Analgezice și antiinflamatoare

Ce este Movalis şi pentru ce se utilizează Movalis conţine ca substanţă activă meloxicam. Meloxicamul aparţine grupului de medicamente denumite antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), care sunt utilizate pentru reducerea inflamaţiei şi a durerii de la nivelul articulaţiilor şi muşchilor. Movalis, soluţie injectabilă este utilizat în tratamentul următoarelor afecţiuni: - poliartrită reumatoidă; - spondilită anchilozantă (cunoscută ca boala Bechterew) atunci când nu este indicată administrarea de comprimate sau supozitoare.
Precauţii pentru utilizare Deoarece este posibil să fie necesară ajustarea tratamentului, este important să cereţi sfatul medicului dumneavoastră înainte de a utiliza Movalis, soluţie injectabilă: - dacă aţi avut vreo inflamaţie a faringelui (faringită), inflamaţii ale stomacului (gastrită) sau orice altă afecţiune a tractului digestiv în antecedente, de exemplu boala Chron sau colită ulcerativă. - dacă aveţi tensiune crescută (hipertensiune arterială) 3 - dacă sunteţi în vârstă - dacă aveţi boli de inimă, ficat sau rinichi - dacă aveţi valori crescute ale zahărului în sânge (diabet zaharat) - dacă aveţi volumul sanguin redus (hipovolemie), situaţie care poate să apară dacă aveţi o pierdere importantă de sânge, arsură, după o operaţie chirurgicală sau dacă nu cosumaţi suficiente lichide; - concentraţii crescute ale potasiului în sânge diagnosticate în prealabil de către medicul dumneavoastră.
Cum să utilizaţi Movalis Utilizaţi întotdeauna Movalis exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Movalis este numai pentru administrare intramusculară. Medicamentul trebuie să vi se administreze de către medicul dumneavoastră sau de către personalul medical specializat. Medicul dumneavoastră vă va injecta Movalis în muşchi, de obicei în fesă. Dacă este necesară administrarea a mai mult decât o doză medicul dumneavoastră vă va injecta medicamentul alternativ în ambele fese. Dacă aveţi şoldul protezat, medicul dumneavoastră vă va injecta medicamentul pe partea opusă. Dacă injecţia este foarte dureroasă medicul dumneavoastră va opri injectarea. Doză: Pentru iniţierea tratamentului vi se va administra o singură injecţie. Aceasta poate fi crescută până la o injecţie pe zi pe o perioadă de 2-3 zile în cazuri excepţionale (de exemplu atunci când nu este indicată administrarea de comprimate sau utilizarea supozitoarelor). Nu trebuie să depăşiţi doza maximă recomandată de 15 mg pe zi. Dacă vă încadraţi în vreo situaţie menţionată la capitolul “Atenţionări şi precauţii” medicul dumneavoastră vă poate reduce doza la 7,5 mg meloxicam (jumătate din conţinutul unei fiole de 1,5 ml) pe zi. Movalis nu trebuie administrat copiilor şi adolescenţilor cu vârsta sub 18 ani.

Menovazin
Compoziţie:
Soluţie cutanată 40ml
Forma farmaceutică:
Soluţie cutanată

Indicaţii:
Nevralgii, mialgii, artrite, dermite
Contraindicatii
Hipersensibilitate la oricare dintre componentele medicamentului, încălcarea integrității pielii, boli inflamatorii ale pielii la locul aplicării intenționate (inclusiv dermatită, eczeme), sarcină, alăptare, copilărie.

Mod de utilizare:
În exterior, frecând zonele dureroase ale pielii de 2-3 ori pe zi. Cursul tratamentului continuă în funcție de efectul terapeutic, dar nu mai mult de 3-4 săptămâni. Dacă este necesar, cursul poate fi repetat. Instrucțiuni Speciale
Nu aplicați medicamentul pe pielea inflamată sau cu încălcarea integrității pielii. Nu aplicați medicamentul pe membranele mucoase. Evitați introducerea medicamentului în ochi. În caz de contact accidental cu ochii, clătiți-i cu multă apă. După utilizarea medicamentului, se recomandă spălarea mâinilor.

Voltaren 75mg 3ml N5 fiole
Substanta activa:Diclofenacum
Compozitia si forma de prezentare: Sol. inj 75mg 3ml N5 fiole


Actiunea farmacologica: Blocheaza sinteza prostaglandinelor prin inhibitia ciclooxigenazei. Are actiune antiinflamatoare, analgezica si antipiretica. In tratamentul de durata inhiba agregatia plachetara.
INDICATII
Poliartrita reumatoida, spondiloartrita anchilozanta, reumatismele psoriazice, anumite artroze dureroase si invalidante. Puseurile acute de periartrita scapuloumerala, bursite, artroze, lombalgii.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Pentru comprimate, adulti, doza de atac este de 150 mg/zi in 3 prize- doza de intretinere - 75-100 mg/zi in 2 prize. Copii 2-3 mg/kg/zi in 2 sau 3 prize. Pentru supozitoare - cate 1 supozitor seara la culcare. Pentru formele topice - se aplica topic prin frictiune usoara de 2-4 ori pe zi. Formele injectabile se administreaza o data pe zi.
CONTRAINDICATII
Ulcer gastro-duodenal evolutiv, insuficienta hepatica sau renala severa, hipersensibilitatea la preparat, astmul bronsic, urticaria, rinita alergica, sarcina (ultimul trimestru), lactatia, copiii sub 15 ani sau sub 17 kg masa corporala.
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
In tratamentul de durata sunt posibile ulcere, hemoragii si perforatii gastro-intestinale, in special la fumatori, alcoolici si varstnicii cu patologii gastro-intestinale in antecedente, hematologice sau afectiuni ale coagulabilitatii. A controla diureza la bolnavii cu insuficienta cardiaca, ciroza hepatica, nefroza cronica.
Termen de valabilitate: 3 ani. Conditii de conservare: Temperatura sub 250 C, loc uscat, ferit de lumina. Statutul legal: Cu prescriptie medicala.

Indicații pentru utilizare
Conform instrucțiunilor, Dimexidul sub formă de gel este utilizat pentru:

Deformarea osteoartritei;
Poliartrita reumatoidă;
Spondilita anchilozantă;
sciatică;
artropatie;
Ligament daune;
Nevralgie trigeminală;
Infiltrate traumatice;
echimoze;
Eritem nodosum.
Conform instrucțiunilor, Dimexidul sub formă de soluție este utilizat pentru:

echimoze;
Inflamație edem;
entorse;
arsuri;
Purăi răni;
artrita;
eczeme;
sciatică;
Boli de piele pustuloase;
Ulcer trofice;
Roger.
Dimexidul sub formă de concentrat pentru prepararea unei soluții este utilizat pentru:

Influența și morbiditatea asociată a bolilor sistemului musculoscheletal (spondilita anchilozantă, artrita reumatoidă, artropatia, deformarea osteoartritei, entorse, vânătăi, infiltrate traumatice și altele);
Purăi răni (care nu pot fi curățate prin metode convenționale);
Boli de piele inflamatorii (sclerodermie sistemică, eritem nodosum, erizipel, acnee, furunculoză și altele);
tromboflebită;
Flegmon de localizare variată;
Burns.
Contraindicații
Conform instrucțiunilor, Dimexide este contraindicat în:

Pacientul are hipersensibilitate la dimetilsulfoxid sau alte componente incluse în preparat;
Angina pectoris;
Afectarea severă a rinichilor și a ficatului;
Pronunțate atherosclerosis;
Infarctul miocardic;
accident vascular cerebral;
Cataracta și glaucomul;
comă;
Sarcina și alăptarea;
Și, de asemenea, la vârsta de 12 ani.

Dozare și administrare
Dimexidul în toate formele de dozare este destinat exclusiv utilizării externe.

Gelul este aplicat în zona afectată cu un strat subțire de 1-2 ori pe zi timp de 10-14 zile. Repetarea unui curs de tratament cu gel este posibilă nu mai devreme de 10 zile de la încheierea cursului anterior.

Soluția pentru uz extern este utilizată sub formă de irigații și aplicații. Șervețele de tifon umezite cu o soluție de Dimeoxid, diluat în jumătate cu apă, se impun pe zonele afectate timp de 20-30 de minute o dată pe zi. De la șervețele de deasupra se impun un film de polietilenă și apoi țesături din in, sau de bumbac. Pentru utilizare pe față și în alte zone sensibile ale pielii, utilizați soluția Dimexid diluată cu apă 1: 3, 1: 5, 1:10. Soluțiile aceleiași concentrații sunt spălate cu cavități inflamatorii și purulent-necrotice și focare. Durata de utilizare a Dimexidum sub formă de soluție este de 10-15 zile.

Concentratul este utilizat pentru a prepara soluții de concentrații diferite:

Pentru tratamentul ulcerelor trofice și a erizipetelor - soluție 30-50% (2-3 ori pe zi, 50-100 ml);
Pentru tratamentul bolilor cutanate pustuloase - soluție 40%;
Pentru sclerodermie și eczeme - 40-50% soluție (comprese);
Pentru arsuri profunde - soluție de 20-30% (pansamente);
Pentru anestezie locală - soluție de 25-50% (se comprimă de 2-3 ori pe zi, 100-150 ml).

Ce este Voltaren şi pentru ce se utilizează
Voltaren aparţine unui grup de medicamente numite medicamente antiinflamatoare nesteriodiene (AINS), care sunt utilizate in tratarea durerii si inflamatiei.
Voltaren, supozitoare 50 mg
Un supozitor conţine diclofenac sodic 50 mg si excipienti: grăsimi solide de semisinteză (baza de supozitor 5).
Voltaren, supozitoare 100 mg
Un supozitor conţine diclofenac sodic 100 mg si excipienti: grăsimi solide de semisinteză (baza de supozitor 5).
PENTRU CE ESTE UTILIZAT VOLTAREN?
Voltaren amelioreaza simptomele inflamatiei, cum sunt tumefactia si durerea si, de asemenea, reduce febra. El nu are efect asupra cauzelor inflamatiei sau ale febrei.
Voltaren poate fi utilizat in tratamentul urmatoarelor afectiuni:
• dureri articulare reumatice (artrite);
• dureri de spate, umar blocat (capsulita humerala), cotul de tenismen („epicodilita humerala laterala”) – si alte tipuri de reumatism;
• atacuri de guta (numai comprimate gastrorezistente si supozitoare);
• luxatii, entorse si alte leziuni;
• durere si tumefactie dupa o interventie chirurgicala;
• cicluri menstruale dureroase;
• crize migrenoase (numai supozitoare);
• infectii ale urechii, nasului si gatului (numai comprimate gastrorezistente si supozitoare).
Cum să utilizaţi Voltaren
Supozitoarele Voltaren sunt invelite in folie. Inaintea utilizarii supozitorului, indepartati folia si umeziti supozitorul cu apa rece. Intindeti-va pe o parte si folosind degetul impingeti bine supozitorul in sus, in rect. Daca supozitorul este prea moale pentru a fi introdus, raciti-l in frigider pentru cateva minute sau tineti-l in apa rece inainte de a indeparta folia. Nu rupeti supozitoarele, deoarece conditiile incorecte de pastrare pot duce la o distributie inegala a substantei active. Cel mai bine este sa administrati supozitoarele dupa golirea intestinului. Nu utilizati niciodata supozitoarele pe cale orală.
Care este doza recomandată uzual?
Asigurati-va ca utilizati acest medicament in mod regulat si exact asa cum v-a rcomandat medicul dumneavoastra. Aceasta va va ajuta sa obtineti cele mai bune rezultate si sa reduceti riscul reactiilor adverse. Afectiunea dumneavoastra poate necesita tratament pentru cateva zile, cateva saptamani sau mai mult. Daca aveti nelamuriri legate de tratament intrebati medicul dumneavoastra.
Adulti
La inceputul tratamentului doza zilnica este in general 100-150 mg diclofenac sodic. In cazurile mai usoare si pentru tratamentul de lunga durata este suficienta doza de 75-100 mg diclofenac sodic zilnic. Doza zilnica trebuie de obicei fractionata in 2-3 prize separate. Voltaren 100 mg se administreaza o data pe zi . Nu utilizati mai mult decat doza zilnica maxima de 150 mg diclofenac sodic pe zi.
In ciclurile menstruale dureroase, incepeti tratamentul cu o doza de 50-100 mg diclofenac sodic imediat ce apar primele simptome. Continuati cu 50 mg diclofenac sodic pana la de 3 ori pe zi pentru cateva zile, dupa necesitate. Daca pentru doza zilnica maxima de 150 mg diclofenac sodic nu se obtine o ameliorare suficienta a durerii pe parcursul a 2-3 cicluri menstruale, puteti utiliza pana la 200 mg diclofenac sodic zilnic pe parcursul urmatoarelor cicluri menstruale.
In migrena, utilizati o doza de 100 mg diclofenac sodic sub forma de supozitoare imediat ce simtiti primele semne ale unei crize. (In anumite circumstante medicul dumneavoastra va poate administra alternativ, Voltaren, fiole, sub forma de injectie intramusculara). Aceasta doza este de obicei suficienta. Daca ameliorarea durerii nu este suficienta in 4 ore dupa administrarea primei doze, puteti utiliza o alta doza de pana la 100 mg diclofenac sodic sub forma de supozitoare in aceeasi zi. Daca aveti nevoie de tratament ulterior, in zilele urmatoare, puteti utiliza pana la 150 mg diclofenac sodic zilnic in doze divizate.
Copii
La copiii peste 12 luni doza recomandata este de 0,5-2 mg diclofenac sodic/kg zilnic, in 2-3 doze, in functie de severitatea afectiunii.
Pentru tratamentul artritei reumatoide juvenile doza zilnica poate fi crescuta pana la un maxim de 3 mg diclofenac sodic/kg, divizata in mai multe doze.
Datorita concentratiilor acestor forme farmaceutice, supozitoarele Voltaren, 50 mg si 100 mg nu sunt recomandate pentru utilizarea la copiii cu varsta sub 14 ani.
Se vor folosi forme farmaceutice adecvate.
Ce trebuie facut in cazul omiterii unei doze?
Daca omiteti sa luati o doza, luati-o imediat ce va amintiti. Daca a ramas mai putin de jumatate din timpul obisnuit intre cele 2 doze, nu utilizati doza uitata ci reveniti la orarul dumneavoastra obisnuit.

