Filtru
Întâi cele populare
Rețetă medicală
INDICAŢII TERAPEUTICE
-hipertensiune arterială (în monoterapie sau în combinaţie cu alte preparate
antihipertensive, de exemplu, cu diuretice tiazide );
-insuficienţă cardiacă cronică (în cadrul terapiei combinate);
-cardiopatie ischemică (dereglarea funcţiei ventriculului stâng după infarctul miocardic
suportat la pacienţii cu starea clinică stabilă);
-nefropatie diabetică (microalbumurie mai mult de 30 mg/zi) în diabet zaharat
insulino-dependent. DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Captopril se administrează oral cu o oră înainte de mese.
În hipertensiunea arterială medie sau uşoară iniţial câte 12,5 mg captopril de 2 ori pe
zi. Doza terapeutică medie constituie câte 50 mg de 2 ori pe zi. Doza de susţinere este
câte 25 mg de 2 ori pe zi.
În hipertensiunea arterială severă iniţial câte 12,5 mg captopril de 2 ori pe zi, doza
maximă nictemerală 150 mg divizat în 3 reprize. Doze mai mari determină o creştere
a frecvenţei reactiilor adverse fără o creştere a efectului terapeutic; in acest caz este
recomandata asocierea cu alte medicamente antihipertensive.
În hipertensiunea arterială tratată cu diuretice şi în hipertensiunea renovasculară,
doza iniţială recomandată este de 6,25-12,5 mg captopril/zi. Se recomandă
măsurarea creatininemiei şi kaliemiei inainte de începerea tratamentului şi în primele
15 zile de la începerea tratamentului.
În insuficienţă cardiacă congestivă doza recomandată iniţială este de 6,25-12,5 mg
captopril de 2-3 ori pe zi. Aceasta poate fi crescută progresiv la intervale de 2-3
săptămâni până la o doza de întreţinere cîte 25 mg captopril de 2-3 ori pe zi. Doza
maximă nictemerală – 150 mg.
În cardiopatie ischemică tratamentul se poate iniţia peste 3 zile după suportarea
infarctului de miocard. Doza iniţială constituie câte 6,25 mg de 3 ori pe zi cu
majorarea treptată (în decurs de câteva săptămâni) până la 25 mg de 3 ori pe zi. La
necesitate doza se măreşte treptat până la doza maximă nictemerală – câte 50 mg de
3 ori pe zi.
Nefropatia diabetică. Doza recomandată este de 50-100 mg captopril în 2-3 prize
zilnice.
Pacienţilor cu insuficienţă renală dozele se calculează în funcţie de clearance-ul
creatininei. CONTRAINDICAŢII
- hipersensibilitate la captopril sau la oricare dintre excipienţii produsului;
- edem Quincke (congenital sau determinat de utilizarea inhibitorilor enzimei de
conversie în anamneză);
- dereglari severe ale funcţiei renale;
- hiperkaliemie;
- stenoză bilaterală a arterelor renale;
- stare după transplant renal;
- stenoza orificiului şi schimbări obstructivr analogice, ce îngreunează refluxul
sangvin din ventrulul stâng;
- trmestrele II şi III de sarcină;
- perioada de lactaţie.
-hipertensiune arterială (în monoterapie sau în combinaţie cu alte preparate
antihipertensive, de exemplu, cu diuretice tiazide );
-insuficienţă cardiacă cronică (în cadrul terapiei combinate);
-cardiopatie ischemică (dereglarea funcţiei ventriculului stâng după infarctul miocardic
suportat la pacienţii cu starea clinică stabilă);
-nefropatie diabetică (microalbumurie mai mult de 30 mg/zi) în diabet zaharat
insulino-dependent. DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Captopril se administrează oral cu o oră înainte de mese.
În hipertensiunea arterială medie sau uşoară iniţial câte 12,5 mg captopril de 2 ori pe
zi. Doza terapeutică medie constituie câte 50 mg de 2 ori pe zi. Doza de susţinere este
câte 25 mg de 2 ori pe zi.
În hipertensiunea arterială severă iniţial câte 12,5 mg captopril de 2 ori pe zi, doza
maximă nictemerală 150 mg divizat în 3 reprize. Doze mai mari determină o creştere
a frecvenţei reactiilor adverse fără o creştere a efectului terapeutic; in acest caz este
recomandata asocierea cu alte medicamente antihipertensive.
În hipertensiunea arterială tratată cu diuretice şi în hipertensiunea renovasculară,
doza iniţială recomandată este de 6,25-12,5 mg captopril/zi. Se recomandă
măsurarea creatininemiei şi kaliemiei inainte de începerea tratamentului şi în primele
15 zile de la începerea tratamentului.
În insuficienţă cardiacă congestivă doza recomandată iniţială este de 6,25-12,5 mg
captopril de 2-3 ori pe zi. Aceasta poate fi crescută progresiv la intervale de 2-3
săptămâni până la o doza de întreţinere cîte 25 mg captopril de 2-3 ori pe zi. Doza
maximă nictemerală – 150 mg.
În cardiopatie ischemică tratamentul se poate iniţia peste 3 zile după suportarea
infarctului de miocard. Doza iniţială constituie câte 6,25 mg de 3 ori pe zi cu
majorarea treptată (în decurs de câteva săptămâni) până la 25 mg de 3 ori pe zi. La
necesitate doza se măreşte treptat până la doza maximă nictemerală – câte 50 mg de
3 ori pe zi.
Nefropatia diabetică. Doza recomandată este de 50-100 mg captopril în 2-3 prize
zilnice.
Pacienţilor cu insuficienţă renală dozele se calculează în funcţie de clearance-ul
creatininei. CONTRAINDICAŢII
- hipersensibilitate la captopril sau la oricare dintre excipienţii produsului;
- edem Quincke (congenital sau determinat de utilizarea inhibitorilor enzimei de
conversie în anamneză);
- dereglari severe ale funcţiei renale;
- hiperkaliemie;
- stenoză bilaterală a arterelor renale;
- stare după transplant renal;
- stenoza orificiului şi schimbări obstructivr analogice, ce îngreunează refluxul
sangvin din ventrulul stâng;
- trmestrele II şi III de sarcină;
- perioada de lactaţie.
-3%
23.76 MDL
24.50 MDL
Rețetă medicală
INDICAŢII TERAPEUTICE
Hipertensiune arterială
Tratamentul hipertensiunii arteriale.
Insuficienţă cardiacă
Tratamentul insuficienţei cardiace simptomatice.
Infarct miocardic acut
Tratamentul de scurtă durată (6 săptămâni) al pacienţilor stabili din punct de vedere
hemodinamic în primele 24 de ore de la un infarct miocardic acut.
Complicaţii renale ale diabetului zaharat
Tratamentul afecţiunii renale la pacienţii hipertensivi cu diabet zaharat de tip 2 şi
nefropatie incipientă.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Mod de administrare
Lisinopril trebuie administrat oral, în doză zilnică unică. Similar altor medicamente
administrate în doză unică, lisinopril trebuie administrat în fiecare zi, la aproximativ
aceeaşi oră. Absorbţia comprimatelor de lisinopril nu este influenţată de alimente.
Doza trebuie individualizată în funcţie de profilul pacientului şi de răspunsul tensiunii
arteriale.
Hipertensiune arterială
Lisinopril poate fi utilizat în monoterapie sau în asociere cu alte clase de medicamente
antihipertensive.
Doza iniţială
La pacienţii cu hipertensiune arterială, doza iniţială recomandată uzual este de 10 mg.
Pacienţii cu stimularea puternică a sistemului renină-angiotensină-aldosteron (mai
ales hipertensiune renovasculară, depleţie de sare şi/sau volum, decompensare
cardiacă sau hipertensiune arterială severă) pot prezenta o scădere marcată a
tensiunii arteriale după doza iniţială. La aceşti pacienţi, este recomandată o doză
iniţială de 2,5 – 5 mg, iar iniţierea tratamentului trebuie realizată sub supraveghere
medicală. În insuficienţă renală este nevoie de o doză iniţială mai mică (vezi Tab. 1 de
mai jos).
Doza de întreţinere
Doza uzuală de întreţinere eficace este de 20 mg, administrată în doză unică zilnică.
Dacă efectul terapeutic dorit nu se obţine într-un interval de 2 până la 4 săptămâni la
un anumit nivel al dozei, doza poate fi apoi crescută. Doza maximă utilizată în cadrul
studiilor clinice controlate, de lungă durată, a fost de 80 mg pe zi.
Pacienţi trataţi cu diuretice
După iniţierea tratamentului cu lisinopril poate să apară hipotensiunea arterială
simptomatică, mai ales la pacienţii trataţi concomitent cu diuretice. Prin urmare, se
recomandă prudenţă deoarece aceşti pacienţi pot avea depleţie de volum şi/sau de
sare. Dacă este posibil, administrarea diureticului trebuie întreruptă cu 2 – 3 zile
înainte de iniţierea tratamentului cu lisinopril.
La pacienţii hipertensivi la care tratamentul cu diuretice nu poate fi întrerupt,
tratamentul cu lisinopril trebuie iniţiat cu o doză de 5 mg. Se recomandă
monitorizarea funcţiei renale şi a concentraţiei plasmatice de potasiu. Doza ulterioară
de lisinopril trebuie ajustată în funcţie de răspunsul tensiunii arteriale. Dacă este
necesar, se poate relua tratamentul cu diuretic.
Ajustarea dozei la pacienţii cu afectarea funcţiei renale
La pacienţii cu afectarea funcţiei renale, doza trebuie calculată în funcţie de clearanceul creatininei. CONTRAINDICAŢII
- Hipersensibilitate la lisinopril, la oricare dintre excipienţi sau la alţi inhibitori ai
enzimei de conversie a angiotensinei (ECA);
- edem angioneurotic în antecedente, asociat cu terapia anterioară cu un inhibitor al
ECA;
- edem angioneurotic ereditar sau idiopatic.
- trimestrele II şi III de sarcină.
https://bit.ly/3wWHQ5I
Hipertensiune arterială
Tratamentul hipertensiunii arteriale.
Insuficienţă cardiacă
Tratamentul insuficienţei cardiace simptomatice.
Infarct miocardic acut
Tratamentul de scurtă durată (6 săptămâni) al pacienţilor stabili din punct de vedere
hemodinamic în primele 24 de ore de la un infarct miocardic acut.
Complicaţii renale ale diabetului zaharat
Tratamentul afecţiunii renale la pacienţii hipertensivi cu diabet zaharat de tip 2 şi
nefropatie incipientă.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Mod de administrare
Lisinopril trebuie administrat oral, în doză zilnică unică. Similar altor medicamente
administrate în doză unică, lisinopril trebuie administrat în fiecare zi, la aproximativ
aceeaşi oră. Absorbţia comprimatelor de lisinopril nu este influenţată de alimente.
Doza trebuie individualizată în funcţie de profilul pacientului şi de răspunsul tensiunii
arteriale.
Hipertensiune arterială
Lisinopril poate fi utilizat în monoterapie sau în asociere cu alte clase de medicamente
antihipertensive.
Doza iniţială
La pacienţii cu hipertensiune arterială, doza iniţială recomandată uzual este de 10 mg.
Pacienţii cu stimularea puternică a sistemului renină-angiotensină-aldosteron (mai
ales hipertensiune renovasculară, depleţie de sare şi/sau volum, decompensare
cardiacă sau hipertensiune arterială severă) pot prezenta o scădere marcată a
tensiunii arteriale după doza iniţială. La aceşti pacienţi, este recomandată o doză
iniţială de 2,5 – 5 mg, iar iniţierea tratamentului trebuie realizată sub supraveghere
medicală. În insuficienţă renală este nevoie de o doză iniţială mai mică (vezi Tab. 1 de
mai jos).
Doza de întreţinere
Doza uzuală de întreţinere eficace este de 20 mg, administrată în doză unică zilnică.
Dacă efectul terapeutic dorit nu se obţine într-un interval de 2 până la 4 săptămâni la
un anumit nivel al dozei, doza poate fi apoi crescută. Doza maximă utilizată în cadrul
studiilor clinice controlate, de lungă durată, a fost de 80 mg pe zi.
Pacienţi trataţi cu diuretice
După iniţierea tratamentului cu lisinopril poate să apară hipotensiunea arterială
simptomatică, mai ales la pacienţii trataţi concomitent cu diuretice. Prin urmare, se
recomandă prudenţă deoarece aceşti pacienţi pot avea depleţie de volum şi/sau de
sare. Dacă este posibil, administrarea diureticului trebuie întreruptă cu 2 – 3 zile
înainte de iniţierea tratamentului cu lisinopril.
La pacienţii hipertensivi la care tratamentul cu diuretice nu poate fi întrerupt,
tratamentul cu lisinopril trebuie iniţiat cu o doză de 5 mg. Se recomandă
monitorizarea funcţiei renale şi a concentraţiei plasmatice de potasiu. Doza ulterioară
de lisinopril trebuie ajustată în funcţie de răspunsul tensiunii arteriale. Dacă este
necesar, se poate relua tratamentul cu diuretic.
Ajustarea dozei la pacienţii cu afectarea funcţiei renale
La pacienţii cu afectarea funcţiei renale, doza trebuie calculată în funcţie de clearanceul creatininei. CONTRAINDICAŢII
- Hipersensibilitate la lisinopril, la oricare dintre excipienţi sau la alţi inhibitori ai
enzimei de conversie a angiotensinei (ECA);
- edem angioneurotic în antecedente, asociat cu terapia anterioară cu un inhibitor al
ECA;
- edem angioneurotic ereditar sau idiopatic.
- trimestrele II şi III de sarcină.
https://bit.ly/3wWHQ5I
-3%
18.14 MDL
18.70 MDL
SPIRONOLACTON-BP 25 mg comprimate
SPIRONOLACTON-BP 50 mg comprimate
SPIRONOLACTON-BP 100 mg comprimate
Spironolactonă
CE ESTE SPIRONOLACTON-BP COMPRIMATE ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂSpironolacton-BP comprimate este un diuretic, care poate fi utilizat în caz de tensiune arterială ridicată, pentru tratamentul edemelor cauzate de bolile inimii, ficatului şi rinichilor şi pentru tratamentul deficienţei de potasiu.
CE TREBUIE SA STITI INAINTE SA LUATI SPIRONOLACTON-BP COMPRIMATE.Nu luaţi Spironolacton-BP comprimate:
- dacă ştiţi că aveţi hipersensibilitate (alergie) la spironolactonă şi la oricare dintre componenţii medicamentului,
-dacă aveţi insuficienţă renală severă, insuficienţă hepatică acută sau severă,
-dacă sunteţi în tratament cu săruri de potasiu şi/sau alte diuretice care pot creşte potasiul în sânge (triamteren, amilorid),
-dacă rezultatele testelor de laborator sunt înafara valorilor normale (nivel ridicat al potasiului, nivel scăzut al sodiului),
-dacă sunteţi însărcinată sau alăptaţi.
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Spironolacton-BP Spironolacton-BP
comprimate trebuie administrat după considerente medicale individuale în caz de:
- boli ale ficatului,
- boli ale rinichilor,
- vârstă avansată.
Spironolactona ca şi alte diuretice este prevăzută în lista substanţelor dopante la sportivi.
Utilizarea altor medicamente:
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. Când Spironolacton-BP comprimate este administrat concomitent cu următoarele medicamente, ele îşi pot modifica efectele unele altora: de ex. salicilaţi, alte diuretice, medicamente pentru tensiune arterială ridicată (antihipertensive), potasiu, antiinflamatoare nesteroidiene (NSAIDs), fluorocortizon, digoxina, carbenoxolonă, neomicină, anticoagulante (medicamente care previn formarea cheagurilor de sânge).
Utilizarea Spironolacton-BP comprimate cu alimente şi băuturi:
Dacă luaţi sau sunteţi sub efectul Spironolacton-BP comprimate, consumul de băuturi alcoolice trebuie evitat.
Sarcina şi alăptarea
Spironolacton-BP comprimate este contraindicat pe durata sarcinii şi alăptării.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
La începutul tratamentului, conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor trebuie evitată pentru o perioadă de timp stabilită individual. Ulterior, medicul poate decide asupra restricţiei.
Informaţii importante privind unele componente ale Spironolacton-BP comprimate:
Spironolacton-BP comprimate conţine lactoză,
Dacă medicul dumneavoastră va atenţionat ca aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
CUM SĂ UTILIZAŢI SPIRONOLACTON-BP COMPRIMATE
Utilizaţi întotdeauna Spironolacton-BP comprimate exact aşa cum v-a recomandat medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza zilnică de medicament depinde de boală şi de durata de administrare. Doza zilnică trebuie luată într-o singură priză sau divizată în două părţi, cu lichid (de ex. un pahar cu apă).
Adulţi:
Dozele la adulţi variază între 25 mg şi 200 mg spironolactonă pe zi. În cazuri severe şi în funcţie de afecţiune, doza poate fi crescută treptat până la maxim 400 mg spironolactonă pe zi. Dacă nu sunteţi sigur cât trebuie să luaţi, întrebaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul.
Vârstnici:
Medicul dumneavoastră vă poate prescrie o doză mai mică la început şi apoi crescută treptat pentru a se atinge beneficiul maxim.
Copii:
Dozele de spironolactonă administrate la un copil depind de greutatea copilului. Medicul dumneavoastră vă va spune ce doză trebuie administrată. Dacă aveţi impresia că efectul Spironolacton-BP comprimate este prea puternic sau prea slab, consultaţi medicul sau farmacistul.
Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din Spironolacton-BP comprimate
Simptome: somnolenţă, confuzie şi modificări ale rezultatelor testelor de laborator. Dacă în mod deliberat sau accidental, luaţi mai multe comprimate, contactaţi medicul imediat sau mergeţi la compartimentul de urgenţă a celui mai apropiat spital pentru ajutor medical.
Dacă uitaţi să utilizaţi Spironolacton-BP comprimate
Nu administraţi o doză dublă data viitoare, deoarece nu veţi putea substitui doza uitată, în schimb vă puteţi expune pericolului de supradozaj. Continuaţi tratamentul după cum v-a fost prescris.
REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Spironolacton-BP comprimate poate determina reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Frecvenţa posibilelor reacţii adverse enumerate mai jos este definită utilizând următoarea convenţie:
- foarte frecvente (afectează mai mult de un utilizator din 10)
- frecvente (afectează 1 până la 10 utilizatori din 100)
- mai puţin frecvente (afectează 1 până la 10 utilizatori din 1000)
- rare (afectează 1 până la 10 utilizatori din 10000)
- foarte rare (afectează mai puţin de 1 utilizator din 10000)
- cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile).
Reacţii adverse frecvente: stare generală de rău, greaţă, ameţeli, tulburări de ciclu menstrual.
Reacţii adverse mai puţin frecvente: tulburări electrolitice (modificări ale sărurilor din sânge), creşterea potasiului în sânge, confuzie, mâncărimi, erupţii pe piele, urticarie. Reacţii adverse rare: scăderea severă a numărului de globule albe din sânge, cu favorizarea apariţiei infecţiilor (leucopenie); durere de gât şi febră apărute brusc(agranulocitoză); scăderea numărului de trombocite care duce la creşterea riscului de sângerare sau de apariţiea vânătăilor (trombocitopenie), afectarea funcţiei renale. Reacţii adverse foarte rare: afectarea funcţiei ficatului, căderea părului, creşterea părului în exces, modificări ale libidoului (modificarea dorinţei sexuale).
Reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută: tumoră benignă la nivelul sânului, dureri la nivelul sânului, tulburări la nivelul tubului digestiv, crampe musculare. Uneori, în timpul tratamentului cu spironolactonă s-a observat creşterea sânilor la bărbaţi. Aceasta dispare la întreruperea tratamentului dar, în cazuri rare, poate să persite. În asociere cu tratamentul cu spironolactonă au mai fost raportate următoarele reacţii adverse izolate: sindrom Stevens Johnson (erupţie de culoare roşie pe piele, conjunctivită, febră, ulceraţii pe mucoase). Dacă observaţi apariţia acestui tip de manifestări, întrerupeţi imediat administrarea medicamentului şi luaţi legătura cu medicul dumneavoastră.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amed.md sau email:[email protected] Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
CUM SE PĂSTREAZĂ SPIRONOLACTON-BP COMPRIMATE
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor. A se păstra la temperaturi sub 25 °C. Nu utilizaţi Spironolacton-BP comprimate după data de expirare înscrisă pe ambalaj. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective. Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
CONŢINUTUL AMBALAJULUI ŞI ALTE INFORMAŢII
Ce conţine Spironolacton-BP comprimate
Spironolacton-BP 25 mg comprimate Substanţa activă în fiecare comprimat este spironolactona 25 mg. Celelalte componente sunt: stearat de magneziu, Ludipress® (lactoză, polividonă, crospovidonă).
Spironolacton-BP 50 mg comprimate Substanţa activă în fiecare comprimat este spironolactona 50 mg. Celelalte componente sunt: stearat de magneziu, Ludipress® (lactoză, polividonă, crospovidonă).
Spironolacton-BP 100 mg comprimate Substanţa activă în fiecare comprimat este spironolactona100 mg. Celelalte componente sunt: stearat de magneziu, Ludipress® (lactoză, polividonă, crospovidonă).
Cum arată Spironolacton-BP comprimate şi conţinutul ambalajului
Spironolacton-BP 25 mg, 50 mg, 100 mg comprimate Comprimate de culoare albă sau albă cu nuanţă gălbuie, de formă pătrată, suprafaţa superioară şi inferioară plată, muchii teşite, cu o linie de divizare pe una din feţe şi incrustaţie „BP”, suprafaţa laterală cu margini rotunjite.
Cutie cu 3 blistere din folie PVC / Al a câte 20 comprimate.
