Filtru
Întâi cele populare
Paracetamol comp. 200 mg N10x10 (Balkan) / Парацетамол табл 200 mg N10x10 (Balkan)
DCI-ul substanţei active
Paracetamolum
Compoziţia
1 comprimat conţine:
substanţa activă:
paracetamol 200 mg sau 500 mg
Descrierea medicamentului
Comprimate rotunde de culoare albă, biconvexe,
cu aspect uniform, structura compactă şi omogenă,
inscripţionate cu „BP” pe una din feţe.
Grupa FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC
Analgezic/antipiretic, N02BE01.
Proprietăţi farmacologice
Proprietăţi farmacodinamice.
Paracetamolul manifestă acţiune analgezică, antipireiică. Mecanismul acţiunii constă în suprimarea sintezei prostaglandinelor datorită inhibiţiei COX şi altor mediatori de durere şi inflamaţic, preponderent în sistemul nervos central, de asemenea de scăderea excitaţiei centrului termoreglator în hipotalamus. În comparaţie cu antiinflamatoarele nesteroidiene, paracetamolul determină mai puţine reacţii adverse gastro-intestinale, deoarece are un efect slab asupra sintezei prostaglandinelor în ţesuturile periferice.
Proprietăţi farmacocinetice.
Componentele se absorb rapid şi practic complet din tractul gastrointestinal, preponderent în porţiunile superioare ale intestinului. Concentraţia plasmatică maximă după administrarea internă se realizează peste 0,5-1 oră. Biodisponibilitatea este de aproximativ 80%.
Se fixează de proteinele plasmatice în raport de 25%. Paracetamolul este distribuit rapid şi relativ uniform în organism. Se metabolizează în ficat prin conjugare cu acidul glucuronic şi conjugare cu sulfiţi. Penetrează bariera hematoencefalică, se cxcretă în laptele matern (sub 1%). Timpul de înjumătăţire a paracetamolului constituie 1-4 ore. Se elimină preponderent pe cale renală în special sub formă de metaboliţi sub 5% se excretă sub formă nemodificată. La vârstnici clearance-ul paracetamolului se reduce, iar timpul de înjumătăţire creşte.
Indicaţii terapeutice
Sindrom algic de intensitate slabă şi moderată: cefalee, migrenă, odontalgie, nevralgie, mialgie, artralgii, algodismenoree, dureri faringiene, durere postvaccinală, sindrom febril în afecţiuni infecţios-inflamatorii.
Doze şi mod de administrare
Adulţilor şi copiilor cu vârsta peste 12 ani, de regulă, se administrează câte 500 mg de 2-4 ori pe zi, copiilor cu vârsta 6-12 ani-200-500 mg de 2-4 ori pe zi, 1-6 ani-100-200 mg de 2-4 ori pe zi.
La necesitate, copiilor cu vârsta până la 3 ani preparatul poate fi măruniţ şi dizolvat într-o cantitate suficientă de apă.
Doza maxima la o priză pentru adulţi constituie1 g, doza maximă nictemerală -4 g.
Doza maximă nictemerală pentru copii, luând în consideraţie vârsta şi masa corporală constituie: pentru copii cu vârsta până la 3 ani (10-15 kg)-500-750 mg, până la 6 ani (până la22 kg) -1 g, până la 9 ani (până la30 kg) -1,5 g. până la 12 ani (până la40 kg) -2 g.
Durata curei de tratament se stabileşte în mod individual în funcţie de eficienţa şi sensibilitatea faţă de tratament. Pentru adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 12 ani constituie 5-7 zile, pentru copii cu vârsta până la 12 ani - până la 3 zile.
Reacţii adverse
Convenţia MedDRA privind frecvenţa
Foarte frecvente (>1/10)
Frecvente (>1/100 şi
Mai puţin frecvente (>1/1000 şi
Rare (>1/10000 şi
Foarte rare (
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Tulburări hematologice şi limfatice: rare - anemie, agranulocitoză, trombocitopenie; foarte rare - methemoglobinemie.
Tulburări gastrointestinale: ocazionale - greaţă, vărsături, diaree, foarte rare - icter.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: rare - erupţii cutanate, prurit, urticarie.
Tulburări renale si ale căilor urinare: rare - colică renală, foarte rare - nefrită interstiţială, piurie aseptică, necroză papilară.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la componentele preparatului, dereglări severe ale funcţiei hepatice şi renale, deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenază, afecţiuni hematologice. Este contraindicat în sarcină şi perioada de alăptare, copiilor cu vârsta până la 1 an.
Supradozare
Simptome: paliditate, greţuri, vomă, anorexie, dureri abdominale, în caz de supradozaj sever - hepatonecroză. Afectarea ficatului este posibila la administrarea a10 gşi peste (la adulţi), tabloul clinic desfăşurat al afectării hepatice se determină peste 1-6 zile. În cazuri rare tulburările hepatice se dezvolta rapid şi pot fi complicate cu insuficienţă renală (necroza tubulară).
Tratament: sistarea preparatului, lavaj gastric (în primele 1-2 ore după administrare), administrarea intravenoasă a N- acetilcisteinei sau administrarea internă a metioninei, terapie simptomatică.
Atenţionări şi precauţii speciale de utilizare
Dozele recomandate nu trebuie depăşite. Nu se recomandă asocierea altor medicamente ce conţin paracetamol.
La pacienţii cu afectarea funcţiei hepatice şi/sau renale, cu sindromul Gilbert, la vârstnici doza nictemerală se va reduce şi/sau se va creşte intervalul dintre prize.
Pe durata administrării paracetamolului este necesar examenul hemogramei şi a stării funcţionale a ficatului. Paracetamolul poate altera rezultatele teslelor de laborator la determinarea cantitativă a nivelului de glucozâ şi acidului uric in serul sanguin.
Administrarea în timpul sarcinii sau în perioada de alăptare
Studiile la om şi la animale nu au identificat nici un risc asupra sarcinii sau dezvoltării embrio-fetale. Studiile epidemiologice din timpul sarcinii nu au arătat apariţia efectelor teratogene şi fetotoxice datorate paracetamolului în dozele recomandate. Administrarea paracetamolului în timpul sarcinii se va face după evaluarea raportului beneficiu terapeutic matern/risc potenţial fetal. Paracetamolul este excretat în laptele matern în cantităţi nesemnificative clinic. La doze terapeutice paracetamolul poate fi administrat în perioada de alăptare.
Efecte privind capacitatea de a conduce autovehicule şi de a manevra utilaje
Paracetamolul nu afectează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACŢIUNI
La administrarea concomitentă cu barbituricele, antidepresivele triciclice. rifampicina, de asemenea la consumarea alcoolului creşte considerabil riscul efectelor hepatoloxice.
Paracetamolul creşte riscul toxic al cloramfenicolului şi riscul neutropenic al zidovudinei.
Preparatul creşte efectul anticoagulantelor indirecte (derivaţi de cumarină).
Metoclopramidul creşte, iar colestiramina reduce viteza de absorbţie a paracetamolului.
Administrarea concomitentă cu antiinflamatoare nesteroidiene creşte riscul de insuficienţă renală.
Salicilamida prelungeşte timpul de eliminare al paracetamolului, ceea ce determină acumularea substanţei active şi în consecinţă creşterea formării de metaboliţi toxici.
Paracetamolul poate influenţa valorile uricemiei determinate cu utilizarea acidului fosfotungstic şi ale glicemiei, determinate prin metoda oxidativă.
Administrarea îndelungată a preparatelor anticonvulsive poate reduce eficienţa preparatului şi creşte riscul acţiunii hepatotoxice.
Reduce efectul lisinoprilului.
Prezentare, ambalaj
Comprimate 200 mg sau 500 mg.
Câte 10 comprimate în blister, câte 3 sau 10 blistere împreună cu instrucţiunea pentru administrare în cutie individuală din carton.
Păstrare
A se păstra la temperaturi sub25 °C.
A nu se congela.
A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină şi umiditate.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor!
Termen de valabilitate
3 ani.
A nu se utiliza după data de expirare indicată pe ambalaj.
Statutul legal
Comprimate 200 mg
Fără prescripţie medicală.
Comprimate 500 mg
Cu prescripţie medicală.
NUMELE ŞI ADRESA PRODUCĂTORULUI
SC Balkan Pharmaceuticals SRL,
str. N. Grădescu 4,
mun. Chişinău, Republica Moldova
DCI-ul substanţei active
Paracetamolum
Compoziţia
1 comprimat conţine:
substanţa activă:
paracetamol 200 mg sau 500 mg
Descrierea medicamentului
Comprimate rotunde de culoare albă, biconvexe,
cu aspect uniform, structura compactă şi omogenă,
inscripţionate cu „BP” pe una din feţe.
Grupa FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC
Analgezic/antipiretic, N02BE01.
Proprietăţi farmacologice
Proprietăţi farmacodinamice.
Paracetamolul manifestă acţiune analgezică, antipireiică. Mecanismul acţiunii constă în suprimarea sintezei prostaglandinelor datorită inhibiţiei COX şi altor mediatori de durere şi inflamaţic, preponderent în sistemul nervos central, de asemenea de scăderea excitaţiei centrului termoreglator în hipotalamus. În comparaţie cu antiinflamatoarele nesteroidiene, paracetamolul determină mai puţine reacţii adverse gastro-intestinale, deoarece are un efect slab asupra sintezei prostaglandinelor în ţesuturile periferice.
Proprietăţi farmacocinetice.
Componentele se absorb rapid şi practic complet din tractul gastrointestinal, preponderent în porţiunile superioare ale intestinului. Concentraţia plasmatică maximă după administrarea internă se realizează peste 0,5-1 oră. Biodisponibilitatea este de aproximativ 80%.
Se fixează de proteinele plasmatice în raport de 25%. Paracetamolul este distribuit rapid şi relativ uniform în organism. Se metabolizează în ficat prin conjugare cu acidul glucuronic şi conjugare cu sulfiţi. Penetrează bariera hematoencefalică, se cxcretă în laptele matern (sub 1%). Timpul de înjumătăţire a paracetamolului constituie 1-4 ore. Se elimină preponderent pe cale renală în special sub formă de metaboliţi sub 5% se excretă sub formă nemodificată. La vârstnici clearance-ul paracetamolului se reduce, iar timpul de înjumătăţire creşte.
Indicaţii terapeutice
Sindrom algic de intensitate slabă şi moderată: cefalee, migrenă, odontalgie, nevralgie, mialgie, artralgii, algodismenoree, dureri faringiene, durere postvaccinală, sindrom febril în afecţiuni infecţios-inflamatorii.
Doze şi mod de administrare
Adulţilor şi copiilor cu vârsta peste 12 ani, de regulă, se administrează câte 500 mg de 2-4 ori pe zi, copiilor cu vârsta 6-12 ani-200-500 mg de 2-4 ori pe zi, 1-6 ani-100-200 mg de 2-4 ori pe zi.
La necesitate, copiilor cu vârsta până la 3 ani preparatul poate fi măruniţ şi dizolvat într-o cantitate suficientă de apă.
Doza maxima la o priză pentru adulţi constituie1 g, doza maximă nictemerală -4 g.
Doza maximă nictemerală pentru copii, luând în consideraţie vârsta şi masa corporală constituie: pentru copii cu vârsta până la 3 ani (10-15 kg)-500-750 mg, până la 6 ani (până la22 kg) -1 g, până la 9 ani (până la30 kg) -1,5 g. până la 12 ani (până la40 kg) -2 g.
Durata curei de tratament se stabileşte în mod individual în funcţie de eficienţa şi sensibilitatea faţă de tratament. Pentru adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 12 ani constituie 5-7 zile, pentru copii cu vârsta până la 12 ani - până la 3 zile.
Reacţii adverse
Convenţia MedDRA privind frecvenţa
Foarte frecvente (>1/10)
Frecvente (>1/100 şi
Mai puţin frecvente (>1/1000 şi
Rare (>1/10000 şi
Foarte rare (
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Tulburări hematologice şi limfatice: rare - anemie, agranulocitoză, trombocitopenie; foarte rare - methemoglobinemie.
Tulburări gastrointestinale: ocazionale - greaţă, vărsături, diaree, foarte rare - icter.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: rare - erupţii cutanate, prurit, urticarie.
Tulburări renale si ale căilor urinare: rare - colică renală, foarte rare - nefrită interstiţială, piurie aseptică, necroză papilară.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la componentele preparatului, dereglări severe ale funcţiei hepatice şi renale, deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenază, afecţiuni hematologice. Este contraindicat în sarcină şi perioada de alăptare, copiilor cu vârsta până la 1 an.
Supradozare
Simptome: paliditate, greţuri, vomă, anorexie, dureri abdominale, în caz de supradozaj sever - hepatonecroză. Afectarea ficatului este posibila la administrarea a10 gşi peste (la adulţi), tabloul clinic desfăşurat al afectării hepatice se determină peste 1-6 zile. În cazuri rare tulburările hepatice se dezvolta rapid şi pot fi complicate cu insuficienţă renală (necroza tubulară).
Tratament: sistarea preparatului, lavaj gastric (în primele 1-2 ore după administrare), administrarea intravenoasă a N- acetilcisteinei sau administrarea internă a metioninei, terapie simptomatică.
Atenţionări şi precauţii speciale de utilizare
Dozele recomandate nu trebuie depăşite. Nu se recomandă asocierea altor medicamente ce conţin paracetamol.
La pacienţii cu afectarea funcţiei hepatice şi/sau renale, cu sindromul Gilbert, la vârstnici doza nictemerală se va reduce şi/sau se va creşte intervalul dintre prize.
Pe durata administrării paracetamolului este necesar examenul hemogramei şi a stării funcţionale a ficatului. Paracetamolul poate altera rezultatele teslelor de laborator la determinarea cantitativă a nivelului de glucozâ şi acidului uric in serul sanguin.
