Filtru
Întâi cele populare
Ce este Cordarone şi pentru ce se utilizează
Cordarone conţine substanţa activă numită clorhidrat de amiodaronă. Acest medicament aparţine unei
clase de medicamente numite antiaritmice, care vă ajută inima să bată regulat.
Acest medicament este indicat pentru prevenirea şi tratamentul anumitor tulburări de ritm cardiac. Cum să utilizaţi Cordarone
Comprimatele Cordarone sunt divizibile, adică se pot rupe în jumătăţi. Comprimatele sunt
inscripţionate pe una din feţe cu un simbol „în formă de inimă” de o parte a liniei de diviziune şi cu
numărul „200” de cealaltă parte. Jumătăţile de comprimat pot fi identificate după aceste simboluri (nu
există risc de confuzie).
Cât să utilizaţi din Cordarone
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată
Doza uzuală diferă foarte mult de la o persoană la alta. De obicei, dozele recomandate sunt:
- doza de încărcare: 3 comprimate Cordarone (600 mg clorhidrat de amiodaronă) pe zi, timp de
8 – 10 zile;
- doza de întreţinere: ½ comprimat până la 2 comprimate Cordarone (100 – 400 mg clorhidrat de
amiodaronă) pe zi.
Când şi cât de des trebuie utilizat Cordarone
În toate cazurile, trebuie să respectaţi cu stricteţe recomandările medicului şi să nu modificaţi dozele
fără sfatul medicului dumneavoastră.
Comprimatele se administrează înainte de masă, în timpul mesei sau după masă. Proprietăţile
comprimatelor nu sunt afectate dacă le sfărâmaţi.
Utilizarea la vârstnici
Medicul dumneavoastră vă poate prescrie o doză mai mică de Cordarone. De asemenea, medicul
trebuie să vă verifice periodic tensiunea arterială şi funcţia tiroidiană.
Utilizarea la copii şi adolescenţi
Există doar date limitate privind eficacitatea şi siguranţa la copii şi adolescenţi. Medicul
dumneavoastră va decide care este doza adecvată.
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Reacţiile adverse foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane):
- tulburări de vedere, cum sunt senzaţie de vedere înceţoşată sau percepere de halouri colorate în
lumină orbitoare (provocate de microdepozite la nivelul corneei – un înveliş al ochiului). La
întreruperea tratamentului, aceste microdepozite dispar.
- tulburări gastro-intestinale benigne (greaţă, vărsături, tulburări ale gustului), care apar, de
obicei, la dozele de atac şi dispar cu scăderea dozei
- creşterea moderată (de 1,5-3 ori valorile normale) a concentraţiilor sanguine ale anumitor
enzime din ficat (transaminaze) la începutul tratamentului; după reducerea dozei sau chiar
spontan, aceste concentraţii scad.
- pielea dumneavoastră devine mai sensibilă la soare (fotosensibilitate)
Reacţiile adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):
- încetinirea bătăilor inimii
- modificări ale hormonilor tiroidieni, fără semne clinice de boală tiroidiană
- hipertiroidie (manifestată prin pierdere în greutate, modificări ale ritmului în care bate inima
dumneavoastră (aritmii), dureri în piept (angină pectorală), senzaţie de lipsă de aer la efort,
asociată sau nu cu edeme (insuficienţă cardiacă congestivă)), care poate evolua până la deces
- hipotiroidie (manifestată prin creştere în greutate, intoleranţă la frig, lentoare în activitate, bătăi
rare ale inimii, apatie, somnolenţă)
- constipaţie
- tulburări hepatice acute, inclusiv insuficienţă hepatică, uneori cu evoluţie până la deces.
Semnele includ îngălbenirea pielii sau a albului ochilor (icter) şi valori mari ale concentraţiilor
plasmatice ale transaminazelor.
- tremurături, tulburări de somn, de exemplu coşmaruri
- tulburări respiratorii (care se manifestă prin respiraţie îngreunată, senzaţie de sufocare, tuse
seacă, oboseală, febră, scădere în greutate), care uneori pot evolua până la deces. Acestea sunt
determinate de o afecţiune inflamatorie la nivelul plămânilor (pneumonie, bronşiolită, pleurită,
inclusiv apariţia fibrozei), care poate fi foarte periculoasă şi, uneori, poate evolua până la deces.
- coloraţie albăstruie sau gri-ardezie a pielii, în cazul tratamentului de lungă durată cu doze
zilnice mari; după întreruperea tratamentului, această coloraţie dispare lent (10-24 luni)
- erupţie pe piele de culoare roşie, însoţită de mâncărime (eczemă).
Reacţiile adverse mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 de persoane):
- tulburări ale conducerii cardiace caracterizate prin încetinirea bătăilor inimii (bloc sinoatrial,
bloc atrio-ventricular de diferite grade)
- instalarea sau agravarea aritmiei, urmată uneori de stop cardiac
- uscăciune a gurii
- senzaţie de amorţeală sau furnicături la nivelul pielii, senzaţie de slăbiciune sau dureri
musculare (neuropatie senzitivă, motorie sau mixtă şi miopatie)
Reacţiile adverse foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 de persoane):
- scădere a numărului de celule roşii din sânge (anemie hemolitică, anemie aplastică), scădere a
numărului de trombocite din sânge
- încetinire marcată a ritmului cardiac, la pacienţi cu o afecţiune numită „disfuncţie de nod
sinusal” şi/sau la vârstnici. Ritmul cardiac poate deveni foarte lent sau se poate opri. Această
situaţie reprezintă o urgenţă medicală şi trebuie să ajungeţi imediat la spital.
- sindrom de secreţie inadecvată de hormon antidiuretic
- înceţoşare a vederii şi scăderea acuităţii vizuale mai mult sau mai puţin severă, până la orbire.
Dacă observaţi apariţia unor tulburări de vedere, trebuie să vă adresaţi imediat medicului, care
va decide dacă tratamentul trebuie întrerupt.
- afectare cronică a ficatului (hepatită pseudoalcoolică, ciroză), care poate evolua uneori până la
deces
- creştere a concentraţiilor creatininei în sânge
- dureri de cap (dacă aveţi dureri de cap, adresaţi-vă medicului), lipsa coordonării mişcărilor
- epididimită (inflamaţie la nivelul testiculelor), impotenţă
- senzaţie de lipsă de aer (bronhospasm) la pacienţii cu insuficienţă respiratorie severă, în special
la astmatici
- probleme respiratorii grave, uneori letale, în general imediat după intervenţii chirurgicale
- înroşire a pielii în timpul radioterapiei
- erupţii nespecifice la nivelul pielii
- apariţie de zone roşii la nivelul pielii, cu coji (dermatită exfoliativă)
- căderea părului
- inflamaţie a vaselor de sânge (vasculită)
- afectarea rinichilor.
Cordarone conţine substanţa activă numită clorhidrat de amiodaronă. Acest medicament aparţine unei
clase de medicamente numite antiaritmice, care vă ajută inima să bată regulat.
Acest medicament este indicat pentru prevenirea şi tratamentul anumitor tulburări de ritm cardiac. Cum să utilizaţi Cordarone
Comprimatele Cordarone sunt divizibile, adică se pot rupe în jumătăţi. Comprimatele sunt
inscripţionate pe una din feţe cu un simbol „în formă de inimă” de o parte a liniei de diviziune şi cu
numărul „200” de cealaltă parte. Jumătăţile de comprimat pot fi identificate după aceste simboluri (nu
există risc de confuzie).
Cât să utilizaţi din Cordarone
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată
Doza uzuală diferă foarte mult de la o persoană la alta. De obicei, dozele recomandate sunt:
- doza de încărcare: 3 comprimate Cordarone (600 mg clorhidrat de amiodaronă) pe zi, timp de
8 – 10 zile;
- doza de întreţinere: ½ comprimat până la 2 comprimate Cordarone (100 – 400 mg clorhidrat de
amiodaronă) pe zi.
Când şi cât de des trebuie utilizat Cordarone
În toate cazurile, trebuie să respectaţi cu stricteţe recomandările medicului şi să nu modificaţi dozele
fără sfatul medicului dumneavoastră.
Comprimatele se administrează înainte de masă, în timpul mesei sau după masă. Proprietăţile
comprimatelor nu sunt afectate dacă le sfărâmaţi.
Utilizarea la vârstnici
Medicul dumneavoastră vă poate prescrie o doză mai mică de Cordarone. De asemenea, medicul
trebuie să vă verifice periodic tensiunea arterială şi funcţia tiroidiană.
Utilizarea la copii şi adolescenţi
Există doar date limitate privind eficacitatea şi siguranţa la copii şi adolescenţi. Medicul
dumneavoastră va decide care este doza adecvată.
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Reacţiile adverse foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane):
- tulburări de vedere, cum sunt senzaţie de vedere înceţoşată sau percepere de halouri colorate în
lumină orbitoare (provocate de microdepozite la nivelul corneei – un înveliş al ochiului). La
întreruperea tratamentului, aceste microdepozite dispar.
- tulburări gastro-intestinale benigne (greaţă, vărsături, tulburări ale gustului), care apar, de
obicei, la dozele de atac şi dispar cu scăderea dozei
- creşterea moderată (de 1,5-3 ori valorile normale) a concentraţiilor sanguine ale anumitor
enzime din ficat (transaminaze) la începutul tratamentului; după reducerea dozei sau chiar
spontan, aceste concentraţii scad.
- pielea dumneavoastră devine mai sensibilă la soare (fotosensibilitate)
Reacţiile adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):
- încetinirea bătăilor inimii
- modificări ale hormonilor tiroidieni, fără semne clinice de boală tiroidiană
- hipertiroidie (manifestată prin pierdere în greutate, modificări ale ritmului în care bate inima
dumneavoastră (aritmii), dureri în piept (angină pectorală), senzaţie de lipsă de aer la efort,
asociată sau nu cu edeme (insuficienţă cardiacă congestivă)), care poate evolua până la deces
- hipotiroidie (manifestată prin creştere în greutate, intoleranţă la frig, lentoare în activitate, bătăi
rare ale inimii, apatie, somnolenţă)
- constipaţie
- tulburări hepatice acute, inclusiv insuficienţă hepatică, uneori cu evoluţie până la deces.
Semnele includ îngălbenirea pielii sau a albului ochilor (icter) şi valori mari ale concentraţiilor
plasmatice ale transaminazelor.
- tremurături, tulburări de somn, de exemplu coşmaruri
- tulburări respiratorii (care se manifestă prin respiraţie îngreunată, senzaţie de sufocare, tuse
seacă, oboseală, febră, scădere în greutate), care uneori pot evolua până la deces. Acestea sunt
determinate de o afecţiune inflamatorie la nivelul plămânilor (pneumonie, bronşiolită, pleurită,
inclusiv apariţia fibrozei), care poate fi foarte periculoasă şi, uneori, poate evolua până la deces.
- coloraţie albăstruie sau gri-ardezie a pielii, în cazul tratamentului de lungă durată cu doze
zilnice mari; după întreruperea tratamentului, această coloraţie dispare lent (10-24 luni)
- erupţie pe piele de culoare roşie, însoţită de mâncărime (eczemă).
Reacţiile adverse mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 de persoane):
- tulburări ale conducerii cardiace caracterizate prin încetinirea bătăilor inimii (bloc sinoatrial,
bloc atrio-ventricular de diferite grade)
- instalarea sau agravarea aritmiei, urmată uneori de stop cardiac
- uscăciune a gurii
- senzaţie de amorţeală sau furnicături la nivelul pielii, senzaţie de slăbiciune sau dureri
musculare (neuropatie senzitivă, motorie sau mixtă şi miopatie)
Reacţiile adverse foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 de persoane):
- scădere a numărului de celule roşii din sânge (anemie hemolitică, anemie aplastică), scădere a
numărului de trombocite din sânge
- încetinire marcată a ritmului cardiac, la pacienţi cu o afecţiune numită „disfuncţie de nod
sinusal” şi/sau la vârstnici. Ritmul cardiac poate deveni foarte lent sau se poate opri. Această
situaţie reprezintă o urgenţă medicală şi trebuie să ajungeţi imediat la spital.
- sindrom de secreţie inadecvată de hormon antidiuretic
- înceţoşare a vederii şi scăderea acuităţii vizuale mai mult sau mai puţin severă, până la orbire.
Dacă observaţi apariţia unor tulburări de vedere, trebuie să vă adresaţi imediat medicului, care
va decide dacă tratamentul trebuie întrerupt.
- afectare cronică a ficatului (hepatită pseudoalcoolică, ciroză), care poate evolua uneori până la
deces
- creştere a concentraţiilor creatininei în sânge
- dureri de cap (dacă aveţi dureri de cap, adresaţi-vă medicului), lipsa coordonării mişcărilor
- epididimită (inflamaţie la nivelul testiculelor), impotenţă
- senzaţie de lipsă de aer (bronhospasm) la pacienţii cu insuficienţă respiratorie severă, în special
la astmatici
- probleme respiratorii grave, uneori letale, în general imediat după intervenţii chirurgicale
- înroşire a pielii în timpul radioterapiei
- erupţii nespecifice la nivelul pielii
- apariţie de zone roşii la nivelul pielii, cu coji (dermatită exfoliativă)
- căderea părului
- inflamaţie a vaselor de sânge (vasculită)
- afectarea rinichilor.
-3%
56.07 MDL
57.80 MDL
Instrucțiuni de aplicare Nimotop soluție pentru inf. 0,2mg/ml 50ml.
Scurta descriere
Nimotop are un efect vasodilatator, neuroprotector.
Indicatii
- prevenirea și tratamentul tulburărilor neurologice ischemice cauzate de spasmul vaselor cerebrale pe fondul hemoragiei subarahnoidiene din cauza rupturii anevrismului.
Contraindicatii
- varsta pana la 18 ani;
- hipersensibilitate la oricare dintre componentele medicamentului. Cu grijămedicamentul trebuie prescris pentru bradicardie severă, hipotensiune arterială (presiune sistolica mai mică de 100 ml Hg), ischemie miocardică, insuficiență cardiacă severă, creșterea presiunii intracraniene, edem cerebral generalizat, insuficiență hepatică și renală. La pacienții cu angină instabilă sau în primele 4 săptămâni după un infarct miocardic acut, este necesară o evaluare a raportului dintre riscul potențial (scăderea perfuziei arterei coronare și ischemiei miocardice) și beneficii (îmbunătățirea perfuziei cerebrale). Medicamentul conține 23,7% vol. etanol, acest lucru trebuie luat în considerare la prescrierea celor care suferă de alcoolism cu o deteriorare a metabolismului alcoolului, femeilor însărcinate și care alăptează și pacienților cu boli hepatice, epilepsie.
