Filtru
Întâi cele populare
Întâi cele populare
0
În stoc
Substanțele active din compoziția medicamentului NEIRALGIN® B sunt clorhidratul de piridoxină (vitamina B6), clorhidratul de tiamină (vitamina B1), cianocobalamina (vitamina B12) și clorhidratul de lidocaină.NEIRALGIN® B este utilizat la adulți și copii cu vârsta peste 12 ani pentru tratamentul simptomelor hematologice și neurologice cauzate de deficitul prelungit al vitaminelor B1, B6 și B12.
0
În stoc
Zdrovit Anticarcel – preparat cu o compozitie optimizata de: potasiu, vitamina e, magneziu si vitamina b6 ajuta la functionarea corespunzatoare a muschilor.
Potasiul – are rol in transmiterea impulsurilor nervoase la nivelul sistemului nervos si muscular, asigura o succesiune normala a reactiilor implicate in contractilitatea musculara.
vitamina e – este un antioxidant fiziologic, ajuta la stabilizarea membranei celulare.
magneziul – are un rol important in contractia musculara, face parte din multe sisteme enzimatice cu rol esential in reglarea unor procese biochimice si influenteaza dezvoltarea optima a sistemului osos.
Vitamina B6 – favorizeaza absorbtia magneziului, impreuna cu care actioneaza sinergic.
Doza recomandata: 1-2 comprimate pe zi.
Potasiul – are rol in transmiterea impulsurilor nervoase la nivelul sistemului nervos si muscular, asigura o succesiune normala a reactiilor implicate in contractilitatea musculara.
vitamina e – este un antioxidant fiziologic, ajuta la stabilizarea membranei celulare.
magneziul – are un rol important in contractia musculara, face parte din multe sisteme enzimatice cu rol esential in reglarea unor procese biochimice si influenteaza dezvoltarea optima a sistemului osos.
Vitamina B6 – favorizeaza absorbtia magneziului, impreuna cu care actioneaza sinergic.
Doza recomandata: 1-2 comprimate pe zi.
0
În stoc
NOOFEN®
capsule
INDICAŢII TERAPEUTICE
- Stări astenice şi anxio-nevrotice: nelinişte, frică, anxietate; stări obsesive, psihopatie; la vârstnici – insomnie, nelinişte nocturnă.
- Profilaxia stărilor de stres înainte de intervenţii chirurgicale sau investigaţii diagnostice dureroase.
- Boala Ménière (afecţiuni ale urechii interne), profilaxia vertijului, determinat de disfuncţia analizatorului vestibular de diversă geneză.
- Profilaxia cinetozelor (tulburări vestibulare, cu simptome caracteristice: stare de rău general, greaţă, vomă, determinate de aflarea în transportul în mişcare, de exemplu, barcă sau avion).
- La copii – tratamentul gângăvelii, enurezisului, ticurilor.
- Remediu adjuvant în tratamentul complex pentru jugularea sindromului de abstinenţă alcoolică (tulburări psihopatologice şi somatovegetative).
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Noofen® se administrează pe cale orală, înainte de masă, cu o cantitate suficientă de apă.
Stări astenice şi anxio-nevrotice: adulţilor – câte 500 mg 1 - 3 ori pe zi.
Cura de tratament constituie 2-3 săptămâni. La necesitate cura de tratament poate fi prelungită până la 4-6 săptămâni.
În sindrom algic moderat şi tulburări menopauzale se recomandă câte 500 mg zilnic timp de 4 săptămâni.
Boala Ménière şi vertije de diversă geneză, determinate de disfuncţia analizatorului vestibular:
- tulburări ale funcţiei analizatorului vestibular de etiologie infecţioasă şi în perioada de acutizare a bolii Ménière – câte 500 mg de 4 ori pe zi timp de 5-7 zile, în caz de reducere a simptomelor vestibulare – câte 500 mg de 2-3 ori pe
zi timp de 5-7 zile, ulterior – câte 500 mg o dată pe zi timp de încă 5 zile. În caz de evoluţie uşoară a maladiei se administrează câte 500 mg odatâ pe zi timp de 5-7 zile;
- tulburări ale funcţiei analizatorului vestibular de etiologie vasculară şi traumatică – câte 500 mg de 1-2 ori pe zi timp de 12 zile.
Pentru profilaxia răului de mişcare (cinetozelor) se administrează 500 mg în priză unică cu o oră înaintea călătoriei preconizate sau la apariţia primelor simptome ale răului de mişcare. La dezvoltarea simptomelor severe (vomă etc.) administrarea preparatului este puţin eficientă.
În calitate de remediu adjuvant pentru jugularea sindromului de abstinenţă alcoolică: în primele zile de tratament se administrează câte 500 mg de 2-3 ori în timpul zilei şi 500 mg seara, cu reducerea treptată a dozei nictemerale până la cea uzuală.
REACŢII ADVERSE
Convenţia MedDRA privind frecvenţa
Foarte frecvente (>1/10), frecvente (>1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente
(>1/1000 şi <1/100), rare (>1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu
frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Ca şi alte remedii medicamentoase, Noofen® poate provoca reacţii adverse, deşi ele nu se manifestă la toţi pacienţii. Noofen®, de obicei, este bine tolerat.
Tulburări ale sistemului nervos: somnolenţă.
Tulburări gastrointestinale: greaţă.
Tulburări ale sistemului imunitar: rare -reacții allergice (erupții cutanate, prurit).
Tulburări hepatobiliare: la administarea pe termen îndelungat a dozelor marihepatotoxicitate.
După administrarea primelor doze sau în caz de supradozare sunt posibile somnolenţă şi greaţă. Rar – reacţii alergice (erupţii cutanate, prurit).
La administrarea îndelungată a dozelor mari – hepatotoxicitate.
Dacă pe durata tratamentului apare orice reacţie adversă nemenţionată în această instrucţiune sau vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă, e necesar de adresat la medic.
CONTRAINDICAŢII
- Hipersensibilitate individuală la componentele preparatului.
- Sarcina şi perioada de alăptare.
- Copiilor cu vârsta sub 14 ani (pentru această formă farmaceutică).
SUPRADOZARE
Nu au fost raportate cazuri de supradozare.
Noofen® este un preparat puţin toxic.
Simptome: somnolenţă, greaţă, vomă, vertij. La administrarea îndelungată a dozelor mari poate să se dezvolte eozinofilie, hipotensiune arterială, distrofia grăsoasă a ficatului, tulburări ale funcţiei renale.
Tratament: lavaj gastric, administrarea cărbunelui activat, terapie de menţinere şi simptomatică. Antidot specific nu se cunoaşte.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
Se administrează cu precauţie bolnavilor cu afecţiuni eroziv-ulceroase ale stomacului şi/sau ale duodenului. Pentru protecţia mucoasei de acţiunea iritantă a preparatului la aceşti pacienţi se indică doze mai mici.
E necesar de respectat o precauţie deosebită în caz de insuficienţă hepatică.
La administrarea îndelungată se va monitoriza tabloul sângelui periferic, de asemenea indicii funcţiei ficatului.
Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare
Este contraindicată administrarea preparatului în sarcină şi perioada de alăptare.
Influenţa asupra capacităţii de conducere a autovehiculelor şi de manevrare a utilajului
Pacienţii, la care la administrarea preparatului apare somnolenţă sau alte tulburări din partea sistemului nervos central, vor respecta o precauţie deosebită în timpul conducerii autovehiculelor sau manevrării utilajelor.
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACŢIUNI
Noofen® poate fi combinat cu remedii psihotrope. La administrarea concomitentă cu aceste remedii e necesar de redus doza de Noofen®. Preparatul intensifică şi prelungeşte acţiunea remediilor hipnotice, opioide, neuroleptice şi antiparkinsoniene.
PREZENTARE, AMBALAJ
Capsule 500 mg. Câte 6 capsule în blister, câte 4 blistere împreună cu instrucţiunea pentru administrare în cutie de carton.
PĂSTRARE
A se păstra la loc uscatla temperatura sub 25 ºC.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
TERMEN DE VALABILITATE
2 ani.
A nu se utiliza după data de expirare , indicată pe ambalaj.
STATUTUL LEGAL
Cu prescripţie medicală.
capsule
INDICAŢII TERAPEUTICE
- Stări astenice şi anxio-nevrotice: nelinişte, frică, anxietate; stări obsesive, psihopatie; la vârstnici – insomnie, nelinişte nocturnă.
- Profilaxia stărilor de stres înainte de intervenţii chirurgicale sau investigaţii diagnostice dureroase.
- Boala Ménière (afecţiuni ale urechii interne), profilaxia vertijului, determinat de disfuncţia analizatorului vestibular de diversă geneză.
- Profilaxia cinetozelor (tulburări vestibulare, cu simptome caracteristice: stare de rău general, greaţă, vomă, determinate de aflarea în transportul în mişcare, de exemplu, barcă sau avion).
- La copii – tratamentul gângăvelii, enurezisului, ticurilor.
- Remediu adjuvant în tratamentul complex pentru jugularea sindromului de abstinenţă alcoolică (tulburări psihopatologice şi somatovegetative).
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Noofen® se administrează pe cale orală, înainte de masă, cu o cantitate suficientă de apă.
Stări astenice şi anxio-nevrotice: adulţilor – câte 500 mg 1 - 3 ori pe zi.
Cura de tratament constituie 2-3 săptămâni. La necesitate cura de tratament poate fi prelungită până la 4-6 săptămâni.
În sindrom algic moderat şi tulburări menopauzale se recomandă câte 500 mg zilnic timp de 4 săptămâni.
Boala Ménière şi vertije de diversă geneză, determinate de disfuncţia analizatorului vestibular:
- tulburări ale funcţiei analizatorului vestibular de etiologie infecţioasă şi în perioada de acutizare a bolii Ménière – câte 500 mg de 4 ori pe zi timp de 5-7 zile, în caz de reducere a simptomelor vestibulare – câte 500 mg de 2-3 ori pe
zi timp de 5-7 zile, ulterior – câte 500 mg o dată pe zi timp de încă 5 zile. În caz de evoluţie uşoară a maladiei se administrează câte 500 mg odatâ pe zi timp de 5-7 zile;
- tulburări ale funcţiei analizatorului vestibular de etiologie vasculară şi traumatică – câte 500 mg de 1-2 ori pe zi timp de 12 zile.
Pentru profilaxia răului de mişcare (cinetozelor) se administrează 500 mg în priză unică cu o oră înaintea călătoriei preconizate sau la apariţia primelor simptome ale răului de mişcare. La dezvoltarea simptomelor severe (vomă etc.) administrarea preparatului este puţin eficientă.
În calitate de remediu adjuvant pentru jugularea sindromului de abstinenţă alcoolică: în primele zile de tratament se administrează câte 500 mg de 2-3 ori în timpul zilei şi 500 mg seara, cu reducerea treptată a dozei nictemerale până la cea uzuală.
REACŢII ADVERSE
Convenţia MedDRA privind frecvenţa
Foarte frecvente (>1/10), frecvente (>1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente
(>1/1000 şi <1/100), rare (>1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu
frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Ca şi alte remedii medicamentoase, Noofen® poate provoca reacţii adverse, deşi ele nu se manifestă la toţi pacienţii. Noofen®, de obicei, este bine tolerat.
Tulburări ale sistemului nervos: somnolenţă.
Tulburări gastrointestinale: greaţă.
Tulburări ale sistemului imunitar: rare -reacții allergice (erupții cutanate, prurit).
Tulburări hepatobiliare: la administarea pe termen îndelungat a dozelor marihepatotoxicitate.
După administrarea primelor doze sau în caz de supradozare sunt posibile somnolenţă şi greaţă. Rar – reacţii alergice (erupţii cutanate, prurit).
La administrarea îndelungată a dozelor mari – hepatotoxicitate.
Dacă pe durata tratamentului apare orice reacţie adversă nemenţionată în această instrucţiune sau vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă, e necesar de adresat la medic.
CONTRAINDICAŢII
- Hipersensibilitate individuală la componentele preparatului.
- Sarcina şi perioada de alăptare.
- Copiilor cu vârsta sub 14 ani (pentru această formă farmaceutică).
SUPRADOZARE
Nu au fost raportate cazuri de supradozare.
Noofen® este un preparat puţin toxic.
Simptome: somnolenţă, greaţă, vomă, vertij. La administrarea îndelungată a dozelor mari poate să se dezvolte eozinofilie, hipotensiune arterială, distrofia grăsoasă a ficatului, tulburări ale funcţiei renale.
Tratament: lavaj gastric, administrarea cărbunelui activat, terapie de menţinere şi simptomatică. Antidot specific nu se cunoaşte.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
Se administrează cu precauţie bolnavilor cu afecţiuni eroziv-ulceroase ale stomacului şi/sau ale duodenului. Pentru protecţia mucoasei de acţiunea iritantă a preparatului la aceşti pacienţi se indică doze mai mici.
E necesar de respectat o precauţie deosebită în caz de insuficienţă hepatică.
La administrarea îndelungată se va monitoriza tabloul sângelui periferic, de asemenea indicii funcţiei ficatului.
Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare
Este contraindicată administrarea preparatului în sarcină şi perioada de alăptare.
Influenţa asupra capacităţii de conducere a autovehiculelor şi de manevrare a utilajului
Pacienţii, la care la administrarea preparatului apare somnolenţă sau alte tulburări din partea sistemului nervos central, vor respecta o precauţie deosebită în timpul conducerii autovehiculelor sau manevrării utilajelor.
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACŢIUNI
Noofen® poate fi combinat cu remedii psihotrope. La administrarea concomitentă cu aceste remedii e necesar de redus doza de Noofen®. Preparatul intensifică şi prelungeşte acţiunea remediilor hipnotice, opioide, neuroleptice şi antiparkinsoniene.
PREZENTARE, AMBALAJ
Capsule 500 mg. Câte 6 capsule în blister, câte 4 blistere împreună cu instrucţiunea pentru administrare în cutie de carton.
PĂSTRARE
A se păstra la loc uscatla temperatura sub 25 ºC.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
TERMEN DE VALABILITATE
2 ani.
A nu se utiliza după data de expirare , indicată pe ambalaj.
STATUTUL LEGAL
Cu prescripţie medicală.
0
În stoc
Cavinton sol. inj. 5 mg/ml 2 ml N5x2
1. Substanta activa :
Vinpocetinum
2.Compozitie si forma de prezentare:
sol. inj. 5 mg/ml 2 ml N5x2 in ampule
3. Actiunea farmacologica
Este derivat de vincamina, alcaloid din Vinca minor. Dilata predominant vasele cerebrale prin inhibitia fosfodiesterazei celulelor musculare netezi vasculare si acumulare de AMP ciclic in ele. Tensiunea arteriala sistemica este influentata intr-o masura mica.
4.Indicatii
Starile dupa afectiunile vasculare cerebrale acute, encefalopatia posttraumatica si hipertensiva. Simptomele insuficientei cerebrale (tulburari ale memoriei, ameteli, cefalee, afazie, apraxie, afectiuni motorii s.a.), surmenajul psihic. Bolile oculare (afectiunile retiniene vasculare de ordin aterosclerotic sau vasospastic, procesele degenerative vasculare si retiniene sau ale maculei galbene, trombozele si emboliile arteriale sau venoase, glaucomul secundar) si in sfera ORL (hipoacuziile vasculare, iatrogene sau senile, sindromul Meniere, nevrita cochleovestibulara, acufenele, vertijul de provenienta labirintica). Simptomele vaso-vegetative ale sindromului climacteric. In formele acute ale starilor mentionate se recomanda administrarea parenterala pina la ameliorarea tabloului clinic, apoi se trece la administrarea orala. In formele cronice se recurge la administrarea orala. In ictusul hemoragic administrarea parenterala se admite numai dupa depasirea fazei acute (5-7 zile).
5. Doze si mod de administrare
Parenteral se administreaza in perfuzii i.v. (continutul a 2 fiole se dilueaza in 500-1000 ml solutie perfuzabila). Daca preparatul este bine tolerat si starea bolnavului o cere, doza poate fi marita gradual, in 3-4 zile, pina la 1 mg/kg/zi si administrata timp de 10-14 zile. Spre sfirsitul tratamentului i.v. doza se va micsora treptat. Intramuscular 20-30 mg/zi pina la ameliorarea starii bolnavului, insa nu mai mult de 10 zile. Mai departe preparatul se administreaza p.o. In cazul ineficientei terapiei p.o. se trece la perfuziile i.v.
6.Contraindicatii
Sarcina, lactatia, hipersensibilitatea la preparat. Administrarea parenterala este contraindicata in sarcina, angina toracala severa, aritmiile severe.
7.Precautii
Aritmiile severe, angina toracala.
1. Substanta activa :
Vinpocetinum
2.Compozitie si forma de prezentare:
sol. inj. 5 mg/ml 2 ml N5x2 in ampule
3. Actiunea farmacologica
Este derivat de vincamina, alcaloid din Vinca minor. Dilata predominant vasele cerebrale prin inhibitia fosfodiesterazei celulelor musculare netezi vasculare si acumulare de AMP ciclic in ele. Tensiunea arteriala sistemica este influentata intr-o masura mica.
4.Indicatii
Starile dupa afectiunile vasculare cerebrale acute, encefalopatia posttraumatica si hipertensiva. Simptomele insuficientei cerebrale (tulburari ale memoriei, ameteli, cefalee, afazie, apraxie, afectiuni motorii s.a.), surmenajul psihic. Bolile oculare (afectiunile retiniene vasculare de ordin aterosclerotic sau vasospastic, procesele degenerative vasculare si retiniene sau ale maculei galbene, trombozele si emboliile arteriale sau venoase, glaucomul secundar) si in sfera ORL (hipoacuziile vasculare, iatrogene sau senile, sindromul Meniere, nevrita cochleovestibulara, acufenele, vertijul de provenienta labirintica). Simptomele vaso-vegetative ale sindromului climacteric. In formele acute ale starilor mentionate se recomanda administrarea parenterala pina la ameliorarea tabloului clinic, apoi se trece la administrarea orala. In formele cronice se recurge la administrarea orala. In ictusul hemoragic administrarea parenterala se admite numai dupa depasirea fazei acute (5-7 zile).
5. Doze si mod de administrare
Parenteral se administreaza in perfuzii i.v. (continutul a 2 fiole se dilueaza in 500-1000 ml solutie perfuzabila). Daca preparatul este bine tolerat si starea bolnavului o cere, doza poate fi marita gradual, in 3-4 zile, pina la 1 mg/kg/zi si administrata timp de 10-14 zile. Spre sfirsitul tratamentului i.v. doza se va micsora treptat. Intramuscular 20-30 mg/zi pina la ameliorarea starii bolnavului, insa nu mai mult de 10 zile. Mai departe preparatul se administreaza p.o. In cazul ineficientei terapiei p.o. se trece la perfuziile i.v.
6.Contraindicatii
Sarcina, lactatia, hipersensibilitatea la preparat. Administrarea parenterala este contraindicata in sarcina, angina toracala severa, aritmiile severe.
7.Precautii
Aritmiile severe, angina toracala.
0
În stoc
1.Ce este Metacartin şi pentru ce se utilizează
Metacartin conţine levocarnitină, este un constituent natural al celulei care joacă un rol fundamental în producerea şi transportul energiei celulare.
Metacartin soluţie orală se utilizează în tratamentul deficienţei primare şi secundare de carnitină la adulţi şi copii.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Metacartin
NU luaţi Metacartin
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la levocarnitină sau la oricare dintre celelalte componentele acestui medicament (enumerate la punctul 6).
Atenţionări şi precauţii
Consultaţi medicul dumneavoastră înainte de a lua Metacartin dacă:
- aveţi probleme severe ale funcţiei renale (insuficienţă renală, faza terminală a bolii renale care necesită dializă).
- sunteţi diabetic şi utilizaţi insulină sau alte hipoglicemiante orale. Medicul dumneavoastră vă va recomanda să verificaţi frecvent nivelul plasmatic al glucozei și la necessitate va ajusta tratamentul hipoglicemic.
- dacă administrați medicamente anticoagulante.
- dacă ați avut în trecut atacuri convulsive.
Dacă cele menționate mai sus se referă la dumneavoastră, discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.
Metacartin împreună cu alte medicamente
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre medicamentele eliberate fără prescripție medicală.
Îndeosebi se referă la pacienții diabetici ce administrează insulină sau hipoglicemiante orale și pacienții ce administrează preparate anticoagulante.
Pacientii care administrează Metacartin concomitent cu preparate cumarinice cu acțiune anticoagulantă a sângelui, trebuie să li se verifice coagularea sângelui săptămânal până când acesta devine stabil, iar apoi lunar.
- Spuneți medicului dumneavoastră dacă luați medicamente care conțin acid valproic, derivați ale acidului pivalic, cefalosporine, cisplatină, carboplatină și ifosamidă, deoarece acestea pot cauza reducerea disponibilității Levocarnitinei.
Metacartin cu alimente, băuturi şi alcool
Soluţia orală poate fi administrată diluată cu apă.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămîneţi gravidă,informaţi medical dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a utiliza acest medicament.
Luând în considerare consecințele grave pentru o femeie gravidă care are deficit de carnitină
sistemică primară, riscul pentru mama de la întreruperea tratamentului pare mai mare decât riscul teoretic asupra fătului dacă se continuă tratamentul.
Levocarnitina este o componentă normală a laptelui uman. Utilizarea suplimentară a levocarnitinei la mamele care alăptează nu a fost studiată.
Dacă sunteți gravidă sau alăptați, atunci medicul dumneavoastră va decide dacă trebuie sau nu să luați acest medicament.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Levocarnitina nu afectează capacitatea de a conduce autovehicule sau de utilizare a utilajelor.
Informaţii importante privind unele componente ale Metacartin
Soluția orală conține zaharină de sodiu
Se utilizează cu precauție la pacienții cu boală ereditară rară intoleranță la fructoză, sindrom de malabsorbție de glucoză-galactoză sau insuficiență a zaharazei-izomaltazei. Deasemenea se utilizează cu precauție la pacienții diabetici sau la cei care respectă o dietă hipocalorică.
Soluția orală conține benzoat de natriu, utilizat ca conservant, iar acesta poate cauza reacții alergice,inclusiv de tip întirziat.
Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
3.Cum să luaţi Metacartin
Luaţi întotdeauna acest preparat exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Dacă nu sunteţi sigur trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.
Metacartin se administrează pe cale orală.
Doze:
Deficiența primară şi secundareă de Levocarnitină în maladiile genetice
Adulți și adolescenți cu vârsta de peste 12 ani
Doza recomandată este de 2-4 grame pe zi, în funcție de gravitatea bolii și de recomandarea medicului.
Copii
Copii cu vârsta de la 0 până la 2 ani
Doza recomandată este de 150 mg / kg masă corporală.
Copii cu vârsta de la 2 până la 6 ani
Doza recomandată este de 100 mg / kg masă corporală.
Copii cu vârsta de la 6 până la 12 ani
Doza recomandată este de 75 mg / kg masă corporală
Deficit secundar de carnitină în timpul hemodializei:
Doza zilnică recomandată este de 2 - 4 g Levocarnitină pe zi.
Soluția de Metacartin pentru administrare orală se administrează numai după diluare. Cantitatea de soluție pentru o singură doză trebuie diluată într-un pahar de apă.
Dacă aveți afecțiuni renale severe, tratamentul cu Metacartin pe cale orală nu trebuie să fie de lungă durată și în doze mari.
Dacă sunteți vârstnic, nu sunt necesare precauții speciale sau ajustarea dozei de Metacartin.
Dacă aveți diabet zaharat și utilizați insulină sau medicamente hipoglicemiante orale, medicamente administrate pe cale orală care vă scad nivelul zahărului din sânge, Metacartin ar putea determina o reducere suplimentară a zahărului din sânge. În aceste cazuri, medicul dumneavoastră vă va verifica frecvent nivelul zahăr sânge putea modifica dozainsulină preparatele hipoglicemiante orale.
