului ochilor și simptome asemănătoare gripei.
• Greata.
• Modificări ale rezultatelor analizelor de sânge: - cantitatea scăzută de sodiu în sânge. Dacă achasta este severă poate observa oboseală, lips de energie sau crampe musculare.
• Tuse.

Indicații de utilizare
hipertensiune arterială (ca monoterapie sau în combinație cu alte medicamente antihipertensive);
insuficiență cardiacă (ca parte a terapiei combinate), incl. dezvoltat în primele câteva zile după infarctul miocardic acut;
nefropatie diabetică și nefropatie niabetică - stadii preclinice și semnificative clinic, incl. cu proteinurie severă, în special în asociere cu hipertensiune arterială;
reducerea riscului de a dezvolta infarct miocardic, accident vascular cerebral sau „moarte coronariană” la pacienții cu boală arterială coronariană, cu un risc crescut de boli cardiovasculare, inclusiv pacienții după infarct miocardic, angioplastie coronariană transluminală percutană, altoire de by-pass coronarian. Regimul de dozare
Medicamentul se administrează pe cale orală, indiferent de aportul alimentar (adică înainte, în timpul sau după mese). Comprimatele trebuie luate cu o cantitate suficientă (1/2 pahar) de apă. Aportul de alimente nu afectează semnificativ absorbția ramiprilului. Nu mestecați sau zdrobiți comprimatele înainte de a lua.

Dacă trebuie să luați ramipril în doză de 1,25 mg, ar trebui să utilizați un medicament de la un alt producător.

Tratamentul cu Ramilong este de obicei pe termen lung, durata tratamentului în fiecare caz este determinată de medic.

Doza este selectată în funcție de efectul terapeutic și de tolerabilitatea medicamentului.

Este posibilă o scădere excesivă a tensiunii arteriale la începutul tratamentului medicamentos, în special la pacienții cu conținut scăzut de sare și lichide în organism (de exemplu, vărsături, diaree, tratament diuretic), insuficiență cardiacă (în special după infarct miocardic acut) sau severă hipertensiune.

Deficitul de săruri și lichide din organism trebuie corectat înainte de a începe tratamentul cu medicamentul. Diureticele trebuie limitate preliminar sau anulate cel târziu în 2-3 zile.

În caz de hipertensiune arterială malignă și în cazul insuficienței cardiace, în special după infarctul miocardic acut, tratamentul medicamentos trebuie început în condiții staționare.

Pentru hipertensiune, doza inițială este de obicei 2,5 mg ramipril dimineața. Această doză este, de asemenea, o doză de întreținere. Dacă, la o astfel de doză, tensiunea arterială nu se normalizează timp de 3 săptămâni sau mai mult, atunci doza poate fi crescută la 5 mg / zi. Doza maximă este de 10 mg / zi.

Dacă, la o doză de 5 mg / zi, efectul hipotensiv este insuficient, ar trebui luată în considerare posibilitatea utilizării suplimentare, de exemplu, diuretice sau blocante ale canalelor de calciu. Datorită acestui fapt, efectul hipotensiv al ramiprilului poate fi crescut.

În caz de insuficiență cardiacă ușoară până la moderată (clasele funcționale NYHA II și III) după infarct miocardic acut (2-9 zile), doza de ramipril poate fi ajustată numai în condiții staționare la pacienții cu hemodinamică stabilă.

Pacienții tratați concomitent cu antihipertensivi sunt monitorizați foarte atent pentru a evita scăderea tensiunii arteriale. De obicei, doza inițială este de 2,5 mg (dimineața și seara), doza zilnică este de 5 mg.

Doza poate fi crescută în funcție de starea pacientului. Poate fi dublat la fiecare 1-2 zile până la doza maximă zilnică - 5 mg de ramipril dimineața și seara, adică doza zilnică este de 10 mg.

După infarctul miocardic acut, pacienții cu insuficiență cardiacă ar trebui să înceapă să ia doza zilnică prescrisă, împărțind-o în 2 doze (dimineața și seara). În alte cazuri, întreaga doză zilnică poate fi administrată odată, dimineața. În infarctul miocardic acut, complicat de dezvoltarea insuficienței cardiace, tratamentul medicamentos trebuie început nu mai devreme de a doua zi după infarct, dar nu mai târziu de a 10-a zi. Se recomandă administrarea medicamentului timp de cel puțin 15 luni.