Instrucțiuni Speciale
Numirea nimodipinei la pacienții vârstnici cu comorbidități, insuficiență renală severă (rata de filtrare glomerulară mai mică de 20 ml / min) și boli cardiovasculare severe trebuie justificată cu atenție. În timpul terapiei și după finalizarea acesteia, astfel de pacienți au nevoie de supraveghere medicală regulată.
La pacienții cu insuficiență hepatică, din cauza scăderii intensității metabolismului primar și a încetinirii inactivării metabolice, biodisponibilitatea nimodipinei poate crește. Ca urmare, efectele principale și secundare, în special, efectul său hipotensiv, pot fi îmbunătățite. În astfel de cazuri, doza de medicament trebuie redusă în funcție de gradul de scădere a tensiunii arteriale și, dacă este necesar, nimodipina trebuie întreruptă. În timpul tratamentului, trebuie avut în vedere că soluția pentru perfuzie IV conține 23,7% vol. etanol (200 mg etanol per 1 ml soluție) și 17% polietilen glicol 400.
Fertilitatea
În unele cazuri, în timpul fertilizării in vitro pe fundal de utilizarea blocanților lenți ai canalelor de calciu, modificări chimice reversibile în capul spermatozoizilor, care pot duce la afectarea funcției spermatozoizilor.
Influența asupra capacității de a conduce vehicule și a mecanismelor de control
Datorită posibilei dezvoltări a amețelii, utilizarea nimodipinei poate afecta capacitatea de a conduce vehicule și mecanisme. Când utilizați soluția perfuzabilă de Nimotop®, acest factor de obicei nu contează.
efect farmacologic
Blocant al canalelor de calciu. Nimodipina are un efect antispastic foarte selectiv asupra vaselor cerebrale. Nimodipina previne sau elimină vasoconstricția cauzată de diferite substanțe vasoactive (de exemplu, serotonina, prostaglandine).
La pacienții cu tulburări acute ale circulației cerebrale, nimodipina dilată vasele cerebrale și îmbunătățește fluxul sanguin cerebral. Creșterea perfuziei tinde să fie mai pronunțată în zonele creierului care au primit aport insuficient de sânge decât în țesuturile intacte. Nimodipina reduce semnificativ incidența leziunilor cerebrale ischemice și mortalitatea la pacienții cu hemoragie subarahnoidiană. Nimodipina, acționând asupra receptorilor vaselor de sânge ale creierului asociați cu canalele de calciu, are un efect protector asupra celulelor nervoase, stabilizează funcția acestora, îmbunătățește alimentarea cu sânge a creierului, îmbunătățește toleranța la ischemie de către celulele nervoase, în timp ce „sindromul de furt”. ” nu se dezvoltă. Nimodipina are un efect benefic asupra tulburărilor de memorie și de concentrare la pacienții cu funcții cerebrale afectate. În același timp, reacțiile personale, comportamentale și rezultatele testelor funcționale psihometrice sunt îmbunătățite.
Mod de aplicare și dozare
Se recomandă respectarea următorului regim de dozare:
perfuzie IV
La începutul terapiei, se administrează 1 mg nimodipină pe oră (5 ml soluție perfuzabilă Nimotop®) timp de 2 ore, aproximativ 15 μg/kg/h. Cu o toleranță bună (în primul rând în absența unei scăderi vizibile a tensiunii arteriale), după 2 ore, doza este crescută la 2 mg nimodipină pe oră (aproximativ 30 mcg / kg / h). Doza inițială pentru pacienții care cântăresc mai puțin de 70 kg sau tensiune arterială labilă trebuie să fie de 0,5 mg nimodipină pe oră. Soluția perfuzabilă este utilizată pentru perfuzia IV continuă printr-un cateter central folosind o pompă de perfuzie și un robinet cu trei căi simultan cu una dintre următoarele soluții: dextroză 5%, clorură de sodiu 0,9%, soluție Ringer, soluție Ringer cu magneziu, soluție de dextran 40 sau 6% hidroxietil amidon într-un raport de aproximativ 1:4 (Nimotop®/altă soluție). Manitolul, albumina umană sau sângele pot fi, de asemenea, utilizate ca perfuzie concomitentă. Soluția Nimotop® nu trebuie adăugată într-un vas de perfuzie sau amestecată cu alte medicamente. Se recomandă continuarea administrării nimodipinei în timpul anesteziei, intervențiilor chirurgicale și angiografiei. Trebuie folosit un robinet cu trei căi pentru a conecta tubul de polietilenă (prin care curge soluția Nimotop®), canalul concomitent de alimentare cu soluție și cateterul central.
Utilizare preventivă. În/în terapia cu nimodipină trebuie să înceapă nu mai târziu de 4 zile după hemoragie și să continue pe toată perioada de risc maxim de vasospasm, adică până la 10-14 zile după hemoragia subarahnoidiană. După terminarea terapiei cu perfuzie, se recomandă administrarea orală a unui comprimat de nimodipină în doză de 60 mg de 6 ori/zi cu un interval de 4 ore pentru următoarele 7
zile.Utilizare terapeutică.Dacă apar deja tulburări neurologice ischemice datorate vasospasmului din cauza hemoragiei subarahnoidiene, terapia cu fluide trebuie începută cât mai devreme posibil și efectuată timp de cel puțin 5, dar nu mai mult de 14 zile. După terminarea terapiei cu perfuzie, se recomandă administrarea orală a unui comprimat de nimodipină în doză de 60 mg de 6 ori/zi (la fiecare 4 ore) în următoarele 7 zile. Dacă tratamentul chirurgical al hemoragiei este efectuat în timpul utilizării terapeutice sau profilactice a soluției Nimotop®, terapia intravenoasă cu nimodipină trebuie continuată timp de cel puțin 5 zile după intervenție chirurgicală.
Introducere în cisternele creierului
În timpul intervenției chirurgicale, o soluție proaspăt preparată de nimodipină (1 ml soluție perfuzabilă Nimotop și 19 ml soluție Ringer), încălzită la o temperatură medie a corpului, poate fi injectată în cisternele creierului. Soluția trebuie utilizată imediat după preparare. Dacă pacientul dezvoltă reacții adverse la utilizarea medicamentului, fie reduceți doza, fie opriți terapia cu nimodipină. În încălcări severe ale funcției hepatice, în special în cazul cirozei hepatice, biodisponibilitatea nimodipinei poate fi crescută din cauza scăderii intensității metabolismului primar și a încetinirii inactivării metabolice. Acest lucru poate duce la o agravare a efectelor principale și secundare ale medicamentului, în special a efectului său hipotensiv. În astfel de cazuri, doza de medicament ar trebui redusă, în funcție de gradul de scădere a tensiunii arteriale; dacă este necesar, tratamentul trebuie întrerupt. Nimodipina este sensibilă la lumină, așa că trebuie evitată lumina directă a soarelui: trebuie folosite seringi de sticlă și tuburi de legătură în negru, maro, galben sau roșu; in plus, este indicat sa infasurati pompa de perfuzie si tuburile cu hartie opaca. În lumină difuză sau artificială, Nimotop® poate fi utilizat timp de 10 ore fără măsuri speciale de protecție. Nimodipina, substanța activă a soluției perfuzabile Nimotop®, este absorbită de clorură de polivinil, iar pentru administrarea sa parenterală pot fi utilizate numai sisteme cu tuburi de polietilenă. utilizați seringi de sticlă și tuburi de legătură în negru, maro, galben sau roșu; in plus, este indicat sa infasurati pompa de perfuzie si tuburile cu hartie opaca. În lumină difuză sau artificială, Nimotop® poate fi utilizat timp de 10 ore fără măsuri speciale de protecție. Nimodipina, substanța activă a soluției perfuzabile Nimotop®, este absorbită de clorură de polivinil, iar pentru administrarea sa parenterală pot fi utilizate numai sisteme cu tuburi de polietilenă. utilizați seringi de sticlă și tuburi de legătură în negru, maro, galben sau roșu; in plus, este indicat sa infasurati pompa de perfuzie si tuburile cu hartie opaca. În lumină difuză sau artificială, Nimotop® poate fi utilizat timp de 10 ore fără măsuri speciale de protecție. Nimodipina, substanța activă a soluției perfuzabile Nimotop®, este absorbită de clorură de polivinil, iar pentru administrarea sa parenterală pot fi utilizate numai sisteme cu tuburi de polietilenă.
Interacțiunea cu alte medicamente
Nimodipina este metabolizată cu participarea izoenzimei CYP3A4, astfel încât medicamentele care induc sau inhibă activitatea enzimelor hepatice pot afecta concentrația plasmatică a nimodipinei.
Pe baza experienței cu alte blocante lente ale canalelor de calciu, se poate aștepta ca rifampicina, care este un inductor al enzimelor hepatice, este capabilă să accelereze metabolismul nimodipinei. Odată cu utilizarea simultană a rifampicinei și nimodipinei, eficacitatea acesteia din urmă poate fi redusă. Medicamentele antiepileptice care induc izoenzima CYP3A4 (fenobarbital, fenitoină și carbamazepină) reduc semnificativ biodisponibilitatea nimodipinei, astfel încât utilizarea lor combinată este contraindicată. Medicamentele care induc activitatea CYP3A4 pot crește concentrațiile plasmatice ale nimodipinei: macrolide, de exemplu eritromicina (azitromicina înrudită structural nu are aceste proprietăți), inhibitori de protează HIV (de exemplu, ritonavir), antifungice azolice (de exemplu, ketoconazol), antidepresive nefazodonă și fluoxetină, chinopristină/dalfopristină, cimetidină, acid valproic. Odată cu administrarea comună a acestor medicamente, doza de nimodipină trebuie redusă și tensiunea arterială trebuie monitorizată. Utilizarea pe termen lung a nimodipinei cu nortriptilină duce la o scădere ușoară a concentrațiilor plasmatice ale nimodipinei; concentrația de nortriptilină rămâne neschimbată. Utilizarea pe termen lung a nimodipinei cu fluoxetină duce la o creștere a concentrațiilor plasmatice ale nimodipinei cu o medie de 50%. Concentrația de fluoxetină este redusă semnificativ, în timp ce conținutul de metabolit activ al fluoxetinei - norfluoxetină nu se modifică. Nimodipina poate scădea tensiunea arterială atunci când este administrată concomitent cu diuretice, beta-blocante, inhibitori ECA, blocante ale receptorilor AT1, alți antagoniști de calciu, alfa-blocante, metildopa, inhibitori ai fosfodiesterazei. Odată cu utilizarea combinată a nimodipinei cu medicamente din aceste grupuri, este necesară o monitorizare atentă a tensiunii arteriale. La pacienții tratați pe termen lung cu haloperidol, nu au fost găsite interacțiuni medicamentoase ale nimodipinei cu haloperidol. Într-un studiu la maimuță, administrarea concomitentă de zidovudină și administrarea IV în bolus de nimodipină a dus la o scădere a clearance-ului zidovudinei. Preparatele de calciu reduc eficacitatea nimodipinei. Terapia concomitentă cu medicamente potențial nefrotoxice (de exemplu, aminoglicozide, cefalosporine, furosemid) poate determina afectarea funcției renale. În cazul unui astfel de tratament, precum și la pacienții cu insuficiență renală, tratamentul trebuie efectuat sub supraveghere atentă. Dacă se detectează insuficiență renală, tratamentul cu nimodipină trebuie întrerupt. Soluția perfuzabilă Nimotop® conține 23. 7% vol. etanol; este necesar să se țină cont de posibila interacțiune a etanolului cu alte medicamente. Sucul de grapefruit inhibă metabolismul oxidării dihidropiridinei. Combinațiile de suc de grepfrut și nimodipină trebuie evitate ca aceasta poate duce la o creștere a concentrațiilor plasmatice de nimodipină.
Supradozaj
Simptome: o scădere pronunțată a tensiunii arteriale, tahicardie sau bradicardie, vărsături, durere în regiunea epigastrică, simptome de încălcare a sistemului nervos central.
Tratament: în caz de supradozaj, medicamentul trebuie întrerupt imediat. Efectuați terapie simptomatică. Dacă există o scădere semnificativă a tensiunii arteriale, trebuie administrată intravenos dopamină sau norepinefrină. Antidoturile specifice pentru nimodipină sunt necunoscute.
Scurta descriere
Nimotop are un efect vasodilatator, neuroprotector.
Indicatii
- prevenirea și tratamentul tulburărilor neurologice ischemice cauzate de spasmul vaselor cerebrale pe fondul hemoragiei subarahnoidiene din cauza rupturii anevrismului.
Contraindicatii
- varsta pana la 18 ani;
- hipersensibilitate la oricare dintre componentele medicamentului. Cu grijămedicamentul trebuie prescris pentru bradicardie severă, hipotensiune arterială (presiune sistolica mai mică de 100 ml Hg), ischemie miocardică, insuficiență cardiacă severă, creșterea presiunii intracraniene, edem cerebral generalizat, insuficiență hepatică și renală. La pacienții cu angină instabilă sau în primele 4 săptămâni după un infarct miocardic acut, este necesară o evaluare a raportului dintre riscul potențial (scăderea perfuziei arterei coronare și ischemiei miocardice) și beneficii (îmbunătățirea perfuziei cerebrale). Medicamentul conține 23,7% vol. etanol, acest lucru trebuie luat în considerare la prescrierea celor care suferă de alcoolism cu o deteriorare a metabolismului alcoolului, femeilor însărcinate și care alăptează și pacienților cu boli hepatice, epilepsie.
Instrucțiuni Speciale
Numirea nimodipinei la pacienții vârstnici cu comorbidități, insuficiență renală severă (rata de filtrare glomerulară mai mică de 20 ml / min) și boli cardiovasculare severe trebuie justificată cu atenție. În timpul terapiei și după finalizarea acesteia, astfel de pacienți au nevoie de supraveghere medicală regulată.
La pacienții cu insuficiență hepatică, din cauza scăderii intensității metabolismului primar și a încetinirii inactivării metabolice, biodisponibilitatea nimodipinei poate crește. Ca urmare, efectele principale și secundare, în special, efectul său hipotensiv, pot fi îmbunătățite. În astfel de cazuri, doza de medicament trebuie redusă în funcție de gradul de scădere a tensiunii arteriale și, dacă este necesar, nimodipina trebuie întreruptă. În timpul tratamentului, trebuie avut în vedere că soluția pentru perfuzie IV conține 23,7% vol. etanol (200 mg etanol per 1 ml soluție) și 17% polietilen glicol 400.
Fertilitatea
În unele cazuri, în timpul fertilizării in vitro pe fundal de utilizarea blocanților lenți ai canalelor de calciu, modificări chimice reversibile în capul spermatozoizilor, care pot duce la afectarea funcției spermatozoizilor.
