Filtru
Întâi cele populare
Rețetă medicală
1. Ce este TIVORTIN şi pentru ce se utilizează
TIVORTIN conţine în calitate de substanță activă clorhidratul de arginină, care este un aminoacid (component, folosit pentru formarea proteinelor). Medicamentul este un reglator celular activ şi multilateral al multiplelor funcţii vital importante ale organismului, manifestă efecte protectoare importante în starea critică a organismului.
TIVORTIN participă la procesele de asigurare cu energie a organismului, contribuie la dilatarea vaselor sanguine pentru îmbunătăţirea circulaţiei sanguine, protejează celulele, intensifică funcţia dezintoxicantă a ficatului, contribuie la menţinerea echilibrului hormonal în organism, stimulează imunitatea, reglează conţinutul glucozei în sânge în timpul efortului fizic şi contribuie la corecţia echilibrului acido-bazic.
TIVORTIN este utilizat în tratamentul complex al:
- afecţiunilor vaselor sanguine (ateroscleroză vasculară cardiacă şi cerebrală, ateroscleroza vaselor periferice, angiopatie diabetică, hipertensiune arterială, stări după suportarea tulburărilor acute ale circulaţiei cerebrale);
- afecţiunilor inimii (boala coronariană, stări după suportarea infarctului miocardic acut, miocardiopatie, insuficienţă cardiacă cronică, angină pectorală);
- nivelului crescut de colesterol (hipercolesterolemie);
- afecţiunilor plămânilor (afecţiuni pulmonare obstructive cronice, pneumonie interstiţială, hipertensiune pulmonară idiopatică, hipertensiune pulmonară postembolică cronică);
- afecţiunilor ficatului (hepatite acute şi cronice de diversă etiologie, cantitate crescută de amoniac în sânge);
- stărilor de oboseală pronunţată (stări hipoxice şi astenice în procesul de convalescenţă, inclusiv după boli infecţioase şi intervenţii chirurgicale);
- creșterii anormale a alcalinității sângelui (alcaloză metabolică);
- pentru corijarea imunităţii în caz de scădere a funcţiei timusului;
- retenţiei dezvoltării fătului;
- preeclampsiei (hipertensiune arterială și prezenta de proteine în exces în urina cu edeme generalizate după saptămâna a 20-a de sarcină).
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi TIVORTIN
Nu utilizaţi TIVORTIN:
-dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la clorhidrat de arginină sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6);
-dacă aveţi probleme grave cu rinichii;
-dacă aveți valori crescute ale clorului în sânge (acidoză hipercloremică);
-dacă aveți istoric de reacții alergice;
-dacă utilizați diuretice economisitoare de potasiu (pentru sporirea eliminării apei din organism), inclusiv spironolactona.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Spuneţi medicului dumneavoastră, dacă:
- aveţi probleme cu rinichii;
- aveţi diabet zaharat;
- aveți probleme cu glandele endocrine (de exemplu tiroidă, suprarenale, ovare sau testicule, etc).
Medicul dumneavoastră poate să vă efectueze teste sanguine pentru a verifica nivelul potasiului, altor săruri, lucrul rinichilor sau a altor indici. Anunțați medicul, dacă apare senzație de uscăciune în gură, deoarece e necesar de verificat nivelul zahărului în sânge. Dacă în timpul utilizării medicamentului se intensifică simptomele oboselii, întrerupeţi tratamentul şi adresaţi-vă la medicul dumneavoastră.
Copii
Medicamentul se administrează la copiii cu vârsta peste 3 ani.
TIVORTIN împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente, inclusiv eliberate fără prescripţie medicală.
Spuneţi medicului dumneavoastră în special dacă utilizaţi:
- diuretice economisitoare de potasiu, inclusiv spironolactonă (medicamente utilizate pentru intensificarea eliminării lichidului din organism), deoarece poate creşte nivelului de potasiu în sânge;
- aminofilină (medicament utilizat în caz de afecţiuni ale bronhiilor şi plămânilor cu dificultăţi de respiraţie), deoarece la utilizarea împreună cu TIVORTIN poate creşte concentraţia insulinei în sânge.
Sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a vi se administra acest medicament.
Utilizarea TIVORTIN în sarcină se va efectua numai la indicarea medicului, dacă el consideră că beneficiul scontat pentru mamă prevalează riscul potenţial pentru făt.
Date privind administrarea medicamentului în perioada de alăptare lipsesc.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Este necesar de respectat precauţie în timpul conducerii autovehiculelor sau manevrării utilajului, deoarece medicamentul poate provoca dureri de cap.
3. Cum să utilizaţi TIVORTIN
Acest medicament se administrează prin picurare într-o venă (perfuzie intravenoasă), de către medicul dumneavoastră sau asistenta medicală.
Medicul dumneavoastră va decide doza de care aveţi nevoie, în funcţie de starea organismului dumneavoastră.
Detalii privind dozele şi modul de administrare sunt prezentate în secţiunea destinată profesioniştilor din domeniul sănătăţii.
Dacă utilizaţi mai mult TIVORTIN decât trebuie
Deoarece acest medicament vă este administrat de către medicul dumneavoastră sau asistenta medicală, este puţin probabil să vi se administreze mai mult TIVORTIN, decât trebuie.
Dacă totuși apar semne de hipoglicemie (scăderea valorii zahărului în sânge cu senzaţie puternică de foame, ameţeli, dureri de cap, somnolenţă, tremor), anunțați imediat medicul dumneavoastră.
Dacă uitaţi să utilizaţi TIVORTIN
Deoarece acest medicament vă este administrat de către medicul dumneavoastră sau asistenta medicală, este puțin probabil să se întâmple acest lucru. Dacă aveți dubii, întrebați medicul dumneavoastră.
Dacă încetaţi să utilizaţi TIVORTIN
Medicul dumneavoastră va decide, cât timp vi se va administra TIVORTIN.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Dacă apar aceste reacţii adverse, opriţi utilizarea medicamentului şi adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră:
- umflare a buzelor, limbii, feţei sau gâtului, dificultate bruscă în respiraţie, vorbire sau înghiţire (edem angioneurotic);
- intensificarea stării de oboseală.
Alte reacţii adverse, care pot apărea pe durata tratamentului:
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
- reacţii de hipersensibilitate, inclusiv erupții cutanate, urticarie;
- dureri de cap, amețeli, senzația de frică, oboseală, convulsii, tremor, mai frecvent la depășirea vitezei recomandate de administrare;
- tulburări ale ritmului cardiac, dureri în regiunea inimii;
- oscilații ale tensiunii arteriale;
- uscăciunea gurii, grețuri, vomă;
- dureri ale articulațiilor;
- creșterea temperaturii corpului, senzație de căldură, stare generală de rău;
- modificări la locul de administrare, inclusiv înroșirea pielii , mâncărime, paliditatea pielii până la aspectul vânăt-albăstrui (acrocianoză);
- creșterea valorii potasiului în sânge.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
5. Cum se păstrează TIVORTIN
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor. A se păstra la temperaturi sub 25°C.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi nici un medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
TIVORTIN conţine în calitate de substanță activă clorhidratul de arginină, care este un aminoacid (component, folosit pentru formarea proteinelor). Medicamentul este un reglator celular activ şi multilateral al multiplelor funcţii vital importante ale organismului, manifestă efecte protectoare importante în starea critică a organismului.
TIVORTIN participă la procesele de asigurare cu energie a organismului, contribuie la dilatarea vaselor sanguine pentru îmbunătăţirea circulaţiei sanguine, protejează celulele, intensifică funcţia dezintoxicantă a ficatului, contribuie la menţinerea echilibrului hormonal în organism, stimulează imunitatea, reglează conţinutul glucozei în sânge în timpul efortului fizic şi contribuie la corecţia echilibrului acido-bazic.
TIVORTIN este utilizat în tratamentul complex al:
- afecţiunilor vaselor sanguine (ateroscleroză vasculară cardiacă şi cerebrală, ateroscleroza vaselor periferice, angiopatie diabetică, hipertensiune arterială, stări după suportarea tulburărilor acute ale circulaţiei cerebrale);
- afecţiunilor inimii (boala coronariană, stări după suportarea infarctului miocardic acut, miocardiopatie, insuficienţă cardiacă cronică, angină pectorală);
- nivelului crescut de colesterol (hipercolesterolemie);
- afecţiunilor plămânilor (afecţiuni pulmonare obstructive cronice, pneumonie interstiţială, hipertensiune pulmonară idiopatică, hipertensiune pulmonară postembolică cronică);
- afecţiunilor ficatului (hepatite acute şi cronice de diversă etiologie, cantitate crescută de amoniac în sânge);
- stărilor de oboseală pronunţată (stări hipoxice şi astenice în procesul de convalescenţă, inclusiv după boli infecţioase şi intervenţii chirurgicale);
- creșterii anormale a alcalinității sângelui (alcaloză metabolică);
- pentru corijarea imunităţii în caz de scădere a funcţiei timusului;
- retenţiei dezvoltării fătului;
- preeclampsiei (hipertensiune arterială și prezenta de proteine în exces în urina cu edeme generalizate după saptămâna a 20-a de sarcină).
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi TIVORTIN
Nu utilizaţi TIVORTIN:
-dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la clorhidrat de arginină sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6);
-dacă aveţi probleme grave cu rinichii;
-dacă aveți valori crescute ale clorului în sânge (acidoză hipercloremică);
-dacă aveți istoric de reacții alergice;
-dacă utilizați diuretice economisitoare de potasiu (pentru sporirea eliminării apei din organism), inclusiv spironolactona.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Spuneţi medicului dumneavoastră, dacă:
- aveţi probleme cu rinichii;
- aveţi diabet zaharat;
- aveți probleme cu glandele endocrine (de exemplu tiroidă, suprarenale, ovare sau testicule, etc).
Medicul dumneavoastră poate să vă efectueze teste sanguine pentru a verifica nivelul potasiului, altor săruri, lucrul rinichilor sau a altor indici. Anunțați medicul, dacă apare senzație de uscăciune în gură, deoarece e necesar de verificat nivelul zahărului în sânge. Dacă în timpul utilizării medicamentului se intensifică simptomele oboselii, întrerupeţi tratamentul şi adresaţi-vă la medicul dumneavoastră.
Copii
Medicamentul se administrează la copiii cu vârsta peste 3 ani.
TIVORTIN împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente, inclusiv eliberate fără prescripţie medicală.
Spuneţi medicului dumneavoastră în special dacă utilizaţi:
- diuretice economisitoare de potasiu, inclusiv spironolactonă (medicamente utilizate pentru intensificarea eliminării lichidului din organism), deoarece poate creşte nivelului de potasiu în sânge;
- aminofilină (medicament utilizat în caz de afecţiuni ale bronhiilor şi plămânilor cu dificultăţi de respiraţie), deoarece la utilizarea împreună cu TIVORTIN poate creşte concentraţia insulinei în sânge.
Sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a vi se administra acest medicament.
Utilizarea TIVORTIN în sarcină se va efectua numai la indicarea medicului, dacă el consideră că beneficiul scontat pentru mamă prevalează riscul potenţial pentru făt.
Date privind administrarea medicamentului în perioada de alăptare lipsesc.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Este necesar de respectat precauţie în timpul conducerii autovehiculelor sau manevrării utilajului, deoarece medicamentul poate provoca dureri de cap.
3. Cum să utilizaţi TIVORTIN
Acest medicament se administrează prin picurare într-o venă (perfuzie intravenoasă), de către medicul dumneavoastră sau asistenta medicală.
Medicul dumneavoastră va decide doza de care aveţi nevoie, în funcţie de starea organismului dumneavoastră.
Detalii privind dozele şi modul de administrare sunt prezentate în secţiunea destinată profesioniştilor din domeniul sănătăţii.
Dacă utilizaţi mai mult TIVORTIN decât trebuie
Deoarece acest medicament vă este administrat de către medicul dumneavoastră sau asistenta medicală, este puţin probabil să vi se administreze mai mult TIVORTIN, decât trebuie.
Dacă totuși apar semne de hipoglicemie (scăderea valorii zahărului în sânge cu senzaţie puternică de foame, ameţeli, dureri de cap, somnolenţă, tremor), anunțați imediat medicul dumneavoastră.
Dacă uitaţi să utilizaţi TIVORTIN
Deoarece acest medicament vă este administrat de către medicul dumneavoastră sau asistenta medicală, este puțin probabil să se întâmple acest lucru. Dacă aveți dubii, întrebați medicul dumneavoastră.
Dacă încetaţi să utilizaţi TIVORTIN
Medicul dumneavoastră va decide, cât timp vi se va administra TIVORTIN.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Dacă apar aceste reacţii adverse, opriţi utilizarea medicamentului şi adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră:
- umflare a buzelor, limbii, feţei sau gâtului, dificultate bruscă în respiraţie, vorbire sau înghiţire (edem angioneurotic);
- intensificarea stării de oboseală.
Alte reacţii adverse, care pot apărea pe durata tratamentului:
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
- reacţii de hipersensibilitate, inclusiv erupții cutanate, urticarie;
- dureri de cap, amețeli, senzația de frică, oboseală, convulsii, tremor, mai frecvent la depășirea vitezei recomandate de administrare;
- tulburări ale ritmului cardiac, dureri în regiunea inimii;
- oscilații ale tensiunii arteriale;
- uscăciunea gurii, grețuri, vomă;
- dureri ale articulațiilor;
- creșterea temperaturii corpului, senzație de căldură, stare generală de rău;
- modificări la locul de administrare, inclusiv înroșirea pielii , mâncărime, paliditatea pielii până la aspectul vânăt-albăstrui (acrocianoză);
- creșterea valorii potasiului în sânge.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
5. Cum se păstrează TIVORTIN
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor. A se păstra la temperaturi sub 25°C.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi nici un medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
-3%
84.83 MDL
87.45 MDL
Rețetă medicală
Ce este Bisogamma şi pentru ce se utilizează
Substanţa activă din componenţa Bisogamma este bisoprololul fumarat.
Acesta aparţine unui grup de medicamente numite beta-blocante.
Aceste medicamente acţionează prin modificarea felului în care organismul dumneavoastră răspunde la unele
impulsuri nervoase, mai ales la nivelul inimii.
Ca rezultat, bisoprololul scade frecvenţa bătăilor inimii dumneavoastră şi prin aceasta creşte eficacitatea
pompării sângelui de către inima dumneavoastră. În acelaşi timp este scăzut necesarul de sânge şi oxigen al
inimii.
Bisogamma este utilizat pentru a trata:
- tensiunea arterială mare (hipertensiunea arterială)
- angina pectorală. Cum să utilizaţi Bisogamma
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Tratamentul cu Bisogamma necesită monitorizare regulată de către medicul dumneavoastră. Aceasta este
necesară în special la începutul tratamentului, în perioada creşterii dozei şi la întreruperea tratamentului.
Doze
Dacă medicul dumneavoastră nu v-a spus altfel, doza recomandată este de 5 mg bisoprolol fumarat (un
comprimat filmat Bisogamma 5 mg sau ½ comprimat filmat Bisogamma 10 mg), o dată pe zi.
Dacă este necesar, doza poate fi crescută la 10 mg bisoprolol fumarat (2 comprimate filmate Bisogamma 5
mg sau un comprimat filmat Bisogamma 10 mg), o dată pe zi.
Doza maximă recomandată este de 20 mg bisoprolol (4 comprimate filmate Bisogamma 5 mg sau 2
comprimate filmate Bisogamma 10 mg), o dată pe zi.
Durata tratamentului
Tratamentul cu bisoprolol este, în general, de lungă durată și depinde de tipul și severitatea bolii. Doza nu
trebuie modificată dacă medicul dumneavoastră nu vă spune să o faceți. Tratamentul cu Bisogamma nu
trebuie întrerupt sau încheiat prematur până când medicul dumneavoastră nu decide asta.
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Pentru prevenirea reacţiilor adverse severe, adresaţi-vă imediat unui medic dacă o reacţie adversă este severă,
a apărut brusc sau se agravează rapid.
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane)
- oboseală, slăbiciune, ameţeli, durere de cap (apar mai ales la începutul tratamentului. Ele sunt, de obicei,
uşoare şi dispar în decurs de 1-2 săptămâni).
- senzaţie de răceală sau amorţeli ale mâinilor sau picioarelor
- tensiune arterială mică
- probleme intestinale, cum sunt greaţă, vărsături, diaree sau constipaţie. Tulburări de metabolism şi nutriţie.
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane)
- depresie, tulburări ale somnului
- scăderea pulsului (bradicardie), tulburări ale conducerii atrio-ventriculare, agravarea insuficienţei cardiace
preexistente, cu acumularea de fluide în picioare (edem periferic) și/sau probleme ale respirației în timpul
exercițiilor fizice (dispnee)
- agravarea simptomelor la pacienții cu tulburări ale circulației periferice, inclusiv la cei cu angiospasm în
degetele mâinilor și picioarelor (sindrom Reynaud)
- ameţeli la ridicarea în picioare
- probleme ale respiraţiei la pacienţii cu astm bronşic sau boală pulmonară obstructivă cronică
- slăbiciune musculară, crampe musculare
- senzație de slăbiciune.
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane)
- probleme cu auzul
- secreţii nazale crescute, de natură alergică
- scăderea lăcrimării (uscăciunea ochilor)
- inflamarea ficatului, care poate determina îngălbenirea pielii sau a albului ochilor
- rezultate modificate ale anumitor teste ale funcţiei ficatului sau ale nivelului lipidelor din sânge
- reacţii alergice, cum sunt mâncărimi, înroşirea pielii, erupţii trecătoare pe piele
- afectarea erecţiei
- coşmaruri, halucinaţii
- leşin.
Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane)
- iritaţie sau înroşire a ochilor (conjunctivită)
- căderea părului
- apariţia sau agravarea erupţiei cu cruste de pe piele (psoriasis); erupţie trecătoare, asemănătoare
psoriazisului.
Substanţa activă din componenţa Bisogamma este bisoprololul fumarat.
Acesta aparţine unui grup de medicamente numite beta-blocante.
Aceste medicamente acţionează prin modificarea felului în care organismul dumneavoastră răspunde la unele
impulsuri nervoase, mai ales la nivelul inimii.
Ca rezultat, bisoprololul scade frecvenţa bătăilor inimii dumneavoastră şi prin aceasta creşte eficacitatea
pompării sângelui de către inima dumneavoastră. În acelaşi timp este scăzut necesarul de sânge şi oxigen al
inimii.
Bisogamma este utilizat pentru a trata:
- tensiunea arterială mare (hipertensiunea arterială)
- angina pectorală. Cum să utilizaţi Bisogamma
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Tratamentul cu Bisogamma necesită monitorizare regulată de către medicul dumneavoastră. Aceasta este
necesară în special la începutul tratamentului, în perioada creşterii dozei şi la întreruperea tratamentului.
Doze
Dacă medicul dumneavoastră nu v-a spus altfel, doza recomandată este de 5 mg bisoprolol fumarat (un
comprimat filmat Bisogamma 5 mg sau ½ comprimat filmat Bisogamma 10 mg), o dată pe zi.
Dacă este necesar, doza poate fi crescută la 10 mg bisoprolol fumarat (2 comprimate filmate Bisogamma 5
mg sau un comprimat filmat Bisogamma 10 mg), o dată pe zi.
Doza maximă recomandată este de 20 mg bisoprolol (4 comprimate filmate Bisogamma 5 mg sau 2
comprimate filmate Bisogamma 10 mg), o dată pe zi.
Durata tratamentului
Tratamentul cu bisoprolol este, în general, de lungă durată și depinde de tipul și severitatea bolii. Doza nu
trebuie modificată dacă medicul dumneavoastră nu vă spune să o faceți. Tratamentul cu Bisogamma nu
trebuie întrerupt sau încheiat prematur până când medicul dumneavoastră nu decide asta.
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Pentru prevenirea reacţiilor adverse severe, adresaţi-vă imediat unui medic dacă o reacţie adversă este severă,
a apărut brusc sau se agravează rapid.
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane)
- oboseală, slăbiciune, ameţeli, durere de cap (apar mai ales la începutul tratamentului. Ele sunt, de obicei,
uşoare şi dispar în decurs de 1-2 săptămâni).
- senzaţie de răceală sau amorţeli ale mâinilor sau picioarelor
- tensiune arterială mică
- probleme intestinale, cum sunt greaţă, vărsături, diaree sau constipaţie. Tulburări de metabolism şi nutriţie.
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane)
- depresie, tulburări ale somnului
- scăderea pulsului (bradicardie), tulburări ale conducerii atrio-ventriculare, agravarea insuficienţei cardiace
preexistente, cu acumularea de fluide în picioare (edem periferic) și/sau probleme ale respirației în timpul
exercițiilor fizice (dispnee)
- agravarea simptomelor la pacienții cu tulburări ale circulației periferice, inclusiv la cei cu angiospasm în
degetele mâinilor și picioarelor (sindrom Reynaud)
- ameţeli la ridicarea în picioare
- probleme ale respiraţiei la pacienţii cu astm bronşic sau boală pulmonară obstructivă cronică
- slăbiciune musculară, crampe musculare
- senzație de slăbiciune.
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane)
- probleme cu auzul
- secreţii nazale crescute, de natură alergică
- scăderea lăcrimării (uscăciunea ochilor)
- inflamarea ficatului, care poate determina îngălbenirea pielii sau a albului ochilor
- rezultate modificate ale anumitor teste ale funcţiei ficatului sau ale nivelului lipidelor din sânge
- reacţii alergice, cum sunt mâncărimi, înroşirea pielii, erupţii trecătoare pe piele
- afectarea erecţiei
- coşmaruri, halucinaţii
- leşin.
Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane)
- iritaţie sau înroşire a ochilor (conjunctivită)
- căderea părului
- apariţia sau agravarea erupţiei cu cruste de pe piele (psoriasis); erupţie trecătoare, asemănătoare
psoriazisului.
-3%
31.09 MDL
32.05 MDL
Rețetă medicală
Descriere
Natriu clorid sol. 0.9% 100ml (Qidu)
Substanta activa:1 ml de solutie contine clorura de sodiu - 0.009 g.
Ingrediente inactive: apa pentru injectare.
Actiunea farmacologica: Clorura de sodiu 0,9%, normalizeaza echilibrul de apa si sare. Rapid eliminat din sistemul vascular. De droguri este retinut in timp foarte scurt si fluxul sanguin devine rapid sectorul interstitiala si in celule. Dupa 1 ora in vasele este de numai aproximativ jumatate din solutie injectata.
INDICATII
Prepararea solutiilor de medicamente pentru uz topic si parenterala. Acesta poate fi aplicat local, pentru ranile de spalat, ochii, membranele mucoase ale nasului.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Prepararea solutiilor de medicamente pentru uz topic si parenteral. Acesta poate fi aplicat local, pentru ranile de spalat, ochii, membranele mucoase ale nasului
CONTRAINDICATII
Nu sunt.
Conditii de Pastrare:Intr-un loc uscat ferit de copii, la temperatura de la 18 C la +25°C. Perioada de valabilitate - 5 ani.
Natriu clorid sol. 0.9% 100ml (Qidu)
Substanta activa:1 ml de solutie contine clorura de sodiu - 0.009 g.
Ingrediente inactive: apa pentru injectare.
Actiunea farmacologica: Clorura de sodiu 0,9%, normalizeaza echilibrul de apa si sare. Rapid eliminat din sistemul vascular. De droguri este retinut in timp foarte scurt si fluxul sanguin devine rapid sectorul interstitiala si in celule. Dupa 1 ora in vasele este de numai aproximativ jumatate din solutie injectata.
INDICATII
Prepararea solutiilor de medicamente pentru uz topic si parenterala. Acesta poate fi aplicat local, pentru ranile de spalat, ochii, membranele mucoase ale nasului.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Prepararea solutiilor de medicamente pentru uz topic si parenteral. Acesta poate fi aplicat local, pentru ranile de spalat, ochii, membranele mucoase ale nasului
CONTRAINDICATII
Nu sunt.
Conditii de Pastrare:Intr-un loc uscat ferit de copii, la temperatura de la 18 C la +25°C. Perioada de valabilitate - 5 ani.
-3%
11.15 MDL
11.50 MDL
Câte 25 ml tinctură în flacon.
Compoziție
100 ml conține: părţi aeriene de talpa-gâştei 20g; alcool etilic diluat 70%.
Indicații
Tulburări nervoase, asociate cu dereglări ale somnului.
Tulburări nervoase în perioada pre-climacterică, asociate cu bătăi prea rapide ale inimii, dureri în regiunea inimii, tensiune arterială crescută.
Ca remediu auxiliar în fazele inițiale ale creșterii tensiunii arteriale.
Excitabilitate nervoasă sporită și bătăi prea rapide ale inimii la persoanele cu funcția crescută a glandei tiroide.
Categorie
Supliment alimentar
Firma producătoare
SRL ElaDum Pharma
Republica Moldova, r-nul Strășeni,
s. Cojușna, str. Centenarului 2/C
tel./fax: 0 237 42 927, 0 237 42 408
Compoziție
100 ml conține: părţi aeriene de talpa-gâştei 20g; alcool etilic diluat 70%.
Indicații
Tulburări nervoase, asociate cu dereglări ale somnului.
Tulburări nervoase în perioada pre-climacterică, asociate cu bătăi prea rapide ale inimii, dureri în regiunea inimii, tensiune arterială crescută.
Ca remediu auxiliar în fazele inițiale ale creșterii tensiunii arteriale.
Excitabilitate nervoasă sporită și bătăi prea rapide ale inimii la persoanele cu funcția crescută a glandei tiroide.
Categorie
Supliment alimentar
Firma producătoare
SRL ElaDum Pharma
Republica Moldova, r-nul Strășeni,
s. Cojușna, str. Centenarului 2/C
tel./fax: 0 237 42 927, 0 237 42 408
-3%
17.46 MDL
18 MDL
CE ESTE VALOCORDIN ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Valocordin se utlizează pentru tratamentul cardialgiei neurogene, nevrozelor cu
irascibilitate sporită, neliniştii psihosomatogene, anxietăţii, nervozităţii sporite;
dificultăţilor de adormire; stării de agitaţie vegetativă.
Trebuie să consultaţi medicul dacă simptomele dumneavoastră se înrăutăţesc sau nu
se îmbunătăţesc pe parcursul tratamentului. CUM SĂ LUAŢI VALOCORDIN
Luaţi întotdeauna Valocordin exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau
farmacistul. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă
nu sunteţi sigur.
Doza recomandată:
Dacă nu este prescris altfel de către medic, adulţii vor lua câte 15-20 picături de 3 ori
pe zi în timpul meselor, cu puţin lichid.
În caz de dificultăţi de adormire doza poate fi crescută până la 30 picături. Medicul
curant va decide referitor la durata tratamentului.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră sau farmacistului. REACŢII ADVERSE POSIBILE Foarte rare: reacţii alergice (respiraţie frecventă, edem facial, erupţii cutanate
tranzitorii). Au fost raportate erupţii cutanate cu pericol pentru viaţă (sindrom
Stevens-Johnson, necroliză epidermică toxică) (a se vedea pct. 2).
În caz de utilizare îndelungată există pericol de dezvoltare a dependenţei şi
bromismului. La sistarea bruscă a tratamentului este posibilă apariţia simptomelor de
întrerupere. Uneori pot apărea simptome gastrointestinale, reacţii alergice (la brom).
Există raportări de tulburări osoase, inclusiv ospeopenie şi osteoporoză (subţierea
oaselor) şi fracturi. Consultaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul dacă luaţi
fenobarbital timp îndelungat, aveţi antecedente de osteoporoză sau luaţi concomitent
steroizi.
Utilizarea abuzivă a medicamentului poate cauza dependenţă.
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse se agraveazǎ sau dacă observaţi orice reacţie
adversǎ nemenţionatǎ în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
Valocordin se utlizează pentru tratamentul cardialgiei neurogene, nevrozelor cu
irascibilitate sporită, neliniştii psihosomatogene, anxietăţii, nervozităţii sporite;
dificultăţilor de adormire; stării de agitaţie vegetativă.
Trebuie să consultaţi medicul dacă simptomele dumneavoastră se înrăutăţesc sau nu
se îmbunătăţesc pe parcursul tratamentului. CUM SĂ LUAŢI VALOCORDIN
Luaţi întotdeauna Valocordin exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau
farmacistul. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă
nu sunteţi sigur.
Doza recomandată:
Dacă nu este prescris altfel de către medic, adulţii vor lua câte 15-20 picături de 3 ori
pe zi în timpul meselor, cu puţin lichid.
În caz de dificultăţi de adormire doza poate fi crescută până la 30 picături. Medicul
curant va decide referitor la durata tratamentului.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră sau farmacistului. REACŢII ADVERSE POSIBILE Foarte rare: reacţii alergice (respiraţie frecventă, edem facial, erupţii cutanate
tranzitorii). Au fost raportate erupţii cutanate cu pericol pentru viaţă (sindrom
Stevens-Johnson, necroliză epidermică toxică) (a se vedea pct. 2).
În caz de utilizare îndelungată există pericol de dezvoltare a dependenţei şi
bromismului. La sistarea bruscă a tratamentului este posibilă apariţia simptomelor de
întrerupere. Uneori pot apărea simptome gastrointestinale, reacţii alergice (la brom).
Există raportări de tulburări osoase, inclusiv ospeopenie şi osteoporoză (subţierea
oaselor) şi fracturi. Consultaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul dacă luaţi
fenobarbital timp îndelungat, aveţi antecedente de osteoporoză sau luaţi concomitent
steroizi.
Utilizarea abuzivă a medicamentului poate cauza dependenţă.
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse se agraveazǎ sau dacă observaţi orice reacţie
adversǎ nemenţionatǎ în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
-3%
39.62 MDL
40.85 MDL
CE ESTE DILZEM SI PENTRU CE SE UTILIZEAZA
Dilzem face din grupa de medicamente denumite blocante ale canalelor de calciu. Comprimatele Dilzem 60 mg sunt albe, rotunde, plane, cu un sant de diviziune pe una din fete si inscriptionate „D 60” pe cealalta fata.
Comprimatele Dilzem 90 mg retard sunt albe, biconvexe, rotunde, filmate.
Dilzem 60 mg
Cutie cu 3 blistere din PVC/Al a cate 10 comprimate.
Dilzem 90 mg retard
Cutie cu 3 blistere din PVC/Al a cate 10 comprimate filmate cu eliberare prelungita.
Comprimatele Dilzem sunt folosite pentru tratarea durerilor de inima (angina pectorala), a hipertensiunii arteriale si pentru prevenirea respingerii transplantului de rinichi atunci cand se administreaza ciclosporina. CUM SA UTILIZATI DILZEM
Utilizati intotdeauna Dilzem cu respectarea stricta a indicatiilor medicului. Daca aveti nelamuriri, cereti sfatul medicului dumneavoastra sau farmacistului.
Medicul dumneavoastra va poate prescrie dozele de Dilzem sub forma de comprimate de 60 mg sau sub forma de comprimate cu eliberare prelungita de 90 mg.
Comprimatele trebuie inghitite cu un pahar cu apa.
Luati comprimatele in mod regulat, la aceleasi ore din zi.
Daca aveti impresia ca Dilzem actioneaza prea slab sau prea puternic, informati medicul dumneavoastra sau farmacistul.