Pentru nefropatia diabetică și non-diabetică, doza inițială este de 1,25 mg dimineața. Doza de întreținere este de obicei 2,5 mg / zi. Doza maximă este de 5 mg / zi.

Pentru a reduce riscul de a dezvolta infarct miocardic, accident vascular cerebral sau deces din cauza bolilor cardiovasculare la pacienții cu risc cardiovascular crescut, doza inițială recomandată este de 2,5 mg (1/2 tab. 5 mg) 1 dată pe zi. În funcție de toleranță, doza este crescută treptat. După o săptămână, se recomandă dublarea dozei și, după alte 3 săptămâni, aducerea la doza obișnuită de întreținere de 10 mg.

La pacienții cu insuficiență renală, doza zilnică de ramipril este prescrisă ținând cont de QC.

Cu CC> 60 ml / min, nu este necesară ajustarea dozei inițiale (2,5 mg pe zi), doza maximă zilnică este de 10 mg. Cu un CC de 30-60 ml / min, nu este necesar să se ajusteze doza inițială (2,5 mg pe zi), doza maximă zilnică este de 5 mg. Cu un CC de 10-30 ml / min, doza inițială este de 1,25 mg pe zi, doza zilnică maximă este de 5 mg.

La pacienții cu hipertensiune arterială supusă hemodializei:

ramiprilul este slab dializat;
doza inițială este de 1,25 mg pe zi, doza zilnică maximă este de 5 mg;
medicamentul trebuie luat la câteva ore după procedura de hemodializă.
La pacienții cu insuficiență hepatică, tratamentul se efectuează cu prudență extremă și numai sub supraveghere medicală. Doza zilnică maximă admisibilă în astfel de cazuri este de 2,5 mg de ramipril.
La pacienții vârstnici, medicamentul trebuie utilizat la o doză inițială mai mică. Doza trebuie crescută mai lent, din cauza riscului crescut de reacții adverse, în special la pacienții debilitați. Doza zilnică inițială recomandată este de 1,25 mg ramipril.  Contraindicații pentru utilizare
hipersensibilitate la ramipril, la alți inhibitori ai ECA și la alte componente ale medicamentului;
antecedente de angioedem (risc de dezvoltare rapidă a angioedemului, inclusiv în timpul tratamentului cu inhibitori ai ECA);
insuficiență renală severă (CC <20 ml / min cu o suprafață corporală de 1,73 m 2 );
hemodializă;
stenoza arterială renală semnificativă hemodinamic (rinichi bilateral sau solitar);
hipotensiune arterială (tensiune arterială sistolică mai mică de 90 mm Hg) sau afecțiuni cu parametri hemodinamici instabili;
stenoza semnificativă hemodinamic a valvei aortice sau mitrale sau cardiomiopatia obstructivă hipertrofică;
hiperaldosteronism primar;
nefropatia, care este tratată cu corticosteroizi, AINS, imunomodulatori și / sau medicamente citotoxice;
insuficiență cardiacă cronică în stadiul decompensării (experiența utilizării clinice este insuficientă);
sarcina;
perioada de lactație (alăptare);
vârsta de până la 18 ani (eficacitatea și siguranța nu au fost stabilite);
asociere cu medicamente care conțin aliskiren la pacienții cu diabet zaharat de tip 1 sau 2 sau cu insuficiență renală moderată până la severă (GFR <60 ml / min / 1,73 m 2 ).