SPIRONOLACTON-BP 50 mg comprimate
SPIRONOLACTON-BP 100 mg comprimate
Spironolactonă
CE ESTE SPIRONOLACTON-BP COMPRIMATE ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂSpironolacton-BP comprimate este un diuretic, care poate fi utilizat în caz de tensiune arterială ridicată, pentru tratamentul edemelor cauzate de bolile inimii, ficatului şi rinichilor şi pentru tratamentul deficienţei de potasiu.
CE TREBUIE SA STITI INAINTE SA LUATI SPIRONOLACTON-BP COMPRIMATE.Nu luaţi Spironolacton-BP comprimate:
- dacă ştiţi că aveţi hipersensibilitate (alergie) la spironolactonă şi la oricare dintre componenţii medicamentului,
-dacă aveţi insuficienţă renală severă, insuficienţă hepatică acută sau severă,
-dacă sunteţi în tratament cu săruri de potasiu şi/sau alte diuretice care pot creşte potasiul în sânge (triamteren, amilorid),
-dacă rezultatele testelor de laborator sunt înafara valorilor normale (nivel ridicat al potasiului, nivel scăzut al sodiului),
-dacă sunteţi însărcinată sau alăptaţi.
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Spironolacton-BP Spironolacton-BP
comprimate trebuie administrat după considerente medicale individuale în caz de:
- boli ale ficatului,
- boli ale rinichilor,
- vârstă avansată.
Spironolactona ca şi alte diuretice este prevăzută în lista substanţelor dopante la sportivi.
Utilizarea altor medicamente:
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. Când Spironolacton-BP comprimate este administrat concomitent cu următoarele medicamente, ele îşi pot modifica efectele unele altora: de ex. salicilaţi, alte diuretice, medicamente pentru tensiune arterială ridicată (antihipertensive), potasiu, antiinflamatoare nesteroidiene (NSAIDs), fluorocortizon, digoxina, carbenoxolonă, neomicină, anticoagulante (medicamente care previn formarea cheagurilor de sânge).
Utilizarea Spironolacton-BP comprimate cu alimente şi băuturi:
Dacă luaţi sau sunteţi sub efectul Spironolacton-BP comprimate, consumul de băuturi alcoolice trebuie evitat.
Sarcina şi alăptarea
Spironolacton-BP comprimate este contraindicat pe durata sarcinii şi alăptării.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
La începutul tratamentului, conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor trebuie evitată pentru o perioadă de timp stabilită individual. Ulterior, medicul poate decide asupra restricţiei.
Informaţii importante privind unele componente ale Spironolacton-BP comprimate:
Spironolacton-BP comprimate conţine lactoză,
Dacă medicul dumneavoastră va atenţionat ca aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
CUM SĂ UTILIZAŢI SPIRONOLACTON-BP COMPRIMATE
Utilizaţi întotdeauna Spironolacton-BP comprimate exact aşa cum v-a recomandat medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza zilnică de medicament depinde de boală şi de durata de administrare. Doza zilnică trebuie luată într-o singură priză sau divizată în două părţi, cu lichid (de ex. un pahar cu apă).
Adulţi:
Dozele la adulţi variază între 25 mg şi 200 mg spironolactonă pe zi. În cazuri severe şi în funcţie de afecţiune, doza poate fi crescută treptat până la maxim 400 mg spironolactonă pe zi. Dacă nu sunteţi sigur cât trebuie să luaţi, întrebaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul.
Vârstnici:
Medicul dumneavoastră vă poate prescrie o doză mai mică la început şi apoi crescută treptat pentru a se atinge beneficiul maxim.
Copii:
Dozele de spironolactonă administrate la un copil depind de greutatea copilului. Medicul dumneavoastră vă va spune ce doză trebuie administrată. Dacă aveţi impresia că efectul Spironolacton-BP comprimate este prea puternic sau prea slab, consultaţi medicul sau farmacistul.
Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din Spironolacton-BP comprimate
Simptome: somnolenţă, confuzie şi modificări ale rezultatelor testelor de laborator. Dacă în mod deliberat sau accidental, luaţi mai multe comprimate, contactaţi medicul imediat sau mergeţi la compartimentul de urgenţă a celui mai apropiat spital pentru ajutor medical.
Dacă uitaţi să utilizaţi Spironolacton-BP comprimate
Nu administraţi o doză dublă data viitoare, deoarece nu veţi putea substitui doza uitată, în schimb vă puteţi expune pericolului de supradozaj. Continuaţi tratamentul după cum v-a fost prescris.
REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Spironolacton-BP comprimate poate determina reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Frecvenţa posibilelor reacţii adverse enumerate mai jos este definită utilizând următoarea convenţie:
- foarte frecvente (afectează mai mult de un utilizator din 10)
- frecvente (afectează 1 până la 10 utilizatori din 100)
- mai puţin frecvente (afectează 1 până la 10 utilizatori din 1000)
- rare (afectează 1 până la 10 utilizatori din 10000)
- foarte rare (afectează mai puţin de 1 utilizator din 10000)
- cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile).
Reacţii adverse frecvente: stare generală de rău, greaţă, ameţeli, tulburări de ciclu menstrual.
Reacţii adverse mai puţin frecvente: tulburări electrolitice (modificări ale sărurilor din sânge), creşterea potasiului în sânge, confuzie, mâncărimi, erupţii pe piele, urticarie. Reacţii adverse rare: scăderea severă a numărului de globule albe din sânge, cu favorizarea apariţiei infecţiilor (leucopenie); durere de gât şi febră apărute brusc(agranulocitoză); scăderea numărului de trombocite care duce la creşterea riscului de sângerare sau de apariţiea vânătăilor (trombocitopenie), afectarea funcţiei renale. Reacţii adverse foarte rare: afectarea funcţiei ficatului, căderea părului, creşterea părului în exces, modificări ale libidoului (modificarea dorinţei sexuale).
Reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută: tumoră benignă la nivelul sânului, dureri la nivelul sânului, tulburări la nivelul tubului digestiv, crampe musculare. Uneori, în timpul tratamentului cu spironolactonă s-a observat creşterea sânilor la bărbaţi. Aceasta dispare la întreruperea tratamentului dar, în cazuri rare, poate să persite. În asociere cu tratamentul cu spironolactonă au mai fost raportate următoarele reacţii adverse izolate: sindrom Stevens Johnson (erupţie de culoare roşie pe piele, conjunctivită, febră, ulceraţii pe mucoase). Dacă observaţi apariţia acestui tip de manifestări, întrerupeţi imediat administrarea medicamentului şi luaţi legătura cu medicul dumneavoastră.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amed.md sau email:[email protected] Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
CUM SE PĂSTREAZĂ SPIRONOLACTON-BP COMPRIMATE
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor. A se păstra la temperaturi sub 25 °C. Nu utilizaţi Spironolacton-BP comprimate după data de expirare înscrisă pe ambalaj. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective. Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
CONŢINUTUL AMBALAJULUI ŞI ALTE INFORMAŢII
Ce conţine Spironolacton-BP comprimate
Spironolacton-BP 25 mg comprimate Substanţa activă în fiecare comprimat este spironolactona 25 mg. Celelalte componente sunt: stearat de magneziu, Ludipress® (lactoză, polividonă, crospovidonă).
Spironolacton-BP 50 mg comprimate Substanţa activă în fiecare comprimat este spironolactona 50 mg. Celelalte componente sunt: stearat de magneziu, Ludipress® (lactoză, polividonă, crospovidonă).
Spironolacton-BP 100 mg comprimate Substanţa activă în fiecare comprimat este spironolactona100 mg. Celelalte componente sunt: stearat de magneziu, Ludipress® (lactoză, polividonă, crospovidonă).
Cum arată Spironolacton-BP comprimate şi conţinutul ambalajului
Spironolacton-BP 25 mg, 50 mg, 100 mg comprimate Comprimate de culoare albă sau albă cu nuanţă gălbuie, de formă pătrată, suprafaţa superioară şi inferioară plată, muchii teşite, cu o linie de divizare pe una din feţe şi incrustaţie „BP”, suprafaţa laterală cu margini rotunjite.
Cutie cu 3 blistere din folie PVC / Al a câte 20 comprimate.
-3%
117.32 MDL
120.95 MDL
Rețetă medicală
Indicații de utilizare: sindrom edematos (severitate ușoară și moderată, în combinație cu alcaloză)
"glaucom (primar și secundar, precum și în timpul unui atac acut)
" epilepsie (ca parte a terapiei combinate)
"boală acută de altitudine (munte).
Metodă de aplicare și doze:
În cazul sindromului edematos la începutul tratamentului, medicamentul este prescris în doză de 250-375 mg (1-1,5 tab.) 1 dată/zi dimineața. Efectul diuretic maxim se obține atunci când luarea medicamentului o dată la două zile sau 2 zile la rând, apoi o pauză de o zi. Când utilizați Diakarb, terapia pentru insuficiență circulatorie, inclusiv glicozide cardiace, trebuie continuată, o dietă cu aport limitat de sare și completarea lipsei de potasiu. va urma.
Pentru adulții cu glaucom cu unghi deschis, medicamentul este prescris într-o singură doză de 250 mg (1 tab.) de 1-4 ori pe zi. Dozele mai mari de 1 g nu cresc efectul terapeutic. În glaucomul secundar, medicamentul este prescris într-o singură doză de 250 mg (1 tab.) la fiecare 4 ore.La unii pacienți, efectul terapeutic se manifestă după o administrare pe termen scurt a medicamentului la 250 mg de 2 ori pe zi. În atacurile acute de glaucom, medicamentul este prescris 250 mg de 4 ori pe zi.
Pentru copiii cu crize de glaucom, Diakarb® este prescris în doză de 10-15 mg/kg greutate corporală pe zi, pentru 3-4 doze.
În cazul epilepsiei, adulților li se prescriu 250-500 mg / zi o dată timp de 3 zile, în a 4-a zi - o pauză. Copii cu vârsta cuprinsă între 4 și 12 luni - 50 mg/zi în 1-2 doze - Copii cu vârsta 2-3 ani - 50-125 mg/zi în 1-2 prize - Copii și adolescenți cu vârsta între 4 și 18 ani - 125-250 mg 1 ora/zi dimineata. Odată cu utilizarea simultană a Diakarba cu alte anticonvulsivante, se utilizează 250 mg (1 tab.) 1 dată pe zi la începutul tratamentului, dacă este necesar, crescând treptat doza. Dozele mai mari de 750 mg/zi nu trebuie utilizate la copii.
În caz de rău de munte, se recomandă utilizarea medicamentului în doză de 500-1000 mg (2-4 comprimate) pe zi; în caz de ascensiune rapidă, 1000 mg/zi. Doza zilnică este împărțită în mai multe doze în doze egale. Medicamentul trebuie utilizat cu 24-48 de ore înainte de ascensiune și, în caz de simptome ale bolii, continuați tratamentul pentru următoarele 48 de ore sau mai mult, dacă este necesar.
Dacă săriți să luați medicamentul, nu trebuie să creșteți doza la următoarea doză.
Contraindicații: insuficiență renală acută
, insuficiență hepatică
, hipokaliemie
, acidoză
, hipocorticism
, boala Addison
, uremie
, diabet zaharat
, sarcină
, alăptare
„Hipersensibilitate la componentele medicamentului.
Cu prudență, medicamentul este prescris pentru edem de origine hepatică și renală și atunci când este luat împreună cu acid acetilsalicilic în doze mari.
"glaucom (primar și secundar, precum și în timpul unui atac acut)
" epilepsie (ca parte a terapiei combinate)
"boală acută de altitudine (munte).
Metodă de aplicare și doze:
În cazul sindromului edematos la începutul tratamentului, medicamentul este prescris în doză de 250-375 mg (1-1,5 tab.) 1 dată/zi dimineața. Efectul diuretic maxim se obține atunci când luarea medicamentului o dată la două zile sau 2 zile la rând, apoi o pauză de o zi. Când utilizați Diakarb, terapia pentru insuficiență circulatorie, inclusiv glicozide cardiace, trebuie continuată, o dietă cu aport limitat de sare și completarea lipsei de potasiu. va urma.
Pentru adulții cu glaucom cu unghi deschis, medicamentul este prescris într-o singură doză de 250 mg (1 tab.) de 1-4 ori pe zi. Dozele mai mari de 1 g nu cresc efectul terapeutic. În glaucomul secundar, medicamentul este prescris într-o singură doză de 250 mg (1 tab.) la fiecare 4 ore.La unii pacienți, efectul terapeutic se manifestă după o administrare pe termen scurt a medicamentului la 250 mg de 2 ori pe zi. În atacurile acute de glaucom, medicamentul este prescris 250 mg de 4 ori pe zi.
Pentru copiii cu crize de glaucom, Diakarb® este prescris în doză de 10-15 mg/kg greutate corporală pe zi, pentru 3-4 doze.
În cazul epilepsiei, adulților li se prescriu 250-500 mg / zi o dată timp de 3 zile, în a 4-a zi - o pauză. Copii cu vârsta cuprinsă între 4 și 12 luni - 50 mg/zi în 1-2 doze - Copii cu vârsta 2-3 ani - 50-125 mg/zi în 1-2 prize - Copii și adolescenți cu vârsta între 4 și 18 ani - 125-250 mg 1 ora/zi dimineata. Odată cu utilizarea simultană a Diakarba cu alte anticonvulsivante, se utilizează 250 mg (1 tab.) 1 dată pe zi la începutul tratamentului, dacă este necesar, crescând treptat doza. Dozele mai mari de 750 mg/zi nu trebuie utilizate la copii.
În caz de rău de munte, se recomandă utilizarea medicamentului în doză de 500-1000 mg (2-4 comprimate) pe zi; în caz de ascensiune rapidă, 1000 mg/zi. Doza zilnică este împărțită în mai multe doze în doze egale. Medicamentul trebuie utilizat cu 24-48 de ore înainte de ascensiune și, în caz de simptome ale bolii, continuați tratamentul pentru următoarele 48 de ore sau mai mult, dacă este necesar.
Dacă săriți să luați medicamentul, nu trebuie să creșteți doza la următoarea doză.
Contraindicații: insuficiență renală acută
, insuficiență hepatică
, hipokaliemie
, acidoză
, hipocorticism
, boala Addison
, uremie
, diabet zaharat
, sarcină
, alăptare
„Hipersensibilitate la componentele medicamentului.
Cu prudență, medicamentul este prescris pentru edem de origine hepatică și renală și atunci când este luat împreună cu acid acetilsalicilic în doze mari.
-3%
71.20 MDL
73.40 MDL
Rețetă medicală
INDICAŢII TERAPEUTICE
Tratamentul hipertensiunii arteriale esenţiale la adulţi.
Ekvator® este indicat ca terapie de substituţie la pacienţii adulţi. a căror tensiune
arterială este controlată corespunzător prin administrarea asociată de lisinopril şi
amlodipină, în aceeaşi doză.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Doze
Doza recomandată este de un comprimat pe zi. Doza zilnică maximă este de un
comprimat. În general, medicamentele care conţin combinaţii de doze fixe nu sunt
potrivite pentru iniţierea tratamentului.
Ekvator®
este indicat doar pentru pacienţii a căror doză optimă de lisinopril şi
amlodipină a fost stabilită treptat la 10 mg şi respectiv 5 mg.
Dacă este necesară modificarea dozei, poate fi luată în considerare stabilirea treptată
a dozei pentru fiecare componentă în parte.
Pacienţi cu insuficienţă renală
Pentru determinarea dozelor iniţiale şi de întreţinere optime la pacienţii cu insuficienţă
renală, stabilirea dozei fiecărui pacient trebuie efectuată individual pentru
componentele lisinopril şi amlodipină.
În timpul tratamentului cu Ekvator®
trebuie monitorizate funcţia renală şi valorile
concentraţiilor plasmatice de potasiu şi sodiu. În cazul deteriorării funcţiei renale,
utilizarea Ekvator®
trebuie întreruptă şi înlocuită cu utilizarea componentelor
individuale în doze ajustate corespunzător. Amlodipina nu este dializabilă.
Pacienţii cu insuficienţă hepatică
Nu au fost stabilite recomandări cu privire la doze pentru pacienţii cu insuficienţă
hepatică uşoară până la moderată, ca urmare stabilirea dozelor trebuie realizată cu
prudenţă şi trebuie începută de la partea inferioară a intervalului de doze. Pentru
determinarea dozelor iniţiale şi de întreţinere optime la pacienţii cu insuficienţă
hepatică, stabilirea dozei fiecărui pacient trebuie efectuată individual pentru
componentele lisinopril şi amlodipină.
Farmacocinetica amlodipinei nu a fost studiată în insuficienţă hepatică severă. La
pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, tratamentul cu amlodipină trebuie iniţiat cu
cea mai mică doză, care ulterior poate fi crescută lent.
Copii şi adolescenţi (< 18 ani)
Nu au fost stabilite siguranţa şi eficacitatea administrării Ekvator®
la copii cu vârsta
sub 18 ani.
Vârstnici (peste 65 de ani)
Pacienţii vârstnici trebuie trataţi cu prudenţă.
În cadrul studiilor clinice, nu au fost observate modificări legate de vârstă ale
profilurilor de eficacitate sau siguranţă ale amlodipinei sau lisinoprilului. Pentru
determinarea dozelor de întreţinere optime la vârstnici, stabilirea dozei fiecărui
pacient trebuie efectuată individual pentru componentele lisinopril şi amlodipină.
Mod de administrare
Deoarece alimentele nu afectează absorbţia, Ekvator® poate fi administrat cu sau fără
alimente, adică înainte, în timpul sau după masă. CONTRAINDICAŢII
Legate de lisinopril:
- Hipersensibilitate la lisinopril sau la oricare alt inhibitor al enzimei de conversie a
angiotensinei (IECA);
- Antecedente de angioedem legat de o terapie anterioară cu inhibitori ECA;
- Angioedem ereditar sau idiopatic;
- Trimestrele 2 şi 3 de sarcină.
Legate de amlodipină:
- Hipersensibilitate la amlodipină sau la orice alt derivat al dihidropiridinei;
- Hipotensiune arterială severă;
- Şoc (inclusiv şoc cardiogen);
- Obstrucţie a fluxului sanguin de la nivelul ventriculului stâng (de exemplu, stenoză
aortică severă);
- Insuficienţă cardiacă instabilă hemodinamic, după un infarct miocardic acut;
Legate de Ekvator®
:
Toate contraindicaţiile privind componentele individuale, detaliate mai sus, se aplică şi
în cazul Ekvator®
.
- Hipersensibilitate la oricare dintre excipienţii. https://bit.ly/3wVsLRQ
Tratamentul hipertensiunii arteriale esenţiale la adulţi.
Ekvator® este indicat ca terapie de substituţie la pacienţii adulţi. a căror tensiune
arterială este controlată corespunzător prin administrarea asociată de lisinopril şi
amlodipină, în aceeaşi doză.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Doze
Doza recomandată este de un comprimat pe zi. Doza zilnică maximă este de un
comprimat. În general, medicamentele care conţin combinaţii de doze fixe nu sunt
potrivite pentru iniţierea tratamentului.
Ekvator®
este indicat doar pentru pacienţii a căror doză optimă de lisinopril şi
amlodipină a fost stabilită treptat la 10 mg şi respectiv 5 mg.
Dacă este necesară modificarea dozei, poate fi luată în considerare stabilirea treptată
a dozei pentru fiecare componentă în parte.
Pacienţi cu insuficienţă renală
Pentru determinarea dozelor iniţiale şi de întreţinere optime la pacienţii cu insuficienţă
renală, stabilirea dozei fiecărui pacient trebuie efectuată individual pentru
componentele lisinopril şi amlodipină.
În timpul tratamentului cu Ekvator®
trebuie monitorizate funcţia renală şi valorile
concentraţiilor plasmatice de potasiu şi sodiu. În cazul deteriorării funcţiei renale,
utilizarea Ekvator®
trebuie întreruptă şi înlocuită cu utilizarea componentelor
individuale în doze ajustate corespunzător. Amlodipina nu este dializabilă.
Pacienţii cu insuficienţă hepatică
Nu au fost stabilite recomandări cu privire la doze pentru pacienţii cu insuficienţă
hepatică uşoară până la moderată, ca urmare stabilirea dozelor trebuie realizată cu
prudenţă şi trebuie începută de la partea inferioară a intervalului de doze. Pentru
determinarea dozelor iniţiale şi de întreţinere optime la pacienţii cu insuficienţă
hepatică, stabilirea dozei fiecărui pacient trebuie efectuată individual pentru
componentele lisinopril şi amlodipină.
Farmacocinetica amlodipinei nu a fost studiată în insuficienţă hepatică severă. La
pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, tratamentul cu amlodipină trebuie iniţiat cu
cea mai mică doză, care ulterior poate fi crescută lent.
Copii şi adolescenţi (< 18 ani)
Nu au fost stabilite siguranţa şi eficacitatea administrării Ekvator®
la copii cu vârsta
sub 18 ani.
Vârstnici (peste 65 de ani)
Pacienţii vârstnici trebuie trataţi cu prudenţă.
În cadrul studiilor clinice, nu au fost observate modificări legate de vârstă ale
profilurilor de eficacitate sau siguranţă ale amlodipinei sau lisinoprilului. Pentru
determinarea dozelor de întreţinere optime la vârstnici, stabilirea dozei fiecărui
pacient trebuie efectuată individual pentru componentele lisinopril şi amlodipină.
Mod de administrare
Deoarece alimentele nu afectează absorbţia, Ekvator® poate fi administrat cu sau fără
alimente, adică înainte, în timpul sau după masă. CONTRAINDICAŢII
Legate de lisinopril:
- Hipersensibilitate la lisinopril sau la oricare alt inhibitor al enzimei de conversie a
angiotensinei (IECA);
- Antecedente de angioedem legat de o terapie anterioară cu inhibitori ECA;
- Angioedem ereditar sau idiopatic;
- Trimestrele 2 şi 3 de sarcină.