Boala cardiaca ischemica
Doza initiala este de 120 mg clorhidrat de diltiazem pe zi, medicul putand decide cresterea ulterioara a acesteia in mod treptat, la intervale de 1 – 2 zile, pana la obtinerea unui rezultat satisfacator, de obicei pana la 180-360 mg clorhidrat de diltiazem pe zi. Doza totala zilnica este divizata in 2-4 doze egale, care se administreaza de preferinta inainte de mese si seara inainte de culcare. Daca este nevoie, doza zilnica poate fi crescuta pana la maximum 480 mg clorhidrat de diltiazem.
Hipertensiune arteriala
Doza va fi ajustata in mod individual de catre medicul dumneavoastra. Doza initiala este de 120-240 mg clorhidrat de diltiazem pe zi, putand fi crescuta la indicatia medicului pana la obtinerea unor valori satisfacatoare ale tensiunii arteriale, de obicei pana la 240-360 mg clorhidrat de diltiazem pe zi. Doza totala zilnica este divizata in 2-4 doze egale, care se administreaza de preferinta inainte de mese si seara inainte de culcare.
Daca utilizati si alte medicamente pentru tratarea hipertensiunii arteriale, medicul dumneavoastra poate decide scaderea dozelor acestor medicamente sau scaderea dozei de Dilzem.
Transplant renal
Doza initiala este de 120 mg clorhidrat de diltiazem pe zi, divizata in 2 doze egale. Doza obisnuita este de 180-360 mg clorhidrat de diltiazem pe zi. In functie de tensiunea arteriala, doza poate fi crescuta pana la maximum 360 mg clorhidrat de diltiazem pe zi, divizata in 3 doze egale.Utilizarea concomitenta cu alte medicamente cu efect la nivelul aparatului cardiovascular
In functie de situatia clinica, in cursul tratamentului cu diltiazem poate fi administrata si nitroglicerina cu administrare sublinguala pentru tratarea crizele anginoase acute sau pot fi administrati nitrati cu actiune scurta sau prelungita pentru prevenirea crizelor de angina pectorala.
Utilizarea la pacientii cu boli de ficat sau de rinichi
Daca suferiti de boli de ficat sau de rinichi si tratamentul cu diltiazem este de lunga durata, este posibil ca medicul dumneavoastra sa va recomande efectuarea regulata de analize de laborator.
Utilizarea la copii
Dilzem nu trebuie utilizat la copii.
Dilzem face din grupa de medicamente denumite blocante ale canalelor de calciu. Comprimatele Dilzem 60 mg sunt albe, rotunde, plane, cu un sant de diviziune pe una din fete si inscriptionate „D 60” pe cealalta fata.
Comprimatele Dilzem 90 mg retard sunt albe, biconvexe, rotunde, filmate.
Dilzem 60 mg
Cutie cu 3 blistere din PVC/Al a cate 10 comprimate.
Dilzem 90 mg retard
Cutie cu 3 blistere din PVC/Al a cate 10 comprimate filmate cu eliberare prelungita.
Comprimatele Dilzem sunt folosite pentru tratarea durerilor de inima (angina pectorala), a hipertensiunii arteriale si pentru prevenirea respingerii transplantului de rinichi atunci cand se administreaza ciclosporina. CUM SA UTILIZATI DILZEM
Utilizati intotdeauna Dilzem cu respectarea stricta a indicatiilor medicului. Daca aveti nelamuriri, cereti sfatul medicului dumneavoastra sau farmacistului.
Medicul dumneavoastra va poate prescrie dozele de Dilzem sub forma de comprimate de 60 mg sau sub forma de comprimate cu eliberare prelungita de 90 mg.
Comprimatele trebuie inghitite cu un pahar cu apa.
Luati comprimatele in mod regulat, la aceleasi ore din zi.
Daca aveti impresia ca Dilzem actioneaza prea slab sau prea puternic, informati medicul dumneavoastra sau farmacistul.
Boala cardiaca ischemica
Doza initiala este de 120 mg clorhidrat de diltiazem pe zi, medicul putand decide cresterea ulterioara a acesteia in mod treptat, la intervale de 1 – 2 zile, pana la obtinerea unui rezultat satisfacator, de obicei pana la 180-360 mg clorhidrat de diltiazem pe zi. Doza totala zilnica este divizata in 2-4 doze egale, care se administreaza de preferinta inainte de mese si seara inainte de culcare. Daca este nevoie, doza zilnica poate fi crescuta pana la maximum 480 mg clorhidrat de diltiazem.
Hipertensiune arteriala
Doza va fi ajustata in mod individual de catre medicul dumneavoastra. Doza initiala este de 120-240 mg clorhidrat de diltiazem pe zi, putand fi crescuta la indicatia medicului pana la obtinerea unor valori satisfacatoare ale tensiunii arteriale, de obicei pana la 240-360 mg clorhidrat de diltiazem pe zi. Doza totala zilnica este divizata in 2-4 doze egale, care se administreaza de preferinta inainte de mese si seara inainte de culcare.
Daca utilizati si alte medicamente pentru tratarea hipertensiunii arteriale, medicul dumneavoastra poate decide scaderea dozelor acestor medicamente sau scaderea dozei de Dilzem.
Transplant renal
Doza initiala este de 120 mg clorhidrat de diltiazem pe zi, divizata in 2 doze egale. Doza obisnuita este de 180-360 mg clorhidrat de diltiazem pe zi. In functie de tensiunea arteriala, doza poate fi crescuta pana la maximum 360 mg clorhidrat de diltiazem pe zi, divizata in 3 doze egale.Utilizarea concomitenta cu alte medicamente cu efect la nivelul aparatului cardiovascular
In functie de situatia clinica, in cursul tratamentului cu diltiazem poate fi administrata si nitroglicerina cu administrare sublinguala pentru tratarea crizele anginoase acute sau pot fi administrati nitrati cu actiune scurta sau prelungita pentru prevenirea crizelor de angina pectorala.
Utilizarea la pacientii cu boli de ficat sau de rinichi
Daca suferiti de boli de ficat sau de rinichi si tratamentul cu diltiazem este de lunga durata, este posibil ca medicul dumneavoastra sa va recomande efectuarea regulata de analize de laborator.
Utilizarea la copii
Dilzem nu trebuie utilizat la copii.
-3%
85.80 MDL
88.45 MDL
Rețetă medicală
Ce este Ringer, soluţie perfuzabilă şi pentru ce se utilizează
Soluţia Ringer, soluţie perfuzabilă este o sursă de apă şi electroliţi. Ionii de Na+ şi Cl¯, introduse cu soluţia Ringer, soluţie perfuzabilă , posedă aceeaşi farmacocinetică ca şi la aportul lor cu mâncarea.
Ringer, soluţie perfuzabilă este indicat în:
hipovolemie şi deshidratare extracelulară în rezultatul vomei îndelungate, diareii, arsurilor vaste, degerăturilor, peritonitei, maladiilor infecţioase severe, stărilor de şoc, colaps; în timpul intervenţiei chirurgicale şi postoperatorie. Se utilizează pentru diluarea soluţiilor concentrate de electroliţi. Dacă nu vă simţiţi mai bine sau vă simţiţi mai rău, trebuie să vă adresaţi unui medic. Durata administrгrii medicamentului este determinată prin monitorizarea indicatorilor de laborator ai echilibrului acido-bazic şi hidro-electrolitic. Dacă se detectează dereglarea echilibrului lor (potasiu, calciu, sodiu, clor), medicamentul este anulat.
Copii şi adolescenţi
Preparatul nu se va administra la copii, din cauza lipsei datelor studiilor clinice. Cum să luaţi Ringer, soluţie perfuzabilă
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Dacă nu sunteţi sigur trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.
Soluţia se administrează intravenos prin perfuzie.
Regimul de dozare se determină de către medic în funcţie de vârstă, masa corporală, starea clinică a pacientului şi indicii de laborator.
Doza uzuală pentru adulţi constituie 1-2 L pe zi; doza maximă depinde de starea echilibrului hidroelectrolitic, sistemului cardiovascular şi rinichi.
Viteza de perfuzie pentru adulţi constituie 60-80 pic/min sau în jet. Indicarea soluţiei trebuie să fie bazată pe necesarul calculat de lichid pentru menţinere sau substituţie individual pentru fiecare pacient.
Înainte de administrare preparatul trebuie inspectat vizual pentru prezenţa particulelor şi modificărilor de culoare.
Copii şi adolescenţi
Nu se administrează.
Dacă luaţi mai mult Ringer, soluţie perfuzabilă decât trebuie
În caz de supradozare sau la administrare rapidă a preparatului este posibilă dereglarea echilibrului hidro-electrolitic (hipervolemie, hipernatriemie, hipercalciemie, hipercloremie), dereglarea echilibrului acido-bazic. În asemenea cazuri este necesară efectuarea terapiei simptomatice.
Dacă uitaţi să luaţi Ringer, soluţie perfuzabilă
Dacă s-a omis o administrare a soluţiei perfuzabile Ringer, administraţi cât mai curând posibil doza omisă, apoi administraţi preparatul obişnuit. Nu dublaţi doza de Ringer, soluţie perfuzabilă pentru a compensa doza omisă.
Dacă încetaţi să utilizaţi Ringer, soluţie perfuzabilă
Nu sunt evidenţiate particularităţi la sistarea utilizării preparatului. Dacг aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.
Soluţia Ringer, soluţie perfuzabilă este o sursă de apă şi electroliţi. Ionii de Na+ şi Cl¯, introduse cu soluţia Ringer, soluţie perfuzabilă , posedă aceeaşi farmacocinetică ca şi la aportul lor cu mâncarea.
Ringer, soluţie perfuzabilă este indicat în:
hipovolemie şi deshidratare extracelulară în rezultatul vomei îndelungate, diareii, arsurilor vaste, degerăturilor, peritonitei, maladiilor infecţioase severe, stărilor de şoc, colaps; în timpul intervenţiei chirurgicale şi postoperatorie. Se utilizează pentru diluarea soluţiilor concentrate de electroliţi. Dacă nu vă simţiţi mai bine sau vă simţiţi mai rău, trebuie să vă adresaţi unui medic. Durata administrгrii medicamentului este determinată prin monitorizarea indicatorilor de laborator ai echilibrului acido-bazic şi hidro-electrolitic. Dacă se detectează dereglarea echilibrului lor (potasiu, calciu, sodiu, clor), medicamentul este anulat.
Copii şi adolescenţi
Preparatul nu se va administra la copii, din cauza lipsei datelor studiilor clinice. Cum să luaţi Ringer, soluţie perfuzabilă
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Dacă nu sunteţi sigur trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.
Soluţia se administrează intravenos prin perfuzie.
Regimul de dozare se determină de către medic în funcţie de vârstă, masa corporală, starea clinică a pacientului şi indicii de laborator.
Doza uzuală pentru adulţi constituie 1-2 L pe zi; doza maximă depinde de starea echilibrului hidroelectrolitic, sistemului cardiovascular şi rinichi.
Viteza de perfuzie pentru adulţi constituie 60-80 pic/min sau în jet. Indicarea soluţiei trebuie să fie bazată pe necesarul calculat de lichid pentru menţinere sau substituţie individual pentru fiecare pacient.
Înainte de administrare preparatul trebuie inspectat vizual pentru prezenţa particulelor şi modificărilor de culoare.
Copii şi adolescenţi
Nu se administrează.
Dacă luaţi mai mult Ringer, soluţie perfuzabilă decât trebuie
În caz de supradozare sau la administrare rapidă a preparatului este posibilă dereglarea echilibrului hidro-electrolitic (hipervolemie, hipernatriemie, hipercalciemie, hipercloremie), dereglarea echilibrului acido-bazic. În asemenea cazuri este necesară efectuarea terapiei simptomatice.
Dacă uitaţi să luaţi Ringer, soluţie perfuzabilă
Dacă s-a omis o administrare a soluţiei perfuzabile Ringer, administraţi cât mai curând posibil doza omisă, apoi administraţi preparatul obişnuit. Nu dublaţi doza de Ringer, soluţie perfuzabilă pentru a compensa doza omisă.
Dacă încetaţi să utilizaţi Ringer, soluţie perfuzabilă
Nu sunt evidenţiate particularităţi la sistarea utilizării preparatului. Dacг aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.
-3%
14.36 MDL
14.80 MDL
DESCRIEREA PREPARATULUI
Glucoza 40% 20ml sol.inj. N10
PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice
Glucoza asigură completarea pierderilor energetice. După administrarea intravenoasă a soluţiilor hipertonice creşte presiunea osmotică intravasculară, se intensifică fluxul de lichide din ţesuturi în sânge, procesele metabolice, se ameliorează funcţia antitoxică a ficatului, are loc stimularea activi tăţii contractile a miocardului, creşte diureza. La administrarea soluţiei hipertonice de glucoză se intensifică procesele de oxido¬reducere şi depunerea glicogenului în ficat.
Proprietăţi farmacocinetice După administrarea intravenoasă glucoza cu fluxul sanguin pătrunde în organe şi ţesuturi, unde se include în procesele metabolice. Glucoza se depozitează în celulele multor ţesuturi sub formă de glicogen. În procesul de glicoliză glucoza se metabolizează până la piruvat şi lactat,iar în condiţii anaerobe piruvatul se metabolizează complet până la bioxid de carbon şi apă, cu formarea energiei sub formă de ATP. Produsele finale ale oxidării glucozei se elimină prin plămâni (bioxidul de carbon) şi pe cale renală (apa).
INDICAŢII TERAPEUTICE
Hipoglicemie.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Soluţia de glucoza 40% se administrează intravenos (foarte lent), adulţilor-câte 20¬40¬50 ml la o administrare. La necesitate se administrează în perfuzie intravenoasă, cu viteza până la 30
picături/minut (1,5 ml/kg/oră). Doza pentru adulţi la administrare prin perfuzie intravenoasă- până la 300 ml pe zi. Doza nictemerală maximă pentru adulţi-15 ml/kg, dar nu mai mult de 1000 ml în 24 ore.
REACŢII ADVERSE
Tulburări ale sistemului imunitar: reacţii alergice, creşterea temperaturii corpului, erupţii cutanate,edem angioneurotic, soc.
Tulburări metabolice şi de nutriţie: hiperglicemie, hipopotasemie, hipofosfatemie, hipomagnezemie,acidoză, hipervolemie.
Tulburări gastrointestinale: polidipsie, greaţă.
Tulburări renale şi ale căilor urinare: poliurie, glucozurie.
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare: durere în locul administrării, iritarea venelor, flebită, tromboză venoasă.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la componentele preparatului; ictus hemoragic cerebral şi spinal, cu excepţia cazurilor de hipoglicemie. Deshidratare puternică, delir alcoolic, anurie, diabet zaharat şi alte stări însoţite de hiperglicemie, sindrom de malabsorbţie glucoză¬galactoză. Medicamentul nu se administrează concomitent cu preparatele de sânge.
SUPRADOZAJ
Simptome: hiperglicemie, glucozurie, creşterea presiunii osmotice a sângelui (până la dezvoltarea comei hiperosmotice hiperglicemice), hiperhidratarea şi dereglarea echilibrului electrolitic. Tratament: se sistează administrarea preparatului şi se indică insulină, reieşind din calculul 1 UA la fiecare 0,45¬0,9 mmol glucoză în sânge până la obţinerea nivelului glicemiei de 9 mmol/l. Nivelul glucozei în sânge se scade treptat. Concomitent cu administrarea insulinei se infuzează soluţii saline echilibrate. La necesitate se indică tratament simptomatic.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
Se recomandă administrarea preparatului sub monitorizarea concentraţiei plasmatice a glucozei şi electroliţilor. Nu se recomandă administrarea soluţiei de glucoză în perioada acută a traumei cranio¬cerebrale grave, în dereglarea acută a circulaţiei cerebrale, deoarece preparatul poate agrava evoluţia maladiei (cu excepţia corecţiei hipoglicemiei). Administrarea soluţiei de glucoză în hipokaliemie e necesar de asociat cu corecţia deficitului de potasiu (riscul creşterii hipokaliemiei). Pentru o asimilare mai bună a glucozei în stările normoglicemice administrarea preparatului se recomandă de asociat cu indicarea (subcutanat) a insulinei de scurtă durată, reieşind din calculul 1 UA la 4¬5 g glucoză (substanţă anhidră). Soluţia nu trebuie administrată subcutanat şi intramuscular. Conţinutul flaconului poate fi administrat numai unei persoane, soluţia rămasă trebuie aruncată. Medicamentul este destinat utilizării în condiții de staționar.
Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare Perfuzia glucozei la femeile însărcinate cu normoglicemie poate conduce la hiperglicemia fătului şi să provoace la el acidoză metabolică. Ultima e important de luat în considerare îndeosebi când detresa fătului sau hipoxia deja sunt determinate de alţi factori perinatali.
Influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
Nu sunt date.
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACŢIUNI
Diureticele tiazidice şi furosemidul scad toleranţa la glucoză la administrarea concomitentă.
Insulina contribuie la pătrunderea glucozei în ţesuturile periferice,stimulează sintetiza glicogenului, sinteza proteinelor şi acizilor graşi. Soluţia de glucoză micşorează acţiunea hepatotoxică a pirazinamidei asupra ficatului. Administrarea unul volum mare de soluţie de glucoză produce hipokaliemie, aceasta creşte toxicitatea preparatelor digitalice.
Incompatibilităţi Deoarece glucoza este un oxidant destul de puternic, nu se va administra în aceiaşi seringă cu hexametilentetramina. Nu se recomandă amestecarea soluţiei de glucoză intr¬o seringă cu soluţiile alcaline: anestezice generale şi hipnotice (scade activi tatea lor), soluţii alcaloide; inactivează streptomicina, micşorează eficacitatea nistatinei.
PREZENTARE, AMBALAJ Soluţie injectabilă 40%, câte 10 ml sau 20 ml în fiole. Câte 5 sau 10 fiole împreună cu instrucţiunea pentru administrare în cutie.
PĂSTRARE
A se păstra la temperatura sub 25 °C.
A nu se lăsa la îndemâna și vederea copiilor.
TERMEN DE VALABILITATE 5 ani. A nu se utiliza după data de expirare indicată pe ambalaj.
Glucoza 40% 20ml sol.inj. N10
PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice
Glucoza asigură completarea pierderilor energetice. După administrarea intravenoasă a soluţiilor hipertonice creşte presiunea osmotică intravasculară, se intensifică fluxul de lichide din ţesuturi în sânge, procesele metabolice, se ameliorează funcţia antitoxică a ficatului, are loc stimularea activi tăţii contractile a miocardului, creşte diureza. La administrarea soluţiei hipertonice de glucoză se intensifică procesele de oxido¬reducere şi depunerea glicogenului în ficat.
Proprietăţi farmacocinetice După administrarea intravenoasă glucoza cu fluxul sanguin pătrunde în organe şi ţesuturi, unde se include în procesele metabolice. Glucoza se depozitează în celulele multor ţesuturi sub formă de glicogen. În procesul de glicoliză glucoza se metabolizează până la piruvat şi lactat,iar în condiţii anaerobe piruvatul se metabolizează complet până la bioxid de carbon şi apă, cu formarea energiei sub formă de ATP. Produsele finale ale oxidării glucozei se elimină prin plămâni (bioxidul de carbon) şi pe cale renală (apa).
INDICAŢII TERAPEUTICE
Hipoglicemie.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Soluţia de glucoza 40% se administrează intravenos (foarte lent), adulţilor-câte 20¬40¬50 ml la o administrare. La necesitate se administrează în perfuzie intravenoasă, cu viteza până la 30
picături/minut (1,5 ml/kg/oră). Doza pentru adulţi la administrare prin perfuzie intravenoasă- până la 300 ml pe zi. Doza nictemerală maximă pentru adulţi-15 ml/kg, dar nu mai mult de 1000 ml în 24 ore.
REACŢII ADVERSE
Tulburări ale sistemului imunitar: reacţii alergice, creşterea temperaturii corpului, erupţii cutanate,edem angioneurotic, soc.
Tulburări metabolice şi de nutriţie: hiperglicemie, hipopotasemie, hipofosfatemie, hipomagnezemie,acidoză, hipervolemie.
Tulburări gastrointestinale: polidipsie, greaţă.
Tulburări renale şi ale căilor urinare: poliurie, glucozurie.
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare: durere în locul administrării, iritarea venelor, flebită, tromboză venoasă.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la componentele preparatului; ictus hemoragic cerebral şi spinal, cu excepţia cazurilor de hipoglicemie. Deshidratare puternică, delir alcoolic, anurie, diabet zaharat şi alte stări însoţite de hiperglicemie, sindrom de malabsorbţie glucoză¬galactoză. Medicamentul nu se administrează concomitent cu preparatele de sânge.
SUPRADOZAJ
Simptome: hiperglicemie, glucozurie, creşterea presiunii osmotice a sângelui (până la dezvoltarea comei hiperosmotice hiperglicemice), hiperhidratarea şi dereglarea echilibrului electrolitic. Tratament: se sistează administrarea preparatului şi se indică insulină, reieşind din calculul 1 UA la fiecare 0,45¬0,9 mmol glucoză în sânge până la obţinerea nivelului glicemiei de 9 mmol/l. Nivelul glucozei în sânge se scade treptat. Concomitent cu administrarea insulinei se infuzează soluţii saline echilibrate. La necesitate se indică tratament simptomatic.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
Se recomandă administrarea preparatului sub monitorizarea concentraţiei plasmatice a glucozei şi electroliţilor. Nu se recomandă administrarea soluţiei de glucoză în perioada acută a traumei cranio¬cerebrale grave, în dereglarea acută a circulaţiei cerebrale, deoarece preparatul poate agrava evoluţia maladiei (cu excepţia corecţiei hipoglicemiei). Administrarea soluţiei de glucoză în hipokaliemie e necesar de asociat cu corecţia deficitului de potasiu (riscul creşterii hipokaliemiei). Pentru o asimilare mai bună a glucozei în stările normoglicemice administrarea preparatului se recomandă de asociat cu indicarea (subcutanat) a insulinei de scurtă durată, reieşind din calculul 1 UA la 4¬5 g glucoză (substanţă anhidră). Soluţia nu trebuie administrată subcutanat şi intramuscular. Conţinutul flaconului poate fi administrat numai unei persoane, soluţia rămasă trebuie aruncată. Medicamentul este destinat utilizării în condiții de staționar.
Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare Perfuzia glucozei la femeile însărcinate cu normoglicemie poate conduce la hiperglicemia fătului şi să provoace la el acidoză metabolică. Ultima e important de luat în considerare îndeosebi când detresa fătului sau hipoxia deja sunt determinate de alţi factori perinatali.
Influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
Nu sunt date.
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACŢIUNI
Diureticele tiazidice şi furosemidul scad toleranţa la glucoză la administrarea concomitentă.
Insulina contribuie la pătrunderea glucozei în ţesuturile periferice,stimulează sintetiza glicogenului, sinteza proteinelor şi acizilor graşi. Soluţia de glucoză micşorează acţiunea hepatotoxică a pirazinamidei asupra ficatului. Administrarea unul volum mare de soluţie de glucoză produce hipokaliemie, aceasta creşte toxicitatea preparatelor digitalice.
Incompatibilităţi Deoarece glucoza este un oxidant destul de puternic, nu se va administra în aceiaşi seringă cu hexametilentetramina. Nu se recomandă amestecarea soluţiei de glucoză intr¬o seringă cu soluţiile alcaline: anestezice generale şi hipnotice (scade activi tatea lor), soluţii alcaloide; inactivează streptomicina, micşorează eficacitatea nistatinei.
PREZENTARE, AMBALAJ Soluţie injectabilă 40%, câte 10 ml sau 20 ml în fiole. Câte 5 sau 10 fiole împreună cu instrucţiunea pentru administrare în cutie.
PĂSTRARE
A se păstra la temperatura sub 25 °C.
A nu se lăsa la îndemâna și vederea copiilor.
TERMEN DE VALABILITATE 5 ani. A nu se utiliza după data de expirare indicată pe ambalaj.
-3%
58.05 MDL
59.85 MDL
Rețetă medicală
1. CE ESTE NEBILET® PLUS Şl PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Nebilet® Plus conţine nebivolol şi hidrodorotiazidă, ca substanţe active.
► Nebivolol este un medicament Utilizat în boli cardiovasculare care aparţine clasei de medicamente numită beta-blocante selective (cu acţiune selectivă asupra aparatului cardiovascular). Acesta previne creşterea frecvenţei bătăilor inimii şi controlează forţa de pompare a inimii. De asemenea, dilată vasele de sânge, ceea ce ajută la scăderea tensiunii arteriale.
► Hidroclorotiazida este un diuretic care acţioneză prin creşterea cantităţii de urină produsă.
Nebilet® Plus este o combinaţie de nebivolol şi hidrodorotiazidă într-un singur comprimat, utilizat pentru tratamentul tensiunii arteriale mari (hipertensiune arterială). El este utilizat în locul a două medicamente separate la acei pacienţi care deja le iau împreună.
2. CE TREBUIE SĂ ŞTIŢI ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI NEBILET® PLUS Nu utilizaţi Nebilet® Plus
► dacă sunteţi alergic la nebivolol, la hidrodorotiazidă sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6)
► dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la alte derivate de sulfonamidă (cum este hidroclorotiazida, care este un medicament derivat de sulfonamidă)
► dacă aveţi una sau mai multe din următoarele afecţiuni:
- bătăi ale inimii foarte lente (sub 60 de bătăi pe minut)
- alte tulburări grave ale ritmului inimii (de exemplu sindrom de sinus bolnav, bloc sino-atrial, bloc atrioventricular de grad 2 şi 3).
- insuficienţă cardiacă, recent apărută sau recent agravată sau dacă urmaţi tratament pe cale intravenoasă pentru şoc circulator determinat de insuficienţă cardiacă acută, pentru a ajuta inima dumneavoastră să funcţioneze mai bine
- tensiune arterială mică
- probleme circulatorii grave la nivelul braţelor sau picioarelor
- feocromocitom netratat, o tumoare localizată în partea superioară a rinichilor (la nivelul glandelor suprarenale)
- probleme severe ale rinichilor, absenţa completă a urinei (anurie)
- o tulburare metabolică (acidoză metabolică), de exemplu cetoacidoză diabetică
- astm bronşic sau respiraţie şuierătoare (în prezent sau în antecedente)
- tulburare a funcţiei ficatului
- cantitate mare de calciu în sânge, cantitate mică de potasiu în sânge şi valori mici ale sodiului în sânge care persistă şi rezistă la tratament
- valori mari de acid uric cu simptome de gută
Atenţionări şi precauţii
înainte să utilizaţi Nebilet® Plus, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
► Informaţi medicul dumneavoastră dacă aveţi sau vă apare una dintre următoarele afecţiuni:
- un tip de durere toracică, determinată de un spasm spontan la nivelul inimii, denumită angină Prinzmetal,
- bloc atrio-ventricular de gradul 1 (un tip de afectare uşoară a conducerii la nivelul inimii, care afectează ritmul inimii)
- bătăi ale inimii anormal de lente
- insuficienţă cardiacă cronică netratată
- lupus eritematos (o tulburare a sistemului imunitar, adică a sistemul de apărare al organismului)
- psoriazis (o boală a pielii caracterizată prin zone cu cruste de culoare roz) sau dacă aţi avut vreodată psoriazis
- hiperactivitate a glandei tiroide: acest medicament poate masca semnele ' . unor bătăi ale inimii anormal de rapide determinate de această afecţiune
- circulaţie deficitară la nivelul braţelor sau picioarelor, de exemplu boala sau sindromul Raynaud, dureri de tip crampă când mergeţi
- alergie: acest medicament poate intensifica o reacţie alergică la polen sau la alte substanţe la care sunteţi alergic
- tulburări respiratorii prelungite
- diabet zaharat: acest medicament poate masca semnele de avertizare ale unei concentraţii mici de glucoză (de exemplu palpitaţii, bătăi rapide ale inimii); medicul dumneavoastră vă va recomanda, de asemenea, să vă verificaţi glicemia mai frecvent în timpul tratamentului cu Nebilet® Plus, deoarece este posibil să fie necesară ajustarea dozei de medicamente antidiabetice
- tulburări ale rinichilor: medicul vă va verifica funcţia rinichilor pentru a se asigura că acestea nu se agravează. Dacă aveţi tulburări severe ale rinichilor nu utilizaţi Nebilet® Plus (vezi ”Nu utilizaţi Nebilet® Plus”).
- dacă aveţi tendinţa de a avea o valoare mică a potasiului în sânge şi în special dacă suferiţi de sindromul QT prelungit (p tulburare observată la nivelul ECG) sau luaţi medicamente digitalice (care ajută la funcţionarea inimii); valoare mică a potasiului în sânge poate să apară dacă aveţi ciroză hepatică sau dacă aţi eliminat apa prea rapid în urma unui tratament cu un diuretic puternic sau dacă aportul de potasiu provenit din alimente şi băuturi este necorespunzător
- dacă trebuie să vi se efectueze o intervenţie chirurgicală informaţi-1 întotdeauna pe anestezistul dumneavoastră în legătură cu faptul că urmaţi tratament cu Nebilet® Plus înainte de a fi anesteziat.
- dacă aţi avut cancer de piele sau dacă vă apare pe piele o leziune neaşteptată în timpul tratamentului. Tratamentul cu hidroclorotiazidă, în special tratamentul de lungă durată cu doze mari, poate mări riscul de anumite tipuri de cancer de piele şi de buză (cancer cutanat de tip nonmelanom). Protejaţi-vă pielea împotriva expunerii la soare şi la raze UV în timp ce utilizaţi Nebilet® Plus.
► Nebilet® Plus poate determina creşterea valorilor grăsimilor şi a acidului uric în sânge. Poate influenţa valorile anumitor substanţe din sângele dumneavoastră, denumite electroliţi: medicul dumneavoastră îi va verifica din când în când prin analize de sânge.
► Hidroclorotiazidă din Nebilet® Plus poate determina hipersensibilitatea pielii Ia lumina soarelui sau la lumina artificială a U.V. încetaţi administrarea Nebilet® Plus şi spuneţi medicului dumneavoastră dacă în timpul tratamentului vă apare o erupţie cutanată, mâncărimi sau sensibilitate a pielii (vezi pct.4).
► Testul anti-doping: Nebilet® Plus poate determina o reacţie pozitivă la testul anti-doping.
Copii şi adolescenţi
Nebilet® Plus nu este recomandat pentru utilizare la copii şi adolescenţi, din cauza lipsei datelor privind utilizarea acestuia.
Nebilet împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente.
întotdeauna informaţi medicul dumneavoastră dacă utilizaţi sau aţi utilizat recent oricare dintre următoarele medicamente împreună cu Nebilet® Plus:
► Medicamente care, similar Nebilet® Plus, pot influenţa tensiunea arterială şi/sau funcţionarea inimii:
- Medicamente utilizate pentru controlul tensiunii arteriale sau medicamente pentru tulburări ale inimii (cum sunt amiodarona, amlodipina, cibenzolina, clonidina, digoxina, diltiazem, disopiramida, dofetilida, felodipina, flecainida, guanfacina, hidrochinidina, ibutilida, lacidipina, lidocaina, mexiletina, metildopa, moxonidina, nicardipina, nifedipina, nimodipina, nitrendipina, propafenona, chinidina, rilmenidina, sotalol, verapamil)
- Sedative şi medicamente pentru psihoze (boli mintale), de exemplu, amisulpirida, barbiturice (utilizate, de asemenea şi în epilepsie), clorpromazina, ciamemazina, droperidol, haloperidol, levomepromazina, narcotice, fenotiazina (utilizată pentru vărsături şi greaţă), pimozida, sulpirida, sultoprida, tioridazina, tiaprida, trifluoperazina
- Medicamente pentru depresie, de exemplu amitriptilina, fluoxetina,paroxetina
- Medicamente folosite pentru anestezie în timpul operaţiei
- Medicamente pentru astm bronşic, nas înfundat sau anumite tulburări ale ochiului cum este glaucomul (creşterea tensiunii în interiorul ochiului) sau dilataţia (mărirea) pupilei.
