Filtru
Întâi cele populare
Doze si administrare:
HTA: 10-40 mg, o data/zi (IR: scad doza). IC: initial 2,5 mg/zi, doza de intretinere 5-20 mg, o data/zi.
Contraindicatii:
Hipersensibilitare la lisinopril sau alt IEC; sarcina si alaptare.
Atentionari:
Prudenta in hTA; pacienti cu pierderi de sodiu; cardiopatie ischemica; tulburari cerebrovasculare; monitorizarea potasemiei si hemoleucogramei; varstnici; IR; copii; interactiuni medicamentoase cu indometacin; sarcina si alaptare.
Reactii adverse:
Vertij, cefalee, oboseala, diaree, tuse, disconfort la nivelul pieptului, febra, angina pectorala, hTA ortostatica, dureri abdominale, anorexie, constipatie, guta, dureri de oase sau de oold, depresie, somnolenta, insomnie, bronsita, sinuzita, oligurie, azotemie progresiva, IRA, infectii urinare, tulburari de vedere, prurit, vasculita, edeme angioneurotice, a glotei si/sau laringelui, cresteri minore ale uremiei si ale creatininei serice.
HTA: 10-40 mg, o data/zi (IR: scad doza). IC: initial 2,5 mg/zi, doza de intretinere 5-20 mg, o data/zi.
Contraindicatii:
Hipersensibilitare la lisinopril sau alt IEC; sarcina si alaptare.
Atentionari:
Prudenta in hTA; pacienti cu pierderi de sodiu; cardiopatie ischemica; tulburari cerebrovasculare; monitorizarea potasemiei si hemoleucogramei; varstnici; IR; copii; interactiuni medicamentoase cu indometacin; sarcina si alaptare.
Reactii adverse:
Vertij, cefalee, oboseala, diaree, tuse, disconfort la nivelul pieptului, febra, angina pectorala, hTA ortostatica, dureri abdominale, anorexie, constipatie, guta, dureri de oase sau de oold, depresie, somnolenta, insomnie, bronsita, sinuzita, oligurie, azotemie progresiva, IRA, infectii urinare, tulburari de vedere, prurit, vasculita, edeme angioneurotice, a glotei si/sau laringelui, cresteri minore ale uremiei si ale creatininei serice.
Indicaţii terapeutice
Hipertensiune arterială.
Angină pectorală cronică stabilă.
Angină pectorală vasospastică (angină pectorală Prinzmetal). Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi
Atât pentru hipertensiunea arterială, cât şi pentru angină pectorală doza uzuală
iniţială este de 5 mg amlodipină o dată pe zi, doză care poate fi crescută până la doza
maximă 10 mg, în funcţie de răspunsul terapeutic individual.
La pacienţii hipertensivi, Adipin a fost utilizat în asociere cu un diuretic tiazidic, un
alfa-blocant, un beta-blocant sau un inhibitor al ECA. Pentru tratamentul anginei
pectorale, Adipin poate fi utilizat în monoterapie sau în asociere cu alte medicamente
antianginoase la pacienţii cu angină pectorală refractară la tratamentul cu nitraţi
şi/sau doze adecvate de beta-blocante.
În cazul în care se administrează concomitent cu diuretice tiazidice, beta-blocante şi
inhibitori ai ECA, nu este necesară ajustarea dozei de Adipin.
Grupe speciale de pacienţi
Vârstnici
Administrarea de doze similare de Adipin la pacienţii vârstnici sau la pacienţii tineri
este la fel de bine tolerată. La pacienţii vârstnici, se recomandă schema de
administrare uzuală, dar creşterea dozei trebuie realizată cu precauţie (vezi pct. 4.4 şi
5.2).
Insuficienţă hepatică
Nu au fost stabilite recomandări cu privire la doze pentru pacienţii cu insuficienţă
hepatică uşoară până la moderată, ca urmare stabilirea dozelor trebuie realizată cu
prudenţă şi iniţierea tratamentului necesită doze mici (vezi pct. 4.4 şi 5.2).
Farmacocinetica amlodipinei nu a fost studiată în insuficienţă hepatică severă. La
pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, tratamentul cu amlodipină trebuie iniţiat cu
cea mai mică doză, care ulterior poate fi crescută lent.
Insuficienţă renală
Modificările concentraţiei plasmatice ale amlodipinei nu sunt corelate cu gradul
insuficienţei renale, ca urmare, se recomandă dozele uzuale. Amlodipina nu se poate
elimina prin dializă.
Copii şi adolescenţi
Copii şi adolescenţi cu hipertensiune arterială cu vârsta cuprinsă între 6 şi 17 ani
La copiii şi adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 17 ani, pentru tratamentul
hipertensiunii arteriale, se recomandă administrarea orală o dată pe zi a unei doze
iniţiale de 2,5 mg, doză care poate fi crescută până la 5 mg o dată pe zi, dacă valorile
ţintă ale tensiunii arteriale nu sunt atinse după 4 săptămâni de tratament.
Doze mai mari de 5 mg pe zi nu au fost studiate la copii şi adolescenţi (vezi pct. 5.1 şi
5.2).
Copii cu vârsta sub 6 ani
Nu există date disponibile.
Mod de administrare
Comprimat pentru administrare orală. Contraindicaţii
Amlodipina este contraindicată la pacienţii cu:
• hipersensibilitate la derivaţii de dihidropiridină, amlodipină sau la oricare dintre
excipienţi;
• hipotensiune arterială severă;
• şoc (inclusiv şoc cardiogen);
• obstrucţie a căii de ejecţie a ventriculului stâng (de exemplu, stenoză aortică
severă);
• insuficienţă cardiacă instabilă hemodinamic, după un infarct miocardic acut. https://bit.ly/3eALgVA
Hipertensiune arterială.
Angină pectorală cronică stabilă.
Angină pectorală vasospastică (angină pectorală Prinzmetal). Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi
Atât pentru hipertensiunea arterială, cât şi pentru angină pectorală doza uzuală
iniţială este de 5 mg amlodipină o dată pe zi, doză care poate fi crescută până la doza
maximă 10 mg, în funcţie de răspunsul terapeutic individual.
La pacienţii hipertensivi, Adipin a fost utilizat în asociere cu un diuretic tiazidic, un
alfa-blocant, un beta-blocant sau un inhibitor al ECA. Pentru tratamentul anginei
pectorale, Adipin poate fi utilizat în monoterapie sau în asociere cu alte medicamente
antianginoase la pacienţii cu angină pectorală refractară la tratamentul cu nitraţi
şi/sau doze adecvate de beta-blocante.
În cazul în care se administrează concomitent cu diuretice tiazidice, beta-blocante şi
inhibitori ai ECA, nu este necesară ajustarea dozei de Adipin.
Grupe speciale de pacienţi
Vârstnici
Administrarea de doze similare de Adipin la pacienţii vârstnici sau la pacienţii tineri
este la fel de bine tolerată. La pacienţii vârstnici, se recomandă schema de
administrare uzuală, dar creşterea dozei trebuie realizată cu precauţie (vezi pct. 4.4 şi
5.2).
Insuficienţă hepatică
Nu au fost stabilite recomandări cu privire la doze pentru pacienţii cu insuficienţă
hepatică uşoară până la moderată, ca urmare stabilirea dozelor trebuie realizată cu
prudenţă şi iniţierea tratamentului necesită doze mici (vezi pct. 4.4 şi 5.2).
Farmacocinetica amlodipinei nu a fost studiată în insuficienţă hepatică severă. La
pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, tratamentul cu amlodipină trebuie iniţiat cu
cea mai mică doză, care ulterior poate fi crescută lent.
Insuficienţă renală
Modificările concentraţiei plasmatice ale amlodipinei nu sunt corelate cu gradul
insuficienţei renale, ca urmare, se recomandă dozele uzuale. Amlodipina nu se poate
elimina prin dializă.
Copii şi adolescenţi
Copii şi adolescenţi cu hipertensiune arterială cu vârsta cuprinsă între 6 şi 17 ani
La copiii şi adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 17 ani, pentru tratamentul
hipertensiunii arteriale, se recomandă administrarea orală o dată pe zi a unei doze
iniţiale de 2,5 mg, doză care poate fi crescută până la 5 mg o dată pe zi, dacă valorile
ţintă ale tensiunii arteriale nu sunt atinse după 4 săptămâni de tratament.
Doze mai mari de 5 mg pe zi nu au fost studiate la copii şi adolescenţi (vezi pct. 5.1 şi
5.2).
Copii cu vârsta sub 6 ani
Nu există date disponibile.
Mod de administrare
Comprimat pentru administrare orală. Contraindicaţii
Amlodipina este contraindicată la pacienţii cu:
• hipersensibilitate la derivaţii de dihidropiridină, amlodipină sau la oricare dintre
excipienţi;
• hipotensiune arterială severă;
• şoc (inclusiv şoc cardiogen);
• obstrucţie a căii de ejecţie a ventriculului stâng (de exemplu, stenoză aortică
severă);
• insuficienţă cardiacă instabilă hemodinamic, după un infarct miocardic acut. https://bit.ly/3eALgVA
Ce este Lisinocor şi pentru ce se utilizează
Lisinocor aparţine unui grup de medicamente numite inhibitori ECA (inhibitori ai
enzimei de conversie a angiotensinei). Lisinoprilul este un medicament hipotensiv,
el dilată vasele sanguine, ajutând inima dumneavoastră să pompeze sângele la
nivelul întregului corp. Acest lucru reduce tensiunea dumneavoastră arterială.
Lisinocor se utilizează pentru tratamentul:
• tensiunii arteriale mari (hipertensiune);
• insuficienţei cardiace cornice, în care inima pompează cu dificultate sângele
la nivelul întregului corp;
• atacului de cord suferit recent (infarct miocardic);
• afecţiunilor renale datorate diabetului zaharat tip II şi tensiunii arteriale
mari. Cum să utilizaţi Lisinocor
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul
dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu
farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Odată ce aţi început să luaţi Lisinocor medicul dumneavoastră poate să vă solicite
analize de sânge. Medicul dumneavoastră vă poate ajusta doza, astfel încât să se
administreze cantitatea potrivită de medicament pentru dumneavoastră.
Atunci când luaţi medicamentul:
Înghiţiţi comprimatul cu un pahar cu apă.
Încercaţi să luaţi comprimatele în acelaşi timp, în fiecare zi. Nu contează dacă luaţi
Lisinocor înainte sau după masă.
Luaţi Lisinocor atâta timp, cât medicul dumneavoastră vă va spune, acesta este
un tratament pe termen lung. Este important să luaţi Lisinocor în fiecare zi.
Atunci cand luaţi prima doză:
Aveţi grijă deosebită atunci, când luaţi prima doză de Lisinocor sau dacă doza
dumneavoastră este crescută, pentru că poate provoca o scădere mai mare a
tensiunii arteriale decât dozele următoare.
Se poate să vă simţiţi ameţit sau uşor confuz. Dacă se întâmplă acest lucru,
trebuie să vă întindeţi. Dacă sunteţi îngrijorat, vă rugăm să discutaţi cu medicul
dumneavoastră cât mai curând posibil. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, deşi
acestea nu se manifestă la toate persoanele.
Dacă prezentaţi oricare dintre următoarele reacţii, incetaţi să luaţi Lisinocor şi
consultaţi imediat medicul dumneavoastră:
Reacţii alergice severe (rare, pot afecta pană la 1 din 1000 persoane).
Semnele pot include apariţia bruscă de:
- Umflare a feţei, buzelor, limbii sau gatului. Acest lucru poate face dificilă
posibilitatea de a inghiţi.
- Umflare severă sau bruscă a mainilor, picioarelor şi gleznelor.
- Dificultate in respiraţie.
- Mancarimi severe ale pielii (cu umflături).
Tulburări severe ale pielii, ca o erupţie bruscă sau neaşteptată sau ca o
arsură, de culoare roşie sau cu descuamarea pielii (foarte rar, pot afecta
pană la 1 din 10000 persoane).
O infecţie cu simptome cum sunt febră şi deteriorarea gravă a stării
generale, sau febră cu simptome de infecţie locală, cum sunt dureri de
gat/de faringe/de gură sau probleme urinare (foarte rare, pot afecta pană la
1 din 10000 persoane). https://bit.ly/3wNq9W5
Lisinocor aparţine unui grup de medicamente numite inhibitori ECA (inhibitori ai
enzimei de conversie a angiotensinei). Lisinoprilul este un medicament hipotensiv,
el dilată vasele sanguine, ajutând inima dumneavoastră să pompeze sângele la
nivelul întregului corp. Acest lucru reduce tensiunea dumneavoastră arterială.
Lisinocor se utilizează pentru tratamentul:
• tensiunii arteriale mari (hipertensiune);
• insuficienţei cardiace cornice, în care inima pompează cu dificultate sângele
la nivelul întregului corp;
• atacului de cord suferit recent (infarct miocardic);
• afecţiunilor renale datorate diabetului zaharat tip II şi tensiunii arteriale
mari. Cum să utilizaţi Lisinocor
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul
dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu
farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Odată ce aţi început să luaţi Lisinocor medicul dumneavoastră poate să vă solicite
analize de sânge. Medicul dumneavoastră vă poate ajusta doza, astfel încât să se
administreze cantitatea potrivită de medicament pentru dumneavoastră.
Atunci când luaţi medicamentul:
Înghiţiţi comprimatul cu un pahar cu apă.
Încercaţi să luaţi comprimatele în acelaşi timp, în fiecare zi. Nu contează dacă luaţi
Lisinocor înainte sau după masă.
Luaţi Lisinocor atâta timp, cât medicul dumneavoastră vă va spune, acesta este
un tratament pe termen lung. Este important să luaţi Lisinocor în fiecare zi.
Atunci cand luaţi prima doză:
Aveţi grijă deosebită atunci, când luaţi prima doză de Lisinocor sau dacă doza
dumneavoastră este crescută, pentru că poate provoca o scădere mai mare a
tensiunii arteriale decât dozele următoare.
Se poate să vă simţiţi ameţit sau uşor confuz. Dacă se întâmplă acest lucru,
trebuie să vă întindeţi. Dacă sunteţi îngrijorat, vă rugăm să discutaţi cu medicul
dumneavoastră cât mai curând posibil. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, deşi
acestea nu se manifestă la toate persoanele.