Influența asupra capacității de a conduce vehicule și a mecanismelor de control
Datorită posibilei dezvoltări a amețelii, utilizarea nimodipinei poate afecta capacitatea de a conduce vehicule și mecanisme. Când utilizați soluția perfuzabilă de Nimotop®, acest factor de obicei nu contează.
efect farmacologic
Blocant al canalelor de calciu. Nimodipina are un efect antispastic foarte selectiv asupra vaselor cerebrale. Nimodipina previne sau elimină vasoconstricția cauzată de diferite substanțe vasoactive (de exemplu, serotonina, prostaglandine).
La pacienții cu tulburări acute ale circulației cerebrale, nimodipina dilată vasele cerebrale și îmbunătățește fluxul sanguin cerebral. Creșterea perfuziei tinde să fie mai pronunțată în zonele creierului care au primit aport insuficient de sânge decât în țesuturile intacte. Nimodipina reduce semnificativ incidența leziunilor cerebrale ischemice și mortalitatea la pacienții cu hemoragie subarahnoidiană. Nimodipina, acționând asupra receptorilor vaselor de sânge ale creierului asociați cu canalele de calciu, are un efect protector asupra celulelor nervoase, stabilizează funcția acestora, îmbunătățește alimentarea cu sânge a creierului, îmbunătățește toleranța la ischemie de către celulele nervoase, în timp ce „sindromul de furt”. ” nu se dezvoltă. Nimodipina are un efect benefic asupra tulburărilor de memorie și de concentrare la pacienții cu funcții cerebrale afectate. În același timp, reacțiile personale, comportamentale și rezultatele testelor funcționale psihometrice sunt îmbunătățite.
Mod de aplicare și dozare
Se recomandă respectarea următorului regim de dozare:
perfuzie IV
La începutul terapiei, se administrează 1 mg nimodipină pe oră (5 ml soluție perfuzabilă Nimotop®) timp de 2 ore, aproximativ 15 μg/kg/h. Cu o toleranță bună (în primul rând în absența unei scăderi vizibile a tensiunii arteriale), după 2 ore, doza este crescută la 2 mg nimodipină pe oră (aproximativ 30 mcg / kg / h). Doza inițială pentru pacienții care cântăresc mai puțin de 70 kg sau tensiune arterială labilă trebuie să fie de 0,5 mg nimodipină pe oră. Soluția perfuzabilă este utilizată pentru perfuzia IV continuă printr-un cateter central folosind o pompă de perfuzie și un robinet cu trei căi simultan cu una dintre următoarele soluții: dextroză 5%, clorură de sodiu 0,9%, soluție Ringer, soluție Ringer cu magneziu, soluție de dextran 40 sau 6% hidroxietil amidon într-un raport de aproximativ 1:4 (Nimotop®/altă soluție). Manitolul, albumina umană sau sângele pot fi, de asemenea, utilizate ca perfuzie concomitentă. Soluția Nimotop® nu trebuie adăugată într-un vas de perfuzie sau amestecată cu alte medicamente. Se recomandă continuarea administrării nimodipinei în timpul anesteziei, intervențiilor chirurgicale și angiografiei. Trebuie folosit un robinet cu trei căi pentru a conecta tubul de polietilenă (prin care curge soluția Nimotop®), canalul concomitent de alimentare cu soluție și cateterul central.
Utilizare preventivă. În/în terapia cu nimodipină trebuie să înceapă nu mai târziu de 4 zile după hemoragie și să continue pe toată perioada de risc maxim de vasospasm, adică până la 10-14 zile după hemoragia subarahnoidiană. După terminarea terapiei cu perfuzie, se recomandă administrarea orală a unui comprimat de nimodipină în doză de 60 mg de 6 ori/zi cu un interval de 4 ore pentru următoarele 7
zile.Utilizare terapeutică.Dacă apar deja tulburări neurologice ischemice datorate vasospasmului din cauza hemoragiei subarahnoidiene, terapia cu fluide trebuie începută cât mai devreme posibil și efectuată timp de cel puțin 5, dar nu mai mult de 14 zile. După terminarea terapiei cu perfuzie, se recomandă administrarea orală a unui comprimat de nimodipină în doză de 60 mg de 6 ori/zi (la fiecare 4 ore) în următoarele 7 zile. Dacă tratamentul chirurgical al hemoragiei este efectuat în timpul utilizării terapeutice sau profilactice a soluției Nimotop®, terapia intravenoasă cu nimodipină trebuie continuată timp de cel puțin 5 zile după intervenție chirurgicală.
Introducere în cisternele creierului
În timpul intervenției chirurgicale, o soluție proaspăt preparată de nimodipină (1 ml soluție perfuzabilă Nimotop și 19 ml soluție Ringer), încălzită la o temperatură medie a corpului, poate fi injectată în cisternele creierului. Soluția trebuie utilizată imediat după preparare. Dacă pacientul dezvoltă reacții adverse la utilizarea medicamentului, fie reduceți doza, fie opriți terapia cu nimodipină. În încălcări severe ale funcției hepatice, în special în cazul cirozei hepatice, biodisponibilitatea nimodipinei poate fi crescută din cauza scăderii intensității metabolismului primar și a încetinirii inactivării metabolice. Acest lucru poate duce la o agravare a efectelor principale și secundare ale medicamentului, în special a efectului său hipotensiv. În astfel de cazuri, doza de medicament ar trebui redusă, în funcție de gradul de scădere a tensiunii arteriale; dacă este necesar, tratamentul trebuie întrerupt. Nimodipina este sensibilă la lumină, așa că trebuie evitată lumina directă a soarelui: trebuie folosite seringi de sticlă și tuburi de legătură în negru, maro, galben sau roșu; in plus, este indicat sa infasurati pompa de perfuzie si tuburile cu hartie opaca. În lumină difuză sau artificială, Nimotop® poate fi utilizat timp de 10 ore fără măsuri speciale de protecție. Nimodipina, substanța activă a soluției perfuzabile Nimotop®, este absorbită de clorură de polivinil, iar pentru administrarea sa parenterală pot fi utilizate numai sisteme cu tuburi de polietilenă. utilizați seringi de sticlă și tuburi de legătură în negru, maro, galben sau roșu; in plus, este indicat sa infasurati pompa de perfuzie si tuburile cu hartie opaca. În lumină difuză sau artificială, Nimotop® poate fi utilizat timp de 10 ore fără măsuri speciale de protecție. Nimodipina, substanța activă a soluției perfuzabile Nimotop®, este absorbită de clorură de polivinil, iar pentru administrarea sa parenterală pot fi utilizate numai sisteme cu tuburi de polietilenă. utilizați seringi de sticlă și tuburi de legătură în negru, maro, galben sau roșu; in plus, este indicat sa infasurati pompa de perfuzie si tuburile cu hartie opaca. În lumină difuză sau artificială, Nimotop® poate fi utilizat timp de 10 ore fără măsuri speciale de protecție. Nimodipina, substanța activă a soluției perfuzabile Nimotop®, este absorbită de clorură de polivinil, iar pentru administrarea sa parenterală pot fi utilizate numai sisteme cu tuburi de polietilenă.
Interacțiunea cu alte medicamente
Nimodipina este metabolizată cu participarea izoenzimei CYP3A4, astfel încât medicamentele care induc sau inhibă activitatea enzimelor hepatice pot afecta concentrația plasmatică a nimodipinei.
Pe baza experienței cu alte blocante lente ale canalelor de calciu, se poate aștepta ca rifampicina, care este un inductor al enzimelor hepatice, este capabilă să accelereze metabolismul nimodipinei. Odată cu utilizarea simultană a rifampicinei și nimodipinei, eficacitatea acesteia din urmă poate fi redusă. Medicamentele antiepileptice care induc izoenzima CYP3A4 (fenobarbital, fenitoină și carbamazepină) reduc semnificativ biodisponibilitatea nimodipinei, astfel încât utilizarea lor combinată este contraindicată. Medicamentele care induc activitatea CYP3A4 pot crește concentrațiile plasmatice ale nimodipinei: macrolide, de exemplu eritromicina (azitromicina înrudită structural nu are aceste proprietăți), inhibitori de protează HIV (de exemplu, ritonavir), antifungice azolice (de exemplu, ketoconazol), antidepresive nefazodonă și fluoxetină, chinopristină/dalfopristină, cimetidină, acid valproic. Odată cu administrarea comună a acestor medicamente, doza de nimodipină trebuie redusă și tensiunea arterială trebuie monitorizată. Utilizarea pe termen lung a nimodipinei cu nortriptilină duce la o scădere ușoară a concentrațiilor plasmatice ale nimodipinei; concentrația de nortriptilină rămâne neschimbată. Utilizarea pe termen lung a nimodipinei cu fluoxetină duce la o creștere a concentrațiilor plasmatice ale nimodipinei cu o medie de 50%. Concentrația de fluoxetină este redusă semnificativ, în timp ce conținutul de metabolit activ al fluoxetinei - norfluoxetină nu se modifică. Nimodipina poate scădea tensiunea arterială atunci când este administrată concomitent cu diuretice, beta-blocante, inhibitori ECA, blocante ale receptorilor AT1, alți antagoniști de calciu, alfa-blocante, metildopa, inhibitori ai fosfodiesterazei. Odată cu utilizarea combinată a nimodipinei cu medicamente din aceste grupuri, este necesară o monitorizare atentă a tensiunii arteriale. La pacienții tratați pe termen lung cu haloperidol, nu au fost găsite interacțiuni medicamentoase ale nimodipinei cu haloperidol. Într-un studiu la maimuță, administrarea concomitentă de zidovudină și administrarea IV în bolus de nimodipină a dus la o scădere a clearance-ului zidovudinei. Preparatele de calciu reduc eficacitatea nimodipinei. Terapia concomitentă cu medicamente potențial nefrotoxice (de exemplu, aminoglicozide, cefalosporine, furosemid) poate determina afectarea funcției renale. În cazul unui astfel de tratament, precum și la pacienții cu insuficiență renală, tratamentul trebuie efectuat sub supraveghere atentă. Dacă se detectează insuficiență renală, tratamentul cu nimodipină trebuie întrerupt. Soluția perfuzabilă Nimotop® conține 23. 7% vol. etanol; este necesar să se țină cont de posibila interacțiune a etanolului cu alte medicamente. Sucul de grapefruit inhibă metabolismul oxidării dihidropiridinei. Combinațiile de suc de grepfrut și nimodipină trebuie evitate ca aceasta poate duce la o creștere a concentrațiilor plasmatice de nimodipină.
Supradozaj
Simptome: o scădere pronunțată a tensiunii arteriale, tahicardie sau bradicardie, vărsături, durere în regiunea epigastrică, simptome de încălcare a sistemului nervos central.
Tratament: în caz de supradozaj, medicamentul trebuie întrerupt imediat. Efectuați terapie simptomatică. Dacă există o scădere semnificativă a tensiunii arteriale, trebuie administrată intravenos dopamină sau norepinefrină. Antidoturile specifice pentru nimodipină sunt necunoscute.
Instrucțiuni de utilizare Nicergoline liof. d/in. 4mg 5ml 5buc
Scurta descriere
Insuficiență cerebrală acută, cronică vasculară sau metabolică;
insuficiență vasculară periferică acută sau cronică;
dureri de cap, migrene;
hipertensiune arteriala.
Interior. În intervalele dintre mese - 5-10 mg de 3 ori pe zi la intervale regulate.
De obicei recomandat - 2-4 mg de 2 ori pe zi.
Indicatii
Tulburări metabolice și vasculare cerebrale acute și cronice (datorite aterosclerozei, hipertensiunii arteriale, trombozei sau emboliei vaselor cerebrale, inclusiv accident cerebrovascular acut tranzitoriu, demență vasculară și cefalee cauzată de vasospasm);
tulburări metabolice și vasculare periferice acute și cronice (arteriopatie organică și funcțională a extremităților, boala Raynaud, sindroame cauzate de afectarea fluxului sanguin periferic);
ca agent suplimentar în tratamentul crizei hipertensive (parenterală).
Mod de aplicare și dozare În interiorul medicamentului se prescrie 5-10 mg de 3 ori pe zi, cu aceleași intervale între doze pentru o perioadă lungă de timp. Pentru a îmbunătăți absorbția, medicamentul trebuie luat între mese.
În demența vasculară este indicată utilizarea a 30 mg de 2 ori pe zi. Totodată, se recomandă consultarea unui medic la fiecare 6 luni despre oportunitatea continuării terapiei.
Liofilizat pentru soluție injectabilă:
i/m : 2-4 mg (2-4 ml) de 2 ori/zi;
IV : perfuzie lentă în doză de 4-8 mg în 100 ml soluție de clorură de sodiu 0,9% sau soluție de dextroză 5-10%. Medicamentul în această doză poate fi administrat de mai multe ori pe zi;
intra -arterial : 4 mg în 10 ml soluție de clorură de sodiu 0,9%; medicamentul se administrează în 2 minute.
La pacienții cu insuficiență renală (creatinină serică mai mare de 2 mg/dl), medicamentul este recomandat să fie utilizat la doze terapeutice mai mici.
Efect farmacologic
Un medicament care îmbunătățește circulația sanguină cerebrală și periferică prin activarea metabolismului.
Reduce rezistența vasculară, crește fluxul sanguin arterial și consumul de oxigen și glucoză de către țesuturile creierului. Reduce rezistența vasculară pulmonară. Reduce agregarea trombocitară și îmbunătățește parametrii hemoreologici.
Crește viteza fluxului sanguin în vasele extremităților superioare și inferioare, în special în cazul încălcării fluxului sanguin din cauza arteriopatiei funcționale.
La pacienții cu hipertensiune arterială, medicamentul poate provoca o scădere treptată a tensiunii arteriale.
Contraindicatii
infarct miocardic acut recent;
sângerare acută;
bradicardie severă;
încălcarea reglementării ortostatice;
hipersensibilitate la nicergolină.
Se recomandă prudență în cazul antecedentelor de hiperuricemie sau gută și/sau în asociere cu medicamente care interferează cu metabolismul și/sau excreția acidului uric. Efecte secundare
Din partea sistemului cardiovascular : rar - o scădere pronunțată a tensiunii arteriale (în principal după administrarea parenterală), amețeli, senzație de căldură.
Din sistemul nervos : rareori - somnolență sau insomnie.
Din partea metabolismului : este posibilă creșterea concentrației de acid uric în sânge, iar acest efect nu depinde de doza și durata terapiei.
Altele : rareori - fenomene dispeptice, erupții cutanate.
Efectele secundare sunt de obicei ușoare sau moderate.
Scurta descriere
Insuficiență cerebrală acută, cronică vasculară sau metabolică;
insuficiență vasculară periferică acută sau cronică;
dureri de cap, migrene;
hipertensiune arteriala.
Interior. În intervalele dintre mese - 5-10 mg de 3 ori pe zi la intervale regulate.