Administrarea în timpul sarcinii sau în perioada de alăptare
Studiile la om şi la animale nu au identificat nici un risc asupra sarcinii sau dezvoltării embrio-fetale. Studiile epidemiologice din timpul sarcinii nu au arătat apariţia efectelor teratogene şi fetotoxice datorate paracetamolului în dozele recomandate. Administrarea paracetamolului în timpul sarcinii se va face după evaluarea raportului beneficiu terapeutic matern/risc potenţial fetal. Paracetamolul este excretat în laptele matern în cantităţi nesemnificative clinic. La doze terapeutice paracetamolul poate fi administrat în perioada de alăptare.
Efecte privind capacitatea de a conduce autovehicule şi de a manevra utilaje
Paracetamolul nu afectează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACŢIUNI
La administrarea concomitentă cu barbituricele, antidepresivele triciclice. rifampicina, de asemenea la consumarea alcoolului creşte considerabil riscul efectelor hepatoloxice.
Paracetamolul creşte riscul toxic al cloramfenicolului şi riscul neutropenic al zidovudinei.
Preparatul creşte efectul anticoagulantelor indirecte (derivaţi de cumarină).
Metoclopramidul creşte, iar colestiramina reduce viteza de absorbţie a paracetamolului.
Administrarea concomitentă cu antiinflamatoare nesteroidiene creşte riscul de insuficienţă renală.
Salicilamida prelungeşte timpul de eliminare al paracetamolului, ceea ce determină acumularea substanţei active şi în consecinţă creşterea formării de metaboliţi toxici.
Paracetamolul poate influenţa valorile uricemiei determinate cu utilizarea acidului fosfotungstic şi ale glicemiei, determinate prin metoda oxidativă.
Administrarea îndelungată a preparatelor anticonvulsive poate reduce eficienţa preparatului şi creşte riscul acţiunii hepatotoxice.
Reduce efectul lisinoprilului.
Prezentare, ambalaj
Comprimate 200 mg sau 500 mg.
Câte 10 comprimate în blister, câte 3 sau 10 blistere împreună cu instrucţiunea pentru administrare în cutie individuală din carton.
Păstrare
A se păstra la temperaturi sub25 °C.
A nu se congela.
A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină şi umiditate.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor!
Termen de valabilitate
3 ani.
A nu se utiliza după data de expirare indicată pe ambalaj.
Statutul legal
Comprimate 200 mg
Fără prescripţie medicală.
Comprimate 500 mg
Cu prescripţie medicală.
NUMELE ŞI ADRESA PRODUCĂTORULUI
SC Balkan Pharmaceuticals SRL,
str. N. Grădescu 4,
mun. Chişinău, Republica Moldova
-3%
24.73 MDL
25.50 MDL
Supozitoare de formă cilindro-conică de culoare albă sau aproape albă. Pe axa supozitorului se admite prezenţa unei cavităţi de aer, a unei porozităţi şi a unei depresiuni în formă de pîlnie.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC
Analgetice, antipiretice. Anilide. Paracetamol, N02BE01.
PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice
Manifestă acţiune analgezică, antipiretică şi minimă antiinflamatoare. Paracetamolul inhibă COG-1 şi COG-2 preponderent în SNC, acţionînd asupra centrului termoreglator şi de durere. În ţesuturile inflamate peroxidazele celulare neutralizează acţiunea paracetamolului asupra COG, ceea ce determină efectul antiinflamator slab pronunţat.
Influenţa minimă asupra sintezei prostaglandinelor în ţesuturile periferice determină lipsa acţiunii asupra metabolismului hidro-salin şi asupra mucoasei tractului digestiv.
Se absoarbe bine din tractul gastrointestinal. Se metabolizează în ficat. Se excretă pe cale renală.
Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţia este rapidă şi completă. Concentraţia maximală după administrarea rectală se stabileşte în timp de aproximativ 0,5-2 ore.
Pătrunde în ţesuturi şi lichide biologice. Trece bariera placentară, pătrunde în laptele matern.
Se conjugă cu proteinele plasmatice în proporţie 10-15%. Se metabolizează preponderent la nivel hepatic pîna la glucurono și sulfuronoconjugați inactivi și netoxici. Mai puțin de 5% se metabolizează sub acțiunea citocromului P450 la N-acetilpara-benzochinonimină (NAPCI), un intermediar foarte reactiv și toxic (aceasta biotransformare se realizează la nivel hepatic și renal); în mod normal NAPCI este redusă de glutation la un conjugat netoxic. Se elimină în formă de metaboliţi prin urină, în forma neschimbată se elimină aproximativ 5%. Perioada de înjumătăţire constituie aproximativ 1-4 ore.
La pacienţii vârstnici clearenceul preparatului scade şi creşte perioada de înjumătăţire.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC
Analgetice, antipiretice. Anilide. Paracetamol, N02BE01.
PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice
Manifestă acţiune analgezică, antipiretică şi minimă antiinflamatoare. Paracetamolul inhibă COG-1 şi COG-2 preponderent în SNC, acţionînd asupra centrului termoreglator şi de durere. În ţesuturile inflamate peroxidazele celulare neutralizează acţiunea paracetamolului asupra COG, ceea ce determină efectul antiinflamator slab pronunţat.
Influenţa minimă asupra sintezei prostaglandinelor în ţesuturile periferice determină lipsa acţiunii asupra metabolismului hidro-salin şi asupra mucoasei tractului digestiv.
Se absoarbe bine din tractul gastrointestinal. Se metabolizează în ficat. Se excretă pe cale renală.
Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţia este rapidă şi completă. Concentraţia maximală după administrarea rectală se stabileşte în timp de aproximativ 0,5-2 ore.
Pătrunde în ţesuturi şi lichide biologice. Trece bariera placentară, pătrunde în laptele matern.
Se conjugă cu proteinele plasmatice în proporţie 10-15%. Se metabolizează preponderent la nivel hepatic pîna la glucurono și sulfuronoconjugați inactivi și netoxici. Mai puțin de 5% se metabolizează sub acțiunea citocromului P450 la N-acetilpara-benzochinonimină (NAPCI), un intermediar foarte reactiv și toxic (aceasta biotransformare se realizează la nivel hepatic și renal); în mod normal NAPCI este redusă de glutation la un conjugat netoxic. Se elimină în formă de metaboliţi prin urină, în forma neschimbată se elimină aproximativ 5%. Perioada de înjumătăţire constituie aproximativ 1-4 ore.
La pacienţii vârstnici clearenceul preparatului scade şi creşte perioada de înjumătăţire.
-3%
18.77 MDL
19.35 MDL
MIG forte pentru copii este un medicament care reduce durerea și febra (medicament antiinflamator nesteroidian, AINS).
MIG forte pentru copii este utilizat pentru tratamentul simptomatic de scurtă durată al:
Durerii uşoare până la moderată
Febrei
MIG forte pentru copii este indicat pentru utilizare la copii cu greutatea de cel puţin 10 kg (cu
vârsta de 1 an), adolescenţi şi adulţi.
MIG forte pentru copii este utilizat pentru tratamentul simptomatic de scurtă durată al:
Durerii uşoare până la moderată
Febrei
MIG forte pentru copii este indicat pentru utilizare la copii cu greutatea de cel puţin 10 kg (cu
vârsta de 1 an), adolescenţi şi adulţi.
-3%
115.53 MDL
119.10 MDL
Descrierea produsului
Formula complexa pe baza de ingrediente ce actioneaza sinergic (soc, scoarță de salcie,vitamina C, Echinacea și Zinc), suport in functionarea normala a sistemului imunitar.
Recomandări de utilizare
Se recomandă ca sursă suplimentară de substanțe biologic active cu efecte imunomodulatoare ca parte a terapiei complexe în:
- boli infecțioase și inflamatorii acute și cronice
- răceli frecvente, gripă;
- sindrom de oboseală cronică;
- stres fizic și mental crescut și stres prelungit.
Doza recomandată :
Câte 1 plic de 2 ori pe zi . Conținutul plicului se dizolvă intr-un pahar de apă calda.
Contraindicații
Hipersensibilitate la oricare din componentele suplimentului alimentar.
Măsuri de precauție
A nu se depăși doza zilnică recomandată.
Suplimentele alimentare nu înlocuiesc o dietă variată si echilibrată și un mod de viată sănătos.
Nu este un medicament.
Nu conține organisme modificate genetic (OMG).
Condiții de păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25 ° C, în ambalajul original.
A nu se lăsa la vederea și îndemâna copiilor
A nu se utiliza după data de expirare tipărită pe ambalaj.
Formula complexa pe baza de ingrediente ce actioneaza sinergic (soc, scoarță de salcie,vitamina C, Echinacea și Zinc), suport in functionarea normala a sistemului imunitar.
Recomandări de utilizare
Se recomandă ca sursă suplimentară de substanțe biologic active cu efecte imunomodulatoare ca parte a terapiei complexe în:
- boli infecțioase și inflamatorii acute și cronice
- răceli frecvente, gripă;
- sindrom de oboseală cronică;
- stres fizic și mental crescut și stres prelungit.
Doza recomandată :
Câte 1 plic de 2 ori pe zi . Conținutul plicului se dizolvă intr-un pahar de apă calda.
Contraindicații
Hipersensibilitate la oricare din componentele suplimentului alimentar.
Măsuri de precauție
A nu se depăși doza zilnică recomandată.
Suplimentele alimentare nu înlocuiesc o dietă variată si echilibrată și un mod de viată sănătos.
Nu este un medicament.
Nu conține organisme modificate genetic (OMG).
Condiții de păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25 ° C, în ambalajul original.
A nu se lăsa la vederea și îndemâna copiilor
A nu se utiliza după data de expirare tipărită pe ambalaj.
-5%
123.50 MDL
130 MDL
"COMPOZIŢIE
Un plic conține substanțe active paraceta 250 mg, clorhidrat de pseudoefedrină 30 mg, maleat de
clorfeniramină 2 mg.
Celelalte componente sunt: acid citric anhidru, acid tartric, bicarbonat de sodiu, carbonat de sodiu
anhidru, povidon, benzoate de sodiu, zahăr, aromă de portocale. Cum să utilizaţi Antigripal Kids cu gust de portocală
Se administrează oral și se utilizează în felul următor:
Conţinutul fiecărui plic trebuie dizolvat în 100 ml apă fierbinte şi se bea fierbinte.
Se recomandă de administrat pe o perioadă de 6 ore între administrări, doza maximă fiind de 4 plicuri
în 24 ore.
Pacienţii cu insuficienţă renală şi hepatică ar trebuie să utilizeze preparatul doar sub
supravegherea medicului.
Dacă ați utilizat mai mult Antigripal Kids cu gust de portocală decât trebuie
Dacă aţi luat sau credeţi că aţi luat mai mult decât trebuie (supradozaj), spuneţi imediat medicului
dumneavoastră sau prezentaţi-vă la cea mai apropiată unitate medical.
Paracetamolul, la unii pacienţi, poate provoca reacţii hepatotoxice în caz de supradozare. Semnele
precoce ale hepatotoxicităţii sunt greaţă, vomă, transpiraţie excesivă şi oboseală.
Supradozajul cu pseudoefedrină prezintă simptome ca anxietate uşoară, tahicardie(bătăi rapide ale
inimii) şi/sau hipertensiune moderată. Luaţi cu dumneavoastră prospectul și ambalajul, chiar dacă acesta
din urmă este gol.
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Dacă manifestaţi una dintre simptomele de mai jos, spuneţi imediat medicului dumneavoastră."
Un plic conține substanțe active paraceta 250 mg, clorhidrat de pseudoefedrină 30 mg, maleat de
clorfeniramină 2 mg.
Celelalte componente sunt: acid citric anhidru, acid tartric, bicarbonat de sodiu, carbonat de sodiu
anhidru, povidon, benzoate de sodiu, zahăr, aromă de portocale. Cum să utilizaţi Antigripal Kids cu gust de portocală
Se administrează oral și se utilizează în felul următor:
Conţinutul fiecărui plic trebuie dizolvat în 100 ml apă fierbinte şi se bea fierbinte.
Se recomandă de administrat pe o perioadă de 6 ore între administrări, doza maximă fiind de 4 plicuri
în 24 ore.
Pacienţii cu insuficienţă renală şi hepatică ar trebuie să utilizeze preparatul doar sub
supravegherea medicului.
Dacă ați utilizat mai mult Antigripal Kids cu gust de portocală decât trebuie
Dacă aţi luat sau credeţi că aţi luat mai mult decât trebuie (supradozaj), spuneţi imediat medicului
dumneavoastră sau prezentaţi-vă la cea mai apropiată unitate medical.
Paracetamolul, la unii pacienţi, poate provoca reacţii hepatotoxice în caz de supradozare. Semnele
precoce ale hepatotoxicităţii sunt greaţă, vomă, transpiraţie excesivă şi oboseală.
Supradozajul cu pseudoefedrină prezintă simptome ca anxietate uşoară, tahicardie(bătăi rapide ale
inimii) şi/sau hipertensiune moderată. Luaţi cu dumneavoastră prospectul și ambalajul, chiar dacă acesta
din urmă este gol.
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Dacă manifestaţi una dintre simptomele de mai jos, spuneţi imediat medicului dumneavoastră."
-3%
80.70 MDL
83.20 MDL
-3%
103.06 MDL
106.25 MDL
PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice
Ibuprofen este un derivat al acidului propionic, cu acţiune analgezică, antiinflamatoare
şi antipiretică. Efectele terapeutice ale ibuprofenului, în calitate de preparat
antiinflamator nesteroidian, rezultă ca urmare a efectului inhibitor asupra enzimei
ciclooxigenaza, care determină reducerea marcată a sintezei prostaglandinelor.
