Filtru
Întâi cele populare
Întâi cele populare
0
În stoc
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Naklofen 25 mg/ml soluţie injectabilă 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ 1 ml soluţie injectabilă conţine diclofenac sodic 25 mg. 3 ml soluţie injectabilă (o fiolă) conţin diclofenac sodic 75 mg. Excipienţi cu efect cunoscut: alcool benzilic 120 mg/3 ml soluţie sodiu: 0,29736 mmol/3 ml soluţie metabisulfit de sodiu: 3 mg/3 ml soluţie. Pentru lista completă a excipienţilor, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Soluţie injectabilă Soluţie transparentă, de la incoloră până la uşor gălbuie, practic lipsită de particule.
4.2 Doze şi mod de administrare Doze Pentru suprimarea durerii severe, se administrează intramuscular conţinutul unei fiole, de 1-2 ori pe zi. Cât mai curând posibil, tratamentul trebuie continuat cu alte forme farmaceutice (comprimate gastrorezistente, comprimate cu eliberare prelungită, capsule, supozitoare). In colici renale a doua injecţie poate fi administrată peste 30 minute după prima. Reacţiile adverse pot fi reduse la minim prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurtă perioadă necesară controlării (ameliorării) simptomelor.
Mod de administrare Administrare intramusculară. Nu se recomandă ca acest medicament să fie amestecat cu alte medicamente în aceeaşi seringă. 4.3 Contraindicaţii - Hipersensibilitate la substanţa activă, la metabisulfit de sodiu sau la oricare dintre excipienţii menţionaţi la pct. 6.1. - Ca şi alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), diclofenacul este contraindicat la pacienţii la care hipersensibilitatea la salicilati şi alte AINS se manifestă prin astm bronşic, urticarie şi rinita. - Insuficienţă hepatică sau renală severă (vezi pct. 4.4). - Ultimul trimestru de sarcină (vezi pct. 4.6). - Ulcer gastric sau intestinal activ, sângerare sau perforaţie. - Antecedente de hemoragii gastrointestinale sau perforaţie legate de terapia anterioară cu AINS. - Prezenţa sau antecedente de ulcer peptic activ recurent/hemoragie (două sau mai multe episoade distincte de ulceraţii sau sângerări dovedite). - Insuficienţă cardiacă congestivă stabilită (NYHA II-IV), boală cardiacă ischemică, boală arterială periferică şi/sau boală cerebrovasculară. Soluţia injectabilă nu este potrivită pentru administrare la copii.
4.2 Doze şi mod de administrare Doze Pentru suprimarea durerii severe, se administrează intramuscular conţinutul unei fiole, de 1-2 ori pe zi. Cât mai curând posibil, tratamentul trebuie continuat cu alte forme farmaceutice (comprimate gastrorezistente, comprimate cu eliberare prelungită, capsule, supozitoare). In colici renale a doua injecţie poate fi administrată peste 30 minute după prima. Reacţiile adverse pot fi reduse la minim prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurtă perioadă necesară controlării (ameliorării) simptomelor.
Mod de administrare Administrare intramusculară. Nu se recomandă ca acest medicament să fie amestecat cu alte medicamente în aceeaşi seringă. 4.3 Contraindicaţii - Hipersensibilitate la substanţa activă, la metabisulfit de sodiu sau la oricare dintre excipienţii menţionaţi la pct. 6.1. - Ca şi alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), diclofenacul este contraindicat la pacienţii la care hipersensibilitatea la salicilati şi alte AINS se manifestă prin astm bronşic, urticarie şi rinita. - Insuficienţă hepatică sau renală severă (vezi pct. 4.4). - Ultimul trimestru de sarcină (vezi pct. 4.6). - Ulcer gastric sau intestinal activ, sângerare sau perforaţie. - Antecedente de hemoragii gastrointestinale sau perforaţie legate de terapia anterioară cu AINS. - Prezenţa sau antecedente de ulcer peptic activ recurent/hemoragie (două sau mai multe episoade distincte de ulceraţii sau sângerări dovedite). - Insuficienţă cardiacă congestivă stabilită (NYHA II-IV), boală cardiacă ischemică, boală arterială periferică şi/sau boală cerebrovasculară. Soluţia injectabilă nu este potrivită pentru administrare la copii.
0
În stoc
1. Ce este Lidocain şi pentru ce se utilizează
Lidocaina substanţa activă a preparatului este un anestezic local. Anestezicele locale blochează temporar transmiterea impulsurilor nervoase la locul aplicării. După aplicarea locală anestezicele locale iniţial blochează senzaţia de durere, apoi - senzaţia termică şi tactilă.
Lidocain, spray poate fi utilizat în toate cazurile când este necesară anestezia cutanată sau a mucoaselor, de exemplu pentru anestezia locală în intervenţii chirurgicale mici, anestezia locului de injecţie înainte de administrarea anestezicului local injectabil.
Preparatul poate fi administrat în proceduri stomatologice şi intervenţii chirurgicale, otorinolaringologie, ginecologie şi obstetrică, dermatologie, în endoscopie și investigații instrumentale.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Lidocain
Nu luaţi Lidocain :
- dacă sunteţi alergic la lidocaină sau oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6).
- în stomatologie, datorită riscului de aspirare (nimerirea în căile respiratorii), Lidocain spray este contraindicat când se utilizează gipsul ca material de amprentă.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Lidocain spray, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă dumneavoastră vă aflaţi în oricare dintre situaţiile de mai jos, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte de a lua acest medicament:
• Este important să se evite nimerirea lidocainei în căile respiratorii (risc de aspirare).
• Utilizarea preparatului în regiunea faringelui, necesită precauţie deosebită.
• Aplicarea pe mucoasa obrajilor este însoţită de riscul disfagiei (tulburarea reflexului de înghițire) şi aspiraţiei ulterioare (nimerirea în căile respiratorii), în special la copii. În cazul tulburării sensibilităţii limbii şi mucoasei obrajilor creşte pericolul muşcării.
• Lidocaina se absoarbe bine de pe mucoasă (cavitatea bucală, gingii) şi tegumentele lezate și infectate. Aceasta trebuie luată în consideraţie, în special, în cazul prelucrării suprafeţelor tisulare extinse la copii. În aceste cazuri se recomandă aplicarea celei mai mici cantităţi, de asemenea se va consulta medicul.
• Medicamentul trebuie utilizat cu precauție la pacienții cu epilepsie, precum și în boli de inimă, tulburări ale ritmului cardiac, afectarea funcției hepatice și renale și șoc sever, deoarece în astfel de condiții puteți fi mai sensibil la substanța activă. În aceste cazuri trebuie să utilizaţi doze mai mici sau să consultaţi medicul dumneavoastră.
• Dacă dumneavoastră aveţi sau cineva din rudele dumneavoastră au o afecţiune rară a pigmentului din sânge numită porfirie.
• Tratamentul trebuie efectuat cu doze mai mici la bolnavii astenizaţi şi vârstnici cu maladii acute, de asemenea la copii, în funcţie de vârstă şi starea generală a acestora.
• Flaconul va fi păstrat în poziţie verticală în momentul utilizării preparatului.
• Trebuie evitat contactul cu ochii.
Utilizarea la copii
• Aplicarea pe mucoasa obrajilor este însoţită de riscul disfagiei (tulburarea reflexului de înghițire) şi aspiraţiei ulterioare (nimerirea în căile respiratorii), în special la copii. În cazul tulburării sensibilităţii limbii şi mucoasei obrajilor creşte pericolul muşcării.
• Lidocaina se absoarbe bine de pe mucoasă (cavitatea bucală, gingii) şi tegumentele lezate. Aceasta trebuie luată în consideraţie, în special, în cazul aplicării lidocainei pe mucoasă lezată și/sau suprafețe infectate. Acest lucru este deosebit de important dacă copilul are o sensibilitate crescută la lidocaină. În aceste cazuri se recomandă aplicarea celei mai mici cantităţi, de asemenea se va consulta medicul.
• La copii cu vârsta sub 2 ani Lidocain, se va aplica sub formă de tamponări, cu ajutorul unui tampon de vată îmbibat cu preparat.
• Lidocaina blochează reflexul tusei, care poate provoca pneumonie. Acest lucru trebuie luat în considerare deoarece copiii înghit mai des decât adulții.
Lidocain împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente.
Lidocaina trebuie administrată cu precauţie, dacă dumneavoastră administraţi preparate antiaritmice, beta-blocante (medicamente utilizate pentru tratarea bolilor de inimă) sau fenitoină de aceea spuneţi medicului dumneavoastră ce medicamente luaţi sau aţi luat recent.
La aplicarea corectă a preparatului Lidocain nu sunt de aşteptat interacţiuni cu alte medicamente.
Utilizarea Lidocain cu alimente şi băuturi
Nu sunt atenţionări speciale.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului.
Sarcina
Lidocaina a fost utilizată timp îndelungat şi nu a fost determinat efectul ei nociv asupra sănătăţii. Lidocaina poate fi utilizată în sarcină în lipsa altui preparat mai inofensiv.
Alăptarea
Lidocaina se excretă în laptele matern, însă după aplicarea dozelor terapeutice uzuale, cantitatea de preparat care se elimină cu laptele matern este prea mică pentru a induce efecte negative pentru sugar.
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament sunteţi gravidă sau alăptaţi.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Lipsesc date privind influenţa lidocainei asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. În funcţie de doză, în cazuri foarte rare anestezicele locale pot cauza reacţii adverse din partea sistemului nervos central, şi astfel, pot influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Lidocain spray cutanat, soluţie conține etanol, propilenglicol
Acest medicament conţine o cantitate mică de alcool (etanol): mai puțin de 100 mg/doză (puf).
Preparatul conţine propilenglicol 10,5 mg. Poate provoca iritaţie cutanată.
3. Cum să luaţi Lidocain
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum este descris în acest prospect sau aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
După îndepărtarea capacului și atașarea dispozitivului de acționare, pompa dozatoare trebuie umplută înainte de prima aplicare (prin pomparea în aer de câteva ori, până la apariția aerosolului).
Poate fi necesară repetarea umplerii dacă pompa dozatoare nu a fost folosită pentru o perioadă lungă de timp.
Doza recomandată:
De regulă sunt suficiente câte 1-3 pufuri. Efectul anestezic local se dezvoltă timp de 1 minut şi durează 5-6 minute. Senzaţia de amorţeală poate să se menţină 15 minute. A se evita nimerirea spray-ului în ochi.
Utilizarea la copii și adolescenți
La copii se vor utiliza doze mai mici - dozele vor fi ajustate în funcţie de vârstă şi starea generală.
Dacă luaţi mai mult Lidocain decât trebuie
În cazul unui supradozaj, anunţaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră sau mergeţi la unitatea de urgenţă a celui mai apropiat spital. Luaţi cu dumneavoastră acest prospect şi flaconul, pentru a arăta medicului.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la utilizarea acestui preparat, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca şi toate medicamentele, Lidocain poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
De regulă reacţiile adverse sunt moderate şi, în primul rând, se dezvoltă la locul de aplicare a preparatului. După aplicare spray-ul poate determina senzaţie de arsură, care dispare după instalarea anesteziei (1 minut).
La locul de aplicare a spray-ul poate să se dezvolte tumefiere, înroşire şi tulburarea sensibilităţii. La utilizarea cantităţilor mari de sau în caz de alergie pot să se dezvolte reacţii alergice sau reacţii adverse din partea întregului organism. Dacă manifestaţi orice reacţii adverse descrise mai jos, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră:
Foarte rare (pot afecta mai puţin de 1 utilizator din 10000)
Urticarie; umflarea buzelor, gurii sau gâtului, care pot duce la dificultăţi de respiraţie sau înghiţire (angioedem); bronhospasm; în cazurile cele mai grave - reacţii de hipersensibilitate (şoc anafilactic). Nervozitate, ameţeli, somnolenţă, convulsii, pierderea conştienţei, paralizie a muşchilor respiratorii.
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile): tulburare temporară a sensibilității la locul injectării, pierderea reversibilă a vocii, scăderea tensiunii arteriale, inhibarea funcției mușchiului cardiac, încetinirea frecvenţei contracţiilor cardiace, stop cardiac, dureri în gât, voce răgușită, înroşirea pielii la locul aplicării, senzaţie moderată de înţepare la locul aplicării spray-ului, care dispare după instalarea acţiunii preparatului (timp de 1 minut). La locul de aplicare a spray-ul poate să se dezvolte tumefiere tranzitorie.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amdm.gov.md sau e-mail:[email protected]
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5. Cum se păstrează Lidocain
A se păstra la temperaturi sub 25 °C.
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu utilizaţi Lidocain spray, cutanat soluţie în caz de semne vizibile de deteriorare a calităţii.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Lidocain
1 flacon conţine:
substanţa activă: lidocaină 3,80 g (în 38 g soluţie alcoolică).
1 doză conţine 4,6 mg (la o apăsare pe pulverizator).
Celelalte componente sunt: etanol 96%, propilenglicol, ulei de mentă.
Nu conţine freon.
Cum arată Lidocain şi conţinutul ambalajului
Spray cutanat, soluţie
Soluţie alcoolică aproape incoloră, cu miros caracteristic de mentol.
Ambalaj
Câte 38 g în flacon din sticlă brună cu capacitate de 50 ml, prevăzut cu pompă de pulverizare,
însoţit de dispozitiv de aplicare. Câte 1 flacon împreună cu prospectul se plasează în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria
Fabricant
Egis Pharmaceuticals PLC
H-9900 Körmend, Mátyás király út 65.
Ungaria
Lidocaina substanţa activă a preparatului este un anestezic local. Anestezicele locale blochează temporar transmiterea impulsurilor nervoase la locul aplicării. După aplicarea locală anestezicele locale iniţial blochează senzaţia de durere, apoi - senzaţia termică şi tactilă.
Lidocain, spray poate fi utilizat în toate cazurile când este necesară anestezia cutanată sau a mucoaselor, de exemplu pentru anestezia locală în intervenţii chirurgicale mici, anestezia locului de injecţie înainte de administrarea anestezicului local injectabil.
Preparatul poate fi administrat în proceduri stomatologice şi intervenţii chirurgicale, otorinolaringologie, ginecologie şi obstetrică, dermatologie, în endoscopie și investigații instrumentale.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Lidocain
Nu luaţi Lidocain :
- dacă sunteţi alergic la lidocaină sau oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6).
- în stomatologie, datorită riscului de aspirare (nimerirea în căile respiratorii), Lidocain spray este contraindicat când se utilizează gipsul ca material de amprentă.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Lidocain spray, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă dumneavoastră vă aflaţi în oricare dintre situaţiile de mai jos, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte de a lua acest medicament:
• Este important să se evite nimerirea lidocainei în căile respiratorii (risc de aspirare).
• Utilizarea preparatului în regiunea faringelui, necesită precauţie deosebită.
• Aplicarea pe mucoasa obrajilor este însoţită de riscul disfagiei (tulburarea reflexului de înghițire) şi aspiraţiei ulterioare (nimerirea în căile respiratorii), în special la copii. În cazul tulburării sensibilităţii limbii şi mucoasei obrajilor creşte pericolul muşcării.
• Lidocaina se absoarbe bine de pe mucoasă (cavitatea bucală, gingii) şi tegumentele lezate și infectate. Aceasta trebuie luată în consideraţie, în special, în cazul prelucrării suprafeţelor tisulare extinse la copii. În aceste cazuri se recomandă aplicarea celei mai mici cantităţi, de asemenea se va consulta medicul.
• Medicamentul trebuie utilizat cu precauție la pacienții cu epilepsie, precum și în boli de inimă, tulburări ale ritmului cardiac, afectarea funcției hepatice și renale și șoc sever, deoarece în astfel de condiții puteți fi mai sensibil la substanța activă. În aceste cazuri trebuie să utilizaţi doze mai mici sau să consultaţi medicul dumneavoastră.
• Dacă dumneavoastră aveţi sau cineva din rudele dumneavoastră au o afecţiune rară a pigmentului din sânge numită porfirie.
• Tratamentul trebuie efectuat cu doze mai mici la bolnavii astenizaţi şi vârstnici cu maladii acute, de asemenea la copii, în funcţie de vârstă şi starea generală a acestora.
• Flaconul va fi păstrat în poziţie verticală în momentul utilizării preparatului.
• Trebuie evitat contactul cu ochii.
Utilizarea la copii
• Aplicarea pe mucoasa obrajilor este însoţită de riscul disfagiei (tulburarea reflexului de înghițire) şi aspiraţiei ulterioare (nimerirea în căile respiratorii), în special la copii. În cazul tulburării sensibilităţii limbii şi mucoasei obrajilor creşte pericolul muşcării.
• Lidocaina se absoarbe bine de pe mucoasă (cavitatea bucală, gingii) şi tegumentele lezate. Aceasta trebuie luată în consideraţie, în special, în cazul aplicării lidocainei pe mucoasă lezată și/sau suprafețe infectate. Acest lucru este deosebit de important dacă copilul are o sensibilitate crescută la lidocaină. În aceste cazuri se recomandă aplicarea celei mai mici cantităţi, de asemenea se va consulta medicul.
• La copii cu vârsta sub 2 ani Lidocain, se va aplica sub formă de tamponări, cu ajutorul unui tampon de vată îmbibat cu preparat.
• Lidocaina blochează reflexul tusei, care poate provoca pneumonie. Acest lucru trebuie luat în considerare deoarece copiii înghit mai des decât adulții.
Lidocain împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente.
Lidocaina trebuie administrată cu precauţie, dacă dumneavoastră administraţi preparate antiaritmice, beta-blocante (medicamente utilizate pentru tratarea bolilor de inimă) sau fenitoină de aceea spuneţi medicului dumneavoastră ce medicamente luaţi sau aţi luat recent.
La aplicarea corectă a preparatului Lidocain nu sunt de aşteptat interacţiuni cu alte medicamente.
Utilizarea Lidocain cu alimente şi băuturi
Nu sunt atenţionări speciale.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului.
Sarcina
Lidocaina a fost utilizată timp îndelungat şi nu a fost determinat efectul ei nociv asupra sănătăţii. Lidocaina poate fi utilizată în sarcină în lipsa altui preparat mai inofensiv.
Alăptarea
Lidocaina se excretă în laptele matern, însă după aplicarea dozelor terapeutice uzuale, cantitatea de preparat care se elimină cu laptele matern este prea mică pentru a induce efecte negative pentru sugar.
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament sunteţi gravidă sau alăptaţi.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Lipsesc date privind influenţa lidocainei asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. În funcţie de doză, în cazuri foarte rare anestezicele locale pot cauza reacţii adverse din partea sistemului nervos central, şi astfel, pot influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Lidocain spray cutanat, soluţie conține etanol, propilenglicol
Acest medicament conţine o cantitate mică de alcool (etanol): mai puțin de 100 mg/doză (puf).
Preparatul conţine propilenglicol 10,5 mg. Poate provoca iritaţie cutanată.
3. Cum să luaţi Lidocain
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum este descris în acest prospect sau aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
După îndepărtarea capacului și atașarea dispozitivului de acționare, pompa dozatoare trebuie umplută înainte de prima aplicare (prin pomparea în aer de câteva ori, până la apariția aerosolului).
Poate fi necesară repetarea umplerii dacă pompa dozatoare nu a fost folosită pentru o perioadă lungă de timp.
Doza recomandată:
De regulă sunt suficiente câte 1-3 pufuri. Efectul anestezic local se dezvoltă timp de 1 minut şi durează 5-6 minute. Senzaţia de amorţeală poate să se menţină 15 minute. A se evita nimerirea spray-ului în ochi.
Utilizarea la copii și adolescenți
La copii se vor utiliza doze mai mici - dozele vor fi ajustate în funcţie de vârstă şi starea generală.
Dacă luaţi mai mult Lidocain decât trebuie
În cazul unui supradozaj, anunţaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră sau mergeţi la unitatea de urgenţă a celui mai apropiat spital. Luaţi cu dumneavoastră acest prospect şi flaconul, pentru a arăta medicului.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la utilizarea acestui preparat, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca şi toate medicamentele, Lidocain poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
De regulă reacţiile adverse sunt moderate şi, în primul rând, se dezvoltă la locul de aplicare a preparatului. După aplicare spray-ul poate determina senzaţie de arsură, care dispare după instalarea anesteziei (1 minut).
La locul de aplicare a spray-ul poate să se dezvolte tumefiere, înroşire şi tulburarea sensibilităţii. La utilizarea cantităţilor mari de sau în caz de alergie pot să se dezvolte reacţii alergice sau reacţii adverse din partea întregului organism. Dacă manifestaţi orice reacţii adverse descrise mai jos, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră:
Foarte rare (pot afecta mai puţin de 1 utilizator din 10000)
Urticarie; umflarea buzelor, gurii sau gâtului, care pot duce la dificultăţi de respiraţie sau înghiţire (angioedem); bronhospasm; în cazurile cele mai grave - reacţii de hipersensibilitate (şoc anafilactic). Nervozitate, ameţeli, somnolenţă, convulsii, pierderea conştienţei, paralizie a muşchilor respiratorii.
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile): tulburare temporară a sensibilității la locul injectării, pierderea reversibilă a vocii, scăderea tensiunii arteriale, inhibarea funcției mușchiului cardiac, încetinirea frecvenţei contracţiilor cardiace, stop cardiac, dureri în gât, voce răgușită, înroşirea pielii la locul aplicării, senzaţie moderată de înţepare la locul aplicării spray-ului, care dispare după instalarea acţiunii preparatului (timp de 1 minut). La locul de aplicare a spray-ul poate să se dezvolte tumefiere tranzitorie.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amdm.gov.md sau e-mail:[email protected]
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5. Cum se păstrează Lidocain
A se păstra la temperaturi sub 25 °C.
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu utilizaţi Lidocain spray, cutanat soluţie în caz de semne vizibile de deteriorare a calităţii.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Lidocain
1 flacon conţine:
substanţa activă: lidocaină 3,80 g (în 38 g soluţie alcoolică).
1 doză conţine 4,6 mg (la o apăsare pe pulverizator).
Celelalte componente sunt: etanol 96%, propilenglicol, ulei de mentă.
Nu conţine freon.
Cum arată Lidocain şi conţinutul ambalajului
Spray cutanat, soluţie
Soluţie alcoolică aproape incoloră, cu miros caracteristic de mentol.
Ambalaj
Câte 38 g în flacon din sticlă brună cu capacitate de 50 ml, prevăzut cu pompă de pulverizare,
însoţit de dispozitiv de aplicare. Câte 1 flacon împreună cu prospectul se plasează în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria
Fabricant
Egis Pharmaceuticals PLC
H-9900 Körmend, Mátyás király út 65.
Ungaria
0
În stoc
Ce este Maprofen şi pentru ce se utilizează
Maprofen conţine substanţa activă flurbiprofen şi este un medicament cu acţiune
analgezică, antiinflamatoare şi antipiretică.
Maprofen este indicat în tratamentul afecţiuni:
- boli reumatoide,
- osteoartrite,
- spondilite anchilozante,
- afecțiunile musculo-scheletice și traume, cum ar fi periartrită, periartrita
scapulohumerală, bursita, tendinita, tenosinovita, dureri lombare, luxații și
întinderi musculare.