- Baclofen (miorelaxant central)
- Amifostină (citoprotector utilizat în tratamentul cancerului)
► Medicamente al căror efect sau toxicitate pot fi crescute de Nebilet® Plus:
- Litiu, utilizat ca stabilizator al dispoziţiei
- Cisapridă (utilizată pentru probleme digestive)
- Bepridil (utilizat pentru angină)
- Difemanil (utilizat pentru transpiraţie excesivă)
- Medicamente utilizate pentru infecţii: eritromicină administrată sub formă perfuzabilă sau injectabilă, penţamidină şi sparfloxacină, amfotericină şi penicilină G sodică, halofantrină (administrată în malarie)
- Vincamină (utilizată pentru probleme de circulaţie la nivelul creierului)
- Mizolastina şi terfenadină (utilizate în alergii)
- Diuretice şi laxative
- Medicamente utilizate pentru a trata inflamaţia acută: steroizi (de exemplu, cortizonul şi prednisonul), ACTH (hormon adrenocorticotrop) şi medicamente derivate ale acidului salicilic (de exemplu, acid acetilsalicilic/aspirina şi alţi salicilaţi)
- Carbenoxolona (utilizată pentru senzaţia de arsură în capul pieptului şi ulcer gastric)
- Săruri de calciu, utilizate ca suplimente alimentare în afecţiuni osoase
- Medicamente utilizate pentru relaxare musculară (de exemplu tubocurarina)
- Diazoxid, utilizat pentru tratarea cantităţii mici de zahăr din sânge şi tensiunea arterială mare
- Amantadină, un medicament antivira!
- Ciclosporină, utilizată pentru supresia răspunsului imun al organismului
- Substanţe de contrast cu iod utilizate pentru obţinerea contrastului la investigaţiile cu raze X
- Medicamente anti-canceroase (de exemplu ciclofosfamida, fluorouracil, metotrexat)
► Medicamente al căror efect poate fi scăzut de Nebilet® Plus:
- Medicamente care scad zahărul din sânge (insulina şi antidiabeticele orale, metformina)
- Medicamente pentru tratamentul gutei (de exemplu alopurinol, probenecid şi sulfinpirazona)
- Medicamente ca noradrenalina, utilizate pentru tratamentul tensiunii arteriale mici sau a bătăilor lente ale inimii
► Medicamente pentru durere şi inflamaţii (medicamente anti-inflamatoare nesteroidiene), care pot reduce efectul de scădere al tensiunii arteriale a Nebilet® Plus
► Medicamente utilizate pentru tratarea acidităţii gastrice excesive sau ulcerelor (antiacide): puteţi utiliza Nebilet® Plus în timpul meselor iar antiacidul între mese.
Nebilet® Plus împreună cu alcool
Aveţi grijă dacă consumaţi alcool etilic în timp ce luaţi Nebilet® Plus, deoarece este posibil să simţiţi o senzaţie de leşin sau de ameţeală. Dacă vi se întâmplă acest lucru, nu consumaţi deloc băuturi alcoolice, inclusiv vin, bere sau băutură răcoritoare slab alcoolizată.
Sarcina şi alăptarea
Trebuie să spuneţi medicului dumneavoastră dacă sunteţi gravidă sau dacă credeţi că sunteţi gravidă.
în mod obişnuit, medicul dumneavoastră vă va sfătui să luaţi un alt medicament în Ioc de Nebilet® Plus, deoarece Nebilet® Plus nu este recomandat în timpul sarcinii. Aceasta deoarece substanţa activă hidroclorotiazida traversează placenta. Utilizarea Nebilet® Plus în timpul sarcinii poate provoca potenţiale efecte dăunătoare fătului şi nou-născutului.
Spuneţi medicului dumneavoastră dacă alăptaţi sau dacă veţi alăpta. Nebilet® Plus nu este recomandat la mamele care alăptează.
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămîneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Acest medicament poate provoca ameţeli sau oboseală. Dacă sunteţi în această
situaţie nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi utilaje.
Nebilet® Plus conţine lactoză şi sodiu
Acest medicament conţine lactoză. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat ca aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, contactaţi medicul dumneavoastră înainte de a lua acest medicament.
Acest medicament conţine mai puţin de 1 mmol sodiu (23 mg) într-un comprimat, adică practic “nu conţine sodiu”.
3. CUM SĂ UTILIZAŢI NEBILET® PLUS
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur. Luaţi un comprimat pe zi, cu puţină apă, de preferat, în acelaşi moment al zilei. Nebilet® Plus poate fi utilizat înainte, în timpul sau după masă, dar, alternativ, poate fi luat şi independent de mese.
Utilizarea la copii şi adolescenţi
Nu daţi Nebilet® Plus copiilor sau adolescenţilor. Linia mediană are numai rolul de a uşura ruperea comprimatului în cazul în care aveţi dificultăţi la înghiţirea comprimatului întreg.
Dacă utilizaţi mai mult Nebilet® Plus decât trebuie
Dacă utilizaţi accidental o doză mai mare decât cea recomandată din acest medicament, informaţi imediat medicul dumneavoastră sau farmacistul. Cele mai frecvente Semne şi simptome ale supradozajului sunt bătăi ale inimii foarte
lente (bradicardie), tensiunie arterială mică cu posibil leşin, respiraţie dificilă ca în cazul astmului bronşic, insuficienţă cardiacă acută, urinare excesivă cu deshidratare secundară, greaţă şi somnolenţă, spasme musculare, tulburări de ritm ale inimii (în special dacă luaţi medicamente digitalice sau medicamente pentru probleme de ritm cardiac).
Dacă uitaţi să utilizaţi Nebilet® Plus
Dacă uitaţi o doză de Nebilet® Plus, dar vă amintiţi puţin mai târziu că trebuia să o luaţi, luaţi doza acelei zile, ca de obicei. însă, dacă trece un interval mai mare de, timp (de exemplu câteva ore), astfel încât se face timpul pentru următoarea doză, săriţi peste doza uitată şi luaţi doar următoarea doză normal programată, la momentul obişnuit. Nu utilizaţi o doză dublă. Cu toate acestea, trebuie evitată omiterea repetată a dozelor.
Dacă încetaţi să utilizaţi Nebilet® Plus
întotdeauna discutaţi cu medicul dumneavoastră înainte de oprirea tratamentului cu Nebilet® Plus.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Următoarele reacţii adverse au fost raportate la nebivolol:
Reacţii adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):
► dureri de cap
► ameţeli
► oboseală
► o senzaţie neobişnuită de arsură, înţepături, mâncărimi sau furnicături
► diaree
► constipaţie
► greaţă
► scurtarea respiraţiei
► umflarea mâinilor sau a picioarelor.
Reacţii adverse mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane):
► bătăi lente ale inimii sau alte simptome cardiace
► tensiune arterială mică
► dureri ale picioarelor de tip crampă la mers
► tulburări de vedere
► impotenţă
► depresie
► tulburări digestive, gaze în stomac sau intestine, vărsături
► erupţie trecătoare pe piele, mâncărimi
► dificultăţi respiratorii cum ar fi astmul bronşic, determinate de crampe bruşte la nivelul muşchilor din jurul căilor aeriene (bronhospasm)
► coşmaruri.
Reacţii adverse foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane):
► leşin
► agravarea psoriazisului (o boală a pielii - caracterizată prin zone cu cruste de culoare roz).
Următoarele reacţii adverse au fost raportate numai în cazuri izolate:
► reacţii alergice la nivelul întregului corp cu erupţii cutanate generalizate (reacţii de hipersensilitate);
► umflare bruscă, în special în jurul buzelor, ochilor sau limbii, cu posibile dificultăţi respiratorii (angioedem).
► un tip de erupţie cutanată cu proeminenţe de culoare roşu deschis, mărite, cu mâncărime din cauze alergice sau non-alergice (urticarie).
Următoarele reacţii adverse au fost raportate în cazul utilizării hidro- dorotiazidei:
Cu frecvenţa necunoscută: cancer de piele şi buze (cancer cutanat de tip non- melanom)
Reacţii alergice
► reacţii alergice la nivelul întregului corp (reacţii anafilactice)
Inimă şi circulaţie
► tulburări ale ritmului inimii, palpitaţii
► modificări ale electrocardiogramei
► leşin brusc la ridicarea în picioare, formare de cheaguri sanguine la nivelul venelor (tromboze) şi embolism, colaps circulator (şoc)
Sânge
► modificări ale numărului de celule sanguine, cum sunt: scăderea numărului de celule albe, scăderea trombocitelor, scăderea numărului de celule roşii, afectarea producerii de noi celule de către măduva osoasă
► modificarea volumului de lichide din organism (deshidratare) şi de substanţe chimice din sânge, în special scăderea cantităţii de potasiu, scăderea cantităţii de sodiu, scăderea cantităţii de magneziu, scăderea cantităţii de clor şi creşterea cantităţii de calciu în sânge;
► creşterea valorilor acidului uric, gută, creşterea cantităţii de glucoză în sânge, diabet zaharat, alcaloză metabolică (o tulburare a metabolismului), creşterea cantităţii de colesterol din sânge şi/sau a trigliceridelor
Stomac şi intestin
► pierderea poftei de mâncare, senzaţie de uscăciune a cavităţii bucale, greaţă, vărsături, disconfort gastric, dureri abdominale, diaree, mişcări intestinale încetinite (constipaţie), absenţa mişcărilor intestinale (ileus paralitic), flatulenţă
► inflamaţia glandelor care produc saliva, inflamarea pancreasului, creşterea valorii amilazei (o enzimă pancreatică)
► îngălbenirea pielii (icter), inflamaţia vezicii biliare Torace
► tulburări respiratorii, inflamaţia plămânilor (pneumonie), formarea de ţesut fibros în plămâni (boală pulmonară interstiţială), acumulare de lichid în plămâni (edem pulmonar)
Sistem nervos
► vertij (senzaţie de învârtire)
► convulsii, scăderea progresivă a conştienţei, comă, dureri de capr ameţeli
► apatie, stare de confuzie, depresie, stare de nervozitate, agitaţie, tulburări de somn
► o senzaţie neobişnuită de arsură, înţepături, mâncărimi sau furnicături la nivelul pielii
► slăbiciune musculară (pareză)
Piele şi păr
► mâncărimi, pete violet/pete pe piele (purpură), urticarie, creşterea sensibilităţii pielii la razele solare, erupţie trecătoare pe piele, erupţie trecătoare facială, şi/sau suprafeţe înroşite care pot lăsa urme (lupus eritematos cutanat), inflamaţia vaselor de sânge urmate de moartea ţesuturilor (vasculita necrozantă), descuamare, roşeaţă, vezicule şi decaparea pielii (necroliza epidermică toxică)
Ochi şi urechi
► tulburare a vederii, în care totul pare colorat în galben, vedere înceţoşată, agravarea miopiei, scăderea secreţiei lacrimale
Articulaţii şi muşchi
► spasme musculare, dureri musculare Aparat urinar
► tulburări ale rinichilor, insuficienţă renală acută (reducerea cantităţii de urină şi creşterea volumului de lichid şi de toxine din organism), inflamaţia ţesutului conjunctiv de la nivelul rinichilor (nefrita interstiţială), zahăr în urină.
Tulburări sexuale
► tulburări erectile General/Alte reacţii
► Stare de slăbiciune generală, oboseală, febră, sete
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.
5. CUM SE PĂSTREAZĂ NEBILET® PLUS
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirarelnscrisă pe cutie şi bîister, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei său a reziduurilor menajere, întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. CONŢINUTUL AMBALAJULUI Şl ALTE INFORMAŢII
Ce conţine Nebilet® Plus
► Substanţele active sunt: nebivolol şi hidroclorotiazidă. Fiecare comprimat conţine 5 mg nebivolol (sub formă de clorhidrat de nebivolol). 2,5 mg de d-nebivolol şi 2,5 mg de 1-nebivolol) şi 12,5 mg de hidroclortiazidă.
Celelalte componente sunt:
► nucleul comprimatului: lactoză monohidrat, polisorbat 80 (E 433), hipromeloză (E 464), amidon de porumb, croscarmeloză sodică (E 468), celuloză microcristalină (E 460), dioxid de siliciu coloidal anhidru (E 551), stearat de magneziu (E 572)
► filmul: stearat de macrogol 40 tip I, dioxid de titan (E 171), carmin (acid carminic lac de aluminiu, E 120), hipromeloză (E 464), celuloză microcristalină (E 460).
Nebilet® Plus conţine nebivolol şi hidrodorotiazidă, ca substanţe active.
► Nebivolol este un medicament Utilizat în boli cardiovasculare care aparţine clasei de medicamente numită beta-blocante selective (cu acţiune selectivă asupra aparatului cardiovascular). Acesta previne creşterea frecvenţei bătăilor inimii şi controlează forţa de pompare a inimii. De asemenea, dilată vasele de sânge, ceea ce ajută la scăderea tensiunii arteriale.
► Hidroclorotiazida este un diuretic care acţioneză prin creşterea cantităţii de urină produsă.
Nebilet® Plus este o combinaţie de nebivolol şi hidrodorotiazidă într-un singur comprimat, utilizat pentru tratamentul tensiunii arteriale mari (hipertensiune arterială). El este utilizat în locul a două medicamente separate la acei pacienţi care deja le iau împreună.
2. CE TREBUIE SĂ ŞTIŢI ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI NEBILET® PLUS Nu utilizaţi Nebilet® Plus
► dacă sunteţi alergic la nebivolol, la hidrodorotiazidă sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6)
► dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la alte derivate de sulfonamidă (cum este hidroclorotiazida, care este un medicament derivat de sulfonamidă)
► dacă aveţi una sau mai multe din următoarele afecţiuni:
- bătăi ale inimii foarte lente (sub 60 de bătăi pe minut)
- alte tulburări grave ale ritmului inimii (de exemplu sindrom de sinus bolnav, bloc sino-atrial, bloc atrioventricular de grad 2 şi 3).
- insuficienţă cardiacă, recent apărută sau recent agravată sau dacă urmaţi tratament pe cale intravenoasă pentru şoc circulator determinat de insuficienţă cardiacă acută, pentru a ajuta inima dumneavoastră să funcţioneze mai bine
- tensiune arterială mică
- probleme circulatorii grave la nivelul braţelor sau picioarelor
- feocromocitom netratat, o tumoare localizată în partea superioară a rinichilor (la nivelul glandelor suprarenale)
- probleme severe ale rinichilor, absenţa completă a urinei (anurie)
- o tulburare metabolică (acidoză metabolică), de exemplu cetoacidoză diabetică
- astm bronşic sau respiraţie şuierătoare (în prezent sau în antecedente)
- tulburare a funcţiei ficatului
- cantitate mare de calciu în sânge, cantitate mică de potasiu în sânge şi valori mici ale sodiului în sânge care persistă şi rezistă la tratament
- valori mari de acid uric cu simptome de gută
Atenţionări şi precauţii
înainte să utilizaţi Nebilet® Plus, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
► Informaţi medicul dumneavoastră dacă aveţi sau vă apare una dintre următoarele afecţiuni:
- un tip de durere toracică, determinată de un spasm spontan la nivelul inimii, denumită angină Prinzmetal,
- bloc atrio-ventricular de gradul 1 (un tip de afectare uşoară a conducerii la nivelul inimii, care afectează ritmul inimii)
- bătăi ale inimii anormal de lente
- insuficienţă cardiacă cronică netratată
- lupus eritematos (o tulburare a sistemului imunitar, adică a sistemul de apărare al organismului)
- psoriazis (o boală a pielii caracterizată prin zone cu cruste de culoare roz) sau dacă aţi avut vreodată psoriazis
- hiperactivitate a glandei tiroide: acest medicament poate masca semnele ' . unor bătăi ale inimii anormal de rapide determinate de această afecţiune
- circulaţie deficitară la nivelul braţelor sau picioarelor, de exemplu boala sau sindromul Raynaud, dureri de tip crampă când mergeţi
- alergie: acest medicament poate intensifica o reacţie alergică la polen sau la alte substanţe la care sunteţi alergic
- tulburări respiratorii prelungite
- diabet zaharat: acest medicament poate masca semnele de avertizare ale unei concentraţii mici de glucoză (de exemplu palpitaţii, bătăi rapide ale inimii); medicul dumneavoastră vă va recomanda, de asemenea, să vă verificaţi glicemia mai frecvent în timpul tratamentului cu Nebilet® Plus, deoarece este posibil să fie necesară ajustarea dozei de medicamente antidiabetice
- tulburări ale rinichilor: medicul vă va verifica funcţia rinichilor pentru a se asigura că acestea nu se agravează. Dacă aveţi tulburări severe ale rinichilor nu utilizaţi Nebilet® Plus (vezi ”Nu utilizaţi Nebilet® Plus”).
- dacă aveţi tendinţa de a avea o valoare mică a potasiului în sânge şi în special dacă suferiţi de sindromul QT prelungit (p tulburare observată la nivelul ECG) sau luaţi medicamente digitalice (care ajută la funcţionarea inimii); valoare mică a potasiului în sânge poate să apară dacă aveţi ciroză hepatică sau dacă aţi eliminat apa prea rapid în urma unui tratament cu un diuretic puternic sau dacă aportul de potasiu provenit din alimente şi băuturi este necorespunzător
- dacă trebuie să vi se efectueze o intervenţie chirurgicală informaţi-1 întotdeauna pe anestezistul dumneavoastră în legătură cu faptul că urmaţi tratament cu Nebilet® Plus înainte de a fi anesteziat.
- dacă aţi avut cancer de piele sau dacă vă apare pe piele o leziune neaşteptată în timpul tratamentului. Tratamentul cu hidroclorotiazidă, în special tratamentul de lungă durată cu doze mari, poate mări riscul de anumite tipuri de cancer de piele şi de buză (cancer cutanat de tip nonmelanom). Protejaţi-vă pielea împotriva expunerii la soare şi la raze UV în timp ce utilizaţi Nebilet® Plus.
► Nebilet® Plus poate determina creşterea valorilor grăsimilor şi a acidului uric în sânge. Poate influenţa valorile anumitor substanţe din sângele dumneavoastră, denumite electroliţi: medicul dumneavoastră îi va verifica din când în când prin analize de sânge.
► Hidroclorotiazidă din Nebilet® Plus poate determina hipersensibilitatea pielii Ia lumina soarelui sau la lumina artificială a U.V. încetaţi administrarea Nebilet® Plus şi spuneţi medicului dumneavoastră dacă în timpul tratamentului vă apare o erupţie cutanată, mâncărimi sau sensibilitate a pielii (vezi pct.4).
► Testul anti-doping: Nebilet® Plus poate determina o reacţie pozitivă la testul anti-doping.
Copii şi adolescenţi
Nebilet® Plus nu este recomandat pentru utilizare la copii şi adolescenţi, din cauza lipsei datelor privind utilizarea acestuia.
Nebilet împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente.
întotdeauna informaţi medicul dumneavoastră dacă utilizaţi sau aţi utilizat recent oricare dintre următoarele medicamente împreună cu Nebilet® Plus:
► Medicamente care, similar Nebilet® Plus, pot influenţa tensiunea arterială şi/sau funcţionarea inimii:
- Medicamente utilizate pentru controlul tensiunii arteriale sau medicamente pentru tulburări ale inimii (cum sunt amiodarona, amlodipina, cibenzolina, clonidina, digoxina, diltiazem, disopiramida, dofetilida, felodipina, flecainida, guanfacina, hidrochinidina, ibutilida, lacidipina, lidocaina, mexiletina, metildopa, moxonidina, nicardipina, nifedipina, nimodipina, nitrendipina, propafenona, chinidina, rilmenidina, sotalol, verapamil)
- Sedative şi medicamente pentru psihoze (boli mintale), de exemplu, amisulpirida, barbiturice (utilizate, de asemenea şi în epilepsie), clorpromazina, ciamemazina, droperidol, haloperidol, levomepromazina, narcotice, fenotiazina (utilizată pentru vărsături şi greaţă), pimozida, sulpirida, sultoprida, tioridazina, tiaprida, trifluoperazina
- Medicamente pentru depresie, de exemplu amitriptilina, fluoxetina,paroxetina
- Medicamente folosite pentru anestezie în timpul operaţiei
- Medicamente pentru astm bronşic, nas înfundat sau anumite tulburări ale ochiului cum este glaucomul (creşterea tensiunii în interiorul ochiului) sau dilataţia (mărirea) pupilei.
- Baclofen (miorelaxant central)
- Amifostină (citoprotector utilizat în tratamentul cancerului)
► Medicamente al căror efect sau toxicitate pot fi crescute de Nebilet® Plus:
- Litiu, utilizat ca stabilizator al dispoziţiei
- Cisapridă (utilizată pentru probleme digestive)
- Bepridil (utilizat pentru angină)
- Difemanil (utilizat pentru transpiraţie excesivă)
- Medicamente utilizate pentru infecţii: eritromicină administrată sub formă perfuzabilă sau injectabilă, penţamidină şi sparfloxacină, amfotericină şi penicilină G sodică, halofantrină (administrată în malarie)
- Vincamină (utilizată pentru probleme de circulaţie la nivelul creierului)
- Mizolastina şi terfenadină (utilizate în alergii)
- Diuretice şi laxative
- Medicamente utilizate pentru a trata inflamaţia acută: steroizi (de exemplu, cortizonul şi prednisonul), ACTH (hormon adrenocorticotrop) şi medicamente derivate ale acidului salicilic (de exemplu, acid acetilsalicilic/aspirina şi alţi salicilaţi)
- Carbenoxolona (utilizată pentru senzaţia de arsură în capul pieptului şi ulcer gastric)
- Săruri de calciu, utilizate ca suplimente alimentare în afecţiuni osoase
- Medicamente utilizate pentru relaxare musculară (de exemplu tubocurarina)
- Diazoxid, utilizat pentru tratarea cantităţii mici de zahăr din sânge şi tensiunea arterială mare
- Amantadină, un medicament antivira!
- Ciclosporină, utilizată pentru supresia răspunsului imun al organismului
- Substanţe de contrast cu iod utilizate pentru obţinerea contrastului la investigaţiile cu raze X
- Medicamente anti-canceroase (de exemplu ciclofosfamida, fluorouracil, metotrexat)
► Medicamente al căror efect poate fi scăzut de Nebilet® Plus:
- Medicamente care scad zahărul din sânge (insulina şi antidiabeticele orale, metformina)
- Medicamente pentru tratamentul gutei (de exemplu alopurinol, probenecid şi sulfinpirazona)
- Medicamente ca noradrenalina, utilizate pentru tratamentul tensiunii arteriale mici sau a bătăilor lente ale inimii
► Medicamente pentru durere şi inflamaţii (medicamente anti-inflamatoare nesteroidiene), care pot reduce efectul de scădere al tensiunii arteriale a Nebilet® Plus
► Medicamente utilizate pentru tratarea acidităţii gastrice excesive sau ulcerelor (antiacide): puteţi utiliza Nebilet® Plus în timpul meselor iar antiacidul între mese.
Nebilet® Plus împreună cu alcool
Aveţi grijă dacă consumaţi alcool etilic în timp ce luaţi Nebilet® Plus, deoarece este posibil să simţiţi o senzaţie de leşin sau de ameţeală. Dacă vi se întâmplă acest lucru, nu consumaţi deloc băuturi alcoolice, inclusiv vin, bere sau băutură răcoritoare slab alcoolizată.
Sarcina şi alăptarea
Trebuie să spuneţi medicului dumneavoastră dacă sunteţi gravidă sau dacă credeţi că sunteţi gravidă.
în mod obişnuit, medicul dumneavoastră vă va sfătui să luaţi un alt medicament în Ioc de Nebilet® Plus, deoarece Nebilet® Plus nu este recomandat în timpul sarcinii. Aceasta deoarece substanţa activă hidroclorotiazida traversează placenta. Utilizarea Nebilet® Plus în timpul sarcinii poate provoca potenţiale efecte dăunătoare fătului şi nou-născutului.
Spuneţi medicului dumneavoastră dacă alăptaţi sau dacă veţi alăpta. Nebilet® Plus nu este recomandat la mamele care alăptează.
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămîneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Acest medicament poate provoca ameţeli sau oboseală. Dacă sunteţi în această
situaţie nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi utilaje.
Nebilet® Plus conţine lactoză şi sodiu
Acest medicament conţine lactoză. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat ca aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, contactaţi medicul dumneavoastră înainte de a lua acest medicament.
Acest medicament conţine mai puţin de 1 mmol sodiu (23 mg) într-un comprimat, adică practic “nu conţine sodiu”.
3. CUM SĂ UTILIZAŢI NEBILET® PLUS
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur. Luaţi un comprimat pe zi, cu puţină apă, de preferat, în acelaşi moment al zilei. Nebilet® Plus poate fi utilizat înainte, în timpul sau după masă, dar, alternativ, poate fi luat şi independent de mese.
Utilizarea la copii şi adolescenţi
Nu daţi Nebilet® Plus copiilor sau adolescenţilor. Linia mediană are numai rolul de a uşura ruperea comprimatului în cazul în care aveţi dificultăţi la înghiţirea comprimatului întreg.
Dacă utilizaţi mai mult Nebilet® Plus decât trebuie
Dacă utilizaţi accidental o doză mai mare decât cea recomandată din acest medicament, informaţi imediat medicul dumneavoastră sau farmacistul. Cele mai frecvente Semne şi simptome ale supradozajului sunt bătăi ale inimii foarte
lente (bradicardie), tensiunie arterială mică cu posibil leşin, respiraţie dificilă ca în cazul astmului bronşic, insuficienţă cardiacă acută, urinare excesivă cu deshidratare secundară, greaţă şi somnolenţă, spasme musculare, tulburări de ritm ale inimii (în special dacă luaţi medicamente digitalice sau medicamente pentru probleme de ritm cardiac).
Dacă uitaţi să utilizaţi Nebilet® Plus
Dacă uitaţi o doză de Nebilet® Plus, dar vă amintiţi puţin mai târziu că trebuia să o luaţi, luaţi doza acelei zile, ca de obicei. însă, dacă trece un interval mai mare de, timp (de exemplu câteva ore), astfel încât se face timpul pentru următoarea doză, săriţi peste doza uitată şi luaţi doar următoarea doză normal programată, la momentul obişnuit. Nu utilizaţi o doză dublă. Cu toate acestea, trebuie evitată omiterea repetată a dozelor.
Dacă încetaţi să utilizaţi Nebilet® Plus
întotdeauna discutaţi cu medicul dumneavoastră înainte de oprirea tratamentului cu Nebilet® Plus.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Următoarele reacţii adverse au fost raportate la nebivolol:
Reacţii adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):
► dureri de cap
► ameţeli
► oboseală
► o senzaţie neobişnuită de arsură, înţepături, mâncărimi sau furnicături
► diaree
► constipaţie
► greaţă
► scurtarea respiraţiei
► umflarea mâinilor sau a picioarelor.
Reacţii adverse mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane):
► bătăi lente ale inimii sau alte simptome cardiace
► tensiune arterială mică
► dureri ale picioarelor de tip crampă la mers
► tulburări de vedere
► impotenţă
► depresie
► tulburări digestive, gaze în stomac sau intestine, vărsături
► erupţie trecătoare pe piele, mâncărimi
► dificultăţi respiratorii cum ar fi astmul bronşic, determinate de crampe bruşte la nivelul muşchilor din jurul căilor aeriene (bronhospasm)
► coşmaruri.
Reacţii adverse foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane):
► leşin
► agravarea psoriazisului (o boală a pielii - caracterizată prin zone cu cruste de culoare roz).
Următoarele reacţii adverse au fost raportate numai în cazuri izolate:
► reacţii alergice la nivelul întregului corp cu erupţii cutanate generalizate (reacţii de hipersensilitate);
► umflare bruscă, în special în jurul buzelor, ochilor sau limbii, cu posibile dificultăţi respiratorii (angioedem).
► un tip de erupţie cutanată cu proeminenţe de culoare roşu deschis, mărite, cu mâncărime din cauze alergice sau non-alergice (urticarie).
Următoarele reacţii adverse au fost raportate în cazul utilizării hidro- dorotiazidei:
Cu frecvenţa necunoscută: cancer de piele şi buze (cancer cutanat de tip non- melanom)
Reacţii alergice
► reacţii alergice la nivelul întregului corp (reacţii anafilactice)
Inimă şi circulaţie
► tulburări ale ritmului inimii, palpitaţii
► modificări ale electrocardiogramei
► leşin brusc la ridicarea în picioare, formare de cheaguri sanguine la nivelul venelor (tromboze) şi embolism, colaps circulator (şoc)
Sânge
► modificări ale numărului de celule sanguine, cum sunt: scăderea numărului de celule albe, scăderea trombocitelor, scăderea numărului de celule roşii, afectarea producerii de noi celule de către măduva osoasă
► modificarea volumului de lichide din organism (deshidratare) şi de substanţe chimice din sânge, în special scăderea cantităţii de potasiu, scăderea cantităţii de sodiu, scăderea cantităţii de magneziu, scăderea cantităţii de clor şi creşterea cantităţii de calciu în sânge;
► creşterea valorilor acidului uric, gută, creşterea cantităţii de glucoză în sânge, diabet zaharat, alcaloză metabolică (o tulburare a metabolismului), creşterea cantităţii de colesterol din sânge şi/sau a trigliceridelor
Stomac şi intestin
► pierderea poftei de mâncare, senzaţie de uscăciune a cavităţii bucale, greaţă, vărsături, disconfort gastric, dureri abdominale, diaree, mişcări intestinale încetinite (constipaţie), absenţa mişcărilor intestinale (ileus paralitic), flatulenţă
► inflamaţia glandelor care produc saliva, inflamarea pancreasului, creşterea valorii amilazei (o enzimă pancreatică)
► îngălbenirea pielii (icter), inflamaţia vezicii biliare Torace
► tulburări respiratorii, inflamaţia plămânilor (pneumonie), formarea de ţesut fibros în plămâni (boală pulmonară interstiţială), acumulare de lichid în plămâni (edem pulmonar)
Sistem nervos
► vertij (senzaţie de învârtire)
► convulsii, scăderea progresivă a conştienţei, comă, dureri de capr ameţeli
► apatie, stare de confuzie, depresie, stare de nervozitate, agitaţie, tulburări de somn
► o senzaţie neobişnuită de arsură, înţepături, mâncărimi sau furnicături la nivelul pielii
► slăbiciune musculară (pareză)
Piele şi păr
► mâncărimi, pete violet/pete pe piele (purpură), urticarie, creşterea sensibilităţii pielii la razele solare, erupţie trecătoare pe piele, erupţie trecătoare facială, şi/sau suprafeţe înroşite care pot lăsa urme (lupus eritematos cutanat), inflamaţia vaselor de sânge urmate de moartea ţesuturilor (vasculita necrozantă), descuamare, roşeaţă, vezicule şi decaparea pielii (necroliza epidermică toxică)
Ochi şi urechi
► tulburare a vederii, în care totul pare colorat în galben, vedere înceţoşată, agravarea miopiei, scăderea secreţiei lacrimale
Articulaţii şi muşchi
► spasme musculare, dureri musculare Aparat urinar
► tulburări ale rinichilor, insuficienţă renală acută (reducerea cantităţii de urină şi creşterea volumului de lichid şi de toxine din organism), inflamaţia ţesutului conjunctiv de la nivelul rinichilor (nefrita interstiţială), zahăr în urină.