Datele experimentale sugerează faptul că ibuprofenul poate inhiba efectul unei dozei
reduse de acid acetilsalicilic asupra agregării trombocitare în contextul administrării
concomitente. În cadrul unui studiu, în urma administrării unei doze unice de
ibuprofen de 400 mg cu 8 ore înainte sau în decurs de 30 de minute după
administrarea acidului acetilsalicilic (81 mg, eliberare imediată), a intervenit un efect
scăzut al AAS asupra formării de tromboxan sau asupra agregării trombocitare. Cu
toate acestea, limitările acestor date şi incertitudinea privitore la extrapolarea datelor
ex vivo la situaţiile clinice, sugerează faptul că nu putem trage concluzii privind
utilizarea regulată de ibuprofen şi nu se anticipează nici un efect relevant din punct de
vedere clinic în cazul utilizării ocazionale de ibuprofen.
Proprietăţi farmacocinetice
Ibuprofenul se absoarbe rapid din tractul gastrointestinal, realizând concentraţia
plasmatică maximă după 1-2 ore. Timpul de înjumătăţire prin eliminare constituie
aproximativ 2 ore. Ibuprofenul este metabolizat la nivel hepatic în doi metaboliţi
Certificat de înregistrare al medicamentului nr. 20674 din 28.05.2014
nr. 20675 din 28.05.2014
Anexa 1
inactivi, şi împreună cu ibuprofenul nemodificat se elimină prin rinichi fie ca atare sau
sub formă de conjugați. Ibuprofenul se leagă în mod extensiv de proteinele
plasmatice.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Datorită efectelor sale analgezic şi antiinflamator, ibuprofenul este indicat în
tratamentul artritei reumatoide (poliartritei reumatoide juvenile sau a bolii Still),
spondilitei anchilozante, osteoartritei şi a altor artropatii nereumatoide (seronegative).
Tratamentul afecţiunilor reumatice nearticulare, inclusiv a afecţiunilor periarticulare
precum periartrita humero-scapulară (capsulita), bursita, tendinita, tendosinovita şi a
durerilor de spate.
Ibuprofenul poate fi de asemenea indicat în leziuni ale țesuturilor moi pentru
tratamentul luxaţiilor şi entorselor.
Datorită efectului analgezic ibuprofenul este indicat pentru atenuarea durerilor uşoare
şi moderate, inclusiv ale durerilor produse de dismenoree, ale durerilor dentare sau
postoperatorii şi pentru atenuarea simptomatică a cefaleei, inclusiv a migrenelor.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Reacţiile adverse pot fi minimizate prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru
cea mai scurtă perioadă necesară controlării simptomelor.
Adulţi
Doza recomandată de ibuprofen constituie 1200-1800 mg pe zi, divizată în mai multe
prize. Unii pacienţi pot fi menţinuţi pe doza de 600-1200 mg pe zi. În cazuri acute sau
severe, poate fi avantajoasă creșterea dozei până când faza acută este adusă sub
control, cu condiția ca doza zilnică totală să nu depășească 2400 mg, în divizată în
mai multe prize.
Copii
Doza zilnică de ibuprofen constituie 20 mg/kg, divizată în mai multe prize.
La pacienţii cu poliartrită reumatoidă juvenilă poate fi administrată doza până la 40
mg/kg, divizată în mai multe prize.
Nu se recomandă de administrat la copii cu masa corporală sub 7 kg.
A se administra formele farmaceutice respective pentru copii.
Vârstnici
Pacienţii vârstnici sunt expuşi unui risc crescut datorită consecinţelor grave ale
reacţiilor adverse. Dacă se consideră că administrarea unui AINS este necesară,
trebuie să se utilizeze cea mai mică doză eficientă pentru cea mai scurtă perioadă de
timp. Pacientul trebuie monitorizat în mod regulat în legătură cu hemoragiile
gastrointestinale ce pot să apară pe parcursul tratamentului cu AINS. Dacă funcţia
renală sau cea hepatică este afectată, doza trebuie ajustată individual.
Mod de administrare
Se administrează intern, preferabil în timpul sau după mese.
REACŢII ADVERSE
Convenţia MedDRA privind frecvenţa
Foarte frecvente (>1/10)
Frecvente (>1/100 şi <1/10)
Mai puţin frecvente (>1/1000 şi <1/100)
Rare (>1/10000 şi <1/1000)
Foarte rare (<1/10000)
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Tulburări gastrointestinale
Cele mai frecvente reacții adverse observate sunt de natură gastrointestinală. Pot
apărea ulcere gastro-duodenale, perforaţie sau hemoragie gastrointestinală, uneori
letală, în special la vârstnici. După administrarea de ibuprofen au fost raportate
greaţă, vomă, diaree, flatulenţă, constipaţie, dispepsie, durere abdominală, melenă,
hematemeză, stomatită ulcerativă, exacerbarea colitei şi boala Crohn. Gastrita a fost
observată mai puţin frecvent. Rare – perforaţie gastrointestinală. Foarte rare –
pancreatită.
http://nomenclator.amdm.gov.md/med_files/d5d7ed07-362a-11e3-a76b-0015178d59a7/11.07.2014%209_36_59/MAC-Profen%20compr%20film%20instr%2028.05.2014%20A.pdf
Proprietăţi farmacodinamice
Ibuprofen este un derivat al acidului propionic, cu acţiune analgezică, antiinflamatoare
şi antipiretică. Efectele terapeutice ale ibuprofenului, în calitate de preparat
antiinflamator nesteroidian, rezultă ca urmare a efectului inhibitor asupra enzimei
ciclooxigenaza, care determină reducerea marcată a sintezei prostaglandinelor.
Datele experimentale sugerează faptul că ibuprofenul poate inhiba efectul unei dozei
reduse de acid acetilsalicilic asupra agregării trombocitare în contextul administrării
concomitente. În cadrul unui studiu, în urma administrării unei doze unice de
ibuprofen de 400 mg cu 8 ore înainte sau în decurs de 30 de minute după
administrarea acidului acetilsalicilic (81 mg, eliberare imediată), a intervenit un efect
scăzut al AAS asupra formării de tromboxan sau asupra agregării trombocitare. Cu
toate acestea, limitările acestor date şi incertitudinea privitore la extrapolarea datelor
ex vivo la situaţiile clinice, sugerează faptul că nu putem trage concluzii privind
utilizarea regulată de ibuprofen şi nu se anticipează nici un efect relevant din punct de
vedere clinic în cazul utilizării ocazionale de ibuprofen.
Proprietăţi farmacocinetice
Ibuprofenul se absoarbe rapid din tractul gastrointestinal, realizând concentraţia
plasmatică maximă după 1-2 ore. Timpul de înjumătăţire prin eliminare constituie
aproximativ 2 ore. Ibuprofenul este metabolizat la nivel hepatic în doi metaboliţi
Certificat de înregistrare al medicamentului nr. 20674 din 28.05.2014
nr. 20675 din 28.05.2014
Anexa 1
inactivi, şi împreună cu ibuprofenul nemodificat se elimină prin rinichi fie ca atare sau
sub formă de conjugați. Ibuprofenul se leagă în mod extensiv de proteinele
plasmatice.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Datorită efectelor sale analgezic şi antiinflamator, ibuprofenul este indicat în
tratamentul artritei reumatoide (poliartritei reumatoide juvenile sau a bolii Still),
spondilitei anchilozante, osteoartritei şi a altor artropatii nereumatoide (seronegative).
Tratamentul afecţiunilor reumatice nearticulare, inclusiv a afecţiunilor periarticulare
precum periartrita humero-scapulară (capsulita), bursita, tendinita, tendosinovita şi a
durerilor de spate.
Ibuprofenul poate fi de asemenea indicat în leziuni ale țesuturilor moi pentru
tratamentul luxaţiilor şi entorselor.
Datorită efectului analgezic ibuprofenul este indicat pentru atenuarea durerilor uşoare
şi moderate, inclusiv ale durerilor produse de dismenoree, ale durerilor dentare sau
postoperatorii şi pentru atenuarea simptomatică a cefaleei, inclusiv a migrenelor.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Reacţiile adverse pot fi minimizate prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru
cea mai scurtă perioadă necesară controlării simptomelor.
Adulţi
Doza recomandată de ibuprofen constituie 1200-1800 mg pe zi, divizată în mai multe
prize. Unii pacienţi pot fi menţinuţi pe doza de 600-1200 mg pe zi. În cazuri acute sau
severe, poate fi avantajoasă creșterea dozei până când faza acută este adusă sub
control, cu condiția ca doza zilnică totală să nu depășească 2400 mg, în divizată în
mai multe prize.
Copii
Doza zilnică de ibuprofen constituie 20 mg/kg, divizată în mai multe prize.
La pacienţii cu poliartrită reumatoidă juvenilă poate fi administrată doza până la 40
mg/kg, divizată în mai multe prize.
Nu se recomandă de administrat la copii cu masa corporală sub 7 kg.
A se administra formele farmaceutice respective pentru copii.
Vârstnici
Pacienţii vârstnici sunt expuşi unui risc crescut datorită consecinţelor grave ale
reacţiilor adverse. Dacă se consideră că administrarea unui AINS este necesară,
trebuie să se utilizeze cea mai mică doză eficientă pentru cea mai scurtă perioadă de
timp. Pacientul trebuie monitorizat în mod regulat în legătură cu hemoragiile
gastrointestinale ce pot să apară pe parcursul tratamentului cu AINS. Dacă funcţia
renală sau cea hepatică este afectată, doza trebuie ajustată individual.
Mod de administrare
Se administrează intern, preferabil în timpul sau după mese.
REACŢII ADVERSE
Convenţia MedDRA privind frecvenţa
Foarte frecvente (>1/10)
Frecvente (>1/100 şi <1/10)
Mai puţin frecvente (>1/1000 şi <1/100)
Rare (>1/10000 şi <1/1000)
Foarte rare (<1/10000)
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Tulburări gastrointestinale
Cele mai frecvente reacții adverse observate sunt de natură gastrointestinală. Pot
apărea ulcere gastro-duodenale, perforaţie sau hemoragie gastrointestinală, uneori
letală, în special la vârstnici. După administrarea de ibuprofen au fost raportate
greaţă, vomă, diaree, flatulenţă, constipaţie, dispepsie, durere abdominală, melenă,
hematemeză, stomatită ulcerativă, exacerbarea colitei şi boala Crohn. Gastrita a fost
observată mai puţin frecvent. Rare – perforaţie gastrointestinală. Foarte rare –
pancreatită.
http://nomenclator.amdm.gov.md/med_files/d5d7ed07-362a-11e3-a76b-0015178d59a7/11.07.2014%209_36_59/MAC-Profen%20compr%20film%20instr%2028.05.2014%20A.pdf
-3%
82.64 MDL
85.20 MDL
Denumirea comerciala: solutie de amoniac
DCI substantelor active: Ammonii caustici.
Forma farmaceutica: solutie pentru uz extern - 10%
Descriere: Lichid transparent, volatil, incolor, cu miros puternic caracteristic, cu reactie bazica bine pronuntata.
Compozitia si forma de prezentare: Solutie de amoniac 25%- 450 ml, apa distilata pana la 1l.
Grupa farmacoterapeutica si codul ATC: N07X X Alte preparate pentru sistemul nervos.
PROPRIETATILE FARMACOLOGICE:
La inspiratie, reflector exercita actiune stimulatorie asupra centrului respirator, excitind receptorii senzitivi ai mucoasei cailor respiratorii superioare si, in mod reflex, centrii respirator si vasomotor. Solutiile diluate (0,25-0,5 %) se utilizeaza pentru spalarea miinilor chirurgului inainte de operatie. Neutralizeaza toxinele insectelor si serpilor. Solutiile diluate pot fi administrate per os in intoxicatiile acute cu alcool.
INDICATII TERAPEUTICE
Resuscitarea respiratorie in starile de lipotemie. Uneori se foloseste pentru a provoca voma. Prelucrarea intepaturilor de insecte si a muscaturilor de sarpe. in practica chirurgucala pentru spalarea miinilor.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
in lipotemie solutia se imbiba in vata si se aduce spre nas (0,5-1 cm). Pentru obtinerea efectului vomitiv se administreaza intern cite 5-10 picaturi in 100 ml de apa)- se utilizeaza doar in stare dizolvata. in muscaturi de sarpe si intepaturi de insecte - solutie diluata sub forma de comprese. in practica chirurgicala pentru spalarea miinilor se folosesc solutii: 0,25-0,5 %.
Reactii adverse:
Apnee reflexa, hipersalivatie, intepaturi si dureri in git, hiperemia mucoaselor bucale.
CONTRAINDICATII:
Administrarea topica este contraindicata in eczeme, dermatite si alte afectiuni ale pielii .
SUPRADOZAJ:
in concentratii mari poate provoca oprirea reflectorie a respiratiei.
PRECAUTII:
Utilizarea preparatului in stare nedizolvata provoaca arsuri a esofagului si stomacului. Copii sunt foarte sensibili la amoniac.
Interactiuni cu alte medicamente:
Potenteaza efectele emeticelor, reduce actiunea inhibantelor SNC.
----------------------------------
Prezentare ambalaj: Solutie 10 % in flacoane de 10 ml.
Pastrare: Lа loc racoros.
Termen de valabilitate: 2 ani.
DCI substantelor active: Ammonii caustici.
Forma farmaceutica: solutie pentru uz extern - 10%
Descriere: Lichid transparent, volatil, incolor, cu miros puternic caracteristic, cu reactie bazica bine pronuntata.
Compozitia si forma de prezentare: Solutie de amoniac 25%- 450 ml, apa distilata pana la 1l.
