Diabet

Ce este Actrapid HM Penfill şi pentru ce se utilizează
Actrapid HM Penfill este o insulină umană utilizată în tratamentul diabetului
zaharat (diabet). Diabetul este o afecţiune în care organismul dumneavoastră nu
produce suficientă insulină pentru a controla concentraţia de zahăr din sânge.
Actrapid este o insulină umană cu acţiune rapidă.
Aceasta înseamnă că va începe să vă scadă concentrația de zahăr din sânge la
aproximativ jumătate de oră după injectare şi efectul va dura aproximativ 8 ore.
Actrapid deseori este administrat în asociere cu insulină cu acțiune prelungită.
Cum să utilizaţi Actrapid HM Penfill
Discutați despre necesarul de insulină cu medicul dumneavoastră sau
asistenta medicală. Utilizaţi întotdeauna Actrapid HM Penfill şi ajustaţi doza exact aşa
cum v-a prescris medicul dumneavoastră.
Dacă medicul dumneavoastră v-a schimbat tratamentul de pe un tip sau marcă de
insulină pe un alt tip sau marcă, atunci doza de insulină trebuie ajustată de către
medicul dumneavoastră.
Luaţi masa sau o gustare ce conține carbohidrați în interval de 30 minute de la
administrarea injecției.
Se recomandă determinarea cu regularitate a concentraţiei zahărului din sânge.
Cum să utilizați această insulină
Actrapid HM Penfill se utilizează pentru injectare sub piele (subcutanat). La
fiecare administrare schimbaţi locul injectării în cadrul regiunii anatomice respective
pentru a reduce riscul formării nodulilor sau adânciturilor din piele, (vezi pct. 4). Cele
mai indicate locuri pentru injectare sunt: faţa anterioară a peretelui abdominal, fese,
partea din faţă a braţelor sau a coapselor. Insulina va acţiona mai rapid dacă este
injectată în abdomen.
Cum să injectaţi această insulină
► Injectaţi-vă insulina sub piele. Folosiţi tehnica de injectare recomandată de
medicul dumneavoastră sau de asistenta medicală, după cum este descris în
manualul stiloului injector (pen) preumplut.
► După injectare, menţineţi acul sub piele cel puţin 6 secunde. Menţineţi butonul
de administrare complet apăsat până când acul a fost retras din piele. Astfel
asiguraţi administrarea corectă şi reduceţi posibilitatea pătrunderii sângelui în ac
sau în rezervorul de insulină.
► După fiecare injectare, asiguraţi-vă că îndepărtaţi şi aruncaţi acul şi păstraţi
Actrapid fără ac ataşat. În caz contrar, lichidul se poate scurge în afară, ceea ce
poate conduce la o dozare incorectă.
Nu reumpleţi cartuşul Actrapid HM Penfill.
Cartuşele Actrapid HM Penfill sunt destinate utilizării cu dispozitivele Novo Nordisk de
administrare a insulinei şi cu acele NovoFine sau NovoTwist.
Dacă sunteţi tratat cu Actrapid HM Penfill şi o altă insulină în cartuş Penfill, trebuie să
utilizaţi două dispozitive de administrare a insulinei, câte unul pentru fiecare tip de
insulină.
Purtaţi întotdeauna la dumneavoastră un cartuş Penfill de rezervă pentru cazul în care
cel utilizat este pierdut sau deteriorat.
Dacă utilizați mai multă insulină decât trebuie
Dacă utilizați prea multă insulină, concentraţia zahărului din sângele dumneavoastră
scade prea mult, (hipoglicemie). Vezi pct. 4.
Dacă uitați să utilizaţi insulină
Dacă uitați să utilizaţi insulină, concentraţia zahărului din sângele dumneavoastră
creşte prea mult (hiperglicemie). Vezi pct 4.
Dacă încetaţi să utilizaţi insulină
Nu încetaţi administrarea insulinei fără a discuta în prealabil cu medicul
dumneavoastră, care vă va oferi recomandările corespunzătoare. Această situaţie
poate cauza o concentraţie foarte mare a zahărului în sânge (hiperglicemie severă) şi
cetoacidoză. Vezi pct 4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate determina reacţii adverse, cu toate
că nu apar la toate persoanele.
Reacții adverse foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane)
-Concentraţia scăzută a zahărului din sânge (hipoglicemia).
Ce este de făcut în caz de urgență
Dacă aveți un episod de hipoglicemie
O hipoglicemie înseamnă că nivelul zahărului în sânge este prea mic.
Semnele de avertizare a concentraţiei scăzute a zahărului din sânge pot
apărea brusc și pot include: transpiraţii reci; piele palidă şi rece; dureri de cap; bătăi
rapide ale inimii; senzaţie de rău (greaţă); senzaţie intensă de foame; tulburări de
vedere trecătoare; somnolenţă; oboseală şi senzaţie de slăbiciune neobişnuite;
nervozitate sau tremor; stare de nelinişte; confuzie; dificultăţi de concentrare.
Dacă prezentați oricare dintre aceste semne, mâncaţi tablete de glucoză sau
alimente care conţin mult zahăr (dulciuri, biscuiţi, suc de fructe), apoi odihniţi-vă.
Nu administrați nici un tip de insulină dacă simțiți semne ale hipoglicemiei. Pentru
orice eventualitate păstrați cu dumneavoastră tablete de glucoză, dulciri, biscuiți sau
suc de fructe. https://bit.ly/3eG2ReA

UTILIZĂRI ALE TABLETEI GALVUS MET
Diabetul zaharat de tip 2. BENEFICIILE TABLETEI GALVUS MET
În diabetul zaharat de tip 2
Comprimatul Galvus Met 50mg / 1000mg este o combinație de două medicamente care funcționează împreună în moduri diferite pentru a reduce nivelul glicemiei. Scăderea nivelului de glucoză din sânge este o parte esențială a gestionării diabetului. Dacă vă puteți controla nivelul glicemiei, riscul de a suferi oricare dintre complicațiile grave ale diabetului, cum ar fi afectarea rinichilor, afectarea ochilor, problemele nervoase și pierderea membrelor, este, de asemenea, redus. În plus, controlul adecvat al diabetului poate reduce și riscul de boli de inimă și accident vascular cerebral. Dacă luați acest medicament în mod regulat, împreună cu o dietă și exerciții fizice adecvate, vă va ajuta să trăiți o viață normală și sănătoasă. Ar trebui să continuați să utilizați acest medicament atât timp cât este prescris, deoarece vă protejează sănătatea viitoare. EFECTELE SECUNDARE ALE GALVUS MET TABLET
Cele mai multe reacții adverse nu necesită nicio asistență medicală și dispar pe măsură ce corpul dumneavoastră se adaptează la medicament. Consultați-vă medicul dacă persistă sau dacă sunteți îngrijorat de ele
Reacții adverse frecvente ale Galvus Met
Greaţă
Vărsături
Diaree
Dureri de stomac
Pierderea poftei de mâncare
Ameţeală
Durere de cap
Tremurând
Gust metalic
Hipoglicemie (nivel scăzut al glicemiei)
CUM SE UTILIZEAZĂ GALVUS MET TABLET
Luați acest medicament în doză și în timp, conform recomandărilor medicului dumneavoastră. Înghițiți-l în ansamblu. Nu mestecați, nu zdrobiți sau rupeți-l. Comprimatul Galvus Met 50mg / 1000mg trebuie administrat cu alimente.

Indicaţii terapeutice
Diabet zaharat insulino-independent (tip 2) la adulţi, atunci când măsurile dietetice,
exerciţiile fizice şi scăderea în greutate nu sunt suficiente pentru controlul glicemiei. Doze şi mod de administrare
Doza zilnică de Glyclada poate varia de la 30 la 120 mg (1 la 4 comprimate pe zi),
administrate într-o singură doză, pe cale orală, la micul dejun.
Comprimatele vor fi înghiţite întregi, fără a fi sfărâmate sau zdrobite.
În cazul omiterii unei doze, în ziua următoare nu trebuie crescută doza.
La fel ca la orice medicament antidiabetic, doza va fi ajustată în funcţie de răspunsul
metabolic individual al pacientului (glicemie, HbA1C).
Doza iniţială
Doza iniţială recomandată este de 30 mg pe zi (1 comprimat Glyclada 30 mg,
comprimate cu eliberare prelungită).
Dacă glicemia este controlată în mod eficient, această doză se va menţine şi ca
tratament de întreţinere.
Dacă glicemia nu este controlată adecvat, doza poate fi crescută succesiv la 60, 90 sau
120 mg pe zi. Intervalul dintre fiecare creștere succesivă a dozei trebuie să fie de cel
puţin 1 lună, excepţie fac pacienţii la care glicemia nu este redusă după două
2
săptămâni de tratament. În astfel de cazuri, doza poate fi crescută la sfârşitul
săptămânii a doua de tratament.
Doza maximă recomandată pe zi este de 120 mg.
Trecerea de la gliclazidă comprimatecu eliberare imediată la Glyclada, comprimate cu
eliberare prelungită
1 comprimat cu eliberare imediată de gliclazidă 80 mg este echivalent cu 1 comprimat
de Glyclada 30 mg. De aceea, trecerea de la o formă la alta se poate face cu condiţia
unei monitorizări adecvate a glicemiei.
Trecerea de la alt antidiabetic oral la Glyclada comprimate cu eliberare prelungită
Glyclada poate înlocui alte medicamente antidiabetice orale.
La trecerea la Glyclada comprimate cu eliberare prelungită, trebuie luate în considerare
dozajul şi timpul de înjumătăţire plasmatică ale antidiabeticului anterior.
În general, nu este nevoie de o perioadă de tranziţie. Se va utiliza o doză iniţială de 30
mg, ce va fi ajustată conform răspunsului glicemic al pacientului, după modelul descris
anterior.
La trecerea de la un derivat de sulfoniluree cu un timp de înjumătăţire plasmatică lung,
poate fi necesară o perioadă fără tratament de câteva zile, pentru evitarea efectului
aditiv al celor două medicamente, care poate provoca hipoglicemie.
Ulterior se va folosi procedura de iniţiere a tratamentului cu Glyclada descrisă anterior,
pornind cu o doză iniţială de 30 mg/zi, urmată de o creştere succesivă a dozelor, în
funcţie de răspunsul metabolic al pacientului.
Tratament asociat cu alte antidiabetice
Glyclada poate fi administrat în asociere cu biguanide, inhibitori de alfa glucozidază sau
insulină.
La pacienţii la care glicemia nu este controlată eficient cu Glyclada, poate fi iniţiat
tratament concomitent cu insulină, sub supraveghere medicală atentă.
Populații speciale de pacienți
Vârstnici
La vârstnicii de peste 65 ani, Glyclada va fi administrat în aceleaşi doze ca la pacienţii
sub 65 ani.
Pacienţii cu insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată se poate utiliza aceeaşi
schemă de administrare ca la pacienţii cu funcţie renală normală, sub monitorizare
atentă. Aceste date au fost confirmate în studiile clinice.
Pacienţii cu risc de hipoglicemie
- subnutriţi sau malnutriţi;
- cu afecţiuni endocrine severe sau insuficient compensate (hipopituitarism,
hipotiroidism, insuficienţă adrenocorticotropă);
- în cazul întreruperii terapiei prelungite şi/sau cu doze mari de corticosteroizi;
- cu boli vasculare severe (boală severă coronariană, insuficienţă carotidiană severă,
boală vasculară difuză).
În aceste cazuri se recomandă o doză iniţială minimă de 30 mg.
Copii şi adolescenţi
Siguranța și eficacitatea Glyclada nu au fost stabilite la pacienții pediatrici. Nu sunt
disponibile date. Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanța activă, la alţi derivaţi de sulfoniluree, sulfonamide sau la
oricare dintre excipienţi.
Diabet zaharat insulinodependent (de tip 1).
Pre-comă şi comă diabetică, ceto-acidoză diabetică.
Insuficienţă severă renală sau hepatică (în aceste cazuri este indicată utilizarea
insulinei).
Tratament cu miconazol.