Dacă prezentaţi oricare dintre următoarele reacţii, incetaţi să luaţi Lisinocor şi
consultaţi imediat medicul dumneavoastră:
Reacţii alergice severe (rare, pot afecta pană la 1 din 1000 persoane).
Semnele pot include apariţia bruscă de:
- Umflare a feţei, buzelor, limbii sau gatului. Acest lucru poate face dificilă
posibilitatea de a inghiţi.
- Umflare severă sau bruscă a mainilor, picioarelor şi gleznelor.
- Dificultate in respiraţie.
- Mancarimi severe ale pielii (cu umflături).
Tulburări severe ale pielii, ca o erupţie bruscă sau neaşteptată sau ca o
arsură, de culoare roşie sau cu descuamarea pielii (foarte rar, pot afecta
pană la 1 din 10000 persoane).
O infecţie cu simptome cum sunt febră şi deteriorarea gravă a stării
generale, sau febră cu simptome de infecţie locală, cum sunt dureri de
gat/de faringe/de gură sau probleme urinare (foarte rare, pot afecta pană la
1 din 10000 persoane). https://bit.ly/3wNq9W5
CE ESTE VASOREX SI PENTRU CE SE UTILIZEAZA
Vasorex apartine grupului de medicamente denumite blocante ale canalelor de calciu. Vasorex este indicat in tratamentul: tensiunii arteriale crescute; durerilor in piept datorate ingustarii arterelor coronariene ale muschiului inimii (angina pectorala) sau forma mai rara a durerilor in piept determinate de constrictia arterelor coronariene ale muschiului inimii (angina vasospastica).
Daca suferiti de tensiune arteriala crescuta, Vasorex actioneaza prin dilatarea vaselor de sange din inima, astfel incat sangele trece prin ele cu mai multa usurinta.
Daca suferiti de angina, Vasorex actioneaza prin imbunatatirea alimentarii cu sange a muschiului inimii, care apoi primeste mai mult oxigen si astfel este prevenita durerea in piept. Vasorex nu indeparteaza imediat durerea in piept in cazul anginei. CUM SA UTILIZATI VASOREX
Utilizati intotdeauna Vasorex exact asa cum v-a spus medicul dumneavoastra. Trebuie sa discutati cu medicul dumneavoastra sau cu farmacistul daca nu sunteti sigur.
Adulti:
Doza uzuala este de 5 mg zilnic. Daca este necesar, doza poate fi crescuta la 10 mg o data pe zi dupa
2-4 saptamani.
Varstnici:
Doza trebuie ajustata. Urmati intotdeauna indicatiile medicului. Orice crestere a dozei necesita
precautie.
Pacienti cu insuficienta hepatica:
Doza trebuie redusa. Urmati intotdeauna indicatiile medicului.
Comprimatele trebuie luate cu un pahar cu apa.
Daca utilizati mai mult decat trebuie din Vasorex
Daca din greseala utilizati prea multe comprimate, pot apare urmatoarele simptome: ameteli pronuntate si/sau senzatie de cap usor, dificultati in respiratie, cresterea frecventei urinare.
Mergeti la cel mai apropiat spital, unitatea de primiri urgente sau spuneti imediat medicului dumneavoastra.
Daca uitati sa utilizati Vasorex
Daca uitati sa luati un comprimat, puteti sa-l luati pana la 12 ore de la ora dumneavoastra obisnuita de administrare. Daca au trecut mai mult de 12 ore, nu mai trebuie sa luati doza uitata, ci sa luati urmatoarea doza la ora dumneavoastra obisnuita. Nu luati o doza dubla pentru a compensa doza uitata.
Daca incetati sa utilizati Vasorex
Tratamentul trebuie intrerupt sau schimbat numai la indicatiile medicului dumneavoastra.
Daca aveti orice intrebari suplimentare cu privire la acest produs, adresati-va medicului dumneavoastra sau farmacistului. REACTII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Vasorex poate provoca reactii adverse, cu toate ca nu apar la toate persoanele.
Reactii adverse grave
Reactii adverse foarte rare (acestea apar la mai putin de 1 din 10000 pacienti, inclusiv cazurile izolate): reactii cutanate grave, de exemplu, inflamarea pielii si ulceratii ale pielii, umflarea fetei, laringelui, mainilor, picioarelor si probleme de respiratie (edem angioneurotic).
Daca apare vreuna dintre aceste reactii adverse, trebuie sa mergeti imediat la medic.
Alte reactii adverse
Reactii adverse foarte frecvente (acestea apar la mai mult de 1 din 10 pacienti): umflarea gleznelor.
Reactii adverse frecvente (acestea apar la mai putin de 1 din 10 pacienti, dar la mai mult de 1 din 100 pacienti): dureri de cap (in special la inceputul tratamentului), somnolenta, ameteli, slabiciune generala, palpitatii, greata, indigestie, dureri abdominale, inrosirea fetei cu senzatie de caldura, in special la inceputul tratamentului.
Reactii adverse mai putin frecvente (acestea apar la mai putin de 1 din 100 pacienti, dar la mai mult de 1 din 1000 pacienti): dezvoltarea sanilor la barbati, stare generala de rau, uscaciunea gurii, frisoane, furnicaturi la nivelul pielii, transpiratie excesiva, tulburari de vedere, tiuituri in urechi, sunete in urechi, tulburari ale somnului, iritabilitate, depresie, stare de lesin, accelerarea batailor inimii, dureri in piept, agravarea anginei pectorale (la inceputul tratamentului).
Tensiune arteriala scazuta, scurtarea respiratiei, stranut/secretii nazale, simptome de raceala, varsaturi, diaree, constipatie, umflarea gingiilor, eruptie trecatoare pe piele, mancarimi, urticarie, caderea parului, decolorarea pielii, purpura, crampe, dureri de spate, musculare si articulare, urinari frecvente, cresteri sau scaderi in greutate, inflamarea venelor.
Reactii adverse rare (acestea apar la mai putin de 1 din 1000 pacienti, dar la mai mult de 1 din 10000 pacienti): confuzie, modificari ale dispozitiei, anxietate, cresterea valorilor enzimelor hepatice, icter si hepatita.
Reactii adverse foarte rare (acestea apar la mai putin de 1 pacient din 10000, inclusiv cazuri izolate): scaderea numarului de celule albe si de trombocite in sange, continut ridicat de zahar in sange, boala a nervilor periferici (neuropatie periferica), tuse, inflamarea mucoasei stomacului, inflamarea pancreasului, reactii alergice cu mancarime si eruptii trecatoare pe piele.
Daca vreuna dintre reactiile adverse devine grava sau daca observati orice reactie adversa nementionata in acest prospect, va rugam sa spuneti medicului dumneavoastra sau farmacistului.
Vasorex apartine grupului de medicamente denumite blocante ale canalelor de calciu. Vasorex este indicat in tratamentul: tensiunii arteriale crescute; durerilor in piept datorate ingustarii arterelor coronariene ale muschiului inimii (angina pectorala) sau forma mai rara a durerilor in piept determinate de constrictia arterelor coronariene ale muschiului inimii (angina vasospastica).
Daca suferiti de tensiune arteriala crescuta, Vasorex actioneaza prin dilatarea vaselor de sange din inima, astfel incat sangele trece prin ele cu mai multa usurinta.
Daca suferiti de angina, Vasorex actioneaza prin imbunatatirea alimentarii cu sange a muschiului inimii, care apoi primeste mai mult oxigen si astfel este prevenita durerea in piept. Vasorex nu indeparteaza imediat durerea in piept in cazul anginei. CUM SA UTILIZATI VASOREX
Utilizati intotdeauna Vasorex exact asa cum v-a spus medicul dumneavoastra. Trebuie sa discutati cu medicul dumneavoastra sau cu farmacistul daca nu sunteti sigur.
Adulti:
Doza uzuala este de 5 mg zilnic. Daca este necesar, doza poate fi crescuta la 10 mg o data pe zi dupa
2-4 saptamani.
Varstnici:
Doza trebuie ajustata. Urmati intotdeauna indicatiile medicului. Orice crestere a dozei necesita
precautie.
Pacienti cu insuficienta hepatica:
Doza trebuie redusa. Urmati intotdeauna indicatiile medicului.
Comprimatele trebuie luate cu un pahar cu apa.
Daca utilizati mai mult decat trebuie din Vasorex
Daca din greseala utilizati prea multe comprimate, pot apare urmatoarele simptome: ameteli pronuntate si/sau senzatie de cap usor, dificultati in respiratie, cresterea frecventei urinare.
Mergeti la cel mai apropiat spital, unitatea de primiri urgente sau spuneti imediat medicului dumneavoastra.
Daca uitati sa utilizati Vasorex
Daca uitati sa luati un comprimat, puteti sa-l luati pana la 12 ore de la ora dumneavoastra obisnuita de administrare. Daca au trecut mai mult de 12 ore, nu mai trebuie sa luati doza uitata, ci sa luati urmatoarea doza la ora dumneavoastra obisnuita. Nu luati o doza dubla pentru a compensa doza uitata.
Daca incetati sa utilizati Vasorex
Tratamentul trebuie intrerupt sau schimbat numai la indicatiile medicului dumneavoastra.
Daca aveti orice intrebari suplimentare cu privire la acest produs, adresati-va medicului dumneavoastra sau farmacistului. REACTII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Vasorex poate provoca reactii adverse, cu toate ca nu apar la toate persoanele.
Reactii adverse grave
Reactii adverse foarte rare (acestea apar la mai putin de 1 din 10000 pacienti, inclusiv cazurile izolate): reactii cutanate grave, de exemplu, inflamarea pielii si ulceratii ale pielii, umflarea fetei, laringelui, mainilor, picioarelor si probleme de respiratie (edem angioneurotic).
Daca apare vreuna dintre aceste reactii adverse, trebuie sa mergeti imediat la medic.
Alte reactii adverse
Reactii adverse foarte frecvente (acestea apar la mai mult de 1 din 10 pacienti): umflarea gleznelor.
Reactii adverse frecvente (acestea apar la mai putin de 1 din 10 pacienti, dar la mai mult de 1 din 100 pacienti): dureri de cap (in special la inceputul tratamentului), somnolenta, ameteli, slabiciune generala, palpitatii, greata, indigestie, dureri abdominale, inrosirea fetei cu senzatie de caldura, in special la inceputul tratamentului.
Reactii adverse mai putin frecvente (acestea apar la mai putin de 1 din 100 pacienti, dar la mai mult de 1 din 1000 pacienti): dezvoltarea sanilor la barbati, stare generala de rau, uscaciunea gurii, frisoane, furnicaturi la nivelul pielii, transpiratie excesiva, tulburari de vedere, tiuituri in urechi, sunete in urechi, tulburari ale somnului, iritabilitate, depresie, stare de lesin, accelerarea batailor inimii, dureri in piept, agravarea anginei pectorale (la inceputul tratamentului).
Tensiune arteriala scazuta, scurtarea respiratiei, stranut/secretii nazale, simptome de raceala, varsaturi, diaree, constipatie, umflarea gingiilor, eruptie trecatoare pe piele, mancarimi, urticarie, caderea parului, decolorarea pielii, purpura, crampe, dureri de spate, musculare si articulare, urinari frecvente, cresteri sau scaderi in greutate, inflamarea venelor.
Reactii adverse rare (acestea apar la mai putin de 1 din 1000 pacienti, dar la mai mult de 1 din 10000 pacienti): confuzie, modificari ale dispozitiei, anxietate, cresterea valorilor enzimelor hepatice, icter si hepatita.
Reactii adverse foarte rare (acestea apar la mai putin de 1 pacient din 10000, inclusiv cazuri izolate): scaderea numarului de celule albe si de trombocite in sange, continut ridicat de zahar in sange, boala a nervilor periferici (neuropatie periferica), tuse, inflamarea mucoasei stomacului, inflamarea pancreasului, reactii alergice cu mancarime si eruptii trecatoare pe piele.
Daca vreuna dintre reactiile adverse devine grava sau daca observati orice reactie adversa nementionata in acest prospect, va rugam sa spuneti medicului dumneavoastra sau farmacistului.
Rețetă medicală
Ce este Candesartan Atb și pentru a se folosi
Numele acestui medicament este Candesartan Atb. Substanta activă este candesartan cilexetil. Acesta face parte din grupul de medicamente denumite antagonişti ai receptorului angiotensinei II. Acţionează prin relaxarea şi lărgirea vaselor dumneavoastră de sânge. Acest lucru ajută la scaderea tensiunii arteriale. De asemenea, face mai usoară sarcina inimii dumneavoastră de a pompa sângele către toate părțile corpului dumneavoastră. Acest medicament este utilizat pentru:
-tratarea tensiunii arteriale mari (hipertensiune arterială) la copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani.
-tratarea copiilor adulți cu insuficiență cardiacă cu funcție afectată a mușchiului cardiac, când nu pot fi utilizați inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA), sau suplimentar inhibitorilor ECA când simptomele persistă în ciuda tratamentului și când nu pot fi utilizați antagonişti ai receptorilor de mineralocorticoizi (ARM). Inhibitorii ECA și ARM sunt medicamente pentru tratarea insuficienței cardiace. Cum să utilizaţi Candesartan Atb
Utilizați întotdeauna acest medicament exact așa cum va spus medicul sau farmacistul. Discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteți sigur.
Este important să luați Candesartan Atb în fiecare zi.
fiecare lua Candesartan Atb cu sau fara alimente.
Înghiţiţi comprimatul cu un pahar cu apă.
Încercați să vă comprimați să luați oră, în fiecare dată. Acest lucru vă va ajuta să ţineţi minte să îl luaţi.
Hipertensiune arterială
-Doza recomandată de Candesartan Atb este de 8 mg, o dată pe zi. Medicul dumneavoastră poate crește această doză la 16 mg, o dată pe zi și apoi până la 32 mg, o dată pe zi, în funcție de răspunsul tensiunii arteriale.
-La un exemplu de probleme, cum sunt cei cu probleme la nivelul ficatului, la nivelul rinichilor sau cei care au pierdut recent lichide din organism, prin vărsături sau diare sau prin utilizarea de comprimate administrate pentru eliminarea apei, medicul po dozial prescrie inițial. mai mică.