Dacă luaţi mai mult Metacartin decît trebuie
Nu au fost rapoarte cazuri de toxicitate la supradozare cu levocarnitină. Dozele mari pot provoca diaree și aparița mirosului specific care dispare la micșorarea dozei.
În caz de supradozaj sever se recomandă intreruperea tratamentului, terapie simptomatică şi de suport. Adresați-vă medicului dumneavoastră dacă ați utilizat mai mult Metacartin decât v-a fost recomandat.
Dacă uitaţi să luaţi Metacartin
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă uitaţi să luaţi Metacartin administraţi cât mai curând posibil doza omisă, apoi administraţi preparatul după cum v-a prescris medicul.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă încetaţi să utilizaţi Metacartin
Nu întrerupeți tratamentul, chiar dacă vă simțiți mai bine, decât dacă medicul dumneavoastră vă spune să vă opriți.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest preparat poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Pentru Metacartin au fost raportate următoarele reacţii adverse:
Frecvente: (care pot afecta până la 1 din 10 persoane):
- vărsături, greață, diaree, dureri abdominale
Mai puțin frecvente: (care pot afecta până la 1 din 100 de persoane)
- dureri de cap, hipertensiune arterială, hipotensiune arterială, disgeuzie, dispepsie, uscăciune în gură, mirosul de pește a urinei, a aerului expirat și a transpirației, crampe musculare, durere toracică, senzație anormală, febră.
Foarte rare( care pot afecata 1 din 10 000 de persoane)
- valori INR crescute
Cu frecvență necunoscută (care nu poate fi estimată în baza datelor disponibile)
- convulsii***, amețeli, palpitații, dispnee, prurit, erupție cutanată, miastenia (o boală caracterizată prin slăbiciune musculară) ****, rigiditate musculară
Acestă reacție se întâmplă la pacienții cu afecțiuni renale severe sau supușidializei, datorită acumulării metaboliților în sânge.pacienții care utilizează simultan medicamente care reduc coagularea sângelui (anticoagulantele)
*** La pacienții cu au avut anterior convulsii sau care au predispoziție de a dezvolta convulsii.
**** La pacienții cu insuficiență renală în fază terminală.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestați orice reacţii adverse,adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.
5. Cum se păstrează Metacartin
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemîna copiilor!
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
Nu utilizaţi Metacartin după data de expirare indicată pe ambalaj. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu utilizaţi Metacartin dacă observaţi semne vizibile de deteriorare a ambalajului.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Metacartin
Metacartin 100 mg/ ml
- Substanța activă este levocarnitina. Fiecare flacon (10 ml) conţine: levocarnitină 1000 mg;
- Celelalte componente sunt: acid malic, benzoat de sodiu, zaharină sodică, aromă de portocală, apă purificată.
Metacartin 200 mg/ ml
- Substanța activă este levocarnitina. Fiecare flacon (10 ml) conţine: levocarnitină 2000 mg
- Celelalte componente sunt: acid malic, benzoat de sodiu, zaharină sodică, aromă de portocală,apă purificată.
Cum arată Metacartin şi conţinutul ambalajului
Soluția orală se prezintă sub formă de soluție transparentă, incoloră sau de culoare galben-deschis.
Ambalaj
Cutie cu 10 flacoane din sticlă brună, acoperite cu un capac din plastic, a câte 10 ml soluţie orală împreună cu prospectul pentru pacient.
Metacartin conţine levocarnitină, este un constituent natural al celulei care joacă un rol fundamental în producerea şi transportul energiei celulare.
Metacartin soluţie orală se utilizează în tratamentul deficienţei primare şi secundare de carnitină la adulţi şi copii.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Metacartin
NU luaţi Metacartin
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la levocarnitină sau la oricare dintre celelalte componentele acestui medicament (enumerate la punctul 6).
Atenţionări şi precauţii
Consultaţi medicul dumneavoastră înainte de a lua Metacartin dacă:
- aveţi probleme severe ale funcţiei renale (insuficienţă renală, faza terminală a bolii renale care necesită dializă).
- sunteţi diabetic şi utilizaţi insulină sau alte hipoglicemiante orale. Medicul dumneavoastră vă va recomanda să verificaţi frecvent nivelul plasmatic al glucozei și la necessitate va ajusta tratamentul hipoglicemic.
- dacă administrați medicamente anticoagulante.
- dacă ați avut în trecut atacuri convulsive.
Dacă cele menționate mai sus se referă la dumneavoastră, discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.
Metacartin împreună cu alte medicamente
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre medicamentele eliberate fără prescripție medicală.
Îndeosebi se referă la pacienții diabetici ce administrează insulină sau hipoglicemiante orale și pacienții ce administrează preparate anticoagulante.
Pacientii care administrează Metacartin concomitent cu preparate cumarinice cu acțiune anticoagulantă a sângelui, trebuie să li se verifice coagularea sângelui săptămânal până când acesta devine stabil, iar apoi lunar.
- Spuneți medicului dumneavoastră dacă luați medicamente care conțin acid valproic, derivați ale acidului pivalic, cefalosporine, cisplatină, carboplatină și ifosamidă, deoarece acestea pot cauza reducerea disponibilității Levocarnitinei.
Metacartin cu alimente, băuturi şi alcool
Soluţia orală poate fi administrată diluată cu apă.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămîneţi gravidă,informaţi medical dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a utiliza acest medicament.
Luând în considerare consecințele grave pentru o femeie gravidă care are deficit de carnitină
sistemică primară, riscul pentru mama de la întreruperea tratamentului pare mai mare decât riscul teoretic asupra fătului dacă se continuă tratamentul.
Levocarnitina este o componentă normală a laptelui uman. Utilizarea suplimentară a levocarnitinei la mamele care alăptează nu a fost studiată.
Dacă sunteți gravidă sau alăptați, atunci medicul dumneavoastră va decide dacă trebuie sau nu să luați acest medicament.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Levocarnitina nu afectează capacitatea de a conduce autovehicule sau de utilizare a utilajelor.
Informaţii importante privind unele componente ale Metacartin
Soluția orală conține zaharină de sodiu
Se utilizează cu precauție la pacienții cu boală ereditară rară intoleranță la fructoză, sindrom de malabsorbție de glucoză-galactoză sau insuficiență a zaharazei-izomaltazei. Deasemenea se utilizează cu precauție la pacienții diabetici sau la cei care respectă o dietă hipocalorică.
Soluția orală conține benzoat de natriu, utilizat ca conservant, iar acesta poate cauza reacții alergice,inclusiv de tip întirziat.
Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
3.Cum să luaţi Metacartin
Luaţi întotdeauna acest preparat exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Dacă nu sunteţi sigur trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.
Metacartin se administrează pe cale orală.
Doze:
Deficiența primară şi secundareă de Levocarnitină în maladiile genetice
Adulți și adolescenți cu vârsta de peste 12 ani
Doza recomandată este de 2-4 grame pe zi, în funcție de gravitatea bolii și de recomandarea medicului.
Copii
Copii cu vârsta de la 0 până la 2 ani
Doza recomandată este de 150 mg / kg masă corporală.
Copii cu vârsta de la 2 până la 6 ani
Doza recomandată este de 100 mg / kg masă corporală.
Copii cu vârsta de la 6 până la 12 ani
Doza recomandată este de 75 mg / kg masă corporală
Deficit secundar de carnitină în timpul hemodializei:
Doza zilnică recomandată este de 2 - 4 g Levocarnitină pe zi.
Soluția de Metacartin pentru administrare orală se administrează numai după diluare. Cantitatea de soluție pentru o singură doză trebuie diluată într-un pahar de apă.
Dacă aveți afecțiuni renale severe, tratamentul cu Metacartin pe cale orală nu trebuie să fie de lungă durată și în doze mari.
Dacă sunteți vârstnic, nu sunt necesare precauții speciale sau ajustarea dozei de Metacartin.
Dacă aveți diabet zaharat și utilizați insulină sau medicamente hipoglicemiante orale, medicamente administrate pe cale orală care vă scad nivelul zahărului din sânge, Metacartin ar putea determina o reducere suplimentară a zahărului din sânge. În aceste cazuri, medicul dumneavoastră vă va verifica frecvent nivelul zahăr sânge putea modifica dozainsulină preparatele hipoglicemiante orale.
Dacă luaţi mai mult Metacartin decît trebuie
Nu au fost rapoarte cazuri de toxicitate la supradozare cu levocarnitină. Dozele mari pot provoca diaree și aparița mirosului specific care dispare la micșorarea dozei.
În caz de supradozaj sever se recomandă intreruperea tratamentului, terapie simptomatică şi de suport. Adresați-vă medicului dumneavoastră dacă ați utilizat mai mult Metacartin decât v-a fost recomandat.
Dacă uitaţi să luaţi Metacartin
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă uitaţi să luaţi Metacartin administraţi cât mai curând posibil doza omisă, apoi administraţi preparatul după cum v-a prescris medicul.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă încetaţi să utilizaţi Metacartin
Nu întrerupeți tratamentul, chiar dacă vă simțiți mai bine, decât dacă medicul dumneavoastră vă spune să vă opriți.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest preparat poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Pentru Metacartin au fost raportate următoarele reacţii adverse:
Frecvente: (care pot afecta până la 1 din 10 persoane):
- vărsături, greață, diaree, dureri abdominale
Mai puțin frecvente: (care pot afecta până la 1 din 100 de persoane)
- dureri de cap, hipertensiune arterială, hipotensiune arterială, disgeuzie, dispepsie, uscăciune în gură, mirosul de pește a urinei, a aerului expirat și a transpirației, crampe musculare, durere toracică, senzație anormală, febră.
Foarte rare( care pot afecata 1 din 10 000 de persoane)
- valori INR crescute
Cu frecvență necunoscută (care nu poate fi estimată în baza datelor disponibile)
- convulsii***, amețeli, palpitații, dispnee, prurit, erupție cutanată, miastenia (o boală caracterizată prin slăbiciune musculară) ****, rigiditate musculară
Acestă reacție se întâmplă la pacienții cu afecțiuni renale severe sau supușidializei, datorită acumulării metaboliților în sânge.pacienții care utilizează simultan medicamente care reduc coagularea sângelui (anticoagulantele)
*** La pacienții cu au avut anterior convulsii sau care au predispoziție de a dezvolta convulsii.
**** La pacienții cu insuficiență renală în fază terminală.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestați orice reacţii adverse,adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.
5. Cum se păstrează Metacartin
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemîna copiilor!
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
Nu utilizaţi Metacartin după data de expirare indicată pe ambalaj. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu utilizaţi Metacartin dacă observaţi semne vizibile de deteriorare a ambalajului.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Metacartin
Metacartin 100 mg/ ml
- Substanța activă este levocarnitina. Fiecare flacon (10 ml) conţine: levocarnitină 1000 mg;
- Celelalte componente sunt: acid malic, benzoat de sodiu, zaharină sodică, aromă de portocală, apă purificată.
Metacartin 200 mg/ ml
- Substanța activă este levocarnitina. Fiecare flacon (10 ml) conţine: levocarnitină 2000 mg
- Celelalte componente sunt: acid malic, benzoat de sodiu, zaharină sodică, aromă de portocală,apă purificată.
Cum arată Metacartin şi conţinutul ambalajului
Soluția orală se prezintă sub formă de soluție transparentă, incoloră sau de culoare galben-deschis.
Ambalaj
Cutie cu 10 flacoane din sticlă brună, acoperite cu un capac din plastic, a câte 10 ml soluţie orală împreună cu prospectul pentru pacient.
0
În stoc
1. Ce este Citicolin-BP şi pentru ce se utilizează
Citicolin-BP aparține unui grup de medicamente numite psihostimulante și nootrope, care acționează prin ameliorarea funcției cerebrale.
Citicolin-BP este utilizat pentru tratamentul tulburărilor neurologice și
cognitive (de memorie și de comportament) asociate cu:
− accidente cerebro-vasculare, care este o întrerupere a alimentării cu
sânge a creierului de către un cheag sau de ruperea unui vas de sânge,
în faza acută și subacută;
− traumatism cranian, lovitură la cap.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Citicolin-BP
Nu luaţi Citicolin-BP:
− dacă sunteţi alergic la citicolină sau la oricare dintre celelalte componente ale Citicolin-BP (enumerate la pct. 6);
− dacă suferiți de tonus crescut al sistemului nervos parasimpatic (stare
clinică însoțită de tensiune arterială sever scăzută, transpirație, tahicardie și leșin).
Atenţionări şi precauţii
În caz de hemoragie intracraniană persistentă, a nu se depăși doza de 1000
mg/zi, administrată prin injecție intravenoasă lentă (30 picături/min).
Citicolin-BP împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi
luat recent orice alte medicamente, inclusiv medicamente eliberate fără
prescripţie medicală.
Citicolin-BP crește efectele L-Dopa, astfel, nu trebuie să-l luați în același
timp cu medicamente care conțin L-Dopa fără a vă consulta cu medicul
dumneavoastră. Medicamentele cu conținut de L-Dopa sunt, de obicei,
utilizate pentru tratamentul bolii Parkinson.
Citicolin-BP nu trebuie administrat împreună cu medicamente care conțin meclofenoxat (un stimulant cerebral).
Citicolin-BP împreună cu alimente și băuturi
Dacă este recomandat de către medic, Citicolin-BP poate fi luat cu sau
fără alimente.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament. La femeile gravide sau potențial
gravide, sau la mamele care alăptează Citicolin-BP poate fi administrat
doar dacă beneficiul terapeutic scontat depășește orice risc posibil.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Nu au fost descrise efecte, care ar putea afecta capacitatea de a conduce
vehicule și de a folosi utilaje.
3. Cum să luaţi Citicolin-BP
Urmați recomandările de mai jos, cu excepția cazului când medicul v-a
recomandat altfel. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă aveți întrebări.
Doza uzuală este de la 500 mg până la 2000 mg/zi, în funcție de gravitatea stării dumneavoastră. Citicolin-BP poate fi administrat pe cale intramusculară sau intravenos lent (3-5 min) sau prin perfuzie intravenoasă
(40-60 picături per minut).
Soluția injectabilă este destinată administrării unice. Trebuie administrată imediat după deschiderea fiolei. Resturile neutilizate trebuie aruncate.
Este compatibilă cu toate soluțiile izotonice intravenoase, de asemenea,
poate fi amestecată cu soluție hipertonică de glucoză.
Vârstnici
La această categorie de vârstă nu este necesară ajustarea specifică a dozei de Citicolin-BP.
Utilizarea la copii și adolescenți
Citicolin-BP nu a fost evaluat în mod adecvat la copii și trebuie administrat numai în cazul în care evaluarea medicală indică că beneficiile potențiale depășesc orice risc posibil.
Dacă luaţi mai mult Citicolin-BP decât trebuie
Dacă aţi luat prea mult Citicolin-BP, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră sau farmacistului, comunicând denumirea medicamentului
și cantitatea luată.
Dacă uitaţi să luaţi Citicolin-BP
Dacă ați omis o doză, așteptați timpul să luați următoare doză, însă nu
luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să luaţi Citicolin-BP
Medicul dumneavoastră vă va comunica despre durata tratamentului cu
Citicolin-BP.
Nu întrerupeți tratamentul înainte de a consulta medicul dumneavoastră.
Dacă aveți orice întrebări suplimentare cu privire la utilizarea acestui produs, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, Citicolin-BP poate provoca reacţii adverse, cu
toate că nu apar la toate persoanele.
Reacțiile adverse asociate cu acest medicament sunt foarte rare (pot
apărea la mai puțin de 1 din 10000 de pacienți). Pot apărea halucinații,
dureri de cap, vertij, scăderea sau creșterea tensiunii arteriale, senzație
de sufocare, greață, vărsături, diaree ocazională, înroșirea feței, erupții pe
piele, tremurături, umflarea mâinilor și picioarelor.
Citicolin-BP aparține unui grup de medicamente numite psihostimulante și nootrope, care acționează prin ameliorarea funcției cerebrale.
Citicolin-BP este utilizat pentru tratamentul tulburărilor neurologice și
cognitive (de memorie și de comportament) asociate cu:
− accidente cerebro-vasculare, care este o întrerupere a alimentării cu
sânge a creierului de către un cheag sau de ruperea unui vas de sânge,
în faza acută și subacută;
− traumatism cranian, lovitură la cap.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Citicolin-BP
Nu luaţi Citicolin-BP:
− dacă sunteţi alergic la citicolină sau la oricare dintre celelalte componente ale Citicolin-BP (enumerate la pct. 6);
− dacă suferiți de tonus crescut al sistemului nervos parasimpatic (stare
clinică însoțită de tensiune arterială sever scăzută, transpirație, tahicardie și leșin).
Atenţionări şi precauţii
În caz de hemoragie intracraniană persistentă, a nu se depăși doza de 1000
mg/zi, administrată prin injecție intravenoasă lentă (30 picături/min).
Citicolin-BP împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi
luat recent orice alte medicamente, inclusiv medicamente eliberate fără
prescripţie medicală.
Citicolin-BP crește efectele L-Dopa, astfel, nu trebuie să-l luați în același
timp cu medicamente care conțin L-Dopa fără a vă consulta cu medicul
dumneavoastră. Medicamentele cu conținut de L-Dopa sunt, de obicei,
utilizate pentru tratamentul bolii Parkinson.
Citicolin-BP nu trebuie administrat împreună cu medicamente care conțin meclofenoxat (un stimulant cerebral).
Citicolin-BP împreună cu alimente și băuturi
Dacă este recomandat de către medic, Citicolin-BP poate fi luat cu sau
fără alimente.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament. La femeile gravide sau potențial
gravide, sau la mamele care alăptează Citicolin-BP poate fi administrat
doar dacă beneficiul terapeutic scontat depășește orice risc posibil.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Nu au fost descrise efecte, care ar putea afecta capacitatea de a conduce
vehicule și de a folosi utilaje.
3. Cum să luaţi Citicolin-BP
Urmați recomandările de mai jos, cu excepția cazului când medicul v-a
recomandat altfel. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă aveți întrebări.
Doza uzuală este de la 500 mg până la 2000 mg/zi, în funcție de gravitatea stării dumneavoastră. Citicolin-BP poate fi administrat pe cale intramusculară sau intravenos lent (3-5 min) sau prin perfuzie intravenoasă
(40-60 picături per minut).
Soluția injectabilă este destinată administrării unice. Trebuie administrată imediat după deschiderea fiolei. Resturile neutilizate trebuie aruncate.
Este compatibilă cu toate soluțiile izotonice intravenoase, de asemenea,
poate fi amestecată cu soluție hipertonică de glucoză.
Vârstnici
La această categorie de vârstă nu este necesară ajustarea specifică a dozei de Citicolin-BP.
Utilizarea la copii și adolescenți
Citicolin-BP nu a fost evaluat în mod adecvat la copii și trebuie administrat numai în cazul în care evaluarea medicală indică că beneficiile potențiale depășesc orice risc posibil.
Dacă luaţi mai mult Citicolin-BP decât trebuie
Dacă aţi luat prea mult Citicolin-BP, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră sau farmacistului, comunicând denumirea medicamentului
și cantitatea luată.
Dacă uitaţi să luaţi Citicolin-BP
Dacă ați omis o doză, așteptați timpul să luați următoare doză, însă nu
luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să luaţi Citicolin-BP
Medicul dumneavoastră vă va comunica despre durata tratamentului cu
Citicolin-BP.
Nu întrerupeți tratamentul înainte de a consulta medicul dumneavoastră.
Dacă aveți orice întrebări suplimentare cu privire la utilizarea acestui produs, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, Citicolin-BP poate provoca reacţii adverse, cu
toate că nu apar la toate persoanele.
Reacțiile adverse asociate cu acest medicament sunt foarte rare (pot
apărea la mai puțin de 1 din 10000 de pacienți). Pot apărea halucinații,
dureri de cap, vertij, scăderea sau creșterea tensiunii arteriale, senzație
de sufocare, greață, vărsături, diaree ocazională, înroșirea feței, erupții pe
piele, tremurături, umflarea mâinilor și picioarelor.
0
În stoc
Ce este NOMIGREN şi pentru ce se utilizează
NOMIGREN, comprimate filmate face parte din grupul medicamentelor cu acţiune
antimigrenoasă. Diminuează simptomele migrenei şi previne progresia în continuare a
atacului de migrenă.
NOMIGREN, comprimate filmate este utilizat în tratamentul:
-Migrenă.
-Cefalee vasculară.
-Cefalee cluster. Cum să luaţi NOMIGREN
Luaţi medicamentul conform prospectului ataşat. Dacă consideraţi că medicamentul
acţionează prea slab sau prea tare, consultaţi medicul dumneavoastră sau
farmacistului.
Mod de administrare
NOMIGREN comprimate filmate se administrează pe calea orală.
Comprimatele se înghit întregi, cu un pahar de apă.
Doze
Cel mai bine comprimatele se administrează la începutul sau în faza prodromală al
cefaleei.
Adulţi
Accesul sever de migrenă
Doza uzuală pentru adulţi – câte 1-2 comprimate la apariţia accesului. Tratamentul se
va prelungi la necesitate, câte 1 comprimat la fiecare jumătate de oră până la maxim
4 comprimate la un acces.
Doza săptămânală totală nu trebuie să depăşească 10 comprimate.
Se recomandă maxim două cure de tratament pe lună. Se recomandă administrarea
cel mult de 2 ori pe săptămână la un interval de cel puţin 4 zile.
Accesul moderat de migrenă
Doza uzuală - 1 comprimat la apariţia durerilor. Doza nictemerală maximă – 4
comprimate. Doza săptămânală totală nu trebuie să depăşească 10 comprimate.
Copii cu vârsta sub 12 ani
Nu se recomandă de administrat preparatul la această categorie de pacienți.
Vârstnici
Pacienţii vârstnici sunt mai sensibili la efectele adverse a preparatului NOMIGREN. De
aceea preparatul se va administra cu precauţie la această categorie de pacienţi.
https://bit.ly/3yXmVRy
NOMIGREN, comprimate filmate face parte din grupul medicamentelor cu acţiune
antimigrenoasă. Diminuează simptomele migrenei şi previne progresia în continuare a
atacului de migrenă.
NOMIGREN, comprimate filmate este utilizat în tratamentul:
-Migrenă.
-Cefalee vasculară.
-Cefalee cluster. Cum să luaţi NOMIGREN
Luaţi medicamentul conform prospectului ataşat. Dacă consideraţi că medicamentul
acţionează prea slab sau prea tare, consultaţi medicul dumneavoastră sau
farmacistului.
Mod de administrare
NOMIGREN comprimate filmate se administrează pe calea orală.
Comprimatele se înghit întregi, cu un pahar de apă.
Doze
Cel mai bine comprimatele se administrează la începutul sau în faza prodromală al
cefaleei.
Adulţi
Accesul sever de migrenă
Doza uzuală pentru adulţi – câte 1-2 comprimate la apariţia accesului. Tratamentul se
va prelungi la necesitate, câte 1 comprimat la fiecare jumătate de oră până la maxim
4 comprimate la un acces.
Doza săptămânală totală nu trebuie să depăşească 10 comprimate.
Se recomandă maxim două cure de tratament pe lună. Se recomandă administrarea
cel mult de 2 ori pe săptămână la un interval de cel puţin 4 zile.
Accesul moderat de migrenă
Doza uzuală - 1 comprimat la apariţia durerilor. Doza nictemerală maximă – 4
comprimate. Doza săptămânală totală nu trebuie să depăşească 10 comprimate.
Copii cu vârsta sub 12 ani
Nu se recomandă de administrat preparatul la această categorie de pacienți.