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Diclofenac 75mg/3ml soluție injectabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Fiecare fiolă de 3 ml soluție injectabilă conține 75 mg diclofenac sodic. Excipienţi cu efect cunoscut: etanol anhidru, sulfit de sodiu anhidru (E221), bisulfit de sodiu (E222) Pentru lista tuturor excipienţilor.
3. FORMA FARMACEUTICĂ Soluţie injectabilă. Soluţie transparentă, aproape incoloră.
4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice Tratamentul: - acutizărilor bolilor reumatismale inflamatorii şi degenerative: artrită reumatoidă, osteoartrită. - colicii renale şi colicii biliare. - atacurilor acute de gută. - crizelor severe de migrenă. - durerii, inflamaţiei şi edemelor post-traumatice şi post-operatorii.
4.2 Doze şi mod de administrare Doze Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurtă perioadă necesară controlării simptomelor. Atenționări și precauții speciale pentru utilizare). Adulţi Diclofenac soluţie injectabilă nu trebuie administrat pentru mai mult de 2 zile; dacă este necesar, tratamentul poate fi continuat cu Diclofenac comprimate sau supozitoare. Administrare intramusculară Trebuie respectate următoarele instrucţiuni pentru injectarea intramusculară pentru a evita afectarea unui nerv sau altui ţesut la locul injectării. Doza uzuală este o fiolă , administrată o dată (sau, în cazuri severe, de două ori) zilnic, prin injectare intragluteală profundă, în cadranul superior extern. În cazul în care două injecții sunt necesare zilnic, se recomandă utilizarea fesei alternative pentru a doua administrare. Alternativ, o fiolă de 75 mg poate fi asociată cu alte forme farmaceutice – comprimate sau supozitoare, până la o doză zilnică maximă de 150 mg