-Unii pot de rasă neagră să prezinte un redus la acest tip de medicamente, când se administrează singuri și aceștia pot avea nevoie de o doză mai mare.
Utilizarea copiilor și adolescenților cu hipertensiune arterială
Copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani:
Doza inițială recomandată este de 4 mg candesartan o dată pe zi. Pentru copiii cu greutatea <50 kg: în cazul unor persoane care să aibă o tensiune arterială nu este controlată adecvată, medicul dumneavoastră poate decide ca să fie crescută până la maximum 8, o dată pe zi. Pentru copiii cu greutatea ≥ 50 kg: în cazul unor oameni ai tensiunii arteriale nu este controlată adecvat, medicul poate decide ca doza să fie crescută la 8 mg, o dată pe zi și apoi peo la dat 16 mg, dată pe zi șzii. apoi la dat.
Insuficienta cardiaca la adulti
-Doza inițială recomandată de candesartan este de 4 mg, o dată pe zi. Medicul dumneavoastră vă poate crește doza prin dublarea dozei la intervalul de cel puțin 2 săptămâni, până la 32 mg, o dată pe zi. Acest medicament poate fi luat împreună cu alte medicamente pentru insuficiență cardiacă și medicul dumneavoastră vă decide acest tratament este potrivit pentru dumneavoastră. Posibilitate de reacție adversă
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacții adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Întrerupeți administrarea de candesartan și solicitați ajutor medical imediat dacă prezentați oricare dintre următoarele reacții alergice: • dificultăți în respirație, cu sau fără umflarea feței, buzelor, limbii și / sau gâtului • umflarea feței, buzelor, limbii și / sau gâtului, care pot provoca. dificultăţi la înghiţire • mâncărime severă a pielii (cu băşici).
Candesartan poate provoca o reducere a numărului de globule albe din sânge. Rezistența dumneavoastră la infecții poate fi scăzută și poate observa oboseală, infecție sau febră. Dacă se întâmplă acest lucru, adresați-vă medicului dumneavoastră. Medicul dumneavoastră poate să vă facă ocazional analize de sânge pentru a verifica dacă acest medicament are vreun efect asupra sângelui dumneavoastră (agranulocitoză).
Alte posibilități adverse de răspuns, inclusiv:
frecvente
• Senzaţie de ameţeală/rotire.
• Durere de cap.
• Infecție respiratorie.
• Tensiune arterială mică. Aceasta vă poate face să vă simțiți slăbit sau ametit.
• Modificari ale rezultatelor analizelor de sânge:
- creșterea cantității de potasiu din sângele dumneavoastră, în special dacă aveți probleme cu rinichii sau insuficiență cardiacă. Dacă este severă poate observa oboseală, slăbiciune, ritm neregulat al inimii sau furnicături și amorțeli.
• Efecte asupra modului în care funcționează rinichii dumneavoastră, în special dacă aveți probleme cu rinichii sau insuficiență cardiacă. În cazuri foarte rare, poate apărea insuficientă renală.
Foarte rare
• Umflarea feţei, buzelor, limbii şi/sau gâtului.
• Scădere a celulelor roşii sau albe din sânge. observa oboseală, infection sau febră.
• Erupție trecătoare pe piele, erupție nodulară (urticarie).
• Mâncarime.
• Durere de spate, dureri articulare si musculare.
• Modificări ale modului în care funcționează ficatul dumneavoastră, inclusiv inflamarea ficatului (hepatită). puteți observa oboseală, îngălbenirea pielii și a albului ochilor și simptome asemănătoare gripei.
• Greata.
• Modificări ale rezultatelor analizelor de sânge: - cantitatea scăzută de sodiu în sânge. Dacă achasta este severă poate observa oboseală, lips de energie sau crampe musculare.
• Tuse.
Numele acestui medicament este Candesartan Atb. Substanta activă este candesartan cilexetil. Acesta face parte din grupul de medicamente denumite antagonişti ai receptorului angiotensinei II. Acţionează prin relaxarea şi lărgirea vaselor dumneavoastră de sânge. Acest lucru ajută la scaderea tensiunii arteriale. De asemenea, face mai usoară sarcina inimii dumneavoastră de a pompa sângele către toate părțile corpului dumneavoastră. Acest medicament este utilizat pentru:
-tratarea tensiunii arteriale mari (hipertensiune arterială) la copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani.
-tratarea copiilor adulți cu insuficiență cardiacă cu funcție afectată a mușchiului cardiac, când nu pot fi utilizați inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA), sau suplimentar inhibitorilor ECA când simptomele persistă în ciuda tratamentului și când nu pot fi utilizați antagonişti ai receptorilor de mineralocorticoizi (ARM). Inhibitorii ECA și ARM sunt medicamente pentru tratarea insuficienței cardiace. Cum să utilizaţi Candesartan Atb
Utilizați întotdeauna acest medicament exact așa cum va spus medicul sau farmacistul. Discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteți sigur.
Este important să luați Candesartan Atb în fiecare zi.
fiecare lua Candesartan Atb cu sau fara alimente.
Înghiţiţi comprimatul cu un pahar cu apă.
Încercați să vă comprimați să luați oră, în fiecare dată. Acest lucru vă va ajuta să ţineţi minte să îl luaţi.
Hipertensiune arterială
-Doza recomandată de Candesartan Atb este de 8 mg, o dată pe zi. Medicul dumneavoastră poate crește această doză la 16 mg, o dată pe zi și apoi până la 32 mg, o dată pe zi, în funcție de răspunsul tensiunii arteriale.
-La un exemplu de probleme, cum sunt cei cu probleme la nivelul ficatului, la nivelul rinichilor sau cei care au pierdut recent lichide din organism, prin vărsături sau diare sau prin utilizarea de comprimate administrate pentru eliminarea apei, medicul po dozial prescrie inițial. mai mică.
-Unii pot de rasă neagră să prezinte un redus la acest tip de medicamente, când se administrează singuri și aceștia pot avea nevoie de o doză mai mare.
Utilizarea copiilor și adolescenților cu hipertensiune arterială
Copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani:
Doza inițială recomandată este de 4 mg candesartan o dată pe zi. Pentru copiii cu greutatea <50 kg: în cazul unor persoane care să aibă o tensiune arterială nu este controlată adecvată, medicul dumneavoastră poate decide ca să fie crescută până la maximum 8, o dată pe zi. Pentru copiii cu greutatea ≥ 50 kg: în cazul unor oameni ai tensiunii arteriale nu este controlată adecvat, medicul poate decide ca doza să fie crescută la 8 mg, o dată pe zi și apoi peo la dat 16 mg, dată pe zi șzii. apoi la dat.
Insuficienta cardiaca la adulti
-Doza inițială recomandată de candesartan este de 4 mg, o dată pe zi. Medicul dumneavoastră vă poate crește doza prin dublarea dozei la intervalul de cel puțin 2 săptămâni, până la 32 mg, o dată pe zi. Acest medicament poate fi luat împreună cu alte medicamente pentru insuficiență cardiacă și medicul dumneavoastră vă decide acest tratament este potrivit pentru dumneavoastră. Posibilitate de reacție adversă
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacții adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Întrerupeți administrarea de candesartan și solicitați ajutor medical imediat dacă prezentați oricare dintre următoarele reacții alergice: • dificultăți în respirație, cu sau fără umflarea feței, buzelor, limbii și / sau gâtului • umflarea feței, buzelor, limbii și / sau gâtului, care pot provoca. dificultăţi la înghiţire • mâncărime severă a pielii (cu băşici).
Candesartan poate provoca o reducere a numărului de globule albe din sânge. Rezistența dumneavoastră la infecții poate fi scăzută și poate observa oboseală, infecție sau febră. Dacă se întâmplă acest lucru, adresați-vă medicului dumneavoastră. Medicul dumneavoastră poate să vă facă ocazional analize de sânge pentru a verifica dacă acest medicament are vreun efect asupra sângelui dumneavoastră (agranulocitoză).
Alte posibilități adverse de răspuns, inclusiv:
frecvente
• Senzaţie de ameţeală/rotire.
• Durere de cap.
• Infecție respiratorie.
• Tensiune arterială mică. Aceasta vă poate face să vă simțiți slăbit sau ametit.
• Modificari ale rezultatelor analizelor de sânge:
- creșterea cantității de potasiu din sângele dumneavoastră, în special dacă aveți probleme cu rinichii sau insuficiență cardiacă. Dacă este severă poate observa oboseală, slăbiciune, ritm neregulat al inimii sau furnicături și amorțeli.
• Efecte asupra modului în care funcționează rinichii dumneavoastră, în special dacă aveți probleme cu rinichii sau insuficiență cardiacă. În cazuri foarte rare, poate apărea insuficientă renală.
Foarte rare
• Umflarea feţei, buzelor, limbii şi/sau gâtului.
• Scădere a celulelor roşii sau albe din sânge. observa oboseală, infection sau febră.
• Erupție trecătoare pe piele, erupție nodulară (urticarie).
• Mâncarime.
• Durere de spate, dureri articulare si musculare.
• Modificări ale modului în care funcționează ficatul dumneavoastră, inclusiv inflamarea ficatului (hepatită). puteți observa oboseală, îngălbenirea pielii și a albului ochilor și simptome asemănătoare gripei.
• Greata.
• Modificări ale rezultatelor analizelor de sânge: - cantitatea scăzută de sodiu în sânge. Dacă achasta este severă poate observa oboseală, lips de energie sau crampe musculare.
• Tuse.
Ce este Ebrantil şi pentru ce se utilizează?
Urapidilul, substanța activă din Ebrantil, este un antihipertensiv din grupul blocantelor receptorilor
angiotensinici. Pe de o parte, acesta reduce rezistența vasculară generală (datorită acțiunii de
blocare a alfa-adrenoreceptorilor), dilatând, astfel vasele periferice și reducând tensiunea arterială.
Pe de altă parte, previne reacția corespunzătoare (creșterea frecvenței cardiace) a sistemului nervos
vegetativ. Astfel, frecvența contracțiilor inimii rămâne în esență stabilă.
Indicații pentru utilizare:
- Criză hipertensivă (tulburarea bruscă a reglării tensiunii arteriale cu valori ale tensiunii arteriale
crescute peste 230/120 mm col. Hg).
- Boală hipertensivă severă şi foarte severă, de asemenea, hipertensiune arterială rezistentă la
tratament.
- Scăderea controlată a tensiunii arteriale în timpul sau după intervenţie chirurgicală, datorită
tensiunii arteriale crescute sau crizelor vasculare.
Cum trebuie utilizat Ebrantil?
Administrarea trebuie efectuată cu participarea medicului.
Ebrantil în fiole este utilizat intravenos sub formă de injecție sau perfuzie (cu soluție salină sau
soluție glucoză 5% sau 10%) la pacienții aflați în poziție decubit dorsal.
Durata maximă a administrării medicamentului este 7 zile.
Doza recomandată este:
Criză hipertensivă severă și foarte severă și forme refractare de hipertensiune:
Injecție intravenoasă în bolus:
10-50 mg urapidil este injectat intravenos lent, sub controlul permanent al tensiunii arteriale a
sângelui. Pe parcursul câtorva (2-5) minute după injecție se observă scăderea tensiunii arteriale. În
funcție de efectul clinic, este posibilă perfuzia recurentă a medicamentului.
Perfuzie intravenoasă cu picătura sau perfuzie continuă cu ajutorul perfuzorului:
250 mg urapidil (=10 fiole Erbantyl 25 mg) se adaugă la 500 ml soluție perfuzabilă compatibilă
(de ex. soluție izotonică salină sau soluție glucoză 5% sau 10%).
Dacă se utilizează un perfuzor pentru perfuzia dozei de întreținere, 100 mg de urapidil (= 4 fiole
Ebrantil 25 mg) se injectează în seringa perfuzorului și se diluează pana la un volum de 50 ml cu
soluție perfuzabilă compatibilă (vezi mai sus).
Rata maximă a perfuziei - 4 mg per 1 ml de soluție perfuzabilă (= 8 fiole Ebrantil 25 mg în 50 ml
de soluție perfuzabilă).
4
Viteza de administrare:
Viteza de perfuzare prin picurare depinde de răspunsul individual al tensiunii arteriale.
Viteza inițială recomandată - 2 mg/min.
[Aceasta este 250 mg (= 50 ml) Ebrantil + 500 ml soluție perfuzabilă (1 mg = 2,2 ml).
Sau 100 mg (= 20 ml) Ebrantil + 30 ml soluție perfuzabilă în seringa de 50 ml a perfuzorului (1
mg = 0,5 ml)].
Gradul de reducere a tensiunii arteriale este determinat de doza perfuzată în primele 15
minute. Ulterior, tensiunea arterială stabilită poate fi menținută cu doze mult mai mici.
Doza de întreținere: în medie 9 mg/oră.
Care sunt reacţiile adverse posibile?
Similar cu toate medicamentele, acest medicament poate provoca, de asemenea, reacții adverse,
care cu toate acestea, nu apar în mod necesar la toți pacienții.
Pentru a evalua reacțiile adverse sunt utilizate următoarele frecvențe:
Foarte frecvente: pot afecta mai mult de 1 din 10 pacienți
Frecvente: pot afecta până la 1 din 10 pacienți
Mai puțin frecvente: pot afecta până la 1 la 100 de pacienți
Rare: pot afecta până la 1 la 1000 de pacienți
Foarte rare: pot afecta până la 1 la 10 000 de pacienți
Cu frecvență necunoscută: frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile
Din cauza reducerii tensiunii arteriale, în special la începutul tratamentului, următoarele reacții
adverse - majoritatea temporare - pot apărea:
• frecvente
amețeli, dureri de cap, greață.
• mai puțin frecvente
palpitații, încetinirea sau accelerarea frecvenței contracțiilor inimii, aritmie, greață, vărsături,
diaree, uscăciune a gurii, scăderea tensiunii arteriale la schimbarea poziției (tulburare ortostatică),
oboseală, insomnie, transpirație crescută.
6
• rare
rinită, reacții alergice, cum ar fi mâncărime, roșeață, senzație de căldură și erupții cutanate, erecție
constantă (priapism), umflare alergică, dureroasă a pielii și mucoaselor, în special în regiunea feței,
urticarie.