Vârstnici
Pacienţii vârstnici sunt mai sensibili la efectele adverse a preparatului NOMIGREN. De
aceea preparatul se va administra cu precauţie la această categorie de pacienţi.
https://bit.ly/3yXmVRy
0
În stoc
Indicaţii terapeutice
Ca antiepileptic:
Se administrează în monoterapie sau asociat cu alte antiepileptice pentru tratamentul epilepsiei:
epilepsia parţială cu sau fără generalizare secundară, epilepsia generalizată: crize tonice, clonice,
tonico-clonice.
Ca sedativ:
Se administrează pentru tratamentul stărilor de agitaţie psihomotorie, stărilor nevrotice sau stărilor
care apar ca reacţii adverse ale unor medicamente stimulante ale sistemului nervos central.
Se administrează în crize convulsive în intoxicaţiile cu stricnină, în tetanus.
Ca inductor enzimatic hepatic şi coleretic:
Se administrează pentru tratamentul icterelor congenitale cronice cu bilirubină neconjugată, precum
şi în anumite cazuri de colestază hepatică.
Medicamentul este indicat la copii, adolescenţi, adulţi şi vârstnici. Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi
Doza recomandată este de 2-3 mg/kg şi zi, administrată în priză unică, seara, înainte de culcare.
Copii şi adolescenţi
Doza recomandată depinde de greutatea corporală, după cum urmează:
- sub 20 kg: 5 mg/kg şi zi
- între 20–30 kg: 3-4 mg/kg şi zi
- peste 30 kg: 2-3 mg/kg şi zi.
La copiii cu vârstă sub 6 ani, comprimatele trebuie sfărâmate şi amestecate cu alimentele.
Vârstnici
Se recomandă reducerea dozelor administrate la pacienţii vârstnici.
Insuficienţă respiratorie, insuficienţă hepatică, insuficienţă renală
Se recomandă reducerea dozelor administrate la pacienţii cu insuficienţă respiratorie, insuficienţă
renală sau insuficienţă hepatică (este necesară monitorizarea prin intermediul testelor de laborator,
din cauza riscului de encefalopatie hepatică).
Eficacitatea administrării poate fi apreciată după 15 zile de tratament.
În tratamentul epilepsiei, doza trebuie ajustată în funcţie de necesităţile individuale ale pacientului.
Întreruperea tratamentului cu fenobarbital sau înlocuirea cu un alt antiepileptic trebuie să se facă
progresiv, pentru a evita precipitarea sau creşterea frecvenţei crizelor epileptice.
Mod de administrare
Medicamentul se administrează pe cale orală. Contraindicaţii
Contraindicaţii absolute
Hipersensibilitate la substanţa activă, alte barbiturice sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la
pct. 6.1.
Insuficienţă respiratorie severă.
Porfirie.
Asocierea cu saquinavir, ifosfamidă (în cazul administrării profilactice de fenobarbital) (vezi pct.
4.5).
Contraindicaţii relative
Asocierea cu alcoolul etilic, estroprogestative şi progestative, utilizate ca metode de contracepţie
(vezi pct. 4.5).
Alăptare (vezi pct. 4.6). https://bit.ly/3rgmQFH
Ca antiepileptic:
Se administrează în monoterapie sau asociat cu alte antiepileptice pentru tratamentul epilepsiei:
epilepsia parţială cu sau fără generalizare secundară, epilepsia generalizată: crize tonice, clonice,
tonico-clonice.
Ca sedativ:
Se administrează pentru tratamentul stărilor de agitaţie psihomotorie, stărilor nevrotice sau stărilor
care apar ca reacţii adverse ale unor medicamente stimulante ale sistemului nervos central.
Se administrează în crize convulsive în intoxicaţiile cu stricnină, în tetanus.
Ca inductor enzimatic hepatic şi coleretic:
Se administrează pentru tratamentul icterelor congenitale cronice cu bilirubină neconjugată, precum
şi în anumite cazuri de colestază hepatică.
Medicamentul este indicat la copii, adolescenţi, adulţi şi vârstnici. Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi
Doza recomandată este de 2-3 mg/kg şi zi, administrată în priză unică, seara, înainte de culcare.
Copii şi adolescenţi
Doza recomandată depinde de greutatea corporală, după cum urmează:
- sub 20 kg: 5 mg/kg şi zi
- între 20–30 kg: 3-4 mg/kg şi zi
- peste 30 kg: 2-3 mg/kg şi zi.
La copiii cu vârstă sub 6 ani, comprimatele trebuie sfărâmate şi amestecate cu alimentele.
Vârstnici
Se recomandă reducerea dozelor administrate la pacienţii vârstnici.
Insuficienţă respiratorie, insuficienţă hepatică, insuficienţă renală
Se recomandă reducerea dozelor administrate la pacienţii cu insuficienţă respiratorie, insuficienţă
renală sau insuficienţă hepatică (este necesară monitorizarea prin intermediul testelor de laborator,
din cauza riscului de encefalopatie hepatică).
Eficacitatea administrării poate fi apreciată după 15 zile de tratament.
În tratamentul epilepsiei, doza trebuie ajustată în funcţie de necesităţile individuale ale pacientului.
Întreruperea tratamentului cu fenobarbital sau înlocuirea cu un alt antiepileptic trebuie să se facă
progresiv, pentru a evita precipitarea sau creşterea frecvenţei crizelor epileptice.
Mod de administrare
Medicamentul se administrează pe cale orală. Contraindicaţii
Contraindicaţii absolute
Hipersensibilitate la substanţa activă, alte barbiturice sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la
pct. 6.1.
Insuficienţă respiratorie severă.
Porfirie.
Asocierea cu saquinavir, ifosfamidă (în cazul administrării profilactice de fenobarbital) (vezi pct.
4.5).
Contraindicaţii relative
Asocierea cu alcoolul etilic, estroprogestative şi progestative, utilizate ca metode de contracepţie
(vezi pct. 4.5).
Alăptare (vezi pct. 4.6). https://bit.ly/3rgmQFH
0
În stoc
1. Ce este Ketilept comprimate filmate şi pentru ce se utilizează
Numele medicamentului prescris pentru dumneavoastră este Ketilept. Substanţa activă pe care o conţine este quetiapina. Aceasta aparţine unui grup de medicamente numite antipsihotice. Ketilept poate fi utilizat pentru tratarea mai multor afecţiuni cum sunt:
• Depresie bipolară: când vă simţiţi trist. Puteţi observa că vă simţiţi deprimat, vinovat, fără energie, fără poftă de mâncare sau că nu puteţi dormi.
• Manie: când vă puteţi simţi foarte excitat, având o stare de plutire, agitat, entuziasmat sau hiperactiv sau puteţi avea tulburări de judecată incluzând stare agresivă sau distructivă.
• Schizofrenie: când puteţi auzi sau simţi lucruri care nu sunt reale, crede lucruri care nu sunt adevărate sau vă puteţi simţi neobişnuit de suspicios, anxios, confuz, vinovat, tensionat sau deprimat.
Medicul dumneavoastră poate continua să vă prescrie Ketilept chiar şi atunci când vă simţiţi mai bine cu scopul de a preîntâmpina reapariţia simptomelor maladiei dumneavoastră.
Poate fi util să vă adresaţi unei rude sau unui prieten apropiat, căruia să-i spuneţi că aveţi aceste simptome şi pe care să-l rugaţi să citească acest prospect. În acelaşi timp, îl puteţi ruga să vă spună dacă nu consideră că simptomele dumneavoastră s-au agravat sau dacă îl îngrijorează vreo modificare apărută în comportamentul dumneavoastră.
Dacă aveţi întrebări cu privire la efectul medicamentului Ketilept comprimate filmate, sau pentru ce scop a fost prescris dumneavoastră, discutaţi cu medicul dumneavoastră.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Ketilept comprimate filmate
Nu utilizaţi Ketilept comprimate filmate:
• dacă sunteţi alergic la quetiapină sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6).
• dacă utilizaţi sau aţi utilizat recent următoarele preparate:
o inhibitori ai proteazei HIV, pentru tratamentul infecțiilor cu SIDA,
o preparate, care conțin azoli, de exemplu ketoconazol (pentru tratamentul infecțiilor fungice)
o eritromicină, claritromicină (antibiotice pentru infecții)
o nefazodonă (un medicament pentru tratamentul depresiei).
Nu utilizaţi Ketilept dacă oricare dintre cele de mai sus se aplică în cazul dumneavoastră. Dacă nu sunteţi sigur, discutaţi cu medicul dumneavoastră sau farmacistul înainte de a utiliza Ketilept.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Ketilept comprimate filmate, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă:
• dumneavoastră sau cineva din familia dumneavoastră prezintă sau a avut în antecedente boli de inimă, de exemplu creşterea frecventă a ritmului inimii, tulburare cunoscută ca prelungirea intervalului QT, sau dacă luaţi orice medicament care poate să aibă efect asupra ritmul inimii dumneavoastră;
• aveţi tensiune arterială scăzută;
• aţi avut un accident vascular cerebral, mai ales dacă sunteţi în vârstă;
• dumneavoastră sau cineva din familia dumneavoastră prezintă în antecedente apariţia trombozei (formarea cheagurilor de sânge în vase), sau luaţi medicamente care pot fi asociate cu formarea cheagurilor de sânge în vase;
• aveţi boli de ficat;
• aţi avut vreodată o criză epileptică;
• dacă aveţi febră, respiraţie frecventă, transpiraţii în exces, modificarea stării de conştienţă, rigiditatea muşchilor (vezi pct. 4 “sindrom neuroleptic malign“);
• aveţi diabet zaharat sau prezentaţi risc de a face diabet zaharat (diabet zaharat în familia dumneavoastră sau creşterea nivelului plasmatic de glucoză în timpul sarcinii). În acest caz, medicul dumneavoastră vă poate verifica valorile de zahăr din sânge în timp ce luaţi comprimatele Ketilept;
• aveţi pancreatită (inflamare a pancreasului) sau prezentaţi factori de risc de pancreatită, de exemplu pietre la vezica biliară sau creşterea concentraţiilor trigliceridelor (un anumit tip de lipide al sângelui dumneavoastră);
• ştii că aţi avut în trecut valori scăzute de globule albe în sânge (care se poate sau nu să fi fost cauzate de alte medicamente);
• sunteţi o persoană în vârstă cu demenţă (tulburarea funcţiilor creierului). Dacă sunteţi, Ketilept nu trebuie luat deoarece grupul de medicamente la care aparţine Ketilept pot creşte riscul de accident vascular cerebral, sau în unele cazuri apare riscul de deces la persoanele în vârstă cu demenţă.
• aţi avut vreodată încetare momentană a respiraţiei în timpul somnului normal (apnee de somn) şi dacă luaţi medicamente care inhibă activitatea creierului (deprimante);
• aţi avut sau aveţi imposibilitatea de a goli complet vezica urinară (retenţie urinară), dacă aveţi prostată mărită, obstrucţie intestinală sau creşterea presiunii intraoculare. Aceste condiţii sunt de obicei cauzate de medicamente, numite „anticolinergice“. Aceste medicamente influenţează funcţia celulelor nervoase pentru a trata anumite boli.
Dacă vă internaţi în spital este important să anunţaţi personalul medical că utilizaţi tratament cu Ketilept.
Spuneţi imediat medicului dumneavoastră dacă după utilizarea Ketilept aveţi:
• O asociere de febră, rigiditate musculară severă, transpiraţii sau un grad scăzut de conştienţă (o afecţiune numită “sindrom neuroleptic malign”). Poate fi necesar tratament medical imediat.
• Mişcări necontrolate, în special ale feţei sau limbii.
• Ameţeli sau senzaţie severă de somn. Acest lucru poate creşte riscul de producere a leziunilor accidentale (căderi) la pacienţii vârstnici.
• Convulsii
• O erecţie prelungită şi dureroasă (priapism)
Aceste modificări pot fi datorate acestui tip de medicament.
Spuneți medicului dumneavoastră cât de repede se poate dacă în timpul utilizării Ketilept aveţi:
• Febră, simptome asemănătoare gripei, inflamare a gâtului, sau alte infecţii, acest lucru putându-se datora numărului foarte scăzut de celule albe în sânge, situaţie care poate determina întreruperea Ketilept şi/sau a tratamentului administrat.
• Constipaţie însoţită de dureri abdominale persistente, sau constipaţie care nu răspunde la tratament, acest lucru putând determina un blocaj grav la nivelul intestinului.
Gânduri de sinucidere şi agravarea stării dumneavoastră de depresie
Depresia şi/ sau tulburările de anxietate de care suferiţi vă pot provoca uneori idei de auto-vătămare. Acestea se pot accentua la începerea tratamentului cu antidepresive, deoarece acţiunea tuturor acestor medicamente se produce în timp, de obicei în aproximativ două săptămâni şi câteodată şi mai mult.
Sunteţi mai predispus spre astfel de idei:
• dacă aţi avut anterior gânduri de sinucidere sau auto-vătămare;
• dacă sunteţi adult tânăr. Informaţiile rezultate din studiile clinice arată existenţa unui risc crescut de comportament legat de sinucidere la adulţii cu vârstă mai mică de 25 de ani, care suferă de o afecţiune psihică.
În cazul în care aveţi gânduri de auto-vătămare sau sinucidere, contactaţi-vă imediat medicul sau adresaţi-vă fără întârziere unui spital.
Poate fi util să vă adresaţi unei rude sau unui prieten apropiat, căruia să-i spuneţi că vă simţiţi deprimat sau că suferiţi de o tulburare de anxietate şi pe care să-l rugaţi să citească acest prospect. În acelaşi timp, puteţi ruga persoana respectivă să vă spună dacă nu consideră că starea dumneavoastră s-a agravat sau dacă o îngrijorează vreo modificare apărută în comportamentul dumneavoastră.
Creştere în greutate
Creşterea în greutate a fost observată la pacienţii care iau Ketilept. Dumneavoastră şi medicul dumneavoastră trebuie să verificaţi greutatea dumneavoastră în mod regulat.
Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
La copii şi adolescenţi nu a fost determinată siguranţa şi eficacitatea preparatului Ketilept. Ketilept nu este recomandat copiilor şi adolescenţilor cu vârsta sub 18 ani.
Ketilept împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.
Nu utilizaţi Ketilept dacă luaţi oricare dintre următoarele medicamente:
• Unele medicamente pentru HIV,
• Medicamente cu structură azolică (pentru infecţii fungice),
• Eritromicină sau claritromicină (pentru infecţii),
• Nefazodonă (pentru depresie).
Spuneţi medicului dumneavoastră dacă utilizaţi oricare dintre următoarele medicamente:
• Medicamente pentru epilepsie (ca fenitoină sau carbamazepină)
• Medicamente pentru tensiune arterială mare
• Barbiturice (pentru tratamentul tulburărilor de somn)
• Tioridazină sau Litiu (alte medicamente antipsihotice)
• Medicamente care influenţează modul în care bate inima dumneavoastră, de exemplu
medicamente care determină dezechilibre electrolitice (concentraţii scăzute de potasiu sau magneziu) cum sunt diureticele (pastile utilizate pentru eliminarea excesului de apă din corp) sau anumite antibiotice (medicamente pentru tratarea infecţiilor)
• Medicamente care pot determina constipaţie
• medicamente, numite „anticolinergice“. Aceste medicamente influenţează funcţia sistemului nervos cu scopul pentru a trata anumite boli
Înainte de a înceta să luaţi orice medicament, vă rugăm să discutaţi cu medicul dumneavoastră.
Influenţa preparatului Ketilept asupra testelor de laborator
Dacă aveţi nevoie să faceţi teste de urină, luând quetiapina pot apărea rezultate fals-pozitive pentru metadonă sau anumite medicamente pentru depresie denumite antidepresive triciclice (ADTC), atunci când sunt folosite unele metode de testare, chiar dacă nu aţi luat metadonă sau ADTC. Dacă se întâmplă acest lucru, poate fi efectuat un test mai specific.
Utilizarea Ketilept cu alimente, băuturi şi alcool
Puteţi lua Ketilept înainte sau în timpul meselor.
Fiţi atent cât alcool consumaţi. Acest lucru se datorează faptului că efectele asociate ale alcoolului şi Ketilept pot să determine somnolenţă.
Nu consumaţi suc de grepfruit în timp ce utilizaţi Ketilept. Poate modifica modul de acţiune al medicamentului.
Sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Sarcina
Nu trebuie să luaţi Ketilept în timpul sarcinii, dacă nu aţi discutat cu medicul asupra acestui lucru. Următoarele simptome pot să apară la sugari născuţi din mame care au utilizat Ketilept în cursul celui de-al treilea trimestru de sarcină (ultimele trei luni de sarcină): tremurături, rigiditate musculară şi/sau slăbiciune musculară, somnolenţă, agitaţie, tulburări respiratorii şi dificultăţi de alimentaţie. În cazul în care copilul dumneavoastră prezintă oricare dintre aceste simptome, trebuie să vă adresaţi medicului.
Alăptarea
Ketilept nu trebuie utilizat în timpul alăptării.
Înainte de a lua orice medicament consultaţi medicul dumneavoastră.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
În timpul tratamentului cu Ketilept pot să apară somnolenţă. Nu conduceţi sau folosiţi utilaje până când nu ştiţi cum vă afectează acest medicament.
Ketilept comprimate filmate conţine lactoză.
În caz de intoleranţă la lactoză trebuie luat în considerare faptul că fiecare comprimat filmat de Ketilept de 25 mg, 100 mg, 150 mg, 200 mg şi 300 mg conţine 4,42 mg, 17,05 mg, 25,47 mg, 34,1 mg, şi 50,94 mg de lactoză.
Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
3. Cum să luaţi Ketilept
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Modul de administrare a preparatului Ketilept se va determina de medic. Medicul dumneavoastră va decide cu privire la doza de start şi pe care o poate creşte treptat. Pentru fiecare indicaţie există scheme terapeutice diferite.
Doza de întreţinere (doza zilnică) va depinde de boala şi de nevoile dumneavoastră dar de obicei va fi între 150 mg şi 800 mg pe zi.
Modul de utilizare
• Veţi utiliza comprimatele o singură dată pe zi, la culcare, sau de două ori pe zi, în funcţie de boala dumneavoastră.
• Înghiţiţi comprimatele întregi, cu un pahar plin cu apă.
• Puteţi să utilizaţi comprimatele dumneavoastră cu sau fără mâncare
• Nu beţi suc de grapefruit în timp ce utilizaţi Ketilept. Poate influenţa modul de acţiune al medicamentului.
• Nu întrerupeţi utilizarea comprimatelor chiar dacă vă simţiţi mai bine, până când medicul dumneavoastră nu vă spune acest lucru.
Copii şi adolescenţi
Preparatul Ketilept nu trebuie administrat la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani.
Dacă luaţi mai mult Ketilept comprimate filmate decât trebuie
Dacă dumneavoastră aţi luat mai multe comprimate Ketilept decât v-a fost indicat, adresaţi-vă imediat la medic sau la cel mai apropiat spital. Luaţi acest prospect şi comprimatele rămase pentru a arăta medicului.
În general, simptomele raportate în caz de supradozaj sunt: somnolenţă, ameţeli, bătăi rapide ale inimii.
Dacă uitaţi să luaţi Ketilept comprimate filmate
Dacă aţi uitat să luaţi o doză, luaţi doza respectivă imediat ce vă amintiţi. Nu luaţi doza omisă cu puţin timp înainte sau în acelaşi timp cu doza următoare. Apoi continuaţi tratamentul aşa cum v-a fost prescris de către medicul dumneavoastră.
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Ketilept comprimate filmate
Nu întrerupeţi tratamentul cu Ketilept decât dacă medicul vă va spune să o faceţi, chiar dacă vă simţiţi mai bine.
Dacă întrerupeţi brusc tratamentul cu Ketilept puteţi manifesta simptome ca greaţă, vărsături, insomnie, ameţeli, dureri de cap, diaree sau iritabilitate; pot reveni simptomele bolii iniţiale. Medicul vă poate indica scăderea treptată a dozelor înainte de a întrerupe tratamentul.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Reacţii adverse foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane):
• Ameţeli (pot duce la prăbuşire), dureri de cap, gură uscată
• Stare de somnolenţă (poate să dispară în timp dacă continuaţi să utilizaţi Ketilept) (poate duce la căderi)
• Creștere în greutate
• Simptome de întrerupere (simptome care apar la întreruperea tratamentului cu Ketilept) includ senzaţia de rău (greaţă), stare de rău (vărsături), imposibilitatea de a dormi (insomnie), ameţeli, dureri de cap, diaree şi iritabilitate. Este recomandată întreruperea treptată pe o perioadă de cel puţin 1-2 săptămâni
• Mişcări musculare anormale. Acestea includ o dificultate în a începe mişcarea musculară, tremurături, agitaţie sau rigiditate musculară neînsoţită de durere.
• Modificări ale valorilor anumitor tipuri de grăsimi (trigliceride şi colesterol total).
Reacţii adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):
• Bătăi rapide ale inimii
• Senzaţie că inima bate puternic, repede sau neregulat
• Constipaţie, senzaţie de stomac deranjat (indigestie)
• Stare de slăbiciune ameţel
• Umflare a mâinilor şi picioarelor
• Scăderea tensiunii arteriale când vă ridicaţi în picioare. Aceasta poate să vă dea ameţeli sau leşin (poate duce la căderi)
• Creşterea concentraţiei de zahăr din sânge
• Vedere înceţoşată,
• Vise anormale şi coşmaruri
• Senzaţie accentuată de foame
• Iritabilitate
• Tulburări ale vorbirii şi limbajului
• Gânduri de sinucidere şi înrăutăţirea stării dumneavoastră de depresie. Contactaţi imediat medicul dumneavoastră sau mergeţi imediat la cel mai apropiat spital!
• Scurtarea respiraţiei
• Vărsături (mai ales la vârstnici)
• Febră
• Modificări ale cantităţii de hormoni tiroidieni în sânge
• Scăderea numărului anumitor tipuri de celule din sânge
• Creşterea concentraţiei de enzime ale ficatului în sânge
• Creşterea cantităţii hormonului prolactină în sânge. În cazuri rare, creşterea concentraţiei hormonului prolactină ar putea determina următoarele:
o Umflarea sânilor şi secreţie neaşteptată de lapte la bărbaţi şi femei
o Menstruaţie neregulată la femei
Reacţii adverse mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 de persoane):
• Convulsii
• Reacţii alergice care pot include apariţia de noduli (vânătăi), umflarea pielii şi a zonei din jurul gurii
• Senzaţie neplăcută în picioare (numită şi sindromul picioarelor neliniştite)
• Dificultăţi la înghiţire
• Mişcări care nu pot fi controlate, în special ale feţei sau limbii
• Disfuncţii sexuale
• Diabet zaharat
• Modificări ale activităţii electrice ale inimii evidenţiate prin ECG (prelungirea intervalului QT)
• Bătăi mai rare ale inimii care pot să apară la începutul tratamentului şi care pot fi asociate cu o tensiune arterială mică şi leşin
• Dificultăţi la urinare
• Leşin (poate determina căderi)
• Nas înfundat
• Scăderea cantităţii de celule roşii din sânge
• Scăderea cantităţii de sodiu din sânge.
• Agravarea diabetului zaharat preexistent
Reacţii adverse rare (pot afecta până la 1 din 1000 de persoane):
• O asociere de temperatură mare (febră), transpiraţii, rigiditate musculară, stare marcată de slăbiciune sau leşin (o afecţiune numită “sindrom neuroleptic malign”)
• Îngălbenirea pielii şi a albului ochilor (icter)
• Inflamarea ficatului (hepatită)
• O erecţie de lungă durată şi dureroasă (priapism)
• Umflarea sânilor şi secreţie lactată neaşteptată ( galactoree ) la bărbaţi şi femei
• Tulburări menstruale
• Cheaguri de sânge în special în venele de la nivelul picioarelor (simptomele includ umflături, durere şi roşeaţă la nivelul picioarelor); aceste cheaguri de sânge se pot deplasa prin vasele de sânge până la plămâni unde pot determina simptome ca durere în piept şi dificultate la respiraţie. Dacă observaţi oricare din aceste simptome adresaţi-vă imediat medicului.
