Tensiune arterială

indapamida este un diuretic de acțiune moderată, aparține grupului de sulfamide non-tiazidice, are efect antihipertensiv. Efectul antihipertensiv se manifestă numai cu tensiunea arterială inițial crescută. Reduce tonusul țesutului muscular neted al arterelor, OPSS. Are un efect saluretic și diuretic moderat datorită blocării reabsorbției sodiului, clorului, apei și, într-o măsură mai mică, a potasiului în tubii proximali și segmentul cortical al tubilor distali ai nefronului. Indapamida reduce hipertrofia ventriculară stângă. Indapamida nu afectează metabolismul lipidelor (TG, colesterol LDL și colesterol HDL), de asemenea, nu afectează metabolismul glucidelor, chiar și la pacienții cu hipertensiune și diabet și reduce microalbuminuria. Efectul antihipertensiv al medicamentului persistă la pacienții cu hemodializă. Doza zilnică maximă este de 2,5 mg (1 com). Poate fi utilizat cu alte medicamente antihipertensive, cu excepția diureticelor. În cazul unei eficiențe insuficiente a tratamentului, doza de medicament nu trebuie crescută; este mai bine să completați terapia cu un alt agent antihipertensiv. Atunci când se utilizează indapamida într-o doză mai mare, efectul antihipertensiv nu crește, doar efectul saluretic crește. hipersensibilitate la sulfonamide sau la orice componentă a medicamentului, insuficiență hepatică severă, encefalopatie hepatică, boli hepatice severe, sarcină și alăptare, insuficiență renală severă, hipokaliemie, copilărie. Efecte secundare cele mai multe efecte secundare sunt dependente de doză și apar atunci când doza este depășită. Uneori se observă modificări ale echilibrului apă-electrolit: o scădere a nivelului de potasiu și apariția hipokaliemiei (în special la pacienții cu risc); hiponatremie, care poate duce la hipovolemie și deshidratare a corpului cu posibila dezvoltare a hipotensiunii ortostatice. Pierderea concomitentă a ionilor de clor poate determina alcaloza metabolică compensatorie; o creștere a nivelului de acid uric și glucoză în plasma sanguină.

Ce este Diovan şi pentru ce se utilizează
Diovan conține substanța activă valsartan și aparţine unei clase de medicamente cunoscute
sub denumirea de antagonişti ai receptorilor angiotensinei II, care ajută la controlul tensiunii
arteriale mari.
Angiotensina II este o substanţă din organism care determină îngustarea vaselor de sânge,
provocând astfel creşterea tensiunii arteriale. Diovan acţionează prin blocarea efectului
angiotensinei II. Ca rezultat, vasele de sânge se relaxează iar tensiunea arterială scade.
Diovan poate fi utilizat la:
- pacienții cu tensiune arterială crescută (hipertensiune arterială)
Tratamentul hipertensiunii arteriale la adulți, copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 6 şi
18 ani.
- pacienții cu probleme severe cu inima (insuficienţă cardiacă)
Tratamentul pacienților adulți cu insuficienţă cardiacă care utilizează terapie standard, cum ar
fi diuretice, digitalice și fie inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA), fie betablocante, însă nu ambele; prezența tuturor acestor terapii standarde nu este obligatorie.
- pacienții în perioada după infarct miocardic
Diovan este indicat pentru a ameliora supraviețuirea după infarctul miocardic la pacienții
adulți stabili din punct de vedere clinic cu semne, simptome sau dovezi radiologice de
insuficienșă a ventriculului stâng și/sau cu disfuncție ventriculară sistolică stângă.
- pacienți adulți cu hipertensiune arterială, cu toleranța la glucoza afectată, cu risc
cardiovascular
Diovan este indicat, în plus față de modificările stilului de viață, pentru a întârzia progresia
către diabet zaharat de tip 2. Cum să utilizaţi Diovan
Utilizaţi întotdeauna acest medicament conform recomandărilor medicului dumneavoastră,
pentru a obţine cele mai bune rezultate şi a reduce riscul de reacţii adverse. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Adeseori, pacienţii care au
tensiune arterială mare nu prezintă niciuna dintre manifestările acestei boli. Mulţi dintre ei se
pot simţi aproape normal.
Din acest motiv, este cu atât mai important să continuaţi vizitele periodice la medic, chiar
dacă vă simţiţi bine.
Pacienți adulți
Tensiune arterială crescută
Doza recomandată de Diovan este de 80 mg sau 160 mg, administrată o dată pe zi. Efectul de
scădere a tensiunii arteriale este evident substanțial în decurs de 2 săptămâni, iar efectele
maxime sunt obţinute în decurs de 4 săptămâni. La unii pacienţi, ale căror tensiune arterială
nu este controlată în mod adecvat, doza zilnică poate fi crescută la 320 mg, sau poate fi
adăugat un diuretic.
De asemenea, Diovan poate fi administrat concomitent cu alte medicamente care scad
tensiune arterială.
Insuficienţă cardiacă
Doza iniţială recomandată de Diovan este de 40 mg, administrată de două ori pe zi. Creşterea
dozei la 80 mg şi 160 mg, administrate de două ori pe zi, trebuie efectuată până la
administrarea celei mai mari doze tolerate de către pacient. Trebuie avută în vedere reducerea
dozelor diureticelor administrate concomitent.
Stare după infarct miocardic recent
Tratamentul poate fi iniţiat mai devreme de 12 ore după producerea infarctului miocardic.
După administrarea unei doze iniţiale de 20 mg de două ori pe zi, dozele de valsartan trebuie
ajustate prin creştere treptată până la 40 mg, 80 mg şi 160 mg administrate de două ori pe zi,
în cursul următoarelor câteva săptămâni. Doza maximă țintă este de 160 mg, administrată de
două ori pe zi. În general, se recomandă ca pacienţii să ajungă la administrarea unei doze de
80 mg de două ori pe zi la două săptămâni de la începerea tratamentului, iar doza ţintă
maximă să fie atinsă după trei luni, în funcţie de tolerabilitatea pe durata creșterii dozei.
Pacienți adulți cu hipertensiune arterială, cu toleranța la glucoza afectată, cu risc
cardiovascular
Doza inițială recomandată de Diovan este de 80 mg sau 160 mg o dată pe zi. Pentru pacienții
care încep cu doza de 80 mg, trebuie efectuată o creștere treptată a dozei până la o doză de
160 mg o dată pe zi, în funcție de tolerabilitate.
Populații speciale de pacienți
Copii și adolescenți cu hipertensiune arterială
Copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 6 și 18 ani
Doza inițială este un comprimat 40 mg o dată pe zi pentru copii și adolescenți cu greutate
corporală sub 35 kg și 80 mg o dată pe zi pentru cei care cântăresc 35 kg sau mai mult. Doza
trebuie ajustată pe baza răspunsului tensiunii arteriale.
Copii cu vârsta mai mică de 6 ani
Siguranța și eficacitatea Diovan la copiii cu vârstă mai mică de 6 ani nu au fost stabilite.
Transferul de la tratamentul cu Diovan comprimate filmate la Diovan soluție orală și
invers și va efectua doar la recomandarea și sub supravegherea medicului.
Copii și adolescenți cu insuficiență cardiacă la copii și infarct miocardic recent
Diovan nu este recomandat pentru tratamentul insuficienței cardiace sau infarctului miocardic
recent la copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani.
Mod de administrare
Diovan poate fi administrat independent de orarul meselor și trebuie luat cu apă. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar
la toate persoanele.
Unele reacții adverse pot fi grave și necesită asistenţă medicală imediată:
Puteţi avea simptome de angioedem (o reacţie alergică specifică), cum sunt:
 umflare a feţei, buzelor, limbii sau gâtului
 dificultăţi la respiraţie sau înghiţire
 urticarie, mâncărime
Dacă prezentaţi oricare dintre aceste simptome, încetaţi să luaţi Diovan şi contactaţi-l
imediat pe medicul dumneavoastră (vezi şi punctul 2 Atenționări și precauții). https://bit.ly/2V0ywk8

DESCRIEREA PRODUSULUI
Lorista® HD comp. film. 100mg+25mg N14x2

1. Ce este Lorista HD şi pentru ce se utilizează

Lorista HD este o asociere dintre un antagonist al receptorilor de angiotensină II şi un diuretic.
Lorista HD este indicat pentru tratamentul tensiunii arteriale crescute.

Indicatii
- hipertensiune arterială (la pacienții care sunt indicați pentru terapia combinată); - risc redus de morbiditate și mortalitate cardiovasculară la pacienții cu hipertensiune arterială și hipertrofie ventriculară stângă.

2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Lorista HD

Nu utilizaţi Lorista HD
- dacă sunteţi alergic la losartan şi/sau hidroclorotiazidă;
- în cazul în care aveţi mai mult de 3 luni de sarcină;
- dacă aveţi o afectare severă a ficatului;
- dacă aveţi o afectare severă a rinichiului;
- dacă rinichii dumneavoastră încetează să producă urină;
- dacă aveţi nivele scăzute ale concentraţiei potasiului, sodiului, sau nivele înalte ale concentraţiei calciului în sânge, care nu pot fi corectate prin tratament;
- dacă aveţi diabet zaharat;

Lorista HD conţine lactoză
Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la anumite categorii de glucide, vă rugăm
să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.

3. Dozaj si administrare

Utilizaţi întotdeauna Lorista HD exact aşa cum este descris în acest prospect sau cum v-a spus medicul sau
farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Medicul dumneavoastră va decide care este doza necesară de Lorista HD, în funcţie de afecţiunea
dumneavoastră şi dacă luaţi alte medicamente. Este important să continuaţi tratamentul cu Lorista HD
conform indicaţiilor medicului, pentru a permite controlul adecvat al tensiunii arteriale.

Tensiune arterială crescută

Doza uzuală de losartan/hidroclorotiazidă pentru majoritatea pacienţilor cu tensiune arterială crescută, este
de 1 comprimat Lorista H 50 mg/12,5 mg pe zi, pentru controlul tensiunii arteriale pentru o perioadă de 24
ore. Doza poate fi crescută la 2 comprimate filmate de Lorista H 50 mg/12,5 mg o dată pe zi sau 1
comprimat filmat de Lorista HD 100 mg/25 mg (o concentraţie mai crescută) pe zi. Doza zilnică maximă
este de 2 comprimate filmate de Lorista H 50 mg/12,5 mg pe zi sau 1 comprimat filmat de Lorista HD
100 mg/25 mg pe zi.

4. Reacţii adverse posibile

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):

- Tuse, infecţie a căilor respiratorii superioare, congestie nazală, sinuzită, afectarea sinusurilor,
- Diaree, durere abdominală, greaţă, indigestie,
- Durere sau crampe musculare, durere a picioarelor, dureri de spate,
- Insomnie, durere de cap, ameţeli,
- Slăbiciune, oboseală, durere de piept,
- Creşterea valorilor serice ale potasiului (care poate determina ritm cardiac anormal), scăderea
valorilor serice ale hemoglobinei,

Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

INDICAŢII TERAPEUTICE
-hipertensiune arterială (în monoterapie sau în combinaţie cu alte preparate
antihipertensive, de exemplu, cu diuretice tiazide );
-insuficienţă cardiacă cronică (în cadrul terapiei combinate);
-cardiopatie ischemică (dereglarea funcţiei ventriculului stâng după infarctul miocardic
suportat la pacienţii cu starea clinică stabilă);
-nefropatie diabetică (microalbumurie mai mult de 30 mg/zi) în diabet zaharat
insulino-dependent. DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Captopril se administrează oral cu o oră înainte de mese.
În hipertensiunea arterială medie sau uşoară iniţial câte 12,5 mg captopril de 2 ori pe
zi. Doza terapeutică medie constituie câte 50 mg de 2 ori pe zi. Doza de susţinere este
câte 25 mg de 2 ori pe zi.
În hipertensiunea arterială severă iniţial câte 12,5 mg captopril de 2 ori pe zi, doza
maximă nictemerală 150 mg divizat în 3 reprize. Doze mai mari determină o creştere
a frecvenţei reactiilor adverse fără o creştere a efectului terapeutic; in acest caz este
recomandata asocierea cu alte medicamente antihipertensive.
În hipertensiunea arterială tratată cu diuretice şi în hipertensiunea renovasculară,
doza iniţială recomandată este de 6,25-12,5 mg captopril/zi. Se recomandă
măsurarea creatininemiei şi kaliemiei inainte de începerea tratamentului şi în primele
15 zile de la începerea tratamentului.
În insuficienţă cardiacă congestivă doza recomandată iniţială este de 6,25-12,5 mg
captopril de 2-3 ori pe zi. Aceasta poate fi crescută progresiv la intervale de 2-3
săptămâni până la o doza de întreţinere cîte 25 mg captopril de 2-3 ori pe zi. Doza
maximă nictemerală – 150 mg.
În cardiopatie ischemică tratamentul se poate iniţia peste 3 zile după suportarea
infarctului de miocard. Doza iniţială constituie câte 6,25 mg de 3 ori pe zi cu
majorarea treptată (în decurs de câteva săptămâni) până la 25 mg de 3 ori pe zi. La
necesitate doza se măreşte treptat până la doza maximă nictemerală – câte 50 mg de
3 ori pe zi.
Nefropatia diabetică. Doza recomandată este de 50-100 mg captopril în 2-3 prize
zilnice.
Pacienţilor cu insuficienţă renală dozele se calculează în funcţie de clearance-ul
creatininei. CONTRAINDICAŢII
- hipersensibilitate la captopril sau la oricare dintre excipienţii produsului;
- edem Quincke (congenital sau determinat de utilizarea inhibitorilor enzimei de
conversie în anamneză);
- dereglari severe ale funcţiei renale;
- hiperkaliemie;
- stenoză bilaterală a arterelor renale;
- stare după transplant renal;
- stenoza orificiului şi schimbări obstructivr analogice, ce îngreunează refluxul
sangvin din ventrulul stâng;
- trmestrele II şi III de sarcină;
- perioada de lactaţie.