1.     Ce este Meloflam comprimate şi pentru ce se utilizează
Substanţa activă a preparatului Meloflam - meloxicam - este un remediu antiinflamator nesteroidian, care sunt utilizate pentru reducerea inflamaţiei şi a durerii de la nivelul articulaţiilor şi muşchilor.
Meloflam este utilizat în:
-     tratamentul de scurtă durată al durerii din afecţiunile articulare degenerative, asociate uneori cu procese inflamatorii (artroză);
-     tratamentul simptomatic de lungă durată al poliartritei inflamatorii cronice (artrită reumatoidă);
-     tratamentul simptomatic de lungă durată al afecţiunilor inflamatorii ale coloanei vertebrale (spondilită anchilozantă, cunoscută ca boala Bechterew).
2.    Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Meloflam comprimate
Nu luaţi Meloflam:
-     dacă sunteţi alergic la meloxicam sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6);
-     dacă aveţi alergie încrucişată la derivaţi de acid acetilsalicilic sau alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene;
-    dacă aţi prezentat manifestări de astm bronşic (respiraţie şuierătoare, apăsare în    piept,
senzaţie de lipsă de aer), edem angioneurotic (umflarea rapidă a feţei, buzelor, limbii şi/sau gâtului, ceea ce poate determina dificultăţi la respiraţie), urticarie sau polipi nazali (rezultatul inflamării mucoasei nazale cu blocarea căilor nazale), după administrarea de acid acetilsalicilic sau alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene;
-    dacă aveţi insuficienţă cardiacă gravă;
-    dacă aveţi ulcer gastro-intestinal activ sau hemoragie
-    dacă aveţi sau aţi avut recent ulcer peptic sau sângerări la nivelul stomacului    sau intestinului
(ulceraţie sau sângerare apărută de cel puţin două ori)
-     în caz de istoric de sângerări gastro-intestinale sau perforaţii apărute în urma unui tratament anterior cu acelaşi tip de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene;
-    dacă    aveţi    tulburare severă a funcţiei hepatice;
-    dacă    aveţi    insuficienţă renală gravă netratată prin dializă;
-    copii    şi adolescenţi cu vârsta sub 16 ani.
-     în trimestrul al treilea de sarcină;
-     dacă aveţi orice fel de tulburări de sângerare sau sângerare cerebrovasculară (sângerare la nivelul creierului);
-    dacă    aveţi    orice alt tip de tulburări hemoragice
Vă rugăm să discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur că vreuna dintre aceste situaţii vi se potriveşte dumneavoastră.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Meloflam comprimate, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Medicamentele precum Meloflam se pot asocia cu un risc uşor crescut de apariţie a atacului de cord („infarct de miocard”) sau a accidentului vascular cerebral mai ales la doze mari şi în cazul tratamentului de lungă durată. Nu depăşiţi doza şi durata recomandate pentru tratament.
Dacă aveţi probleme cu inima, aţi suferit un accident vascular cerebral în trecut sau credeţi că prezentaţi un risc pentru aceste afecţiuni (de exemplu dacă aveţi tensiune arterială mare, diabet zaharat, valoarea colesterolului în sânge mare sau sunteţi fumător) trebuie să discutaţi despre tratament cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.
Întrerupeţi tratamentul cu Meloflam imediat ce observaţi sângerări (care determină scaune de culoare neagră) sau ulceraţii la nivel digestiv (determinând dureri abdominale).
În timpul utilizării Meloflam au fost raportate erupţii pe piele care pun viaţa în pericol (sindrom Stevens-Johnson, necroliză epidermică toxică), care apar iniţial ca pete roşii în formă de ţintă sau pete rotunde de multe ori cu băşici în centru, situate la nivelul trunchiului.
Alte semne care trebuie căutate includ ulceraţii în gură, în gât, în nas, la nivelul organelor genitale şi conjunctivită (ochi roşii şi umflaţi).
Aceste reacţii severe pe piele care pun viaţa în pericol sunt frecvent asociate cu simptome asemănătoare gripei. Erupţia de pe piele poate progresa până la apariţia de băşici larg răspândite sau descuamarea pielii.
Cel mai mare risc de apariţie a reacţiilor grave pe piele este în cursul primelor săptămâni de tratament.
Dacă la utilizarea de meloxicam aţi avut sindrom Stevens-Johnson sau necroliză epidermică toxică, nu trebuie niciodată să reîncepeţi să luaţi meloxicam.
Dacă vă apare o erupţie pe piele sau aceste simptome la nivelul pielii, opriţi administrarea Meloflam, adresaţi-vă urgent unui medic şi spuneţi-i că luaţi acest medicament.
Trebuie să utilizaţi cu precauţie Meloflam comprimate, după consultaţia în prealabil cu medicul dumneavoastră:
-    dacă    aveţi probleme cu ficatul, rinichii sau inima (tensiune arterială mare sau insuficienţă
cardiacă) sau aveţi tendinţa de a reţine lichide,
-    dacă    aţi avut vreo inflamaţie a faringelui (faringită), a stomacului (gastrită) sau vreo altă
afecţiune a tractului digestiv în antecedente, de exemplu, boala Crohn sau colită ulcerativă
-    dacă    aveţi diabet zaharat,
-    dacă    aţi fost diagnosticat cu valori mari de potasiu în sânge,
-    dacă sunteţi o persoană în vârstă (la vârstnici mai frecvent sunt înregistrate reacţiile adverse
precum hemoragii, ulcere şi perforaţii gastro-intestinale, posibil letale),
-    dacă    aveţi volumul sanguin redus (hipovolemie), situaţie care poate să apară dacă aveţi o
pierdere importantă de sânge, o arsură, o operaţie chirurgicală) sau consumaţi puţine lichide,
-    dacă sunteţi sensibil la anumite tipuri de zaharuri, deoarece preparatul conţine lactoză
În toate cazurile menţionate mai sus medicul dumneavoastră va trebui să vă monitorizeze evoluţia dumneavoastră pe durata tratamentului.
Meloflam nu este indicat pentru tratamentul durerilor acute.
Meloflam, similar altor medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, poate masca simptomele unei infecţii ascunse existente. Adresaţi-vă medicului dumneavoastră dacă observaţi simptome de infecţie sau dacă simptomele se înrăutăţesc.
Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
Meloflam nu se recomandă de administrat la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 16 ani.
Meloflam comprimate împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente.
Informaţi pe medicul dumneavoastră dacă utilizat unul dintre următoarele medicamente:
Alte antiinflamatoare nesteroidiene (inclusiv salicilaţi), deoarece pot creşte riscul de ulcere sau sângerare gastro-intestinală.
Corticosteroizii (care tratează o inflamaţie sau reacţiile alergice), deoarece pot creşte riscul de ulcere gastro-intestinale sau sângerare.
Anticoagulantele orale (medicamente care împiedică formarea cheagurilor de sânge), acidul acetilsalicilic, ticlopidina, clopidogrel (medicamente care inhibă adeziunea plachetelor), medicamente injectabile care conţin heparină (administrate, de obicei, subcutanat sau în perfuzii în spital) sau medicamente trombolitice (acestea sunt utilizate numai în tratamente de urgenţă în spital), asociate cu Meloflam cresc riscul de sângerare.
Unele medicamente pentru tratamentul depresiei (medicamente care blochează recaptarea serotoninei /ISRS), asociate cu Meloflam cresc riscul de sângerare.
Diuretice (utilizate pentru eliminarea apei din organism): când Meloflam este administrat concomitent cu diuretice, medicul dumneavoastră vă va verifica funcţia rinichilor.
Medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale: precum inhibitori ai ECA, vasodilatatoare, beta- blocantele - pot scădea efectul terapeutic al acestor medicamente.
Ciclosporina sau tacrolimus (medicamente utilizate după transplantul de organ sau pentru afecţiuni grave ale pielii, poliartrită reumatoidă sau sindrom nefrotic): în timpul tratamentului cu ciclosporină (sau tacrolimus) asociat cu Meloflam este necesară monitorizarea sistematică a funcţiei rinichilor.
Deferasirox (preparat ce leagă fierul, atunci când aportul lui este crescut în organism): administrarea concomitentă de meloxicam cu deferasirox pot creşte riscul de reacţii adverse gastro¬intestinale.
Litiu (medicament utilizat pentru tratamentul tulburărilor de dispoziţie): conform unor date, asocierea preparatelor litiului cu antiinflamatoarele nesteroidiene poate creşte concentraţia litiului în plasma sanguină.
Metotrexat (medicament utilizat pentru tratamentul cancerului sau afecţiunilor severe ale pielii necontrolate terapeutic şi acutizărilor poliartritei reumatoide): similar altor medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, meloxicam poate creşte, de asemenea, efectele toxice ale metotrexatului asupra organelor hematoformatoare.
Pemetrexed (medicament utilizat pentru tratamentul cancerului)
Colestiramina (medicament utilizat pentru scăderea valorilor colesterolului din sânge) se leagă de meloxicam la nivelul tractului gastro-intestinal, accelerând astfel eliminarea meloxicamului. Antidiabetice orale: Există posibilitatea interacţiunilor medicamentoase între Meloflam şi antidiabetice orale.
Utilizarea Meloflam cu alimente şi băuturi
Meloflam se va administra cu 1 pahar de apă sau oricare alt lichid în timpul mesei.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Sarcina
Dacă rămâneţi însărcinată în timp ce urmaţi un tratament cu Meloflam, trebuie sa vă informaţi medicul.In timpul primelor 6 luni de sarcină, medicul dumneavoastră vă poate prescrie anume acest medicament dacă este necesar.
În timpul ultimelor trei luni de sarcină, nu utilizaţi acest medicament, deoarece Meloflam poate afecta grav copilul dumneavoastră, în special prin efecte la nivel cardiopulmonar şi renal, chiar după o singură doză.
Alăptarea
Meloflam nu se recomandă în perioada de alăptare.
Fertilitatea
Utilizarea de Meloflam poate afecta fertilitatea feminină. La femeile care încearcă să rămână însărcinate sau cu dificultăţi de concepţie, sau care efectuează investigaţii pentru infertilitate trebuie avută în vedere întreruperea tratamentului cu Meloflam. Consultaţi medicul dumneavoastră. Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă şi intenţionaţi să rămâneţi gravidă.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Nu există studii specifice privind efectele meloxicamului asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Totuşi, când apar reacţii adverse ca tulburări vizuale sau somnolenţă, ameţeli sau alte tulburări ale sistemului nervos central este recomandată restricţionarea conducerii de vehicule sau folosirea utilajelor.
Comprimate Meloflam conţin lactoză
1 comprimat Meloflam 7,5 mg conţine 15,00 mg lactoză monohidrat; 1 comprimat Meloflam 15 mg conţine 30,00 mg lactoză monohidrat. Aceasta se va lua în considerare la pacienţii cu intoleranţă la unele glucide (lactoză). Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
3.    Cum să luaţi Meloflam
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Regimul de dozare
Doza uzuală pentru adulţi şi adolescenţi (cu vârsta peste 16 ani):
Acutizări ale artrozei
Un comprimat Meloflam 7,5 mg o dată pe zi. La necesitate doza poate fi mărită la un comprimat Meloflam 15 mg pe zi.
Poliartrita reumatoidă
15 mg pe zi. La necesitate doza poate fi redusă la 7,5 mg pe zi.
Spondilita anchilozantă
15 mg pe zi. La necesitate doza poate fi redusă la 7,5 mg pe zi.
Medicul dumneavoastră va decide asupra dozelor în funcţie de severitatea bolii, istoricul dumneavoastră medical şi afecţiunile posibile asociate. Ca regulă generală, trebuie să luaţi cea mai mică doză eficace terapeutic pentru cea mai scurtă perioadă de timp necesară pentru a controla simptomele afecţiunii dumneavoastră.
NU DEPĂŞIŢI doza de 15 mg pe zi (două comprimate 7,5 mg sau un comprimat 15 mg).
Dacă vă aflaţi în oricare dintre situaţiile menţionate la pct. "Atenţionări şi precauţii"medicul dumneavoastră vă poate restricţiona doza la 7,5 mg pe zi.
Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
Meloflam nu trebuie administrat la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 16 ani. poate fi utilizat numai pentru tratamentul pacienţilor adulţi şi adolescenţi (cu vârsta peste 16 ani).
Mod de administrare
Comprimatele Meloflam se va administra cu apă sau oricare alt lichid în timpul mesei.
Cu ajutorul inciziei comprimatul poate fi divizat în două doze egale.
Dacă luaţi mai mult Meloflam comprimate decât trebuie
Este foarte important să utilizaţi doza prescrisă de medic. Dacă dumneavoastră aţi luat mai multe comprimate decât v-a fost indicat, adresaţi-vă imediat unui medic sau mergeţi la unitatea de primiri urgenţe a celui mai apropiat spital.
Simptomele care pot să apară după un supradozaj acut şi care se regăsesc la toate medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) se limitează la:
•     inhibiţie (letargie)
•     somnolenţă
•     stare de rău (greţuri, vomă)
•     dureri epigastrice
Aceste reacţii sunt în general reversibile după întreruperea tratamentului cu Meloflam. În plus, pot apărea sângerări gastro-intestinale..
O intoxicaţie severă poate determina următoarele reacţii adverse severe (vezi pct.4):
•     tensiune arterială mare,
•     insuficienţă renală acută,
•     tulburarea funcţiei ficatului,
•     respiraţie lentă, superficială sau stop respirator
•     pierderea conştiinţei (comă),
•     convulsii,
•     colaps cardiovascular
•     stop cardiac,
•     reacţii alergice care se dezvoltă brusc, inclusiv: pierderea conştiinşei, senzaţie de lipsă aerului, reacţii cutanate.
Dacă uitaţi să luaţi Meloflam comprimate
Dacă aţi uitat să luaţi comprimatul de Meloflam la ora obişnuită, nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată. Continuaţi tratamentul aşa cum v-a fost prescris.
Dacă încetaţi să utilizaţi Meloflam comprimate
Nu întrerupeţi administrarea Meloflam în mod arbitrar, până nu discutaţi mai întâi cu medicul dumneavoastră.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4.    REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Întrerupeţi imediat utilizarea de Meloflam şi consultaţi un medic sau mergeţi la cel mai apropiat spital, dacă observaţi:
Orice reacţie alergică, care poate apare sub formă de:
-     reacţii pe piele, cum ar fi mâncărime (prurit), veziculaţie sau descuamare a pielii, care pot fi reacţii cutanate care pot pune viaţa în pericol (sindrom Steven-Johnson şi necroliză epidermică toxică), leziuni ale ţesuturilor moi (leziuni ale mucoaselor) sau eriteme multiforme (vezi punctul 2). Eritemul multiform este o reacţie alergică gravă a pielii care produce pete, urme roşii sau purpurii sau zone acoperite cu vezicule. Poate afecta şi gura, ochii şi alte suprafeţe umede ale corpului.
-    tumefacţia pielii sau a mucoaselor, cum ar fi tumefacţii la nivelul ochilor, feţei sau buzelor,
gurii sau gâtului, care pot să determine dificultăţi în respiraţie, tumefacţia încheieturilor sau
a picioarelor (edem al extremităţilor membrelor)
-    scurtarea amplitudinii respiraţiei sau crize de astm bronşic
-    inflamarea ficatului (hepatită). Aceasta poate produce simptome cum ar fi:
-     îngălbenirea pielii sau a globilor oculari (icter/gălbinare)
-     durere în abdomen
-     pierderea apetitului alimentar
Cele mai frecvente reacţii adverse la nivelul tubului digestiv, în special:
-    sângerare (care produce scaune de culoare neagră)
-    ulceraţie la nivelul tubului digestiv (care produce durere abdominală)
Sângerările la nivelul tractului digestiv (hemoragie gastro-intestinală), formarea de ulcere sau formarea unui orificiu în peretele tubului digestiv (perforaţie) pot fi uneori grave şi pot avea potenţial letal, în special la vârstnici.
La iniţierea tratamentului cu meloxicam la apariţia oricăror reacţii adverse din partea tractului gastro-intestinal (de exemplu arsuri sau dureri la nivelul abdomenului), de asemenea la dezvoltarea acestor reacţii datorită utilizării altor AINS, solicitaţi imediat un consult medical, în special dacă sunteţi în vârstă.
Dacă aveţi tulburări de vedere nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi utilaje.
Reacţii adverse generale ale medicamentelor antiinflamatoare (AINS)
Utilizarea unor medicamente antiinflamatoare (AINS) poate fi asociată cu o mică creştere a riscului de obturare a arterelor (evenimente arteriale trombotice), de exemplu atac cardiac (infarct miocardic) sau atac, în particular la doze mari şi după o perioadă lungă de tratament.
Asociat tratamentului cu AINS, s-au raportat retenţie de fluide (edeme), creşterea presiunii sângelui (hipertensiune arterială) şi insuficienţa funcţiei de pompă a inimii (insuficienţă cardiacă).
La utilizarea AINS cel mai frecvent observate reacţii adverse afectează tubul digestiv (manifestări gastro-intestinale):
-     ulcere ale stomacului şi a părţii superioare a intestinului subţire (ulcer peptic/gastroduodenal)
-     un orificiu în peretele intestinului (perforaţie) sau sângerări digestive (uneori letale, în special la vârstnici)
După administrare de AINS, au fost raportate următoarele reacţii adverse:
-     greaţă şi vărsături
-     scaune moi/lichide (diaree)
-     flatulenţă
-     constipaţie
-     indigestie (dispepsie)
-     durere abdominală
-     scaune de culoarea păcurii datorită unei sângerări a tubului digestiv (melenă)
-     vărsături cu sânge (hematemeză)
-     inflamaţie cu producere de ulcere în gură (stomatită ulcerativă)
-     înrăutăţirea inflamaţiei intestinului gros (exacerbare colitei)
-     înrăutăţirea inflamaţiei tubului digestiv (exacerbare a bolii Crohn)
Mai puţin frecvent, au fost observate inflamaţii ale stomacului (gastrită)
Reacţiile adverse care ar putea fi determinate de administrarea de meloxicam (substanţa activă a preparatului Meloflam), sunt enumerate mai jos pe aparate, sisteme şi organe şi în funcţie de frecvenţă:
Foarte frecvente: care afectează mai mult de 1 pacient din 10
Frecvente: care afectează 1-10 din 100 pacienţi
Mai puţin frecvente: care afectează 1-10 din 1000 pacienţi
Rare: care afectează 1-10 din 10000 pacienţi
Foarte rare: afectează mai puţin de 1 din 10000 pacienţi
Cu frecvenţă necunoscută: care nu poate fi estimată din datele disponibile
Foarte frecvente
•     Din partea tractului gastro-intestinal: indigestie (dispepsie), greaţă, vărsături, dureri abdominale, constipaţie, balonare şi diaree.
Frecvente
•     Dureri de cap
Mai puţin frecvente:
•    Anemie (scăderea concentraţiei pigmentului celulelor roşii hemoglobină)
•    reacţii alergice (reacţii de hipersensibilitate) de tip imediat
•     ameţeli
•    somnolenţă
•    senzaţie de ameţeală sau de învârtire (vertij)
•     creşterea tensiunii arteriale,
•    bufeuri (înroşire temporară a feţei şi a gâtului)
•    sângerare la nivelul tubului digestiv (scaune de culoarea păcurii)
•     inflamaţie la nivelul gurii (stomatită)
•     inflamarea stomacului (gastrită) eructaţii
•     tulburări ale funcţiei ficatului (tulburări pasagere ale testelor funcţiei hepatice (de exemplu creşterea valorilor enzimelor ficatului, transaminazele sau o creştere a valorilor pigmentului biliar bilirubina).
•     tumefacţia bruscă a pielii sau a mucoasei, cum ar fi tumefacţii la nivelul ochilor, feţei, buzelor,
•     gurii sau pieptului, care pot să determine dificultăţi în respiraţie (angioedem)
•    prurit cutanat
•     erupţii cutanate
•     retenţie de sodiu şi de apă
•     creşterea concentraţiilor de potasiu (hiperkaliemie). Aceasta poate conduce la simptome cum ar fi:
o modificări ale ritmului bătăilor inimii (aritmie) o palpitaţii (când simţiţi bătăile inimii mai puternic decât de obicei) o    slăbiciune musculară
•     modificări ale testelor de laborator care investighează funcţia rinichilor (renală) (de exemplu creşterea valorilor creatininei sau ale ureei)
•     tumefacţii datorate retenţiei de apă (edem), inclusiv tumefacţia încheieturilor/picioarelor (edeme ale extremităţilor membrelor)
Rare:
•    valori anormale ale testelor de sânge
-     valori anormale ale diferitelor componente din sânge
-     scăderea numărului celulelor albe din sânge (leucopenie)
-     scăderea numărului plachetelor sanguine (trombocitopenie)
Acest reacţii adverse pot conduce la o creştere a riscului de apariţie a infecţiilor şi a unor simptome, cum ar fi vânătăi sau sângerare la nivelul nasului
•    modificări de dispoziţie
•    coşmaruri
•     tulburări vizuale, inclusiv: vedere înceţoşată şi conjunctivită (inflamaţia globilor oculari sau a pleoapelor)
•    sunet în urechi
•    crize de astm bronşic (la persoane care sunt alergice    la acid acetilsalicilic sau alte AINS)
•    inflamarea intestinului gros (colită)
•    ulcere ale stomacului sau ale părţilor superioare ale intestinului subţire (ulcere peptice/gastro-duodenale)
•    inflamaţii ale esofagului (esofagită)
•    urticarie
•     erupţii ale pielii cu pericol pentru viaţă (sindrom Stevens-Johnson sau necroliză epidermică toxică)
Foarte rare
•    pierderea completă a unor tipuri specifice de celule albe din sânge (agranulocitoză), în special la pacienţi care iau meloxicam împreună cu alte medicamente care au potenţial inhibitor, depresiv sau destructiv asupra măduvei osoase (medicamente mielotoxice). Acestea pot produce:
-     febră subită
-     durere în gât
-     infecţii
•    un orificiu în peretele intestinelor (perforaţie)
•     inflamarea ficatului (hepatită). Aceasta poate produce simptome cum ar fi:
            -   îngălbenirea pielii sau a globilor oculari (icter)
           -  durere în abdomen
           -  pierdere a apetitului alimentar
•    dermatită buloasă - reacţii de acoperire cu vezicule a pielii şi sau bule (eritem polimorf). Eritemul polimorf este o reacţie alergica gravă, care produce pete, umflături roşii sau purpurii sau zone acoperite cu vezicule. Pot afecta de asemenea gura, ochii sau alte părţi moi ale corpului.
•     insuficienţă acută a rinichilor (insuficienţă renală), în special la pacienţii cu factori de risc, cum ar fi diabet zaharat sau boli de inimă
Cu frecvenţă necunoscută
•     reacţii alergice severe care pot include stare de leşin, dificultăţi de respiraţiei şi reacţii pe piele (reacţii anafilactice sau anafilactoide).
•    stare confuzională,
•    dezorientare
•    reacţie de fotosensibilitate - erupţii cutanate produse de expunerea la lumina solară
•    insuficienţă a inimii (insuficienţă cardiacă) a fost raportată în asociere cu tratamentul cu AINS
Reacţii adverse produse de medicamente antiinflamatoare ne-steroidiene (AINS), dar care încă nu au fost raportate după administrarea de meloxicam
•     Modificări ale structurii rinichiului, care produc insuficienţă acută a rinichiului:
-     foarte rare cazuri de inflamaţie a rinichiului (nefrită interstiţială)
-            moartea unor celule din structura rinichiului (necroză tubulară sau papilară    acută)
-     proteine în urină (sindrom nefrotic cu proteinurie)
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amed.md sau e-mail:[email protected]
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5.     Cum se păstrează Meloflam
A se păstra la loc uscat, la temperaturi sub 25°C.
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Perioada de valabilitate este indicată pe ambalaj.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu utilizaţi preparatul dacă observaţi semne vizibile de deteriorare (de exemplu în cazul modificării culorii).
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6.     Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Meloflam comprimate Substanţa activă
Meloflam 7,5 mg comprimate: fiecare comprimat conţine meloxicam 7,5 mg.
Meloflam 15 mg comprimate: fiecare comprimat conţine meloxicam 15 mg.
Celelalte componente sunt: celuloză microcristalină, lactoză monohidrat, crospovidonă, citrat de sodiu, povidonă, dioxid de siliciu coloidal anhidru, stearat de magneziu.
Cum arată Meloflam comprimate şi conţinutul ambalajului:
Comprimat
Meloflam comprimate 7,5 mg
Comprimate de culoare galben-pal, rotunde, plate, cu margini teşite, cu litera stilizată „E” şi cifra
361     imprimate pe o parte şi cu incizie pe altă parte a comprimatului, fără miros sau aproape fără miros.
Meloflam comprimate 15 mg
Comprimate de culoare galben-pal, rotunde, plate, cu margini teşite, cu litera stilizată „E” şi cifra
362     imprimate pe o parte şi cu incizie pe altă parte a comprimatului, fără miros sau aproape fără miros.
Cu ajutorul inciziei comprimatul poate fi divizat în două doze egale.
Conţinutul ambalajului
Câte 10 comprimate în blister. Câte 1 sau 2 blistere (10 sau 20 comprimate) împreună cu prospectul pentru pacient în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul Deţinătorul certificatului de înregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria

Fabricantul
Egis Pharmaceuticals PLC
H-9900 Körmend, Mátyás király út 65.
Ungaria

RECOMANDRI:
Dimexol-MC soluție cutată, intră în categoria produselor pentru îngrijirea corpului. Dimexol- MC are acțiune anestezică locală. Deasemenea, are acțiune antiinflamatoare și antibacteriană. Se absoarbe rapid prin membranele biologice, inclusiv prin piele șr mucoase.

Se folosesc comprese cu Dimexol-MC în cazul entorselor, traumelor țesuturilor moi și în caziil edemelor de geneză. informatori. e. De asemenea, se utilizează în chirurgia plastică pentru conservarea transplantelor de piele.

EFECT NEDORIT:

Reaction de hipersensibilitate individuală la componentele produsului. Poate să apară mâncărime, senzație de arsură, înroșirea pielii, uscăciunea pielii.

Amu se utilizeaza dupa expirarea termenului de valabilitate, indica pe ambalaj.

ADMINISTRARE:

extern. Dimexol-MC soluție cutanată, se utilizează sub formă de soluție apoasă (cu concentrația 30-50%) pentru comprese, tampoane și irigări. Compresele se aplică pe porțiunile lezate și pe suprafețele sănătoase adiacente. Meşele de tifon umezite cu soluţie de Dimexol-MC se aplică pe porţiunile lezate pentru o elasticitate de 20-30 minute, o data pe zi. Pe suprafaţa meşei de tifon se aplică o peliculă de polietilenă şi ţesătură de bumbac sau in. Pentru efect anestezic local se recomandă soluția 25-50% (conținutul flaconului se dizolvă cu apa 1:2, 1:3, 1:4) pentru comprese, câte 100-150 ml, de 2-3 ori pe zi. Soluțiile de 10-20-30% se folosesc pentru comprese cu efect antiinflamator.

&În chirurgia plastică se utilizează pansamente cu soluție 20-30% dinietiisulfoxid pe auto- și homotransplante nemijlocit după intervenție și în următoarele zile până la prinderea completă a grefei. Ca mediu pentru conservare a homotransplantelor cutanate se utilizează soluția 5% dimethylsulfoxid în soluție Ringer. Regimul de dozare se stabilește individual, în funcție de starea și vârsta persoanelor. Durata de utilizare este de 10-15 zile.

DENUMIREA COMERCIALĂ Valusal® DCI-ul substanţei active Ketoprofenum COMPOZIŢIA 1 g gel conţine: substanţă activă: ketoprofen – 25 mg; excipienţi: etanol 96%, carbomer, dietanolamină, ulei de levănţică, parahidroxibenzoat de metil, ulei de portocală, parahidroxibenzoat de propil, apă purificată. FORMA FARMACEUTICĂ Gel DESCRIEREA MEDICAMENTULUI Gel transparent sau uşor opalescent, incolor sau gălbui, cu miros specific.
INDICAŢII TERAPEUTICE Tratamentul simptomatic al durerilor şi inflamaţiei ţesuturilor moi. DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE Valusal gel este destinat pentru uz extern. Adulţi şi adolescenţi cu vîrsta peste 15 ani: gelul se aplică prin fricţionare uşoară, în strat subţire, pe partea afectată a corpului de 1-2 ori pe zi. Pielea la locul de administrare a gelului trebuie să fie fără leziuni. Cantitatea de gel aplicată depinde de suprafaţa dureroasă. Doza zilnică nu trebuie să depăşească 15 g (7,5 g corespunde la aproximativ 14 cm gel). Durata tratamentului (1-10 zile) se stabileşte individual şi depinde de natura şi severitatea bolii. Pe suprafaţa pe care a fost aplicat gelul nu trebuie utilizate pansamentele ocluzive. Articolele vestimentare de pe suprafaţa tratată nu cauzează disconfort.
https://bit.ly/2QihA6s

Ce este ALGODEX 25 mg/ml soluție injectabilă/concentrat pentru soluție perfuzabilă şi pentru ce se utilizează ALGODEX 25 mg/ml soluție injectabilă/concentrat pentru soluție perfuzabilă este un medicament pentru calmarea durerii care face parte din grupa medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Este utilizat pentru tratamentul durerii acute moderate până la severă, în cazul în care administrarea de comprimate nu este indicată, ca de exemplu durerea postoperatorie, colica renală (durerea severă de rinichi) şi durerile de spate.
Cum să utilizaţi ALGODEX 25 mg/ml soluție injectabilă/concentrat pentru soluție perfuzabilă Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Doza recomandată, în general, este de 1 fiolă (50 mg) de ALGODEX 25 mg/ml soluție injectabilă/concentrat pentru soluție perfuzabilă la fiecare 8-12 ore. La nevoie, injecţia poate fi repetată doar după 6 ore. În orice caz, nu depăşiţi doza zilnică totală de 150 mg de ALGODEX 25 mg/ml soluție injectabilă/concentrat pentru soluție perfuzabilă (3 fiole). Utilizaţi tratamentul injectabil doar în perioada acută (adică nu mai mult de două zile). Schimbați cu un medicament pentru tratamentul durerii administrat pe cale orală când este posibil. Vârstnicii cu afectarea funcţiei renale şi pacienţii cu probleme renale sau hepatice nu trebuie să depăşească o doză zilnică totală de 50 mg de ALGODEX 25 mg/ml soluție injectabilă/concentrat pentru soluție perfuzabilă (1 fiolă). Mod de administrare: ALGODEX 25 mg/ml soluție injectabilă/concentrat pentru soluție perfuzabilă poate fi administrat intramuscular sau pe cale intravenoasă (detaliile tehnice pentru injectarea intravenoasă sunt prezentate la pct. 7). În cazul administrării intramusculare a ALGODEX 25 mg/ml soluție injectabilă/concentrat pentru soluție perfuzabilă, soluţia trebuie injectată imediat după aspirarea din fiola colorată, prin injectare lentă intramuscular profund. Soluţia trebuie utilizată doar dacă este limpede şi incoloră. Dacă utilizaţi mai mult ALGODEX 25 mg/ml soluție injectabilă/concentrat pentru soluție perfuzabilă decât trebuie Dacă aţi utilizat prea mult din acest medicament, spuneţi-i imediat medicului dumneavoastră sau farmacistului sau mergeţi la departamentul de urgenţă al celui mai apropiat spital. Vă rugăm să nu uitaţi să luaţi cutia medicamentului sau prospectul acesta cu dumneavoastră. Dacă uitaţi să utilizaţi ALGODEX 25 mg/ml soluție injectabilă/concentrat pentru soluție perfuzabilă Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată. Luaţi următoarea doză obişnuită la momentul la care era programată (conform pct. 3 “Cum să luaţi ALGODEX 25 mg/ml soluție injectabilă/concentrat pentru soluție perfuzabilă”). Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
https://bit.ly/3w149qR

Indicatii

Este indicat in tratamentul afectiunilor inflamatorii sau posttraumatice ale articulatiilor si tesuturilor moi, luxatiilor, entorselor, contuziilor, intinderilor musculare, afectiunilor meniscului, tenosinovitelor, contracturilor, hematoamelor.

Avantaje

Singurul produs pentru aplicare topica ce contine trei substante pentru combaterea durerii ce actioneaza prin trei mecanisme diferite:
- Piroxicam - antiinflamator
- Lidocaina - anestezic local
- Ciclobenzaprina clorhidrat - analgezic triciclic (cu mecanism comun anestezicelor locale si cu actiune locala antiserotoninica)
Forma farmaceutica de gel permite administrarea rapida fara a mai masa locul aplicarii, lucru benefic mai ales in cazul afectiunilor traumatice la care durerea intensa nu permite masajul.