• Mers, vorbit, mâncat sau alte activităţi în timpul somnului
• Scăderea temperaturii corpului (hipotermie)
• Inflamarea pancreasului (care determină dureri puternice în abdomen şi în spate)
• O stare (numită ”sindrom metabolic”) în care puteţi prezenta o asociere a 3 sau mai multe simptome din următoarele: o creştere a cantităţii de grăsimi din jurul abdomenului, o scădere a valorilor ”colesterolului bun” (HDL-C), o creştere a concentraţiei unor anumite categorii de grăsimi din sânge numite trigliceride, tensiune arterială mare şi creşterea concentraţiei de zahăr din sângele dumneavoastră
• O asociere de febră, simptome asemănătoare gripei, umflarea gâtului sau alte infecţii cu scăderea pronunţată a numărului de celule albe din sânge, o stare numită agranulocitoză.
• Obstrucţie intestinală.
• Creşterea concentraţiei de creatin fosfokinază în sânge (o substanţă din muşchi).
Reacţii adverse foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 de persoane):
• Erupţii trecătoare pe piele grave, băşici sau pete roşii pe piele
• O reacţie alergică severă (numită anafilaxie) care poate determina dificultate la respiraţie sau şoc
• Umflarea rapidă a pielii, mai ales în jurul ochilor, buzelor şi gâtului (angioedem)
• Apariţia severă de vezicule la nivelul pielii, gurii, ochilor şi organelor genitale (sindrom Stevens-Johnson)
• Secreţia neadecvată a hormonului care controlează volumul de urină.
• Deteriorarea fibrelor musculare i durere în muşchi (rabdomioliză)
Reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
• Erupţie trecătoare pe piele cu pete roşii neregulate (eritem multiform)
• Reacţii alergice grave care apar brusc cu simptome cum sunt febră şi vezicule pe piele
şi descuamare a pielii (necroliză epidermică toxică)
• Simptome de întrerupere a tratamentului la noi născuţii a căror mame au utilizat Ketilept în timpul sarcinii.
Clasa de medicamente din care face parte Ketilept, poate să determine tulburări ale frecvenţei bătăilor inimii ce pot fi grave sau chiar să evolueze spre deces.
Unele reacţii adverse pot fi constatate numai la analizele de sânge. Acestea includ:
• creşterea cantităţii unor grăsimi din sânge (trigliceride şi colesterolul total)
• creşterea cantităţii de zahăr din sânge,
• modificarea nivelului de hormoni tiroidieni din sânge,
• creşterea concentraţiei enzimelor ficatului,
• scăderea numărului unor tipuri de celule din sânge (precum celule albe şi roşii),
• creşterea cantităţii de creatin fosfokinază (o substanţă din muşchi),
• scăderea cantităţii de sodiu din sânge
• creşterea concentraţiei hormonului prolactină în sânge. Creşterea concentraţiei hormonului prolactină poate avea, în cazuri rare, următoarele consecinţe:
o La bărbaţi şi femei umflarea sânilor şi secreţie lactată neaşteptată.
o La femei să apară menstruaţii neregulate.
De aceea, este posibil ca medicul dumneavoastră să vă ceară să faceţi o analiză a sângelui din când în când.
Reacţii adverse la copii şi adolescenţi
Reacţiile adverse care pot apărea la adulţi pot să apară, de asemenea, la copii şi adolescenţi. Următoarele reacţii adverse au fost observate mai frecvent la copii şi adolescenţi sau nu au fost observate la adulţi:
Reacţii adverse foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane) :
• Creşterea cantităţii din sânge a hormonului numit prolactină. Creşterea concentraţiei hormonului prolactină poate duce în rare cazuri la următoarele:
- mărirea volumului sânilor şi secreţie neaşteptată de lapte la băieţi şi fete
- absenţa ciclului menstrual sau ciclu menstrual neregulat la fete
• Creşterea poftei de mâncare
• Vărsături
• Mişcări anormale ale muşchilor. Acestea includ dificultăţi la punerea muşchilor în mişcare, tremurături, stare de nelinişte sau rigiditate musculară fără durere
• Creşterea tensiunii arteriale.
Reacţii adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):
• Stare de slăbiciune, leşin (poate duce la căderi)
• Nas înfundat.
• Iritabilitate.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amed.md sau e-mail:[email protected]
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5. Cum se păstrează Ketilept
A se păstra la temperaturi sub 25°C.
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor. Perioada de valabilitate este indicată pe ambalaj.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii Ce conţine Ketilept comprimate filmate Substanţa activă
Fiecare comprimat filmat conţine quetiapină 25 mg, 100 mg, 150 mg, 200 mg şi 300 mg (sub formă de fumarat de quetiapină 28,78 mg, 115,13 mg, 172,70 mg, 230,26 mg şi 345,40 mg, corespunzător).
Celelalte componente sunt: celuloză microcristalină, lactoză monohidrat, carboximetilamidon de sodiu (tip A), povidonă, stearat de magneziu, dioxid de siliciu coloidal anhidru;
Film:
Opadry II White 33G28523: hipromeloză, dioxid de titan (E 171), lactoză monohidrat, macrogol 3350,
triacetină (comprimate filmate 25 mg, 100 mg, 300 mg).
Opadry II White 33G28523 şi Opadry II Pink 33G24283: hipromeloză, dioxid de titan (E 171), lactoză monohidrat, macrogol 3350, triacetină, oxid roşu de fer (E 172), oxid galben de fer (E 172) (comprimate filmate 150 mg, 200 mg).
Cum arată Ketilept comprimate filmate şi conţinutul ambalajului
Comprimate filmate
Ketilept 25 mg
Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare albă sau aproape albă, marcate cu litera stilizată "E" pe o parte şi numărul "201" pe altă parte a comprimatului, fără miros sau aproape fără miros.
Ketilept 100 mg
Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare albă sau aproape albă, marcate cu litera stilizată "E" şi numărul "202" pe o parte a comprimatului, fără miros sau aproape fără miros.
Ketilept 150 mg
Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare roz, marcate cu litera stilizată "E" şi numărul "203" pe o parte a comprimatului, fără miros sau aproape fără miros.
Ketilept 200 mg
Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare roz-închis, marcate cu litera stilizată "E" şi numărul "204" pe o parte a comprimatului, fără miros sau aproape fără miros.
Ketilept 300 mg
Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare albă sau aproape albă, marcate cu litera stilizată "E" şi numărul "205" pe o parte a comprimatului, fără miros sau aproape fără miros.
Conţinutul ambalajului
Câte 10 comprimate filmate în blistere din PVC-PVdC/Al. Câte 3 sau 6 blistere împreună cu prospectul pentru pacient în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38. Ungaria
Fabricantul
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1165 Budapesta, Bökényföldi út 118-120. Ungaria
Numele medicamentului prescris pentru dumneavoastră este Ketilept. Substanţa activă pe care o conţine este quetiapina. Aceasta aparţine unui grup de medicamente numite antipsihotice. Ketilept poate fi utilizat pentru tratarea mai multor afecţiuni cum sunt:
• Depresie bipolară: când vă simţiţi trist. Puteţi observa că vă simţiţi deprimat, vinovat, fără energie, fără poftă de mâncare sau că nu puteţi dormi.
• Manie: când vă puteţi simţi foarte excitat, având o stare de plutire, agitat, entuziasmat sau hiperactiv sau puteţi avea tulburări de judecată incluzând stare agresivă sau distructivă.
• Schizofrenie: când puteţi auzi sau simţi lucruri care nu sunt reale, crede lucruri care nu sunt adevărate sau vă puteţi simţi neobişnuit de suspicios, anxios, confuz, vinovat, tensionat sau deprimat.
Medicul dumneavoastră poate continua să vă prescrie Ketilept chiar şi atunci când vă simţiţi mai bine cu scopul de a preîntâmpina reapariţia simptomelor maladiei dumneavoastră.
Poate fi util să vă adresaţi unei rude sau unui prieten apropiat, căruia să-i spuneţi că aveţi aceste simptome şi pe care să-l rugaţi să citească acest prospect. În acelaşi timp, îl puteţi ruga să vă spună dacă nu consideră că simptomele dumneavoastră s-au agravat sau dacă îl îngrijorează vreo modificare apărută în comportamentul dumneavoastră.
Dacă aveţi întrebări cu privire la efectul medicamentului Ketilept comprimate filmate, sau pentru ce scop a fost prescris dumneavoastră, discutaţi cu medicul dumneavoastră.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Ketilept comprimate filmate
Nu utilizaţi Ketilept comprimate filmate:
• dacă sunteţi alergic la quetiapină sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6).
• dacă utilizaţi sau aţi utilizat recent următoarele preparate:
o inhibitori ai proteazei HIV, pentru tratamentul infecțiilor cu SIDA,
o preparate, care conțin azoli, de exemplu ketoconazol (pentru tratamentul infecțiilor fungice)
o eritromicină, claritromicină (antibiotice pentru infecții)
o nefazodonă (un medicament pentru tratamentul depresiei).
Nu utilizaţi Ketilept dacă oricare dintre cele de mai sus se aplică în cazul dumneavoastră. Dacă nu sunteţi sigur, discutaţi cu medicul dumneavoastră sau farmacistul înainte de a utiliza Ketilept.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Ketilept comprimate filmate, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă:
• dumneavoastră sau cineva din familia dumneavoastră prezintă sau a avut în antecedente boli de inimă, de exemplu creşterea frecventă a ritmului inimii, tulburare cunoscută ca prelungirea intervalului QT, sau dacă luaţi orice medicament care poate să aibă efect asupra ritmul inimii dumneavoastră;
• aveţi tensiune arterială scăzută;
• aţi avut un accident vascular cerebral, mai ales dacă sunteţi în vârstă;
• dumneavoastră sau cineva din familia dumneavoastră prezintă în antecedente apariţia trombozei (formarea cheagurilor de sânge în vase), sau luaţi medicamente care pot fi asociate cu formarea cheagurilor de sânge în vase;
• aveţi boli de ficat;
• aţi avut vreodată o criză epileptică;
• dacă aveţi febră, respiraţie frecventă, transpiraţii în exces, modificarea stării de conştienţă, rigiditatea muşchilor (vezi pct. 4 “sindrom neuroleptic malign“);
• aveţi diabet zaharat sau prezentaţi risc de a face diabet zaharat (diabet zaharat în familia dumneavoastră sau creşterea nivelului plasmatic de glucoză în timpul sarcinii). În acest caz, medicul dumneavoastră vă poate verifica valorile de zahăr din sânge în timp ce luaţi comprimatele Ketilept;
• aveţi pancreatită (inflamare a pancreasului) sau prezentaţi factori de risc de pancreatită, de exemplu pietre la vezica biliară sau creşterea concentraţiilor trigliceridelor (un anumit tip de lipide al sângelui dumneavoastră);
• ştii că aţi avut în trecut valori scăzute de globule albe în sânge (care se poate sau nu să fi fost cauzate de alte medicamente);
• sunteţi o persoană în vârstă cu demenţă (tulburarea funcţiilor creierului). Dacă sunteţi, Ketilept nu trebuie luat deoarece grupul de medicamente la care aparţine Ketilept pot creşte riscul de accident vascular cerebral, sau în unele cazuri apare riscul de deces la persoanele în vârstă cu demenţă.
• aţi avut vreodată încetare momentană a respiraţiei în timpul somnului normal (apnee de somn) şi dacă luaţi medicamente care inhibă activitatea creierului (deprimante);
• aţi avut sau aveţi imposibilitatea de a goli complet vezica urinară (retenţie urinară), dacă aveţi prostată mărită, obstrucţie intestinală sau creşterea presiunii intraoculare. Aceste condiţii sunt de obicei cauzate de medicamente, numite „anticolinergice“. Aceste medicamente influenţează funcţia celulelor nervoase pentru a trata anumite boli.
Dacă vă internaţi în spital este important să anunţaţi personalul medical că utilizaţi tratament cu Ketilept.
Spuneţi imediat medicului dumneavoastră dacă după utilizarea Ketilept aveţi:
• O asociere de febră, rigiditate musculară severă, transpiraţii sau un grad scăzut de conştienţă (o afecţiune numită “sindrom neuroleptic malign”). Poate fi necesar tratament medical imediat.
• Mişcări necontrolate, în special ale feţei sau limbii.
• Ameţeli sau senzaţie severă de somn. Acest lucru poate creşte riscul de producere a leziunilor accidentale (căderi) la pacienţii vârstnici.
• Convulsii
• O erecţie prelungită şi dureroasă (priapism)
Aceste modificări pot fi datorate acestui tip de medicament.
Spuneți medicului dumneavoastră cât de repede se poate dacă în timpul utilizării Ketilept aveţi:
• Febră, simptome asemănătoare gripei, inflamare a gâtului, sau alte infecţii, acest lucru putându-se datora numărului foarte scăzut de celule albe în sânge, situaţie care poate determina întreruperea Ketilept şi/sau a tratamentului administrat.
• Constipaţie însoţită de dureri abdominale persistente, sau constipaţie care nu răspunde la tratament, acest lucru putând determina un blocaj grav la nivelul intestinului.
Gânduri de sinucidere şi agravarea stării dumneavoastră de depresie
Depresia şi/ sau tulburările de anxietate de care suferiţi vă pot provoca uneori idei de auto-vătămare. Acestea se pot accentua la începerea tratamentului cu antidepresive, deoarece acţiunea tuturor acestor medicamente se produce în timp, de obicei în aproximativ două săptămâni şi câteodată şi mai mult.
Sunteţi mai predispus spre astfel de idei:
• dacă aţi avut anterior gânduri de sinucidere sau auto-vătămare;
• dacă sunteţi adult tânăr. Informaţiile rezultate din studiile clinice arată existenţa unui risc crescut de comportament legat de sinucidere la adulţii cu vârstă mai mică de 25 de ani, care suferă de o afecţiune psihică.
În cazul în care aveţi gânduri de auto-vătămare sau sinucidere, contactaţi-vă imediat medicul sau adresaţi-vă fără întârziere unui spital.
Poate fi util să vă adresaţi unei rude sau unui prieten apropiat, căruia să-i spuneţi că vă simţiţi deprimat sau că suferiţi de o tulburare de anxietate şi pe care să-l rugaţi să citească acest prospect. În acelaşi timp, puteţi ruga persoana respectivă să vă spună dacă nu consideră că starea dumneavoastră s-a agravat sau dacă o îngrijorează vreo modificare apărută în comportamentul dumneavoastră.
Creştere în greutate
Creşterea în greutate a fost observată la pacienţii care iau Ketilept. Dumneavoastră şi medicul dumneavoastră trebuie să verificaţi greutatea dumneavoastră în mod regulat.
Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
La copii şi adolescenţi nu a fost determinată siguranţa şi eficacitatea preparatului Ketilept. Ketilept nu este recomandat copiilor şi adolescenţilor cu vârsta sub 18 ani.
Ketilept împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.
Nu utilizaţi Ketilept dacă luaţi oricare dintre următoarele medicamente:
• Unele medicamente pentru HIV,
• Medicamente cu structură azolică (pentru infecţii fungice),
• Eritromicină sau claritromicină (pentru infecţii),
• Nefazodonă (pentru depresie).
Spuneţi medicului dumneavoastră dacă utilizaţi oricare dintre următoarele medicamente:
• Medicamente pentru epilepsie (ca fenitoină sau carbamazepină)
• Medicamente pentru tensiune arterială mare
• Barbiturice (pentru tratamentul tulburărilor de somn)
• Tioridazină sau Litiu (alte medicamente antipsihotice)
• Medicamente care influenţează modul în care bate inima dumneavoastră, de exemplu
medicamente care determină dezechilibre electrolitice (concentraţii scăzute de potasiu sau magneziu) cum sunt diureticele (pastile utilizate pentru eliminarea excesului de apă din corp) sau anumite antibiotice (medicamente pentru tratarea infecţiilor)
• Medicamente care pot determina constipaţie
• medicamente, numite „anticolinergice“. Aceste medicamente influenţează funcţia sistemului nervos cu scopul pentru a trata anumite boli
Înainte de a înceta să luaţi orice medicament, vă rugăm să discutaţi cu medicul dumneavoastră.
Influenţa preparatului Ketilept asupra testelor de laborator
Dacă aveţi nevoie să faceţi teste de urină, luând quetiapina pot apărea rezultate fals-pozitive pentru metadonă sau anumite medicamente pentru depresie denumite antidepresive triciclice (ADTC), atunci când sunt folosite unele metode de testare, chiar dacă nu aţi luat metadonă sau ADTC. Dacă se întâmplă acest lucru, poate fi efectuat un test mai specific.
Utilizarea Ketilept cu alimente, băuturi şi alcool
Puteţi lua Ketilept înainte sau în timpul meselor.
Fiţi atent cât alcool consumaţi. Acest lucru se datorează faptului că efectele asociate ale alcoolului şi Ketilept pot să determine somnolenţă.
Nu consumaţi suc de grepfruit în timp ce utilizaţi Ketilept. Poate modifica modul de acţiune al medicamentului.
Sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Sarcina
Nu trebuie să luaţi Ketilept în timpul sarcinii, dacă nu aţi discutat cu medicul asupra acestui lucru. Următoarele simptome pot să apară la sugari născuţi din mame care au utilizat Ketilept în cursul celui de-al treilea trimestru de sarcină (ultimele trei luni de sarcină): tremurături, rigiditate musculară şi/sau slăbiciune musculară, somnolenţă, agitaţie, tulburări respiratorii şi dificultăţi de alimentaţie. În cazul în care copilul dumneavoastră prezintă oricare dintre aceste simptome, trebuie să vă adresaţi medicului.
Alăptarea
Ketilept nu trebuie utilizat în timpul alăptării.
Înainte de a lua orice medicament consultaţi medicul dumneavoastră.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
În timpul tratamentului cu Ketilept pot să apară somnolenţă. Nu conduceţi sau folosiţi utilaje până când nu ştiţi cum vă afectează acest medicament.
Ketilept comprimate filmate conţine lactoză.
În caz de intoleranţă la lactoză trebuie luat în considerare faptul că fiecare comprimat filmat de Ketilept de 25 mg, 100 mg, 150 mg, 200 mg şi 300 mg conţine 4,42 mg, 17,05 mg, 25,47 mg, 34,1 mg, şi 50,94 mg de lactoză.
Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
3. Cum să luaţi Ketilept
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Modul de administrare a preparatului Ketilept se va determina de medic. Medicul dumneavoastră va decide cu privire la doza de start şi pe care o poate creşte treptat. Pentru fiecare indicaţie există scheme terapeutice diferite.
Doza de întreţinere (doza zilnică) va depinde de boala şi de nevoile dumneavoastră dar de obicei va fi între 150 mg şi 800 mg pe zi.
Modul de utilizare
• Veţi utiliza comprimatele o singură dată pe zi, la culcare, sau de două ori pe zi, în funcţie de boala dumneavoastră.
• Înghiţiţi comprimatele întregi, cu un pahar plin cu apă.
• Puteţi să utilizaţi comprimatele dumneavoastră cu sau fără mâncare
• Nu beţi suc de grapefruit în timp ce utilizaţi Ketilept. Poate influenţa modul de acţiune al medicamentului.
• Nu întrerupeţi utilizarea comprimatelor chiar dacă vă simţiţi mai bine, până când medicul dumneavoastră nu vă spune acest lucru.
Copii şi adolescenţi
Preparatul Ketilept nu trebuie administrat la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani.
Dacă luaţi mai mult Ketilept comprimate filmate decât trebuie
Dacă dumneavoastră aţi luat mai multe comprimate Ketilept decât v-a fost indicat, adresaţi-vă imediat la medic sau la cel mai apropiat spital. Luaţi acest prospect şi comprimatele rămase pentru a arăta medicului.
În general, simptomele raportate în caz de supradozaj sunt: somnolenţă, ameţeli, bătăi rapide ale inimii.
Dacă uitaţi să luaţi Ketilept comprimate filmate
Dacă aţi uitat să luaţi o doză, luaţi doza respectivă imediat ce vă amintiţi. Nu luaţi doza omisă cu puţin timp înainte sau în acelaşi timp cu doza următoare. Apoi continuaţi tratamentul aşa cum v-a fost prescris de către medicul dumneavoastră.
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Ketilept comprimate filmate
Nu întrerupeţi tratamentul cu Ketilept decât dacă medicul vă va spune să o faceţi, chiar dacă vă simţiţi mai bine.
Dacă întrerupeţi brusc tratamentul cu Ketilept puteţi manifesta simptome ca greaţă, vărsături, insomnie, ameţeli, dureri de cap, diaree sau iritabilitate; pot reveni simptomele bolii iniţiale. Medicul vă poate indica scăderea treptată a dozelor înainte de a întrerupe tratamentul.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Reacţii adverse foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane):
• Ameţeli (pot duce la prăbuşire), dureri de cap, gură uscată
• Stare de somnolenţă (poate să dispară în timp dacă continuaţi să utilizaţi Ketilept) (poate duce la căderi)
• Creștere în greutate
• Simptome de întrerupere (simptome care apar la întreruperea tratamentului cu Ketilept) includ senzaţia de rău (greaţă), stare de rău (vărsături), imposibilitatea de a dormi (insomnie), ameţeli, dureri de cap, diaree şi iritabilitate. Este recomandată întreruperea treptată pe o perioadă de cel puţin 1-2 săptămâni
• Mişcări musculare anormale. Acestea includ o dificultate în a începe mişcarea musculară, tremurături, agitaţie sau rigiditate musculară neînsoţită de durere.
• Modificări ale valorilor anumitor tipuri de grăsimi (trigliceride şi colesterol total).
Reacţii adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):
• Bătăi rapide ale inimii
• Senzaţie că inima bate puternic, repede sau neregulat
• Constipaţie, senzaţie de stomac deranjat (indigestie)
• Stare de slăbiciune ameţel
• Umflare a mâinilor şi picioarelor
• Scăderea tensiunii arteriale când vă ridicaţi în picioare. Aceasta poate să vă dea ameţeli sau leşin (poate duce la căderi)
• Creşterea concentraţiei de zahăr din sânge
• Vedere înceţoşată,
• Vise anormale şi coşmaruri
• Senzaţie accentuată de foame
• Iritabilitate
• Tulburări ale vorbirii şi limbajului
• Gânduri de sinucidere şi înrăutăţirea stării dumneavoastră de depresie. Contactaţi imediat medicul dumneavoastră sau mergeţi imediat la cel mai apropiat spital!
• Scurtarea respiraţiei
• Vărsături (mai ales la vârstnici)
• Febră
• Modificări ale cantităţii de hormoni tiroidieni în sânge
• Scăderea numărului anumitor tipuri de celule din sânge
• Creşterea concentraţiei de enzime ale ficatului în sânge
• Creşterea cantităţii hormonului prolactină în sânge. În cazuri rare, creşterea concentraţiei hormonului prolactină ar putea determina următoarele:
o Umflarea sânilor şi secreţie neaşteptată de lapte la bărbaţi şi femei
o Menstruaţie neregulată la femei
Reacţii adverse mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 de persoane):
• Convulsii
• Reacţii alergice care pot include apariţia de noduli (vânătăi), umflarea pielii şi a zonei din jurul gurii
• Senzaţie neplăcută în picioare (numită şi sindromul picioarelor neliniştite)
• Dificultăţi la înghiţire
• Mişcări care nu pot fi controlate, în special ale feţei sau limbii
• Disfuncţii sexuale
• Diabet zaharat
• Modificări ale activităţii electrice ale inimii evidenţiate prin ECG (prelungirea intervalului QT)
• Bătăi mai rare ale inimii care pot să apară la începutul tratamentului şi care pot fi asociate cu o tensiune arterială mică şi leşin
• Dificultăţi la urinare
• Leşin (poate determina căderi)
• Nas înfundat
• Scăderea cantităţii de celule roşii din sânge
• Scăderea cantităţii de sodiu din sânge.
