Sistemul cardio-vascular

INDICAŢII TERAPEUTICE
- Crize uşoare de angină pectorală;
- rău de mişcare (cinetoze);
- isterie;
- neuroză;
- cefalee determinată de administrarea de nitraţi. DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Doza la o priză pentru adulţi constituie 1-2 comprimate; doza nictemerală – 2-4
comprimate. La necesitate doza nictemerală poate fi mărită. Doza nictemerală
maximă – 600 mg. Cura de tratament – până la 7 zile. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la componentele preparatului, hipotensiune arterială severă;
infarct miocardic acut, copii.

Tabletele sub formă de capsule gelatinoase moi sunt sublingual (sub limbă). Dacă puneți pilula în gură, ar trebui să așteptați dizolvarea completă. Dacă este necesar să se obțină un efect terapeutic mai rapid, capsula trebuie zdrobită cu dinți. Doză unică de medicament - o capsulă. În cazul atacurilor repetate de angina pectorală, este permisă reluarea tratamentului. Nu luați mai mult de 6 comprimate pe zi. Durata tratamentului nu trebuie să depășească 7 zile.
Contraindicații și efecte secundare
hipersensibilitate la substanțe în compoziția tabletelor; faza acută de infarct miocardic; hipertensiune arterială; tulburări acute ale circulației cerebrale (accident vascular cerebral); vârsta copiilor până la 6 ani.

Vinebral 30 mg capsule cu eliberare prelungită

Vincamină

1. Ce este Vinebral şi pentru ce se utilizează

Vinebral 30 mg este indicat pentru normalizarea şi adaptarea fluxului sanguin cerebral la nevoile metabolice şi în consecinţă îmbunătăţeşte, reglează şi menţine toate funcţiile cerebrale, reflectate printr-o performanţă psihică şi intelectuală mai bună.
Tulburări cerebrale:
La vârstnici, ca de exemplu:

- tulburări de memorie;

- tulburări de concentrare;

- tulburări de atenţie şi percepţie.
Boli trofice degenerative:
- diabet zaharat;

- arteroscleroză;

După accidente cerebrale acute:
- post-traumatic;

- post-apoplectic;

- encefalopatie hipertensivă.
Ameţeli, vertij, cefalee de origine vasculară şi migrenă.
Tulburări acustice de origine vasculară.
Tulburări oculare de origine vasculară.
Tulburări psihice:
- orientare temporo-spaţială;

- tulburări emoţionale;

- tulburări cerebro-vasculare, în special ischemie cerebrală.
&Îmbunătăţirea capacităţii intelectuale, în special la copii şi adolescenţi.
2. Ce trebuie să știți înainte să luați Vinebral

Nu luați Vinebral

- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la vincamină sau la oricare dintre celelalte componente ale Vinebral;

- dacă vi s-a pus un diagnostic de tumoră intracerebrală (sau boli corelate cu creşterea presiunii intracraniene);

- dacă aţi suferit un accident vascular cerebral (AVC acut);

- dacă suferiţi de tulburări convulsive, aritmii cardiace, hipopotasemie sau hipocalcemie severă;

- dacă suferiţi de tulburări convulsive.
Nu luați acest medicament dacă oricare dintre cele de mai sus se aplică pentru dumneavoastră. Dacă nu sunteți sigur, discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul înainte de a lua Vinebral.
Atenţionări şi precauţii

&Înainte să utilizați Vinebral adresați-vă medicului dumneavoastră:

- Administrarea Vincaminei ar trebui evitată dacă suferiți de hipokaliemia şi alungirea intervalului QT, deoarece aceștea sunt factori predispozanţi la aritmii ventriculare. - Vincamina trebuie administrată cu prudenţă dacă ați suferit infarct miocardic, boli cardiace organice sau insuficienţă cardiacă. &În aceste cazuri se recomandă începerea tratamentului cu doze iniţiale mici, supraveghere clinică şi ECG atentă.
- Deşi nu a fost observată afectarea funcţiei hepatice, aceasta va fi monitorizată în cazul unui tratament îndelungat cu vincamină.
- Vinebral împreună cu alte medicamente Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente.
Spuneți medicului dumneavoastră dacă luați:

- medicamente care induc torsada vârfurilor, datorită riscului mare de apariție a tulburărilor grave de ritm cardiac;

- qiunupristin/dalfopristin (medicamente folosite pentru a distruge anumite bacterii) pot duce la creșterea nivelului de Vinebral în sânge și ca rezultat la apariţia semnelor de toxicitate la alcaloizii din vinca (neuropatii, convulsii, leucopenie, trombocitopenie).
- itraconazol (medicament antifungic).
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea

Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Deşi nu au fost demonstrate efecte teratogene administrarea vincaminei în timpul sarcinii şi lactaţiei va fi evitată.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Vincamina ar putea afecta capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Se recomandă precauţie.
Acest medicament conţine zaharoză. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
Acest medicament conţine coloranţii azolici Carmoisină (E122) şi Ponceau 4R (E124), care pot provoca reacţi alergice.
3. Cum să luați Vinebral

Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doze

Adulți și vârstnici

O capsulă cu eliberare prelungită de 2 ori pe zi.
Grupuri speciale de pacienţi:
Afecţiuni renale
Nu există date relevante.
Afecţiuni hepatice
Deşi nu a fost observată afectarea funcţiei hepatice, aceasta va fi monitorizată în cazul unui tratament îndelungat cu vincamină.
Modul de administrare

Capsulele se administrează oral.
Dacă luați mai mult Vinebral decât trebuie

Dacă administrați Vinebral mai mult decât doza recomandată, Vă rugăm să discutați cu medicul dumneavoastră.
Dacă uitați șă luați Vinebral

Medicul dumneavoastră va decide când șă luați acest medicament. Dacă credeţi că s-a omis o doză, nu administrați o doză dublă pentru a compensa doza omisă.
Dacă încetaţi să luați Vinebral

Continuați administrarea acestui medicament pe toată durata prescrisă, chiar dacă vă simţiţi mai bine după primele câteva doze.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la utilizarea acestui medicament, adresați-vă medicului dumneavoastră.
4. Reacţii adverse posibile

Ca toate medicamentele, Vinebral poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. &În timpul utilizării Vinebral pot să apară următoarele reacţii adverse, acestea fiind clasificate în funcţie de frecvenţa de apariţie: Vincamina s-a demonstrat a fi foarte bine tolerată.
Cu frecvenţă necunoscută:
Efecte psihoactive minore, alungirea intervalului QT, torsada vârfurilor, aritmii ventriculare, greaţă, pirozis, diaree, constipaţie, uscăciunea gurii, eritem, prurit.
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
5. Cum se păstrează Vinebral

Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
A se păstra la temperaturi sub 25 oC.
Nu utilizaţi Vinebral după data de expirare indicată pe ambalaj. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. &Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conținutul ambalajului și alte informații.
Ce conţine Vinebral

Fiecare capsulă cu eliberare prelungită conține:

Substanța activă: vincamină 30 mg.
Celelalte componente sunt: Conținutul capsulei: zaharoză, amidon de porumb, eudragit, hidroxipropilmetilceluloză ftalat, talc. Capsula: gelatină, dioxid de titan (E171), albastru briliant (E133), carmoisină (E122), ponceau 4R (E124).
Cum arată Vinebral

Capsule gelatinoase tari nr. 2 de culoare roșie, mată, care conțin microsfere de culoare de la albă până la galben.
Ambalaj

Câte 10 capsule cu eliberare prelungită în blister din PVC/Al. Câte 2 blistere în cutie de carton împreună cu prospectul pentru pacient.
Deţinătorul certificatului de înregistrare

Sotagamma 80 mg comprimate

Sotagamma 160 mg comprimate

clorhidrat de sotalol



1. CE ESTE SOTAGAMMA ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

Sotagamma aparţine grupei de medicamente cunoscută sub denumirea de antiaritmice din clasa III,

hidrofilic, cu acţiune importantă de blocare beta-adrenergică.

Sotagamma este utilizat pentru:

- tratamentul tahiaritmiilor ventriculare simptomatice severe (bătăi ale inimii cu frecvenţa peste

valoarea normală induse de la nivelul ventriculilor);

- în profilaxia tahiaritmiilor supraventriculare simptomatice (tulburări ale ritmului cardiac

manifestate prin bătăi ale inimii cu frecvenţa peste valoarea normală, iniţiate din ţesutul cardiac de

deasupra ventriculilor), care necesită intervenţie terapeutică, de exemplu:

- fibrilaţia atrială cronică (tulburare cronică a ritmului cardiac datorată excitabilităţii crescute a

atriilor) după cardioversie;

- fibrilaţia atrială paroxistică (tulburare acută a ritmului cardiac datorată excitabilităţii crescute a

atriilor).



2. ÎNAINTE SĂ LUAŢI SOTAGAMMA

Nu luaţi Sotagamma şi spuneţi medicului dumneavoastră

- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la clorhidrat de sotalol, la sulfonamide sau la oricare dintre

celelalte componente ale Sotagamma, (vezi pct. 6 “Informaţii suplimentare” pentru lista

componentelor);

- dacă suferiţi de slăbiciune accentuată a muşchiului cardiac (clasa III-IV de insuficienţă cardiacă în

clasificarea NYHA);

- dacă aţi suferit infarct miocardic acut;

- dacă aţi suferit şoc cardiogen;

- dacă suferiţi de grad înalt de tulburare a conducerii impulsului între atrii şi ventricule (bloc atrioventricular

de gradul II sau III);

- dacă suferiţi de bloc sinoatrial (bloc de conducere manifestat între nodul sinoatrial şi atrii);

- dacă aveţi boală de nod sinusal;

- dacă aveţi torsada vârfurilor;

- dacă frecvenţa cardiacă este mai mică de 50 bătăi/minut înainte de începerea tratamentului

(bradicardie <50 bătăi/minut);

- dacă aveţi interval QT alungit pre-existent;

- dacă aveţi concentraţii sub valoarea normală a potasiului în sânge (hipokaliemie);

- dacă aveţi valori ale tensiunii arteriale sub valoarea normală (hipotensiune arterială);

- dacă suferiţi de stadii avansate ale tulburărilor circulaţiei periferice;

- dacă aveţi acumulare de acizi în sânge, legată de tulburări metabolice (acidoză metabolică);

- dacă suferiţi de afecţiuni respiratorii obstructive severe.



Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Sotagamma şi spuneţi medicului dumneavoastră

- dacă aveţi angină pectorală, tratamentul concomitent cu sotalol nu trebuie întrerupt brusc;administrarea medicamentului nu este recomandată la pacienţii cu angină Prinzmetal;

- dacă sunteţi în perioada post-infarct miocardic şi aveţi performanţe cardiace micşorate

semnificativ trebuie să fiţi supravegheaţi cu deosebită atenţie, îndeosebi în perioada de stabilire a dozei de antiaritmic (de exemplu monitorizare ECG continuă), deoarece prezintă risc crescut de agravare a aritmiilor (efect pro-aritmogen);

- dacă aveţi afecţiuni coronariene şi/sau aritmii sau aţi primit tratament de lungă durată cu antiaritmice, întreruperea administrării trebuie făcută treptat, pentru a se evita agravarea manifestărilor;

- dacă aveţi tumori ale medularei suprarenale care secretă hormoni (feocromocitom) şi aveţi nevoie de tratament concomitent cu blocante alfa-adrenergice; nu se recomandă administrarea sotalolului la pacienţii cu feocromocitom netratat;

- dacă aveţi antecedente personale sau familiale de psoriazis, medicamentele cu proprietăţi blocante beta-adrenergice, cum este Sotagamma trebuie utilizate numai după evaluarea atentă a raportului beneficiu terapeutic/risc potential;

- dacă aveţi antecedente de reacţii severe de hipersensibilitate sau primiţi tratament care induce

atenuarea sau abolirea reactivităţii alergice (terapie de desensibilizare), sotalolul trebuie utilizat numai dacă este absolut necesar, datorită riscului de exagerare a reacţiilor anafilactice. Ca urmare, la această categorie de pacienţi se recomandă o evaluare atentă a indicaţiilor;

- dacă aveţi tireotoxicoză, sotalolul poate masca semnele cardiovasculare ale acesteia;

- dacă aveţi diabet cu variaţii mari ale glicemiei sau în caz de regim dietetic strict, se recomandă supraveghere medicală atentă deoarece sotalolul maschează simptomele hipoglicemiei;

-dacă utilizaţi lentile de contact, în timpul tratamentului cu sotalol se poate produce reducerea secreţiei lacrimale;

-dacă sunteţi trataţi concomitent cu diuretice care elimină potasiu, este necesară monitorizarea atentă a potasemiei;

-dacă sunteţi sportiv trebuie să ştiţi că sotalolul poate produce o reacţie pozitivă la testele antidoping;

-dacă aveţi funcţia renală afectată.



Utilizarea altor medicamente

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.

Dacă luaţi anumite medicamente blocante ale canalelor calciului de tipul verapamilului şi diltiazemului se poate produce scăderea accentuată a tensiunii arteriale. De asemenea, datorită efectului aditiv asupra nodului sinoatrial şi a celui atrioventricular se pot produce tulburări de ritm de tip bradicardic şi tulburări de conducere atrioventriculară de grad înalt.

Este contraindicată administrarea intravenoasă a blocantelor canalelor calciului de tipul diltiazemului şi verapamilului la pacienţii trataţi cu sotalol, cu excepţia cazurilor de terapie intensivă.



În cazul asocierii cu antiaritmice de clasa I (mai ales medicamente de tip chinidinic) sau cu alte aritmice de clasa III există pericolul prelungirii intervalului QT cu risc crescut de aritmii ventriculare.

Utilizarea concomitentă a sotalolului şi a medicamentelor care prelungesc intervalul QT cum sunt antidepresive tri– şi tetraciclice (imipramină, maprotilină), antihistaminice (astemizol, terfenadină),

antibiotice macrolidice (eritromicină), probucol, haloperidol, halofantrină şi terodilină, prezintă risc crescut de aritmii (torsada vârfurilor).

Administrarea concomitentă a blocantelor canalelor calciului de tipul nifedipinei poate determina scăderea accentuată a tensiunii arteriale; de asemenea, trebuie luată în considerare accentuarea deprimării nodului sinoatrial.

În cazul utilizării concomitente a sotalolului şi noradrenalinei sau a inhibitorilor monoaminooxidazei(IMAO), precum şi după întreruperea bruscă a administrării asociate de clonidină se poate produce creşterea accentuată a tensiunii arteriale.

Administrarea concomitentă a sotalolului şi antidepresivelor triciclice, barbituricelor, fenotiazinelor,opioidelor, precum şi a antihipertensivelor, diureticelor şi vasodilatatoarelor, poate determina scăderea accentuată a tensiunii arteriale.

Efectul sotalolului de reducere a contractilităţii miocardice (inotrop negativ) se poate suma cu cel al opioidelor, respectiv cu cel al antiaritmicelor.

Efectele sotalolului de reducere a frecvenţei cardiace şi a conductibilităţii (cronotrop şi dromotrope negative) pot fi accentuate în cazul administrării concomitente de rezerpină, clonidină, alfa-metildopa, guanfacină şi glicozide cardiace.

Blocada neuromusculară indusă de tubocurarină poate fi accentuată de inhibarea receptorilor betaadrenergici.

În cazul administrării concomitente de sotalol şi insulină sau antidiabetice orale, mai ales în condiţii de efort fizic, se poate produce hipoglicemie, cu mascarea simptomelor acesteia.

Reţineţi că aceste interacţiuni pot avea loc şi în cazul utilizării recente a medicamentelor menţionate mai sus.



Folosirea Sotagamma cu alimente şi băuturi

Se recomandă evitarea asocierii consumului de alcool cu administrarea de sotalol, datorită riscului de aritmii ventriculare.

Sotagamma nu se utilizează împreună cu lapte şi produse lactate.



Sarcina şi alăptarea



Sarcina

Deoarece siguranţa administrării sotalolului în timpul sarcinii nu a fost încă stabilită, acest medicament trebuie utilizat la femeile gravide, în special în primele trei luni de sarcină, numai dacă este absolut necesar şi după evaluarea atentă a raportului beneficiu terapeutic matern/risc potential fetal.

Administrarea sotalolului trebuie întreruptă cu 48-72 ore înainte de data probabilă a naşterii, datorită

riscului de bradicardie şi hipotensiune arterială la nou-născuţi; în caz contrar, nou-născuţii trebuie monitorizaţi cu atenţie timp de 48-72 ore după naştere.



Alăptarea

Clorhidratul de sotalol se excretă în laptele matern; se recomandă evitarea administrării

medicamentului în perioada de alăptare. Dacă tratamentul este absolut necesar, sugarii trebuie monitorizaţi pentru depistarea posibilelor reacţii adverse.

Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.



Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Chiar dacă este administrat conform recomandărilor medicale, acest medicament poate afecta reactivitatea, alterând capacitatea de a conduce vehicule, de a folosi utilaje sau de a lucra fără o bază largă de susţinere. Aceste manifestări apar mai ales la începutul tratamentului, la creşterea dozei, la schimbarea medicaţiei sau când se consumă concomitent alcool.

Dacă observaţi apariţia acestora, discutaţi cu medicul dumneavoastră înainte de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.



3. CUM SĂ LUAŢI SOTAGAMMA

Acest medicament este disponibil în 2 concentraţii: 80 mg şi 160 mg.

Luaţi întotdeauna Sotagamma exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Pacienţi cu tahiaritmii ventriculare simptomatice severe

Dacă aveţi tahiaritmii ventriculare severe, pentru stabilirea dozei medicul dumneavoastră vă va monitoriza cardiologic atent. În timpul tratamentului va efectua examene regulate (de exemplu la intervale de o lună se va efectua un ECG standard, la intervale de 3 luni un ECG cu traseu lung şi, dacă este necesar, un ECG de efort). În cazul modificării unui parametru ECG, de exemplu lărgirea complexului QRS, alungirea intervalului QT cu peste 25%, alungirea intervalului PQ cu peste 50 %,

alungirea intervalului QT cu peste 500 ms sau al creşterii frecvenţei şi agravării aritmiilor cardiace, se va reconsiderarea schema terapeutică.

Doza iniţială este de 80 mg clorhidrat de sotalol de 2 ori pe zi. În lipsa unui răspuns terapeutic adecvat,doza poate fi crescută la 80 mg clorhidrat de sotalol de 3 ori pe zi sau până la 160 mg clorhidrat de sotalol de 2 ori pe zi.

În cazul aritmiilor cu potenţial letal, dacă răspunsul este inadecvat, doza poate fi crescută la 480 mg clorhidrat de sotalol pe zi, administrată fracţionat în 2-3 prize. În aceste cazuri, dozele trebuie crescute numai dacă beneficiile potenţiale depăşesc riscul crescut de reacţii adverse severe (în special efectul pro-aritmogen).

Pacienţi cu fibrilaţie atrială

În fibrilaţia atrială paroxistică nu trebuie depăşită doza de un comprimat 80 mg clorhidrat de sotalol de 3 ori pe zi.

La pacienţii cu fibrilaţie atrială cronică, în lipsa unui răspuns terapeutic adecvat şi dacă medicamentul este bine tolerat, doza poate fi crescută până la cel mult un comprimat 160 mg clorhidrat de sotalol de 2 ori pe zi.

Dacă este necesară creşterea dozei, aceasta se va face la intervale de 2-3 zile.

Pacienţii cu disfuncţii renale

Deoarece la pacienţii cu disfuncţie renală există risc de acumulare după administrarea de doze repetate, doza trebuie ajustată în funcţie de clearance-ul renal, având în vedere frecvenţa cardiacă

(aceasta nu trebuie să scadă sub 50 bătăi/minut) şi răspunsul clinic. În cazul în care clearance-ul creatininei este cuprins între 10-30 ml/min (creatininemia cuprinsă între 2-5 mg/dl), se recomandă

reducerea dozei de sotalol la jumătate din doza uzuală. La pacienţii cu clearance-ul creatininei <10

ml/min (creatininemia >5 mg/dl), doza de sotalol trebuie micşorată la un sfert din doza uzuală.

Pacienţii cu insuficienţă renală severă trebuie trataţi cu sotalol numai în condiţiile monitorizării

frecvente a ECG şi determinării periodice a concentraţiei plasmatice a antiaritmicului.

Pacienţii vârstnici (cu vârsta peste 75 ani)

Ajustarea dozelor se va face având în vedere posibilitatea afectării funcţiei renale.

Copii şi adolescenţi (cu vârsta sub 18 ani)



Sotagamma nu trebuie administrat la copii şi adolescenţi datorită insuficienţei datelor privind siguranţa şi/sau eficacitatea.



Mod de administrare

Comprimatele trebuie înghiţite întregi, cu puţin lichid, cu ½ oră înainte de sau cu 2 ore după mese.

Sotalolul nu trebuie administrat în timpul mesei, deoarece absorbţia medicamentului poate fi micşorată în prezenţa alimentelor (în special lapte şi produse lactate).



Durata tratamentului

Durata tratamentului va fi stabilită de către medicul dumneavoastră.

Tratamentul oral prelungit cu Sotagamma nu trebuie întrerupt brusc, ci redus treptat.



Dacă luaţi mai mult decât trebuie din Sotagamma

Dacă aţi luat din greşeală un număr prea mare de comprimate, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră sau celui mai apropriat spital. Simptomele de supradozaj sunt cardiovasculare şi manifestări nervos centrale, incluzând oboseală, pierderi ale conştienţei, mărirea pupilelor şi,ocazional, crize generalizate, hipotensiune arterială, bradicardie până la asistolie (ECG poate arăta frecvent un ritm de scăpare); uneori pacienţii pot prezenta tahicardii ventriculare atipice (torsade vârfurilor) şi simptome de şoc cardiovascular.