Legate de amlodipină:
- Hipersensibilitate la amlodipină sau la orice alt derivat al dihidropiridinei;
- Hipotensiune arterială severă;
- Şoc (inclusiv şoc cardiogen);
- Obstrucţie a fluxului sanguin de la nivelul ventriculului stâng (de exemplu, stenoză
aortică severă);
- Insuficienţă cardiacă instabilă hemodinamic, după un infarct miocardic acut;
Legate de Ekvator®
:
Toate contraindicaţiile privind componentele individuale, detaliate mai sus, se aplică şi
în cazul Ekvator®
.
- Hipersensibilitate la oricare dintre excipienţii. https://bit.ly/3wVsLRQ
-3%
106.07 MDL
109.35 MDL
Rețetă medicală
Amlodipina dilată arteriolele periferice şi, astfel, scade rezistenţa periferică sistemică (postsarcina). Deoarece rata cardiacă rămâne constantă, această reducere a travaliului cardiac determină scăderea consumului de energie şi a necesarului de oxigen la nivelul miocardului. INDICAŢII TERAPEUTICE
Hipertensiune arterială.
Angină pectorală cronică stabilă.
Angină pectorală vasospastică (Prinzmetal).
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Mod de administrare
Adulţi
Doza iniţială, atât pentru hipertensiune arterială, cât şi pentru angină pectorală, este de 5 mg amlodipină o dată pe zi, doza putând fi crescută până la o doză maximă de 10 mg, în funcţie de răspunsul individual al pacientului.
La pacienţii hipertensivi, amlodipina a fost utilizată în asociere cu diuretice tiazide, alfa blocante, beta blocante sau cu inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei.
Pentru indicaţia de angină pectorală, amlodipina poate fi utilizat în monoterapie sau în asociere cu alte medicamente antianginoase la pacienţii cu angină pectorală care nu prezintă răspuns terapeutic la nitraţi şi/sau la dozele adecvate de beta-blocante.
Nu este necesară nici o ajustare a dozei de amlodipină după administrarea concomitentă cu diuretice tiazidice, beta-blocante şi inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei.
Hipertensiune arterială.
Angină pectorală cronică stabilă.
Angină pectorală vasospastică (Prinzmetal).
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Mod de administrare
Adulţi
Doza iniţială, atât pentru hipertensiune arterială, cât şi pentru angină pectorală, este de 5 mg amlodipină o dată pe zi, doza putând fi crescută până la o doză maximă de 10 mg, în funcţie de răspunsul individual al pacientului.
La pacienţii hipertensivi, amlodipina a fost utilizată în asociere cu diuretice tiazide, alfa blocante, beta blocante sau cu inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei.
Pentru indicaţia de angină pectorală, amlodipina poate fi utilizat în monoterapie sau în asociere cu alte medicamente antianginoase la pacienţii cu angină pectorală care nu prezintă răspuns terapeutic la nitraţi şi/sau la dozele adecvate de beta-blocante.
Nu este necesară nici o ajustare a dozei de amlodipină după administrarea concomitentă cu diuretice tiazidice, beta-blocante şi inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei.
-3%
31.19 MDL
32.15 MDL
Rețetă medicală
Amlodipina dilată arteriolele periferice şi, astfel, scade rezistenţa periferică sistemică (postsarcina). Deoarece rata cardiacă rămâne constantă, această reducere a travaliului cardiac determină scăderea consumului de energie şi a necesarului de oxigen la nivelul miocardului. INDICAŢII TERAPEUTICE
Hipertensiune arterială.
Angină pectorală cronică stabilă.
Angină pectorală vasospastică (Prinzmetal).
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Mod de administrare
Adulţi
Doza iniţială, atât pentru hipertensiune arterială, cât şi pentru angină pectorală, este de 5 mg amlodipină o dată pe zi, doza putând fi crescută până la o doză maximă de 10 mg, în funcţie de răspunsul individual al pacientului.
La pacienţii hipertensivi, amlodipina a fost utilizată în asociere cu diuretice tiazide, alfa blocante, beta blocante sau cu inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei.
Pentru indicaţia de angină pectorală, amlodipina poate fi utilizat în monoterapie sau în asociere cu alte medicamente antianginoase la pacienţii cu angină pectorală care nu prezintă răspuns terapeutic la nitraţi şi/sau la dozele adecvate de beta-blocante.
Nu este necesară nici o ajustare a dozei de amlodipină după administrarea concomitentă cu diuretice tiazidice, beta-blocante şi inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei.
Hipertensiune arterială.
Angină pectorală cronică stabilă.
Angină pectorală vasospastică (Prinzmetal).
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Mod de administrare
Adulţi
Doza iniţială, atât pentru hipertensiune arterială, cât şi pentru angină pectorală, este de 5 mg amlodipină o dată pe zi, doza putând fi crescută până la o doză maximă de 10 mg, în funcţie de răspunsul individual al pacientului.
La pacienţii hipertensivi, amlodipina a fost utilizată în asociere cu diuretice tiazide, alfa blocante, beta blocante sau cu inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei.
Pentru indicaţia de angină pectorală, amlodipina poate fi utilizat în monoterapie sau în asociere cu alte medicamente antianginoase la pacienţii cu angină pectorală care nu prezintă răspuns terapeutic la nitraţi şi/sau la dozele adecvate de beta-blocante.
Nu este necesară nici o ajustare a dozei de amlodipină după administrarea concomitentă cu diuretice tiazidice, beta-blocante şi inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei.
-3%
23.52 MDL
24.25 MDL
Rețetă medicală
Uperio 24 mg/26 mg comprimate filmate
Uperio 49 mg/51 mg comprimate filmate
Uperio 97 mg/103 mg comprimate filmate sacubitril/valsartan
Acest medicament face obiectul unei monitorizări suplimentare. Acest lucru va permite identificarea rapidă de noi informaţii referitoare la siguranţă. Puteţi să fiţi de ajutor raportând orice reacţii adverse pe care le puteţi avea. Vezi ultima parte de la pct. 4 pentru modul de raportare a reacţiilor adverse.
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament deoarece conţine informaţii importante pentru dumneavoastră.
- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
- Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale.
- Acest medicament a fost prescris numai pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi semne de boală ca dumneavoastră.
- Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.
Vezi pct. 4.
Ce găsiţi în acest prospect:
1. Ce este Uperio şi pentru ce se utilizează
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Uperio
3. Cum să luaţi Uperio
4. Reacţii adverse posibile
5. Cum se păstrează Uperio
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
1. Ce este Uperio şi pentru ce se utilizează
Uperio este un medicament cunoscut ca fiind un inhibitor al receptorului angiotensinei și neprilizinei. Acesta se disociază în două substanțe active, sacubitril și valsartan.
Uperio este utilizat pentru tratarea unui tip de insuficienţă cardiacă de lungă durată la adulţi.
Acest tip de insuficienţă cardiacă apare atunci când inima este slăbită şi nu poate pompa suficient sânge la plămâni şi restul organismului. Cele mai frecvente simptome ale insuficienţei cardiace sunt respiraţie întretăiată, oboseală şi umflare a gleznelor.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Uperio
Nu luaţi Uperio:
- dacă sunteţi alergic la sacubitril, valsartan sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6). Dacă consideraţi că este posibil să fiţi alergic la oricare dintre componentele acestui medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră înainte de a lua Uperio.
- dacă luaţi un alt tip de medicament numit inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) (de exemplu, enalapril, lisinopril sau ramipril). Inhibitorii ECA sunt utilizaţi pentru tratarea tensiunii arteriale mari sau insuficienţei cardiace. Dacă aţi luat un inhibitor ECA, lăsaţi să treacă 36 ore de la ultima doză administrată înainte de a începe să luaţi Uperio (vezi „Uperio împreună cu alte medicamente”).
- dacă dumneavoastră sau un membru al familiei dumneavoastră aţi avut vreodată o reacţie numită angioedem (umflare a feţei, buzelor, limbii şi/sau gâtului, dificultăţi la respirație) atunci când luaţi un inhibitor ECA sau un blocant al receptorilor angiotensinei (BRA) (cum sunt valsartan, telmisartan sau irbesartan).
- dacă aveţi diabet zaharat sau o funcție afectată a rinichilor şi sunteţi tratat cu un medicament care conține aliskiren și care scade tensiunea arterială (vezi „Uperio împreună cu alte medicamente”).
- dacă aveți boală severă de rinichi.
- dacă sunteţi gravidă în mai mult de 3 luni (de asemenea, este mai bine să se evite administrarea acestui medicament în primele luni de sarcină, vezi „Sarcina și alăptarea”).
Dacă oricare dintre cele de mai sus vi se potriveşte, nu luaţi Uperio şi adresaţi-vă medicului dumneavoastră.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să luaţi Uperio, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale.
- dacă sunteţi tratat cu un blocant al receptorilor angiotensinei (BRA) sau aliskiren (vezi „Nu luaţi Uperio”).
- dacă aţi avut vreodată angioedem (vezi „Nu luaţi Uperio” și pct. 4 „Reacții adverse posibile”).
- dacă aveţi tensiune arterială mică sau luaţi orice alte medicamente care scad tensiunea arterială (de exemplu, un diuretic) sau aveţi vărsături sau diaree, mai ales dacă aveți vârsta de 65 ani sau peste sau dacă aveți boală de rinichi sau tensiune arterială mică.
- dacă aveţi o boală severă a rinichilor.
- dacă sunteți deshidratat .
- dacă artera dumneavoastră renală s-a îngustat.
- dacă aveți o boală a ficatului.
Este posibil ca, în timpul tratamentului cu Uperio, medicul dumneavoastră să verifice, la intervale regulate, cantitatea de potasiu din sângele dumneavoastră.
Dacă oricare dintre cele de mai sus vi se potriveşte, spuneţi medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale înainte de a lua Uperio.
Copii şi adolescenţi
Acest medicament nu trebuie administrat la copii și adolescenți (cu vârsta sub 18 ani) deoarece nu a fost studiat la această categorie de vârstă.
Uperio împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente. Poate fi necesară modificarea dozei, luarea altor măsuri de precauţie sau chiar oprirea administrării unuia dintre medicamente. Acest lucru are o importanţă deosebită în cazul următoarelor medicamente:
- inhibitori ECA. Nu luaţi Uperio împreună cu inhibitori ECA. Dacă aţi luat un inhibitor ECA, lăsaţi să treacă 36 ore de la ultima doză administrată înainte de a începe să luaţi Uperio (vezi „Nu luaţi Uperio”). Dacă opriţi administrarea Uperio, lăsaţi să treacă 36 ore de la ultima doză administrată de Uperio înainte de a începe să luaţi un inhibitor ECA.
- alte medicamente utilizate pentru a trata insuficienţa cardiacă sau pentru a scădea tensiunea arterială, cum sunt blocanți ai receptorilor angiotensinei sau aliskiren (vezi „Nu luaţi Uperio”).
- unele medicamente cunoscute sub denumirea de statine care sunt utilizate pentru a scădea valorile mari ale colesterolului (de exemplu, atorvastatin).
- sildenafil, un medicament utilizat pentru a trata disfuncţia erectilă sau tensiunea pulmonară crescută.
- medicamente care cresc cantitatea de potasiu din sânge. Acestea includ suplimente de potasiu, substitute de sare care conţin potasiu, medicamente care economisesc potasiul şi heparină.
- analgezice de tipul cunoscut sub denumirea de medicamente antiinflamatorii nesteroidiene (AINS) sau inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei-2 (Cox-2).
Dacă luaţi unul dintre aceste medicamente, este posibil ca medicul dumneavoastră să dorească să vă verifice funcţia rinichilor atunci când începeţi sau vi se modifică tratamentul (vezi „Atenţionări şi precauţii”).
- litiu, un medicament utilizat pentru a trata unele tipuri de boli psihice.
- furosemid, un medicament care aparține tipului de medicamente cunoscute sub denumirea de diuretice, care sunt utilizate pentru a crește cantitatea de urină pe care o produceți.
- nitroglicerină, un medicament utilizat pentru a trata angina.
- unele tipuri de antibiotice (grupa rifamicină), ciclosporină (utilizată pentru a preveni respingerea organelor transplantate) sau medicamente antivirale cum este ritonavir (utilizat pentru a trata HIV/SIDA).
- metformină, medicament utilizat pentru a trata diabetul zaharat.
Dacă oricare dintre cele de mai sus vi se potriveşte, spuneţi medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale înainte de a lua Uperio.
Sarcina și alăptarea
Sarcina
Trebuie să spuneți medicului dumneavoastră dacă credeți că sunteți (sau ați putea deveni) gravidă.
În mod normal, medicul dumneavoastră vă va recomanda să opriți administrarea acestui medicament înainte de a rămâne gravidă sau imediat ce ați aflat că sunteți gravidă și vă va prescrie un alt medicament în loc de Uperio. Acest medicament nu este recomandat în primele luni de sarcină și nu trebuie luat atunci când sarcina are peste 3 luni deoarece poate avea efecte nocive grave asupra copilului dumneavoastră dacă este utilizat după a treia lună de sarcină.
Alăptarea
Uperio nu este recomandat pentru mamele care alăptează. Spuneţi medicul dumneavoastră dacă alăptaţi sau sunteţi pe punctul de a începe alăptarea.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Înainte de a conduce un vehicul, de a folosi utilaje sau echipamente sau de a derula alte activități care necesită concentrare, asigurați-vă că știți cum vă afectează Uperio. Dacă vă simţiţi ameţit sau foarte obosit în timpul administrării acestui medicament, nu conduceţi vehicule, nu mergeţi pe bicicletă sau nu folosiţi alte unelte sau utilaje.
3. Cum să luaţi Uperio
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
De obicei, veţi începe cu administrarea a 24 mg/26 mg sau 49 mg/51 mg de două ori pe zi (un comprimat dimineaţa şi un comprimat seara). Medicul dumneavoastră va decide doza dumneavoastră iniţială exactă în funcţie de medicamentele pe care le-aţi luat anterior. Medicul dumneavoastră vă va ajusta doza în funcţie de cum răspundeţi la tratament până se stabileşte doza optimă pentru dumneavoastră.
Doza ţintă recomandată uzuală este de 97 mg/103 mg de două ori pe zi (un comprimat dimineaţa şi un comprimat seara).
Pacienții care iau Uperio pot prezenta tensiune arterială mică (amețeli, stare de amețeală), o valoare mare a potasiului din sânge (care este depistat atunci când medicul efectuează analize ale sângelui) sau funcție redusă a rinichilor. Dacă apare oricare dintre acestea, medicul dumneavoastă poate reduce doza din orice alt mediament pe care îl luați, vă poate reduce temporar doza de Uperio sau poate întrerupe definitiv tratamentul dumneavoastră cu Uperio.
Înghiţiţi comprimatele cu un pahar cu apă. Puteţi lua Uperio cu sau fără alimente.
Dacă luaţi mai mult Uperio decât trebuie
Dacă aţi luat din greşeală prea multe comprimate Uperio sau dacă altcineva a luat comprimatele dumneavoastră, contactaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră. Dacă prezentaţi ameţeli severe şi/sau leşin, spuneţi medicului dumneavoastră cât mai repede posibil și întindeți-vă.
Dacă uitaţi să luaţi Uperio
Se recomandă să luaţi medicamentul la aceeaşi oră din zi. Totuşi, dacă uitaţi să luaţi o doză, luaţi doza următoare la ora programată. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să luaţi Uperio
Întreruperea tratamentului cu Uperio poate duce la agravarea bolii dumneavoastră. Nu întrerupeţi administrarea medicamentului dacă medicul dumneavoastră nu vă recomandă acest lucru.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Unele reacții adverse pot fi grave.
- Opriţi administrarea Uperio şi solicitați imediat asistență medicală dacă aţi observat orice umflare a feţei, buzelor, limbii şi/sau gâtului, ceea ce poate cauza dificultăţi la respirație sau înghițire. Acestea pot fi semne ale angioedemului (o reacție adversă mai puțin frecventă – poate afecta până la 1 din 100 persoane).
Alte reacţii adverse posibile:
Dacă oricare dintre reacţiile adverse enumerate mai jos devin grave, spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Foarte frecvente (pot afecta peste 1 din 10 persoane):
- tensiune arterială mică (amețeli, confuzie)
- valoare crescută a potasiului din sânge (care apare la o analiză a sângelui)
- funcție scăzută a rinichilor (insuficiență renală)
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):
- tuse
- ameţeli
- diaree
- cantitate scăzută a globulelor roșii din sânge (în urma unei analize a sângelui)
- oboseală
- insuficiență renală (acută) (tulburare severă a rinichilor)
- valoare scăzută a potasiului din sânge (care apare la o analiză a sângelui)
- durere de cap
- leșin
- slăbiciune
- stare de rău (greaţă)
- tensiune arterială mică (amețeli, stare de amețeală) atunci când treceţi de la poziţia şezândă la poziţia verticală
- gastrită (durere de stomac, greață)
- senzaţie de învârtire
- cantitate scăzută a zahărului din sânge (în urma unei analize a sângelui)
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane):
- reacție alergică, însoțită de erupții pe piele și mâncărime
- amețeli atunci când se trece de la poziţia şezândă la poziţia verticală
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.
De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe site-ul Agenţiei Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.amed.md/ sau e-mail: [email protected].
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5. Cum se păstrează Uperio
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie şi pe blister după EXP.
Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
A nu se păstra la temperaturi peste 300C.
A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.
Nu utilizaţi niciun ambalaj Uperio care este deteriorat sau prezintă semne că s-a umblat la el.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Uperio
- Substanţele active sunt sacubitril şi valsartan. o Fiecare comprimat filmat 24 mg/26 mg conţine sacubitril 24,3 mg şi valsartan 25,7 mg (sub formă de complex de săruri de sodiu sacubitril valsartan).
Fiecare comprimat filmat 49 mg/51 mg conţine sacubitril 48,6 mg şi valsartan 51,4 mg (sub formă de complex de săruri de sodiu sacubitril valsartan).
Fiecare comprimat filmat 97 mg/103 mg conţine sacubitril 97,2 mg şi valsartan 102,8 mg (sub formă de complex de săruri de sodiu sacubitril valsartan).
- Celelalte componente ale nucleului comprimatului sunt celuloză microcristalină, hidroxipropilceluloză cu substituţie redusă, crospovidonă, stearat de magneziu, talc şi siliciu coloidal anhidru.
- Învelişul comprimatelor de 24 mg/26 mg şi 97 mg/103 mg conţine hipromeloză, dioxid de titan (E171), Macrogol 4000, talc, oxid roşu de fer (E172) şi oxid negru de fer (E172).
- Învelişul comprimatelor de 49 mg/51 mg conţine hipromeloză, dioxid de titan (E171), Macrogol 4000, talc, oxid roşu de fer (E172) şi oxid galben de fer (E172).
Cum arată Uperio şi conţinutul ambalajului
Uperio 24 mg/26 mg comprimate filmate sunt comprimate ovale, de culoare alb-violet, cu „NVR” inscripţionat pe o parte şi „LZ” pe cealaltă parte. Dimensiunile aproximative ale comprimatului 13,1 mm x 5,2 mm.
Uperio 49 mg/51 mg comprimate filmate sunt comprimate ovale, de culoare galben pal, cu „NVR” inscripţionat pe o parte şi „L1” pe cealaltă parte. Dimensiunile aproximative ale comprimatului 13,1 mm x 5,2 mm.
Uperio 97 mg/103 mg comprimate filmate sunt comprimate ovale, de culoare roz-pal, cu „NVR” inscripţionat pe o parte şi „L11” pe cealaltă parte. Dimensiunile aproximative ale comprimatului 15,1 mm x 6,0 mm.
Comprimatele sunt disponibile în ambalaje din PVC/PVDC/aluminiu cu blistere a câte 14, 20, 28 sau 56 comprimate. Comprimatele de 49 mg/51 mg și 97 mg/103 mg sunt, de asemenea, disponibile în ambalaje colective a câte 168 comprimate (3 ambalaje a 56 comprimate) sau 196 comprimate (7 cutii a câte 28 comprimate).
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
Uperio 49 mg/51 mg comprimate filmate
Uperio 97 mg/103 mg comprimate filmate sacubitril/valsartan
Acest medicament face obiectul unei monitorizări suplimentare. Acest lucru va permite identificarea rapidă de noi informaţii referitoare la siguranţă. Puteţi să fiţi de ajutor raportând orice reacţii adverse pe care le puteţi avea. Vezi ultima parte de la pct. 4 pentru modul de raportare a reacţiilor adverse.
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament deoarece conţine informaţii importante pentru dumneavoastră.
- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
- Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale.
- Acest medicament a fost prescris numai pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi semne de boală ca dumneavoastră.
- Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.
Vezi pct. 4.
Ce găsiţi în acest prospect:
1. Ce este Uperio şi pentru ce se utilizează
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Uperio
3. Cum să luaţi Uperio
4. Reacţii adverse posibile
5. Cum se păstrează Uperio
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
1. Ce este Uperio şi pentru ce se utilizează
Uperio este un medicament cunoscut ca fiind un inhibitor al receptorului angiotensinei și neprilizinei. Acesta se disociază în două substanțe active, sacubitril și valsartan.
Uperio este utilizat pentru tratarea unui tip de insuficienţă cardiacă de lungă durată la adulţi.
Acest tip de insuficienţă cardiacă apare atunci când inima este slăbită şi nu poate pompa suficient sânge la plămâni şi restul organismului. Cele mai frecvente simptome ale insuficienţei cardiace sunt respiraţie întretăiată, oboseală şi umflare a gleznelor.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Uperio
Nu luaţi Uperio:
- dacă sunteţi alergic la sacubitril, valsartan sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6). Dacă consideraţi că este posibil să fiţi alergic la oricare dintre componentele acestui medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră înainte de a lua Uperio.