Grupa farmacoterapeutica si codul ATC: N07X X Alte preparate pentru sistemul nervos.
PROPRIETATILE FARMACOLOGICE:
La inspiratie, reflector exercita actiune stimulatorie asupra centrului respirator, excitind receptorii senzitivi ai mucoasei cailor respiratorii superioare si, in mod reflex, centrii respirator si vasomotor. Solutiile diluate (0,25-0,5 %) se utilizeaza pentru spalarea miinilor chirurgului inainte de operatie. Neutralizeaza toxinele insectelor si serpilor. Solutiile diluate pot fi administrate per os in intoxicatiile acute cu alcool.
INDICATII TERAPEUTICE
Resuscitarea respiratorie in starile de lipotemie. Uneori se foloseste pentru a provoca voma. Prelucrarea intepaturilor de insecte si a muscaturilor de sarpe. in practica chirurgucala pentru spalarea miinilor.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
in lipotemie solutia se imbiba in vata si se aduce spre nas (0,5-1 cm). Pentru obtinerea efectului vomitiv se administreaza intern cite 5-10 picaturi in 100 ml de apa)- se utilizeaza doar in stare dizolvata. in muscaturi de sarpe si intepaturi de insecte - solutie diluata sub forma de comprese. in practica chirurgicala pentru spalarea miinilor se folosesc solutii: 0,25-0,5 %.
Reactii adverse:
Apnee reflexa, hipersalivatie, intepaturi si dureri in git, hiperemia mucoaselor bucale.
CONTRAINDICATII:
Administrarea topica este contraindicata in eczeme, dermatite si alte afectiuni ale pielii .
SUPRADOZAJ:
in concentratii mari poate provoca oprirea reflectorie a respiratiei.
PRECAUTII:
Utilizarea preparatului in stare nedizolvata provoaca arsuri a esofagului si stomacului. Copii sunt foarte sensibili la amoniac.
Interactiuni cu alte medicamente:
Potenteaza efectele emeticelor, reduce actiunea inhibantelor SNC.
----------------------------------
Prezentare ambalaj: Solutie 10 % in flacoane de 10 ml.
Pastrare: Lа loc racoros.
Termen de valabilitate: 2 ani.
-3%
37.83 MDL
39 MDL
Descriere:
Indicatii:
Mod de administrare:
Contraindicatii:
Reactii adverse:
Conditii de pastrare:
Indicatii:
Mod de administrare:
Contraindicatii:
Reactii adverse:
Conditii de pastrare:
-3%
84.92 MDL
87.55 MDL
Indicaţii terapeutice
Ibuprofen se utilizează pentru ameliorarea durerii de intensitate redusă şi moderată, durerilor
osteoarticulare şi musculare (inclusiv tendinite, bursite, luxaţii, entorse), precum şi a durerilor
articulare de etiologie non-reumatică, lombalgiei, cefaleei, migrenei (tratament şi profilaxie),
durerilor reumatice, nevralgiei, algiilor dentare, dismenoreei, reducerea febrei şi pentru ameliorarea
simptomelor răcelii şi gripei. Ibuprofen este indicat la adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 12 ani.
4.2 Doze şi mod de administrare
Reacțiile adverse pot fi reduse la minim prin administrarea celei mai mici doze eficace pentru cea
mai scurtă perioada necesară controlării simptomelor.
Doze
Adulți și adolescenți cu greutatea corporală ≥40 kg (vârsta de 12 ani și peste)
Doza recomandată este de 400 mg (1 capsulă), de trei ori pe zi, în funcție de necesitate. Intervalul
între administrarea dozelor nu trebuie să fie mai mic de 6 ore. Nu se va administra mai mult de 1200
mg (3 capsule) în 24 ore.
Pentru tratamentul migrenei doza recomandată este de 400 mg (1 capsulă) doză unică. Dacă este
necesar, se vor administra 400 mg (1 capsulă) la un interval de 4 până la 6 ore. Nu se va administra
mai mult de 1200 mg (3 capsule) în 24 ore.
Dacă la adulți acest medicament este necesar pentru mai mult de 3 zile în cazul migrenei sau pentru
mai mult de 4 zile pentru tratamentul durerii sau dacă simptomele se agravează, trebuie de adresat
la medic.
Dacă la adolescenți (cu vârsta de 12 ani și peste) acest medicament este necesar pentru o perioadă
mai mare de 3 zile sau dacă simptomele se agravează, trebuie de adresat la medic.
Utilizare la adolescenți cu greutatea corporală sub 40 kg sau la copii cu vârsta sub 12 ani
La copii cu vârsta sub 12 ani se recomandă utilizarea altor forme farmaceutice, adecvate vârstei.
Vârstnici
Antiinflamatoarele nesteroidiene trebuie utilizate cu precauţie de către pacienţii vârstnici care sunt
mai expuşi reacţiilor adverse. În timpul tratamentului cu AINS, pacientul trebuie monitorizat regulat
cu deosebită atenție.
Pacienți cu insuficiență renală
La pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată nu este necesară reducerea dozei.
Ibuprofen este contraindicat la pacienții cu insuficiență renală severă.
Pacienți cu insuficiență hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată nu este necesară reducerea dozei.
Ibuprofen este contraindicat la pacienții cu insuficiență hepatică severă.
Mod de administrare: cale orală.
Capsulele de Ibuprofen trebuie înghițite întregi cu o cantitate suficientă de apă.
La pacienţii cu sensibilitate gastrică, se recomandă ca administrarea medicamentului să se facă în
timpul meselor.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi enumeraţi la pct. 6.1.
Ibuprofen nu va fi administrat pacienţilor cu urmatoarele afecţiuni prezente sau în antecedente:
- reacţii de hipersensibilitate (de exemplu bronhospasm, astm bronşic, rinită, angioedem sau
urticărie după utilizarea acidului acetilsalicilic (aspirină) sau a altor antiinflamatoare nesteroidiene
(AINS);
- hemoragie sau perforaţie gastrointestinală, în relaţie cu terapia anterioară cu AINS.
- ulcer peptic/hemoragie recurentă, active sau în antecedente (două sau mai multe episoade
distincte, cu ulceraţie sau sângerare diagnosticate)
- insuficiența hepatică și/sau renală severă;
- insuficienţă cardiacă severă (clasa IV clasificarea NYHA);
- hemoragie cerebrovasculară sau alte hemoragii active;
- lupus eritomatos sistemic sau alte colagenoze;
- deshidratare severă (provocată de vomă, diaree sau administrarea unei cantităţi insuficiente de
lichide);
- al treilea trimestru de sarcină.
- adolescenți cu greutatea corporală sub 40 kg și copii cu vârsta sub 12 ani;
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Adulți și copii
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace necesare
pentru controlul simptomelor, pentru cea mai scurtă perioadă. (vezi pct 4.2 şi siguranța gastrointestinală şi siguranța cardiovasculară prezentate mai jos).
Vârstnicii când sunt trataţi cu AINS, prezintă un risc mai mare de apariţie a reacţiilor adverse, în
special a hemoragiei şi perforaţiei gastro-intestinale, care pot fi letale (vezi pct. 4.2).
Se recomandă precauţie la pacienţii cu anumite afectiuni, care se pot agrava:
lupus eritematos sistemic şi boală mixtă a ţesutului conjunctiv – risc crescut de meningită
aseptică (vezi pct. 4.8).
tulburare congenitală a metabolismului porfirinei (de exemplu porfirie intermitentă acută).
tulburări gastrointestinale şi boală intestinală inflamatorie cronică (colită ulcerativă, boală
Crohn) (vezi pct. 4.8).
hipertensiune arterială şi/sau insuficienţă cardiacă (vezi pct. 4.3 şi 4.8).
disfuncţie renală, deoarece funcţia renală se poate deteriora (vezi pct. 4.3 şi 4.8).
disfuncţie hepatică (vezi pct. 4.3 şi 4.8).
imediat după intervenţii chirurgicale majore.
la pacienţi care prezintă reacţii alergice la alte substanţe, deoarece aceştia prezintă, de
asemenea, un risc mai crescut de reacţii de hipersensibilitate la utilizarea ibuprofenului
la pacienţii cu febra fânului, polipi nazali, afecţiuni respiratorii obstructive cronice sau
antecedente de boală alergică, deoarece aceştia prezintă un risc crescut de apariţie a reacţiilor
alergice. Acestea se pot prezenta sub forma unor crize de astm bronşic (aşa numitul astm bronşic
indus de analgezice), edem Quincke sau urticarie
http://nomenclator.amdm.gov.md/med_files/047c2180-07ee-11e8-80f4-00155d2a071c/08.08.2018%2012_03_26/Ibuprofen%20400%20mg%20caps%20RCP%2031.07.2018%20R.pdf
Ibuprofen se utilizează pentru ameliorarea durerii de intensitate redusă şi moderată, durerilor
osteoarticulare şi musculare (inclusiv tendinite, bursite, luxaţii, entorse), precum şi a durerilor
articulare de etiologie non-reumatică, lombalgiei, cefaleei, migrenei (tratament şi profilaxie),
durerilor reumatice, nevralgiei, algiilor dentare, dismenoreei, reducerea febrei şi pentru ameliorarea
simptomelor răcelii şi gripei. Ibuprofen este indicat la adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 12 ani.
4.2 Doze şi mod de administrare
Reacțiile adverse pot fi reduse la minim prin administrarea celei mai mici doze eficace pentru cea
mai scurtă perioada necesară controlării simptomelor.
Doze
Adulți și adolescenți cu greutatea corporală ≥40 kg (vârsta de 12 ani și peste)
Doza recomandată este de 400 mg (1 capsulă), de trei ori pe zi, în funcție de necesitate. Intervalul
între administrarea dozelor nu trebuie să fie mai mic de 6 ore. Nu se va administra mai mult de 1200
mg (3 capsule) în 24 ore.
Pentru tratamentul migrenei doza recomandată este de 400 mg (1 capsulă) doză unică. Dacă este
necesar, se vor administra 400 mg (1 capsulă) la un interval de 4 până la 6 ore. Nu se va administra
mai mult de 1200 mg (3 capsule) în 24 ore.
Dacă la adulți acest medicament este necesar pentru mai mult de 3 zile în cazul migrenei sau pentru
mai mult de 4 zile pentru tratamentul durerii sau dacă simptomele se agravează, trebuie de adresat
la medic.
Dacă la adolescenți (cu vârsta de 12 ani și peste) acest medicament este necesar pentru o perioadă
mai mare de 3 zile sau dacă simptomele se agravează, trebuie de adresat la medic.
Utilizare la adolescenți cu greutatea corporală sub 40 kg sau la copii cu vârsta sub 12 ani
La copii cu vârsta sub 12 ani se recomandă utilizarea altor forme farmaceutice, adecvate vârstei.
Vârstnici
Antiinflamatoarele nesteroidiene trebuie utilizate cu precauţie de către pacienţii vârstnici care sunt
mai expuşi reacţiilor adverse. În timpul tratamentului cu AINS, pacientul trebuie monitorizat regulat
cu deosebită atenție.
Pacienți cu insuficiență renală
La pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată nu este necesară reducerea dozei.
Ibuprofen este contraindicat la pacienții cu insuficiență renală severă.
Pacienți cu insuficiență hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată nu este necesară reducerea dozei.
Ibuprofen este contraindicat la pacienții cu insuficiență hepatică severă.
Mod de administrare: cale orală.
Capsulele de Ibuprofen trebuie înghițite întregi cu o cantitate suficientă de apă.
La pacienţii cu sensibilitate gastrică, se recomandă ca administrarea medicamentului să se facă în
timpul meselor.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi enumeraţi la pct. 6.1.
Ibuprofen nu va fi administrat pacienţilor cu urmatoarele afecţiuni prezente sau în antecedente:
- reacţii de hipersensibilitate (de exemplu bronhospasm, astm bronşic, rinită, angioedem sau
urticărie după utilizarea acidului acetilsalicilic (aspirină) sau a altor antiinflamatoare nesteroidiene
(AINS);
- hemoragie sau perforaţie gastrointestinală, în relaţie cu terapia anterioară cu AINS.
- ulcer peptic/hemoragie recurentă, active sau în antecedente (două sau mai multe episoade
distincte, cu ulceraţie sau sângerare diagnosticate)
- insuficiența hepatică și/sau renală severă;
- insuficienţă cardiacă severă (clasa IV clasificarea NYHA);
- hemoragie cerebrovasculară sau alte hemoragii active;
- lupus eritomatos sistemic sau alte colagenoze;
- deshidratare severă (provocată de vomă, diaree sau administrarea unei cantităţi insuficiente de
lichide);
- al treilea trimestru de sarcină.
- adolescenți cu greutatea corporală sub 40 kg și copii cu vârsta sub 12 ani;
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Adulți și copii
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace necesare
pentru controlul simptomelor, pentru cea mai scurtă perioadă. (vezi pct 4.2 şi siguranța gastrointestinală şi siguranța cardiovasculară prezentate mai jos).
Vârstnicii când sunt trataţi cu AINS, prezintă un risc mai mare de apariţie a reacţiilor adverse, în
special a hemoragiei şi perforaţiei gastro-intestinale, care pot fi letale (vezi pct. 4.2).