Dacă uitaţi să luaţi Sotagamma

Dacă aţi uitat, din greşeală, să luaţi doza zilnică, luaţi doza următoare ca de obicei. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.



Dacă încetaţi să luaţi Sotagamma

Nu încetaţi să luaţi Sotagamma şi nu modificaţi dozele fără să dicutaţi înainte cu medical dumneavoastră.

La pacienţii cu afecţiuni coronariene sau după un tratament prelungit cu acest medicament, dozele de Sotagamma trebuie micşorate progresiv, întreruperea bruscă a administrării putând agrava

manifestările clinice.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului

dumneavoastră sau farmacistului.



4. REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, Sotagamma poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Frecvenţa reacţiilor adverse menţionate mai jos este definită utilizând următoarea convenţie:

foarte frecvente: afectează mai mult de 1 utilizator din 10

frecvente: afectează 1 din 10 utilizatori din 100

mai puţin frecvente: afectează 1 din 10 utilizatori din 1000

rare: afectează 1 din 10 utilizatori din 10000

foarte rare: afectează mai puţin de 1 utilizator din 10000

necunoscute: frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile

Reacţiile adverse posibile sunt:

Tulburări metabolice şi de nutriţie

Rare:

- tahicardia, ca manifestare a hipoglicemiei. Aceste fenomene trebuie avute în vedere îndeosebi la

diabeticii cu instabilitate marcată a glicemiei şi la persoanele cu dietă restrictivă.

- tulburări ale metabolismului lipidic (creşteri ale colesterolului total, trigliceridelor şi scăderea HDLcolesterolului).

Tulburări ale sistemului nervos

Frecvente: anxietate, stări confuzionale, dispoziţie fluctuantă, halucinaţii, visare accentuată, stări

depresive, oboseală, ameţeli, obnubilare (stare de apatie, cu tulburarea stării de conştienţă), dureri de

cap, confuzie, halucinaţii, creşterea perioadelor de somn cu vise, parestezii şi senzaţie de extremităţi

reci.

Tulburări oftalmologice

Frecvente: tulburări vizuale.

Rare: conjunctivită.

Foarte rare: cheratoconjunctivită, reducerea secreţiei lacrimare (în cazul folosirii lentilelor de

contact.

Tulburări cardiace şi ale aparatului circulator

Frecvente: angine pectorale, scăderea nedorită a tensiunii arteriale, accentuarea insuficienţei

cardiace congestive, frecvenţa cardiacă redusă (bradicardie), palpitaţii, iregularităţi ECG, tulburări

de conducere AV, episoade scurte de inconştienţă (sincopă) sau stări care sunt foarte aproape de

starea de inconştienţă (stări pre-sincopale), acumularea apei în ţesuturi (edeme).

Foarte rare: exacerbarea crizelor de angină pectorală şi tulburări ale circulaţiei periferice.

Efectele pro-aritmogene, manifestate prin modificări sau agravări ale aritmiilor, pot să afecteze

semnificativ activitatea cardiacă şi pot duce chiar la stop cardiac. Efectele pro-aritmogene pot să apară

în special la pacienţii cu aritmii grave (cu potenţial letal) şi insuficienţă ventriculară stângă.

Alungind intervalul QT, sotalolul poate produce tahiaritmii ventriculare (inclusiv torsada vârfurilor)

îndeosebi în caz de supradozaj, ducând astfel la bradicardie marcată.

Tulburări al esistemului respirator

Frecvente: scurtarea respiraţie (dispnee).

Rare: depresie respiratorie la pacienţii cu constricţie respiratorie sau afecţiuni pulmonare (tulburări

de ventilaţie).

Foarte rare: inflamaţie alergică a bronhiilor şi proliferarea patologică a ţesutului conectiv.

Tulburări gastro-intestinale

Frecvente: perturbări ale gustului, dureri abdominale, greaţă, vărsături, diaree, tulburări digestive,

gaze, uscăciune a gurii.

Tulburări cutanate

Frecvente: eritem, prurit, exantem.

Rare: căderea părului (alopecie).

Foarte rare: medicamentele cu proprietăţi blocante beta-adrenergice pot precipita apariţia unui

psoriazis, agravarea simptomelor de psoriazis sau erupţii cutanate psoriaziforme.

Tulburări ale sistemului locomotor

Rare: crampe musculare sau astenie musculară.

Tulburări ale sistemului genital

Rare: impotenţă sexuală.

Tulburări generale

Frecvente: febră, oboseală.

Clorhidratul de sotalol poate mări sensibilitatea la alergeni şi gravitatea reacţiilor alergice generale acute (reacţii anafilactice) datorită proprietăţilor de blocare a receptorilor beta. La pacienţii cu reacţii de hipersensibilitate severe în antecedente şi la cei care urmează un tratament pentru a elimina sau diminua predispoziţia la reacţii alergice (terapie de desensibilizare) există un risc crescut de apariţie a reacţiilor anafilactice.

Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adverse nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.



5. CUM SE PĂSTREAZĂ SOTAGAMMA

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

Nu utilizaţi Sotagamma după data de expirare înscrisă pe cutie şi pe blister, după EXP. Data de

expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.

Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul

cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea

mediului.



6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Ce conţine Sotagamma

-Substanţa activă este clorhidratul de sotalol. Fiecare comprimat conţine clorhidrat de sotalol 80

mg sau 160 mg

-Celelalte componente sunt: celuloză microcristalină, dioxid de siliciu coloidal anhidru, stearat de

magneziu.



Cum arată Sotagamma şi conţinutul ambalajului

Sotagamma 80 mg sunt comprimate rotunde, de culoare albă, cu dimensiunile de aproximativ 8 x 3 mm.

Sotagamma 160 mg sunt comprimate rotunde, de culoare albă, cu dimensiunile de aproximativ 10 x 5 mm.

Sotagamma este disponibil în cutii cu blistere care conţin 20 sau 100 de comprimate.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.



Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă și fabricantul

Wörwag Pharma GmbH&Co. KG

Calwer Str. 7, 71034 Böblingen

Germania



Fabricantul

Sotagamma 80 mg

ARTESAN PHARMA GmbH & Co. K.G.

Wendland Str. 1, D-29439 Lüchow

Germania



Sotagamma 160 mg

DRAGENOPHARM APOTHEKER PÜSCHL GmbH

Göllstrasse 1, D-84529 Tittmoning

Germania

MILDRONAT® 250 mg capsule pentru restabilirea capacității de muncă.

CE ESTE MILDRONAT®
Meldoniu este un analog structural al Y-butirobetainei, substanţă care se regăseşte în fiecare celulă a organismului uman. În timpul suprasolicitărilor Mildronat® 250 mg restabileşte echilibrul dintre aportul şi necesitatea celulelor în oxigen, previne acumularea de substanțe metabolice toxice în celule, protejându-le de distrugere. Mildronat® 250 mg crește rezistența organismului la suprasolicitări fizice și mentale. Mildronat® 250 mg are efect tonifiant și restabilește rapid rezervele de energie în condiții de efort crescut. Mildronat® 250 mg posedă acțiune stimulantă asupra sistemului nervos central (SNC) - îmbunătăţeşte activitatea motorie și capacitatea fizică de muncă, memoria, gândirea se accelerează, crește rezistența organismului la condiții dăunătoare.
PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ MILDRONAT®
Capacitate de muncă redusă și suprasolicitare fizică. Perioada de convalescență după dereglări cerebrovasculare, traumatisme craniocerebrale.
CE CONŢINE MILDRONAT®
Fiecare capsulă conţine: substanța activă - 250 mg meldoniu dihidrat; celelalte componente - amidon de cartofi, dioxid de siliciu, stearat de calciu; capsula - dioxid de titan, gelatină.
CUM SĂ UTILIZAŢI MILDRONAT®
Administrare orală. Doza zilnică pentru adulți este 2 capsule (500mg), ce poate fi luată într-o priză sau divizată în 2 prize. Durata tratamentului constituie 4-6 săptămâni. La necesitate tratamentul poate fi repetat de 2-3 ori pe an. Deoarece este posibil să aibă un efect excitant, se recomandă administrarea medicamentului în prima jumătate a zilei.
COPII ȘI ADOLESCENȚI
Mildronat® 250 mg este contraindicat la copii și adolescenți (cu vârsta sub 18 ani), deoarece lipsesc date privind siguranţa şi eficacitatea utilizării în această categorie de vârstă.
NU UTILIZAȚI MILDRONAT®
Dacă sunteţi alergic la meldoniu dihidrat sau la oricare dintre celelalte componente; dacă aveţi insuficienţă hepatică şi/sau renală severă (nu sunt date suficiente privind siguranţa administrării);     în timpul sarcinii şi perioadei de alăptare; la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII
Înainte de a utiliza Mildronat® 250 mg, consultați medicul dumneavoastră sau farmacistul. Spuneţi medicului dumneavoastră dacă aţi suferit anterior de boli hepatice sau renale severe, deoarece poate fi necesar de efectuat un control al funcţiei ficatului şi/sau rinichilor. Nu utilizaţi Mildronat® 250 mg concomitent cu alte medicamente, care conţin meldoniu, deoarece poate creşte riscul apariţiei reacţiilor adverse.
SARCINA, ALĂPTAREA ŞI FERTILITATEA
Nu sunt date despre utilizarea meldoniului în timpul sarcinii. Riscul potenţial pentru om este necunoscut, prin urmare, Mildronat® 250 mg nu trebuie utilizat în timpul sarcinii. Nu se știe dacă medicamentul este excretat în laptele uman. Nu poate fi exclus riscul pentru nou-născuți/sugari, de aceea acest medicament nu trebuie utilizat în timpul alăptării.
REACȚII ADVERSE POSIBILE
Mildronat® 250 mg este, de obicei, bine tolerat. Frecvente: reacţii alergice; dureri de cap; indigestie. Rare: hipersensibilitate, dermatită alergică, urticarie, edem angioneurotic (dificultăţi de respiraţie sau înghiţire sau umflare a feţei, mâinilor şi picioarelor, buzelor şi/sau a limbii) sau reacţie anafilactică (reacţie alergică generalizată brusc cu simptome cum ar fi mâncărime, urticarie, edem, dificultăţi de respiraţie, respiraţie şuierătoare, creşterea frecvenţei cardiace, scăderea tensiunii arteriale, ameţeli, pierderea conştienţei, şoc); agitaţie, senzaţia de frică, gânduri obsesive, tulburări de somn; senzaţia de furnicături, tremor, sensibilitate slabită, zgomote în urechi, ameţeli, tulburări de mers, stări aproape de inconştienţă sau presincope, pierderea cunoştinţei; modificări ale ritmului cardiac, palpitaţii, creşterea frecvenţei cardiace, fibrilaţie atrială, aritmii, disconfort toracic/dureri în piept; scăderea sau creşterea tensiunii arteriale, criză hipertensivă, creşterea fluxului de sânge în ţesuturi (hiperemie), paloare; inflamaţie în gât, tuse, dificultate în respiraţie, oprirea respiraţiei pentru perioade scurte de timp; tulburări ale gustului (gust metalic în gură), pierderea poftei de mâncare, greaţă, vărsături, balonarea abdomenului, diaree, dureri abdominale; erupţii cutanate maculare (delimitate, fără proeminenţă)/papulare (mici, dense, proeminente), mâncărimea pielii; dureri de spate, slăbiciune musculară, spasme musculare;     urinare frecventă; stare generală de rău, tremor, slăbiciune, edem, edem facial, edem ale gambelor, senzaţie de căldură, senzaţie de frig, transpiraţie rece; modificări ale electrocardiogramei (ECG), ritm cardiac accelerat; eozinofilie (creşterea numărului de globule albe specifice ale sângelui). În legătură cu administrarea Mildronat® 250 mg au fost raportate dureri în partea superioară a abdomenului şi migrenă.
CUM SE PĂSTREAZĂ MILDRONAT®
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate. A nu se congela.
TERMEN DE VALABILITATE
4 ani.
CONDIȚII DE ELIBERARE DIN FARMACII
Fără rețetă.