- dacă luaţi un alt tip de medicament numit inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) (de exemplu, enalapril, lisinopril sau ramipril). Inhibitorii ECA sunt utilizaţi pentru tratarea tensiunii arteriale mari sau insuficienţei cardiace. Dacă aţi luat un inhibitor ECA, lăsaţi să treacă 36 ore de la ultima doză administrată înainte de a începe să luaţi Uperio (vezi „Uperio împreună cu alte medicamente”).
- dacă dumneavoastră sau un membru al familiei dumneavoastră aţi avut vreodată o reacţie numită angioedem (umflare a feţei, buzelor, limbii şi/sau gâtului, dificultăţi la respirație) atunci când luaţi un inhibitor ECA sau un blocant al receptorilor angiotensinei (BRA) (cum sunt valsartan, telmisartan sau irbesartan).
- dacă aveţi diabet zaharat sau o funcție afectată a rinichilor şi sunteţi tratat cu un medicament care conține aliskiren și care scade tensiunea arterială (vezi „Uperio împreună cu alte medicamente”).
- dacă aveți boală severă de rinichi.
- dacă sunteţi gravidă în mai mult de 3 luni (de asemenea, este mai bine să se evite administrarea acestui medicament în primele luni de sarcină, vezi „Sarcina și alăptarea”).
Dacă oricare dintre cele de mai sus vi se potriveşte, nu luaţi Uperio şi adresaţi-vă medicului dumneavoastră.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să luaţi Uperio, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale.
- dacă sunteţi tratat cu un blocant al receptorilor angiotensinei (BRA) sau aliskiren (vezi „Nu luaţi Uperio”).
- dacă aţi avut vreodată angioedem (vezi „Nu luaţi Uperio” și pct. 4 „Reacții adverse posibile”).
- dacă aveţi tensiune arterială mică sau luaţi orice alte medicamente care scad tensiunea arterială (de exemplu, un diuretic) sau aveţi vărsături sau diaree, mai ales dacă aveți vârsta de 65 ani sau peste sau dacă aveți boală de rinichi sau tensiune arterială mică.
- dacă aveţi o boală severă a rinichilor.
- dacă sunteți deshidratat .
- dacă artera dumneavoastră renală s-a îngustat.
- dacă aveți o boală a ficatului.
Este posibil ca, în timpul tratamentului cu Uperio, medicul dumneavoastră să verifice, la intervale regulate, cantitatea de potasiu din sângele dumneavoastră.
Dacă oricare dintre cele de mai sus vi se potriveşte, spuneţi medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale înainte de a lua Uperio.
Copii şi adolescenţi
Acest medicament nu trebuie administrat la copii și adolescenți (cu vârsta sub 18 ani) deoarece nu a fost studiat la această categorie de vârstă.
Uperio împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente. Poate fi necesară modificarea dozei, luarea altor măsuri de precauţie sau chiar oprirea administrării unuia dintre medicamente. Acest lucru are o importanţă deosebită în cazul următoarelor medicamente:
- inhibitori ECA. Nu luaţi Uperio împreună cu inhibitori ECA. Dacă aţi luat un inhibitor ECA, lăsaţi să treacă 36 ore de la ultima doză administrată înainte de a începe să luaţi Uperio (vezi „Nu luaţi Uperio”). Dacă opriţi administrarea Uperio, lăsaţi să treacă 36 ore de la ultima doză administrată de Uperio înainte de a începe să luaţi un inhibitor ECA.
- alte medicamente utilizate pentru a trata insuficienţa cardiacă sau pentru a scădea tensiunea arterială, cum sunt blocanți ai receptorilor angiotensinei sau aliskiren (vezi „Nu luaţi Uperio”).
- unele medicamente cunoscute sub denumirea de statine care sunt utilizate pentru a scădea valorile mari ale colesterolului (de exemplu, atorvastatin).
- sildenafil, un medicament utilizat pentru a trata disfuncţia erectilă sau tensiunea pulmonară crescută.
- medicamente care cresc cantitatea de potasiu din sânge. Acestea includ suplimente de potasiu, substitute de sare care conţin potasiu, medicamente care economisesc potasiul şi heparină.
- analgezice de tipul cunoscut sub denumirea de medicamente antiinflamatorii nesteroidiene (AINS) sau inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei-2 (Cox-2).
Dacă luaţi unul dintre aceste medicamente, este posibil ca medicul dumneavoastră să dorească să vă verifice funcţia rinichilor atunci când începeţi sau vi se modifică tratamentul (vezi „Atenţionări şi precauţii”).
- litiu, un medicament utilizat pentru a trata unele tipuri de boli psihice.
- furosemid, un medicament care aparține tipului de medicamente cunoscute sub denumirea de diuretice, care sunt utilizate pentru a crește cantitatea de urină pe care o produceți.
- nitroglicerină, un medicament utilizat pentru a trata angina.
- unele tipuri de antibiotice (grupa rifamicină), ciclosporină (utilizată pentru a preveni respingerea organelor transplantate) sau medicamente antivirale cum este ritonavir (utilizat pentru a trata HIV/SIDA).
- metformină, medicament utilizat pentru a trata diabetul zaharat.
Dacă oricare dintre cele de mai sus vi se potriveşte, spuneţi medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale înainte de a lua Uperio.
Sarcina și alăptarea
Sarcina
Trebuie să spuneți medicului dumneavoastră dacă credeți că sunteți (sau ați putea deveni) gravidă.
În mod normal, medicul dumneavoastră vă va recomanda să opriți administrarea acestui medicament înainte de a rămâne gravidă sau imediat ce ați aflat că sunteți gravidă și vă va prescrie un alt medicament în loc de Uperio. Acest medicament nu este recomandat în primele luni de sarcină și nu trebuie luat atunci când sarcina are peste 3 luni deoarece poate avea efecte nocive grave asupra copilului dumneavoastră dacă este utilizat după a treia lună de sarcină.
Alăptarea
Uperio nu este recomandat pentru mamele care alăptează. Spuneţi medicul dumneavoastră dacă alăptaţi sau sunteţi pe punctul de a începe alăptarea.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Înainte de a conduce un vehicul, de a folosi utilaje sau echipamente sau de a derula alte activități care necesită concentrare, asigurați-vă că știți cum vă afectează Uperio. Dacă vă simţiţi ameţit sau foarte obosit în timpul administrării acestui medicament, nu conduceţi vehicule, nu mergeţi pe bicicletă sau nu folosiţi alte unelte sau utilaje.
3. Cum să luaţi Uperio
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
De obicei, veţi începe cu administrarea a 24 mg/26 mg sau 49 mg/51 mg de două ori pe zi (un comprimat dimineaţa şi un comprimat seara). Medicul dumneavoastră va decide doza dumneavoastră iniţială exactă în funcţie de medicamentele pe care le-aţi luat anterior. Medicul dumneavoastră vă va ajusta doza în funcţie de cum răspundeţi la tratament până se stabileşte doza optimă pentru dumneavoastră.
Doza ţintă recomandată uzuală este de 97 mg/103 mg de două ori pe zi (un comprimat dimineaţa şi un comprimat seara).
Pacienții care iau Uperio pot prezenta tensiune arterială mică (amețeli, stare de amețeală), o valoare mare a potasiului din sânge (care este depistat atunci când medicul efectuează analize ale sângelui) sau funcție redusă a rinichilor. Dacă apare oricare dintre acestea, medicul dumneavoastă poate reduce doza din orice alt mediament pe care îl luați, vă poate reduce temporar doza de Uperio sau poate întrerupe definitiv tratamentul dumneavoastră cu Uperio.
Înghiţiţi comprimatele cu un pahar cu apă. Puteţi lua Uperio cu sau fără alimente.
Dacă luaţi mai mult Uperio decât trebuie
Dacă aţi luat din greşeală prea multe comprimate Uperio sau dacă altcineva a luat comprimatele dumneavoastră, contactaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră. Dacă prezentaţi ameţeli severe şi/sau leşin, spuneţi medicului dumneavoastră cât mai repede posibil și întindeți-vă.
Dacă uitaţi să luaţi Uperio
Se recomandă să luaţi medicamentul la aceeaşi oră din zi. Totuşi, dacă uitaţi să luaţi o doză, luaţi doza următoare la ora programată. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să luaţi Uperio
Întreruperea tratamentului cu Uperio poate duce la agravarea bolii dumneavoastră. Nu întrerupeţi administrarea medicamentului dacă medicul dumneavoastră nu vă recomandă acest lucru.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Unele reacții adverse pot fi grave.
- Opriţi administrarea Uperio şi solicitați imediat asistență medicală dacă aţi observat orice umflare a feţei, buzelor, limbii şi/sau gâtului, ceea ce poate cauza dificultăţi la respirație sau înghițire. Acestea pot fi semne ale angioedemului (o reacție adversă mai puțin frecventă – poate afecta până la 1 din 100 persoane).
Alte reacţii adverse posibile:
Dacă oricare dintre reacţiile adverse enumerate mai jos devin grave, spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Foarte frecvente (pot afecta peste 1 din 10 persoane):
- tensiune arterială mică (amețeli, confuzie)
- valoare crescută a potasiului din sânge (care apare la o analiză a sângelui)
- funcție scăzută a rinichilor (insuficiență renală)
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):
- tuse
- ameţeli
- diaree
- cantitate scăzută a globulelor roșii din sânge (în urma unei analize a sângelui)
- oboseală
- insuficiență renală (acută) (tulburare severă a rinichilor)
- valoare scăzută a potasiului din sânge (care apare la o analiză a sângelui)
- durere de cap
- leșin
- slăbiciune
- stare de rău (greaţă)
- tensiune arterială mică (amețeli, stare de amețeală) atunci când treceţi de la poziţia şezândă la poziţia verticală
- gastrită (durere de stomac, greață)
- senzaţie de învârtire
- cantitate scăzută a zahărului din sânge (în urma unei analize a sângelui)
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane):
- reacție alergică, însoțită de erupții pe piele și mâncărime
- amețeli atunci când se trece de la poziţia şezândă la poziţia verticală
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.
De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe site-ul Agenţiei Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.amed.md/ sau e-mail: [email protected].
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5. Cum se păstrează Uperio
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie şi pe blister după EXP.
Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
A nu se păstra la temperaturi peste 300C.
A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.
Nu utilizaţi niciun ambalaj Uperio care este deteriorat sau prezintă semne că s-a umblat la el.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Uperio
- Substanţele active sunt sacubitril şi valsartan. o Fiecare comprimat filmat 24 mg/26 mg conţine sacubitril 24,3 mg şi valsartan 25,7 mg (sub formă de complex de săruri de sodiu sacubitril valsartan).
Fiecare comprimat filmat 49 mg/51 mg conţine sacubitril 48,6 mg şi valsartan 51,4 mg (sub formă de complex de săruri de sodiu sacubitril valsartan).
Fiecare comprimat filmat 97 mg/103 mg conţine sacubitril 97,2 mg şi valsartan 102,8 mg (sub formă de complex de săruri de sodiu sacubitril valsartan).
- Celelalte componente ale nucleului comprimatului sunt celuloză microcristalină, hidroxipropilceluloză cu substituţie redusă, crospovidonă, stearat de magneziu, talc şi siliciu coloidal anhidru.
- Învelişul comprimatelor de 24 mg/26 mg şi 97 mg/103 mg conţine hipromeloză, dioxid de titan (E171), Macrogol 4000, talc, oxid roşu de fer (E172) şi oxid negru de fer (E172).
- Învelişul comprimatelor de 49 mg/51 mg conţine hipromeloză, dioxid de titan (E171), Macrogol 4000, talc, oxid roşu de fer (E172) şi oxid galben de fer (E172).
Cum arată Uperio şi conţinutul ambalajului
Uperio 24 mg/26 mg comprimate filmate sunt comprimate ovale, de culoare alb-violet, cu „NVR” inscripţionat pe o parte şi „LZ” pe cealaltă parte. Dimensiunile aproximative ale comprimatului 13,1 mm x 5,2 mm.
Uperio 49 mg/51 mg comprimate filmate sunt comprimate ovale, de culoare galben pal, cu „NVR” inscripţionat pe o parte şi „L1” pe cealaltă parte. Dimensiunile aproximative ale comprimatului 13,1 mm x 5,2 mm.
Uperio 97 mg/103 mg comprimate filmate sunt comprimate ovale, de culoare roz-pal, cu „NVR” inscripţionat pe o parte şi „L11” pe cealaltă parte. Dimensiunile aproximative ale comprimatului 15,1 mm x 6,0 mm.
Comprimatele sunt disponibile în ambalaje din PVC/PVDC/aluminiu cu blistere a câte 14, 20, 28 sau 56 comprimate. Comprimatele de 49 mg/51 mg și 97 mg/103 mg sunt, de asemenea, disponibile în ambalaje colective a câte 168 comprimate (3 ambalaje a 56 comprimate) sau 196 comprimate (7 cutii a câte 28 comprimate).
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
-3%
840.84 MDL
866.85 MDL
Rețetă medicală
Indicaţii terapeutice
Hipertensiune arterială
Angină pectorală cronică stabilă
Angină vasospastică (Prinzmetal). Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi
Doza zilnică iniţială uzuală în hipertensiunea arterială şi în angina pectorală este de 5
mg o dată pe zi. Doza poate fi crescută până la doza maximă de 10 mg, în funcţie de
răspunsul individual al pacientului la tratament.
La pacienţii hipertensivi, amlodipina a fost utilizată în asociere cu un diuretic tiazidic,
alfa-blocant, beta-blocant sau un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei.
Pentru tratamentul anginei pectorale, Tenox poate fi utilizat în monoterapie sau în
asociere cu alte medicamente antianginoase, la pacienţii cu angină pectorală
refractară la nitraţi şi/sau în asociere cu o doză adecvată de beta-blocante.
Nu este necesară ajustarea dozei de Tenox în cazul administrării concomitente de
diuretice tiazidice, beta-blocante şi inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei,.
Grupe speciale de populaţie
Vârstnici
Certificat de înregistrare al medicamentului - nr. 21680 din 23.04.2015
nr. 21681 din 23.04.2015
Anexa 1
2
Tenox administrat în doze similare la pacienţi vârstnici şi la pacienţii tineri, este la fel
de bine tolerat. La pacienţii vârstnici sunt recomandate schemele de tratament
standard, însă creşterea dozelor necesită precauţie (vezi pct. 4.4 şi 5.2).
Insuficienţă hepatică
Nu au fost încă stabilite recomandări de doze la pacienţii cu insuficienţă hepatică
uşoară până la moderată; prin urmare alegerea dozei necesită precauţie iar iniţierea
tratamentului necesită doze minime (vezi pct. 4.4 şi 5.2). Farmacocinetica amlodipinei
nu a fost încă studiată în cazul insuficienţei hepatice severe. La pacienţii cu
insuficienţă hepatică severă, iniţierea tratamentului trebuie făcută cu doza minimă, iar
creşterea dozei trebuie efectuată în doze mici.
Insuficienţă renală
Modificările concentraţiei plasmatice a amlodipinei nu sunt corelate cu gradul
insuficienţei renale, prin urmare se recomandă tratamentul cu doze uzuale.
Amlodipina nu se poate elimina prin dializă.
Copii şi adolescenţi
Copii şi adolescenţi cu hipertensiune arterială cu vârsta cuprinsă între 6 şi 17 ani
Doza orală recomandată în hipertensiune arterială la copii şi adolescenţi cu vârsta
cuprinsă între 6 şi 17 ani este de 2,5 mg o dată pe zi în iniţierea tratamentului, care
poate fi crescută până la 5 mg o dată pe zi, dacă valorile ţintă ale tensiunii arteriale
nu sunt atinse după 4 săptămâni de tratament. Administrarea de doze mai mari de 5
mg pe zi nu au fost studiate la copii şi adolescenţi (vezi pct. 5.1 şi 5.2).
Copii cu vârsta sub 6 ani
Nu există date disponibile.
Mod de administrare
Comprimat pentru administrare orală. Contraindicaţii
Amlodipina este contraindicată la pacienţii cu:
- hipersensibilitate la derivaţii de dihidropiridină, substanța activă sau la oricare dintre
excipienţii enumerați la pct. 6.1.
- hipotensiune arterială severă
- şoc (inclusiv şoc cardiogen)
- obstrucția căii de ejecţie a ventriculului stâng (de exemplu, stenoză aortică de grad
înalt)
- insuficienţă cardiacă instabilă hemodinamic după infarct miocardic acut. https://bit.ly/3eAjCb3
Hipertensiune arterială
Angină pectorală cronică stabilă
Angină vasospastică (Prinzmetal). Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi
Doza zilnică iniţială uzuală în hipertensiunea arterială şi în angina pectorală este de 5
mg o dată pe zi. Doza poate fi crescută până la doza maximă de 10 mg, în funcţie de
răspunsul individual al pacientului la tratament.
La pacienţii hipertensivi, amlodipina a fost utilizată în asociere cu un diuretic tiazidic,
alfa-blocant, beta-blocant sau un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei.
Pentru tratamentul anginei pectorale, Tenox poate fi utilizat în monoterapie sau în
asociere cu alte medicamente antianginoase, la pacienţii cu angină pectorală
refractară la nitraţi şi/sau în asociere cu o doză adecvată de beta-blocante.
Nu este necesară ajustarea dozei de Tenox în cazul administrării concomitente de
diuretice tiazidice, beta-blocante şi inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei,.
Grupe speciale de populaţie
Vârstnici
Certificat de înregistrare al medicamentului - nr. 21680 din 23.04.2015
nr. 21681 din 23.04.2015
Anexa 1
2
Tenox administrat în doze similare la pacienţi vârstnici şi la pacienţii tineri, este la fel
de bine tolerat. La pacienţii vârstnici sunt recomandate schemele de tratament
standard, însă creşterea dozelor necesită precauţie (vezi pct. 4.4 şi 5.2).
Insuficienţă hepatică
Nu au fost încă stabilite recomandări de doze la pacienţii cu insuficienţă hepatică
uşoară până la moderată; prin urmare alegerea dozei necesită precauţie iar iniţierea
tratamentului necesită doze minime (vezi pct. 4.4 şi 5.2). Farmacocinetica amlodipinei
nu a fost încă studiată în cazul insuficienţei hepatice severe. La pacienţii cu
insuficienţă hepatică severă, iniţierea tratamentului trebuie făcută cu doza minimă, iar
creşterea dozei trebuie efectuată în doze mici.
Insuficienţă renală
Modificările concentraţiei plasmatice a amlodipinei nu sunt corelate cu gradul
insuficienţei renale, prin urmare se recomandă tratamentul cu doze uzuale.
Amlodipina nu se poate elimina prin dializă.
Copii şi adolescenţi
Copii şi adolescenţi cu hipertensiune arterială cu vârsta cuprinsă între 6 şi 17 ani
Doza orală recomandată în hipertensiune arterială la copii şi adolescenţi cu vârsta
cuprinsă între 6 şi 17 ani este de 2,5 mg o dată pe zi în iniţierea tratamentului, care
poate fi crescută până la 5 mg o dată pe zi, dacă valorile ţintă ale tensiunii arteriale
nu sunt atinse după 4 săptămâni de tratament. Administrarea de doze mai mari de 5
mg pe zi nu au fost studiate la copii şi adolescenţi (vezi pct. 5.1 şi 5.2).
Copii cu vârsta sub 6 ani
Nu există date disponibile.
Mod de administrare
Comprimat pentru administrare orală. Contraindicaţii
Amlodipina este contraindicată la pacienţii cu:
- hipersensibilitate la derivaţii de dihidropiridină, substanța activă sau la oricare dintre
excipienţii enumerați la pct. 6.1.
- hipotensiune arterială severă
- şoc (inclusiv şoc cardiogen)
- obstrucția căii de ejecţie a ventriculului stâng (de exemplu, stenoză aortică de grad
înalt)
- insuficienţă cardiacă instabilă hemodinamic după infarct miocardic acut. https://bit.ly/3eAjCb3
-3%
40.25 MDL
41.50 MDL
Rețetă medicală
DESCRIEREA PRODUSULUI
Lerkamen 20 mg comprimate filmate clorhidrat de lercanidipină
1. Ce este Lerkamen 20 si pentru ce se utilizeaza
Lerkamen 20, clorhidrat de lercanidipină, aparține unui grup de medicamente numite blocante ale canalelor de calciu (derivați ai dihidropiridinei) care reduc tensiunea arterială.
Lerkamen 20 este utilizat pentru a trata tensiunea arterială crescută, cunoscută și sub numele de hipertensiune arterială la adulții cu vârsta peste 18 ani (nu este recomandată copiilor sub 18 ani).
2. Ce trebie sa cunoasteti inainte de a lua Lerkamen 20
Nu luaţi Lerkamen 20
- Dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la clorhidratul de lercanidipină sau la oricare din componentele Lerkamen 20.
- Dacă ați avut reacții alergice la compuși înrudiți de Lerkamen 20.
- Dacă suferiţi de unele afecţiuni ale inimii: insuficienţă cardiacă congestivă netratată, obstacol în ieşirea sângelui din ventriculul stâng al inimii, angină pectorală instabilă, atac de cord în urmă cu cel mult o lună.
- Dacă suferiți de anumite boli de inimă: o insuficiență cardiacă netratată o obstrucție a fluxului de sânge din inimă o angină instabilă o în decurs de o lună de la infarct
- Dacă aveţi afecţiuni severe ale ficatului sau ale rinichiului.
- Dacă luați medicamente care sunt inhibitori ai izoenzimei CYP3A4: cu medicamente antifungice, antibiotice macrolide, antivirale.
- Dacă luați un alt medicament numit ciclosporină (utilizat după transplant pentru a preveni rejetul de organe).
- Cu suc de grapefruit.
Nu utilizați dacă sunteți gravidă sau alăptați.