Tulburări sexuale
► tulburări erectile General/Alte reacţii
► Stare de slăbiciune generală, oboseală, febră, sete
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.
5. CUM SE PĂSTREAZĂ NEBILET® PLUS
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirarelnscrisă pe cutie şi bîister, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei său a reziduurilor menajere, întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. CONŢINUTUL AMBALAJULUI Şl ALTE INFORMAŢII
Ce conţine Nebilet® Plus
► Substanţele active sunt: nebivolol şi hidroclorotiazidă. Fiecare comprimat conţine 5 mg nebivolol (sub formă de clorhidrat de nebivolol). 2,5 mg de d-nebivolol şi 2,5 mg de 1-nebivolol) şi 12,5 mg de hidroclortiazidă.
Celelalte componente sunt:
► nucleul comprimatului: lactoză monohidrat, polisorbat 80 (E 433), hipromeloză (E 464), amidon de porumb, croscarmeloză sodică (E 468), celuloză microcristalină (E 460), dioxid de siliciu coloidal anhidru (E 551), stearat de magneziu (E 572)
► filmul: stearat de macrogol 40 tip I, dioxid de titan (E 171), carmin (acid carminic lac de aluminiu, E 120), hipromeloză (E 464), celuloză microcristalină (E 460).
-3%
111.06 MDL
114.50 MDL
Rețetă medicală
1. Ce este Rosulip şi pentru ce se utilizează
Rosulip (substanţa activă rosuvastatină) face parte dintr-o clasă de medicamente numite statine.
Vi s-a prescris Rosulip deoarece:
• Aveţi o valoare mare a colesterolului în sânge. Aceasta înseamnă că prezentaţi risc de a face infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Rosulip este utilizat la adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta de 6 ani şi peste pentru tratamentul colesterolului mare.
Vi s-a recomandat să utilizaţi o statină, deoarece modificarea regimului alimentar şi efectuarea mai multor exerciţii fizice nu au fost suficiente pentru a corecta valoarea colesterolului din sângele dumneavoastră. În timpul tratamentului cu Rosulip trebuie să continuaţi regimul dumneavoastră alimentar de scădere a colesterolului şi exerciţiile fizice. sau
• Aveţi alţi factori care vă cresc riscul de a prezenta un infarct miocardic, accident vascular cerebral sau probleme asemănătoare de sănătate.
Infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral şi alte probleme pot fi determinate de o afecţiune denumită ateroscleroză. Ateroscleroza este determinată de acumularea de depozite de grăsimi în arterele dumneavoastră.
De ce este important să continuaţi utilizarea Rosulip
Rosulip este utilizat pentru a corecta valorile substanţelor grase din sânge denumite lipide, cea mai cunoscută dintre acestea fiind colesterolul.
În sânge sunt prezente diferite tipuri de colesterol- colesterolul “rău” (LDL-C) şi colesterolul “bun” (HDLC).
• Rosulip poate să scadă colesterolul “rău” şi să crească colesterolul “bun”
• Medicamentul acţionează ajutând organismul să blocheze producerea de colesterol “rău”. De asemenea, Rosulip îmbunătăţeşte capacitatea organismului dumneavoastră de a-l elimina din sânge.
La majoritatea persoanelor, valorile mari ale colesterolului nu influenţează starea generală, deoarece nu produc niciun simptom. Cu toate acestea, în absenţa tratamentului, în pereţii vaselor de sânge se pot dezvolta depozite de grăsimi care determină îngustarea lor.
Uneori, aceste vase de sânge îngustate se pot bloca, ceea ce poate opri aportul de sânge la inimă sau creier, determinând infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Prin scăderea valorilor colesterolului din sânge, puteţi micşora riscul de a face infarct miocardic, accident vascular cerebral sau probleme asemănătoare de sănătate .
Trebuie să continuaţi să utilizaţi Rosulip, chiar dacă colesterolul dumneavoastră a revenit la o valoare normală, deoarece previne creşterea ulterioară a valorilor colesterolului din sângele dumneavoastră şi acumularea de depozite de grăsimi. Cu toate acestea, dacă medicul dumneavoastră vă sfătuieşte astfel sau dacă rămâneţi gravidă, trebuie să întrerupeţi utilizarea Rosulip.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Rosulip Nu utilizaţi Rosulip:
• dacă sunteţi alergic la rosuvastatină sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6),
• dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi. Dacă rămâneţi gravidă în timpul tratamentului cu Rosulip, întrerupeţi imediat administrarea medicamentului şi spuneţi-i medicului dumneavoastră. Femeile trebuie să evite să rămână gravide în timpul tratamentului cu Rosulip, utilizând metode de contracepţie adecvate.
• dacă aveţi afecţiuni ale ficatului;
• dacă aveţi probleme severe la nivelul rinichilor;
• dacă aveţi dureri musculare repetate sau inexplicabile;
• dacă utilizaţi un medicament numit ciclosporină (utilizat de exemplu, după transplantul de organe).
Dacă oricare dintre cele de mai sus sunt valabile în cazul dumneavoastră (sau dacă nu sunteţi sigur), vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră.
În plus, nu utilizaţi Rosulip în doză de 40 mg (doza maximă):
• dacă aveţi probleme de intensitate moderată la nivelul rinichilor (dacă nu sunteţi sigur, adresaţi-vă medicului dumneavoastră);
• dacă glanda tiroidă nu vă funcţionează corect (hipotiroidism);
• dacă aţi avut orice dureri musculare repetate sau inexplicabile, antecedente personale sau familiale de probleme musculare sau antecedente personale de probleme musculare în timpul tratamentului cu alte medicamente care scad colesterolul;
• dacă, în mod regulat, consumaţi cantităţi mari de alcool etilic;
• dacă sunteţi de origine asiatică (japoneză, chineză, filipineză, vietnameză, coreeană sau indiană);
• dacă utilizaţi alte medicamente denumite fibraţi pentru a vă scădea colesterolul din sânge. Dacă oricare dintre cele de mai sus sunt valabile în cazul dumneavoastră (sau dacă nu sunteţi sigur), vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Rosulip comprimate filmate, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului:
• dacă aveţi probleme cu rinichii dumneavoastră;
• dacă aveţi probleme cu ficatul dumneavoastră;
• dacă aţi avut dureri musculare repetate sau inexplicabile, antecedente personale sau familiale de probleme musculare sau antecedente personale de probleme musculare în timpul tratamentului cu alte medicamente care scad colesterolul. Informaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră dacă aveţi dureri musculare inexplicabile, în special dacă vă simţiţi rău sau aveţi febră. De asemenea, spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă aveţi o slăbiciune musculară constantă. Teste suplimentare şi medicamente pot fi necesare pentru a diagnostica şi trata acest simptom.
• dacă consumaţi în mod regulat cantităţi mari de alcool etilic;
• dacă glanda dumneavoastră tiroidă nu funcţionează normal (hipotiroidism);
• dacă utilizaţi alte medicamente denumite fibraţi pentru a vă scădea colesterolul din sânge. Vă rugăm să citiţi „Rosulip împreună cu alte medicamente”;
• dacă luaţi medicamente utilizate pentru tratarea infecţiilor, incluzând HIV sau hepatita C (inflamaţia ficatului), de exemplu medicamente anti-virale precum ritonavir cu lopinavir şi/sau atazanavir sau simeprevir, grazoprevir şi / sau elbasvir vă rugăm să citiţi şi „Rosulip împreună cu alte medicamente” pentru informaţii suplimentare.
• dacă aveţi vârsta peste 70 de ani (deoarece medicul dumneavoastră trebuie să stabilească doza de Rosulip adecvată pentru dumneavoastră);
• dacă sunteţi de origine asiatică - adică japoneză, chineză, filipineză, vietnameză, coreeană sau indiană. Medicul dumneavoastră trebuie să stabilească o doză adecvată de Rosulip pentru dumneavoastră;
• dacă aveţi insuficienţă respiratorie severă;
• dacă utilizaţi sau aţi utilizat în ultimele 7 zile un medicament numit acid fusidic (un medicament utilizat în tratamentul infecţiilor bacteriene) administrat injectabil. Combinaţia de acid fusidic şi Rosulip poate duce la serioase probleme musculare (rabdomioză) (vezi „Rosulip împreună cu alte medicamente”).
Dacă oricare dintre cele de mai sus este valabilă în cazul dumneavoastră (sau dacă nu sunteţi sigur): nu utilizaţi Rosulip comprimate filmate în doză de 40 mg (doza maximă), şi discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul înainte de a începe să utilizaţi orice concentraţie de Rosulip .
La un număr mic de persoane statinele pot afecta ficatul. Aceasta se identifică printr-un test simplu care analizează prezenţa concentraţiilor crescute de enzime ale ficatului în sânge. Din acest motiv, medicul dumneavoastră vă va recomanda, periodic, aceste analize de sânge (teste ale funcţiei ficatului) înainte şi în timpul tratamentului cu Rosulip. Este important să mergeţi la medic pentru a efectua testele de laborator prescrise.
În timp ce utilizaţi acest medicament medicul dumneavoastră vă va monitoriza cu atenţie dacă aveţi diabet zaharat sau aveţi risc de a dezvolta diabet zaharat. Sunteţi predispus la riscul de a dezvolta diabet zaharat, dacă aveţi o valoare ridicată de zaharuri şi grăsimi în sânge, sunteţi supraponderal şi aveţi tensiune arterială mare.
Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
• Dacă pacientul este un copil cu vârsta sub 6 ani: Rosulip nu trebuie administrat la copii cu vârsta sub 6 ani.
• Dacă pacientul are vârsta sub 18 ani: Rosulip 40 mg nu este adecvat pentru administrare la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani.
Rosulip împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente.
Efectele acestor medicamente pot fi modificate de Rosulip sau acestea pot modifica efectul Rosulip
Spuneţi medicului dumneavoastră dacă utilizaţi oricare dintre următoarele medicamente:
• Ciclosporină (utilizată, de exemplu, după transplantul de organe pentru a preveni respingerea organului transplantat. Utilizarea concomitentă determină creşterea efectului rosuvastatinei). Nu utilizaţi Rosulip în timpul tratamentului cu ciclosporină.
• Medicamente care subţiază sângele de ex. warfarină, sincumar (efectul de subţiere a sângelui şi riscul de sângerări poate fi crescut în timpul administrării concomitente cu Rosulip),
• Clopidogrel, un medicament care inhibă funcţia plachetelor sanguine (în timpul administrării concomitente efectul rosuvastatinei este intensificat)
• Alte medicamente utilizate pentru a scădea valorile colesterolului dumneavoastră numite fibraţi, care normalizează, de asemenea, şi valorile trigliceridelor din sânge (de ex. gemfibrozil şi alţi fibraţi). Utilizarea concomitentă determină creşterea efectului rosuvastatinei. Nu utilizaţi Rosulip în doză de 40 mg (doza maximă), în timpul tratamentului cu fibraţi. În tratamentul concomitent cu fibraţi doza iniţială de Rosulip se va reduce până la 5 mg pe zi.
• Alte medicamente utilizate pentru scăderea colesterolului în sânge (cum ar fi ezetimib, acţionează datorită inhibării absorbţiei colesterolului din lumenul intestinal),
• Medicamente pentru indigestie care conţin aluminiu şi magneziu (utilizate pentru neutralizarea acidului din stomacul dumneavoastră; aceste medicamente scad concentraţia plasmatică de rosuvastatină). Acest efect poate fi diminuat prin administrarea acestui tip de medicamente la două ore după Rosulip.
• Eritromicină (un antibiotic). Efectul rosuvastatinei este scăzut în cazul utilizării concomitente.
• Acid fusidic. Dacă aveţi nevoie să utilizaţi acid fusidic pentru tratarea unei infecţiei bacteriene, va fi nevoie să opriţi temporar administrarea Rosulip. Medicul dumneavoastră vă va spune când este sigur pentru dumneavoastră să reîncepeţi tratamentul cu Rosulip. Administrarea de Rosulip cu acid fusidic poate duce în cazuri rare la slăbiciune musculară, sensibilitate sau durere (rabdomioliză). Pentru mai multe informaţii privind rabdomioliza vezi pct. 4.
• Un contraceptiv oral. Concentraţiile de hormoni sexuali absorbiţi din comprimate sunt crescute.
• Terapie de substituţie hormonală (valori crescute ale hormonilor în sânge).
• Medicamente antivirale, de ex. lopinavir/ritonavir şi/sau atazanavir sau simeprevir, elbasvir şi grazoprevir (utilizate în tratamentul infecţiei cu HIV sau hepatitei C). Vezi pct. “Atenţionări şi precauţii”. La administrarea concomitentă aceste preparate intensifică efectul rosuvastatinei. Preparatul Rosulip nu se recomandă de administrat concomitent cu inhibitorii HIV-proteazei.
Rosulip cu alimente şi băuturi
Puteţi lua Rosulip cu sau fără alimente.
Sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament. Sarcina
Nu utilizaţi Rosulip dacă sunteţi gravidă, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă.
Dacă rămâneţi gravidă în timpul tratamentului cu Rosulip, întrerupeţi imediat administrarea acestuia şi spuneţi-i medicului dumneavoastră. În timpul tratamentului cu Rosulip, femeile trebuie să utilizeze metode contraceptive adecvate.
Alăptarea
Nu utilizaţi Rosulip dacă alăptaţi, deoarece nu se cunoaşte dacă acest medicament trece în laptele matern.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Majoritatea persoanelor pot conduce vehicule şi pot folosi utilaje în timpul tratamentului cu Rosulip - aceasta nu le va influenţa capacitatea de a desfăşura aceste activităţi.
Cu toate acestea, în timpul tratamentului cu Rosulip, unele persoane pot să prezinte ameţeli.
Dacă vă simţiţi ameţit, adresaţi-vă medicului dumneavoastră înainte de a încerca să conduceţi vehicule sau să folosiţi utilaje.
Rosulip conţine lactoză.
Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
3. Cum să luaţi Rosulip
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
În timpul tratamentului cu Rosulip trebuie să continuaţi regimul alimentar de scădere a colesterolului şi exerciţiile fizice.
Doze recomandate
Dozele uzuale la adulţi
• Dacă luaţi Rosulip pentru valori mari ale colesterolului:
Doza iniţială
Tratamentul dumneavoastră cu Rosulip trebuie început cu doza de 5 mg sau 10 mg, chiar dacă înainte aţi luat o doză mai mare dintr-o altă statină. Alegerea dozei iniţiale va depinde de:
- Concentraţia de colesterol din sângele dumneavoastră;
- Gradul de risc pe care îl aveţi pentru un infarct miocardic sau accident vascular cerebral;
- Prezenţa unui factor care v-ar putea face mai susceptibil la posibilele reacţii adverse.
Vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru a vedea care doză iniţială de Rosulip este cea mai potrivită pentru dumneavoastră.
Medicul dumneavoastră poate decide să vă administreze doza minimă (5 mg) dacă:
- Sunteţi de origine asiatică (japoneză, chineză, filipineză, vietnameză, coreeană şi indiană);
- Aveţi vârsta peste 70 de ani;
- Dacă aveţi predispoziţie genetică, în care poate creşte nivelul în sânge a rosuvastatinei;
- Aveţi probleme renale moderate;
- Sunteţi supus unui risc de a dezvolta dureri musculare (miopatie);
- Utilizaţi medicamente, care pot creşte nivelul în sânge a rosuvastatinei.
Creşterea dozei şi doza zilnică maximă
Medicul dumneavoastră poate decide să vă crească doza, pentru a ajunge să luaţi doza de Rosulip care este potrivită pentru dumneavoastră. Aceasta decizie va depinde de nivelul de colesterol în sânge, riscul dezvoltării reacţiilor adverse din partea sistemului cardio-vascular, de asemenea de maladiile concomitente. Creşterea dozei poate fi necesară pentru ajustarea dozei optime a preparatului Rosulip. Dacă aţi început tratamentul cu doza de 5 mg, medicul dumneavoastră poate decide să vă dubleze doza la 10 mg, ulterior la 20 mg, şi apoi, dacă este necesar, la 40 mg. Dacă aţi început cu doza de 10 mg, medicul dumneavoastră poate decide să vă dubleze doza la 20 mg şi ulterior, dacă este necesar, la 40 mg.
Va exista o perioadă de 4 săptămâni între fiecare creştere a dozei.
Doza maximă zilnică de Rosulip este de 40 mg. Aceasta doză este numai pentru pacienţii cu valori mari ale colesterolului şi cu risc crescut de infarct miocardic sau accident vascular cerebral, ale căror concentraţii de colesterol din sânge nu sunt suficient controlate (scăzute) cu doza de 20 mg.
• Dacă luaţi Rosulip pentru a vă reduce riscul de a face infarct miocardic, accident vascular cerebral sau probleme asemănătoare de sănătate:
Doza recomandată este de 20 mg pe zi. Cu toate acestea, medicul dumneavoastră poate decide să utilizaţi o doză mai mică dacă prezentaţi oricare din factorii menţionaţi mai sus.
Copii şi adolescenşi cu vârsta cuprinsă între 6-17 ani
Doza iniţială la copii şi adolescenţi este de 5 mg. Medicul dumneavoastră vă poate creşte doza, pentru a ajunge să luaţi doza de Rosulip care este potrivită pentru copilul dumneavoastră.
- La copiii cu vârsta de 6-9 ani, cu hipercolesterolemie familială heterozigotă, doza orală iniţială recomandată este de 5-10 mg o dată pe zi.
- La copiii şi adolescenţii cu vârsta de 10-17 ani, cu hipercolesterolemie familială heterozigotă, doza orală iniţială recomandată este de 5-20 mg o dată pe zi.
Comprimatul se va lua o dată pe zi.
Doza zilnică maximă de Rosulip la copii cu vârsta de 6-9 ani constituie 10 mg, la copiii şi adolescenţii cu vârsta de 10-17 ani constituie 20 mg.
- La copiii şi adolescenţi cu vârsta de 6-17 ani, cu hipercolesterolemie familială homozigotă, doza orală iniţială recomandată este de 5-10 mg o dată pe zi, doza zilnică maximă - 20 mg o dată pe zi.
Înainte de iniţierea tratamentului cu rosuvastatină, copiii şi adolescenţii trebuie să urmeze un regim alimentar standard de scădere a colesterolului; acest regim alimentar trebuie continuat pe toată perioada tratamentului cu rosuvastatină.
Rosulip comprimatul filmat de 40 mg nu trebuie administrat la copii şi adolescenţi.
Copii cu vârsta sub 6 ani
Preparatul nu trebuie utilizat la copii cu vârsta sub 6 ani.
Mod de administrare
Comprimate filmate pentru administrare orală. Înghiţiţi fiecare comprimat întreg, cu o cantitate suficientă de apă.
Luaţi Rosulip o dată pe zi. Îl puteţi lua în orice moment al zilei, indiferent de luarea meselor. Încercaţi să luaţi comprimatul la aceeaşi oră, în fiecare zi, pentru a nu uita.
Controale regulate ale valorilor colesterolului din sânge.
Este important să vă prezentaţi la medicul dumneavoastră, pentru a vi se efectua controale regulate ale valorilor colesterolului din sânge; în acest mod, vă asiguraţi că valoarea concentraţiei colesterolului a ajuns şi se menţine în limite normale.
Medicul dumneavoastră poate decide să vă crească doza, astfel încât să luaţi cantitatea de Rosulip adecvată pentru dumneavoastră.
Dacă luaţi mai mult Rosulip decât trebuie
Dacă luaţi mai mult Rosulip decât trebuie adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau unităţii de urgenţe a celui mai apropiat spital deoarece există posibilitatea să aveţi nevoie de îngrijiri medicale. Dacă mergeţi la spital sau sunteţi tratat pentru o altă afecţiune, spuneţi personalului medical că aţi luat Rosulip.
Dacă uitaţi să luaţi Rosulip
Dacă uitaţi să luaţi Rosulip nu vă îngrijoraţi, omiteţi doza uitată şi utilizaţi doza următoare la momentul corespunzător.
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Rosulip
Nu opriţi tratamentul cu Rosulip fără a discuta cu medicul dumneavoastră, cu excepţia sarcinii, efectului nefavorabil al terapiei asupra sistemului muscular (slăbiciune musculară, sensibilitate la apăsare, durere) sau simptome de reacţie alergică severă (reacţie de hipersensibilitate) (umflarea ţesuturilor moi ale feţei, buzelor, limbii şi gâtului, dificultăţi la respiraţie sau înghiţire, mâncărime severă şi urticarie).
Este posibil ca valoarea concentraţiei colesterolului din sângele dumneavoastră să înceapă să crească din nou, dacă încetaţi să utilizaţi Rosulip.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare privind administrarea acestui medicament adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca şi alte medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Este important să cunoaşteţi care pot fi aceste reacţii adverse. De obicei, acestea sunt uşoare şi dispar după o scurtă perioadă de timp.
Încetaţi tratamentul cu Rosulip şi solicitaţi imediat asistenţă medicală, dacă prezentaţi oricare dintre următoarele reacţii:
- respiraţie dificilă, cu sau fără umflarea feţei, buzelor, limbii şi/sau gâtului;
- umflarea feţei, buzelor, limbii şi/sau gâtului, care poate determina dificultate la înghiţire;
- mâncărimi severe ale pielii (cu mici umflături).
De asemenea, opriţi tratamentul cu Rosulip şi contactaţi-vă imediat medicul dacă aveţi orice dureri neobişnuite ale muşchilor, care se prelungesc mai mult decât vă aşteptaţi. Simptomele musculare sunt mai frecvente la copii şi adolescenţi decât la adulţi. Similar altor statine, un număr foarte mic de persoane au prezentat efecte musculare neplăcute şi, rareori, acestea au progresat spre leziuni musculare potenţial letale, cunoscute sub denumirea de rabdomioliză.
Reacţii adverse posibile
Reacţii adverse frecvente (pot afecta 1-10 din 100 persoane)
• dureri de cap;
• dureri de stomac;
• constipaţie;
• stare de rău;
• dureri musculare;
• stare de slăbiciune;
• ameţeli;
• creşterea cantităţii de proteine din urină - aceasta revine, de obicei, la normal de la sine, fără să fie nevoie să opriţi tratamentul cu rosuvastatină (valabil numai pentru doza de 40 mg rosuvastatină);
• diabet zaharat: acest lucru este mult mai probabil dacă aveţi un nivel ridicat de zaharuri şi grăsimi în sânge, sunteţi supraponderal şi aveţi tensiune arterială mare. Medicul dumneavoastră vă va monitoriza în timp ce utilizaţi acest medicament;
Reacţii adverse mai puţin frecvente (pot afecta 1-10 din 1000 persoane)
• erupţii trecătoare pe piele, băşică, mâncărimi;
• creşterea cantităţii de proteine din urină - aceasta revine, de obicei, la normal de la sine, fără să fie nevoie să opriţi tratamentul cu Rosulip (numai la dozele de 5 mg, 10 mg şi 20 mg Rosulip).
Reacţii adverse rare (pot afecta 1-10 din 10000 persoane)
• reacţii alergice severe - semnele includ umflarea feţei, buzelor, limbii şi/sau al gâtului, dificultate la înghiţit şi respirat, mâncărimi severe ale pielii (cu mici umflături). Dacă credeţi că aveţi o reacţie alergică, nu mai luaţi Rosulip şi solicitaţi imediat asistenţă medicală.
• leziuni musculare - simptomele includ slăbiciune musculară, sensibilitate crescută şi dureri musculare. Rareori, acest lucru poate duce la distrugeri musculare care pun în pericol viaţa, proces cunoscut sub denumirea de rabdomioliză, care poate determina stare generală de rău, febră şi insuficienţă renală. Ca măsură de precauţie, nu mai luaţi Rosulip, şi contactaţi- vă imediat medicul dacă aveţi orice dureri musculare neobişnuite, care se prelungesc mai mult decât v-aţi aştepta. Medicul poate indica investigarea sângelui, ce permite de a evalua starea sistemului muscular.
• durere severă de stomac (inflamaţia pancreasului);
• creşterea valorilor enzimelor hepatice în sânge.
• scăderea numărului de trombocite din sânge, ceea ce poate cauza vânătăi.
Reacţii adverse foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 de persoane)
• icter (coloraţia galbenă a pielii şi a albului ochilor);
• inflamaţie a ficatului (hepatită);
• urme de sânge în urină;
• leziuni ale nervilor de la nivelul picioarelor şi mâinilor (de exemplu, lipsa sensibilităţii şi alte simptome);
• dureri în articulaţii;
• pierderi de memorie ;
• creştere a sânilor la bărbaţi (ginecomastie).
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
• diaree;
• Sindrom Stevens-Johnson (afecţiune gravă cu apariţia de vezicule la nivelul pielii, gurii, ochilor şi organelor genitale) Încetaţi tratamentul cu Rosulip şi solicitaţi imediat asistenţă medicală, dacă prezentaţi această reacţie cutanată severă.
• Tuse
• Scurtarea respiraţiei
• Edeme (umflarea extremităţilor)
• Tulburări ale somnului, incluzând insomnie şi coşmaruri
• Disfuncţii sexuale
• Depresie
• Probleme respiratorii, incluzând tuse persistentă şi/sau scurtarea respiraţiei sau febră
• Afectarea tendoanelor
• Slăbiciune musculară constantă
• Amorţeală, slăbiciune, senzaţie de arsură şi lipsă de reflexe (neuropatie periferică). Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amed.md sau e-mail: [email protected]
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
Cum se păstrează Rosulip
A se păstra la temperaturi sub 30°C.
A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
Perioada de valabilitate este indicată pe ambalaj. Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii Ce conţine Rosulip
Substanţa activă: rosuvastatină.
Rosulip 5 mg comprimate filmate
Fiecare comprimat filmat conţine rosuvastatină 5 mg (sub formă de rosuvastatină sare de zinc 5,34 mg).
Rosulip 10 mg comprimate filmate
Fiecare comprimat filmat conţine rosuvastatină 10 mg (sub formă de rosuvastatină sare de zinc 10,68 mg).
Rosulip 20 mg comprimate filmate
Fiecare comprimat filmat conţine rosuvastatină 20 mg (sub formă de rosuvastatină sare de zinc 21,36 mg).
Rosulip 40 mg comprimate filmate
Fiecare comprimat filmat conţine rosuvastatină 40 mg (sub formă de rosuvastatină sare de zinc 42,72 mg).
Celelalte componente sunt: crospovidonă, stearat de magneziu, lactoză monohidrat, povidonă, alcool polivinilic, dioxid de titan, macrogol 3350, talc.
Cum arată Rosulip şi conţinutul ambalajului:
Comprimat filmat
Rosulip 5 mg comprimate filmate
Comprimate filmate de culoare albă sau aproape albă, rotunde, uşor biconvexe, cu sau practic fără miros, sunt marcate cu litera stilizată E pe una din părţi şi cifra 591 pe altă parte a comprimatului. Rosulip 10 mg
Comprimate filmate de culoare albă sau aproape albă, rotunde, uşor biconvexe, cu sau practic fără miros, sunt marcate cu litera stilizată E pe una din părţi şi cifra 592 pe altă parte a comprimatului. Rosulip 20 mg
Comprimate filmate de culoare albă sau aproape albă, rotunde, uşor biconvexe, cu sau practic fără miros, sunt marcate cu litera stilizată E şi cifra 593 pe o parte a comprimatului.
Rosulip 40 mg
Comprimate filmate de culoare albă sau aproape albă, ovale, uşor biconvexe, cu sau practic fără miros, sunt marcate cu litera stilizată E şi cifra 594 pe o parte a comprimatului.
Ambalaj
Câte 7 comprimate în blister din peliculă combinată cold (poliamidă/Al/PVC/Al). Câte 2 (14 comprimate), 4 (28 comprimate) şi 8 (56 comprimate) blistere împreună cu prospectul în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria
Fabricantul
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1165 Budapesta, Bökényföldi út 118-120.
Ungaria
Egis Pharmaceuticals PLC
H-9900 Kormend, Mátyás király út 65.
Ungaria
Rosulip (substanţa activă rosuvastatină) face parte dintr-o clasă de medicamente numite statine.
Vi s-a prescris Rosulip deoarece:
• Aveţi o valoare mare a colesterolului în sânge. Aceasta înseamnă că prezentaţi risc de a face infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Rosulip este utilizat la adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta de 6 ani şi peste pentru tratamentul colesterolului mare.
Vi s-a recomandat să utilizaţi o statină, deoarece modificarea regimului alimentar şi efectuarea mai multor exerciţii fizice nu au fost suficiente pentru a corecta valoarea colesterolului din sângele dumneavoastră. În timpul tratamentului cu Rosulip trebuie să continuaţi regimul dumneavoastră alimentar de scădere a colesterolului şi exerciţiile fizice. sau
• Aveţi alţi factori care vă cresc riscul de a prezenta un infarct miocardic, accident vascular cerebral sau probleme asemănătoare de sănătate.
Infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral şi alte probleme pot fi determinate de o afecţiune denumită ateroscleroză. Ateroscleroza este determinată de acumularea de depozite de grăsimi în arterele dumneavoastră.
De ce este important să continuaţi utilizarea Rosulip
Rosulip este utilizat pentru a corecta valorile substanţelor grase din sânge denumite lipide, cea mai cunoscută dintre acestea fiind colesterolul.
În sânge sunt prezente diferite tipuri de colesterol- colesterolul “rău” (LDL-C) şi colesterolul “bun” (HDLC).
• Rosulip poate să scadă colesterolul “rău” şi să crească colesterolul “bun”
• Medicamentul acţionează ajutând organismul să blocheze producerea de colesterol “rău”. De asemenea, Rosulip îmbunătăţeşte capacitatea organismului dumneavoastră de a-l elimina din sânge.
La majoritatea persoanelor, valorile mari ale colesterolului nu influenţează starea generală, deoarece nu produc niciun simptom. Cu toate acestea, în absenţa tratamentului, în pereţii vaselor de sânge se pot dezvolta depozite de grăsimi care determină îngustarea lor.
Uneori, aceste vase de sânge îngustate se pot bloca, ceea ce poate opri aportul de sânge la inimă sau creier, determinând infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Prin scăderea valorilor colesterolului din sânge, puteţi micşora riscul de a face infarct miocardic, accident vascular cerebral sau probleme asemănătoare de sănătate .
Trebuie să continuaţi să utilizaţi Rosulip, chiar dacă colesterolul dumneavoastră a revenit la o valoare normală, deoarece previne creşterea ulterioară a valorilor colesterolului din sângele dumneavoastră şi acumularea de depozite de grăsimi. Cu toate acestea, dacă medicul dumneavoastră vă sfătuieşte astfel sau dacă rămâneţi gravidă, trebuie să întrerupeţi utilizarea Rosulip.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Rosulip Nu utilizaţi Rosulip:
• dacă sunteţi alergic la rosuvastatină sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6),
• dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi. Dacă rămâneţi gravidă în timpul tratamentului cu Rosulip, întrerupeţi imediat administrarea medicamentului şi spuneţi-i medicului dumneavoastră. Femeile trebuie să evite să rămână gravide în timpul tratamentului cu Rosulip, utilizând metode de contracepţie adecvate.