Ce este Humulin M3 şi pentru ce se utilizează
Insulina este un hormon natural, produs de către pancreas. Dacă pancreasul dumneavoastră nu produce
suficientă insulină pentru a controla nivelul glucozei din sângele dumneavoastră, veţi face diabet
zaharat. Humulin este un înlocuitor al insulinei dumneavoastră. Humulin este produs în laborator prin
„tehnologia recombinării ADN” şi are aceeaşi structură precum hormonul natural. Ca urmare, este
diferit faţă de insulinele din surse animale.
Utilizaţi tipul de Humulin pe care vi l-a recomandat medicul dumneavoastră. Nu schimbaţi insulina
dumneavoastră decât dacă vă recomandă medicul dumneavoastră; chiar şi în această situaţie este
necesară precauţie. Nu trebuie să amestecaţi Humulin cu insuline animale, sau cu insuline fabricate de
un alt producător. Fiecare tip de insulină are tipărit pe cutie şi cartuş un simbol şi o culoare diferită
astfel încât să o puteţi identifica cu uşurinţă.
HUMULIN M3
Verificaţi întotdeauna cutia şi eticheta cartuşului în privinţa numelui şi tipului de insulină pe
care o primiţi de la farmacie. Asiguraţi-vă că este tipul de Humulin pe care vi l-a recomandat
medicul dumneavoastră. Cum să utilizaţi Humulin M3
Cartuşul a 3 ml suspensie injectabilă este destinat doar utilizării cu stilouri injectoare (pen-uri) cu
capacitatea de 3 ml şi nu este destinat utilizării cu pen-urile cu capacitatea de 1,5 ml.
Verificaţi întotdeauna cutia şi eticheta cartuşului în privinţa numelui şi tipului de insulină pe
care o primiţi de la farmacie. Asiguraţi-vă că este tipul de Humulin pe care vi l-a recomandat
medicul dumneavoastră.
Utilizaţi întotdeauna Humulin M3 exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi
cu medicul dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur. Pentru a preveni eventuala transmitere a bolilor,
fiecare cartuș trebuie utilizat de către un singur pacient, chiar dacă se schimbă acul dispozitivului de
administrare.
Dozajul
 Medicul dumneavoastră v-a recomandat ce tip de insulină să utilizaţi, în ce cantitate, când şi cât de
frecvent să vă administraţi medicamentul. Acest medicament este pentru dumneavoastră. Respectaţi
întocmai instrucţiunile medicului dumneavoastră şi vizitaţi regulat clinica de diabet.
 Dacă schimbaţi tipul de insulină (de exemplu de la insulină animală la umană), s-ar putea să fie
necesar să luaţi mai multă sau mai puţină decât înainte. Acest lucru poate fi doar la prima doză
administrată sau poate fi o schimbare gradată de-a lungul a câteva săptămâni.
 Injectaţi Humulin sub piele. Puteţi injecta şi intra muscular doar dacă v-a recomandat medicul.
Pregătirea insulinei
 Humulin M3 trebuie amestecat înaintea fiecărei utilizări pentru a resuspenda insulina. Pentru
aceasta, rotiţi cartuşul între palme de 10 ori. Apoi răsturnaţi-l cu 180°, tot de aproximativ 10 ori.
Faceţi aceste mişcări lent, pentru a permite perlei de amestecare din sticlă să se deplaseze pe toată
lungimea cartuşului, pentru a ajuta la amestecare. Înainte de montarea în cartuş, verificaţi aspectul
suspensiei. După amestecare, Humulin M3 trebuie să aibă un aspect uniform, „noros” sau lăptos.
Dacă nu are acest aspect, amestecaţi din nou.
 Cartuşele nu trebuie folosite dacă prezintă aglomerări de substanţă sau dacă pe pereţii sau pe
fundul cartuşului aderă particule solide, albe, dându-i acestuia un aspect îngheţat.
Pregătirea stiloului injector (pen-ului)
 Spălaţi-vă pe mâini. Dezinfectaţi membrana de cauciuc a cartuşului.
 Trebuie să utilizaţi cartuşele de Humulin doar în stilouri injectoare (pen-uri) corespunzătoare
cu marcaj CE. Vă rugăm să vă asiguraţi că Humulin sau cartuşele de insulină Lilly sunt
menţionate în manualul de utilizare pe care îl primiţi împreună cu stiloul injector (pen).
Cartuşul de 3 ml încape doar într-un stilou injector (pen) cu capacitatea de 3 ml.
 Urmaţi instrucţiunile de utilizare ale stiloului injector (pen-ului). Montaţi cartuşul în stilou injector
(pen).
 Setaţi doza la 1 sau 2 unităţi. Ţineţi stiloul injector (pen-ul) cu acul îndreptat în sus şi loviţi uşor cu
degetul partea laterală a stiloului injector (pen-ului), astfel încât bulele de aer să se adune în partea
de sus. În continuare, ţinând stiloul injector (pen-ul) în poziţie verticală şi acţionaţi mecanismul de
injectare. Faceţi acest lucru până când o picătură de suspensie va ieşi pe vârful acului. Este posibil
să mai rămână în stiloul injector (pen) mici bule de aer. Acestea sunt inofensive, dar o bulă de aer
prea mare poate afecta acurateţea dozei necesare de insulină.
Injectarea insulinei
Înainte de a face injecţia, dezinfectaţi pielea aşa cum aţi fost instruit(ă). Injectaţi sub piele, aşa cum
vi s-a spus. Nu injectaţi direct într-o venă. După injectare, lăsaţi acul în piele timp de cinci secunde,
ca să vă asiguraţi că v-aţi administrat întreaga doză. Nu frecaţi locul unde aţi făcut injecţia. Aveţi
grijă să vă faceţi injecţia la cel puţin un centimetru (1 cm) faţă de locul unde v-aţi administrat
ultima injecţie şi să „rotaţi“ locurile în care faceţi injecţia, aşa cum vi s-a spus.
După injectare
De îndată ce aţi făcut injecţia, detaşaţi acul de la stiloul injector (pen). Acest lucru va face ca
suspensia să rămână sterilă şi va împiedica scurgerea suspensiei, reintrarea aerului în stiloul injector
(pen) şi înfundarea acului. Nu lăsaţi ca acul să fie folosit şi de alte persoane. Nu lăsaţi ca stiloul
injector (pen-ul) să fie folosit şi de alte persoane. Puneţi la loc capacul stiloului injector (penului).
Injectările următoare
Trebuie să amestecaţi suspensia ori de câte ori utilizaţi cartuşul, dar lăsaţi cartuşul în stiloul injector
(pen). Înaintea fiecărei administrări, fixaţi o doză de 1 sau 2 unităţi şi apăsaţi mecanismul de
injectare cu stiloul injector (pen-ul) îndreptat în sus, până când pe ac va ieşi o picătură de suspensie.
Puteţi să vedeţi câtă suspensie a mai rămas, privind gradaţiile de pe partea laterală a cartuşului.
Distanţa dintre fiecare semn este de aproximativ 20 unităţi (pentru cartuşul de 3 ml). Dacă a mai
rămas prea puţină suspensie pentru doza necesară dumneavoastră, schimbaţi cartuşul.
Nu amestecaţi nici o altă insulină în cartuşul Humulin. După ce cartuşul s-a golit, nu îl refolosiţi. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Humulin poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Cea mai frecventă reacţie adversă a terapiei cu insulină este hipoglicemia. Hipoglicemia severă poate
determina pierderea stării de conştienţă şi, în cazuri extreme, chiar deces. Nu sunt prezentate frecvenţe
specifice hipoglicemiei, deoarece hipoglicemia este rezultatul atât al dozei de insulină administrate cât
şi al altor factori, de exemplu dieta urmată sau exerciţiile fizice efectuate de către dumneavoastră.
Reacţiile de hipersensibilitate locală sunt frecvente (apar la mai puţin de 1 din 10 pacienţi, dar la mai
mult de 1 din 100 pacienţi). Pot să apară înroşirea pielii, umflătură şi mâncărime la nivelul locului de
injectare. Aceste reacţii sunt trecătoare şi dispar în câteva zile până la câteva săptămâni. În unele cazuri
aceste reacţii locale pot avea legătură cu alţi factori decât insulina, de exemplu substanţele iritante din
soluţia folosită pentru dezinfectarea locului de injectare sau o tehnică de injectare greşită.
Reacţia de hipersensibilitate sistemică, foarte rară (apare la mai puţin de 1 din 10000 pacienţi), dar
potenţial mai gravă, este o reacţie alergică generalizată la insulină. Aceasta poate fi severă şi produce
înroşirea pielii pe întregul corp, greutate în respiraţie, respiraţie şuierătoare, scăderea tensiunii arteriale,
bătăi rapide ale inimii sau transpiraţii.
Dacă credeţi că aveţi acest tip de alergie la Humulin, spuneţi imediat medicului dumneavoastră.
Lipodistrofia (îngroşarea sau adâncituri la nivelul pielii) care poate să apară la locul injectării este mai
puţin frecventă (apare la mai puţin de 1 din 100 pacienţi, dar la mai mult de 1 din 1000 pacienţi).
În timpul tratamentului cu insulină s-a raportat apariţia edemelor (umflarea braţelor, gleznelor; retenţie
de lichide), mai ales când controlul metabolic anterior insuficient, este ameliorat prin tratament intensiv
cu insulină
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată
în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului. https://bit.ly/3rtDWjB

Gluc Up 15 este o formulă de glucoză care se absoarbe rapid în sânge, creată special pentru depășirea crizelor de hipoglicemie. Produs spaniol, creat de compania Faes Farma.