De obicei recomandat - 2-4 mg de 2 ori pe zi.
Indicatii
Tulburări metabolice și vasculare cerebrale acute și cronice (datorite aterosclerozei, hipertensiunii arteriale, trombozei sau emboliei vaselor cerebrale, inclusiv accident cerebrovascular acut tranzitoriu, demență vasculară și cefalee cauzată de vasospasm);
tulburări metabolice și vasculare periferice acute și cronice (arteriopatie organică și funcțională a extremităților, boala Raynaud, sindroame cauzate de afectarea fluxului sanguin periferic);
ca agent suplimentar în tratamentul crizei hipertensive (parenterală).
Mod de aplicare și dozare În interiorul medicamentului se prescrie 5-10 mg de 3 ori pe zi, cu aceleași intervale între doze pentru o perioadă lungă de timp. Pentru a îmbunătăți absorbția, medicamentul trebuie luat între mese.
În demența vasculară este indicată utilizarea a 30 mg de 2 ori pe zi. Totodată, se recomandă consultarea unui medic la fiecare 6 luni despre oportunitatea continuării terapiei.
Liofilizat pentru soluție injectabilă:
i/m : 2-4 mg (2-4 ml) de 2 ori/zi;
IV : perfuzie lentă în doză de 4-8 mg în 100 ml soluție de clorură de sodiu 0,9% sau soluție de dextroză 5-10%. Medicamentul în această doză poate fi administrat de mai multe ori pe zi;
intra -arterial : 4 mg în 10 ml soluție de clorură de sodiu 0,9%; medicamentul se administrează în 2 minute.
La pacienții cu insuficiență renală (creatinină serică mai mare de 2 mg/dl), medicamentul este recomandat să fie utilizat la doze terapeutice mai mici.
Efect farmacologic
Un medicament care îmbunătățește circulația sanguină cerebrală și periferică prin activarea metabolismului.
Reduce rezistența vasculară, crește fluxul sanguin arterial și consumul de oxigen și glucoză de către țesuturile creierului. Reduce rezistența vasculară pulmonară. Reduce agregarea trombocitară și îmbunătățește parametrii hemoreologici.
Crește viteza fluxului sanguin în vasele extremităților superioare și inferioare, în special în cazul încălcării fluxului sanguin din cauza arteriopatiei funcționale.
La pacienții cu hipertensiune arterială, medicamentul poate provoca o scădere treptată a tensiunii arteriale.
Contraindicatii
infarct miocardic acut recent;
sângerare acută;
bradicardie severă;
încălcarea reglementării ortostatice;
hipersensibilitate la nicergolină.
Se recomandă prudență în cazul antecedentelor de hiperuricemie sau gută și/sau în asociere cu medicamente care interferează cu metabolismul și/sau excreția acidului uric. Efecte secundare
Din partea sistemului cardiovascular : rar - o scădere pronunțată a tensiunii arteriale (în principal după administrarea parenterală), amețeli, senzație de căldură.
Din sistemul nervos : rareori - somnolență sau insomnie.
Din partea metabolismului : este posibilă creșterea concentrației de acid uric în sânge, iar acest efect nu depinde de doza și durata terapiei.
Altele : rareori - fenomene dispeptice, erupții cutanate.
Efectele secundare sunt de obicei ușoare sau moderate.
Rețetă medicală
INDICAŢII TERAPEUTICE
Jugularea şi profilaxia de scurtă durată a acceselor de angină pectorală.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Preparatul se recomandă de administra conform indicaţiilor medicului.
Nitroglicerina se recomandă de administrat imediat la dezvoltarea primelor simptome
accesului de angină pectorală: 1 comprimat de nitroglicerină se plasează sublingual şi
se va ţine până la dizolvarea completă, nu se înghite. Doza uzuală constituie 1
comprimat.
Dacă timp de 5 min., accesul de angină pectorală nu a fost jugulat, se recomandă
administrarea încă a 1 comprimat.
În lipsa efectului terapeutic la administrarea a 2 comprimate se recomandă de adresat
imediat la medic.
În caz de accese frecvente de angină pectorală se recomandă administrarea formelor
farmaceutice cu acţiune prelungită de nitroglicerină. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la nitraţii, şoc, colaps, administrarea concomitentă a inhibitorilor de
5-fosfodiesterază (sildenafil, tadalafil, vardenafil şi etc.), copii cu vârsta până la 18 ani
(eficacitatea şi inofensivitatea nu sunt determinate pentru copii cu vârsta până la 18
ani).
Jugularea şi profilaxia de scurtă durată a acceselor de angină pectorală.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Preparatul se recomandă de administra conform indicaţiilor medicului.
Nitroglicerina se recomandă de administrat imediat la dezvoltarea primelor simptome
accesului de angină pectorală: 1 comprimat de nitroglicerină se plasează sublingual şi
se va ţine până la dizolvarea completă, nu se înghite. Doza uzuală constituie 1
comprimat.
Dacă timp de 5 min., accesul de angină pectorală nu a fost jugulat, se recomandă
administrarea încă a 1 comprimat.
În lipsa efectului terapeutic la administrarea a 2 comprimate se recomandă de adresat
imediat la medic.
În caz de accese frecvente de angină pectorală se recomandă administrarea formelor
farmaceutice cu acţiune prelungită de nitroglicerină. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la nitraţii, şoc, colaps, administrarea concomitentă a inhibitorilor de
5-fosfodiesterază (sildenafil, tadalafil, vardenafil şi etc.), copii cu vârsta până la 18 ani
(eficacitatea şi inofensivitatea nu sunt determinate pentru copii cu vârsta până la 18
ani).
-3%
22.36 MDL
23.05 MDL
Indicaţii
Hipertensiunea arterială esenţială, angina pectorală cronică stabilă, angina vasospastică (Prinzmetal), infarctul de miocard asociat cu hipertensiune arterială, insuficienţa cardiacă congestivă, sindromul Raynaud.
Utilizare terapeutică
Câte 10-20 mg de 2-3 ori pe zi. La necesitate 120 mg/zi. În urgenţe se administrează sublingual (comprimatele). După administrarea preparatului se recomandă poziţie orizontală timp de 30-60 min. La atingerea efectului terapeutic doza se micşorează la 10 mg de 3 ori pe zi. Cura de tratament este de 1-2 luni. În cazul bolnavilor cu angină pectorală asociată cu hipotensiune arterială doza este de 10 mg de 3 ori pe zi cu controlul regulat al tensiunii arteriale. Comprimatele rapid-retard se administrează câte 1 comprimat de 2 ori pe zi (la necesitate câte 2 comprimate de 2 ori pe zi). Dacă în 2 săptămâni de tratament starea pacientului nu se ameliorează se trece la formele rapide. Aceste comprimate trebuie înghiţite întregi. Administrarea intra-coronariană se face în bolus cu controlul riguros al tensiunii arteriale şi frecvenţei cardiace. Soluţia perfuzabilă se administrează i.v. în puseurile hipertensive sau spasmele coronariene spontane cu viteza 0,0208-0,0104 mg/min (5 mg în 4-8 ore).
Supradozare
Hipotensiune arterială severă şi prelungită, disfuncţia nodului sinusal şi atrioventricular, hiperglicemie. Tratament: Lichide, săruri de calciu şi dopamină i.v. În cazurile grave se recomandă hemoforeză. Hemodializa este ineficientă.
Efecte adverse
Cefalee, ameţeli, confuzie, depresie psihică, parestezii, astenie, tahicardie, hipotensiune arterială, edeme maleolare. Reacţii alergice cutane (prurit, urticarie, eritem ş.a.), înroşirea pielii. Greaţă, senzaţie de greutate, uneori diaree, afecţiuni hepatice. Creşterea diurezei, afecţiuni renale temporare.
Contraindicaţii
Hipotensiunea arterială, infarctul acut de miocard asociat cu şoc sau colaps vascular, şocul cardiogen, sarcina, lactaţia, hipersensibilitatea la preparat.
Hipertensiunea arterială esenţială, angina pectorală cronică stabilă, angina vasospastică (Prinzmetal), infarctul de miocard asociat cu hipertensiune arterială, insuficienţa cardiacă congestivă, sindromul Raynaud.
Utilizare terapeutică
Câte 10-20 mg de 2-3 ori pe zi. La necesitate 120 mg/zi. În urgenţe se administrează sublingual (comprimatele). După administrarea preparatului se recomandă poziţie orizontală timp de 30-60 min. La atingerea efectului terapeutic doza se micşorează la 10 mg de 3 ori pe zi. Cura de tratament este de 1-2 luni. În cazul bolnavilor cu angină pectorală asociată cu hipotensiune arterială doza este de 10 mg de 3 ori pe zi cu controlul regulat al tensiunii arteriale. Comprimatele rapid-retard se administrează câte 1 comprimat de 2 ori pe zi (la necesitate câte 2 comprimate de 2 ori pe zi). Dacă în 2 săptămâni de tratament starea pacientului nu se ameliorează se trece la formele rapide. Aceste comprimate trebuie înghiţite întregi. Administrarea intra-coronariană se face în bolus cu controlul riguros al tensiunii arteriale şi frecvenţei cardiace. Soluţia perfuzabilă se administrează i.v. în puseurile hipertensive sau spasmele coronariene spontane cu viteza 0,0208-0,0104 mg/min (5 mg în 4-8 ore).
Supradozare
Hipotensiune arterială severă şi prelungită, disfuncţia nodului sinusal şi atrioventricular, hiperglicemie. Tratament: Lichide, săruri de calciu şi dopamină i.v. În cazurile grave se recomandă hemoforeză. Hemodializa este ineficientă.
Efecte adverse
Cefalee, ameţeli, confuzie, depresie psihică, parestezii, astenie, tahicardie, hipotensiune arterială, edeme maleolare. Reacţii alergice cutane (prurit, urticarie, eritem ş.a.), înroşirea pielii. Greaţă, senzaţie de greutate, uneori diaree, afecţiuni hepatice. Creşterea diurezei, afecţiuni renale temporare.
Contraindicaţii
Hipotensiunea arterială, infarctul acut de miocard asociat cu şoc sau colaps vascular, şocul cardiogen, sarcina, lactaţia, hipersensibilitatea la preparat.
Ce este Vazonatşi pentru ce se utilizează
Vazonat manifestă efect pozitiv asupra metabolismului energetic în organism, de
asemenea, stimulează uşor sistemul nervos central.
În condiţii de ischemie (lipsa de oxigen în ţesuturi) Vazonat restabileşte echilibrul
proceselor de transport şi utilizare a oxigenului în celule, posedă efect cardioprotector
(de protecţie a inimii) puternic. Sub influenţa medicamentului are loc dilatarea vaselor
sanguine, ameliorând aportul sângelui către ţesuturi.
Vazonat reduce frecvenţa crizelor de angină pectorală (atacuri de durere în regiunea
inimii, cauzate de lipsa de oxigen în muşchiul inimii) şi ameliorează capacitatea de
contracţie a muşchiului inimii. Medicamentul creşte capacitatea de muncă fizică şi
rezistenţa la efort fizic.
În tulburări ale circulaţiei sanguine în creier de tip ischemic (se caracterizează prin
insuficienţă de oxigen în ţesuturile afectate) Vazonat îmbunătăţeşte circulaţia şi aportul
sângelui către focarul de ischemie cerebrală.
Medicamentul ameliorează memoria, capacitatea de concentrare şi coordonare a
mişcărilor.
Vazonat 100 mg/ml soluţie injectabilă se utilizează în cadrul tratamentului complex în
următoarele cazuri:
- maladii ale inimii şi vaselor: angină pectorală de efort stabilă (atacuri de durere în
regiunea inimii, cauzate de lipsa de oxigen în muşchiul inimii), insuficienţă cardiacă
cronică (clasă funcţională I-III după NYHA) (inimă slăbită), cardiomiopatie ischemică
(afecţiune de natură neinflamatoare a muşchiului cardiac), în perioada de
convalescenţă după infarct miocardic suportat.
- tulburări acute şi cronice ale circulaţiei cerebrale, perioada de convalescenţă după
tulburări ale circulaţiei cerebrale, traumatisme cerebrale. Cum să utilizaţi Vazonat
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa, cumv-a spus medicul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră, dacă nu sunteţi sigur.
Ţinând cont de posibila dezvoltare a efectului stimulant, se recomandă de a administra
medicamentul în prima jumătate a zilei.
În cadrul terapiei complexe a maladiilor sistemului cardiovascular: intravenos (i.v.) câte
500-1000 mg (5-10 ml Vazonat 100 mg/ml soluţie injectabilă) o dată pe zi. Pentru
continuarea tratamentului se recomandă administrarea medicamentului sub formă de
capsule. Cura de tratament 4-6 săptămâni.
În cadrul terapiei complexe a tulburărilor cronice ale circulaţiei cerebrale, precum şi în
perioada de convalescenţă: i.v. câte 500 mg (5 ml Vazonat 100 mg/ml soluţie
injectabilă) 1 dată pe zi timp de 2-3 săptămâni. Pentru continuarea tratamentului se
recomandă administrarea medicamentului sub formă de capsule. Cura de tratament 6
săptămâni.
Grupe speciale de pacienţi
Lipsesc date privind necesitatea de a reduce doza de la pacienţii cu afecţiuni hepatice
şi/sau renale în antecedente, dar se recomandă precauţie în cazul acestui grup de
pacienţi.
Utilizarea la copii şi adolescenţi
Date privind siguranţa şi eficacitatea medicamentului la copii şi adolescenţi cu vârsta
sub 18 ani nu sunt disponibile, prin urmare medicamentul nu este recomandat pentru
această grupă de vârstă.
Reacţii adverse posibile
Ca şi toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate
că nu apar la toate persoanele.
Reacţii adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 utilizatori)
- reacţii alergice cutanate (mâncărime, erupţii pe piele, roşeaţă);
- dureri de cap,
Reacţii adverse rare (pot afecta până la 1 din 1000 utilizatori)
- tensiune arterială scăzută.
Reacţii adverse foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 utilizatori)
- bătăi prea rapide ale inimii.
Reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi determinată reieşind
din datele disponibile)
- eozinofile (creşterea numărului de celule albe sanguine speciale);
- insomnie, nelinişte;
- agitaţie;
- senzaţie de bătăi puternice ale inimii, tulburări de ritm ale inimii;
- tensiune arterială crescută;
- senzaţie de sufocare;
- greaţă, indigestie, disconfort abdominal;
- slăbiciune generală cu obosire rapidă.
În caz de apariţie a reacţiilor alergice se va opri utilizarea medicamentului şi se va
consulta de urgenţă medicul. https://bit.ly/3rjzZOl
Vazonat manifestă efect pozitiv asupra metabolismului energetic în organism, de
asemenea, stimulează uşor sistemul nervos central.