Niperten 2,5 mg comprimate filmate
Ce este Niperten şi pentru ce se utilizează
Substanţa activă din componenţa Niperten este bisoprololul. Acesta aparţine unei clase de medicamente numite beta-blocante. Aceste medicamente acţionează prin modificarea felului în care organismul dumneavoastră răspunde la unele impulsuri nervoase, mai ales la nivelul inimii. Ca rezultat, bisoprololul scade frecvenţa bătăilor inimii dumneavoastră şi, prin aceasta, creşte eficacitatea pompării sângelui de către inima dumneavoastră. În acelaşi timp este scăzut necesarul de sânge şi de oxigen al inimii. Insuficienţa cardiacă apare când muşchiul inimii este slăbit şi incapabil să pompeze sângele în circulaţie în funcţie de necesarul organismului.
Niperten este utilizat:
- pentru tratamentul tensiunii arteriale mari (hipertensiune arterială).
- pentru tratamentul anginei pectorale.
- pentru tratamentul insuficienţei cardiace cronice stabile. Este utilizat în asociere cu alte medicamente recomandate în această afecţiune (cum sunt inhibitorii ECA, diureticele şi glicozidele cardiace). Atenţionări şi precauţii
Înainte să luaţi Niperten, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Dacă vă aflaţi în oricare dintre următoarele situaţii, spuneţi medicului dumneavoastră înainte să luaţi Niperten comprimate; acesta ar putea lua măsuri de precauţie (de exemplu, va indica un tratament suplimentar sau efectuarea unor controale mai frecvente):
- aveţi diabet zaharat.
- urmaţi dietă strictă.
- aveţi anumite afecţiuni ale inimii, cum sunt tulburările ritmului cardiac sau dureri severe de piept în repaus (angină Prinzmetal).
- aveţi probleme la rinichi sau ficat.
- aveţi probleme mai puţin grave ale circulaţiei sângelui în membre.
- aveţi astm bronşic sau boală pulmonară obstructivă cronică fără manifestări severe.
- aveţi antecedente de erupţie cu descuamare pe piele (psoriasis).
- aveţi o tumoră a glandei suprarenale (feocromocitom).
- aveţi afecţiuni ale glandei tiroide.
- aveţi un bloc de gradul I al inimii (o afecţiune în care transmiterea semnalelor nervoase prin inimă este afectată, determinând lipsa ocazională a unor bătăi sau bătăi neregulate ale inimii).
În plus, spuneţi medicului dumneavoastră dacă urmează să efectuaţi:
- tratament de desensibilizare (de exemplu, pentru prevenirea febrei fânului), deoarece, la utilizarea Niperten, este mult mai probabil să aveţi reacţii alergice, sau astfel de reacţii pot fi mai severe.
- anestezie generală (de exemplu, în vederea unei intervenţii chirurgicale), deoarece Niperten poate influenţa răspunsul organismului dumneavoastră în această situaţie.  Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Utilizarea Niperten în timpul gravidităţii poate dăuna copilului dumneavoastră. Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament. Acesta va decide dacă puteţi lua Niperten în timpul sarcinii.
Nu este cunoscut dacă bisoprololul trece în laptele matern uman. Prin urmare, în timpul tratamentului cu Niperten, nu este recomandată alăptarea.
Copii şi adolescenţi
Niperten nu este recomamndat pentru utilizare la copii şi adolescenţi.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Din cauza reacţiilor individuale diferite la bisoprolol, poate fi afectată capacitatea de a conduce vehicule, de a folosi utilaje. Vă rugăm să fiţi precauţi mai ales la începutul tratamentului, când doza este mărită sau este înlocuit medicamentul, precum şi în cazul consumului de alcool etilic.
Medota si doza de administrare
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Administraţi comprimatul dimineaţa, cu lichid, cu sau fără alimente. Nu zdrobiţi şi nu mestecaţi comprimatul.
Tratamentul cu Niperten necesită monitorizare regulată de către medicul dumneavoastră. Aceasta este necesară în special la începutul tratamentului, în perioada creşterii dozei şi la întreruperea tratamentului. Tratamentul cu Niperten este recomandat, de obicei, pentru o elasticitate îndelungată.
Hipertensiune arterială şi angină pectorală
Adulţi, inclusiv vârstnici
Doza trebuie ajustată individual. Doza zilnică recomandată este de 10 mg bisoprolol. În funcţie de răspunsul dumneavoastră la tratament, medicul dumneavoastră poate decide reducerea dozei la 5 mg sau creşterea dozei la 20 mg. Doza maximă zilnică nu trebuie să depăşească 20 mg.
Insuficienţă cardiacă cronică stabilă
Adulţi, inclusiv vârstnici
Tratamentul cu bisoprolol trebuie început cu o doză mică, care trebuie crescută treptat. Medicul dumneavoastră va decide creşterea dozei; în mod normal, aceasta se face după următoarea schemă:
- 1,25 mg o dată pe zi timp de o săptămână,
- 2,5 mg o dată pe zi pentru încă o săptămână
- 3,75 mg o dată pe zi pentru încă o săptămână
- 5 mg o dată pe zi pentru următoarele 4 săptămâni
- 7,5 mg o dată pe zi pentru următoarele 4 săptămâni
- 10 mg o dată pe zi pentru tratamentul continuu de întreţinere.
Doza zilnică maximă recomandată este de 10 mg bisoprolol.
În funcţie de răspunsul dumneavoastră la tratament, medicul dumneavoastră poate, de asemenea, decide alungirea perioadei de până la creşterea dozelor. Dacă starea dumneavoastră se înrăutăţeşte sau nu mai toleraţi medicamentul, poate fi necesară scăderea dozei sau întreruperea tratamentului. În timpul tratamentului de întreţinere, la unii pacienţi poate fi suficientă o doză mai mică de 10 mg bisoprolol. Medicul dumneavoastră vă va spune cum să procedaţi. Dacă este necesară întreruperea completă a tratamentului, de obicei medicul dumneavoastră va recomanda reducerea treptată a dozelor, altfel starea dumneavoastră generală se poate înrăutăţi.
Utilizarea la pacienţii cu insuficienţă hepatică şi/sau renală
La pacienţii cu insuficienţă hepatică şi/sau renală uşoară până la moderată, în mod normal nu este necesară ajustarea dozei. La pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance al creatininei <20 ml/min) şi la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, nu se recomandă depăşirea unei doze zilnice de 10 mg bisoprolol.
Utilizarea la copii şi adolescenţi
Niperten nu este recomandat pentru utilizare la copii şi adolescenţi.  Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Ce este AMINOPLASMAL HEPA 100 g/l şi pentru ce se utilizează. Profilaxia şi tratamentul encefalopatiei hepatice (afectarea sistemului nervos datorită concentrației de
amoniac în sânge). Aport de aminoacizi pentru nutriţia parenterală la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă şi encefalopatie hepatică iminentă sau manifestă clinic.
Reechilibrarea balanţei aminoacizilor în cazul afecţiunilor severe ale ficatului. Cum să vi se administreze AMINOPLASMAL HEPA 100 g/l
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doze
Doze recomandate
In funcţie de necesităţile individuale:
- Doza uzuală recomandată este de 0,7–1,0 g aminoacizi/kg şi zi (7 - 10 ml soluţie perfuzabilă Aminoplasmal
Hepa 100 g/l/kg şi zi).
- Doza maximă recomandată este de 1,5 g aminoacizi/kg şi zi (15 ml soluţie perfuzabilă Aminoplasmal Hepa
100 g/l/kg şi zi).
In cazurile în care există concomitent insuficienţă renală, este necesară ajustarea dozelor în funcţie de
concentraţiile plasmatice ale ureei şi creatininei.
Debitul perfuziei:
-Nutriţia parenterală: 0,6 - 1 ml soluţie perfuzabilă Aminoplasmal Hepa 100 g/l /kg şi oră sau 45 - 70 ml
soluţie perfuzabilă Aminoplasmal Hepa 100 g/l /oră.
- Tratamentul comei hepatice: la pacienţii comatoşi, se recomandă să se înceapă administrarea
Aminoplasmal Hepa 100 g/l cu un debit mai mare decât cel de mai sus, până la instalarea efectului, de
exemplu pentru un pacient de 75 kg:
- primele 1-2 ore - 150 ml soluţie perfuzabilă Aminoplasmal Hepa 100 g/l /oră (2 ml soluţie perfuzabilă
Aminoplasmal Hepa 100 g/l/kg şi oră)
- următoarele două ore, (cea de-a 3-a şi cea de-a 4-a oră) - 75 ml soluţie perfuzabilă Aminoplasmal Hepa 100
g/l /oră, (1 ml soluţie perfuzabilă Aminoplasmal Hepa 100 g/l /kg şi oră)
- începând din a cincea oră - 45 ml soluţie perfuzabilă Aminoplasmal Hepa 100 g/l /oră, (0,6 ml soluţie
perfuzabilă Aminoplasmal Hepa 100 g/l /kg şi oră)
Durata tratamentului
Aminoplasmal Hepa 100 g/l poate fi administrat, atât timp cât există riscul de apariţie al manifestărilor
clinice ale encefalopatiei hepatice.
Mod de administrare
Se administrează prin perfuzie intravenoasă, în vena cavă.
Dacă vi se administrează mai mult AMINOPLASMAL HEPA 100g/l decât trebuie
Manifestările supradozajului sau ale unui debit de perfuzie prea mare sunt greaţa, vărsăturile, frisonul şi
pierderile renale de aminoacizi.
In caz de supradozaj, admnistrarea perfuziei trebuie întreruptă şi continuată ulterior cu un debit de perfuzie
mai mic.
Dacă uitaţi să utilizaţi AMINOPLASMAL HEPA 100g/l
Nu este cazul.