Se recomandă precauţie la pacienţii cu anumite afectiuni, care se pot agrava:
lupus eritematos sistemic şi boală mixtă a ţesutului conjunctiv – risc crescut de meningită
aseptică (vezi pct. 4.8).
tulburare congenitală a metabolismului porfirinei (de exemplu porfirie intermitentă acută).
tulburări gastrointestinale şi boală intestinală inflamatorie cronică (colită ulcerativă, boală
Crohn) (vezi pct. 4.8).
hipertensiune arterială şi/sau insuficienţă cardiacă (vezi pct. 4.3 şi 4.8).
disfuncţie renală, deoarece funcţia renală se poate deteriora (vezi pct. 4.3 şi 4.8).
disfuncţie hepatică (vezi pct. 4.3 şi 4.8).
imediat după intervenţii chirurgicale majore.
la pacienţi care prezintă reacţii alergice la alte substanţe, deoarece aceştia prezintă, de
asemenea, un risc mai crescut de reacţii de hipersensibilitate la utilizarea ibuprofenului
la pacienţii cu febra fânului, polipi nazali, afecţiuni respiratorii obstructive cronice sau
antecedente de boală alergică, deoarece aceştia prezintă un risc crescut de apariţie a reacţiilor
alergice. Acestea se pot prezenta sub forma unor crize de astm bronşic (aşa numitul astm bronşic
indus de analgezice), edem Quincke sau urticarie
http://nomenclator.amdm.gov.md/med_files/047c2180-07ee-11e8-80f4-00155d2a071c/08.08.2018%2012_03_26/Ibuprofen%20400%20mg%20caps%20RCP%2031.07.2018%20R.pdf
-3%
29.83 MDL
30.75 MDL
1. Ce este Bufron şi pentru ce se utilizează
Bufron suspensie orală aparţine unei clase de medicamente numite AINS (medicamente
antiinflamatoare nesteroidiene). Bufron conţine ibuprofen.
Bufron poate fi utilizat pentru a ușura durerea și inflamația în condiții cum ar fi artrita, poliartrita
reumatoidă (inclusiv artrita reumatoidă juvenilă sau boala Still), osteoartrita, artrita coloanei
vertebrale (spondilita anchilozantă), articulații umflate, umărul înghețat, bursita, tendinita,
tenosinovita, dureri de spate, entorse și întinderi de ligament.
De asemenea, Bufron poate fi utilizat pentru scăderea temperaturii corpului și pentru tratarea altor
afecțiuni dureroase, cum ar fi durerea de dinți, durerea după operație, durerea de scurtă durată și
durerea de cap, inclusiv migrenă și reducerea febrei la copii.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Bufron
Nu utilizaţi Bufron:
dacă sunteţi alergic la substanţa activă sau la oricare dintre celelalte componente ale
acestui medicament (enumerate la punctul 6).
dacă aţi avut sângerări gastro-intestinale sau perforații după administrarea ibuprofenului
sau a altor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).
dacă aveţi ulcer gastro-duodenal sau sângerări gastro-intestinale active sau aţi avut
vreodată ulcer gastro-duodenal (ulcer peptic) sau sângerări gastro-intestinale recurente
(două sau mai multe episoade dovedite de ulcer sau sângerare) sau perforaţii.
dacă ați avut boli inflamatori intestinale (colită ulceroasă sau boala Crohn).
dacă aveţi insuficienţă cardiacă severă, hepatică severă sau insuficienţă renală severă.
dacă aveţi o afecţiune care creşte riscul de sângerare.
2
dacă sunteţi alergic sau aţi avut antecedente de reacţii alergice sau alte afecţiuni ca urmare a
administrării de ibuprofen, acid acetilsalicilic sau alte AINS.
dacă sunteţi gravidă în ultimele 3 luni de sarcină.
dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de
glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua/utiliza acest medicament.
Atenţionări şi precauţii
Trebuie să discutaţi despre tratament cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul, înainte de a lua
Bufron în cazul în care:
aveţi sau aţi avut anterior astm bronşic, rinită cronică sau afecţiuni alergice.
aveţi afecţiuni ale ficatului, rinichilor sau ale inimii.
aveţi tensiune arterială mare (hipertensiune arterială).
sunteţi în vârstă - persoanele în vârstă sunt mai predispuse la reacții adverse la AINS, în special
sângerări și perforaţii ale stomacului, care pot fi fatale.
dacă aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide.
aveţi boli inflamatorii intestinale, antecedente de ulcer gastric sau o tendinţă crescută de
sângerare.
sunteţi deshidratat - există un risc de insuficiență renală la copii deshidratați, adolescenții și
persoanele în vârstă.
aveți o afecțiune care vă crește tendința de sângerare sau aveți sângerări în craniu.
aveţi anumite boli ale pielii (lupus eritematos sistemic (LES) sau boală mixtă a ţesutului
conjunctiv (o altă afecţiune autoimună)).
Copii şi adolescenţi
Există risc de insuficienţă renală la copiii şi adolescenţii deshidrataţi.
Bufron împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent sau s-ar putea să
luaţi orice alte medicamente.
Bufron poate influenţa sau poate fi influenţat de alte medicamente. De exemplu:
medicamente anticoagulante (care subţiază sângele/previn coagularea, cum sunt
aspirina/acidul acetilsalicilic, warfarina, ticlopidina).
medicamente care scad tensiunea arterială mare (inhibitori ai ECA cum este captoprilul,
betablocante cum este atenololul, antagonişti ai receptorilor de angiotensineă II cum este
losartanul).
orice medicamente pentru tratamentul afecțiunilor cardiace (de exemplu, diuretice cum ar fi
bendroflumetiazida sau furosemidul, sau glicozidele cardiace cum ar fi digoxina).
litiu sau medicamente numite ISRS- inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (utilizat în
tratamentul depresiei)
zidovudină (medicament antiviral)
metotrexat (utilizat în tratamentul cancerului şi afecţiunilor autoimune).
ciclosporina sau tacrolimus (pentru inhibarea sistemului imunitar după transplantul de
organe sau în condiții autoimune, cum ar fi psoriazis, eczemă).
alte AINS (incluzând inhibitori ai ciclooxigenazei 2 aşa ca celecoxib şi lumiracoxib).
corticosteroizi (hidrocortizonul, betamethasonul, prednisolonul, folosite pentru a trata
inflamaţiile).
un anumit tip de antibiotic, cunoscut sub numele de antibiotice chinolone (de exemplu
ciprofloxacină și levofloxacină).
un anumit tip de antibiotic cunoscut sub numele de aminoglicozide
mifepriston
3
orice medicamente utilizate pentru tratamentul diabetului (de exemplu, metformină sau alte
medicamente cu sulfoniluree)
un remediu pe bază de plante numit ginkgo biloba.
colestiramină (utilizată pentru tratarea nivelurilor ridicate de colesterol).
voriconazol sau fluconazol (medicamente antifungice)
Alte medicamente pot influenţa sau pot fi influenţate de tratamentul cu Bufron. De aceea,
întotdeauna trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul înainte de a utiliza
Bufron împreună cu alte medicamente.
Bufron împreună cu alimente, băuturi şi alcool
Bufron poate fi luat cu alimente sau cu lapte, sau imediat după mâncare, mai ales dacă se observă
disconfort digestiv.
Medicamentele precum Bufron pot determina amețeli, somnolență, oboseală și probleme cu
vederea. Consumul de alcool poate crește aceste efecte.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să ramâneţi gravidă,
adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
În primele 6 luni de sarcină utilizarea Bufron se va face numai dacă este absolut necesar şi numai la
indicaţia clară a medicului şi sub stricta lui supraveghere.
Începând din luna a 7-a de sarcină, administrarea ibuprofenului este contraindicată.
Deoarece ibuprofenul şi metaboliţii săi se excretă în laptele matern, ca măsură de precauţie se
recomandă evitarea administrării Bufron în timpul alăptării.
Bufron aparţine unei grupe de medicamente (AINS) care poate afecta fertilitatea la femei. Acest
efect este reversibil la întreruperea administrării medicamentului.
http://nomenclator.amdm.gov.md/med_files/6acc15b8-af34-11e7-80ec-00155d2a071c/23.01.2018%2013_39_31/Bufron%20susp%20orala%20PP%2005.01.18%20R.pdf
Bufron suspensie orală aparţine unei clase de medicamente numite AINS (medicamente
antiinflamatoare nesteroidiene). Bufron conţine ibuprofen.
Bufron poate fi utilizat pentru a ușura durerea și inflamația în condiții cum ar fi artrita, poliartrita
reumatoidă (inclusiv artrita reumatoidă juvenilă sau boala Still), osteoartrita, artrita coloanei
vertebrale (spondilita anchilozantă), articulații umflate, umărul înghețat, bursita, tendinita,
tenosinovita, dureri de spate, entorse și întinderi de ligament.
De asemenea, Bufron poate fi utilizat pentru scăderea temperaturii corpului și pentru tratarea altor
afecțiuni dureroase, cum ar fi durerea de dinți, durerea după operație, durerea de scurtă durată și
durerea de cap, inclusiv migrenă și reducerea febrei la copii.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Bufron
Nu utilizaţi Bufron:
dacă sunteţi alergic la substanţa activă sau la oricare dintre celelalte componente ale
acestui medicament (enumerate la punctul 6).
dacă aţi avut sângerări gastro-intestinale sau perforații după administrarea ibuprofenului
sau a altor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).
dacă aveţi ulcer gastro-duodenal sau sângerări gastro-intestinale active sau aţi avut
vreodată ulcer gastro-duodenal (ulcer peptic) sau sângerări gastro-intestinale recurente
(două sau mai multe episoade dovedite de ulcer sau sângerare) sau perforaţii.
dacă ați avut boli inflamatori intestinale (colită ulceroasă sau boala Crohn).
dacă aveţi insuficienţă cardiacă severă, hepatică severă sau insuficienţă renală severă.
dacă aveţi o afecţiune care creşte riscul de sângerare.
2
dacă sunteţi alergic sau aţi avut antecedente de reacţii alergice sau alte afecţiuni ca urmare a
administrării de ibuprofen, acid acetilsalicilic sau alte AINS.
dacă sunteţi gravidă în ultimele 3 luni de sarcină.
dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de
glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua/utiliza acest medicament.
Atenţionări şi precauţii
Trebuie să discutaţi despre tratament cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul, înainte de a lua
Bufron în cazul în care:
aveţi sau aţi avut anterior astm bronşic, rinită cronică sau afecţiuni alergice.
aveţi afecţiuni ale ficatului, rinichilor sau ale inimii.
aveţi tensiune arterială mare (hipertensiune arterială).
sunteţi în vârstă - persoanele în vârstă sunt mai predispuse la reacții adverse la AINS, în special
sângerări și perforaţii ale stomacului, care pot fi fatale.
dacă aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide.
aveţi boli inflamatorii intestinale, antecedente de ulcer gastric sau o tendinţă crescută de
sângerare.
sunteţi deshidratat - există un risc de insuficiență renală la copii deshidratați, adolescenții și
persoanele în vârstă.
aveți o afecțiune care vă crește tendința de sângerare sau aveți sângerări în craniu.
aveţi anumite boli ale pielii (lupus eritematos sistemic (LES) sau boală mixtă a ţesutului
conjunctiv (o altă afecţiune autoimună)).
Copii şi adolescenţi
Există risc de insuficienţă renală la copiii şi adolescenţii deshidrataţi.
Bufron împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent sau s-ar putea să
luaţi orice alte medicamente.
Bufron poate influenţa sau poate fi influenţat de alte medicamente. De exemplu:
medicamente anticoagulante (care subţiază sângele/previn coagularea, cum sunt
aspirina/acidul acetilsalicilic, warfarina, ticlopidina).
medicamente care scad tensiunea arterială mare (inhibitori ai ECA cum este captoprilul,
betablocante cum este atenololul, antagonişti ai receptorilor de angiotensineă II cum este
losartanul).
orice medicamente pentru tratamentul afecțiunilor cardiace (de exemplu, diuretice cum ar fi
bendroflumetiazida sau furosemidul, sau glicozidele cardiace cum ar fi digoxina).
litiu sau medicamente numite ISRS- inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (utilizat în
tratamentul depresiei)
zidovudină (medicament antiviral)
metotrexat (utilizat în tratamentul cancerului şi afecţiunilor autoimune).
ciclosporina sau tacrolimus (pentru inhibarea sistemului imunitar după transplantul de
organe sau în condiții autoimune, cum ar fi psoriazis, eczemă).
alte AINS (incluzând inhibitori ai ciclooxigenazei 2 aşa ca celecoxib şi lumiracoxib).
corticosteroizi (hidrocortizonul, betamethasonul, prednisolonul, folosite pentru a trata
inflamaţiile).
un anumit tip de antibiotic, cunoscut sub numele de antibiotice chinolone (de exemplu
ciprofloxacină și levofloxacină).
un anumit tip de antibiotic cunoscut sub numele de aminoglicozide
mifepriston
3
orice medicamente utilizate pentru tratamentul diabetului (de exemplu, metformină sau alte
medicamente cu sulfoniluree)
un remediu pe bază de plante numit ginkgo biloba.
colestiramină (utilizată pentru tratarea nivelurilor ridicate de colesterol).
voriconazol sau fluconazol (medicamente antifungice)
Alte medicamente pot influenţa sau pot fi influenţate de tratamentul cu Bufron. De aceea,
întotdeauna trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul înainte de a utiliza
Bufron împreună cu alte medicamente.
Bufron împreună cu alimente, băuturi şi alcool
Bufron poate fi luat cu alimente sau cu lapte, sau imediat după mâncare, mai ales dacă se observă
disconfort digestiv.
Medicamentele precum Bufron pot determina amețeli, somnolență, oboseală și probleme cu
vederea. Consumul de alcool poate crește aceste efecte.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să ramâneţi gravidă,
adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
În primele 6 luni de sarcină utilizarea Bufron se va face numai dacă este absolut necesar şi numai la
indicaţia clară a medicului şi sub stricta lui supraveghere.
Începând din luna a 7-a de sarcină, administrarea ibuprofenului este contraindicată.