Atenţionări şi precauţii
Discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul înainte de a lua Lerkamen 20:
• dacă aveți anumite alte afecțiuni cardiace care nu au fost tratate prin inserarea unui stimulator cardiac sau dacă aveți angină pre-existentă.
• dacă aveți probleme cu ficatul sau rinichii sau dacă vă aflați în dializă.
Trebuie să spuneți medicului dumneavoastră dacă credeți că sunteți (sau ați putea deveni) gravidă sau alăptați.
Copii și adolescenți
Siguranța și eficacitatea Lerkamen 20 la copiii cu vârsta de până la 18 ani nu au fost stabilite. Nu există date disponibile.
3. Dozare și administrare Lerkamen 20
Utilizaţi întotdeauna Lerkamen 20 exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Adulți: doza recomandată este de 10 mg o dată în zi, în același timp în fiecare zi, de preferat dimineața, cu cel puțin 15 minute înainte de micul dejun, deoarece o masă bogată în grăsimi crește semnificativ concentrațiile plasmatice ale medicamentului. Medicul vă poate recomanda să creşteţi doza la un omprimat filmat de Lerkamen 20 zilnic dacă este necesar. Comprimatele ar trebui, de preferință, să fie înghițite întregi cu puțină apă.
Utilizarea la copii: acest medicament nu trebuie utilizat la copiii cu vârsta sub 18 ani.
Vârstnici: nu este nevoie de ajustarea dozei zilnice. Oricum, trebuie precauţii speciale la iniţierea tratamentului.
Pacienți cu afecțiuni hepatice sau renale: este necesară o atenție specială în începerea tratamentului la acești pacienți și o creștere a dozei zilnice de 20 mg trebuie abordată cu prudență.
Lerkamen 20 mg comprimate filmate clorhidrat de lercanidipină
1. Ce este Lerkamen 20 si pentru ce se utilizeaza
Lerkamen 20, clorhidrat de lercanidipină, aparține unui grup de medicamente numite blocante ale canalelor de calciu (derivați ai dihidropiridinei) care reduc tensiunea arterială.
Lerkamen 20 este utilizat pentru a trata tensiunea arterială crescută, cunoscută și sub numele de hipertensiune arterială la adulții cu vârsta peste 18 ani (nu este recomandată copiilor sub 18 ani).
2. Ce trebie sa cunoasteti inainte de a lua Lerkamen 20
Nu luaţi Lerkamen 20
- Dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la clorhidratul de lercanidipină sau la oricare din componentele Lerkamen 20.
- Dacă ați avut reacții alergice la compuși înrudiți de Lerkamen 20.
- Dacă suferiţi de unele afecţiuni ale inimii: insuficienţă cardiacă congestivă netratată, obstacol în ieşirea sângelui din ventriculul stâng al inimii, angină pectorală instabilă, atac de cord în urmă cu cel mult o lună.
- Dacă suferiți de anumite boli de inimă: o insuficiență cardiacă netratată o obstrucție a fluxului de sânge din inimă o angină instabilă o în decurs de o lună de la infarct
- Dacă aveţi afecţiuni severe ale ficatului sau ale rinichiului.
- Dacă luați medicamente care sunt inhibitori ai izoenzimei CYP3A4: cu medicamente antifungice, antibiotice macrolide, antivirale.
- Dacă luați un alt medicament numit ciclosporină (utilizat după transplant pentru a preveni rejetul de organe).
- Cu suc de grapefruit.
Nu utilizați dacă sunteți gravidă sau alăptați.
Atenţionări şi precauţii
Discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul înainte de a lua Lerkamen 20:
• dacă aveți anumite alte afecțiuni cardiace care nu au fost tratate prin inserarea unui stimulator cardiac sau dacă aveți angină pre-existentă.
• dacă aveți probleme cu ficatul sau rinichii sau dacă vă aflați în dializă.
Trebuie să spuneți medicului dumneavoastră dacă credeți că sunteți (sau ați putea deveni) gravidă sau alăptați.
Copii și adolescenți
Siguranța și eficacitatea Lerkamen 20 la copiii cu vârsta de până la 18 ani nu au fost stabilite. Nu există date disponibile.
3. Dozare și administrare Lerkamen 20
Utilizaţi întotdeauna Lerkamen 20 exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Adulți: doza recomandată este de 10 mg o dată în zi, în același timp în fiecare zi, de preferat dimineața, cu cel puțin 15 minute înainte de micul dejun, deoarece o masă bogată în grăsimi crește semnificativ concentrațiile plasmatice ale medicamentului. Medicul vă poate recomanda să creşteţi doza la un omprimat filmat de Lerkamen 20 zilnic dacă este necesar. Comprimatele ar trebui, de preferință, să fie înghițite întregi cu puțină apă.
Utilizarea la copii: acest medicament nu trebuie utilizat la copiii cu vârsta sub 18 ani.
Vârstnici: nu este nevoie de ajustarea dozei zilnice. Oricum, trebuie precauţii speciale la iniţierea tratamentului.
Pacienți cu afecțiuni hepatice sau renale: este necesară o atenție specială în începerea tratamentului la acești pacienți și o creștere a dozei zilnice de 20 mg trebuie abordată cu prudență.
-3%
157.19 MDL
162.05 MDL
1. Ce este Cordaflex şi pentru ce se utilizează
Substanţa activă a preparatului, nifedipina, este un blocant al canalelor de calciu de tip dihidropiridinic, care dilată arterele şi arterele coronariene a inimii şi scade tensiunea arterială. Datorită acţiunii vasodilatatoare şi ameliorării aportului de oxigen la inimă preparatul poate fi utilizat pentru:
• Profilaxia durerii persistente intensive în cutia toracică (angină pectorală), care apare şi dispare la efort egal.
• Tratamentul tensiunii arteriale crescute.
La pacienţii cu hipertensiune arterială sau angină pectorală preparatul Cordaflex poate cauza creşterea riscului dezvoltării bolilor cardiace severe, de aceea, preparatul poate fi administrat, dacă lipsesc alte metode adecvate de tratament.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Cordaflex
Nu utilizaţi Cordaflex:
• dacă sunteţi alergic la substanţa activă (nifedipina) şi alte preparate din clasa dihidropiridinelor sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6);
• în unele boli cardio-vasculare: insuficienţă cardiacă acută (şoc cardiogen);
• preparatul nu se va utiliza pentru tratamentul durerii acute în cutia toracică (accese acute de angină pectorală);
• în tratamentul cu rifampicină (antibiotic);
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Cordaflex adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă aveţi una dintre următoarele condiţii, înainte de a începe să utilizaţi acest medicament
consultaţi medicul dumneavoastră:
• durere retrosternală acută (acces acut de angină pectorală);
• dacă aveţi tensiune arterială foarte joasă (tensiunea sistolică (nivelul de sus) mai mică de 90 mmHg);
• dacă aveţi insuficienţă cardiacă severă;
• dacă aveţi aortă îngustată (stenoză aortică) cu simptome clinice semnificative;
• dacă aveţi diabet zaharat;
• dacă anterior la iniţierea tratamentului cu nifedipină sau ulterior după creşterea dozei ei (max. peste 30 minute după administrare), a apărut durere retrosternală (angină pectorală). Dacă medicul dumneavoastră a stabilit legătura cauzală dintre administrarea preparatului ş i angină pectorală, în acest caz se va sista administrarea nifedipinei;
• în maladii hepatice sau renale;
• nifedipina nu se va administra în timpul sarcinii, cu excepţia cazurilor, când starea clinică a pacientei necesită tratament cu nifedipină. Nifedipina trebuie administrată la gravide, numai în caz de tensiune arterială crescută severă, care nu răspunde la terapia antihipertensivă standard;
• nifedipina nu se recomandă de administrat în perioada de alăptare, deoarece se cunoaşte că se excretă în laptele matern;
• dacă utilizaţi anumite preparate (vezi Cordaflex împreună cu alte medicamente).
Copii şi adolescenţi cu vârsta până la 18 ani
Cordaflex nu se recomandă de administrat la copii şi adolescenţi cu vârsta până la 18 ani, deoarece există date limitate privind eficienţa şi siguranţa acestui preparat la această categorie de pacienţi.
Cordaflex împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente.
Spuneţi medicului, dacă dumneavoastră luaţi:
• Alte preparate antihipertensive, diuretice (medicamente ce elimină lichidul din organism);
• rifampicina (antibiotic). Nu utilizaţi acest medicament în combinaţie cu nifedipina (vezi " Nu utilizaţi Cordaflex");
• preparate pentru tratamentul maladiilor psihice;
• preparate, care conţin magneziu;
• teofilina (un medicament pentru tratamentul bolilor asociate cu îngu starea căilor respiratorii, de exemplu, astm);
• preparate pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge, cum ar fi cumarină;
• medicamente contraceptive (ce conţin gestageni);
• ciclosporină (medicamente care influenţează sistemul imun, administrat în boli aut oimune sau pentru a preveni respingerea organelor transplantate);
• vincristina (un medicament pentru tratamentul diferitelor tumori);
• cimetidina (un medicament pentru tratamentul ulcerului gastric);
• digoxină, diltiazem, chinidină, şi beta-blocante (medicamente pentru tratarea bolilor de inimă);
• quinupristină/dalfopristină (antibiotic combinat);
• fenitoină, carbamazepină sau acid valproic (medicamente pentru tratamentul epilepsiei);
• cisapridă (un medicament pentru a stimula funcţia esofagului şi stomacului);
• injecţii de sulfat de magneziu în timpul sarcinii (poate provoca o scădere bruscă a tensiunii arteriale);
• eritromicină, norfloxacină, ciprofloxacina (antibiotice);
• ketoconazol, fluconazol sau itraconazol (medicamente antifungice);
• indinavir, nelfinavir, ritonavir, saquinavir sau amprenavir (medicamente pentru tratamentul HIV - virusul imunodeficienţei umane);
• fluoxetină sau nefazodonă (antidepresive);
• tacrolimus (un medicament pentru a preveni respingerea ţesutului după transplant);
• fenobarbital (somnifer şi calmant).
Cordaflex împreună cu alimente, băuturi şi alcool
În timpul tratamentului cu Cordaflex este interzis consumul de alcool.
Unul din componentele sucului de grapefruit inhibă metabolismul nifedipinei, ceea ce conduce la creşterea efectului preparatului, de aceea se va evita consumul sucului de grapefruit în timpul tratamentului. Acest efect ar putea dura cel puţin 3 zile după ultima consumare de suc de grapefruit.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Sarcina
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, informaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul.
Cordaflex nu se va administra în timpul sarcinii, cu excepţia cazurilor, când starea clinică a pacientei necesită tratament cu nifedipină. Nifedipina trebuie administrată la g ravide, numai în caz de hipertensiune arterială severă, care nu răspunde la terapia antihipertensivă standard.
Alăptarea
Preparatul nu se recomandă de administrat în perioada de alăptare.
Fertilitatea
Efectele preparatului asupra fertilizării extracorporale
Se presupune, că în cazuri izolate de fertilizare extracorporală, antagoniştii canalelor de calciu, inclusiv nifedipina, pot afecta funcţia spermatozoizilor. În cazul bărbaţilor trataţi cu nifedipină care nu reuşesc în mod repetat să procreeze prin aceste tehnici, administrarea acestor preparate pot fi o explicaţie a eşecului tehnicilor de fertilizare extracorporale.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Reacţiile adverse la medicament, care prezintă variabilitate inter-individuală, pot afecta capacitatea de a
conduce vehicule sau de a folosi utilaje. La pacieni se recomandă evitarea conducerii vehiculelor şi folosirea utilajelor, în special la începutul tratamentului, la schimbarea medicaţiei şi în combinaţie cu alcoolul. Nu conduceţi un vehicul sau nu folosiţi utilaje periculoase dacă aveţi ameţ eli, tulburări de vedere, senzaţie de rău.
Cordaflex conţine lactoză
Fiecare comprimat filmat cu eliberare prelungită Cordaflex conţ ine 30 mg lactoză monohidrat.
Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a utiliza acest medicament.
3. Cum să luaţi Cordaflex
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Regimul de dozare
Doza iniţială uzuală recomandată constituie 2 comprimate (2x20 mg). La necesitate medicul dumneavoastră poate creşte doza până la 2x2 comprimate (2 x 40 mg).
Doza maximă zilnică de nifedipină constituie 4 comprimate (80 mg).
Mod de administrare
Cordaflex se recomandă de administrat fiecare 12 ore.
Comprimatele se înghit întregi, fără a fi mestecate, cu o cantitate mică de lichid până la masă. Comprimatele nu se vor administra cu sucul de grapefruit.
Administrarea preparatului se va întrerupe treptat, în special, după administrarea dozelor mari.
Vârstnici
La vârstnici metabolismul nifedipinei poate să se modifice, astfel că efectul terapeutic scontat poate fi atins la administrarea dozelor mai mici de nifedipină.
Tulburarea funcţiei hepatice
Nifedipina se metabolizează, preponderent în ficat, de aceea este necesară reducerea dozei ei în funcţie de funcţia hepatică a pacientului.
Tulburarea funcţiei renale
În caz de tulburarea funcţiei renale nu este necesară ajustarea dozei de nifedipină.
Dacă luaţi mai mult Cordaflex decât trebuie
În plus la reacţiile adverse, în funcţie de severitatea intoxicaţiei pot fi observate următoarele simptome: scăderea semnificativă şi bruscă a tensiunii arteriale, creşterea frecvenţei pulsului, dureri în piept (angină pectorală), leşin, pierderea conştienţei, scăderea frecvenţ ei contracţiilor cardiace, "omiterea" următoarelor contracţii cardiace şi creşterea nivelului de zahar din sânge. În cazurile severe pot exista confuzie, chiar comă.
Dacă dumneavoastră aţi luat mai multe Cordaflex, decât v-a fost indicat, adresaţi-vă imediat la medic, deoarece în caz de supradozaj este necesar un tratament complex, preferabil în staţionar, care trebuie instituit cât mai curând posibil.
Dacă uitaţi să luaţi Cordaflex
Dacă aţi uitat să luaţi un comprimat, luaţi-l imediat ce vă amintiţi! Nu luaţi o doză dublă cu puţin timp înainte de administrarea comprimatului următor, pentru a compensa doza omisă. Continuaţi tratamentul aşa cum v-a fost prescris de către medicul dumneavoastră.
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa comprimatul uitat.
Dacă încetaţi să utilizaţi Cordaflex
Nu întrerupeţi tratamentul cu preparatul Cordaflex, decât dacă medicul vă va spune să o faceţi, chiar dacă vă simţiţi mai bine.
Sistarea administrării preparatului - în special la administrarea dozelor mari - se va efectua treptat. Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Frecvenţa reacţiilor adverse este definită astfel:
foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane):
frecvente (care afectează 1-10 din 100 pacienţi)
mai puţin frecvente (care afectează 1-10 din 1000 pacienţi)
rare (care afectează 1-10 din 10000 pacienţi)
foarte rare (care afectează mai puţin de 1 din 10000 pacienţi)
cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
Dacă observaţi apariţia uneia sau a mai multor reacţii adverse severe descrise mai jos, nu administraţi acest preparat şi adresaţi-vă medicului dumneavoastră.
Mai puţin frecvente:
• Umflarea feţei, buzelor, limbii, gâtului, dificultăţi de respiraţ ie (angioedem).
• Leşin (sincopă).
Cu frecvenţă necunoscută:
• Reacţii alergice, care pun viaţa în pericol, care se răspândesc pe întreg corp (în cazuri severe, scădere a tensiunii arteriale, insuficienţă respiratorie, insuficienţă circulatorie) - reacţii anafilactice.
• Durere în gât, ulceraţii ale cavităţii bucale sau febră. Aceste simptome indică o scădere a numărului de celule albe din sânge (leucopenie/agranulocitoză), care este însoţită de un risc crescut de infecţii.
• Dureri retrosternale (angină pectorală), dificultăţ i la respiraţie.
• Boală gravă, însoţită de apariţia de bule pe piele, în gură şi pe organele genitale (necroliză epidermică toxică).
Mai jos sunt enumerate alte reacţii adverse Frecvente
Dureri de cap, vasodilataţie (înroşirea feţei, senzaţia de căldură), edeme/umflarea membrelor inferioare, constipaţie, stare prelipotemică.
Mai puţin frecvente
Reacţii alergice, edem alergic, tulburări de somn, stare de nelinişte, ameţeli, senzaţie că lucrurile gravitează în jur (vertij), migrenă, tremurături, tulburări de vedere, puls rapid, senzaţie de palpitaţ ii, scăderea tensiunii arteriale, sângerări nazale, nas înfundat, durere în stomac sau abdomen, greaţă, indigestie, balonare (flatulenţă), uscăciunea gurii, creşterea tranzitorie a enzimelor hepatice, înroşirea pielii, spasme musculare, umflarea articulaţiilor, frecvent, uneori, eliminare dureroasă de cantităţi mari de urină, disfuncţie erectilă, durere de origine necunoscută (în abdomen, în membrele inferioare), frisoane.
Rare
Prurit, erupţii cutanate, urticarie, tulburarea sensibilităţii cutanate, edem şi hiperplazia gingiilor.
Cu frecvenţă necunoscută
Creşterea nivelului de zahar din sânge, diminuarea sensibilităţii, somnolenţă, dureri de ochi, respiraţie dificilă, vărsături, afectarea funcţiei muşchiului de închidere (sfincterului) din esofag, îngălbinirea albului ochilor şi pielii (icter), inflamaţii ale pielii cauzate de sensibilitate la lumină, vânătăi mici pe piele şi mucoase determinate la palpare, dureri articulare, dureri musculare.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispo zitivelor Medicale: www.amed.md sau e-mail: [email protected]
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5. Cum se păstrează Cordaflex
A se păstra la loc ferit de lumină, la temperaturi sub 30°C.
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor!
Nu utilizaţi acest medicament dacă aţi observat semne evidente de înrăutăţire a calităţii lui (de exemplu modificare a culorii).
Perioada de valabilitate este indicată pe ambalaj. Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Cordaflex
Substanţa activă: fiecare comprimat filmat cu eliberare prelungită conţine 20 mg nifedipină. Celelalte componente sunt: celuloză microcristalină, lactoză monohidrat, croscarmeloză de sodiu, dispersie poliacrilat 30%, talc, stearat de magneziu, hidroxipropilceluloză, hipromeloză, dioxid de titan (E171), oxid roşu de fier (E172), oxid negru de fier (E172).
Cum arată Cordaflex şi conţinutul ambalajului
Comprimat filmat cu eliberare prelungită.
Comprimate filmate de culoare brun-violet, rotunde, biconvexe, cu suprafaţă mată sau puţin lucioasă, fără miros sau cu miros caracteristic uşor.
Conţinutul ambalajului
Câte 30 sau 60 comprimate filmate cu eliberare prelungită în flacoane din sticlă brună cu căpăcele de PE cu control al primei deschideri, cu amortizator gofră. Câte 1 flacon împreună cu prospectul pentru pacient în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria
Substanţa activă a preparatului, nifedipina, este un blocant al canalelor de calciu de tip dihidropiridinic, care dilată arterele şi arterele coronariene a inimii şi scade tensiunea arterială. Datorită acţiunii vasodilatatoare şi ameliorării aportului de oxigen la inimă preparatul poate fi utilizat pentru:
• Profilaxia durerii persistente intensive în cutia toracică (angină pectorală), care apare şi dispare la efort egal.
• Tratamentul tensiunii arteriale crescute.
La pacienţii cu hipertensiune arterială sau angină pectorală preparatul Cordaflex poate cauza creşterea riscului dezvoltării bolilor cardiace severe, de aceea, preparatul poate fi administrat, dacă lipsesc alte metode adecvate de tratament.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Cordaflex
Nu utilizaţi Cordaflex:
• dacă sunteţi alergic la substanţa activă (nifedipina) şi alte preparate din clasa dihidropiridinelor sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6);
• în unele boli cardio-vasculare: insuficienţă cardiacă acută (şoc cardiogen);
• preparatul nu se va utiliza pentru tratamentul durerii acute în cutia toracică (accese acute de angină pectorală);
• în tratamentul cu rifampicină (antibiotic);
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Cordaflex adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă aveţi una dintre următoarele condiţii, înainte de a începe să utilizaţi acest medicament
consultaţi medicul dumneavoastră:
• durere retrosternală acută (acces acut de angină pectorală);
• dacă aveţi tensiune arterială foarte joasă (tensiunea sistolică (nivelul de sus) mai mică de 90 mmHg);
• dacă aveţi insuficienţă cardiacă severă;
• dacă aveţi aortă îngustată (stenoză aortică) cu simptome clinice semnificative;
• dacă aveţi diabet zaharat;
• dacă anterior la iniţierea tratamentului cu nifedipină sau ulterior după creşterea dozei ei (max. peste 30 minute după administrare), a apărut durere retrosternală (angină pectorală). Dacă medicul dumneavoastră a stabilit legătura cauzală dintre administrarea preparatului ş i angină pectorală, în acest caz se va sista administrarea nifedipinei;
• în maladii hepatice sau renale;
• nifedipina nu se va administra în timpul sarcinii, cu excepţia cazurilor, când starea clinică a pacientei necesită tratament cu nifedipină. Nifedipina trebuie administrată la gravide, numai în caz de tensiune arterială crescută severă, care nu răspunde la terapia antihipertensivă standard;
• nifedipina nu se recomandă de administrat în perioada de alăptare, deoarece se cunoaşte că se excretă în laptele matern;
• dacă utilizaţi anumite preparate (vezi Cordaflex împreună cu alte medicamente).
Copii şi adolescenţi cu vârsta până la 18 ani
Cordaflex nu se recomandă de administrat la copii şi adolescenţi cu vârsta până la 18 ani, deoarece există date limitate privind eficienţa şi siguranţa acestui preparat la această categorie de pacienţi.