Ce este Concor şi pentru ce se utilizează
Substanţa activă din componenţa Concor este bisoprololul. Acesta aparţine unui grup
de medicamente numite beta-blocante. Aceste medicamente acţionează prin
modificarea felului în care organismul dumneavoastră răspunde la unele impulsuri
nervoase, mai ales la nivelul inimii. Ca rezultat, bisoprololul scade frecvenţa bătăilor
inimii dumneavoastră şi prin aceasta creşte eficacitatea pompării sângelui de către
inima dumneavoastră. În acelaşi timp este scăzut necesarul de sânge şi oxigen al
inimii.
Concor este utilizat pentru a trata hipertensiunea arterială, angina pectorală,
insuficienţa cardiacă cronică stabilă. Cum să luaţi Concor
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul
dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu
farmacistul dacă nu sunteţi sigur/ă. Tratamentul trebuie început treptat, cu doze mici
care sunt crescute lent. În toate cazurile, doza trebuie ajustată individual, în funcţie,
mai ales, de frecvenţa cardiacă şi succesul terapeutic.
Pentru toate indicaţii terapeutice, doza recomandată este de 5 mg bisoprolol, o dată pe
zi.
Dacă este necesar, în cazul insuficienţei cardiace cronice, doza poate fi crescută la 10
mg bisoprolol, o dată pe zi.
4
La pacienţii cu hipertensiune arterială sau angină pectorală, doza maximă recomandată
este de 20 mg bisoprolol, o dată pe zi.
Durata tratamentului
Tratamentul cu bisoprolol este, în general, de lungă durată.
Pacienţi cu insuficienţă hepatică şi/sau renală
În general, nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu tulburări uşoare sau
moderate ale funcţiei hepatice sau renale. La pacienţii cu insuficienţă renală severă
(clearance-ul creatininei < 20 ml/min) şi la pacienţii cu tulburări severe ale funcţiei
hepatice nu trebuie depăşită doza zilnică de 10 mg bisoprolol.
Vârstnici
La vârstnici nu este necesară ajustarea dozei.
Copii şi adolescenţi
Eficacitatea şi siguranţa bisoprololului nu au fost investigate la copii şi adolescenţi. De
aceea, Concor nu trebuie utilizat la copii şi adolescenţi.
Mod de administrare
Concor se ia în priză unică, dimineața, cu sau fără alimente. Comprimatul trebuie
înghițit cu o cantitate suficientă de apă și nu trebuie zdrobit sau mestecat.
Comprimatul poate fi divizat în doze egale. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că
nu apar la toate persoanele.
Următoarele reacții adverse au fost raportate la administrarea bisoprolol:
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):
- oboseală, ameţeli, dureri de cap. Aceste reacţii adverse apar mai ales la
începutul tratamentului. Sunt în general uşoare şi în general, dispar în 1 – 2
săptămâni.
- senzaţie de furnicături sau răcire la nivelul mâinilor sau picioarelor
5
- tensiune arterială scăzută
- probleme gastro-intestinale: greaţă, vărsături, diaree, constipaţie.
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane):
- scăderea frecvenţei cardiace (bradicardie)
- agravarea insuficienţei cardiace
- senzaţie de slăbiciune
- tulburări de somn
- depresie
- tulburări ale ritmului cardiac
- probleme respiratorii (bronhospasm) la pacienţii cu astm bronşic sau afecţiuni
cronice ale căilor respiratorii
- oboseală musculară şi crampe musculare
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane10000):
- creşterea valorii grăsimilor din sânge
- scăderea secreţiei lacrimale
- tulburări de auz
- rinită alergică
- creşterea valorii anumitor enzime (ALAT, ASAT), inflamaţia ficatului (hepatită)
- reacţii de tip alergic cum sunt: mâncărimi, erupţii trecătoare pe piele, înroşirea
trecătoare a feţei şi gâtului
- tulburări de erecţie
- coşmaruri, halucinaţii
- leşin
Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane):
- iritaţii şi înroşiri ale ochilor (conjunctivită)
- apariţia sau agravarea unor erupţii pe piele cu descuamare (tip psoriazis),
erupţii pe piele de tip psoriazis
- căderea părului.

INDICAŢII TERAPEUTICE
Preparatul se utilizează în afecţiuni cardio-vasculare funcţionale, angionevroze (distonie neurocirculatorie), hipertensiune arterială, aritmii cardiace, angină pectorală (în forme uşoare ca adjuvant în terapia complexă); nevroză climacterică, ateroscleroză vasculară.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Câte 100-300 mg de 3 ori pe zi. Durata tratamentului este de câteva luni.
REACŢII ADVERSE
Reacţii alergice: în rare cazuri urticarie, prurit.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la componentele preparatului, copiilor cu vârsta sub 12 ani.

Pulbere pentru soluție orală
Supliment alimentar Rotavit Cardio este o combinație de vitamine, minerale, microelemente și extracte din plante.
Rotavıt Cardıo se prezintă sub formă de pulbere de culoare galben pal cu aromă de portocală.
Rotavit Cardioreprezintă un complex de vitamine, minerale, microelemente şi extracte din plante, special selectatepentru hipo- şi avitaminoză, contribuind astfel la funcţionarea normală a aparatului cardiovascular, prin:
- creșterea rezistenței organismului în special în efort fizic și mental;
- menţinerea ritmului cardiac şi tensiunii arteriale în limite normale;
- reducerea disconfortului ce apare la nivel cardiac;
- menținerea sănătății sistemului nervos și cardiovascular în caz de suprasolicitări nervoase, tulburări de somn cauzate de stres;
- susținerea sistemului imunitar în perioada de convalescență, îndeosebi după maladii grave sau de lungă durată, intervenţii chirurgicale. Mod de utilizare:
Conţinutul unui plic se dizolvă într-un pahar cu apă și se amestecă bine. Se administrează imediat după reconstituire.
La adulţi şi copii cu vârsta peste 12 ani Rotavit Cardio se administrează intern câte 1 plic pe zi în timpul mesei. Durata administrării constituie 20-40 zile. Administrarea repetată este posibilă peste 1–3 luni.
Mențiuni:
A nu se depăşi doza zilnică recomandată.
Rotavit Cardioeste un supliment alimentar şi nu trebuie să înlocuiască un regim alimentar variat, echilibrat și un mod de viață sănătos.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
A se păstra la temperaturi sub 25 ºC, la loc uscat şi ferit de lumină, în ambalajul original.
A se consuma, de preferinţă, înainte de sfârșitul datei înscrise pe cutie şi pe plic (data de expirare se referă la ultima zi a lunii menţionate).
Contraindicații:

- intoleranţă individuală sau hipersensibilitate la componentele suplimentul ui.
- fenilcetonurie (conţine aspartam).

Metoprolol LPH 50 mg comprimate    Grupa FARMACOTERAPEUTICĂ: medicamente betablocante; betablocante selective.

Indicaţii terapeutice

- hipertensiune arterială;

- profilaxia crizelor de angină de efort;

- infarct miocardic acut: tratament de înlocuire a metoprololului introdus intravenos;

- tratament de lungă durată după infarct miocardic (scăderea mortalităţii);

- manifestări funcţionale cardiace: eretism cardiac;

- profilaxia migrenei;

- adjuvant în terapia hipertiroidismului.

Se mai poate folosi în tratamentul unor diferite tulburări de ritm, cum sunt: aritmii supraventriculare (tahicardie, flutter şi fibrilaţie atrială, tahicardie joncţională) şi aritmii ventriculare (extrasistole ventriculare, tahicardie ventriculară).                      Precauţii

În cazul în care în timpul tratamentului se înregistrează bradicardie marcată (sub 50-55 bătăi/minut), simptomatică, doza de tartrat de metoprolol tebuie scăzută.

Sportivi

Metoprololul poate să determine o reacţie pozitivă în cadrul testelor pentru controlul antidoping. Medicamentul conţine lactoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament. Atenţionări speciale
Sarcina şi alăptarea

Metoprololul se administrează la gravide doar dacă beneficiul potenţial pentru mamă depăşeşte riscul potenţial pentru făt. Nu s-a evidenţiat efect teratogen pentru metoprololul administrat în timpul sarcinii. Dacă se administrează metoprolol pe durata sarcinii este posibilă apariţia unor efecte ale beta-blocantelor la nou-născut, acţiune ce persistă câteva zile după naştere; este posibilă o reducere a contractilităţii miocardice care necesită instituirea unei terapii intensive; de asemenea, pot să apară bradicardie, detresă respiratorie, hipoglicemie. De aceea, este necesară o supraveghere medicală atentă şi specializată (frecvenţă cardiacă şi glicemie) a nou-născutului în primele 3-5 zile de viaţă. Metoprololul se excretă în laptele matern. Nu se recomandă administrarea metoprolol în timpul alăptării. Dacă tratamentul cu metoprolol este totuşi necesar, alăptarea trebuie întreruptă.

Capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Metoprololul poate influenţa capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Pacienţii trebuie informaţi despre posibilitatea de apariţie a ameţelilor şi a oboselii.

Doze şi mod de administrare

Dozele de metoprolol trebuie întotdeauna ajustate la necesităţile individuale ale pacientului. În caz de hipertensiune arterială, doza recomandată este de 100-200 mg tartrat de metoprolol pe zi în 1-2 prize. Doza va fi adaptată în funcţie de răspunsul terapeutic. Terapia va fi începută cu o doză iniţială de 100 mg tartrat de metoprolol, urmând dacă este cazul, să fie scăzută (la 50 mg tartrat de metoprolol pe zi) sau crescută la interval de o săptămână, cu încă 100 mg tartrat de metoprolol. Metoprololul se poate administra singur sau în asociere cu diuretice sau altă medicaţie antihipertensivă. Pentru profilaxia crizelor de angină de efort, tratamentul se începe cu 50 mg tartrat de metoprolol pe zi, în 1-2 prize. În funcţie de răspunsul clinic doza poate fi, eventual, crescută săptămânal. În infarctul miocardic acut, se începe prin administrarea a 50 mg tartrat de metoprolol după 15 minute de la ultima injectare intravenoasă, în cazul în care aceasta a fost bine tolerată. Această doză se repetă la intervale de 6 ore timp de 48 ore. Ca tratament de întreţinere se administrează 200 mg tartrat de metoprolol pe zi în două prize, dimineaţa şi seara sau în priză unică. În cazul pacienţilor care nu au tolerat întreaga doză de metoprolol administrată intravenos, terapia cu tartrat de metoprolol va fi iniţiată cu doza de 25 mg tartrat de metoprolol, la fiecare 6 ore (doza variind în funcţie de gradul de intoleranţă), la 15 minute după administrarea ultimei doze intravenoase sau în momentul în care condiţiile (statusul) hemodinamice permit. Ca tratament de întreţinere, se administrează 100 mg tartrat de metoprolol de 2 ori pe zi. În caz de intoleranţă gravă la injectare, tratamentul cu metoprolol trebuie întrerupt. Doza recomandată în tratamentul de lungă durată al infarctului miocardic este de 100-200 mg tartrat de metoprolol pe zi în 2-3 prize. În caz de aritmie cardiacă, doza uzuală este de 50 mg tartrat de metoprolol de 2-3 ori pe zi, crescând doza zilnică, dacă se impune, până la 300 mg tartrat de metoprolol administrate fracţionat. În eretismul cardiac, doza recomandată este de 50-100 mg tartrat de metoprolol pe zi. Ca adjuvant în tratamentul hipertiroidismului, doza recomandată este de 50 mg tartrat de metoprolol de 4 ori pe zi. Doza va fi scăzută când se va constata funcţionarea normală a glandei tiroide. În profilaxia migrenei doza recomandată este de 100 - 200 mg tartrat de metoprolol zilnic, doze fracţionate. Comprimatele trebuie administrate în timpul sau imediat după masă, deoarece alimentele cresc biodisponibilitatea metoprololului.