• Agravarea diabetului zaharat preexistent
Reacţii adverse rare (pot afecta până la 1 din 1000 de persoane):
• O asociere de temperatură mare (febră), transpiraţii, rigiditate musculară, stare marcată de slăbiciune sau leşin (o afecţiune numită “sindrom neuroleptic malign”)
• Îngălbenirea pielii şi a albului ochilor (icter)
• Inflamarea ficatului (hepatită)
• O erecţie de lungă durată şi dureroasă (priapism)
• Umflarea sânilor şi secreţie lactată neaşteptată ( galactoree ) la bărbaţi şi femei
• Tulburări menstruale
• Cheaguri de sânge în special în venele de la nivelul picioarelor (simptomele includ umflături, durere şi roşeaţă la nivelul picioarelor); aceste cheaguri de sânge se pot deplasa prin vasele de sânge până la plămâni unde pot determina simptome ca durere în piept şi dificultate la respiraţie. Dacă observaţi oricare din aceste simptome adresaţi-vă imediat medicului.
• Mers, vorbit, mâncat sau alte activităţi în timpul somnului
• Scăderea temperaturii corpului (hipotermie)
• Inflamarea pancreasului (care determină dureri puternice în abdomen şi în spate)
• O stare (numită ”sindrom metabolic”) în care puteţi prezenta o asociere a 3 sau mai multe simptome din următoarele: o creştere a cantităţii de grăsimi din jurul abdomenului, o scădere a valorilor ”colesterolului bun” (HDL-C), o creştere a concentraţiei unor anumite categorii de grăsimi din sânge numite trigliceride, tensiune arterială mare şi creşterea concentraţiei de zahăr din sângele dumneavoastră
• O asociere de febră, simptome asemănătoare gripei, umflarea gâtului sau alte infecţii cu scăderea pronunţată a numărului de celule albe din sânge, o stare numită agranulocitoză.
• Obstrucţie intestinală.
• Creşterea concentraţiei de creatin fosfokinază în sânge (o substanţă din muşchi).
Reacţii adverse foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 de persoane):
• Erupţii trecătoare pe piele grave, băşici sau pete roşii pe piele
• O reacţie alergică severă (numită anafilaxie) care poate determina dificultate la respiraţie sau şoc
• Umflarea rapidă a pielii, mai ales în jurul ochilor, buzelor şi gâtului (angioedem)
• Apariţia severă de vezicule la nivelul pielii, gurii, ochilor şi organelor genitale (sindrom Stevens-Johnson)
• Secreţia neadecvată a hormonului care controlează volumul de urină.
• Deteriorarea fibrelor musculare i durere în muşchi (rabdomioliză)
Reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
• Erupţie trecătoare pe piele cu pete roşii neregulate (eritem multiform)
• Reacţii alergice grave care apar brusc cu simptome cum sunt febră şi vezicule pe piele
şi descuamare a pielii (necroliză epidermică toxică)
• Simptome de întrerupere a tratamentului la noi născuţii a căror mame au utilizat Ketilept în timpul sarcinii.
Clasa de medicamente din care face parte Ketilept, poate să determine tulburări ale frecvenţei bătăilor inimii ce pot fi grave sau chiar să evolueze spre deces.
Unele reacţii adverse pot fi constatate numai la analizele de sânge. Acestea includ:
• creşterea cantităţii unor grăsimi din sânge (trigliceride şi colesterolul total)
• creşterea cantităţii de zahăr din sânge,
• modificarea nivelului de hormoni tiroidieni din sânge,
• creşterea concentraţiei enzimelor ficatului,
• scăderea numărului unor tipuri de celule din sânge (precum celule albe şi roşii),
• creşterea cantităţii de creatin fosfokinază (o substanţă din muşchi),
• scăderea cantităţii de sodiu din sânge
• creşterea concentraţiei hormonului prolactină în sânge. Creşterea concentraţiei hormonului prolactină poate avea, în cazuri rare, următoarele consecinţe:
o La bărbaţi şi femei umflarea sânilor şi secreţie lactată neaşteptată.
o La femei să apară menstruaţii neregulate.
De aceea, este posibil ca medicul dumneavoastră să vă ceară să faceţi o analiză a sângelui din când în când.
Reacţii adverse la copii şi adolescenţi
Reacţiile adverse care pot apărea la adulţi pot să apară, de asemenea, la copii şi adolescenţi. Următoarele reacţii adverse au fost observate mai frecvent la copii şi adolescenţi sau nu au fost observate la adulţi:
Reacţii adverse foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane) :
• Creşterea cantităţii din sânge a hormonului numit prolactină. Creşterea concentraţiei hormonului prolactină poate duce în rare cazuri la următoarele:
- mărirea volumului sânilor şi secreţie neaşteptată de lapte la băieţi şi fete
- absenţa ciclului menstrual sau ciclu menstrual neregulat la fete
• Creşterea poftei de mâncare
• Vărsături
• Mişcări anormale ale muşchilor. Acestea includ dificultăţi la punerea muşchilor în mişcare, tremurături, stare de nelinişte sau rigiditate musculară fără durere
• Creşterea tensiunii arteriale.
Reacţii adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):
• Stare de slăbiciune, leşin (poate duce la căderi)
• Nas înfundat.
• Iritabilitate.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amed.md sau e-mail:[email protected]
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5. Cum se păstrează Ketilept
A se păstra la temperaturi sub 25°C.
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor. Perioada de valabilitate este indicată pe ambalaj.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii Ce conţine Ketilept comprimate filmate Substanţa activă
Fiecare comprimat filmat conţine quetiapină 25 mg, 100 mg, 150 mg, 200 mg şi 300 mg (sub formă de fumarat de quetiapină 28,78 mg, 115,13 mg, 172,70 mg, 230,26 mg şi 345,40 mg, corespunzător).
Celelalte componente sunt: celuloză microcristalină, lactoză monohidrat, carboximetilamidon de sodiu (tip A), povidonă, stearat de magneziu, dioxid de siliciu coloidal anhidru;
Film:
Opadry II White 33G28523: hipromeloză, dioxid de titan (E 171), lactoză monohidrat, macrogol 3350,
triacetină (comprimate filmate 25 mg, 100 mg, 300 mg).
Opadry II White 33G28523 şi Opadry II Pink 33G24283: hipromeloză, dioxid de titan (E 171), lactoză monohidrat, macrogol 3350, triacetină, oxid roşu de fer (E 172), oxid galben de fer (E 172) (comprimate filmate 150 mg, 200 mg).
Cum arată Ketilept comprimate filmate şi conţinutul ambalajului
Comprimate filmate
Ketilept 25 mg
Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare albă sau aproape albă, marcate cu litera stilizată "E" pe o parte şi numărul "201" pe altă parte a comprimatului, fără miros sau aproape fără miros.
Ketilept 100 mg
Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare albă sau aproape albă, marcate cu litera stilizată "E" şi numărul "202" pe o parte a comprimatului, fără miros sau aproape fără miros.
Ketilept 150 mg
Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare roz, marcate cu litera stilizată "E" şi numărul "203" pe o parte a comprimatului, fără miros sau aproape fără miros.
Ketilept 200 mg
Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare roz-închis, marcate cu litera stilizată "E" şi numărul "204" pe o parte a comprimatului, fără miros sau aproape fără miros.
Ketilept 300 mg
Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare albă sau aproape albă, marcate cu litera stilizată "E" şi numărul "205" pe o parte a comprimatului, fără miros sau aproape fără miros.
Conţinutul ambalajului
Câte 10 comprimate filmate în blistere din PVC-PVdC/Al. Câte 3 sau 6 blistere împreună cu prospectul pentru pacient în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38. Ungaria
Fabricantul
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1165 Budapesta, Bökényföldi út 118-120. Ungaria
0
În stoc
Ce este Lucetam comprimate filmate şi pentru ce se utilizează
Piracetamul, substanţa activă din Lucetam, ameliorează metabolismul în celulele nervoase, normalizează structura şi restabileşte funcţia celulelor membranare, care asigură hotarele celulei, ameliorând, astfel, fluxul de informaţie dintre celule. Piracetamul ameliorează circulaţia cerebrală şi metabolismul în ţesuturile cerebrale. Piracetamul reduce lipirea plachetelor sanguine şi legarea lor de peretele vascular, ceea ce este o prima etapă pe calea formării trombusului (conglomerat de sânge) şi închiderea lumenului vasului.
Indicaţii pentru utilizare:
• Tratamentul tulburării de memorie, tulburării de atenţie şi lipsa motivaţiei, care se dezvoltă în rezultatul afecţiunii sau tulburării funcţiei cerebrale.
• Tratamentul miocloniilor de origine corticală (fasciculaţii anormale a muşchilor, determinate de tulburările în sistemul nervos central).
• Tratamentul ameţelii (vertij) şi al bolilor însoţite de tulburări vestibulare (cu excepţia celor asociate cu tulburări vasculare şi boli psihice).
Copii cu vârsta peste 8 ani şi adolescenţi
• În asociere cu alte metode (inclusiv metode logopedice) – pentru tratamentul copiilor cu vârsta de la 8 ani cu dislexie (dificultăţi de citire).
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Lucetam comprimate filmate
Nu luaţi Lucetam comprimate filmate:
- dacă sunteţi alergic la piracetam, la alţi derivaţi de pirolidonă sau la oricare dintre celelalte componente acestui medicament (enumerate la punctul 6),
- dacă aveţi insuficienţă renală severă cronică în stadiul terminal,
- dacă aveţi tulburare acută a circulaţiei cerebrale (ictus hemoragic),
- dacă aveţi Coree Huntington.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Lucetam comprimate filmate consultaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul.
Vă rugăm să-l informaţi pe medicul dumneavoastră:
- dacă aveţi boală renală, deoarece excreţia piracetamului din Lucetam poate să scadă, crescându-i efectele. Poate fi necesară ajustarea dozei. Dacă sunteţi vârstnic, medicul trebuie să vă controleze sistematic funcţia rinichilor dumneavoastră;
- dacă aveţi probleme ale coagulării sângelui, hemoragie severă sau sunteţi în grupul de risc crescut de dezvoltare a hemoragiei (de exemplu, în rezultatul ulcerului gastric şi intestinal);
- dacă aţi avut în trecut hemoragie cerebrală (ictus hemoragic);
- dacă vi s-a efectuat o intervenţie chirurgicală majoră, inclusiv stomatologică;
- dacă aveţi fasciculaţii convulsive a muşchilor, determinate de tulburările în sistemul nervos central, deoarece sistarea bruscă a preparatului Lucetam poate determina reapariţia convulsiilor.
În stările descrise mai sus administrarea preparatului Lucetam necesită control medical riguros.
Copii cu vârsta peste 8 ani şi adolescenţi
Preparatul poate fi administrat în asociere cu alte metode (inclusiv metode logopedice) – pentru tratamentul copiilor cu vârsta de la 8 ani cu dislexie (dificultăţi de citire).
Lucetam comprimate filmate împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente
Vă rugăm să spuneţi obligatoriu medicului dumneavoastră, dacă luaţi următoarele preparate:
- preparate, care conţin hormoni tiroidieni
- preparate, care inhibă coagularea sângelui, precum warfarina sau acenocumarol
- acid acetilsalicilic (remediu analgezic şi antipiretic, care de asemenea se
administrează pentru tratamentul şi profilaxia bolilor cardio-vasculare)
Utilizarea acestor medicamente concomitent cu Lucetam necesită supraveghere medicală atentă sau, în anumite cazuri, modificarea dozei.
Lucetam comprimate filmate cu alimente, băuturi şi alcool
Acest medicament poate fi luat pe nemâncate sau cu alimente. Comprimatele trebuie luate cu o cantitate mare de lichid.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Sarcina
Deoarece nu există experienţă clinică de administrare a preparatului în sarcină, piracetamul nu trebuie utilizat în timpul sarcinii, cu excepţia cazurilor deosebite, şi doar în cazul când beneficiul scontat pentru mamă depăşeşte orice risc potenţial pentru făt.
Alăptarea
Piracetamul traversează placenta şi este excretat în laptele matern, de aceea Lucetam nu trebuie administrat în perioada de alăptare, sau în timpul tratamentului cu Lucetam alăptarea la sân se va sista.
Înainte de a lua orice medicament consultaţi medicul dumneavoastră.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Având în vedere reacţiile adverse ale piracetamului, nu poate fi exclusă influenţa preparatului asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. De aceea, gradul de restricţii sau interdicţii medicul trebuie să-l determine pentru fiecare pacient în mod individual.
3. Cum să luaţi Lucetam comprimate filmate
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza şi durata tratamentului se va determina de medicul dumneavoastră având în vedere starea dumneavoastră, vârsta şi alte maladii.
Regimul de dozare
Doze nictemerale recomandate în funcţie de indicaţie terapeutică:
- Tratamentul tulburărilor de memorie, tulburărilor de atenţie şi lipsa motivaţiei, care se dezvoltă în rezultatul afecţiunii sau tulburării funcţiei cerebrale: doza nictemerală recomandată constituie 2,4-4,8 g, divizate în 2-3 prize.
- Miocloniilor de origine corticală (fasciculaţii anormale ale muşchilor, determinate de tulburările în sistemul nervos central): tratamentul se începe cu o doză iniţială de 7,2 g piracetam pe zi, care poate fi crescută cu câte 4,8 g piracetam la intervale de 3-4 zile, până la o doză maximă zilnică de 24 g. Doza nictemerală trebuie divizată în 2-3 prize.
- Tratamentul ameţelii (vertij)
Doza nictemerală recomandată constituie 2,4 g - 4,8 g piracetam, administrată în două sau trei prize.
Durata tratamentului va fi stabilită în funcţie de starea clinică a fiecărui pacient. În general, în cazul afecţiunilor cronice, durata tratamentului este de 6-12 săptămâni. După trei luni de tratament trebuie reevaluată situaţia clinică a pacientului, pentru a decide continuarea sau întreruperea tratamentului.
În cazul unui tratament de lungă durată, se recomandă scăderea treptată a dozelor sau întreruperea tratamentului într-un interval de 6 luni.
În tulburarea funcţiei renale poate fi necesară modificarea dozei preparatului.
Copii cu vârsta peste 8 ani şi adolescenţi
Pentru tratamentul copiilor cu vârsta de la 8 ani şi adolescenţilor cu dislexie se administrează în asociere cu metode logopedice - doza maximă recomandată constituie 3,2 g piracetam pe zi, administrată în 2 prize.
Mod de utilizare
Calea de administrare: orală.
Doza nictemerală se recomandă de divizat egal în 2-4 prize. Comprimatele se iau în timpul sau indiferent de mese, cu 100-200 ml lichid.
Dacă luaţi mai mult Lucetam comprimate filmate decât trebuie
Dacă aţi luat mai mult Lucetam decât trebuie, vă rugăm să vă adresaţi imediat la medicul dumneavoastră.
Dacă uitaţi să luaţi Lucetam comprimate filmate
Dacă aţi uitat să luaţi comprimatul prescris, luaţi cât mai curând posibil comprimatul omis. Dacă până la doza următoare au rămas câteva ore, nu dublaţi doza de Lucetam, pentru a compensa doza omisă, deoarece dumneavoastră nu o să puteţi compensa doza omisă, dar puteţi creşte riscul supradozajului.
Aşteptaţi momentul pentru a lua doza următoare şi luaţi doza uzuală conform recomandărilor medicului dumneavoastră.
Dacă încetaţi să utilizaţi Lucetam comprimate filmate
Nu întrerupeţi utilizarea Lucetam comprimate filmate, deoarece numai medicul poate să decidă privind sistarea utilizării preparatului.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare privind utilizarea acestui medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Reacţii adverse severe, legate de reacţia alergică, cu frecvenţă necunoscută:
- edem al buzelor, gurii sau gâtului, care cauzează respiraţie şi înghiţire dificilă;
- pierderea conştienţei sau stare, aproape de pierderea conştienţei;
- urticarie.
Dacă la dumneavoastră apare orice simptome enumerat mai sus, nu luaţi acest medicament şi adresaţi-vă imediat la medic!
Următoarele reacţii adverse au fost aportate în timpul studiilor clinice şi în perioada de după punere pe piaţă a preparatului:
Frecvente (care afectează 1-10 din 100 pacienţi)
Mişcări violente care apar brusc (hiperkinezie), creşterea masei corporale, nervozitate.
Mai puţin frecvente (care afectează 1-10 din 1000 pacienţi)
Slăbiciune, depresie, somnolenţă.
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
Sângerări, nelinişte, anxietate, stare de confuzie de conştiinţă, halucinaţii, ataxie (tulburări de coordonare), tulburări a senzaţiei de echilibru, agravarea epilepsiei, dureri de cap, insomnie, ameţeli (vertij), dureri abdominale, dureri la nivelul abdomenului superior, diaree, greaţă, vărsături, inflamaţie a pielii, mâncărime.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amed.md sau e-mail:[email protected]
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5. Cum se păstrează Lucetam comprimate filmate
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
A se păstra la temperaturi sub 30°C.
Nu utilizaţi Lucetam dacă observaţi semne vizibile de diminuarea a calităţii (de exemplu, în cazul modificării culorii comprimatelor).
Perioada de valabilitate este indicată pe ambalaj.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Lucetam comprimate filmate
Substanţa activă este piracetam.
Fiecare comprimat filmat conţine piracetam 400 mg, sau 800 mg, sau 1200 mg.
Excipienţi: stearat de magneziu, povidonă K-30, macrogol 6000, dibutil sebacat, dioxid de titan, talc, etilceluloză, hipromeloză.
Cum arată Lucetam comprimate filmate şi conţinutul ambalajului:
Comprimat filmat
Lucetam 400 mg comprimate filmate
Comprimate filmate ovale, biconvexe, de culoare albă sau aproape albă, cu margini teşite, gravate cu E241 pe o parte a comprimatului, fără miros.
Lucetam 800 mg comprimate filmate
Comprimate filmate ovale, biconvexe, de culoare albă sau aproape albă, cu margini teşite, cu incizie pe ambele părţi, gravate cu E242 pe o parte a comprimatului, fără miros.
Lucetam 1200 mg comprimate filmate
Comprimate filmate ovale, biconvexe, de culoare albă sau aproape albă, cu margini teşite, gravate cu E243 pe o parte a comprimatului, fără miros
Ambalaj:
Lucetam 400 mg comprimate filmate. Câte 60 comprimate în flacon din sticlă brună.
Lucetam 800 mg comprimate filmate. Câte 30 comprimate în flacon din sticlă brună.
Lucetam 120 mg comprimate filmate. Câte 20 comprimate în flacon din sticlă brună. Câte 1 flacon împreună cu prospectul în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria
Fabricantul
Egis Pharmaceuticals PLC
H-9900 Körmend, Mátyás király út 65.
Ungaria
Piracetamul, substanţa activă din Lucetam, ameliorează metabolismul în celulele nervoase, normalizează structura şi restabileşte funcţia celulelor membranare, care asigură hotarele celulei, ameliorând, astfel, fluxul de informaţie dintre celule. Piracetamul ameliorează circulaţia cerebrală şi metabolismul în ţesuturile cerebrale. Piracetamul reduce lipirea plachetelor sanguine şi legarea lor de peretele vascular, ceea ce este o prima etapă pe calea formării trombusului (conglomerat de sânge) şi închiderea lumenului vasului.
Indicaţii pentru utilizare:
• Tratamentul tulburării de memorie, tulburării de atenţie şi lipsa motivaţiei, care se dezvoltă în rezultatul afecţiunii sau tulburării funcţiei cerebrale.
• Tratamentul miocloniilor de origine corticală (fasciculaţii anormale a muşchilor, determinate de tulburările în sistemul nervos central).
• Tratamentul ameţelii (vertij) şi al bolilor însoţite de tulburări vestibulare (cu excepţia celor asociate cu tulburări vasculare şi boli psihice).
Copii cu vârsta peste 8 ani şi adolescenţi
• În asociere cu alte metode (inclusiv metode logopedice) – pentru tratamentul copiilor cu vârsta de la 8 ani cu dislexie (dificultăţi de citire).
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Lucetam comprimate filmate
Nu luaţi Lucetam comprimate filmate:
- dacă sunteţi alergic la piracetam, la alţi derivaţi de pirolidonă sau la oricare dintre celelalte componente acestui medicament (enumerate la punctul 6),
- dacă aveţi insuficienţă renală severă cronică în stadiul terminal,
- dacă aveţi tulburare acută a circulaţiei cerebrale (ictus hemoragic),
- dacă aveţi Coree Huntington.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Lucetam comprimate filmate consultaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul.
Vă rugăm să-l informaţi pe medicul dumneavoastră:
- dacă aveţi boală renală, deoarece excreţia piracetamului din Lucetam poate să scadă, crescându-i efectele. Poate fi necesară ajustarea dozei. Dacă sunteţi vârstnic, medicul trebuie să vă controleze sistematic funcţia rinichilor dumneavoastră;
- dacă aveţi probleme ale coagulării sângelui, hemoragie severă sau sunteţi în grupul de risc crescut de dezvoltare a hemoragiei (de exemplu, în rezultatul ulcerului gastric şi intestinal);
- dacă aţi avut în trecut hemoragie cerebrală (ictus hemoragic);
- dacă vi s-a efectuat o intervenţie chirurgicală majoră, inclusiv stomatologică;
- dacă aveţi fasciculaţii convulsive a muşchilor, determinate de tulburările în sistemul nervos central, deoarece sistarea bruscă a preparatului Lucetam poate determina reapariţia convulsiilor.
În stările descrise mai sus administrarea preparatului Lucetam necesită control medical riguros.
Copii cu vârsta peste 8 ani şi adolescenţi
Preparatul poate fi administrat în asociere cu alte metode (inclusiv metode logopedice) – pentru tratamentul copiilor cu vârsta de la 8 ani cu dislexie (dificultăţi de citire).
Lucetam comprimate filmate împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente
Vă rugăm să spuneţi obligatoriu medicului dumneavoastră, dacă luaţi următoarele preparate:
- preparate, care conţin hormoni tiroidieni
- preparate, care inhibă coagularea sângelui, precum warfarina sau acenocumarol
- acid acetilsalicilic (remediu analgezic şi antipiretic, care de asemenea se
administrează pentru tratamentul şi profilaxia bolilor cardio-vasculare)
Utilizarea acestor medicamente concomitent cu Lucetam necesită supraveghere medicală atentă sau, în anumite cazuri, modificarea dozei.
Lucetam comprimate filmate cu alimente, băuturi şi alcool
Acest medicament poate fi luat pe nemâncate sau cu alimente. Comprimatele trebuie luate cu o cantitate mare de lichid.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Sarcina
Deoarece nu există experienţă clinică de administrare a preparatului în sarcină, piracetamul nu trebuie utilizat în timpul sarcinii, cu excepţia cazurilor deosebite, şi doar în cazul când beneficiul scontat pentru mamă depăşeşte orice risc potenţial pentru făt.
Alăptarea
Piracetamul traversează placenta şi este excretat în laptele matern, de aceea Lucetam nu trebuie administrat în perioada de alăptare, sau în timpul tratamentului cu Lucetam alăptarea la sân se va sista.
Înainte de a lua orice medicament consultaţi medicul dumneavoastră.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Având în vedere reacţiile adverse ale piracetamului, nu poate fi exclusă influenţa preparatului asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. De aceea, gradul de restricţii sau interdicţii medicul trebuie să-l determine pentru fiecare pacient în mod individual.
3. Cum să luaţi Lucetam comprimate filmate
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza şi durata tratamentului se va determina de medicul dumneavoastră având în vedere starea dumneavoastră, vârsta şi alte maladii.