Indicaţii terapeutice
Hipertensiune arterială.
Angină pectorală cronică stabilă.
Angină pectorală vasospastică (angină pectorală Prinzmetal). Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi
Atât pentru hipertensiunea arterială, cât şi pentru angină pectorală doza uzuală
iniţială este de 5 mg amlodipină o dată pe zi, doză care poate fi crescută până la doza
maximă 10 mg, în funcţie de răspunsul terapeutic individual.
La pacienţii hipertensivi, Adipin a fost utilizat în asociere cu un diuretic tiazidic, un
alfa-blocant, un beta-blocant sau un inhibitor al ECA. Pentru tratamentul anginei
pectorale, Adipin poate fi utilizat în monoterapie sau în asociere cu alte medicamente
antianginoase la pacienţii cu angină pectorală refractară la tratamentul cu nitraţi
şi/sau doze adecvate de beta-blocante.
În cazul în care se administrează concomitent cu diuretice tiazidice, beta-blocante şi
inhibitori ai ECA, nu este necesară ajustarea dozei de Adipin.
Grupe speciale de pacienţi
Vârstnici
Administrarea de doze similare de Adipin la pacienţii vârstnici sau la pacienţii tineri
este la fel de bine tolerată. La pacienţii vârstnici, se recomandă schema de
administrare uzuală, dar creşterea dozei trebuie realizată cu precauţie (vezi pct. 4.4 şi
5.2).
Insuficienţă hepatică
Nu au fost stabilite recomandări cu privire la doze pentru pacienţii cu insuficienţă
hepatică uşoară până la moderată, ca urmare stabilirea dozelor trebuie realizată cu
prudenţă şi iniţierea tratamentului necesită doze mici (vezi pct. 4.4 şi 5.2).
Farmacocinetica amlodipinei nu a fost studiată în insuficienţă hepatică severă. La
pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, tratamentul cu amlodipină trebuie iniţiat cu
cea mai mică doză, care ulterior poate fi crescută lent.
Insuficienţă renală
Modificările concentraţiei plasmatice ale amlodipinei nu sunt corelate cu gradul
insuficienţei renale, ca urmare, se recomandă dozele uzuale. Amlodipina nu se poate
elimina prin dializă.
Copii şi adolescenţi
Copii şi adolescenţi cu hipertensiune arterială cu vârsta cuprinsă între 6 şi 17 ani
La copiii şi adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 17 ani, pentru tratamentul
hipertensiunii arteriale, se recomandă administrarea orală o dată pe zi a unei doze
iniţiale de 2,5 mg, doză care poate fi crescută până la 5 mg o dată pe zi, dacă valorile
ţintă ale tensiunii arteriale nu sunt atinse după 4 săptămâni de tratament.
Doze mai mari de 5 mg pe zi nu au fost studiate la copii şi adolescenţi (vezi pct. 5.1 şi
5.2).
Copii cu vârsta sub 6 ani
Nu există date disponibile.
Mod de administrare
Comprimat pentru administrare orală. Contraindicaţii
Amlodipina este contraindicată la pacienţii cu:
• hipersensibilitate la derivaţii de dihidropiridină, amlodipină sau la oricare dintre
excipienţi;
• hipotensiune arterială severă;
• şoc (inclusiv şoc cardiogen);
• obstrucţie a căii de ejecţie a ventriculului stâng (de exemplu, stenoză aortică
severă);
• insuficienţă cardiacă instabilă hemodinamic, după un infarct miocardic acut. https://bit.ly/3eALgVA