Reacţii adverse

Tulburări ale sistemului nervos: fatigabilitate, ameţeli, cefalee, stare confuzională. Au fost raportate rareori: pierdere de scurtă durată a memoriei, coşmaruri şi insomnie.

Tulburări cardio-vasculare: bradicardie, hipotensiune arterială, extremităţi reci, insuficienţă cardiacă, prelungire a perioadei de conducere AV sau agravare a unui bloc atrio-ventricular preexistent.

Tulburări respiratorii: bronhospasm, dispnee.

Tulburări gastro-intestinale: diaree, greaţă, uscăciune a gurii, dureri abdominale, constipaţie, flatulenţă.

Tulburări cutanate: prurit, erupţii cutanate, agravarea psoriazisului.

Alte reacţii adverse: dureri musculare, vedere înceţoşată, tinitus, alopecie reversibilă, agranulocitoză, agravare a unei claudicaţii intermitente preexistente.


Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă.

Supradozaj

În caz de supradozaj pot să apară: bradicardie, bronhospasm, scădere marcată a tensiunii arteriale şi insuficienţă cardiacă, bloc atrioventricular, şoc cardiogen, stop cardiac, comă, greaţă, vărsături, cianoză, hipoglicemie şi, ocazional, hiperkaliemie. Primele manifestări apar, de obicei, în 20 minute până la 2 ore de la ingerarea medicamentului.

Dacă apare bradicardie şi hipotensiune severă se vor administra:

- atropină 1-2 mg intravenos;

- glucagon 1 mg, care se poate repeta la nevoie.

Dacă este necesar, se va administra izoprenalină, 25 µg, injectată lent intravenos sau dobutamină 2,510 μg/kg/min în perfuzie intravenoasă. În caz de decompensare cardiacă la nou-născutul din mamă tratată cu blocante beta-adrenergice, se administrează glucagon 0,3 mg/kg; izoprenalină şi dobutamină, în general, la doze mari. Tratamentul se efectuează într-o unitate de terapie intensivă. Tartratul de metoprolol nu se elimină eficient din circulaţia sistemică prin hemodializă.

Păstrare

A nu se utiliza după data de expirare înscrisă pe ambalaj.

A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.

A nu se lăsa la îndemâna copiilor.

Ce este Cordarone şi pentru ce se utilizează
Cordarone conţine substanţa activă numită clorhidrat de amiodaronă. Acest medicament aparţine unei
clase de medicamente numite antiaritmice, care vă ajută inima să bată regulat.
Acest medicament este indicat pentru prevenirea şi tratamentul anumitor tulburări de ritm cardiac. Cum să utilizaţi Cordarone
Comprimatele Cordarone sunt divizibile, adică se pot rupe în jumătăţi. Comprimatele sunt
inscripţionate pe una din feţe cu un simbol „în formă de inimă” de o parte a liniei de diviziune şi cu
numărul „200” de cealaltă parte. Jumătăţile de comprimat pot fi identificate după aceste simboluri (nu
există risc de confuzie).
Cât să utilizaţi din Cordarone
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată
Doza uzuală diferă foarte mult de la o persoană la alta. De obicei, dozele recomandate sunt:
- doza de încărcare: 3 comprimate Cordarone (600 mg clorhidrat de amiodaronă) pe zi, timp de
8 – 10 zile;
- doza de întreţinere: ½ comprimat până la 2 comprimate Cordarone (100 – 400 mg clorhidrat de
amiodaronă) pe zi.
Când şi cât de des trebuie utilizat Cordarone
În toate cazurile, trebuie să respectaţi cu stricteţe recomandările medicului şi să nu modificaţi dozele
fără sfatul medicului dumneavoastră.
Comprimatele se administrează înainte de masă, în timpul mesei sau după masă. Proprietăţile
comprimatelor nu sunt afectate dacă le sfărâmaţi.
Utilizarea la vârstnici
Medicul dumneavoastră vă poate prescrie o doză mai mică de Cordarone. De asemenea, medicul
trebuie să vă verifice periodic tensiunea arterială şi funcţia tiroidiană.
Utilizarea la copii şi adolescenţi
Există doar date limitate privind eficacitatea şi siguranţa la copii şi adolescenţi. Medicul
dumneavoastră va decide care este doza adecvată.
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Reacţiile adverse foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane):
- tulburări de vedere, cum sunt senzaţie de vedere înceţoşată sau percepere de halouri colorate în
lumină orbitoare (provocate de microdepozite la nivelul corneei – un înveliş al ochiului). La
întreruperea tratamentului, aceste microdepozite dispar.
- tulburări gastro-intestinale benigne (greaţă, vărsături, tulburări ale gustului), care apar, de
obicei, la dozele de atac şi dispar cu scăderea dozei
- creşterea moderată (de 1,5-3 ori valorile normale) a concentraţiilor sanguine ale anumitor
enzime din ficat (transaminaze) la începutul tratamentului; după reducerea dozei sau chiar
spontan, aceste concentraţii scad.
- pielea dumneavoastră devine mai sensibilă la soare (fotosensibilitate)
Reacţiile adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):
- încetinirea bătăilor inimii
- modificări ale hormonilor tiroidieni, fără semne clinice de boală tiroidiană
- hipertiroidie (manifestată prin pierdere în greutate, modificări ale ritmului în care bate inima
dumneavoastră (aritmii), dureri în piept (angină pectorală), senzaţie de lipsă de aer la efort,
asociată sau nu cu edeme (insuficienţă cardiacă congestivă)), care poate evolua până la deces
- hipotiroidie (manifestată prin creştere în greutate, intoleranţă la frig, lentoare în activitate, bătăi
rare ale inimii, apatie, somnolenţă)
- constipaţie
- tulburări hepatice acute, inclusiv insuficienţă hepatică, uneori cu evoluţie până la deces.
Semnele includ îngălbenirea pielii sau a albului ochilor (icter) şi valori mari ale concentraţiilor
plasmatice ale transaminazelor.
- tremurături, tulburări de somn, de exemplu coşmaruri
- tulburări respiratorii (care se manifestă prin respiraţie îngreunată, senzaţie de sufocare, tuse
seacă, oboseală, febră, scădere în greutate), care uneori pot evolua până la deces. Acestea sunt
determinate de o afecţiune inflamatorie la nivelul plămânilor (pneumonie, bronşiolită, pleurită,
inclusiv apariţia fibrozei), care poate fi foarte periculoasă şi, uneori, poate evolua până la deces.
- coloraţie albăstruie sau gri-ardezie a pielii, în cazul tratamentului de lungă durată cu doze
zilnice mari; după întreruperea tratamentului, această coloraţie dispare lent (10-24 luni)
- erupţie pe piele de culoare roşie, însoţită de mâncărime (eczemă).
Reacţiile adverse mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 de persoane):
- tulburări ale conducerii cardiace caracterizate prin încetinirea bătăilor inimii (bloc sinoatrial,
bloc atrio-ventricular de diferite grade)
- instalarea sau agravarea aritmiei, urmată uneori de stop cardiac
- uscăciune a gurii
- senzaţie de amorţeală sau furnicături la nivelul pielii, senzaţie de slăbiciune sau dureri
musculare (neuropatie senzitivă, motorie sau mixtă şi miopatie)
Reacţiile adverse foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 de persoane):
- scădere a numărului de celule roşii din sânge (anemie hemolitică, anemie aplastică), scădere a
numărului de trombocite din sânge
- încetinire marcată a ritmului cardiac, la pacienţi cu o afecţiune numită „disfuncţie de nod
sinusal” şi/sau la vârstnici. Ritmul cardiac poate deveni foarte lent sau se poate opri. Această
situaţie reprezintă o urgenţă medicală şi trebuie să ajungeţi imediat la spital.
- sindrom de secreţie inadecvată de hormon antidiuretic
- înceţoşare a vederii şi scăderea acuităţii vizuale mai mult sau mai puţin severă, până la orbire.
Dacă observaţi apariţia unor tulburări de vedere, trebuie să vă adresaţi imediat medicului, care
va decide dacă tratamentul trebuie întrerupt.
- afectare cronică a ficatului (hepatită pseudoalcoolică, ciroză), care poate evolua uneori până la
deces
- creştere a concentraţiilor creatininei în sânge
- dureri de cap (dacă aveţi dureri de cap, adresaţi-vă medicului), lipsa coordonării mişcărilor
- epididimită (inflamaţie la nivelul testiculelor), impotenţă
- senzaţie de lipsă de aer (bronhospasm) la pacienţii cu insuficienţă respiratorie severă, în special
la astmatici
- probleme respiratorii grave, uneori letale, în general imediat după intervenţii chirurgicale
- înroşire a pielii în timpul radioterapiei
- erupţii nespecifice la nivelul pielii
- apariţie de zone roşii la nivelul pielii, cu coji (dermatită exfoliativă)
- căderea părului
- inflamaţie a vaselor de sânge (vasculită)
- afectarea rinichilor.

INDICATII TERAPEUTICE
Hipertensiune arteriala, cardiopatie ischemica (profilaxia acceselor de angina pectorala stabila), insuficienta cardiaca cronica.

DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Preparatul se administreaza intern, o data pe zi. dimineata pe nemincate. Comprimatele se vor inghiti intregi, fara a fi mestecate. Regimul de dozare se stabileste individual.
Hipertensiune arteriala si cardiopatie ischemica (profilaxia acceselor de angina pectorala stabila) - doza initiala constituie 5mg o data pe zi. La necesitate doza se poate majora pina la 10 mg/zi. Doza maxima nictemerala constituie 20 mg.

Insuficienta cardiaca cronica (ICC).
Doza initiala a preparatului constituie 1,25 mg/zi timp de prima saptamina- 2,5 mg/zi - pe parcursul saptaminii a doua- 3.75 mg/zi - pe parcursul saptaminii a treia- 5 mg/zi - in saptaminile 4-8: 7.5 mg/zi - in saptaminile 9-12: ulterior - 10 mg/zi. Doza maxima nictemerala recomandata constituie 10 mg.

Pentru pacientii cu tulburari ale functiei renale (clearance-ul creatininei «20 ml/min) sau cu dereglari severe ale functiei hepatice doza maxima nictemerala recomandata este de 10 mg. Majorarea dozei la asemenea pacienti se va efectua cu prudenta maxima. La pacientii virstnici nu este necesara ajustarea dozei.