- dureri uşoare pînă la moderate, cum ar fi durerea de dinți, durerea postoperatorie, dismenoree şi migrena. Cum să utilizaţi Maprofen
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră.
Discutaţi cu medicul dumneavostră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Maprofen se administrează pe cale orală.
Doza recomandată este de 150mg – 200mg zilnic, în doze divizate.
Medicul dumneavoastră va decide dacă este necesar de mărit doza totală până la
300mg în doze divizate.
În cazul dismenoreei, doza recomandată iniţial este de 100mg, urmată de 50mg sau
100mg administrate cu 4-6 intervale între prize. Doza maximă nictemerala nu trebuie
să depășească 300mg.
Vîrstnici: Maprofen trebuie utilizat cu grijă, iar dozarea va fi stabilită individual de
către medicul dumneavoastră.
Dacă utilizaţi mai mult Maprofen decât trebuie
Dacă credeţi că vi s-a administrat o doză prea mare sau bănuiţi un supradozaj,
adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului sau mergeţi imediat la cel mai
apropiat spital.
Unele simptome ale supradozajului pot fi dureri de cap, greaţă, vomă, dureri în zona
epigastrică, sîngerări gastrointestinale.
Dacă uitaţi să utilizaţi Maprofen
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Maprofen
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră.
Maprofen conţine substanţa activă flurbiprofen şi este un medicament cu acţiune
analgezică, antiinflamatoare şi antipiretică.
Maprofen este indicat în tratamentul afecţiuni:
- boli reumatoide,
- osteoartrite,
- spondilite anchilozante,
- afecțiunile musculo-scheletice și traume, cum ar fi periartrită, periartrita
scapulohumerală, bursita, tendinita, tenosinovita, dureri lombare, luxații și
întinderi musculare.
- dureri uşoare pînă la moderate, cum ar fi durerea de dinți, durerea postoperatorie, dismenoree şi migrena. Cum să utilizaţi Maprofen
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră.
Discutaţi cu medicul dumneavostră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Maprofen se administrează pe cale orală.
Doza recomandată este de 150mg – 200mg zilnic, în doze divizate.
Medicul dumneavoastră va decide dacă este necesar de mărit doza totală până la
300mg în doze divizate.
În cazul dismenoreei, doza recomandată iniţial este de 100mg, urmată de 50mg sau
100mg administrate cu 4-6 intervale între prize. Doza maximă nictemerala nu trebuie
să depășească 300mg.
Vîrstnici: Maprofen trebuie utilizat cu grijă, iar dozarea va fi stabilită individual de
către medicul dumneavoastră.
Dacă utilizaţi mai mult Maprofen decât trebuie
Dacă credeţi că vi s-a administrat o doză prea mare sau bănuiţi un supradozaj,
adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului sau mergeţi imediat la cel mai
apropiat spital.
Unele simptome ale supradozajului pot fi dureri de cap, greaţă, vomă, dureri în zona
epigastrică, sîngerări gastrointestinale.
Dacă uitaţi să utilizaţi Maprofen
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Maprofen
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră.
0
În stoc
CE ESTE ANALGIN ŞI PENTU CE SE UTILIZEAZĂ Analgin conţine în calitate de substanţă activă metamizol sodic (analgină). Medicamentul înlătură durerea şi reduce temperatura corpului în caz de febră. Analgin se utilizează în caz de: - dureri severe acute cauzate de traumatisme sau operaţii chirurgicale, - colici (dureri spasmodice în abdomen), - dureri de origine tumorală (durere canceroasă), - febră mare care nu răspunde la alte măsuri terapeutice.
CUM SĂ UTILIZAŢI ANALGIN Medicul dumneavoastră va decide când şi cum să vă administreze Analgin. Medicamentul vi se va administra în venă sau prin injectare în muşchi. Doza este determinată de intensitatea durerii sau febrei şi de sensibilitatea individuală a răspunsului la Analgin. Este esenţial să se aleagă cea mai mică doză care controlează durerea şi febra. Utilizarea la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani se va limita la cazurile de urgenţă, conform indicaţiilor stricte, selectate de către profesioniştii din domeniul sănătăţii. Pentru copii şi adolescenţi cu vârsta sub 14 ani doza de metamizol pentru o administrare constituie 8-16 mg kg greutate corporală. Adulţilor şi adolescenţilor cu vârsta peste 15 de ani (> 53 kg) poate fi administrată o doză de până la 1000 mg. În caz de efect insuficient al unei singure doze, în funcţie de doza zilnică maximă, doza unică maximă poate fi administrată până la 4 ori pe zi. Tabelul de mai jos prezintă doza recomandată şi doza maximă. Doza pentru administrare parenterală constituie, de obicei, 6-16 mg metamizol per kg greutate corporală. Pacienţilor cu vârsta cuprinsă între 3 luni şi 1 an metamizolul se administrează doar intramuscular. Utilizarea dozelor mai mari de 1000 mg metamizol parenteral trebuie atent evaluată, datorită dezvoltării posibile a reacţiilor hipotensive. Vârsta (greutatea corporală) Doza pentru o administrare 3-11 luni (5-8 kg) 0,1-0,2 ml Analgin (50-100 mg metamizol sodic) exclusiv intramuscular 1-3 ani (9-15 kg) 0,2-0,5 ml Analgin (100-250 mg metamizol sodic) 4-6 ani (16-23 kg) 0,3-0,8 ml Analgin (150-400 mg metamizol sodic) 7-9 ani (24-30 kg) 0,4-1 ml Analgin (200-500 mg metamizol sodic) 10-12 ani (31-45 kg) 0,5-1 ml Analgin (250-500 mg metamizol sodic) 13-14 ani (46-53 kg) 0,8-1,8 ml Analgin (400-900 mg metamizol sodic) Adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 15 ani (> 53 kg) 1-2 ml* Analgin (500-1000 mg metamizol sodic) * - dacă este necesar, doza pentru o administrare poate fi mărită până la 5 ml (ce corespunde la 2500 mg metamizol), iar doză zilnică - până la 10 ml (ce corespunde la 5000 mg metamizol). Modul de administrare depinde de efectul terapeutic contat şi starea pacientului. În majoritatea cazurilor, administrarea orală este suficientă pentru a realiza un efect satisfăcător. Dacă este necesar un efect rapid, este posibilă administrarea prin injecţie intravenoasă sau intramusculară. La selectarea modului de utilizarea, trebuie să se ia în considerare riscul mai mare de reacţii anafilactice sau anafilactoide la utilizarea parenterală. Analgin se administrează intravenos sau intramuscular (la sugari cu vârsta 3-11 luni - doar intramuscular). Temperatura soluţiei injectată injectabile trebuie să fie aproape de temperatura corpului. Analgin soluţie injectabilă poate fi amestecat sau diluat cu soluţie de glucoză 5%, soluţie clorură de sodiu 0,9% sau Ringer lactat. Din cauza stabilităţii limitate a acestor soluţii, acestea trebuie să fie administrate imediat. Din cauza incompatibilităţii potenţiale, nu se recomandă administrarea Analgin cu alte medicamente în aceeaşi seringă sau într-un sistem de perfuzie intravenoasă. Durata tratamentului depinde de tipul şi severitatea bolii. Terapia pe termen lung cu Analgin necesită monitorizarea regulată a parametrilor hematologici, inclusiv a numărului de leucocite. Grupe speciale de pacienţi Copii La copii, pentru a reduce febra, de regulă, doza suficientă de metamizol este de 10 mg per kg greutate corporală. Nu se recomandă utilizarea Analgin la copii în primele 3 luni de viaţă, din cauza unui risc crescut de tulburări ale funcţiei rinichilor. Vârstnici La pacienţii vârstnici doza trebuie redusă, deoarece excreţia metaboliţilor poate fi încetinită după administrarea Analgin. Reducerea funcţiei renale şi tulburarea clearance-ului creatininei La această categorie de pacienţi doza trebuie redusă, deoarece eliminarea produselor metabolice poate fi încetinită după administrarea metamizolului. Tulburări ale funcţiei renale sau hepatice Dozele mari trebuie evitate în caz de funcţie renală sau hepatică redusă. Este posibilă utilizarea pe termen scurt, fără reducerea dozei. Utilizarea pe termen lung nu este posibilă.
https://bit.ly/32vSROK
CUM SĂ UTILIZAŢI ANALGIN Medicul dumneavoastră va decide când şi cum să vă administreze Analgin. Medicamentul vi se va administra în venă sau prin injectare în muşchi. Doza este determinată de intensitatea durerii sau febrei şi de sensibilitatea individuală a răspunsului la Analgin. Este esenţial să se aleagă cea mai mică doză care controlează durerea şi febra. Utilizarea la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani se va limita la cazurile de urgenţă, conform indicaţiilor stricte, selectate de către profesioniştii din domeniul sănătăţii. Pentru copii şi adolescenţi cu vârsta sub 14 ani doza de metamizol pentru o administrare constituie 8-16 mg kg greutate corporală. Adulţilor şi adolescenţilor cu vârsta peste 15 de ani (> 53 kg) poate fi administrată o doză de până la 1000 mg. În caz de efect insuficient al unei singure doze, în funcţie de doza zilnică maximă, doza unică maximă poate fi administrată până la 4 ori pe zi. Tabelul de mai jos prezintă doza recomandată şi doza maximă. Doza pentru administrare parenterală constituie, de obicei, 6-16 mg metamizol per kg greutate corporală. Pacienţilor cu vârsta cuprinsă între 3 luni şi 1 an metamizolul se administrează doar intramuscular. Utilizarea dozelor mai mari de 1000 mg metamizol parenteral trebuie atent evaluată, datorită dezvoltării posibile a reacţiilor hipotensive. Vârsta (greutatea corporală) Doza pentru o administrare 3-11 luni (5-8 kg) 0,1-0,2 ml Analgin (50-100 mg metamizol sodic) exclusiv intramuscular 1-3 ani (9-15 kg) 0,2-0,5 ml Analgin (100-250 mg metamizol sodic) 4-6 ani (16-23 kg) 0,3-0,8 ml Analgin (150-400 mg metamizol sodic) 7-9 ani (24-30 kg) 0,4-1 ml Analgin (200-500 mg metamizol sodic) 10-12 ani (31-45 kg) 0,5-1 ml Analgin (250-500 mg metamizol sodic) 13-14 ani (46-53 kg) 0,8-1,8 ml Analgin (400-900 mg metamizol sodic) Adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 15 ani (> 53 kg) 1-2 ml* Analgin (500-1000 mg metamizol sodic) * - dacă este necesar, doza pentru o administrare poate fi mărită până la 5 ml (ce corespunde la 2500 mg metamizol), iar doză zilnică - până la 10 ml (ce corespunde la 5000 mg metamizol). Modul de administrare depinde de efectul terapeutic contat şi starea pacientului. În majoritatea cazurilor, administrarea orală este suficientă pentru a realiza un efect satisfăcător. Dacă este necesar un efect rapid, este posibilă administrarea prin injecţie intravenoasă sau intramusculară. La selectarea modului de utilizarea, trebuie să se ia în considerare riscul mai mare de reacţii anafilactice sau anafilactoide la utilizarea parenterală. Analgin se administrează intravenos sau intramuscular (la sugari cu vârsta 3-11 luni - doar intramuscular). Temperatura soluţiei injectată injectabile trebuie să fie aproape de temperatura corpului. Analgin soluţie injectabilă poate fi amestecat sau diluat cu soluţie de glucoză 5%, soluţie clorură de sodiu 0,9% sau Ringer lactat. Din cauza stabilităţii limitate a acestor soluţii, acestea trebuie să fie administrate imediat. Din cauza incompatibilităţii potenţiale, nu se recomandă administrarea Analgin cu alte medicamente în aceeaşi seringă sau într-un sistem de perfuzie intravenoasă. Durata tratamentului depinde de tipul şi severitatea bolii. Terapia pe termen lung cu Analgin necesită monitorizarea regulată a parametrilor hematologici, inclusiv a numărului de leucocite. Grupe speciale de pacienţi Copii La copii, pentru a reduce febra, de regulă, doza suficientă de metamizol este de 10 mg per kg greutate corporală. Nu se recomandă utilizarea Analgin la copii în primele 3 luni de viaţă, din cauza unui risc crescut de tulburări ale funcţiei rinichilor. Vârstnici La pacienţii vârstnici doza trebuie redusă, deoarece excreţia metaboliţilor poate fi încetinită după administrarea Analgin. Reducerea funcţiei renale şi tulburarea clearance-ului creatininei La această categorie de pacienţi doza trebuie redusă, deoarece eliminarea produselor metabolice poate fi încetinită după administrarea metamizolului. Tulburări ale funcţiei renale sau hepatice Dozele mari trebuie evitate în caz de funcţie renală sau hepatică redusă. Este posibilă utilizarea pe termen scurt, fără reducerea dozei. Utilizarea pe termen lung nu este posibilă.
https://bit.ly/32vSROK
0
În stoc
Ce este Dolgit Cremă şi pentru ce se utilizează
Dolgit Cremă este un medicament antiinflamator nesteroidian cu utilizare locală care reduce
inflamaţia şi durerea. Dolgit Cremă este indicat în tratamentul topic sau adjuvant în:
- reumatism muscular;
- afecțiuni degenerative dureroase (artrită);
- afecțiuni reumatice inflamatorii ale articulațiilor și ale coloanei vertebrale;
- umflarea sau inflamarea țesuturilor moi adiacente articulațiilor (de exemplu burselor, tendinită,
tendovaginită, ligamente și capsule articulare);
- rigiditate la umăr, dureri inferioare ale spatelui, lumbago;
- traume sportive, uzuale , cum ar fi contuzii, entorse, luxaţii, încordare. Cum să utilizaţi Dolgit Cremă
Luaţi
întotdeauna
acest
medicament
exact
aşa
spus
medicul
dumneavoastră
farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doze
Dolgit Cremă se aplică de 3-4 ori pe zi. În funcție de zona care trebuie tratată, se aplică o fâşie de
cremă de 4-10 cm lungime, care corespunde cu 2-5 g de cremă (100-250 mg de ibuprofen). Doza
zilnică maximă este de 20 g de cremă, care corespunde cu 1000 mg de ibuprofen.
Mod de administrare:
Doar pentru uz extern! Nu înghiţi!
Dolgit Cremă se aplică pe piele și se masează ușor. În cazul hematoamelor intensive și entorsei, ar
putea fi utilă utilizarea unui pansament ocluziv la începutul tratamentului.
Pătrunderea substanţei active prin piele poate fi intensificată prin iontoforeză (o formă specială de
electro-terapie). Dolgit Cremă se aplică sub catod (pol negativ). Intensitatea curentului trebuie să fie
de 0,1 - 0,5 mA pe 5 cm² de suprafață electrod și durata tratamentului până la aprox.10 minute.
Dacă luaţi mai mult Dolgit Cremă decât trebuie
În cazul depăşirii dozei recomandate, crema trebuie îndepărtată şi suprafaţa respectivă spălată cu
multă apă. În cazul aplicării unei cantităţi prea mari de Dolgit Cremă sau în cazul ingestiei
accidentale, trebuie informat medicul. Nu se cunoaşte un antidot specific.
Dacă uitaţi să utilizaţi Dolgit Cremă
Dacă ați uitat să luați o doză la timpul potrivit, luați-o cât mai curând posibil, ulterior continuați
regimul de dozare obișnuit.
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să luaţi Dolgit Cremă
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
Dolgit Cremă este un medicament antiinflamator nesteroidian cu utilizare locală care reduce
inflamaţia şi durerea. Dolgit Cremă este indicat în tratamentul topic sau adjuvant în:
- reumatism muscular;
- afecțiuni degenerative dureroase (artrită);
- afecțiuni reumatice inflamatorii ale articulațiilor și ale coloanei vertebrale;
- umflarea sau inflamarea țesuturilor moi adiacente articulațiilor (de exemplu burselor, tendinită,
tendovaginită, ligamente și capsule articulare);
- rigiditate la umăr, dureri inferioare ale spatelui, lumbago;
- traume sportive, uzuale , cum ar fi contuzii, entorse, luxaţii, încordare. Cum să utilizaţi Dolgit Cremă
Luaţi
întotdeauna
acest
medicament
exact
aşa
spus
medicul
dumneavoastră
farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doze
Dolgit Cremă se aplică de 3-4 ori pe zi. În funcție de zona care trebuie tratată, se aplică o fâşie de
cremă de 4-10 cm lungime, care corespunde cu 2-5 g de cremă (100-250 mg de ibuprofen). Doza
zilnică maximă este de 20 g de cremă, care corespunde cu 1000 mg de ibuprofen.
Mod de administrare:
Doar pentru uz extern! Nu înghiţi!
Dolgit Cremă se aplică pe piele și se masează ușor. În cazul hematoamelor intensive și entorsei, ar
putea fi utilă utilizarea unui pansament ocluziv la începutul tratamentului.
Pătrunderea substanţei active prin piele poate fi intensificată prin iontoforeză (o formă specială de
electro-terapie). Dolgit Cremă se aplică sub catod (pol negativ). Intensitatea curentului trebuie să fie
de 0,1 - 0,5 mA pe 5 cm² de suprafață electrod și durata tratamentului până la aprox.10 minute.
Dacă luaţi mai mult Dolgit Cremă decât trebuie
În cazul depăşirii dozei recomandate, crema trebuie îndepărtată şi suprafaţa respectivă spălată cu
multă apă. În cazul aplicării unei cantităţi prea mari de Dolgit Cremă sau în cazul ingestiei
accidentale, trebuie informat medicul. Nu se cunoaşte un antidot specific.
Dacă uitaţi să utilizaţi Dolgit Cremă
Dacă ați uitat să luați o doză la timpul potrivit, luați-o cât mai curând posibil, ulterior continuați
regimul de dozare obișnuit.
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să luaţi Dolgit Cremă
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
0
În stoc
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Artoxan 20 mg/2 ml liofilizat şi solvent pentru soluţie injectabilă 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Fiecare flacon cu pilbere liofilizată conține tenoxicam 20 mg. Excipienți cu efect cunoscut: Fiecare flacon conţine hidroxid de sodiu pentru reglarea pH-ului. Acest medicament conţine sub 1 mmol de sodiu (23 mg) per fiolă, deci practic „nu conține de sodiu”. Pentru lista tuturor excipienţilor. Fiecare fiolă (2 ml) cu solvent conține: apă pentru injecție. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Liofilizat şi solvent pentru soluţie injectabilă. Liofilizat: masă liofilizată de culoare galbenă. Solvent: lichid transparent, incolor.
4. DATE CLINICE 4.1. Indicatii terapeutice Artoxan este indicat în ameliorarea durerii şi inflamaţiei în osteoartrita şi artrita reumatoidă. De asemenea, este indicat pentru tratamentul pe termen scurt al tulburărilor musculo-scheletice acute, incluzând entorse, luxaţii sau alte leziuni ale ţesutului conjunctiv moale. Tenoxicam poate fi utilizat în administrare intramusculară și intravenoasă la pacienţii cărora nu li se poate administra tenoxicam pe cale orală. 4.2. Doze si mod de administrare Adulţi Artoxan injectabil poate fi administrat intramuscular sau intravenous. Doza recomandată de Artoxan constituie 20 mg o dată pe zi timp de 1-2 zile şi apoi continuat cu tratament oral, administrat la aceeaşi oră a zilei. Pentru pacienții care necesită tratament pe termen lung o reducere a unei doze orale zilnice de 10 mg poate fi suficientă pentru terapia de întreținere. Dozele mai mari trebuie evitate, deoarece ele nu au eficacitate semnificativ mai mare, dar pot fi asociate cu un risc mai mare de reacţii adverse. În cazul tulburărilor acute musculo-scheletice, tratamentul nu va necesita obişnuit mai mult de 7 zile, iar în cazuri severe, poate fi continuat până la maximum 14 zile.
4. DATE CLINICE 4.1. Indicatii terapeutice Artoxan este indicat în ameliorarea durerii şi inflamaţiei în osteoartrita şi artrita reumatoidă. De asemenea, este indicat pentru tratamentul pe termen scurt al tulburărilor musculo-scheletice acute, incluzând entorse, luxaţii sau alte leziuni ale ţesutului conjunctiv moale. Tenoxicam poate fi utilizat în administrare intramusculară și intravenoasă la pacienţii cărora nu li se poate administra tenoxicam pe cale orală. 4.2. Doze si mod de administrare Adulţi Artoxan injectabil poate fi administrat intramuscular sau intravenous. Doza recomandată de Artoxan constituie 20 mg o dată pe zi timp de 1-2 zile şi apoi continuat cu tratament oral, administrat la aceeaşi oră a zilei. Pentru pacienții care necesită tratament pe termen lung o reducere a unei doze orale zilnice de 10 mg poate fi suficientă pentru terapia de întreținere. Dozele mai mari trebuie evitate, deoarece ele nu au eficacitate semnificativ mai mare, dar pot fi asociate cu un risc mai mare de reacţii adverse. În cazul tulburărilor acute musculo-scheletice, tratamentul nu va necesita obişnuit mai mult de 7 zile, iar în cazuri severe, poate fi continuat până la maximum 14 zile.
0
În stoc
SOLKET 80 mg pulbere pentru soluție orală
Sarea de lizină de ketoprofen
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament,
deoarece conține informații importante pentru dumneavoastră.
Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
Dacă aveţi nevoie de mai multe informații sau sfaturi, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau
farmacistului.
Acest medicament a fost prescris doar pentru dumneavoastră. Nu îl transmiteți altcuiva, acesta
ar putea să-i dăuneze, chiar dacă persoana dată manifestă aceleași semne ale bolii ca și
dumneavoastră.
Dacă apar orice reacţii adverse, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Aceasta
include orice reacții adverse care nu au fost menționate în acest prospect. Vedeți pct 4.
Ce găsiţi în acest prospect:
Ce este SOLKET şi pentru ce se utilizează
Ce trebuie să știți înainte să luați SOLKET
Cum să luaţi SOLKET
Reacţii adverse posibile
Cum se păstrează SOLKET
Conținutul ambalajului și informaţii suplimentare
1.
CE ESTE SOLKET ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Substanța activă a medicamentului SOLKET este sarea de lizină de ketoprofen, care aparține
grupului
medicamente
numite
antiinflamatoare
nesteroidiene
(AINS),
utilizate
pentru
ameliorarea durerii și reducerea inflamației.
SOLKET este indicat în:
Adulţi:
tratamentul simptomatic al afecțiunilor inflamatorii însoţite de durere, inclusiv:
artrita reumatoidă (o boală autoimună care cauzează dureri şi măreşte rigiditatea articulaţiilor);
spondilita anchilozantă (o boala inflamatoare cronica sistemică, care afectează în principal
coloana vertebrală şi articulaţiile);
durere asociată artozei;
reumatism extra-articular (afecțiuni reumatice care afectează structurile non-articulare);
flogoză post-traumatică (stări inflamatorii care persistă în timp după o traumă);
maladii inflamatorii dureroase în stomatologie, otorinolaringologie, urologie şi pneumatologie.