Cordaflex împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente.
Spuneţi medicului, dacă dumneavoastră luaţi:
• Alte preparate antihipertensive, diuretice (medicamente ce elimină lichidul din organism);
• rifampicina (antibiotic). Nu utilizaţi acest medicament în combinaţie cu nifedipina (vezi " Nu utilizaţi Cordaflex");
• preparate pentru tratamentul maladiilor psihice;
• preparate, care conţin magneziu;
• teofilina (un medicament pentru tratamentul bolilor asociate cu îngu starea căilor respiratorii, de exemplu, astm);
• preparate pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge, cum ar fi cumarină;
• medicamente contraceptive (ce conţin gestageni);
• ciclosporină (medicamente care influenţează sistemul imun, administrat în boli aut oimune sau pentru a preveni respingerea organelor transplantate);
• vincristina (un medicament pentru tratamentul diferitelor tumori);
• cimetidina (un medicament pentru tratamentul ulcerului gastric);
• digoxină, diltiazem, chinidină, şi beta-blocante (medicamente pentru tratarea bolilor de inimă);
• quinupristină/dalfopristină (antibiotic combinat);
• fenitoină, carbamazepină sau acid valproic (medicamente pentru tratamentul epilepsiei);
• cisapridă (un medicament pentru a stimula funcţia esofagului şi stomacului);
• injecţii de sulfat de magneziu în timpul sarcinii (poate provoca o scădere bruscă a tensiunii arteriale);
• eritromicină, norfloxacină, ciprofloxacina (antibiotice);
• ketoconazol, fluconazol sau itraconazol (medicamente antifungice);
• indinavir, nelfinavir, ritonavir, saquinavir sau amprenavir (medicamente pentru tratamentul HIV - virusul imunodeficienţei umane);
• fluoxetină sau nefazodonă (antidepresive);
• tacrolimus (un medicament pentru a preveni respingerea ţesutului după transplant);
• fenobarbital (somnifer şi calmant).
Cordaflex împreună cu alimente, băuturi şi alcool
În timpul tratamentului cu Cordaflex este interzis consumul de alcool.
Unul din componentele sucului de grapefruit inhibă metabolismul nifedipinei, ceea ce conduce la creşterea efectului preparatului, de aceea se va evita consumul sucului de grapefruit în timpul tratamentului. Acest efect ar putea dura cel puţin 3 zile după ultima consumare de suc de grapefruit.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Sarcina
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, informaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul.
Cordaflex nu se va administra în timpul sarcinii, cu excepţia cazurilor, când starea clinică a pacientei necesită tratament cu nifedipină. Nifedipina trebuie administrată la g ravide, numai în caz de hipertensiune arterială severă, care nu răspunde la terapia antihipertensivă standard.
Alăptarea
Preparatul nu se recomandă de administrat în perioada de alăptare.
Fertilitatea
Efectele preparatului asupra fertilizării extracorporale
Se presupune, că în cazuri izolate de fertilizare extracorporală, antagoniştii canalelor de calciu, inclusiv nifedipina, pot afecta funcţia spermatozoizilor. În cazul bărbaţilor trataţi cu nifedipină care nu reuşesc în mod repetat să procreeze prin aceste tehnici, administrarea acestor preparate pot fi o explicaţie a eşecului tehnicilor de fertilizare extracorporale.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Reacţiile adverse la medicament, care prezintă variabilitate inter-individuală, pot afecta capacitatea de a
conduce vehicule sau de a folosi utilaje. La pacieni se recomandă evitarea conducerii vehiculelor şi folosirea utilajelor, în special la începutul tratamentului, la schimbarea medicaţiei şi în combinaţie cu alcoolul. Nu conduceţi un vehicul sau nu folosiţi utilaje periculoase dacă aveţi ameţ eli, tulburări de vedere, senzaţie de rău.
Cordaflex conţine lactoză
Fiecare comprimat filmat cu eliberare prelungită Cordaflex conţ ine 30 mg lactoză monohidrat.
Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a utiliza acest medicament.
3. Cum să luaţi Cordaflex
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Regimul de dozare
Doza iniţială uzuală recomandată constituie 2 comprimate (2x20 mg). La necesitate medicul dumneavoastră poate creşte doza până la 2x2 comprimate (2 x 40 mg).
Doza maximă zilnică de nifedipină constituie 4 comprimate (80 mg).
Mod de administrare
Cordaflex se recomandă de administrat fiecare 12 ore.
Comprimatele se înghit întregi, fără a fi mestecate, cu o cantitate mică de lichid până la masă. Comprimatele nu se vor administra cu sucul de grapefruit.
Administrarea preparatului se va întrerupe treptat, în special, după administrarea dozelor mari.
Vârstnici
La vârstnici metabolismul nifedipinei poate să se modifice, astfel că efectul terapeutic scontat poate fi atins la administrarea dozelor mai mici de nifedipină.
Tulburarea funcţiei hepatice
Nifedipina se metabolizează, preponderent în ficat, de aceea este necesară reducerea dozei ei în funcţie de funcţia hepatică a pacientului.
Tulburarea funcţiei renale
În caz de tulburarea funcţiei renale nu este necesară ajustarea dozei de nifedipină.
Dacă luaţi mai mult Cordaflex decât trebuie
În plus la reacţiile adverse, în funcţie de severitatea intoxicaţiei pot fi observate următoarele simptome: scăderea semnificativă şi bruscă a tensiunii arteriale, creşterea frecvenţei pulsului, dureri în piept (angină pectorală), leşin, pierderea conştienţei, scăderea frecvenţ ei contracţiilor cardiace, "omiterea" următoarelor contracţii cardiace şi creşterea nivelului de zahar din sânge. În cazurile severe pot exista confuzie, chiar comă.
Dacă dumneavoastră aţi luat mai multe Cordaflex, decât v-a fost indicat, adresaţi-vă imediat la medic, deoarece în caz de supradozaj este necesar un tratament complex, preferabil în staţionar, care trebuie instituit cât mai curând posibil.
Dacă uitaţi să luaţi Cordaflex
Dacă aţi uitat să luaţi un comprimat, luaţi-l imediat ce vă amintiţi! Nu luaţi o doză dublă cu puţin timp înainte de administrarea comprimatului următor, pentru a compensa doza omisă. Continuaţi tratamentul aşa cum v-a fost prescris de către medicul dumneavoastră.
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa comprimatul uitat.
Dacă încetaţi să utilizaţi Cordaflex
Nu întrerupeţi tratamentul cu preparatul Cordaflex, decât dacă medicul vă va spune să o faceţi, chiar dacă vă simţiţi mai bine.
Sistarea administrării preparatului - în special la administrarea dozelor mari - se va efectua treptat. Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Frecvenţa reacţiilor adverse este definită astfel:
foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane):
frecvente (care afectează 1-10 din 100 pacienţi)
mai puţin frecvente (care afectează 1-10 din 1000 pacienţi)
rare (care afectează 1-10 din 10000 pacienţi)
foarte rare (care afectează mai puţin de 1 din 10000 pacienţi)
cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
Dacă observaţi apariţia uneia sau a mai multor reacţii adverse severe descrise mai jos, nu administraţi acest preparat şi adresaţi-vă medicului dumneavoastră.
Mai puţin frecvente:
• Umflarea feţei, buzelor, limbii, gâtului, dificultăţi de respiraţ ie (angioedem).
• Leşin (sincopă).
Cu frecvenţă necunoscută:
• Reacţii alergice, care pun viaţa în pericol, care se răspândesc pe întreg corp (în cazuri severe, scădere a tensiunii arteriale, insuficienţă respiratorie, insuficienţă circulatorie) - reacţii anafilactice.
• Durere în gât, ulceraţii ale cavităţii bucale sau febră. Aceste simptome indică o scădere a numărului de celule albe din sânge (leucopenie/agranulocitoză), care este însoţită de un risc crescut de infecţii.
• Dureri retrosternale (angină pectorală), dificultăţ i la respiraţie.
• Boală gravă, însoţită de apariţia de bule pe piele, în gură şi pe organele genitale (necroliză epidermică toxică).
Mai jos sunt enumerate alte reacţii adverse Frecvente
Dureri de cap, vasodilataţie (înroşirea feţei, senzaţia de căldură), edeme/umflarea membrelor inferioare, constipaţie, stare prelipotemică.
Mai puţin frecvente
Reacţii alergice, edem alergic, tulburări de somn, stare de nelinişte, ameţeli, senzaţie că lucrurile gravitează în jur (vertij), migrenă, tremurături, tulburări de vedere, puls rapid, senzaţie de palpitaţ ii, scăderea tensiunii arteriale, sângerări nazale, nas înfundat, durere în stomac sau abdomen, greaţă, indigestie, balonare (flatulenţă), uscăciunea gurii, creşterea tranzitorie a enzimelor hepatice, înroşirea pielii, spasme musculare, umflarea articulaţiilor, frecvent, uneori, eliminare dureroasă de cantităţi mari de urină, disfuncţie erectilă, durere de origine necunoscută (în abdomen, în membrele inferioare), frisoane.
Rare
Prurit, erupţii cutanate, urticarie, tulburarea sensibilităţii cutanate, edem şi hiperplazia gingiilor.
Cu frecvenţă necunoscută
Creşterea nivelului de zahar din sânge, diminuarea sensibilităţii, somnolenţă, dureri de ochi, respiraţie dificilă, vărsături, afectarea funcţiei muşchiului de închidere (sfincterului) din esofag, îngălbinirea albului ochilor şi pielii (icter), inflamaţii ale pielii cauzate de sensibilitate la lumină, vânătăi mici pe piele şi mucoase determinate la palpare, dureri articulare, dureri musculare.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispo zitivelor Medicale: www.amed.md sau e-mail: [email protected]
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5. Cum se păstrează Cordaflex
A se păstra la loc ferit de lumină, la temperaturi sub 30°C.
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor!
Nu utilizaţi acest medicament dacă aţi observat semne evidente de înrăutăţire a calităţii lui (de exemplu modificare a culorii).
Perioada de valabilitate este indicată pe ambalaj. Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Cordaflex
Substanţa activă: fiecare comprimat filmat cu eliberare prelungită conţine 20 mg nifedipină. Celelalte componente sunt: celuloză microcristalină, lactoză monohidrat, croscarmeloză de sodiu, dispersie poliacrilat 30%, talc, stearat de magneziu, hidroxipropilceluloză, hipromeloză, dioxid de titan (E171), oxid roşu de fier (E172), oxid negru de fier (E172).
Cum arată Cordaflex şi conţinutul ambalajului
Comprimat filmat cu eliberare prelungită.
Comprimate filmate de culoare brun-violet, rotunde, biconvexe, cu suprafaţă mată sau puţin lucioasă, fără miros sau cu miros caracteristic uşor.
Conţinutul ambalajului
Câte 30 sau 60 comprimate filmate cu eliberare prelungită în flacoane din sticlă brună cu căpăcele de PE cu control al primei deschideri, cu amortizator gofră. Câte 1 flacon împreună cu prospectul pentru pacient în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria
-3%
43.60 MDL
44.95 MDL
Rețetă medicală
INDICAȚII DE UTILIZARE: tratamentul
hipertensiunii arteriale când monoterapia cu losartan sau hidroclorotiazidă în monoterapie este insuficientă.utilizat în asociere cu alți agenți antihipertensivi. Comprimatele Co-Sentor se iau cucu apă. Comprimatele Co-Sentor pot fi luate oricând, indiferent de aportul alimentar.
Hipertensiune arterială Combinația de losartan și hidroclorotiazidă nu trebuie utilizată ca terapie inițială. Dacă este posibil, este recomandabil să se stabilească treptat separat doza fiecărui component al medicamentului (losartan și hidroclorotiazidă).
În caz de eficacitate insuficientă a monoterapiei cu componente individuale ale medicamentului Co-Sentor, puteți utiliza medicamentul combinat direct.
Dozaj si administrare:
În cele mai multe cazuri, doza inițială și de întreținere general acceptată a medicamentului este de 1 comprimat de Co-Sentor 50 mg / 12,5 mg / zi. La acei pacienți la care utilizarea a 1 comprimat de Co-Sentor 50 mg / 12,5 mg nu produce un efect suficient, doza de medicament poate fi crescută la 1 comprimat de Co-Sentor 100 mg / 12,5 mg sau 1 comprimat de Co-Sentor 100 mg / zi.25 mg 1 dată pe zi. Doza zilnică maximă este de 1 comprimat de Co-Sentor 100 mg/25 mg o dată pe zi. De obicei, gradul final de reducere a tensiunii arteriale se stabilește în 3-4 săptămâni de la începerea terapiei.
Utilizarea medicamentului în afectarea rinichilor și hemodializă Nu este necesar să se determine doza individuală de medicament în prezența insuficienței renale moderate (clearance-ul creatininei - 30-50 ml / min). Medicamentul care conține o combinație de losartan și hidroclorotiazidă este contraindicat la pacienții aflați în hemodializă, precum și la pacienții cu insuficiență renală severă (clearance-ul creatininei 30 ml / min).
Condiții însoțite de hipovolemie Înainte de a utiliza comprimatele Co-Sentor, este necesară corectarea stării apei și electroliților (hipovolemie și/sau lipsă de sodiu).
Insuficiență hepatică În prezența insuficienței hepatice, utilizarea Co-Sentor este contraindicată.
Utilizarea medicamentului la persoanele cu vârsta peste 75 de ani De regulă, nu este necesară modificarea dozei de medicament la pacienții vârstnici.
Utilizarea medicamentului la copii și adolescenți (cu vârsta sub 18 ani) Nu există date suficiente despre utilizarea medicamentului Co-Sentor la copii și adolescenți. Prin urmare, comprimatele de losartan/hidroclorotiazidă nu trebuie utilizate la această grupă de vârstă.
Contraindicații:
hipersensibilitate la losartan, derivați de sulfonamide (hidroclorotiazidă) sau orice componentă auxiliară a medicamentului.
Hipokaliemie sau hipercalcemie necorectate.
Insuficiență hepatică severă, colestază și boli ale tractului biliar cu obstrucție.
Hiponatremie persistentă.
Guta, acid uric crescut cu simptome clinice.
hipertensiunii arteriale când monoterapia cu losartan sau hidroclorotiazidă în monoterapie este insuficientă.utilizat în asociere cu alți agenți antihipertensivi. Comprimatele Co-Sentor se iau cucu apă. Comprimatele Co-Sentor pot fi luate oricând, indiferent de aportul alimentar.
Hipertensiune arterială Combinația de losartan și hidroclorotiazidă nu trebuie utilizată ca terapie inițială. Dacă este posibil, este recomandabil să se stabilească treptat separat doza fiecărui component al medicamentului (losartan și hidroclorotiazidă).
În caz de eficacitate insuficientă a monoterapiei cu componente individuale ale medicamentului Co-Sentor, puteți utiliza medicamentul combinat direct.
Dozaj si administrare:
În cele mai multe cazuri, doza inițială și de întreținere general acceptată a medicamentului este de 1 comprimat de Co-Sentor 50 mg / 12,5 mg / zi. La acei pacienți la care utilizarea a 1 comprimat de Co-Sentor 50 mg / 12,5 mg nu produce un efect suficient, doza de medicament poate fi crescută la 1 comprimat de Co-Sentor 100 mg / 12,5 mg sau 1 comprimat de Co-Sentor 100 mg / zi.25 mg 1 dată pe zi. Doza zilnică maximă este de 1 comprimat de Co-Sentor 100 mg/25 mg o dată pe zi. De obicei, gradul final de reducere a tensiunii arteriale se stabilește în 3-4 săptămâni de la începerea terapiei.
Utilizarea medicamentului în afectarea rinichilor și hemodializă Nu este necesar să se determine doza individuală de medicament în prezența insuficienței renale moderate (clearance-ul creatininei - 30-50 ml / min). Medicamentul care conține o combinație de losartan și hidroclorotiazidă este contraindicat la pacienții aflați în hemodializă, precum și la pacienții cu insuficiență renală severă (clearance-ul creatininei 30 ml / min).
Condiții însoțite de hipovolemie Înainte de a utiliza comprimatele Co-Sentor, este necesară corectarea stării apei și electroliților (hipovolemie și/sau lipsă de sodiu).
Insuficiență hepatică În prezența insuficienței hepatice, utilizarea Co-Sentor este contraindicată.
Utilizarea medicamentului la persoanele cu vârsta peste 75 de ani De regulă, nu este necesară modificarea dozei de medicament la pacienții vârstnici.
Utilizarea medicamentului la copii și adolescenți (cu vârsta sub 18 ani) Nu există date suficiente despre utilizarea medicamentului Co-Sentor la copii și adolescenți. Prin urmare, comprimatele de losartan/hidroclorotiazidă nu trebuie utilizate la această grupă de vârstă.
Contraindicații:
hipersensibilitate la losartan, derivați de sulfonamide (hidroclorotiazidă) sau orice componentă auxiliară a medicamentului.
Hipokaliemie sau hipercalcemie necorectate.
Insuficiență hepatică severă, colestază și boli ale tractului biliar cu obstrucție.
Hiponatremie persistentă.
Guta, acid uric crescut cu simptome clinice.
-3%
81.77 MDL
84.30 MDL
Rețetă medicală
Lisinopril face parte din grupul medicamentelor cunoscute sub denumirea de produse active pe sistemul
renină-angiotensină-aldosteron; inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (IECA).
În mod normal, enzima de conversie a angiotensinei (ECA) produce angiotensină II, care controlează în mod
natural presiunea sanguină. Angiotensina II are două acţiuni: contractă vasele sanguine şi reduce producerea
de urină de către rinichi. Ambele acţiuni au darul de a creşte tensiunea arterială. Din moment ce lisinoprilul
blochează ECA, reduce astfel producţia de angiotensină II. Vasele sanguine se relaxează şi rinichii produc mai multă urină. Astfel, determină scăderea tensiunii arteriale.
Reducându-se tensiunea arterială, înseamnă că inima nu mai trebuie să muncească din greu pentru a pompa sângele în organism. De aceea, IECA sunt folosiţi pentru a îmbunătăţi simptomele insuficienţei cardiace şi pentru a creşte supravieţuirea în urma unui infarct miocardic.
Utilizaţi Lisinopril, doar cu recomandarea medicului, în caz de:
-creştere a tensiunii arteriale cauzată de compresia sau blocarea unei artere care aduce sânge la rinichi (hipertensiune renovasculară) sau creştere a tensiunii arteriale fără o cauză evidentă (hipertensiune esenţială);
-insuficienţă cardiacă;
-infarct miocardic acut, îmbunătăţind supravieţuirea;
-la pacienţi cu afectarea funcţiei renale în stadiu incipient din cauza diabetului zaharat. Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată este de 10-40 mg pe zi.
Lisinopril poate fi luat înainte sau după masă, cu un pahar de apă.
Luaţi Lisinopril într-o singură doză pe zi, în fiecare zi. Acest lucru vă ajută la menţinerea eficacităţii
tratamentului.
Mergeţi la medic înainte de terminarea comprimatelor, deoarece poate fi necesară continuarea tratamentului.
Nu întrerupeţi tratamentul cu Lisinopril înainte de a întreba medicul. Dacă întrerupeţi medicaţia brusc,
starea dumneavoastră se poate înrăutăţi. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Reacţiile adverse au fost clasificate în ordinea frecvenţei lor astfel:
Foarte frecvente: pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane.
Frecvente: pot afecta până la 1 din 10 persoane.
Mai puţin frecvente: pot afecta până la 1 din 100 persoane.
Rare: pot afecta până la 1 din 1000 persoane
Foarte rare: pot afecta până la 1 din 10000 persoane.
Cu frecvenţă necunoscută: frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile.
renină-angiotensină-aldosteron; inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (IECA).
În mod normal, enzima de conversie a angiotensinei (ECA) produce angiotensină II, care controlează în mod
natural presiunea sanguină. Angiotensina II are două acţiuni: contractă vasele sanguine şi reduce producerea
de urină de către rinichi. Ambele acţiuni au darul de a creşte tensiunea arterială. Din moment ce lisinoprilul
blochează ECA, reduce astfel producţia de angiotensină II. Vasele sanguine se relaxează şi rinichii produc mai multă urină. Astfel, determină scăderea tensiunii arteriale.
Reducându-se tensiunea arterială, înseamnă că inima nu mai trebuie să muncească din greu pentru a pompa sângele în organism. De aceea, IECA sunt folosiţi pentru a îmbunătăţi simptomele insuficienţei cardiace şi pentru a creşte supravieţuirea în urma unui infarct miocardic.
Utilizaţi Lisinopril, doar cu recomandarea medicului, în caz de:
-creştere a tensiunii arteriale cauzată de compresia sau blocarea unei artere care aduce sânge la rinichi (hipertensiune renovasculară) sau creştere a tensiunii arteriale fără o cauză evidentă (hipertensiune esenţială);
-insuficienţă cardiacă;
-infarct miocardic acut, îmbunătăţind supravieţuirea;
-la pacienţi cu afectarea funcţiei renale în stadiu incipient din cauza diabetului zaharat. Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată este de 10-40 mg pe zi.
Lisinopril poate fi luat înainte sau după masă, cu un pahar de apă.
Luaţi Lisinopril într-o singură doză pe zi, în fiecare zi. Acest lucru vă ajută la menţinerea eficacităţii
tratamentului.
Mergeţi la medic înainte de terminarea comprimatelor, deoarece poate fi necesară continuarea tratamentului.
Nu întrerupeţi tratamentul cu Lisinopril înainte de a întreba medicul. Dacă întrerupeţi medicaţia brusc,
starea dumneavoastră se poate înrăutăţi. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Reacţiile adverse au fost clasificate în ordinea frecvenţei lor astfel:
Foarte frecvente: pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane.