Descriere
Furosemid 1% sol.inj. 2ml

Particularităţi farmacologice
Diuretic puternic cu acţiune rapidă (în administrarea p.o. pe parcursul primei ore, iar în cea i.v. în 5 min) dar de scurtă durată (2-6 ore). Creşte excreţia potasiului, calciului şi magneziului.
În administrarea i.v. dilată venele, scade rapid presarcina şi tensiunea în artera pulmonară. Pentru compensarea pierderilor de potasiu se recomandă suplimentarea lui sau administrarea concomitentă a unui diuretic antikaliuretic.

Indicaţii
Edemele cardiace, hepatice sau renale, edemul pulmonar şi encefalic acut, hipertensiunea arterială (monoterapie sau în combinaţie cu alte antihipertensive), intoxicaţii, diureza forţată.
Insuficienţa renală cronică, unele forme ale crizei hipertensive, eclampsia.

Utilizare terapeutică
În edeme iniţială 20-80 mg p.o. apoi câte 10-20 mg de 2 ori pe zi 2-4 zile consecutive pe săptămână.
În hipertensiunea arterială până la 40 mg de 2 ori pe zi. Dacă efectul este insuficient, peste 1 oră se mai administrează 40 mg. În combinaţie cu alte antihipertensive - câte 20 mg o dată pe zi sau mai rar.
În insuficienţa renală severă doza poate fi mărită până la 240-320 mg pe zi. După micşorarea edemelor doza se reduce până la cea efectivă minimă şi întreruperi de 1-2 zile. În urgenţe 20-40 mg i.v.
Dacă efectul este mic, peste o oră încă 40 mg.

Supradozare
Deshidratare, hipovolemie, hipotensiune, dezechilibru electrolitic, hipokaliemie, alcaloză hipocloremică. Tratament: Substituirea lichidului şi electroliţilor.

Efecte adverse
Cefelee, ameţeli, greaţă, anorexie, hiperglicemie, glucozurie, uricozurie, hipoacuzie. În tratamentul îndelungat sau cu doze mari - hipokalemie, hiponatremie, hipocloremie, alcaloză, hipovolemie, hipotensiune arterială, ameţeli, uscăciunea gurii, sete, aritmii, slăbicine musculară, convulsii.

Contraindicaţii
Anuria şi insuficienţa renală acută, obturaţia căilor urinare, glomerulonefrita acută, hipokaliemia, alcaloza, stările precomatoase, coma hepatică şi diabetică, hipersensibilitatea la preparat.

Interacţiuni
Înrăutăţeşte efectele adverse ale aminoglicozidelor, cefalosporinelor şi salicilaţilor (ototoxicitate, nefrotoxicitate), miorelaxantelor, sărurilor de litiu. Sporeşte acţiunea terapeutică a antihipertensivelor.
Glucocorticoizii cresc riscul hipokaliemiei. Antiinflamatoarele nesteroidiene scad efectul diuretic.

Precauţii
Diureza excesivă poate provoca deshidratare, hipovolemie, colaps vascular, tromboze şi embolism (în special la vârstnici). Sarcina (se administrează numai în cazuri excepţionale).
Se recomandă dietă bogată în potasiu sau administrarea concomitentă a diureticelor care economisesc potasiul.

I.    Ce este Tiregis şi pentru ce se utilizează
Tiregis aparţine unui grup de medicamente numite antagonişti ai receptorului pentru angiotensină
II.    Angiotensina II este o substanţă produsă în organismul dumneavoastră, care determină îngustarea vaselor de sânge, crescând tensiunea arterială. Tiregis blochează efectele angiotensinei II, astfel încât vasele de sânge se relaxează, iar tensiunea dumneavoastră arterială se micşorează. Tiregis este utilizat în tratamentul hipertensiunii arteriale esenţiale (tensiune arterială mare) la adulţi. Termenul “esenţială” înseamnă că tensiunea arterială mare nu este cauzată de nicio altă afecţiune.
Tensiunea arterială ridicată, netratată, poate leza vase de sânge la nivelul mai multor organe, ceea ce poate determina uneori infarct cardiac, insuficienţă cardiacă sau renală, atac vascular cerebral sau orbire. În general tensiunea arterială ridicată nu cauzează simptome înainte de apariţia leziunilor. De aceea, este important ca tensiunea arterială să fie măsurată periodic pentru a verifica dacă se află în limitele normale.
Tiregis este utilizat de asemenea pentru reducerea evenimentelor cardiovasculare (adică infarct miocardic sau accident vascular cerebral) la adulţii care prezintă risc deoarece aportul de sânge la nivelul inimii sau picioarelor este redus sau blocat sau au avut un accident vascular cerebral sau au diabet zaharat cu risc crescut pentru asemenea evenimente. Medicul dumneavoastră vă poate spune dacă prezentaţi risc crescut pentru astfel de evenimente.
2.    Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Tiregis
Nu utilizaţi Tiregis:
- Dacă sunteţi alergic la substanţa activă (telmisartan) sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6);
-    dacă sunteţi gravidă în mai mult de 3 luni. (Este de asemenea preferabil să evitaţi utilizarea Tiregis la începutul sarcinii - vezi punctul referitor la sarcină);
-    dacă aveţi probleme severe ale ficatului, cum sunt colestaza sau obstrucţia biliară (probleme ale drenării bilei din ficat sau vezica biliară) sau alte boli severe ale ficatului;
-    dacă aveţi diabet zaharat sau funcţia rinichilor afectată şi sunteţi în tratament cu un medicament pentru scăderea tensiunii arteriale care conţine aliskiren.
Dacă oricare dintre situaţiile de mai sus este valabilă pentru dumneavoastră, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte de a utiliza Tiregis.
Atenţionări şi precauţii
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte să luaţi Tiregis. Spuneţi medicului dumneavoastră dacă aveţi sau aţi avut oricare dintre afecţiunile sau bolile următoare:
-    Boli ale rinichilor sau transplant de rinichi.
-    Stenoză arterei renale (îngustarea vaselor de sânge la unul sau ambii rinichi).
-    Boli ale ficatului.
-    Boli ale inimii.
-    Niveluri ridicate de aldosteron (retenţie de apă şi sare în organism şi dezechilibru al concentraţiei de minerale din sânge).
-    Tensiune arterială mică (hipotensiune arterială), care poate să apară dacă sunteţi deshidratat (pierdere excesivă de apă din corp) sau aveţi un deficit de sare din cauza tratamentului cu diuretice (medicamente care elimină apa din corp), dietă sau restricţie de sare alimentară, diaree sau vărsături.
-    Valori crescute ale concentraţiei de potasiu din sânge.
-    Diabet zaharat.
Spuneţi medicului dumneavoastră înainte de a utiliza Tiregis dacă utilizaţi medicament pentru scăderea tensiunii arteriale:
-    un inhibitor al ECA (de exemplu, enalapril, lisinopril, ramipril), mai ales dacă aveţi probleme ale rinichilor asociate diabetului zaharat
-    aliskiren
Este posibil ca medicul dumneavoastră să vă verifice funcţia rinichilor, tensiunea arterială şi valorile electroliţilor (de exemplu, potasiu) din sânge, la intervale regulate de timp. Vezi şi informaţiile de la punctul „Nu utilizaţi Tiregis”.
-    dacă luaţi digoxină
În cazul în care credeţi că sunteţi gravidă sau s-ar putea să deveniţi gravidă, trebuie să spuneţi medicului. Tiregis nu este recomandat la începutul sarcinii şi nu trebuie utilizat dacă sunteţi gravidă în mai mult de 3 luni, deoarece utilizat în această perioadă, poate dăuna grav copilului dumneavoastră (vezi punctul referitor la sarcină).
În caz de intervenţie chirurgicală sau utilizare a anestezicelor, trebuie să spuneţi medicului dumneavoastră că utilizaţi Tiregis.
Este posibil ca Tiregis să fie mai puţin eficient în scăderea tensiunii arteriale la pacienţii de origine afro-americană.
Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
Nu se recomandă utilizarea Tiregis la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani.
Tiregis împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente
Poate fi necesar ca medicul dumneavoastră să modifice doza acestor medicamente sau pot fi necesare alte precauţii. În anumite cazuri, poate fi necesar să opriţi administrarea unuia dintre
medicamente. Acest lucru este valabil în special în cazul utilizării medicamentelor de mai jos împreună cu Tiregis:
-    Medicamente care conţin litiu, utilizate în tratamentul unor tipuri de depresie.
-    Medicamente care pot creşte concentraţia de potasiu din sânge, cum sunt înlocuitori de sare alimentară care conţin potasiu, diuretice care economisesc potasiul (anumite medicamente care elimină apa din corp), inhibitori ai ECA, antagonişti ai receptorilor angiotensinei II, AINS (antiinflamatoare nesteriodiene, de exemplu acid acetilsalicilic sau ibuprofen), heparină, medicamente imunosupresoare (de exemplu ciclosporină sau tacrolimus) şi antibioticul trimetoprim.
-    diuretice (medicamentele care elimină apa din corp), în special dacă sunt luate în doze mari împreună cu Tiregis, pot determina pierderea excesivă a apei din corp şi tensiune arterială mică (hipotensiune arterială).
-    Dacă luaţi un inhibitor al ECA sau aliskiren (vezi şi informaţiile de la punctele „Nu utilizaţi Tiregis şi „Atenţionări şi precauţii”).
-    Digoxină.
Efectul Tiregis poate fi redus atunci când utilizaţi AINS (antiinflamatoare nesteroidiene, de exemplu aspirină sau ibuprofen) sau corticosteroizi.
Tiregis poate accentua efectul de scădere a tensiunii arteriale al altor medicamente folosite pentru a trata tensiunea arterială mare sau medicamente cu potenţial de scădere a tensiunii arteriale (de ex. baclofen, amifostina). În plus, scăderea tensiunii arteriale poate fi agravată de alcool, barbiturice, narcotice şi antidepresive. Dacă la dumneavoastră se reduce tensiunea arterială, la ridicarea în picioare puteţi avea ameţeli.
Trebuie să întrebaţi medicul dumneavoastră dacă este necesară ajustarea dozelor celorlalte medicamente în timpul tratamentului cu Tiregis.
Utilizarea Tiregis cu alimente, băuturi şi alcool
Comprimatele Tiregis pot fi utilizate indiferent de mese.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament. Sarcina
În mod normal, medicul dumneavoastră vă va recomanda să nu mai utilizaţi Tiregis înainte de a deveni gravidă sau imediat după aceea, şi să utilizaţi alt medicament în loc de Tiregis. Tiregis nu este recomandat în timpul sarcinii şi nu trebuie utilizat dacă sunteţi gravidă în mai mult de 3 luni, deoarece poate dăuna grav copilului dumneavoastră dacă este utilizat după a treia lună de sarcină. Alăptarea
Spuneţi medicului dumneavoastră dacă alăptaţi sau veţi începe curând să alăptaţi. Tiregis nu este recomandat mamelor care alăptează, iar medicul dumneavoastră poate alege alt tratament pentru dumneavoastră dacă doriţi să alăptaţi, în special în cazul în care copilul dumneavoastră este nou- născut sau s-a născut prematur.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Unele persoane se pot simţi ameţite sau obosite în timpul tratamentului cu Tiregis. Dacă vă simţiţi ameţit sau obosit, nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi utilaje.
Tiregis conţine lactoză. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
3.    Cum să luaţi Tiregis
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Regimul de dozare
Doza recomandată de Tiregis este de un comprimat o dată pe zi. Este important să continuaţi să luaţi Tiregis în fiecare zi până când medicul dumneavoastră vă recomandă altfel. Dacă aveţi impresia că efectul Tiregis este prea puternic sau prea slab, spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
La majoritatea pacienţilor, doza uzuală de Tiregis pentru tratamentul tensiunii arteriale mari este de un comprimat de 40 mg o dată pe zi, pentru a controla tensiunea arterială timp de 24 ore. Cu toate acestea, uneori medicul dumneavoastră poate să vă recomande o doză mai mică, de 20 mg pe zi sau o doză mai mare, de 80 mg pe zi.
În mod alternativ, Tiregis poate fi utilizat în asociere cu diuretice (medicamente care elimină apa din corp), cum este hidroclorotiazida, despre care s-a demonstrat că determină însumarea efectului cu cel al telmisartanului în ceea ce priveşte scăderea tensiunii arteriale.
Pentru reducerea evenimentelor cardiovasculare, doza uzuală de Tiregis este de un comprimat de 80 mg administrat o dată pe zi. La începutul tratamentului de prevenţie cu Tiregis 80 mg tensiunea arterială trebuie măsurată frecvent.
Dacă ficatul dumneavoastră nu funcţionează corespunzător, doza uzuală nu trebuie să depăşească 40 mg administrată o dată pe zi, zilnic.
Mod de administrare
Încercaţi să luaţi comprimatul la aceeaşi oră în fiecare zi. Puteţi lua Tiregis cu sau fără alimente. Comprimatele trebuie înghiţite cu o cantitate suficientă de apă sau cu altă băutură care nu conţine alcool etilic.
Dacă luaţi mai mult Tiregis decât trebuie
Dacă aţi luat accidental prea multe comprimate, contactaţi medicului dumneavoastră, farmacistul sau secţia de urgenţe a celui mai apropiat spital.
Dacă uitaţi să luaţi Tiregis
Dacă aţi uitat să luaţi o doză, nu vă îngrijoraţi. Luaţi-o imediat când vă amintiţi, apoi continuaţi ca înainte. Dacă nu luaţi comprimatul într-o zi, luaţi doza normală în ziua următoare. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza omisă.
Dacă încetaţi să luaţi Tiregis
Nu    încetaţi    să    luaţi    Tiregis fără să    discutaţi    cu medicul dumneavoastră.
Medicamente care scad tensiunea arterială pot fi luaţi de-a lungul vieţii. Dacă încetaţi să luaţi Tiregis, tensiunea arterială în termen de câteva zile va reveni la nivelul de dinaintea tratamentului.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4.    Reacţii adverse posibile
Ca şi alte medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Reacţiile adverse pot fi definite astfel:
Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 pacient din 10)
Frecvente (pot afecta 1 până la 10 pacient din 100)
Mai puţin frecvente (pot afecta 1 până la 10 pacient din 1000)
Rare (pot afecta 1 până la 10 pacient din 10000)
Foarte rare (pot afecta cel puţin 1 pacient din 10000)
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
Unele reacţii adverse pot fi grave şi impun asistenţă medicală imediată:
Trebuie să vă prezentaţi imediat la medic dacă aveţi oricare dintre următoarele simptome:
Sepsis* (numit frecvent „otrăvirea sângelui“) este o infecţie severă cu răspuns inflamator la nivelul întregului organism, umflare rapidă a pielii şi mucoaselor (angioedem); aceste reacţii adverse sunt rare (pot afecta până la 1 din 1000 de persoane), dar extrem de grave, iar pacienţii trebuie să întrerupă utilizarea acestui medicament şi să se prezinte imediat la medic. Netratate, aceste efecte pot fi fatale.
Frecvente
Tensiune arterială mică (hipotensiune arterială) la pacienţii trataţi pentru reducerea evenimentelor cardiovasculare.
Mai puţin frecvente
Infecţii ale tractului respirator superior (dureri în gât, sinusuri inflamate, răceală), infecţii ale tractului urinar, scăderea nivelului de celule roşii sanguine (anemie), concentraţii crescute de potasiu în sânge, dificultăţi la adormire, tristeţe (depresie), leşin (sincopă), senzaţie de învârtire (vertij), bătăi lente ale inimii (bradicardie), tensiune arterială mică (hipotensiune arterială) la pacienţii trataţi pentru tensiune arterială mare, ameţeli la ridicarea în picioare (hipotensiune arterială ortostatică), dificultăţi la respiraţie, tuse, durere abdominală, diaree, disconfort abdominal, balonare, vărsături, mâncărime, transpiraţie accentuată, erupţie trecătoare pe piele determinată de medicament, durere de spate, crampe musculare, dureri ale muşchilor (mialgie), afectarea funcţiei rinichilor incluzând insuficienţă renală acută, durere în piept, senzaţie de slăbiciune şi creşterea concentraţiei de creatinină în sânge.
Rare
Sepsis* (numit frecvent „otrăvirea sângelui“, este o infecţie severă cu răspuns inflamator la nivelul întregului organism, cu posibilă evoluţie către deces), număr scăzut de plachete sanguine (trombocitopenie), creşterea numărului unui anumit tip de celule albe ale sângelui (eozinofilie), reacţii alergice severe (reacţie anafilactică), reacţii alergice (de exemplu erupţii trecătoare pe piele, mâncărimi, dificultăţi la respiraţie, respiraţie şuierătoare, umflare a feţei sau tensiune arterială mică), nivel scăzut de zahăr în sânge (la pacienţii cu diabet zaharat), teamă fără motiv, somnolenţă, tulburări ale vederii, bătăi rapide ale inimii (tahicardie), uscăciune a gurii, disconfort la nivelul stomacului, tulburări ale gustului (disgeuzie), tulburări ale funcţiei ficatului (pacienţii japonezi sunt mai predispuşi la manifestarea acestei reacţii adverse), umflarea rapidă a pielii şi mucoaselor care poate determina deces (angioedem, de asemenea, cu evoluţie spre deces), eczemă (o modificare la nivelul pielii), înroşire a pielii, blânde (urticarie), erupţie severă pe piele determinată de medicament, durere la nivelul articulaţiilor (artralgie), durere la nivelul extremităţilor, durere la nivelul tendoanelor, simptome asemănătoare gripei, valori scăzute ale concentraţiei de hemoglobină (o proteină din sânge), concentraţii crescute de acid uric, valori crescute ale enzimelor hepatice sau creatinfosfokinazei în sânge.
Foarte rare
Cicatrizarea progresivă a ţesutului pulmonar (boală pulmonară interstiţială)**
*Este posibil ca evenimentul să fie întâmplător sau legat de un mecanism momentan necunoscut. **În timpul tratamentului cu telmisartan au fost raportate cazuri de cicatrizare a ţesutului pulmonar. Cu toate acestea, nu se cunoaşte dacă au fost cauzate de telmisartan.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii
sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amed.md sau e-mail: [email protected]
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5.    Cum se păstrează Tiregis
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
A se păstra la temperaturi sub 25 °C.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare, care este înscrisă pe ambalaj după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Blisterul se va deschide nemijlocit înainte de utilizare.
Nu utilizaţi acest medicament dacă observaţi semnele vizibile de deteriorare a calităţii lui (de exemplu, modificarea culorii).
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6.    Conţinutul ambalajului şi alte informaţii Ce conţine Tiregis
Substanţa activă este telmisartan. Fiecare comprimat conţine telmisartan 20 mg, 40 mg, 80 mg. Celelalte componente sunt: hidroxid de sodiu, povidonă (K-25), meglumină, lactoză monohidrat, crospovidonă, oxid galben de fier (III) (E172), stearat de magneziu; film: hipromeloză, dioxid de titan (E 171), macrogol 400, talc, oxid galben de fier (III) (E172).
Cum arată Tiregis şi conţinutul ambalajului:
Comprimate filmate Tiregis 20 mg
Comprimate filmate rotunde, de culoare galbenă, marcate cu „20” pe una dintre feţe şi cu „T” pe cealaltă faţă.
Tiregis 40 mg
Comprimate filmate ovale, de culoare galbenă, marcate cu „40” pe una dintre feţe şi cu „T” pe cealaltă faţă.
Tiregis 80 mg
Comprimate filmate ovale, de culoare galbenă, marcate cu „80” pe una dintre feţe şi cu „T” pe cealaltă faţă.
Ambalaj:
Câte 7 sau 14 comprimate filmate în blister din OPA-Aluminiu-PVC/Aluminiu. Comprimate filmate 20 mg - câte 2 blistere (a câte 14 comprimate) împreună cu prospectul în cutie de carton. Comprimate filmate 40 mg şi 80 mg - 4 blistere (a câte 7 comprimate) împreună cu prospectul în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria
Fabricantul
Glenmark Pharmaceuticals Limited, India
Plot No. S-7, Colvale Industrial Estate,
Colvale, Bardez, Goa-403 513