În condiţii de ischemie (lipsa de oxigen în ţesuturi) Vazonat restabileşte echilibrul
proceselor de transport şi utilizare a oxigenului în celule, posedă efect cardioprotector
(de protecţie a inimii) puternic. Sub influenţa medicamentului are loc dilatarea vaselor
sanguine, ameliorând aportul sângelui către ţesuturi.
Vazonat reduce frecvenţa crizelor de angină pectorală (atacuri de durere în regiunea
inimii, cauzate de lipsa de oxigen în muşchiul inimii) şi ameliorează capacitatea de
contracţie a muşchiului inimii. Medicamentul creşte capacitatea de muncă fizică şi
rezistenţa la efort fizic.
În tulburări ale circulaţiei sanguine în creier de tip ischemic (se caracterizează prin
insuficienţă de oxigen în ţesuturile afectate) Vazonat îmbunătăţeşte circulaţia şi aportul
sângelui către focarul de ischemie cerebrală.
Medicamentul ameliorează memoria, capacitatea de concentrare şi coordonare a
mişcărilor.
Vazonat 100 mg/ml soluţie injectabilă se utilizează în cadrul tratamentului complex în
următoarele cazuri:
- maladii ale inimii şi vaselor: angină pectorală de efort stabilă (atacuri de durere în
regiunea inimii, cauzate de lipsa de oxigen în muşchiul inimii), insuficienţă cardiacă
cronică (clasă funcţională I-III după NYHA) (inimă slăbită), cardiomiopatie ischemică
(afecţiune de natură neinflamatoare a muşchiului cardiac), în perioada de
convalescenţă după infarct miocardic suportat.
- tulburări acute şi cronice ale circulaţiei cerebrale, perioada de convalescenţă după
tulburări ale circulaţiei cerebrale, traumatisme cerebrale. Cum să utilizaţi Vazonat
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa, cumv-a spus medicul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră, dacă nu sunteţi sigur.
Ţinând cont de posibila dezvoltare a efectului stimulant, se recomandă de a administra
medicamentul în prima jumătate a zilei.
În cadrul terapiei complexe a maladiilor sistemului cardiovascular: intravenos (i.v.) câte
500-1000 mg (5-10 ml Vazonat 100 mg/ml soluţie injectabilă) o dată pe zi. Pentru
continuarea tratamentului se recomandă administrarea medicamentului sub formă de
capsule. Cura de tratament 4-6 săptămâni.
În cadrul terapiei complexe a tulburărilor cronice ale circulaţiei cerebrale, precum şi în
perioada de convalescenţă: i.v. câte 500 mg (5 ml Vazonat 100 mg/ml soluţie
injectabilă) 1 dată pe zi timp de 2-3 săptămâni. Pentru continuarea tratamentului se
recomandă administrarea medicamentului sub formă de capsule. Cura de tratament 6
săptămâni.
Grupe speciale de pacienţi
Lipsesc date privind necesitatea de a reduce doza de la pacienţii cu afecţiuni hepatice
şi/sau renale în antecedente, dar se recomandă precauţie în cazul acestui grup de
pacienţi.
Utilizarea la copii şi adolescenţi
Date privind siguranţa şi eficacitatea medicamentului la copii şi adolescenţi cu vârsta
sub 18 ani nu sunt disponibile, prin urmare medicamentul nu este recomandat pentru
această grupă de vârstă.
Reacţii adverse posibile
Ca şi toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate
că nu apar la toate persoanele.
Reacţii adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 utilizatori)
- reacţii alergice cutanate (mâncărime, erupţii pe piele, roşeaţă);
- dureri de cap,
Reacţii adverse rare (pot afecta până la 1 din 1000 utilizatori)
- tensiune arterială scăzută.
Reacţii adverse foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 utilizatori)
- bătăi prea rapide ale inimii.
Reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi determinată reieşind
din datele disponibile)
- eozinofile (creşterea numărului de celule albe sanguine speciale);
- insomnie, nelinişte;
- agitaţie;
- senzaţie de bătăi puternice ale inimii, tulburări de ritm ale inimii;
- tensiune arterială crescută;
- senzaţie de sufocare;
- greaţă, indigestie, disconfort abdominal;
- slăbiciune generală cu obosire rapidă.
În caz de apariţie a reacţiilor alergice se va opri utilizarea medicamentului şi se va
consulta de urgenţă medicul. https://bit.ly/3rjzZOl
-3%
135.22 MDL
139.40 MDL
Descriere
Natriu clorid sol. 0.9% 100ml (Kelun)
Substanta activa:1 ml de solutie contine clorura de sodiu - 0.009 g.
Ingrediente inactive: apa pentru injectare.
Actiunea farmacologica: Clorura de sodiu 0,9%, normalizeaza echilibrul de apa si sare. Rapid eliminat din sistemul vascular. De droguri este retinut in timp foarte scurt si fluxul sanguin devine rapid sectorul interstitiala si in celule. Dupa 1 ora in vasele este de numai aproximativ jumatate din solutie injectata.
INDICATII
Prepararea solutiilor de medicamente pentru uz topic si parenterala. Acesta poate fi aplicat local, pentru ranile de spalat, ochii, membranele mucoase ale nasului.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Prepararea solutiilor de medicamente pentru uz topic si parenteral. Acesta poate fi aplicat local, pentru ranile de spalat, ochii, membranele mucoase ale nasului
CONTRAINDICATII
Nu sunt.
Conditii de Pastrare:Intr-un loc uscat ferit de copii, la temperatura de la 18 C la +25°C. Perioada de valabilitate - 5 ani.
Natriu clorid sol. 0.9% 100ml (Kelun)
Substanta activa:1 ml de solutie contine clorura de sodiu - 0.009 g.
Ingrediente inactive: apa pentru injectare.
Actiunea farmacologica: Clorura de sodiu 0,9%, normalizeaza echilibrul de apa si sare. Rapid eliminat din sistemul vascular. De droguri este retinut in timp foarte scurt si fluxul sanguin devine rapid sectorul interstitiala si in celule. Dupa 1 ora in vasele este de numai aproximativ jumatate din solutie injectata.
INDICATII
Prepararea solutiilor de medicamente pentru uz topic si parenterala. Acesta poate fi aplicat local, pentru ranile de spalat, ochii, membranele mucoase ale nasului.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Prepararea solutiilor de medicamente pentru uz topic si parenteral. Acesta poate fi aplicat local, pentru ranile de spalat, ochii, membranele mucoase ale nasului
CONTRAINDICATII
Nu sunt.
Conditii de Pastrare:Intr-un loc uscat ferit de copii, la temperatura de la 18 C la +25°C. Perioada de valabilitate - 5 ani.
-3%
12.51 MDL
12.90 MDL
INDICAŢII TERAPEUTICE
În tratamentul complex al maladiilor cardiovasculare cronice (angină pectorală,
insuficienţă cardiacă cronică, cardiomiopatie dishormonală).
În tratamentul complex al tulburărilor cronice ale circulatorii cerebrale (insuficienţă
cerebrovasculară, accidente cerebrovasculare), patologii vasculare şi maladii distrofice
retiniene (diabetică, hipertonică).
Scăderea capacităţii de muncă.
Surmenaj fizic şi psihic, inclusiv la sportivi.
Perioada de convalescenţă.
În tratamentul complex al sindromului de abstinenţă în alcoolism cronic.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Oral. Capsulele se înghit întregi, fără a fi mestecate, cu apă.
Doza pentru adulţi constituie 500-1000 mg pe zi. Doza zilnică poare fi administrată
într-o singură priză dimineaţa, sau divizată în două prize. Deoarece poate să provoace
excitabilitate, se recomandă de a administra preparatul în prima jumătate a zilei.
Cura de tratament constituie 10-14 zile şi poate fi repetată de câteva ori pe an.
REACŢII ADVERSE
Vazonatul, similar altor medicamente, la unii pacienţi poate provoca reacţii adverse
manifeste sau mai puţin manifeste.
Convenţia MedDRA privind frecvenţa
Foarte frecvente (>1/10)
Frecvente (>1/100 şi <1/10)
Mai puţin frecvente (>1/1000 şi <1/100)
Rare (>1/10000 şi <1/1000)
Foarte rare (<1/10000)
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Tulburări gastrointestinale: frecvente – dispepsie.
Tulburări ale sistemului nervos: frecvente – cefalee, excitabilitate.
Tulburări hematologice şi limfatice: eozinofilie.
Tulburări ale sistemului imunitar: frecvente – reacţii alergice (prurit, erupţii cutanate,
edem).
Tulburări cardiace: foarte rare – tahicardie.
Tulburări vasculare: rare – scăderea tensiunii arteriale.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la meldoniu sau la excipienţii medicamentului.
Insuficienţă hepatică şi/sau renală severă.
Sarcina şi perioada de alăptare.
https://bit.ly/3z77ar2
În tratamentul complex al maladiilor cardiovasculare cronice (angină pectorală,
insuficienţă cardiacă cronică, cardiomiopatie dishormonală).
În tratamentul complex al tulburărilor cronice ale circulatorii cerebrale (insuficienţă
cerebrovasculară, accidente cerebrovasculare), patologii vasculare şi maladii distrofice
retiniene (diabetică, hipertonică).
Scăderea capacităţii de muncă.
Surmenaj fizic şi psihic, inclusiv la sportivi.
Perioada de convalescenţă.
În tratamentul complex al sindromului de abstinenţă în alcoolism cronic.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Oral. Capsulele se înghit întregi, fără a fi mestecate, cu apă.
Doza pentru adulţi constituie 500-1000 mg pe zi. Doza zilnică poare fi administrată
într-o singură priză dimineaţa, sau divizată în două prize. Deoarece poate să provoace
excitabilitate, se recomandă de a administra preparatul în prima jumătate a zilei.
Cura de tratament constituie 10-14 zile şi poate fi repetată de câteva ori pe an.
REACŢII ADVERSE
Vazonatul, similar altor medicamente, la unii pacienţi poate provoca reacţii adverse
manifeste sau mai puţin manifeste.
Convenţia MedDRA privind frecvenţa
Foarte frecvente (>1/10)
Frecvente (>1/100 şi <1/10)
Mai puţin frecvente (>1/1000 şi <1/100)
Rare (>1/10000 şi <1/1000)
Foarte rare (<1/10000)
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Tulburări gastrointestinale: frecvente – dispepsie.
Tulburări ale sistemului nervos: frecvente – cefalee, excitabilitate.
Tulburări hematologice şi limfatice: eozinofilie.
Tulburări ale sistemului imunitar: frecvente – reacţii alergice (prurit, erupţii cutanate,
edem).
Tulburări cardiace: foarte rare – tahicardie.
Tulburări vasculare: rare – scăderea tensiunii arteriale.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la meldoniu sau la excipienţii medicamentului.
Insuficienţă hepatică şi/sau renală severă.
Sarcina şi perioada de alăptare.
https://bit.ly/3z77ar2
INDICAŢII TERAPEUTICE
În tratamentul complex al maladiilor cardiovasculare cronice (angină pectorală,
insuficienţă cardiacă cronică, cardiomiopatie dishormonală).
În tratamentul complex al tulburărilor cronice ale circulatorii cerebrale (insuficienţă
cerebrovasculară, accidente cerebrovasculare), patologii vasculare şi maladii distrofice
retiniene (diabetică, hipertonică).
Scăderea capacităţii de muncă.
Surmenaj fizic şi psihic, inclusiv la sportivi.
Perioada de convalescenţă.
În tratamentul complex al sindromului de abstinenţă în alcoolism cronic.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Oral. Capsulele se înghit întregi, fără a fi mestecate, cu apă.
Doza pentru adulţi constituie 500-1000 mg pe zi. Doza zilnică poare fi administrată
într-o singură priză dimineaţa, sau divizată în două prize. Deoarece poate să provoace
excitabilitate, se recomandă de a administra preparatul în prima jumătate a zilei.
Cura de tratament constituie 10-14 zile şi poate fi repetată de câteva ori pe an.
REACŢII ADVERSE
Vazonatul, similar altor medicamente, la unii pacienţi poate provoca reacţii adverse
manifeste sau mai puţin manifeste.
Convenţia MedDRA privind frecvenţa
Foarte frecvente (>1/10)
Frecvente (>1/100 şi <1/10)
Mai puţin frecvente (>1/1000 şi <1/100)
Rare (>1/10000 şi <1/1000)
Foarte rare (<1/10000)
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Tulburări gastrointestinale: frecvente – dispepsie.
Tulburări ale sistemului nervos: frecvente – cefalee, excitabilitate.
Tulburări hematologice şi limfatice: eozinofilie.
Tulburări ale sistemului imunitar: frecvente – reacţii alergice (prurit, erupţii cutanate,
edem).
Tulburări cardiace: foarte rare – tahicardie.
Tulburări vasculare: rare – scăderea tensiunii arteriale.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la meldoniu sau la excipienţii medicamentului.
Insuficienţă hepatică şi/sau renală severă.
Sarcina şi perioada de alăptare.
https://bit.ly/3z77ar2
În tratamentul complex al maladiilor cardiovasculare cronice (angină pectorală,
insuficienţă cardiacă cronică, cardiomiopatie dishormonală).
În tratamentul complex al tulburărilor cronice ale circulatorii cerebrale (insuficienţă
cerebrovasculară, accidente cerebrovasculare), patologii vasculare şi maladii distrofice
retiniene (diabetică, hipertonică).
Scăderea capacităţii de muncă.
Surmenaj fizic şi psihic, inclusiv la sportivi.
Perioada de convalescenţă.
În tratamentul complex al sindromului de abstinenţă în alcoolism cronic.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Oral. Capsulele se înghit întregi, fără a fi mestecate, cu apă.
Doza pentru adulţi constituie 500-1000 mg pe zi. Doza zilnică poare fi administrată
într-o singură priză dimineaţa, sau divizată în două prize. Deoarece poate să provoace
excitabilitate, se recomandă de a administra preparatul în prima jumătate a zilei.
Cura de tratament constituie 10-14 zile şi poate fi repetată de câteva ori pe an.
REACŢII ADVERSE
Vazonatul, similar altor medicamente, la unii pacienţi poate provoca reacţii adverse
manifeste sau mai puţin manifeste.
Convenţia MedDRA privind frecvenţa
Foarte frecvente (>1/10)
Frecvente (>1/100 şi <1/10)
Mai puţin frecvente (>1/1000 şi <1/100)
Rare (>1/10000 şi <1/1000)
Foarte rare (<1/10000)
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Tulburări gastrointestinale: frecvente – dispepsie.
Tulburări ale sistemului nervos: frecvente – cefalee, excitabilitate.
Tulburări hematologice şi limfatice: eozinofilie.