Copii şi adolescenţi:
tratamentul simptomatic şi de scurtă durată al stărilor inflamatorii însoţite de durere, chiar și în
prezența febrei, aşa ca: afecțiuni inflamatorii ale sistemului osteoarticular, dureri post-operatorii şi
în otite.
2.
CE TREBUIE SĂ ŞTIŢI ÎNAINTE SĂ LUAŢI SOLKET
Nu utilizați SOLKET dacă:
sunteți alergic/ă la ketoprofen, alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau oricare dintre
celelalte componente ale acestui medicament (enumeraţi în pct 6);
aţi avut anterior reacţii alergice cum ar fi bronhospasm, crize de astm, rinită acută, urticarie,
polipoză nazală, edem angioneurotic (erupţie edematoasă subcutanată care poate afecta şi
membranele
mucoase)
alte
reacţii
alergic
ketoprofen
substanţe
medicamentoase cu mecanism de acţiune similar (acid acetilsalicilic sau alte antiinflamatoare
nesteroidine (AINS)); Au fost raportate reacţii anafilactice severe, rareori fatale (vezi pct 4
“Reacţii adverse posibile”).
dacă ați suferit de o maladie ce cauzează dificultăți de respirație precum astmul bronșic;
dacă suferiți de maladii severe ale cordului (insuficiență cardiacă);
dacă suferiți de maladii ale stomacului sau intestinului (ulcer peptic activ sau recurent) sau
dereglări de digestie;
dacă suferiți sau ați suferit de hemoragii sau perforații ale stomacului și intestinelor, sau aţi avut
dispepsie cronică;
dacă aţi avut hemoragie gastrointestinală sau perforare ca consecinţă a tratamentului cu AINS
sau alte afecțiuni hemoragice active;
dacă aveţi leucopenie (scădere a numărului de celule albe în sânge) şi trombocitopenie (scădere
a numărului de trombocite în sânge);
dacă aveți o maladie intestinală inflamatorie, precum boala Crohn sau colita ulcerativă;
dacă suferiţi de gastrită;
dacă suferiți de maladii severe ale ficatului (ciroză hepatică, hepatită severă, insuficienţă
hepatică);
dacă aveți insuficienţă renală
dacă sunteți predispus/ă la sângerări (diateză hemoragică) sau aveți un deficit de coagulare
sangvină sau dacă administrați preparate anticoagulante;
dacă faceti la moment tratament intensiv cu diuretice;
-
dacă sunteți în ultimul trimestru de sarcină sau alăptați (vezi pct. Sarcină, alăptare și fertilitate);
dacă pacientul este un copil cu vârsta mai mică de 6 ani.
Atenționări și precauții
Consultați medicul dumneavoastră sau farmacistul înainte să inițiați tratamentul cu SOLKET:
dacă funcţia renală este scăzută, e necesar de administrat Solket cu atenţie;
dacă suferiți de insuficiență cardiacă (o afecţiune care se caracterizează prin incapacitatea
inimii de a-şi îndeplini funcţia), dacă suferiți de dereglări hepatice, cum ar fi ciroza (funcția
hepatică este sever afectată), dacă suferiți de dereglări renale, cum ar fi nefroza (afecţiune
degenerativă a tubulilor renali) sau insuficiență renală cronică, dacă administraţi diuretice
(medicamente care favorizează producerea de urină) sau dacă aveți un volum scăzut al
sângelui (hipovolemie), în special dacă sunteți persoană vârstnică, întrucât funcția renală
trebuie monitorizată cu atenție;
ca şi toţi AINS, acest medicament poate creşte valoarea unor indici de laborator, cum ar fi
nivelul de uree sau creatinina în sânge;
dacă aveţi dereglări hepatice sau testele de laborator indică prezenţa afecţiunilor hepatice, e
necesară evaluarea periodică a nivelului de transaminaze, mai ales în tratament pe termen
lung.
ca și în cazul altor medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), acest medicament
poate provoca creșteri tranzitorii mici ale unor parametri hepatici și, de asemenea, creșteri
semnificative ale valorilor GPT/ALT și GOT/AST (enzime hepatice) (vezi pct. 4, "Reacții
adverse posibile"). În cazul unei creșteri semnificative a acestor parametri, terapia trebuie
întreruptă. La utilizarea ketoprofenului s-au observat cazuri rare de icter (pigmentarea galbenă
a pielii și a albului ochilor) și hepatită (boală hepatică). În cazul unui tratament pe termen lung
se recomandă monitorizarea funcţiei hepatice şi renale, cât şi a celulelor sanguine;
dacă suferiți de hipertensiune arterială necontrolată (tensiune arterială ridicată), insuficiență
cardiacă congestivă (acumularea de lichide în plămâni, cavitatea abdominală sau țesuturile
periferice din cauza capacităţii scăzute de pompare a inimii), boala cardiacă ischemică (boală
cardiovasculară care apare după reducerea fluxului sanguin, cauzată de îngustarea arterelor
coronare),
boala
arterială
periferică
și/sau
boala
cerebrovasculară
(patologie
vaselor
cerebrale);
dacă aveți probleme cardiace sau aţi suferit anterior un accident vascular cerebral sau credeți
că aveţi riscul pentru aceste afecțiuni (de exemplu, dacă aveți hipertensiune arterială, diabet
sau colesterol ridicat sau dacă fumați);
dacă
aveţi
istoric
(chiar
membrii
familiei)
hipertensiune
arterială
şi/sau
insuficiență cardiacă congestivă ușoară până la moderată, sunt necesare monitorizări şi
consultări înainte de iniţierea tratamentului;
medicamentele cum ar fi SOLKET pot fi cauza creşterea riscului unui atac de cord (infarct
miocardic) sau accident vascular cerebral. Riscul creşte în cazul unei doze mai înalte şi
tratamentului de lungă durată;
s-a raportat un risc crescut de fibrilație atrială (bătăi neregulate ale inimii) asociate utilizării
AINS;
poate să apară hiperkaliemia, în special dacă suferiți de diabet zaharat, insuficiență renală
și/sau sunteți tratați cu promotori de hiperkaliemie (vezi "Interacțiunea cu alte medicamente").
Având în vedere aceste circumstanțe, nivelurile de potasiu trebuie monitorizate;
ca şi celelalte AINS, ketoprofenul poate masca simptomele unei infecţii în progresie, cum ar
fi febra;
dacă suferiți de alergii sau ați avut manifestări alergice în trecut;
ca toate medicamentele non-steroidiene, utilizarea ketoprofenului la pacienții care suferă de
astm bronșic sau diateză alergică (predispoziția de a dezvolta o alergie) poate duce la apariția
unei crize astmatice. Dacă aveți astm combinat cu rinită cronică, sinusită cronică și/sau
polipoză nazală, atunci aveți un risc mai mare de alergie la acid acetilsalicilic și/sau AINS
decât restul populației. Administrarea acestui medicament poate provoca crize de astm sau
bronhospasm,
șocuri
alte
reacții
alergice,
special
subiecții
alergici
acidul
acetilsalicilic și/sau AINS (vezi "Nu utilizaţi SOLKET").
dacă aveţi tulburări de vedere cum ar fi vedere înceţoşată, consultaţi medicul, deoarece
tratamentul trebuie întrerupt;
dacă suferiți de tulburări hematopoietice (care modifică formarea și maturarea celulelor
sanguine), lupus eritematos sistemic (boală autoimună) sau boli mixte de țesut conjunctiv,
SOLKET trebuie utilizat cu prudență.
SOLKET împreună cu alte medicamente
Spuneți medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă administrați, ați administrat recent sau s-ar
putea să administrați orice alte medicamente sau produse farmaceutice.
Nu administrați acest medicament dacă luați:
Alte medicamente antiinflamatorii nesteroidiene (AINS) și doze mari de salicilați (mai mari
decât 3 g pe zi), deoarece poate creşte riscul de ulcer şi sângerări gastrointestinale.
Medicamente folosite pentru a preveni formarea trombilor sanguini (anticoagulante precum
heparina și warfarina, antiagreganţi plachetari precum ticlopidina și clopidogrelul); AINS
potenţează efectul acestor medicamente, fapt ce duce la creşterea riscului de sângerare. Dacă
administrarea concomitentă nu poate fi evitată, e necesară o monitorizare strictă.
Litiu, folosit pentru tratamentul psihozei maniacal-depresive periodice. AINS pot creşte
concentraţiile plasmatice de litiu până la niveluri toxice.
Metotrexat (utilizat pentru tratamentul unor afecțiuni autoimune și a unor tumori), dacă este
utilizat în doze mai mari de 15 mg pe săptămână, comitent cu ketoprofen, poate atinge
niveluri
toxice
sânge.
Administrați
metotrexatul
puțin
după
întreruperea/începerea tratamentului cu ketoprofen.
Hidantoine
(cum
fenitoina)
sulfonamide
(cum
unele
antibiotice
alte
medicamente): efectele toxice ale acestor substanțe pot creşte.
Combinaţii cu alte medicamente ce necesită precauţie:
Medicamente
care
favoriza
hiperkaliemia,
sărurile
potasiu,
diuretice,
antagoniștii angiotensinei II, AINS, heparină (heparină cu greutate moleculară mică sau
heparină nefracționată), ciclosporină, tacrolimus și trimetoprim.
Tenofovir (utilizat în tratarea anumitor infecţii provocate de viruşi). Poate creşte riscul de
apariţie a insuficienţei renale;
Medicamente utilizate pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, cum ar fi beta-blocante,
diuretice, inhibitori ECA și antagoniști ai receptorilor angiotensinei II.
Este esențial să vă asigurați că sunteți hidratat adecvat înainte de inițierea terapiei
administrare concomitentă, iar funcția renală trebuie monitorizată cu atenție la începerea
tratamentului (vezi "Atenționări și precauții"). AINS pot diminua efectul diuretic al acestor
medicamente.
Doze
mici
metotrexat
(mai
puțin
săptămână):
creșterea
toxicității
hematologice a metotrexatului în general. Monitorizați analizele de sânge în primele câteva
săptămâni de administrare a acestei combinații. Intensificaţi supravegherea chiar și în cazul
unei ușoare dereglări a funcției renale și la vârstnici.
Corticosteroizi (medicamente utilizate în tratamentul inflamației): risc crescut de ulcerații
gastro-intestinale sau sângerare (vezi "Atenționări și precauții").
Pentoxifilină (un medicament pentru îmbunătățirea circulației sanguine): risc crescut de
sângerare. Este necesară o monitorizare clinică mai frecventă.
Zidovudină (medicament antiretroviral utilizat pentru tratamentul HIV): creșterea riscului de
toxicitate hematologică cu anemie severă. Faceţi analiza generală a sângelui și verificaţi
numărul de reticulocite după începerea tratamentului cu AINS.
Sulfonilureice (medicamente antidiabetice, cum ar fi glicazida): AINS pot mări efectul
hipoglicemic al acestora.
Glicozide cardiace: AINS pot exacerba insuficiența cardiacă, reduce capacitatea de filtrare
glomerulară,
asfel
crește
concentraţia
glicozidelor
cardiace;
totuși,
interacțiunea
medicamentoasă între ketoprofen și glicozidele cardiace nu a fost dovedită.
Medicul vă va monitoriza cu vigilență și eventual va diminua doza de SOLKET, dacă administrați
oricare dintre următoarele medicamente:
Agenți antihipertensivi (beta-blocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei,
diuretice): AINS poate diminua efectul antihipertensiv al acestor medicamente.
Mifepriston (antigestaţional): în teorie, eficacitatea acestei metode contraceptive poate fi
redusă datorită proprietăților AINS.
Dispozitive contraceptive intrauterine: eficacitatea acestui dispozitiv poate fi diminuată
având ca rezultat sarcina.
Ciclosporină și tacrolimus, utilizate după transplanturi sau pentru tratamentul afecțiunilor
sistemului imunitar: riscul unui efect toxic asupra rinichilor, în special la pacienţii vârstnici.
Trombolitice, folosite în afecțiuni de coagulare ale sângelui: creşte riscul de sângerări.
Antiagregante plachetare (ticlopidină și clopidogrel) și inhibitori selectivi ai recaptării
serotoninei - SSRI
(cum ar
fi unele antidepresive): risc crescut de
sângerare
gastro-
intestinală.
Probenecid (medicamente utilizate pentru tratarea gutei): administrarea concomitentă de
probenecid poate crește concentrația de ketoprofen în sânge.
Antibiotice chinolonice: risc crescut de apariție a convulsiilor.
Difenilhidantoină și sulfonamide: poate fi necesară reducerea dozei.
Gemeprost
(medicament
utilizat
intervențiile
chirurgicale
sistemul
reproducător
feminin): eficacitate redusă.
Evitați consumul de alcool.
Sarcina, alăptarea și fertilitatea
Dacă sunteți însărcinată sau alăptați, considerați că ați putea fi însărcinată sau planificați să aveți un
copil, cereți sfatul medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte să luați acest medicament.
Sarcina
Evitaţi administarea de ketoprofen în I şi II trimestru de sarcină.
NU luați SOLKET în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină.
Alăptarea
Nu există date disponibile privind trecerea ketoprofenului în laptele matern. Ketoprofenul nu este
recomandat la mamele care alăptează.
Fertilitatea
SOLKET poate cauza probleme de fertilitate la femei. Prin urmare, dacă planificați o sarcină, ar
trebui să vă informați medicul, deoarece acest medicament poate reduce fertilitatea.
Întrerupeți tratamentul dacă aveți probleme de fertilitate sau planificați o sarcină sau dacă trebuie să
faceți investigații pentru determinarea fertilității.
Capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Acest medicament poate cauza somnolenţă, amețeli sau convulsii. Dacă acestea se manifestă, nu
conduceți vehicule și nu folosiți utilaje.
SOLKET conține sorbitol
Acest medicament conține sorbitol. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă
la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
3.
CUM SĂ LUAŢI SOLKET
Luaţi întotdeauna SOLKET exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Dozele recomandate sunt:
Adulți: 1 plic de 80 mg (doza întreagă) de 3 ori pe zi în timpul meselor.
Doza zilnică maximă este 320 mg sare de lizină de ketoprofen. O doză mai mare nu este
recomandată.
Copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 14 ani: jumătate de plic, adică 40 mg (jumătate de doză) de 3 ori
pe zi, în timpul meselor.
SOLKET este contraindicat copiilor mai mici de 6 ani (vezi "Nu utilizaţi SOLKET").
Vârstnici: medicul va stabili doza de care aveți nevoie (vezi “Atenţionări și precauții”).
Pacienții cu dereglări hepatice: se recomandă doza zilnică minimă (vezi “Atenţionări și precauții”).
Pacienți cu disfuncție renală ușoară sau moderată: doza inițială va fi redusă, urmată de o terapie de
întreținere cu doza minimă eficientă. Ajustările specifice pot fi luate în considerare numai după
stabilirea tolerabilității bune a medicamentului. Monitorizați volumul diurezei și funcția renală (vezi
"Atenționări și precauții").
Nu luați SOLKET dacă suferiți de afecțiuni hepatice şi renale severe (vezi pct. 2 Ce trebuie să știți
înainte de a lua SOLKET – Nu utilizaţi SOLKET).
Mod de administrare
Deschideți plicul de-a lungul liniei ce indică “jumătate de doză” pentru a obține o doză de 40 mg.
Dacă vreți să administrați doza de 80 mg, deschideți plicul de-a lungul liniei “doza întreagă”.
Conținutul plicului se dizolvă în jumătate de pahar de apă.
Dacă ați luat mai mult SOLKET decât trebuie
Dacă dumneavoastră sau altcineva a luat o supradoză de SOLKET, sau dacă considerați că un copil
a luat o supradoză de SOLKET, contactați imediat un medic.
Cele mai frecvente simptome ale supradozării sunt letargia, somnolenţa, greața, voma, dureri
epigastrice (în partea superioară a abdomenului) și dureri abdominale, dureri de cap, amețeli și
diaree.
În cazuri de intoxicații semnificative s-au observat hipotensiune arterială, deprimare respiratorie și
hemoragie gastrointestinală.
În cazul ingerării/administrării accidentale a unei supradoze de acest medicament, contactați imediat
un medic sau adresați-vă la cel mai apropiat centru de acordare a primului ajutor medical.
Nu există un antidot specific pentru ketopofen. În caz de supradozare se recomandă tratament
simptomatic, lavaj gastric.
Dacă a apare insuficienţă renală, poate fi recomandată hemodializă pentru a elimina mai rapid
medicamentul.
Dacă ați uitat să luați SOLKET
Dacă ați uitat să luați o doză, administrați-o imediat ce vă amintiți, cu excepția cazului în care este
timpul să luați următoarea doză. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă
aveţi
orice
întrebări
suplimentare
privire
acest
produs,
adresaţi-vă
medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
4.
REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, acest produs poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Cele mai frecvente efecte adverse sunt legate de sistemul gastrointestinal.
Următoarele reacții adverse au fost raportate la administrarea ketoprofenului:
Reacţii adverse frecvente (apar la mai puţin de 1 din 10 pacienți):
dispepsie (indigestie), greaţă, dureri abdominale, vomă.
Reacţii adverse mai puţin frecvente (apar la mai puţin de 1 din 100 persoane):
dureri de cap, amețeală, vertij, somnolenţă;
constipație, diaree, flatulență, gastrită, discomfort abdominal;
erupţie cutanată tranzitorie, prurit;
edem datorat retenției de lichide, fatigabilitate, edem periferic (umflare vizibilă a pielii),
tremor.
Reacţii adverse rare (apar la mai puţin de 1 din 1000 persoane):
anemie hemoragică (anemie cauzată de pierderi de sânge);
parestezie (furnicături și amorțeli ale membrelor);
vedere încețoșată;
tinitus (zgomote în ureche);
astm;
stomatită (inflamații bucale), ulcer peptic (ulcer gastric sau duodenal), inflamația intestinului
(colită);
hepatite, nivele ridicate ale transaminazelor serice (enzime hepatice) şi ale bilirubine, icter;
creştere în greutate.
Reacţii adverse foarte rare (apar la mai puţin de 1din 10 000 persoane):
dischinezie, sincopă;
tensiune arterială joasă;
edem a laringelui;
hematurie (prezenţa celulelor sanguine roşii în urină);
astenie (slăbiciuni), edem a feței.
Reacţii
adverse
cu
frecvenţă
necunoscută
(frecvența
nu
poate
fi
stabilită
în
baza
datelor
disponibile):
trombocitopenie (număr anormal de scăzut al plachetelor sanguine în sânge), agranulocitoză
(o afecțiune acută care implică scăderea numărului de celule albe în sânge), aplazia măduvei
osoase (scăderea producției de celule sanguine), anemie hemolitică (afecţiune ce presupune o
distrugere a celulelor roşii ale sângelui), neutropenie (nivel scăzut de neutrofile în sânge),
anemie aplasică (reducerea numerică a tuturor celulelor sanguine din cauza insuficienţei
medulare), leucocitoză (număr de leucocite deasupra limitei normale în sânge), purpură
trombocitopenică, leucopenie (scăderea concentrației plasmatice a celulelor albe din sânge);
reacţii anafilactice (inclusiv şoc); hipersensibilitate;
depresie, halucinaţii, dezorientare, modificări de de dispoziție, iritabilitate, insomnie.
convulsii;
dereglarea simţului gustului;
tremor, hiperkinezie;
insuficiență
cardiacă
(inima
slabă),
fibrilație
atrială
(ritm
cardiac
anormal),
palpitații,
tahicardie (o frecvență cardiacă accelerată);
hipertensiune (tensiune arterială mărită), vasodilatație, vasculită (inflamația vaselor sanguine);
bronchospasm, rinită, dispnee (jenă respiratorie), laringospasm, insuficiență respiratorie acută
(un singur caz - cu rezultat fatal - a fost raportat la un pacient astmatic sensibil la aspirină);
gastralgie (dureri de stomac), agravarea colitei și a bolii Crohn, sângerări gastrointestinale,
perforări gastrointestinale (uneori letale, în special la vârstnici), senzaţie de arsuri la stomac,
ulcer
gastric,
ulcer
duodenal,
umflarea
gurii,
pancreatită,
gastrită
erozivă,
hematemeză
(vărsături cu sânge) sau melena (fecale de culoare negru închis, din cauza sângerărilor
gastrointestinale), hiperclorhidria (conţinut mărit de acid clorhidric în secreţia gastrică), dureri
gastrice (dureri de stomac), umflarea limbii;
fotosensibilitate (reacție la expunerea la lumină solară sau lumină UV), alopecie (pierderea
părului),
urticarie,
angioedem,
erupții
cutanate
inclusiv
sindromul
Stevens-Johnson,
sindromul Lyell și necroliza epidermică toxică (reacții cutanate severe), eritem (înroşirea
pielii), exantem (erupție cutanată), exantem maculopapular, purpură, pustuloză exantematoasă
generalizată acută (erupție pe piele cu pustule), dermatite;
insuficiență renală acută, nefrită tubulointerstițială, nefrită sau sindrom nefritic, sindrom
nefrotic, nefrită glomerulară, retenție de apă/sodiu cu posibil edem, necroză tubulară acută
(distrugerea celulelor tubulare care formează tubulii renali ai rinichilor), necroza renală
papilară, oliguria (excreția diminuată a urinei), teste anormale al funcției renale;
edem periorbital (umflături în jurul ochilor);
meningita aseptică (inflamația membranelor care acoperă creierul, care nu este cauzată de
bacterii);
limfangită (inflamația vaselor limfatice);
hiperkaliemie (un nivel ridicat de potasiu în serul sânguin), hiponatremie (nivel scăzut de
sodiu în sânge).
Medicamentele cum ar fi SOLKET pot fi asociate (în special la doze mari și pentru tratamente pe
termen lung) cu risc crescut de evenimente trombotice arteriale (formarea cheagurilor de sânge în
vasele de sânge), de exemplu, infarct miocardic și accident vascular cerebral. (vezi pct. 2 "Ce
trebuie să știți înainte de a lua SOLKET").
Urmați recomandările din acest prospect pentru a minimiza riscul de efecte nedorite.
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta
reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt
publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale http://www.amed.md/
sau e-mail: [email protected].
Raportând
reacţiile
adverse,
puteţi
contribui
furnizarea
informaţii
suplimentare
privind
siguranţa acestui medicament.
5.
Cum se păstrează SOLKET
A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.
A se păstra la temperaturi sub 30
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj, după EXP. Data de
expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul
cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea
mediului.
6.
Conținutul ambalajului și informații suplimentare
Ce conține SOLKET
Substanța activă este sarea de lizină de ketoprofen.
Fiecare plic conține 80 mg de sare de lizină de ketoprofen, echivalentul a 50 mg de ketoprofen.
Celelalte ingrediente sunt: sorbitol, povidonă, siliciu coloidal anhidu, clorură de sodiu, zaharoză
sodică, glicirizinat de amoniac, aromă de mentă.