• foarte rare
agitație, urinare crescută, creșterea incidenței incontinenței urinare, scăderea numărului de
trombocite. https://bit.ly/3rn1WF0
Urapidilul, substanța activă din Ebrantil, este un antihipertensiv din grupul blocantelor receptorilor
angiotensinici. Pe de o parte, acesta reduce rezistența vasculară generală (datorită acțiunii de
blocare a alfa-adrenoreceptorilor), dilatând, astfel vasele periferice și reducând tensiunea arterială.
Pe de altă parte, previne reacția corespunzătoare (creșterea frecvenței cardiace) a sistemului nervos
vegetativ. Astfel, frecvența contracțiilor inimii rămâne în esență stabilă.
Indicații pentru utilizare:
- Criză hipertensivă (tulburarea bruscă a reglării tensiunii arteriale cu valori ale tensiunii arteriale
crescute peste 230/120 mm col. Hg).
- Boală hipertensivă severă şi foarte severă, de asemenea, hipertensiune arterială rezistentă la
tratament.
- Scăderea controlată a tensiunii arteriale în timpul sau după intervenţie chirurgicală, datorită
tensiunii arteriale crescute sau crizelor vasculare.
Cum trebuie utilizat Ebrantil?
Administrarea trebuie efectuată cu participarea medicului.
Ebrantil în fiole este utilizat intravenos sub formă de injecție sau perfuzie (cu soluție salină sau
soluție glucoză 5% sau 10%) la pacienții aflați în poziție decubit dorsal.
Durata maximă a administrării medicamentului este 7 zile.
Doza recomandată este:
Criză hipertensivă severă și foarte severă și forme refractare de hipertensiune:
Injecție intravenoasă în bolus:
10-50 mg urapidil este injectat intravenos lent, sub controlul permanent al tensiunii arteriale a
sângelui. Pe parcursul câtorva (2-5) minute după injecție se observă scăderea tensiunii arteriale. În
funcție de efectul clinic, este posibilă perfuzia recurentă a medicamentului.
Perfuzie intravenoasă cu picătura sau perfuzie continuă cu ajutorul perfuzorului:
250 mg urapidil (=10 fiole Erbantyl 25 mg) se adaugă la 500 ml soluție perfuzabilă compatibilă
(de ex. soluție izotonică salină sau soluție glucoză 5% sau 10%).
Dacă se utilizează un perfuzor pentru perfuzia dozei de întreținere, 100 mg de urapidil (= 4 fiole
Ebrantil 25 mg) se injectează în seringa perfuzorului și se diluează pana la un volum de 50 ml cu
soluție perfuzabilă compatibilă (vezi mai sus).
Rata maximă a perfuziei - 4 mg per 1 ml de soluție perfuzabilă (= 8 fiole Ebrantil 25 mg în 50 ml
de soluție perfuzabilă).
4
Viteza de administrare:
Viteza de perfuzare prin picurare depinde de răspunsul individual al tensiunii arteriale.
Viteza inițială recomandată - 2 mg/min.
[Aceasta este 250 mg (= 50 ml) Ebrantil + 500 ml soluție perfuzabilă (1 mg = 2,2 ml).
Sau 100 mg (= 20 ml) Ebrantil + 30 ml soluție perfuzabilă în seringa de 50 ml a perfuzorului (1
mg = 0,5 ml)].
Gradul de reducere a tensiunii arteriale este determinat de doza perfuzată în primele 15
minute. Ulterior, tensiunea arterială stabilită poate fi menținută cu doze mult mai mici.
Doza de întreținere: în medie 9 mg/oră.
Care sunt reacţiile adverse posibile?
Similar cu toate medicamentele, acest medicament poate provoca, de asemenea, reacții adverse,
care cu toate acestea, nu apar în mod necesar la toți pacienții.
Pentru a evalua reacțiile adverse sunt utilizate următoarele frecvențe:
Foarte frecvente: pot afecta mai mult de 1 din 10 pacienți
Frecvente: pot afecta până la 1 din 10 pacienți
Mai puțin frecvente: pot afecta până la 1 la 100 de pacienți
Rare: pot afecta până la 1 la 1000 de pacienți
Foarte rare: pot afecta până la 1 la 10 000 de pacienți
Cu frecvență necunoscută: frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile
Din cauza reducerii tensiunii arteriale, în special la începutul tratamentului, următoarele reacții
adverse - majoritatea temporare - pot apărea:
• frecvente
amețeli, dureri de cap, greață.
• mai puțin frecvente
palpitații, încetinirea sau accelerarea frecvenței contracțiilor inimii, aritmie, greață, vărsături,
diaree, uscăciune a gurii, scăderea tensiunii arteriale la schimbarea poziției (tulburare ortostatică),
oboseală, insomnie, transpirație crescută.
6
• rare
rinită, reacții alergice, cum ar fi mâncărime, roșeață, senzație de căldură și erupții cutanate, erecție
constantă (priapism), umflare alergică, dureroasă a pielii și mucoaselor, în special în regiunea feței,
urticarie.
• foarte rare
agitație, urinare crescută, creșterea incidenței incontinenței urinare, scăderea numărului de
trombocite. https://bit.ly/3rn1WF0
Lisinopril face parte din grupul medicamentelor cunoscute sub denumirea de produse active pe sistemul
renină-angiotensină-aldosteron; inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (IECA).
În mod normal, enzima de conversie a angiotensinei (ECA) produce angiotensină II, care controlează în mod
natural presiunea sanguină. Angiotensina II are două acţiuni: contractă vasele sanguine şi reduce producerea
de urină de către rinichi. Ambele acţiuni au darul de a creşte tensiunea arterială. Din moment ce lisinoprilul
blochează ECA, reduce astfel producţia de angiotensină II. Vasele sanguine se relaxează şi rinichii produc mai multă urină. Astfel, determină scăderea tensiunii arteriale.
Reducându-se tensiunea arterială, înseamnă că inima nu mai trebuie să muncească din greu pentru a pompa sângele în organism. De aceea, IECA sunt folosiţi pentru a îmbunătăţi simptomele insuficienţei cardiace şi pentru a creşte supravieţuirea în urma unui infarct miocardic.
Utilizaţi Lisinopril, doar cu recomandarea medicului, în caz de:
-creştere a tensiunii arteriale cauzată de compresia sau blocarea unei artere care aduce sânge la rinichi (hipertensiune renovasculară) sau creştere a tensiunii arteriale fără o cauză evidentă (hipertensiune esenţială);
-insuficienţă cardiacă;
-infarct miocardic acut, îmbunătăţind supravieţuirea;
-la pacienţi cu afectarea funcţiei renale în stadiu incipient din cauza diabetului zaharat. Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată este de 10-40 mg pe zi.
Lisinopril poate fi luat înainte sau după masă, cu un pahar de apă.
Luaţi Lisinopril într-o singură doză pe zi, în fiecare zi. Acest lucru vă ajută la menţinerea eficacităţii
tratamentului.
Mergeţi la medic înainte de terminarea comprimatelor, deoarece poate fi necesară continuarea tratamentului.
Nu întrerupeţi tratamentul cu Lisinopril înainte de a întreba medicul. Dacă întrerupeţi medicaţia brusc,
starea dumneavoastră se poate înrăutăţi. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Reacţiile adverse au fost clasificate în ordinea frecvenţei lor astfel:
Foarte frecvente: pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane.
Frecvente: pot afecta până la 1 din 10 persoane.
Mai puţin frecvente: pot afecta până la 1 din 100 persoane.
Rare: pot afecta până la 1 din 1000 persoane
Foarte rare: pot afecta până la 1 din 10000 persoane.
Cu frecvenţă necunoscută: frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile.
renină-angiotensină-aldosteron; inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (IECA).
În mod normal, enzima de conversie a angiotensinei (ECA) produce angiotensină II, care controlează în mod
natural presiunea sanguină. Angiotensina II are două acţiuni: contractă vasele sanguine şi reduce producerea
de urină de către rinichi. Ambele acţiuni au darul de a creşte tensiunea arterială. Din moment ce lisinoprilul
blochează ECA, reduce astfel producţia de angiotensină II. Vasele sanguine se relaxează şi rinichii produc mai multă urină. Astfel, determină scăderea tensiunii arteriale.
Reducându-se tensiunea arterială, înseamnă că inima nu mai trebuie să muncească din greu pentru a pompa sângele în organism. De aceea, IECA sunt folosiţi pentru a îmbunătăţi simptomele insuficienţei cardiace şi pentru a creşte supravieţuirea în urma unui infarct miocardic.
Utilizaţi Lisinopril, doar cu recomandarea medicului, în caz de:
-creştere a tensiunii arteriale cauzată de compresia sau blocarea unei artere care aduce sânge la rinichi (hipertensiune renovasculară) sau creştere a tensiunii arteriale fără o cauză evidentă (hipertensiune esenţială);
-insuficienţă cardiacă;
-infarct miocardic acut, îmbunătăţind supravieţuirea;
-la pacienţi cu afectarea funcţiei renale în stadiu incipient din cauza diabetului zaharat. Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată este de 10-40 mg pe zi.
Lisinopril poate fi luat înainte sau după masă, cu un pahar de apă.
Luaţi Lisinopril într-o singură doză pe zi, în fiecare zi. Acest lucru vă ajută la menţinerea eficacităţii
tratamentului.
Mergeţi la medic înainte de terminarea comprimatelor, deoarece poate fi necesară continuarea tratamentului.
Nu întrerupeţi tratamentul cu Lisinopril înainte de a întreba medicul. Dacă întrerupeţi medicaţia brusc,
starea dumneavoastră se poate înrăutăţi. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Reacţiile adverse au fost clasificate în ordinea frecvenţei lor astfel:
Foarte frecvente: pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane.
Frecvente: pot afecta până la 1 din 10 persoane.
Mai puţin frecvente: pot afecta până la 1 din 100 persoane.
Rare: pot afecta până la 1 din 1000 persoane
Foarte rare: pot afecta până la 1 din 10000 persoane.
Cu frecvenţă necunoscută: frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile.
Rețetă medicală
Ce este Ekvamer şi pentru ce se utilizează
Ekvamer conține trei substanțe active diferite lisinopril, amlodipină și rosuvastatină.
Lisinoprilul și amlodipina sunt utilizate pentru tratamentul hipertensiunii arteriale (tensiune arterială crescută). Lisinoprilul aparține unui grup de medicamente numite inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA), iar amlodipina aparține unui grup de medicamente numite blocante ale canalelor de calciu.
Rosuvastatina inhibă biosinteza colesterolului; aparține unui grup de medicamente numite statine.
Prin efectul său, nivelul scăzut al lipoproteinei sau LDL colesterolului, care poate deteriora peretele vaselor, este scăzut, iar nivelul așa numitei lipoproteine de înaltă densitate sau colesterol HDL, care protejează peretele vaselor, este crescută în sânge. În plus, rosuvastatina scade, de asemenea, nivelurile așa-numitelor trigliceride din sânge, care pot deteriora peretele vaselor în concentrație ridicată.
Ekvamer este utilizat pentru tratamentul hipertensiunii arteriale (tensiune arterială mărită) la pacienții adulți care au și un nivel ridicat de colesterol. Aceasta înseamnă că aceștia sunt expuși unui risc de infarct miocardic sau accident vascular cerebral.
S-ar putea să nu aveți simptome de la nivelul prea ridicat al tensiunii arteriale sau al colesterolului, dar poate crește riscul anumitor complicații (cum ar fi accident vascular cerebral sau infarct miocardic), dacă nu luați medicamentele în mod regulat.
Dacă ați fost sfătuit să luați o statină, deoarece schimbarea dietei și exercitarea mai multor exerciții nu au fost suficiente pentru a corecta nivelul de colesterol.
Sau ați fost sfătuit să luați o statină, deoarece aveți și alți factori care cresc riscul de a avea un atac de cord, accident vascular cerebral sau probleme de sănătate conexe. Cum să utilizaţi Ekvamer
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Ekvamer nu este destinat terapiei inițiale.
Dacă ajustarea dozei pentru oricare dintre componente devine necesară din orice motiv (de exemplu, comorbiditatea nou diagnosticată, interacțiunea medicamentului etc. ), medicul dumneavoastră va înlocui tratamentul cu componentele individuale pentru titrarea dozei.
Doza recomandată este o capsulă de Ekvamer pe zi.
Dacă aveți impresia că efectul lui Ekvamer este prea puternic sau prea slab, discutați cu medicul dumneavoastră.
Utilizarea la copii şi adolescenţi
Din cauza lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea, Ekvamer nu trebuie administrat la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani.
Pacienţi cu insuficienţă hepatică
O boală a ficatului poate influenţa nivelul amlodipinei în sânge. În acest caz, medicul dumneavoastră vă va recomanda să efectuaţi control medical mai frecvent.
Pacienţi cu insuficienţă renală
În timpul tratamentului cu Ekvamer, controlul dumneavoastră medical periodic va include monitorizarea frecventă a funcţiei rinichilor şi a concentraţiilor potasiului şi sodiului în sânge. În cazul agravării funcţiei renale, tratamentul cu Ekvamer va fi întrerupt şi va fi înlocuit cu componentele sale, în doze ajustate corespunzător.
Cum să luați Ekvamer
Ekvamer poate fi administrat cu sau fără alimente. Înghițiți capsula întregă cu apă. Trebuie să vă luați capsula în același timp în fiecare zi.
Controale normale de colesterol
Este important să mergeți la medicul dumneavoastră pentru a verifica colesterolul regulat, pentru a vă asigura că colesterolul a atins și rămâne la nivelul normal.
Medicul dumneavoastră poate decide să vă măriți doza, astfel încât să luați cantitatea de rosuvastatină potrivită pentru dumneavoastră.
De ce este important să continuați să luați Ekvamer
Trebuie să continuați să luați Ekvamer, chiar dacă aveți tensiunea arterială și colesterolul la nivelul normal, deoarece împiedică tensiunea arterială și nivelul de colesterol să reapară din nou. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Într-un studiu clinic cu combinația de lisinopril și amlodipină au fost reacții adverse frecvente, ca: dureri de cap, tuse, amețeli, palpitații (bătăi cardiace mai rapide sau neregulate) și prurit.
La utilizarea Ekvamer pot apărea reacţii alergice (de hipersensibilitate).