Compozitie

1 gram gel contine piroxicam 5 mg, lidocaina 20 mg, ciclobenzaprina clorhidrat 5 mg.
Contine si carbopol 980, trietanolamina, d-pantenol, etanol 96%, propilenglicol, p-hidroxibenzoat de metil, p-hidroxibenzoat de n-propil, apa purificata.

Doze si mod de administrare

Se administreaza la adulti si copii cu varsta peste 15 ani.
Se aplica la nivelul suprafetei dureroase; doza recomandata este de 0,5-1 g gel (aproximativ 3-4 cm) de 2 ori pe zi si se maseaza usor pana la patrunderea completa in piele. Durata tratamentului depinde de tipul afectiunii si de evolutia clinica.

Recomandari

A se citi prospectul inainte de utilizare.
A nu se lasa la indemana si vederea copiilor.
A se pastra la temperaturi sub 25 ⁰C, in ambalajul original.
A nu se utiliza dupa data de expirare inscrisa pe ambalaj.

Mod de eliberare

Medicament care nu se elibereaza pe baza de prescriptie medicala.

Deep Relief - conține ibuprofen și levomentol.
Ibuprofenul aparține grupului de medicamente denumite antiinflamatoare nesteroidiene, care asigură ameliorarea eficace a durerii și inflamației.
Levomentolul determină o senzație de calmare a durerii.

Deep Relief este un gel non-gras care trebuie aplicat pe piele pentru ameliorarea durerii. Se folosește pentru ameliorarea:
- durerilor de origine reumatică;
- durerilor musculare;
- durerilor și inflamației în caz de luxații, entorse și traumatisme sportive;
- durerii asociate formelor ușoare de artroză.

Artoxan 20 mg comprimate filmate

Tenoxicam

Ce este Artoxan şi pentru ce se utilizează
Artoxan conţine ca substanţă activă tenoxicam. Acesta aparţine grupului de medicamente numite antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Artoxan este util în reducerea durerii şi inflamaţiei din boala artrozică şi poliartrita reumatoidă. Puteţi, de asemenea, să-l luaţi pentru tratamentul pe termen scurt a leziunilor, precum entorse şi luxaţii şi alte leziuni ale ţesuturilor moi.

Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Artoxan
NU luaţi Artoxan

dacă sunteţi alergic la tenoxicam sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui me-dicament (enumerate la punctul 6).
dacă aţi avut respiraţie şuierătoare (astm bronşic), febra fânului, orice umflături la nivelul gurii sau buzelor (edem angioneurotic) sau eritem cutanat (urticarie) după ce aţi luat acid acetilsalicilic (aspirină) sau alte medicamente antiinflamatoarea nestiroidiene;
dacă aveţi sau aţi avut boli de stomac sau intestin, de exemplu ulcer peptic, sângerare la nivelul stomacului sau inflamaţie severă a mucoasei stomacului;
dacă aveţi o boală severă de inimă (insuficienţă cardiacă severă) sau cu rinichii.
dacă sunteţi în ultimele 3 luni de sarcină.
Atenţionări şi precauţii

Dacă aveţi probleme cu inima, aţi avut accident vascular cerebral sau aveţi factori de risc pentru acest tip de afecţiuni (fumaţi, aveţi diabet zaharat, aveţi cantităţi mari de grăsimi în sânge sau aveţi tensiunea arterială crescută), trebuie să discutaţi înaintea începerii tratamentului cu medicul dumneavoastră.

Verificaţi împreună cu medicul sau farmacistul dumneavoastră înainte de a lua Artoxan dacă vreuna dintre următoarele sunt valabile în cazul dumneavoastră :

aveţi sau aţi avut astm sau alergii (cum este febra fînului) sau aţi avut episoade de umflare a feţei, a buzelor, ochilor sau limbii în trecut;
sunteţi o persoană vârstnică (sunteţi cu o probabilitate mai mare de a suferi probleme de sănătate);
dacă aveţi probleme cu rinichii sau ficatul;
dacă aveţi probleme de coagulare a sîngelui;
dacă aveţi volumul sîngelui scăzut (cauzat de o sîngerare);
dacă aveţi probleme cu vasele de sînge (arterele) oriunde în organismul dumneavoastră;
dacă aveţi prea multă grăsime (lipide) în sînge (hiperlipidemie);
dacă aveţi o afecţiune autoimună, cum este „lupusul eritematos sistemic” (LES, determină dureri articulare, eritem al pielii şi febră) şi colita ulcerativă sau boala Crohn (afecţiuni ce determină inflamaţia intestinului, durere abdominală, diaree, vărsături şi pierderi în greu-tate);
dacă urmează să suferiţi o intervenţie chirurgicală, cum ar fi înlocuirea articulaţiei şoldului sau alte intervenţii chirurgicale majore;
dacă apare înroşirea progresivă a pielii deseori cu băşicuţe sau leziuni ale mucoasei, trata-mentul cu tenoxicam trebuie întrerupt.
Dacă oricare din cele de mai sus sunt valabile în cazul dumneavoastră, sau dacă nu sunteţi sigur, discutaţi cu medicul dumneavoastră sau farmacistul înainte de a lua Artoxan.

Artoxan împreună cu alte medicamente

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre medicamentele eliberate fără prescripţie medicală.

În special, spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi:

Alte AINS, cum ar fi aspirina, ibuprofenul sau diclofenacul;
Medicamente care stopează coagularea sîngelui cum ar fi warfarina, heparina sau clopidogrel, sau antiagregante plachetare cum ar fi aspirina în doze mici, ticlopidina, sul-finpirazonul, dipiridamolul;
Medicamente ca sulfonamidele cum ar fi hidroclorotiazida, acetozolamida, indapamida in-clusiv antibiotic de tip sulfonamide (medicamente pentru tratarea infecţiilor);
O sulfoniluree (pentru diabet) cum ar fi glimepiridă sau glipizidă;
Un inhibitor al enzimei de conversie al angiotensinei (IECA) sau oricare alt medicament pentru tensiune arterială crescută cum ar fi cilazapril, enalapril sau propanolol;
Un diuretic (medicamente folosite pentru eliminarea apei în exces din organism) pentru tensiune arterial crescută, cum este furosemidul;
Un glicozid cardiac (pentru probleme cu inima), cum ar fi digoxina;
Un corticosteroid (pentru tratarea alergiilor şi inflamaţiilor) cum este hidrocortizonul, prednisolonul şi dexametazona;
Un antibiotic chinolonic (pentru tratamentul infecţiilor) cum ar fi ciprofloxacina sau moxi-floxacina;
Litiu (pentru probleme de sănătate mentală);
Metotrexat (utilizat pentru a trata probleme de piele, artrite sau cancere);
Ciclosporina sau tacrolimus (recomandate la pacienţii care au primit un transplant de or-gan) ;
Zidovudina (folosită pentru a trata SIDA sau infecţii cu HIV);
Mifepristona (folosită la sfîrşitul sarcinii sau pentru a induce travaliul cînd fătul este mort);
Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) – medicamente folosite pentru tratarea depresiei precum: fluoxetină, paroxetină, citalopram, fluvoxamină;
Antiacide (folosite pentru tratarea unor probleme cu digestia şi stomacul);
Colestiramina folosit pentru scăderea colesterolului sau tratarea diareei;
Dextrometorfanul folosit în tratarea tusei seci.
Artoxan împreună cu alimente, băuturi şi alcool

Absorbţia tenoxicamului nu este influenţată de administrarea concomitentă cu alimente, dar viteza absorbţiei poate fi încetinită faţă de administrarea pe stomacul gol.

Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţivă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.

Nu luaţi Artoxan dacă sunteţi în ultimele 3 luni de sarcină, aceasta poate afecta copilul dumneavoastră;
Artoxan ar trebui administrat în sarcină numai dacă beneficiile la mamă depăşesc posibilele riscuri la făt.
Artoxan poate face mult mai dificil să rămîneţi însărcinată. Trebuie să spuneţi medicului dumneavoastră dacă intenţionaţi să rămîneţi gravidă sau dacă aveţi probleme în a rămîne gravidă.

Întreruperea administrării tenoxicam ar trebui luată în considerare. Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor Artoxan poate să vă producă oboseală, somnolenţă, ameţeală, tulburări de vedere şi echilibru, să fiţi deprimat sau să aveţi dificultăţi cu somnul. Spuneţi medicului dumneavoastră dacă vreuna dintre acestea vi se întâmplă, nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi utilaje.

Informaţii importante privind unele componenete ale Artoxan

Artoxan conţine lactoză. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.

Artoxan conţine tartrazină (E 102) și sunset yellow (E 110). Pot provoca reacţii alergice.

Cum să luaţi Artoxan
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul.

Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Adulţi

Doza recomandată este de un comprimat (20 mg) în fiecare zi, la aceeaşi oră de preferinţă.
Pentru luxaţii şi entorse, durata uzuală a tratamentului este pînă la 7 zile (maxim 14 zile).
Copii şi adolescenţi

Artoxan nu este recomandat pentru utilizare la copii şi adolescenţi.

Persoanele în vîrstă şi cele cu probleme ale ficatului şi rinichilor

Dozele de Artoxan sunt aceleași pentru pacienții cu ciroză a ficatului, insuficiență renală și pentru persoanele în vîrstă care au osteoartrită sau artrită reumatoidă. Medicul dumneavoastră va decide doza dumneavoastră.

Dacă luaţi mai mult Artoxan decît trebuie

Dacă aţi luat mai multe comprimate de Artoxan decât trebuie, anunţaţi un medic sau mergeţi ime-diat la un spital. Luaţi cu dumneavoastră şi cutia medicamentului. În general, simptomele supra-dozajului cu antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS) includ în mod obişnuit greaţă şi vărsături, cefalee, somnolenţă, vederea înceţoşată şi ameţeală.

Dacă uitaţi să luaţi Artoxan

Dacă aţi uitat să luaţi o doză, omiteţi doza uitată. Apoi luaţi doza următoare în mod normal. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa comprimatul uitat. Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Reacțiile adverse sunt enumerate în conformitate cu clasele de sisteme și organe, conform terminologiei și frecvenței MedDRA și divizate în următoarele categorii: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (de la ≥1/100 și <1/10), mai puțin frecvente ( de la ≥1/1000 pînă la ≤1/100), rare (de la ≥1/10000 pînă la ≤1/1000), foarte rare (≤1/10000), cu frecvență necunoscută (care nu poate fi estimată în baza datelor disponibile).

Foarte frecvente (observate la 1 până la 10 din 100 pacienţi)

durere de stomac sau în capul pieptului, gastrită, digestie îngreunată, greaţă, vomă,
balonare.

Frecvente (observate la 1 până la 10 din 100 pacienţi)

anorexie (lipsa poftei de mâncare);
ameţeală, dureri de cap;
hemoragie gastrointestinală, perforaţie gastrointestinală, ulcer, uneori fatal, în special la vârstnici,
vărsături cu sânge, scaun cu sânge, constipaţie, diaree, afte bucale, gură uscată, inflamația mucoasei tractului intestinal, boala Crohn.
Mai puţin frecvente (observate la 1 până la 10 din 1000 pacienţi)

enzimele ficatului crescute;
prurit, eritem, exantem, roșeaţă cutanată;
creşterea ureei din sânge sau a creatininei;
oboseală, umflare.
Rare (observate la 1 până la 10 din 10000 pacienţi)

tulburări ale somnului;
senzație de lipsă de echilibru în spațiu;
palpitaţii.
Foarte rare (observate la 1 din 10000 pacienţi)

reacţii adverse cutanate (sindrom Stevens-Johnson), necroliză epidermică toxică;

Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată în baza datelor disponibile)

anemie, lipsa unor leucocite din sânge, scăderea numărului de leucocite, scăderea
numărului de trombocite;

reacţii de hipersensibilitate cum ar fi dificultăți în respirație, astm, umflare spontană a gâtului dumneavoastră, feţei, mâinilor sau picioarelor, senzaţie de constricţie în piept, erupţii tranzitorii pe piele, apariţia de vezicule sau mâncărime;
tulburări de vedere;
insuficienţă cardiacă;
hipertensiune, inflamația vaselor de sânge;
hepatite.
Nu a fost demonstrat faptul că tenoxicam conduce la creşterea evenimentelor trombotice cum ar fi infarctul de miocard, dar există insuficiente date pentru a exclude un astfel de risc la administrarea tenoxicam.

Au fost raportate cazuri izolate de infertilitate la femei la care s-au administrat medicamente antiinflamatoare, incluzând și tenoxicam.