Deoarece ibuprofenul şi metaboliţii săi se excretă în laptele matern, ca măsură de precauţie se
recomandă evitarea administrării Bufron în timpul alăptării.
Bufron aparţine unei grupe de medicamente (AINS) care poate afecta fertilitatea la femei. Acest
efect este reversibil la întreruperea administrării medicamentului.
http://nomenclator.amdm.gov.md/med_files/6acc15b8-af34-11e7-80ec-00155d2a071c/23.01.2018%2013_39_31/Bufron%20susp%20orala%20PP%2005.01.18%20R.pdf
-3%
44.77 MDL
46.15 MDL
Descriere:
Indicatii:
Mod de administrare:
Contraindicatii:
Reactii adverse:
Conditii de pastrare:
Indicatii:
Mod de administrare:
Contraindicatii:
Reactii adverse:
Conditii de pastrare:
-3%
13.92 MDL
14.35 MDL
PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice
Ibuprofen este derivat al acidului propionic cu efecte analgezice, antiinflamatoare
şi antipiretice. Efectul farmacologic al ibuprofenului este asociat cu capacitatea sa
de a inhiba sinteza prostaglandinei prin inhibarea ciclooxigenazei.
Datele experimentale sugerează faptul că ibuprofenul poate inhiba efectul unei
doze mici de acid acetilsalicilic asupra agregării plachetare când aceste două
medicamente sunt administrate concomitent. Într-un studiu în care s-a utilizat o
doză unică de 400 mg ibuprofen cu 8 ore înainte sau cu 30 de minute după o
doză de acid acetilsalicilic cu eliberare imediată (81 mg), a apărut o scădere a
efectului acidului acetilsalicilic asupra formării de tromboxan sau asupra agregării
plachetare. Cu toate acestea, limitele acestor date şi incertitudinile legate de
extrapolarea datelor ex vivo la situaţia clinică, implică faptul că nu se pot trage
concluzii clare în legătură cu utilizarea regulată a ibuprofenului şi se consideră că
este puţin probabil ca utilizarea ocazională de ibuprofen să aibă efecte relevante
clinic.
Proprietăţi farmacocinetice
Ibuprofenul este absorbit rapid la nivelul tractului gastro-intestinal, concentraţia
serică maximă este obţinută după 1-2 ore de la administrare. Timpul de
înjumătăţire plasmatică prin eliminare este de aproximativ 2 ore.
Ibuprofenul este metabolizat la nivel hepatic în doi metaboliţi principali inactivi.
Se excretă prin rinichi sub formă de metaboliţi sau sub formă neschimbată.
Se leagă extensiv de proteinele plasmatice.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Poliartrita reumatoidă (inclusiv artrita reumatoidă juvenilă şi maladia Still),
spondilita anchilozantă, osteoartrite şi alte artropatii non-reumatoide
(seronegative).
Periartrita humeroscapulară (capsulita), bursite, tendinite, tenosinovite şi dureri
moderate de spate; entorse şi luxaţii.
Tratamentul durerilor uşoare până la moderate în dismenoree, durerilor de dinţi,
durerilor postoperatorii, tratamentul simptomatic al cefaleei, inclusiv migrenelor.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze
eficace pentru cea mai scurtă perioadă necesară controlării simptomelor.
Se administrează intern. A se administra împreună cu alimentele sau după masă
cu un pahar de apă.
Bruss, comprimate filmate trebuie înghiţite întregi, fără a fi mestecate, sparte,
sfărâmate sau supte, pentru a evita disconfortul de la nivelul gurii şi iritaţia de la
nivelul faringelui.
Adulţi
Doza zilnică recomandată este de 1200-1800 mg divizată în câteva prize. Unor
pacienţi poate fi suficient 600 – 1200 mg pe zi. În stări acute sau severe doza
poate fi crescută până la ameliorarea simptomelor. Doza maximă zilnică este de
2400 mg.
Copii
Doza zilnică de ibuprofen este de 20 mg/kg corp divizată în câteva prize.
În artrita reumatoidă juvenilă – poate fi administrat până la 40 mg/kg corp/zi
divizată în câteva prize.
Nu se recomandă administrarea copiilor cu greutatea mai mică de 7 kg.
Vârstnici
La vârstnici, există un risc crescut de apariţie a consecinţelor grave ale reacţiilor
adverse. Dacă este necesară administrarea unui antiinflamator nesteroidian,
trebuie utilizată cea mai mică doză eficace pentru cel mai scurt timp posibil. În
timpul tratamentului cu un antiinflamator nesteroidian, pacientul trebuie
monitorizat regulat pentru observarea eventualelor hemoragii gastro-intestinale.
Dacă funcţia renală sau hepatică este afectată, doza trebuie stabilită individual.
REACŢII ADVERSE
Convenţia MedDRA privind frecvenţa
Foarte frecvente (>1/10)
Frecvente (>1/100 şi <1/10)
Mai puţin frecvente (>1/1000 şi <1/100)
Rare (>1/10000 şi <1/1000)
Foarte rare (<1/10000)
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Infecţii şi infestări: rinită, meningită aseptică (în special la pacienţii cu tulburări
autoimune existente ca lupus eritematos sau maladii ale ţesutului conjunctiv
asociate).) cu simptome de rigiditatea muşchilor occipitali, cefalee, parestezii,
vertij, somnolenţă.
Tulburări hematologice şi limfatice: leucopenie, trombocitopenie, neutropenie,
agranulocitoză, anemie aplastică sau anemie hemolitică.
Tulburări ale sistemului imunitar: reacţii de hipersensibilitate, inclusiv reacţii
alergice nespecifice şi anafilaxie; astmă, agravarea astmei, bronhospasm sau
dispnee; erupţii cutanate, prurit, urticarie, purpura, angioedem; foarte rar –
dermatoză buloasă şi exfoliativă (inclusiv sindromul Stevens- Johnson, necroliză
toxică epidermică şi eritem multiform).
Tulburări psihice: insomnie, anxietate, depresie, confuzie, halucinaţii.
Tulburări ale sistemului nervos: neurită optică, cefalee, parestezii, vertij,
somnolenţă.
Tulburări oculare: tulburări de vedere, neuropatie optică toxică.
Tulburări acustice şi vestibulare: tulburări de auz, tinitus, vertij.
Tulburări cardiace: edem, insuficienţă cardiacă.
Tulburări vasculare: hipertensiune arterială. Administrarea ibuprofenului în doze
mari (2400 mg/zi) în tratament de lungă durată este asociată cu risc uşor crescut
de apariţie a accidentelor trombembilice ca infarctul miocardic sau ictusul.
Tulburări gastrointestinale: ulcere peptice, perforaţie a tractului gastrointestinal,
hemoragii gastrointestinale, uneori fatale, în particular la vârstnici. Greaţă, vomă,
diaree, flatulenţă, constipaţii, dispepsii, dureri abdominale, melenă, hematemeză,
stomatită ulcerativă, exacerbarea colitei şi maladiei Crohn. Mai puţin frecvent –
gastrită. Rare – perforaţii ale tractului gastrointestinal. Foarte rare – pancreatită.
Tulburări hepatobiliare: creştere a valorilor serice ale enzimelor hepatice,
insuficienţă hepatică, hepatită, icter.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: foarte rare – erupţii buloase,
inclusiv sindrom Stevens-Johnson, necroliză epidermică toxică; reacţii de
fotosensibilitate.
Tulburări renale şi ale căilor urinare: afectarea funcţiei renale şi nefropatie toxică,
inclusiv nefrită interstiţială, sindrom nefrotic şi insuficienţă renală.
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare: stare generală de rău,
fatigabilitate.
http://nomenclator.amdm.gov.md/med_files/f68f71a6-92ef-11e3-8fdf-0015178d59a7/03.06.2015%2010_07_39/Bruss%20compr%20film%20%20400%20mg%20instr%2017.04.2015%20M.pdf
Proprietăţi farmacodinamice
Ibuprofen este derivat al acidului propionic cu efecte analgezice, antiinflamatoare
şi antipiretice. Efectul farmacologic al ibuprofenului este asociat cu capacitatea sa
de a inhiba sinteza prostaglandinei prin inhibarea ciclooxigenazei.
Datele experimentale sugerează faptul că ibuprofenul poate inhiba efectul unei
doze mici de acid acetilsalicilic asupra agregării plachetare când aceste două
medicamente sunt administrate concomitent. Într-un studiu în care s-a utilizat o
doză unică de 400 mg ibuprofen cu 8 ore înainte sau cu 30 de minute după o
doză de acid acetilsalicilic cu eliberare imediată (81 mg), a apărut o scădere a
efectului acidului acetilsalicilic asupra formării de tromboxan sau asupra agregării
plachetare. Cu toate acestea, limitele acestor date şi incertitudinile legate de
extrapolarea datelor ex vivo la situaţia clinică, implică faptul că nu se pot trage
concluzii clare în legătură cu utilizarea regulată a ibuprofenului şi se consideră că
este puţin probabil ca utilizarea ocazională de ibuprofen să aibă efecte relevante
clinic.
Proprietăţi farmacocinetice
Ibuprofenul este absorbit rapid la nivelul tractului gastro-intestinal, concentraţia
serică maximă este obţinută după 1-2 ore de la administrare. Timpul de
înjumătăţire plasmatică prin eliminare este de aproximativ 2 ore.
Ibuprofenul este metabolizat la nivel hepatic în doi metaboliţi principali inactivi.
Se excretă prin rinichi sub formă de metaboliţi sau sub formă neschimbată.
Se leagă extensiv de proteinele plasmatice.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Poliartrita reumatoidă (inclusiv artrita reumatoidă juvenilă şi maladia Still),
spondilita anchilozantă, osteoartrite şi alte artropatii non-reumatoide
(seronegative).
Periartrita humeroscapulară (capsulita), bursite, tendinite, tenosinovite şi dureri
moderate de spate; entorse şi luxaţii.
Tratamentul durerilor uşoare până la moderate în dismenoree, durerilor de dinţi,
durerilor postoperatorii, tratamentul simptomatic al cefaleei, inclusiv migrenelor.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze
eficace pentru cea mai scurtă perioadă necesară controlării simptomelor.
Se administrează intern. A se administra împreună cu alimentele sau după masă
cu un pahar de apă.
Bruss, comprimate filmate trebuie înghiţite întregi, fără a fi mestecate, sparte,
sfărâmate sau supte, pentru a evita disconfortul de la nivelul gurii şi iritaţia de la
nivelul faringelui.
Adulţi
Doza zilnică recomandată este de 1200-1800 mg divizată în câteva prize. Unor
pacienţi poate fi suficient 600 – 1200 mg pe zi. În stări acute sau severe doza
poate fi crescută până la ameliorarea simptomelor. Doza maximă zilnică este de
2400 mg.
Copii
Doza zilnică de ibuprofen este de 20 mg/kg corp divizată în câteva prize.
În artrita reumatoidă juvenilă – poate fi administrat până la 40 mg/kg corp/zi
divizată în câteva prize.
Nu se recomandă administrarea copiilor cu greutatea mai mică de 7 kg.
Vârstnici
La vârstnici, există un risc crescut de apariţie a consecinţelor grave ale reacţiilor
adverse. Dacă este necesară administrarea unui antiinflamator nesteroidian,
trebuie utilizată cea mai mică doză eficace pentru cel mai scurt timp posibil. În
timpul tratamentului cu un antiinflamator nesteroidian, pacientul trebuie
monitorizat regulat pentru observarea eventualelor hemoragii gastro-intestinale.
Dacă funcţia renală sau hepatică este afectată, doza trebuie stabilită individual.
REACŢII ADVERSE
Convenţia MedDRA privind frecvenţa
Foarte frecvente (>1/10)
Frecvente (>1/100 şi <1/10)
Mai puţin frecvente (>1/1000 şi <1/100)
Rare (>1/10000 şi <1/1000)
Foarte rare (<1/10000)
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Infecţii şi infestări: rinită, meningită aseptică (în special la pacienţii cu tulburări
autoimune existente ca lupus eritematos sau maladii ale ţesutului conjunctiv
asociate).) cu simptome de rigiditatea muşchilor occipitali, cefalee, parestezii,
vertij, somnolenţă.
Tulburări hematologice şi limfatice: leucopenie, trombocitopenie, neutropenie,
agranulocitoză, anemie aplastică sau anemie hemolitică.
Tulburări ale sistemului imunitar: reacţii de hipersensibilitate, inclusiv reacţii
alergice nespecifice şi anafilaxie; astmă, agravarea astmei, bronhospasm sau
dispnee; erupţii cutanate, prurit, urticarie, purpura, angioedem; foarte rar –
dermatoză buloasă şi exfoliativă (inclusiv sindromul Stevens- Johnson, necroliză
toxică epidermică şi eritem multiform).
Tulburări psihice: insomnie, anxietate, depresie, confuzie, halucinaţii.
Tulburări ale sistemului nervos: neurită optică, cefalee, parestezii, vertij,
somnolenţă.
Tulburări oculare: tulburări de vedere, neuropatie optică toxică.
Tulburări acustice şi vestibulare: tulburări de auz, tinitus, vertij.
Tulburări cardiace: edem, insuficienţă cardiacă.
Tulburări vasculare: hipertensiune arterială. Administrarea ibuprofenului în doze
mari (2400 mg/zi) în tratament de lungă durată este asociată cu risc uşor crescut
de apariţie a accidentelor trombembilice ca infarctul miocardic sau ictusul.
Tulburări gastrointestinale: ulcere peptice, perforaţie a tractului gastrointestinal,
hemoragii gastrointestinale, uneori fatale, în particular la vârstnici. Greaţă, vomă,
diaree, flatulenţă, constipaţii, dispepsii, dureri abdominale, melenă, hematemeză,
stomatită ulcerativă, exacerbarea colitei şi maladiei Crohn. Mai puţin frecvent –
gastrită. Rare – perforaţii ale tractului gastrointestinal. Foarte rare – pancreatită.