1.    Ce este Hartil comprimate, şi pentru ce se utilizează
Hartil comprimate conţine un medicament numit ramipril. Acesta aparţine unei clase de medicamente numite inhibitori ai ECA (inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei).
Hartil acţionează prin:
•    Scăderea sintezei în organismul dumneavoastră, de substanţe care pot creşte tensiunea arterială
•    Relaxarea şi dilatarea vaselor dumneavoastră de sânge
•    Uşurarea muncii inimii de a pompa sânge în organismul dumneavoastră.
Hartil poate fi utilizat:
•    Pentru a trata tensiunea arterială crescută (hipertensiune arterială)
•    Pentru a reduce riscul sau a întârzia agravarea afecţiunilor dumneavoastră de rinichi (fie că aveţi sau nu diabet zaharat)
•    Pentru a reduce riscul dumneavoastră de a avea o criză de inimă sau un accident vascular cerebral
•    Pentru a trata inima dumneavoastră atunci când nu poate pompa suficient sânge în organismul dumneavoastră (insuficienţă cardiacă)
•    Ca tratament după o criză de inimă (infarct miocardic) complicată cu insuficienţă cardiacă.


2.    Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Hartil comprimate
Nu utilizaţi Hartil comprimate:
•    dacă sunteţi alergic la ramipril, la oricare alt medicament inhibitor al ECA sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6), (semnele unei reacţii alergice pot include o erupţie pe piele, probleme de respiraţie sau înghiţire, umflare a buzelor, a feţei, gâtului sau a limbii dumneavoastră).
•    Dacă aţi avut vreodată o reacţie alergică gravă numită “edem angioneurotic” sau edem Quincke. Semnele pot include mâncărime, blânde (urticarie), pete roşii pe mâini, picioare şi gât, umflarea gâtului şi a limbii, umflare în jurul ochilor şi buzelor, dificultăţi de respiraţie sau înghiţire.
•    Dacă ați utilizat sau utilizați sacubitril/valsartan, un medicament utilizat pentru a trata un anumit tip de insuficiență cardiacă instalată de mult timp (cronică) la adulți.
•    Dacă aveţi diabet zaharat sau funcţia rinichilor afectată şi urmaţi tratament cu un medicament pentru scăderea tensiunii arteriale care conţine aliskiren.
•    Dacă faceţi dializă sau orice alt tip de filtrare a sângelui. În funcţie de aparatul utilizat, este posibil ca Hartil comprimate să nu fie potrivit pentru dumneavoastră.
•    Dacă aveţi afecţiuni ale rinichilor în care irigarea cu sânge a rinichilor dumneavoastră este redusă (stenoză de arteră renală).
•    Dacă sunteţi gravidă în mai mult de 3 luni (vezi mai jos pct. “Fertilitatea, sarcina şi alăptarea”); nu este recomandat să utilizaţi Hartil în perioada de început a sarcinii.
•    Dacă tensiunea dumneavoastră arterială este anormal de mică sau instabilă. Va fi necesar ca medicul dumneavoastră să vă măsoare tensiunea arterială.

Nu luaţi Hartil comprimate dacă vă aflaţi în oricare dintre situaţiile de mai sus. Dacă nu sunteţi sigur, adresaţi-vă medicului dumneavoastră înainte de a lua Hartil comprimate.

Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Hartil comprimate, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului:
•    Dacă aveţi afecţiuni ale inimii, ficatului sau rinichilor.
•    Dacă aţi pierdut multe lichide sau săruri din organism (stare de rău (vărsături), aveţi diaree, transpiraţi mai mult decât de obicei, aveţi o dietă săracă în sare, luaţi diuretice (medicamente care cresc eliminarea de apă) de mult timp sau faceţi dializă).
•    Dacă urmează să fiţi supus unui tratament pentru a reduce reacţia dumneavoastră alergică la înţepăturile de albină sau viespe (desensibilizare).
•    Dacă urmează să vi se administreze un anestezic. Acesta vă poate fi administrat pentru o operaţie sau pentru orice lucrare stomatologică. Este posibil să fie nevoie să întrerupeţi tratamentul cu Hartil comprimate cu o zi înainte de operaţie; cereţi sfatul medicului dumneavoastră.
•    Dacă aveţi o cantitate mare de potasiu în sânge (observată la analize ale sângelui).
•    Dacă utilizaţi orice alte medicamente sau aveţi o boală care ar putea scădea concentraţia de sodiu din sânge. În acest caz medicul dumneavoastră poate cere analize de sânge periodice pentru a verifica nivelurile de sodiu, mai ales dacă sunteţi persoană în vârstă.
•    Dacă utilizați medicamente care pot crește riscul de angioedem, o reacție adversă gravă, cum sunt inhibitorii mTOR (de exemplu temsirolimus, everolimus, sirolimus), vidagliptină, inhibitori ai neprilisinei (NEP) (cum este racecadotril) sau sacubitril/valsartan. Pentru sacubitril/valsartan a se vedea de asemenea informațiile de la pct. „Nu utilizați Hartil”.
•    Dacă aveţi o boală de colagen, cum ar fi sclerodermia sau lupusul eritematos sistemic.
•    Dacă luaţi oricare dintre următoarele medicamente utilizate pentru tratarea tensiunii arteriale mari:
-  un blocant al receptorilor angiotensinei II (BRA) (cunoscut şi sub denumirea de „sartani” – de exemplu, valsartan, telmisartan, irbesartan), mai ales dacă aveţi probleme ale rinichilor asociate diabetului zaharat.
-   aliskiren.
Trebuie să spuneţi medicului dumneavoastră dacă credeţi că sunteţi (sau aţi putea rămâne) gravidă. Hartil comprimate nu este recomandat în primele 3 luni de sarcină şi poate determina leziuni grave la făt după 3 luni de sarcină, vezi pct. ”Fertilitatea, sarcina şi alăptarea”.

Dacă vă aflaţi în oricare dintre situaţiile de mai sus, adresaţi-vă medicului dumneavoastră înainte de a lua Hartil comprimate.

Copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani
Hartil comprimate nu este recomandat la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani, deoarece nu sunt disponibile informaţii pentru această grupă de vârstă.

Hartil comprimate împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente, inclusiv eliberate fără prescripție medicală.
Aceasta deoarece Hartil comprimate poate influenţa modul în care acţionează unele medicamente. De asemenea, unele medicamente pot influenţa modul în care acţionează Hartil comprimate.

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi oricare dintre următoarele medicamente. Ele pot face ca Hartil comprimate să nu acţioneze suficient de bine:
•    Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) (medicamente utilizate pentru a ameliora durerea şi inflamaţia), de exemplu, cum sunt ibuprofenul, indometacina sau acidul acetilsalicilic (aspirina).
•    Medicamente utilizate pentru tratamentul tensiunii arteriale scăzute, şocului, insuficienţei cardiace, astmului bronşic sau alergiilor, cum sunt efedrina, noradrenalina sau adrenalina. Va fi necesar ca medicul dumneavoastră să vă verifice tensiunea arterială.