Raportarea reacţiilor adverse

Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.

Cum se păstrează Artoxan
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemîna copiilor. A se păstra la temperaturi sub 25ºC.

A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.

Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie şi blister după „EXP”. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Artoxan

Substanța activă este tenoxicamul. Un comprimat filmat conține 20 mg tenoxicam.
Celelalte componente sunt:
Nucleu: lactoză monohidrat, amidon de porumb pregelatinizat, stearat de magneziu, talc.

Film ( Opadry II galben 85F220095): tartrazină lac de aluminiu (E 102), Sunset Yellow lac de aluminiu (E 110), alcool polivinilic, macrogol, talc, oxid galben de fier.

Cum arată Artoxan şi conţinutul ambalajului

Artoxan se prezintă sub formă de comprimate filmate, rotunde, biconvexe de culoare galbenă.

Ambalaj

Câte 10 comprimate filmate în blister din PVC/AL.

Cutie cu 1 blister.

Deţinătorul certificatului de înregistrare:

ROTAPHARM ILAÇLARI LIMITED ŞIRKETI, Turcia

Evren Mah. Camiyolu Cad No. 50, 34212 Güneșli, Bağcilar, Istanbul

Fabricantul:

World Medicine İlaç San. ve Tic. А.Ş.,Turcia

Evren Mah. Camiyolu Cad No. 50, 34212 Güneșli, Bağcilar, Istanbul

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Acupan 20 mg/2 ml soluţie injectabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ O fiolă de 2 ml soluţie injectabilă conţine clorhidrat de nefopam 20 mg. Pentru lista tuturor excipienţilor.
3.FORMA FARMACEUTICĂ Soluţie injectabilă. Soluţie limpede, incoloră şi fără miros, fără particule în suspensie.
4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice Tratamentul simptomatic al afecţiunilor dureroase acute, în particular al durerilor postoperatorii.
4.2 Doze şi mod de administrare Doze Ca la toate analgezicele, posologia trebuie adaptată în funcţie de intensitatea durerii şi de răspunsul clinic al fiecărui pacient. Administrare intramusculară: Acupan se administrează intramuscular profund. Doza uzuală recomandată este de 20 mg/injecţie. Dacă este necesar, tratamentul se poate repeta la fiecare 6 ore, fără a se depăşi doza totală de 120 mg/24 ore. Administrare intravenoasă: Acupan se administrează în perfuziei.v. lentă, de peste 15 minute, pacientul fiind aşezat în decubit dorsal, pentru a se evita apariţia reacțiilor adverse (greaţă, vertij, transpiraţie). Doza unică uzuală recomandată este de 20 mg/injecţie, repetată, dacă este necesar, la fiecare 4 ore, fără a se depăşi doza totală de 120 mg/24 ore.
Mod de administrare
Acupan poate fi administrat în soluţiile uzuale pentru perfuzie (soluţie izotonică de clorură de sodiu sau glucoză). Se recomandă evitarea combinării în aceeaşi seringăa altor medicamente injectabile cu Acupan. 4.3 Contraindicaţii Hipersensibilitate la nefopam sau la oricare din excipienţii enumerați la pct. 6.1. Copii sub 15 ani, în absenţa studiilor clinice. Convulsii sau antecedente de tulburări convulsive. Risc de retenţie urinară datorate unor afecţiuni uretroprostatice. Risc de glaucom cu unghi închis.

VOLTAREN EMULGEL 11,6 mg/g gel

Diclofenac dietilamină
1. Ce este Voltaren Emulgel şi pentru ce se utilizează

Voltaren Emulgel conţine substanţa activă diclofenac care face parte din grupul de medicamente denumite antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Este special creat pentru a fi absorbit în piele prin masaj. Voltaren Emulgel este utilizat pentru a calma durerea şi a reduce inflamaţia şi edemul în cazul unor afecţiuni dureroase care afectează încheieturile şi muşchii. Poate fi utilizat la tratarea următoarelor afecţiuni:
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 14 ani şi peste:
- Traumatisme ale articulaţiilor şi muşchilor (de exemplu entorse, luxaţii, echimoze, dureri de spate, traumatisme din sport).
- Tendinita (de exemplu epicondilita laterală) Numai adulţi (cu vârsta de 18 ani şi peste):
- Artrita uşoară a genunchilor sau degetelor
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Voltaren Emulgel

Nu utilizaţi Voltaren Emulgel:
- Dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la administrarea de diclofenac sau a altor medicamente utilizate pentru tratamentul durerilor, febrei sau inflamaţiilor, cum ar fi ibuprofen sau acid acetilsalicilic (o substanţă utilizată la prevenirea coagulării sângelui) sau la oricare dintre componentele produsului Voltaren Emulgel listate la sfârşitul acestui prospect. Dacă nu sunteţi sigur, întrebaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul. Simptomele unei reacţii alergice la aceste medicamente pot include: respiraţie şuierătoare sau îngreunată (astm); erupţie pe piele cu vezicule sau urticarie; umflarea feţei sau a limbii; curgerea nasului.
- Dacă sunteţi gravidă în ultimele 3 luni de sarcină.
- Dacă aveţi vârsta sub 14 ani. Dacă se aplică una dintre situaţiile de mai sus, nu utilizaţi Voltaren Emulgel.
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Voltaren Emulgel
- NU aplicaţi gelul dacă aveţi leziuni pe piele cum ar fi tăieturi, plăgi deschise sau pe pielea ce prezintă urticarie ori eczeme. Dacă urticaria începe să apară pe piele după ce aplicaţi produsul, întrerupeţi tratamentul.
- Evitaţi aplicarea pe suprafeţe întinse de piele şi pentru o elasticitate prelungită de timp, dacă nu vă recomandă medicul.
- Voltaren Emulgel este doar pentru uz extern. A nu se utiliza în cavitatea bucală. A nu se înghiţi. Spălaţi-vă pe mâini după utilizare. Evitaţi contactul cu ochii. Dacă acest lucru se întâmplă, clătiţi-vă ochii cu apă din abundenţă şi adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă disconfortul persistă.
- O orteză sau un bandaj elastic pot fi utilizate în tratamentul entorselor, dar nu utilizaţi bandaje elastice ocluzive (plastic).
Dacă aveţi întrebări, discutaţi cu farmacistul sau doctorul dumneavoastră înainte de a utiliza Voltaren Emulgel.

Copii şi adolescenţi

Datele privind siguranţa şi eficacitatea administrării la copii şi adolescenţi sub 14 ani sunt insuficiente (a se vedea pct. Nu utilizaţi Voltaren Emulgel).
La adolescenţi cu vârsta de 14 ani şi peste, dacă acest produs este necesar pentru tratamentul durerii pe o elasticitate mai mare de 7 zile sau dacă simptomele se înrăutăţesc, pacientul/părinţii adolescentului sunt sfătuiţi să consulte medicul.
Utilizarea altor medicamente

Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului despre celelalte medicamente pe care le utilizaţi sau pe care le-aţi utilizat recent, inclusiv despre medicamentele pe care le-aţi cumpărat fără prescripţie medicală.
Sarcina şi alăptarea

Dacă sunteţi însărcinată sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a utiliza acest medicament. Voltaren Emulgel nu trebuie utilizat în timpul ultimelor 3 luni de sarcină, pentru că poate afecta fătul sau crea probleme la naştere. Voltaren Emulgel trebuie utilizat numai la recomandarea medicului în timpul primelor 6 luni de sarcină şi doza trebuie să fie ţinută cât mai scăzută şi durata tratamentului să fie cât mai scurtă posibil. În timpul alăptării Voltaren Emulgel trebuie utilizat numai la recomandarea medicului, întrucât diclofenacul trece în cantităţi mici în laptele matern. Totuşi, Voltaren Emulgel nu trebuie aplicat pe sâni de către mamele care alăptează, nici altundeva pe suprafeţe mari de piele sau pentru o elasticitate mai mare de timp.
Informaţii importante privind unele componente ale Voltaren Emulgel

Gelul conţine propilenglicol şi benzoat de benzil, care ar putea determina la unii oameni o uşoară iritaţie dermică, localizată.
3. Cum să utilizaţi Voltaren Emulgel

Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Pentru adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 14 ani:

Aplicaţi Voltaren Emulgel de 3 sau 4 ori pe zi, pe suprafaţa dureroasă.
Cum să aplicaţi Voltaren Emulgel

1. Tub din aluminiu: înainte de prima utilizare străpungeţi cu vărful ascuţit al capacului membrana sigilantă. Tub din aluminiu laminat: Înainte de prima utilizare desigilaţi tubul. Deşurubaţi capacul, apoi folosiţi partea opusă pentru a fixa, răsuci şi îndepărta sigiliul de pe tub.
2. Stoarceţi uşor din tub o cantitate mică de gel şi aplicaţi-o pe zona dureroasă sau umflată şi masaţi uşor în piele. Cantitatea necesară depinde de mărimea zonei dureroase sau umflate; de obicei, este necesară o cantitate variind de la mărimea unei cireşe până la cea a unei nuci. Veţi simţi o senzaţie uşoară de răcoare atunci când masaţi gelul să intre în piele.
3. Spălaţi-vă pe mâini după ce aplicaţi Voltaren Emulgel, cu excepţia cazului în care acestea reprezintă suprafaţa tratată.
Cât de mult timp trebuie să utilizaţi Voltaren Emulgel Nu utilizaţi Voltaren Emulgel mai mult de:
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 14 ani şi peste
- 2 săptămâni pentru traumatisme ale încheieturilor şi ale muşchilor (de exemplu luxaţii, întinderi, echimoze) sau tendinită Numai adulţi (18 ani şi peste ):
- 3 săptămâni pentru dureri asociate artritelor Un tratament mai îndelungat poate fi recomandat de către un doctor. Dacă durerea şi inflamaţia persistă timp de 7 zile, sau se înrăutăţesc, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.
Dacă utilizaţi mai mult Voltaren Emulgel decât trebuie

Dacă dumneavoastră sau un copil înghiţiţi accidental Voltaren Emulgel, sau în cazul în care aţi folosit accidental mai mult decât este recomandat, contactaţi imediat medicul.
Dacă uitaţi să utilizaţi Voltaren Emulgel

Dacă uitaţi să aplicaţi Voltaren Emulgel la ora stabilită, puteţi să îl aplicaţi atunci când vă amintiţi şi apoi continuaţi ca de obicei. Nu aplicaţi o cantitate dublă care să o înlocuiască pe cea uitată.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Unele reacţii adverse rare şi foarte rare pot fi importante

Dacă aveţi oricare din simptomele de alergie de mai jos, OPRIŢI administrarea Voltaren Emulgel şi adresaţi-vă imediat medicului sau farmacistului dumneavoastră.
- Erupţie pe piele cu vezicule; urticarie (pot afecta între 1 şi 10 din 10000 persoane).
- Respiraţie şuierătoare, greoaie sau senzaţia de apăsare în piept (astm) (pot afecta până la 1 din 10000 persoane).
- Umflarea feţei, buzelor, limbii şi gâtului (pot afecta până la 1 din 10000 persoane).
Alte reacţii adverse ce pot avea loc sunt de obicei uşoare, trecătoare şi inofensive (dacă sunteţi îngrijorat, adresaţi-vă unui medic sau farmacist).
Reacţii adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane)
- Erupţii cutanate, mâncărime, înroşire sau usturime a pielii .
Reacţii adverse foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane)
- Pielea poate fi mai sensibilă la soare. Semnele posibile sunt arsuri solare cu mâncărime, umflături şi vezicule.
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.
5. Cum se păstrează Voltaren Emulgel

Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
A se păstra la temperaturi sub 30°C, în ambalajul original.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie şi tub după EXP: Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii

Ce conţine Voltaren Emulgel

- Substanţa activă este diclofenac dietilamina. Un gram de gel conţine diclofenac dietilamină 11,6 mg, corespunzător la diclofenac sodic 10 mg.
- Celelalte componente sunt: carbopol 974 P, cetomacrogol 1000, cetiol LC, dietilamină, alcool izopropilic, parafină lichidă, parfum cremă 45 (conţinând benzoat de benzil), propilenglicol, apă purificată.
Cum arată Voltaren Emulgel şi conţinutul ambalajului

Voltaren Emulgel este un gel moale cu aspect cremos, de culoare aproape albă, răcoritor, non-gras, care nu colorează.
Ambalaj