Cum arată SOLKET și conținutul ambalajului
Pulbere pentru soluție orală. Pulbere omogenă de culoare albă până la galben deschis
Plicuri din hârtie/aluminiu/polietilenă sigilate termic. Ambalaj cu 30 de plicuri bifracționate.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Aesculapius Farmaceutici S.r.l., Italia
Via Cefalonia, 70 - 25124 Brescia
Fabricantul
Special Product’s Line S.p.A., Italia
Via Fratta Rotonda Vado Largo,
1- 03012 Anagni
Sarea de lizină de ketoprofen
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament,
deoarece conține informații importante pentru dumneavoastră.
Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
Dacă aveţi nevoie de mai multe informații sau sfaturi, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau
farmacistului.
Acest medicament a fost prescris doar pentru dumneavoastră. Nu îl transmiteți altcuiva, acesta
ar putea să-i dăuneze, chiar dacă persoana dată manifestă aceleași semne ale bolii ca și
dumneavoastră.
Dacă apar orice reacţii adverse, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Aceasta
include orice reacții adverse care nu au fost menționate în acest prospect. Vedeți pct 4.
Ce găsiţi în acest prospect:
Ce este SOLKET şi pentru ce se utilizează
Ce trebuie să știți înainte să luați SOLKET
Cum să luaţi SOLKET
Reacţii adverse posibile
Cum se păstrează SOLKET
Conținutul ambalajului și informaţii suplimentare
1.
CE ESTE SOLKET ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Substanța activă a medicamentului SOLKET este sarea de lizină de ketoprofen, care aparține
grupului
medicamente
numite
antiinflamatoare
nesteroidiene
(AINS),
utilizate
pentru
ameliorarea durerii și reducerea inflamației.
SOLKET este indicat în:
Adulţi:
tratamentul simptomatic al afecțiunilor inflamatorii însoţite de durere, inclusiv:
artrita reumatoidă (o boală autoimună care cauzează dureri şi măreşte rigiditatea articulaţiilor);
spondilita anchilozantă (o boala inflamatoare cronica sistemică, care afectează în principal
coloana vertebrală şi articulaţiile);
durere asociată artozei;
reumatism extra-articular (afecțiuni reumatice care afectează structurile non-articulare);
flogoză post-traumatică (stări inflamatorii care persistă în timp după o traumă);
maladii inflamatorii dureroase în stomatologie, otorinolaringologie, urologie şi pneumatologie.
Copii şi adolescenţi:
tratamentul simptomatic şi de scurtă durată al stărilor inflamatorii însoţite de durere, chiar și în
prezența febrei, aşa ca: afecțiuni inflamatorii ale sistemului osteoarticular, dureri post-operatorii şi
în otite.
2.
CE TREBUIE SĂ ŞTIŢI ÎNAINTE SĂ LUAŢI SOLKET
Nu utilizați SOLKET dacă:
sunteți alergic/ă la ketoprofen, alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau oricare dintre
celelalte componente ale acestui medicament (enumeraţi în pct 6);
aţi avut anterior reacţii alergice cum ar fi bronhospasm, crize de astm, rinită acută, urticarie,
polipoză nazală, edem angioneurotic (erupţie edematoasă subcutanată care poate afecta şi
membranele
mucoase)
alte
reacţii
alergic
ketoprofen
substanţe
medicamentoase cu mecanism de acţiune similar (acid acetilsalicilic sau alte antiinflamatoare
nesteroidine (AINS)); Au fost raportate reacţii anafilactice severe, rareori fatale (vezi pct 4
“Reacţii adverse posibile”).
dacă ați suferit de o maladie ce cauzează dificultăți de respirație precum astmul bronșic;
dacă suferiți de maladii severe ale cordului (insuficiență cardiacă);
dacă suferiți de maladii ale stomacului sau intestinului (ulcer peptic activ sau recurent) sau
dereglări de digestie;
dacă suferiți sau ați suferit de hemoragii sau perforații ale stomacului și intestinelor, sau aţi avut
dispepsie cronică;
dacă aţi avut hemoragie gastrointestinală sau perforare ca consecinţă a tratamentului cu AINS
sau alte afecțiuni hemoragice active;
dacă aveţi leucopenie (scădere a numărului de celule albe în sânge) şi trombocitopenie (scădere
a numărului de trombocite în sânge);
dacă aveți o maladie intestinală inflamatorie, precum boala Crohn sau colita ulcerativă;
dacă suferiţi de gastrită;
dacă suferiți de maladii severe ale ficatului (ciroză hepatică, hepatită severă, insuficienţă
hepatică);
dacă aveți insuficienţă renală
dacă sunteți predispus/ă la sângerări (diateză hemoragică) sau aveți un deficit de coagulare
sangvină sau dacă administrați preparate anticoagulante;
dacă faceti la moment tratament intensiv cu diuretice;
-
dacă sunteți în ultimul trimestru de sarcină sau alăptați (vezi pct. Sarcină, alăptare și fertilitate);
dacă pacientul este un copil cu vârsta mai mică de 6 ani.
Atenționări și precauții
Consultați medicul dumneavoastră sau farmacistul înainte să inițiați tratamentul cu SOLKET:
dacă funcţia renală este scăzută, e necesar de administrat Solket cu atenţie;
dacă suferiți de insuficiență cardiacă (o afecţiune care se caracterizează prin incapacitatea
inimii de a-şi îndeplini funcţia), dacă suferiți de dereglări hepatice, cum ar fi ciroza (funcția
hepatică este sever afectată), dacă suferiți de dereglări renale, cum ar fi nefroza (afecţiune
degenerativă a tubulilor renali) sau insuficiență renală cronică, dacă administraţi diuretice
(medicamente care favorizează producerea de urină) sau dacă aveți un volum scăzut al
sângelui (hipovolemie), în special dacă sunteți persoană vârstnică, întrucât funcția renală
trebuie monitorizată cu atenție;
ca şi toţi AINS, acest medicament poate creşte valoarea unor indici de laborator, cum ar fi
nivelul de uree sau creatinina în sânge;
dacă aveţi dereglări hepatice sau testele de laborator indică prezenţa afecţiunilor hepatice, e
necesară evaluarea periodică a nivelului de transaminaze, mai ales în tratament pe termen
lung.
ca și în cazul altor medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), acest medicament
poate provoca creșteri tranzitorii mici ale unor parametri hepatici și, de asemenea, creșteri
semnificative ale valorilor GPT/ALT și GOT/AST (enzime hepatice) (vezi pct. 4, "Reacții
adverse posibile"). În cazul unei creșteri semnificative a acestor parametri, terapia trebuie
întreruptă. La utilizarea ketoprofenului s-au observat cazuri rare de icter (pigmentarea galbenă
a pielii și a albului ochilor) și hepatită (boală hepatică). În cazul unui tratament pe termen lung
se recomandă monitorizarea funcţiei hepatice şi renale, cât şi a celulelor sanguine;
dacă suferiți de hipertensiune arterială necontrolată (tensiune arterială ridicată), insuficiență
cardiacă congestivă (acumularea de lichide în plămâni, cavitatea abdominală sau țesuturile
periferice din cauza capacităţii scăzute de pompare a inimii), boala cardiacă ischemică (boală
cardiovasculară care apare după reducerea fluxului sanguin, cauzată de îngustarea arterelor
coronare),
boala
arterială
periferică
și/sau
boala
cerebrovasculară
(patologie
vaselor
cerebrale);
dacă aveți probleme cardiace sau aţi suferit anterior un accident vascular cerebral sau credeți
că aveţi riscul pentru aceste afecțiuni (de exemplu, dacă aveți hipertensiune arterială, diabet
sau colesterol ridicat sau dacă fumați);
dacă
aveţi
istoric
(chiar
membrii
familiei)
hipertensiune
arterială
şi/sau
insuficiență cardiacă congestivă ușoară până la moderată, sunt necesare monitorizări şi
consultări înainte de iniţierea tratamentului;
medicamentele cum ar fi SOLKET pot fi cauza creşterea riscului unui atac de cord (infarct
miocardic) sau accident vascular cerebral. Riscul creşte în cazul unei doze mai înalte şi
tratamentului de lungă durată;
s-a raportat un risc crescut de fibrilație atrială (bătăi neregulate ale inimii) asociate utilizării
AINS;
poate să apară hiperkaliemia, în special dacă suferiți de diabet zaharat, insuficiență renală
și/sau sunteți tratați cu promotori de hiperkaliemie (vezi "Interacțiunea cu alte medicamente").
Având în vedere aceste circumstanțe, nivelurile de potasiu trebuie monitorizate;
ca şi celelalte AINS, ketoprofenul poate masca simptomele unei infecţii în progresie, cum ar
fi febra;
dacă suferiți de alergii sau ați avut manifestări alergice în trecut;
ca toate medicamentele non-steroidiene, utilizarea ketoprofenului la pacienții care suferă de
astm bronșic sau diateză alergică (predispoziția de a dezvolta o alergie) poate duce la apariția
unei crize astmatice. Dacă aveți astm combinat cu rinită cronică, sinusită cronică și/sau
polipoză nazală, atunci aveți un risc mai mare de alergie la acid acetilsalicilic și/sau AINS
decât restul populației. Administrarea acestui medicament poate provoca crize de astm sau
bronhospasm,
șocuri
alte
reacții
alergice,
special
subiecții
alergici
acidul
acetilsalicilic și/sau AINS (vezi "Nu utilizaţi SOLKET").
dacă aveţi tulburări de vedere cum ar fi vedere înceţoşată, consultaţi medicul, deoarece
tratamentul trebuie întrerupt;
dacă suferiți de tulburări hematopoietice (care modifică formarea și maturarea celulelor
sanguine), lupus eritematos sistemic (boală autoimună) sau boli mixte de țesut conjunctiv,
SOLKET trebuie utilizat cu prudență.
SOLKET împreună cu alte medicamente
Spuneți medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă administrați, ați administrat recent sau s-ar
putea să administrați orice alte medicamente sau produse farmaceutice.
Nu administrați acest medicament dacă luați:
Alte medicamente antiinflamatorii nesteroidiene (AINS) și doze mari de salicilați (mai mari
decât 3 g pe zi), deoarece poate creşte riscul de ulcer şi sângerări gastrointestinale.
Medicamente folosite pentru a preveni formarea trombilor sanguini (anticoagulante precum
heparina și warfarina, antiagreganţi plachetari precum ticlopidina și clopidogrelul); AINS
potenţează efectul acestor medicamente, fapt ce duce la creşterea riscului de sângerare. Dacă
administrarea concomitentă nu poate fi evitată, e necesară o monitorizare strictă.
Litiu, folosit pentru tratamentul psihozei maniacal-depresive periodice. AINS pot creşte
concentraţiile plasmatice de litiu până la niveluri toxice.
Metotrexat (utilizat pentru tratamentul unor afecțiuni autoimune și a unor tumori), dacă este
utilizat în doze mai mari de 15 mg pe săptămână, comitent cu ketoprofen, poate atinge
niveluri
toxice
sânge.
Administrați
metotrexatul
puțin
după
întreruperea/începerea tratamentului cu ketoprofen.
Hidantoine
(cum
fenitoina)
sulfonamide
(cum
unele
antibiotice
alte
medicamente): efectele toxice ale acestor substanțe pot creşte.
Combinaţii cu alte medicamente ce necesită precauţie:
Medicamente
care
favoriza
hiperkaliemia,
sărurile
potasiu,
diuretice,
antagoniștii angiotensinei II, AINS, heparină (heparină cu greutate moleculară mică sau
heparină nefracționată), ciclosporină, tacrolimus și trimetoprim.
Tenofovir (utilizat în tratarea anumitor infecţii provocate de viruşi). Poate creşte riscul de
apariţie a insuficienţei renale;
Medicamente utilizate pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, cum ar fi beta-blocante,
diuretice, inhibitori ECA și antagoniști ai receptorilor angiotensinei II.
Este esențial să vă asigurați că sunteți hidratat adecvat înainte de inițierea terapiei
administrare concomitentă, iar funcția renală trebuie monitorizată cu atenție la începerea
tratamentului (vezi "Atenționări și precauții"). AINS pot diminua efectul diuretic al acestor
medicamente.
Doze
mici
metotrexat
(mai
puțin
săptămână):
creșterea
toxicității
hematologice a metotrexatului în general. Monitorizați analizele de sânge în primele câteva
săptămâni de administrare a acestei combinații. Intensificaţi supravegherea chiar și în cazul
unei ușoare dereglări a funcției renale și la vârstnici.
Corticosteroizi (medicamente utilizate în tratamentul inflamației): risc crescut de ulcerații
gastro-intestinale sau sângerare (vezi "Atenționări și precauții").
Pentoxifilină (un medicament pentru îmbunătățirea circulației sanguine): risc crescut de
sângerare. Este necesară o monitorizare clinică mai frecventă.
Zidovudină (medicament antiretroviral utilizat pentru tratamentul HIV): creșterea riscului de
toxicitate hematologică cu anemie severă. Faceţi analiza generală a sângelui și verificaţi
numărul de reticulocite după începerea tratamentului cu AINS.
Sulfonilureice (medicamente antidiabetice, cum ar fi glicazida): AINS pot mări efectul
hipoglicemic al acestora.
Glicozide cardiace: AINS pot exacerba insuficiența cardiacă, reduce capacitatea de filtrare
glomerulară,
asfel
crește
concentraţia
glicozidelor
cardiace;
totuși,
interacțiunea
medicamentoasă între ketoprofen și glicozidele cardiace nu a fost dovedită.
Medicul vă va monitoriza cu vigilență și eventual va diminua doza de SOLKET, dacă administrați
oricare dintre următoarele medicamente:
Agenți antihipertensivi (beta-blocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei,
diuretice): AINS poate diminua efectul antihipertensiv al acestor medicamente.
Mifepriston (antigestaţional): în teorie, eficacitatea acestei metode contraceptive poate fi
redusă datorită proprietăților AINS.
Dispozitive contraceptive intrauterine: eficacitatea acestui dispozitiv poate fi diminuată
având ca rezultat sarcina.
Ciclosporină și tacrolimus, utilizate după transplanturi sau pentru tratamentul afecțiunilor
sistemului imunitar: riscul unui efect toxic asupra rinichilor, în special la pacienţii vârstnici.
Trombolitice, folosite în afecțiuni de coagulare ale sângelui: creşte riscul de sângerări.
Antiagregante plachetare (ticlopidină și clopidogrel) și inhibitori selectivi ai recaptării
serotoninei - SSRI
(cum ar
fi unele antidepresive): risc crescut de
sângerare
gastro-
intestinală.
Probenecid (medicamente utilizate pentru tratarea gutei): administrarea concomitentă de
probenecid poate crește concentrația de ketoprofen în sânge.
Antibiotice chinolonice: risc crescut de apariție a convulsiilor.
Difenilhidantoină și sulfonamide: poate fi necesară reducerea dozei.
Gemeprost
(medicament
utilizat
intervențiile
chirurgicale
sistemul
reproducător
feminin): eficacitate redusă.
Evitați consumul de alcool.
Sarcina, alăptarea și fertilitatea
Dacă sunteți însărcinată sau alăptați, considerați că ați putea fi însărcinată sau planificați să aveți un
copil, cereți sfatul medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte să luați acest medicament.
Sarcina
Evitaţi administarea de ketoprofen în I şi II trimestru de sarcină.
NU luați SOLKET în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină.
Alăptarea
Nu există date disponibile privind trecerea ketoprofenului în laptele matern. Ketoprofenul nu este
recomandat la mamele care alăptează.
Fertilitatea
SOLKET poate cauza probleme de fertilitate la femei. Prin urmare, dacă planificați o sarcină, ar
trebui să vă informați medicul, deoarece acest medicament poate reduce fertilitatea.
Întrerupeți tratamentul dacă aveți probleme de fertilitate sau planificați o sarcină sau dacă trebuie să
faceți investigații pentru determinarea fertilității.
Capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Acest medicament poate cauza somnolenţă, amețeli sau convulsii. Dacă acestea se manifestă, nu
conduceți vehicule și nu folosiți utilaje.
SOLKET conține sorbitol
Acest medicament conține sorbitol. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă
la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
3.
CUM SĂ LUAŢI SOLKET
Luaţi întotdeauna SOLKET exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Dozele recomandate sunt:
Adulți: 1 plic de 80 mg (doza întreagă) de 3 ori pe zi în timpul meselor.
Doza zilnică maximă este 320 mg sare de lizină de ketoprofen. O doză mai mare nu este
recomandată.
Copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 14 ani: jumătate de plic, adică 40 mg (jumătate de doză) de 3 ori
pe zi, în timpul meselor.
SOLKET este contraindicat copiilor mai mici de 6 ani (vezi "Nu utilizaţi SOLKET").
Vârstnici: medicul va stabili doza de care aveți nevoie (vezi “Atenţionări și precauții”).
Pacienții cu dereglări hepatice: se recomandă doza zilnică minimă (vezi “Atenţionări și precauții”).
Pacienți cu disfuncție renală ușoară sau moderată: doza inițială va fi redusă, urmată de o terapie de
întreținere cu doza minimă eficientă. Ajustările specifice pot fi luate în considerare numai după
stabilirea tolerabilității bune a medicamentului. Monitorizați volumul diurezei și funcția renală (vezi
"Atenționări și precauții").
Nu luați SOLKET dacă suferiți de afecțiuni hepatice şi renale severe (vezi pct. 2 Ce trebuie să știți
înainte de a lua SOLKET – Nu utilizaţi SOLKET).
Mod de administrare
Deschideți plicul de-a lungul liniei ce indică “jumătate de doză” pentru a obține o doză de 40 mg.
Dacă vreți să administrați doza de 80 mg, deschideți plicul de-a lungul liniei “doza întreagă”.
Conținutul plicului se dizolvă în jumătate de pahar de apă.
Dacă ați luat mai mult SOLKET decât trebuie
Dacă dumneavoastră sau altcineva a luat o supradoză de SOLKET, sau dacă considerați că un copil
a luat o supradoză de SOLKET, contactați imediat un medic.
Cele mai frecvente simptome ale supradozării sunt letargia, somnolenţa, greața, voma, dureri
epigastrice (în partea superioară a abdomenului) și dureri abdominale, dureri de cap, amețeli și
diaree.
În cazuri de intoxicații semnificative s-au observat hipotensiune arterială, deprimare respiratorie și
hemoragie gastrointestinală.
În cazul ingerării/administrării accidentale a unei supradoze de acest medicament, contactați imediat
un medic sau adresați-vă la cel mai apropiat centru de acordare a primului ajutor medical.
Nu există un antidot specific pentru ketopofen. În caz de supradozare se recomandă tratament
simptomatic, lavaj gastric.
Dacă a apare insuficienţă renală, poate fi recomandată hemodializă pentru a elimina mai rapid
medicamentul.
Dacă ați uitat să luați SOLKET
Dacă ați uitat să luați o doză, administrați-o imediat ce vă amintiți, cu excepția cazului în care este
timpul să luați următoarea doză. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă
aveţi
orice
întrebări
suplimentare
privire
acest
produs,
adresaţi-vă
medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
4.
REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, acest produs poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Cele mai frecvente efecte adverse sunt legate de sistemul gastrointestinal.
Următoarele reacții adverse au fost raportate la administrarea ketoprofenului:
Reacţii adverse frecvente (apar la mai puţin de 1 din 10 pacienți):
dispepsie (indigestie), greaţă, dureri abdominale, vomă.
Reacţii adverse mai puţin frecvente (apar la mai puţin de 1 din 100 persoane):
dureri de cap, amețeală, vertij, somnolenţă;
constipație, diaree, flatulență, gastrită, discomfort abdominal;
erupţie cutanată tranzitorie, prurit;
edem datorat retenției de lichide, fatigabilitate, edem periferic (umflare vizibilă a pielii),
tremor.
Reacţii adverse rare (apar la mai puţin de 1 din 1000 persoane):
anemie hemoragică (anemie cauzată de pierderi de sânge);
parestezie (furnicături și amorțeli ale membrelor);
vedere încețoșată;
tinitus (zgomote în ureche);
astm;
stomatită (inflamații bucale), ulcer peptic (ulcer gastric sau duodenal), inflamația intestinului
(colită);
hepatite, nivele ridicate ale transaminazelor serice (enzime hepatice) şi ale bilirubine, icter;
creştere în greutate.
Reacţii adverse foarte rare (apar la mai puţin de 1din 10 000 persoane):
dischinezie, sincopă;
tensiune arterială joasă;
edem a laringelui;
hematurie (prezenţa celulelor sanguine roşii în urină);
astenie (slăbiciuni), edem a feței.
Reacţii
adverse
cu
frecvenţă
necunoscută
(frecvența
nu
poate
fi
stabilită
în
baza
datelor
disponibile):
trombocitopenie (număr anormal de scăzut al plachetelor sanguine în sânge), agranulocitoză
(o afecțiune acută care implică scăderea numărului de celule albe în sânge), aplazia măduvei
osoase (scăderea producției de celule sanguine), anemie hemolitică (afecţiune ce presupune o
distrugere a celulelor roşii ale sângelui), neutropenie (nivel scăzut de neutrofile în sânge),
anemie aplasică (reducerea numerică a tuturor celulelor sanguine din cauza insuficienţei
medulare), leucocitoză (număr de leucocite deasupra limitei normale în sânge), purpură
trombocitopenică, leucopenie (scăderea concentrației plasmatice a celulelor albe din sânge);
reacţii anafilactice (inclusiv şoc); hipersensibilitate;
depresie, halucinaţii, dezorientare, modificări de de dispoziție, iritabilitate, insomnie.
convulsii;
dereglarea simţului gustului;
tremor, hiperkinezie;
insuficiență
cardiacă
(inima
slabă),
fibrilație
atrială
(ritm
cardiac
anormal),
palpitații,
tahicardie (o frecvență cardiacă accelerată);
hipertensiune (tensiune arterială mărită), vasodilatație, vasculită (inflamația vaselor sanguine);
bronchospasm, rinită, dispnee (jenă respiratorie), laringospasm, insuficiență respiratorie acută
(un singur caz - cu rezultat fatal - a fost raportat la un pacient astmatic sensibil la aspirină);
gastralgie (dureri de stomac), agravarea colitei și a bolii Crohn, sângerări gastrointestinale,
perforări gastrointestinale (uneori letale, în special la vârstnici), senzaţie de arsuri la stomac,
ulcer
gastric,
ulcer
duodenal,
umflarea
gurii,
pancreatită,
gastrită
erozivă,
hematemeză
(vărsături cu sânge) sau melena (fecale de culoare negru închis, din cauza sângerărilor
gastrointestinale), hiperclorhidria (conţinut mărit de acid clorhidric în secreţia gastrică), dureri
gastrice (dureri de stomac), umflarea limbii;
fotosensibilitate (reacție la expunerea la lumină solară sau lumină UV), alopecie (pierderea
părului),
urticarie,
angioedem,
erupții
cutanate
inclusiv
sindromul
Stevens-Johnson,
sindromul Lyell și necroliza epidermică toxică (reacții cutanate severe), eritem (înroşirea
pielii), exantem (erupție cutanată), exantem maculopapular, purpură, pustuloză exantematoasă
generalizată acută (erupție pe piele cu pustule), dermatite;
insuficiență renală acută, nefrită tubulointerstițială, nefrită sau sindrom nefritic, sindrom
nefrotic, nefrită glomerulară, retenție de apă/sodiu cu posibil edem, necroză tubulară acută
(distrugerea celulelor tubulare care formează tubulii renali ai rinichilor), necroza renală
papilară, oliguria (excreția diminuată a urinei), teste anormale al funcției renale;
edem periorbital (umflături în jurul ochilor);
meningita aseptică (inflamația membranelor care acoperă creierul, care nu este cauzată de
bacterii);
limfangită (inflamația vaselor limfatice);
hiperkaliemie (un nivel ridicat de potasiu în serul sânguin), hiponatremie (nivel scăzut de
sodiu în sânge).