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi oricare dintre următoarele medicamente. Ele pot creşte riscul de apariţie a reacţiilor adverse dacă le luaţi împreună cu Hartil comprimate:
•    Sacubitril/valsartan-utilizat pentru tratamentul unui anumit tip de insuficiență cardiacă instalată de mult timp (cronică) la adulți (a se vedea de asemenea informațiile de la pct. ”Nu utilizați Hartil”)
•    Medicamente utilizate pentru a ameliora durerea şi inflamaţia (de exemplu, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum sunt ibuprofenul, indometacina sau acidul acetilsalicilic (aspirina).
•    Medicamente pentru tratamentul cancerului (chimioterapie).
•    Medicamente utilizate pentru a împiedica rejetul de organ după un transplant, cum este ciclosporina.
•    Diuretice (medicamente care cresc eliminarea de apă), cum este furosemidul.
•    Medicamente care pot creşte concentraţia de potasiu în sânge, cum sunt spironolactona, triamterenul, amiloridul, sărurile de potasiu şi heparina (utilizată pentru subţierea sângelui).
•    Glucocorticoizi utilizaţi pentru a trata inflamaţia, cum este prednisolonul.
•    Alopurinol (utilizat pentru a scădea concentraţia de acid uric în sânge).
•    Procainamidă (pentru tulburări de ritm cardiac).
•    Temsirolimus (pentru cancer)
•    Sirolimus, everolimus (pentru prevenirea respingerii unei grefe)
•    Vidagliptină (utilizată pentru tratamentului diabetului zaharat tip 2)
•    Racecadotril (utilizat în diaree).
Este posibil ca medicul dumneavoastră să trebuiască să vă modifice doza şi/sau să ia alte măsuri de precauţie: • Dacă luaţi un blocant al receptorilor angiotensinei II (BRA) sau aliskiren (vezi punctul „Nu utilizaţi Hartil” şi „Atenţionări şi precauţii”).”

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi oricare dintre următoarele medicamente. Acţiunea lor poate fi influenţată de Hartil comprimate:
•    Medicamente pentru tratamentul diabetului zaharat, cum sunt insulina şi medicamentele administrate pe cale orală pentru a scădea zahărul din sânge. Verificaţi sistematic cantitatea de zahăr din sângele dumneavoastră în timpul tratamentului cu Hartil comprimate.
•    Litiu (pentru afecţiuni psihice). Hartil comprimate poate creşte cantitatea de litiu din sângele dumneavoastră. Va fi necesară verificarea atentă de către medicul dumneavoastră a cantităţii de litiu din sângele dumneavoastră.
Dacă luaţi oricare dintre medicamentele de mai sus (sau nu sunteţi sigur), adresaţi-vă medicului dumneavoastră înainte de a lua Hartil comprimate.

Hartil comprimate cu alimente, băuturi şi alcool
•    Consumul de alcool etilic în timpul tratamentului cu Hartil comprimate vă poate face să vă simţiţi ameţit sau buimăcit. Dacă sunteţi îngrijorat în legătură cu ce cantitate de alcool etilic puteţi consuma în timpul tratamentului cu Hartil comprimate, discutaţi despre acest lucru cu medicul dumneavoastră, deoarece medicamentele utilizate pentru scăderea tensiunii arteriale şi alcoolul etilic pot avea efecte cumulative.
•    Comprimatele Hartil comprimate pot fi luate cu sau fără alimente.

Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, informaţi medicul sau farmacistul înainte de a lua acest medicament.
Sarcina
Dacă sunteţi gravidă sau credeţi că aţi putea fi gravidă în timpul utilizării preparatului Hartil informaţi imediat medicul dumneavoastră. Medicul dumneavoastră posibil vă va recomanda să întrerupeţi utilizarea comprimatelor Hartil până la sarcină şi vă va recomanda un alt medicament în loc de Hartil înainte de sarcina planificată.
Nu se recomandă să luaţi comprimatele Hartil comprimate în primele 12 săptămâni de sarcină. Hartil comprimate este contraindicat după săptămâna 13, deoarece utilizarea lui în timpul sarcinii poate avea efecte dăunătoare grave la nou-născut.
Dacă rămâneţi gravidă în timpul tratamentului cu Hartil comprimate, spuneţi imediat medicului dumneavoastră. Trecerea la un tratament alternativ corespunzător trebuie făcută înaintea unei sarcini planificate.

Alăptarea
Nu trebuie să luaţi Hartil comprimate dacă alăptaţi.
Consultați medicul înainte de a utiliza orice medicament dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
În timpul tratamentului cu Hartil comprimate, vă puteţi simţi ameţit şi să aveţi stare de rău. Acest lucru este mai probabil să se întâmple când începeţi tratamentul cu Hartil comprimate sau când începeţi să luaţi o doză mai mare. Dacă acest lucru se întâmplă, nu conduceţi vehicule sau nu folosiţi unelte sau utilaje.

Hartil comprimate conţine lactoză.
În caz de intoleranţă la lactoză trebuie luat în considerare faptul că fiecare comprimat de Hartil comprimate conţine lactoză.
Hartil comprimate comprimate 5 mg
Fiecare comprimat conţine: lactoză monohidrat 96,47 mg.
Hartil comprimate comprimate 10 mg
Fiecare comprimat conţine: lactoză monohidrat 193,2 mg.
Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament


3. Cum să luaţi Hartil comprimate
Luaţi întotdeauna Hartil comprimate exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Dacă nu sunteţi sigur trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.
Regimul de dozare
Hipertensiune (tensiune arterială crescută):
Doza uzuală recomandată de început este de 1,25 mg sau 2,5 mg o dată pe zi.
Medicul dumneavoastră va ajusta doza pe care o luaţi până când tensiunea dumneavoastră arterială este controlată.
Doza maximă zilnică nu trebuie să depăşească 10 mg o dată pe zi.
Dacă urmaţi deja tratament cu diuretice (medicamente care cresc eliminarea de apă), medicul dumneavoastră poate reduce sau opri doza de diuretic pe care o luaţi înainte de a începe tratamentul cu Hartil comprimate.

Pentru a reduce riscul dumneavoastră de a avea un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral
Doza uzuală recomandată de început este de 2,5 mg o dată pe zi.
Medicul dumneavoastră poate apoi decide să crească doza pe care o luaţi.
Doza uzuală recomandată zilnică este de 10 mg o dată pe zi.

Tratament pentru a reduce sau a întârzia agravarea problemelor dumneavoastră de rinichi
Doza uzuală recomandată de început este de 1,25 mg sau 2,5 mg o dată pe zi.
Medicul dumneavoastră va ajusta doza pe care o luaţi.
Doza uzuală recomandată este de 5 mg sau 10 mg o dată pe zi.

Tratamentul insuficienţei cardiace
Doza uzuală recomandată de început este de 1,25 mg o dată pe zi.
Medicul dumneavoastră va ajusta doza pe care o luaţi.
Doza maximă zilnică nu trebuie să depăşească 10 mg. Se recomandă ca această doză să fie administrată în două prize.

Insuficienţă cardiacă după ce aţi avut un infarct miocardic
Doza uzuală recomandată de început este de 1,25 mg o dată pe zi până la 2,5 mg de două ori pe zi.
Medicul dumneavoastră va ajusta doza pe care o luaţi.
Doza uzuală zilnică nu trebuie să depăşească 10 mg. Se recomandă ca această doză să fie administrată în două prize.

Vârstnici
Medicul dumneavoastră va reduce doza iniţială şi va ajusta mai lent doza necesară dumneavoastră.

Mod de aministrare
Comprimate pentru administrare orală.
Se recomandă ca comprimatele să fie luate zilnic, la aceeaşi oră în fiecare zi. Comprimatele trebuie înghiţite întregi, fără a fi mestecate, cu o cantitate mare de lichid.
Comprimatele pot fi luate indiferent de mese.
Comprimatele pot fi împărţite în jumătate, rupând pe linia mediană.

Dacă luaţi mai mult Hartil comprimate decât trebuie
Adresați-vă medicului dumneavoastră sau unității de urgențe a celui mai apropiat spital. Nu conduceţi un vehicul până la spital, rugaţi pe altcineva să meargă cu dumneavoastră sau sunaţi pentru o ambulanţă. Luaţi cu dumneavoastră acest prospect şi comprimatele rămase, pentru a arăta medicului.

Dacă uitaţi să luaţi Hartil comprimate
Nu vă îngrijoraţi, omiteți doza uitată și utilizați doza următoare la momentul corespunzător.
Pentru a evita supradozajul, nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare privind administrarea acestui medicament adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.


4. Reacţii adverse posibile
Ca şi alte medicamentele, acest preparat poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Încetaţi să luaţi Hartil comprimate şi contactaţi imediat un medic dacă observaţi oricare dintre următoarele reacţii adverse grave – este posibil să aveţi nevoie de tratament medical de urgenţă:

•    Umflare a feţei, buzelor sau a gâtului, ceea ce face dificilă respiraţia sau înghiţirea, precum şi mâncărime şi erupţii pe piele. Acesta poate fi semnul unei reacţii alergice grave la Hartil comprimate.
•    Reacţii cutanate grave, inclusiv erupţie pe piele, ulceraţii la nivelul cavităţii bucale, agravarea unei afecţiuni preexistente la nivelul pielii, roşeaţă, vezicule sau descuamare a pielii (cum sunt sindromul Stevens-Johnson, necroliza epidermică toxică sau eritemul polimorf).
Spuneţi imediat medicului dumneavoastră dacă aveţi:
•    Bătăi cardiace rapide, bătăi cardiace puternice sau neregulate (palpitaţii), durere în piept, apăsare în piept sau probleme mai grave, inclusiv un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral.
•    Scurtare a respiraţiei sau tuse. Acestea pot fi semnele unor probleme ale plămânilor.
•    Apariţia mai uşoară de vânătăi, sângerare mai îndelungată decât de obicei, orice semn de sângerare (de exemplu sângerare din gingii), erupţie sub formă de pete purpurii pe piele sau dezvoltarea de infecţii mai uşor decât de obicei, durere în gât şi febră, senzaţie de oboseală, leşin, ameţeli sau piele palidă. Acestea pot fi semnele unor probleme ale sângelui sau ale măduvei osoase.
•    Durere violentă de stomac care poate ajunge în spate. Acesta poate fi un semn de pancreatită (inflamaţie a pancreasului).
•    Febră, frisoane, oboseală, pierderea apetitului alimentar, durere de stomac, senzaţie de rău (greaţă), îngălbenire a pielii sau a ochilor (icter). Acestea pot fi semnele unor probleme ale ficatului, cum sunt hepatita (inflamaţie a ficatului) sau afectarea ficatului.
•    urină concentrată (închisă la culoare), senzație sau stare de rău, crampe musculare, confuzie și crize care se pot datora secreției inadecvate de ADH (hormon antidiuretic). Dacă aveți aceste simptome, contactați imediat medicul dumneavoastră.

Alte reacţii adverse includ:
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră dacă oricare dintre următoarele reacţii adverse devine gravă sau durează mai mult de câteva zile.
Frecvenţa reacţiilor adverse este definită utilizând următoarea convenţie:
Foarte frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane) Frecvente (pot afecta 1 până la 10 utilizatori din 100)
Mai puţin frecvente (pot afecta 1 până la 10 utilizatori din 1000)
Rare (pot afecta 1 până la 10 utilizatori din 10000)
Foarte rare (pot afecta mai puţin de 1 utilizator din 10000)
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Frecvente
•    Durere de cap sau senzaţie de oboseală.
•    Senzaţie de ameţeală. Aceasta este mai probabil să apară la începutul tratamentului cu Hartil comprimate sau când începeţi să luaţi o doză mai mare.
•    Leşin, hipotensiune arterială (tensiune arterială anormal de mică), în special când staţi în picioare sau când vă ridicaţi repede în picioare.
•    Tuse seacă iritativă, inflamaţie a sinusurilor (sinuzită) sau bronşită, scurtare a respiraţiei.
•    Durere de stomac sau intestinală, diaree, indigestie, senzaţie de rău (greaţă) sau stare de rău (vărsături).
•    Erupţii pe piele cu sau fără suprafaţă proeminentă.
•    Durere în piept.
•    Dureri sau crampe musculare.
•    Analize ale sângelui care arată o concentraţie mai mare de potasiu în sânge decât este normal.
Mai puţin frecvente
•    Tulburări de echilibru (vertij).
•    Mâncărime şi senzaţii neobişnuite la nivelul pielii, cum sunt amorţeli, furnicături, înţepături, arsură sau senzaţie de fiori la nivelul pielii (parestezii).
•    Pierdere sau modificare a gustului.
•    Tulburări de somn.
•    Senzaţie de deprimare, anxietate, nervozitate mai accentuată decât de obicei sau nelinişte.
•    Nas înfundat, dificultăţi de respiraţie sau agravare a astmului bronşic.
•    Umflare a intestinului numită “edem angioneurotic intestinal”, care se manifestă prin simptome cum sunt durere abdominală, vărsături şi diaree.
•    Arsuri în capul pieptului, constipaţie sau gură uscată.
•    Eliminarea unei cantităţi mai mari decât de obicei de apă (urină) peste zi, afectarea funcției renale, insuficiență renală
•    Transpiraţii mai abundente decât de obicei.
•    Scădere sau pierdere a apetitului alimentar (anorexie).
•    Bătăi cardiace neregulate sau mai rapide.
•    Mâini şi picioare umflate. Acesta poate fi un semn că organismul dumneavoastră reţine mai multă apă decât de obicei.
•    Înroşirea feţei.
•    Vedere înceţoşată.
•    Durere la nivelul articulaţiilor.
•    Febră.
•    Incapacitate de a avea raporturi sexuale la bărbaţi, scăderea apetitului sexual la bărbaţi sau femei.
•    Un număr crescut al anumitor celule albe sanguine (eozinofilie) observat la analize ale sângelui.
•    Analize ale sângelui care arată modificări ale funcţiei ficatului, pancreasului sau rinichilor.
Rare
•    Senzaţie de nesiguranţă sau confuzie mintală.
•    Limbă roşie şi umflată.
•    Piele cu aspect sever de solzi sau care se cojeşte, mâncărime, erupţie pe piele cu suprafaţă proeminentă
•    Probleme ale unghiilor (de exemplu căderea sau separarea unghiilor de patul unghial).
•    Erupţii pe piele sau vânătăi.
•    Aspect pătat al pielii şi extremităţi reci.
•    Ochi umezi sau umflaţi, roşii, cu mâncărimi.
•    Tulburări de auz şi zgomote în urechi.
•    Senzaţie de slăbiciune.
•    Analize ale sângelui care arată o scădere a numărului de celule roşii sanguine, celule albe sanguine sau trombocite sau a concentraţiei de hemoglobină.
Foarte rare
•    Sensibilitate mai mare decât de obicei la expunerea la soarelui.