Frecvente: pot afecta până la 1 din 10 persoane.
Mai puţin frecvente: pot afecta până la 1 din 100 persoane.
Rare: pot afecta până la 1 din 1000 persoane
Foarte rare: pot afecta până la 1 din 10000 persoane.
Cu frecvenţă necunoscută: frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile.
-3%
36.37 MDL
37.50 MDL
Rețetă medicală
Ce este Diurex 50mg/20mg şi pentru ce se utilizează
Diurex 50 mg/20 mg conţine 2 substanţe active: spironolactonă şi furosemidă. Acestea aparţin
grupului de medicamente numit diuretice (comprimate pentru apă).
Diurex 50 mg/20 mg poate fi folosit pentru a opri acumularea de apă în exces în corpul
dumneavoastră. Acest surplus de apă poate determina umflarea gleznelor, dificultăţi în respiraţie şi
senzație de oboseală mai mare decât de obicei.
Diurex 50 mg/20 mg acţionează ajutându-vă să eliminaţi mai multă apă (urină) decât de obicei. Dacă
apa excesivă din corpul dumneavoastră nu este eliminată, poate pune o presiune suplimentară asupra
inimii, vaselor de sânge, plămânilor, rinichilor sau ficatului.
Diurex 50 mg/20 mg este recomandat în eliminarea apei din ţesuturi (edeme) din unele afecţiuni
precum:
- Insuficienţa cardiacă congestivă cronică (o afecţiune în care inima nu poate pompa suficient
sânge pentru a satisface nevoile organismului).
- Ciroza hepatică (o afecţiune gravă a ficatului).
- Hipertensiune arterială asociată hiperaldosteronismului. Cum să luaţi Diurex 50 mg/20 mg
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Cum să luaţi acest medicament
• Luați acest medicament pe cale orală.
• Înghițiți capsulele întregi, cu un pahar de apă.
• Acest medicament nu este potrivit pentru utilizare la copii.
• Dacă simțiți că efectul medicamentului dumneavoastră este prea slab sau prea puternic, nu modificați
doza, dar adresați-vă medicului dumneavoastră.
Cât de mult să luați din Diurex 50 mg/20 mg
Doza uzuală este de 1 la 4 capsule pe zi. Medicul dumneavoastră vă va spune câte capsule să luați.
Dacă trebuie să luați capsulele o dată pe zi, luați-le la micul dejun. Dacă trebuie să luați capsulele de
două ori în fiecare zi, luați-le la micul dejun și la masa de prânz. Nu luați capsulele seara, deoarece ar
putea afecta somnul. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Adresaţi-vă imediat unui medic dacă observați oricare dintre următoarele reacții adverse grave
- s-ar putea să aveţi nevoie de tratament medical de urgență.
Diurex 50 mg/20 mg conţine 2 substanţe active: spironolactonă şi furosemidă. Acestea aparţin
grupului de medicamente numit diuretice (comprimate pentru apă).
Diurex 50 mg/20 mg poate fi folosit pentru a opri acumularea de apă în exces în corpul
dumneavoastră. Acest surplus de apă poate determina umflarea gleznelor, dificultăţi în respiraţie şi
senzație de oboseală mai mare decât de obicei.
Diurex 50 mg/20 mg acţionează ajutându-vă să eliminaţi mai multă apă (urină) decât de obicei. Dacă
apa excesivă din corpul dumneavoastră nu este eliminată, poate pune o presiune suplimentară asupra
inimii, vaselor de sânge, plămânilor, rinichilor sau ficatului.
Diurex 50 mg/20 mg este recomandat în eliminarea apei din ţesuturi (edeme) din unele afecţiuni
precum:
- Insuficienţa cardiacă congestivă cronică (o afecţiune în care inima nu poate pompa suficient
sânge pentru a satisface nevoile organismului).
- Ciroza hepatică (o afecţiune gravă a ficatului).
- Hipertensiune arterială asociată hiperaldosteronismului. Cum să luaţi Diurex 50 mg/20 mg
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Cum să luaţi acest medicament
• Luați acest medicament pe cale orală.
• Înghițiți capsulele întregi, cu un pahar de apă.
• Acest medicament nu este potrivit pentru utilizare la copii.
• Dacă simțiți că efectul medicamentului dumneavoastră este prea slab sau prea puternic, nu modificați
doza, dar adresați-vă medicului dumneavoastră.
Cât de mult să luați din Diurex 50 mg/20 mg
Doza uzuală este de 1 la 4 capsule pe zi. Medicul dumneavoastră vă va spune câte capsule să luați.
Dacă trebuie să luați capsulele o dată pe zi, luați-le la micul dejun. Dacă trebuie să luați capsulele de
două ori în fiecare zi, luați-le la micul dejun și la masa de prânz. Nu luați capsulele seara, deoarece ar
putea afecta somnul. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Adresaţi-vă imediat unui medic dacă observați oricare dintre următoarele reacții adverse grave
- s-ar putea să aveţi nevoie de tratament medical de urgență.
-3%
81.63 MDL
84.15 MDL
Indicaţii terapeutice
- tratamentul hipertensiunii arteriale;
- tratamentul insuficienţei cardiace simptomatice;
- prevenţia insuficienţei cardiace simptomatice la pacienţii cu disfuncţie ventriculară stângă
asimptomatică (fracţia de ejecţie ≤35%) (vezi pct. „Proprietăți farmacologice”). Doze şi mod de administrare
Comprimatele trebuie înghițite întregi, cu o cantitate de lichid, indiferent de orele meselor.
Medicamentul trebuie luat la aceeași oră în timpul zilei.
Linia mediană este destinată exclusiv pentru facilitarea administrării comprimatului (prin ruperea
comprimatului în două jumătăți).
Dacă este necesară administrarea unei doze de 2,5 mg enalapril, se recomandă utilizarea altor
preparate de enalapril în doza și forma farmaceutică corespunzătoare.
Regimul de dozare se stabilește individual, în funcție de starea pacientului.
Hipertensiunea arterială
Doză inițială recomandată de enalapril este de 5 mg/zi până la 20 mg/zi, în funcţie de gradul
hipertensiunii arteriale şi de starea clinică a pacientului. În hipertensiune arterială uşoară, doza
iniţială recomandată este de 5 până la 10 mg.
Pacienţii cu sistemul renină-angiotensină-aldosteron puternic activat (de exemplu, hipertensiune
arterială renovasculară, depleţie de sare şi/sau volemică, decompensare cardiacă sau hipertensiune
arterială severă) pot prezenta o scădere marcată a tensiunii arteriale după administrarea dozei
iniţiale. La aceşti pacienţi se recomandă o doză iniţială maximă de 5 mg enalapril, iar tratamentul
trebuie iniţiat sub supraveghere medicală.
Tratamentul anterior cu doze mari de diuretice poate determina depleţie volemică şi creşterea
riscului de producere a hipotensiunii arteriale la iniţierea tratamentului cu enalapril. La aceşti
pacienţi se recomandă administrarea unei doze iniţiale maxime de 5 mg. Dacă este posibil,
tratamentul cu diuretice trebuie întrerupt pentru 2-3 zile înaintea iniţierii tratamentului cu enalapril.
Funcţia renală şi potasemia trebuie monitorizate.
Ajustarea dozei se efectuează în funcție de efectul clinic obținut. Doza uzuală zilnică de întreţinere
este 20 mg, iar doza zilnică maximă de întreţinere este 40 mg enalapril.
Insuficienţă cardiacă/disfuncţie ventriculară stângă asimptomatică
În tratamentul insuficienţei cardiace simptomatice, enalapril se utilizează în asociere cu diuretice şi,
atunci când este cazul, cu digitalice sau beta-blocante. Doza iniţială de enalapril la pacienţii cu
insuficienţă cardiacă simptomatică sau disfuncţie ventriculară stângă asimptomatică este 2,5 mg o
dată pe zi. Pentru a observa efectul iniţial asupra presiunii arteriale, doza inițială de enalapril trebuie
administrată sub supraveghere medicală atentă. În absenţa sau după tratamentul eficace al
hipotensiunii arteriale simptomatice, doza de enalapril trebuie crescută treptat până la doza de
întreţinere uzuală de 20 mg (administrată în doză unică sau divizată în 2 prize). În acest caz, este
necesar să se ia în considerare tolerabilitatea pacientului la enalapril. Se recomandă titrarea dozei
într-o perioadă de 2 până la 4 săptămâni. Doza zilnică maximă este de 40 mg, divizată în 2 prize. *Sunt necesare precauţii speciale la pacienţii cu insuficienţă renală sau la cei care utilizează
diuretice. Dacă este necesară administrarea dozei de 2,5 mg enalapril, se recomandă utilizarea altor
medicamente care conțin enalapril în doza și forma farmaceutică corespunzătoare. Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la enalapril, oricare dintre excipienții din compoziția medicamentului sau la
oricare alt inhibitor al ACE;
- antecedente de angioedem (inclusiv asociat cu administrarea unui inhibitor ECA);
- angioedem ereditar sau idiopatic;
- al doilea și al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. „Atenţionări şi precauţii speciale pentru
utilizare” și „Sarcina şi alăptarea”);
- administrarea în combinație cu medicamente care conțin aliskiren la pacienții cu diabet zaharat
sau tulburări a funcției renale (rata de filtrare glomerulară mai mică de 60 ml/min/1,73 m2
) (vezi
pct. „Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare” și „Proprietăți farmacodinamice”). https://bit.ly/3BgKCGh
- tratamentul hipertensiunii arteriale;
- tratamentul insuficienţei cardiace simptomatice;
- prevenţia insuficienţei cardiace simptomatice la pacienţii cu disfuncţie ventriculară stângă
asimptomatică (fracţia de ejecţie ≤35%) (vezi pct. „Proprietăți farmacologice”). Doze şi mod de administrare
Comprimatele trebuie înghițite întregi, cu o cantitate de lichid, indiferent de orele meselor.
Medicamentul trebuie luat la aceeași oră în timpul zilei.
Linia mediană este destinată exclusiv pentru facilitarea administrării comprimatului (prin ruperea
comprimatului în două jumătăți).
Dacă este necesară administrarea unei doze de 2,5 mg enalapril, se recomandă utilizarea altor
preparate de enalapril în doza și forma farmaceutică corespunzătoare.
Regimul de dozare se stabilește individual, în funcție de starea pacientului.
Hipertensiunea arterială
Doză inițială recomandată de enalapril este de 5 mg/zi până la 20 mg/zi, în funcţie de gradul
hipertensiunii arteriale şi de starea clinică a pacientului. În hipertensiune arterială uşoară, doza
iniţială recomandată este de 5 până la 10 mg.
Pacienţii cu sistemul renină-angiotensină-aldosteron puternic activat (de exemplu, hipertensiune
arterială renovasculară, depleţie de sare şi/sau volemică, decompensare cardiacă sau hipertensiune
arterială severă) pot prezenta o scădere marcată a tensiunii arteriale după administrarea dozei
iniţiale. La aceşti pacienţi se recomandă o doză iniţială maximă de 5 mg enalapril, iar tratamentul
trebuie iniţiat sub supraveghere medicală.
Tratamentul anterior cu doze mari de diuretice poate determina depleţie volemică şi creşterea
riscului de producere a hipotensiunii arteriale la iniţierea tratamentului cu enalapril. La aceşti
pacienţi se recomandă administrarea unei doze iniţiale maxime de 5 mg. Dacă este posibil,
tratamentul cu diuretice trebuie întrerupt pentru 2-3 zile înaintea iniţierii tratamentului cu enalapril.
Funcţia renală şi potasemia trebuie monitorizate.
Ajustarea dozei se efectuează în funcție de efectul clinic obținut. Doza uzuală zilnică de întreţinere
este 20 mg, iar doza zilnică maximă de întreţinere este 40 mg enalapril.
Insuficienţă cardiacă/disfuncţie ventriculară stângă asimptomatică
În tratamentul insuficienţei cardiace simptomatice, enalapril se utilizează în asociere cu diuretice şi,
atunci când este cazul, cu digitalice sau beta-blocante. Doza iniţială de enalapril la pacienţii cu
insuficienţă cardiacă simptomatică sau disfuncţie ventriculară stângă asimptomatică este 2,5 mg o
dată pe zi. Pentru a observa efectul iniţial asupra presiunii arteriale, doza inițială de enalapril trebuie
administrată sub supraveghere medicală atentă. În absenţa sau după tratamentul eficace al
hipotensiunii arteriale simptomatice, doza de enalapril trebuie crescută treptat până la doza de
întreţinere uzuală de 20 mg (administrată în doză unică sau divizată în 2 prize). În acest caz, este
necesar să se ia în considerare tolerabilitatea pacientului la enalapril. Se recomandă titrarea dozei
într-o perioadă de 2 până la 4 săptămâni. Doza zilnică maximă este de 40 mg, divizată în 2 prize. *Sunt necesare precauţii speciale la pacienţii cu insuficienţă renală sau la cei care utilizează
diuretice. Dacă este necesară administrarea dozei de 2,5 mg enalapril, se recomandă utilizarea altor
medicamente care conțin enalapril în doza și forma farmaceutică corespunzătoare. Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la enalapril, oricare dintre excipienții din compoziția medicamentului sau la
oricare alt inhibitor al ACE;
- antecedente de angioedem (inclusiv asociat cu administrarea unui inhibitor ECA);
- angioedem ereditar sau idiopatic;
- al doilea și al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. „Atenţionări şi precauţii speciale pentru
utilizare” și „Sarcina şi alăptarea”);
- administrarea în combinație cu medicamente care conțin aliskiren la pacienții cu diabet zaharat
sau tulburări a funcției renale (rata de filtrare glomerulară mai mică de 60 ml/min/1,73 m2
) (vezi
pct. „Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare” și „Proprietăți farmacodinamice”). https://bit.ly/3BgKCGh
-3%
20.66 MDL
21.30 MDL
Rețetă medicală
Ce este Diroton şi pentru ce se utilizează
Diroton comprimate conține substanța activă lisinopril. Acesta aparţine unui grup de medicamente
numite inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA). Diroton comprimate poate fi
utilizat în următoarele situaţii:
- pentru tratamentul tensiunii arteriale crescute (hipertensiune arterială);
- pentru tratamentul insuficienţei cardiace;
- dacă aţi suferit recent un atac de cord (infarct miocardic);
- pentru tratamentul afecţiunilor renale cauzate de diabetul zaharat de tip II la persoanele cu
tensiune arterială;
Diroton comprimate acţionează prin lărgirea vaselor dumneavoastră de sânge. Acest lucru ajută la
scăderea tensiunii arteriale. De asemenea, face mai uşoară sarcina inimii dumneavoastră de a
pompa sângele către toate părţile corpului.
Cum să luaţi Diroton
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Este posibil ca medicul dumneavoastră să vă efectueze analize de sânge după ce aţi început
tratamentul cu Diroton. Apoi este posibil ca medicul să vă modifice doza astfel încât să luaţi
cantitatea de medicament potrivită pentru dumneavoastră.
Cum să luaţi medicamentul
Înghiţiţi comprimatul cu apă.
Încercaţi să vă luaţi comprimatele la aceeaşi oră în fiecare zi. Nu are importanţă dacă luaţi Diroton
înainte sau după alimente.
Continuaţi să luaţi Diroton atât timp cât vă spune medicul dumneavoastră. Este un tratament pe
termen lung. Este important să continuaţi să luaţi Diroton în fiecare zi.
Cum să luaţi prima doză
Aveţi grijă deosebită când luaţi prima doză de Diroton sau dacă vă este crescută doza. Poate
determina o scădere mai mare a tensiunii arteriale decât dozele anterioare.
Aceasta vă poate cauza senzaţie de ameţeală sau de pierdere a echilibrului. Dacă este cazul
dumneavoastră, poate fi util să vă întindeţi. Dacă sunteţi îngrijorat, vă rugăm să vă adresaţi
medicului dumneavoastră cât mai curând posibil.
Adulţi
Doza dumneavoastră depinde de starea dumneavoastră medicală şi dacă luaţi orice alte
medicamente. Medicul dumneavoastră vă va spune câte comprimate să luaţi zilnic. Dacă nu sunteţi
sigur, adresaţi-vă medicului sau farmacistului.
5
Pentru hipertensiunea arterială
Doza iniţială recomandată este de 10 mg, o dată pe zi.
Doza uzuală pe termen lung este de 20 mg, o dată pe zi.
Pentru insuficienţă cardiacă
Doza iniţială recomandată este de 2,5 mg, o dată pe zi.
Doza pe termen lung este de 5 până la 35 mg, o dată pe zi.
După un atac de cord
Doza iniţială recomandată este de 5 mg în primele 24 de ore de la infarct şi 5 mg a doua zi.
Doza uzuală pe termen lung este de 10 mg, o dată pe zi.
Pentru complicaţii renale ale diabetului zaharat
Doza recomandată este fie 10 mg, fie 20 mg, o dată pe zi.
Dacă sunteţi o persoană în vârstă, aveţi afecţiuni ale rinichiului sau luaţi medicamente diuretice,
este posibil ca medicul dumneavoastră să vă prescrie o doză mai mică decât doza uzuală.
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.
Dacă prezentaţi oricare dintre următoarele reacţii, opriţi utilizarea Diroton şi adresaţi-vă imediat
medicului dumneavoastră:
- Reacţii alergice severe (rare, pot afecta până la 1 din 1000 de persoane).
Semnele pot include apariţia bruscă a:
- umflare a feţei, buzelor, limbii sau gâtului. Acestea vă pot cauza dificultăţi la înghiţire.
- umflare severă sau bruscă a mâinilor, picioarelor şi a gleznelor.
- dificultăţi la respiraţie.
- mâncărimi severe la nivelul pielii (cu noduli).
- Afecţiuni severe ale pielii, cum ar fi erupţie trecătoare pe piele sau arsură, înroşire sau
descuamare a pielii instalate brusc, neaşteptate (foarte rare, pot afecta până la 1 din 10000 de
persoane).
- O infecţie cu simptome cum sunt febra şi degradarea severă a stării dumneavoastră generale,
sau febră cu simptome de infecţie locală, cum sunt: dureri la nivelul gâtului/faringelui/gurii sau
probleme urinare (foarte rare, pot afecta până la 1 din 10000 de persoane).
https://bit.ly/3xSUvrI
Diroton comprimate conține substanța activă lisinopril. Acesta aparţine unui grup de medicamente
numite inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA). Diroton comprimate poate fi
utilizat în următoarele situaţii:
- pentru tratamentul tensiunii arteriale crescute (hipertensiune arterială);
- pentru tratamentul insuficienţei cardiace;
- dacă aţi suferit recent un atac de cord (infarct miocardic);
- pentru tratamentul afecţiunilor renale cauzate de diabetul zaharat de tip II la persoanele cu
tensiune arterială;
Diroton comprimate acţionează prin lărgirea vaselor dumneavoastră de sânge. Acest lucru ajută la
scăderea tensiunii arteriale. De asemenea, face mai uşoară sarcina inimii dumneavoastră de a
pompa sângele către toate părţile corpului.
Cum să luaţi Diroton
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Este posibil ca medicul dumneavoastră să vă efectueze analize de sânge după ce aţi început
tratamentul cu Diroton. Apoi este posibil ca medicul să vă modifice doza astfel încât să luaţi
cantitatea de medicament potrivită pentru dumneavoastră.
Cum să luaţi medicamentul
Înghiţiţi comprimatul cu apă.
Încercaţi să vă luaţi comprimatele la aceeaşi oră în fiecare zi. Nu are importanţă dacă luaţi Diroton
înainte sau după alimente.
Continuaţi să luaţi Diroton atât timp cât vă spune medicul dumneavoastră. Este un tratament pe
termen lung. Este important să continuaţi să luaţi Diroton în fiecare zi.
Cum să luaţi prima doză
Aveţi grijă deosebită când luaţi prima doză de Diroton sau dacă vă este crescută doza. Poate
determina o scădere mai mare a tensiunii arteriale decât dozele anterioare.
Aceasta vă poate cauza senzaţie de ameţeală sau de pierdere a echilibrului. Dacă este cazul
dumneavoastră, poate fi util să vă întindeţi. Dacă sunteţi îngrijorat, vă rugăm să vă adresaţi
medicului dumneavoastră cât mai curând posibil.
Adulţi
Doza dumneavoastră depinde de starea dumneavoastră medicală şi dacă luaţi orice alte
medicamente. Medicul dumneavoastră vă va spune câte comprimate să luaţi zilnic. Dacă nu sunteţi
sigur, adresaţi-vă medicului sau farmacistului.
5
Pentru hipertensiunea arterială
Doza iniţială recomandată este de 10 mg, o dată pe zi.
Doza uzuală pe termen lung este de 20 mg, o dată pe zi.
Pentru insuficienţă cardiacă
Doza iniţială recomandată este de 2,5 mg, o dată pe zi.
Doza pe termen lung este de 5 până la 35 mg, o dată pe zi.
După un atac de cord
Doza iniţială recomandată este de 5 mg în primele 24 de ore de la infarct şi 5 mg a doua zi.
Doza uzuală pe termen lung este de 10 mg, o dată pe zi.
Pentru complicaţii renale ale diabetului zaharat
Doza recomandată este fie 10 mg, fie 20 mg, o dată pe zi.
Dacă sunteţi o persoană în vârstă, aveţi afecţiuni ale rinichiului sau luaţi medicamente diuretice,
este posibil ca medicul dumneavoastră să vă prescrie o doză mai mică decât doza uzuală.
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.
Dacă prezentaţi oricare dintre următoarele reacţii, opriţi utilizarea Diroton şi adresaţi-vă imediat
medicului dumneavoastră:
- Reacţii alergice severe (rare, pot afecta până la 1 din 1000 de persoane).
Semnele pot include apariţia bruscă a:
- umflare a feţei, buzelor, limbii sau gâtului. Acestea vă pot cauza dificultăţi la înghiţire.