Medicamentele cum ar fi SOLKET pot fi asociate (în special la doze mari și pentru tratamente pe
termen lung) cu risc crescut de evenimente trombotice arteriale (formarea cheagurilor de sânge în
vasele de sânge), de exemplu, infarct miocardic și accident vascular cerebral. (vezi pct. 2 "Ce
trebuie să știți înainte de a lua SOLKET").
Urmați recomandările din acest prospect pentru a minimiza riscul de efecte nedorite.
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta
reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt
publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale http://www.amed.md/
sau e-mail: [email protected].
Raportând
reacţiile
adverse,
puteţi
contribui
furnizarea
informaţii
suplimentare
privind
siguranţa acestui medicament.
5.
Cum se păstrează SOLKET
A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.
A se păstra la temperaturi sub 30
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj, după EXP. Data de
expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul
cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea
mediului.
6.
Conținutul ambalajului și informații suplimentare
Ce conține SOLKET
Substanța activă este sarea de lizină de ketoprofen.
Fiecare plic conține 80 mg de sare de lizină de ketoprofen, echivalentul a 50 mg de ketoprofen.
Celelalte ingrediente sunt: sorbitol, povidonă, siliciu coloidal anhidu, clorură de sodiu, zaharoză
sodică, glicirizinat de amoniac, aromă de mentă.
Cum arată SOLKET și conținutul ambalajului
Pulbere pentru soluție orală. Pulbere omogenă de culoare albă până la galben deschis
Plicuri din hârtie/aluminiu/polietilenă sigilate termic. Ambalaj cu 30 de plicuri bifracționate.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Aesculapius Farmaceutici S.r.l., Italia
Via Cefalonia, 70 - 25124 Brescia
Fabricantul
Special Product’s Line S.p.A., Italia
Via Fratta Rotonda Vado Largo,
1- 03012 Anagni
0
În stoc
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Comprimate rotunde, biconvexe, cu suprafeţele netede, de culoare galben-deschis.
Proprietăţi farmacodinamice
Nimesulid este un antiinflamator nesteroidian (AINS) din grupul sulfonanilidelor. Are acţiune antiinflamatoare, analgezică şi antipiretică, iar mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea selectivă a ciclooxigenazei-2, ceea ce duce la suprimarea sintezei prostaglandinelor în focarul inflamator. În doze terapeutice nu afectează negativ sinteza prostaglandinelor în tractul gastrointestinal şi rinichi, ceea ce duce la o bună tolerabilitate a nimesulidului. Cu toate acestea, efectul terapeutic al nimesulidului este, de asemenea, datorat acţiunii asupra unor alţi factori: inhibarea factorului de activare a trombocitelor, factorului de necroză tumorală alfa, inhibarea proteinazelor şi a histaminei etc.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Tratamentul durerii acute. Dismenoree primară. Preparatul poate fi administrat doar ca terapie de alternativă. Decizia de indicare a preparatului trebuie să se bazeze pe o evaluare a riscului global pentru fiecare pacient în parte.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Se administrează intern.
Doza recomandată constituie 100 mg (1 comprimat) de 2 ori pe zi, după mese, cu o cantitate suficientă de apă.
Copiilor cu vârsta mai mare de 12 ani medicamentul se administrează în doză unică, reeşind din raportul 1,5 /kg masă corporală (dar nu mai mult de 100 mg).
Doza zilnică maximă constituie 200 mg. La vârstnici este necesară ajustarea dozelor medicamentului. Durata maximă a tratamentului nu trebuie să depăşească 15 zile. CONTRAINDICAŢII
- Hipersensibilitate la nimesulid sau la alte AINS, alte componente ale preparatului;
- leziuni eroziv-ulceroase ale tractului gastrointestinal în faza activă.
- hemoragii gastrointestinale.
- insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei <30 mg/min);
- insuficienţă hepatică;
- astm bronşic “aspirinic”;
- administrarea concomitentă cu alte medicamente hepatotoxice;
- alcoolism;
- tulburări severe de coagulare a sângelui;
- sarcina;
- perioada de alăptare;
- copii cu vârsta sub 12 ani.
SUPRADOZAJ
Simptome: apatie, greaţă, vomă, somnolenţă, cefalee, creşterea tensiunii arteriale, insuficienţă renală, deprimarea respiraţiei, convulsii, insuficienţă hepatică.
Tratament: lavaj gastric, administrarea de cărbune activat, perfuzii, tratament simptomatic. Nu există antidot specific.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
Este necesară administrarea dozei minime eficiente o durată cât mai scurtă de timp. Nisit trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu:
- predispoziţie la hemoragii;
- afecţiuni ale tractului gastrointestinal superior;
- astm bronşic;
- care administrează medicamente care reduc coagularea sângelui sau inhibă agregarea plachetară;
- insuficienţă renală (doza trebuie redusă în funcţie de clearance-ul creatininei);
- hipertensiune arterială, insuficienţă cardiacă cronică, diabet zaharat de tip II;
- vârstnici, mai ales la pacienţii astenizaţi.
A fost raportată apariţia tulburărilor hepatice moderate pâna la severe la administrarea nimesulidului.
La apariţia simptomelor sugestive de afectare hepatică sau modificare a testelor funcţionale hepatice la pacienţii care administrează Nisit, tratamentul trebuie întrerupt. În cazul creşterii temperaturii corporale sau dezvoltări pe fondalul administrării preparatului a simptomelor asemănătoare gripei, administrarea preparatului trebuie întreruptă imediat.
Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare
Nu este recomandată administrarea preparatului în sarcină şi perioada de alăptare. În cazul necesităţii administrării preparatului în perioada de alăptare trebuie luată în considerare întreruperea alăptării la sân.
Influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
Pacienţii, activitatea cărora necesită atenţie sporită, trebuie atenţionaţi asupra posibilităţii de apariţie a somnolenţei şi ameţelilor în timpul tratamentului cu Nisit.
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACŢIUNI Nimesulid poate creşte eficacitatea sau toxicitatea multor medicamente, în rezultatul substituţiei lor pe situsurile de legare cu proteinele plasmatice şi creşterea concentraţiei acestora în sânge. De aceea, preparatul se administrează cu prudenţă în asociere cu digoxina, fenitoina, preparatele de litiu, diureticele, antihipertensivele, alte antiinflamatoare nesteroidiene, ciclosporina, metotrexatul, antidiabeticele. Nimesulidul poate creşte acţiunea anticoagulantelor; la administrarea concomitentă este necesară monitorizarea coagulării sîngelui. La administrarea concomitentă cu preparate de litiu, nimesulid creşte concentraţia plasmatică a litiului.
Comprimate rotunde, biconvexe, cu suprafeţele netede, de culoare galben-deschis.
Proprietăţi farmacodinamice
Nimesulid este un antiinflamator nesteroidian (AINS) din grupul sulfonanilidelor. Are acţiune antiinflamatoare, analgezică şi antipiretică, iar mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea selectivă a ciclooxigenazei-2, ceea ce duce la suprimarea sintezei prostaglandinelor în focarul inflamator. În doze terapeutice nu afectează negativ sinteza prostaglandinelor în tractul gastrointestinal şi rinichi, ceea ce duce la o bună tolerabilitate a nimesulidului. Cu toate acestea, efectul terapeutic al nimesulidului este, de asemenea, datorat acţiunii asupra unor alţi factori: inhibarea factorului de activare a trombocitelor, factorului de necroză tumorală alfa, inhibarea proteinazelor şi a histaminei etc.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Tratamentul durerii acute. Dismenoree primară. Preparatul poate fi administrat doar ca terapie de alternativă. Decizia de indicare a preparatului trebuie să se bazeze pe o evaluare a riscului global pentru fiecare pacient în parte.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Se administrează intern.
Doza recomandată constituie 100 mg (1 comprimat) de 2 ori pe zi, după mese, cu o cantitate suficientă de apă.
Copiilor cu vârsta mai mare de 12 ani medicamentul se administrează în doză unică, reeşind din raportul 1,5 /kg masă corporală (dar nu mai mult de 100 mg).
Doza zilnică maximă constituie 200 mg. La vârstnici este necesară ajustarea dozelor medicamentului. Durata maximă a tratamentului nu trebuie să depăşească 15 zile. CONTRAINDICAŢII
- Hipersensibilitate la nimesulid sau la alte AINS, alte componente ale preparatului;
- leziuni eroziv-ulceroase ale tractului gastrointestinal în faza activă.
- hemoragii gastrointestinale.
- insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei <30 mg/min);
- insuficienţă hepatică;
- astm bronşic “aspirinic”;
- administrarea concomitentă cu alte medicamente hepatotoxice;
- alcoolism;
- tulburări severe de coagulare a sângelui;
- sarcina;
- perioada de alăptare;
- copii cu vârsta sub 12 ani.
SUPRADOZAJ
Simptome: apatie, greaţă, vomă, somnolenţă, cefalee, creşterea tensiunii arteriale, insuficienţă renală, deprimarea respiraţiei, convulsii, insuficienţă hepatică.
Tratament: lavaj gastric, administrarea de cărbune activat, perfuzii, tratament simptomatic. Nu există antidot specific.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
Este necesară administrarea dozei minime eficiente o durată cât mai scurtă de timp. Nisit trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu:
- predispoziţie la hemoragii;
- afecţiuni ale tractului gastrointestinal superior;
- astm bronşic;
- care administrează medicamente care reduc coagularea sângelui sau inhibă agregarea plachetară;
- insuficienţă renală (doza trebuie redusă în funcţie de clearance-ul creatininei);
- hipertensiune arterială, insuficienţă cardiacă cronică, diabet zaharat de tip II;
- vârstnici, mai ales la pacienţii astenizaţi.
A fost raportată apariţia tulburărilor hepatice moderate pâna la severe la administrarea nimesulidului.
La apariţia simptomelor sugestive de afectare hepatică sau modificare a testelor funcţionale hepatice la pacienţii care administrează Nisit, tratamentul trebuie întrerupt. În cazul creşterii temperaturii corporale sau dezvoltări pe fondalul administrării preparatului a simptomelor asemănătoare gripei, administrarea preparatului trebuie întreruptă imediat.
Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare
Nu este recomandată administrarea preparatului în sarcină şi perioada de alăptare. În cazul necesităţii administrării preparatului în perioada de alăptare trebuie luată în considerare întreruperea alăptării la sân.
Influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
Pacienţii, activitatea cărora necesită atenţie sporită, trebuie atenţionaţi asupra posibilităţii de apariţie a somnolenţei şi ameţelilor în timpul tratamentului cu Nisit.
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACŢIUNI Nimesulid poate creşte eficacitatea sau toxicitatea multor medicamente, în rezultatul substituţiei lor pe situsurile de legare cu proteinele plasmatice şi creşterea concentraţiei acestora în sânge. De aceea, preparatul se administrează cu prudenţă în asociere cu digoxina, fenitoina, preparatele de litiu, diureticele, antihipertensivele, alte antiinflamatoare nesteroidiene, ciclosporina, metotrexatul, antidiabeticele. Nimesulidul poate creşte acţiunea anticoagulantelor; la administrarea concomitentă este necesară monitorizarea coagulării sîngelui. La administrarea concomitentă cu preparate de litiu, nimesulid creşte concentraţia plasmatică a litiului.
0
În stoc
DESCRIEREA PRODUSULUI
PROPRIETATILE FARMACOLOGICE
Ketoprofenul este un AINS cu actiune analgezica, antiinflamatoare, antipiretica si antiagreganta datorita inhibitiei sintezei prostaglandinelor si stabilizarii membranelor lizozomiale. In artralgii reduce durerile articulare atat in repaus, cat si in timpul miscarilor, micsoreaza tumefierea matinala si rigiditatea articulatiilor, mareste volumul miscarilor. Efectul antiinflamator este resimtit peste o saptamana de tratament.
INDICATII
Poliartrita reumatoida, preparat de prima electie in spondiloartrita anchilozanta, spondiloartroza, coxartroza, artrita psoriazica, puseurile de guta, tendinitele, bursitele, tendovaginitele, durerile medii si moderate dupa interventiile stomatologice, ginecologice si chirurgicale, dismenorea primara.
Utilizare terapeutica: Formele topice se aplica in strat subtire pe regiunile dureroase o data sau de cateva ori pe zi.
CONTRAINDICATII
Ulcerul gastric si duodenal evolutiv sau in antecedente, insuficienta renala sau hepatica, astmul bronsic, lupusul eritematos sistemic, colita hemoragica, hemoragiile hemoroidale, hemofilia, urticaria, rinita acuta, polipii nazali, anemia, ciroza hepatica, bronhospasmul, stomatita, lupusul eritematos sistemic.
INTERACTIUNI CU ALTE MEDICAMENTE
Ketoprofenul potenteaza efectele anticoagulantelor, fibrinoliticelor, antidiabeticelor, antiagregantelor, creste toxicitatea glicozizilor cardiaci, efectele adverse ale altor AINS, preparatelor aurului, litiului, mielodepresivelor. Acidul acetilsalicilic ii mareste efectele adverse. Inhibitoarele enzimei de conversie, beta-blocantele si prazosina scad efectele ketoprofenului.
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
Astmul bronsic.
PROPRIETATILE FARMACOLOGICE
Ketoprofenul este un AINS cu actiune analgezica, antiinflamatoare, antipiretica si antiagreganta datorita inhibitiei sintezei prostaglandinelor si stabilizarii membranelor lizozomiale. In artralgii reduce durerile articulare atat in repaus, cat si in timpul miscarilor, micsoreaza tumefierea matinala si rigiditatea articulatiilor, mareste volumul miscarilor. Efectul antiinflamator este resimtit peste o saptamana de tratament.
INDICATII
Poliartrita reumatoida, preparat de prima electie in spondiloartrita anchilozanta, spondiloartroza, coxartroza, artrita psoriazica, puseurile de guta, tendinitele, bursitele, tendovaginitele, durerile medii si moderate dupa interventiile stomatologice, ginecologice si chirurgicale, dismenorea primara.
Utilizare terapeutica: Formele topice se aplica in strat subtire pe regiunile dureroase o data sau de cateva ori pe zi.
CONTRAINDICATII
Ulcerul gastric si duodenal evolutiv sau in antecedente, insuficienta renala sau hepatica, astmul bronsic, lupusul eritematos sistemic, colita hemoragica, hemoragiile hemoroidale, hemofilia, urticaria, rinita acuta, polipii nazali, anemia, ciroza hepatica, bronhospasmul, stomatita, lupusul eritematos sistemic.
INTERACTIUNI CU ALTE MEDICAMENTE
Ketoprofenul potenteaza efectele anticoagulantelor, fibrinoliticelor, antidiabeticelor, antiagregantelor, creste toxicitatea glicozizilor cardiaci, efectele adverse ale altor AINS, preparatelor aurului, litiului, mielodepresivelor. Acidul acetilsalicilic ii mareste efectele adverse. Inhibitoarele enzimei de conversie, beta-blocantele si prazosina scad efectele ketoprofenului.
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
Astmul bronsic.
0
În stoc
Spazmotek 20mg/ml soluţie injectabilă Butilbromură de hioscină Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a vi se administra acest medicament deoarece conţine informaţii importante pentru dumneavoastră. - Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi. - Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului - Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră. - Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.
Ce este SPAZMOTEK şi pentru ce se utilizează Spazmotek fiole conţine butilbromură de hioscină ca substanță activă. Aceasta face parte din grupul de medicamente spazmolitice. Spazmotek este indicat în afectiuni insotite de spasme la nivelul: • Tractului gastro-intestinal • Căilor biliare • Aparatului urogenital Spazmotek fiole poate fi utilizat în pregătirea procedeelor diagnostice (endoscopice) și curative unde spasmul poate crea probleme, spre exemplu barium enema.
Nu trebuie să vi se administreze Spazmotek fiole dacă: • Sunteţi alergic la butilbromură de hioscină sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament. • Aveţi glaucom. • Aveţi megacolon. • Aveţi miastenie gravis (o problemă foarte rară de hipotonie musculară). • Aveţi tahicardie. • Aveţi tulburări uretro-prostatice cu risc de retenţie urinară. • Aveţi stenoză mecanică a tractului gastro-intestinal. • Sunteţi însărcinată sau planificați să rămîneţi însărcinată, sau alăptaţi. Nu trebuie să administrați acest medicament dacă aveți una din stările menţionate mai sus. Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la utilizarea acestui medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Atenţionări şi precauţii Înainte de a administra Spazmotek fiole, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă: • Aveţi afecţiuni ale inimii. • Aveţi febră. • Aveţi probleme cu glanda tiroidă, în spcial glandă tiroidă hiperactivă. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau farmacistul imediat dacă aveţi dureri abdominale inexplicabile care persistă sau se agravează sau apare cu: • Febră • Senzaţie de rău • Stare de rău • Schimbări în motilitatea intestinală • Dureri abdominale • Tensiune arterială scăzută • Senzaţie de leşin • Sânge în masele fecale.
https://bit.ly/3napPgV
Ce este SPAZMOTEK şi pentru ce se utilizează Spazmotek fiole conţine butilbromură de hioscină ca substanță activă. Aceasta face parte din grupul de medicamente spazmolitice. Spazmotek este indicat în afectiuni insotite de spasme la nivelul: • Tractului gastro-intestinal • Căilor biliare • Aparatului urogenital Spazmotek fiole poate fi utilizat în pregătirea procedeelor diagnostice (endoscopice) și curative unde spasmul poate crea probleme, spre exemplu barium enema.
Nu trebuie să vi se administreze Spazmotek fiole dacă: • Sunteţi alergic la butilbromură de hioscină sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament. • Aveţi glaucom. • Aveţi megacolon. • Aveţi miastenie gravis (o problemă foarte rară de hipotonie musculară). • Aveţi tahicardie. • Aveţi tulburări uretro-prostatice cu risc de retenţie urinară. • Aveţi stenoză mecanică a tractului gastro-intestinal. • Sunteţi însărcinată sau planificați să rămîneţi însărcinată, sau alăptaţi. Nu trebuie să administrați acest medicament dacă aveți una din stările menţionate mai sus. Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la utilizarea acestui medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Atenţionări şi precauţii Înainte de a administra Spazmotek fiole, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă: • Aveţi afecţiuni ale inimii. • Aveţi febră. • Aveţi probleme cu glanda tiroidă, în spcial glandă tiroidă hiperactivă. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau farmacistul imediat dacă aveţi dureri abdominale inexplicabile care persistă sau se agravează sau apare cu: • Febră • Senzaţie de rău • Stare de rău • Schimbări în motilitatea intestinală • Dureri abdominale • Tensiune arterială scăzută • Senzaţie de leşin • Sânge în masele fecale.
https://bit.ly/3napPgV
0
În stoc
1. Ce este Brufen şi pentru ce se utilizează
Brufen conține în calitate de substanță activă ibuprofenul, care este un remediu antiinflamator
nesteroidian (AINS). Brufen calmează durerea, are un efect antiinflamator şi reduce febra.
Fiecare plic conține 600 mg ibuprofen.
Brufen se utilizează pentru:
- tratamentul artritei reumatoide, inclusiv artritei reumatoide juvenile sau bolii Still (afecțiune
sistemică a țesutului conjunctiv cu afectarea preponderentă a articulațiilor, care se dezvoltă în
copilărie sau adolescență), spondilitei anchilozante (afecțiune sistemică a țesutului conjunctiv
cu afectarea preponderentă a articulațiilor și ligamentelor coloanei vertebrale), osteoartritei
(afecțiune degenerativă cronică progresivă a articulațiilor) și altor artropatii nereumatoide
(modificări patologice ale articulațiilor, care apar secundar pe fondalul afecțiunilor
nereumatice), artritei gutoase acute (afecțiune cronică ca urmare a tulburării metabolismului
acidului uric și manifestată prin inflamații repetate ale articulațiilor, formarea nodulilor gutoși
și afectarea organelor interne;
- tratamentul afecţiunilor reumatice nearticulare și a afecţiunilor periarticulare, precum
sindromul umărului înghețat, bursita, tendinita, tendosinovita şi a durerilor de spate;
- traumele țesuturilor moi, precum luxaţiile şi entorsele, pentru atenuarea durerilor uşoare şi
moderate, precum durerile menstruale, durerile de dinți sau postoperatorii, durerea după
naștere, durerea de cap, inclusiv migrena;
- tratamentul febrei.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Brufen
Nu utilizați Brufen dacă:
• sunteți hipersensibil (alergic) la ibuprofen sau la oricare dintre celelalte componente ale
acestui medicament (enumerate la punctul 6);
• aveți astm bronşic, urticarie sau alte reacții alergice după utilizarea acidului
• acetilsalicilic/aspirinei sau altor AINS;
• aveți insuficienţă cardiacă severă;
• aveți tulburări serioase ale funcției ficatului sau rinichilor;
• aveți stări cu tendinţă crescută de sângerare sau o sângerare activă;
• ați avut în trecut sângerare gastrointestinală sau perforare (afectarea integrității peretelui
stomacului sau intestinului cu formarea unui orificiu) după tratamentul anterior cu AINS;
• aveți sau ați avut în trecut colită ulcerativă, boală Crohn, episoade repetate de ulcer peptic sau
• sângerare gastrointestinală;
• sunteţi în cel de-al treilea trimestru de sarcină .
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Brufen, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.
Reacţiile adverse pot fi minimizate prin utilizarea celor mai mici doze cu efect terapeutic pentru cel
mai scurt timp posibil necesar controlului simptomelor.
Copii și adolescenți
Brufen în această formă farmaceutică este contraindicat copiilor cu vârsta sub 12 ani.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă,
adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Nu utilizați Brufen în trimestrul III de sarcină.
Ibuprofenul nu se recomandă de utilizat în perioada de alăptare.
3. Cum să utilizaţi Brufen
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau
farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Reacțiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea
mai scurtă perioadă necesară controlării simptomelor.
Mod de administrare
Administrare orală.
Pentru a realiza un debut mai rapid al acțiunii, Brufen poate fi administrat pe stomacul gol.
Doza zilnică recomandată pentru adulți și adolescenți cu vârsta peste 12 ani (≥ 40 kg) este de 1200-1800 mg, divizată în câteva prize.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, Brufen poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele. La administrarea medicamentului poate apărea o senzație tranzitorie de arsură la nivelul
cavității bucale sau gâtului.