Tulburări hepatobiliare: creştere a valorilor serice ale enzimelor hepatice,
insuficienţă hepatică, hepatită, icter.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: foarte rare – erupţii buloase,
inclusiv sindrom Stevens-Johnson, necroliză epidermică toxică; reacţii de
fotosensibilitate.
Tulburări renale şi ale căilor urinare: afectarea funcţiei renale şi nefropatie toxică,
inclusiv nefrită interstiţială, sindrom nefrotic şi insuficienţă renală.
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare: stare generală de rău,
fatigabilitate.
http://nomenclator.amdm.gov.md/med_files/f68f71a6-92ef-11e3-8fdf-0015178d59a7/03.06.2015%2010_07_39/Bruss%20compr%20film%20%20400%20mg%20instr%2017.04.2015%20M.pdf
-3%
61.30 MDL
63.20 MDL
Supliment alimentar, formula speciala pentru copii, fara alcool, fara conservanti, fara coloranti. Siropul ajuta la eliberarea cailor respiratorii de secretii, la buna functionare a sistemului imunitar, protejand celulele impotriva radicalilor liberi si regleaza metabolismul energetic. Gustul placut, apreciat de copii, este dat de mierea de Eucalipt ( rol antiseptic ) si aroma de amarena.
PROPOLIS EPID este un extract deparafinat si hidrodispersabil, un produs purificat si bogat in polifenoli. Poseda proprietati antibacteriene, antivirale antifungice, antiinflamatoare, antitumorale, imunostimulante. Reactiile alergice la propolis au loc in special din cauza continutului de impuritati si a moleculelor de esteri prezente in mod normal in propolis. De aceea Compania SPECCHIASOL a elaborat o metoda de productie, avand ca scop reducerea proprietatilor alergice ale propolisului cauzate de esteri, derivati ai acidului cafeic. Prelucrarea la temperaturi scazute si cu solventi naturali , cu lactobacterii , LACTOBACILLUS HELVETICUS, duc la scindarea moleculelor de alergeni.
Mod de adiminstrare: cate 1-2 lingurite (5-10 ml) pe zi, simplu sau dizolvate in putina apa sau suc de fructe.
Componente active: extract de Propolis EPID, suc din fructe Acerola, radacini de Echinacea, miere de eucalipt, amarena. Nu contine gluten. Fara alcool. Fara coloranti. Fara conservanti.
Indicatii: Afectiuni respiratorii, amigdalite, bronhopneumonie, bronsita, bronsiectazie, febra, frisoane, gripa, imunitate scazuta, raceli, viroze respiratorii.
PROPOLIS EPID este un extract deparafinat si hidrodispersabil, un produs purificat si bogat in polifenoli. Poseda proprietati antibacteriene, antivirale antifungice, antiinflamatoare, antitumorale, imunostimulante. Reactiile alergice la propolis au loc in special din cauza continutului de impuritati si a moleculelor de esteri prezente in mod normal in propolis. De aceea Compania SPECCHIASOL a elaborat o metoda de productie, avand ca scop reducerea proprietatilor alergice ale propolisului cauzate de esteri, derivati ai acidului cafeic. Prelucrarea la temperaturi scazute si cu solventi naturali , cu lactobacterii , LACTOBACILLUS HELVETICUS, duc la scindarea moleculelor de alergeni.
Mod de adiminstrare: cate 1-2 lingurite (5-10 ml) pe zi, simplu sau dizolvate in putina apa sau suc de fructe.
Componente active: extract de Propolis EPID, suc din fructe Acerola, radacini de Echinacea, miere de eucalipt, amarena. Nu contine gluten. Fara alcool. Fara coloranti. Fara conservanti.
Indicatii: Afectiuni respiratorii, amigdalite, bronhopneumonie, bronsita, bronsiectazie, febra, frisoane, gripa, imunitate scazuta, raceli, viroze respiratorii.
-10%
292.50 MDL
325 MDL
Supozitoare de formă cilindro-conică de culoare albă sau aproape albă. Pe axa supozitorului se admite prezenţa unei cavităţi de aer, a unei porozităţi şi a unei depresiuni în formă de pîlnie.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC
Analgetice, antipiretice. Anilide. Paracetamol, N02BE01.
PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice
Manifestă acţiune analgezică, antipiretică şi minimă antiinflamatoare. Paracetamolul inhibă COG-1 şi COG-2 preponderent în SNC, acţionînd asupra centrului termoreglator şi de durere. În ţesuturile inflamate peroxidazele celulare neutralizează acţiunea paracetamolului asupra COG, ceea ce determină efectul antiinflamator slab pronunţat.
Influenţa minimă asupra sintezei prostaglandinelor în ţesuturile periferice determină lipsa acţiunii asupra metabolismului hidro-salin şi asupra mucoasei tractului digestiv.
Se absoarbe bine din tractul gastrointestinal. Se metabolizează în ficat. Se excretă pe cale renală.
Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţia este rapidă şi completă. Concentraţia maximală după administrarea rectală se stabileşte în timp de aproximativ 0,5-2 ore.
Pătrunde în ţesuturi şi lichide biologice. Trece bariera placentară, pătrunde în laptele matern.
Se conjugă cu proteinele plasmatice în proporţie 10-15%. Se metabolizează preponderent la nivel hepatic pîna la glucurono și sulfuronoconjugați inactivi și netoxici. Mai puțin de 5% se metabolizează sub acțiunea citocromului P450 la N-acetilpara-benzochinonimină (NAPCI), un intermediar foarte reactiv și toxic (aceasta biotransformare se realizează la nivel hepatic și renal); în mod normal NAPCI este redusă de glutation la un conjugat netoxic. Se elimină în formă de metaboliţi prin urină, în forma neschimbată se elimină aproximativ 5%. Perioada de înjumătăţire constituie aproximativ 1-4 ore.
La pacienţii vârstnici clearenceul preparatului scade şi creşte perioada de înjumătăţire.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC
Analgetice, antipiretice. Anilide. Paracetamol, N02BE01.
PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice
Manifestă acţiune analgezică, antipiretică şi minimă antiinflamatoare. Paracetamolul inhibă COG-1 şi COG-2 preponderent în SNC, acţionînd asupra centrului termoreglator şi de durere. În ţesuturile inflamate peroxidazele celulare neutralizează acţiunea paracetamolului asupra COG, ceea ce determină efectul antiinflamator slab pronunţat.
Influenţa minimă asupra sintezei prostaglandinelor în ţesuturile periferice determină lipsa acţiunii asupra metabolismului hidro-salin şi asupra mucoasei tractului digestiv.
Se absoarbe bine din tractul gastrointestinal. Se metabolizează în ficat. Se excretă pe cale renală.
Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţia este rapidă şi completă. Concentraţia maximală după administrarea rectală se stabileşte în timp de aproximativ 0,5-2 ore.
Pătrunde în ţesuturi şi lichide biologice. Trece bariera placentară, pătrunde în laptele matern.
Se conjugă cu proteinele plasmatice în proporţie 10-15%. Se metabolizează preponderent la nivel hepatic pîna la glucurono și sulfuronoconjugați inactivi și netoxici. Mai puțin de 5% se metabolizează sub acțiunea citocromului P450 la N-acetilpara-benzochinonimină (NAPCI), un intermediar foarte reactiv și toxic (aceasta biotransformare se realizează la nivel hepatic și renal); în mod normal NAPCI este redusă de glutation la un conjugat netoxic. Se elimină în formă de metaboliţi prin urină, în forma neschimbată se elimină aproximativ 5%. Perioada de înjumătăţire constituie aproximativ 1-4 ore.
La pacienţii vârstnici clearenceul preparatului scade şi creşte perioada de înjumătăţire.
-3%
37.93 MDL
39.10 MDL
INDICAŢII TERAPEUTICE
Tratamentul simptomatic al sindromului algic, inclusiv cefalee, odontalgie; dureri în gât, cauzate de infecții respiratorii virale acute; algodismenoree; artralgii, mialgii; dorsalgii; dureri moderate în artrite.
Tratamentul simptomatic al sindromului algic și febril în caz de infecții respiratorii virale acute și gripă.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Se administrează intern, după mese, cu o cantitate suficientă de apă.
Nu se administrează mai mult de 3-5 zile fără consultarea medicului.
Adulţi şi copii cu vârsta peste 15 ani:
Câte 1-2 comprimate (500-1000 mg) la o priză.
Administrarea poate fi repetată peste 4-8 ore. Doza zilnică maximă nu va depăşi 4 g.
La pacienții cu tulburări ale funcției hepatice și renale se va reduce doza de preparat sau se va mări intervalul dintre prize. CONTRAINDICAŢII - Hipersensibilitate la acid acetilsalicilic, alţi salicilaţi sau la oricare din componentele preparatului. - Antecedente de astm bronşic indus de administrarea salicilaţilor şi altor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). - Ulcer gastrointestinal activ. - Diateze hemoragice. - Insuficienţă renală severă. - Insuficienţă hepatică severă. - Insuficienţă cardiacă severă. - Administrarea concomitentă cu metotrexat în doză de 15 mg pe săptămână şi mai mult.
Tratamentul simptomatic al sindromului algic, inclusiv cefalee, odontalgie; dureri în gât, cauzate de infecții respiratorii virale acute; algodismenoree; artralgii, mialgii; dorsalgii; dureri moderate în artrite.
Tratamentul simptomatic al sindromului algic și febril în caz de infecții respiratorii virale acute și gripă.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Se administrează intern, după mese, cu o cantitate suficientă de apă.
Nu se administrează mai mult de 3-5 zile fără consultarea medicului.
Adulţi şi copii cu vârsta peste 15 ani:
Câte 1-2 comprimate (500-1000 mg) la o priză.
Administrarea poate fi repetată peste 4-8 ore. Doza zilnică maximă nu va depăşi 4 g.
La pacienții cu tulburări ale funcției hepatice și renale se va reduce doza de preparat sau se va mări intervalul dintre prize. CONTRAINDICAŢII - Hipersensibilitate la acid acetilsalicilic, alţi salicilaţi sau la oricare din componentele preparatului. - Antecedente de astm bronşic indus de administrarea salicilaţilor şi altor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). - Ulcer gastrointestinal activ. - Diateze hemoragice. - Insuficienţă renală severă. - Insuficienţă hepatică severă. - Insuficienţă cardiacă severă. - Administrarea concomitentă cu metotrexat în doză de 15 mg pe săptămână şi mai mult.
-3%
3.54 MDL
3.65 MDL
Indicaţii terapeutice
Ibuprofen se utilizează pentru ameliorarea durerii de intensitate redusă şi moderată, durerilor
osteoarticulare şi musculare (inclusiv tendinite, bursite, luxaţii, entorse), precum şi a durerilor
articulare de etiologie non-reumatică, lombalgiei, cefaleei, migrenei (tratament şi profilaxie),
durerilor reumatice, nevralgiei, algiilor dentare, dismenoreei, reducerea febrei şi pentru ameliorarea
simptomelor răcelii şi gripei. Ibuprofen este indicat la adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 12 ani.
4.2 Doze şi mod de administrare
Reacțiile adverse pot fi reduse la minim prin administrarea celei mai mici doze eficace pentru cea
mai scurtă perioada necesară controlării simptomelor.
Doze
Adulți și adolescenți cu greutatea corporală ≥40 kg (vârsta de 12 ani și peste)
Doza recomandată este de 400 mg (1 capsulă), de trei ori pe zi, în funcție de necesitate. Intervalul
între administrarea dozelor nu trebuie să fie mai mic de 6 ore. Nu se va administra mai mult de 1200
mg (3 capsule) în 24 ore.
Pentru tratamentul migrenei doza recomandată este de 400 mg (1 capsulă) doză unică. Dacă este
necesar, se vor administra 400 mg (1 capsulă) la un interval de 4 până la 6 ore. Nu se va administra
mai mult de 1200 mg (3 capsule) în 24 ore.
Dacă la adulți acest medicament este necesar pentru mai mult de 3 zile în cazul migrenei sau pentru
mai mult de 4 zile pentru tratamentul durerii sau dacă simptomele se agravează, trebuie de adresat
la medic.
Dacă la adolescenți (cu vârsta de 12 ani și peste) acest medicament este necesar pentru o perioadă
mai mare de 3 zile sau dacă simptomele se agravează, trebuie de adresat la medic.
Utilizare la adolescenți cu greutatea corporală sub 40 kg sau la copii cu vârsta sub 12 ani
La copii cu vârsta sub 12 ani se recomandă utilizarea altor forme farmaceutice, adecvate vârstei.
Vârstnici
Antiinflamatoarele nesteroidiene trebuie utilizate cu precauţie de către pacienţii vârstnici care sunt
mai expuşi reacţiilor adverse. În timpul tratamentului cu AINS, pacientul trebuie monitorizat regulat
cu deosebită atenție.
Pacienți cu insuficiență renală
La pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată nu este necesară reducerea dozei.
Ibuprofen este contraindicat la pacienții cu insuficiență renală severă.
Pacienți cu insuficiență hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată nu este necesară reducerea dozei.
Ibuprofen este contraindicat la pacienții cu insuficiență hepatică severă.
Mod de administrare: cale orală.
Capsulele de Ibuprofen trebuie înghițite întregi cu o cantitate suficientă de apă.
La pacienţii cu sensibilitate gastrică, se recomandă ca administrarea medicamentului să se facă în
timpul meselor.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi enumeraţi la pct. 6.1.