- umflare severă sau bruscă a mâinilor, picioarelor şi a gleznelor.
- dificultăţi la respiraţie.
- mâncărimi severe la nivelul pielii (cu noduli).
- Afecţiuni severe ale pielii, cum ar fi erupţie trecătoare pe piele sau arsură, înroşire sau
descuamare a pielii instalate brusc, neaşteptate (foarte rare, pot afecta până la 1 din 10000 de
persoane).
- O infecţie cu simptome cum sunt febra şi degradarea severă a stării dumneavoastră generale,
sau febră cu simptome de infecţie locală, cum sunt: dureri la nivelul gâtului/faringelui/gurii sau
probleme urinare (foarte rare, pot afecta până la 1 din 10000 de persoane).
https://bit.ly/3xSUvrI
-3%
58.25 MDL
60.05 MDL
Rețetă medicală
Ce este Amlodipin comprimate şi pentru ce se utilizează
Amlodipin conţine substanţa activă amlodipină, care aparţine unui grup de medicamente denumite
blocante ale canalelor de calciu.
Amlodipin este utilizat pentru tratamentul tensiunii arteriale mari (hipertensiune arterială) sau a unui
anumit tip de durere în piept, denumită angină pectorală, o formă rară a acesteia fiind angina pectorală
Prinzmetal sau angina pectorală vasospastică.
La pacienţii cu tensiune arterială mare, acest medicament determină relaxarea vaselor de sînge,
facilitînd astfel circulaţia sîngelui. La pacienţii cu angină pectorală, Amlodipin acţionează prin
îmbunătăţirea alimentării cu sînge a muşchiului inimii, care beneficiază astfel de mai mult oxigen,
ceea ce previne apariţia durerii în piept. Acest medicament nu ameliorează imediat durerea în piept
determinată de angina pectorală. Cum să luaţi Amlodipin comprimate
Luaţi întotdeauna Amlodipin exact aşa cum v-a indicat medicul dumneavoastră.
Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza iniţială recomandată este 5 mg amlodipină o dată pe zi (un comprimat Amlodipin 5 mg). Doza
poate fi crescută la 10 mg amlodipină o dată pe zi (un comprimat Amlodipin 10 mg).
Modul de administrare
Comprimatele trebuie administrate la aceeași oră în fiecare zi, cu un pahar de apă. Comprimatele pot
fi administrate indiferent de aportul de alimente sau băuturi. Comprimatele nu trebuie administrate cu
grapefruit sau suc de grapefruit.
Utilizarea la copii şi adolescenţi
Amlodipin nu a fost studiat la copii cu vîrsta mai mică de 6 ani.
Pentru copii şi adolescenţi cu vîrsta cuprinsă între 6-17 ani, doza recomandată pentru iniţierea
tratamentului este de 2,5 mg pe zi. Doza maximă recomandată este de 5 mg pe zi. Doza de 2,5 mg
poate fi obţinută utilizînd comprimatele Amlodipin 5 mg, deoarece aceste comprimate pot fi divizate
în doze egale. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, Amlodipin poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră dacă după ce aţi luat medicamentul resimţiţi vreuna
din reacţiile adverse severe, foarte rare, prezentate mai jos:
respiraţie şuierătoare, durere în piept, scurtare a respiraţiei sau dificultate la respiraţie, instalate
brusc;
umflare a pleoapelor, feţei sau buzelor;
4
umflare a limbii şi gîtului, ce determină dificultate la respiraţie;
reacţii severe la nivelul pielii, incluzînd erupţie intensă trecătoare pe piele, urticarie, înroşire a pielii
pe întreg corpul, mîncărimi intense, apariţie de vezicule, cojire şi umflare a pielii, inflamare a
mucoaselor (sindrom Stevens Johnson) sau alte reacţii alergice;
infarct miocardic, bătai neregulate ale inimii;
pancreas inflamat, care poate cauza dureri abdominale şi de spate severe, însoţite de o stare general
de rău accentuate.
Alte reacţii adverse raportate includ următoarele reacţii prezentate mai jos.
Amlodipin conţine substanţa activă amlodipină, care aparţine unui grup de medicamente denumite
blocante ale canalelor de calciu.
Amlodipin este utilizat pentru tratamentul tensiunii arteriale mari (hipertensiune arterială) sau a unui
anumit tip de durere în piept, denumită angină pectorală, o formă rară a acesteia fiind angina pectorală
Prinzmetal sau angina pectorală vasospastică.
La pacienţii cu tensiune arterială mare, acest medicament determină relaxarea vaselor de sînge,
facilitînd astfel circulaţia sîngelui. La pacienţii cu angină pectorală, Amlodipin acţionează prin
îmbunătăţirea alimentării cu sînge a muşchiului inimii, care beneficiază astfel de mai mult oxigen,
ceea ce previne apariţia durerii în piept. Acest medicament nu ameliorează imediat durerea în piept
determinată de angina pectorală. Cum să luaţi Amlodipin comprimate
Luaţi întotdeauna Amlodipin exact aşa cum v-a indicat medicul dumneavoastră.
Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza iniţială recomandată este 5 mg amlodipină o dată pe zi (un comprimat Amlodipin 5 mg). Doza
poate fi crescută la 10 mg amlodipină o dată pe zi (un comprimat Amlodipin 10 mg).
Modul de administrare
Comprimatele trebuie administrate la aceeași oră în fiecare zi, cu un pahar de apă. Comprimatele pot
fi administrate indiferent de aportul de alimente sau băuturi. Comprimatele nu trebuie administrate cu
grapefruit sau suc de grapefruit.
Utilizarea la copii şi adolescenţi
Amlodipin nu a fost studiat la copii cu vîrsta mai mică de 6 ani.
Pentru copii şi adolescenţi cu vîrsta cuprinsă între 6-17 ani, doza recomandată pentru iniţierea
tratamentului este de 2,5 mg pe zi. Doza maximă recomandată este de 5 mg pe zi. Doza de 2,5 mg
poate fi obţinută utilizînd comprimatele Amlodipin 5 mg, deoarece aceste comprimate pot fi divizate
în doze egale. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, Amlodipin poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră dacă după ce aţi luat medicamentul resimţiţi vreuna
din reacţiile adverse severe, foarte rare, prezentate mai jos:
respiraţie şuierătoare, durere în piept, scurtare a respiraţiei sau dificultate la respiraţie, instalate
brusc;
umflare a pleoapelor, feţei sau buzelor;
4
umflare a limbii şi gîtului, ce determină dificultate la respiraţie;
reacţii severe la nivelul pielii, incluzînd erupţie intensă trecătoare pe piele, urticarie, înroşire a pielii
pe întreg corpul, mîncărimi intense, apariţie de vezicule, cojire şi umflare a pielii, inflamare a
mucoaselor (sindrom Stevens Johnson) sau alte reacţii alergice;
infarct miocardic, bătai neregulate ale inimii;
pancreas inflamat, care poate cauza dureri abdominale şi de spate severe, însoţite de o stare general
de rău accentuate.
Alte reacţii adverse raportate includ următoarele reacţii prezentate mai jos.
-3%
36.57 MDL
37.70 MDL
Rețetă medicală
Trifas Cor conține substanța activă torasemida care face parte din grupul așa-numitelor diuretice de ansă.
Torasemida are un efect diuretic și, de asemenea, reduce tensiunea arterială.
Trifas Cor este utilizat la adulți pentru tratamentul și prevenirea recidivelor în caz de:
• retenție de lichide în țesuturi (edem cardiac), și/sau
• retenție de lichide în corpul uman (exsudate), ce sunt asociate cu dsifuncție cardiacă (slăbirea mușchiului inimii).
Torasemida are un efect diuretic și, de asemenea, reduce tensiunea arterială.
Trifas Cor este utilizat la adulți pentru tratamentul și prevenirea recidivelor în caz de:
• retenție de lichide în țesuturi (edem cardiac), și/sau
• retenție de lichide în corpul uman (exsudate), ce sunt asociate cu dsifuncție cardiacă (slăbirea mușchiului inimii).
-3%
69.02 MDL
71.15 MDL
Rețetă medicală
Indicaţii terapeutice
- tratamentul hipertensiunii arteriale;
- tratamentul insuficienţei cardiace simptomatice;
- prevenţia insuficienţei cardiace simptomatice la pacienţii cu disfuncţie ventriculară stângă
asimptomatică (fracţia de ejecţie ≤35%) (vezi pct. „Proprietăți farmacologice”). Doze şi mod de administrare
Comprimatele trebuie înghițite întregi, cu o cantitate de lichid, indiferent de orele meselor.
Medicamentul trebuie luat la aceeași oră în timpul zilei.
Linia mediană este destinată exclusiv pentru facilitarea administrării comprimatului (prin ruperea
comprimatului în două jumătăți).
Dacă este necesară administrarea unei doze de 2,5 mg enalapril, se recomandă utilizarea altor
preparate de enalapril în doza și forma farmaceutică corespunzătoare.
Regimul de dozare se stabilește individual, în funcție de starea pacientului.
Hipertensiunea arterială
Doză inițială recomandată de enalapril este de 5 mg/zi până la 20 mg/zi, în funcţie de gradul
hipertensiunii arteriale şi de starea clinică a pacientului. În hipertensiune arterială uşoară, doza
iniţială recomandată este de 5 până la 10 mg.
Pacienţii cu sistemul renină-angiotensină-aldosteron puternic activat (de exemplu, hipertensiune
arterială renovasculară, depleţie de sare şi/sau volemică, decompensare cardiacă sau hipertensiune
arterială severă) pot prezenta o scădere marcată a tensiunii arteriale după administrarea dozei
iniţiale. La aceşti pacienţi se recomandă o doză iniţială maximă de 5 mg enalapril, iar tratamentul
trebuie iniţiat sub supraveghere medicală.
Tratamentul anterior cu doze mari de diuretice poate determina depleţie volemică şi creşterea
riscului de producere a hipotensiunii arteriale la iniţierea tratamentului cu enalapril. La aceşti
pacienţi se recomandă administrarea unei doze iniţiale maxime de 5 mg. Dacă este posibil,
tratamentul cu diuretice trebuie întrerupt pentru 2-3 zile înaintea iniţierii tratamentului cu enalapril.
Funcţia renală şi potasemia trebuie monitorizate.
Ajustarea dozei se efectuează în funcție de efectul clinic obținut. Doza uzuală zilnică de întreţinere
este 20 mg, iar doza zilnică maximă de întreţinere este 40 mg enalapril.
Insuficienţă cardiacă/disfuncţie ventriculară stângă asimptomatică
În tratamentul insuficienţei cardiace simptomatice, enalapril se utilizează în asociere cu diuretice şi,
atunci când este cazul, cu digitalice sau beta-blocante. Doza iniţială de enalapril la pacienţii cu
insuficienţă cardiacă simptomatică sau disfuncţie ventriculară stângă asimptomatică este 2,5 mg o
dată pe zi. Pentru a observa efectul iniţial asupra presiunii arteriale, doza inițială de enalapril trebuie
administrată sub supraveghere medicală atentă. În absenţa sau după tratamentul eficace al
hipotensiunii arteriale simptomatice, doza de enalapril trebuie crescută treptat până la doza de
întreţinere uzuală de 20 mg (administrată în doză unică sau divizată în 2 prize). În acest caz, este
necesar să se ia în considerare tolerabilitatea pacientului la enalapril. Se recomandă titrarea dozei
într-o perioadă de 2 până la 4 săptămâni. Doza zilnică maximă este de 40 mg, divizată în 2 prize. *Sunt necesare precauţii speciale la pacienţii cu insuficienţă renală sau la cei care utilizează
diuretice. Dacă este necesară administrarea dozei de 2,5 mg enalapril, se recomandă utilizarea altor
medicamente care conțin enalapril în doza și forma farmaceutică corespunzătoare. Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la enalapril, oricare dintre excipienții din compoziția medicamentului sau la
oricare alt inhibitor al ACE;
- antecedente de angioedem (inclusiv asociat cu administrarea unui inhibitor ECA);
- angioedem ereditar sau idiopatic;
- al doilea și al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. „Atenţionări şi precauţii speciale pentru
utilizare” și „Sarcina şi alăptarea”);
- administrarea în combinație cu medicamente care conțin aliskiren la pacienții cu diabet zaharat
sau tulburări a funcției renale (rata de filtrare glomerulară mai mică de 60 ml/min/1,73 m2
) (vezi
pct. „Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare” și „Proprietăți farmacodinamice”). https://bit.ly/3BgKCGh
- tratamentul hipertensiunii arteriale;
- tratamentul insuficienţei cardiace simptomatice;
- prevenţia insuficienţei cardiace simptomatice la pacienţii cu disfuncţie ventriculară stângă
asimptomatică (fracţia de ejecţie ≤35%) (vezi pct. „Proprietăți farmacologice”). Doze şi mod de administrare
Comprimatele trebuie înghițite întregi, cu o cantitate de lichid, indiferent de orele meselor.
Medicamentul trebuie luat la aceeași oră în timpul zilei.
Linia mediană este destinată exclusiv pentru facilitarea administrării comprimatului (prin ruperea
comprimatului în două jumătăți).
Dacă este necesară administrarea unei doze de 2,5 mg enalapril, se recomandă utilizarea altor
preparate de enalapril în doza și forma farmaceutică corespunzătoare.
Regimul de dozare se stabilește individual, în funcție de starea pacientului.
Hipertensiunea arterială
Doză inițială recomandată de enalapril este de 5 mg/zi până la 20 mg/zi, în funcţie de gradul
hipertensiunii arteriale şi de starea clinică a pacientului. În hipertensiune arterială uşoară, doza
iniţială recomandată este de 5 până la 10 mg.
Pacienţii cu sistemul renină-angiotensină-aldosteron puternic activat (de exemplu, hipertensiune
arterială renovasculară, depleţie de sare şi/sau volemică, decompensare cardiacă sau hipertensiune
arterială severă) pot prezenta o scădere marcată a tensiunii arteriale după administrarea dozei
iniţiale. La aceşti pacienţi se recomandă o doză iniţială maximă de 5 mg enalapril, iar tratamentul
trebuie iniţiat sub supraveghere medicală.
Tratamentul anterior cu doze mari de diuretice poate determina depleţie volemică şi creşterea
riscului de producere a hipotensiunii arteriale la iniţierea tratamentului cu enalapril. La aceşti
pacienţi se recomandă administrarea unei doze iniţiale maxime de 5 mg. Dacă este posibil,
tratamentul cu diuretice trebuie întrerupt pentru 2-3 zile înaintea iniţierii tratamentului cu enalapril.
Funcţia renală şi potasemia trebuie monitorizate.
Ajustarea dozei se efectuează în funcție de efectul clinic obținut. Doza uzuală zilnică de întreţinere
este 20 mg, iar doza zilnică maximă de întreţinere este 40 mg enalapril.
Insuficienţă cardiacă/disfuncţie ventriculară stângă asimptomatică
În tratamentul insuficienţei cardiace simptomatice, enalapril se utilizează în asociere cu diuretice şi,
atunci când este cazul, cu digitalice sau beta-blocante. Doza iniţială de enalapril la pacienţii cu
insuficienţă cardiacă simptomatică sau disfuncţie ventriculară stângă asimptomatică este 2,5 mg o
dată pe zi. Pentru a observa efectul iniţial asupra presiunii arteriale, doza inițială de enalapril trebuie
administrată sub supraveghere medicală atentă. În absenţa sau după tratamentul eficace al
hipotensiunii arteriale simptomatice, doza de enalapril trebuie crescută treptat până la doza de
întreţinere uzuală de 20 mg (administrată în doză unică sau divizată în 2 prize). În acest caz, este
necesar să se ia în considerare tolerabilitatea pacientului la enalapril. Se recomandă titrarea dozei
într-o perioadă de 2 până la 4 săptămâni. Doza zilnică maximă este de 40 mg, divizată în 2 prize. *Sunt necesare precauţii speciale la pacienţii cu insuficienţă renală sau la cei care utilizează
diuretice. Dacă este necesară administrarea dozei de 2,5 mg enalapril, se recomandă utilizarea altor
medicamente care conțin enalapril în doza și forma farmaceutică corespunzătoare. Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la enalapril, oricare dintre excipienții din compoziția medicamentului sau la
oricare alt inhibitor al ACE;
- antecedente de angioedem (inclusiv asociat cu administrarea unui inhibitor ECA);
- angioedem ereditar sau idiopatic;
- al doilea și al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. „Atenţionări şi precauţii speciale pentru
utilizare” și „Sarcina şi alăptarea”);
- administrarea în combinație cu medicamente care conțin aliskiren la pacienții cu diabet zaharat
sau tulburări a funcției renale (rata de filtrare glomerulară mai mică de 60 ml/min/1,73 m2
) (vezi
pct. „Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare” și „Proprietăți farmacodinamice”). https://bit.ly/3BgKCGh
-3%
22.36 MDL
23.05 MDL
Rețetă medicală
Lisinopril face parte din grupul medicamentelor cunoscute sub denumirea de produse active pe sistemul
renină-angiotensină-aldosteron; inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (IECA).
În mod normal, enzima de conversie a angiotensinei (ECA) produce angiotensină II, care controlează în mod
natural presiunea sanguină. Angiotensina II are două acţiuni: contractă vasele sanguine şi reduce producerea
de urină de către rinichi. Ambele acţiuni au darul de a creşte tensiunea arterială. Din moment ce lisinoprilul
blochează ECA, reduce astfel producţia de angiotensină II. Vasele sanguine se relaxează şi rinichii produc mai multă urină. Astfel, determină scăderea tensiunii arteriale.
Reducându-se tensiunea arterială, înseamnă că inima nu mai trebuie să muncească din greu pentru a pompa sângele în organism. De aceea, IECA sunt folosiţi pentru a îmbunătăţi simptomele insuficienţei cardiace şi pentru a creşte supravieţuirea în urma unui infarct miocardic.
Utilizaţi Lisinopril, doar cu recomandarea medicului, în caz de:
-creştere a tensiunii arteriale cauzată de compresia sau blocarea unei artere care aduce sânge la rinichi (hipertensiune renovasculară) sau creştere a tensiunii arteriale fără o cauză evidentă (hipertensiune esenţială);
-insuficienţă cardiacă;
-infarct miocardic acut, îmbunătăţind supravieţuirea;
-la pacienţi cu afectarea funcţiei renale în stadiu incipient din cauza diabetului zaharat. Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată este de 10-40 mg pe zi.
Lisinopril poate fi luat înainte sau după masă, cu un pahar de apă.
Luaţi Lisinopril într-o singură doză pe zi, în fiecare zi. Acest lucru vă ajută la menţinerea eficacităţii
tratamentului.
Mergeţi la medic înainte de terminarea comprimatelor, deoarece poate fi necesară continuarea tratamentului.
Nu întrerupeţi tratamentul cu Lisinopril înainte de a întreba medicul. Dacă întrerupeţi medicaţia brusc,
starea dumneavoastră se poate înrăutăţi. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Reacţiile adverse au fost clasificate în ordinea frecvenţei lor astfel:
Foarte frecvente: pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane.
Frecvente: pot afecta până la 1 din 10 persoane.
Mai puţin frecvente: pot afecta până la 1 din 100 persoane.
Rare: pot afecta până la 1 din 1000 persoane
Foarte rare: pot afecta până la 1 din 10000 persoane.
Cu frecvenţă necunoscută: frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile.
renină-angiotensină-aldosteron; inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (IECA).
În mod normal, enzima de conversie a angiotensinei (ECA) produce angiotensină II, care controlează în mod
natural presiunea sanguină. Angiotensina II are două acţiuni: contractă vasele sanguine şi reduce producerea
de urină de către rinichi. Ambele acţiuni au darul de a creşte tensiunea arterială. Din moment ce lisinoprilul
blochează ECA, reduce astfel producţia de angiotensină II. Vasele sanguine se relaxează şi rinichii produc mai multă urină. Astfel, determină scăderea tensiunii arteriale.
Reducându-se tensiunea arterială, înseamnă că inima nu mai trebuie să muncească din greu pentru a pompa sângele în organism. De aceea, IECA sunt folosiţi pentru a îmbunătăţi simptomele insuficienţei cardiace şi pentru a creşte supravieţuirea în urma unui infarct miocardic.
Utilizaţi Lisinopril, doar cu recomandarea medicului, în caz de:
-creştere a tensiunii arteriale cauzată de compresia sau blocarea unei artere care aduce sânge la rinichi (hipertensiune renovasculară) sau creştere a tensiunii arteriale fără o cauză evidentă (hipertensiune esenţială);
-insuficienţă cardiacă;
-infarct miocardic acut, îmbunătăţind supravieţuirea;
-la pacienţi cu afectarea funcţiei renale în stadiu incipient din cauza diabetului zaharat. Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată este de 10-40 mg pe zi.
Lisinopril poate fi luat înainte sau după masă, cu un pahar de apă.
Luaţi Lisinopril într-o singură doză pe zi, în fiecare zi. Acest lucru vă ajută la menţinerea eficacităţii
tratamentului.
Mergeţi la medic înainte de terminarea comprimatelor, deoarece poate fi necesară continuarea tratamentului.
Nu întrerupeţi tratamentul cu Lisinopril înainte de a întreba medicul. Dacă întrerupeţi medicaţia brusc,
starea dumneavoastră se poate înrăutăţi. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Reacţiile adverse au fost clasificate în ordinea frecvenţei lor astfel:
Foarte frecvente: pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane.
Frecvente: pot afecta până la 1 din 10 persoane.
Mai puţin frecvente: pot afecta până la 1 din 100 persoane.
Rare: pot afecta până la 1 din 1000 persoane
Foarte rare: pot afecta până la 1 din 10000 persoane.
Cu frecvenţă necunoscută: frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile.
-3%
77.60 MDL
80 MDL