Ce este Ebrantil şi pentru ce se utilizează?
Urapidilul, substanța activă din Ebrantil, este un antihipertensiv din grupul blocantelor receptorilor
angiotensinici. Pe de o parte, acesta reduce rezistența vasculară generală (datorită acțiunii de
blocare a alfa-adrenoreceptorilor), dilatând, astfel vasele periferice și reducând tensiunea arterială.
Pe de altă parte, previne reacția corespunzătoare (creșterea frecvenței cardiace) a sistemului nervos
vegetativ. Astfel, frecvența contracțiilor inimii rămâne în esență stabilă.
Indicații pentru utilizare:
- Criză hipertensivă (tulburarea bruscă a reglării tensiunii arteriale cu valori ale tensiunii arteriale
crescute peste 230/120 mm col. Hg).
- Boală hipertensivă severă şi foarte severă, de asemenea, hipertensiune arterială rezistentă la
tratament.
- Scăderea controlată a tensiunii arteriale în timpul sau după intervenţie chirurgicală, datorită
tensiunii arteriale crescute sau crizelor vasculare.
Cum trebuie utilizat Ebrantil?
Administrarea trebuie efectuată cu participarea medicului.
Ebrantil în fiole este utilizat intravenos sub formă de injecție sau perfuzie (cu soluție salină sau
soluție glucoză 5% sau 10%) la pacienții aflați în poziție decubit dorsal.
Durata maximă a administrării medicamentului este 7 zile.
Doza recomandată este:
Criză hipertensivă severă și foarte severă și forme refractare de hipertensiune:
Injecție intravenoasă în bolus:
10-50 mg urapidil este injectat intravenos lent, sub controlul permanent al tensiunii arteriale a
sângelui. Pe parcursul câtorva (2-5) minute după injecție se observă scăderea tensiunii arteriale. În
funcție de efectul clinic, este posibilă perfuzia recurentă a medicamentului.
Perfuzie intravenoasă cu picătura sau perfuzie continuă cu ajutorul perfuzorului:
250 mg urapidil (=10 fiole Erbantyl 25 mg) se adaugă la 500 ml soluție perfuzabilă compatibilă
(de ex. soluție izotonică salină sau soluție glucoză 5% sau 10%).
Dacă se utilizează un perfuzor pentru perfuzia dozei de întreținere, 100 mg de urapidil (= 4 fiole
Ebrantil 25 mg) se injectează în seringa perfuzorului și se diluează pana la un volum de 50 ml cu
soluție perfuzabilă compatibilă (vezi mai sus).
Rata maximă a perfuziei - 4 mg per 1 ml de soluție perfuzabilă (= 8 fiole Ebrantil 25 mg în 50 ml
de soluție perfuzabilă).
4
Viteza de administrare:
Viteza de perfuzare prin picurare depinde de răspunsul individual al tensiunii arteriale.
Viteza inițială recomandată - 2 mg/min.
[Aceasta este 250 mg (= 50 ml) Ebrantil + 500 ml soluție perfuzabilă (1 mg = 2,2 ml).
Sau 100 mg (= 20 ml) Ebrantil + 30 ml soluție perfuzabilă în seringa de 50 ml a perfuzorului (1
mg = 0,5 ml)].
Gradul de reducere a tensiunii arteriale este determinat de doza perfuzată în primele 15
minute. Ulterior, tensiunea arterială stabilită poate fi menținută cu doze mult mai mici.
Doza de întreținere: în medie 9 mg/oră.
Care sunt reacţiile adverse posibile?
Similar cu toate medicamentele, acest medicament poate provoca, de asemenea, reacții adverse,
care cu toate acestea, nu apar în mod necesar la toți pacienții.
Pentru a evalua reacțiile adverse sunt utilizate următoarele frecvențe:
Foarte frecvente: pot afecta mai mult de 1 din 10 pacienți
Frecvente: pot afecta până la 1 din 10 pacienți
Mai puțin frecvente: pot afecta până la 1 la 100 de pacienți
Rare: pot afecta până la 1 la 1000 de pacienți
Foarte rare: pot afecta până la 1 la 10 000 de pacienți
Cu frecvență necunoscută: frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile
Din cauza reducerii tensiunii arteriale, în special la începutul tratamentului, următoarele reacții
adverse - majoritatea temporare - pot apărea:
• frecvente
amețeli, dureri de cap, greață.
• mai puțin frecvente
palpitații, încetinirea sau accelerarea frecvenței contracțiilor inimii, aritmie, greață, vărsături,
diaree, uscăciune a gurii, scăderea tensiunii arteriale la schimbarea poziției (tulburare ortostatică),
oboseală, insomnie, transpirație crescută.
6
• rare
rinită, reacții alergice, cum ar fi mâncărime, roșeață, senzație de căldură și erupții cutanate, erecție
constantă (priapism), umflare alergică, dureroasă a pielii și mucoaselor, în special în regiunea feței,
urticarie.
• foarte rare
agitație, urinare crescută, creșterea incidenței incontinenței urinare, scăderea numărului de
trombocite. https://bit.ly/3rn1WF0

Ce este Ekvamer şi pentru ce se utilizează
Ekvamer conține trei substanțe active diferite lisinopril, amlodipină și rosuvastatină.

Lisinoprilul și amlodipina sunt utilizate pentru tratamentul hipertensiunii arteriale (tensiune arterială crescută). Lisinoprilul aparține unui grup de medicamente numite inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA), iar amlodipina aparține unui grup de medicamente numite blocante ale canalelor de calciu.

Rosuvastatina inhibă biosinteza colesterolului; aparține unui grup de medicamente numite statine.