Trebuie să întrerupeţi imediat tratamentul cu Ekvamer şi să solicitaţi asistenţă medicală dacă apare oricare dintre următoarele simptome ale unui angioedem:
₋ dificultăţi de respiraţie, însoţite sau nu de umflarea feţei, buzelor, limbii şi/sau gâtului.
₋ umflarea feţei, buzelor, limbii şi/sau gâtului care pot duce la dificultăţi la înghiţire.
₋ mâncărimi severe ale pielii (însoţite de erupţie).
De asemenea, încetați să luați Ekvamer și discutați imediat cu medicul dumneavoastră dacă aveți oarecare dureri sau dureri la nivelul mușchilor, care durează mai mult decât s-ar putea aștepta. Simptomele musculare sunt mai frecvente la copii și adolescenți decât la adulți. Ca și în cazul altor medicamente care scad colesterolul (statine), un număr foarte mic de persoane au prezentat efecte neplăcute asupra mușchilor și, rareori, acestea au devenit o potențială leziune a mușchilor, cunoscută sub numele de rabdomioliză.
Ekvamer conține trei substanțe active diferite lisinopril, amlodipină și rosuvastatină.
Lisinoprilul și amlodipina sunt utilizate pentru tratamentul hipertensiunii arteriale (tensiune arterială crescută). Lisinoprilul aparține unui grup de medicamente numite inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA), iar amlodipina aparține unui grup de medicamente numite blocante ale canalelor de calciu.
Rosuvastatina inhibă biosinteza colesterolului; aparține unui grup de medicamente numite statine.
Prin efectul său, nivelul scăzut al lipoproteinei sau LDL colesterolului, care poate deteriora peretele vaselor, este scăzut, iar nivelul așa numitei lipoproteine de înaltă densitate sau colesterol HDL, care protejează peretele vaselor, este crescută în sânge. În plus, rosuvastatina scade, de asemenea, nivelurile așa-numitelor trigliceride din sânge, care pot deteriora peretele vaselor în concentrație ridicată.
Ekvamer este utilizat pentru tratamentul hipertensiunii arteriale (tensiune arterială mărită) la pacienții adulți care au și un nivel ridicat de colesterol. Aceasta înseamnă că aceștia sunt expuși unui risc de infarct miocardic sau accident vascular cerebral.
S-ar putea să nu aveți simptome de la nivelul prea ridicat al tensiunii arteriale sau al colesterolului, dar poate crește riscul anumitor complicații (cum ar fi accident vascular cerebral sau infarct miocardic), dacă nu luați medicamentele în mod regulat.
Dacă ați fost sfătuit să luați o statină, deoarece schimbarea dietei și exercitarea mai multor exerciții nu au fost suficiente pentru a corecta nivelul de colesterol.
Sau ați fost sfătuit să luați o statină, deoarece aveți și alți factori care cresc riscul de a avea un atac de cord, accident vascular cerebral sau probleme de sănătate conexe. Cum să utilizaţi Ekvamer
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Ekvamer nu este destinat terapiei inițiale.
Dacă ajustarea dozei pentru oricare dintre componente devine necesară din orice motiv (de exemplu, comorbiditatea nou diagnosticată, interacțiunea medicamentului etc. ), medicul dumneavoastră va înlocui tratamentul cu componentele individuale pentru titrarea dozei.
Doza recomandată este o capsulă de Ekvamer pe zi.
Dacă aveți impresia că efectul lui Ekvamer este prea puternic sau prea slab, discutați cu medicul dumneavoastră.
Utilizarea la copii şi adolescenţi
Din cauza lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea, Ekvamer nu trebuie administrat la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani.
Pacienţi cu insuficienţă hepatică
O boală a ficatului poate influenţa nivelul amlodipinei în sânge. În acest caz, medicul dumneavoastră vă va recomanda să efectuaţi control medical mai frecvent.
Pacienţi cu insuficienţă renală
În timpul tratamentului cu Ekvamer, controlul dumneavoastră medical periodic va include monitorizarea frecventă a funcţiei rinichilor şi a concentraţiilor potasiului şi sodiului în sânge. În cazul agravării funcţiei renale, tratamentul cu Ekvamer va fi întrerupt şi va fi înlocuit cu componentele sale, în doze ajustate corespunzător.
Cum să luați Ekvamer
Ekvamer poate fi administrat cu sau fără alimente. Înghițiți capsula întregă cu apă. Trebuie să vă luați capsula în același timp în fiecare zi.
Controale normale de colesterol
Este important să mergeți la medicul dumneavoastră pentru a verifica colesterolul regulat, pentru a vă asigura că colesterolul a atins și rămâne la nivelul normal.
Medicul dumneavoastră poate decide să vă măriți doza, astfel încât să luați cantitatea de rosuvastatină potrivită pentru dumneavoastră.
De ce este important să continuați să luați Ekvamer
Trebuie să continuați să luați Ekvamer, chiar dacă aveți tensiunea arterială și colesterolul la nivelul normal, deoarece împiedică tensiunea arterială și nivelul de colesterol să reapară din nou. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Într-un studiu clinic cu combinația de lisinopril și amlodipină au fost reacții adverse frecvente, ca: dureri de cap, tuse, amețeli, palpitații (bătăi cardiace mai rapide sau neregulate) și prurit.
La utilizarea Ekvamer pot apărea reacţii alergice (de hipersensibilitate).
Trebuie să întrerupeţi imediat tratamentul cu Ekvamer şi să solicitaţi asistenţă medicală dacă apare oricare dintre următoarele simptome ale unui angioedem:
₋ dificultăţi de respiraţie, însoţite sau nu de umflarea feţei, buzelor, limbii şi/sau gâtului.
₋ umflarea feţei, buzelor, limbii şi/sau gâtului care pot duce la dificultăţi la înghiţire.
₋ mâncărimi severe ale pielii (însoţite de erupţie).
De asemenea, încetați să luați Ekvamer și discutați imediat cu medicul dumneavoastră dacă aveți oarecare dureri sau dureri la nivelul mușchilor, care durează mai mult decât s-ar putea aștepta. Simptomele musculare sunt mai frecvente la copii și adolescenți decât la adulți. Ca și în cazul altor medicamente care scad colesterolul (statine), un număr foarte mic de persoane au prezentat efecte neplăcute asupra mușchilor și, rareori, acestea au devenit o potențială leziune a mușchilor, cunoscută sub numele de rabdomioliză.
Ce este Hartil Amlo şi pentru ce se utilizează
Hartil Amlo conţine două substanţe active numite ramipril şi amlodipină.
Ramiprilul face parte din grupa de medicamente numită inhibitori ai ECA (inhibitori ai enzimei de
conversie a angiotensinei), în timp ce amlodipina face parte din grupa de medicamente numită
antagonişti de calciu.
Ramipril acţionează prin:
Scăderea producerii de substanţe care cresc tensiunea arterială de către organismul
dumneavoastră
Relaxarea şi dilatarea vaselor de sânge
Micşorarea efortului inimii de pompare a sângelui în organism.
Amlodipina acţionează prin:
• Relaxarea vaselor de sânge astfel sângele circulặ prin vasele de sânge mai uşor.
Hartil Amlo poate fi utilizat în tratamentul tensiunii arteriale mari (hipertensiune arterială) la
pacienţii a căror tensiune arterială nu este controlată corespunzător prin administrarea asociată de
ramipril şi amlodipină, la aceleaşi doze ca şi în combinaţie în doză fixă, dar sub formă de
comprimate separate. Cum să luaţi Hartil Amlo
Luaţi întotdeauna acest preparat exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Dacă nu sunteţi
sigur trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.
Regimul de dozare
- Doza obişnuită este de 1 capsulă, având concentraţia stabilită de medicul dumneavoastră
- În funcţie de efectele acestui medicament, medicul dumneavoastră vă poate modifica doza
- Doza maximă este de o capsulă cu concentraţia de 10 mg /10 mg, o dată pe zi
Grupe speciale de pacienţi
Poate fi necesară modificarea dozelor în cazul afecţiunilor ficatului şi rinichilor.
Vârstnici
Medicul dumneavoastră va reduce dozele administrate la începutul tratamentului şi va modifica
ulterior aceste doze într-un ritm mai lent.
La pacienţii foarte în vârstă sau la cei cu dizabilităţi nu este recomandată administrarea capsulelor
de Hartil Amlo .
Utilizare la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
Hartil Amlo nu este recomandat pentru administrare la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani, din
cauza lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea.
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră dacă aveţi impresia că efectul terapeutic al acestui
medicament este prea slab sau prea puternic.
Este important să luaţi capsulele în mod constant. Mergeţi la medicul dumneavoastră înainte de
terminarea capsulelor.
Mod de administrare
- Luaţi acest medicament pe cale orală, în acelaşi moment al zilei, în fiecare zi, înainte sau după
masă.
- Înghiţiţi capsula întreagă cu o cantitate de lichid.
- Nu sfărâmaţi şi nu mestecaţi capsulele.
- Nu luaţi Hartil Amlo cu suc de grepfrut. Reacţii adverse posibile
Ca şi alte medicamentele, acest preparat poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Încetaţi să utilizaţi Hartil Amlo şi contactaţi-l pe medicul dumneavoastră dacă prezentaţi una
dintre următoarele reacţii adverse - puteţi avea nevoie urgentă de tratament medical:
- Umflarea feţei, buzelor sau gâtului ceea ce poate determina probleme la înghiţire sau la
respiraţie precum şi mâncărimi şi erupţii trecătoare pe piele. Acestea pot fi simptomele unei
reacţii alergice grave la Hartil Amlo.
- Reacţii severe la nivelul pielii cum sunt erupţiile trecătoare pe piele, ulceraţii ale mucoasei
bucale, înrăutăţirea unei afecţiuni pre-existente a pielii, înroşire, apariţie a unor pustule sau
exfolierea pielii (cum sunt sindromul Stevens-Johnson, necroliza toxică epidermică sau eritem
polimorf).
Spuneţi imediat medicului dumneavoastră dacă prezentaţi:
- Bătăi rapide ale inimii, bătăi neregulate sau puternice ale inimii (palpitaţii), dureri în piept,
senzaţie de apăsare în piept sau probleme mai grave care includ infarct miocardic şi accident
vascular cerebral.
- Scurtarea respiraţiei sau tuse. Acestea pot fi simptome ale unor probleme la nivelul plămânilor.
- Apariţie a vânătăilor mai uşor decât în mod normal, sângerări cu durată mai lungă decât normal,
alte simptome de sângerare (cum este sângerarea gingiilor), puncte purpurii, umflături la nivelul
pielii sau infecţii apărute mai uşor decât în mod normal, gât inflamat şi febră, stare de oboseală,
stare de leşin, ameţeli sau paloare a pielii. Acestea pot fi semne ale unor probleme ale sângelui
sau ale măduvei osoase.
- Dureri severe de stomac care pot ajunge până în spate. Acesta poate fi un semn de inflamarea
pancreasului (pancreatită).
- Febră, frisoane, oboseală, pierderea poftei de mâncare, dureri de stomac, senzaţie de rău,
îngălbenirea pielii sau albului ochilor (icter). Acestea pot fi semnele unor probleme hepatice,
cum sunt inflamarea ficatului (hepatita) sau deteriorarea ficatului. https://bit.ly/2VZ9Wk4
Hartil Amlo conţine două substanţe active numite ramipril şi amlodipină.
Ramiprilul face parte din grupa de medicamente numită inhibitori ai ECA (inhibitori ai enzimei de
conversie a angiotensinei), în timp ce amlodipina face parte din grupa de medicamente numită
antagonişti de calciu.
Ramipril acţionează prin:
Scăderea producerii de substanţe care cresc tensiunea arterială de către organismul
dumneavoastră
Relaxarea şi dilatarea vaselor de sânge
Micşorarea efortului inimii de pompare a sângelui în organism.
Amlodipina acţionează prin:
• Relaxarea vaselor de sânge astfel sângele circulặ prin vasele de sânge mai uşor.
Hartil Amlo poate fi utilizat în tratamentul tensiunii arteriale mari (hipertensiune arterială) la
pacienţii a căror tensiune arterială nu este controlată corespunzător prin administrarea asociată de
ramipril şi amlodipină, la aceleaşi doze ca şi în combinaţie în doză fixă, dar sub formă de
comprimate separate. Cum să luaţi Hartil Amlo
Luaţi întotdeauna acest preparat exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Dacă nu sunteţi
sigur trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.
Regimul de dozare
- Doza obişnuită este de 1 capsulă, având concentraţia stabilită de medicul dumneavoastră
- În funcţie de efectele acestui medicament, medicul dumneavoastră vă poate modifica doza
- Doza maximă este de o capsulă cu concentraţia de 10 mg /10 mg, o dată pe zi
Grupe speciale de pacienţi
Poate fi necesară modificarea dozelor în cazul afecţiunilor ficatului şi rinichilor.
Vârstnici
Medicul dumneavoastră va reduce dozele administrate la începutul tratamentului şi va modifica
ulterior aceste doze într-un ritm mai lent.
La pacienţii foarte în vârstă sau la cei cu dizabilităţi nu este recomandată administrarea capsulelor
de Hartil Amlo .
Utilizare la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
Hartil Amlo nu este recomandat pentru administrare la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani, din
cauza lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea.
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră dacă aveţi impresia că efectul terapeutic al acestui
medicament este prea slab sau prea puternic.
Este important să luaţi capsulele în mod constant. Mergeţi la medicul dumneavoastră înainte de
terminarea capsulelor.
Mod de administrare
- Luaţi acest medicament pe cale orală, în acelaşi moment al zilei, în fiecare zi, înainte sau după
masă.
- Înghiţiţi capsula întreagă cu o cantitate de lichid.
- Nu sfărâmaţi şi nu mestecaţi capsulele.
- Nu luaţi Hartil Amlo cu suc de grepfrut. Reacţii adverse posibile
Ca şi alte medicamentele, acest preparat poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Încetaţi să utilizaţi Hartil Amlo şi contactaţi-l pe medicul dumneavoastră dacă prezentaţi una
dintre următoarele reacţii adverse - puteţi avea nevoie urgentă de tratament medical:
- Umflarea feţei, buzelor sau gâtului ceea ce poate determina probleme la înghiţire sau la
respiraţie precum şi mâncărimi şi erupţii trecătoare pe piele. Acestea pot fi simptomele unei
reacţii alergice grave la Hartil Amlo.