Alte reacţii adverse raportate:
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră dacă oricare dintre următoarele reacţii adverse devine gravă sau durează mai mult de câteva zile.

•    Dificultăţi de concentrare.
•    Gură umflată.
•    Analize ale sângelui care arată prea puţine celule în sângele dumneavoastră.
•    Analize ale sângelui care arată mai puţin sodiu decât normal în sângele dumneavoastră.
•    Degete de la mâini sau de la picioare având culoare modificată când vă este frig şi apoi cu furnicături sau dureroase când încep să se încălzească (fenomen Raynaud).
•    Mărirea sânilor la bărbaţi.
•    Reacţii încetinite sau anormale.
•    Senzaţie de arsură.
•    Modificare a mirosului.
•    Căderea părului.

Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amdm.gov.md sau e-mail:[email protected]

Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.


5. Cum se păstrează Hartil comprimate
A se păstra la temperaturi sub 25°C.
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor!
Perioada de valabilitate este indicată pe ambalaj. Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu utilizați medicamentul dacă observați semne evidente de deteriorare (decolorare).
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.


6.    Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Hartil comprimate
Substanţa activă este ramiprilul.
Hartil comprimate 5 mg comprimate
Fiecare comprimat conţine: ramipril 5 mg.
Celelalte componente sunt: hidrogenocarbonat de sodiu, lactoză monohidrat, croscarmeloză de sodiu, amidon pregelatinizat 1500, stearil fumarat de sodiu, oxid roșu de fier (E172), oxid galben de fier (E172).

Hartil comprimate 10 mg comprimate
Fiecare comprimat conţine: ramipril 10 mg.
Celelalte componente sunt: hidrogenocarbonat de sodiu, lactoză monohidrat, croscarmeloză de sodiu, amidon pregelatinizat 1500, stearil fumarat de sodiu.

Cum arată Hartil comprimate şi conţinutul ambalajului:
Comprimat
Hartil comprimate 5 mg comprimate
Comprimate de culoare roz-deschis, ovale, neacoperite, cu margini teşite, posibil cu suprafaţă marmorată şi dimensiuni 8,8 x 4,4 mm, cu incizie pe o faţă şi pe părţile laterale şi inscripţionate cu R3.
Hartil comprimate 10 mg comprimate
Comprimate de culoare albă sau alb-gri, ovale, neacoperite, plate, cu margini teşite şi dimensiuni 11,0 x 5,5 mm, cu incizie pe o faţă şi pe părţile laterale şi inscripţionate cu R4.
Comprimatele pot fi împărţite în jumătate, rupând pe linia mediană.

Ambalaj
Câte 7 comprimate în blister. Câte 2 blistere (14 comprimate) sau câte 4 blistere (28 comprimate) împreună cu prospectul în cutie de carton.


DEŢINĂTORUL CERTIFICATULUI DE INREGISTRARE ŞI FABRICANTUL Deţinătorul certificatului de inregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria

Fabricanţi
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1165 Budapesta, Bökényföldi út 118-120.
Ungaria

INDICAŢII TERAPEUTICE
Hipertensiune arterială esenţială, în monoterapie sau asociat cu diuretice,
insuficienţă cardiacă, hipertensiunea renală.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Intern.
Hipertensiune arterială: doza iniţială este de 5 mg până la 20 mg, în dependență de
gradul hipertensiunii arteriale şi starea clinică a pacientului.
Enatens se administrează o dată pe zi. În hipertensiunea uşoară, doza iniţială
recomandată este de 5 - 10 mg.
Insuficienţa cardiacă: la pacienţii cu insuficienţă cardiacă doza iniţială de Enatens
este de 2,5 mg. După iniţierea tratamentului cu Enatens la pacienţii cu insuficienţă
cardiacă, în absenţa hipotensiunii simptomatice, doza de medicament poate fi
crescută gradual, până la atingerea dozei de întreţinere recomandată, de 20 mg/zi,
în administrare unică sau în două prize, în funcţie de toleranţa pacientului.
Doza maximă de Enatens este de 40 mg pe zi, în două prize.
În ambele cazuri, tratamentul va fi efectuat sub supraveghere medicală. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la preparat, hiperkaliemie, angioedem ereditar sau idiopatic.
Nu se administrează la copii şi adolescenţi. https://bit.ly/3eEEtdg

Losartan-BP 100mg comp.film. N10x3
1. Ce este Losartan-BP şi pentru ce se utilizează
Losartan-BP aparţine unui grup de medicamente cunoscute ca antagonişti ai
receptorilor de angiotensină II. Angiotensina II este o substanţă produsă de
organismul dumneavoastră care se leagă de anumiţi receptori din vasele de
sange, determinand constricţia acestora. Aceasta are ca rezultat creşterea
tensiunii arteriale. Losartan previne legarea angiotensinei II de aceşti receptori,
determinand relaxarea vaselor de sange şi scăderea tensiunii arteriale.
Losartan-BP intarzie deteriorarea funcţiei rinichilor la pacienţii cu hipertensiune
arterială şi diabet zaharat de tip 2.
Losartan-BP este utilizat:
- pentru tratamentul pacienţilor cu tensiune arterială mare , la adulţi, copii şi adolescenţi cu varsta cuprinsă intre 6 şi 18 ani;
- pentru a proteja rinichii la pacienţii hipertensivi cu diabet zaharat de tip 2, care prezintă modificări ale parametrilor de laborator care demonstrează
afectarea funcţiei rinichilor şi proteinurie ≥ 0,5 g pe zi (o afecţiune in care urina conţine o cantitate anormală de proteine);
- pentru tratamentul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă cronică;
- la pacienţii cu tensiune arterială mare şi ingroşare a ventriculului stang;
2. Ce trebuie să ştiţi оnainte să luaţi Losartan-BP
Nu luaţi Losartan-BP:
- dacă sunteţi alergic la losartan potasiu sau la oricare dintre celelalte componente
ale acestui medicament;
- dacă funcţia ficatului dumneavoastră este sever afectată;
- dacă sunteţi gravidă in mai mult de 3 luni (de asemenea, este bine să evitaţi
utilizarea Losartan-BP in prima parte a sarcinii).
Atenţionări şi precauţii
Este important să-i spuneţi medicului dumneavoastră inainte să luați
Losartan-BP:
- dacă aţi avut angioedem (umflare a feţei, buzelor, gatului şi/sau limbii);
- dacă aţi avut vărsături sau diaree semnificative;
- dacă utilizaţi diuretice;
- dacă ştiţi că aveţi o ingustare sau blocare a vaselor care duc sangele spre
rinichi sau dacă vi s-a efectuat recent un transplant renal;
- dacă funcţia ficatului dumneavoastră este sever afectată;
- dacă aveţi insuficienţă cardiacă asociată sau nu cu insuficienţă renală sau
aritmii cardiace severe, care pot pune viaţa in pericol;
- dacă aveţi probleme cu valvele cardiace sau cu muşchiul inimii;
- dacă aveţi o boală coronariană sau de o boală vasculară cerebrală;
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi
să rămaneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări
inainte de a lua acest medicament.
In mod normal, medicul dumneavoastră vă va sfătui să nu mai utilizaţi Losartan-
BP inainte de a rămane gravidă sau imediat după ce aţi aflat că sunteţi
gravidă şi vă va sfătui să luaţi un alt medicament in loc de Losartan-BP.
Losartan-BP nu este recomandat pentru utilizare la inceputul sarcinii şi nu trebuie
luat nici după luna a treia de sarcină, deoarece vă poate afecta grav copilul.
Alăptarea
Trebuie să-i spuneţi medicului dumneavoastră dacă alăptaţi sau intenţionaţi
să alăptaţi. Losartan-BP nu este recomandat la mamele care alăptează, iar medicul
dumneavoastră poate alege un alt tratament pentru dumneavoastră
dacă intentionaţi să alăptaţi, mai ales cand este vorba despre un nou născut
sau un prematur.
Adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru sfaturi inainte să utilizaţi orice
medicament.
Utilizarea la copii si adolescenţi
Losartan-BP a fost studiat la copii şi adolescenţi. Pentru informaţii suplimentare,
vorbiţi cu medicul dumneavoastră.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule
sau de a folosi utilaje.
3. Cum să luaţi Losartan-BP
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Este important să continuaţi să utilizaţi Losartan-BP pe toată perioada recomandată de către medicul dumneavoastră, pentru a menţine un control constant al tensiunii arteriale.

Mod de aplicare și dozare
Înghiţiţi comprimatul de Losartan-BP cu un pahar de apă. Încercaţi să luaţi Losartan - BP la aceeaşi oră în fiecare zi. Este important să continuaţi să utilizaţi Losartan-BP până când medicul dumneavoastră vă recomandă să întrerupeţi tratamentul.

Hipertensiune arteriala

În majoritatea cazurilor, doza inițială și de întreținere este de 50 mg o dată pe zi. Efectul antihipertensiv maxim este atins după 3-6 săptămâni de la administrarea medicamentului. Dacă este necesar, doza de medicament poate fi crescută la 100 mg / zi (în 1-2 doze).

Pe fondul luării de doze mari de diuretice, se recomandă începerea terapiei cu Losartan cu 25 mg (1/2 tab. 50 mg) pe zi într-o singură doză.

Ajustarea dozei nu este necesară la pacienții vârstnici sau la pacienții cu insuficiență renală, inclusiv la pacienții aflați în hemodializă.

Pacienților cu insuficiență hepatică trebuie să li se administreze doze mai mici de medicament.

Insuficiență cardiacă cronică

Doza inițială a medicamentului Losartan este de 50 mg o dată pe zi într-o singură doză. În viitor, se poate adăuga hidroclorotiazidă în doză mică și/sau doza de Losartan poate fi crescută la 100 mg pe zi.

Protecția renală la pacienții cu diabet zaharat de tip 2 cu proteinurie.

Doza inițială a medicamentului Losartan este de 50 mg o dată pe zi într-o singură doză. În timpul tratamentului, în funcție de indicatorii tensiunii arteriale, puteți crește doza zilnică de medicament la 100 mg în 1-2 doze.

Insuficiență cardiacă cronică

Pentru tratamentul insuficienței cardiace cronice, doza inițială a medicamentului este de 12,5 mg (este posibil să se utilizeze losartan într-o altă formă de dozare - comprimate de 12,5 mg) într-o singură doză.

Pentru a ajunge la doza obișnuită de întreținere de 50 mg/zi, doza de Losartan trebuie crescută treptat, la intervale de 1 săptămână. Losartan este de obicei prescris în combinație cu diuretice și glicozide cardiace.

Doza de medicament trebuie crescută conform următoarei scheme:

- a 1-a săptămână - de la a 1-a până la a 7-a zi - 1 filă. 12,5 mg o dată pe zi;

- a 2-a săptămână - de la a 8-a până la a 14-a zi - 1/2 masă. 50 mg o dată pe zi;

- a 3-a săptămână - din a 15-a până în a 21-a zi - 1 filă. 50 mg o dată pe zi;

- a 4-a săptămână - din a 22-a până în a 28-a zi - 1 filă. 50 mg o dată pe zi.