Cum arată Brufen şi conţinutul ambalajului
Brufen se prezintă sub formă de granule de la mici până la mai mari, de culoare albă, cu aromă de
portocală.
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Abbott Laboratories GmbH,
Froyndallee 9A, 30173, Hanovra, Germania.
Fabricantul
AbbVie S.r.l.
S.R. 148 Pontina Km 52,
SNC - Campoverde di Aprilla (loc. Aprilla),
04011 Aprilla (LT), Italia
Brufen conține în calitate de substanță activă ibuprofenul, care este un remediu antiinflamator
nesteroidian (AINS). Brufen calmează durerea, are un efect antiinflamator şi reduce febra.
Fiecare plic conține 600 mg ibuprofen.
Brufen se utilizează pentru:
- tratamentul artritei reumatoide, inclusiv artritei reumatoide juvenile sau bolii Still (afecțiune
sistemică a țesutului conjunctiv cu afectarea preponderentă a articulațiilor, care se dezvoltă în
copilărie sau adolescență), spondilitei anchilozante (afecțiune sistemică a țesutului conjunctiv
cu afectarea preponderentă a articulațiilor și ligamentelor coloanei vertebrale), osteoartritei
(afecțiune degenerativă cronică progresivă a articulațiilor) și altor artropatii nereumatoide
(modificări patologice ale articulațiilor, care apar secundar pe fondalul afecțiunilor
nereumatice), artritei gutoase acute (afecțiune cronică ca urmare a tulburării metabolismului
acidului uric și manifestată prin inflamații repetate ale articulațiilor, formarea nodulilor gutoși
și afectarea organelor interne;
- tratamentul afecţiunilor reumatice nearticulare și a afecţiunilor periarticulare, precum
sindromul umărului înghețat, bursita, tendinita, tendosinovita şi a durerilor de spate;
- traumele țesuturilor moi, precum luxaţiile şi entorsele, pentru atenuarea durerilor uşoare şi
moderate, precum durerile menstruale, durerile de dinți sau postoperatorii, durerea după
naștere, durerea de cap, inclusiv migrena;
- tratamentul febrei.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Brufen
Nu utilizați Brufen dacă:
• sunteți hipersensibil (alergic) la ibuprofen sau la oricare dintre celelalte componente ale
acestui medicament (enumerate la punctul 6);
• aveți astm bronşic, urticarie sau alte reacții alergice după utilizarea acidului
• acetilsalicilic/aspirinei sau altor AINS;
• aveți insuficienţă cardiacă severă;
• aveți tulburări serioase ale funcției ficatului sau rinichilor;
• aveți stări cu tendinţă crescută de sângerare sau o sângerare activă;
• ați avut în trecut sângerare gastrointestinală sau perforare (afectarea integrității peretelui
stomacului sau intestinului cu formarea unui orificiu) după tratamentul anterior cu AINS;
• aveți sau ați avut în trecut colită ulcerativă, boală Crohn, episoade repetate de ulcer peptic sau
• sângerare gastrointestinală;
• sunteţi în cel de-al treilea trimestru de sarcină .
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Brufen, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.
Reacţiile adverse pot fi minimizate prin utilizarea celor mai mici doze cu efect terapeutic pentru cel
mai scurt timp posibil necesar controlului simptomelor.
Copii și adolescenți
Brufen în această formă farmaceutică este contraindicat copiilor cu vârsta sub 12 ani.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă,
adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Nu utilizați Brufen în trimestrul III de sarcină.
Ibuprofenul nu se recomandă de utilizat în perioada de alăptare.
3. Cum să utilizaţi Brufen
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau
farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Reacțiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea
mai scurtă perioadă necesară controlării simptomelor.
Mod de administrare
Administrare orală.
Pentru a realiza un debut mai rapid al acțiunii, Brufen poate fi administrat pe stomacul gol.
Doza zilnică recomandată pentru adulți și adolescenți cu vârsta peste 12 ani (≥ 40 kg) este de 1200-1800 mg, divizată în câteva prize.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, Brufen poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele. La administrarea medicamentului poate apărea o senzație tranzitorie de arsură la nivelul
cavității bucale sau gâtului.
Cum arată Brufen şi conţinutul ambalajului
Brufen se prezintă sub formă de granule de la mici până la mai mari, de culoare albă, cu aromă de
portocală.
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Abbott Laboratories GmbH,
Froyndallee 9A, 30173, Hanovra, Germania.
Fabricantul
AbbVie S.r.l.
S.R. 148 Pontina Km 52,
SNC - Campoverde di Aprilla (loc. Aprilla),
04011 Aprilla (LT), Italia
0
În stoc
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Spasmalgon 500 mg/2 mg/0,02 mg/ml soluție injectabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ 1 fiolă a câte 2 ml soluţie injectabilă conţine substanţe active: metamizol sodic monohidrat 1000 mg; clorhidrat de pitofenonă 4 mg; bromură de fenpiveriniu 0,04 mg. 1 fiolă a câte 5 ml soluţie injectabilă conţine substanţe active: metamizol sodic monohidrat 2500 mg; clorhidrat de pitofenonă 10 mg; bromură de fenpiveriniu 0,1 mg. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ Soluţie injectabilă. Soluţie transparentă de culoare galben-pal.
Indicaţii terapeutice Pentru tratamentul simptomatic de scurtă durată a durerilor acute moderate până la severe în spasme ale musculaturii netede a organelor interne: • dureri posttraumatice și postoperatorii; • sindromul algic la bolnavii oncologici; • colici gastrice sau intestinale; • colici renale în nefrolitiază; • dischinezia spastică a căilor biliare; • dismenoree; • cuplarea febrei ce nu poate fi controlată cu alte antipiretice; • se admite copiilor sub 18 ani doar cu selectarea strictă a indicațiilor pentru utilizare, de către profesioniștii din domeniul sănătății (cazuri de urgentă).
4. Doze şi mod de administrare Spasmalgon soluţie injectabilă se administrează doar intramuscular! A se administra doar pentru tratament de scurtă durată! Soluţia injectabilă se administrează sub supravegherea strictă a medicului şi posibilitatea acordării ajutorului medical de urgenţă, în legătură cu riscul apariţiei şocului anafilactic la pacienţii hipersensibili la metamizol sau la derivaţii de pirazolonă. Adulţi Adulţilor se administrează intramuscular 2 ml sau 5 ml soluţie injectabilă. La necesitate doza poate fi repetată peste 6-8 ore. Doza zilnică maximă nu trebuie să depăşească 6 ml soluţie injectabilă (echivalentă cu 3 g meatmizol sodic clorhidrat). Durata curei de tratament – 2-3 zile. După obţinerea efectului terapeutic se poate trece la tratamentul cu analgezice şi spasmolitice orale. În lipsa efectului terapeutic tratamentul trebuie întrerupt. Pacienţi cu vârsta peste 65 ani De obicei nu este necesară reducerea dozei. La pacienţii cu disfuncţii hepatice şi renale, determinate de vârstă, trebuie de redus doza, deoarece este posibil prelungirea timpului de înjumătăţire a metaboliţilor metamizolului (vezi pct. 5.2). Pacienţi cu funcție renală redusă Metamizolul se elimină cu urina sub formă de metaboliţi (vezi pct. 5.2). La pacienţii cu disfuncţie renală uşoară până la moderat se recomandă administrarea ½ din doza pentru adulţi. Pacienţi cu disfuncţie hepatică La aceşti pacienţi timpul de înjumătăţire a metaboliţilor activi se încetineşte (vezi pct. 5.2). Trebuie evitată administrarea dozelor înalte. La administrarea de scurtă durată nu este necesar de redus doza. Nu există experienţă suficientă pentru administrarea mai îndelungată la pacienţii cu disfuncţie renală sau hepatică.
5. Contraindicaţii - Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1. - hipersensibilitate la derivaţii de pirazolonă (inclusiv pacienţii cu antecedente de agranulocitoză la administrarea anterioară a acestor preparate) sau alte AINS. - insuficienţă hepatică şi renală gravă; - profirie hepatică acută; - deficit de glucozo-6-fosfat-dehidrogenază; - ileus gastrointestinal şi megacolon; - disfuncţii ale măduvei osoase (de exemplu, după tratamentul cu citostatice) sau afecţiuni ale sistemului hematopoietic (agranulocitoză, leucopenie, anemie aplastică); - adenom de prostată de gradul II şi III; - atonia vezicii biliare şi urinare; - stări hipotonice şi de instabilitate hemodinamică; - sarcina şi perioada de alăptare. - copii cu vârsta sub 18 ani.
https://bit.ly/3ejNw2A
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ 1 fiolă a câte 2 ml soluţie injectabilă conţine substanţe active: metamizol sodic monohidrat 1000 mg; clorhidrat de pitofenonă 4 mg; bromură de fenpiveriniu 0,04 mg. 1 fiolă a câte 5 ml soluţie injectabilă conţine substanţe active: metamizol sodic monohidrat 2500 mg; clorhidrat de pitofenonă 10 mg; bromură de fenpiveriniu 0,1 mg. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ Soluţie injectabilă. Soluţie transparentă de culoare galben-pal.
Indicaţii terapeutice Pentru tratamentul simptomatic de scurtă durată a durerilor acute moderate până la severe în spasme ale musculaturii netede a organelor interne: • dureri posttraumatice și postoperatorii; • sindromul algic la bolnavii oncologici; • colici gastrice sau intestinale; • colici renale în nefrolitiază; • dischinezia spastică a căilor biliare; • dismenoree; • cuplarea febrei ce nu poate fi controlată cu alte antipiretice; • se admite copiilor sub 18 ani doar cu selectarea strictă a indicațiilor pentru utilizare, de către profesioniștii din domeniul sănătății (cazuri de urgentă).
4. Doze şi mod de administrare Spasmalgon soluţie injectabilă se administrează doar intramuscular! A se administra doar pentru tratament de scurtă durată! Soluţia injectabilă se administrează sub supravegherea strictă a medicului şi posibilitatea acordării ajutorului medical de urgenţă, în legătură cu riscul apariţiei şocului anafilactic la pacienţii hipersensibili la metamizol sau la derivaţii de pirazolonă. Adulţi Adulţilor se administrează intramuscular 2 ml sau 5 ml soluţie injectabilă. La necesitate doza poate fi repetată peste 6-8 ore. Doza zilnică maximă nu trebuie să depăşească 6 ml soluţie injectabilă (echivalentă cu 3 g meatmizol sodic clorhidrat). Durata curei de tratament – 2-3 zile. După obţinerea efectului terapeutic se poate trece la tratamentul cu analgezice şi spasmolitice orale. În lipsa efectului terapeutic tratamentul trebuie întrerupt. Pacienţi cu vârsta peste 65 ani De obicei nu este necesară reducerea dozei. La pacienţii cu disfuncţii hepatice şi renale, determinate de vârstă, trebuie de redus doza, deoarece este posibil prelungirea timpului de înjumătăţire a metaboliţilor metamizolului (vezi pct. 5.2). Pacienţi cu funcție renală redusă Metamizolul se elimină cu urina sub formă de metaboliţi (vezi pct. 5.2). La pacienţii cu disfuncţie renală uşoară până la moderat se recomandă administrarea ½ din doza pentru adulţi. Pacienţi cu disfuncţie hepatică La aceşti pacienţi timpul de înjumătăţire a metaboliţilor activi se încetineşte (vezi pct. 5.2). Trebuie evitată administrarea dozelor înalte. La administrarea de scurtă durată nu este necesar de redus doza. Nu există experienţă suficientă pentru administrarea mai îndelungată la pacienţii cu disfuncţie renală sau hepatică.
5. Contraindicaţii - Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1. - hipersensibilitate la derivaţii de pirazolonă (inclusiv pacienţii cu antecedente de agranulocitoză la administrarea anterioară a acestor preparate) sau alte AINS. - insuficienţă hepatică şi renală gravă; - profirie hepatică acută; - deficit de glucozo-6-fosfat-dehidrogenază; - ileus gastrointestinal şi megacolon; - disfuncţii ale măduvei osoase (de exemplu, după tratamentul cu citostatice) sau afecţiuni ale sistemului hematopoietic (agranulocitoză, leucopenie, anemie aplastică); - adenom de prostată de gradul II şi III; - atonia vezicii biliare şi urinare; - stări hipotonice şi de instabilitate hemodinamică; - sarcina şi perioada de alăptare. - copii cu vârsta sub 18 ani.
https://bit.ly/3ejNw2A
0
În stoc
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Kofan Instant 200mg+200mg+50mg comprimate 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ 1 comprimat conţine: substanţe active: paracetamol 200 mg, propifenazonă 200 mg, cafeină 50 mg. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Comprimate. Comprimate rotunde, de culoare albă. 4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice Ameliorarea durerii precum: cefalee, odontalgie, algodismenoree, sindrom algic în perioada postoperatorie şi durerea reumatică. Ameliorarea durerii și temperaturii ridicate, care însoțesc răceala și gripa. 4.2 Doze şi mod de administrare Doze Doze la o priză Adulţi: câte 1-2 comprimate. Adolescenți 12-16 ani: câte 1 comprimat pe zi. La necesitate, aceste doze se pot repeta până la 3 ori în 24 ore. Comprimatele trebuie administrare cu o cantitate mare de apă sau alte lichide. Medicamentul nu trebuie luat mai mult de 7 zile sau la doze care sunt mai mari decât cele recomandate fără recomandarea medicului 4.3 Contraindicaţii Kofan Instant nu trebuie utilizat dacă există oricare dintre următoarele condiții: - Hipersensibilitate la pirazolone sau la alți derivați de pirazolone (hipersensibilitate la medicamente care conțin fenazone, aminofenazonă, metamizol); - hipersensibilitate la fenilbutazonă; - hipersensibilitate la substanțe active sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1 - deficit congenital de glucozo-6-fosfat dehidrogenază (manifestată prin anemie hemolitică); - porfirie hepatică acută; - tulburarea funcției hepatice (în caz de alcoolism cronic sau hepatită); - tulburarea funcției renale; - sindromul Gilbert (icter benign tranzitoriu secundar a deficitului de glucoroniltransferaza); - tulburări hematopoietice; - astm bronșic; - rinită cronică; - urticarie cronică; Certificat de înregistrare al medicamentului - nr. 22161 din 21.12.2015 Anexa 1 - perioada de alăptare. Kofan Instant nu trebuie utilizat la copii cu vârsta sub 12 ani.
https://bit.ly/3n7w19r
https://bit.ly/3n7w19r
0
În stoc
Actiune terapeutica
Lidocaina spray este un anestezic local cu efect stabilizator de membrana. Scazand permeabilitatea membranei celulare la sodiu, lidocaina scade rata depolarizarii ca si amplitudinea potentialului de actiune si inhiba conducerea nervoasa. Prin aplicare locala la nivelul mucoaselor, lidocaina este absorbita in proportii diferite in raport cu doza si locul de aplicare. Efectul Lidocainei spray apare la 1 min dupa aplicare si dureaza 5-6 minute iar subiectiv, anestezia dispare incet, in aproximativ 15 minute.
Indicatii
anestezie locala prin pulverizare la nivelul mucoaselor: inainte de interventii minore, superficiale in stomatologie, chirurgia buco-maxilo-faciala, oto-rino-laringologie, ginecologie si dermatologie. inainte de inserarea cateterelor si tuburilor endotraheale (inainte de intubare si de examinarile endoscopice). Pentru completarea tratamentului proceselor patologice superficiale de la nivelul mucoaselor.
Mod de administrare
Dozarea poate varia in limite largi in legatura cu indicatia si dimensiunea zonei care trebuie anesteziata. Pentru a evita niveluri plasmatice ridicate, este important sa se utilizeze cele mai mici doze care produc un efect satisfacator. In mod obisnuit 1-3 pufuri sunt suficiente, in timp ce in obstetrica pot fi aplicate 15-20 pufuri sau chiar mai mult. Copii: in baza datelor raportate, in stomatologie si chirurgie BMF, Lidocain spray poate fi folosit si la copii, preferabil sub forma de badijonaj eliminand astfel atat teama provocata de pulverizare cit si senzatia obisnuita de intepatura mentionata ca efect secundar. Chiar copiii sub varsta de 2 ani pot fi tratati in acest fel. Supradozare
Pot apare simptome nervoase centrale si cardiovasculare pentru amendarea carora este necesara mentinerea permeabilitatii cailor aeriene, oxigenoterapie si la nevoie respiratie asistata. Spasmele ocazionale trebuie tratate cat mai rapid posibil cu succinilcolina 50-100 mg si/sau 5-15 mg diazepam. Pentru tratarea simptomelor cardiovasculare (bradicardie, tulburari de conducere) sunt indicate atropina (iv. 0,5-1 mg) si simpatomimetice.
Contraindicatii
Sensibilitate cunoscuta la lidocaina sau la oricare dintre excipienti.
Lidocaina spray este un anestezic local cu efect stabilizator de membrana. Scazand permeabilitatea membranei celulare la sodiu, lidocaina scade rata depolarizarii ca si amplitudinea potentialului de actiune si inhiba conducerea nervoasa. Prin aplicare locala la nivelul mucoaselor, lidocaina este absorbita in proportii diferite in raport cu doza si locul de aplicare. Efectul Lidocainei spray apare la 1 min dupa aplicare si dureaza 5-6 minute iar subiectiv, anestezia dispare incet, in aproximativ 15 minute.
Indicatii
anestezie locala prin pulverizare la nivelul mucoaselor: inainte de interventii minore, superficiale in stomatologie, chirurgia buco-maxilo-faciala, oto-rino-laringologie, ginecologie si dermatologie. inainte de inserarea cateterelor si tuburilor endotraheale (inainte de intubare si de examinarile endoscopice). Pentru completarea tratamentului proceselor patologice superficiale de la nivelul mucoaselor.
Mod de administrare
Dozarea poate varia in limite largi in legatura cu indicatia si dimensiunea zonei care trebuie anesteziata. Pentru a evita niveluri plasmatice ridicate, este important sa se utilizeze cele mai mici doze care produc un efect satisfacator. In mod obisnuit 1-3 pufuri sunt suficiente, in timp ce in obstetrica pot fi aplicate 15-20 pufuri sau chiar mai mult. Copii: in baza datelor raportate, in stomatologie si chirurgie BMF, Lidocain spray poate fi folosit si la copii, preferabil sub forma de badijonaj eliminand astfel atat teama provocata de pulverizare cit si senzatia obisnuita de intepatura mentionata ca efect secundar. Chiar copiii sub varsta de 2 ani pot fi tratati in acest fel. Supradozare
Pot apare simptome nervoase centrale si cardiovasculare pentru amendarea carora este necesara mentinerea permeabilitatii cailor aeriene, oxigenoterapie si la nevoie respiratie asistata. Spasmele ocazionale trebuie tratate cat mai rapid posibil cu succinilcolina 50-100 mg si/sau 5-15 mg diazepam. Pentru tratarea simptomelor cardiovasculare (bradicardie, tulburari de conducere) sunt indicate atropina (iv. 0,5-1 mg) si simpatomimetice.
Contraindicatii
Sensibilitate cunoscuta la lidocaina sau la oricare dintre excipienti.
0
În stoc
Indicații pentru utilizare
Conform instrucțiunilor, Dimexidul sub formă de gel este utilizat pentru:
Deformarea osteoartritei;
Poliartrita reumatoidă;
Spondilita anchilozantă;
sciatică;
artropatie;
Ligament daune;
Nevralgie trigeminală;
Infiltrate traumatice;
echimoze;
Eritem nodosum.
Conform instrucțiunilor, Dimexidul sub formă de soluție este utilizat pentru:
echimoze;
Inflamație edem;
entorse;
arsuri;
Purăi răni;
artrita;
eczeme;
sciatică;
Boli de piele pustuloase;
Ulcer trofice;
Roger.
Dimexidul sub formă de concentrat pentru prepararea unei soluții este utilizat pentru:
Influența și morbiditatea asociată a bolilor sistemului musculoscheletal (spondilita anchilozantă, artrita reumatoidă, artropatia, deformarea osteoartritei, entorse, vânătăi, infiltrate traumatice și altele);
Purăi răni (care nu pot fi curățate prin metode convenționale);
Boli de piele inflamatorii (sclerodermie sistemică, eritem nodosum, erizipel, acnee, furunculoză și altele);
tromboflebită;
Flegmon de localizare variată;
Burns.
Contraindicații
Conform instrucțiunilor, Dimexide este contraindicat în:
Pacientul are hipersensibilitate la dimetilsulfoxid sau alte componente incluse în preparat;
Angina pectoris;
Afectarea severă a rinichilor și a ficatului;
Pronunțate atherosclerosis;
Infarctul miocardic;
accident vascular cerebral;
Cataracta și glaucomul;
comă;
Sarcina și alăptarea;
Și, de asemenea, la vârsta de 12 ani.
Dozare și administrare
Dimexidul în toate formele de dozare este destinat exclusiv utilizării externe.
Gelul este aplicat în zona afectată cu un strat subțire de 1-2 ori pe zi timp de 10-14 zile. Repetarea unui curs de tratament cu gel este posibilă nu mai devreme de 10 zile de la încheierea cursului anterior.
Soluția pentru uz extern este utilizată sub formă de irigații și aplicații. Șervețele de tifon umezite cu o soluție de Dimeoxid, diluat în jumătate cu apă, se impun pe zonele afectate timp de 20-30 de minute o dată pe zi. De la șervețele de deasupra se impun un film de polietilenă și apoi țesături din in, sau de bumbac. Pentru utilizare pe față și în alte zone sensibile ale pielii, utilizați soluția Dimexid diluată cu apă 1: 3, 1: 5, 1:10. Soluțiile aceleiași concentrații sunt spălate cu cavități inflamatorii și purulent-necrotice și focare. Durata de utilizare a Dimexidum sub formă de soluție este de 10-15 zile.
Concentratul este utilizat pentru a prepara soluții de concentrații diferite:
Pentru tratamentul ulcerelor trofice și a erizipetelor - soluție 30-50% (2-3 ori pe zi, 50-100 ml);
Pentru tratamentul bolilor cutanate pustuloase - soluție 40%;
Pentru sclerodermie și eczeme - 40-50% soluție (comprese);
Pentru arsuri profunde - soluție de 20-30% (pansamente);
Pentru anestezie locală - soluție de 25-50% (se comprimă de 2-3 ori pe zi, 100-150 ml).
Conform instrucțiunilor, Dimexidul sub formă de gel este utilizat pentru:
Deformarea osteoartritei;
Poliartrita reumatoidă;
Spondilita anchilozantă;
sciatică;
artropatie;
Ligament daune;
Nevralgie trigeminală;
Infiltrate traumatice;
echimoze;
Eritem nodosum.
Conform instrucțiunilor, Dimexidul sub formă de soluție este utilizat pentru:
echimoze;
Inflamație edem;
entorse;
arsuri;
Purăi răni;
artrita;
eczeme;
sciatică;
Boli de piele pustuloase;
Ulcer trofice;
Roger.