Tulburări ale sistemului imunitar: frecvente – reacţii alergice (prurit, erupţii cutanate,
edem).
Tulburări cardiace: foarte rare – tahicardie.
Tulburări vasculare: rare – scăderea tensiunii arteriale.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la meldoniu sau la excipienţii medicamentului.
Insuficienţă hepatică şi/sau renală severă.
Sarcina şi perioada de alăptare.
https://bit.ly/3z77ar2
-3%
75.85 MDL
78.20 MDL
Indicaţii terapeutice
Tratamentul de durată şi profilaxia crizelor de angină pectorală. Doze şi mod de administrare
Doze
Dacă medicul nu a prescris altfel:
Adulţi:
Kardiket 20 mg: câte 1 comprimat de 2 ori pe zi (corespunzător la 20 mg isosorbid
dinitrat de 2 ori pe zi). La pacienţii care necesită doze mai mari de isosorbid dinitrat
doza poate fi mărită până la 1 comprimat de 3 ori pe zi.
Kardiket 40 mg: câte 1 comprimat pe zi (corespunzător la 40 mg isosorbid dinitrat)
sau câte ½ comprimat de 2 ori pe zi (corespunzător la 20 mg isosorbid dinitrat de 2
ori pe zi). În cayuri excepționale doza poate fi mărită până la 1 comprimat Kardiket
40 mg de 2 ori pe zi (corespunzător la 80 mg isosorbid dinitrat). Pentru a obține
efectul total al medicamentului, în cazul administrării de 2 ori pe zi a doua/următoarea
doză trebuie administrată peste 6-8 ore după prima doză.
Vârstnici:
Nu există dovezi care ar sugera despre necesitatea ajustării dozei la pacienţii
vârstnici.
Copii:
Siguranţa şi eficacitatea nu a fost încă stabilită la copii.
Mod de administrare
Kardiket se administrează pe cale orală.
Comprimatele se înghit întregi, fără a fi mestecate, cu o cantitate suficientă de lichid
(ex. 1 pahar de apă).
Tratamentul trebuie inițiat cu doze mici care pot fi crescute lent până la nivelul
necesar. Contraindicaţii
Kardiket este contraindicat în:
hipersensibilitate la substanța activă, la alţi nitraţi organici sau la alți excipienți
enumerați la pct 6.1;
insuficienţa circulatorie acută (şoc, colaps circulator);
șoc cardiogen (cu excepţia cazurilor când se iau măsuri de menţinere a presiunii
diastolice adecvate);
cardiomiopatie hipertrofică obstructivă;
pericardită constrictivă;
tamponadă cardiacă;
hipotensiune arterială marcată (tensiunea sistolică sub 90 mm Hg);
hipovolemie severă;
anemie severă;
în perioada terapiei cu nitrați, inhibitorii fosfodiesterazei tip 5 (ex. sildenafil,
vardenafil, tadalafil) nu trebuie administrați;
în perioada terapiei cu nitrați, riociguat, un stimulator al guanilat ciclazei solubile
nu trebuie administrați.
Tratamentul de durată şi profilaxia crizelor de angină pectorală. Doze şi mod de administrare
Doze
Dacă medicul nu a prescris altfel:
Adulţi:
Kardiket 20 mg: câte 1 comprimat de 2 ori pe zi (corespunzător la 20 mg isosorbid
dinitrat de 2 ori pe zi). La pacienţii care necesită doze mai mari de isosorbid dinitrat
doza poate fi mărită până la 1 comprimat de 3 ori pe zi.
Kardiket 40 mg: câte 1 comprimat pe zi (corespunzător la 40 mg isosorbid dinitrat)
sau câte ½ comprimat de 2 ori pe zi (corespunzător la 20 mg isosorbid dinitrat de 2
ori pe zi). În cayuri excepționale doza poate fi mărită până la 1 comprimat Kardiket
40 mg de 2 ori pe zi (corespunzător la 80 mg isosorbid dinitrat). Pentru a obține
efectul total al medicamentului, în cazul administrării de 2 ori pe zi a doua/următoarea
doză trebuie administrată peste 6-8 ore după prima doză.
Vârstnici:
Nu există dovezi care ar sugera despre necesitatea ajustării dozei la pacienţii
vârstnici.
Copii:
Siguranţa şi eficacitatea nu a fost încă stabilită la copii.
Mod de administrare
Kardiket se administrează pe cale orală.
Comprimatele se înghit întregi, fără a fi mestecate, cu o cantitate suficientă de lichid
(ex. 1 pahar de apă).
Tratamentul trebuie inițiat cu doze mici care pot fi crescute lent până la nivelul
necesar. Contraindicaţii
Kardiket este contraindicat în:
hipersensibilitate la substanța activă, la alţi nitraţi organici sau la alți excipienți
enumerați la pct 6.1;
insuficienţa circulatorie acută (şoc, colaps circulator);
șoc cardiogen (cu excepţia cazurilor când se iau măsuri de menţinere a presiunii
diastolice adecvate);
cardiomiopatie hipertrofică obstructivă;
pericardită constrictivă;
tamponadă cardiacă;
hipotensiune arterială marcată (tensiunea sistolică sub 90 mm Hg);
hipovolemie severă;
anemie severă;
în perioada terapiei cu nitrați, inhibitorii fosfodiesterazei tip 5 (ex. sildenafil,
vardenafil, tadalafil) nu trebuie administrați;
în perioada terapiei cu nitrați, riociguat, un stimulator al guanilat ciclazei solubile
nu trebuie administrați.
-3%
81.53 MDL
84.05 MDL
Rețetă medicală
INDICAŢII TERAPEUTICE
Insuficienţă cardiacă congestivă;
fibrilaţie şi flutter atrial (pentru reglarea frecvenţei contracţiilor cardiace);
tahicardie paroxistică supraventriculară.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Intern. Comprimatele se vor înghiţi întregi, fără a fi mestecate, cu o cantitate suficientă
de lichid. Se recomandă de administrat între mese.
Dozele medicamentului sunt stabilite în mod individual de către medic.
Adulţi şi copii cu vârsta peste 10 ani pentru digitalizare rapidă se administrează câte 0,5-
1 mg (2-4 comprimate) pe zi, apoi câte 0,25-0,75 mg la fiecare 6 ore timp de 2-3 zile.
După atingerea efectului terapeutic se administrează în doza de întreţinere 0,125 -0,5
mg în 1-2 prize pe zi.
Pentru digitalizare lentă tratamentul se iniţiază în doza de întreţinere 0,125 - 0,5 mg în
1-2 prize pe zi. Saturarea survine după circa 1 săptămână de la iniţierea tratamentului.
Doza maximă nictemerală pentru adulţi constituie 1,5 mg (6 comprimate).
Copii cu vârsta peste 2 ani: pentru digitalizare rapidă digoxina se administrează în doza
de 0,03–0,06 mg/kg masă corporală. Pentru digitalizare lentă se administrează în doza,
egală cu ¼ din doza pentru digitalizare rapidă.
Doza maximă nictemerală pentru saturare constituie 0,75-1,5 mg, pentru întreţinere –
0,125-0,5 mg.
La copii doza de saturare se va administra în câteva prize: aproximativ jumătate din
doza totală se administrează ca prima doză şi apoi – părţi ale dozei sumare cu interval
de 4-8 ore, cu evaluarea răspunsului clinic înainte de fiecare doză următoare. Dacă
răspunsul clinic a pacientului necesită modificarea dozei calculate în prealabil, atunci
doza de întreţinere se calculează, pe baza dozei de încărcare reală.
La necesitatea administrării digoxinei în doză de 0,125 mg medicamentul se va
administra în formă de dozare respectivă.
La pacienţii cu tulburarea funcţiei renale dozele de digoxină se vor reduce, deoarece
calea principală de eliminare sunt rinichii.
La pacienţii vârstnici, având în vedere reducerea funcţiei renale în funcţie de vârstă şi
masă musculară joasă, dozele trebuie ajustate minuţios, pentru a preîntâmpina
dezvoltarea reacţiilor toxice şi a supradozajului.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la digoxină, alţi glicozizi cardiaci sau la alte componente ale
medicamentului;
intoxicaţie digitalică, cu medicamente administrate anterior;
aritmii, cauzate de intoxicaţia cu glicozizi în anamneză;
bradicardie sinusală severă, bloc atrioventricular de grad II – III, sindromul
Adams-Stokes-Morgagni;
sindromul sinusului carotidian;
cardiomiopatie obstructivă hipertrofică;
aritmii supraventriculare, asociate cu fascicule accesorii atrioventriculare, cum ar
fi sindromul Wolff-Parkinson-White;
tahicardie paroxisitică ventriculară / fibrilaţie ventriculară;
anevrismul aortei toracice;
stenoză subaortică hipertrofică;
stenoză mitrală izolată;
endocardită, miocardită, angină pectorală instabilă, infarct miocardic acut,
pericardita constrictivă, tamponadă cardiacă;
hipercalcemie, hipokaliemie.
Insuficienţă cardiacă congestivă;
fibrilaţie şi flutter atrial (pentru reglarea frecvenţei contracţiilor cardiace);
tahicardie paroxistică supraventriculară.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Intern. Comprimatele se vor înghiţi întregi, fără a fi mestecate, cu o cantitate suficientă
de lichid. Se recomandă de administrat între mese.
Dozele medicamentului sunt stabilite în mod individual de către medic.
Adulţi şi copii cu vârsta peste 10 ani pentru digitalizare rapidă se administrează câte 0,5-
1 mg (2-4 comprimate) pe zi, apoi câte 0,25-0,75 mg la fiecare 6 ore timp de 2-3 zile.
După atingerea efectului terapeutic se administrează în doza de întreţinere 0,125 -0,5
mg în 1-2 prize pe zi.
Pentru digitalizare lentă tratamentul se iniţiază în doza de întreţinere 0,125 - 0,5 mg în
1-2 prize pe zi. Saturarea survine după circa 1 săptămână de la iniţierea tratamentului.
Doza maximă nictemerală pentru adulţi constituie 1,5 mg (6 comprimate).
Copii cu vârsta peste 2 ani: pentru digitalizare rapidă digoxina se administrează în doza
de 0,03–0,06 mg/kg masă corporală. Pentru digitalizare lentă se administrează în doza,
egală cu ¼ din doza pentru digitalizare rapidă.
Doza maximă nictemerală pentru saturare constituie 0,75-1,5 mg, pentru întreţinere –
0,125-0,5 mg.
La copii doza de saturare se va administra în câteva prize: aproximativ jumătate din
doza totală se administrează ca prima doză şi apoi – părţi ale dozei sumare cu interval
de 4-8 ore, cu evaluarea răspunsului clinic înainte de fiecare doză următoare. Dacă
răspunsul clinic a pacientului necesită modificarea dozei calculate în prealabil, atunci
doza de întreţinere se calculează, pe baza dozei de încărcare reală.
La necesitatea administrării digoxinei în doză de 0,125 mg medicamentul se va
administra în formă de dozare respectivă.
La pacienţii cu tulburarea funcţiei renale dozele de digoxină se vor reduce, deoarece
calea principală de eliminare sunt rinichii.
La pacienţii vârstnici, având în vedere reducerea funcţiei renale în funcţie de vârstă şi
masă musculară joasă, dozele trebuie ajustate minuţios, pentru a preîntâmpina
dezvoltarea reacţiilor toxice şi a supradozajului.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la digoxină, alţi glicozizi cardiaci sau la alte componente ale
medicamentului;
intoxicaţie digitalică, cu medicamente administrate anterior;
aritmii, cauzate de intoxicaţia cu glicozizi în anamneză;
bradicardie sinusală severă, bloc atrioventricular de grad II – III, sindromul
Adams-Stokes-Morgagni;
sindromul sinusului carotidian;
cardiomiopatie obstructivă hipertrofică;
aritmii supraventriculare, asociate cu fascicule accesorii atrioventriculare, cum ar
fi sindromul Wolff-Parkinson-White;
tahicardie paroxisitică ventriculară / fibrilaţie ventriculară;
anevrismul aortei toracice;
stenoză subaortică hipertrofică;
stenoză mitrală izolată;
endocardită, miocardită, angină pectorală instabilă, infarct miocardic acut,
pericardita constrictivă, tamponadă cardiacă;
hipercalcemie, hipokaliemie.
-3%
18.28 MDL
18.85 MDL
Rețetă medicală
Indicații Sol.perf Glucoza 5% 500ml:
Stari de denutritie (alimentatie parenterala, deshidratare, hipoglicemii, hepatopatii infectioase carentiale sau toxice, insuficienta cardiaca, tulburari functionale ale miocardului pe fond anoxic, miocardite, diferite boli infectioase) si intoxicatii (cu barbiturice, morfina, salicilati, mercur s.a.) colaps vascular. Solutiile hipertone sunt indicate pentru actiunea lor osmotica in hipertensiunea intracraniana (tumori, traumatisme cranio-cerebrale), accidente cerebrovasculare si edemul cerebral (de asemenea, ca diuretice).
Contraindicații:
Deshidratari mari (solutiile hipertone), insuficienta renala grava. Injectarea rapida si in doze mari prezinta, la cardiaci, pericolul aparitiei edemului pulmonar.
Stari de denutritie (alimentatie parenterala, deshidratare, hipoglicemii, hepatopatii infectioase carentiale sau toxice, insuficienta cardiaca, tulburari functionale ale miocardului pe fond anoxic, miocardite, diferite boli infectioase) si intoxicatii (cu barbiturice, morfina, salicilati, mercur s.a.) colaps vascular. Solutiile hipertone sunt indicate pentru actiunea lor osmotica in hipertensiunea intracraniana (tumori, traumatisme cranio-cerebrale), accidente cerebrovasculare si edemul cerebral (de asemenea, ca diuretice).
Contraindicații:
Deshidratari mari (solutiile hipertone), insuficienta renala grava. Injectarea rapida si in doze mari prezinta, la cardiaci, pericolul aparitiei edemului pulmonar.
-3%
23.47 MDL
24.20 MDL
Rețetă medicală
Ce este Pentoxifilină SR şi pentru ce se utilizează
Pentoxifilină SR conţine substanţa activă pentoxifilină. Aceasta aparţine unui grup de medicamente
numite vasodilatatoare periferice. Au efect prin creșterea fluxului sanguin la nivelul mainilor și picioarelor.
Pentoxifilină SR este utilizat pentru a trata:
Boala vasculară periferică (circulatie slabă la nivelul mâinilor și picioarelor, tulburări de lungă durată ale
circulaţiei periferice arteriale şi ateriovenoase de etiologie aterosclerotică, diabetică sau inflamatorie:
ateroscleroză asociată cu afecţiuni arteriale periferice, angiopatie diabetică, trombangeită obliterantă,
tulburări trofice (sindrom posttrombotic, ulcer de gambă, gangrenă, degerături), angioneuropatii
(parestezii, acrocianoză, boală Raynaud).