Prin efectul său, nivelul scăzut al lipoproteinei sau LDL colesterolului, care poate deteriora peretele vaselor, este scăzut, iar nivelul așa numitei lipoproteine de înaltă densitate sau colesterol HDL, care protejează peretele vaselor, este crescută în sânge. În plus, rosuvastatina scade, de asemenea, nivelurile așa-numitelor trigliceride din sânge, care pot deteriora peretele vaselor în concentrație ridicată.

Ekvamer este utilizat pentru tratamentul hipertensiunii arteriale (tensiune arterială mărită) la pacienții adulți care au și un nivel ridicat de colesterol. Aceasta înseamnă că aceștia sunt expuși unui risc de infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

S-ar putea să nu aveți simptome de la nivelul prea ridicat al tensiunii arteriale sau al colesterolului, dar poate crește riscul anumitor complicații (cum ar fi accident vascular cerebral sau infarct miocardic), dacă nu luați medicamentele în mod regulat.

Dacă ați fost sfătuit să luați o statină, deoarece schimbarea dietei și exercitarea mai multor exerciții nu au fost suficiente pentru a corecta nivelul de colesterol.

Sau ați fost sfătuit să luați o statină, deoarece aveți și alți factori care cresc riscul de a avea un atac de cord, accident vascular cerebral sau probleme de sănătate conexe. Cum să utilizaţi Ekvamer


Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Ekvamer nu este destinat terapiei inițiale.

Dacă ajustarea dozei pentru oricare dintre componente devine necesară din orice motiv (de exemplu, comorbiditatea nou diagnosticată, interacțiunea medicamentului etc. ), medicul dumneavoastră va înlocui tratamentul cu componentele individuale pentru titrarea dozei.

Doza recomandată este o capsulă de Ekvamer pe zi.

Dacă aveți impresia că efectul lui Ekvamer este prea puternic sau prea slab, discutați cu medicul dumneavoastră.



Utilizarea la copii şi adolescenţi

Din cauza lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea, Ekvamer nu trebuie administrat la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani.

Pacienţi cu insuficienţă hepatică

O boală a ficatului poate influenţa nivelul amlodipinei în sânge. În acest caz, medicul dumneavoastră vă va recomanda să efectuaţi control medical mai frecvent.

Pacienţi cu insuficienţă renală

În timpul tratamentului cu Ekvamer, controlul dumneavoastră medical periodic va include monitorizarea frecventă a funcţiei rinichilor şi a concentraţiilor potasiului şi sodiului în sânge. În cazul agravării funcţiei renale, tratamentul cu Ekvamer va fi întrerupt şi va fi înlocuit cu componentele sale, în doze ajustate corespunzător.

Cum să luați Ekvamer

Ekvamer poate fi administrat cu sau fără alimente. Înghițiți capsula întregă cu apă. Trebuie să vă luați capsula în același timp în fiecare zi.

Controale normale de colesterol

Este important să mergeți la medicul dumneavoastră pentru a verifica colesterolul regulat, pentru a vă asigura că colesterolul a atins și rămâne la nivelul normal.


Medicul dumneavoastră poate decide să vă măriți doza, astfel încât să luați cantitatea de rosuvastatină potrivită pentru dumneavoastră.

De ce este important să continuați să luați Ekvamer

Trebuie să continuați să luați Ekvamer, chiar dacă aveți tensiunea arterială și colesterolul la nivelul normal, deoarece împiedică tensiunea arterială și nivelul de colesterol să reapară din nou. Reacţii adverse posibile

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Într-un studiu clinic cu combinația de lisinopril și amlodipină au fost reacții adverse frecvente, ca: dureri de cap, tuse, amețeli, palpitații (bătăi cardiace mai rapide sau neregulate) și prurit.

La utilizarea Ekvamer pot apărea reacţii alergice (de hipersensibilitate).

Trebuie să întrerupeţi imediat tratamentul cu Ekvamer şi să solicitaţi asistenţă medicală dacă apare oricare dintre următoarele simptome ale unui angioedem:

₋ dificultăţi de respiraţie, însoţite sau nu de umflarea feţei, buzelor, limbii şi/sau gâtului.

₋ umflarea feţei, buzelor, limbii şi/sau gâtului care pot duce la dificultăţi la înghiţire.

₋ mâncărimi severe ale pielii (însoţite de erupţie).