Regimul de dozare
Doze nictemerale recomandate în funcţie de indicaţie terapeutică:
- Tratamentul tulburărilor de memorie, tulburărilor de atenţie şi lipsa motivaţiei, care se dezvoltă în rezultatul afecţiunii sau tulburării funcţiei cerebrale: doza nictemerală recomandată constituie 2,4-4,8 g, divizate în 2-3 prize.
- Miocloniilor de origine corticală (fasciculaţii anormale ale muşchilor, determinate de tulburările în sistemul nervos central): tratamentul se începe cu o doză iniţială de 7,2 g piracetam pe zi, care poate fi crescută cu câte 4,8 g piracetam la intervale de 3-4 zile, până la o doză maximă zilnică de 24 g. Doza nictemerală trebuie divizată în 2-3 prize.
- Tratamentul ameţelii (vertij)
Doza nictemerală recomandată constituie 2,4 g - 4,8 g piracetam, administrată în două sau trei prize.
Durata tratamentului va fi stabilită în funcţie de starea clinică a fiecărui pacient. În general, în cazul afecţiunilor cronice, durata tratamentului este de 6-12 săptămâni. După trei luni de tratament trebuie reevaluată situaţia clinică a pacientului, pentru a decide continuarea sau întreruperea tratamentului.
În cazul unui tratament de lungă durată, se recomandă scăderea treptată a dozelor sau întreruperea tratamentului într-un interval de 6 luni.
În tulburarea funcţiei renale poate fi necesară modificarea dozei preparatului.
Copii cu vârsta peste 8 ani şi adolescenţi
Pentru tratamentul copiilor cu vârsta de la 8 ani şi adolescenţilor cu dislexie se administrează în asociere cu metode logopedice - doza maximă recomandată constituie 3,2 g piracetam pe zi, administrată în 2 prize.
Mod de utilizare
Calea de administrare: orală.
Doza nictemerală se recomandă de divizat egal în 2-4 prize. Comprimatele se iau în timpul sau indiferent de mese, cu 100-200 ml lichid.
Dacă luaţi mai mult Lucetam comprimate filmate decât trebuie
Dacă aţi luat mai mult Lucetam decât trebuie, vă rugăm să vă adresaţi imediat la medicul dumneavoastră.
Dacă uitaţi să luaţi Lucetam comprimate filmate
Dacă aţi uitat să luaţi comprimatul prescris, luaţi cât mai curând posibil comprimatul omis. Dacă până la doza următoare au rămas câteva ore, nu dublaţi doza de Lucetam, pentru a compensa doza omisă, deoarece dumneavoastră nu o să puteţi compensa doza omisă, dar puteţi creşte riscul supradozajului.
Aşteptaţi momentul pentru a lua doza următoare şi luaţi doza uzuală conform recomandărilor medicului dumneavoastră.
Dacă încetaţi să utilizaţi Lucetam comprimate filmate
Nu întrerupeţi utilizarea Lucetam comprimate filmate, deoarece numai medicul poate să decidă privind sistarea utilizării preparatului.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare privind utilizarea acestui medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Reacţii adverse severe, legate de reacţia alergică, cu frecvenţă necunoscută:
- edem al buzelor, gurii sau gâtului, care cauzează respiraţie şi înghiţire dificilă;
- pierderea conştienţei sau stare, aproape de pierderea conştienţei;
- urticarie.
Dacă la dumneavoastră apare orice simptome enumerat mai sus, nu luaţi acest medicament şi adresaţi-vă imediat la medic!
Următoarele reacţii adverse au fost aportate în timpul studiilor clinice şi în perioada de după punere pe piaţă a preparatului:
Frecvente (care afectează 1-10 din 100 pacienţi)
Mişcări violente care apar brusc (hiperkinezie), creşterea masei corporale, nervozitate.
Mai puţin frecvente (care afectează 1-10 din 1000 pacienţi)
Slăbiciune, depresie, somnolenţă.
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
Sângerări, nelinişte, anxietate, stare de confuzie de conştiinţă, halucinaţii, ataxie (tulburări de coordonare), tulburări a senzaţiei de echilibru, agravarea epilepsiei, dureri de cap, insomnie, ameţeli (vertij), dureri abdominale, dureri la nivelul abdomenului superior, diaree, greaţă, vărsături, inflamaţie a pielii, mâncărime.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amed.md sau e-mail:[email protected]
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5. Cum se păstrează Lucetam comprimate filmate
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
A se păstra la temperaturi sub 30°C.
Nu utilizaţi Lucetam dacă observaţi semne vizibile de diminuarea a calităţii (de exemplu, în cazul modificării culorii comprimatelor).
Perioada de valabilitate este indicată pe ambalaj.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Lucetam comprimate filmate
Substanţa activă este piracetam.
Fiecare comprimat filmat conţine piracetam 400 mg, sau 800 mg, sau 1200 mg.
Excipienţi: stearat de magneziu, povidonă K-30, macrogol 6000, dibutil sebacat, dioxid de titan, talc, etilceluloză, hipromeloză.
Cum arată Lucetam comprimate filmate şi conţinutul ambalajului:
Comprimat filmat
Lucetam 400 mg comprimate filmate
Comprimate filmate ovale, biconvexe, de culoare albă sau aproape albă, cu margini teşite, gravate cu E241 pe o parte a comprimatului, fără miros.
Lucetam 800 mg comprimate filmate
Comprimate filmate ovale, biconvexe, de culoare albă sau aproape albă, cu margini teşite, cu incizie pe ambele părţi, gravate cu E242 pe o parte a comprimatului, fără miros.
Lucetam 1200 mg comprimate filmate
Comprimate filmate ovale, biconvexe, de culoare albă sau aproape albă, cu margini teşite, gravate cu E243 pe o parte a comprimatului, fără miros
Ambalaj:
Lucetam 400 mg comprimate filmate. Câte 60 comprimate în flacon din sticlă brună.
Lucetam 800 mg comprimate filmate. Câte 30 comprimate în flacon din sticlă brună.
Lucetam 120 mg comprimate filmate. Câte 20 comprimate în flacon din sticlă brună. Câte 1 flacon împreună cu prospectul în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria
Fabricantul
Egis Pharmaceuticals PLC
H-9900 Körmend, Mátyás király út 65.
Ungaria
0
În stoc
1.Ce este Difosfocin şi pentru ce se utilizează
Difosfocin aparține clasei farmacoterapeutice de substanțe psihostimulante şi nootrope.
Se recomandă în terapia de susţinere în sindromul parkinsonian;
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Difosfocin
Difosfocin nu trebuie administrat pacienților cu hipersensibilitate la substanţa activă sau la excipienţii medicamentului.
Atenţionări şi precauţii
Pentru indicaţiile terapeutice enumerate produsul se administrează doar în cadrul tratamentului complex şi nu substituie alte măsuri terapeutice recomandate. În caz de administrare intravenoasă se va administra foarte lent.
Difosfocin împreună cu alte medicamente
Exercită activități sinergice cu L-Dopa (permițând reducerea dozei) în boala Parkinson. Citilcolina poate fi administrată concomitent cu preparatele hemostatice, cu cele care micşorează tensiunea intracraniană şi cu lichide perfuzabile
Fertilitate, sarcină şi alăptarea
Administrarea preparatului în timpul sarcinii şi în perioada de alăptare se va efectua numai dacă este absolut necesar, după consultarea medicului şi sub supravegherea directă a acestuia.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
3. Cum să luaţi Difosfocin
Luaţi întotdeauna Difosfocin exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Modul de administrare
Soluţie pentru injectare intramusculară şi intravenoasă.
Doze
Doza recomandată este de pînă la 1000 mg/zi, administrată în una sau câteva prize, prin injectare intravenoasă lentă (timp de 5 min) sau perfuzie intravenoasă (40-60 picături pe min). În sindromul parkinsonian se recomandă doza de 500-1000 mg/zi, prin administrare intramusculară sau intravenoasă în jet sau intravenos prin perfuzie. Durata curei de tratament recomandabilă constituie 3-4 săptămâni.
Dacă utilizaţi mai mult Difosfocin decât trebuie
Cazuri de supradozaj nu au fost semnalate.
4. Reacţii adverse posibile
Reacţii adverse asociate cu administrarea medicamentului nu au fost raportate.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
5. Cum se păstrează Difosfocin
A se păstra la temperaturi sub 25 C.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie şi pe blister, după EXP.
Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective. A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor!
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere, întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Difosfocin Substanţa activă este citicolina.
Difosficin 500 mg/4 ml soluţie injectabilă
Fiecare fiolă conține:
Substanța activă: citicolină (citidindifosfocolina) 500 mg
Difosficin 1000 mg/4 ml soluţie injectabilă
Fiecare fiolă conține:
Substanța activă: citicolină (citidindifosfocolina) 1000 mg
Celelalte componente sunt: apă pentru injecţii, hidroxid de sodiu.
Cum arată Difosfocin şi conţinutul ambalajului
Soluţie injectabilă 500 mg/4 ml în fiole. Câte 5 fiole împreună cu prospectul în cutie de carton. Soluţie injectabilă 1000 mg/4 ml în fiole. Câte 3 fiole împreună cu prospectul în cutie de carton.
Difosfocin aparține clasei farmacoterapeutice de substanțe psihostimulante şi nootrope.
Se recomandă în terapia de susţinere în sindromul parkinsonian;
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Difosfocin
Difosfocin nu trebuie administrat pacienților cu hipersensibilitate la substanţa activă sau la excipienţii medicamentului.
Atenţionări şi precauţii
Pentru indicaţiile terapeutice enumerate produsul se administrează doar în cadrul tratamentului complex şi nu substituie alte măsuri terapeutice recomandate. În caz de administrare intravenoasă se va administra foarte lent.
Difosfocin împreună cu alte medicamente
Exercită activități sinergice cu L-Dopa (permițând reducerea dozei) în boala Parkinson. Citilcolina poate fi administrată concomitent cu preparatele hemostatice, cu cele care micşorează tensiunea intracraniană şi cu lichide perfuzabile
Fertilitate, sarcină şi alăptarea
Administrarea preparatului în timpul sarcinii şi în perioada de alăptare se va efectua numai dacă este absolut necesar, după consultarea medicului şi sub supravegherea directă a acestuia.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
3. Cum să luaţi Difosfocin
Luaţi întotdeauna Difosfocin exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Modul de administrare
Soluţie pentru injectare intramusculară şi intravenoasă.
Doze
Doza recomandată este de pînă la 1000 mg/zi, administrată în una sau câteva prize, prin injectare intravenoasă lentă (timp de 5 min) sau perfuzie intravenoasă (40-60 picături pe min). În sindromul parkinsonian se recomandă doza de 500-1000 mg/zi, prin administrare intramusculară sau intravenoasă în jet sau intravenos prin perfuzie. Durata curei de tratament recomandabilă constituie 3-4 săptămâni.
Dacă utilizaţi mai mult Difosfocin decât trebuie
Cazuri de supradozaj nu au fost semnalate.
4. Reacţii adverse posibile
Reacţii adverse asociate cu administrarea medicamentului nu au fost raportate.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
5. Cum se păstrează Difosfocin
A se păstra la temperaturi sub 25 C.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie şi pe blister, după EXP.
Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective. A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor!
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere, întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Difosfocin Substanţa activă este citicolina.
Difosficin 500 mg/4 ml soluţie injectabilă
Fiecare fiolă conține:
Substanța activă: citicolină (citidindifosfocolina) 500 mg
Difosficin 1000 mg/4 ml soluţie injectabilă
Fiecare fiolă conține:
Substanța activă: citicolină (citidindifosfocolina) 1000 mg
Celelalte componente sunt: apă pentru injecţii, hidroxid de sodiu.
Cum arată Difosfocin şi conţinutul ambalajului
Soluţie injectabilă 500 mg/4 ml în fiole. Câte 5 fiole împreună cu prospectul în cutie de carton. Soluţie injectabilă 1000 mg/4 ml în fiole. Câte 3 fiole împreună cu prospectul în cutie de carton.
0
În stoc
Preparatul IPIGRIX este utilizat în următoarele cazuri:
– afecţiuni ale sistemului nervos periferic (nevrită, polinevrită, polineuropatie, poliradiculoneuropatie);
– miastenia gravis şi alte sindroame miastenice (stări caracterizate prin slăbiciune musculară);
– perioada de recuperare după leziuni organice ale SNC cu tulburărimotorii;
– maladii demielinizante (în cadrul terapiei complexe);
– tulburări de memorie de diferită origine (boala Alzheimer şi alte forme de demenţă senilă);
– atonie a intestinului.
– afecţiuni ale sistemului nervos periferic (nevrită, polinevrită, polineuropatie, poliradiculoneuropatie);
– miastenia gravis şi alte sindroame miastenice (stări caracterizate prin slăbiciune musculară);
– perioada de recuperare după leziuni organice ale SNC cu tulburărimotorii;
– maladii demielinizante (în cadrul terapiei complexe);
– tulburări de memorie de diferită origine (boala Alzheimer şi alte forme de demenţă senilă);
– atonie a intestinului.
0
În stoc
DESCRIEREA PRODUSULUI
Neiromidin comp. 20mg N50
Actiunea farmacologica: Ipidakrin - un inhibitor de colinesteraza reversibil.
Stimuleaza direct de impulsuri nervoase in muschi-sinapsa si in SNC, datorita blocarii canalelor de potasiu ale membranei. Imbunatateste actiunea acetilcolinei asupra musculaturii netede, adrenalina, serotonina, histamina si oxitocina.
Ipidakrin imbunatateste si stimuleaza transmisia neuromusculara, imbunatateste conductivitatea sistemului nervos periferic, care a fost intrerupta din cauza unei accidentari, inflamatie, expunerea la anestezice locale, unele antibiotice, clorura de potasiu, creste contractilitatea musculaturii netede sub influenta agonisti acetilcolina, adrenalina, receptori serotonina, histamina si oxitocina cu exceptia clorura de potasiu, imbunatateste memoria.
INDICATII
Boli ale sistemului nervos periferic:
- Neuritis.
- Polinevrite.
- Polineuropatia.
- Poliradikulopatii.
- Miastenia gravis.
- Sindromul miastenic de diferite etiologii.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Doza si durata tratamentului Neiromidin stabileste individual, in functie de severitatea bolii.
Boli ale sistemului nervos periferic, miastenia gravis si sindromul miastenic: interiorul medicament este prescris la 10-20 mg (0. 5-1 fila. ) De 1-3 ori / zi. Curs de tratament este de la 1 la 2 luni. Daca este necesar, tratamentul poate fi repetat de mai multe ori, cu o pauza intre cursuri de 1-2 luni.
Tratamentul si prevenirea atonie intestinal: droguri interiorul administrat 20 mg (1 comp) De 2-3 ori / zi pentru 1-2 saptamani. In cazul in care urmatoarea doza nu a fost luata in timp, in plus, acesta nu ar trebui sa fie acceptata. Doza zilnica maxima - 200 mg.
CONTRAINDICATII
Epilepsie.
- Tulburari vestibulare.
- Boli extrapiramidale cu hiperkinezie.
- Angina pectorala.
- Bradicardie.
- Astm bronsic.
- Ulcer peptic sau exacerbarea ulcer duodenal.
- Obstructionarea intestinului sau ale tractului urinar.
- Sarcina.
- Perioada de lacttie (alaptarea).
- Copiii de varsta.
- Hipersensibilitate la medicament.
Neiromidin comp. 20mg N50
Actiunea farmacologica: Ipidakrin - un inhibitor de colinesteraza reversibil.
Stimuleaza direct de impulsuri nervoase in muschi-sinapsa si in SNC, datorita blocarii canalelor de potasiu ale membranei. Imbunatateste actiunea acetilcolinei asupra musculaturii netede, adrenalina, serotonina, histamina si oxitocina.
Ipidakrin imbunatateste si stimuleaza transmisia neuromusculara, imbunatateste conductivitatea sistemului nervos periferic, care a fost intrerupta din cauza unei accidentari, inflamatie, expunerea la anestezice locale, unele antibiotice, clorura de potasiu, creste contractilitatea musculaturii netede sub influenta agonisti acetilcolina, adrenalina, receptori serotonina, histamina si oxitocina cu exceptia clorura de potasiu, imbunatateste memoria.
INDICATII
Boli ale sistemului nervos periferic:
- Neuritis.
- Polinevrite.
- Polineuropatia.
- Poliradikulopatii.
- Miastenia gravis.
- Sindromul miastenic de diferite etiologii.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Doza si durata tratamentului Neiromidin stabileste individual, in functie de severitatea bolii.
Boli ale sistemului nervos periferic, miastenia gravis si sindromul miastenic: interiorul medicament este prescris la 10-20 mg (0. 5-1 fila. ) De 1-3 ori / zi. Curs de tratament este de la 1 la 2 luni. Daca este necesar, tratamentul poate fi repetat de mai multe ori, cu o pauza intre cursuri de 1-2 luni.
Tratamentul si prevenirea atonie intestinal: droguri interiorul administrat 20 mg (1 comp) De 2-3 ori / zi pentru 1-2 saptamani. In cazul in care urmatoarea doza nu a fost luata in timp, in plus, acesta nu ar trebui sa fie acceptata. Doza zilnica maxima - 200 mg.
CONTRAINDICATII
Epilepsie.
- Tulburari vestibulare.
- Boli extrapiramidale cu hiperkinezie.
- Angina pectorala.
- Bradicardie.
- Astm bronsic.
- Ulcer peptic sau exacerbarea ulcer duodenal.
- Obstructionarea intestinului sau ale tractului urinar.
- Sarcina.
- Perioada de lacttie (alaptarea).
- Copiii de varsta.
- Hipersensibilitate la medicament.
0
În stoc
Descriere
MEXILEK 100 mg/2 ml soluţie injectabilă
Succinat de etilmetilhidroxipiridină
Ce găsiţi în acest prospect:
1. Ce este MEXILEK şi pentru ce se utilizează
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi MEXILEK
3. Cum să utilizaţi MEXILEK
4. Reacţii adverse posibile
5. Cum se păstrează MEXILEK
1. CE ESTE MEXILEK ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Succinatul de etilmetilhidroxipiridină, substanţa activă din MEXILEK, este un antioxidant și este atribuit grupului de medicamente utilizate în tratamentul afecțiunilor sistemului nervos.
Substanţa activă conținută în medicamentul MEXILEK are acțiune membranoprotectoare, nootropă, anticonvulsivă și anxiolitică, crește rezistența organismului față de stres, factori dăunători, stări patologice, în intoxicația cu alcool și medicamente. MEXILEK îmbunătăţeşte metabolismul şi circulația sîngelui în ţesutul cerebral, ameliorează microcirculaţia şi proprietăţile reologice ale sîngelui, reduce agregarea trombocitelor, stabilizează structurile membranare ale celulelor sanguine (eritrocite şi trombocite) în hemoliză. Posedă acţiune hipolipidemiantă, reduce nivelul colesterolului total şi a lipoproteinelor cu densitate mică.
MEXILEK este indicat în tratamentul complex al următoarelor afecțiuni:
- tulburări acute ale circulaţiei sanguine cerebrale;
- traumatism cranio-cerebral, consecințe ale traumatismelor cranio-cerebrale;
- encefalopatie discirculatorie;
- sinromul distoniei neurovegetative;
- tulburări cognitive uşoare de geneza aterosclerotica;
- tulburări de anxietate în tulburari nevrotice și de tip nevrotice
- infarct acut de miocard (în primele 24 ore) în componența terapiei complexe
- glaucom primar cu unghi deschis în diverse stadii, în cadrul tratamentului complex;
- ameliorarea sindromul de abstinenţă alcoolică cu predominarea tulburărilor de tip nevrotic şi vegeto-vascular;
- intoxicaţie acută cu antipsihotice.
- procese inflamatorii și purulente acute a cavității abdominale (pancreatită acută necrozantă, pancreatită acută edematoasă, peritonită) în cadrul tratamentului complex.
2. CE TREBUIE SĂ ŞTIŢI ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI MEXILEK
Nu utilizaţi MEXILEK:
- dacă sunteţi alergic la substanţa activă sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6)
- dacă aveţi tulburări acute ale funcţiei hepatică şi/sau renale;
- în sarcină și perioada de alăptarei.
MEXILEK nu se administrează la copii și adolescenții cu vîrsta sub 18 ani.
Nu luaţi acest medicament dacă vă aflaţi în oricare dintre situaţiile enumerate mai sus. Dacă nu sunteţi sigur, discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul înainte să luaţi MEXILEK.
MEXILEK împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luați orice alte
medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală sau medicamente din plante.
Aceasta este necesar deoarece MEXILEK poate afecta modul în care acţionează alte medicamente.
De asemenea, alte medicamente pot afecta modul în care acţionează MEXILEK.
În special spuneți medicului dumneavoastră dacă utilizați:
- diazepam, medazepam (utilizate în tratamentul stărilor de teamă sau a manifestărilor de delirium tremens);
- levodopa (utilizată în tratamentul bolii Parkinson);
- carbamazepină (utilizată în tratamentul convulsiilor).
MEXILEK împreună cu alimente, băuturi şi alcool
MEXILEK poate fi utilizat cu sau fără alimente.
Sarcina şi alăptarea
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.
Spuneţi medicului dumneavoastră dacă sunteţi gravidă, încercaţi să rămîneţi gravidă sau alăptaţi.
Este contraindicată utilizarea MEXILEK în sarcină și perioada de alăptare.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
În timpul tratamentului se recomandă precauţie în timpul conducerii vehiculelor şi în timpul efectuării activităţilor potenţial periculoase, care necesită o concentrare sporită şi viteză a reacţiilor psihomotorii.
3. CUM SĂ UTILIZAŢI MEXILEK
Utilizaţi întotdeauna MEXILEK exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur.
MEXILEK se va administra de către asistenta medicală sau medic. MEXILEK se administrează intramuscular sau intravenos (în bolus sau perfuzie).
Dozele se stabilesc în mod individual. Medicul dumneavoatră v-a stabili care este doza potrivită în funcție de tipul și gravitatea afecțiunii.
Mexilek se administrează intramuscular sau intravenos (în jet sau în perfuzie). Pentru administrarea prin perfuzie intravenoasă Mexilek se va dilua cu soluţie clorură de sodiu 0,9%. În jet Mexilek se administrează lent timp de 5-7 min., prin perfuzie intravenoasă – cu viteza 40-60 picături/min. Doza maximă nictemerală nu trebuie să depăşească 1200 mg.
Dacă aveți orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă utilizaţi mai mult MEXILEK decît trebuie
Deoarece medicamentul vă este administrat de personal medical, este puţin probabil să primiţi o doză prea mare MEXILEK. Dacă aveţi impresia că vi s-a administrat o doză prea mare, discutaţi cu medicul dumneavoastră.
În cazul unui supradozaj cu MEXILEK sunt posibile dereglări ale somnului (insomnie sau în unele cazuri somnolență).
Dacă aveți orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă uitaţi să utilizaţi MEXILEK
Deoarece medicamentul vă este administrat de către personalul medical este puţin probabil să fie omisă o doză. Totuşi, dacă aveţi impresia că nu vi s-a administrat o doză, discutaţi cu medicul dumneavoastră sau asistenta medicală.
4. REACŢII ADVERSE
Ca toate medicamentele, MEXILEK poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Reacții adverse cu frecvenţă necunoscută: reacţii alergice, senzație de "curgere a căldurii" în tot corpul, tulburări de somn (somnolenţă sau dificultate de a adormi), dureri în gît, disconfort toracic, senzație de sufocare (poate fi asociată cu o viteză extrem de mare a injectării medicamentului), uscăciunea gurii și "gust metalic" în gură, greață, meteorism, diaree.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
5. CUM SE PĂSTREAZĂ MEXILEK
A nu se lăsa la vederea și îndemîna copiilor.