Claudicaţia intermitentă (durere la mers sau în repaus cauzată de o circulaţie slabă la nivelul picioarelor),
De asemenea, Pentoxifilină SR este utilizat pentru tratamentul
tulburărilor circulatorii la nivelul creierului: fenomene determinate de ateroscleroza cerebrală (de
exemplu scăderea capacităţii de concentrare, ameţeli, tulburări de memorie) şi sechele ale unui atac
cerebral cu manifestări persistente de ischemie cerebrovasculară
tulburărilor circulatorii la nivelul ochilor (insuficienţă circulatorie retiniană acută sau cronică),
tulburărilor funcţionale de cauză circulatorie la nivelul urechii interne.
Acest medicament este destinat tratamentului pacienţilor adulţi.
Cum să utilizaţi Pentoxifilină SR Zentiva
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Adulţi, inclusiv vârstnici
Doza iniţială recomandată este de un comprimat cu eliberare prelungită Pentoxifilină SR Zentiva de trei ori
pe zi. Medicul dumneavoastră vă poate micșora doza la 1 comprimat de două ori pe zi.
Comprimatele se înghit întregi, la aceeaşi oră zilnic, preferabil în timpul mesei, cu o mică cantitate de lichid.
Pacienţi cu insuficienţă renală
Medicul dumneavoastră vă poate prescrie o doză mai mică dacă este necesar.
Utilizarea la copii şi adolescenţi
Din cauza lipsei experienţei privind administrarea pentoxifilinei la copii şi adolescenţi, utilizarea
medicamentului nu este recomandată la această grupă de pacienţi.
Pentoxifilină SR conţine substanţa activă pentoxifilină. Aceasta aparţine unui grup de medicamente
numite vasodilatatoare periferice. Au efect prin creșterea fluxului sanguin la nivelul mainilor și picioarelor.
Pentoxifilină SR este utilizat pentru a trata:
Boala vasculară periferică (circulatie slabă la nivelul mâinilor și picioarelor, tulburări de lungă durată ale
circulaţiei periferice arteriale şi ateriovenoase de etiologie aterosclerotică, diabetică sau inflamatorie:
ateroscleroză asociată cu afecţiuni arteriale periferice, angiopatie diabetică, trombangeită obliterantă,
tulburări trofice (sindrom posttrombotic, ulcer de gambă, gangrenă, degerături), angioneuropatii
(parestezii, acrocianoză, boală Raynaud).
Claudicaţia intermitentă (durere la mers sau în repaus cauzată de o circulaţie slabă la nivelul picioarelor),
De asemenea, Pentoxifilină SR este utilizat pentru tratamentul
tulburărilor circulatorii la nivelul creierului: fenomene determinate de ateroscleroza cerebrală (de
exemplu scăderea capacităţii de concentrare, ameţeli, tulburări de memorie) şi sechele ale unui atac
cerebral cu manifestări persistente de ischemie cerebrovasculară
tulburărilor circulatorii la nivelul ochilor (insuficienţă circulatorie retiniană acută sau cronică),
tulburărilor funcţionale de cauză circulatorie la nivelul urechii interne.
Acest medicament este destinat tratamentului pacienţilor adulţi.
Cum să utilizaţi Pentoxifilină SR Zentiva
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Adulţi, inclusiv vârstnici
Doza iniţială recomandată este de un comprimat cu eliberare prelungită Pentoxifilină SR Zentiva de trei ori
pe zi. Medicul dumneavoastră vă poate micșora doza la 1 comprimat de două ori pe zi.
Comprimatele se înghit întregi, la aceeaşi oră zilnic, preferabil în timpul mesei, cu o mică cantitate de lichid.
Pacienţi cu insuficienţă renală
Medicul dumneavoastră vă poate prescrie o doză mai mică dacă este necesar.
Utilizarea la copii şi adolescenţi
Din cauza lipsei experienţei privind administrarea pentoxifilinei la copii şi adolescenţi, utilizarea
medicamentului nu este recomandată la această grupă de pacienţi.
-3%
80.22 MDL
82.70 MDL
Indicaţii terapeutice
Hipercolesterolemie
Tratamentul hipercolesterolemiei primare sau a dislipidemiei mixte, ca adjuvant al
regimului alimentar, atunci când răspunsul la regimul alimentar şi alte tratamente
non-farmacologice (de exemplu exerciţii fizice, scădere în greutate) este insuficient.
Tratamentul hipercolesterolemiei homozigote familiale ca adjuvant al regimului
alimentar şi alte tratamente hipolipemiante (de exemplu afereză LDL) sau dacă astfel
de tratamente sunt necorespunzătoare.
Prevenţie cardiovasculară
Reducerea mortalităţii cardiovasculare şi a morbidităţii la pacienţii cu boli
cardiovasculare aterosclerotice manifeste sau cu diabet zaharat, cu valori normale sau
crescute ale colesterolului, ca adjuvant al corecţiei altor factori de risc şi al altor
tratamente cardioprotective. Doze şi mod de administrare
Intervalul de dozare este între 5 şi 80 mg pe zi, administrate oral în priză unică,
seara. Se recomandă ca atunci când se consideră necesar ajustarea dozei să se facă la
intervale mai mari de 4 săptămâni, până la o doză maximă de 80 mg pe zi
administrată o dată pe zi, seara. Doza de 80 mg este recomandată numai pacienţilor
cu hipercolesterolemie severă şi cu risc crescut de complicaţii cardiovasculare, la care
nu s-au atins obiectivele terapeutice cu doze mai mici şi atunci când este de aşteptat
ca beneficiile să depăşească riscurile potenţiale. Contraindicaţii
Hipersensibilitate la simvastatină sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Afecţiuni hepatice active sau creşteri persistente de etiologie necunoscută ale valorilor
serice ale transaminazelor.
Sarcina şi alăptarea.
Administrare concomitentă de inhibitori puternici ai CYP3A4 (medicamente care cresc
ASC de aproximativ 5 ori sau mai mult), de exemplu itraconazol, ketoconazol,
posaconazol, voriconazol, inhibitori de protează HIV (de exemplu nelfinavir),
boceprevir, telaprevir, eritromicină, claritromicină, telitromicină şi nefazodonă.
Administrarea concomitentă de gemfibrozil, ciclosporină sau danazol. https://bit.ly/3kE9ZMB
Hipercolesterolemie
Tratamentul hipercolesterolemiei primare sau a dislipidemiei mixte, ca adjuvant al
regimului alimentar, atunci când răspunsul la regimul alimentar şi alte tratamente
non-farmacologice (de exemplu exerciţii fizice, scădere în greutate) este insuficient.
Tratamentul hipercolesterolemiei homozigote familiale ca adjuvant al regimului
alimentar şi alte tratamente hipolipemiante (de exemplu afereză LDL) sau dacă astfel
de tratamente sunt necorespunzătoare.
Prevenţie cardiovasculară
Reducerea mortalităţii cardiovasculare şi a morbidităţii la pacienţii cu boli
cardiovasculare aterosclerotice manifeste sau cu diabet zaharat, cu valori normale sau
crescute ale colesterolului, ca adjuvant al corecţiei altor factori de risc şi al altor
tratamente cardioprotective. Doze şi mod de administrare
Intervalul de dozare este între 5 şi 80 mg pe zi, administrate oral în priză unică,
seara. Se recomandă ca atunci când se consideră necesar ajustarea dozei să se facă la
intervale mai mari de 4 săptămâni, până la o doză maximă de 80 mg pe zi
administrată o dată pe zi, seara. Doza de 80 mg este recomandată numai pacienţilor
cu hipercolesterolemie severă şi cu risc crescut de complicaţii cardiovasculare, la care
nu s-au atins obiectivele terapeutice cu doze mai mici şi atunci când este de aşteptat
ca beneficiile să depăşească riscurile potenţiale. Contraindicaţii
Hipersensibilitate la simvastatină sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Afecţiuni hepatice active sau creşteri persistente de etiologie necunoscută ale valorilor
serice ale transaminazelor.
Sarcina şi alăptarea.
Administrare concomitentă de inhibitori puternici ai CYP3A4 (medicamente care cresc
ASC de aproximativ 5 ori sau mai mult), de exemplu itraconazol, ketoconazol,
posaconazol, voriconazol, inhibitori de protează HIV (de exemplu nelfinavir),
boceprevir, telaprevir, eritromicină, claritromicină, telitromicină şi nefazodonă.
Administrarea concomitentă de gemfibrozil, ciclosporină sau danazol. https://bit.ly/3kE9ZMB
UTILIZĂRI ALE COMPRIMATULUI ROVASTIN
Colesterol ridicat
Prevenirea infarctului și a accidentului vascular cerebral. BENEFICIILE COMPRIMATULUI ROVASTIN
În colesterolul ridicat
Rovastin 20 Tablet aparține unui grup de medicamente numite statine. Funcționează prin reducerea cantității de colesterol „rău” (LDL) și creșterea cantității de colesterol „bun” (HDL) din sânge. Scăderea cantității de colesterol reduce șansele bolilor de inimă și vă ajută să rămâneți mai sănătos mai mult timp.
Luați-l în mod regulat și faceți modificări de stil de viață adecvate (cum ar fi să mâncați sănătos și să rămâneți activ) pentru a maximiza eficacitatea acestui medicament. Continuați să îl luați chiar dacă vă simțiți bine.
În Prevenirea infarctului și a accidentului vascular cerebral
Nivelurile ridicate de colesterol pot determina îngustarea vaselor de sânge (ateroscleroză) și vă pot prezenta un risc de accident vascular cerebral sau boli de inimă. Scăderea cantității de grăsime reduce șansele ca acest lucru să se întâmple și vă ajută să rămâneți mai sănătos mai mult timp. Continuați să luați acest medicament chiar dacă vă simțiți bine. CUM SE UTILIZEAZĂ ROVASTIN TABLET
Luați acest medicament în doză și în timp, conform recomandărilor medicului dumneavoastră. Înghițiți-l în ansamblu. Nu mestecați, nu zdrobiți sau rupeți-l. Rovastin 20 Tablet poate fi luat cu sau fără alimente, dar este mai bine să îl luați la o oră fixă.
Colesterol ridicat
Prevenirea infarctului și a accidentului vascular cerebral. BENEFICIILE COMPRIMATULUI ROVASTIN
În colesterolul ridicat
Rovastin 20 Tablet aparține unui grup de medicamente numite statine. Funcționează prin reducerea cantității de colesterol „rău” (LDL) și creșterea cantității de colesterol „bun” (HDL) din sânge. Scăderea cantității de colesterol reduce șansele bolilor de inimă și vă ajută să rămâneți mai sănătos mai mult timp.
Luați-l în mod regulat și faceți modificări de stil de viață adecvate (cum ar fi să mâncați sănătos și să rămâneți activ) pentru a maximiza eficacitatea acestui medicament. Continuați să îl luați chiar dacă vă simțiți bine.
În Prevenirea infarctului și a accidentului vascular cerebral
Nivelurile ridicate de colesterol pot determina îngustarea vaselor de sânge (ateroscleroză) și vă pot prezenta un risc de accident vascular cerebral sau boli de inimă. Scăderea cantității de grăsime reduce șansele ca acest lucru să se întâmple și vă ajută să rămâneți mai sănătos mai mult timp. Continuați să luați acest medicament chiar dacă vă simțiți bine. CUM SE UTILIZEAZĂ ROVASTIN TABLET
Luați acest medicament în doză și în timp, conform recomandărilor medicului dumneavoastră. Înghițiți-l în ansamblu. Nu mestecați, nu zdrobiți sau rupeți-l. Rovastin 20 Tablet poate fi luat cu sau fără alimente, dar este mai bine să îl luați la o oră fixă.
DESCRIEREA MEDICAMENT
Natriu clorid inj. 0. 9% 10ml N10
Ingrediente inactive: apa pentru injectare.
Compozitia si forma de prezentare:10 ml fiole № 10 in ampules
Actiunea farmacologica: Clorura de sodiu 0,9%, normalizeaza echilibrul de apa si sare. Rapid eliminat din sistemul vascular. De droguri este retinut in timp foarte scurt si fluxul sanguin devine rapid sectorul interstitiala si in celule. Dupa 1 ora in vasele este de numai aproximativ jumatate din solutie injectata.
INDICATII
Prepararea solutiilor de medicamente pentru uz topic si parenterala. Acesta poate fi aplicat local, pentru ranile de spalat, ochii, membranele mucoase ale nasului.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Prepararea solutiilor de medicamente pentru uz topic si parenteral. Acesta poate fi aplicat local, pentru ranile de spalat, ochii, membranele mucoase ale nasului
CONTRAINDICATII
Nu sunt.
Conditii de Pastrare:Intr-un loc uscat ferit de copii, la temperatura de la 18 C la +25°C. Perioada de valabilitate - 5 ani.
Natriu clorid inj. 0. 9% 10ml N10
Ingrediente inactive: apa pentru injectare.
Compozitia si forma de prezentare:10 ml fiole № 10 in ampules
Actiunea farmacologica: Clorura de sodiu 0,9%, normalizeaza echilibrul de apa si sare. Rapid eliminat din sistemul vascular. De droguri este retinut in timp foarte scurt si fluxul sanguin devine rapid sectorul interstitiala si in celule. Dupa 1 ora in vasele este de numai aproximativ jumatate din solutie injectata.
INDICATII
Prepararea solutiilor de medicamente pentru uz topic si parenterala. Acesta poate fi aplicat local, pentru ranile de spalat, ochii, membranele mucoase ale nasului.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Prepararea solutiilor de medicamente pentru uz topic si parenteral. Acesta poate fi aplicat local, pentru ranile de spalat, ochii, membranele mucoase ale nasului
CONTRAINDICATII
Nu sunt.
Conditii de Pastrare:Intr-un loc uscat ferit de copii, la temperatura de la 18 C la +25°C. Perioada de valabilitate - 5 ani.
-3%
16.05 MDL
16.55 MDL
Indicaţii terapeutice Hipercolesterolemie Tratamentul hipercolesterolemiei primare sau a dislipidemiei mixte, ca adjuvant al regimului alimentar, când răspunsul la regimul alimentar şi la alte tratamente nonfarmacologice (cum sunt exerciţiile fizice, scădere ponderală ) nu este adecvat. Tratamentul hipercolesterolemiei familiale homozigote, ca adjuvant al regimului alimentar şi al altor tratamente pentru scăderea lipidemiei (de exemplu LDL-afereza) sau dacă aceste tratamente nu sunt adecvate. Prevenţie cardiovasculară Reducerea morbidităţii şi mortalităţii cardiovasculare la pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare aterosclerotice manifeste sau cu diabet zaharat, cu valori normale sau crescute ale colesterolemiei, ca tratament adjuvant pentru corectarea altor factori de risc şi al altor terapii cardioprotectoare (vezi pct. 5.1). 4.2 Doze şi mod de administrare Doza recomandată este cuprinsă în intervalul între 5-80 mg pe zi, administrată oral, în priză unică, seara. Dacă este necesar, ajustarea dozelor trebuie efectuată la intervale de cel puţin 4 săptămâni, până la maxim 80 mg pe zi, cu administrare în priză unică, seara. Doza de 80 mg este recomandată numai pacienţilor cu hipercolesterolemie severă şi cu risc mare de complicaţii cardiovasculare.