• dacă aveţi afecţiuni ale ficatului;
• dacă aveţi probleme severe la nivelul rinichilor;
• dacă aveţi dureri musculare repetate sau inexplicabile;
• dacă utilizaţi un medicament numit ciclosporină (utilizat de exemplu, după transplantul de organe).
Dacă oricare dintre cele de mai sus sunt valabile în cazul dumneavoastră (sau dacă nu sunteţi sigur), vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră.
În plus, nu utilizaţi Rosulip în doză de 40 mg (doza maximă):
• dacă aveţi probleme de intensitate moderată la nivelul rinichilor (dacă nu sunteţi sigur, adresaţi-vă medicului dumneavoastră);
• dacă glanda tiroidă nu vă funcţionează corect (hipotiroidism);
• dacă aţi avut orice dureri musculare repetate sau inexplicabile, antecedente personale sau familiale de probleme musculare sau antecedente personale de probleme musculare în timpul tratamentului cu alte medicamente care scad colesterolul;
• dacă, în mod regulat, consumaţi cantităţi mari de alcool etilic;
• dacă sunteţi de origine asiatică (japoneză, chineză, filipineză, vietnameză, coreeană sau indiană);
• dacă utilizaţi alte medicamente denumite fibraţi pentru a vă scădea colesterolul din sânge. Dacă oricare dintre cele de mai sus sunt valabile în cazul dumneavoastră (sau dacă nu sunteţi sigur), vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Rosulip comprimate filmate, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului:
• dacă aveţi probleme cu rinichii dumneavoastră;
• dacă aveţi probleme cu ficatul dumneavoastră;
• dacă aţi avut dureri musculare repetate sau inexplicabile, antecedente personale sau familiale de probleme musculare sau antecedente personale de probleme musculare în timpul tratamentului cu alte medicamente care scad colesterolul. Informaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră dacă aveţi dureri musculare inexplicabile, în special dacă vă simţiţi rău sau aveţi febră. De asemenea, spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă aveţi o slăbiciune musculară constantă. Teste suplimentare şi medicamente pot fi necesare pentru a diagnostica şi trata acest simptom.
• dacă consumaţi în mod regulat cantităţi mari de alcool etilic;
• dacă glanda dumneavoastră tiroidă nu funcţionează normal (hipotiroidism);
• dacă utilizaţi alte medicamente denumite fibraţi pentru a vă scădea colesterolul din sânge. Vă rugăm să citiţi „Rosulip împreună cu alte medicamente”;
• dacă luaţi medicamente utilizate pentru tratarea infecţiilor, incluzând HIV sau hepatita C (inflamaţia ficatului), de exemplu medicamente anti-virale precum ritonavir cu lopinavir şi/sau atazanavir sau simeprevir, grazoprevir şi / sau elbasvir vă rugăm să citiţi şi „Rosulip împreună cu alte medicamente” pentru informaţii suplimentare.
• dacă aveţi vârsta peste 70 de ani (deoarece medicul dumneavoastră trebuie să stabilească doza de Rosulip adecvată pentru dumneavoastră);
• dacă sunteţi de origine asiatică - adică japoneză, chineză, filipineză, vietnameză, coreeană sau indiană. Medicul dumneavoastră trebuie să stabilească o doză adecvată de Rosulip pentru dumneavoastră;
• dacă aveţi insuficienţă respiratorie severă;
• dacă utilizaţi sau aţi utilizat în ultimele 7 zile un medicament numit acid fusidic (un medicament utilizat în tratamentul infecţiilor bacteriene) administrat injectabil. Combinaţia de acid fusidic şi Rosulip poate duce la serioase probleme musculare (rabdomioză) (vezi „Rosulip împreună cu alte medicamente”).
Dacă oricare dintre cele de mai sus este valabilă în cazul dumneavoastră (sau dacă nu sunteţi sigur): nu utilizaţi Rosulip comprimate filmate în doză de 40 mg (doza maximă), şi discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul înainte de a începe să utilizaţi orice concentraţie de Rosulip .
La un număr mic de persoane statinele pot afecta ficatul. Aceasta se identifică printr-un test simplu care analizează prezenţa concentraţiilor crescute de enzime ale ficatului în sânge. Din acest motiv, medicul dumneavoastră vă va recomanda, periodic, aceste analize de sânge (teste ale funcţiei ficatului) înainte şi în timpul tratamentului cu Rosulip. Este important să mergeţi la medic pentru a efectua testele de laborator prescrise.
În timp ce utilizaţi acest medicament medicul dumneavoastră vă va monitoriza cu atenţie dacă aveţi diabet zaharat sau aveţi risc de a dezvolta diabet zaharat. Sunteţi predispus la riscul de a dezvolta diabet zaharat, dacă aveţi o valoare ridicată de zaharuri şi grăsimi în sânge, sunteţi supraponderal şi aveţi tensiune arterială mare.
Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
• Dacă pacientul este un copil cu vârsta sub 6 ani: Rosulip nu trebuie administrat la copii cu vârsta sub 6 ani.
• Dacă pacientul are vârsta sub 18 ani: Rosulip 40 mg nu este adecvat pentru administrare la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani.
Rosulip împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente.
Efectele acestor medicamente pot fi modificate de Rosulip sau acestea pot modifica efectul Rosulip
Spuneţi medicului dumneavoastră dacă utilizaţi oricare dintre următoarele medicamente:
• Ciclosporină (utilizată, de exemplu, după transplantul de organe pentru a preveni respingerea organului transplantat. Utilizarea concomitentă determină creşterea efectului rosuvastatinei). Nu utilizaţi Rosulip în timpul tratamentului cu ciclosporină.
• Medicamente care subţiază sângele de ex. warfarină, sincumar (efectul de subţiere a sângelui şi riscul de sângerări poate fi crescut în timpul administrării concomitente cu Rosulip),
• Clopidogrel, un medicament care inhibă funcţia plachetelor sanguine (în timpul administrării concomitente efectul rosuvastatinei este intensificat)
• Alte medicamente utilizate pentru a scădea valorile colesterolului dumneavoastră numite fibraţi, care normalizează, de asemenea, şi valorile trigliceridelor din sânge (de ex. gemfibrozil şi alţi fibraţi). Utilizarea concomitentă determină creşterea efectului rosuvastatinei. Nu utilizaţi Rosulip în doză de 40 mg (doza maximă), în timpul tratamentului cu fibraţi. În tratamentul concomitent cu fibraţi doza iniţială de Rosulip se va reduce până la 5 mg pe zi.
• Alte medicamente utilizate pentru scăderea colesterolului în sânge (cum ar fi ezetimib, acţionează datorită inhibării absorbţiei colesterolului din lumenul intestinal),
• Medicamente pentru indigestie care conţin aluminiu şi magneziu (utilizate pentru neutralizarea acidului din stomacul dumneavoastră; aceste medicamente scad concentraţia plasmatică de rosuvastatină). Acest efect poate fi diminuat prin administrarea acestui tip de medicamente la două ore după Rosulip.
• Eritromicină (un antibiotic). Efectul rosuvastatinei este scăzut în cazul utilizării concomitente.
• Acid fusidic. Dacă aveţi nevoie să utilizaţi acid fusidic pentru tratarea unei infecţiei bacteriene, va fi nevoie să opriţi temporar administrarea Rosulip. Medicul dumneavoastră vă va spune când este sigur pentru dumneavoastră să reîncepeţi tratamentul cu Rosulip. Administrarea de Rosulip cu acid fusidic poate duce în cazuri rare la slăbiciune musculară, sensibilitate sau durere (rabdomioliză). Pentru mai multe informaţii privind rabdomioliza vezi pct. 4.
• Un contraceptiv oral. Concentraţiile de hormoni sexuali absorbiţi din comprimate sunt crescute.
• Terapie de substituţie hormonală (valori crescute ale hormonilor în sânge).
• Medicamente antivirale, de ex. lopinavir/ritonavir şi/sau atazanavir sau simeprevir, elbasvir şi grazoprevir (utilizate în tratamentul infecţiei cu HIV sau hepatitei C). Vezi pct. “Atenţionări şi precauţii”. La administrarea concomitentă aceste preparate intensifică efectul rosuvastatinei. Preparatul Rosulip nu se recomandă de administrat concomitent cu inhibitorii HIV-proteazei.
Rosulip cu alimente şi băuturi
Puteţi lua Rosulip cu sau fără alimente.
Sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament. Sarcina
Nu utilizaţi Rosulip dacă sunteţi gravidă, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă.
Dacă rămâneţi gravidă în timpul tratamentului cu Rosulip, întrerupeţi imediat administrarea acestuia şi spuneţi-i medicului dumneavoastră. În timpul tratamentului cu Rosulip, femeile trebuie să utilizeze metode contraceptive adecvate.
Alăptarea
Nu utilizaţi Rosulip dacă alăptaţi, deoarece nu se cunoaşte dacă acest medicament trece în laptele matern.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Majoritatea persoanelor pot conduce vehicule şi pot folosi utilaje în timpul tratamentului cu Rosulip - aceasta nu le va influenţa capacitatea de a desfăşura aceste activităţi.
Cu toate acestea, în timpul tratamentului cu Rosulip, unele persoane pot să prezinte ameţeli.
Dacă vă simţiţi ameţit, adresaţi-vă medicului dumneavoastră înainte de a încerca să conduceţi vehicule sau să folosiţi utilaje.
Rosulip conţine lactoză.
Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
3. Cum să luaţi Rosulip
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
În timpul tratamentului cu Rosulip trebuie să continuaţi regimul alimentar de scădere a colesterolului şi exerciţiile fizice.
Doze recomandate
Dozele uzuale la adulţi
• Dacă luaţi Rosulip pentru valori mari ale colesterolului:
Doza iniţială
Tratamentul dumneavoastră cu Rosulip trebuie început cu doza de 5 mg sau 10 mg, chiar dacă înainte aţi luat o doză mai mare dintr-o altă statină. Alegerea dozei iniţiale va depinde de:
- Concentraţia de colesterol din sângele dumneavoastră;
- Gradul de risc pe care îl aveţi pentru un infarct miocardic sau accident vascular cerebral;
- Prezenţa unui factor care v-ar putea face mai susceptibil la posibilele reacţii adverse.
Vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru a vedea care doză iniţială de Rosulip este cea mai potrivită pentru dumneavoastră.
Medicul dumneavoastră poate decide să vă administreze doza minimă (5 mg) dacă:
- Sunteţi de origine asiatică (japoneză, chineză, filipineză, vietnameză, coreeană şi indiană);
- Aveţi vârsta peste 70 de ani;
- Dacă aveţi predispoziţie genetică, în care poate creşte nivelul în sânge a rosuvastatinei;
- Aveţi probleme renale moderate;
- Sunteţi supus unui risc de a dezvolta dureri musculare (miopatie);
- Utilizaţi medicamente, care pot creşte nivelul în sânge a rosuvastatinei.
Creşterea dozei şi doza zilnică maximă
Medicul dumneavoastră poate decide să vă crească doza, pentru a ajunge să luaţi doza de Rosulip care este potrivită pentru dumneavoastră. Aceasta decizie va depinde de nivelul de colesterol în sânge, riscul dezvoltării reacţiilor adverse din partea sistemului cardio-vascular, de asemenea de maladiile concomitente. Creşterea dozei poate fi necesară pentru ajustarea dozei optime a preparatului Rosulip. Dacă aţi început tratamentul cu doza de 5 mg, medicul dumneavoastră poate decide să vă dubleze doza la 10 mg, ulterior la 20 mg, şi apoi, dacă este necesar, la 40 mg. Dacă aţi început cu doza de 10 mg, medicul dumneavoastră poate decide să vă dubleze doza la 20 mg şi ulterior, dacă este necesar, la 40 mg.
Va exista o perioadă de 4 săptămâni între fiecare creştere a dozei.
Doza maximă zilnică de Rosulip este de 40 mg. Aceasta doză este numai pentru pacienţii cu valori mari ale colesterolului şi cu risc crescut de infarct miocardic sau accident vascular cerebral, ale căror concentraţii de colesterol din sânge nu sunt suficient controlate (scăzute) cu doza de 20 mg.
• Dacă luaţi Rosulip pentru a vă reduce riscul de a face infarct miocardic, accident vascular cerebral sau probleme asemănătoare de sănătate:
Doza recomandată este de 20 mg pe zi. Cu toate acestea, medicul dumneavoastră poate decide să utilizaţi o doză mai mică dacă prezentaţi oricare din factorii menţionaţi mai sus.
Copii şi adolescenşi cu vârsta cuprinsă între 6-17 ani
Doza iniţială la copii şi adolescenţi este de 5 mg. Medicul dumneavoastră vă poate creşte doza, pentru a ajunge să luaţi doza de Rosulip care este potrivită pentru copilul dumneavoastră.
- La copiii cu vârsta de 6-9 ani, cu hipercolesterolemie familială heterozigotă, doza orală iniţială recomandată este de 5-10 mg o dată pe zi.
- La copiii şi adolescenţii cu vârsta de 10-17 ani, cu hipercolesterolemie familială heterozigotă, doza orală iniţială recomandată este de 5-20 mg o dată pe zi.
Comprimatul se va lua o dată pe zi.
Doza zilnică maximă de Rosulip la copii cu vârsta de 6-9 ani constituie 10 mg, la copiii şi adolescenţii cu vârsta de 10-17 ani constituie 20 mg.
- La copiii şi adolescenţi cu vârsta de 6-17 ani, cu hipercolesterolemie familială homozigotă, doza orală iniţială recomandată este de 5-10 mg o dată pe zi, doza zilnică maximă - 20 mg o dată pe zi.
Înainte de iniţierea tratamentului cu rosuvastatină, copiii şi adolescenţii trebuie să urmeze un regim alimentar standard de scădere a colesterolului; acest regim alimentar trebuie continuat pe toată perioada tratamentului cu rosuvastatină.
Rosulip comprimatul filmat de 40 mg nu trebuie administrat la copii şi adolescenţi.
Copii cu vârsta sub 6 ani
Preparatul nu trebuie utilizat la copii cu vârsta sub 6 ani.
Mod de administrare
Comprimate filmate pentru administrare orală. Înghiţiţi fiecare comprimat întreg, cu o cantitate suficientă de apă.
Luaţi Rosulip o dată pe zi. Îl puteţi lua în orice moment al zilei, indiferent de luarea meselor. Încercaţi să luaţi comprimatul la aceeaşi oră, în fiecare zi, pentru a nu uita.
Controale regulate ale valorilor colesterolului din sânge.
Este important să vă prezentaţi la medicul dumneavoastră, pentru a vi se efectua controale regulate ale valorilor colesterolului din sânge; în acest mod, vă asiguraţi că valoarea concentraţiei colesterolului a ajuns şi se menţine în limite normale.
Medicul dumneavoastră poate decide să vă crească doza, astfel încât să luaţi cantitatea de Rosulip adecvată pentru dumneavoastră.
Dacă luaţi mai mult Rosulip decât trebuie
Dacă luaţi mai mult Rosulip decât trebuie adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau unităţii de urgenţe a celui mai apropiat spital deoarece există posibilitatea să aveţi nevoie de îngrijiri medicale. Dacă mergeţi la spital sau sunteţi tratat pentru o altă afecţiune, spuneţi personalului medical că aţi luat Rosulip.
Dacă uitaţi să luaţi Rosulip
Dacă uitaţi să luaţi Rosulip nu vă îngrijoraţi, omiteţi doza uitată şi utilizaţi doza următoare la momentul corespunzător.
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Rosulip
Nu opriţi tratamentul cu Rosulip fără a discuta cu medicul dumneavoastră, cu excepţia sarcinii, efectului nefavorabil al terapiei asupra sistemului muscular (slăbiciune musculară, sensibilitate la apăsare, durere) sau simptome de reacţie alergică severă (reacţie de hipersensibilitate) (umflarea ţesuturilor moi ale feţei, buzelor, limbii şi gâtului, dificultăţi la respiraţie sau înghiţire, mâncărime severă şi urticarie).
Este posibil ca valoarea concentraţiei colesterolului din sângele dumneavoastră să înceapă să crească din nou, dacă încetaţi să utilizaţi Rosulip.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare privind administrarea acestui medicament adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca şi alte medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Este important să cunoaşteţi care pot fi aceste reacţii adverse. De obicei, acestea sunt uşoare şi dispar după o scurtă perioadă de timp.
Încetaţi tratamentul cu Rosulip şi solicitaţi imediat asistenţă medicală, dacă prezentaţi oricare dintre următoarele reacţii:
- respiraţie dificilă, cu sau fără umflarea feţei, buzelor, limbii şi/sau gâtului;
- umflarea feţei, buzelor, limbii şi/sau gâtului, care poate determina dificultate la înghiţire;
- mâncărimi severe ale pielii (cu mici umflături).
De asemenea, opriţi tratamentul cu Rosulip şi contactaţi-vă imediat medicul dacă aveţi orice dureri neobişnuite ale muşchilor, care se prelungesc mai mult decât vă aşteptaţi. Simptomele musculare sunt mai frecvente la copii şi adolescenţi decât la adulţi. Similar altor statine, un număr foarte mic de persoane au prezentat efecte musculare neplăcute şi, rareori, acestea au progresat spre leziuni musculare potenţial letale, cunoscute sub denumirea de rabdomioliză.
Reacţii adverse posibile
Reacţii adverse frecvente (pot afecta 1-10 din 100 persoane)
• dureri de cap;
• dureri de stomac;
• constipaţie;
• stare de rău;
• dureri musculare;
• stare de slăbiciune;
• ameţeli;
• creşterea cantităţii de proteine din urină - aceasta revine, de obicei, la normal de la sine, fără să fie nevoie să opriţi tratamentul cu rosuvastatină (valabil numai pentru doza de 40 mg rosuvastatină);
• diabet zaharat: acest lucru este mult mai probabil dacă aveţi un nivel ridicat de zaharuri şi grăsimi în sânge, sunteţi supraponderal şi aveţi tensiune arterială mare. Medicul dumneavoastră vă va monitoriza în timp ce utilizaţi acest medicament;
Reacţii adverse mai puţin frecvente (pot afecta 1-10 din 1000 persoane)
• erupţii trecătoare pe piele, băşică, mâncărimi;
• creşterea cantităţii de proteine din urină - aceasta revine, de obicei, la normal de la sine, fără să fie nevoie să opriţi tratamentul cu Rosulip (numai la dozele de 5 mg, 10 mg şi 20 mg Rosulip).
Reacţii adverse rare (pot afecta 1-10 din 10000 persoane)
• reacţii alergice severe - semnele includ umflarea feţei, buzelor, limbii şi/sau al gâtului, dificultate la înghiţit şi respirat, mâncărimi severe ale pielii (cu mici umflături). Dacă credeţi că aveţi o reacţie alergică, nu mai luaţi Rosulip şi solicitaţi imediat asistenţă medicală.
• leziuni musculare - simptomele includ slăbiciune musculară, sensibilitate crescută şi dureri musculare. Rareori, acest lucru poate duce la distrugeri musculare care pun în pericol viaţa, proces cunoscut sub denumirea de rabdomioliză, care poate determina stare generală de rău, febră şi insuficienţă renală. Ca măsură de precauţie, nu mai luaţi Rosulip, şi contactaţi- vă imediat medicul dacă aveţi orice dureri musculare neobişnuite, care se prelungesc mai mult decât v-aţi aştepta. Medicul poate indica investigarea sângelui, ce permite de a evalua starea sistemului muscular.
• durere severă de stomac (inflamaţia pancreasului);
• creşterea valorilor enzimelor hepatice în sânge.
• scăderea numărului de trombocite din sânge, ceea ce poate cauza vânătăi.
Reacţii adverse foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 de persoane)
• icter (coloraţia galbenă a pielii şi a albului ochilor);
• inflamaţie a ficatului (hepatită);
• urme de sânge în urină;
• leziuni ale nervilor de la nivelul picioarelor şi mâinilor (de exemplu, lipsa sensibilităţii şi alte simptome);
• dureri în articulaţii;
• pierderi de memorie ;
• creştere a sânilor la bărbaţi (ginecomastie).
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
• diaree;
• Sindrom Stevens-Johnson (afecţiune gravă cu apariţia de vezicule la nivelul pielii, gurii, ochilor şi organelor genitale) Încetaţi tratamentul cu Rosulip şi solicitaţi imediat asistenţă medicală, dacă prezentaţi această reacţie cutanată severă.
• Tuse
• Scurtarea respiraţiei
• Edeme (umflarea extremităţilor)
• Tulburări ale somnului, incluzând insomnie şi coşmaruri
• Disfuncţii sexuale
• Depresie
• Probleme respiratorii, incluzând tuse persistentă şi/sau scurtarea respiraţiei sau febră
• Afectarea tendoanelor
• Slăbiciune musculară constantă
• Amorţeală, slăbiciune, senzaţie de arsură şi lipsă de reflexe (neuropatie periferică). Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amed.md sau e-mail: [email protected]
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
Cum se păstrează Rosulip
A se păstra la temperaturi sub 30°C.
A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
Perioada de valabilitate este indicată pe ambalaj. Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii Ce conţine Rosulip
Substanţa activă: rosuvastatină.
Rosulip 5 mg comprimate filmate
Fiecare comprimat filmat conţine rosuvastatină 5 mg (sub formă de rosuvastatină sare de zinc 5,34 mg).
Rosulip 10 mg comprimate filmate
Fiecare comprimat filmat conţine rosuvastatină 10 mg (sub formă de rosuvastatină sare de zinc 10,68 mg).
Rosulip 20 mg comprimate filmate
Fiecare comprimat filmat conţine rosuvastatină 20 mg (sub formă de rosuvastatină sare de zinc 21,36 mg).
Rosulip 40 mg comprimate filmate
Fiecare comprimat filmat conţine rosuvastatină 40 mg (sub formă de rosuvastatină sare de zinc 42,72 mg).
Celelalte componente sunt: crospovidonă, stearat de magneziu, lactoză monohidrat, povidonă, alcool polivinilic, dioxid de titan, macrogol 3350, talc.
Cum arată Rosulip şi conţinutul ambalajului:
Comprimat filmat
Rosulip 5 mg comprimate filmate
Comprimate filmate de culoare albă sau aproape albă, rotunde, uşor biconvexe, cu sau practic fără miros, sunt marcate cu litera stilizată E pe una din părţi şi cifra 591 pe altă parte a comprimatului. Rosulip 10 mg
Comprimate filmate de culoare albă sau aproape albă, rotunde, uşor biconvexe, cu sau practic fără miros, sunt marcate cu litera stilizată E pe una din părţi şi cifra 592 pe altă parte a comprimatului. Rosulip 20 mg
Comprimate filmate de culoare albă sau aproape albă, rotunde, uşor biconvexe, cu sau practic fără miros, sunt marcate cu litera stilizată E şi cifra 593 pe o parte a comprimatului.
Rosulip 40 mg
Comprimate filmate de culoare albă sau aproape albă, ovale, uşor biconvexe, cu sau practic fără miros, sunt marcate cu litera stilizată E şi cifra 594 pe o parte a comprimatului.
Ambalaj
Câte 7 comprimate în blister din peliculă combinată cold (poliamidă/Al/PVC/Al). Câte 2 (14 comprimate), 4 (28 comprimate) şi 8 (56 comprimate) blistere împreună cu prospectul în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria
Fabricantul
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1165 Budapesta, Bökényföldi út 118-120.
Ungaria
Egis Pharmaceuticals PLC
H-9900 Kormend, Mátyás király út 65.
Ungaria
-3%
110.29 MDL
113.70 MDL
Rețetă medicală
Ce este Figurin şi pentru ce se utilizează
Figurin este un medicament ce conține substanța activă numită orlistat și este utilizat pentru
tratamentul obezităţii. Acest medicament acţionează la nivelul sistemului digestiv făcând ca o
treime din grăsimile ingerate odată cu alimentele să rămână nedigerate. Figurin se leagă de
enzimele din sistemul digestiv (lipazele) şi le blochează, împiedicând astfel distrugerea unei părţi
din grăsimile ingerate la o masă. Grăsimile nedigerate nu pot fi absorbite şi sunt eliminate din
organismul dumneavoastră.
Figurin este indicat în tratamentul obezităţii împreună cu o dietă cu conţinut scăzut de calorii. Cum să luaţi Figurin
Utilizaţi întotdeauna Figurin exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza uzuală de Figurin este de o capsulă de 120 mg administrată la fiecare dintre cele trei mese
principale ale zilei. Poate fi luată imediat înainte, în timpul sau la maximum o oră după masă.
Capsula trebuie înghiţită cu apă.
Figurin trebuie utilizat cu o dietă echilibrată, controlată din punct de vedere al caloriilor, bogată în
fructe şi legume şi care să conţină în medie 30% din calorii provenite din grăsimi. Aportul
dumneavoastră zilnic de grăsimi, glucide şi proteine trebuie repartizat la cele trei mese. Aceasta
înseamnă că, în mod obişnuit, veţi lua o capsulă la micul dejun, o capsulă la masa de prânz şi una la
masa de seară. Pentru a obţine un beneficiu maxim, evitaţi consumul, între mese, al alimentelor ce
conţin grăsimi cum ar fi biscuiţi, ciocolată sau gustări dulci.
Figurin acţionează doar în prezenţa grăsimilor alimentare. De aceea, dacă omiteţi o masă principală
sau luaţi o masă ce nu conţine grăsimi, nu este necesar să utilizaţi Figurin.
Spuneţi medicului dumneavoastră dacă, pentru un anumit motiv, nu aţi luat medicamentul exact aşa
cum v-a fost prescris. Altfel, medicul dumneavoastră s-ar putea gândi că medicamentul nu este
eficace sau nu este bine tolerat şi ar putea să vă schimbe tratamentul fără a fi nevoie.
Medicul dumneavoastră vă va întrerupe tratamentul cu Figurin după 12 săptămâni dacă nu aţi
pierdut cel puţin 5% din greutatea corporală măsurată la începutul tratamentului cu Figurin.
Figurin este un medicament ce conține substanța activă numită orlistat și este utilizat pentru
tratamentul obezităţii. Acest medicament acţionează la nivelul sistemului digestiv făcând ca o
treime din grăsimile ingerate odată cu alimentele să rămână nedigerate. Figurin se leagă de
enzimele din sistemul digestiv (lipazele) şi le blochează, împiedicând astfel distrugerea unei părţi
din grăsimile ingerate la o masă. Grăsimile nedigerate nu pot fi absorbite şi sunt eliminate din
organismul dumneavoastră.
Figurin este indicat în tratamentul obezităţii împreună cu o dietă cu conţinut scăzut de calorii. Cum să luaţi Figurin
Utilizaţi întotdeauna Figurin exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza uzuală de Figurin este de o capsulă de 120 mg administrată la fiecare dintre cele trei mese
principale ale zilei. Poate fi luată imediat înainte, în timpul sau la maximum o oră după masă.
Capsula trebuie înghiţită cu apă.
Figurin trebuie utilizat cu o dietă echilibrată, controlată din punct de vedere al caloriilor, bogată în
fructe şi legume şi care să conţină în medie 30% din calorii provenite din grăsimi. Aportul
dumneavoastră zilnic de grăsimi, glucide şi proteine trebuie repartizat la cele trei mese. Aceasta
înseamnă că, în mod obişnuit, veţi lua o capsulă la micul dejun, o capsulă la masa de prânz şi una la
masa de seară. Pentru a obţine un beneficiu maxim, evitaţi consumul, între mese, al alimentelor ce
conţin grăsimi cum ar fi biscuiţi, ciocolată sau gustări dulci.
Figurin acţionează doar în prezenţa grăsimilor alimentare. De aceea, dacă omiteţi o masă principală
sau luaţi o masă ce nu conţine grăsimi, nu este necesar să utilizaţi Figurin.
Spuneţi medicului dumneavoastră dacă, pentru un anumit motiv, nu aţi luat medicamentul exact aşa
cum v-a fost prescris. Altfel, medicul dumneavoastră s-ar putea gândi că medicamentul nu este
eficace sau nu este bine tolerat şi ar putea să vă schimbe tratamentul fără a fi nevoie.
Medicul dumneavoastră vă va întrerupe tratamentul cu Figurin după 12 săptămâni dacă nu aţi
pierdut cel puţin 5% din greutatea corporală măsurată la începutul tratamentului cu Figurin.
-3%
444.60 MDL
458.35 MDL
Rețetă medicală
REOSORBILACT
soluţie perfuzabilă
DENUMIREA COMERCIALĂ
Reosorbilact
COMPOZIŢIA
1 ml soluţie conţine:
substanţe active: sorbitol – 60 mg, lactat de sodiu (în recalcul la 100% substanţă) – 19 mg, clorură de sodiu – 6 mg, clorură de calciu dihidrat (în recalcul la clorură de calciu) – 0,1 mg, clorură de potasiu – 0,3 mg, clorură de magneziu hexahidrat (în recalcul la clorură de magneziu) – 0,2 mg;
excipient: apă pentru injecţii.
FORMA FARMACEUTICĂ
Soluţie perfuzabilă.
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Lichid transparent incolor.
Osmolaritatea teoretică 891 mOsm/l; pH 6,00-7,60.
Componenţa electrolitică: 1 l soluţie conţine Na+ - 272,20 mmol; K+ - 4,02 mmol; Ca++ - 0,90 mmol; Mg++ - 2,10 mmol; Cl- - 112,69 mmol; Lac- – 169,55 mmol.
soluţie perfuzabilă
DENUMIREA COMERCIALĂ
Reosorbilact
COMPOZIŢIA
1 ml soluţie conţine:
substanţe active: sorbitol – 60 mg, lactat de sodiu (în recalcul la 100% substanţă) – 19 mg, clorură de sodiu – 6 mg, clorură de calciu dihidrat (în recalcul la clorură de calciu) – 0,1 mg, clorură de potasiu – 0,3 mg, clorură de magneziu hexahidrat (în recalcul la clorură de magneziu) – 0,2 mg;
excipient: apă pentru injecţii.
FORMA FARMACEUTICĂ
Soluţie perfuzabilă.
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Lichid transparent incolor.
Osmolaritatea teoretică 891 mOsm/l; pH 6,00-7,60.
Componenţa electrolitică: 1 l soluţie conţine Na+ - 272,20 mmol; K+ - 4,02 mmol; Ca++ - 0,90 mmol; Mg++ - 2,10 mmol; Cl- - 112,69 mmol; Lac- – 169,55 mmol.
-3%
83.27 MDL
85.85 MDL
Rețetă medicală
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Pitabel 2 mg comprimate filmate
Pitabel 4 mg comprimate filmate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Pitabel 2 mg comprimate filmate
Fiecare comprimat filmat conţine pitavastatină calciu, echivalent cu 2 mg de pitavastatină.
Excipient cu efect cunoscut: fiecare comprimat filmat conţine lactoză 121,16 mg (sub formă de
monohidrat).
Pitabel 4 mg comprimate filmate
Fiecare comprimat filmat conţine pitavastatină calciu, echivalent cu 4 mg de pitavastatină.
Excipient cu efect cunoscut: fiecare comprimat filmat conţine lactoză 242,32 mg (sub formă de
monohidrat).
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimate filmate.
Pitabel 2 mg comprimate filmate
Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare albă.