A se păstra la loc ferit de lumină și temperaturi sub 25°C.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
MEXILEK 100 mg/2 ml soluţie injectabilă
Succinat de etilmetilhidroxipiridină
Ce găsiţi în acest prospect:
1. Ce este MEXILEK şi pentru ce se utilizează
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi MEXILEK
3. Cum să utilizaţi MEXILEK
4. Reacţii adverse posibile
5. Cum se păstrează MEXILEK
1. CE ESTE MEXILEK ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Succinatul de etilmetilhidroxipiridină, substanţa activă din MEXILEK, este un antioxidant și este atribuit grupului de medicamente utilizate în tratamentul afecțiunilor sistemului nervos.
Substanţa activă conținută în medicamentul MEXILEK are acțiune membranoprotectoare, nootropă, anticonvulsivă și anxiolitică, crește rezistența organismului față de stres, factori dăunători, stări patologice, în intoxicația cu alcool și medicamente. MEXILEK îmbunătăţeşte metabolismul şi circulația sîngelui în ţesutul cerebral, ameliorează microcirculaţia şi proprietăţile reologice ale sîngelui, reduce agregarea trombocitelor, stabilizează structurile membranare ale celulelor sanguine (eritrocite şi trombocite) în hemoliză. Posedă acţiune hipolipidemiantă, reduce nivelul colesterolului total şi a lipoproteinelor cu densitate mică.
MEXILEK este indicat în tratamentul complex al următoarelor afecțiuni:
- tulburări acute ale circulaţiei sanguine cerebrale;
- traumatism cranio-cerebral, consecințe ale traumatismelor cranio-cerebrale;
- encefalopatie discirculatorie;
- sinromul distoniei neurovegetative;
- tulburări cognitive uşoare de geneza aterosclerotica;
- tulburări de anxietate în tulburari nevrotice și de tip nevrotice
- infarct acut de miocard (în primele 24 ore) în componența terapiei complexe
- glaucom primar cu unghi deschis în diverse stadii, în cadrul tratamentului complex;
- ameliorarea sindromul de abstinenţă alcoolică cu predominarea tulburărilor de tip nevrotic şi vegeto-vascular;
- intoxicaţie acută cu antipsihotice.
- procese inflamatorii și purulente acute a cavității abdominale (pancreatită acută necrozantă, pancreatită acută edematoasă, peritonită) în cadrul tratamentului complex.
2. CE TREBUIE SĂ ŞTIŢI ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI MEXILEK
Nu utilizaţi MEXILEK:
- dacă sunteţi alergic la substanţa activă sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6)
- dacă aveţi tulburări acute ale funcţiei hepatică şi/sau renale;
- în sarcină și perioada de alăptarei.
MEXILEK nu se administrează la copii și adolescenții cu vîrsta sub 18 ani.
Nu luaţi acest medicament dacă vă aflaţi în oricare dintre situaţiile enumerate mai sus. Dacă nu sunteţi sigur, discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul înainte să luaţi MEXILEK.
MEXILEK împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luați orice alte
medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală sau medicamente din plante.
Aceasta este necesar deoarece MEXILEK poate afecta modul în care acţionează alte medicamente.
De asemenea, alte medicamente pot afecta modul în care acţionează MEXILEK.
În special spuneți medicului dumneavoastră dacă utilizați:
- diazepam, medazepam (utilizate în tratamentul stărilor de teamă sau a manifestărilor de delirium tremens);
- levodopa (utilizată în tratamentul bolii Parkinson);
- carbamazepină (utilizată în tratamentul convulsiilor).
MEXILEK împreună cu alimente, băuturi şi alcool
MEXILEK poate fi utilizat cu sau fără alimente.
Sarcina şi alăptarea
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.
Spuneţi medicului dumneavoastră dacă sunteţi gravidă, încercaţi să rămîneţi gravidă sau alăptaţi.
Este contraindicată utilizarea MEXILEK în sarcină și perioada de alăptare.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
În timpul tratamentului se recomandă precauţie în timpul conducerii vehiculelor şi în timpul efectuării activităţilor potenţial periculoase, care necesită o concentrare sporită şi viteză a reacţiilor psihomotorii.
3. CUM SĂ UTILIZAŢI MEXILEK
Utilizaţi întotdeauna MEXILEK exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur.
MEXILEK se va administra de către asistenta medicală sau medic. MEXILEK se administrează intramuscular sau intravenos (în bolus sau perfuzie).
Dozele se stabilesc în mod individual. Medicul dumneavoatră v-a stabili care este doza potrivită în funcție de tipul și gravitatea afecțiunii.
Mexilek se administrează intramuscular sau intravenos (în jet sau în perfuzie). Pentru administrarea prin perfuzie intravenoasă Mexilek se va dilua cu soluţie clorură de sodiu 0,9%. În jet Mexilek se administrează lent timp de 5-7 min., prin perfuzie intravenoasă – cu viteza 40-60 picături/min. Doza maximă nictemerală nu trebuie să depăşească 1200 mg.
Dacă aveți orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă utilizaţi mai mult MEXILEK decît trebuie
Deoarece medicamentul vă este administrat de personal medical, este puţin probabil să primiţi o doză prea mare MEXILEK. Dacă aveţi impresia că vi s-a administrat o doză prea mare, discutaţi cu medicul dumneavoastră.
În cazul unui supradozaj cu MEXILEK sunt posibile dereglări ale somnului (insomnie sau în unele cazuri somnolență).
Dacă aveți orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă uitaţi să utilizaţi MEXILEK
Deoarece medicamentul vă este administrat de către personalul medical este puţin probabil să fie omisă o doză. Totuşi, dacă aveţi impresia că nu vi s-a administrat o doză, discutaţi cu medicul dumneavoastră sau asistenta medicală.
4. REACŢII ADVERSE
Ca toate medicamentele, MEXILEK poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Reacții adverse cu frecvenţă necunoscută: reacţii alergice, senzație de "curgere a căldurii" în tot corpul, tulburări de somn (somnolenţă sau dificultate de a adormi), dureri în gît, disconfort toracic, senzație de sufocare (poate fi asociată cu o viteză extrem de mare a injectării medicamentului), uscăciunea gurii și "gust metalic" în gură, greață, meteorism, diaree.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
5. CUM SE PĂSTREAZĂ MEXILEK
A nu se lăsa la vederea și îndemîna copiilor.
A se păstra la loc ferit de lumină și temperaturi sub 25°C.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
0
În stoc
Ce este Arlevert şi pentru ce se utilizează
Preparatul Arlevert include două componente active: cinarizină și dimenhidrinat. Acești compuși aparțin diferitelor clase de medicamente. Cinarizina aparține clasei de antagoniști ai calciului, iar dimenhidrinatul - unei clase de antihistaminice.
Efectul fiecărui dintre aceste substanțe are ca scop reducerea simptomelor de vertij (o senzație de amețeală sau "rotație") și greață (senzație de vărsături). În cazul utilizării acestor substanțe în combinație unele cu altele efectul total este mai mare decât eficiența fiecăreia dintre ele în mod individual.
Arlevert este utilizat pentru tratarea diferitelor tipuri de amețeală la adulți. Vertijul poate fi cauzat de diferite motive. Arlevert vă va ajuta să faceți față responsabilităților de zi cu zi, care sunt împiedicate de amețeli. Cum să utilizaţi Arlevert
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza zilnică recomandată este de câte un comprimat Arlevert de 3 ori pe zi. Luaţi comprimatele fără să le mestecaţi, după masă cu o cantitate suficientă de lichid. Medicul dumneavoastră va stabili durata tratamentului. În general, tratamentul ar trebui să fie de scurtă durată şi nu va depăşi 4 săptămâni. Prelungirea tratamentului se va face numai după reevaluarea medicală a stării dumneavoastră.
Dacă luaţi mai mult Arlevert decât trebuie
Supradozajul Arlevert poate fi periculos, mai ales la copii şi sugari. În cazul producerii unui supradozaj, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră! Dacă ați luat prea mult Arlevert, s-ar putea să simți oboseală, amețeală, sau tremur. Poate exista pupile dilatate și dereglări de urinare. Pot apărea gură uscată, înroșirea feței și creșterea frecvenței cardiace, transpirație și dureri de cap.
În cazul ingestiei de Arlevert într-un număr foarte mare sunt posibile convulsii, halucinații, hipertensiune arterială, tremor, iritabilitate, dificultăți de respirație. Poate surveni coma. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Frecvente (afectează 1 din 10 pacienţi): Somnolență, uscăciunea gurii, dureri de cap și dureri abdominale. De obicei, aceste evenimente au loc într-o formă ușoară și dispar în câteva zile, chiar dacă continuați să luați Arlevert.
Mai puţin frecvente (afectează 1 din 100 pacienţi): Transpirație, înroșirea pielii, indigestie, greață (senzație de vomă), diaree, nervozitate, crampe, proprietate de a uita, zgomot sau zgomote în urechi, parestezii (furnicături la nivelul mâinilor sau picioarelor), tremor (tremurături).
Rare (afectează 1 din 1000 pacienţi): Tulburări vizuale, reacţii de hipersensibilitate (de exemplu reacţii cutanate), sensibilitate crescută la razele solare, dificultăţi la urinare.
Foarte rare (afectează 1din 10000 pacienţi): Reducerea numărului de leucocite și trombocite, precum și o scădere semnificativă a numărului de celule roșii în sânge poate duce la slăbiciune și apariție a vînătăilor precum și la creșterea riscului de infecție. La apariția unei infecții cu febră și înrăutățirea semnificativă a stării generale de sănătate, consultați medicul și spuneți-i că luați acest medicament.
Pe fondalul consumului de medicamente de acest tip pot să apară și astfel de reacții (pe baza datelor disponibile nu pot fi evaluate), așa ca: creștere în greutate, constipație, senzație de apăsare în piept, icter (colorarea în galben a pielii sau a albului ochilor cauzată de tulburarea funcției hepatice sau a sângelui), agravarea glaucomului cu unghi închis (o afecțiune oculară, în care crește tensiunea intraoculară), mișcări necontrolate, excitare neobișnuită și neliniște (în special în copii), reacții cutanate severe.
Preparatul Arlevert include două componente active: cinarizină și dimenhidrinat. Acești compuși aparțin diferitelor clase de medicamente. Cinarizina aparține clasei de antagoniști ai calciului, iar dimenhidrinatul - unei clase de antihistaminice.
Efectul fiecărui dintre aceste substanțe are ca scop reducerea simptomelor de vertij (o senzație de amețeală sau "rotație") și greață (senzație de vărsături). În cazul utilizării acestor substanțe în combinație unele cu altele efectul total este mai mare decât eficiența fiecăreia dintre ele în mod individual.
Arlevert este utilizat pentru tratarea diferitelor tipuri de amețeală la adulți. Vertijul poate fi cauzat de diferite motive. Arlevert vă va ajuta să faceți față responsabilităților de zi cu zi, care sunt împiedicate de amețeli. Cum să utilizaţi Arlevert
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza zilnică recomandată este de câte un comprimat Arlevert de 3 ori pe zi. Luaţi comprimatele fără să le mestecaţi, după masă cu o cantitate suficientă de lichid. Medicul dumneavoastră va stabili durata tratamentului. În general, tratamentul ar trebui să fie de scurtă durată şi nu va depăşi 4 săptămâni. Prelungirea tratamentului se va face numai după reevaluarea medicală a stării dumneavoastră.
Dacă luaţi mai mult Arlevert decât trebuie
Supradozajul Arlevert poate fi periculos, mai ales la copii şi sugari. În cazul producerii unui supradozaj, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră! Dacă ați luat prea mult Arlevert, s-ar putea să simți oboseală, amețeală, sau tremur. Poate exista pupile dilatate și dereglări de urinare. Pot apărea gură uscată, înroșirea feței și creșterea frecvenței cardiace, transpirație și dureri de cap.
În cazul ingestiei de Arlevert într-un număr foarte mare sunt posibile convulsii, halucinații, hipertensiune arterială, tremor, iritabilitate, dificultăți de respirație. Poate surveni coma. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Frecvente (afectează 1 din 10 pacienţi): Somnolență, uscăciunea gurii, dureri de cap și dureri abdominale. De obicei, aceste evenimente au loc într-o formă ușoară și dispar în câteva zile, chiar dacă continuați să luați Arlevert.
Mai puţin frecvente (afectează 1 din 100 pacienţi): Transpirație, înroșirea pielii, indigestie, greață (senzație de vomă), diaree, nervozitate, crampe, proprietate de a uita, zgomot sau zgomote în urechi, parestezii (furnicături la nivelul mâinilor sau picioarelor), tremor (tremurături).
Rare (afectează 1 din 1000 pacienţi): Tulburări vizuale, reacţii de hipersensibilitate (de exemplu reacţii cutanate), sensibilitate crescută la razele solare, dificultăţi la urinare.
Foarte rare (afectează 1din 10000 pacienţi): Reducerea numărului de leucocite și trombocite, precum și o scădere semnificativă a numărului de celule roșii în sânge poate duce la slăbiciune și apariție a vînătăilor precum și la creșterea riscului de infecție. La apariția unei infecții cu febră și înrăutățirea semnificativă a stării generale de sănătate, consultați medicul și spuneți-i că luați acest medicament.
Pe fondalul consumului de medicamente de acest tip pot să apară și astfel de reacții (pe baza datelor disponibile nu pot fi evaluate), așa ca: creștere în greutate, constipație, senzație de apăsare în piept, icter (colorarea în galben a pielii sau a albului ochilor cauzată de tulburarea funcției hepatice sau a sângelui), agravarea glaucomului cu unghi închis (o afecțiune oculară, în care crește tensiunea intraoculară), mișcări necontrolate, excitare neobișnuită și neliniște (în special în copii), reacții cutanate severe.
0
În stoc
Cum să utilizaţiCavinton Forte 10 mg comprimate
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Dacă nu este prescris altfel de către medic, doza zilnică uzuală este de 1 comprimat Cavinton Forte
10 mg de 3 ori pe zi.
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu boli la nivelul rinichilor sau ficatului.
Comprimatele trebuie luate după mese.
În cazul în care consideraţi că efectul medicamentului este prea puternic sau prea slab, spuneţi
medicului sau farmacistului dumneavoastră.
Dacă utilizaţi mai mult Cavinton Forte 10 mg comprimate decât trebuie
Contactaţi medicul sau mergeţi la departamentul de urgenţe al celui mai apropiat spital.
Dacă uitaţi să utilizaţi Cavinton Forte 10 mg comprimate
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Cavinton Forte 10 mg comprimate
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Dacă nu este prescris altfel de către medic, doza zilnică uzuală este de 1 comprimat Cavinton Forte
10 mg de 3 ori pe zi.
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu boli la nivelul rinichilor sau ficatului.
Comprimatele trebuie luate după mese.
În cazul în care consideraţi că efectul medicamentului este prea puternic sau prea slab, spuneţi
medicului sau farmacistului dumneavoastră.
Dacă utilizaţi mai mult Cavinton Forte 10 mg comprimate decât trebuie
Contactaţi medicul sau mergeţi la departamentul de urgenţe al celui mai apropiat spital.
Dacă uitaţi să utilizaţi Cavinton Forte 10 mg comprimate
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Cavinton Forte 10 mg comprimate
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
0
În stoc
Indicaţii terapeutice
Prozerin-Darniţa este indicat pentru:
miastenie, criza miastenică acută;
perioada de convalescenţă după meningită, poliomielită, encefalită;
tulburări motorii după traumatisme cerebrale;
paralizii;
nevrite; atrofia nervului optic;
atonia intestinului şi a vezicii urinare;
înlăturarea
fenomenelor
reziduale
după
blocul
neuro-muscular
(blocarea
transmiterii
impulsului nervos), indus de miorelaxantele nedepolarizante. Doze şi mod de administrare
Se administrează adulţilor subcutanat, intramuscular şi intravenos.
Subcutanat adulţilor – 0,5-2 mg (1-4 ml) de 1-2 ori pe zi. Doza maximă pentru o administrare – 2
mg, nictemerală – 6 mg. Durata curei de tratament (cu excepţia miasteniei, crizei miastenice acute,
atoniei postoperatorii a intestinului şi vezicii urinare, supradozării cu miorelaxante) – 25-30 zile. La
necesitate cura de tratament poate fi repetată peste 3-4 săptămâni. Cea mai mare parte a dozei
nictemerale se administrează ziua, când pacientul manifestă cel mai mare grad de fatigabilitate.
Miastenie: adulţilor se administrează subcutanat sau intramuscular câte 0,5 mg (1 ml) pe zi. Durata
curei de tratament este îndelungată, cu schimbarea periodică a căilor de administrare.
La dezvoltarea crizei miastenice (cu dificultăţi în respiraţie şi deglutiţie) preparatul se administrează
adulţilor intravenos 0,25-0,5 mg (0,5-1 ml), apoi subcutanat la intervale moderate.
Atonia
postoperatorie
intestinului,
vezicii
urinare,
scop
profilactic,
inclusiv
retenţiei
postoperatorii de urină
Preparatul se administrează subcutanat sau intramuscular câte 0,25 mg (0,5 ml), cât mai devreme
posibil după intervenţia chirurgicală, apoi la fiecare 4-6 ore timp de 3-4 zile.
În calitate de antidot la supradozarea cu miorelaxante
După administrarea prealabilă a sulfatului de atropină în doză de 0,6-1,2 mg intravenos până la
accelerarea pulsului până la 80 bătăi/min, peste 0,5-2 min., se administrează intravenos lent 0,5-2
mg de preparat. La necesitate, administrarea se repetă (inclusiv a sulfatului de atropină în caz de
bradicardie) în doza generală cel mult 5-6 mg (10-12 ml) timp de 20-30 min. În timpul procedurii se
va asigura ventilaţia artificială a plămânilor.
Copii și adolescenți (numai în condiţii de staţionar)
Miastenia gravis:
Nou-născuţi: iniţial se administrează câte 0,1 mg intramuscular. Apoi doza se stabilește individual,
de obicei, 0,05– 0,25 mg sau 0,03 mg/kg greutate corporală, intramuscular, fiecare 2-4 ore. Datorită
caracterului deosebit al patologiei la nou născuţi, doza nictemerală poate fi micşorată, inclusiv până
la suspendarea tratamentului.
Copii cu vârsta sub 12 ani: preparatul se indică în doză de 0,2-0,5 mg sub formă de injecţii, la
necesitate. Doza preparatului trebuie ajustată în raport cu răspunsul pacientului.
În calitate de antidot în intoxicaţii cu miorelaxante (după administrarea prealabilă a sulfatului de
atropină în doză de 0,02-0,03 mg/kg intravenos până la accelerarea pulsului până la 80 bătăi/min),
se administrează
intravenos
lent
în doză de 0,05-0,07 mg/kg timp de 1
min. Doza
maximă
recomandată pentru copii este de 2,5 mg.
Alte indicaţii: preparatul se indică în doză de 0,125-1 mg sub formă de injecţii. Dozele pot fi
ajustate în funcţie de necesităţile pacientului. Contraindicaţii
Hipersensibilitate la neostigmină sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1;
epilepsie;
hiperchinezie, vagotomie;
cardiopatie ischemică, stenocardie, aritmii, bradicardie;
astm bronşic;
ateroscleroză avansată;
tireotoxicoză;
ulcer gastric şi duodenal, peritonită;
obstrucţia mecanică a tractului gastrointestinal şi a căilor urinare;
hipertrofia prostatei, ce evoluează cu disurie;
perioada acută a maladiilor infecţioase;
intoxicaţie la copii astenizaţi;
administrarea concomitentă cu miorelaxante depolarizante.
Prozerin-Darniţa este indicat pentru:
miastenie, criza miastenică acută;
perioada de convalescenţă după meningită, poliomielită, encefalită;
tulburări motorii după traumatisme cerebrale;
paralizii;
nevrite; atrofia nervului optic;
atonia intestinului şi a vezicii urinare;
înlăturarea
fenomenelor
reziduale
după
blocul
neuro-muscular
(blocarea
transmiterii
impulsului nervos), indus de miorelaxantele nedepolarizante. Doze şi mod de administrare
Se administrează adulţilor subcutanat, intramuscular şi intravenos.
Subcutanat adulţilor – 0,5-2 mg (1-4 ml) de 1-2 ori pe zi. Doza maximă pentru o administrare – 2
mg, nictemerală – 6 mg. Durata curei de tratament (cu excepţia miasteniei, crizei miastenice acute,
atoniei postoperatorii a intestinului şi vezicii urinare, supradozării cu miorelaxante) – 25-30 zile. La
necesitate cura de tratament poate fi repetată peste 3-4 săptămâni. Cea mai mare parte a dozei
nictemerale se administrează ziua, când pacientul manifestă cel mai mare grad de fatigabilitate.
Miastenie: adulţilor se administrează subcutanat sau intramuscular câte 0,5 mg (1 ml) pe zi. Durata
curei de tratament este îndelungată, cu schimbarea periodică a căilor de administrare.
La dezvoltarea crizei miastenice (cu dificultăţi în respiraţie şi deglutiţie) preparatul se administrează
adulţilor intravenos 0,25-0,5 mg (0,5-1 ml), apoi subcutanat la intervale moderate.
Atonia
postoperatorie
intestinului,
vezicii
urinare,
scop
profilactic,
inclusiv
retenţiei
postoperatorii de urină
Preparatul se administrează subcutanat sau intramuscular câte 0,25 mg (0,5 ml), cât mai devreme
posibil după intervenţia chirurgicală, apoi la fiecare 4-6 ore timp de 3-4 zile.
În calitate de antidot la supradozarea cu miorelaxante
După administrarea prealabilă a sulfatului de atropină în doză de 0,6-1,2 mg intravenos până la
accelerarea pulsului până la 80 bătăi/min, peste 0,5-2 min., se administrează intravenos lent 0,5-2
mg de preparat. La necesitate, administrarea se repetă (inclusiv a sulfatului de atropină în caz de
bradicardie) în doza generală cel mult 5-6 mg (10-12 ml) timp de 20-30 min. În timpul procedurii se
va asigura ventilaţia artificială a plămânilor.
Copii și adolescenți (numai în condiţii de staţionar)
Miastenia gravis:
Nou-născuţi: iniţial se administrează câte 0,1 mg intramuscular. Apoi doza se stabilește individual,
de obicei, 0,05– 0,25 mg sau 0,03 mg/kg greutate corporală, intramuscular, fiecare 2-4 ore. Datorită
caracterului deosebit al patologiei la nou născuţi, doza nictemerală poate fi micşorată, inclusiv până
la suspendarea tratamentului.
Copii cu vârsta sub 12 ani: preparatul se indică în doză de 0,2-0,5 mg sub formă de injecţii, la
necesitate. Doza preparatului trebuie ajustată în raport cu răspunsul pacientului.
În calitate de antidot în intoxicaţii cu miorelaxante (după administrarea prealabilă a sulfatului de
atropină în doză de 0,02-0,03 mg/kg intravenos până la accelerarea pulsului până la 80 bătăi/min),
se administrează
intravenos
lent
în doză de 0,05-0,07 mg/kg timp de 1
min. Doza
maximă
recomandată pentru copii este de 2,5 mg.
Alte indicaţii: preparatul se indică în doză de 0,125-1 mg sub formă de injecţii. Dozele pot fi
ajustate în funcţie de necesităţile pacientului. Contraindicaţii
Hipersensibilitate la neostigmină sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1;
epilepsie;
hiperchinezie, vagotomie;
cardiopatie ischemică, stenocardie, aritmii, bradicardie;
astm bronşic;
ateroscleroză avansată;
tireotoxicoză;
ulcer gastric şi duodenal, peritonită;
obstrucţia mecanică a tractului gastrointestinal şi a căilor urinare;
hipertrofia prostatei, ce evoluează cu disurie;
perioada acută a maladiilor infecţioase;
intoxicaţie la copii astenizaţi;
administrarea concomitentă cu miorelaxante depolarizante.