Dimexidul sub formă de concentrat pentru prepararea unei soluții este utilizat pentru:
Influența și morbiditatea asociată a bolilor sistemului musculoscheletal (spondilita anchilozantă, artrita reumatoidă, artropatia, deformarea osteoartritei, entorse, vânătăi, infiltrate traumatice și altele);
Purăi răni (care nu pot fi curățate prin metode convenționale);
Boli de piele inflamatorii (sclerodermie sistemică, eritem nodosum, erizipel, acnee, furunculoză și altele);
tromboflebită;
Flegmon de localizare variată;
Burns.
Contraindicații
Conform instrucțiunilor, Dimexide este contraindicat în:
Pacientul are hipersensibilitate la dimetilsulfoxid sau alte componente incluse în preparat;
Angina pectoris;
Afectarea severă a rinichilor și a ficatului;
Pronunțate atherosclerosis;
Infarctul miocardic;
accident vascular cerebral;
Cataracta și glaucomul;
comă;
Sarcina și alăptarea;
Și, de asemenea, la vârsta de 12 ani.
Dozare și administrare
Dimexidul în toate formele de dozare este destinat exclusiv utilizării externe.
Gelul este aplicat în zona afectată cu un strat subțire de 1-2 ori pe zi timp de 10-14 zile. Repetarea unui curs de tratament cu gel este posibilă nu mai devreme de 10 zile de la încheierea cursului anterior.
Soluția pentru uz extern este utilizată sub formă de irigații și aplicații. Șervețele de tifon umezite cu o soluție de Dimeoxid, diluat în jumătate cu apă, se impun pe zonele afectate timp de 20-30 de minute o dată pe zi. De la șervețele de deasupra se impun un film de polietilenă și apoi țesături din in, sau de bumbac. Pentru utilizare pe față și în alte zone sensibile ale pielii, utilizați soluția Dimexid diluată cu apă 1: 3, 1: 5, 1:10. Soluțiile aceleiași concentrații sunt spălate cu cavități inflamatorii și purulent-necrotice și focare. Durata de utilizare a Dimexidum sub formă de soluție este de 10-15 zile.
Concentratul este utilizat pentru a prepara soluții de concentrații diferite:
Pentru tratamentul ulcerelor trofice și a erizipetelor - soluție 30-50% (2-3 ori pe zi, 50-100 ml);
Pentru tratamentul bolilor cutanate pustuloase - soluție 40%;
Pentru sclerodermie și eczeme - 40-50% soluție (comprese);
Pentru arsuri profunde - soluție de 20-30% (pansamente);
Pentru anestezie locală - soluție de 25-50% (se comprimă de 2-3 ori pe zi, 100-150 ml).
0
În stoc
Movalis 15 mg comprimate Meloxicam Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament deoarece conţine informaţii importante pentru dumneavoastră. - Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi. - Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. - Acest medicament a fost prescris numai pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi semne de boală ca dumneavoastră. - Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. Vezi pct. 4. Ce găsiţi în acest prospect: 1. Ce este Movalis şi pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Movalis 3. Cum să utilizaţi Movalis 4. Reacţii adverse posibile 5. Cum se păstrează Movalis 6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii 1. Ce este Movalis şi pentru ce se utilizează Movalis, conţine ca substanţă activă, meloxicam. Meloxicamul aparţine grupului de medicamente denumite antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), care sunt utilizate pentru reducerea inflamaţiei şi a durerii de la nivelul articulaţiilor şi muşchilor. Movalis, este utilizat în: - tratamentul simptomatic pe termen scurt al bolii artrozice dureroase (artroze, boală degenerativă articulară) - tratamentul simptomatic pe termen lung al poliartritei reumatoide - tratamentul simptomatic pe termen lung al spondilitei anchilozante(cunoscută ca boala Bechterew). 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Movalis NU UTILIZAŢI Movalis ÎN URMĂTOARELE SITUAŢII: - dacă sunteţi în ultimele trei luni de sarcină - dacă sunteţi copil sau adolescent şi aveţi vârsta sub 16 ani - dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la meloxicam - dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la acid acetilsalicilic sau la alte medicamente antiinflamatoare nesteriodiene (AINS) - dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6); - dacă după utilizarea acidului acetilsalicilic sau a altor medicamente antiinflamatoare nesteriodiene aţi avut vreunul dintre următoarele semne: - respiraţie şuierătoare, apăsare în piept, senzaţie de lipsă de aer (astm bronşic); - obstrucţie la nivelul nasului datorită inflamaţiei mucoasei nazale (polipi nazali); - erupţii trecătoare pe piele sau urticarie; 2 - apariţia bruscă a tumefacţiilor la nivelul pielii sau mucoaselor, cum este tumefacţia din jurul ochilor, feţei, buzelor, gurii şi gâtului, putând determina dificultăţi în respiraţie (edem angioneurotic); - dacă după un tratament anterior cu AINS sau dacă aţi avut recent: - sângerări la nivelul stomacului sau intestinului - perforaţii la nivelul stomacului sau intestinului. - ulcer sau sângerări la nivelul stomacului sau intestinului; - dacă aveţi sau aţi avut recent ulcer peptic sau sângerări la nivelul stomacului sau intestinului (ulceraţie sau sângerare apărută de cel puţin două ori); - dacă aveţi insuficienţă hepatică gravă; - dacă aveţi insuficienţă renală gravă netratată prin dializă; - dacă aţi avut sângerări recente la nivelul creierului (sângerări cerebrovasculare); - dacă aveţi orice alt tip de tulburări hemoragice; - dacă aveţi insuficienţă cardiacă gravă; - dacă aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, deoarece acest produs conţine lactoză (vezi şi „Movalis conţine lactoză”. Vă rugăm să discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur că vreuna dintre aceste situaţii vi se potriveşte dumneavoastră.
Doza recomandată este: Acutizări ale boalii artrozice 7,5 mg pe zi (o jumătate de comprimat) o dată pe zi. Doza poate fi crescută la 15 mg (un comprimat) o dată pe zi. Poliartrită reumatoidă 15 mg pe zi (un comprimat) o dată pe zi. Doza poate fi scăzută la 7,5 mg (o jumătate de comprimat) pe zi. Spondilită anchilozantă 15 mg pe zi (un comprimat) o dată pe zi. Doza poate fi scăzută la 7,5 mg (o jumătate de comprimat) pe zi. Comprimatele trebuie înghiţite cu apă sau alt lichid, împreună cu alimente. Comprimatele pot fi divizate în două doze egale. Nu trebuie să depăşiţi doza zilnică maximă recomandată de 15 mg. Dacă vă încadraţi în vreo situaţie menţionată la capitolul „Atenţionări şi precauţii”, medicul dumneavoastră vă va reduce doza la 7,5 mg (o jumătate de comprimat) o dată pe zi. Movalis nu trebuie administrat la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 16 ani. Dacă aveţi impresia că efectul Movalis este prea puternic sau prea slab sau dacă după câteva zile nu simţiţi nici o ameliorare a stării dumneavoastră, informaţi-l pe medicul dumneavoastră sau pe farmacist.
Doza recomandată este: Acutizări ale boalii artrozice 7,5 mg pe zi (o jumătate de comprimat) o dată pe zi. Doza poate fi crescută la 15 mg (un comprimat) o dată pe zi. Poliartrită reumatoidă 15 mg pe zi (un comprimat) o dată pe zi. Doza poate fi scăzută la 7,5 mg (o jumătate de comprimat) pe zi. Spondilită anchilozantă 15 mg pe zi (un comprimat) o dată pe zi. Doza poate fi scăzută la 7,5 mg (o jumătate de comprimat) pe zi. Comprimatele trebuie înghiţite cu apă sau alt lichid, împreună cu alimente. Comprimatele pot fi divizate în două doze egale. Nu trebuie să depăşiţi doza zilnică maximă recomandată de 15 mg. Dacă vă încadraţi în vreo situaţie menţionată la capitolul „Atenţionări şi precauţii”, medicul dumneavoastră vă va reduce doza la 7,5 mg (o jumătate de comprimat) o dată pe zi. Movalis nu trebuie administrat la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 16 ani. Dacă aveţi impresia că efectul Movalis este prea puternic sau prea slab sau dacă după câteva zile nu simţiţi nici o ameliorare a stării dumneavoastră, informaţi-l pe medicul dumneavoastră sau pe farmacist.
0
În stoc
Pentru ameliorarea durerii, inflamaţiei şi edemului în:
- traumatisme ale ţesuturilor moi: traumatisme ale tendoanelor, ligamentelor, muşchilor şi articulaţiilor, de exemplu luxaţii, entorse, echimoze, dureri de spate (datorate activităţilor sportive);
- forme localizate ale Numai adulţi (cu vârsta de 18 ani şi peste).
- traumatisme ale ţesuturilor moi: traumatisme ale tendoanelor, ligamentelor, muşchilor şi articulaţiilor, de exemplu luxaţii, entorse, echimoze, dureri de spate (datorate activităţilor sportive);
- forme localizate ale Numai adulţi (cu vârsta de 18 ani şi peste).
0
În stoc
Actiunea farmacologica: Xefocam este un analgezic (medicament impotriva durerii) si un antireumatic (apartine grupei de antiinflamatoare nesteroidiene). Xefocam actioneaza rapid, fiind absorbit de tractul gastro-intestinal. Se elimina pe cale renala in proportie de 30 - 60%.
INDICATII
Xefocam se administreaza pentru tratarea durerilor de intensitate medie si puternica, pentru dureri articulare, reumatismale si artroze.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Va fi inghitit cu un pahar de apa, inainte de mese. Pentru dureri medii si puternice: doza initiala este de 16 mg (4 comprimate de 4 mg sau 2 comprimate de 8 mg )- daca este necesar, se mai pot administra inca 4 comprimate (sau 2 comprimate)( cel mult) timp de 24 ore. Doza de intretinere nu va depasi 16 mg zilnic, de preferat 8 mg (2 comprimate), de 2 ori pe zi. Doza prescrisa de medic trebuie respectata cu strictete. In tratamentul afectiunilor inflamatorii: pentru adulti, doza va fi stabilita individual. Doza standard este de 8-16 mg (2-4 comprimate de 4mg), de preferat de 2 ori pe zi. Daca medicul considera necesar, se poate administra de 3 ori pe zi. Doza prescrisa de medic trebuie respectata cu strictete. Pentru tratamentul de lunga durata, doza zilnica este de 16 mg. In cazul unor suferinte gastro-intestinale sau disfunctii hepatice si renale, doza zilnica nu trebuie sa depaseasca 8 mg (2 comprimate a 4 mg pe zi). Durata tratamentului: medicul va stabili durata tratamentului. Consultati medicul curant la intervale regulate si respectati indicatiile in ceea ce priveste regimul alimentar, conditiile de viata si exercitiile fizice.
CONTRAINDICATII
Nu se administreaza in urmatoarele cazuri: hipersensibilitate cunoscuta la acid acetilsalicilic (aspirina) si alte substante antiinflamatorii- hemoragii gastro-intestinale acute, ulcere gastrice sau duodenale- defecte de hemocitogeneza- sarcina- alaptare- adolescenti sub varsta de 18 ani. Se va administra cu prudenta in urmatoarele cazuri: disfunctii hepatice sau renale- hemoragii si ulcere gastro-intestinale- defecte de hemocitogeneza- intoleranta cunoscuta la Xefocam, acid acetilsalicilic (aspirina) si alte antiinflamatoare.
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
Prudenta la soferi si persoane cu activi tati solicitante. Nu asociati cu alcoolul. In asociere cu alte antiinflamatoare, tratamentul cu Xefo poate creste riscul aparitiei ulcerelor gastrice si intestinale. In cazul in care apar hemoragii gastro-intestinale, tratamentul trebuie intrerupt imediat si luate masurile adecvate. Precautii speciale se vor lua in cazul administrarii primei doze de Xefocam la pacientii cu afectiuni gastro-intestinale. Se va lua tensiunea regulat la pacientii varstnici, obezi si cu hipertensiune arteriala. Pacientii cu infectii cronice respiratorii, astm bronsic sau febrili pot dezvolta mai usor reactii de sensibilitate la Xefocam. In cazul tratamentului de lunga durata, se vor verifica regulat: formula sangelui, functia hepatica si renala.
INDICATII
Xefocam se administreaza pentru tratarea durerilor de intensitate medie si puternica, pentru dureri articulare, reumatismale si artroze.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Va fi inghitit cu un pahar de apa, inainte de mese. Pentru dureri medii si puternice: doza initiala este de 16 mg (4 comprimate de 4 mg sau 2 comprimate de 8 mg )- daca este necesar, se mai pot administra inca 4 comprimate (sau 2 comprimate)( cel mult) timp de 24 ore. Doza de intretinere nu va depasi 16 mg zilnic, de preferat 8 mg (2 comprimate), de 2 ori pe zi. Doza prescrisa de medic trebuie respectata cu strictete. In tratamentul afectiunilor inflamatorii: pentru adulti, doza va fi stabilita individual. Doza standard este de 8-16 mg (2-4 comprimate de 4mg), de preferat de 2 ori pe zi. Daca medicul considera necesar, se poate administra de 3 ori pe zi. Doza prescrisa de medic trebuie respectata cu strictete. Pentru tratamentul de lunga durata, doza zilnica este de 16 mg. In cazul unor suferinte gastro-intestinale sau disfunctii hepatice si renale, doza zilnica nu trebuie sa depaseasca 8 mg (2 comprimate a 4 mg pe zi). Durata tratamentului: medicul va stabili durata tratamentului. Consultati medicul curant la intervale regulate si respectati indicatiile in ceea ce priveste regimul alimentar, conditiile de viata si exercitiile fizice.
CONTRAINDICATII
Nu se administreaza in urmatoarele cazuri: hipersensibilitate cunoscuta la acid acetilsalicilic (aspirina) si alte substante antiinflamatorii- hemoragii gastro-intestinale acute, ulcere gastrice sau duodenale- defecte de hemocitogeneza- sarcina- alaptare- adolescenti sub varsta de 18 ani. Se va administra cu prudenta in urmatoarele cazuri: disfunctii hepatice sau renale- hemoragii si ulcere gastro-intestinale- defecte de hemocitogeneza- intoleranta cunoscuta la Xefocam, acid acetilsalicilic (aspirina) si alte antiinflamatoare.
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
Prudenta la soferi si persoane cu activi tati solicitante. Nu asociati cu alcoolul. In asociere cu alte antiinflamatoare, tratamentul cu Xefo poate creste riscul aparitiei ulcerelor gastrice si intestinale. In cazul in care apar hemoragii gastro-intestinale, tratamentul trebuie intrerupt imediat si luate masurile adecvate. Precautii speciale se vor lua in cazul administrarii primei doze de Xefocam la pacientii cu afectiuni gastro-intestinale. Se va lua tensiunea regulat la pacientii varstnici, obezi si cu hipertensiune arteriala. Pacientii cu infectii cronice respiratorii, astm bronsic sau febrili pot dezvolta mai usor reactii de sensibilitate la Xefocam. In cazul tratamentului de lunga durata, se vor verifica regulat: formula sangelui, functia hepatica si renala.
0
În stoc
1. CE ESTE BRUFEN RAPID ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Brufen Rapid este un medicament antiinflamator nesteroidian (AINS), care posedă acțiune
analgezică, antiinflamatoare și antipiretică. Substanța activă este ibuprofenul. Fiecare capsulă
conține 200 mg ibuprofen.
Brufen Rapid este utilizat pentru tratamentul simptomatic pe termen scurt al durerilor uşoare până la
moderate, cum sunt cefalee, dureri menstruale, dureri de dinţi, durerii asociate simptomelor de gripă
și febră la adulți, adolescenți și copii cu greutatea peste 20 kg (cu vârsta de aproximativ de la 6 ani)
2. CE TREBUIE SĂ ŞTIŢI ÎNAINTE SĂ LUAŢI BRUFEN RAPID
Nu luaţi Brufen Rapid
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la ibuprofen sau la oricare dintre celelalte componente ale
acestui medicament (enumerate la pct. 6);
- dacă apar/apăreau bronhospasm, astm bronşic, rinită alergică, urticarie (apariția pe suprafața
pielii sau pe mucoase a veziculelor cu mâncărime, care la exterior se asemănă cu consecințele
arsurilor cauzate de urzici), edem sau reacții alergice după utilizarea acidului acetilsalicilic/aspirină
sau altor AINS;
- dacă ați avut cândva sângerări gastrointestinale sau perforaţie (afectarea integrității peretelui
stomacului sau intestinului cu formarea unui orificiu), determinate de tratamentul anterior cu AINS;
- dacă aveţi episoade repetate de ulcer peptic sau sângerare gastrointestinală;
- dacă aveţi insuficiență cardiacă, renală sau hepatică severă;
- dacă aveți oricare sângerare activă;
- dacă aveţi tulburări de formare a celulelor din sânge (inclusiv a căror cauză nu a fost
stabilită);
- dacă aveți deshidratare severă, provocată de vărsături, diaree sau administrarea unei cantităţi
insuficiente de lichide);
- în timpul ultimelor trei luni de sarcină;
- la copii cu greutatea mai mică de 20 kg.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Brufen Rapid, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace necesare
pentru controlul simptomelor, pentru cea mai scurtă durată. Copii și adolescenți
Brufen Rapid în această formă farmaceutică și doză este contraindicat copiilor cu vârsta sub 6 ani
sau cu greutatea corporală sub 20 kg. Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, aveți probleme cu concepția sau urmați un
examen cu privire la infertilitate, de asemenea dacă alăptaţi, adresaţi-vă medicului sau farmacistului
pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Este contraindicată utilizarea Brufen Rapid în trimestrul trei de sarcină.
3. CUM SĂ LUAŢI BRUFEN RAPID
Luaţi întotdeauna Brufen Rapid exact aşa, cum este menţionat în acest prospect sau conform
recomandării medicului. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi
sigur.
Mod de administrare
Adulţi şi adolescenţi ≥ 40 kg:
A se administra oral câte 1 (200 mg) capsulă sau 2 (2 x 200 mg) capsule.A se înghiți cu apă.A nu se mesteca.
Dacă luaţi câte 1 (200 mg) capsulă, următoarea administrare, dacă este necesar, trebuie să fie peste
4 ore.
Dacă luaţi câte 2 (2 x 200 mg) capsule, următoarea administrare, dacă este necesar, trebuie să fie
peste 6 ore.
Doza maximă într-un interval de 24 ore nu trebuie să depășească 1200 mg (6 capsule), care se
administrează în câteva prize.
Copii cu greutatea ≤ 39 kg :
Medicamentul poate fi utilizat la copiii cu greutatea corporală de cel puţin 20 kg.
Doza zilnică totală maximă de ibuprofen este de 20-30 mg/kg, divizată în 3-4 prize, cu intervale
între administrarea dozelor de 6-8 ore.
Doza zilnică maximă recomandată nu trebuie depăşită. A nu depăşi doză totală de 30 mg/kg într-un
interval de 24 ore.
4. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Brufen Rapid poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace, pentru cea
mai scurtă durată necesară pentru ameliorarea simptomelor. E posibilă apariția unei dintre reacţiile
adverse cunoscute ca urmare a administrării AINS
Cum arată Brufen Rapid şi conţinutul ambalajului
Brufen Rapid se prezintă sub formă de capsule gelatinoase moi transparente de culoare galben-pal,
ovale, cu dimensiuni de 8,5 minimum, cu conținut transparent.
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Abbott Laboratories GmbH,
Froyndallee 9A, 30173 Hanovra, Germania.
Fabricantul
Geltec Private Limited,
Sr №24, 26/3, 27/2 Yadavanahalli Attibele, Bangalore-Hosur Road,
Bangalore, Karnataka, 562107, India.
Brufen Rapid este un medicament antiinflamator nesteroidian (AINS), care posedă acțiune
analgezică, antiinflamatoare și antipiretică. Substanța activă este ibuprofenul. Fiecare capsulă
conține 200 mg ibuprofen.
Brufen Rapid este utilizat pentru tratamentul simptomatic pe termen scurt al durerilor uşoare până la
moderate, cum sunt cefalee, dureri menstruale, dureri de dinţi, durerii asociate simptomelor de gripă
și febră la adulți, adolescenți și copii cu greutatea peste 20 kg (cu vârsta de aproximativ de la 6 ani)
2. CE TREBUIE SĂ ŞTIŢI ÎNAINTE SĂ LUAŢI BRUFEN RAPID
Nu luaţi Brufen Rapid
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la ibuprofen sau la oricare dintre celelalte componente ale
acestui medicament (enumerate la pct. 6);
- dacă apar/apăreau bronhospasm, astm bronşic, rinită alergică, urticarie (apariția pe suprafața
pielii sau pe mucoase a veziculelor cu mâncărime, care la exterior se asemănă cu consecințele
arsurilor cauzate de urzici), edem sau reacții alergice după utilizarea acidului acetilsalicilic/aspirină
sau altor AINS;
- dacă ați avut cândva sângerări gastrointestinale sau perforaţie (afectarea integrității peretelui
stomacului sau intestinului cu formarea unui orificiu), determinate de tratamentul anterior cu AINS;
- dacă aveţi episoade repetate de ulcer peptic sau sângerare gastrointestinală;
- dacă aveţi insuficiență cardiacă, renală sau hepatică severă;
- dacă aveți oricare sângerare activă;
- dacă aveţi tulburări de formare a celulelor din sânge (inclusiv a căror cauză nu a fost
stabilită);
- dacă aveți deshidratare severă, provocată de vărsături, diaree sau administrarea unei cantităţi
insuficiente de lichide);
- în timpul ultimelor trei luni de sarcină;
- la copii cu greutatea mai mică de 20 kg.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Brufen Rapid, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace necesare
pentru controlul simptomelor, pentru cea mai scurtă durată. Copii și adolescenți
Brufen Rapid în această formă farmaceutică și doză este contraindicat copiilor cu vârsta sub 6 ani
sau cu greutatea corporală sub 20 kg. Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, aveți probleme cu concepția sau urmați un
examen cu privire la infertilitate, de asemenea dacă alăptaţi, adresaţi-vă medicului sau farmacistului
pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Este contraindicată utilizarea Brufen Rapid în trimestrul trei de sarcină.
3. CUM SĂ LUAŢI BRUFEN RAPID
Luaţi întotdeauna Brufen Rapid exact aşa, cum este menţionat în acest prospect sau conform
recomandării medicului. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi
sigur.
Mod de administrare
Adulţi şi adolescenţi ≥ 40 kg:
A se administra oral câte 1 (200 mg) capsulă sau 2 (2 x 200 mg) capsule.A se înghiți cu apă.A nu se mesteca.
Dacă luaţi câte 1 (200 mg) capsulă, următoarea administrare, dacă este necesar, trebuie să fie peste
4 ore.
Dacă luaţi câte 2 (2 x 200 mg) capsule, următoarea administrare, dacă este necesar, trebuie să fie
peste 6 ore.
Doza maximă într-un interval de 24 ore nu trebuie să depășească 1200 mg (6 capsule), care se
administrează în câteva prize.
Copii cu greutatea ≤ 39 kg :
Medicamentul poate fi utilizat la copiii cu greutatea corporală de cel puţin 20 kg.