Ce este Co-Roswera şi pentru ce se utilizează Co-Roswera conține două substanțe active diferite. Una dintre substanțele active este rosuvastatina, care face parte dintr-o clasă de medicamente numite statine, cealalaltă substanță activă este ezetimibul. Co-Roswera reduce valorile din sânge ale colesterolului total, ale colesterolului „rău” (LDL colesterol) şi ale substanţelor grase numite trigliceride. În plus, creşte valorile colesterolului „bun” (HDL colesterol). Colesterolul HDL este adesea denumit colesterol "bun", deoarece ajută la evitarea depozitării colesterolului rău în artere și protejează împotriva bolilor de inimă Co-Roswera acționează pentru a reduce valorile colesterolului dumneavoastră din sânge în două moduri: 2 reduce colesterolul absorbit din tractul digestiv, precum și colesterolul produs de organismul dumneavoastră. Co-Roswera este utilizat la pacienţii la care nu se poate obţine un control al valorilor colesterolului numai prin regim alimentar. Pe perioada utilizării acestui medicament, trebuie să continuaţi regimul dumneavoastră alimentar de scădere a colesterolului. Medicul dumneavoastră vă poate prescrie Co-Roswera dacă utilizați deja rosuvastatină și ezetimib, în aceleași concentrații. Co-Roswera nu vă ajută să scădeți în greutate. Trebuie să continuați să luați Co-Roswera, chiar dacă aveți colesterolul în concentrații normale, deoarece împiedică creșterea nivelului de colesterol și acumularea de depozite grase. Cu toate acestea, trebuie să opriți tratamentul dacă medicul dumneavoastră vă spune să faceți acest lucru sau ați rămas gravidă.
Cum să luaţi Co-Roswera Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. - Înainte de inițierea tratamentului cu Co-Roswera, trebuie să urmați un regim alimentar care să scadă nivelul colesterolului și să fiți tratat cu rosuvastatină și ezetimib în aceleași doze. Acest medicament nu este adecvat pentru a începe tratamentul. - Trebuie să continuați cu regimul alimentar de reducere a colesterolului în timp ce luați CoRoswera. Doza zilnică recomandată este de un comprimat Co-Roswera pe cale orală. Puteți lua comprimatul în orice moment al zilei, cu sau fără mâncare. Înghițiți fiecare comprimat întreg, cu un pahar cu apă. Luați medicamentul în aceeași perioadă a zilei. Utilizarea la copii și adolescenți Co-Roswera nu trebuie utilizat la copii și adolescenți.
https://bit.ly/3epv75C

Indicaţii terapeutice Hipercolesterolemie Atoris este indicat ca adjuvant al dietei pentru scăderea valorilor crescute ale colesterolului total (total-C), LDL-colesterolului (LDL-C), apolipoproteinei B şi trigliceridelor la adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta de 10 ani sau peste, cu hipercolesterolemie primară, inclusiv hipercolesterolemia familială (varianta heterozigotă) sau hipercolesterolemie combinată (mixtă) (corespunzătoare tipurilor IIa şi IIb conform clasificării Fredrickson) când răspunsul la dietă şi la alte măsuri nonfarmacologice nu este adecvat. Atoris este, de asemenea, indicat pentru scăderea colesterolului total şi LDL-colesterolului la adulţii cu hipercolesterolemie familială homozigotă, ca adjuvant al altor tratamente hipolipemiante (de exemplu, afereza-LDL) sau în cazul în care astfel de tratamente nu sunt disponibile. Prevenţia bolilor cardiovasculare Prevenţia evenimentelor cardiovasculare la pacienţii adulţi la care se estimează că au un risc mare pentru un prim eveniment cardiovascular (vezi pct. 5.1), ca adjuvant pentru corectarea altor factori de risc. 4.2 Doze şi mod de administrare Doze Pacientul trebuie să urmeze o dietă hipocolesterolemiantă standard înainte de a începe tratamentul cu Atoris şi trebuie să continue această dietă în timpul tratamentului cu Atoris. Doza trebuie individualizată corespunzător valorilor iniţiale ale LDL-colesterolului, obiectivului terapiei, răspunsului terapeutic al pacientului. Doza iniţială uzuală este 10 mg o dată pe zi. Ajustarea dozei trebuie efectuată la intervale de 4 săptămâni sau mai mult. Doza maximă este 80 mg o dată pe zi. Hipercolesterolemie primară şi hiperlipidemie combinată (mixtă) Majoritatea pacienţilor răspund bine la administrarea Atoris 10 mg o dată pe zi. Răspunsul terapeutic este evident în următoarele 2 săptămâni, iar răspunsul terapeutic maxim se obţine, de obicei, în 4 săptămâni. Răspunsul se menţine pe perioada tratamentului cronic. Hipercolesterolemie familială heteroziotă Tratamentul trebuie iniţiat cu Atoris 10 mg pe zi. Dozele trebuie individualizate şi ajustate la fiecare 4 săptămâni, până la doza de 40 mg atorvastatină pe zi. După aceea, aceeaşi doză poate fi crescută până la maxim 80 mg pe zi sau se poate asocia cu răşină fixatoare de acizi biliari cu atorvastatină 40 mg o dată pe zi. Hipercolesterolemie familială homozigotă Datele disponibile sunt limitate (vezi pct. 5.1). Doza de atorvastatină la pacienţii cu hipercolesterolemie familială homozigotă este de 10 până la 80 mg pe zi (vezi pct. 5.1). La aceşti pacienţi, atorvastatina trebuie utilizată ca adjuvant la alte tratamente hipolipemiante (de exemplu, afereza LDL) sau în cazul în care astfel de tratamente nu sunt disponibile. Prevenţia bolilor ardiovasculre În studiile de prevenţie primară, doza administrată a fost de 10 mg pe zi. Pentru a obţine valori ale (LDL)-colesterolului conform ghidurilor clinice curente, pot fi necesare doze mai mari. Insuficienţă renală Nu este necesară ajustarea dozei (vezi pct. 4.4). Insuficienţă hepatică Atoris trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă hepatică (vezi pct.4.4 şi 5.2). Atoris este contraindicat la pacienţii cu o afecţiune hepatică activă (vezi pct. 4.3). Utilizare la vârstnici Eficacitatea şi siguranţa la pacienţii cu vârsta mai mare de 70 de ani, care utilizează dozele recomandate, sunt similare cu cele întâlnite la populaţia generală. Utilizarea la copii și adolescenți Hipercolesterolemie Utilizarea la copii și adolescenți trebuie efectuată de către medicii cu experiență în tratamentul hiperlipidemiei la pacienții pediatrici, iar pacienții trebuie reevaluați periodic pentru a determina progresele terapiei. La pacienţii cu hipercolesterolemie familială heterozigotă, cu vârsta 10 ani și mai mult, doza iniţială recomandată de atorvastatină este de 10 mg pe zi (vezi punctul 5.1) Doza poate fi crescută până la 80mg zilnic Dozele trebuie individualizate în funcție de scopul recomandat al terapiei. Ajustările trebuie făcute la intervale de 4 săptămâni sau mai mult. Titrarea dozei la 80 mg pe zi este susținută de datele studiului la adulți și de cele limitate. date clinice din studiile la copii cu hipercolesterolemie familială heterotrofică (vezi pct. 4.8 și 5.1). Există date limitate disponibile privind siguranța și eficacitatea la copiii cu hipercolesterolemie heterozygotă Familială cu vârsta cuprinsă între 6 și 10 ani provenite din studii deschise. Atorvastatina nu este indicată în tratamentul pacienților cu vârsta sub 10 ani. Datele disponibile în prezent sunt descrise în secțiunile 4.8, 5.1 și 5.2, dar nu se pot face recomandări privind dozele. Pentru această categorie de pacienţi, pot fi mai adecvate alte forme farmaceutice/concentraţii ale medicamentului. Mod de administrare Atoris se administrează pe cale orală. Fiecare doză zilnică de atorvastatină se administrează în doză unică şi poate fi luată în orice moment al zilei, cu sau fără alimente. 4.3 Contraindicaţii Atoris este contraindicat la pacienţii: - cu hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii acestui medicament enumerati la pct 6.1. - cu afecţiuni hepatice active sau cu creşteri persistente neexplicabile ale transaminazelor serice, care depăşesc de 3 ori limita superioară a valorilor normale. - în timpul sarcinii, în timpul alăptării precum şi la femeile aflate la vârsta fertilă şi care nu utilizează metode adecvate de contracepţie (vezi pct. 4.6).
https://bit.ly/3vPkKOc

INDICAŢII TERAPEUTICE
Jugularea şi profilaxia de scurtă durată a acceselor de angină pectorală.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Preparatul se recomandă de administra conform indicaţiilor medicului.
Nitroglicerina se recomandă de administrat imediat la dezvoltarea primelor simptome
accesului de angină pectorală: 1 comprimat de nitroglicerină se plasează sublingual şi
se va ţine până la dizolvarea completă, nu se înghite. Doza uzuală constituie 1
comprimat.
Dacă timp de 5 min., accesul de angină pectorală nu a fost jugulat, se recomandă
administrarea încă a 1 comprimat.
În lipsa efectului terapeutic la administrarea a 2 comprimate se recomandă de adresat
imediat la medic.
În caz de accese frecvente de angină pectorală se recomandă administrarea formelor
farmaceutice cu acţiune prelungită de nitroglicerină. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la nitraţii, şoc, colaps, administrarea concomitentă a inhibitorilor de
5-fosfodiesterază (sildenafil, tadalafil, vardenafil şi etc.), copii cu vârsta până la 18 ani
(eficacitatea şi inofensivitatea nu sunt determinate pentru copii cu vârsta până la 18
ani). https://bit.ly/3B9LFrr