De asemenea, încetați să luați Ekvamer și discutați imediat cu medicul dumneavoastră dacă aveți oarecare dureri sau dureri la nivelul mușchilor, care durează mai mult decât s-ar putea aștepta. Simptomele musculare sunt mai frecvente la copii și adolescenți decât la adulți. Ca și în cazul altor medicamente care scad colesterolul (statine), un număr foarte mic de persoane au prezentat efecte neplăcute asupra mușchilor și, rareori, acestea au devenit o potențială leziune a mușchilor, cunoscută sub numele de rabdomioliză.

Lisinopril face parte din grupul medicamentelor cunoscute sub denumirea de produse active pe sistemul
renină-angiotensină-aldosteron; inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (IECA).
În mod normal, enzima de conversie a angiotensinei (ECA) produce angiotensină II, care controlează în mod
natural presiunea sanguină. Angiotensina II are două acţiuni: contractă vasele sanguine şi reduce producerea
de urină de către rinichi. Ambele acţiuni au darul de a creşte tensiunea arterială. Din moment ce lisinoprilul
blochează ECA, reduce astfel producţia de angiotensină II. Vasele sanguine se relaxează şi rinichii produc mai multă urină. Astfel, determină scăderea tensiunii arteriale.
Reducându-se tensiunea arterială, înseamnă că inima nu mai trebuie să muncească din greu pentru a pompa sângele în organism. De aceea, IECA sunt folosiţi pentru a îmbunătăţi simptomele insuficienţei cardiace şi pentru a creşte supravieţuirea în urma unui infarct miocardic.
Utilizaţi Lisinopril, doar cu recomandarea medicului, în caz de:
-creştere a tensiunii arteriale cauzată de compresia sau blocarea unei artere care aduce sânge la rinichi (hipertensiune renovasculară) sau creştere a tensiunii arteriale fără o cauză evidentă (hipertensiune esenţială);
-insuficienţă cardiacă;
-infarct miocardic acut, îmbunătăţind supravieţuirea;
-la pacienţi cu afectarea funcţiei renale în stadiu incipient din cauza diabetului zaharat. Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată este de 10-40 mg pe zi.
Lisinopril poate fi luat înainte sau după masă, cu un pahar de apă.
Luaţi Lisinopril într-o singură doză pe zi, în fiecare zi. Acest lucru vă ajută la menţinerea eficacităţii
tratamentului.
Mergeţi la medic înainte de terminarea comprimatelor, deoarece poate fi necesară continuarea tratamentului.
Nu întrerupeţi tratamentul cu Lisinopril înainte de a întreba medicul. Dacă întrerupeţi medicaţia brusc,
starea dumneavoastră se poate înrăutăţi. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Reacţiile adverse au fost clasificate în ordinea frecvenţei lor astfel:
Foarte frecvente: pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane.
Frecvente: pot afecta până la 1 din 10 persoane.
Mai puţin frecvente: pot afecta până la 1 din 100 persoane.
Rare: pot afecta până la 1 din 1000 persoane
Foarte rare: pot afecta până la 1 din 10000 persoane.
Cu frecvenţă necunoscută: frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile.