Reguli de administrare:

1.    Se măsoară glicemia.
2.    În caz de hipoglicemie, se administrează un plic de Gluc Up 15.
3.    Se așteaptă 15 minute.
4.    Se măsoară repetat glicemia.
5.    Se administrează încă un plic dacă nivelul de glucoză din sânge nu se restabilește sau continuă să scadă.

CE ESTE INSULIPON Şl PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

Acidul tioctic, substanţa activă din Insulipon, este o substanţă produsă în organism şi are un efect asupra anumitor funcţii metabolice

ale organismului. Mai mult, acidul tioctic are proprietăţi antioxidante, care protejează celula nervoasă împotriva produşilor de degradare

reactivi.

Insulipon este utilizat pentru tratamentul simptomatic al polineuropatiei periferice diabetice„(senzitivo-motorii) la adulţi.                                                                                                       Mod de administrare
Insulipon soluţie injectabilă, se perfuzează lent intravenos (viteza de administrare a acidului tioctic nu trebuie să fie mai mare de 50 mg pe minut sau 4,2 ml soluţie/minut). Administrarea de Insulipon soluţie injectabilă, se poate face cu infuzomat, cu condiţia ca timpul de injectare să fie de minim 12 minute.
Insulipon soluţie injectabilă, poate fi administrat nediluat sau diluat exclusiv cu ser fiziologic (diluat la 100-250 ml).
Din cauza sensibilităţii la lumină a substanţei active, soluţia pentru perfuzie trebuie pregătită imediat înainte de începerea administrării, iar flaconul trebuie protejat de lumină cu ajutorul unui ambalaj din polietilenă neagră.
Perfuzia se aplică utilizând orice set de perfuzie standard. Timpul de perfuzare se monitorizează strict pentru a nu fi mai mic de 12 minute.                                                                             Durata tratamentului:
în timpul fazei iniţiale de tratament, soluţia injectabilă va fi folosită pentru o perioadă de 2 până la 4 săptămâni. Este recomandat să se continue tratamentul prin administrarea dozelor zilnice de 300-600 mg de acid alfa-lipoic sub formă de comprimate pentru uz oral.
Dacă aveţi impresia că efectul Insulipon este fie prea puternic fie prea slab, discutaţi acest lucru cu medicul dumneavostră sau farmacistul. REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Reacţiile adverse posibile includ:

Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane)

După injecţia intravenoasă rapidă, deseori pot să apară creşterea presiunii la nivelul capului (hipertensiune intracraniană, durere de cap)

şi dificultăţi la respiraţie (dispnee), dar acestea vor înceta spontan.

Rare (pot afecta până l a i din 1000 de persoane)

Perturbări ale senzaţiei de gust, greaţă, vărsături.

Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10 000 de persoane)

Tulburări ale plachetelor sanguine (trombopatie), hipoglicemie (concentraţie scăzută a zahărului în sânge), tulburări de vedere, vedere

dublă (diplopie), convulsii, vânătăi (purpură), reacţii la locul de administrare:

Cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile)

Reacţii alergice: erupţii cutanate, urticarie, eczemă, prurit, şoc anafilactic, tulburări ale hormonilor care reglează concentraţia de glucoză

din sânge, cu scăderea pronunţată a concentraţiei de zahăr în sânge (sindrom insulinic autoimun).

Au fost raportate simptome precum ameţeli, transpiraţii, cefalee şi tulburări de vedere, cauzate de hipoglicemie datorită creşterii utilizării

glucozei.

Indicaţii terapeutice
Repaglinida este indicată la adulţi cu diabet zaharat de tip 2 a căror hiperglicemie nu mai poate fi
controlată satisfăcător prin dietă, scădere în greutate şi exerciţii fizice. De asemenea, repaglinida este
indicată în asociere cu metformina la adulţi cu diabet zaharat de tip 2, în cazul în care metformina în
monoterapie nu realizează un control glicemic satisfăcător.
Tratamentul trebuie iniţiat complementar dietei şi exerciţiului fizic pentru a reduce glicemia postprandială. Doze şi mod de administrare
Doze
Repaglinida se administrează preprandial şi doza este stabilită individual pentru a optimiza controlul
glicemic. Pe lângă automonitorizarea de către pacient a glucozei din sânge şi/sau urină,
monitorizarea glicemiei trebuie efectuată periodic şi de către medic, pentru a stabili doza minimă
eficace. De asemenea, valorile de hemoglobină glicozilată sunt importante în monitorizarea
răspunsului pacientului la terapie. Monitorizarea periodică este necesară pentru a determina scăderile
inadecvate ale glicemiei la doza maximă recomandată (eşecul primar) şi pentru a determina lipsa
scăderii corespunzătoare a glicemiei după o perioada iniţială de eficacitate a tratamentului (eşecul
secundar).
Administrarea pe termen scurt a repaglinidei poate fi suficientă în perioadele de pierdere temporară a
controlului glicemiei la pacienţii cu diabet zaharat de tip 2, la care controlul glicemic este realizat de
obicei prin dietă.
Doza iniţială
Dozajul trebuie stabilit de către medic în funcţie de necesarul pacientului.
Doza iniţială recomandată este de 0,5 mg. Între ajustările dozei (determinate prin răspunsul
glicemiei) sunt necesare intervale de una până la două săptămâni.
2
Dacă pacienţii sunt transferaţi de pe un alt medicament antidiabetic oral, doza iniţială recomandată
este de 1 mg.
Doza de întreţinere
Doza maximă recomandată pe priză este de 4 mg, administrată la mesele principale.
Doza totală maximă zilnică nu trebuie să depăşească 16 mg repaglinidă.
Grupe speciale de pacienţi
Vârstnici
Nu au fost efectuate studii clinice la pacienţii cu vârsta peste 75 ani.
Insuficienţă renală
Repaglinida nu este influenţată de tulburǎrile renale (vezi pct. 5.2).
Opt procente dintr-o singură doză de repaglinidă este eliminată prin rinichi şi clearance-ul total
plasmatic al medicamentului este scăzut la pacienţii cu insuficienţǎ renală. Se recomandă prudenţă în
stabilirea dozei la pacienţii cu diabet zaharat şi insuficienţǎ renalǎ, deoarece sensibilitatea lor la
insulină este crescută.
Insuficienţă hepatică
Nu au fost efectuate studii clinice la pacienţii cu insuficienţă hepatică.
Pacienţii malnutriţi sau cu dezabilităţi
La pacienţii malnutriţi sau cu dezabilităţi, dozele iniţială şi de întreţinere trebuie să fie minimale şi
este necesarǎ stabilirea cu prudenţă a dozelor pentru a evita reacţiile hipoglicemice.
Pacienţi care utilizează alte medicamente antidiabetice orale
Pacienţii pot fi transferaţi direct de pe alte medicamente antidiabetice orale pe repaglinidă. Totuşi, nu
există o corelaţie exactǎ între dozajul cu repaglinidă şi alte medicamente antidiabetice orale. Doza
iniţială maximă recomandată pentru pacienţii transferaţi pe repaglinidă este de 1 mg, administrată
înainte de mesele principale.
Repaglinida poate fi administrată în asociere cu metformina în cazul în care glicemia nu mai poate fi
controlată doar prin tratament cu metformină. În acest caz, se continuă administrarea dozelor de
metformină şi se administrează concomitent repaglinidă. Doza iniţială de repaglinidă este de 0,5 mg,
administrată înainte de mesele principale; stabilirea dozei este corelată cu răspunsul glicemic la fel ca
în cazul monoterapiei.
Copii şi adolescenţi
Siguranţa şi eficacitatea repaglinidei la copiii cu vârsta sub 18 ani nu au fost stabilite. Nu sunt
disponibile date.
Mod de administrare
Repaglinida trebuie administrată înainte de mesele principale (preprandial).
De obicei, dozele se administrează cu 15 minute înainte de masă, dar momentul administrării poate
varia de la imediat înainte de masă până la 30 de minute înainte de masă (preprandial, înaintea celor
2, 3 sau 4 mese din zi). Pacienţii care omit o masă (sau care servesc o masă în plus) trebuie instruiţi
să renunţe la (sau să îşi adauge) o doză, în funcţie de masa respectivă.
În cazul administrării concomitente şi a altor substanţe active, a se vedea pct. 4.4 şi 4.5 pentru
3
stabilirea dozelor. Contraindicaţii
• Hipersensibilitate la repaglinidă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
• Diabet zaharat de tip 1, peptid C-negativ.
• Cetoacidoză diabetică, cu sau fără comă.
• Tulburare funcţionalǎ hepaticǎ gravǎ.
• Utilizare concomitentă cu gemfibrozil (vezi pct. 4.5). https://bit.ly/2UYtzbq