Ibuprofen nu va fi administrat pacienţilor cu urmatoarele afecţiuni prezente sau în antecedente:
- reacţii de hipersensibilitate (de exemplu bronhospasm, astm bronşic, rinită, angioedem sau
urticărie după utilizarea acidului acetilsalicilic (aspirină) sau a altor antiinflamatoare nesteroidiene
(AINS);
- hemoragie sau perforaţie gastrointestinală, în relaţie cu terapia anterioară cu AINS.
- ulcer peptic/hemoragie recurentă, active sau în antecedente (două sau mai multe episoade
distincte, cu ulceraţie sau sângerare diagnosticate)
- insuficiența hepatică și/sau renală severă;
- insuficienţă cardiacă severă (clasa IV clasificarea NYHA);
- hemoragie cerebrovasculară sau alte hemoragii active;
- lupus eritomatos sistemic sau alte colagenoze;
- deshidratare severă (provocată de vomă, diaree sau administrarea unei cantităţi insuficiente de
lichide);
- al treilea trimestru de sarcină.
- adolescenți cu greutatea corporală sub 40 kg și copii cu vârsta sub 12 ani;
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Adulți și copii
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace necesare
pentru controlul simptomelor, pentru cea mai scurtă perioadă. (vezi pct 4.2 şi siguranța gastrointestinală şi siguranța cardiovasculară prezentate mai jos).
Vârstnicii când sunt trataţi cu AINS, prezintă un risc mai mare de apariţie a reacţiilor adverse, în
special a hemoragiei şi perforaţiei gastro-intestinale, care pot fi letale (vezi pct. 4.2).
Se recomandă precauţie la pacienţii cu anumite afectiuni, care se pot agrava:
lupus eritematos sistemic şi boală mixtă a ţesutului conjunctiv – risc crescut de meningită
aseptică (vezi pct. 4.8).
tulburare congenitală a metabolismului porfirinei (de exemplu porfirie intermitentă acută).
tulburări gastrointestinale şi boală intestinală inflamatorie cronică (colită ulcerativă, boală
Crohn) (vezi pct. 4.8).
hipertensiune arterială şi/sau insuficienţă cardiacă (vezi pct. 4.3 şi 4.8).
disfuncţie renală, deoarece funcţia renală se poate deteriora (vezi pct. 4.3 şi 4.8).
disfuncţie hepatică (vezi pct. 4.3 şi 4.8).
imediat după intervenţii chirurgicale majore.
la pacienţi care prezintă reacţii alergice la alte substanţe, deoarece aceştia prezintă, de
asemenea, un risc mai crescut de reacţii de hipersensibilitate la utilizarea ibuprofenului
la pacienţii cu febra fânului, polipi nazali, afecţiuni respiratorii obstructive cronice sau
antecedente de boală alergică, deoarece aceştia prezintă un risc crescut de apariţie a reacţiilor
alergice. Acestea se pot prezenta sub forma unor crize de astm bronşic (aşa numitul astm bronşic
indus de analgezice), edem Quincke sau urticarie
http://nomenclator.amdm.gov.md/med_files/047c2180-07ee-11e8-80f4-00155d2a071c/08.08.2018%2012_03_26/Ibuprofen%20400%20mg%20caps%20RCP%2031.07.2018%20R.pdf
Ibuprofen se utilizează pentru ameliorarea durerii de intensitate redusă şi moderată, durerilor
osteoarticulare şi musculare (inclusiv tendinite, bursite, luxaţii, entorse), precum şi a durerilor
articulare de etiologie non-reumatică, lombalgiei, cefaleei, migrenei (tratament şi profilaxie),
durerilor reumatice, nevralgiei, algiilor dentare, dismenoreei, reducerea febrei şi pentru ameliorarea
simptomelor răcelii şi gripei. Ibuprofen este indicat la adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 12 ani.
4.2 Doze şi mod de administrare
Reacțiile adverse pot fi reduse la minim prin administrarea celei mai mici doze eficace pentru cea
mai scurtă perioada necesară controlării simptomelor.
Doze
Adulți și adolescenți cu greutatea corporală ≥40 kg (vârsta de 12 ani și peste)
Doza recomandată este de 400 mg (1 capsulă), de trei ori pe zi, în funcție de necesitate. Intervalul
între administrarea dozelor nu trebuie să fie mai mic de 6 ore. Nu se va administra mai mult de 1200
mg (3 capsule) în 24 ore.
Pentru tratamentul migrenei doza recomandată este de 400 mg (1 capsulă) doză unică. Dacă este
necesar, se vor administra 400 mg (1 capsulă) la un interval de 4 până la 6 ore. Nu se va administra
mai mult de 1200 mg (3 capsule) în 24 ore.
Dacă la adulți acest medicament este necesar pentru mai mult de 3 zile în cazul migrenei sau pentru
mai mult de 4 zile pentru tratamentul durerii sau dacă simptomele se agravează, trebuie de adresat
la medic.
Dacă la adolescenți (cu vârsta de 12 ani și peste) acest medicament este necesar pentru o perioadă
mai mare de 3 zile sau dacă simptomele se agravează, trebuie de adresat la medic.
Utilizare la adolescenți cu greutatea corporală sub 40 kg sau la copii cu vârsta sub 12 ani
La copii cu vârsta sub 12 ani se recomandă utilizarea altor forme farmaceutice, adecvate vârstei.
Vârstnici
Antiinflamatoarele nesteroidiene trebuie utilizate cu precauţie de către pacienţii vârstnici care sunt
mai expuşi reacţiilor adverse. În timpul tratamentului cu AINS, pacientul trebuie monitorizat regulat
cu deosebită atenție.
Pacienți cu insuficiență renală
La pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată nu este necesară reducerea dozei.
Ibuprofen este contraindicat la pacienții cu insuficiență renală severă.
Pacienți cu insuficiență hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată nu este necesară reducerea dozei.
Ibuprofen este contraindicat la pacienții cu insuficiență hepatică severă.
Mod de administrare: cale orală.
Capsulele de Ibuprofen trebuie înghițite întregi cu o cantitate suficientă de apă.
La pacienţii cu sensibilitate gastrică, se recomandă ca administrarea medicamentului să se facă în
timpul meselor.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi enumeraţi la pct. 6.1.
Ibuprofen nu va fi administrat pacienţilor cu urmatoarele afecţiuni prezente sau în antecedente:
- reacţii de hipersensibilitate (de exemplu bronhospasm, astm bronşic, rinită, angioedem sau
urticărie după utilizarea acidului acetilsalicilic (aspirină) sau a altor antiinflamatoare nesteroidiene
(AINS);
- hemoragie sau perforaţie gastrointestinală, în relaţie cu terapia anterioară cu AINS.
- ulcer peptic/hemoragie recurentă, active sau în antecedente (două sau mai multe episoade
distincte, cu ulceraţie sau sângerare diagnosticate)
- insuficiența hepatică și/sau renală severă;
- insuficienţă cardiacă severă (clasa IV clasificarea NYHA);
- hemoragie cerebrovasculară sau alte hemoragii active;
- lupus eritomatos sistemic sau alte colagenoze;
- deshidratare severă (provocată de vomă, diaree sau administrarea unei cantităţi insuficiente de
lichide);
- al treilea trimestru de sarcină.
- adolescenți cu greutatea corporală sub 40 kg și copii cu vârsta sub 12 ani;
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Adulți și copii
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace necesare
pentru controlul simptomelor, pentru cea mai scurtă perioadă. (vezi pct 4.2 şi siguranța gastrointestinală şi siguranța cardiovasculară prezentate mai jos).
Vârstnicii când sunt trataţi cu AINS, prezintă un risc mai mare de apariţie a reacţiilor adverse, în
special a hemoragiei şi perforaţiei gastro-intestinale, care pot fi letale (vezi pct. 4.2).
Se recomandă precauţie la pacienţii cu anumite afectiuni, care se pot agrava:
lupus eritematos sistemic şi boală mixtă a ţesutului conjunctiv – risc crescut de meningită
aseptică (vezi pct. 4.8).
tulburare congenitală a metabolismului porfirinei (de exemplu porfirie intermitentă acută).
tulburări gastrointestinale şi boală intestinală inflamatorie cronică (colită ulcerativă, boală
Crohn) (vezi pct. 4.8).
hipertensiune arterială şi/sau insuficienţă cardiacă (vezi pct. 4.3 şi 4.8).
disfuncţie renală, deoarece funcţia renală se poate deteriora (vezi pct. 4.3 şi 4.8).
disfuncţie hepatică (vezi pct. 4.3 şi 4.8).
imediat după intervenţii chirurgicale majore.
la pacienţi care prezintă reacţii alergice la alte substanţe, deoarece aceştia prezintă, de
asemenea, un risc mai crescut de reacţii de hipersensibilitate la utilizarea ibuprofenului
la pacienţii cu febra fânului, polipi nazali, afecţiuni respiratorii obstructive cronice sau
antecedente de boală alergică, deoarece aceştia prezintă un risc crescut de apariţie a reacţiilor
alergice. Acestea se pot prezenta sub forma unor crize de astm bronşic (aşa numitul astm bronşic
indus de analgezice), edem Quincke sau urticarie
http://nomenclator.amdm.gov.md/med_files/047c2180-07ee-11e8-80f4-00155d2a071c/08.08.2018%2012_03_26/Ibuprofen%20400%20mg%20caps%20RCP%2031.07.2018%20R.pdf
-3%
51.75 MDL
53.35 MDL
INDICAŢII TERAPEUTICE
A-ferin® forte este indicat în tratamentul gripei, răcelii şi altor infecţii respiratorii acute însoţite de următoarele simptome: congestie nazală,prurit nazal, cefalee, dureri musculare, dureri în gât, fatigabilitate, febră, rinită, lăcrimare şi prurit ocular.
CONTRAINDICAŢII
A-ferin®forte comprimate este contraindicat pacienților cu hipersensibilitate la unul din componentele preparatului. Nu se admite administrarea concomitentă cu inhibitorii MAO. Terapia cu inhibitorii MAO va fi suspendată cu 2 săptămâni înainte de iniţierea terapiei cu A-ferin® forte.
SUPRADOZAJ
La supradozarea preparatului sunt posibile: cefalee, vertij, nervozitate, confuzie, halucinaţii, convulsii şi aritmii. Tratament: în primele 16 ore se va administra cărbune activat sau antidotul specific al paracetamolului, N-acetilcisteina. În intoxicaţie severă se recurge la hemodializă sau hemoperfuzie. Se recomandă monitorizarea nivelurilor aminotransferazelor.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
La pacienţii cu afecţiuni hepatice, renale, cardiace, pulmonare şi anemie terapia cu Aferin® forte se va efectua sub supraveghere medicală. În caz dacă timp de 3 zile starea clinică nu se ameliorează, este necesară consultaţia medicului. Durata administrării preparatului nu va depăşi 7 zile. Administrarea preparatului la copiii sub 12 ani este contraindicată. Se va evita administrarea concomitentă a băuturilor alcoolice din cauza potenţării efectului sedativ.
A-ferin® forte este indicat în tratamentul gripei, răcelii şi altor infecţii respiratorii acute însoţite de următoarele simptome: congestie nazală,prurit nazal, cefalee, dureri musculare, dureri în gât, fatigabilitate, febră, rinită, lăcrimare şi prurit ocular.
CONTRAINDICAŢII
A-ferin®forte comprimate este contraindicat pacienților cu hipersensibilitate la unul din componentele preparatului. Nu se admite administrarea concomitentă cu inhibitorii MAO. Terapia cu inhibitorii MAO va fi suspendată cu 2 săptămâni înainte de iniţierea terapiei cu A-ferin® forte.
SUPRADOZAJ
La supradozarea preparatului sunt posibile: cefalee, vertij, nervozitate, confuzie, halucinaţii, convulsii şi aritmii. Tratament: în primele 16 ore se va administra cărbune activat sau antidotul specific al paracetamolului, N-acetilcisteina. În intoxicaţie severă se recurge la hemodializă sau hemoperfuzie. Se recomandă monitorizarea nivelurilor aminotransferazelor.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
La pacienţii cu afecţiuni hepatice, renale, cardiace, pulmonare şi anemie terapia cu Aferin® forte se va efectua sub supraveghere medicală. În caz dacă timp de 3 zile starea clinică nu se ameliorează, este necesară consultaţia medicului. Durata administrării preparatului nu va depăşi 7 zile. Administrarea preparatului la copiii sub 12 ani este contraindicată. Se va evita administrarea concomitentă a băuturilor alcoolice din cauza potenţării efectului sedativ.
-3%
41.27 MDL
42.55 MDL
INDICAȚII DE UTILIZARE:
Tratamentul simptomatic al infecțiilor căilor respiratorii superioare, care sunt însoțite de congestie nazală, febră și cefalee, dureri musculare.
Dozare si administrare:
Adultilor si copiilor peste 12 ani li se prescrie cate 1 comprimat de 3-4 ori pe zi, dar nu mai mult de 4 comprimate pe zi. Cursul tratamentului nu trebuie să depășească 3 zile.
Contraindicatii:
Sarcina si alaptarea. Vârsta de până la 12 ani. Hipersensibilitate la componentele medicamentului. Funcție hepatică și renală afectată.
Tratamentul simptomatic al infecțiilor căilor respiratorii superioare, care sunt însoțite de congestie nazală, febră și cefalee, dureri musculare.
Dozare si administrare:
Adultilor si copiilor peste 12 ani li se prescrie cate 1 comprimat de 3-4 ori pe zi, dar nu mai mult de 4 comprimate pe zi. Cursul tratamentului nu trebuie să depășească 3 zile.
Contraindicatii:
Sarcina si alaptarea. Vârsta de până la 12 ani. Hipersensibilitate la componentele medicamentului. Funcție hepatică și renală afectată.