Ce este Hartil Amlo şi pentru ce se utilizează
Hartil Amlo conţine două substanţe active numite ramipril şi amlodipină.
Ramiprilul face parte din grupa de medicamente numită inhibitori ai ECA (inhibitori ai enzimei de
conversie a angiotensinei), în timp ce amlodipina face parte din grupa de medicamente numită
antagonişti de calciu.
Ramipril acţionează prin:
 Scăderea producerii de substanţe care cresc tensiunea arterială de către organismul
dumneavoastră
 Relaxarea şi dilatarea vaselor de sânge
 Micşorarea efortului inimii de pompare a sângelui în organism.
Amlodipina acţionează prin:
• Relaxarea vaselor de sânge astfel sângele circulặ prin vasele de sânge mai uşor.
Hartil Amlo poate fi utilizat în tratamentul tensiunii arteriale mari (hipertensiune arterială) la
pacienţii a căror tensiune arterială nu este controlată corespunzător prin administrarea asociată de
ramipril şi amlodipină, la aceleaşi doze ca şi în combinaţie în doză fixă, dar sub formă de
comprimate separate. Cum să luaţi Hartil Amlo
Luaţi întotdeauna acest preparat exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Dacă nu sunteţi
sigur trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.
Regimul de dozare
- Doza obişnuită este de 1 capsulă, având concentraţia stabilită de medicul dumneavoastră
- În funcţie de efectele acestui medicament, medicul dumneavoastră vă poate modifica doza
- Doza maximă este de o capsulă cu concentraţia de 10 mg /10 mg, o dată pe zi
Grupe speciale de pacienţi
Poate fi necesară modificarea dozelor în cazul afecţiunilor ficatului şi rinichilor.
Vârstnici
Medicul dumneavoastră va reduce dozele administrate la începutul tratamentului şi va modifica
ulterior aceste doze într-un ritm mai lent.
La pacienţii foarte în vârstă sau la cei cu dizabilităţi nu este recomandată administrarea capsulelor
de Hartil Amlo .
Utilizare la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
Hartil Amlo nu este recomandat pentru administrare la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani, din
cauza lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea.
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră dacă aveţi impresia că efectul terapeutic al acestui
medicament este prea slab sau prea puternic.
Este important să luaţi capsulele în mod constant. Mergeţi la medicul dumneavoastră înainte de
terminarea capsulelor.
Mod de administrare
- Luaţi acest medicament pe cale orală, în acelaşi moment al zilei, în fiecare zi, înainte sau după
masă.
- Înghiţiţi capsula întreagă cu o cantitate de lichid.
- Nu sfărâmaţi şi nu mestecaţi capsulele.
- Nu luaţi Hartil Amlo cu suc de grepfrut. Reacţii adverse posibile
Ca şi alte medicamentele, acest preparat poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Încetaţi să utilizaţi Hartil Amlo şi contactaţi-l pe medicul dumneavoastră dacă prezentaţi una
dintre următoarele reacţii adverse - puteţi avea nevoie urgentă de tratament medical:
- Umflarea feţei, buzelor sau gâtului ceea ce poate determina probleme la înghiţire sau la
respiraţie precum şi mâncărimi şi erupţii trecătoare pe piele. Acestea pot fi simptomele unei
reacţii alergice grave la Hartil Amlo.
- Reacţii severe la nivelul pielii cum sunt erupţiile trecătoare pe piele, ulceraţii ale mucoasei
bucale, înrăutăţirea unei afecţiuni pre-existente a pielii, înroşire, apariţie a unor pustule sau
exfolierea pielii (cum sunt sindromul Stevens-Johnson, necroliza toxică epidermică sau eritem
polimorf).
Spuneţi imediat medicului dumneavoastră dacă prezentaţi:
- Bătăi rapide ale inimii, bătăi neregulate sau puternice ale inimii (palpitaţii), dureri în piept,
senzaţie de apăsare în piept sau probleme mai grave care includ infarct miocardic şi accident
vascular cerebral.
- Scurtarea respiraţiei sau tuse. Acestea pot fi simptome ale unor probleme la nivelul plămânilor.
- Apariţie a vânătăilor mai uşor decât în mod normal, sângerări cu durată mai lungă decât normal,
alte simptome de sângerare (cum este sângerarea gingiilor), puncte purpurii, umflături la nivelul
pielii sau infecţii apărute mai uşor decât în mod normal, gât inflamat şi febră, stare de oboseală,
stare de leşin, ameţeli sau paloare a pielii. Acestea pot fi semne ale unor probleme ale sângelui
sau ale măduvei osoase.
- Dureri severe de stomac care pot ajunge până în spate. Acesta poate fi un semn de inflamarea
pancreasului (pancreatită).
- Febră, frisoane, oboseală, pierderea poftei de mâncare, dureri de stomac, senzaţie de rău,
îngălbenirea pielii sau albului ochilor (icter). Acestea pot fi semnele unor probleme hepatice,
cum sunt inflamarea ficatului (hepatita) sau deteriorarea ficatului. https://bit.ly/2VZ9Wk4