0
În stoc
Ce este Nox şi pentru ce se utilizează
Etilmetilhidroxipiridină succinat, substanţa activă din Nox, este un antioxidant şi
se referă la preparatele utilizate în tratamentul maladiilor sistemului nervos.
Posedă un spectru larg de acţiune farmacologică: creşte rezistenţa organismului
faţă de stres, manifestă acţiune anxiolitică (înlătură frica, neliniştea), fără efect
de relaxare a muşchilor; posedă proprietăţi nootrope, preîntâmpină şi reduce
tulburările de învăţare şi de memorie, care se dezvoltă în procesul de
îmbătrânire şi la influenţa diferitor factori patogeni; manifestă acţiune
anticonvulsivă; posedă proprietăţi antioxidante şi antihipoxice; creşte
concentraţia atenţiei şi capacitatea de muncă; diminuează acţiunea toxică a
alcoolului.
Nox este utilizat în tratamentul următoarelor maladii:
• Tulburări acute ale circulaţiei cerebrale (în cadrul tratamentului complex);
• traumatism cranio-cerebral, consecinţele traumatismului cranio-cerebral;
• encefalopatie discirculatorie (afecţiune cronică progresivă a circulaţiei
cerebrale);
• sindrom al distoniei vegetative (neurocirculatorie) (tulburări funcţionale
ale funcţiilor autonome şi vasculare);
• tulburări cognitive (de învăţare) uşoare de geneză aterosclerotică;
• tulburări anxioase (de nelinişte) în stări nevrotice şi de tip nevrotic;
• infarct miocardic acut (din primele zile) în cadrul tratamentului complex;
• glaucom (o boală a ochiului caracterizează prin creşterea tensiunii
intraoculare şi scăderea acuităţii vizuale) cu unghi deschis primar în
diverse stadii, în cadrul tratamentului complex;
• jugularea sindromului de abstinenţă în caz de alcoolism cu predominarea
tulburărilor de tip nevrotic şi vegetativ-vascular;
• intoxicaţie acută cu antipsihotice (medicamente utilizate în depresie). Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu
toate că nu apar la toate persoanele.
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
– reacţii alergice,
– somnolenţă, tulburări de adormire, nelinişte, reactivitate emoţională, dureri
de cap, tulburări de coordonare,
– tensiune arterială crescută sau scăzută,
– greaţă, gură uscată,
– transpiraţie abundentă.https://bit.ly/36z6ZbM
Etilmetilhidroxipiridină succinat, substanţa activă din Nox, este un antioxidant şi
se referă la preparatele utilizate în tratamentul maladiilor sistemului nervos.
Posedă un spectru larg de acţiune farmacologică: creşte rezistenţa organismului
faţă de stres, manifestă acţiune anxiolitică (înlătură frica, neliniştea), fără efect
de relaxare a muşchilor; posedă proprietăţi nootrope, preîntâmpină şi reduce
tulburările de învăţare şi de memorie, care se dezvoltă în procesul de
îmbătrânire şi la influenţa diferitor factori patogeni; manifestă acţiune
anticonvulsivă; posedă proprietăţi antioxidante şi antihipoxice; creşte
concentraţia atenţiei şi capacitatea de muncă; diminuează acţiunea toxică a
alcoolului.
Nox este utilizat în tratamentul următoarelor maladii:
• Tulburări acute ale circulaţiei cerebrale (în cadrul tratamentului complex);
• traumatism cranio-cerebral, consecinţele traumatismului cranio-cerebral;
• encefalopatie discirculatorie (afecţiune cronică progresivă a circulaţiei
cerebrale);
• sindrom al distoniei vegetative (neurocirculatorie) (tulburări funcţionale
ale funcţiilor autonome şi vasculare);
• tulburări cognitive (de învăţare) uşoare de geneză aterosclerotică;
• tulburări anxioase (de nelinişte) în stări nevrotice şi de tip nevrotic;
• infarct miocardic acut (din primele zile) în cadrul tratamentului complex;
• glaucom (o boală a ochiului caracterizează prin creşterea tensiunii
intraoculare şi scăderea acuităţii vizuale) cu unghi deschis primar în
diverse stadii, în cadrul tratamentului complex;
• jugularea sindromului de abstinenţă în caz de alcoolism cu predominarea
tulburărilor de tip nevrotic şi vegetativ-vascular;
• intoxicaţie acută cu antipsihotice (medicamente utilizate în depresie). Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu
toate că nu apar la toate persoanele.
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
– reacţii alergice,
– somnolenţă, tulburări de adormire, nelinişte, reactivitate emoţională, dureri
de cap, tulburări de coordonare,
– tensiune arterială crescută sau scăzută,
– greaţă, gură uscată,
– transpiraţie abundentă.https://bit.ly/36z6ZbM
0
În stoc
1. Ce este COGNUM şi pentru ce se utilizează
COGNUM conține în calitate de substanță activă sarea de calciu a acidului hopantenic, un medicament cu acțiune nootropă și anticonvulsivantă. Crește rezistența creierului la hipoxie (scăderea cantității de oxigen în țesuturi) și acțiunea substanțelor toxice, stimulează procesele metabolice în neuronii, combină efectul calmant moderat cu un efect stimulant ușor, reduce excitabilitatea motorie. Sporește capacitatea de muncă intelectuală și fizică.
COGNUM se utilizează În cadrul terapiei complexe:
-tulburări de cunoaștere (cognitive) în leziunile cerebrale organice (inclusiv consecințe ale infecțiilor creierului și traumatismului cranio-cerebral);
-insuficiență cerebrovasculară, provocată de modificări aterosclerotice ale vaselor cerebrale;
-tulburări extrapiramidale (tulburări ale tonusului muscular cu mișcări involuntare: epilepsie mioclonus, coree Huntington, degenerare hepatolenticulară, boala Parkinson);
-epilepsie cu inhibarea proceselor psihice, în asociere cu remediile anticonvulsivante;
-surmenaj psihoemoţional, reducerea capacităţii de muncă fizică şi intelectuală (pentru ameliorarea concentrării atenţiei şi memoriei);
-tulburări de micțiune de geneză nervoasă: pierderea necontrolată a urinei (enurezis), urinare frecventă (polakiurie), chemări frecvente spre urinare (tenesme vezicale), incontinență urinară imperativă;
-medicamentul indicat la copii cu vârsta peste 3 ani cu encefalopatie perinatală (sindrom determinat de un deficit al aportului de oxigen și glucoză la nivelul creierului în perioada sarcinii și nașterii), cu retard mental de divers grad de manifestare, cu retard de dezvoltare (psihic, verbal, motoric); cu diverse forme de paralizie cerebrală infantilă, în tulburări hiperchinetice (sindromul de hiper activi tate cu deficit de atenție, ticuri); gângăveală, stări asemănătoare nevrozelor.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi COGNUM
Nu utilizaţi COGNUM:
- dacă sunteţi alergic la substanţa activă sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6);
- dacă suferiți de afecțiuni renale acute severe;
- dacă sunteți însărcinată sau alăptați.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi COGNUM, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
În timpul tratamentului îndelungat nu se recomandă administrarea concomitentă a altor remedii nootrope sau psihostimulatoare (medicamente cu acțiune stimulantă a sistemului nervos central). Luând în considerație efectul ușor stimulant al medicamentului, acesta se administrează preponderent dimineața și ziua.
COGNUM împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente.
În special, spuneți medicului dumneavoastră dacă utilizați:
- alte remedii cu acțiune stimulantă a sistemului nervos central (nootrope sau psihostimulatoare);
- remedii barbiturice, de exemplu fenobarbital (utilizate în tulburări ale somnului);
- remedii anticonvulsivante, de exemplu carbamazepină (utilizate în epilepsie);
- remedii antipsihotice (utilizate în boli psihice);
- anestezice locale, de exemplu novocaină (procaina);
- sulfamide (medicamente utilizate în tratamentul infecțiilor);
- medicamente cu acțiune asupra proceselor metabolice, de exemplu glicină, acid etidronic (Xydifon).
Sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că sunteţi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
COGNUM este contraindicat în timpul sarcinii ți perioadei de alăptare.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
În timpul tratamentului cu acest medicament este necesară o precauție deosebită în timpul conducerii vehiculelor sau folosirii utilajelor.
3. Cum să utilizaţi COGNUM
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum este descris în acest prospect sau exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Administrare orală.
COGNUM este utilizat în cadrul terapiei complexe. Comprimatele se administrează peste 15-30 minute după luarea mesei. Doză la o priză pentru copiii cu vârsta peste 12 ani și adulți – 250-1000 mg, pentru copiii cu vârsta între 3 și 12 ani – 250-500 mg. Doza zilnică pentru copiii cu vârsta peste 12 ani și adulți – 1500-3000 mg, pentru copiii cu vârsta între 3 și 12 ani – 750-3000 mg. Cura de tratament constituie de la 1 până la 4 luni, în unele cazuri – până la 6 luni. Peste 3-6 luni este posibilă repetarea curei de tratament.
În consecințe ale neuroinfecțiilor și traumatismului cranio-cerebral: copiilor cu vârsta de la 3 ani și adulților – câte 250 mg de 3-4 ori pe zi.
În insuficiență cerebrovasculară:adulților – câte 250 mg de 3-4 ori pe zi.
Pentru tratamentul tulburărilor extrapiramidale, determinate de utilizarea neurolepticelor:copiilor cu vârsta peste 12 ani și adulților – câte 500-1000 mg de 3 ori pe zi, copiilor cu vârsta între 3 și 12 ani – câte 250-500 mg de 3-4 ori pe zi. Cura de tratament constituie 1-3 luni.
În caz de epilepsie în asociere cu remedii anticonvulsivante:copiilor cu vârsta de la 3 până la 12 ani – câte 250-500 mg de 3-4 ori pe zi, copiilor cu vârsta peste 12 ani și adulților – câte 500-1000 mg de 3-4 ori pe zi, zilnic, timp îndelungat (până la 6 luni).
În surmenaj psihoemoţional, reducere a capacităţii de muncă fizică şi intelectuală: copiilor cu vârsta peste 3 ani și adulților – câte 250 mg de 3 ori pe zi.
În tulburări de micțiune:
copiilor cu vârsta peste 12 ani și adulților – câte 500-1000 mg de 2-3 ori pe zi, copiilor cu vârsta de la 3 până la 12 ani – câte 250-500 mg (doză zilnică – 25-50 mg/kg corp) de 2-3 ori pe zi. Cura de tratament constituie de la 1 până la 3 luni.
Copiilor cu vârsta de la 3 până la 12 ani cu encefalopatie perinatală, retard mental, retard de dezvoltare, paralizie cerebrală COGNUMse indică câte 500 mg de 4-6 ori pe zi, zilnic, timp de 3 luni, în caz de retard verbal – câte 500 mg de 3-4 ori pe zi timp de 2-3 luni.
În tulburări hiperchinetice, ticuri; gângăveală, stări asemănătoare nevrozelormedicamentul se indică copiilor cu vârsta între 3 și 12 ani câte 250-500 mg de 3-6 ori pe zi, zilnic, timp de 1-4 luni, copiilor cu vârsta peste 12 ani și adulților – câte 1500-3000 mg pe zi, zilnic, timp de 1-5 luni.
Tactica de indicare a medicamentului: creșterea dozei timp de 7-12 zile, administrarea în doză maximă timp de 15-40 zile și reducerea treptată a dozei până la anularea COGNUM timp de 7-8 zile. Intervalul între curele de tratament constituie de la 1 până la 3 luni.
Copii. Se indică copiilor cu vârsta peste 3 ani.
Dacă utilizaţi mai mult COGNUM decât trebuie
Dacă aţi luat mai multe comprimate decât v-a fost recomandat, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă uitaţi să utilizaţi COGNUM
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată. Luaţi doza următoare la ora stabilită.
Dacă încetaţi să luaţi utilizaţi COGNUM
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Reacții adverse cu frecvenţă necunoscută (nu pot fi estimate din datele disponibile):
- reacții alergice, inclusiv inflamația mucoasei nazale (rinită), oculare (conjunctivită), erupții cutanate. În caz de apariție a reacțiilor alergice medicamentul trebuie întrerupt;
- tulburări ale somnului sau somnolență, zgomot în cap, care sunt de obicei de scurtă durată și nu necesită întreruperea medicamentului;
- urticarie, mâncărime, înroșirea pielii și a feței, descuamarea pielii . În acest caz e necesar de redus doza sau de întrerupt administrarea medicamentului.
COGNUM conține în calitate de substanță activă sarea de calciu a acidului hopantenic, un medicament cu acțiune nootropă și anticonvulsivantă. Crește rezistența creierului la hipoxie (scăderea cantității de oxigen în țesuturi) și acțiunea substanțelor toxice, stimulează procesele metabolice în neuronii, combină efectul calmant moderat cu un efect stimulant ușor, reduce excitabilitatea motorie. Sporește capacitatea de muncă intelectuală și fizică.
COGNUM se utilizează În cadrul terapiei complexe:
-tulburări de cunoaștere (cognitive) în leziunile cerebrale organice (inclusiv consecințe ale infecțiilor creierului și traumatismului cranio-cerebral);
-insuficiență cerebrovasculară, provocată de modificări aterosclerotice ale vaselor cerebrale;
-tulburări extrapiramidale (tulburări ale tonusului muscular cu mișcări involuntare: epilepsie mioclonus, coree Huntington, degenerare hepatolenticulară, boala Parkinson);
-epilepsie cu inhibarea proceselor psihice, în asociere cu remediile anticonvulsivante;
-surmenaj psihoemoţional, reducerea capacităţii de muncă fizică şi intelectuală (pentru ameliorarea concentrării atenţiei şi memoriei);
-tulburări de micțiune de geneză nervoasă: pierderea necontrolată a urinei (enurezis), urinare frecventă (polakiurie), chemări frecvente spre urinare (tenesme vezicale), incontinență urinară imperativă;
-medicamentul indicat la copii cu vârsta peste 3 ani cu encefalopatie perinatală (sindrom determinat de un deficit al aportului de oxigen și glucoză la nivelul creierului în perioada sarcinii și nașterii), cu retard mental de divers grad de manifestare, cu retard de dezvoltare (psihic, verbal, motoric); cu diverse forme de paralizie cerebrală infantilă, în tulburări hiperchinetice (sindromul de hiper activi tate cu deficit de atenție, ticuri); gângăveală, stări asemănătoare nevrozelor.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi COGNUM
Nu utilizaţi COGNUM:
- dacă sunteţi alergic la substanţa activă sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6);
- dacă suferiți de afecțiuni renale acute severe;
- dacă sunteți însărcinată sau alăptați.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi COGNUM, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
În timpul tratamentului îndelungat nu se recomandă administrarea concomitentă a altor remedii nootrope sau psihostimulatoare (medicamente cu acțiune stimulantă a sistemului nervos central). Luând în considerație efectul ușor stimulant al medicamentului, acesta se administrează preponderent dimineața și ziua.
COGNUM împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente.
În special, spuneți medicului dumneavoastră dacă utilizați:
- alte remedii cu acțiune stimulantă a sistemului nervos central (nootrope sau psihostimulatoare);
- remedii barbiturice, de exemplu fenobarbital (utilizate în tulburări ale somnului);
- remedii anticonvulsivante, de exemplu carbamazepină (utilizate în epilepsie);
- remedii antipsihotice (utilizate în boli psihice);
- anestezice locale, de exemplu novocaină (procaina);
- sulfamide (medicamente utilizate în tratamentul infecțiilor);
- medicamente cu acțiune asupra proceselor metabolice, de exemplu glicină, acid etidronic (Xydifon).
Sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că sunteţi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
COGNUM este contraindicat în timpul sarcinii ți perioadei de alăptare.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
În timpul tratamentului cu acest medicament este necesară o precauție deosebită în timpul conducerii vehiculelor sau folosirii utilajelor.
3. Cum să utilizaţi COGNUM
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum este descris în acest prospect sau exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Administrare orală.
COGNUM este utilizat în cadrul terapiei complexe. Comprimatele se administrează peste 15-30 minute după luarea mesei. Doză la o priză pentru copiii cu vârsta peste 12 ani și adulți – 250-1000 mg, pentru copiii cu vârsta între 3 și 12 ani – 250-500 mg. Doza zilnică pentru copiii cu vârsta peste 12 ani și adulți – 1500-3000 mg, pentru copiii cu vârsta între 3 și 12 ani – 750-3000 mg. Cura de tratament constituie de la 1 până la 4 luni, în unele cazuri – până la 6 luni. Peste 3-6 luni este posibilă repetarea curei de tratament.
În consecințe ale neuroinfecțiilor și traumatismului cranio-cerebral: copiilor cu vârsta de la 3 ani și adulților – câte 250 mg de 3-4 ori pe zi.
În insuficiență cerebrovasculară:adulților – câte 250 mg de 3-4 ori pe zi.
Pentru tratamentul tulburărilor extrapiramidale, determinate de utilizarea neurolepticelor:copiilor cu vârsta peste 12 ani și adulților – câte 500-1000 mg de 3 ori pe zi, copiilor cu vârsta între 3 și 12 ani – câte 250-500 mg de 3-4 ori pe zi. Cura de tratament constituie 1-3 luni.
În caz de epilepsie în asociere cu remedii anticonvulsivante:copiilor cu vârsta de la 3 până la 12 ani – câte 250-500 mg de 3-4 ori pe zi, copiilor cu vârsta peste 12 ani și adulților – câte 500-1000 mg de 3-4 ori pe zi, zilnic, timp îndelungat (până la 6 luni).
În surmenaj psihoemoţional, reducere a capacităţii de muncă fizică şi intelectuală: copiilor cu vârsta peste 3 ani și adulților – câte 250 mg de 3 ori pe zi.
În tulburări de micțiune:
copiilor cu vârsta peste 12 ani și adulților – câte 500-1000 mg de 2-3 ori pe zi, copiilor cu vârsta de la 3 până la 12 ani – câte 250-500 mg (doză zilnică – 25-50 mg/kg corp) de 2-3 ori pe zi. Cura de tratament constituie de la 1 până la 3 luni.
Copiilor cu vârsta de la 3 până la 12 ani cu encefalopatie perinatală, retard mental, retard de dezvoltare, paralizie cerebrală COGNUMse indică câte 500 mg de 4-6 ori pe zi, zilnic, timp de 3 luni, în caz de retard verbal – câte 500 mg de 3-4 ori pe zi timp de 2-3 luni.
În tulburări hiperchinetice, ticuri; gângăveală, stări asemănătoare nevrozelormedicamentul se indică copiilor cu vârsta între 3 și 12 ani câte 250-500 mg de 3-6 ori pe zi, zilnic, timp de 1-4 luni, copiilor cu vârsta peste 12 ani și adulților – câte 1500-3000 mg pe zi, zilnic, timp de 1-5 luni.
Tactica de indicare a medicamentului: creșterea dozei timp de 7-12 zile, administrarea în doză maximă timp de 15-40 zile și reducerea treptată a dozei până la anularea COGNUM timp de 7-8 zile. Intervalul între curele de tratament constituie de la 1 până la 3 luni.
Copii. Se indică copiilor cu vârsta peste 3 ani.
Dacă utilizaţi mai mult COGNUM decât trebuie
Dacă aţi luat mai multe comprimate decât v-a fost recomandat, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă uitaţi să utilizaţi COGNUM
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată. Luaţi doza următoare la ora stabilită.
Dacă încetaţi să luaţi utilizaţi COGNUM
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Reacții adverse cu frecvenţă necunoscută (nu pot fi estimate din datele disponibile):
- reacții alergice, inclusiv inflamația mucoasei nazale (rinită), oculare (conjunctivită), erupții cutanate. În caz de apariție a reacțiilor alergice medicamentul trebuie întrerupt;
- tulburări ale somnului sau somnolență, zgomot în cap, care sunt de obicei de scurtă durată și nu necesită întreruperea medicamentului;
- urticarie, mâncărime, înroșirea pielii și a feței, descuamarea pielii . În acest caz e necesar de redus doza sau de întrerupt administrarea medicamentului.
0
În stoc
Ce este Quanil şi pentru ce se utilizează
Quanil este un medicament ce conține substanța activă – citicolina, care aparține grupului de
medicamente denumit nootrope. Medicamentele nootrope ameliorează procesele metabolice
neuronale în leziunile cerebrale hipoxice, toxice, traumatice sau degenerative.
Quanil este utilizat pentru tratamentul:
accidentului vascular cerebral în faza acută;
complicațiilor și consecințelor unui accident vascular cerebral;
leziuni cranio-cerebrale și consecințele acestora;
tulburărilor cognitive, senzitive, motorii și neurologice cauzate de patologii cerebrale de origine
degenerativă sau vasculară. Cum să utilizați Quanil
Utilizați întotdeauna Quanil exact aşa cum v-a indicat medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi
cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată este de 500 pînă la 2000 mg pe zi (1-4 comprimate).
Dozele și durata tratamentului se stabilesc în funcție de gravitatea leziunilor cerebrale. Medicul
dumneavoastră va decide ce doze și cît timp trebuie să administrați acest medicament.
Dacă utilizați mai mult Quanil decît trebuie
Dacă aţi luat sau credeţi că aţi luat mai mult Quanil decît trebuie (supradozaj), spuneţi imediat
medicului
dumneavoastră
prezentaţi-vă
apropiată
unitate
medicală.
Aduceţi
medicamentele rămase cu dumneavoastră. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, Quanil poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Din experienţa de după punerea pe piaţă a medicamentului au fost raportate următoarele reacţii
adverse foarte rare, inclusive cazuri unice:
halucinații, excitare, insomnie;
dureri de cap, amețeli, tremor;
hipertensiune arterială sau hipotensiune arterială;
dispnee;
greață, vărsături, durere gastrică, hipersalivație, modificări nesemnificative ale indicilor funcției
hepatice, diaree;
eritem, urticarie, exantem;
creșterea temperaturii corporale, senzație de febră, frisoane, edem.
Quanil este un medicament ce conține substanța activă – citicolina, care aparține grupului de
medicamente denumit nootrope. Medicamentele nootrope ameliorează procesele metabolice
neuronale în leziunile cerebrale hipoxice, toxice, traumatice sau degenerative.
Quanil este utilizat pentru tratamentul:
accidentului vascular cerebral în faza acută;
complicațiilor și consecințelor unui accident vascular cerebral;
leziuni cranio-cerebrale și consecințele acestora;
tulburărilor cognitive, senzitive, motorii și neurologice cauzate de patologii cerebrale de origine
degenerativă sau vasculară. Cum să utilizați Quanil
Utilizați întotdeauna Quanil exact aşa cum v-a indicat medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi
cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată este de 500 pînă la 2000 mg pe zi (1-4 comprimate).
Dozele și durata tratamentului se stabilesc în funcție de gravitatea leziunilor cerebrale. Medicul
dumneavoastră va decide ce doze și cît timp trebuie să administrați acest medicament.
Dacă utilizați mai mult Quanil decît trebuie
Dacă aţi luat sau credeţi că aţi luat mai mult Quanil decît trebuie (supradozaj), spuneţi imediat
medicului
dumneavoastră
prezentaţi-vă
apropiată
unitate
medicală.
Aduceţi
medicamentele rămase cu dumneavoastră. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, Quanil poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Din experienţa de după punerea pe piaţă a medicamentului au fost raportate următoarele reacţii
adverse foarte rare, inclusive cazuri unice:
halucinații, excitare, insomnie;
dureri de cap, amețeli, tremor;
hipertensiune arterială sau hipotensiune arterială;
dispnee;
greață, vărsături, durere gastrică, hipersalivație, modificări nesemnificative ale indicilor funcției
hepatice, diaree;
eritem, urticarie, exantem;
creșterea temperaturii corporale, senzație de febră, frisoane, edem.