- Reacţii severe la nivelul pielii cum sunt erupţiile trecătoare pe piele, ulceraţii ale mucoasei
bucale, înrăutăţirea unei afecţiuni pre-existente a pielii, înroşire, apariţie a unor pustule sau
exfolierea pielii (cum sunt sindromul Stevens-Johnson, necroliza toxică epidermică sau eritem
polimorf).
Spuneţi imediat medicului dumneavoastră dacă prezentaţi:
- Bătăi rapide ale inimii, bătăi neregulate sau puternice ale inimii (palpitaţii), dureri în piept,
senzaţie de apăsare în piept sau probleme mai grave care includ infarct miocardic şi accident
vascular cerebral.
- Scurtarea respiraţiei sau tuse. Acestea pot fi simptome ale unor probleme la nivelul plămânilor.
- Apariţie a vânătăilor mai uşor decât în mod normal, sângerări cu durată mai lungă decât normal,
alte simptome de sângerare (cum este sângerarea gingiilor), puncte purpurii, umflături la nivelul
pielii sau infecţii apărute mai uşor decât în mod normal, gât inflamat şi febră, stare de oboseală,
stare de leşin, ameţeli sau paloare a pielii. Acestea pot fi semne ale unor probleme ale sângelui
sau ale măduvei osoase.
- Dureri severe de stomac care pot ajunge până în spate. Acesta poate fi un semn de inflamarea
pancreasului (pancreatită).
- Febră, frisoane, oboseală, pierderea poftei de mâncare, dureri de stomac, senzaţie de rău,
îngălbenirea pielii sau albului ochilor (icter). Acestea pot fi semnele unor probleme hepatice,
cum sunt inflamarea ficatului (hepatita) sau deteriorarea ficatului. https://bit.ly/2VZ9Wk4
CE ESTE DIUVER ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Diuver este un medicament denumit diuretic, care creşte cantitatea de apă (urină)
eliminată. Acesta se administrează atunci când organismul dumneavoastră reține prea
multă apă (umflare) datorită insuficienței cardiace. Vi se va administra o doză de
Diuver, care favorizează eliminarea unei cantităţi mai mari de apă. CUM SĂ LUAŢI DIUVER
Luaţi întotdeauna Diuver exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să
discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Comprimatele se administrează dimineața și trebuie înghițite intregi, cu o cantitate
mică de apă. Nu mestecați comprimatele.
Adulți și vârstnici
Doza uzuală este de 5 mg pe zi, dar medicul dumneavoastră vă poate prescrie o doză
mai mare. Doza maximă este de 20 mg pe zi.
Copii şi adolescenţi
Nu există experiență privind tratamentul copiilor cu torasemidă.
Pacienți cu boli ale ficatului și ale rinichilor
Există informații limitate privind ajustarea dozelor la pacienții cu boli ale ficatului sau
ale rinichilor. Medicul dumneavoastră vă va monitoriza cu atenţie și vă va ajusta doza
după cum este necesar.
Dacă luaţi mai mult Diuver decât trebuie
Dacă dumneavoastră sau altcineva înghiţiţi mai multe comprimate de Diuver în acelaşi
timp, puteți prezenta următoarele simptome:
eliminarea unei cantităţi mari de apă (urină)
somnolență
confuzie
slăbiciune
amețeală
stomac deranjat.
Adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră, farmacistului sau mergeţi la camera de
gardă a celui mai apropiat spital. Luați cu dumneavoastră orice comprimate rămase și
cutia, pentru ca medicul să ştie câte comprimate au fost luate.
Dacă uitaţi să luaţi Diuver
Dacă aţi uitat să luaţi o doză, luați-o imediat ce vă amintiți, cu excepţia cazului în care
este aproape timpul pentru doza următoare. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa
doza uitată. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Diuver poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.
Adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră dacă prezentaţi oricare dintre
următoarele:
Este posibil să aveţi nevoie de îngrijire medicală, să fie necesară întreruperea
tratamentului sau modificarea dozei.
valori scăzute de potasiu sau sodiu în sânge, care pot determina uscăciune a
gurii, somnolență, confuzie, bătăi rapide sau neregulate ale inimii, crampe
musculare, greață sau vărsături, oboseală neobișnuită. Aceste efecte pot să
apară în cazul în care medicamentul determină eliminarea unei cantităţi mari de
apă (urină). Aceste efecte pot să apară dacă sunteți un pacient vârstnic sau
când începeți să luați medicamentul pentru prima dată
tensiune arterială scăzută (amețeală la ridicarea în picioare din poziția aşezat
sau culcat).
dificultăți la eliminarea apei (urinei) din organism
scădere a numărului de celule roșii și albe sau tulburări de coagulare, care pot
conduce uneori la angină pectorală, modificări ale bătăilor inimii sau alte boli
ale inimii (de exemplu atac de cord)
reacții alergice, cum sunt erupție severă pe piele, mâncărime sau sensibilitate
crescută a pielii la lumină
amorțeală sau furnicături la nivelul picioarelor sau mâinilor
inflamaţie a pancreasului care cauzează durere severă la nivelul abdomenului și
spatelui (pancreatită)
zgomote în urechi sau pierdere a auzului
tulburări vizuale, de exemplu vedere încețoșată. https://bit.ly/36SbU7S
Diuver este un medicament denumit diuretic, care creşte cantitatea de apă (urină)
eliminată. Acesta se administrează atunci când organismul dumneavoastră reține prea
multă apă (umflare) datorită insuficienței cardiace. Vi se va administra o doză de
Diuver, care favorizează eliminarea unei cantităţi mai mari de apă. CUM SĂ LUAŢI DIUVER
Luaţi întotdeauna Diuver exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să
discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Comprimatele se administrează dimineața și trebuie înghițite intregi, cu o cantitate
mică de apă. Nu mestecați comprimatele.
Adulți și vârstnici
Doza uzuală este de 5 mg pe zi, dar medicul dumneavoastră vă poate prescrie o doză
mai mare. Doza maximă este de 20 mg pe zi.
Copii şi adolescenţi
Nu există experiență privind tratamentul copiilor cu torasemidă.
Pacienți cu boli ale ficatului și ale rinichilor
Există informații limitate privind ajustarea dozelor la pacienții cu boli ale ficatului sau
ale rinichilor. Medicul dumneavoastră vă va monitoriza cu atenţie și vă va ajusta doza
după cum este necesar.
Dacă luaţi mai mult Diuver decât trebuie
Dacă dumneavoastră sau altcineva înghiţiţi mai multe comprimate de Diuver în acelaşi
timp, puteți prezenta următoarele simptome:
eliminarea unei cantităţi mari de apă (urină)
somnolență
confuzie
slăbiciune
amețeală
stomac deranjat.
Adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră, farmacistului sau mergeţi la camera de
gardă a celui mai apropiat spital. Luați cu dumneavoastră orice comprimate rămase și
cutia, pentru ca medicul să ştie câte comprimate au fost luate.
Dacă uitaţi să luaţi Diuver
Dacă aţi uitat să luaţi o doză, luați-o imediat ce vă amintiți, cu excepţia cazului în care
este aproape timpul pentru doza următoare. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa
doza uitată. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Diuver poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.
Adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră dacă prezentaţi oricare dintre
următoarele:
Este posibil să aveţi nevoie de îngrijire medicală, să fie necesară întreruperea
tratamentului sau modificarea dozei.
valori scăzute de potasiu sau sodiu în sânge, care pot determina uscăciune a
gurii, somnolență, confuzie, bătăi rapide sau neregulate ale inimii, crampe
musculare, greață sau vărsături, oboseală neobișnuită. Aceste efecte pot să
apară în cazul în care medicamentul determină eliminarea unei cantităţi mari de
apă (urină). Aceste efecte pot să apară dacă sunteți un pacient vârstnic sau
când începeți să luați medicamentul pentru prima dată
tensiune arterială scăzută (amețeală la ridicarea în picioare din poziția aşezat
sau culcat).
dificultăți la eliminarea apei (urinei) din organism
scădere a numărului de celule roșii și albe sau tulburări de coagulare, care pot
conduce uneori la angină pectorală, modificări ale bătăilor inimii sau alte boli
ale inimii (de exemplu atac de cord)
reacții alergice, cum sunt erupție severă pe piele, mâncărime sau sensibilitate
crescută a pielii la lumină
amorțeală sau furnicături la nivelul picioarelor sau mâinilor
inflamaţie a pancreasului care cauzează durere severă la nivelul abdomenului și
spatelui (pancreatită)
zgomote în urechi sau pierdere a auzului
tulburări vizuale, de exemplu vedere încețoșată. https://bit.ly/36SbU7S
Indicaţii terapeutice
- Tratamentul hipertensiunii arteriale.
- Prevenţie cardiovasculară: scăderea mortalităţii şi morbidităţii cardiovasculare la pacienţi cu:
o boală cardiovasculară aterotrombotică manifestă (antecedente de boală coronariană sau
accident vascular cerebral sau boală vasculară periferică) sau
o diabet zaharat însoţit de cel puţin un factor de risc cardiovascular (vezi pct. 5.1).
2/18
- Tratamentul afecţiunii renale:
o Nefropatie glomerulară diabetică în stadiu incipient, definită prin prezenţa
microalbuminuriei,
o Nefropatie glomerulară diabetică manifestă, definită prin prezenţa macroproteinuriei la
pacienţi cu cel puţin un factor de risc cardiovascular (vezi pct. 5.1),
o Nefropatie glomerulară non-diabetică manifestă, definită prin prezenţa
macroproteinuriei ≥ 3 g pe zi (vezi pct. 5.1).
- Tratamentul insuficienţei cardiace simptomatice.
- Prevenţie secundară după infarct miocardic acut: scăderea mortalităţii în faza acută a infarctului
miocardic la pacienţii cu semne clinice de insuficienţă cardiacă debutată la > 48 ore după un infarct
miocardic acut.
Doze şi mod de administrare
Doze
Este recomandat ca TRITACE să fie administrat zilnic, la aceeaşi oră în fiecare zi.
TRITACE poate fi administrat înainte de masă, în timpul mesei sau după masă, deoarece ingestia de
alimente nu modifică biodisponibilitatea acestuia (vezi pct. 5.2).
TRITACE trebuie înghiţit cu lichid. Nu trebuie mestecat sau zdrobit.
Adulţi
Pacienţi trataţi cu un diuretic
Poate să apară hipotensiune arterială după iniţierea tratamentului cu TRITACE; aceasta este mult mai
probabilă la pacienţii care sunt trataţi concomitent cu diuretice. Prin urmare, se recomandă precauţie
atunci când aceşti pacienţi au depleţie de sare şi/sau hipovolemie.
Dacă este posibil, diureticul trebuie întrerupt cu 2 până la 3 zile înainte de iniţierea tratamentului cu
TRITACE (vezi pct. 4.4).
La pacienţii hipertensivi, la care tratamentul cu diuretic nu este întrerupt, tratamentul cu TRITACE
trebuie început cu o doză de 1,25 mg. Trebuie monitorizate funcţia renală şi concentraţia plasmatică a
potasiului. Doza ulterioară a TRITACE trebuie ajustată în funcţie de valoarea ţintă a tensiunii arteriale.
Hipertensiune arterială
Doza trebuie individualizată în funcţie de profilul pacientului (vezi pct. 4.4) şi de controlul tensiunii
arteriale.
TRITACE poate fi utilizat în monoterapie sau în asociere cu alte clase de medicamente antihipertensive
(vezi pct. 4.3, 4.4, 4.5 şi 5.1).
Doza de început
Tratamentul cu TRITACE trebuie început gradat, cu o doză iniţială recomandată de 2,5 mg pe zi.
Pacienţii cu activitate crescută a sistemului renină-angiotensină-aldosteron pot avea o scădere excesivă a
tensiunii arteriale după prima doză. O doză de început de 1,25 mg este recomandată la astfel de pacienţi
şi iniţierea tratamentului trebuie făcută sub supraveghere medicală (vezi pct. 4.4).
Stabilirea treptată a dozei şi doza de întreţinere
Doza poate fi dublată la interval de două până la patru săptămâni pentru a atinge progresiv valoarea
ţintă a tensiunii arteriale; doza maximă permisă de TRITACE este de 10 mg pe zi. De obicei, doza este
administrată o dată pe zi.
3/18
Prevenţie cardiovasculară
Doza de început
Doza iniţială recomandată este de 2,5 mg TRITACE o dată pe zi.
Stabilirea treptată a dozei şi doza de întreţinere
În funcţie de tolerabilitatea pacientului privind substanţa activă, doza trebuie crescută gradat. Se
recomandă dublarea dozei după una sau două săptămâni de tratament şi - după alte două până la trei
săptămâni - creşterea ei până la nivelul dozei ţintă de întreţinere de 10 mg TRITACE o dată pe zi.
Vezi, de asemenea, mai sus schema de administrare la pacienţi trataţi cu diuretic.
Tratamentul afecţiunii renale
La pacienţi cu diabet zaharat şi microalbuminurie:
Doza de început:
Doza iniţială recomandată este de TRITACE 1,25 mg o dată pe zi. Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la substanţa activă, la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1 sau la
oricare alt inhibitor al ECA (enzima de conversie a angiotensinei)
5/18
- Antecedente de angioedem (ereditar, idiopatic sau angioedem anterior la inhibitori ai ECA sau la
antagonişti ai receptorilor pentru angiotensină II (ARA II))
- Tratament extracorporeal ce presupune contactul sângelui cu suprafeţe încărcate negativ (vezi pct.
4.5)
- Stenoză bilaterală semnificativă de arteră renală sau stenoză unilaterală de arteră renală pe rinichi
unic funcţional.
- Trimestrele al doilea si al treilea de sarcină (vezi pct. 4.4 şi pct. 4.6).
- Ramiprilul nu trebuie utilizat la pacienţi cu hipotensiune arterială sau instabili din punct de vedere
hemodinamic
- Administrarea concomitentă a Tritace cu medicamente care conţin aliskiren este contraindicată la
pacienţii cu diabet zaharat sau insuficienţă renală (RFG < 60 ml/min şi 1,73 m
2
) (vezi pct. 4.5 şi
5.1).https://bit.ly/3zkeSOW
- Tratamentul hipertensiunii arteriale.