Doza zilnică totală maximă de ibuprofen este de 20-30 mg/kg, divizată în 3-4 prize, cu intervale
între administrarea dozelor de 6-8 ore.
Doza zilnică maximă recomandată nu trebuie depăşită. A nu depăşi doză totală de 30 mg/kg într-un
interval de 24 ore.
4. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Brufen Rapid poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace, pentru cea
mai scurtă durată necesară pentru ameliorarea simptomelor. E posibilă apariția unei dintre reacţiile
adverse cunoscute ca urmare a administrării AINS
Cum arată Brufen Rapid şi conţinutul ambalajului
Brufen Rapid se prezintă sub formă de capsule gelatinoase moi transparente de culoare galben-pal,
ovale, cu dimensiuni de 8,5 minimum, cu conținut transparent.
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Abbott Laboratories GmbH,
Froyndallee 9A, 30173 Hanovra, Germania.
Fabricantul
Geltec Private Limited,
Sr №24, 26/3, 27/2 Yadavanahalli Attibele, Bangalore-Hosur Road,
Bangalore, Karnataka, 562107, India.
0
În stoc
Lornoxicam Rompharm este un medicament antiinflamator nesteroidian (AINS) şi antireumatic din
clasa derivaţilor de oxicam. Este destinat tratamentului de scurtă durată al durerii acute uşoară până la
moderată atunci când administrarea orală este improprie.
Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Lornoxicam Rompharm
Nu utilizaţi Lornoxicam Rompharm
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la lornoxicam sau la oricare dintre celelalte componente ale
acestui medicament (enumerate la pct. 6);
- dacă suferiţi de trombocitopenie;
- dacă sunteţi hipersensibil la alte AINS, inclusiv la acidul acetilsalicilic;
- dacă suferiţi de insuficienţă cardiacă severă;
- dacă suferiţi de sângerare gastro-intestinală, sângerare cerebro-vasculară sau alte tulburări de
sângerare;
- dacă aţi avut în trecut sângerare sau perforare gastro-intestinală legate de terapia anterioară cu
AINS;
- dacă suferiţi de ulcer peptic activ sau aţi avut în trecut ulcer peptic recidivat;
- dacă suferiţi de insuficienţă severă a funcţiei ficatului;
- dacă suferiţi de insuficienţă severă a funcţiei rinichilor;
- dacă sunteţi în ultimele trei luni de sarcină.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Lornoxicam Rompharm adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau
asistentei medicale:
- dacă aveţi insuficienţă a funcţiei rinichilor;
2
- dacă aveţi istoric de tensiune arterială crescută şi/sau insuficienţă cardiacă, precum şi retenţie de
fluide şi edem;
- dacă suferiţi de colită ulceroasă sau boală Crohn;
- dacă aţi avut în trecut tendinţă de sângerare.
Dacă suferiţi de tulburări de coagulare a sângelui, funcție a ficatului afectată, ca de exemplu ciroza
hepatică, dacă sunteţi vârstnic sau veţi fi tratat cu Lornoxicam Rompharm mai mult de 3 luni, medicul
dumneavoastră vă poate monitoriza prin analize de laborator efectuate frecvent.
Dacă urmează să fiţi tratat cu heparină sau tacrolimus concomitent cu Lornoxicam Rompharm, vă
rugăm să informaţi medicul în legătură cu medicaţia dumneavoastră actuală.
Lornoxicam Rompharm nu trebuie utilizat concomitent cu alte AINS, precum acidul acetilsalicilic,
ibuprofen şi inhibitori de COX-2. Dacă aveţi nelămuriri, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau
farmacistului.
Dacă aveţi orice simptome abdominale neobişnuite, precum sângerare abdominală, reacţii pe piele,
cum sunt erupţie trecătoare pe piele, leziuni ale mucoaselor sau alte semne de hipersensibilitate,
trebuie să încetaţi să mai luaţi Lornoxicam Rompharm şi să contactaţi imediat medicul.
Medicamentele cum sunt Lornoxicam Rompharm se pot asocia cu o mică creştere a riscului de atac de
cord („infarct miocardic") sau de accident vascular cerebral. Orice risc are probabilitate mai mare de
apariţie în cazul dozelor mari şi a tratamentului prelungit. Nu depăşiţi doza sau durata tratamentului
recomandate.
Dacă aveţi probleme cu inima, aţi avut un accident vascular cerebral sau credeţi că puteţi prezenta risc
pentru aceste afecţiuni (de exemplu, dacă aveţi tensiune arterială crescută, diabet zaharat, valori mari
ale colesterolului sau sunteţi fumător) trebuie să discutaţi despre tratament cu medicul dumneavoastră
sau cu farmacistul.
Copii şi adolescenţi
Lornoxicam Rompharm nu este recomandat pentru utilizare la copiii şi adolescenţi (cu vârsta sub 18
ani) datorită lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea.
Lornoxicam Rompharm împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să
utilizaţi orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripție medicală.
Lornoxicam Rompharm poate interfera cu alte medicamente.
O atenţie deosebită trebuie acordată în cazul în care vi se administrează oricare din următoarele
substanţe:
- Cimetidină
- Anticoagulante, cum sunt heparina, fenoprocumona
- Corticosteroizi
- Metotrexat
- Litiu
- Imunosupresoare, cum sunt ciclosporina, tacrolimus
- Medicamente pentru inimă, cum sunt digoxină, inhibitori ai ECA, blocante beta-adrenergice
- Diuretice
- Antibiotice chinolonice
- Antiagregante plachetare
- AINS, cum sunt ibuprofen, acid acetilsalicilic
- Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)
- Sulfonilureice
- Inductori şi inhibitori ai izoenzimelor CYP2C9
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
3
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă,
adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Lornoxicam Rompharm nu este recomandat la femeile aflate în primele şase luni de sarcină şi de către
cele care alăptează. Nu trebuie să luaţi Lornoxicam Rompharm în timpul ultimelor trei luni de sarcină.
Utilizarea Lornoxicam Rompharm poate afecta fertilitatea şi nu este recomandată la femeile care
încearcă să rămână gravide. Trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului cu Lornoxicam
Rompharm la femeile care întâmpină dificultăţi în a rămâne gravide sau care sunt investigate pentru
infertilitate.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Lornoxicam Rompharm nu are influenţă sau are o influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce
vehicule sau de a folosi utilaje.
Lornoxicam Rompharm conţine mai puţin de 1 mmol (23 mg) sodiu per doză, adică practic „nu
conţine sodiu”.
3. Cum să utilizaţi Lornoxicam Rompharm
Utilizaţi întotdeauna Lornoxicam Rompharm exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie
să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Adulți
Doza recomandată este de 8 mg i.v. sau i.m. Doza zilnică maximă nu trebuie să depășească 16 mg.
Unii pacienți pot avea nevoie de încă 8 mg în prima zi a tratamentului.
Lornoxicam Rompharm 8 mg pulbere pentru soluţie injectabilă trebuie dizolvat în cei 2 ml de solvent
însoţitor pentru soluţie injectabilă, înainte de utilizare.
Lornoxicam Rompharm 4 mg/ml soluţie injectabilă este destinat injectării intramusculare (i.m.) sau
intravenoase (i.v.).
Soluţia trebuie administrată lent pe durata a cel puţin 15 secunde în cazul injectării i.v. şi a cel puţin 5
secunde în cazul injectării i.m.
Lornoxicam Rompharm 4 mg/ml soluție injectabilă trebuie administrat întotdeauna separat, cu
excepția cazului în care se dovedește compatibilitatea.
Dacă primiţi mai mult Lornoxicam Rompharm decât trebuie
Vă rugăm să contactaţi medicul sau farmacistul dacă credeți că vi s-a administrat mai mult
Lornoxicam Rompharm decât vi s-a prescris.
În cazul unui supradozaj, puteţi avea următoarele manifestări: greaţă, vărsături, simptome asociate cu
sistemul nervos central (precum ameţeli, tulburări de vedere).
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare referitoare la utilizarea acestui medicament, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Medicamentele precum Lornoxicam Rompharm se pot asocia cu o creştere mică a riscului de atac de
cord („infarct miocardic”) sau de accident vascular cerebral.
4
Cele mai frecvente reacţii adverse ale Lornoxicam Rompharm includ greață, dispepsie, indigestie,
durere abdominală, vărsături și diaree.
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane)
Cefalee ușoară și tranzitorie, amețeli, greață, dureri abdominale, dispepsie, diaree, vărsături.
Mai puțin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane)
Anorexie, insomnie, depresie, conjunctivită, vertij, tinitus, palpitații, tahicardie, înroșirea feței,
constipație, flatulență, eructație, gură uscată, gastrită, ulcer gastric, dureri abdominale superioare, ulcer
duodenal, ulcerații la nivelul gurii, creștere în testele funcționale hepatice pentru GPT (ALT) sau GOT
(AST), erupție trecătoare pe piele, mâncarime, hiperhidroză, erupție pe piele eritematosă, urticarie,
alopecie, artralgie, poliartrită reumatoidă, artroză, stare generală de rău, edem al feţei, modificări ale
greutății, edem, rinită.
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane)
Faringită, anemie, trombocitopenie, leucopenie, hipersensibilitate, confuzie, nervozitate, agitație,
somnolență, parestezie, disgeuzie, tremor, migrene, tulburări vizuale, hipertensiune arterială, bufeuri,
hemoragie, hematom, dispnee, tuse, melenă, hematemeză, stomatită, esofagită, reflux gastroesofagian,
disfagie, stomatită aftoasă, glosită, funcție a ficatului anormală, dermatită, dureri osoase, spasme
musculare, mialgii, nicturie, tulburări de micțiune, astenie, timp de sângerare prelungit, purpură,
bronhospasm, creşterea nivelului de uree şi creatinină din sânge, ulcer peptic perforat.
Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane) Leziune hepatocelulară, echimoză, edem și
reacții buloase, sindrom Stevens-Johnson, necroliză epidermică toxică.
Raportarea reacțiilor adverse
Dacă manifestați orice reacții adverse, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice posibile reacții adverse nemenționate în acest prospect. De asemenea, puteți
raporta reacțiile adverse direct la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
din România
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
București 011478- RO
e-mail: [email protected]
Website: www.anm.ro
Raportând reacțiile adverse, puteți contribui la furnizarea de informații suplimentare privind siguranța
acestui medicament.
5. Cum se păstrează Lornoxicam Rompharm
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
A nu se păstra la temperaturi peste 25°C.
Păstraţi flaconul în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.
Soluție reconstituită:
Stabilitatea chimică și fizică în timpul utilizării a fost demonstrată pentru 24 de ore la 25°C.
Nu utilizați acest medicament dacă observați semne vizibile de deteriorare.
Din punct de vedere microbiologic, cu excepția cazului în care metoda de reconstituire/diluare exclude
riscul contaminării microbiene, medicamentul trebuie utilizat imediat. Dacă nu este utilizat imediat,
perioada de depozitare și condițiile înainte de utilizare sunt responsabilitatea utilizatorului.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie sau pe eticheta flaconului după
EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
5
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să
aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Lornoxicam Rompharm
Flaconul de Lornoxicam Rompharm:
- Substanța activă este lornoxicam.
Un flacon cu pulbere conține lornoxicam 8 mg.
Soluția reconstituită: Un ml conține lornoxicam 4 mg.
- Celelalte componente sunt manitol (E421), trometamol, edetat disodic.
Fiola de solvent:
- Fiola de solvent conține apă pentru preparate injectabile.
Cum arată Lornoxicam Rompharm şi conţinutul ambalajului
Lornoxicam Rompharm este un aglomerat/pulbere de culoare galbenă, sterilă şi solventul este o soluție
sterilă, limpede și incoloră, practic lipsită de particule vizibile.
După reconstituire, soluția injectabilă este un lichid steril, galben, limpede.
Lornoxicam Rompharm este distribuit ca set care conține 1 flacon de pulbere pentru soluție injectabilă
și 1 fiolă de solvent pentru soluție injectabilă ambalate împreună într-un suport de protecție din PVC.
Dimensiunile ambalajului sunt 1, 5, 6 și 10 seturi.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricantul
S.C. Rompharm Company S.R.L.
Str. Eroilor, nr. 1A, Otopeni, cod 075100, Jud. Ilfov
România
clasa derivaţilor de oxicam. Este destinat tratamentului de scurtă durată al durerii acute uşoară până la
moderată atunci când administrarea orală este improprie.
Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Lornoxicam Rompharm
Nu utilizaţi Lornoxicam Rompharm
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la lornoxicam sau la oricare dintre celelalte componente ale
acestui medicament (enumerate la pct. 6);
- dacă suferiţi de trombocitopenie;
- dacă sunteţi hipersensibil la alte AINS, inclusiv la acidul acetilsalicilic;
- dacă suferiţi de insuficienţă cardiacă severă;
- dacă suferiţi de sângerare gastro-intestinală, sângerare cerebro-vasculară sau alte tulburări de
sângerare;
- dacă aţi avut în trecut sângerare sau perforare gastro-intestinală legate de terapia anterioară cu
AINS;
- dacă suferiţi de ulcer peptic activ sau aţi avut în trecut ulcer peptic recidivat;
- dacă suferiţi de insuficienţă severă a funcţiei ficatului;
- dacă suferiţi de insuficienţă severă a funcţiei rinichilor;
- dacă sunteţi în ultimele trei luni de sarcină.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Lornoxicam Rompharm adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau
asistentei medicale:
- dacă aveţi insuficienţă a funcţiei rinichilor;
2
- dacă aveţi istoric de tensiune arterială crescută şi/sau insuficienţă cardiacă, precum şi retenţie de
fluide şi edem;
- dacă suferiţi de colită ulceroasă sau boală Crohn;
- dacă aţi avut în trecut tendinţă de sângerare.
Dacă suferiţi de tulburări de coagulare a sângelui, funcție a ficatului afectată, ca de exemplu ciroza
hepatică, dacă sunteţi vârstnic sau veţi fi tratat cu Lornoxicam Rompharm mai mult de 3 luni, medicul
dumneavoastră vă poate monitoriza prin analize de laborator efectuate frecvent.
Dacă urmează să fiţi tratat cu heparină sau tacrolimus concomitent cu Lornoxicam Rompharm, vă
rugăm să informaţi medicul în legătură cu medicaţia dumneavoastră actuală.
Lornoxicam Rompharm nu trebuie utilizat concomitent cu alte AINS, precum acidul acetilsalicilic,
ibuprofen şi inhibitori de COX-2. Dacă aveţi nelămuriri, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau
farmacistului.
Dacă aveţi orice simptome abdominale neobişnuite, precum sângerare abdominală, reacţii pe piele,
cum sunt erupţie trecătoare pe piele, leziuni ale mucoaselor sau alte semne de hipersensibilitate,
trebuie să încetaţi să mai luaţi Lornoxicam Rompharm şi să contactaţi imediat medicul.
Medicamentele cum sunt Lornoxicam Rompharm se pot asocia cu o mică creştere a riscului de atac de
cord („infarct miocardic") sau de accident vascular cerebral. Orice risc are probabilitate mai mare de
apariţie în cazul dozelor mari şi a tratamentului prelungit. Nu depăşiţi doza sau durata tratamentului
recomandate.
Dacă aveţi probleme cu inima, aţi avut un accident vascular cerebral sau credeţi că puteţi prezenta risc
pentru aceste afecţiuni (de exemplu, dacă aveţi tensiune arterială crescută, diabet zaharat, valori mari
ale colesterolului sau sunteţi fumător) trebuie să discutaţi despre tratament cu medicul dumneavoastră
sau cu farmacistul.
Copii şi adolescenţi
Lornoxicam Rompharm nu este recomandat pentru utilizare la copiii şi adolescenţi (cu vârsta sub 18
ani) datorită lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea.
Lornoxicam Rompharm împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să
utilizaţi orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripție medicală.
Lornoxicam Rompharm poate interfera cu alte medicamente.
O atenţie deosebită trebuie acordată în cazul în care vi se administrează oricare din următoarele
substanţe:
- Cimetidină
- Anticoagulante, cum sunt heparina, fenoprocumona
- Corticosteroizi
- Metotrexat
- Litiu
- Imunosupresoare, cum sunt ciclosporina, tacrolimus
- Medicamente pentru inimă, cum sunt digoxină, inhibitori ai ECA, blocante beta-adrenergice
- Diuretice
- Antibiotice chinolonice
- Antiagregante plachetare
- AINS, cum sunt ibuprofen, acid acetilsalicilic
- Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)
- Sulfonilureice
- Inductori şi inhibitori ai izoenzimelor CYP2C9
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
3
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă,
adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Lornoxicam Rompharm nu este recomandat la femeile aflate în primele şase luni de sarcină şi de către
cele care alăptează. Nu trebuie să luaţi Lornoxicam Rompharm în timpul ultimelor trei luni de sarcină.
Utilizarea Lornoxicam Rompharm poate afecta fertilitatea şi nu este recomandată la femeile care
încearcă să rămână gravide. Trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului cu Lornoxicam
Rompharm la femeile care întâmpină dificultăţi în a rămâne gravide sau care sunt investigate pentru
infertilitate.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Lornoxicam Rompharm nu are influenţă sau are o influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce
vehicule sau de a folosi utilaje.
Lornoxicam Rompharm conţine mai puţin de 1 mmol (23 mg) sodiu per doză, adică practic „nu
conţine sodiu”.
3. Cum să utilizaţi Lornoxicam Rompharm
Utilizaţi întotdeauna Lornoxicam Rompharm exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie
să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Adulți
Doza recomandată este de 8 mg i.v. sau i.m. Doza zilnică maximă nu trebuie să depășească 16 mg.
Unii pacienți pot avea nevoie de încă 8 mg în prima zi a tratamentului.
Lornoxicam Rompharm 8 mg pulbere pentru soluţie injectabilă trebuie dizolvat în cei 2 ml de solvent
însoţitor pentru soluţie injectabilă, înainte de utilizare.
Lornoxicam Rompharm 4 mg/ml soluţie injectabilă este destinat injectării intramusculare (i.m.) sau
intravenoase (i.v.).
Soluţia trebuie administrată lent pe durata a cel puţin 15 secunde în cazul injectării i.v. şi a cel puţin 5
secunde în cazul injectării i.m.
Lornoxicam Rompharm 4 mg/ml soluție injectabilă trebuie administrat întotdeauna separat, cu
excepția cazului în care se dovedește compatibilitatea.
Dacă primiţi mai mult Lornoxicam Rompharm decât trebuie
Vă rugăm să contactaţi medicul sau farmacistul dacă credeți că vi s-a administrat mai mult
Lornoxicam Rompharm decât vi s-a prescris.
În cazul unui supradozaj, puteţi avea următoarele manifestări: greaţă, vărsături, simptome asociate cu
sistemul nervos central (precum ameţeli, tulburări de vedere).
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare referitoare la utilizarea acestui medicament, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Medicamentele precum Lornoxicam Rompharm se pot asocia cu o creştere mică a riscului de atac de
cord („infarct miocardic”) sau de accident vascular cerebral.
4
Cele mai frecvente reacţii adverse ale Lornoxicam Rompharm includ greață, dispepsie, indigestie,
durere abdominală, vărsături și diaree.
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane)
Cefalee ușoară și tranzitorie, amețeli, greață, dureri abdominale, dispepsie, diaree, vărsături.
Mai puțin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane)
Anorexie, insomnie, depresie, conjunctivită, vertij, tinitus, palpitații, tahicardie, înroșirea feței,
constipație, flatulență, eructație, gură uscată, gastrită, ulcer gastric, dureri abdominale superioare, ulcer
duodenal, ulcerații la nivelul gurii, creștere în testele funcționale hepatice pentru GPT (ALT) sau GOT
(AST), erupție trecătoare pe piele, mâncarime, hiperhidroză, erupție pe piele eritematosă, urticarie,
alopecie, artralgie, poliartrită reumatoidă, artroză, stare generală de rău, edem al feţei, modificări ale
greutății, edem, rinită.
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane)
Faringită, anemie, trombocitopenie, leucopenie, hipersensibilitate, confuzie, nervozitate, agitație,
somnolență, parestezie, disgeuzie, tremor, migrene, tulburări vizuale, hipertensiune arterială, bufeuri,
hemoragie, hematom, dispnee, tuse, melenă, hematemeză, stomatită, esofagită, reflux gastroesofagian,
disfagie, stomatită aftoasă, glosită, funcție a ficatului anormală, dermatită, dureri osoase, spasme
musculare, mialgii, nicturie, tulburări de micțiune, astenie, timp de sângerare prelungit, purpură,
bronhospasm, creşterea nivelului de uree şi creatinină din sânge, ulcer peptic perforat.
Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane) Leziune hepatocelulară, echimoză, edem și
reacții buloase, sindrom Stevens-Johnson, necroliză epidermică toxică.
Raportarea reacțiilor adverse
Dacă manifestați orice reacții adverse, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice posibile reacții adverse nemenționate în acest prospect. De asemenea, puteți
raporta reacțiile adverse direct la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
din România
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
București 011478- RO
e-mail: [email protected]
Website: www.anm.ro
Raportând reacțiile adverse, puteți contribui la furnizarea de informații suplimentare privind siguranța
acestui medicament.
5. Cum se păstrează Lornoxicam Rompharm
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
A nu se păstra la temperaturi peste 25°C.
Păstraţi flaconul în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.
Soluție reconstituită:
Stabilitatea chimică și fizică în timpul utilizării a fost demonstrată pentru 24 de ore la 25°C.
Nu utilizați acest medicament dacă observați semne vizibile de deteriorare.
Din punct de vedere microbiologic, cu excepția cazului în care metoda de reconstituire/diluare exclude
riscul contaminării microbiene, medicamentul trebuie utilizat imediat. Dacă nu este utilizat imediat,
perioada de depozitare și condițiile înainte de utilizare sunt responsabilitatea utilizatorului.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie sau pe eticheta flaconului după
EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
5
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să
aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Lornoxicam Rompharm
Flaconul de Lornoxicam Rompharm:
- Substanța activă este lornoxicam.
Un flacon cu pulbere conține lornoxicam 8 mg.
Soluția reconstituită: Un ml conține lornoxicam 4 mg.
- Celelalte componente sunt manitol (E421), trometamol, edetat disodic.
Fiola de solvent:
- Fiola de solvent conține apă pentru preparate injectabile.
Cum arată Lornoxicam Rompharm şi conţinutul ambalajului
Lornoxicam Rompharm este un aglomerat/pulbere de culoare galbenă, sterilă şi solventul este o soluție
sterilă, limpede și incoloră, practic lipsită de particule vizibile.
După reconstituire, soluția injectabilă este un lichid steril, galben, limpede.
Lornoxicam Rompharm este distribuit ca set care conține 1 flacon de pulbere pentru soluție injectabilă
și 1 fiolă de solvent pentru soluție injectabilă ambalate împreună într-un suport de protecție din PVC.
Dimensiunile ambalajului sunt 1, 5, 6 și 10 seturi.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricantul
S.C. Rompharm Company S.R.L.
Str. Eroilor, nr. 1A, Otopeni, cod 075100, Jud. Ilfov
România