Indicaţii terapeutice
- tratamentul hipertensiunii arteriale;
- tratamentul insuficienţei cardiace simptomatice;
- prevenţia insuficienţei cardiace simptomatice la pacienţii cu disfuncţie ventriculară stângă
asimptomatică (fracţia de ejecţie ≤35%) (vezi pct. „Proprietăți farmacologice”). Doze şi mod de administrare
Comprimatele trebuie înghițite întregi, cu o cantitate de lichid, indiferent de orele meselor.
Medicamentul trebuie luat la aceeași oră în timpul zilei.
Linia mediană este destinată exclusiv pentru facilitarea administrării comprimatului (prin ruperea
comprimatului în două jumătăți).
Dacă este necesară administrarea unei doze de 2,5 mg enalapril, se recomandă utilizarea altor
preparate de enalapril în doza și forma farmaceutică corespunzătoare.
Regimul de dozare se stabilește individual, în funcție de starea pacientului.
Hipertensiunea arterială
Doză inițială recomandată de enalapril este de 5 mg/zi până la 20 mg/zi, în funcţie de gradul
hipertensiunii arteriale şi de starea clinică a pacientului. În hipertensiune arterială uşoară, doza
iniţială recomandată este de 5 până la 10 mg.
Pacienţii cu sistemul renină-angiotensină-aldosteron puternic activat (de exemplu, hipertensiune
arterială renovasculară, depleţie de sare şi/sau volemică, decompensare cardiacă sau hipertensiune
arterială severă) pot prezenta o scădere marcată a tensiunii arteriale după administrarea dozei
iniţiale. La aceşti pacienţi se recomandă o doză iniţială maximă de 5 mg enalapril, iar tratamentul
trebuie iniţiat sub supraveghere medicală.
Tratamentul anterior cu doze mari de diuretice poate determina depleţie volemică şi creşterea
riscului de producere a hipotensiunii arteriale la iniţierea tratamentului cu enalapril. La aceşti
pacienţi se recomandă administrarea unei doze iniţiale maxime de 5 mg. Dacă este posibil,
tratamentul cu diuretice trebuie întrerupt pentru 2-3 zile înaintea iniţierii tratamentului cu enalapril.
Funcţia renală şi potasemia trebuie monitorizate.
Ajustarea dozei se efectuează în funcție de efectul clinic obținut. Doza uzuală zilnică de întreţinere
este 20 mg, iar doza zilnică maximă de întreţinere este 40 mg enalapril.
Insuficienţă cardiacă/disfuncţie ventriculară stângă asimptomatică
În tratamentul insuficienţei cardiace simptomatice, enalapril se utilizează în asociere cu diuretice şi,
atunci când este cazul, cu digitalice sau beta-blocante. Doza iniţială de enalapril la pacienţii cu
insuficienţă cardiacă simptomatică sau disfuncţie ventriculară stângă asimptomatică este 2,5 mg o
dată pe zi. Pentru a observa efectul iniţial asupra presiunii arteriale, doza inițială de enalapril trebuie
administrată sub supraveghere medicală atentă. În absenţa sau după tratamentul eficace al
hipotensiunii arteriale simptomatice, doza de enalapril trebuie crescută treptat până la doza de
întreţinere uzuală de 20 mg (administrată în doză unică sau divizată în 2 prize). În acest caz, este
necesar să se ia în considerare tolerabilitatea pacientului la enalapril. Se recomandă titrarea dozei
într-o perioadă de 2 până la 4 săptămâni. Doza zilnică maximă este de 40 mg, divizată în 2 prize.  *Sunt necesare precauţii speciale la pacienţii cu insuficienţă renală sau la cei care utilizează
diuretice. Dacă este necesară administrarea dozei de 2,5 mg enalapril, se recomandă utilizarea altor
medicamente care conțin enalapril în doza și forma farmaceutică corespunzătoare. Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la enalapril, oricare dintre excipienții din compoziția medicamentului sau la
oricare alt inhibitor al ACE;
- antecedente de angioedem (inclusiv asociat cu administrarea unui inhibitor ECA);
- angioedem ereditar sau idiopatic;
- al doilea și al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. „Atenţionări şi precauţii speciale pentru
utilizare” și „Sarcina şi alăptarea”);
- administrarea în combinație cu medicamente care conțin aliskiren la pacienții cu diabet zaharat
sau tulburări a funcției renale (rata de filtrare glomerulară mai mică de 60 ml/min/1,73 m2
) (vezi
pct. „Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare” și „Proprietăți farmacodinamice”). https://bit.ly/3BgKCGh