Indicaţii terapeutice
Diabet zaharat insulino-independent (tip 2) la adulţi, atunci când măsurile dietetice,
exerciţiile fizice şi scăderea în greutate nu sunt suficiente pentru controlul glicemiei. Doze şi mod de administrare
Doza zilnică de Glyclada poate varia de la 30 la 120 mg (1 la 4 comprimate pe zi),
administrate într-o singură doză, pe cale orală, la micul dejun.
Comprimatele vor fi înghiţite întregi, fără a fi sfărâmate sau zdrobite.
În cazul omiterii unei doze, în ziua următoare nu trebuie crescută doza.
La fel ca la orice medicament antidiabetic, doza va fi ajustată în funcţie de răspunsul
metabolic individual al pacientului (glicemie, HbA1C).
Doza iniţială
Doza iniţială recomandată este de 30 mg pe zi (1 comprimat Glyclada 30 mg,
comprimate cu eliberare prelungită).
Dacă glicemia este controlată în mod eficient, această doză se va menţine şi ca
tratament de întreţinere.
Dacă glicemia nu este controlată adecvat, doza poate fi crescută succesiv la 60, 90 sau
120 mg pe zi. Intervalul dintre fiecare creștere succesivă a dozei trebuie să fie de cel
puţin 1 lună, excepţie fac pacienţii la care glicemia nu este redusă după două
2
săptămâni de tratament. În astfel de cazuri, doza poate fi crescută la sfârşitul
săptămânii a doua de tratament.
Doza maximă recomandată pe zi este de 120 mg.
Trecerea de la gliclazidă comprimatecu eliberare imediată la Glyclada, comprimate cu
eliberare prelungită
1 comprimat cu eliberare imediată de gliclazidă 80 mg este echivalent cu 1 comprimat
de Glyclada 30 mg. De aceea, trecerea de la o formă la alta se poate face cu condiţia
unei monitorizări adecvate a glicemiei.
Trecerea de la alt antidiabetic oral la Glyclada comprimate cu eliberare prelungită
Glyclada poate înlocui alte medicamente antidiabetice orale.
La trecerea la Glyclada comprimate cu eliberare prelungită, trebuie luate în considerare
dozajul şi timpul de înjumătăţire plasmatică ale antidiabeticului anterior.
În general, nu este nevoie de o perioadă de tranziţie. Se va utiliza o doză iniţială de 30
mg, ce va fi ajustată conform răspunsului glicemic al pacientului, după modelul descris
anterior.
La trecerea de la un derivat de sulfoniluree cu un timp de înjumătăţire plasmatică lung,
poate fi necesară o perioadă fără tratament de câteva zile, pentru evitarea efectului
aditiv al celor două medicamente, care poate provoca hipoglicemie.
Ulterior se va folosi procedura de iniţiere a tratamentului cu Glyclada descrisă anterior,
pornind cu o doză iniţială de 30 mg/zi, urmată de o creştere succesivă a dozelor, în
funcţie de răspunsul metabolic al pacientului.
Tratament asociat cu alte antidiabetice
Glyclada poate fi administrat în asociere cu biguanide, inhibitori de alfa glucozidază sau
insulină.
La pacienţii la care glicemia nu este controlată eficient cu Glyclada, poate fi iniţiat
tratament concomitent cu insulină, sub supraveghere medicală atentă.
Populații speciale de pacienți
Vârstnici
La vârstnicii de peste 65 ani, Glyclada va fi administrat în aceleaşi doze ca la pacienţii
sub 65 ani.
Pacienţii cu insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată se poate utiliza aceeaşi
schemă de administrare ca la pacienţii cu funcţie renală normală, sub monitorizare
atentă. Aceste date au fost confirmate în studiile clinice.
Pacienţii cu risc de hipoglicemie
- subnutriţi sau malnutriţi;
- cu afecţiuni endocrine severe sau insuficient compensate (hipopituitarism,
hipotiroidism, insuficienţă adrenocorticotropă);
- în cazul întreruperii terapiei prelungite şi/sau cu doze mari de corticosteroizi;
- cu boli vasculare severe (boală severă coronariană, insuficienţă carotidiană severă,
boală vasculară difuză).
În aceste cazuri se recomandă o doză iniţială minimă de 30 mg.
Copii şi adolescenţi
Siguranța și eficacitatea Glyclada nu au fost stabilite la pacienții pediatrici. Nu sunt
disponibile date. Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanța activă, la alţi derivaţi de sulfoniluree, sulfonamide sau la
oricare dintre excipienţi.
Diabet zaharat insulinodependent (de tip 1).
Pre-comă şi comă diabetică, ceto-acidoză diabetică.
Insuficienţă severă renală sau hepatică (în aceste cazuri este indicată utilizarea
insulinei).
Tratament cu miconazol.
Alăptare (vezi pct. 4.6).

Indicaţii terapeutice
Tratamentul diabetului zaharat la adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta de 2 ani şi
peste. Doze şi mod de administrare
Doze
Lantus conţine insulină glargin, un analog al insulinei, şi are durată de acţiune
prelungită.
Lantus trebuie administrat o dată pe zi, oricând în timpul zilei, însă la aceeaşi oră în
fiecare zi.
Schema de administrare a dozei pentru Lantus (doza şi momentul administrării)
trebuie ajustată în mod individual. La pacienţii cu diabet zaharat de tip 2, Lantus
poate fi administrat şi în asociere cu medicamente antidiabetice orale.
Potenţa acestui medicament este exprimată în unităţi. Aceste unităţi sunt valabile
exclusiv pentru Lantus şi nu sunt identice cu UI sau unităţile utilizate pentru a
exprima potenţa altor analogi de insulină (vezi pct. 5.1).
Grupe speciale de pacienţi
Pacienţi vârstnici (≥65 ani)
La vârstnici, deteriorarea progresivă a funcţiei renale poate duce la o scădere
constantă a necesarului de insulină.
Insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală, necesarul de insulină poate fi diminuat datorită
metabolizării reduse a insulinei.
Insuficienţă hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică, necesarul de insulină poate fi diminuat datorită
capacităţii reduse de gluconeogeneză şi metabolizării reduse a insulinei.
Certificat de înregistrare al medicamentului - nr. 21473 din 22.01.2015
Anexa 1
Copii şi adolescenţi
Siguranţa şi eficacitatea Lantus au fost stabilite la adolescenţi şi copii cu vârsta de
2 ani şi peste (vezi pct. 5.1). Utilizarea Lantus nu a fost studiată la copii cu vârsta sub
2 ani.
Trecerea de la alte tipuri de insuline la Lantus
Când se trece de la o schemă de tratament care conţine o insulină cu acţiune
intermediară sau de lungă durată la o schemă de tratament care conţine Lantus, pot fi
necesare modificarea dozei de insulină bazală şi ajustarea tratamentului antidiabetic
concomitent (doza şi momentul administrării suplimentare de insuline regular sau
analogi de insulină cu acţiune rapidă sau doza de medicamente antidiabetice orale).
Pentru a reduce riscul de hipoglicemie nocturnă sau apărută dimineaţa devreme,
pacienţii care schimbă în schema de tratament insulina bazală, de la insulină NPH de
două ori pe zi, la Lantus o dată pe zi, trebuie să reducă doza zilnică de insulină bazală
cu 20-30% în primele săptămâni de tratament.
În timpul primelor săptămâni, această reducere trebuie compensată, cel puţin parţial,
prin creşterea dozei de insulină injectată la ora mesei, după această perioadă schema
de tratament trebuie ajustată în mod individual.
Ca şi în cazul altor analogi de insulină, pacienţii care necesită doze mari de insulină
datorită prezenţei anticorpilor anti-insulină umană pot să manifeste un răspuns la
insulină mai bun cu Lantus.
În timpul perioadei de tranziţie şi în primele săptămâni după aceasta, se recomandă o
monitorizare metabolică strictă.
Odată cu ameliorarea controlului metabolic şi cu creşterea consecutivă a sensibilităţii
la insulină, poate deveni necesară o ajustare suplimentară a schemei de administrare
a dozelor. De asemenea, ajustarea dozei poate fi necesară, de exemplu, dacă se
modifică greutatea corporală, stilul de viaţă al pacientului, orarul administrării insulinei
sau dacă survin alte situaţii care cresc susceptibilitatea la hipo- sau hiperglicemie
(vezi pct. 4.4).
Mod de administrare
Lantus se administrează pe cale subcutanată.
Lantus nu trebuie administrat intravenos. Durata prelungită de acţiune a Lantus este
dependentă de injectarea sa în ţesutul subcutanat. Administrarea intravenoasă a dozei
uzuale subcutanate poate determina hipoglicemie severă.
Nu există diferenţe semnificative clinic ale concentraţiei plasmatice a insulinei sau ale
valorilor glicemiei după injectarea Lantus în regiunea abdominală, deltoidiană sau a
coapsei. În cadrul aceleiaşi regiuni, locurile injectării trebuie alternate de la o injecţie
la alta.
Lantus nu trebuie amestecat cu nicio altă insulină şi nu trebuie diluat. Amestecarea
sau diluarea îi pot modifica profilul timp/acţiune, iar amestecarea poate determina
precipitare.
Înainte de a utiliza SoloStar, trebuie citite cu atenţie Instrucţiunile de utilizare incluse
în prospect (vezi pct. 6.6). Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la
pct. 6.1. https://bit.ly/3eIb9Tf

Ce este Reneos şi pentru ce se utilizează
Reneos este un medicament antidiabetic oral care conţine repaglinidă. Aceasta ajută
pancreasul dumneavoastră să producă mai multă insulină, scăzând astfel cantitatea
de zahăr (glucoză) din sânge.
Diabetul zaharat de tip 2 este o boală în care pancreasul nu produce suficientă
insulină pentru a controla valorile glucozei din sânge sau în care organismul nu
răspunde normal faţă de insulina pe care o produce.
Reneos este utilizat pentru a controla diabetul zaharat de tip 2 la adulţi, ca o
completare a dietei şi a exerciţiului fizic: tratamentul cu Reneos se începe, de regulă,
dacă dieta, exerciţiul fizic şi scăderea în greutate singure nu au reuşit să controleze
(sau să scadă) cantitatea de glucoză din sângele dumneavoastră. De asemenea,
Reneos poate fi administrat în asociere cu metformină, un alt medicament utilizat în
tratamentul diabetului zaharat.
S-a demonstrat că Reneos scade concentraţia de zahăr din sânge, ceea ce previne
apariţia complicaţiilor cauzate de diabetul zaharat. Cum să luaţi Reneos
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur.
Medicul dumneavoastră vă va stabili doza.
 Doza iniţială uzuală este de 0,5 mg, administrată înaintea fiecărei mese
principale. Înghiţiţi comprimatele cu un pahar cu apă imediat înainte sau cu cel
mult 30 minute înainte de fiecare masă principală.
 Doza poate fi ajustată de către medicul dumneavoastră cu până la 4 mg,
administrate imediat înainte sau cu cel mult 30 minute înainte de fiecare masă
principală.
Doza maximă recomandată zilnic este de 16 mg.
Nu luaţi mai mult Reneos decât v-a recomandat medicul dumneavoastră.
Dacă luaţi mai mult Reneos decât trebuie
Dacă luaţi prea multe comprimate, concentraţia zahărului din sângele dumneavoastră
poate să scadă prea mult, ducând la un eveniment hipoglicemic. Vă rugăm să
consultaţi punctul „Dacă aveţi un episod de hipoglicemie” pentru descrierea
hipoglicemiei şi a tratamentului acesteia.
Dacă utaţi să luaţi Reneos
Dacă uitaţi să luaţi o doză, administraţi următoarea doză ca de obicei – nu luaţi o doză
dublă.
Dacă întrerupeţi tratamentul cu Reneos
Ţineţi cont de faptul că efectul dorit nu poate fi atins dacă întrerupeţi tratamentul cu
Reneos. Diabetul zaharat se poate agrava. Dacă este necesară modificarea
tratamentului, adresaţi-vă mai întâi medicului dumneavoastră.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră sau farmacistului. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că
nu apar la toate persoanele.
Hipoglicemie
Cea mai frecventă reacţie adversă este hipoglicemia, care poate afecta până la 1 din
10 pacienţi (vezi punctul 2 Dacă aveţi un episod de hipoglicemie). Reacţiile
hipoglicemice sunt de regulă uşoare sau moderate, dar ocazional pot duce la pierderea
conştienţei sau comă hipoglicemică. În acest caz, solicitaţi imediat asistenţă medicală
Alergie
Alergia apare foarte rar (poate afecta până la 1 din 10000 pacienţi). Simptome cum
sunt umflare, dificultate la respiraţie, ritm rapid al bătăilor inimii, ameţeală şi
transpiraţii pot fi semne ale unei reacţii anafilactice. Adresaţi-vă imediat medicului.
Alte reacţii adverse
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 pacienţi)
 Dureri abdominale
 Diaree
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 pacienţi)
 Sindrom coronarian acut (dar poate să nu fie cauzat de medicament)
Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 pacienţi)
 Vărsături
 Constipaţie
 Tulburări de vedere
 Tulburări severe ale ficatului, funcţionarea anormală a ficatului, cum este
creşterea valorilor enzimelor hepatice în sânge.
Cu frecvenţă necunoscută
 Hipersensibilitate (precum erupţii trecătoare pe piele, mâncărime, înroşirea pielii,
umflarea pielii)
 Senzaţie de rău (greaţă).
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau
farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest
prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul
sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul
Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amed.md sau email:[email protected]
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare
privind siguranţa acestui medicament. https://bit.ly/3kCfRpv