Pitabel 4 mg comprimate filmate
Comprimate filmate rotunde, biconveze, de culoare albă.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Pitabel este indicat pentru reducerea nivelului crescut de colesterol total (TC) și a LDL-C la adulți, adolescenți și copii cu vârsta de la 6 ani cu hipercolesterolemie primară, inclusiv hipercolesterolemie familială heterozigotă și dislipidemie combinată (mixtă), atunci când răspunsul la dietă și alte măsuri non-farmacologice este insuficient.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Înainte de inițierea tratamentului, pacienții trebuie să urmeze o dietă care scade nivelul colesterolului. Este important ca toți pacienții să continue controlul dietetic în timpul tratamentului.
Doza inițială uzuală este de 1 mg o dată pe zi. Ajustarea dozei trebuie făcută la intervale de 4 săptămâni sau mai mult. Dozele trebuie individualizate în funcție de nivelul LDL-C, obiectivul terapiei și răspunsul pacientului. Doza zilnică maximă reprezintă 4 mg.
Vârstnici
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienții cu vârsta peste 70 ani.
Copii și adolescenți
Copii și adolescenți cu vârsta peste 6 ani
Utilizarea Pitabel la copii trebuie efectuată numai de către medici cu experiență în tratamentul hiperlipidemiei, iar progresul tratamentului trebuie revizuit periodic.
La copii și adolescenți cu hipercolesterolemie familială heterozigotă, doza inițială uzuală reprezintă 1 mg o dată pe zi. Ajustarea dozei trebuie efectuată la intervale de 4 săptămâni sau mai mult. Dozele trebuie individualizate în funcție de nivelul LDL-C, obiectivul terapiei și răspunsul pacientului. La copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 9 ani, doza zilnică maximă este de 2 mg. La copiii cu vârsta peste 10 ani, doza zilnică maximă reprezintă 4 mg.
Copii cu vârsta sub 6 ani
Siguranța și eficacitatea pitavastatinei nu a fost stabilită la copiii cu vârsta sub 6 ani; nu există date disponibile.
Pacienții cu insuficiență renală
Nu este necesară ajustarea dozelor în cazul insuficienței renale ușoare, totodată sunt necesare precauții la utilizarea pitavastatinei. Există informații limitate privitor la administrarea dozei de în toate gradele de insuficiență renală. Prin urmare, doza de 4 mg trebuie utilizată DOAR în cazul unei monitorizări precaute și titrarea gradată a dozei. La pacienții cu insuficiență renală severă nu este recomandată administrarea dozei de 4 mg.
Pacienții cu insuficiență hepatică ușoară până la moderată
La pacienții cu insuficiență hepatică ușoară până la moderată nu este recomandată doza de 4 mg. La acești pacienți se va administra maxim 2 mg de pitavastatină pe zi, sub supraveghere medicală.
Mod de administrare
Comprimatele trebuie administrate doar oral și trebuie înghițite întregi. Pitabel poate fi administrat în orice moment al zilei cu sau fără alimente. Este de dorit ca pacientul să administreze comprimatul la aceeași oră în fiecare zi. Terapia cu statine este în general mai eficientă seara datorită ritmului circadian al metabolismului lipidic.
Dacă un copil sau adolescent nu poate înghiți comprimatul, la momentul necesar, comprimatul poate fi triturat și dispersat într-un pahar cu apă și administrat imediat. Pentru a asigura o dozare corectă, păharul trebuie clătit cu o nouă porție de apă, după care apa se va consuma și ea imediat.
Comprimatele nu trebuie dispersate în sucuri de fructe acide sau în lapte.
4.3 Contraindicaţii
Pitabel este contraindicat:
• la pacienții cu hipersensibilitate cunoscută la pitavastatină sau la oricare dintre excipienți produsului sau la alte statine;
• la pacienții cu insuficiență hepatică severă, boli hepatice active sau creșteri persistente inexplicabile ale transaminazelor serice (depășind de 3 ori limita superioară a normalului [LSN]);
• la pacienții cu miopatie;
• la pacienții cărora li s-a administrat concomitent ciclosporină;
• în timpul sarcinii, în perioada de alăptare și la femeile aflate la vârsta fertilă, care nu iau măsurile contraceptive adecvate.
Pitabel 2 mg comprimate filmate
Pitabel 4 mg comprimate filmate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Pitabel 2 mg comprimate filmate
Fiecare comprimat filmat conţine pitavastatină calciu, echivalent cu 2 mg de pitavastatină.
Excipient cu efect cunoscut: fiecare comprimat filmat conţine lactoză 121,16 mg (sub formă de
monohidrat).
Pitabel 4 mg comprimate filmate
Fiecare comprimat filmat conţine pitavastatină calciu, echivalent cu 4 mg de pitavastatină.
Excipient cu efect cunoscut: fiecare comprimat filmat conţine lactoză 242,32 mg (sub formă de
monohidrat).
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimate filmate.
Pitabel 2 mg comprimate filmate
Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare albă.
Pitabel 4 mg comprimate filmate
Comprimate filmate rotunde, biconveze, de culoare albă.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Pitabel este indicat pentru reducerea nivelului crescut de colesterol total (TC) și a LDL-C la adulți, adolescenți și copii cu vârsta de la 6 ani cu hipercolesterolemie primară, inclusiv hipercolesterolemie familială heterozigotă și dislipidemie combinată (mixtă), atunci când răspunsul la dietă și alte măsuri non-farmacologice este insuficient.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Înainte de inițierea tratamentului, pacienții trebuie să urmeze o dietă care scade nivelul colesterolului. Este important ca toți pacienții să continue controlul dietetic în timpul tratamentului.
Doza inițială uzuală este de 1 mg o dată pe zi. Ajustarea dozei trebuie făcută la intervale de 4 săptămâni sau mai mult. Dozele trebuie individualizate în funcție de nivelul LDL-C, obiectivul terapiei și răspunsul pacientului. Doza zilnică maximă reprezintă 4 mg.
Vârstnici
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienții cu vârsta peste 70 ani.
Copii și adolescenți
Copii și adolescenți cu vârsta peste 6 ani
Utilizarea Pitabel la copii trebuie efectuată numai de către medici cu experiență în tratamentul hiperlipidemiei, iar progresul tratamentului trebuie revizuit periodic.
La copii și adolescenți cu hipercolesterolemie familială heterozigotă, doza inițială uzuală reprezintă 1 mg o dată pe zi. Ajustarea dozei trebuie efectuată la intervale de 4 săptămâni sau mai mult. Dozele trebuie individualizate în funcție de nivelul LDL-C, obiectivul terapiei și răspunsul pacientului. La copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 9 ani, doza zilnică maximă este de 2 mg. La copiii cu vârsta peste 10 ani, doza zilnică maximă reprezintă 4 mg.
Copii cu vârsta sub 6 ani
Siguranța și eficacitatea pitavastatinei nu a fost stabilită la copiii cu vârsta sub 6 ani; nu există date disponibile.
Pacienții cu insuficiență renală
Nu este necesară ajustarea dozelor în cazul insuficienței renale ușoare, totodată sunt necesare precauții la utilizarea pitavastatinei. Există informații limitate privitor la administrarea dozei de în toate gradele de insuficiență renală. Prin urmare, doza de 4 mg trebuie utilizată DOAR în cazul unei monitorizări precaute și titrarea gradată a dozei. La pacienții cu insuficiență renală severă nu este recomandată administrarea dozei de 4 mg.
Pacienții cu insuficiență hepatică ușoară până la moderată
La pacienții cu insuficiență hepatică ușoară până la moderată nu este recomandată doza de 4 mg. La acești pacienți se va administra maxim 2 mg de pitavastatină pe zi, sub supraveghere medicală.
Mod de administrare
Comprimatele trebuie administrate doar oral și trebuie înghițite întregi. Pitabel poate fi administrat în orice moment al zilei cu sau fără alimente. Este de dorit ca pacientul să administreze comprimatul la aceeași oră în fiecare zi. Terapia cu statine este în general mai eficientă seara datorită ritmului circadian al metabolismului lipidic.
Dacă un copil sau adolescent nu poate înghiți comprimatul, la momentul necesar, comprimatul poate fi triturat și dispersat într-un pahar cu apă și administrat imediat. Pentru a asigura o dozare corectă, păharul trebuie clătit cu o nouă porție de apă, după care apa se va consuma și ea imediat.
Comprimatele nu trebuie dispersate în sucuri de fructe acide sau în lapte.
4.3 Contraindicaţii
Pitabel este contraindicat:
• la pacienții cu hipersensibilitate cunoscută la pitavastatină sau la oricare dintre excipienți produsului sau la alte statine;
• la pacienții cu insuficiență hepatică severă, boli hepatice active sau creșteri persistente inexplicabile ale transaminazelor serice (depășind de 3 ori limita superioară a normalului [LSN]);
• la pacienții cu miopatie;
• la pacienții cărora li s-a administrat concomitent ciclosporină;
• în timpul sarcinii, în perioada de alăptare și la femeile aflate la vârsta fertilă, care nu iau măsurile contraceptive adecvate.
-3%
277.47 MDL
286.05 MDL
Rețetă medicală
1. Ce este Egilok şi pentru ce se utilizează
Substanţa activă a preparatului Egilok - metoprololul - aparţine grupului de medicamente, care influenţează asupra sistemului nervos simpatic (o parte a sistemului nervos, care reglează funcţiile vitale), numite beta-adrenoblocante. Aceste medicamente sunt folosite în tratamentul indelungat al tensiunii arteriale mărite, pentru prevenirea durerilor de piept din angină pectorală,
Metoprololul, de asemenea se utilizează pentru tratamentul aritmiilor (tulburări sau accelerarea ritmului cardiac), în calitate de tratament de întreţinere după infarct miocardic, pentru profilaxia acceselor de migrenă şi pentru tratamentul de lungă durată în caz de funcţie crescută a glandei tiroide (cu scop de încetinirea activităţii inimii). În stările după infarct miocardic preparatul se administrează cu scopul de a preîntâmpina dezvoltarea altui infarct.
Acest preparat nu este predestinat pentru administrarea durere de apăsare în piept (crize de angină pectorală).
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Egilok
Nu utilizaţi Egilok:
• dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la metoprolol, alte beta-blocante sau la oricare dintre celelalte componente (vezi pct.8),
• dacă aveţi insuficienţă cardiacă cu intensificarea acuzelor;
• şoc cardiogen (şoc de geneză cardiogenă);
• tulburări severe ale ritmului cardiac sau conductibilităţii;
• dacă aveţi tulburare severă a circulaţiei arteriale (îngustarea vaselor);
• dacă administraţi preparatele numite beta-stimulatoare, pentru tratamentul afecţiunii
cardiace severe;
• nu trebuie administrat în infarct miocardic acut dacă:
• frecvenţa contracţiilor cardiace este sub 45 bătăi/minut;
• există unele modificări pe ECG;
• tensiunea arterială sistolică (limita de sus) este sub 100 mmHg.
Atenţionări şi precauţii
Înainte de a lua Egilok consultaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul. Dacă aveţi una dintre următoarele condiţii, înainte de a începe să luaţi Egilok consultaţi medicul dumneavoastră:
• dacă aveţi tulburări de conducere cardiacă (atrio-ventriculară) sau tulburări ale ritmului cardiac;
• dacă la dumneavoastră s-a depistat insuficienţă cardiacă de severitate uşoară / moderată;
• dacă aveţi tulburări severe ale funcţiei hepatice;
• dacă aveţi diabet zaharat;
• dacă suferişi de astm bronşic sau orice boli obstructive ale căilor respiratorii;
• dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi;
• dacă aveţi o intervenţie chirurgicală programată sub anestezie generală.
La administrarea acestui preparat fiţi foarte precauţi la dezvoltarea următoarelor simptome:
• Adresaţi-vă imediat la medicul dumneavoastră în cazul agravării simptomelor insuficienţei cardiace (dispnee, edem al extremităţilor inferioare).
• În timpul administrării preparatului frecvenţa contracţiilor cardiace poate să se reducă - aceasta este un fenomen normal. Deşi la apariţia acuzelor sau dacă nu sunt acuze, dar la un puls mai jos de 55 bătăi/minut trebuie să vă adresaţi imediat la medicul dumneavoastră.
• Adresaţi-vă imediat la medicul dumneavoastră dacă aveţi angină pectorală şi durerea de strângere în piept apare mai frecvent, apare ca răspuns la stimuli neobişnuiţi, devine tot mai prelungită şi nu trece după administrarea preparatelor uzuale.
• Dacă sunteţi internat la spital pentru tratamentul alergiei, care necesită tratament de urgenţă,
informaţi cât mai curând posibil personalul medical că administraţi preparatul Egilok.
Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
La copii şi adolescenţi preparatul Egilok nu trebuie administrat, deoarece nu există experienţă privind utilizarea acestui medicament la această categorie de pacienţi.
Egilok împreună cu alte medicamente
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente sau planificaţi să luaţi, inclusiv cele eliberate fără prescripţie medicală.
Spuneţi medicului dumneavoastră dacă utilizaţi unul din următoarele medicamente:
• Preparate antiaritmice, medicamente pentru tratarea bolilor de inima şi a tensiunii arteriale crescute. Efectul preparatului Egilok şi acestor medicamente de regulă se sumează (efectul de scădere a tensiunii arteriale sau încetinirii contracţiilor cardiace se potenţează).
• Preparate calmante (sedative) - amplifică efectul de scădere a tensiunii arteriale.
• Unele bronhodilatatoare (terbutalina, salbutamol, fenoterol, salmeterol). Egilok poate reduce efectul acestor medicamente.
• Unele medicamente care intensifică contracţiile uterine (de exemplu ergotamină, deoarece preparatul Egilok poate creste efectul lor vasoconstrictor).
• Unele preparate de diminuare a durerii (analgezice) si pentru tratamentul inflamaţiei articulaţiilor, cum ar fi: diclofenac, piroxicam, flurbiprofen (este posibilă scăderea efectului hipotensiv a comprimatelor Egilok).
• Unele medicamente care conţin hormoni feminini, cum ar fi contraceptive, medicamente pentru substituirea hormonilor sexuali feminini (este posibilă scăderea efectului hipotensiv a comprimatelor Egilok).
• Medicamente antidiabetice orale si insulină (Egilok poate spori efectul hipoglicemiant si masca anumite simptome ale scăderii zahărului din sânge, cum ar fi creşterea contracţiilor cardiace sau tremor).
• Medicamente care influenţează descompunerea metoprololului (substanţa activă a preparatului Egilok), cum ar fi cimetidina, hidralazina, paroxetina, fluoxetina, sertralina, sau rifampicină, barbiturice). Aceste medicamente pot creşte sau reduce efectul comprimatelor Egilok.
• Picături oftalmice care conţin beta-blocante, cum ar fi timolol, betaxolol, levobunolol. Aceste medicamente pot creşte efectul comprimatelor Egilok.
• Unele antidepresive şi medicamentele pentru tratamentul bolii Parkinson (aşa- numitele "inhibitori de monoaminoxidază"). Aceste medicamente pot creşte efectul comprimatelor Egilok.
Egilok cu alimente, băuturi şi alcool
Preparatul Egilok poate fi administrat indiferent de mese, deoarece consumul concomitent de alimente nu influenţează absorbţia sau efectele terapeutice a metoprololului.
Consumul concomitent de alcool poate determina creşterea efectului preparatului Egilok.
Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, informaţi medicul sau farmacistul.
Sarcina
Studiile pe animale nu au determinat efect nefavorabil a preparatului asupra fătului.
Studiile pe oameni
Deoarece nu există date suficiente privind siguranţa utilizării clinice a Egilok în sarcină la oameni, de aceea preparatul se administrează doar în cazul când beneficiul scontat pentru mamă depăşeşte orice risc potenţial pentru făt. Deacea informaţi medicul daca credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă.
Dacă este posibil, tratamentul cu metoprolol trebuie întrerupt cu 2-3 zile înainte de naştere. Dacă acest lucru nu este posibil nou-născutul trebuie monitorizat minuţios timp de 2-3 zile după naştere.
Alăptarea
Substanţa activă a preparatului Egilok - metoprolol - se excretă în laptele matern. Deoarece nu există date suficiente privind siguranţa utilizării clinice a Egilok în perioada de alăptare, preparatul se administrează doar în cazul când beneficiul scontat pentru mamă depăşeşte orice risc potenţial pentru sugar.
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi înainte de a lua orice medicament consultaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Egilok influenţează negativ asupra capacităţii de conducere a vehiculelor şi folosire a utilajelor, în special la începutul tratamentului şi în cazul ingestiei concomitente de alcool (este posibilă dezvoltarea ameţelilor şi oboselii). De aceea doza, la care se permite conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor, se va stabili de către medicul dumneavoastră.
3. Cum să luaţi Egilok
Luaţi întotdeauna acest preparat exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Dacă nu sunteţi sigur trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.
Doza şi durata tratamentului va fi determinată ajustată în mod individual de medicul dumneavoastră, având în vedere starea dumneavoastră, vârsta şi alte maladii.
Mai jos sunt descrise dozele recomandate de preparat.
Tensiune arterială crescută (hipertensiune arterială)
Doza iniţială recomandată este de 25-50 mg de două ori pe zi (dimineaţa şi seara). La necesitate medicul dumneavoastră va creşte treptat doza zilnică până la 2 x 100 mg, sau poate adăuga un alt preparat hipotensiv.
Acuze legate de ingustarea arterelor coronariene (anginapectorală)
Doza iniţială recomandată este de 25-50 mg de două-trei ori pe zi. În funcţie de efectul terapeutic, medicul dumneavoastră va creşte treptat doza până la 2 x 100 mg, sau poate adăuga alt preparat antianginos.
După infarctul miocardic, ca terapie de întreţinere: doza uzuală recomandată este de 50-100 mg de două ori pe zi (dimineaţa şi seara).
Aritmii: doza iniţială recomandată este de 25-50 mg de două-trei ori pe zi, dimineaţa (la amiază) şi seara. La necesitate medicul dumneavoastră va creşte treptat doza zilnică până la 2 x 100 mg, sau poate adăuga alt preparat antiaritmic.
Tratament adjuvant în funcţia crescută a glandei tiroide (hipertiroidism)
Doza zilnică uzuală recomandată este de 50 mg, de 3-4 ori pe zi (dimineaţa, la amiază şi seara (la necesitate şi înainte de somn)).
Tulburări cardiace funcţionale, însoţite de tahicardie
Doza zilnică uzuală recomandată este de 2 x 50 mg (dimineaţa şi seara); la necesitate doza poate fi crescută până la 2 x 100 mg.
Profilaxia acceselor de migrenă
Doza zilnică uzuală recomandată este de 2 x 50 mg (dimineaţa şi seara); la doza necesitate poate fi crescută până la 2 x 100 mg.
Grupe speciale de pacienţi
Nu este necesară ajustarea dozei în caz de afecţiuni renale.
În caz de tulburare severă a funcţiei hepatice poate fi necesară reducerea dozei de metoprolol.
La bolnavii vârstnici nu este necesară ajustarea dozei.
Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
Preparatul nu se va administra la copii (lipseşte experienţa privind utilizarea metoprololui).
Mod de administrare
Comprimatele pot fi administrare indiferent de mese.
La necesitate comprimatul poate fi divizat în jumătate.
Dacă credeţi că efectul Egilok este prea puternic sau prea slab, discutaţi cu medicul dumneavoastră.
Dacă luaţi mai mult Egilok decât trebuie, adresaţi-vă imediat la medic!
Dacă uitaţi să luaţi Egilok
Dacă uitaţi să luaţi Egilok luaţi cât mai curând posibil comprimatul omis. Totuşi, dacă este timpul pentru următoarea doză, nu dublaţi doza de Egilok, pentru a compensa doza omisă, deoarece dumneavoastră nu o să puteţi compensa doza omisă, dar puteţi creşte riscul dezvoltării supradozajului.
Medicul va informa cât timp trebuie să administraţi Egilok. Respectaţi recomandaţiile medicului.
Dacă încetaţi să utilizaţi Egilok
Nu întrerupeţi brusc tratamentul cu Egilok. Întreruperea administrării preparatului se va efectua treptat, în câteva etape, şi numai la indicaţia şi sub controlul medicului.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare privind administrarea acestui medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca şi alte medicamentele, acest preparat poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Dacă observaţi apariţia uneia sau a mai multor reacţii descrise mai jos, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.
Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane)
Senzaţie de oboseală
Frecvente (care afectează 1-10 din 100 pacienţi)
Ameţeli, cefalee, bradicardie (încetinirea ritmului cardiac), hipotensiune arterială ortostatică (scăderea tensiunii arteriale, atunci când schimbaţi poziţia orizontală în poziţia pe şezut sau în picioare), care este însoţită de vertij (foarte rar sincopă), extremităţi reci (picioare sau mâini), greaţă, dureri abdominale, diaree, constipaţie, dispnee (dificultăţi de respiraţie la efort), palpitaţii.
Mai puţin frecvente (care afectează 1-10 din 1000 pacienţi)
Senzaţie de arsură, înţepături şi amorţeli, spasme musculare, agravarea simptomelor de insuficienţă cardiacă (senzaţie de lipsă de aer, oboseala, sau umflarea articulaţiilor / gleznelor), modificări neînsemnate pe ECG, care nu influenţează activitatea inimii, tumefiere, dureri în cutia toracică, depresie, tulburări de concentrare a atenţiei, somnolenţă, insomnie (dificultăţi la adormire), coşmaruri nocturne, erupţii cutanate, senzaţie de constricţie a căilor respiratorii, vărsături, transpiraţie crescută, creştere în greutate.
Rare (care afectează 1-10 din 10000 pacienţi)
Manifestări de tulburare a conducerii cardiace pe ECG, contracţii neregulate ale inimii, nervozitate, agitaţie, tulburări ale funcţiei hepatice bazate pe probe de laborator, căderea părului, guturai din cauza reacţiei alergice, tulburări de vedere, ochi uscaţi (trebuie de avut în vedere la persoanele care poartă lentile de contact) şi/sau inflamaţie a ochilor, conjunctivită (inflamaţie a mucoasei ochiului), gură uscată, lăcrimare / înroşirea ochilor din cauza unei reacţii alergice, impotenţă / disfuncţie sexuală.
Foarte rare (care afectează mai puţin de 1 din 10000 pacienţi)
La pacienţii cu tulburări severe circulatorii - înrăutăţirea circulaţiei la nivelul membrelor, dureri articulare, tulburări de memorie, confuzie mintală, halucinaţii, reacţii cutanate provocate de creşterea sensibilităţii la lumină, psoriazis progresiv, tinitus, tulburări ale gustului, modificări ale hemoleucogramei (reducere a numărului de plachete sanguine în sânge).
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amed.md sau e-mail:[email protected]
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5. Cum se păstrează Egilok
A se păstra la temperaturi sub 25°C.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor!
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu utilizaţi acest medicament dacă aţi observat semne evidente de înrăutăţire a calităţii lui.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Egilok comprimate
Substanţa activă:
Fiecare comprimat conţine tartrat de metoprolol 25 mg, 50 mg, 100 mg.
Excipienţi: stearat de magneziu, polividonă (K-90), dioxid de siliciu coloidal anhidru, amidonglicolat de sodiu (tip A), celuloză microcristalină.
Cum arată Egilok şi conţinutul ambalajului:
Comprimate 25 mg
Comprimate de culoare albă sau aproape albă, rotunde, biconvexe, cu o linie de divizare cruciformă şi teşitură dublă („dublu snep") pe una din părţi şi cu gravarea literei E stilizate şi cifra „435" pe altă parte, fără sau practic fără miros.
Cu ajutorul liniei de divizare comprimatul poate fi divizat în doze egale.
Comprimate 50 mg
Comprimate de culoare albă sau aproape albă, rotunde, biconvexe, cu incizie pe una din părţi şi cu gravarea literei E stilizate şi cifra „434" pe altă parte, fără sau practic fără miros.
Cu ajutorul inciziei comprimatele pot fi divizate în două doze egale.
Comprimate 100 mg
Comprimate de culoare albă sau aproape albă, rotunde, biconvexe, cu margini teşite, cu incizie pe una din părţi şi cu gravarea literei E stilizate şi cifra „432" pe altă parte, fără sau practic fără miros.
Cu ajutorul inciziei comprimatele pot fi divizate în două doze egale.
Ambalaj
Câte 30 comprimate (Egilok 100 mg) în flacon. Câte 60 comprimate (Egilok 25 mg şi Egilok 50 mg) în flacon. Câte 1 flacon împreună cu prospectul în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul Deţinătorul certificatului de inregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria
Fabricant
Egis Pharmaceuticals PLC
H-9900 Körmend, Mátyás király út 65.
Ungaria
Substanţa activă a preparatului Egilok - metoprololul - aparţine grupului de medicamente, care influenţează asupra sistemului nervos simpatic (o parte a sistemului nervos, care reglează funcţiile vitale), numite beta-adrenoblocante. Aceste medicamente sunt folosite în tratamentul indelungat al tensiunii arteriale mărite, pentru prevenirea durerilor de piept din angină pectorală,
Metoprololul, de asemenea se utilizează pentru tratamentul aritmiilor (tulburări sau accelerarea ritmului cardiac), în calitate de tratament de întreţinere după infarct miocardic, pentru profilaxia acceselor de migrenă şi pentru tratamentul de lungă durată în caz de funcţie crescută a glandei tiroide (cu scop de încetinirea activităţii inimii). În stările după infarct miocardic preparatul se administrează cu scopul de a preîntâmpina dezvoltarea altui infarct.
Acest preparat nu este predestinat pentru administrarea durere de apăsare în piept (crize de angină pectorală).
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Egilok
Nu utilizaţi Egilok:
• dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la metoprolol, alte beta-blocante sau la oricare dintre celelalte componente (vezi pct.8),
• dacă aveţi insuficienţă cardiacă cu intensificarea acuzelor;
• şoc cardiogen (şoc de geneză cardiogenă);
• tulburări severe ale ritmului cardiac sau conductibilităţii;
• dacă aveţi tulburare severă a circulaţiei arteriale (îngustarea vaselor);
• dacă administraţi preparatele numite beta-stimulatoare, pentru tratamentul afecţiunii
cardiace severe;
• nu trebuie administrat în infarct miocardic acut dacă:
• frecvenţa contracţiilor cardiace este sub 45 bătăi/minut;
• există unele modificări pe ECG;
• tensiunea arterială sistolică (limita de sus) este sub 100 mmHg.
Atenţionări şi precauţii
Înainte de a lua Egilok consultaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul. Dacă aveţi una dintre următoarele condiţii, înainte de a începe să luaţi Egilok consultaţi medicul dumneavoastră:
• dacă aveţi tulburări de conducere cardiacă (atrio-ventriculară) sau tulburări ale ritmului cardiac;
• dacă la dumneavoastră s-a depistat insuficienţă cardiacă de severitate uşoară / moderată;
• dacă aveţi tulburări severe ale funcţiei hepatice;
• dacă aveţi diabet zaharat;
• dacă suferişi de astm bronşic sau orice boli obstructive ale căilor respiratorii;
• dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi;
• dacă aveţi o intervenţie chirurgicală programată sub anestezie generală.
La administrarea acestui preparat fiţi foarte precauţi la dezvoltarea următoarelor simptome:
• Adresaţi-vă imediat la medicul dumneavoastră în cazul agravării simptomelor insuficienţei cardiace (dispnee, edem al extremităţilor inferioare).
• În timpul administrării preparatului frecvenţa contracţiilor cardiace poate să se reducă - aceasta este un fenomen normal. Deşi la apariţia acuzelor sau dacă nu sunt acuze, dar la un puls mai jos de 55 bătăi/minut trebuie să vă adresaţi imediat la medicul dumneavoastră.
• Adresaţi-vă imediat la medicul dumneavoastră dacă aveţi angină pectorală şi durerea de strângere în piept apare mai frecvent, apare ca răspuns la stimuli neobişnuiţi, devine tot mai prelungită şi nu trece după administrarea preparatelor uzuale.
• Dacă sunteţi internat la spital pentru tratamentul alergiei, care necesită tratament de urgenţă,
informaţi cât mai curând posibil personalul medical că administraţi preparatul Egilok.
Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
La copii şi adolescenţi preparatul Egilok nu trebuie administrat, deoarece nu există experienţă privind utilizarea acestui medicament la această categorie de pacienţi.
Egilok împreună cu alte medicamente
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente sau planificaţi să luaţi, inclusiv cele eliberate fără prescripţie medicală.
Spuneţi medicului dumneavoastră dacă utilizaţi unul din următoarele medicamente:
• Preparate antiaritmice, medicamente pentru tratarea bolilor de inima şi a tensiunii arteriale crescute. Efectul preparatului Egilok şi acestor medicamente de regulă se sumează (efectul de scădere a tensiunii arteriale sau încetinirii contracţiilor cardiace se potenţează).
• Preparate calmante (sedative) - amplifică efectul de scădere a tensiunii arteriale.
• Unele bronhodilatatoare (terbutalina, salbutamol, fenoterol, salmeterol). Egilok poate reduce efectul acestor medicamente.
• Unele medicamente care intensifică contracţiile uterine (de exemplu ergotamină, deoarece preparatul Egilok poate creste efectul lor vasoconstrictor).
• Unele preparate de diminuare a durerii (analgezice) si pentru tratamentul inflamaţiei articulaţiilor, cum ar fi: diclofenac, piroxicam, flurbiprofen (este posibilă scăderea efectului hipotensiv a comprimatelor Egilok).
• Unele medicamente care conţin hormoni feminini, cum ar fi contraceptive, medicamente pentru substituirea hormonilor sexuali feminini (este posibilă scăderea efectului hipotensiv a comprimatelor Egilok).
• Medicamente antidiabetice orale si insulină (Egilok poate spori efectul hipoglicemiant si masca anumite simptome ale scăderii zahărului din sânge, cum ar fi creşterea contracţiilor cardiace sau tremor).
• Medicamente care influenţează descompunerea metoprololului (substanţa activă a preparatului Egilok), cum ar fi cimetidina, hidralazina, paroxetina, fluoxetina, sertralina, sau rifampicină, barbiturice). Aceste medicamente pot creşte sau reduce efectul comprimatelor Egilok.
• Picături oftalmice care conţin beta-blocante, cum ar fi timolol, betaxolol, levobunolol. Aceste medicamente pot creşte efectul comprimatelor Egilok.
• Unele antidepresive şi medicamentele pentru tratamentul bolii Parkinson (aşa- numitele "inhibitori de monoaminoxidază"). Aceste medicamente pot creşte efectul comprimatelor Egilok.
Egilok cu alimente, băuturi şi alcool
Preparatul Egilok poate fi administrat indiferent de mese, deoarece consumul concomitent de alimente nu influenţează absorbţia sau efectele terapeutice a metoprololului.
Consumul concomitent de alcool poate determina creşterea efectului preparatului Egilok.
Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, informaţi medicul sau farmacistul.
Sarcina
Studiile pe animale nu au determinat efect nefavorabil a preparatului asupra fătului.
Studiile pe oameni
Deoarece nu există date suficiente privind siguranţa utilizării clinice a Egilok în sarcină la oameni, de aceea preparatul se administrează doar în cazul când beneficiul scontat pentru mamă depăşeşte orice risc potenţial pentru făt. Deacea informaţi medicul daca credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă.
Dacă este posibil, tratamentul cu metoprolol trebuie întrerupt cu 2-3 zile înainte de naştere. Dacă acest lucru nu este posibil nou-născutul trebuie monitorizat minuţios timp de 2-3 zile după naştere.