Contraindicaţii • Hipersensibilitate la simvastatină sau la oricare dintre excipienţi • Boală hepatică activă sau valori serice crescute ale transaminazelor hepatice, care persistă în timp, de etiologie necunoscută. • Sarcină şi alăptare (vezi pct. 4.6) • Administrare concomitentă cu inhibitori puternici ai CYP3A4 (de exemplu, itraconazol, ketoconazol, inhibitori ai proteazei HIV, eritromicină, claritromicină, telitromicină şi nefazodonă) (vezi pct. 4.5).
https://bit.ly/2QSj1sR
Contraindicaţii • Hipersensibilitate la simvastatină sau la oricare dintre excipienţi • Boală hepatică activă sau valori serice crescute ale transaminazelor hepatice, care persistă în timp, de etiologie necunoscută. • Sarcină şi alăptare (vezi pct. 4.6) • Administrare concomitentă cu inhibitori puternici ai CYP3A4 (de exemplu, itraconazol, ketoconazol, inhibitori ai proteazei HIV, eritromicină, claritromicină, telitromicină şi nefazodonă) (vezi pct. 4.5).
https://bit.ly/2QSj1sR
Indicaţii terapeutice
- Tratamentul hipertensiunii arteriale.
- Tratamentul anginei pectorale.
- Tratamentul insuficienței cardiace moderate pînă la cronică severă stabilă, cu funcție sistolică
ventriculară redusă (fracția de ejecție: ≤35%, pe baza ecocardiografiei) suplimentar la
tratamentul cu inhibitori ECA, diuretice și, opțional, glicozide cardiace (pentru informații
suplimentare, vezi pct. 5.1).
Doze şi mod de administrare
Hipertensiune arterială/Angină pectorală
Dozajul trebuie determinat individual. Se recomandă ca tratamentul să înceapă cu cea mai mică
doză posibilă. La unii pacienți poate fi adecvată doza de 5 mg pe zi.
2
Doza uzuală este de 10 mg o dată pe zi, iar doza maximă recomandată este de 20 mg pe zi.
Mod de administrare
Bisoprolol comprimate trebuie administrat dimineața și poate fi luat împreună cu alimente.
Comprimatele trebuie înghițite cu puțin lichid și nu trebuie mestecate.
Tratamentul insuficienței cardiace cronice stabile cu bisoprolol este, în general, tratament pe termen
lung.
Nu este recomandată întreruperea bruscă a tratamentului cu bisoprolol, deoarece aceasta ar putea
duce la o agravare tranzitorie a insuficienței cardiace (vezi pct. 4.4). Dacă este necesară întreruperea
tratamentului, doza trebuie scăzută treptat, înjumătățind săptămînal doza. Contraindicaţii
- Insuficiență cardiacă acută sau în timpul episoadelor de decompensare a insuficienței cardiace
care necesită terapie inotropă intravenoasă;
- șoc cardiogen;
- bloc atrioventricular de gradul II sau III,
- sindrom de sinus bolnav;
- bloc sinoatrial;
- bradicardie simptomatică;
- hipotensiune arterială simptomatică;
- astm bronșic sever sau boală pulmonară obstructivă cronică severă;
- forme severe de boală ocluzivă arterială periferică sau forme severe de sindrom Raynaud;
- feocromocitom netratat (vezi pct. 4.4);
- acidoză metabolică;
- hipersensibilitate la bisoprolol sau la oricare dintre excipienții medicamentului.
- Tratamentul hipertensiunii arteriale.
- Tratamentul anginei pectorale.
- Tratamentul insuficienței cardiace moderate pînă la cronică severă stabilă, cu funcție sistolică
ventriculară redusă (fracția de ejecție: ≤35%, pe baza ecocardiografiei) suplimentar la
tratamentul cu inhibitori ECA, diuretice și, opțional, glicozide cardiace (pentru informații
suplimentare, vezi pct. 5.1).
Doze şi mod de administrare
Hipertensiune arterială/Angină pectorală
Dozajul trebuie determinat individual. Se recomandă ca tratamentul să înceapă cu cea mai mică
doză posibilă. La unii pacienți poate fi adecvată doza de 5 mg pe zi.
2
Doza uzuală este de 10 mg o dată pe zi, iar doza maximă recomandată este de 20 mg pe zi.
Mod de administrare
Bisoprolol comprimate trebuie administrat dimineața și poate fi luat împreună cu alimente.
Comprimatele trebuie înghițite cu puțin lichid și nu trebuie mestecate.
Tratamentul insuficienței cardiace cronice stabile cu bisoprolol este, în general, tratament pe termen
lung.
Nu este recomandată întreruperea bruscă a tratamentului cu bisoprolol, deoarece aceasta ar putea
duce la o agravare tranzitorie a insuficienței cardiace (vezi pct. 4.4). Dacă este necesară întreruperea
tratamentului, doza trebuie scăzută treptat, înjumătățind săptămînal doza. Contraindicaţii
- Insuficiență cardiacă acută sau în timpul episoadelor de decompensare a insuficienței cardiace
care necesită terapie inotropă intravenoasă;
- șoc cardiogen;
- bloc atrioventricular de gradul II sau III,
- sindrom de sinus bolnav;
- bloc sinoatrial;
- bradicardie simptomatică;
- hipotensiune arterială simptomatică;
- astm bronșic sever sau boală pulmonară obstructivă cronică severă;
- forme severe de boală ocluzivă arterială periferică sau forme severe de sindrom Raynaud;
- feocromocitom netratat (vezi pct. 4.4);
- acidoză metabolică;
- hipersensibilitate la bisoprolol sau la oricare dintre excipienții medicamentului.
-3%
28.52 MDL
29.40 MDL
Rețetă medicală
Indicaţii terapeutice
- Tratamentul hipertensiunii arteriale.
- Tratamentul anginei pectorale.
- Tratamentul insuficienței cardiace moderate pînă la cronică severă stabilă, cu funcție sistolică
ventriculară redusă (fracția de ejecție: ≤35%, pe baza ecocardiografiei) suplimentar la
tratamentul cu inhibitori ECA, diuretice și, opțional, glicozide cardiace (pentru informații
suplimentare, vezi pct. 5.1).
Doze şi mod de administrare
Hipertensiune arterială/Angină pectorală
Dozajul trebuie determinat individual. Se recomandă ca tratamentul să înceapă cu cea mai mică
doză posibilă. La unii pacienți poate fi adecvată doza de 5 mg pe zi.
2
Doza uzuală este de 10 mg o dată pe zi, iar doza maximă recomandată este de 20 mg pe zi.
Mod de administrare
Bisoprolol comprimate trebuie administrat dimineața și poate fi luat împreună cu alimente.
Comprimatele trebuie înghițite cu puțin lichid și nu trebuie mestecate.
Tratamentul insuficienței cardiace cronice stabile cu bisoprolol este, în general, tratament pe termen
lung.
Nu este recomandată întreruperea bruscă a tratamentului cu bisoprolol, deoarece aceasta ar putea
duce la o agravare tranzitorie a insuficienței cardiace (vezi pct. 4.4). Dacă este necesară întreruperea
tratamentului, doza trebuie scăzută treptat, înjumătățind săptămînal doza. Contraindicaţii
- Insuficiență cardiacă acută sau în timpul episoadelor de decompensare a insuficienței cardiace
care necesită terapie inotropă intravenoasă;
- șoc cardiogen;
- bloc atrioventricular de gradul II sau III,
- sindrom de sinus bolnav;
- bloc sinoatrial;
- bradicardie simptomatică;
- hipotensiune arterială simptomatică;
- astm bronșic sever sau boală pulmonară obstructivă cronică severă;
- forme severe de boală ocluzivă arterială periferică sau forme severe de sindrom Raynaud;
- feocromocitom netratat (vezi pct. 4.4);
- acidoză metabolică;
- hipersensibilitate la bisoprolol sau la oricare dintre excipienții medicamentului.
- Tratamentul hipertensiunii arteriale.
- Tratamentul anginei pectorale.
- Tratamentul insuficienței cardiace moderate pînă la cronică severă stabilă, cu funcție sistolică
ventriculară redusă (fracția de ejecție: ≤35%, pe baza ecocardiografiei) suplimentar la
tratamentul cu inhibitori ECA, diuretice și, opțional, glicozide cardiace (pentru informații
suplimentare, vezi pct. 5.1).
Doze şi mod de administrare
Hipertensiune arterială/Angină pectorală
Dozajul trebuie determinat individual. Se recomandă ca tratamentul să înceapă cu cea mai mică
doză posibilă. La unii pacienți poate fi adecvată doza de 5 mg pe zi.
2
Doza uzuală este de 10 mg o dată pe zi, iar doza maximă recomandată este de 20 mg pe zi.
Mod de administrare
Bisoprolol comprimate trebuie administrat dimineața și poate fi luat împreună cu alimente.
Comprimatele trebuie înghițite cu puțin lichid și nu trebuie mestecate.
Tratamentul insuficienței cardiace cronice stabile cu bisoprolol este, în general, tratament pe termen
lung.
Nu este recomandată întreruperea bruscă a tratamentului cu bisoprolol, deoarece aceasta ar putea
duce la o agravare tranzitorie a insuficienței cardiace (vezi pct. 4.4). Dacă este necesară întreruperea
tratamentului, doza trebuie scăzută treptat, înjumătățind săptămînal doza. Contraindicaţii
- Insuficiență cardiacă acută sau în timpul episoadelor de decompensare a insuficienței cardiace
care necesită terapie inotropă intravenoasă;
- șoc cardiogen;
- bloc atrioventricular de gradul II sau III,
- sindrom de sinus bolnav;
- bloc sinoatrial;
- bradicardie simptomatică;
- hipotensiune arterială simptomatică;
- astm bronșic sever sau boală pulmonară obstructivă cronică severă;
- forme severe de boală ocluzivă arterială periferică sau forme severe de sindrom Raynaud;
- feocromocitom netratat (vezi pct. 4.4);
- acidoză metabolică;
- hipersensibilitate la bisoprolol sau la oricare dintre excipienții medicamentului.
INDICAŢII TERAPEUTICE Tratamentul hipercolesterolemiei Adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta de 6 ani sau peste cu hipercolesterolemie primară (tip IIa, incluzând hipercolesterolemie familială heterozigotă) sau dislipidemie mixtă (tip IIb), în asociere cu dieta, atunci când răspunsul la dietă şi la alte metode non-farmacologice (de exemplu exerciţii fizice, scădere ponderală) este inadecvat. Hipercolesterolemie familială homozigotă, în asociere cu dieta şi alte tratamente hipolipemiante (de exemplu afereza LDL) sau dacă astfel de tratamente nu sunt adecvate. Prevenirea evenimentelor cardiovasculare Prevenirea evenimentelor cardiovasculare majore la pacienţii care sunt consideraţi a avea un risc crescut pentru un prim eveniment cardiovascular (vezi pct. 5.1), ca tratament adjuvant pentru corectarea altor factori de risc. 4.2. Doze şi mod de administrare Înainte de iniţierea tratamentului, pacientul trebuie să înceapă o dietă hipolipemiantă, care trebuie continuată în timpul tratamentului. Doza trebuie individualizată, în funcţie de obiectivul terapeutic şi de răspunsul pacientului, utilizând ghidurile clinice actuale. Rosustar poate fi administrat în orice moment al zilei, cu sau fără alimente.
4.3. Contraindicaţii Rosustar este contraindicat: - la pacienţii cu hipersensibilitate la rosuvastatină sau la oricare dintre excipienţi; - la pacienţii cu afecţiuni hepatice active, incluzând pe cei cu creşteri inexplicabile, persistente ale valorilor serice ale transaminazelor şi în cazul oricărei creşteri a valorilor serice ale transaminazelor de peste 3 ori limita superioară a normalului (LSN); - la pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance creatinină < 30 ml/min); - la pacienţii cu miopatie; - la pacienţii trataţi concomitent cu ciclosporină; - în timpul sarcinii şi alăptării, precum şi la femei aflate la vârsta fertilă, care nu utilizează măsuri adecvate de contracepţie. Administrarea dozei de 40 mg este contraindicată la pacienţii cu factori predispozanţi pentru miopatie/rabdomioliză. Aceşti factori includ: - insuficienţă renală moderată (clearance creatinină < 60 ml/min); - hipotiroidie; - antecedente personale sau familiale de afecţiuni musculare ereditare; - antecedente personale de toxicitate musculară la alt inhibitor de HMG-CoA reductază sau fibrat; - consum de alcool etilic în cantitate mare; - situaţii în care poate să apară creşterea volemiei; - pacienţi asiatici; - tratament concomitent cu fibraţi (vezi pct. 4.4, 4.5 şi 5.2).
https://bit.ly/3vRPH4e
4.3. Contraindicaţii Rosustar este contraindicat: - la pacienţii cu hipersensibilitate la rosuvastatină sau la oricare dintre excipienţi; - la pacienţii cu afecţiuni hepatice active, incluzând pe cei cu creşteri inexplicabile, persistente ale valorilor serice ale transaminazelor şi în cazul oricărei creşteri a valorilor serice ale transaminazelor de peste 3 ori limita superioară a normalului (LSN); - la pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance creatinină < 30 ml/min); - la pacienţii cu miopatie; - la pacienţii trataţi concomitent cu ciclosporină; - în timpul sarcinii şi alăptării, precum şi la femei aflate la vârsta fertilă, care nu utilizează măsuri adecvate de contracepţie. Administrarea dozei de 40 mg este contraindicată la pacienţii cu factori predispozanţi pentru miopatie/rabdomioliză. Aceşti factori includ: - insuficienţă renală moderată (clearance creatinină < 60 ml/min); - hipotiroidie; - antecedente personale sau familiale de afecţiuni musculare ereditare; - antecedente personale de toxicitate musculară la alt inhibitor de HMG-CoA reductază sau fibrat; - consum de alcool etilic în cantitate mare; - situaţii în care poate să apară creşterea volemiei; - pacienţi asiatici; - tratament concomitent cu fibraţi (vezi pct. 4.4, 4.5 şi 5.2).
https://bit.ly/3vRPH4e
-3%
82.26 MDL
84.80 MDL