Indicaţii terapeutice
Hipotensiune arterial în timpul anesteziei spinale, epidurală și generală.
Şoc (inclusiv şoc traumatic, toxic).
Insuficienţă vasculară pe fondalul supradozajului cu preparatele vasodilatatoare.
În calitate de vasoconstrictor la efectuarea anesteziei locale. Doze şi mod de administrare
Preparatul se administrează intravenos, intramuscular şi subcutanat.
În caz de colaps, doza la o priză la administrare intravenoasă constituie 0,1 - 0,3 - 0,5 ml soluţie 1%.
La administrarea intravenoasă doza preparatului se dizolvă în 20 ml soluţie 5% glucoză sau soluţie
0,9% clorură de sodiu, se administrează lent, in jet. La necesitate administrarea preparatului se
repetă.
În perfuzie intravenoasă se administrează 1 ml soluţie 1% de fenilefrină dizolvată în 250-500 ml
soluţie 5% glucoză.
La administrarea subcutanată şi intramusculară doza la o priză constituie 0,3 - 1 ml soluţie 1%.
La efectuarea anesteziei locale se adaugă câte 0,3 - 0,5 ml soluţie 1% fenilefrină la fiecare 10 ml
soluţie de anestezic.
Pentru a evita sindromul rebound, după o perfuzie intravenoasă prelungită a preparatului (scăderea
repetată a tensiunii arteriale după sistarea preparatului) doza trebuie redusă treptat.
Perfuzia intravenoasă se va relua, dacă tensiunea arterială sistolică se reduce până la 70-80 mmHg.
Dozele maxime pentru adulţi la administrarea subcutanată şi intramusculară: la o priză – 10 mg,
nictemerală – 50 mg. Doza maximă la administrarea intravenoasă: la o priză – 5 mg, nictemerală –
25 mg. Contraindicaţii
Hipersensibilitatea la substanța activă sau sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1 .
Toate formele de hipertensiune arterială, cardioscleroză, anestezie generală cu halotan sau
ciclopropan, cardiomiopatie hipertrofică, feocromocitom, fibrilaţia ventriculară, maladii vasculare
ocluzive (tromboembolie arterială, ateroscleroză, trombangeită obliterantă (boala Burger), boala
Reynaud, predispoziţia vaselor la spasm în caz de degerătură, endarterită diabetică), tireotoxicoză,
tahiaritmia, acidoza metabolică, hipercapnia, hipoxia, glaucomul cu unghi închis, stenoza avansată
a istmului aortei, infarct miocardic acut, porfiria, deficit de glucoza-6fosfatdehidrogenază, diabet
zaharat. Pacienţii cu maladii ale prostatei, la care există risc crescut de retenţie urinară.
Administrarea concomitentă cu inhibitorii MAO şi timp de 14 zile după sistarea administrării lui.
Vârstnici. Copii și adolescenti. Sarcină şi perioada de alăptare. https://bit.ly/3iijjmd

Indicaţii terapeutice
• Reacţii alergice de tip imediat: şoc anafilactic cauzat de administrarea
medicamentelor, serurilor, hemotransfuzii, înţepături de insecte şi alţi alergeni.
• Criză de astm bronşic.
• Hipotensiune arterială de diversă geneză (posthemoragică, toxică, infecţioasă).
• Hipoglicemie în cazul unei supradoze de insulină.
• Hipokaliemie.
• Asistolie, stop cardiac.
• Prelungirea duratei actiunii anestezicelor locale.
• Bloc atrio-ventricular de gradul 3, cu debut acut. Doze şi mod de administrare
Preparatul se administrează intramuscular, subcutanat, uneori – intravenos în
perfuzie, intracardiac (în caz de stop cardiac). La administrarea intramusculară
acţiunea se dezvoltă mai rapid, decât la administrarea subcutanată.
Regimul de dozare se ajustează individual.
Adulţi
Șoc anafilactic: administrare intravenoasă: se diluează 0,5 ml soluţie injectabilă în 20
ml soliție glucoză 40% și se administrează intravenos lent. Ulterior, dacă este
necesar, se continua prin perfuzie intravenoasă cu viteza de 1 mcg/minut. Pentru
prepararea soluţiei perfuzabile 1 ml soluție adrenalină se dizolvă în 400 ml soluţie
clorură de sodiu 0,9% sau soluţie glucoză 5%. Dacă starea pacientului permite, se
administrează preferabil intramuscular sau subcutanat 0,3 – 0,5 ml soluţie injectabilă
nediluată sau diluată.
Astm bronşic: se administrează subcutanat 0,3 – 0,5 ml soluţie injectabilă nediluată
sau diluată. Dacă este necesar, după 20 minute se poate repeta administrarea (pînă la
3 ori). Se admite administrarea prin perfuzie intravenoasă în doza 0,3 – 0,5 ml soluţie
diluată.
În calitate de vasoconstrictor se perfuzează intravenos cu viteza 1 mcg/minut (cu
posibilitatea de a mări doza pînă la 2-10 mcg/minut).
Asistolie: se administrează intracardiac 0,5 ml, diluate în 10 ml soluţie clorură de
sodiu 0,9%. În timpul procedurilor de resuscitare – cîte 1 ml (în stare diluată)
intravenos lent la fiecare 3-5 minute.
Copii
Asistolie la nou-născut: se administrează intravenos cîte 10 – 30 mcg/kg la fiecare 3-
5 minute, lent.
Șoc anafilactic: se administrează subcutanat și intramuscular cîte 10 mcg/kg (doza
maximă – pînă la 0,3 mg). Dacă este necesar, după fiecare 15 minute se poate repeta
administrarea(pînă la 3 ori). Bronhospasm: se administrează subcutanat cîte 10
mcg/kg (doza maximă – pînă la 0,3 mg). Dacă este necesar, la fiecare 15 minute se
poate repeta administrarea (pînă la 3-4 ori) sau la fiecare 4 ore. Contraindicaţii
• Hipersensibilitate la hidrotartrat de epinefrină, excipienţii preparatului.
• Cardiomiopatie hipertrofică obstructivă.
• Stenoză aortică severă.
• Tahiaritmii.
• Fibrilație ventriculară.
• Feocromocitom.
• Glaucom cu unghi închis.
• Șoc (cu excepţia şocului anafilactic).
• Anestezie generală cu utilizarea anestezicelor inhalatorii: ftorotan,
ciclopropan, cloroform.
• Perioada II a travaliului.
• Utilizarea în regiunea degetelor mâinii și degetelor picioarelor, în regiunea
nasului și organelor genitale.
https://bit.ly/3B9dAI1

Denumirea comerciala: RIBOXINa
DCI substantelor active: Inosinum
Forma farmaceutica: comprimate

Descriere: Comprimate filmate de culoare galbena, cu suprafata biconvexa. in sectiune transversala se observa 2 straturi.
Grupa farmacoterapeutica si codul ATC: C01DX
PROPRIETATILE FARMACOLOGICE:
Derivat purinic (nucleozid), precursor al ATP. Creste activitatea unor enzime ale ciclului Krebs, stimuleaza procesele metabolice de oxido - reducere si sinteza nucleotidelor, dilata vasele coronariene, manifesta actiune anabolizanta la nivelul miocardului, mareste forta de contractie cardiaca si contribuie la o relaxare mai buna a miocardului in diastola (fixeaza ionii de calciu patrunsi in citoplasma in momentul excitarii celulei), diminuiaza agregatia trombocitara, accelereaza procesele de regenerare tisulara (indeosebi a miocardului si a mucoasei tractului gastrointestinal).

INDICATII TERAPEUTICE
in tratamentul complex al anginei pectorale, infarctului miocardic, insuficientei coronariene cronice, cardiomiopatiilor de diversa geneza, aritmiilor provocate de glicozidele cardiace, afectiunilor distrofice ale miocardului in urma eforturilor fizice intense, in bolile infectioase, endocrine sau hepatice, porfirie.

DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Se administreaza intern, inainte de mincare, initial 600 - 800 mg/zi divizata in 3 - 4 prize, apoi, in caz de toleranta buna, doza se va majora timp de 2 - 3 zile pina la 600 - 2400 mg/zi. Cura de tratament dureaza de la 4 saptamini pina la 1,5 - 3 luni.

Reactii adverse:
Este posibil pruritul, hiperemia pielii- rar - marirea concentratiei acidului uric in singe si urina.

CONTRAINDICATII:
Hipersensibilitate la preparat, guta.

Ce este Nitromint spray şi pentru ce se utilizează
Trinitratul de gliceril, substanţa activă conţinută în Nitromint spray face parte din grupa nitraţilor
organici care acţionează ca vasodilatator al venelor şi arterelor.
Indicaţii
- Eliminarea durerilor în piept determinate de aportul insuficient de oxigen la nivelul inimii
(criză de angină pectorală)
- Prevenirea durerilor în piept (criză de angină pectorală) care pot să apară în urma unor
evenimente de stres fizic sau mental care din experinţele anterioare pot provoca aceste crize;
- Tratament adjuvant în cazuri de urgenţă a insuficienţei cardiace stângi acute (astm cardiac)
- Prevenirea spasmului coronarian care poate să apară în timpul coronarografiei (utilizarea
necesită monitorizare strictă şi administrarea de către un medic). Cum să utilizaţi Nitromint spray
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Nitromint spray poate fi eliberat atât în flacoane de plastic transparente cât şi în flacoane din aluminiu.
Dacă aţi primit medicamentul ambalat în flacoane din plastic transparent, la prima utilizare trebuie să
îndepărtaţi inelul de siguranţă (vezi figura 1). Valva dozatoare trebuie umplută înainte de prima utilizare prin îndepărtarea capacului protector şi
pomparea în aer până la apariţia aerosolului. Poate fi necesară umplerea valvei dozatoare dacă aceasta
nu a fost utilizată pentru o perioadă mai lungă de timp.
Dacă este posibil, staţi în poziţia aşezat înainte de administrare. Îndepărtaţi capacul din plastic şi ţineţi
flaconul în poziţie verticală. Nu este necesar să agitaţi flaconul înainte de utilizare. Flaconul trebuie
adus în apropierea gurii. Opriţi-vă respiraţia pentru un moment pentru a nu expira către spray, apoi
deschideţi gura şi administraţi doza sub limbă prin apăsarea valvei dozatoare apoi daţi-i drumul.
Închideţi gura imediat dar nu inspiraţi medicamentul. În timpul administrării nu trebuie să respiraţi.
După administrare puneţi apoi capacul protector.
Păstraţi întotdeauna flaconul la dumneavoastră, deoarece este posibil să aveţi nevoie să-l utilizaţi
rapid. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicemant poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane)
- Dureri de cap*
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane)
- Ameţeli
- Somnolenţă
- Bătăi accelerate ale inimii
- Scădere a tensiunii arteriale**
- Scădere bruscă a tensiunii arteriale la ridicarea în picioare sau la trecerea în poziţia aşezat**
- Stare de slăbiciune
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane)
- Sincopă
- Accentuare a simptomelor anginei pectorale (creştere a intensităţii durerilor în piept)
- Rărire a bătăilor inimii
- Cianoză (coloraţie albăstruie sau roşie a pielii sau mucoaselor datorită cantităţii insuficiente de
oxigen la nivelul ţesuturilor de sub piele)
- Înroşire a feţei
- Colaps circulator (ocazional cu bătăi rare ale inimii şi pierdere a conştienţei)
- Greaţă
- Vărsături
Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10 000 persoane)
- Methemoglobinemie (o afecţiune caracterizată prin prezenţa în cantităţi mai mari decât în mod
normal a methemoglobinei în sânge. Aceasta conduce la reducerea capacităţii celulelor roşii
de a elibera oxigen în celule)
- Nelinişte
8
- Cantitate redusă de oxigen la nivelul creierului
- Arsuri la stomac
- Respiraţie dificilă
- Insuficienţă respiratorie
- Dermatită
- Erupţie trecătoare pe piele datorată medicamentelor
*Durerile de cap sunt reacţia adversă cea mai des raportată după administrarea trinitratului de gliceril,
poate să apară la începutul tratamentului
**în mod particular la începutul tratamentului şi după creşterea dozei.