Raportarea reacţiilor adverse

Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Indicaţii terapeutice
Tratamentul hipertensiunii arteriale esențiale.
Această asociere în doză fixă este indicată la pacienţii adulţi a căror tensiune arterială nu
este controlată adecvat cu irbesartan sau hidroclorotiazidă, administrate în monoterapie
(vezi pct. 5.1). Doze şi mod de administrare
Co-irda se poate administra o dată pe zi, cu sau fără alimente.
Poate fi recomandată creşterea treptată a dozelor prin administrarea separată a fiecărei
componente (irbesartan şi hidroclorotiazidă).
Când este adecvat din punct de vedere clinic, poate fi luată în considerare trecerea
directă de la monoterapie la administrarea de combinaţii fixe:
 Co-irda 150 mg/12,5 mg poate fi administrat la pacienţii a căror
tensiune arterială nu este controlată adecvat cu hidroclorotiazidă sau irbesartan 150 mg
administrate în monoterapie;
 Co-irda 300 mg/12,5 mg poate fi administrat la pacienţii a căror
tensiune arterială este controlată insuficient prin tratamentul cu irbesartan 300 mg sau
cu Co-irda 150 mg/12,5 mg.
 Co-irda 300 mg/25 mg poate fi administrat la pacienţii a căror tensiune arterială
este controlată insuficient prin tratamentul cu Co-irda 300 mg/12,5 mg.
Nu se recomandă doze mai mari de 300 mg irbesartan/25 mg hidroclorotiazidă o dată pe
zi.
Când este necesar, Co-irda se poate asocia cu un alt medicament antihipertensiv (vezi
pct. 4.5).
Insuficienţă renală:
Din cauza componentei hidroclorotiazidă, administrarea Co-irda nu este recomandată la
pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei < 30 ml/min). La acest
grup de pacienţi, diureticele de ansă sunt de preferat tiazidelor. Ajustarea dozei nu este
necesară la pacienţii cu insuficienţă renală al căror clearance al creatininei este ≥ 30
ml/min (vezi pct. 4.3 şi 4.4).
Insuficienţă hepatică:
Administrarea Co-irda nu este indicată la pacienţi cu insuficienţă hepatică severă.
Tiazidele trebuie utilizate cu prudenţă la pacienţii cu insuficienţă hepatică. Nu este
necesară ajustarea dozelor de Co-irda la pacienţi cu insuficienţă hepatică uşoară până la
moderată (vezi pct. 4.3).
Pacienţi vârstnici:
La pacienţii vârstnici nu este necesară ajustarea dozei de Co-irda.
Copii şi adolescenţi:
Nu se recomandă utilizarea Co-irda la copii şi adolescenţi, din cauza lipsei datelor privind
siguranţa şi eficacitatea.
Mod de administrare
Administrare orală.  CONTRAINDICAŢII
 Hipersensibilitatea la substanţa activă sau la oricare din excipienţii preparatului,
sau la alte substanțe derivate de sulfonamidă (hidroclorotiazida este substanță
derivat de sulfonamidă)
 Al doilea şi al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.4 şi 4.6)
 Insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei < 30 ml/min)
 Hipokaliemie refractară, hipercalcemie
 Insuficienţă hepatică severă, ciroză biliară şi colestază
 Utilizarea concomitentă cu aliskiren este contraindicată la pacienţii cu diabet
zaharat sau insuficienţă renală (rata de filtrare glomerulară <60 ml / min / 1,73
m²) (vezi pct 4.5 și 5.1).  https://bit.ly/3kBiTdv

Ce este Furosemid MCC şi pentru ce se utilizează
Furosemid MCC aparţine grupei farmacoterapeutice: diuretice de ansă cu acțiune intensă, sulfonamide.”
Furosemid MCC este indicat în tratamentul edemelor din insuficienţa cardiacă, ciroza hepatică sau
afecţiunile renale.
Pote fi utilizat în edemele grave şi cele rezistente la diuretice tiazidice, eventual în asociere cu acestea. Se
poate asocia cu diuretice care economisesc potasiul.
Furosemida este activă şi în condiţiile unei filtrări glomerulare reduse, în cazurile de insuficienţă renală
severă.
Furosemid MCC se utilizează în formele uşoare şi moderate de hipertensiune arterială , în monoterapie sau în
asociere cu alte antihipertensive.
Deasemenea este utilizat şi în unele cazuri de insuficienţă renală acută cu oligurie: poate înlătura oliguria dar,
probabil, nu influenţează evoluţia insuficienţei renale.  Cum să utilizaţi Furosemid MCC
Uttilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
FUROSEMID MCC se administrează pe cale orală, cu o cantitate adecvată de apă.
Comprimatele se înghit întregi, fără a se sfărâma în prealabil.
Doze:
Adulţi
Edeme din insuficienţă cardiacă; ciroză hepatică sau afecţiuni renale:
Doza zilnică iniţială recomandată este 20 – 80 mg furosemidă, administrată în priză unică.
Doza poate fi crescută treptat la intervale de 6 – 8 ore până la obţinerea răspunsului optim.Doza unică
maximă recomandată depinde de tipul şi gravitatea afecţiunii. Astfel, 80 mg furosemidă în cazul cirozei cu
4
funcţie renală normală, 240 mg furosemidă pentru sindrom nefrotic, 80 – 160 mg pentru insuficienţă cardiacă
congestivă. După obţinerea răspunsului optim, doza zilnică eficace va fi administrată în 1 – 3 prize, aceasta
depinzând de doza unică la care s-a obţinut un răspuns optim.
Hipertensiunea arterială:
Doza zilnică iniţială recomandată este de 20 mg furosemidă, administrată dimineaţa.
În cazul unui răspuns insuficient, doza zilnică poate fi crescută la 40 mg furosemidă sau furosemida se poate
asocia cu un alt hipertensiv.
Insuficienţa renală:
Doza iniţială recomandată este de 80 mg furosemidă pe zi. Doza se poate creşte cu 80 mg furosemidă pe zi,
până la obţinerea răspunsului optim.
În insuficienţa renaşă sunt necesare uneori doze mai mari: 500 – 1000mg furosemidă pe zi.
Utilizarea la copii
La copii cu vârsta peste 6 ani, doza uzuală recomandată este de 1 – 2 mg furosemidă/kg şi zi. În cazul unui
răspuns therapeutic insufficient doza poate fi crescută cu 1 – 2 mg/kg, dar nu mai devreme de 6 – 8 ore de la
adminsitrarea precedentă. Nu se recomandă doze mai mari de 6 mg/kg şi zi.

Ce este Indapen şi pentru ce se utilizează
Indapen conţine în calitate de substanţă activă indapamida.
Indapamida este un diuretic. Majoritatea diureticelor cresc cantitatea de urină produsă de rinichi.
Indapen se deosebeşte de alte diuretice, deoarece doar într-o măsură nesemnificativă creşte
cantitatea de urină produsă de rinichi.
Indapen este utilizat pentru a trata tensiunea arterială mare (hipertensiunea arterială esenţială). Cum să utilizaţi Indapen
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Administrare orală.
Doza zilnică recomandată este de 1 comprimat (2,5 mg), dimineaţa.
Comprimatele pot fi administrate independent de luarea mesei.
Tratamentul hipertensiunii arteriale de obicei este prelungit.
Dacă luaţi mai mult Indapen decât trebuie
Ca urmare a intoxicaţiei acută pot apărea tulburări ale echilibrului hidro-electrolitic (scăderea
nivelului de sodiu şi potasiu în sânge), greaţă, vărsături, scăderea tensiunii arteriale, crampe
musculare, vertij, somnolenţă, dezorientare, producere excesivă (poliurie) sau scăzută (oligurie) de
urină pană la lipsa ei completă (anurie) (ca urmare a reducerii volumului de sânge circulant).
4
În cazul utilizării unei doze mai mari de medicament, decât cea recomandată, adresaţi-vă imediat la
medicul dumneavoastră, deoarece poate fi necesar de efectuat spălătură gastrică sau alt tratament
corespunzător în condiţii de staţionar.
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, Indapen poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Pe durata utilizării medicamentului pot apărea următoarele reacţii adverse:
Frecvente (afectează mai puţin de 1 din 10 pacienţi):
- valori scăzute de potasiu în sânge, care duce la slăbiciune musculară;
- erupţii trecătoare pe piele cu macule şi papule (în special la pacienţii predispuşi la reacţii
alergice sau la pacienţii cu astm bronşic).
Mai puţin frecvente (afectează mai puţin de 1 din 100 pacienţi):
- vărsături;
- purpură (boală, care decurge cu simptome de erupţii pe piele, dureri în abdomen şi în
articulaţii).
Rare (afectează mai puţin de 1 din 1000 pacienţi):
- oboseală, ameţeli, dureri de cap, furnicături şi înţepături (parestezie);
- greaţă, constipaţie, senzaţie de gură uscată.
Foarte rare (afectează mai puţin de 1 din 10 000 pacienţi):
- trombocitopenie (scăderea numărului de plachete din sânge, care creşte riscul de sângerare sau
apariţia vânătăilor); leucopenie (scăderea numărului total de celule albe din sânge),
agranulocitoză (dispariţia completă sau aproape completă a granulocitelor (anumit tip de
celule albe) în sânge; anemie aplastică (scăderea numărului de celule roşii ca urmare a lipsei
sau formării incomplete a măduvei osoase); anemie hemolitică (scăderea numărului de celule
roşii în sânge);
- bătăi neregulate ale inimii, scăderea tensiunii arteriale;
- pancreatită, insuficienţă renală, tulburări ale funcţiei ficatului;
- angioedem (umflarea feţei, buzelor, limbii şi umflarea mucoasei gâtului, determinând
dificultăţi de respiraţie sau înghiţire şi sau urticarie, necroliză epidermică toxică (modificări
ale pielii şi mucoaselor cu apariţia bulelor, care duc la detaşări vaste ale epidermei), sindromul
Stevens-Johnson (vezicule, care trec în eroziuni pe mucoasa gurii, ochilor şi organe genitale);
- valori crescute de calciu în sânge.
Reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile):
- leşin;
5
- tulburări severe ale ritmului cardiac (torsada vârfurilor);
- la pacienţii cu insuficienţă hepatică administrarea Indapen poate determina o afecţiune
cunoscută sub numele de encefalopatie hepatică (afectarea creierului, care poate apărea ca o
complicaţie a boli hepatice); hepatită;
- creşterea activităţii enzimelor hepatice;
- risc de acutizare a simptomelor lupusului eritematos sistemic diseminat preexistent;
- sensibilizarea pielii (modificarea aspectului pielii) după aflarea la soare sau sub acţiunea
razelor UV artificiale;
- modificări pe ECG;
- hipokaliemie (concentraţie scăzută de potasiu în sânge), îndeosebi de periculoasă la pacienţii,
la care riscul de hipokaliemie este maxim, având în vedere posibilitatea apariţiei tulburărilor
de ritm cardiac şi creşterea toxicităţii glicozidelor digitalice;
- hiponatremia (concentraţie scăzută de sodiu în sânge) cu hipovolemie (micşorarea volumului
de sânge circulant), provocând deshidratare (risc crescut de deshidratare la vârstnici şi
pacienţii cu insuficienţă cardiacă) şi hipotensiune arterială ortostatică (asociată cu modificarea
poziţiei corpului, de exemplu, scădere marcată a tensiunii arteriale în momentul ridicării în
picioare). Pierderea concomitentă a ionilor de clor poate duce la alcaloză metabolică
(aciditate scăzută a sângelui) compensată, uşor pronunţată, secundară;
- creşterea concentraţiei de acid uric şi glucoză în sânge. La pacienţii cu diabet zaharat sau gută
medicul trebuie să evalueze necesitatea administrării medicamentelor diuretice.
https://bit.ly/3eEACgt

INDICAŢII TERAPEUTICE
-hipertensiune arterială (în monoterapie sau în combinaţie cu alte preparate
antihipertensive, de exemplu, cu diuretice tiazide );
-insuficienţă cardiacă cronică (în cadrul terapiei combinate);
-cardiopatie ischemică (dereglarea funcţiei ventriculului stâng după infarctul miocardic
suportat la pacienţii cu starea clinică stabilă);
-nefropatie diabetică (microalbumurie mai mult de 30 mg/zi) în diabet zaharat
insulino-dependent. DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Captopril se administrează oral cu o oră înainte de mese.
În hipertensiunea arterială medie sau uşoară iniţial câte 12,5 mg captopril de 2 ori pe
zi. Doza terapeutică medie constituie câte 50 mg de 2 ori pe zi. Doza de susţinere este
câte 25 mg de 2 ori pe zi.
În hipertensiunea arterială severă iniţial câte 12,5 mg captopril de 2 ori pe zi, doza
maximă nictemerală 150 mg divizat în 3 reprize. Doze mai mari determină o creştere
a frecvenţei reactiilor adverse fără o creştere a efectului terapeutic; in acest caz este
recomandata asocierea cu alte medicamente antihipertensive.
În hipertensiunea arterială tratată cu diuretice şi în hipertensiunea renovasculară,
doza iniţială recomandată este de 6,25-12,5 mg captopril/zi. Se recomandă
măsurarea creatininemiei şi kaliemiei inainte de începerea tratamentului şi în primele
15 zile de la începerea tratamentului.
În insuficienţă cardiacă congestivă doza recomandată iniţială este de 6,25-12,5 mg
captopril de 2-3 ori pe zi. Aceasta poate fi crescută progresiv la intervale de 2-3
săptămâni până la o doza de întreţinere cîte 25 mg captopril de 2-3 ori pe zi. Doza
maximă nictemerală – 150 mg.
În cardiopatie ischemică tratamentul se poate iniţia peste 3 zile după suportarea
infarctului de miocard. Doza iniţială constituie câte 6,25 mg de 3 ori pe zi cu
majorarea treptată (în decurs de câteva săptămâni) până la 25 mg de 3 ori pe zi. La
necesitate doza se măreşte treptat până la doza maximă nictemerală – câte 50 mg de
3 ori pe zi.
Nefropatia diabetică. Doza recomandată este de 50-100 mg captopril în 2-3 prize
zilnice.
Pacienţilor cu insuficienţă renală dozele se calculează în funcţie de clearance-ul
creatininei. CONTRAINDICAŢII
- hipersensibilitate la captopril sau la oricare dintre excipienţii produsului;
- edem Quincke (congenital sau determinat de utilizarea inhibitorilor enzimei de
conversie în anamneză);
- dereglari severe ale funcţiei renale;
- hiperkaliemie;
- stenoză bilaterală a arterelor renale;
- stare după transplant renal;
- stenoza orificiului şi schimbări obstructivr analogice, ce îngreunează refluxul
sangvin din ventrulul stâng;
- trmestrele II şi III de sarcină;
- perioada de lactaţie.

DESCRIEREA PRODUSULUI
Lorista comp. film. 50 mg N28
Actiunea farmacologica: Losartan bloceaza in mod competitiv receptorii angiotensinergici care nu mai pot interactiona cu angiotensina II. In rezultat scade secretia aldosteronului si excretia renala a potasiului. Are actiune indelungata (peste 24 ore)datorita formarii, in organism, a unui metabolit activ.
INDICATII
Hipertiunea arteriala
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Cate : 25 – 100mg p. o 2 ori pe zi.
CONTRAINDICATII
Hipersensibilitatea cunoscuta la losartan , stenoza bilaterala a arterei renale, hipotensiunea, hiperkalemia.
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
Deosibita atentia se va acorda pacientilor cu stenoza bilaterala a arterelor renale sau stenoza arterei renale a rinichiului unic, insuficienta renala moderata si severa, insuficienta hepatica (dozele trebuie ajustate) . Daca pacientii sunt deschidratati (dupa o cura de diuretic in doza mare) se recomanda de inceput cu rehidratarea lor si cu doze mici de losartan, atunci copilul se va trece la alimentatie altificiala.