- Prevenţie cardiovasculară: scăderea mortalităţii şi morbidităţii cardiovasculare la pacienţi cu:
o boală cardiovasculară aterotrombotică manifestă (antecedente de boală coronariană sau
accident vascular cerebral sau boală vasculară periferică) sau
o diabet zaharat însoţit de cel puţin un factor de risc cardiovascular (vezi pct. 5.1).
2/18
- Tratamentul afecţiunii renale:
o Nefropatie glomerulară diabetică în stadiu incipient, definită prin prezenţa
microalbuminuriei,
o Nefropatie glomerulară diabetică manifestă, definită prin prezenţa macroproteinuriei la
pacienţi cu cel puţin un factor de risc cardiovascular (vezi pct. 5.1),
o Nefropatie glomerulară non-diabetică manifestă, definită prin prezenţa
macroproteinuriei ≥ 3 g pe zi (vezi pct. 5.1).
- Tratamentul insuficienţei cardiace simptomatice.
- Prevenţie secundară după infarct miocardic acut: scăderea mortalităţii în faza acută a infarctului
miocardic la pacienţii cu semne clinice de insuficienţă cardiacă debutată la > 48 ore după un infarct
miocardic acut.
Doze şi mod de administrare
Doze
Este recomandat ca TRITACE să fie administrat zilnic, la aceeaşi oră în fiecare zi.
TRITACE poate fi administrat înainte de masă, în timpul mesei sau după masă, deoarece ingestia de
alimente nu modifică biodisponibilitatea acestuia (vezi pct. 5.2).
TRITACE trebuie înghiţit cu lichid. Nu trebuie mestecat sau zdrobit.
Adulţi
Pacienţi trataţi cu un diuretic
Poate să apară hipotensiune arterială după iniţierea tratamentului cu TRITACE; aceasta este mult mai
probabilă la pacienţii care sunt trataţi concomitent cu diuretice. Prin urmare, se recomandă precauţie
atunci când aceşti pacienţi au depleţie de sare şi/sau hipovolemie.
Dacă este posibil, diureticul trebuie întrerupt cu 2 până la 3 zile înainte de iniţierea tratamentului cu
TRITACE (vezi pct. 4.4).
La pacienţii hipertensivi, la care tratamentul cu diuretic nu este întrerupt, tratamentul cu TRITACE
trebuie început cu o doză de 1,25 mg. Trebuie monitorizate funcţia renală şi concentraţia plasmatică a
potasiului. Doza ulterioară a TRITACE trebuie ajustată în funcţie de valoarea ţintă a tensiunii arteriale.
Hipertensiune arterială
Doza trebuie individualizată în funcţie de profilul pacientului (vezi pct. 4.4) şi de controlul tensiunii
arteriale.
TRITACE poate fi utilizat în monoterapie sau în asociere cu alte clase de medicamente antihipertensive
(vezi pct. 4.3, 4.4, 4.5 şi 5.1).
Doza de început
Tratamentul cu TRITACE trebuie început gradat, cu o doză iniţială recomandată de 2,5 mg pe zi.
Pacienţii cu activitate crescută a sistemului renină-angiotensină-aldosteron pot avea o scădere excesivă a
tensiunii arteriale după prima doză. O doză de început de 1,25 mg este recomandată la astfel de pacienţi
şi iniţierea tratamentului trebuie făcută sub supraveghere medicală (vezi pct. 4.4).
Stabilirea treptată a dozei şi doza de întreţinere
Doza poate fi dublată la interval de două până la patru săptămâni pentru a atinge progresiv valoarea
ţintă a tensiunii arteriale; doza maximă permisă de TRITACE este de 10 mg pe zi. De obicei, doza este
administrată o dată pe zi.
3/18
Prevenţie cardiovasculară
Doza de început
Doza iniţială recomandată este de 2,5 mg TRITACE o dată pe zi.
Stabilirea treptată a dozei şi doza de întreţinere
În funcţie de tolerabilitatea pacientului privind substanţa activă, doza trebuie crescută gradat. Se
recomandă dublarea dozei după una sau două săptămâni de tratament şi - după alte două până la trei
săptămâni - creşterea ei până la nivelul dozei ţintă de întreţinere de 10 mg TRITACE o dată pe zi.
Vezi, de asemenea, mai sus schema de administrare la pacienţi trataţi cu diuretic.
Tratamentul afecţiunii renale
La pacienţi cu diabet zaharat şi microalbuminurie:
Doza de început:
Doza iniţială recomandată este de TRITACE 1,25 mg o dată pe zi. Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la substanţa activă, la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1 sau la
oricare alt inhibitor al ECA (enzima de conversie a angiotensinei)
5/18
- Antecedente de angioedem (ereditar, idiopatic sau angioedem anterior la inhibitori ai ECA sau la
antagonişti ai receptorilor pentru angiotensină II (ARA II))
- Tratament extracorporeal ce presupune contactul sângelui cu suprafeţe încărcate negativ (vezi pct.
4.5)
- Stenoză bilaterală semnificativă de arteră renală sau stenoză unilaterală de arteră renală pe rinichi
unic funcţional.
- Trimestrele al doilea si al treilea de sarcină (vezi pct. 4.4 şi pct. 4.6).
- Ramiprilul nu trebuie utilizat la pacienţi cu hipotensiune arterială sau instabili din punct de vedere
hemodinamic
- Administrarea concomitentă a Tritace cu medicamente care conţin aliskiren este contraindicată la
pacienţii cu diabet zaharat sau insuficienţă renală (RFG < 60 ml/min şi 1,73 m
2
) (vezi pct. 4.5 şi
5.1).https://bit.ly/3zkeSOW
CE ESTE DARZOX ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Acest medicament este utilizat pentru reducerea tensiunii arteriale mari (hipertensiune arterială).
Medicamentul se prezintă sub formă de comprimat cu eliberare prelungită care conţine indapamidă
ca substanţă activă.
Indapamida este un diuretic. Majoritatea diureticelor cresc cantitatea de urină produsă de rinichi.
Cu toate acestea, indapamida este diferită de alte diuretice, determinând numai o creştere uşoară a
cantităţii de urină produsă.
CUM SĂ LUAŢI DARZOX
Luați întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Instrucţiuni pentru utilizarea corectă
Doza uzuală este de un comprimat pe zi, de preferat dimineaţa. Comprimatele pot fi luate indiferent
de orarul meselor.
Comprimatele trebuie înghiţite întregi cu apă. Nu le spargeţi sau mestecaţi.
Tratamentul pentru hipertensiunea arterială este, de regulă, administrat pe toată durata vieţii.
Dacă ați luat mai mult Darzox decât trebuie
Anunţaţi imediat secţia de urgenţă a celui mai apropiat spital sau spuneţi imediat medicul
dumneavoastră sau farmacistului dumneavoastră dacă aţi luat accidental mai mult medicament
decât doza prescrisă..
Simptomele supradozajului pot include greaţă, vărsături, tensiune arterială scăzută (conducând la
senzaţie de plutire), crampe, ameţeli, somnolenţă, confuzie, producere excesivă sau scăzută de
urină.
Dacă ați uitat să luaţi Darzox
Dacă aţi uitat să utilizaţi o doză, luaţi-o imediat ce vă amintiţi. Dacă a mai rămas mai puţin de
jumătate din timpul obişnuit între cele două doze, nu utilizaţi doza uitată, ci reveniţi la
orarul obişnuit de administrare.
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa comprimatul uitat.
Dacă încetaţi să luaţi Darzox
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului. CUM SĂ LUAŢI DARZOX
Luați întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Instrucţiuni pentru utilizarea corectă
Doza uzuală este de un comprimat pe zi, de preferat dimineaţa. Comprimatele pot fi luate indiferent
de orarul meselor.
Comprimatele trebuie înghiţite întregi cu apă. Nu le spargeţi sau mestecaţi.
Tratamentul pentru hipertensiunea arterială este, de regulă, administrat pe toată durata vieţii.
Dacă ați luat mai mult Darzox decât trebuie
Anunţaţi imediat secţia de urgenţă a celui mai apropiat spital sau spuneţi imediat medicul
dumneavoastră sau farmacistului dumneavoastră dacă aţi luat accidental mai mult medicament
decât doza prescrisă..
Simptomele supradozajului pot include greaţă, vărsături, tensiune arterială scăzută (conducând la
senzaţie de plutire), crampe, ameţeli, somnolenţă, confuzie, producere excesivă sau scăzută de
urină.
Dacă ați uitat să luaţi Darzox
Dacă aţi uitat să utilizaţi o doză, luaţi-o imediat ce vă amintiţi. Dacă a mai rămas mai puţin de
jumătate din timpul obişnuit între cele două doze, nu utilizaţi doza uitată, ci reveniţi la
orarul obişnuit de administrare.
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa comprimatul uitat.
Dacă încetaţi să luaţi Darzox
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului. https://bit.ly/36Ng8ha
Acest medicament este utilizat pentru reducerea tensiunii arteriale mari (hipertensiune arterială).
Medicamentul se prezintă sub formă de comprimat cu eliberare prelungită care conţine indapamidă
ca substanţă activă.
Indapamida este un diuretic. Majoritatea diureticelor cresc cantitatea de urină produsă de rinichi.
Cu toate acestea, indapamida este diferită de alte diuretice, determinând numai o creştere uşoară a
cantităţii de urină produsă.
CUM SĂ LUAŢI DARZOX
Luați întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Instrucţiuni pentru utilizarea corectă
Doza uzuală este de un comprimat pe zi, de preferat dimineaţa. Comprimatele pot fi luate indiferent
de orarul meselor.
Comprimatele trebuie înghiţite întregi cu apă. Nu le spargeţi sau mestecaţi.
Tratamentul pentru hipertensiunea arterială este, de regulă, administrat pe toată durata vieţii.
Dacă ați luat mai mult Darzox decât trebuie
Anunţaţi imediat secţia de urgenţă a celui mai apropiat spital sau spuneţi imediat medicul
dumneavoastră sau farmacistului dumneavoastră dacă aţi luat accidental mai mult medicament
decât doza prescrisă..
Simptomele supradozajului pot include greaţă, vărsături, tensiune arterială scăzută (conducând la
senzaţie de plutire), crampe, ameţeli, somnolenţă, confuzie, producere excesivă sau scăzută de
urină.
Dacă ați uitat să luaţi Darzox
Dacă aţi uitat să utilizaţi o doză, luaţi-o imediat ce vă amintiţi. Dacă a mai rămas mai puţin de
jumătate din timpul obişnuit între cele două doze, nu utilizaţi doza uitată, ci reveniţi la
orarul obişnuit de administrare.
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa comprimatul uitat.
Dacă încetaţi să luaţi Darzox
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului. CUM SĂ LUAŢI DARZOX
Luați întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Instrucţiuni pentru utilizarea corectă
Doza uzuală este de un comprimat pe zi, de preferat dimineaţa. Comprimatele pot fi luate indiferent
de orarul meselor.
Comprimatele trebuie înghiţite întregi cu apă. Nu le spargeţi sau mestecaţi.
Tratamentul pentru hipertensiunea arterială este, de regulă, administrat pe toată durata vieţii.
Dacă ați luat mai mult Darzox decât trebuie
Anunţaţi imediat secţia de urgenţă a celui mai apropiat spital sau spuneţi imediat medicul
dumneavoastră sau farmacistului dumneavoastră dacă aţi luat accidental mai mult medicament
decât doza prescrisă..
Simptomele supradozajului pot include greaţă, vărsături, tensiune arterială scăzută (conducând la
senzaţie de plutire), crampe, ameţeli, somnolenţă, confuzie, producere excesivă sau scăzută de
urină.
Dacă ați uitat să luaţi Darzox
Dacă aţi uitat să utilizaţi o doză, luaţi-o imediat ce vă amintiţi. Dacă a mai rămas mai puţin de
jumătate din timpul obişnuit între cele două doze, nu utilizaţi doza uitată, ci reveniţi la
orarul obişnuit de administrare.
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa comprimatul uitat.
Dacă încetaţi să luaţi Darzox
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului. https://bit.ly/36Ng8ha
Ce este Indapamidă Atb şi pentru ce se utilizează
Indapamidă Atb aparţine unei clase de medicamente denumite diuretice, care cresc producţia de
urină de către rinichi.
Indapamida este utilizată pentru reducerea tensiunii arteriale mari (hipertensiunea arterială). Cum să utilizaţi Indapamidă Atb
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza zilnică recomandată este de 1 comprimat Indapamidă Atb, care trebuie luat de preferat
dimineaţa.
Pacienţi cu insuficienţă renală
Pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei mai mic de 30 ml/min) nu trebuie
trataţi cu indapamidă (vezi pct.2 „Nu utilizaţi Indapamidă Atb”).
Diureticele tiazidice şi înrudite au eficacitate maximă doar dacă funcţia renală este normală sau doar
uşor alterată.
Pacienţi cu insuficienţă hepatică
Pacienţii cu insuficienţă hepatică severă nu trebuie trataţi cu indapamidă (vezi pct. 2 „Nu utilizaţi
Indapamidă Atb”).
Vârstnici
Pacienţii vârstnici pot fi trataţi cu indapamidă în cazul în care funcţia renală este normală sau doar
uşor alterată.
Copii şi adolescenţi
Utilizarea de indapamidă la copii şi adolescenţi nu este recomandată din cauza lipsei datelor
privind siguranţa şi eficacitatea.
Mod de administrare
Comprimatele trebuie înghiţite întregi cu o cantitate suficientă de lichid (cum este un pahar cu apă).
Comprimatele nu se zdrobesc şi nici nu se mestecă. Indapamidă Atb poate fi luată indiferent de
orarul meselor.
Durata tratamentului
Durata tratamentului va fi stabilită de către medicul dumneavoastră. Dacă aveţi impresia că efectul
Indapamidă Atb este prea slab sau prea puternic spuneţi medicului dumneavoastră.
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.
Pot apărea următoarele reacţii adverse:
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):
reacţii alergice (în special la pacienţii predispuşi la reacţii alergice şi astmatice) manifestate
prin erupţii trecătoare pe piele cu macule şi papule.