Alăptarea
Substanţa activă a preparatului Egilok - metoprolol - se excretă în laptele matern. Deoarece nu există date suficiente privind siguranţa utilizării clinice a Egilok în perioada de alăptare, preparatul se administrează doar în cazul când beneficiul scontat pentru mamă depăşeşte orice risc potenţial pentru sugar.
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi înainte de a lua orice medicament consultaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Egilok influenţează negativ asupra capacităţii de conducere a vehiculelor şi folosire a utilajelor, în special la începutul tratamentului şi în cazul ingestiei concomitente de alcool (este posibilă dezvoltarea ameţelilor şi oboselii). De aceea doza, la care se permite conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor, se va stabili de către medicul dumneavoastră.
3. Cum să luaţi Egilok
Luaţi întotdeauna acest preparat exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Dacă nu sunteţi sigur trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.
Doza şi durata tratamentului va fi determinată ajustată în mod individual de medicul dumneavoastră, având în vedere starea dumneavoastră, vârsta şi alte maladii.
Mai jos sunt descrise dozele recomandate de preparat.
Tensiune arterială crescută (hipertensiune arterială)
Doza iniţială recomandată este de 25-50 mg de două ori pe zi (dimineaţa şi seara). La necesitate medicul dumneavoastră va creşte treptat doza zilnică până la 2 x 100 mg, sau poate adăuga un alt preparat hipotensiv.
Acuze legate de ingustarea arterelor coronariene (anginapectorală)
Doza iniţială recomandată este de 25-50 mg de două-trei ori pe zi. În funcţie de efectul terapeutic, medicul dumneavoastră va creşte treptat doza până la 2 x 100 mg, sau poate adăuga alt preparat antianginos.
După infarctul miocardic, ca terapie de întreţinere: doza uzuală recomandată este de 50-100 mg de două ori pe zi (dimineaţa şi seara).
Aritmii: doza iniţială recomandată este de 25-50 mg de două-trei ori pe zi, dimineaţa (la amiază) şi seara. La necesitate medicul dumneavoastră va creşte treptat doza zilnică până la 2 x 100 mg, sau poate adăuga alt preparat antiaritmic.
Tratament adjuvant în funcţia crescută a glandei tiroide (hipertiroidism)
Doza zilnică uzuală recomandată este de 50 mg, de 3-4 ori pe zi (dimineaţa, la amiază şi seara (la necesitate şi înainte de somn)).
Tulburări cardiace funcţionale, însoţite de tahicardie
Doza zilnică uzuală recomandată este de 2 x 50 mg (dimineaţa şi seara); la necesitate doza poate fi crescută până la 2 x 100 mg.
Profilaxia acceselor de migrenă
Doza zilnică uzuală recomandată este de 2 x 50 mg (dimineaţa şi seara); la doza necesitate poate fi crescută până la 2 x 100 mg.
Grupe speciale de pacienţi
Nu este necesară ajustarea dozei în caz de afecţiuni renale.
În caz de tulburare severă a funcţiei hepatice poate fi necesară reducerea dozei de metoprolol.
La bolnavii vârstnici nu este necesară ajustarea dozei.
Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
Preparatul nu se va administra la copii (lipseşte experienţa privind utilizarea metoprololui).
Mod de administrare
Comprimatele pot fi administrare indiferent de mese.
La necesitate comprimatul poate fi divizat în jumătate.
Dacă credeţi că efectul Egilok este prea puternic sau prea slab, discutaţi cu medicul dumneavoastră.
Dacă luaţi mai mult Egilok decât trebuie, adresaţi-vă imediat la medic!
Dacă uitaţi să luaţi Egilok
Dacă uitaţi să luaţi Egilok luaţi cât mai curând posibil comprimatul omis. Totuşi, dacă este timpul pentru următoarea doză, nu dublaţi doza de Egilok, pentru a compensa doza omisă, deoarece dumneavoastră nu o să puteţi compensa doza omisă, dar puteţi creşte riscul dezvoltării supradozajului.
Medicul va informa cât timp trebuie să administraţi Egilok. Respectaţi recomandaţiile medicului.
Dacă încetaţi să utilizaţi Egilok
Nu întrerupeţi brusc tratamentul cu Egilok. Întreruperea administrării preparatului se va efectua treptat, în câteva etape, şi numai la indicaţia şi sub controlul medicului.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare privind administrarea acestui medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca şi alte medicamentele, acest preparat poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Dacă observaţi apariţia uneia sau a mai multor reacţii descrise mai jos, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.
Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane)
Senzaţie de oboseală
Frecvente (care afectează 1-10 din 100 pacienţi)
Ameţeli, cefalee, bradicardie (încetinirea ritmului cardiac), hipotensiune arterială ortostatică (scăderea tensiunii arteriale, atunci când schimbaţi poziţia orizontală în poziţia pe şezut sau în picioare), care este însoţită de vertij (foarte rar sincopă), extremităţi reci (picioare sau mâini), greaţă, dureri abdominale, diaree, constipaţie, dispnee (dificultăţi de respiraţie la efort), palpitaţii.
Mai puţin frecvente (care afectează 1-10 din 1000 pacienţi)
Senzaţie de arsură, înţepături şi amorţeli, spasme musculare, agravarea simptomelor de insuficienţă cardiacă (senzaţie de lipsă de aer, oboseala, sau umflarea articulaţiilor / gleznelor), modificări neînsemnate pe ECG, care nu influenţează activitatea inimii, tumefiere, dureri în cutia toracică, depresie, tulburări de concentrare a atenţiei, somnolenţă, insomnie (dificultăţi la adormire), coşmaruri nocturne, erupţii cutanate, senzaţie de constricţie a căilor respiratorii, vărsături, transpiraţie crescută, creştere în greutate.
Rare (care afectează 1-10 din 10000 pacienţi)
Manifestări de tulburare a conducerii cardiace pe ECG, contracţii neregulate ale inimii, nervozitate, agitaţie, tulburări ale funcţiei hepatice bazate pe probe de laborator, căderea părului, guturai din cauza reacţiei alergice, tulburări de vedere, ochi uscaţi (trebuie de avut în vedere la persoanele care poartă lentile de contact) şi/sau inflamaţie a ochilor, conjunctivită (inflamaţie a mucoasei ochiului), gură uscată, lăcrimare / înroşirea ochilor din cauza unei reacţii alergice, impotenţă / disfuncţie sexuală.
Foarte rare (care afectează mai puţin de 1 din 10000 pacienţi)
La pacienţii cu tulburări severe circulatorii - înrăutăţirea circulaţiei la nivelul membrelor, dureri articulare, tulburări de memorie, confuzie mintală, halucinaţii, reacţii cutanate provocate de creşterea sensibilităţii la lumină, psoriazis progresiv, tinitus, tulburări ale gustului, modificări ale hemoleucogramei (reducere a numărului de plachete sanguine în sânge).
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amed.md sau e-mail:[email protected]
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5. Cum se păstrează Egilok
A se păstra la temperaturi sub 25°C.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor!
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu utilizaţi acest medicament dacă aţi observat semne evidente de înrăutăţire a calităţii lui.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Egilok comprimate
Substanţa activă:
Fiecare comprimat conţine tartrat de metoprolol 25 mg, 50 mg, 100 mg.
Excipienţi: stearat de magneziu, polividonă (K-90), dioxid de siliciu coloidal anhidru, amidonglicolat de sodiu (tip A), celuloză microcristalină.
Cum arată Egilok şi conţinutul ambalajului:
Comprimate 25 mg
Comprimate de culoare albă sau aproape albă, rotunde, biconvexe, cu o linie de divizare cruciformă şi teşitură dublă („dublu snep") pe una din părţi şi cu gravarea literei E stilizate şi cifra „435" pe altă parte, fără sau practic fără miros.
Cu ajutorul liniei de divizare comprimatul poate fi divizat în doze egale.
Comprimate 50 mg
Comprimate de culoare albă sau aproape albă, rotunde, biconvexe, cu incizie pe una din părţi şi cu gravarea literei E stilizate şi cifra „434" pe altă parte, fără sau practic fără miros.
Cu ajutorul inciziei comprimatele pot fi divizate în două doze egale.
Comprimate 100 mg
Comprimate de culoare albă sau aproape albă, rotunde, biconvexe, cu margini teşite, cu incizie pe una din părţi şi cu gravarea literei E stilizate şi cifra „432" pe altă parte, fără sau practic fără miros.
Cu ajutorul inciziei comprimatele pot fi divizate în două doze egale.
Ambalaj
Câte 30 comprimate (Egilok 100 mg) în flacon. Câte 60 comprimate (Egilok 25 mg şi Egilok 50 mg) în flacon. Câte 1 flacon împreună cu prospectul în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul Deţinătorul certificatului de inregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria
Fabricant
Egis Pharmaceuticals PLC
H-9900 Körmend, Mátyás király út 65.
Ungaria
-3%
54.47 MDL
56.15 MDL
Rețetă medicală
Ce este Figurin şi pentru ce se utilizează
Figurin este un medicament ce conține substanța activă numită orlistat și este utilizat pentru
tratamentul obezităţii. Acest medicament acţionează la nivelul sistemului digestiv făcând ca o
treime din grăsimile ingerate odată cu alimentele să rămână nedigerate. Figurin se leagă de
enzimele din sistemul digestiv (lipazele) şi le blochează, împiedicând astfel distrugerea unei părţi
din grăsimile ingerate la o masă. Grăsimile nedigerate nu pot fi absorbite şi sunt eliminate din
organismul dumneavoastră.
Figurin este indicat în tratamentul obezităţii împreună cu o dietă cu conţinut scăzut de calorii. Nu luaţi Figurin:
• dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la orlistat sau la oricare dintre celelalte componente ale
• dacă suferiţi de sindrom de malabsorbţie cronică (absorbţie insuficientă a substanţelor nutritive
din tractul digestiv),
• dacă suferiţi de colestază (tulburare hepatică)
• dacă alăptaţi
Cum să luaţi Figurin
Utilizaţi întotdeauna Figurin exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza uzuală de Figurin este de o capsulă de 120 mg administrată la fiecare dintre cele trei mese
principale ale zilei. Poate fi luată imediat înainte, în timpul sau la maximum o oră după masă.
Capsula trebuie înghiţită cu apă.
Figurin trebuie utilizat cu o dietă echilibrată, controlată din punct de vedere al caloriilor, bogată în
fructe şi legume şi care să conţină în medie 30% din calorii provenite din grăsimi. Aportul
dumneavoastră zilnic de grăsimi, glucide şi proteine trebuie repartizat la cele trei mese. Aceasta
înseamnă că, în mod obişnuit, veţi lua o capsulă la micul dejun, o capsulă la masa de prânz şi una la
masa de seară. Pentru a obţine un beneficiu maxim, evitaţi consumul, între mese, al alimentelor ce
conţin grăsimi cum ar fi biscuiţi, ciocolată sau gustări dulci. Dacă uitaţi să luaţi Figurin Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
Figurin este un medicament ce conține substanța activă numită orlistat și este utilizat pentru
tratamentul obezităţii. Acest medicament acţionează la nivelul sistemului digestiv făcând ca o
treime din grăsimile ingerate odată cu alimentele să rămână nedigerate. Figurin se leagă de
enzimele din sistemul digestiv (lipazele) şi le blochează, împiedicând astfel distrugerea unei părţi
din grăsimile ingerate la o masă. Grăsimile nedigerate nu pot fi absorbite şi sunt eliminate din
organismul dumneavoastră.
Figurin este indicat în tratamentul obezităţii împreună cu o dietă cu conţinut scăzut de calorii. Nu luaţi Figurin:
• dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la orlistat sau la oricare dintre celelalte componente ale
• dacă suferiţi de sindrom de malabsorbţie cronică (absorbţie insuficientă a substanţelor nutritive
din tractul digestiv),
• dacă suferiţi de colestază (tulburare hepatică)
• dacă alăptaţi
Cum să luaţi Figurin
Utilizaţi întotdeauna Figurin exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza uzuală de Figurin este de o capsulă de 120 mg administrată la fiecare dintre cele trei mese
principale ale zilei. Poate fi luată imediat înainte, în timpul sau la maximum o oră după masă.
Capsula trebuie înghiţită cu apă.
Figurin trebuie utilizat cu o dietă echilibrată, controlată din punct de vedere al caloriilor, bogată în
fructe şi legume şi care să conţină în medie 30% din calorii provenite din grăsimi. Aportul
dumneavoastră zilnic de grăsimi, glucide şi proteine trebuie repartizat la cele trei mese. Aceasta
înseamnă că, în mod obişnuit, veţi lua o capsulă la micul dejun, o capsulă la masa de prânz şi una la
masa de seară. Pentru a obţine un beneficiu maxim, evitaţi consumul, între mese, al alimentelor ce
conţin grăsimi cum ar fi biscuiţi, ciocolată sau gustări dulci. Dacă uitaţi să luaţi Figurin Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
-3%
259.57 MDL
267.60 MDL
Rețetă medicală
Ce este KARVIDIL şi pentru ce se utilizează
KARVIDIL conţine ca substanţă activă carvedilol, care este un blocant al betaadrenoreceptorilor. Medicamentul posedă acţiune multilaterală, care îi lărgeşte
posibilităţile lui de utilizare în tratamentul afecţiunilor cardiace şi vasculare.
Carvedilolul dilată vasele sanguine şi reduce rezistenţa vaselor sanguine periferice, de
aceea el este utilizat pentru tratamentul hipertensiunii arteriale (tensiune arterială
crescută) şi angină pectorală. Studiile clinice denotă că KARVIDIL poate fi utilizat
pentru tratamentul hipertensiunii la pacienţii cu boli renale şi diabet zaharat.
Administrarea prelungită de KARVIDIL are efect pozitiv asupra nivelului de lipide în
plasmă, deoarece reduce cantitatea de colesterol total, lipoproteine cu densitate joasă
şi trigliceridelor în sânge, totodată crescând nivelul de lipoproteine cu densitate mare.
KARVIDIL posedă proprietăţi antioxidante, el leagă radicalii liberi.
KARVIDIL se utilizează pentru tratamentul:
- insuficienţei cardiace:
- hipertensiunii arteriale (tensiune arterială crescută);
- anginei pectorale cronice stabile. Profilaxia anginei pectorale cronice stabile.
- insuficienţă cardiacă cronică simptomatică. KARVIDIL se utilizează pentru
tratamentul insuficienţei cardiace cronice stabile uşoare, moderate şi severe în
asociere cu terapia standard, de exemplu diuretice, digoxină şi inhibitori ai enzimei
de conversie a angiotensinei. Sindromul de întrerupere a tratamentului
Nu întrerupeţi administrarea de KARVIDIL fără a preîntâmpina medicul. Întreruperea
bruscă a KARVIDIL poate provoca efecte adverse nedorite (sau să acutizeze
simptomele de angină pectorală, să crească riscul de infarct miocardic sau apariţia
aritmiei, de asemenea să intensifice simptomele de tireotoxicoză). Administrarea de
KARVIDIL se va întrerupe treptat (timp de două săptămâni). Daca simptomele angină
pectorală se agravează, se recomandă de reluat imediat terapia cu KARVIDIL (cel
puţin temporar), în conformitate cu indicaţiile medicului.
Cum să luaţi KARVIDIL
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră
sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu
sunteţi sigur.
Comprimatele KARVIDIL trebuie administrate în timpul mesei.
Hipertensiune arterială esenţială:
Adulţi
Doza iniţială recomandată este 12,5 mg o dată pe zi. Peste 2 zile doza se măreşte
până la doza uzuală – 25 mg o dată pe zi. Dacă este necesar, doza poate fi crescută în
continuare treptat, la intervale de cel puţin două săptămâni până la doza maximă – 50
mg, care se administrează o dată pe zi sau se divizează în câteva prize.
Vârstnici
La vârstnici doza de 12,5 mg în unele cazuri asigură un efect terapeutic suficient.
Dacă răspunsul terapeutic nu este adecvat, doza poate fi crescută treptat la intervale
de cel puţin două săptămâni până la doza maximă – 50 mg, care se administrează o
dată pe zi sau se divizează în câteva prize.
Angină pectorală cronică stabilă:
Adulţi
Doza iniţială constituie 12,5 mg de 2 ori pe zi. Peste 2 zile doza se măreşte până la 25
mg de 2 ori pe zi.
Conform datelor din literatură, pentru tratamentul anginei pectorale stabile se
recomandă de administrat câte 50 mg de 2 ori pe zi.
Tratamentul simptomatic al insuficienţei cardiace cronice:
Tratamentul cu KARVIDIL poate fi iniţiat doar sub supravegherea medicului în
staţionar după evaluarea atentă a stării de sănătate a pacientului.
Adulţi:
Doza iniţială recomandată este de 3,125 mg de 2 ori pe zi, timp de două săptămâni.
Dacă această doză este bine tolerată, la necesitate se poate creşte treptat, la intervale
de minimum 2 săptămâni, la 6,25 mg de 2 ori pe zi, urmată de 12,5 mg de 2 ori pe zi
şi apoi de 25 mg de 2 ori pe zi. Doza trebuie crescută până la cea maximă tolerată de
pacient.
Doza zilnică maximă recomandată la toţi pacienţii cu insuficienţă cardiacă cronică
severă şi la pacienţii cu ICC uşoară până la moderată cu greutatea corporală sub 85
kg este de 25 mg, administrată de 2 ori pe zi. La pacienţii cu insuficienţă cardiacă
cronică uşoară sau moderată, cu greutatea corporală peste 85 kg doza maximă
recomandată este de 50 mg de 2 ori pe zi.
Dacă administrarea de KARVIDIL este întreruptă mai mult de 2 săptămâni,
tratamentul trebuie reînceput cu 3,125 mg de 2 ori pe zi şi crescut gradat în
concordanţă cu recomandările de mai sus.
Pacienţi cu tulburări ale funcţiei hepatice
La pacienţii cu tulburări ale funcţiei hepatice e necesar de redus doza de KARVIDIL.
La pacienţii cu disfuncţii hepatice severe KARVIDIL este contraindicat (vezi de
asemenea „Atenţionări şi precauţii”).
Pacienţi cu tulburări ale funcţiei renale
Dozele nu vor fi modificate atât timp, cât tensiunea arterială sistolică este peste 100
mm Hg (vezi de asemenea „Atenţionări şi precauţii”).
Dacă consideraţi că acţiunea KARVIDIL este prea puternică sau prea slabă, consultaţi
medicul sau farmacistul. https://bit.ly/3ezVohk
KARVIDIL conţine ca substanţă activă carvedilol, care este un blocant al betaadrenoreceptorilor. Medicamentul posedă acţiune multilaterală, care îi lărgeşte
posibilităţile lui de utilizare în tratamentul afecţiunilor cardiace şi vasculare.
Carvedilolul dilată vasele sanguine şi reduce rezistenţa vaselor sanguine periferice, de
aceea el este utilizat pentru tratamentul hipertensiunii arteriale (tensiune arterială
crescută) şi angină pectorală. Studiile clinice denotă că KARVIDIL poate fi utilizat
pentru tratamentul hipertensiunii la pacienţii cu boli renale şi diabet zaharat.
Administrarea prelungită de KARVIDIL are efect pozitiv asupra nivelului de lipide în
plasmă, deoarece reduce cantitatea de colesterol total, lipoproteine cu densitate joasă
şi trigliceridelor în sânge, totodată crescând nivelul de lipoproteine cu densitate mare.
KARVIDIL posedă proprietăţi antioxidante, el leagă radicalii liberi.
KARVIDIL se utilizează pentru tratamentul:
- insuficienţei cardiace:
- hipertensiunii arteriale (tensiune arterială crescută);
- anginei pectorale cronice stabile. Profilaxia anginei pectorale cronice stabile.
- insuficienţă cardiacă cronică simptomatică. KARVIDIL se utilizează pentru
tratamentul insuficienţei cardiace cronice stabile uşoare, moderate şi severe în
asociere cu terapia standard, de exemplu diuretice, digoxină şi inhibitori ai enzimei
de conversie a angiotensinei. Sindromul de întrerupere a tratamentului
Nu întrerupeţi administrarea de KARVIDIL fără a preîntâmpina medicul. Întreruperea
bruscă a KARVIDIL poate provoca efecte adverse nedorite (sau să acutizeze
simptomele de angină pectorală, să crească riscul de infarct miocardic sau apariţia
aritmiei, de asemenea să intensifice simptomele de tireotoxicoză). Administrarea de
KARVIDIL se va întrerupe treptat (timp de două săptămâni). Daca simptomele angină
pectorală se agravează, se recomandă de reluat imediat terapia cu KARVIDIL (cel
puţin temporar), în conformitate cu indicaţiile medicului.
Cum să luaţi KARVIDIL
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră
sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu
sunteţi sigur.
Comprimatele KARVIDIL trebuie administrate în timpul mesei.
Hipertensiune arterială esenţială:
Adulţi
Doza iniţială recomandată este 12,5 mg o dată pe zi. Peste 2 zile doza se măreşte
până la doza uzuală – 25 mg o dată pe zi. Dacă este necesar, doza poate fi crescută în
continuare treptat, la intervale de cel puţin două săptămâni până la doza maximă – 50
mg, care se administrează o dată pe zi sau se divizează în câteva prize.
Vârstnici
La vârstnici doza de 12,5 mg în unele cazuri asigură un efect terapeutic suficient.
Dacă răspunsul terapeutic nu este adecvat, doza poate fi crescută treptat la intervale
de cel puţin două săptămâni până la doza maximă – 50 mg, care se administrează o
dată pe zi sau se divizează în câteva prize.
Angină pectorală cronică stabilă:
Adulţi
Doza iniţială constituie 12,5 mg de 2 ori pe zi. Peste 2 zile doza se măreşte până la 25
mg de 2 ori pe zi.
Conform datelor din literatură, pentru tratamentul anginei pectorale stabile se
recomandă de administrat câte 50 mg de 2 ori pe zi.
Tratamentul simptomatic al insuficienţei cardiace cronice:
Tratamentul cu KARVIDIL poate fi iniţiat doar sub supravegherea medicului în
staţionar după evaluarea atentă a stării de sănătate a pacientului.
Adulţi:
Doza iniţială recomandată este de 3,125 mg de 2 ori pe zi, timp de două săptămâni.
Dacă această doză este bine tolerată, la necesitate se poate creşte treptat, la intervale
de minimum 2 săptămâni, la 6,25 mg de 2 ori pe zi, urmată de 12,5 mg de 2 ori pe zi
şi apoi de 25 mg de 2 ori pe zi. Doza trebuie crescută până la cea maximă tolerată de
pacient.
Doza zilnică maximă recomandată la toţi pacienţii cu insuficienţă cardiacă cronică
severă şi la pacienţii cu ICC uşoară până la moderată cu greutatea corporală sub 85
kg este de 25 mg, administrată de 2 ori pe zi. La pacienţii cu insuficienţă cardiacă
cronică uşoară sau moderată, cu greutatea corporală peste 85 kg doza maximă
recomandată este de 50 mg de 2 ori pe zi.
Dacă administrarea de KARVIDIL este întreruptă mai mult de 2 săptămâni,
tratamentul trebuie reînceput cu 3,125 mg de 2 ori pe zi şi crescut gradat în
concordanţă cu recomandările de mai sus.
Pacienţi cu tulburări ale funcţiei hepatice
La pacienţii cu tulburări ale funcţiei hepatice e necesar de redus doza de KARVIDIL.
La pacienţii cu disfuncţii hepatice severe KARVIDIL este contraindicat (vezi de
asemenea „Atenţionări şi precauţii”).
Pacienţi cu tulburări ale funcţiei renale
Dozele nu vor fi modificate atât timp, cât tensiunea arterială sistolică este peste 100
mm Hg (vezi de asemenea „Atenţionări şi precauţii”).
Dacă consideraţi că acţiunea KARVIDIL este prea puternică sau prea slabă, consultaţi
medicul sau farmacistul. https://bit.ly/3ezVohk
-3%
41.56 MDL
42.85 MDL
Rețetă medicală
1. Ce este Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi şi pentru ce se utilizează
Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi este o soluţie care se administrează prin intermediul unui mic tub
prevăzut cu o canulă care se introduce în venă (perfuzie intravenoasă).
Soluţia conţine aminoacizi şi săruri (electroliţi) care sunt esenţiali pentru procesele de creştere şi
recuperare ale organismului.
Veţi primi acest medicament dacă nu puteţi să vă hrăniţi normal şi nu puteţi nici să fiţi hrănit prin
intermediul unui tub introdus în stomac. Această soluţie poate fi administrată la adulţi, adolescenţi şi copii
cu vârsta peste 2 ani.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi
Nu utilizaţi Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi
dacă sunteţi alergic la oricare dintre substanţele active sau la oricare dintre celelalte componente ale
acestui medicament (enumerate la pct. 6)
dacă suferiţi de o anomalie congenitală a metabolismului proteinelor şi aminoacizilor
dacă aveţi o tulburare circulatorie severă (adică, una care ameninţă supravieţuirea) (şoc)
dacă aveţi o alimentare insuficientă cu oxigen (hipoxie)
dacă aveţi o tendinţă de acumulare a substanţelor acide în sânge (acidoză metabolică)
dacă aveţi niveluri sanguine prea înalte ale oricărora dintre sărurile (electroliţii) conținuți în soluţie
dacă suferiţi de insuficienţă cardiacă slab controlată, cu afectarea pronunţată a circulaţiei sanguine
(insuficienţă cardiacă decompensată)
dacă aveţi o acumulare de lichid în plămâni (edem pulmonar acut)
dacă apa din organismul dumneavoastră este în exces și membrele dumneavoastră se umflă
(hiperhidratare).
Medicul dumneavoastră va lua de asemenea în considerare faptul că soluțiile care conțin aminoacizi nu
2
trebuie utilizate în general:
dacă aveţi o boală hepatică severă (insuficienţă hepatică severă)
dacă aveţi insuficienţă renală severă care nu este tratată în mod adecvat cu ajutorul unui rinichi
artificial sau prin terapii similare
Copii nou-născuți, sugari și copii cu vârsta sub doi ani
Această soluţie nu trebuie administrată copiilor nou-născuţi, sugarilor şi copiilor cu vârsta sub doi ani,
deoarece formula nutriţională nu îndeplineşte cerinţele speciale pentru această grupă de vârstă.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să se administreze Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi, adresaţi-vă medicului dumneavoastră
dacă suferiţi de o tulburare a metabolismului proteinelor şi aminoacizilor, cauzată de orice altă
afecţiune decât cele menţionate mai sus (vezi punctul „Nu utilizaţi …”)
dacă aveţi o tulburare a funcţiei ficatului sau rinichilor
dacă aveţi o tulburare a funcţiei inimii
dacă aveţi o concentraţie anormal de mare a serului sanguin (osmolaritate serică ridicată)
Măsuri de precauție suplimentare luate de medicul dumneavoastră
Dacă echilibrul lichidelor şi sărurilor din organismul dumneavoastră este perturbat, această afecţiune
trebuie să fie corectată înainte de a vi se administra acest medicament. Exemple de astfel de afecţiuni
includ o carenţă de apă şi săruri în acelaşi timp (deshidratare hipotonă) sau o carenţă de sodiu
(hiponatremie) sau de potasiu (hipokaliemie).
Înainte şi în timpul administrării acestui medicament, vi se vor monitoriza nivelurile sărurilor din sânge,
zahărului din sânge, echilibrul lichidelor, echilibrul acidobazic, proteinele din sânge şi funcţia ficatului şi
rinichilor. În acest scop, vi se vor recolta probe de sânge şi de urină, care vor fi date la analiză.
De obicei, vi se va administra Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi ca parte a unui regim de nutriţie
intravenoasă, care include de asemenea suplimente energetice non-proteice (soluţii de carbohidraţi,
emulsii de grăsimi), acizi graşi esenţiali, electroliţi, vitamine, lichide şi oligoelemente.
Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice
alte medicamente.
Sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă,
adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Sarcina
Dacă sunteţi gravidă, vi se va administra acest medicament numai dacă medicul consideră că este necesar
pentru recuperarea dumneavoastră. Nu sunt disponibile date privind utilizarea acestui medicament la
femeile gravide.
Alăptarea
La doze terapeutice ale Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi nu se anticipează apariţia de efecte asupra
nou-născuţilor/sugarilor alăptaţi. Cu toate acestea, alăptarea nu este recomandată dacă femeile au nevoie
de nutriţie intravenoasă în acelaşi timp.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
3
În mod normal, acest medicament se administrează pacienţilor imobilizaţi într-o instituţie cu mediu
controlat (departament de urgenţe, secţie de tratamente acute în cadrul unui spital sau unitate de tratament
ambulator). Aceasta exclude conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor.
3. Cum să utilizaţi Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi
Aminoplasmal 100 g/l cu electroliți se administrează de către profesioniști din domeniul sănătății. Medicul
va decide ce cantitate din acest medicament este necesară și cât timp se va administra acest medicament
pacienților.
Soluția se va administra printr-un tub mic din plastic introdus într-o venă.
Pacienţi cu boală renală sau hepatică
Dacă aveţi o boală hepatică sau renală, dozele vor fi ajustate în funcţie de necesităţile dumneavoastră
individuale.
Durata de utilizare
Acest medicament poate fi utilizat atât timp cât aveţi nevoie de nutriţie intravenoasă.
Dacă vi s-a administrat mai mult Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi decât trebuie
Este puţin probabil să se întâmple acest lucru deoarece medicul dumneavoastră va determina dozele
zilnice. Totuşi, dacă vi se administrează o supradoză sau dacă viteza de administrare a soluţiei este prea
mare, aţi putea avea greață, vărsături şi durere de cap. De asemenea, este posibil ca sângele
dumneavoastră să conţină prea mult amoniac (hiperamoniemie) şi este posibil să pierdeţi aminoacizi prin
urină. De asemenea, este posibil să aveţi o cantitate prea mare de lichid în organism (hiperhidratare),
echilibrul sărurilor din organism poate fi perturbat (dezechilibru electrolitic) şi este posibil să aveţi apă în
plămâni (edem pulmonar). Dacă se întâmplă acest lucru, perfuzia va fi întreruptă şi apoi reluată, cu o
viteză mai mică, mai târziu.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Astfel de reacţii adverse nu sunt legate în mod specific de Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi, ci pot
apărea în cazul oricărui tip de nutriţie intravenoasă, în special la început.
Următoarele reacţii adverse pot fi grave. Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă imediat
medicului dumneavoastră, acesta va opri administrarea medicamentului.
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
Reacţii alergice
Alte reacţii adverse
Mai puţin frecvente (pot afecta cel mult 1 din 100 persoane)
4
Vărsături, greață
5. Cum se păstrează Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe eticheta flaconului şi a cutiei. Data de
expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
A se ţine flaconul în cutie, pentru a fi protejat de lumină.
A nu se păstra la temperaturi peste 25C.
Păstrarea la rece a soluției, la temperaturi sub 15°C, poate duce la formarea de cristale care pot fi însă
dizolvate cu ușurință prin încălzire ușoară la 25°C, până la dizolvarea completă. Recipientul trebuie agitat
ușor pentru a se asigura omogenizarea.
A nu se congela.
După sfârşitul perfuziei, este interzisă păstrarea oricărei cantităţi de soluţie rămasă pentru utilizare
ulterioară.
Modul de administrare
Administrare intravenoasă.
Numai pentru perfuzie intravenoasă în vene centrale.