Indalong este destinat reducerii tensiunii arteriale crescute (hipertensiune arterială).
Indapamida este un diuretic. Majoritatea diureticelor măresc volumul de urină produs de rinichi. Cu toate acestea, indapamida diferă de alte diuretice prin faptul că crește doar ușor volumul de urină produs. Indapamida crește excreția urinară a ionilor de sodiu, clor și, într-o măsură mai mică, a ionilor de potasiu și magneziu, care este însoțită de diureză crescută.

Indapamida are un efect antihipertensiv în doze care nu au un efect diuretic pronunțat. Mai mult, indapamida este eficientă la pacienții cu un singur rinichi. Efectul antihipertensiv se dezvoltă până la sfârșitul primei săptămâni și durează 24 de ore cu o singură doză. Mod de aplicare
pentru adulti:
Medicamentul se administrează oral 1 comprimat / zi, de preferință dimineața, indiferent de masă.
Comprimatele trebuie înghițite întregi, fără a fi zdrobite sau mestecate, cu un pahar cu apă.

În tratamentul pacienților cu hipertensiune arterială, o creștere a dozei de medicament nu duce la o creștere a efectului antihipertensiv, ci îmbunătățește efectul diuretic.

Indicații
- hipertensiune arteriala.

Contraindicații
- hipersensibilitate la indapamidă și alți derivați sulfonamidici;
- insuficiență renală severă;
- encefalopatie hepatica;
- hipokaliemie;
- intoleranță la lactoză, galactozemie, sindrom de malabsorbție a glucozei / galactozei (medicamentul conține lactoză).
Trebuie evitată utilizarea simultană cu medicamente care prelungesc intervalul QT.

INDICAŢII TERAPEUTICE
Hipertensiune arterială esenţială.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Pentru administrare orală.
Doza zilnică recomandată este un comprimat cu eliberare prelungită, preferabil
administrată dimineaţa, înghiţit întreg, cu un pahar de apă, fără a fi mestecat.
La doze mai mari efectul antihipertensiv al indapamidei nu este crescut, dar efectul
saluretic creşte.
Pacienţii cu insuficienţă renală
În caz de insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei mai mic de 30 ml/min),
tratamentul este contraindicat.
Tiazidele şi diureticele înrudite au eficacitate maximă numai când funcţia renală este
normală sau doar uşor alterată.
Pacienţi vârstnici
La pacienţii vârstnici, valorile creatinemiei trebuie ajustate în funcţie de vârstă, greutate
şi sex.
Pacienţii vârstnici pot fi trataţi cu Indapen SR doar în cazul, în care funcţia renală este
normală sau doar uşor alterată.
Pacienţii cu insuficienţă hepatică
În caz de insuficienţă hepatică severă administrarea preparatului este contraindicată.
Copii şi adolescenţi:
Indapen SR nu este recomandat pentru utilizare la copii şi adolescenţi datorită lipsei
datelor privind siguranţa şi eficacitatea. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la indapamidă, alte sulfonamide sau oricare din componentele
preparatului.
Insuficienţă renală severă.
Encefalopatie hepatică sau insuficienţă hepatică severă.
Hipokaliemie.
https://bit.ly/2UB9OXs

Indicaţii terapeutice
Tratamentul hipertensiunii arteriale.
Tratamentul insuficienţei cardiace simptomatice.
Prevenţia insuficienţei cardiace simptomatice la pacienţi cu disfuncţie ventriculară
stângă asimptomatică (fracţie de ejecţie 35%). (a se consulta paragraful 5.1
‘Proprietăţi farmacodinamice’.) Doze şi mod de administrare
Absorbţia enalaprilului nu este afectată de consumul de alimente.
Doza va fi individualizată în funcţie de starea clinică a pacientului (vezi pct. 4.4 '
Atenţionări şi precauţii speciale'), precum şi de răspunsul terapeutic.
Hipertensiune
Doza iniţială este de 5 până la maxim 20 mg, depinzând de gradul HTA şi starea
clinică a pacientului (vezi mai jos). Enalapril se administrează o dată pe zi. În
hipertensiunea uşoară, doza iniţială recomandată este de 5 la 10 mg. După
administrarea dozei iniţiale, pacienţii cu sistemul renină-angiotensină-aldosteron
puternic activat (de ex. în hipertensiunea renovasculară, hiponatremie sau scăderea
volumului circulant, decompensare cardiacă sau HTA severă) pot prezenta o scădere
excesivă a tensiunii arteriale. La aceşti pacienţi, se recomandă administrarea unei
doze iniţiale de 5 mg sau mai mică. Tratamentul va fi efectuat sub supraveghere
medicală.
La iniţierea tratamentului cu enalapril, dacă anterior pacientul a fost tratat cu doze
mari de diuretic, volumul circulant poate fi scăzut, ceea ce reprezintă un risc de
hipotensiune. La aceşti pacienţi se recomandă doza iniţială de 5 mg sau mai puţin. Cu
2-3 zile înaintea iniţierii tratamentului cu enalapril, dacă este posibil, se va întrerupe
tratamentul cu diuretic. Se va monitoriza funcţia renală şi nivelul potasemiei.
Doza de întreţinere este de 20 mg pe zi. Doza maximă de întreţinere este de 40 mg
pe zi.
Insuficienţa cardiacă /Disfuncţia ventriculară stângă asimptomatică
În managementul insuficienţei cardiace simptomatice, enalaprilul este utilizat
împreună cu diureticele şi, unde este cazul, cu digitala sau beta-blocantele. La
pacienţii cu insuficienţă cardiacă simptomatică sau disfuncţie ventriculară stângă
asimptomatică, doza iniţială de enalapril este de 2,5 mg, ce va fi administrată sub
supraveghere medicală atentă, pentru determinarea efectului iniţial asupra tensiunii
arteriale. După iniţierea tratamentului cu enalapril la pacienţii cu insuficienţă cardiacă,
în absenţa hipotensiunii simptomatice sau atunci când este ţinută sub control, doza de
medicament poate fi crescută gradat, până la atingerea, într-un interval de 2-4
săptămâni, a dozei de întreţinere recomandată, de 20 mg pe zi, în administrare unică
sau în două prize, în funcţie de toleranţa pacientului. Doza maximă este de 40 mg pe
zi, în două prize. Contraindicaţii
Hipersensibilitate la enalapril, la oricare dintre ingrdienţii medicamentului sau la alt
inhibitor ECA.
Istoric de angioedem asociat cu tratament anterior cu IECA.
Angioedem ereditar sau idiopatic.
Al doilea şi al treilea trimestrude sarcină (vezi pct. 4.4 şi 4.6).

Losartan-BP 50mg comp.film. N20x3
1. Ce este Losartan-BP şi pentru ce se utilizează
Losartan-BP aparţine unui grup de medicamente cunoscute ca antagonişti ai
receptorilor de angiotensină II. Angiotensina II este o substanţă produsă de
organismul dumneavoastră care se leagă de anumiţi receptori din vasele de
sange, determinand constricţia acestora. Aceasta are ca rezultat creşterea
tensiunii arteriale. Losartan previne legarea angiotensinei II de aceşti receptori,
determinand relaxarea vaselor de sange şi scăderea tensiunii arteriale.
Losartan-BP intarzie deteriorarea funcţiei rinichilor la pacienţii cu hipertensiune
arterială şi diabet zaharat de tip 2.
Losartan-BP este utilizat:
- pentru tratamentul pacienţilor cu tensiune arterială mare , la adulţi, copii şi adolescenţi cu varsta cuprinsă intre 6 şi 18 ani;
- pentru a proteja rinichii la pacienţii hipertensivi cu diabet zaharat de tip 2, care prezintă modificări ale parametrilor de laborator care demonstrează
afectarea funcţiei rinichilor şi proteinurie ≥ 0,5 g pe zi (o afecţiune in care urina conţine o cantitate anormală de proteine);
- pentru tratamentul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă cronică;
- la pacienţii cu tensiune arterială mare şi ingroşare a ventriculului stang;
2. Ce trebuie să ştiţi оnainte să luaţi Losartan-BP
Nu luaţi Losartan-BP:
- dacă sunteţi alergic la losartan potasiu sau la oricare dintre celelalte componente
ale acestui medicament;
- dacă funcţia ficatului dumneavoastră este sever afectată;
- dacă sunteţi gravidă in mai mult de 3 luni (de asemenea, este bine să evitaţi
utilizarea Losartan-BP in prima parte a sarcinii).
Atenţionări şi precauţii
Este important să-i spuneţi medicului dumneavoastră inainte să luați
Losartan-BP:
- dacă aţi avut angioedem (umflare a feţei, buzelor, gatului şi/sau limbii);
- dacă aţi avut vărsături sau diaree semnificative;
- dacă utilizaţi diuretice;
- dacă ştiţi că aveţi o ingustare sau blocare a vaselor care duc sangele spre
rinichi sau dacă vi s-a efectuat recent un transplant renal;
- dacă funcţia ficatului dumneavoastră este sever afectată;
- dacă aveţi insuficienţă cardiacă asociată sau nu cu insuficienţă renală sau
aritmii cardiace severe, care pot pune viaţa in pericol;
- dacă aveţi probleme cu valvele cardiace sau cu muşchiul inimii;
- dacă aveţi o boală coronariană sau de o boală vasculară cerebrală;
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi
să rămaneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări
inainte de a lua acest medicament.
In mod normal, medicul dumneavoastră vă va sfătui să nu mai utilizaţi Losartan-
BP inainte de a rămane gravidă sau imediat după ce aţi aflat că sunteţi
gravidă şi vă va sfătui să luaţi un alt medicament in loc de Losartan-BP.
Losartan-BP nu este recomandat pentru utilizare la inceputul sarcinii şi nu trebuie
luat nici după luna a treia de sarcină, deoarece vă poate afecta grav copilul.
Alăptarea
Trebuie să-i spuneţi medicului dumneavoastră dacă alăptaţi sau intenţionaţi
să alăptaţi. Losartan-BP nu este recomandat la mamele care alăptează, iar medicul
dumneavoastră poate alege un alt tratament pentru dumneavoastră
dacă intentionaţi să alăptaţi, mai ales cand este vorba despre un nou născut
sau un prematur.
Adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru sfaturi inainte să utilizaţi orice
medicament.
Utilizarea la copii si adolescenţi
Losartan-BP a fost studiat la copii şi adolescenţi. Pentru informaţii suplimentare,
vorbiţi cu medicul dumneavoastră.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule
sau de a folosi utilaje.
3. Cum să luaţi Losartan-BP
Luaţi intotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu
sunteţi sigur.
Este important să continuaţi să utilizaţi Losartan-BP pe toată perioada recomandată
de către medicul dumneavoastră, pentru a menţine un control constant
al tensiunii arteriale.
Pacienţi adulţi cu tensiune arterială mare
Doza iniţială uzuală este de 50 mg losartan o dată pe zi. Efectul maxim de scădere
a tensiunii arteriale se obţine la 3-6 săptămani după inceperea tratamentului.
La unii pacienţi, doza poate fi crescută la 100 mg losartan administrată
o dată pe zi.
Dacă aveţi impresia că efectul losartanului este prea puternic sau prea slab, vă
rugăm să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.
Utilizarea la copii şi adolescenţi (cu varsta cuprinsă intre 6 şi 18 ani)
Doza iniţială la pacienţii cu greutatea intre 20 şi 50 kg este de 0,7 mg de losartan
potasiu la kg, administrată o dată pe zi (pană la 25 mg de losartan). Medicul
poate creşte doza, dacă tensiunea arterială nu este controlată.
Pacienţi adulţi cu tensiune arterială mare şi diabet zaharat de tip 2
Doza iniţială uzuală este de 50 mg losartan o dată pe zi. In funcţie de efectul
asupra
tensiunii arteriale, doza poate fi crescută la 100 mg losartan o dată pe zi.
Comprimatele care conţin losartan pot fi administrate impreună cu alte medicamente
care scad tensiunea arterială (de exemplu diuretice, blocante ale
canalelor de calciu, blocante ale receptorilor alfa sau beta-adrenergici şi medicamente
cu acţiune centrală), impreună cu insulină şi cu alte medicamente
utilizate in mod frecvent pentru scăderea concentraţiilor glucozei din sange
(de exemplu sulfonilureice, glitazone şi inhibitori de glucozidază).
Pacienţi adulţi cu insuficienţă cardiacă
Doza iniţială uzuală este de 12,5 mg losartan o dată pe zi.
In general, doza trebuie crescută la intervale de o săptămană, pas cu pas (adică
12,5 mg zilnic in prima săptămană, 25 mg zilnic in a doua săptămană, 50 mg
zilnic in a treia săptămană, 100 mg zilnic in a patra săptămană, 150 mg zilnic in
a cincea săptămană), pană la doza uzuală de intreţinere stabilită de medicul
dumneavoastră. Poate fi utilizată o doză maximă de 150 mg losartan potasic.
In tratamentul insuficienţei cardiace, de obicei, losartanul este administrat in
asociere cu un diuretic (medicament care creşte cantitatea de apă pe care se
elimină prin rinichi) şi/sau digitalice (medicamente care ajută inima să fie mai
puternică şi mai eficientă) şi/sau un beta-blocant.
Doze la grupe speciale de pacienţi
La unii pacienţi, cum sunt cei trataţi cu diuretice in doze mari, pacienţi cu insuficienţă
hepatică sau pacienţi cu varsta peste 75 ani, medicul poate recomanda
o doză mai mică, in special la inceputul tratamentului. Utilizarea losartanului
nu este recomandată la pacienţi cu insuficienţă hepatică severă (vezi
pct. „Nu luați Losartan-BP”).
Administrare
Inghiţiţi comprimatul de Losartan-BP cu un pahar de apă. Incercaţi să luaţi Losartan-
BP la aceeaşi oră in fiecare zi. Este important să continuaţi să utilizaţi
Losartan-BP pană cand medicul dumneavoastră vă recomandă să intrerupeţi
tratamentul.
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră
sau farmacistului.