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane):
vărsături
reacţii alergice (în special la pacienţii predispuşi la reacţii alergice şi astmatice) manifestate
prin pete purpurii sau placarde pe piele.
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane):
ameţeli (vertij)
oboseală
dureri de cap
furnicături şi înţepături (parestezie)
greaţă (senzaţie de rău)
constipaţie (scaune tari, uscate)
senzaţie de gură uscată.
Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane):
scăderea numărului de plachete din sânge care creşte riscul de sângerare sau învineţire
scăderea numărului de celule albe din sânge care creşte probabilitatea de apariţie a
infecţiilor; aceasta poate fi severă (agranulocitoză)
scăderea numărului anumitor celule sanguine care poate determina slăbiciune (anemie
hemolitică, anemie aplastică)
inflamarea pancreasului, care determină durere severă la nivelul abdomenului şi în spate
(pancreatită)
bătăi neregulate ale inimii
tensiune arterială mică care determină stare de confuzie uşoară
afectarea gravă a rinichilor (insuficienţă renală)
probleme cu ficatul (detectate prin analize de laborator ale sângelui)
creştere a concentraţiei de calciu în sânge
reacţii alergice grave (angioedem, în special la persoanele predispuse la reacţii alergice şi
astmatice) cu umflarea feţei, buzelor sau limbii şi urticarie, umflarea mucosei gâtului sau căilor
aeriene determinând dificultăţi de respiraţie sau înghiţire. Dacă apar aceste reacţii adverse
adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră.
reacţii alergice grave cu simptome asemănătoare gripei, apariţia de vezicule pe piele, gură, ochi
şi organe genitale (necroliză epidermică toxică, sindrom Steven Johnson). Dacă apar aceste
reacţii adverse adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră.
https://bit.ly/3rmQadK
Indapamidă Atb aparţine unei clase de medicamente denumite diuretice, care cresc producţia de
urină de către rinichi.
Indapamida este utilizată pentru reducerea tensiunii arteriale mari (hipertensiunea arterială). Cum să utilizaţi Indapamidă Atb
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza zilnică recomandată este de 1 comprimat Indapamidă Atb, care trebuie luat de preferat
dimineaţa.
Pacienţi cu insuficienţă renală
Pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei mai mic de 30 ml/min) nu trebuie
trataţi cu indapamidă (vezi pct.2 „Nu utilizaţi Indapamidă Atb”).
Diureticele tiazidice şi înrudite au eficacitate maximă doar dacă funcţia renală este normală sau doar
uşor alterată.
Pacienţi cu insuficienţă hepatică
Pacienţii cu insuficienţă hepatică severă nu trebuie trataţi cu indapamidă (vezi pct. 2 „Nu utilizaţi
Indapamidă Atb”).
Vârstnici
Pacienţii vârstnici pot fi trataţi cu indapamidă în cazul în care funcţia renală este normală sau doar
uşor alterată.
Copii şi adolescenţi
Utilizarea de indapamidă la copii şi adolescenţi nu este recomandată din cauza lipsei datelor
privind siguranţa şi eficacitatea.
Mod de administrare
Comprimatele trebuie înghiţite întregi cu o cantitate suficientă de lichid (cum este un pahar cu apă).
Comprimatele nu se zdrobesc şi nici nu se mestecă. Indapamidă Atb poate fi luată indiferent de
orarul meselor.
Durata tratamentului
Durata tratamentului va fi stabilită de către medicul dumneavoastră. Dacă aveţi impresia că efectul
Indapamidă Atb este prea slab sau prea puternic spuneţi medicului dumneavoastră.
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.
Pot apărea următoarele reacţii adverse:
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):
reacţii alergice (în special la pacienţii predispuşi la reacţii alergice şi astmatice) manifestate
prin erupţii trecătoare pe piele cu macule şi papule.
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane):
vărsături
reacţii alergice (în special la pacienţii predispuşi la reacţii alergice şi astmatice) manifestate
prin pete purpurii sau placarde pe piele.
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane):
ameţeli (vertij)
oboseală
dureri de cap
furnicături şi înţepături (parestezie)
greaţă (senzaţie de rău)
constipaţie (scaune tari, uscate)
senzaţie de gură uscată.
Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane):
scăderea numărului de plachete din sânge care creşte riscul de sângerare sau învineţire
scăderea numărului de celule albe din sânge care creşte probabilitatea de apariţie a
infecţiilor; aceasta poate fi severă (agranulocitoză)
scăderea numărului anumitor celule sanguine care poate determina slăbiciune (anemie
hemolitică, anemie aplastică)
inflamarea pancreasului, care determină durere severă la nivelul abdomenului şi în spate
(pancreatită)
bătăi neregulate ale inimii
tensiune arterială mică care determină stare de confuzie uşoară
afectarea gravă a rinichilor (insuficienţă renală)
probleme cu ficatul (detectate prin analize de laborator ale sângelui)
creştere a concentraţiei de calciu în sânge
reacţii alergice grave (angioedem, în special la persoanele predispuse la reacţii alergice şi
astmatice) cu umflarea feţei, buzelor sau limbii şi urticarie, umflarea mucosei gâtului sau căilor
aeriene determinând dificultăţi de respiraţie sau înghiţire. Dacă apar aceste reacţii adverse
adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră.
reacţii alergice grave cu simptome asemănătoare gripei, apariţia de vezicule pe piele, gură, ochi
şi organe genitale (necroliză epidermică toxică, sindrom Steven Johnson). Dacă apar aceste
reacţii adverse adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră.
https://bit.ly/3rmQadK
Indicaţii terapeutice
- tratamentul hipertensiunii arteriale;
- tratamentul insuficienţei cardiace simptomatice;
- prevenţia insuficienţei cardiace simptomatice la pacienţii cu disfuncţie ventriculară stângă
asimptomatică (fracţia de ejecţie ≤35%) (vezi pct. „Proprietăți farmacologice”). Doze şi mod de administrare
Comprimatele trebuie înghițite întregi, cu o cantitate de lichid, indiferent de orele meselor.
Medicamentul trebuie luat la aceeași oră în timpul zilei.
Linia mediană este destinată exclusiv pentru facilitarea administrării comprimatului (prin ruperea
comprimatului în două jumătăți).
Dacă este necesară administrarea unei doze de 2,5 mg enalapril, se recomandă utilizarea altor
preparate de enalapril în doza și forma farmaceutică corespunzătoare.
Regimul de dozare se stabilește individual, în funcție de starea pacientului.
Hipertensiunea arterială
Doză inițială recomandată de enalapril este de 5 mg/zi până la 20 mg/zi, în funcţie de gradul
hipertensiunii arteriale şi de starea clinică a pacientului. În hipertensiune arterială uşoară, doza
iniţială recomandată este de 5 până la 10 mg.
Pacienţii cu sistemul renină-angiotensină-aldosteron puternic activat (de exemplu, hipertensiune
arterială renovasculară, depleţie de sare şi/sau volemică, decompensare cardiacă sau hipertensiune
arterială severă) pot prezenta o scădere marcată a tensiunii arteriale după administrarea dozei
iniţiale. La aceşti pacienţi se recomandă o doză iniţială maximă de 5 mg enalapril, iar tratamentul
trebuie iniţiat sub supraveghere medicală.
Tratamentul anterior cu doze mari de diuretice poate determina depleţie volemică şi creşterea
riscului de producere a hipotensiunii arteriale la iniţierea tratamentului cu enalapril. La aceşti
pacienţi se recomandă administrarea unei doze iniţiale maxime de 5 mg. Dacă este posibil,
tratamentul cu diuretice trebuie întrerupt pentru 2-3 zile înaintea iniţierii tratamentului cu enalapril.
Funcţia renală şi potasemia trebuie monitorizate.
Ajustarea dozei se efectuează în funcție de efectul clinic obținut. Doza uzuală zilnică de întreţinere
este 20 mg, iar doza zilnică maximă de întreţinere este 40 mg enalapril.
Insuficienţă cardiacă/disfuncţie ventriculară stângă asimptomatică
În tratamentul insuficienţei cardiace simptomatice, enalapril se utilizează în asociere cu diuretice şi,
atunci când este cazul, cu digitalice sau beta-blocante. Doza iniţială de enalapril la pacienţii cu
insuficienţă cardiacă simptomatică sau disfuncţie ventriculară stângă asimptomatică este 2,5 mg o
dată pe zi. Pentru a observa efectul iniţial asupra presiunii arteriale, doza inițială de enalapril trebuie
administrată sub supraveghere medicală atentă. În absenţa sau după tratamentul eficace al
hipotensiunii arteriale simptomatice, doza de enalapril trebuie crescută treptat până la doza de
întreţinere uzuală de 20 mg (administrată în doză unică sau divizată în 2 prize). În acest caz, este
necesar să se ia în considerare tolerabilitatea pacientului la enalapril. Se recomandă titrarea dozei
într-o perioadă de 2 până la 4 săptămâni. Doza zilnică maximă este de 40 mg, divizată în 2 prize. *Sunt necesare precauţii speciale la pacienţii cu insuficienţă renală sau la cei care utilizează
diuretice. Dacă este necesară administrarea dozei de 2,5 mg enalapril, se recomandă utilizarea altor
medicamente care conțin enalapril în doza și forma farmaceutică corespunzătoare. Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la enalapril, oricare dintre excipienții din compoziția medicamentului sau la
oricare alt inhibitor al ACE;
- antecedente de angioedem (inclusiv asociat cu administrarea unui inhibitor ECA);
- angioedem ereditar sau idiopatic;
- al doilea și al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. „Atenţionări şi precauţii speciale pentru
utilizare” și „Sarcina şi alăptarea”);
- administrarea în combinație cu medicamente care conțin aliskiren la pacienții cu diabet zaharat
sau tulburări a funcției renale (rata de filtrare glomerulară mai mică de 60 ml/min/1,73 m2
) (vezi
pct. „Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare” și „Proprietăți farmacodinamice”). https://bit.ly/3BgKCGh
- tratamentul hipertensiunii arteriale;
- tratamentul insuficienţei cardiace simptomatice;
- prevenţia insuficienţei cardiace simptomatice la pacienţii cu disfuncţie ventriculară stângă
asimptomatică (fracţia de ejecţie ≤35%) (vezi pct. „Proprietăți farmacologice”). Doze şi mod de administrare
Comprimatele trebuie înghițite întregi, cu o cantitate de lichid, indiferent de orele meselor.
Medicamentul trebuie luat la aceeași oră în timpul zilei.
Linia mediană este destinată exclusiv pentru facilitarea administrării comprimatului (prin ruperea
comprimatului în două jumătăți).
Dacă este necesară administrarea unei doze de 2,5 mg enalapril, se recomandă utilizarea altor
preparate de enalapril în doza și forma farmaceutică corespunzătoare.
Regimul de dozare se stabilește individual, în funcție de starea pacientului.
Hipertensiunea arterială
Doză inițială recomandată de enalapril este de 5 mg/zi până la 20 mg/zi, în funcţie de gradul
hipertensiunii arteriale şi de starea clinică a pacientului. În hipertensiune arterială uşoară, doza
iniţială recomandată este de 5 până la 10 mg.
Pacienţii cu sistemul renină-angiotensină-aldosteron puternic activat (de exemplu, hipertensiune
arterială renovasculară, depleţie de sare şi/sau volemică, decompensare cardiacă sau hipertensiune
arterială severă) pot prezenta o scădere marcată a tensiunii arteriale după administrarea dozei
iniţiale. La aceşti pacienţi se recomandă o doză iniţială maximă de 5 mg enalapril, iar tratamentul
trebuie iniţiat sub supraveghere medicală.
Tratamentul anterior cu doze mari de diuretice poate determina depleţie volemică şi creşterea
riscului de producere a hipotensiunii arteriale la iniţierea tratamentului cu enalapril. La aceşti
pacienţi se recomandă administrarea unei doze iniţiale maxime de 5 mg. Dacă este posibil,
tratamentul cu diuretice trebuie întrerupt pentru 2-3 zile înaintea iniţierii tratamentului cu enalapril.
Funcţia renală şi potasemia trebuie monitorizate.
Ajustarea dozei se efectuează în funcție de efectul clinic obținut. Doza uzuală zilnică de întreţinere
este 20 mg, iar doza zilnică maximă de întreţinere este 40 mg enalapril.
Insuficienţă cardiacă/disfuncţie ventriculară stângă asimptomatică
În tratamentul insuficienţei cardiace simptomatice, enalapril se utilizează în asociere cu diuretice şi,
atunci când este cazul, cu digitalice sau beta-blocante. Doza iniţială de enalapril la pacienţii cu
insuficienţă cardiacă simptomatică sau disfuncţie ventriculară stângă asimptomatică este 2,5 mg o
dată pe zi. Pentru a observa efectul iniţial asupra presiunii arteriale, doza inițială de enalapril trebuie
administrată sub supraveghere medicală atentă. În absenţa sau după tratamentul eficace al
hipotensiunii arteriale simptomatice, doza de enalapril trebuie crescută treptat până la doza de
întreţinere uzuală de 20 mg (administrată în doză unică sau divizată în 2 prize). În acest caz, este
necesar să se ia în considerare tolerabilitatea pacientului la enalapril. Se recomandă titrarea dozei
într-o perioadă de 2 până la 4 săptămâni. Doza zilnică maximă este de 40 mg, divizată în 2 prize. *Sunt necesare precauţii speciale la pacienţii cu insuficienţă renală sau la cei care utilizează
diuretice. Dacă este necesară administrarea dozei de 2,5 mg enalapril, se recomandă utilizarea altor
medicamente care conțin enalapril în doza și forma farmaceutică corespunzătoare. Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la enalapril, oricare dintre excipienții din compoziția medicamentului sau la
oricare alt inhibitor al ACE;
- antecedente de angioedem (inclusiv asociat cu administrarea unui inhibitor ECA);
- angioedem ereditar sau idiopatic;
- al doilea și al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. „Atenţionări şi precauţii speciale pentru
utilizare” și „Sarcina şi alăptarea”);
- administrarea în combinație cu medicamente care conțin aliskiren la pacienții cu diabet zaharat
sau tulburări a funcției renale (rata de filtrare glomerulară mai mică de 60 ml/min/1,73 m2
) (vezi
pct. „Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare” și „Proprietăți farmacodinamice”). https://bit.ly/3BgKCGh