Voltaren Emulgel este ambalat în:
- tub din aluminiu închis cu capac cu filet din polipropilenă de culoare albă a 20 g; 50 g.
- tub laminat din aluminiu închis cu capac cu filet din polipropilenă de culoare albă a 20 g, 50 g; 100 g; 150 g
- tub laminat din aluminiu închis cu capac cu filet din polipropilenă de culoare albastră și formă triunghiulară 50 g; 100 g, 150 g.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Zumm-25 comprimate filmate 25mg  N10

Airtal 100 mg pulbere pentru suspensie orală

aceclofenacum
1. Ce este Airtal şi pentru ce se utilizează

Airtal este un medicament cu acțiune analgezică și antiinflamatorie. Aceclofenacul aparţine unui grup de medicamente numit anti-inflamatoare nesteroidiene şi antireumatice.
Medicul dumneavoastră vă prescrie Airtal pentru tratamentul bolilor cu inflamaţii acute şi durere, precum: dureri de spate (lumbago), dureri de dinţi, dureri menstruale sau dureri ale articulaţiilor.
Airtal poate fi utilizat în tratamentul bolilor cronice ale articulaţiilor cu durere cronică şi inflamaţie cum sunt: osteoartrită sau artroza, inflamaţia de origine reumatică a unei articulaţii sau a mai multor articulaţii (poliartrită reumatoidă) şi artrita ce afectează una sau mai multe articulaţii intervertebrale ale coloanei vertebrale cu prezenţa de adeziune anormală şi rigiditate a articulaţiilor (spondilită anchilozantă) sau alte tulburări locomotorii dureroase (de exemplu: periartrită humeroscapulară şi reumatism extraarticular).
2. Ce trebuie sǎ ştiţi înainte să utilizaţi Airtal

Nu utilizaţi Airtal

- dacă sunteţi alergic la aceclofenac sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6);
- dacă aţi suferit de astm bronşic, îngustare a căilor respiratorii, rinită acută, erupţii cutanate sau alte reacţii alergice, după ce aţi luat acid acetilsalicilic sau alte medicamente anti-inflamatoare nesteroidiene;
- dacă aţi suferit sau suferiţi de ulcer gastric sau duodenal sau sângerare gastrointestinală ori alte sângerări active sau tulburări de sângerare;
- dacă suferiți de sângerare activă sau orice tulburare de coagulare a sângelui (de
exemplu hemofilie), sau există un risc crescut de sângerare.
- dacă suferiți de insuficiență hepatică severă.
- dacă suferiți de o boală renală severă.
- dacă aveţi insuficienţă cardiacă diagnosticată şi/sau boală cerebrovasculară, de exemplu dacă aţi suferit un atac de cord, un accident vascular cerebral minor (AIT), aveţi blocaje ale vaselor de sânge de la nivelul inimii sau creierului sau dacă aţi suferit o intervenţie chirurgicală pentru îndepărtarea blocajelor sau efectuarea unui bypass la acestea;
- dacă aveţi sau aţi avut probleme cu circulaţia sângelui (arteriopatie periferică);
- în caz de sarcină (în special pe parcursul ultimelor 3 luni).
Atenţionări şi precauţii Înainte să utilizaţi Airtal, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.
- dacă aţi avut boală inflamatorie gastrointestinală (colită ulcerativă, boală Crohn) sau tulburări de coagulare a sângelui;
- dacă suferiţi de o boală uşoară până la moderată a ficatului sau a rinichilor sau tendinţa de a acumula lichid în interiorul corpului dumneavoastră, din orice alt motiv.
Ca măsură de precauție, medicul dumneavoastră vă poate cere să mergeți pentru investigații regulate (hemoleucograma, ficat și rinichi testelor funcționale);
- dacă aveţi o anumită afecţiune a pielii şi a ţesutului conjunctiv numită lupus eritematos sistemic;
- dacă aţi suferit în trecut sau suferiţi încă de astm bronşic;
- dacă aveţi o anumită boală metabolică numită porfirie;
- dacă intenționați să rămâneți gravidă sau dacă sunteți în curs de investigare de infertilitate, deoarece acelofenac poate face mai dificil de a deveni gravidă.
- dacă sunteți în vârstă în care puteți fi mai predispus la efectele secundare ale acestui medicament, în special la sângerare la nivelul stomacului sau intestinului, sau perforație, care poate provoca moartea.
- Trebuie să-i spuneți medicului dumneavoastră înainte de a lua Airtal dacă
- Fumați
- Aveți diabet zaharat
- Aveți dureri în piept (angină pectorală), cheaguri de sânge, hipertensiune arterială, colesterol ridicat sau nivelul trigliceridelor ridicate.
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurtă elasticitate necesară controlării simptomelor.
Probleme de siguranta legate de efecte gastro-intestinale

Utilizarea Airtal cu medicamente concomitente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), inclusiv ciclooxigenaza-2 (COX-2) inhibitori selectivi trebuie evitată.
Hemoragii gastro-intestinale, ulcerații și perforații

Hemoragii gastro-intestinale, ulcerații sau perforații, care pot fi fatale, au fost raportate cu toate AINS, în orice moment în timpul tratamentului, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastro-intestinale grave. Consecintele sunt de obicei mai severe la vârstnici.
Când apar hemoragii gastro-intestinale (vărsături de sânge, sânge în scaun/scaun negru) sau apare ulceratie, opriți administrarea Airtal și consultați medicul dumneavoastră. Dacă observați orice simptome abdominale, mai ales dacă sunteți în vârstă, cereți ajutor medical imediat.

În cazurile descrise mai sus, în plus pentru pacienții care necesită doze mici de acid acetilsalicilic concomitent, sau alte medicamente pot crește riscul de terapie combinată cu medicamente gastro-intestinale de protecție (de exemplu, așa-numitul inhibitori ai pompei de protoni sau misoprostol) trebuie luată în considerare.
Efecte cardiovasculare

Medicamentele precum Airtal poate fi asociată cu un risc crescut de atac de cord ("infarct miocardic") sau accident vascular cerebral. Efectele secundare pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurtă elasticitate necesară. Nu depășiți doza recomandată și durata tratamentului.
Reacții cutanate

Reacții cutanate grave au fost raportate foarte rar în asociere cu utilizarea de medicamente cum ar fi Airtal (vezi secțiunea 4). Ca și în cazul altor medicamente anti-inflamatoare nesteroidiene, pot apărea reacții alergice severe, chiar și fără o expunere mai devreme la droguri. Afeciuni dermatologice severe, unele dintre ele letale (inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens Johnson și necroliză epidermică toxică), au fost raportate foarte rar în asociere cu utilizarea de medicamente anti-inflamatorii, cum ar fi aceclofenac. Simptomele principale ale acestor afecţiuni sunt: erupţii cutanate, mâncărimi, urticarie, băşici pe piele, febră. Pacienţii par a fi expuşi la cel mai mare risc de a prezenta aceste reacţii la începutul tratamentului, reacţiile manifestându-se în majoritatea cazurilor pe durata primei luni de tratament.
Tratamentul cu Airtal trebuie intrerupt la prima apariţie a erupţiilor cutanate sau la oricare alt semn de hipersensibilitate.

Airtal nu trebuie luat în caz de vărsat de vânt (varicelă).
Copii

Utilizarea Airtal la copii nu este recomandată datorită lipsei de date privind siguranţa şi eficacitatea.
Tratamentul pe termen lung

Toți pacienții care primesc tratament pe termen lung cu Airtal trebuie monitorizați ca o măsură de precauție (de exemplu funcția renală, funcția hepatică sau hemoleucograma).
Airtal împreună cu alte medicamente

Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente.
Anumite medicamente pot influenţa efectele Airtal. În aceste cazuri, poate fi necesară modificarea dozei sau să întrerupeţi tratamentul cu aceste medicamente.
Poate prezenta o importanţă deosebită dacă luaţi:

- litiu (pentru boli psihice);
- digoxină (pentru insuficienţă a inimii sau aritmii cardiace);
- diuretice (pilule pentru eliminarea apei);
- anumite medicamente pentru tratamentul tensiunii arteriale crescute (inhibitori ECA şi antagonişti ai angiotensinei II);
- anticoagulante (medicamente pentru subţierea sângelui) și medicamente antiplachetare (de exemplu warfarina, acidul acetilsalicilic, ticlopidină),;
- medicamente pentru depresie cum sunt inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei;
- antidiabetice (medicamente pentru diabet);
- metotrexat (pentru tumori şi reumatism);
- tacrolimus şi ciclosporină (medicamente care suprimă sistemul imunitar şi sunt utilizate pentru a preveni respingerea organelor transplantate);
- medicamente antiinflamatoare steroidiene cum sunt: betametazonă şi prednisolonă;
- alte antialgice (aşa numitele medicamente antiinflamatoare nesteroidiene);
- zidovudină (medicament pentru tratamentul infecţiei cu HIV).
Airtal împreună cu alimente şi băuturi

La pacienții care suferă de tulburări gastrointestinale Airtal trebuie luat de preferință împreună cu alimente. Administrarea concomitentă cu alimentele încetinește viteza de absorbție a ingredientului activ, dar aceasta nu scade gradul de absorbție din tractul gastrointestinal.
Sarcina şi alăptarea

Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Sarcina

Nu se recomandă utilizarea Airtal în timpul primului și al doilea trimestru de sarcină, cu excepția cazului considerat esențial de către medicul dumneavoastră. După toate, în cazul folosirii Airtal în timpul primului sau al doilea trimestru de sarcină, cea mai mică doză eficace trebuie utilizată pentru cea mai scurtă durată.
Airtal este contraindicat în timpul ultimelor trei luni de sarcină, deoarece poate crește riscul de complicații atât în ceea ce privește mama cât și copilul ei.
Alăptarea

Nu se cunoaște dacă Airtal se excretă în laptele matern. Consultați-vă medicul despre oprirea de a utiliza Airtal sau suspendarea alăptării.
Fertilitatea la femei

Aceclofenac poate afecta fertilitatea și nu este recomandat femeilor care încearcă să conceapă. Întreruperea temporară de aceclofenac trebuie luată în considerare la femeile care au dificultăți de a concepe sau sunt în curs de investigații pentru infertilitate.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi utilaje dacă aveţi ameţeli, greaţă, senzaţie de rotire sau alte tulburări ale sistemului nervos central, în timp ce luaţi Airtal.
Fiecare plic de Airtal conţine 2,639 g sorbitol, care poate provoca dureri de stomac şi diaree. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză nu trebuie să utilizeze acest medicament. Airtal conţine aspartam, o sursă de fenilalanină. Pacienţii cu fenilcetonurie trebuie să aibă în vedere faptul că fiecare plic conţine 5,61 mg fenilalanină.
3. Cum să utilizaţi Airtal

Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată este:

Adulți

200 mg pe zi, adică un plic dimineața și unul seara (câte un plic la fiecare 12 ore) dizolvat în jumătate decilitru de apă.
Conținutul plicului trebuie să fie luat imediat după dizolvarea în apă.
Utilizarea la copii

Utilizarea Airtal la copii nu este recomandată datorită lipsei de date privind siguranța și eficacitatea.
Vârstnici

În general, nu este necesară reducerea dozei; cu toate acestea, se ia în considerare măsurile de precauție din secțiunea 2 "Atenționări și precauții".
Boli de rinichi

În general, nu este necesară reducerea dozei; cu toate acestea, se ia în considerare măsurile de precauție din secțiunea 2 "Atenționări și precauții".
Boli de ficat

Doza zilnică inițială recomandată trebuie redusă la un plic (100 mg).
Dacă credeți că efectul Airtal este prea puternic sau slab, consultați medicul sau farmacistul.
Dacă utilizaţi mai mult Airtal decât trebuie

Semnele de supradozaj pot include greață, vărsături, dureri de stomac, amețeli, slăbiciune și dureri de cap. Cărbunele poate inhiba absorbtia de aceclofenac. Adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră sau farmacistului sau mergeţi la secţia de urgenţe a celui mai apropiat spital. Luaţi cu dumneavoastră acest prospect.
Dacă uitaţi să utilizaţi Airtal

Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată. Luaţi doza următoare, la ora obişnuită.
Dacă încetaţi să utilizaţi Airtal