Ce este Humulin Regular şi pentru ce se utilizează
Insulina este un hormon natural produs de către pancreas. Dacă pancreasul dumneavoastră nu produce
suficientă insulină pentru a controla nivelul glucozei din sângele dumneavoastră, veţi face diabet
zaharat. Humulin este un înlocuitor al insulinei dumneavoastră. Humulin este produs în laborator prin
„tehnologia recombinării ADN” şi are aceeaşi structură precum hormonul natural. Ca urmare, este
diferit faţă de insulinele din surse animale.
Utilizaţi tipul de Humulin pe care vi l-a recomandat medicul dumneavoastră. Nu schimbaţi insulina
dumneavoastră decât dacă vă recomandă medicul dumneavoastră; chiar şi în această situaţie este
necesară precauţie. Nu trebuie să amestecaţi Humulin cu insuline de origine animală sau cu insuline
fabricate de un alt producător. Fiecare tip de insulină are tipărit pe cutie şi pe cartuş un simbol şi o
culoare diferită astfel încât să o puteţi identifica cu uşurinţă. Cum să utilizaţi Humulin Regular
Cartuşul a 3 ml soluţie injectabilă este destinat doar utilizării cu stilouri injectoare (pen-uri) de 3 ml
şi nu este destinat utilizării cu pen-urile de 1,5 ml.
Verificaţi întotdeauna cutia şi eticheta cartuşului în privinţa numelui şi tipului de insulină pe
care o primiţi de la farmacie. Asiguraţi-vă că este tipul de Humulin pe care vi l-a recomandat
medicul dumneavoastră.
Utilizaţi întotdeauna Humulin Regular exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să
discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur. Pentru a preveni eventuala transmitere a
bolilor, fiecare cartuș trebuie utilizat de către un singur pacient, chiar dacă se schimbă acul
dispozitivului de administrare.
Dozaj
 Medicul dumneavoastră v-a spus ce tip de insulină să utilizaţi, în ce cantitate, când şi cât de
frecvent să vă administraţi medicamentul. Medicamentul este recomandat doar pentru
dumneavoastră. Respectaţi întocmai instrucţiunile medicului dumneavoastră şi vizitaţi regulat
clinica de diabet.
 Dacă schimbaţi tipul de insulină (de exemplu de la insulină animală la insulină umană), s-ar putea
să fie necesar să utilizaţi mai multă sau mai puţină decât înainte. Acest lucru poate fi doar la prima
doză administrată sau poate fi o schimbare gradată de-a lungul a câteva săptămâni.
 Injectaţi Humulin sub piele. Puteţi injecta şi intramuscular doar dacă aşa v-a recomandat medicul.
Pregătirea insulinei
 Humulin Regular este dizolvat în apă şi, ca urmare, nu este necesară amestecarea. Trebuie să
utilizaţi insulina doar dacă arată ca apa. Trebuie să aibă un aspect limpede, incolor şi să nu prezinte
particule în suspensie.
Pregătirea stiloului injector (pen-ului)
 Spălaţi-vă pe mâini. Dezinfectaţi membrana de cauciuc a cartuşului.
 Trebuie să utilizaţi cartuşele de Humulin doar în pen-uri corespunzătoare cu marcaj CE. Vă
rugăm să vă asiguraţi că Humulin sau cartuşele de insulină Lilly sunt menţionate în manualul
de utilizare pe care îl primiţi împreună cu pen-ul. Cartuşul cu capacitatea de 3 ml încape
doar într-un pen de 3,0 ml.
 Urmaţi instrucţiunile de utilizare ale pen-ului. Montaţi cartuşul în pen.
4
 Setaţi doza la 1 sau 2 unităţi. Ţineţi pen-ul cu acul îndreptat în sus şi loviţi uşor cu degetul partea
laterală a pen-ului, astfel încât bulele de aer să se adune în partea de sus. În continuare, ţinând penul în poziţie verticală, acţionaţi mecanismul de injectare. Faceţi acest lucru până când o picătură de
soluţie va ieşi pe vârful acului. Este posibil să mai rămână în pen mici bule de aer. Acestea sunt
inofensive, dar o bulă de aer prea mare poate afecta acurateţea dozei de insulină.
Injectarea insulinei
Înainte de a face injecţia, dezinfectaţi pielea aşa cum aţi fost instruit(ă).
Injectaţi sub piele, aşa cum vi s-a spus. Nu injectaţi direct într-o venă. După injectare, lăsaţi acul în
piele timp de cinci secunde, ca să vă asiguraţi că v-aţi administrat doza întreagă. Nu frecaţi locul
unde aţi făcut injecţia. Aveţi grijă să vă faceţi injecţia la cel puţin un centimetru (1 cm) de locul
unde v-aţi administrat ultima injecţie şi să „rotaţi“ locurile în care faceţi injecţia, aşa cum vi s-a
spus.
După injectare
De îndată ce aţi făcut injecţia, detaşaţi acul de la stiloul injector (pen). Acest lucru va face ca
insulina să rămână sterilă şi va împiedica scurgerea insulinei, reintrarea aerului în pen şi înfundarea
acului. Nu lăsaţi ca acul să fie folosit şi de alte persoane. Nu lăsaţi ca pen-ul să fie folosit şi de
alte persoane. Puneţi la loc capacul pen-ului.
Injectările următoare
Trebuie să amestecaţi insulina ori de câte ori utilizaţi cartuşul, dar lăsaţi cartuşul în pen. Înaintea
fiecărei injecţii, fixaţi o doză de 1 sau 2 unităţi şi apăsaţi mecanismul de injectare cu pen-ul
îndreptat în sus, până când pe ac va ieşi o picătură de soluţie. Puteţi să vedeţi câtă insulină a mai
rămas, privind gradaţiile de pe partea laterală a cartuşului. Distanţa dintre fiecare semn este de
aproximativ 20 unităţi (pentru cartuşul cu capacitatea de 3 ml). Dacă a rămas prea puţină soluţie
pentru doza dumneavoastră, schimbaţi cartuşul.
Nu amestecaţi nici o altă insulină în cartuşul Humulin. După ce cartuşul s-a golit, nu îl refolosiţi.
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, Humulin poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Cea mai frecventă reacţie adversă a terapiei cu insulină este hipoglicemia. Hipoglicemia severă poate
determina pierderea stării de conştienţă şi, în cazuri extreme, chiar deces. Nu sunt prezentate frecvenţe
specifice hipoglicemiei, deoarece hipoglicemia este rezultatul atât al dozei de insulină administrate cât
şi al altor factori, de exemplu dieta urmată sau exerciţiile fizice efectuate de către dumneavoastră.
Reacţiile de hipersensibilitate locală sunt frecvente (apar la mai puţin de 1 din 10 pacienţi, dar la mai
mult de 1 din 100 pacienţi). Pot să apară înroşirea pielii, umflătură şi mâncărime la nivelul locului de
injectare. Aceste reacţii sunt trecătoare şi dispar în câteva zile până la câteva săptămâni. În unele cazuri
aceste reacţii locale pot avea legătură cu alţi factori decât insulina, de exemplu substanţele iritante din
soluţia folosită pentru dezinfectarea locului de injectare sau o tehnică de injectare greşită.
Reacţia de hipersensibilitate sistemică, foarte rară (apare la mai puţin de 1 din 10000 pacienţi), dar
potenţial mai gravă, este o reacţie alergică generalizată la insulină. Aceasta poate fi severă şi produce
înroşirea pielii pe întregul corp, greutate în respiraţie, respiraţie şuierătoare, scăderea tensiunii arteriale,
bătăi rapide ale inimii sau transpiraţii.
Dacă credeţi că aveţi acest tip de alergie la Humulin, spuneţi imediat medicului dumneavoastră.
Lipodistrofia (îngroşarea sau adâncituri la nivelul pielii) care poate să apară la locul injectării este mai
puţin frecventă (apare la mai puţin de 1 din 100 pacienţi, dar la mai mult de 1 din 1000 pacienţi).
În timpul tratamentului cu insulină s-a raportat apariţia edemelor (umflarea braţelor, gleznelor; retenţie
de lichide), mai ales când controlul metabolic anterior insuficient, este ameliorat prin tratament intensiv
cu insulină.
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adverse. https://bit.ly/3rrqPiN