Doze
Adulți și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 14 și 17 ani
Doza zilnică:
1,0 – 2,0 g aminoacizi/kg de greutate corporală ≙ 10 - 20 ml/kg de greutate corporală
≙ 700 – 1400 ml pentru un pacient cu greutatea de 70 kg
Viteza maximă a perfuziei:
0,1 g aminoacizi/kg de greutate corporală pe oră ≙ 1,0 ml/kg de greutate corporală pe oră
≙ 1,17 ml/min pentru un pacient cu greutatea de 70 kg
Copii și adolescenți
Copii nou-născuți, sugari și copii cu vârsta sub doi ani
Aminoplasmal 100 g/l cu electroliți este contraindicat copiilor nou-născuți, sugarilor și copiilor cu vârsta
sub doi ani (vezi pct. 4.3).
Copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 2 și 13 ani
Dozele pentru grupele de vârstă menționate mai jos reprezintă valori medii cu rol de îndrumare. Dozele
exacte trebuie ajustate în funcţie de vârstă, starea de dezvoltare şi boala existentă, în mod individualizat
pentru fiecare copil.
Doza zilnică pentru copii cu vârsta cuprinsă între 2 și 4 ani:
1,5 g aminoacizi/kg de greutate coporală ≙ 15 ml/kg de greutate corporală
Doza zilnică pentru copii cu vârsta cuprinsă între 5 și 13 ani:
7
1,0 g aminoacizi/kg de greutate coporală ≙ 10 ml/kg de greutate corporală
Copiii aflaţi în stare critică: pentru pacienții în stare critică aportul recomandat de aminoacizi poate fi mai
mare (până la 3,0 g de aminoacizi/kg de greutate corporală pe zi).
Viteza maximă a perfuziei:
0,1 g aminoacizi/kg de greutate corporală pe oră ≙ 1 ml/kg de greutate corporală pe oră
În cazul unui necesar de aminoacizi de 1,0 g/kg de greutate corporală şi zi sau mai mult, trebuie acordată o
atenţie specială limitării administrării de lichide. Pentru a evita supraîncărcarea cu lichide, în astfel de
situaţii poate fi necesară utilizarea unor soluţii de aminoacizi cu un conţinut mai ridicat de aminoacizi.
Insuficiență renală
La pacienții cu insuficiență renală, doza trebuie ajustată cu atenție în funcție de necesitățile individuale,
severitatea insuficienței organelor și tipul de terapie de substituție renală instituită (hemodializă,
hemofiltrare etc.).
Insuficiență hepatică
La pacienții cu insuficiență hepatică, doza trebuie ajustată cu atenție în funcție de nevoile individuale și de
severitatea insuficienței de organe.
Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi este o soluţie care se administrează prin intermediul unui mic tub
prevăzut cu o canulă care se introduce în venă (perfuzie intravenoasă).
Soluţia conţine aminoacizi şi săruri (electroliţi) care sunt esenţiali pentru procesele de creştere şi
recuperare ale organismului.
Veţi primi acest medicament dacă nu puteţi să vă hrăniţi normal şi nu puteţi nici să fiţi hrănit prin
intermediul unui tub introdus în stomac. Această soluţie poate fi administrată la adulţi, adolescenţi şi copii
cu vârsta peste 2 ani.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi
Nu utilizaţi Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi
dacă sunteţi alergic la oricare dintre substanţele active sau la oricare dintre celelalte componente ale
acestui medicament (enumerate la pct. 6)
dacă suferiţi de o anomalie congenitală a metabolismului proteinelor şi aminoacizilor
dacă aveţi o tulburare circulatorie severă (adică, una care ameninţă supravieţuirea) (şoc)
dacă aveţi o alimentare insuficientă cu oxigen (hipoxie)
dacă aveţi o tendinţă de acumulare a substanţelor acide în sânge (acidoză metabolică)
dacă aveţi niveluri sanguine prea înalte ale oricărora dintre sărurile (electroliţii) conținuți în soluţie
dacă suferiţi de insuficienţă cardiacă slab controlată, cu afectarea pronunţată a circulaţiei sanguine
(insuficienţă cardiacă decompensată)
dacă aveţi o acumulare de lichid în plămâni (edem pulmonar acut)
dacă apa din organismul dumneavoastră este în exces și membrele dumneavoastră se umflă
(hiperhidratare).
Medicul dumneavoastră va lua de asemenea în considerare faptul că soluțiile care conțin aminoacizi nu
2
trebuie utilizate în general:
dacă aveţi o boală hepatică severă (insuficienţă hepatică severă)
dacă aveţi insuficienţă renală severă care nu este tratată în mod adecvat cu ajutorul unui rinichi
artificial sau prin terapii similare
Copii nou-născuți, sugari și copii cu vârsta sub doi ani
Această soluţie nu trebuie administrată copiilor nou-născuţi, sugarilor şi copiilor cu vârsta sub doi ani,
deoarece formula nutriţională nu îndeplineşte cerinţele speciale pentru această grupă de vârstă.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să se administreze Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi, adresaţi-vă medicului dumneavoastră
dacă suferiţi de o tulburare a metabolismului proteinelor şi aminoacizilor, cauzată de orice altă
afecţiune decât cele menţionate mai sus (vezi punctul „Nu utilizaţi …”)
dacă aveţi o tulburare a funcţiei ficatului sau rinichilor
dacă aveţi o tulburare a funcţiei inimii
dacă aveţi o concentraţie anormal de mare a serului sanguin (osmolaritate serică ridicată)
Măsuri de precauție suplimentare luate de medicul dumneavoastră
Dacă echilibrul lichidelor şi sărurilor din organismul dumneavoastră este perturbat, această afecţiune
trebuie să fie corectată înainte de a vi se administra acest medicament. Exemple de astfel de afecţiuni
includ o carenţă de apă şi săruri în acelaşi timp (deshidratare hipotonă) sau o carenţă de sodiu
(hiponatremie) sau de potasiu (hipokaliemie).
Înainte şi în timpul administrării acestui medicament, vi se vor monitoriza nivelurile sărurilor din sânge,
zahărului din sânge, echilibrul lichidelor, echilibrul acidobazic, proteinele din sânge şi funcţia ficatului şi
rinichilor. În acest scop, vi se vor recolta probe de sânge şi de urină, care vor fi date la analiză.
De obicei, vi se va administra Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi ca parte a unui regim de nutriţie
intravenoasă, care include de asemenea suplimente energetice non-proteice (soluţii de carbohidraţi,
emulsii de grăsimi), acizi graşi esenţiali, electroliţi, vitamine, lichide şi oligoelemente.
Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice
alte medicamente.
Sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă,
adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Sarcina
Dacă sunteţi gravidă, vi se va administra acest medicament numai dacă medicul consideră că este necesar
pentru recuperarea dumneavoastră. Nu sunt disponibile date privind utilizarea acestui medicament la
femeile gravide.
Alăptarea
La doze terapeutice ale Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi nu se anticipează apariţia de efecte asupra
nou-născuţilor/sugarilor alăptaţi. Cu toate acestea, alăptarea nu este recomandată dacă femeile au nevoie
de nutriţie intravenoasă în acelaşi timp.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
3
În mod normal, acest medicament se administrează pacienţilor imobilizaţi într-o instituţie cu mediu
controlat (departament de urgenţe, secţie de tratamente acute în cadrul unui spital sau unitate de tratament
ambulator). Aceasta exclude conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor.
3. Cum să utilizaţi Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi
Aminoplasmal 100 g/l cu electroliți se administrează de către profesioniști din domeniul sănătății. Medicul
va decide ce cantitate din acest medicament este necesară și cât timp se va administra acest medicament
pacienților.
Soluția se va administra printr-un tub mic din plastic introdus într-o venă.
Pacienţi cu boală renală sau hepatică
Dacă aveţi o boală hepatică sau renală, dozele vor fi ajustate în funcţie de necesităţile dumneavoastră
individuale.
Durata de utilizare
Acest medicament poate fi utilizat atât timp cât aveţi nevoie de nutriţie intravenoasă.
Dacă vi s-a administrat mai mult Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi decât trebuie
Este puţin probabil să se întâmple acest lucru deoarece medicul dumneavoastră va determina dozele
zilnice. Totuşi, dacă vi se administrează o supradoză sau dacă viteza de administrare a soluţiei este prea
mare, aţi putea avea greață, vărsături şi durere de cap. De asemenea, este posibil ca sângele
dumneavoastră să conţină prea mult amoniac (hiperamoniemie) şi este posibil să pierdeţi aminoacizi prin
urină. De asemenea, este posibil să aveţi o cantitate prea mare de lichid în organism (hiperhidratare),
echilibrul sărurilor din organism poate fi perturbat (dezechilibru electrolitic) şi este posibil să aveţi apă în
plămâni (edem pulmonar). Dacă se întâmplă acest lucru, perfuzia va fi întreruptă şi apoi reluată, cu o
viteză mai mică, mai târziu.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Astfel de reacţii adverse nu sunt legate în mod specific de Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi, ci pot
apărea în cazul oricărui tip de nutriţie intravenoasă, în special la început.
Următoarele reacţii adverse pot fi grave. Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă imediat
medicului dumneavoastră, acesta va opri administrarea medicamentului.
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
Reacţii alergice
Alte reacţii adverse
Mai puţin frecvente (pot afecta cel mult 1 din 100 persoane)
4
Vărsături, greață
5. Cum se păstrează Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe eticheta flaconului şi a cutiei. Data de
expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
A se ţine flaconul în cutie, pentru a fi protejat de lumină.
A nu se păstra la temperaturi peste 25C.
Păstrarea la rece a soluției, la temperaturi sub 15°C, poate duce la formarea de cristale care pot fi însă
dizolvate cu ușurință prin încălzire ușoară la 25°C, până la dizolvarea completă. Recipientul trebuie agitat
ușor pentru a se asigura omogenizarea.
A nu se congela.
După sfârşitul perfuziei, este interzisă păstrarea oricărei cantităţi de soluţie rămasă pentru utilizare
ulterioară.
Modul de administrare
Administrare intravenoasă.
Numai pentru perfuzie intravenoasă în vene centrale.
Doze
Adulți și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 14 și 17 ani
Doza zilnică:
1,0 – 2,0 g aminoacizi/kg de greutate corporală ≙ 10 - 20 ml/kg de greutate corporală
≙ 700 – 1400 ml pentru un pacient cu greutatea de 70 kg
Viteza maximă a perfuziei:
0,1 g aminoacizi/kg de greutate corporală pe oră ≙ 1,0 ml/kg de greutate corporală pe oră
≙ 1,17 ml/min pentru un pacient cu greutatea de 70 kg
Copii și adolescenți
Copii nou-născuți, sugari și copii cu vârsta sub doi ani
Aminoplasmal 100 g/l cu electroliți este contraindicat copiilor nou-născuți, sugarilor și copiilor cu vârsta
sub doi ani (vezi pct. 4.3).
Copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 2 și 13 ani
Dozele pentru grupele de vârstă menționate mai jos reprezintă valori medii cu rol de îndrumare. Dozele
exacte trebuie ajustate în funcţie de vârstă, starea de dezvoltare şi boala existentă, în mod individualizat
pentru fiecare copil.
Doza zilnică pentru copii cu vârsta cuprinsă între 2 și 4 ani:
1,5 g aminoacizi/kg de greutate coporală ≙ 15 ml/kg de greutate corporală
Doza zilnică pentru copii cu vârsta cuprinsă între 5 și 13 ani:
7
1,0 g aminoacizi/kg de greutate coporală ≙ 10 ml/kg de greutate corporală
Copiii aflaţi în stare critică: pentru pacienții în stare critică aportul recomandat de aminoacizi poate fi mai
mare (până la 3,0 g de aminoacizi/kg de greutate corporală pe zi).
Viteza maximă a perfuziei:
0,1 g aminoacizi/kg de greutate corporală pe oră ≙ 1 ml/kg de greutate corporală pe oră
În cazul unui necesar de aminoacizi de 1,0 g/kg de greutate corporală şi zi sau mai mult, trebuie acordată o
atenţie specială limitării administrării de lichide. Pentru a evita supraîncărcarea cu lichide, în astfel de
situaţii poate fi necesară utilizarea unor soluţii de aminoacizi cu un conţinut mai ridicat de aminoacizi.
Insuficiență renală
La pacienții cu insuficiență renală, doza trebuie ajustată cu atenție în funcție de necesitățile individuale,
severitatea insuficienței organelor și tipul de terapie de substituție renală instituită (hemodializă,
hemofiltrare etc.).
Insuficiență hepatică
La pacienții cu insuficiență hepatică, doza trebuie ajustată cu atenție în funcție de nevoile individuale și de
severitatea insuficienței de organe.
-3%
156.46 MDL
161.30 MDL
INDICAŢII TERAPEUTICE
Trimetazidina este indicată la adulţi ca terapie adăugată la tratamentul
simptomatic al pacienţilor cu angină pectorală stabilă insuficient controlaţi
terapeutic sau care prezintă intoleranţă la tratamentele antianginoase de primă
linie. DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Un comprimat care conţine trimetazidină de 35 mg de două ori pe zi în timpul
meselor.
Medicamentul este administrat oral dimineața și seara.
După 3 luni de tratament, este necesar să se evalueze rezultatele tratamentului,
în lipsa efectului de trimetazidină se anuleaza tratamentul.
Grupe speciale de pacienţi
Pacienţi cu insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală moderată (clearance-ul creatininei 30-60
ml/min) doza recomandată este 1 comprimat 35 mg dimineaţa, la micul dejun.
(vezi punctul 4.4).
Pacienţi vârstnici
Pacienţii vârstnici pot prezenta o expunere crescută la trimetazidină, din cauza
scăderii funcţiei renale în corelaţie cu vârsta (vezi punctul 5.2). La pacienţii cu
insuficienţă renală moderată (clearance-ul creatininei 30-60 ml/min), doza
recomandată este 1 comprimat a 35 mg dimineaţa, la micul dejun.
Creşterea dozelor la pacienţii vârstnici trebuie efectuată cu precauţie (vezi
punctul 4.4).
Copii
Siguranţa şi eficacitatea trimetazidinei la copii (vârsta sub 18 ani) nu au fost
stabilite. Nu sunt disponibile date. Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii
enumeraţi la punctul 6.1
- Boală Parkinson, simptome parkinsoniene, tremor, sindromul picioarelor
neliniştite şi alte tulburări de mişcare
- Insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei < 30 ml/min). https://bit.ly/3rfI6vB
Trimetazidina este indicată la adulţi ca terapie adăugată la tratamentul
simptomatic al pacienţilor cu angină pectorală stabilă insuficient controlaţi
terapeutic sau care prezintă intoleranţă la tratamentele antianginoase de primă
linie. DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Un comprimat care conţine trimetazidină de 35 mg de două ori pe zi în timpul
meselor.
Medicamentul este administrat oral dimineața și seara.
După 3 luni de tratament, este necesar să se evalueze rezultatele tratamentului,
în lipsa efectului de trimetazidină se anuleaza tratamentul.
Grupe speciale de pacienţi
Pacienţi cu insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală moderată (clearance-ul creatininei 30-60
ml/min) doza recomandată este 1 comprimat 35 mg dimineaţa, la micul dejun.
(vezi punctul 4.4).
Pacienţi vârstnici
Pacienţii vârstnici pot prezenta o expunere crescută la trimetazidină, din cauza
scăderii funcţiei renale în corelaţie cu vârsta (vezi punctul 5.2). La pacienţii cu
insuficienţă renală moderată (clearance-ul creatininei 30-60 ml/min), doza
recomandată este 1 comprimat a 35 mg dimineaţa, la micul dejun.
Creşterea dozelor la pacienţii vârstnici trebuie efectuată cu precauţie (vezi
punctul 4.4).
Copii
Siguranţa şi eficacitatea trimetazidinei la copii (vârsta sub 18 ani) nu au fost
stabilite. Nu sunt disponibile date. Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii
enumeraţi la punctul 6.1
- Boală Parkinson, simptome parkinsoniene, tremor, sindromul picioarelor
neliniştite şi alte tulburări de mişcare
- Insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei < 30 ml/min). https://bit.ly/3rfI6vB
-3%
76.78 MDL
79.15 MDL
Rețetă medicală
INDICAŢII TERAPEUTICE
Tratamentul complex al infarctului de miocard suportat, cardiopatiei ischemice, al
dereglărilor de ritm cardiac, determinate de utilizarea glicozidelor cardiace, pe fondal de
miocardiodistrofie după afecţiuni infecţioase suportate. Maladii hepatice (hepatite, ciroză,
steatoză), uricoproporfirie. Intervenţii chirurgicale pe rinichi izolat (în calitate de remediu de
protecţie farmacologică în caz de circulaţie stopată).
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Preparatul se administrează intravenos în jet lent sau prin perfuzie (40-60 picături/min).
Tratamentul se iniţiază cu doza de 200 mg (10 ml soluţie 20 mg/ml) 1 dată pe zi, ulterior, la
o toleranţă bună, doza se majorează până la 400 mg (20 ml soluţie 20 mg/ml) de 1-2 ori/zi.
Durata curei de tratament – 10-15 zile.
Administrarea în jet a preparatului este posibilă în caz de dereglări acute de ritm cardiac în
doza de 200-400 mg (10-20 ml soluţie 20 mg/ml).
Pentru protecţia farmacologică a rinichilor, supuşi ischemiei, riboxina se administrează
intravenos în jet în doza 1,2 g (60 ml soluţie 20 mg/ml) cu 5-15 min. înainte de
comprimarea arterei renale, ulterior încă 0,8 g (40 ml soluţie 20 mg/ml), imediat după
restabilirea fluxului sanguin.
La administrarea prin perfuzie intravenoasă soluţia de 20 mg/ml riboxină se diluează cu
soluţie dextroză (glucoză) sau soluţie izotonică clorură de sodiu (cel mult 250 ml).
Copiilor cu vârsta peste 1 an se indică în doza de 10-20 mg/kg/24 ore, divizate în 1-2 prize. REACŢII ADVERSE
Tahicardie, reacţii alergice: prurit cutanat, hiperemia tegumentelor (se sistează
administrarea preparatului).
Rar: majorarea concentraţiei acidului uric în sânge, acutizarea gutei (la utilizare
îndelungată).
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la preparat, gută, hiperuricemie, insuficienţă renală, sarcina, perioada de
alăptare, vârsta sub 1 an.
Tratamentul complex al infarctului de miocard suportat, cardiopatiei ischemice, al
dereglărilor de ritm cardiac, determinate de utilizarea glicozidelor cardiace, pe fondal de
miocardiodistrofie după afecţiuni infecţioase suportate. Maladii hepatice (hepatite, ciroză,
steatoză), uricoproporfirie. Intervenţii chirurgicale pe rinichi izolat (în calitate de remediu de
protecţie farmacologică în caz de circulaţie stopată).
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Preparatul se administrează intravenos în jet lent sau prin perfuzie (40-60 picături/min).
Tratamentul se iniţiază cu doza de 200 mg (10 ml soluţie 20 mg/ml) 1 dată pe zi, ulterior, la
o toleranţă bună, doza se majorează până la 400 mg (20 ml soluţie 20 mg/ml) de 1-2 ori/zi.
Durata curei de tratament – 10-15 zile.
Administrarea în jet a preparatului este posibilă în caz de dereglări acute de ritm cardiac în
doza de 200-400 mg (10-20 ml soluţie 20 mg/ml).
Pentru protecţia farmacologică a rinichilor, supuşi ischemiei, riboxina se administrează
intravenos în jet în doza 1,2 g (60 ml soluţie 20 mg/ml) cu 5-15 min. înainte de
comprimarea arterei renale, ulterior încă 0,8 g (40 ml soluţie 20 mg/ml), imediat după
restabilirea fluxului sanguin.
La administrarea prin perfuzie intravenoasă soluţia de 20 mg/ml riboxină se diluează cu
soluţie dextroză (glucoză) sau soluţie izotonică clorură de sodiu (cel mult 250 ml).
Copiilor cu vârsta peste 1 an se indică în doza de 10-20 mg/kg/24 ore, divizate în 1-2 prize. REACŢII ADVERSE
Tahicardie, reacţii alergice: prurit cutanat, hiperemia tegumentelor (se sistează
administrarea preparatului).
Rar: majorarea concentraţiei acidului uric în sânge, acutizarea gutei (la utilizare
îndelungată).
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la preparat, gută, hiperuricemie, insuficienţă renală, sarcina, perioada de
alăptare, vârsta sub 1 an.
-3%
37.30 MDL
38.45 MDL
Rețetă medicală
Ce este KARVIDIL şi pentru ce se utilizează
KARVIDIL conţine ca substanţă activă carvedilol, care este un blocant al betaadrenoreceptorilor. Medicamentul posedă acţiune multilaterală, care îi lărgeşte
posibilităţile lui de utilizare în tratamentul afecţiunilor cardiace şi vasculare.
Carvedilolul dilată vasele sanguine şi reduce rezistenţa vaselor sanguine periferice, de
aceea el este utilizat pentru tratamentul hipertensiunii arteriale (tensiune arterială
crescută) şi angină pectorală. Studiile clinice denotă că KARVIDIL poate fi utilizat
pentru tratamentul hipertensiunii la pacienţii cu boli renale şi diabet zaharat.
Administrarea prelungită de KARVIDIL are efect pozitiv asupra nivelului de lipide în
plasmă, deoarece reduce cantitatea de colesterol total, lipoproteine cu densitate joasă
şi trigliceridelor în sânge, totodată crescând nivelul de lipoproteine cu densitate mare.
KARVIDIL posedă proprietăţi antioxidante, el leagă radicalii liberi.
KARVIDIL se utilizează pentru tratamentul:
- insuficienţei cardiace:
- hipertensiunii arteriale (tensiune arterială crescută);
- anginei pectorale cronice stabile. Profilaxia anginei pectorale cronice stabile.
- insuficienţă cardiacă cronică simptomatică. KARVIDIL se utilizează pentru
tratamentul insuficienţei cardiace cronice stabile uşoare, moderate şi severe în
asociere cu terapia standard, de exemplu diuretice, digoxină şi inhibitori ai enzimei
de conversie a angiotensinei. Sindromul de întrerupere a tratamentului
Nu întrerupeţi administrarea de KARVIDIL fără a preîntâmpina medicul. Întreruperea
bruscă a KARVIDIL poate provoca efecte adverse nedorite (sau să acutizeze
simptomele de angină pectorală, să crească riscul de infarct miocardic sau apariţia
aritmiei, de asemenea să intensifice simptomele de tireotoxicoză). Administrarea de
KARVIDIL se va întrerupe treptat (timp de două săptămâni). Daca simptomele angină
pectorală se agravează, se recomandă de reluat imediat terapia cu KARVIDIL (cel
puţin temporar), în conformitate cu indicaţiile medicului.
Cum să luaţi KARVIDIL
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră
sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu
sunteţi sigur.
Comprimatele KARVIDIL trebuie administrate în timpul mesei.
Hipertensiune arterială esenţială:
Adulţi
Doza iniţială recomandată este 12,5 mg o dată pe zi. Peste 2 zile doza se măreşte
până la doza uzuală – 25 mg o dată pe zi. Dacă este necesar, doza poate fi crescută în
continuare treptat, la intervale de cel puţin două săptămâni până la doza maximă – 50
mg, care se administrează o dată pe zi sau se divizează în câteva prize.
Vârstnici
La vârstnici doza de 12,5 mg în unele cazuri asigură un efect terapeutic suficient.
Dacă răspunsul terapeutic nu este adecvat, doza poate fi crescută treptat la intervale
de cel puţin două săptămâni până la doza maximă – 50 mg, care se administrează o
dată pe zi sau se divizează în câteva prize.
Angină pectorală cronică stabilă:
Adulţi
Doza iniţială constituie 12,5 mg de 2 ori pe zi. Peste 2 zile doza se măreşte până la 25
mg de 2 ori pe zi.
Conform datelor din literatură, pentru tratamentul anginei pectorale stabile se
recomandă de administrat câte 50 mg de 2 ori pe zi.
Tratamentul simptomatic al insuficienţei cardiace cronice:
Tratamentul cu KARVIDIL poate fi iniţiat doar sub supravegherea medicului în
staţionar după evaluarea atentă a stării de sănătate a pacientului.
Adulţi:
Doza iniţială recomandată este de 3,125 mg de 2 ori pe zi, timp de două săptămâni.
Dacă această doză este bine tolerată, la necesitate se poate creşte treptat, la intervale
de minimum 2 săptămâni, la 6,25 mg de 2 ori pe zi, urmată de 12,5 mg de 2 ori pe zi
şi apoi de 25 mg de 2 ori pe zi. Doza trebuie crescută până la cea maximă tolerată de
pacient.
Doza zilnică maximă recomandată la toţi pacienţii cu insuficienţă cardiacă cronică
severă şi la pacienţii cu ICC uşoară până la moderată cu greutatea corporală sub 85
kg este de 25 mg, administrată de 2 ori pe zi. La pacienţii cu insuficienţă cardiacă
cronică uşoară sau moderată, cu greutatea corporală peste 85 kg doza maximă
recomandată este de 50 mg de 2 ori pe zi.
Dacă administrarea de KARVIDIL este întreruptă mai mult de 2 săptămâni,
tratamentul trebuie reînceput cu 3,125 mg de 2 ori pe zi şi crescut gradat în
concordanţă cu recomandările de mai sus.
Pacienţi cu tulburări ale funcţiei hepatice
La pacienţii cu tulburări ale funcţiei hepatice e necesar de redus doza de KARVIDIL.
La pacienţii cu disfuncţii hepatice severe KARVIDIL este contraindicat (vezi de
asemenea „Atenţionări şi precauţii”).
Pacienţi cu tulburări ale funcţiei renale
Dozele nu vor fi modificate atât timp, cât tensiunea arterială sistolică este peste 100
mm Hg (vezi de asemenea „Atenţionări şi precauţii”).
Dacă consideraţi că acţiunea KARVIDIL este prea puternică sau prea slabă, consultaţi
medicul sau farmacistul. https://bit.ly/3ezVohk
KARVIDIL conţine ca substanţă activă carvedilol, care este un blocant al betaadrenoreceptorilor. Medicamentul posedă acţiune multilaterală, care îi lărgeşte
posibilităţile lui de utilizare în tratamentul afecţiunilor cardiace şi vasculare.
Carvedilolul dilată vasele sanguine şi reduce rezistenţa vaselor sanguine periferice, de
aceea el este utilizat pentru tratamentul hipertensiunii arteriale (tensiune arterială
crescută) şi angină pectorală. Studiile clinice denotă că KARVIDIL poate fi utilizat
pentru tratamentul hipertensiunii la pacienţii cu boli renale şi diabet zaharat.
Administrarea prelungită de KARVIDIL are efect pozitiv asupra nivelului de lipide în
plasmă, deoarece reduce cantitatea de colesterol total, lipoproteine cu densitate joasă
şi trigliceridelor în sânge, totodată crescând nivelul de lipoproteine cu densitate mare.
KARVIDIL posedă proprietăţi antioxidante, el leagă radicalii liberi.
KARVIDIL se utilizează pentru tratamentul:
- insuficienţei cardiace:
- hipertensiunii arteriale (tensiune arterială crescută);
- anginei pectorale cronice stabile. Profilaxia anginei pectorale cronice stabile.
- insuficienţă cardiacă cronică simptomatică. KARVIDIL se utilizează pentru
tratamentul insuficienţei cardiace cronice stabile uşoare, moderate şi severe în
asociere cu terapia standard, de exemplu diuretice, digoxină şi inhibitori ai enzimei
de conversie a angiotensinei. Sindromul de întrerupere a tratamentului
Nu întrerupeţi administrarea de KARVIDIL fără a preîntâmpina medicul. Întreruperea
bruscă a KARVIDIL poate provoca efecte adverse nedorite (sau să acutizeze
simptomele de angină pectorală, să crească riscul de infarct miocardic sau apariţia
aritmiei, de asemenea să intensifice simptomele de tireotoxicoză). Administrarea de
KARVIDIL se va întrerupe treptat (timp de două săptămâni). Daca simptomele angină
pectorală se agravează, se recomandă de reluat imediat terapia cu KARVIDIL (cel
puţin temporar), în conformitate cu indicaţiile medicului.
Cum să luaţi KARVIDIL
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră
sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu
sunteţi sigur.
Comprimatele KARVIDIL trebuie administrate în timpul mesei.
Hipertensiune arterială esenţială:
Adulţi
Doza iniţială recomandată este 12,5 mg o dată pe zi. Peste 2 zile doza se măreşte
până la doza uzuală – 25 mg o dată pe zi. Dacă este necesar, doza poate fi crescută în
continuare treptat, la intervale de cel puţin două săptămâni până la doza maximă – 50
mg, care se administrează o dată pe zi sau se divizează în câteva prize.
Vârstnici
La vârstnici doza de 12,5 mg în unele cazuri asigură un efect terapeutic suficient.
Dacă răspunsul terapeutic nu este adecvat, doza poate fi crescută treptat la intervale
de cel puţin două săptămâni până la doza maximă – 50 mg, care se administrează o
dată pe zi sau se divizează în câteva prize.
Angină pectorală cronică stabilă:
Adulţi
Doza iniţială constituie 12,5 mg de 2 ori pe zi. Peste 2 zile doza se măreşte până la 25
mg de 2 ori pe zi.
Conform datelor din literatură, pentru tratamentul anginei pectorale stabile se
recomandă de administrat câte 50 mg de 2 ori pe zi.
Tratamentul simptomatic al insuficienţei cardiace cronice:
Tratamentul cu KARVIDIL poate fi iniţiat doar sub supravegherea medicului în
staţionar după evaluarea atentă a stării de sănătate a pacientului.
Adulţi:
Doza iniţială recomandată este de 3,125 mg de 2 ori pe zi, timp de două săptămâni.
Dacă această doză este bine tolerată, la necesitate se poate creşte treptat, la intervale
de minimum 2 săptămâni, la 6,25 mg de 2 ori pe zi, urmată de 12,5 mg de 2 ori pe zi
şi apoi de 25 mg de 2 ori pe zi. Doza trebuie crescută până la cea maximă tolerată de
pacient.
Doza zilnică maximă recomandată la toţi pacienţii cu insuficienţă cardiacă cronică
severă şi la pacienţii cu ICC uşoară până la moderată cu greutatea corporală sub 85
kg este de 25 mg, administrată de 2 ori pe zi. La pacienţii cu insuficienţă cardiacă
cronică uşoară sau moderată, cu greutatea corporală peste 85 kg doza maximă
recomandată este de 50 mg de 2 ori pe zi.
Dacă administrarea de KARVIDIL este întreruptă mai mult de 2 săptămâni,
tratamentul trebuie reînceput cu 3,125 mg de 2 ori pe zi şi crescut gradat în
concordanţă cu recomandările de mai sus.
Pacienţi cu tulburări ale funcţiei hepatice
La pacienţii cu tulburări ale funcţiei hepatice e necesar de redus doza de KARVIDIL.
La pacienţii cu disfuncţii hepatice severe KARVIDIL este contraindicat (vezi de
asemenea „Atenţionări şi precauţii”).
Pacienţi cu tulburări ale funcţiei renale
Dozele nu vor fi modificate atât timp, cât tensiunea arterială sistolică este peste 100
mm Hg (vezi de asemenea „Atenţionări şi precauţii”).
Dacă consideraţi că acţiunea KARVIDIL este prea puternică sau prea slabă, consultaţi
medicul sau farmacistul. https://bit.ly/3ezVohk
-3%
24.73 MDL
25.50 MDL