Spylacton 25 mg comprimate filmate

Spylacton 50 mg comprimate filmate

Spylacton 100 mg comprimate filmate

Spironolacton

1. Ce este Spylacton şi pentru ce se utilizează

Spylacton conține substanța activă spironolactonă. Spylacton aparține unui grup de medicamente numite "diuretice".

Spylacton este utilizat pentru tratamentul:

- insuficienţei cardiace congestive - afectarea severă a funcţiei inimii de pompare a sângelui, posibil manifestată cu glezne umflate sau respirații scurte. Acest lucru se poate întâmpla atunci când acțiunea de pompare a inimii dumneavoastră a devenit slabă pentru că este prea mult lichid în corpul dumneavoastră;

- ascitei - prezenţa de lichid la nivelul abdomenului, determinată, de exemplu, de ciroza hepatică sau de diferite tipuri de cancer;

- sindromului nefrotic - afecţiune a rinichilor care determină acumularea de lichid în organism.

- aldosteronismului primar - prezenţa lichidelor în exces ȋn organismul dumneavoastră determinată de secreţia în exces a unui hormon denumit aldosteron.

2. Ce trebuie să știți înainte să luați Spylacton

Nu luați Spylacton

- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la spironolactonă sau la oricare dintre celelalte componente ale Spylacton;

- dacă aveţi boala Addison (un deficit hormonal caracterizat prin oboseală cronică, pierdere în greutate şi tensiune arterială scăzută),

- dacă aveţi hiperkaliemie (cantitate crescută de potasiu în sânge) sau orice alte afecţiuni asociate cu hiperkaliemie,

- dacă nu puteţi urina,

- dacă aveţi boli grave ale rinichilor,

- dacă utilizaţi medicamente diuretice care economisesc potasiul sau orice suplimente de potasiu,

- dacă utilizaţi eplerenonă (un medicament pentru tensiunea arterială mare).

Spironolactona este contraindicată copiilor și adolescenților cu insuficiență renală moderată sau severă, vezi pct. 4. 3.

Nu luați acest medicament dacă oricare dintre cele de mai sus se aplică pentru dumneavoastră. Dacă nu sunteți sigur, discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul înainte de a lua Spylacton.

Atenţionări şi precauţii

&Înainte să utilizați Spylacton adresați-vă medicului dumneavoastră:

- dacă aveţi o afecţiune a ficatului sau rinichilor ( în special copii care au hipertensiune arterială sau tulburări hepatice,

- aveți o afecțiune care ar putea afecta echilibrul electrolitic în sânge (cum ar fi scăderea nivelului de potasiu)

- dacă aveți insuficiență cardiacă severă,

- dacă sunteţi în vârstă,

- dacă sunteţi gravidă.

Dacă aveți o funcție renală redusă sau insuficienţă renală puteţi avea creșteri severe ale concentrației potasiului ȋn sânge. Acest lucru poate afecta modul în care funcționează inima dumneavoastră și, în cazuri extreme, acest lucru poate fi fatal.

Spylacton împreună cu alte medicamente

Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente.

Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi unul din următoarele medicamente:

- digoxină (medicament pentru tratamentul afectării funcției inimii)

- carbenoxolonă (medicament pentru afecțiuni ale stomacului)

- medicamente pentru tratamentul tensiunii arteriale crescute inclusive inhibitorii ECA

- alte diuretice (care ajută la eliminarea lichidului din organism)

- anti-inflamatoare nesteroidiene (precum acidul acetilsalicilic sau ibuprofenul)

- suplimente care conţin potasiu

- heparină (utilizată pentru a împiedica coagularea sângelui)

- antipirină

- medicamente cunoscute că determină hiperkaliemie (niveluri ridicate de potasiu din sânge),

- trimetoprim-sulfametoxazol (co-trimoxazol).

Spylacton diminuează reacția organismului la noradrenalină. Dacă aveți de gând să aveți o operație în care vi se va administra un anestezic, spuneți medicului responsabil că luați Spylacton.

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.

Sarcina, alăptarea şi fertilitatea

Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.

Sarcina

Spuneţi medicului dumneavoastră dacă sunteţi însărcinată, credeţi că aţi putea fi gravidă sau doriţi să deveniți gravidă, deoarece medicul dumneavoastră va trebui să evalueze necesitatea administrării Spylacton.

Alăptarea

Nu luaţi spironolactonă dacă alăptaţi. Discutaţi folosirea Spylacton, cu medicul dumneavoastră, care vă poate recomanda instituirea unei metode alternative de alimentare a copilului în timpul în care luaţi spironolactonă.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Aveți grijă dacă conduceţi vehicule sau folosiţi utilaje în timpul tratamentului cu Spylacton deoarece puteţi prezenta ameţeli şi somnolenţă care vă afectează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje în condiţii de siguranţă.

3. Cum să luați Spylacton

Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Doze

Adulți

Dozele la adulţi variază între 25 mg şi 400 mg spironolactonă pe zi, în funcție de afecțiune și severitatea acesteia.

Dacă nu sunteţi sigur cât trebuie să luaţi, întrebaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul.

Vârstnici:

Medicul dumneavoastră vă poate prescrie o doză mai mică la început şi apoi doza este crescută treptat pentru a se atinge efectul dorit.

Copii:

Dozele de spironolactonă administrate la un copil depind de greutatea copilului. Medicul dumneavoastră vă va spune ce doză trebuie administrată.

Modul de administrare

Comprimatele filmate trebuie luate o data pe zi cu un pahar cu apă, împreună cu alimentele.

Dacă luați mai mult Spylacton decât trebuie

Dacă administrați Spylacton mai mult decât doza recomandată, Vă rugăm să discutați cu medicul dumneavoastră.

Dacă din greşeală utilizaţi prea multe comprimate, pot să apară următoarele simptome: somnolenţă, confuzie, greaţă, vomă, ameţeală sau diaree.

Dacă luaţi mai mult decât trebuie Spylacton adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră sau mergeţi la cel mai apropiat spital. Luaţi acest prospect sau câteva comprimate pentru ca medicul să ştie ce aţi luat.

Dacă uitați să luați Spylacton

Medicul dumneavoastră va decide când să luați acest medicament. Dacă credeţi că s-a omis o doză, nu administrați o doză dublă pentru a compensa doza omisă.

Dacă încetaţi să luați Spylacton

Continuați administrarea acestui medicament pe toată durata prescrisă, chiar dacă vă simţiţi mai bine după primele câteva doze.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la utilizarea acestui medicament, adresați-vă medicului dumneavoastră.

4. Reacţii adverse posibile

Ca toate medicamentele, Spylacton poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate

persoanele.

Spuneți imediat medicului dumneavoastră dacă aveți oricare dintre următoarele simptome după ce aţi luat acest medicament. Simptomele pot fi severe.

- Vezicule sau descuamare a pielii din jurul buzelor, ochilor, gurii, nasului. Acest lucru ar putea fi o afecţiune numită sindromul Stevens-Johnson.

- &Într-o formă mai severă a bolii numită necroliză epidermică toxică, straturile superioare de piele se pot descuama lăsând zone mari de piele expuse pe tot corpul.

- Erupție cutanată, febră și umflături (care pot fi simptome ale unei afecţiuni mai grave, erupție cutanată medicamentoasă și eozinofilie și simptome sistemice).

- &Îngălbenirea pielii sau a ochilor (icter), spironolactona poate provoca afectarea funcţiei ficatului.

- Bătăi neregulate ale inimii, senzație de furnicături, paralizie sau dificultăți în respirație; care pot fi simptome ale concentrației ridicate de potasiu în sânge. Medicul dumneavoastră vă va efectua periodic teste de sânge pentru a monitoriza potasiul și alți electroliți.

Medicul dumneavoastră poate opri tratamentul dacă este necesar.

Alte reacţiile adverse raportate în timpul tratamentului includ:

- Tumore benignă la nivelul sânului,

- Scăderea severă a numărului de celule albe din sânge, cu favorizarea apariţiei infecţiilor (leucopenie), scăderea numărului de trombocite care duce la creşterea riscului de sângerare sau de apariţie a vânătăilor (trombocitopenie),

- Tulburări electrolitice (modificări ale sărurilor din sânge), creşterea potasiului în sânge,

- Modificarea dorinţei sexuale, atât la femei cât și la bărbați (libidou),

- Ameţeli, confuzie,

- Greaţă, tulburări la nivelul stomacului şi intestinului,

- Erupţii pe piele, urticarie, prurit,

- Creşterea părului mai mult decât în mod normal,

- Pierderea părului,

- Crampe la nivelul muşchilor,

- Afectarea funcţiei renale,

- Afectarea funcției hepatice,

- Creşterea sânilor la bărbaţi, durere la nivelul sânilor,

- Tulburări menstruale,

- Stare generală de rău,

- Creșterea potasiului în sânge (hiperkaliemie).

Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă

nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.

5. Cum se păstrează Spylacton

Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor!

A se păstra într-un loc protejat de umiditate, la temperaturi sub 25 oC.

Nu utilizaţi Spylacton după data de expirare indicată pe ambalaj. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. &Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6. Conținutul ambalajului și alte informații.

Ce conţine Spylacton

Substanţa activă este spironolactona.

Fiecare comprimat filmat Spylacton 25 mg conține spironolactonă 25 mg,

Fiecare comprimat filmat Spylacton 50 mg conține spironolactonă 50 mg,

Fiecare comprimat filmat Spylacton 100 mg conține spironolactonă 100 mg.

Celelalte componente

Spylacton 25 mg comprimate filmate

Amidon de porumb, siliciu coloidal anhidru, povidon K30, hidrofosfat de calciu dihidrat, stearat de magneziu.

Filmul: polivinil alcool, dioxid de titan, macrogol, talc, oxid galben de fier, tartrazina de aluminiu, sunset yellow.

Spylacton 50 mg, 100mg comprimate filmate

Amidon de porumb, siliciu coloidal anhidru, povidon K30, hidrofosfat de calciu dihidrat, stearat de magneziu.

Filmul: polivinil alcool, dioxid de titan, macrogol, talc, oxid galben de fier, oxid roşu de fier.

DESCRIEREA PRODUSULUI
Lerkamen 20 mg comprimate filmate clorhidrat de lercanidipină

1. Ce este Lerkamen 20 si pentru ce se utilizeaza
Lerkamen 20, clorhidrat de lercanidipină, aparține unui grup de medicamente numite blocante ale canalelor de calciu (derivați ai dihidropiridinei) care reduc tensiunea arterială.

Lerkamen 20 este utilizat pentru a trata tensiunea arterială crescută, cunoscută și sub numele de hipertensiune arterială la adulții cu vârsta peste 18 ani (nu este recomandată copiilor sub 18 ani).

2. Ce trebie sa cunoasteti inainte de a lua Lerkamen 20
Nu luaţi Lerkamen 20
- Dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la clorhidratul de lercanidipină sau la oricare din componentele Lerkamen 20.
- Dacă ați avut reacții alergice la compuși înrudiți de Lerkamen 20.
- Dacă suferiţi de unele afecţiuni ale inimii: insuficienţă cardiacă congestivă netratată, obstacol în ieşirea sângelui din ventriculul stâng al inimii, angină pectorală instabilă, atac de cord în urmă cu cel mult o lună.
- Dacă suferiți de anumite boli de inimă: o insuficiență cardiacă netratată o obstrucție a fluxului de sânge din inimă o angină instabilă o în decurs de o lună de la infarct
- Dacă aveţi afecţiuni severe ale ficatului sau ale rinichiului.
- Dacă luați medicamente care sunt inhibitori ai izoenzimei CYP3A4: cu medicamente antifungice, antibiotice macrolide, antivirale.
- Dacă luați un alt medicament numit ciclosporină (utilizat după transplant pentru a preveni rejetul de organe).
- Cu suc de grapefruit.

Nu utilizați dacă sunteți gravidă sau alăptați.
Atenţionări şi precauţii
Discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul înainte de a lua Lerkamen 20:
• dacă aveți anumite alte afecțiuni cardiace care nu au fost tratate prin inserarea unui stimulator cardiac sau dacă aveți angină pre-existentă.
• dacă aveți probleme cu ficatul sau rinichii sau dacă vă aflați în dializă.

Trebuie să spuneți medicului dumneavoastră dacă credeți că sunteți (sau ați putea deveni) gravidă sau alăptați.

Copii și adolescenți
Siguranța și eficacitatea Lerkamen 20 la copiii cu vârsta de până la 18 ani nu au fost stabilite. Nu există date disponibile.

3. Dozare și administrare Lerkamen 20
Utilizaţi întotdeauna Lerkamen 20 exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Adulți: doza recomandată este de 10 mg o dată în zi, în același timp în fiecare zi, de preferat dimineața, cu cel puțin 15 minute înainte de micul dejun, deoarece o masă bogată în grăsimi crește semnificativ concentrațiile plasmatice ale medicamentului. Medicul vă poate recomanda să creşteţi doza la un omprimat filmat de Lerkamen 20 zilnic dacă este necesar. Comprimatele ar trebui, de preferință, să fie înghițite întregi cu puțină apă.

Utilizarea la copii: acest medicament nu trebuie utilizat la copiii cu vârsta sub 18 ani.

Vârstnici: nu este nevoie de ajustarea dozei zilnice. Oricum, trebuie precauţii speciale la iniţierea tratamentului.

Pacienți cu afecțiuni hepatice sau renale: este necesară o atenție specială în începerea tratamentului la acești pacienți și o creștere a dozei zilnice de 20 mg trebuie abordată cu prudență.