Ce este Glucophage şi pentru ce se utilizează
Glucophage comprimate cu eliberare prelungită conține clorhidrat de metformină în calitate de
substanță activă, care aparține unui grup de medicamente numite biguanide, utilizate în tratamentul
diabetului zaharat de tip 2 (non-insulino dependent).
Glucophage se utilizează împreună cu dieta și exercițiile fizice pentru a reduce riscul de apariție
a diabetului de tip 2 la adulții supraponderali, atunci când dieta și exercițiile fizice singure nu au
fost suficiente pentru a controla glucoza (zahărul) din sânge. Aveți risc crescut de a dezvolta diabet
zaharat de tip 2 dacă aveți și alte boli cum ar fi tensiune arterială crescută, vârsta peste 40 de ani, o
cantitate anormală de lipide (grăsimi) din sânge sau antecedente de diabet zaharat în timpul sarcinii.
Medicamentul este deosebit de eficient dacă aveți vârsta sub 45 de ani, sunteți foarte supraponderal,
aveți niveluri ridicate ale glicemiei după o masă sau aveți diabet zaharat dezvoltat în timpul sarcinii.
Glucophage este utilizat pentru tratamentul diabetului zaharat de tip 2 atunci când dieta și
exercițiile fizice singure nu au fost suficiente pentru a controla glucoza (zahărul) din sânge.
Insulina este un hormon care permite țesuturilor organismului să utilizeze glucoza din sânge și să o
folosească pentru energie sau pentru depozitare pentru a fi utilizată ulterior. Persoanele cu diabet
zaharat de tip 2 nu produc suficientă insulină în pancreas sau organismul lor nu răspunde în mod
adecvat la insulina pe care o produce. Acest lucru duce la o acumulare de glucoză în sânge, care
poate cauza o serie de probleme grave pe termen lung, de aceea este important să continuați să luați
medicamentul, chiar dacă s-ar putea să nu aveți nici un fel de simptome evidente. Glucophage face organismul mai sensibil la insulină și ajută la normalizarea modului în care organismul
dumneavoastră utilizează glucoza.
Glucophage este asociat fie cu o greutate corporală stabilă, fie cu o pierdere modestă în
greutate.
Glucophage comprimate cu eliberare prelungită sunt concepute special pentru a elibera
medicamentul lent în corpul dumneavoastră și, prin urmare, sunt diferite de majoritatea altor tipuri
de comprimate ce conțin metformină.
Cum să utilizaţi Glucophage. Medicul dumneavoastră vă poate prescrie Glucophage XR singur sau în asociere cu alte
medicamente antidiabetice orale sau insulină.
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Înghițiți comprimatul întreg, cu un pahar de apă, fără a-l mesteca.
Doza recomandată
De obicei, veți începe tratamentul cu Glucophage  500 mg pe zi. Dupa ce luați Glucophage
timp de aproximativ 2 săptămâni, medicul dumneavoastră vă poate măsura glicemia și să vă
ajusteze doza. Doza zilnică maximă este de 2000 mg Glucophage.
Dacă aveți funcția renală redusă, medicul vă poate prescrie o doză mai mică.
În mod normal, ar trebui să luați comprimatele o dată pe zi, cu masa de seară.
În unele cazuri, medicul dumneavoastră vă poate recomanda să luați comprimatele de două ori pe
zi. Luați întotdeauna comprimatele cu alimente.
Dacă utilizaţi mai mult Glucophage decât trebuie
Dacă aţi luat mai multe comprimate decât ar fi trebuit, nu vă neliniștiți, însă dacă prezentați
simptome neobișnuite, contactați medicul. Dacă supradoza este mare, acidoza lactică este mai
probabilă. Simptomele acidozei lactice sunt nespecifice, cum ar fi vărsături, durere abdominală
asociată cu crampe musculare, stare generală de rău cu stare de oboseală marcată, dificultate de
respiraţie. Simptomele ulterioare sunt reducerea temperaturii corporale și a frecvenței bătăilor
cardiace.
Dacă prezentați unul dintre aceste simptome, trebuie să vă adresați imediat medicului, deoarece
acidoza lactică poate produce comă. Opriți imediat administrarea de Glucophage și contactaţi
medicul sau cel mai apropiat spital.
Dacă uitaţi să utilizaţi Glucophage. Luați doza omisă cât mai curând posibil cu ceva alimente. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa
doza uitată.
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, Glucophage  poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele. Pot apărea următoarele reacții adverse:
Glucophage poate cauza o reacție adversă foarte rară (poate afecta mai puțin de 1 utilizator din
10000), dar foarte severă, numită “ acidoză lactică” (vezi pct. Atenționări și precauții). Dacă se
întâmplă acest lucru, trebuie să întrerupeți utilizarea Glucophage și să contactați imediat
medicul sau cel mai apropiat spital, deoarece acidoza lactică poate conduce la comă.
Glucophage poate cauza rezultate anormale ale testelor hepatice și hepatită (inflamația
ficatului), ce poate conduce la apariția icterului (poate afecta mai puțin de 1 utilizator din 10000).
Dacă observați îngălbenirea albului ochilor și/sau a pielii, adresați-vă imediat medicului
dumneavoastră.
Alte reacţii adverse posibile sunt enumerate conform frecvenței, după cum urmează:
Foarte frecvente (afectează mai mult de 1 din 10 persoane)
- diaree, greață, vărsături, dureri abdominale sau pierderea apetitului. Dacă prezentați aceste
reacții adverse, nu opriți utilizarea comprimatelor, deoarece aceste simptome vor dispărea în
aproximativ 2 săptămâni. Este utilă luarea comprimatelor în timpul mesei sau imediat după
masă.
Frecvente (afectează mai puțin de 1 persoană din 100)
- tulburări ale gustului
Foarte rare (afectează mai puțin de 1 persoană din 10000)
- scăderea nivelului vitaminei B12
- erupții cutanate, inclusiv roșeață, mâncărime și urticarie.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.

INDICAŢII TERAPEUTICE
Tratamentul diabetului zaharat.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Mixtard® 30 HM este o insulină cu acţiune duală. Este o formulare bifazică şi conţine
insulină cu acţiune rapidă şi insulină cu acţiune prelungită. De obicei, când se doreşte
un efect iniţial rapid împreună cu un efect mult mai lung, preparatele de insulină
premixate (fabricate în condiţii industrializate) se administrează o dată sau de două
ori pe zi.
Dozaj
Dozajul este individual şi determinat în concordanţă cu necesităţile pacientului.
Necesarul individual zilnic de insulină este cuprins, de regulă, între 0,3 şi 1,0 UI/kg şi
zi şi poate fi mai mare la pacienţii insulinorezistenţi (de exemplu în perioada pubertăţii
sau datorită obezităţii) sau mai mic la pacienţii cu producţie de insulină endogenă
reziduală.
O injecţie trebuie urmată în decurs de 30 minute de o masă sau de o gustare care
conţine carbohidraţi.
Ajustarea dozei
De obicei, afecţiunile concomitente, în special infecţiile şi stările febrile, cresc
necesarul de insulină al pacienţilor. Insuficienţa renală sau hepatică poate reduce
necesarul de insulină al pacienţilor.
De asemenea, ajustarea dozei poate fi necesară dacă pacienţii îşi intensifică
activitatea fizică sau îşi modifică dieta obişnuită. Ajustarea dozei poate fi necesară
când un pacient este transferat de pe un preparat insulinic pe un altul.
Administrare
Mixtard® 30 HM este destinat doar pentru administrare subcutanată. Suspensiile de
insulină nu se administrează niciodată intravenos.
Mixtard® 30 HM se administrează subcutanat în coapsă sau în peretele abdominal. De
asemenea, se poate administra în regiunea fesieră sau deltoidiană.
Injectarea subcutanată în peretele abdominal asigură o absorbţie mai rapidă decât din
alte locuri de injectare.
Injectarea într-un pliu cutanat reduce riscul injectării intramusculare accidentale.
Acul trebuie ţinut sub piele cel puţin 6 secunde pentru a fi siguri că întreaga doză este
injectată.
Pentru a evita lipodistrofia, locurile de injectare trebuie schimbate prin rotaţie în
cadrul aceleiaşi regiuni anatomice.
Flacoanele de Mixtard® 30 HM sunt destinate utilizării împreună cu seringile de
administrare a insulinei cu scală de unităţi corespunzătoare.
Mixtard® 30 HM este însoţit de instrucţiunea pentru administrare, care este în cutie şi
cuprinde informaţii detaliate pentru folosire, care trebuie urmate.
Instrucţiuni pentru pacienţi privind utilizarea preparatului Mixtard® 30 HM
Nu utilizaţi Mixtard® 30 HM:
▶În pompele de insulină;
▶ Dacă sunteţi alergic (aveţi hipersensibilitate) la insulina umană sau la oricare dintre
componente preparatului;
▶ Dacă simţiţi că veţi avea o reacţie hipoglicemică (concentraţie mică a zahărului din
sânge);
▶ În cazul în care capacul protector este deteriorat sau lipseşte.
Fiecare flacon are un capac protector din plastic, prevăzut pentru a putea verifica dacă
flaconul a fost deschis.
Dacă flaconul nu se află în perfectă stare atunci când îl achiziţionaţi, vă rugăm să îl
returnaţi la farmacie.
▶ Dacă nu a fost păstrat corespunzător sau a fost congelat;
▶ Dacă suspensia nu este uniform albă şi tulbure după omogenizare.
Înainte de a utiliza Mixtard® 30 HM:
▶ Verificaţi eticheta pentru a vă asigura că aveţi tipul corect de insulină;
▶ Îndepărtaţi capacul protector din plastic.
Cum se utilizează această insulină
Mixtard® 30 HM se foloseşte pentru injectare sub piele (subcutanată). Nu injectaţi
niciodată insulina direct în muşchi sau în venă. Schimbaţi mereu locul injectării pentru
a evita formarea de noduli. Cele mai indicate locuri pentru injectare sunt: peretele
abdominal, fesele, faţa anterioară a coapselor sau regiunea superioară a braţului.
Insulina va acţiona mai rapid când este injectată în peretele abdominal.
Cum se administrează această insulină
▶ Asiguraţi-vă utilizaţi seringi cu scală corespunzătoare.
▶ Trageţi în seringă un volum de aer egal cu doza de insulină care trebuie injectată.
▶ Urmaţi recomandările medicului dumneavoastră sau asistentei medicale.
▶ Imediat înainte de injectare, rulaţi între palme flaconul Mixtard® 30 HM până când
lichidul devine alb şi uniform tulbure. Omogenizarea este mai uşoară dacă insulina a
ajuns la temperatura camerei.
▶ Injectaţi insulina sub piele. Utilizaţi tehnica de injectare recomandată de medicul
dumneavoastră sau de asistenta medicală.
▶ Menţineţi acul sub piele timp de cel puţin 6 secunde pentru a fi siguri că aţi
administrat întreaga doză.
Copii. Preparatele de insulină umană biosintetică sunt eficiente şi sigure în
tratamentul diabetului zaharat la diferite grupe de copii şi adolescenţi. Doza zilnică la
copii şi adolescenţi depinde de stadiul bolii, masă corporală, vârstă, dietă, efort fizic,
insulinorezistenţă şi dinamica glicemiei. CONTRAINDICAŢII
Hipoglicemie. Hipersensibilitate la insulina umană sau la oricare dintre componentele
preparatului.
https://bit.ly/2UqHCH2