Durata tratamentului va fi stabilită de medicul dumneavoastră. Nu întrerupeţi tratamentul mai repede, chiar dacă vă simţiţi mai bine.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Cele mai multe dintre acestea sunt uşoare şi dispar când întrerupeţi utilizarea Airtal.
Frecvenţele reacţiilor adverse sunt definite după cum urmează:
Foarte frecvente: pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane
Frecvente: pot afecta până la 1 din 10 persoane
Mai puţin frecvente: pot afecta până la 1 din 100 persoane
Rare: pot afecta până la 1 din 1000 persoane
Foarte rare: pot afecta până la 1 din 10. 000 persoane
Cu frecvenţă necunoscută: frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile.
Reacţii adverse frecvente: ameţeli, indigestie, durere abdominală, greţuri, diaree şi valori anormale ale testelor funcţiei hepatice.
Reacţii adverse mai puţin frecvente: flatulenţă, gastrită (inflamaţie a mucoasei gastrice), constipaţie, vărsături, ulcer al mucoasei bucale (ulceraţie bucală), mâncărimi şi erupţii trecătoare pe piele, inflamaţia pielii , urticarie sau valori anormale ale testelor funcţiei rinichilor.
Reacţii adverse rare: ulcer şi sângerare la nivelul stomacului sau intestinelor, melenă (scaune negre ca smoala, care sunt asociate cu sângerare gastrointestinală), diaree cu sânge, hipertensiune arterială, agravare a hipertensiunii arteriale, insuficienţă cardiacă, dispnee (dificultăţi de respiraţie sau scurtare a respiraţiei, de obicei asociate cu anumite boli de inimă sau plămâni), anemie (număr anormal de mic de globule roşii sau deficit al conţinutului de hemoglobină din acestea), umflare a feţei, limbii sau gâtului, reacţii alergice (hipersensibilitate, incluzând reacţii alergice severe numite şoc anafilactic), tulburări de vedere.
Reacţii adverse foarte rare: diminuarea funcţiei măduvei osoase, număr anormal de mic de globule albe şi plachete în sânge, anemie datorată dezintegrării globulelor roşii, valori mari ale potasiului şi enzimelor hepatice în sânge, depresie, tulburări de somn (insomnii), vise ciudate, parestezie (senzaţie de furnicare), tremurături (mişcări ritmice involuntare), somnolenţă, dureri de cap, tulburări ale gustului, inflamaţie a mucoasei care căptuşeşte gura, pancreatită (inflamaţie a pancreasului), afecţiuni ale ficatului incluzând hepatită (inflamaţie a ficatului), vărsătură cu sânge, vertij (senzaţie de rotire), tinitus (auzirea de ţiuituri sau alte sunete fără o cauză externă), purpură (câteva mici sângerări în piele), eczemă, reacţii severe ale pielii , edem (umflare a picioarelor, braţelor sau a feţei), crampe musculare la nivelul picioarelor, tulburări ale funcţiei renale, insuficienţă renală, palpitaţii (senzaţii neplăcute de bătăi neregulate şi/sau puternice ale inimii), vasculită (inflamaţie a vaselor de sânge), oboseală (slăbiciune), roşeaţă, bufeuri, dificultăţi în respiraţie (bronhospasm), creştere în greutate, perforaţie intestinală, exacerbare a bolilor inflamatorii gastrointestinale (colită ulcerativă, boală Crohn).
Medicamentele precum Airtal pot fi asociate cu un risc crescut de atac de cord ("infarct miocardic") sau accident vascular cerebral. Edeme (retenție de lichide), hipertensiune arterială și insuficiența cardiacă au fost raportate în asociere cu medicamente care acționează ca Airtal.
În mod excepţional, au fost complicaţii pe perioada vărsatului de vânt (varicelă).
Foarte rar, în legătură cu utilizarea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, au fost raportate reacţii buloase pe piele (incluzând sindromul Stevens-Johnson şi necroliză epidermică toxică, vezi pct. 2) şi inflamaţie a rinichilor.
Întrerupeţi imediat utilizarea Airtal şi adresaţi-vă medicului dumneavoastră dacă prezentaţi simptome ale reacţiilor alergice cum sunt:
- umflare a feţei, limbii sau gâtului,
- dificultate la înghiţire,
- urticarie şi dificultăţi în respiraţie.
Raportarea reacţiilor adverse

Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
5. Cum se păstrează Airtal

A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie după expiră. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii

Ce conţine Airtal

- Substanța activă este aceclofenacul. Fiecare plic conține aceclofenac 100 mg.
- Excipienţi cu efect cunoscut: sorbitol (E 420) 2,639 g şi aspartam (E 951) 10 mg.
- Celelalte componente sunt: zaharină sodică, dioxid de siliciu coloidal anhidru, hipromeloză, dioxid de titan (E 171), esenţă de lapte, esenţă de caramel, esenţă de cremă de lapte. Cum arată Airtal şi conţinutul ambalajului Aspect: Aproximativ 3 g de pulbere albă sau aproape albă. Ambalaj: Aproximativ 3 g de pulbere în plic de hârtie/Al/LDPE. Cutie cu 20 plicuri unidoză.
Deţinătorul certificatului de înregistrare

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Diclofenac 75mg/3ml soluție injectabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Fiecare fiolă de 3 ml soluție injectabilă conține 75 mg diclofenac sodic. Excipienţi cu efect cunoscut: etanol anhidru, sulfit de sodiu anhidru (E221), bisulfit de sodiu (E222) Pentru lista tuturor excipienţilor.
3. FORMA FARMACEUTICĂ Soluţie injectabilă. Soluţie transparentă, aproape incoloră.
4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice Tratamentul: - acutizărilor bolilor reumatismale inflamatorii şi degenerative: artrită reumatoidă, osteoartrită. - colicii renale şi colicii biliare. - atacurilor acute de gută. - crizelor severe de migrenă. - durerii, inflamaţiei şi edemelor post-traumatice şi post-operatorii.
4.2 Doze şi mod de administrare Doze Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurtă perioadă necesară controlării simptomelor. Atenționări și precauții speciale pentru utilizare). Adulţi Diclofenac soluţie injectabilă nu trebuie administrat pentru mai mult de 2 zile; dacă este necesar, tratamentul poate fi continuat cu Diclofenac comprimate sau supozitoare. Administrare intramusculară Trebuie respectate următoarele instrucţiuni pentru injectarea intramusculară pentru a evita afectarea unui nerv sau altui ţesut la locul injectării. Doza uzuală este o fiolă , administrată o dată (sau, în cazuri severe, de două ori) zilnic, prin injectare intragluteală profundă, în cadranul superior extern. În cazul în care două injecții sunt necesare zilnic, se recomandă utilizarea fesei alternative pentru a doua administrare. Alternativ, o fiolă de 75 mg poate fi asociată cu alte forme farmaceutice – comprimate sau supozitoare, până la o doză zilnică maximă de 150 mg

DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI XEFOCAM 8 mg pulbere pentru soluţie injectabilă 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Substanţa activă este lornoxicamul. Un flacon conţine lornoxicam - 8 mg.
Doze şi mod de administrare Această formă specifică de aplicare ar trebui să fie utilizată numai în cazul în care este necesară o ameliorare rapidă a durerii sau în cazul în care forma de aplicare orală sau sub formă de supozitor nu este posibilă. În general, tratamentul ar trebui să cuprindă o singură injecţie doar pentru iniţierea terapiei. Pentru toţi pacienţii, dozarea adecvată trebuie să se bazeze pe răspunsul individual la tratament. Durere Doza recomandată: 8 mg intravenos sau intramuscular. Doza zilnică nu trebuie să depăşească 16 mg. Unii pacienţi ar putea necesita administrarea altor 8 mg în primele 24 ore. Calea de administrare este injectarea intravenoasă (i.v.) sau cea intramusculară (i.m.). La administrarea i.v., durata injectării trebuie să fie de cel puţin 15 secunde, iar pentru i.m., cel puţin 5 secunde. După prepararea soluţiei, acul trebuie schimbat. În cazul injectării i.m., este necesar un ac suficient de lung pentru o injectare intramusculară profundă. Pentru mai multe instrucţiuni privind manipularea produsului înainte de administrare, vezi pct. 6.1. Medicamentul este numai pentru utilizare unică. Informaţii suplimentare privind grupe speciale de pacienţi Copii şi adolescenţi Lornoxicam nu este recomandat pentru utilizare la copiii şi adolescenţii cu vârsta sub 18 ani datorită lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea. Vârstnici Nu este necesară o dozare specială pentru pacienţii în vârstă de peste 65 ani, cu excepţia cazului în care funcţia renală sau hepatică este alterată. Lornoxicam trebuie administrat cu precauţie deoarece efectele adverse gastrointestinale sunt mai puţin bine tolerate la această grupă de vârstă (vezi pct. 4.4). Insuficienţa renală Pentru pacienţii care prezintă insuficienţă renală uşoară sau moderată, trebuie luată în considerare reducerea dozei (vezi pct. 4.4). Insuficienţa hepatică Pentru pacienţii care prezintă insuficienţă hepatică moderată, trebuie luată în considerare reducerea dozei (vezi pct. 4.4). Reacţiile adverse pot fi minimizate prin utilizarea celei mai mici doze eficiente pe cea mai scurtă durată necesară pentru a controla simptomele (vezi pct. 4.4). 4.3 Contraindicaţii - Hipersensibilitate la lornoxicam sau la oricare dintre excipienţi. - Trombocitopenie. - Hipersensibilitate (manifestări cum sunt astm bronşic, rinită, edem angioneurotic sau urticarie) la alte antiinflamatoare nesteroidiene, inclusiv acid acetilsalicilic. - Insuficienţă cardiacă severă. - Sângerare gastro-intestinală, sângerare cerebro-vasculară sau alte tulburări de sângerare. - Antecedente de sângerare sau perforaţie gastro-intestinală legate de terapia anterioară cu antiinflamatoare nesteroidiene. - Ulcer peptic/hemoragie activ(ă) sau recurentă (două sau mai multe episoade dovedite de ulcerare sau sângerare). - Insuficienţă hepatică severă. - Insuficienţă renală severă (creatinină serică > 700 μmol/l). - Al treilea trimestru de sarcină.
https://bit.ly/3tIqjN3

Indicaţii terapeutice Tratamentul simptomatic al sindromului algic şi afecţiunilor inflamatoare în caz de: - boli reumatismale cum sunt poliartrita reumatoidă, spondilita anchilozantă, poliartrita reumatoidă juvenilă, sindrom Reiter; - artroze invalidante însoţite de dureri; - inflamaţii acute articulare şi ale ţesuturilor din jurul articulaţiilor (bursite, capsulite, sinovite, tendinite sau tenosinovite); - lombalgii, radiculite; - artrită microcristalină; - artrită gutoasă - criză acută; - dureri ușoare şi moderate cum sunt cele care apar în rezultatul unor mici intervenţii chirurgicale, stomatologice, ginecologice, ortopedice; dureri ale muşchilor şi articulaţiilor datorate efortului sau traumatismelor; - cefalee de origine vasculară; - dismenoree.
Doze şi mod de administrare - 2 - Se administrează rectal profund; la posibilitate – după defecare. Doza diclofenacului depinde de gradul manifestării patologiei. La adulţi doza recomandată: - supozitoare 50 mg de 2 ori pe zi, - supozitoare 100 mg o dată pe zi. La copii (cu vîrsta mai mare de 14 ani) doza recomandată - supozitoare 50 mg de 1-2 ori pe zi. Doza maximă nictemerală – 150 mg pe zi. Durata tratamentului se va stabili de către medic.
Contraindicaţii - Hipersensibilitate la diclofenac, acid acetilsalicilic, alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau la oricare dintre excipienţii medicamentului; - ulcer gastric sau duodenal în faza de acutizare, hemoragie sau perforaţie gastrointestinală; - antecedente recente de rectită sau rectoragii; - insuficienţă hepatică, renală severă; - insuficiență cardiacă congestivă stabilită (clasele II-IV după NYHA), boală cardiacă ischemică, boală arterială periferică sau boală cerebrovasculară; - trimestrul III al sarcinii; - perioada de alăptare; - vîrsta sub 14 ani.
Supradozare Simptome: greaţă, vomă, gastralgii, hemoragie gastro-intestinală, hipoprotrombinemie, insuficienţă renală acută, convulsii, stare de letargie. Tratament: se recomandă tratament simptomatic şi de susţinere a funcţiilor vitale.
https://bit.ly/3tDVSrq