CE ESTE Maninil® 5 ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Maninil® 5 face parte din grupul de medicamente cunoscute sub denumirea de
hipoglicemiante orale; sulfonamide, derivaţi de uree.
Maninil® 5 este un medicament folosit pentru controlul nivelului zahărului din
sânge indicat în tratamentul diabetului zaharat tip 2 insulino-independent la adulţi.
Domeniul de aplicare
Maninil® 5 este un medicament folosit pentru controlul nivelului zahărului din
sânge indicat în trata mentul diabetului zaharat tip 2 insulino-independent la adulţi,
atunci când doar regimul alimentar, exerciţiile fizice şi scăderea greutăţii corporale
nu pot menţine glicemia la valori normale.
Maninil® 5 poate fi administrat în monoterapie sau în asociere cu metformina.
CUM SĂ LUAŢI Maninil ® 5
Utilizaţi întotdeauna Maninil ® 5 exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră.
Acest medicament este destinat exclusiv adulţilor. Ca şi în cazul altor medicamente
care scad glicemia, dozele de glibenclamidă se vor adapta fiecărui pacient în parte,
în funcţie de rezultatele probelor de laborator. Medicul vă va recomanda doza
minimă eficace.
Iniţierea tratamentului:
Cura de tratament se iniţiază, de regulă, cu administrarea dozei egale cu ½-1
comprimat Maninil® 5 (ce corespunde cu 2,5-5 mg glibenclamidă) o dată pe zi.
Doza poate fi crescută treptat până la obţinerea nivelul dorit de glicemie. Doza
maximă nictemerală constituie 3 comprimate Maninil® 5 (ce corespunde cu 15 mg
glibenclamidă) pe zi.
Trecerea de la alte antidiabetice orale:
Dacă va fost schimbat tratamentul de pe alte medicamente antidiabetice orale
(destinate pentru administrare orală) pe Maninil ® 5, doza inițială va fi: - ½ (1)
comprimat Manini ® 5 (ce corespunde cu 2,5-5 mg glibenclamidă) pe zi.
Grupuri speciale de pacienți:
Dacă sunteți în vârstă sau slăbit, fie subponderali, sau aveţi dereglări ale funcției
renale sau hepatice, sau pentru alte motive, sunteți predispus la hipoglicemie, apoi,
pentru a reduce riscul de dezvoltare a acestuia, la începutul și de-a lungul
tratamentului ar trebui să primiţi doze mai mici. În anumite circumstanțe, cum ar fi
atunci când vă schimbați greutatea sau stilul de viață în dozare ar trebui să se
intervie cu modificări corespunzătoare.
Combinații cu alte medicamente antidiabetice:
În anumite circumstanțe, este posibil să fie adăugate prescripții suplimentare din
grupul glitazonei (rosiglitazonă, pioglitazonă).
Maninil ® 5 poate fi de asemenea combinate cu alte medicamente anti-diabetice,
ce nu stimulează secreția de insulină nativă (guarmel sau acarboza).
În caz de reducere a producţiei de insulină proprie (ineficacitatea tratamentului
secundar ca urmare a epuizării de celule care produc insulina), puteți încerca o
combinație cu terapia cu insulina. Cu toate acestea, în cazul încetării complete a
producţiei de insulină proprie este indicat doar un singur tratament, cel cu insulină
(insulină în monoterapie).
Dacă aveți impresia că acțiunea Maninil ® 5 este prea puternică sau prea slabă, vă
rugăm să consultați medicul sau farmacistul.
Modul de administrare
Luaţi comprimatele de Maninil ® 5 înainte de masă, fără a se mesteca, cu suficientă
apă.
Cu o doză zilnică de până la 2 comprimate, se ia înainte de micul dejun.
Cu o doză zilnică de mai mult de 2 comprimate Maninil ® 5, se recomandă să se
distribuie cantitatea în două prize (dimineața și seara), doza mare trebuie
administrată înainte de micul dejun.
În ceea ce privește administrarea medicamentului, vă rugăm să urmați
instrucțiunile medicului curant.
Important este medicamentul de fiecare dată în același timp!
Instrucțiuni pentru divizarea comprimatului:
Comprimatele pot fi divizate în două părți egale, cu aceeași doză.
Ţineţi comprimatul cu degetele mari și degetele arătătoare a ambelor mâini cu
incizia de divizare în sus apoi apăsaţi cu degetele de-a lungul inciziei în jos pentru
a rupe pilula în jumătate.
Durata administrării:
Durata tratamentului va fi stabilită de către medicul curant. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Maninil ® 5 poate determina reacţii adverse, cu toate că
nu apar la toate persoanele. Acestea au fost clasificate astfel:
Foarte frecvente (care afectează mai mult de 1 pacient din 10);
Frecvente (care afectează mai puţin de 1 din 10 pacienţi);
Mai puţin frecvente (care afectează mai puţin de 1 din 100 pacienţi);
Rare (care afectează mai puţin de 1 din 1000 pacienţi);
Foarte rare (care afectează mai puţin de 1 din 10 000 pacienţi);
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
Frecvente
Tulburări metabolice și de nutriție
te cel mai frecvent efect advers în tratament cu glibenclamidă.
În anumite condiții, poate fi de o durată prelungită și poate duce la hipoglicemie
severă, cu comă (stare de inconștiență profundă). În timpul unei hipoglicemii cu
evoluţie mascată cu leziuni ale nervilor (neuropatie vegetativă), sau administrarea
simultană a unor remedii pentru scăderea tensiunii arteriale (Vezi pct. 2 "Alte
medicamente si Maninil ® 5"), simptomele tipice de hipoglicemie pot fi diminuate
sau absente; în acest caz, este mai greu de a recunoaşte o hipoglicemie.
Cum apare hipoglicemia
Posibile cauze pentru scăderea nivelului glicemiei în sânge sunt descrise în
secțiunea 2. "Atenționări și precauții".
Cum poți recunoaște hipoglicemia
Hipoglicemia este caracterizată printr-o scădere a glicemiei în sânge, aproximativ
sub 50 mg / dl. Următoarele simptome vă poate indica o scădere excesivă nivelului
glicemiei în sânge:
ție bruscă, palpitații, tremurături, foame, anxietate, "înțepături" în gură,
paloare, dureri de cap, somnolență, tulburări de somn, frica, lipsa de mișcare,
simptome neurologice tranzitorii (de exemplu, tulburari de vedere și vorbire,
fenomen de paralizie sau tulburări senzoriale).
Dacă hipoglicemia progreseaza, aceasta ar putea duce la pierderea controlului
asupra starii generale cu pierdere de cunoștința. In acest caz, cel mai frecvent,
pielea devine umedă și rece și există o tendință de apariţie a convulsiilor.
Ce facem în caz de scădere bruscă a nivelului glicemiei în sange (hipoglicemie)
Măsurile în caz de hipoglicemie sunt descrise în punctul 3. " CUM SĂ LUAŢI Maninil
® 5."
Dacă aveți hipoglicemie, contactați imediat medicul dumneavoastră; el va decide
dacă să modifice sau nu tratamentul medicamentos cu Maninil ® 5.
Mai puţin frecvente
Tulburari ale pielii și țesutului subcutanat
Urticaria
ții cutanate (eritem nodular, erupție cutanată maculopapulară sau
morbilliformă)
.
Aceste efecte sunt reacții de hipersensibilitate tranzitorii, cu toate acestea, în cazuri
foarte rare, acestea pot trece în stări grave ce pot pune viaţa în pericol, însoțite de
dificultăți de respirație și o scădere a tensiunii arteriale, până la șoc.
Rare
Tulburări ale sistemului sanguin și limfatic
nivelul pielii)
Foarte rare
Tulburări a ficatului și vezicii biliare
șterea enzimelor hepatice, hepatită, induse de medicamente, icter datorat
posibil reacțiilor de hipersensibilitate a ficatului.
Aceste tulburări ale funcției hepatice după anularea tartamentului cu Maninil ® 5
regresează, dar în cazuri rare poate duce la insuficienţă hepatica ce poate pune
viaţa in pericol.
Tulburari ale pielii și țesutului subcutanat
ții generale de hipersensibilitate, însoțite de o erupție pe piele, dureri
articulare, febră, apariția de proteine în urină şi icter.
inflamarea alergică a vaselor sanguine, ce poate pune viaţa in pericol.
La apariţia reacțiilor cutanate contactați imediat medicul dumneavoastră!
Tulburări ale sistemului sanguin și limfatic
șii și albe în sânge
Schimbările din sânge menţionate, după anularea tratamentului cu Maninil ® 5, în
general regresează, dar foarte rar, ele pot pune viața în pericol. https://bit.ly/3hVwryO

Indicaţii terapeutice
Diabet zaharat insulino-independent (tip 2) la adulţi, atunci când măsurile dietetice,
exerciţiile fizice şi scăderea în greutate nu sunt suficiente pentru controlul glicemiei. Doze şi mod de administrare
Doza zilnică de Glyclada poate varia de la 30 la 120 mg (1 la 4 comprimate pe zi),
administrate într-o singură doză, pe cale orală, la micul dejun.
Comprimatele vor fi înghiţite întregi, fără a fi sfărâmate sau zdrobite.
În cazul omiterii unei doze, în ziua următoare nu trebuie crescută doza.
La fel ca la orice medicament antidiabetic, doza va fi ajustată în funcţie de răspunsul
metabolic individual al pacientului (glicemie, HbA1C).
Doza iniţială
Doza iniţială recomandată este de 30 mg pe zi (1 comprimat Glyclada 30 mg,
comprimate cu eliberare prelungită).
Dacă glicemia este controlată în mod eficient, această doză se va menţine şi ca
tratament de întreţinere.
Dacă glicemia nu este controlată adecvat, doza poate fi crescută succesiv la 60, 90 sau
120 mg pe zi. Intervalul dintre fiecare creștere succesivă a dozei trebuie să fie de cel
puţin 1 lună, excepţie fac pacienţii la care glicemia nu este redusă după două
2
săptămâni de tratament. În astfel de cazuri, doza poate fi crescută la sfârşitul
săptămânii a doua de tratament.
Doza maximă recomandată pe zi este de 120 mg.
Trecerea de la gliclazidă comprimatecu eliberare imediată la Glyclada, comprimate cu
eliberare prelungită
1 comprimat cu eliberare imediată de gliclazidă 80 mg este echivalent cu 1 comprimat
de Glyclada 30 mg. De aceea, trecerea de la o formă la alta se poate face cu condiţia
unei monitorizări adecvate a glicemiei.
Trecerea de la alt antidiabetic oral la Glyclada comprimate cu eliberare prelungită
Glyclada poate înlocui alte medicamente antidiabetice orale.
La trecerea la Glyclada comprimate cu eliberare prelungită, trebuie luate în considerare
dozajul şi timpul de înjumătăţire plasmatică ale antidiabeticului anterior.
În general, nu este nevoie de o perioadă de tranziţie. Se va utiliza o doză iniţială de 30
mg, ce va fi ajustată conform răspunsului glicemic al pacientului, după modelul descris
anterior.
La trecerea de la un derivat de sulfoniluree cu un timp de înjumătăţire plasmatică lung,
poate fi necesară o perioadă fără tratament de câteva zile, pentru evitarea efectului
aditiv al celor două medicamente, care poate provoca hipoglicemie.
Ulterior se va folosi procedura de iniţiere a tratamentului cu Glyclada descrisă anterior,
pornind cu o doză iniţială de 30 mg/zi, urmată de o creştere succesivă a dozelor, în
funcţie de răspunsul metabolic al pacientului.
Tratament asociat cu alte antidiabetice
Glyclada poate fi administrat în asociere cu biguanide, inhibitori de alfa glucozidază sau
insulină.
La pacienţii la care glicemia nu este controlată eficient cu Glyclada, poate fi iniţiat
tratament concomitent cu insulină, sub supraveghere medicală atentă.
Populații speciale de pacienți
Vârstnici
La vârstnicii de peste 65 ani, Glyclada va fi administrat în aceleaşi doze ca la pacienţii
sub 65 ani.
Pacienţii cu insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată se poate utiliza aceeaşi
schemă de administrare ca la pacienţii cu funcţie renală normală, sub monitorizare
atentă. Aceste date au fost confirmate în studiile clinice.
Pacienţii cu risc de hipoglicemie
- subnutriţi sau malnutriţi;
- cu afecţiuni endocrine severe sau insuficient compensate (hipopituitarism,
hipotiroidism, insuficienţă adrenocorticotropă);
- în cazul întreruperii terapiei prelungite şi/sau cu doze mari de corticosteroizi;
- cu boli vasculare severe (boală severă coronariană, insuficienţă carotidiană severă,
boală vasculară difuză).
În aceste cazuri se recomandă o doză iniţială minimă de 30 mg.
Copii şi adolescenţi
Siguranța și eficacitatea Glyclada nu au fost stabilite la pacienții pediatrici. Nu sunt
disponibile date. Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanța activă, la alţi derivaţi de sulfoniluree, sulfonamide sau la
oricare dintre excipienţi.
Diabet zaharat insulinodependent (de tip 1).
Pre-comă şi comă diabetică, ceto-acidoză diabetică.
Insuficienţă severă renală sau hepatică (în aceste cazuri este indicată utilizarea
insulinei).
Tratament cu miconazol (vezi pct. 4.5).
Alăptare (vezi pct. 4.6).  https://bit.ly/3wQgIVT

GLUCOPHAGE XR 500 mg
comprimate cu eliberare prelungită Clorhidrat de metformină
1. Ce este Glucophage XR şi pentru ce se utilizează
Glucophage XR este utilizat pentru tratamentul diabetului zaharat de tip 2 (non-insulino dependent) atunci când dieta și exercițiile fizice singure nu au fost suficiente pentru a controla glucoza (zahărul) din sânge.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Glucophage XR
Nu utilizaţi Glucophage XR:
- dacă sunteţi alergic la metformină sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui
medicament (enumerate la punctul 6). O reacție alergică poate cauza erupții cutanate tranzitorii, mâncărime sau scurtarea respirației.
- dacă aveți probleme cu ficatul
- dacă aveți funcția rinichilor redusă sever
- dacă aveți diabet zaharat necontrolat, de exemplu, cu hiperglicemie severă (glucoza crescută în sânge), greață, vărsături, diaree, scădere rapidă în greutate, acidoză lactică (vezi Riscul de acidoză lactică de mai jos) sau cetoacidoză. Cetoacidoza este o stare în care substanţe numite ”corpi cetonici” se acumulează în sânge și care poate conduce la pre-comă diabetică. Simptomele includ durere de stomac, respirație accelerată și profundă, somnolență sau puteți observa un miros neobişnuit de fructe al respiraţiei;
- dacă ați pierdut prea mult lichid din organism (deshidratare). Deshidratarea poate conduce la tulburări renale, care pot creşte riscul de acidoză lactică (vezi punctul ”Atenționări și precauții”);
- dacă aveţi o infecţie severă, cum este o infecţie care vă afectează plămânii, bronhiile sau rinichii. Infecţiile severe pot determina afecţiuni renale care pot creşte riscul de acidoză lactică (vezi pct. ”Atenţionări şi precauţii”);
- dacă aţi fost tratat de insuficienţă cardiacă acută, aţi suferit recent un infarct miocardic, aveţi probleme circulatorii severe sau dificultăţi de respiraţie. Acestea pot duce la o lipsă de oxigen în ţesuturi, care poate creşte riscul de acidoză lactică (vezi pct. ”Atenționări și precauții”);
- dacă obişnuiţi să consumaţi cantităţi însemnate de alcool; - dacă aveți mai puțin de 18 ani.
Atenționări și precauții
Riscul de acidoză lactică
Glucophage XR poate determina o reacție adversă foarte rară, dar foarte gravă, numită acidoză lactică, în special dacă rinichii dumneavoastră nu funcţionează corespunzător. Riscul de a dezvolta acidoză lactică este crescut, de asemenea, de diabetul necontrolat, infecțiile severe, dietă restrictivă prelungită sau consumul de alcool, deshidratare (vezi informațiile suplimentare de mai jos), probleme ale ficatului sau orice condiție medicală în care o parte a organismului are un aport redus de oxigen (cum ar fi afecțiunile cardiace severe acute).
Dacă oricare din cele expuse se aplică în cazul dumneavoastră, vă rugăm să consultați medicul pentru instrucțiuni suplimentare.
Opriți utilizarea Glucophage SR pentru o elasticitate scurtă de timp dacă aveți o afecțiune care poate fi asociată cu deshidratare (pierderi semnificative de fluide ale organismului), cum ar fi vărsături severe, diaree, febră, expunere la căldură sau dacă consumați mai puțin lichid decât în mod obișnuit. Discutați cu medicul dumneavoastră pentru instrucțiuni suplimentare.
Opriți administrarea Glucophage SR și contactați imediat un medic sau cel mai apropiat spital, dacă prezentați unele dintre simptomele acidozei lactice, deoarece această stare poate duce la comă.
Simptomele acidozei lactice includ:
- vărsături
- dureri de stomac (dureri abdominale)
- crampe musculare
- stare generală de rău cu oboseală severă
- dificultăți de respirație
- temperatură corporală redusă și palpitații.
Acidoza lactică este o urgență medicală și trebuie tratată în spital.
Dacă sunteți programat pentru o intervenție chirurgicală majoră, trebuie să întrerupeți administrarea Glucophage SR în timpul și pentru o elasticitate de timp după intervenție
Medicul dumneavoastră va decide când trebuie să opriți și când să vă reîncepeți tratamentul cu Glucophage SR.
În timpul tratamentului cu Glucophage SR, medicul dumneavoastră vă va verifica funcția renală cel puțin o dată pe an sau mai frecvent dacă sunteți în vârstă și/sau dacă prezentați o înrăutățire a funcției renale.
Puteți observa unele rămășițe ale comprimatelor în masele fecale. Nu trebuie să vă îngrijorați-acesta este un lucru normal pentru comprimatele de acest tip.
Trebuie să continuați să urmați regimul alimentar recomandat de către medicul dumneavoastră și trebuie să vă asigurați că consumați carbohidrați regulat pe parcursul zilei.
Nu opriți utilizarea acestui medicament, decât dacă medicul dumneavoastră v-a recomandat acest lucru.
Glucophage XR împreună cu alte medicamente
Dacă este nevoie de o injectare în circuitul sanguin de substanţe de contrast care conțin iod, de exemplu pentru examinare cu raze X sau scanări, trebuie să întrerupeţi administrarea Glucophage XR înainte şi în timpul injecției. Medicul dumneavoastră va decide când trebuie să opriți și când să reluați tratamentul cu Glucophage SR.
Comunicați medicului dumneavoastră dacă luați, ați luat recent sau ați putea lua orice alte medicamente. Ați putea avea nevoie de teste de glucoză și ale funcției rinichilor mai frecvente sau este posibil ca medicul dumneavoastră să fie nevoit să ajusteze doza de Glucophage SR. Este deosebit de important să menționați următoarele:
- Medicamente care cresc eliminarea de urină (diuretice, cum este furosemidul)
- Medicamente utilizate pentru tratamentul durerii și inflamației (AINS și inhibitori ai COX-2, cum ar fi ibuprofen și celecoxib)
- Unele medicamente pentru tratamentul hipertensiunii arteriale (inhibitorii ECA și antagoniști ai receptorilor angiotensinei II)
- Corticosteroizi, cum este prednizolonul, mometazona, beclometazona
- Medicamente simpatomimetice, inclusiv epinefrina si dopamina, utilizate pentru tratarea atacurilor de cord și a tensiunii arteriale scăzute. Epinefrina este inclusă și în unele anestezice dentare.
- Medicamente care pot modifica cantitatea de Glucophage SR în sânge, mai ales dacă aveți funcția renală redusă (cum ar fi verapamil, rifampicină, cimetidină, dolutegravir, ranolazină, trimetoprim, vandetanib, isavuconazol, crizotinib, olaparib).
Glucophage XR împreună cu alcool
Trebui să evitați consumul de alcool în timpul tratamentului cu Glucophage SR, deoarece crește riscul de acidoză lactică.
Sarcina şi alăptarea
Nu luați Glucophage XR dacă sunteți gravidă sau alăptați. Solicitați sfatul medicului sau farmacistului înainte de a lua orice medicament.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Glucophage XR administrat singur nu cauzează simptome de hipoglicemie (simptome ale valorii scăzute a glucozei din sânge, cum ar fi slăbiciune, confuzie sau transpirație excesivă), astfel încât nu va afecta capacitatea de a conduce sau de a folosi utilaje.
3. Cum să utilizaţi Glucophage XR
Medicul dumneavoastră vă poate prescrie Glucophage XR singur sau în asociere cu alte medicamente antidiabetice orale sau insulină. Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Înghițiți comprimatul întreg, cu un pahar de apă, fără a-l mesteca.
Doza recomandată
De obicei, veți începe tratamentul cu Glucophage XR 500 mg pe zi. Dupa ce luați Glucophage XR timp de aproximativ 2 săptămâni, medicul dumneavoastră vă poate măsura glicemia și să vă ajusteze doza. Doza zilnică maximă este de 2000 mg Glucophage XR. Dacă aveți funcția renală redusă, medicul vă poate prescrie o doză mai mică. În mod normal, ar trebui să luați comprimatele o dată pe zi, cu masa de seară. În unele cazuri, medicul dumneavoastră vă poate recomanda să luați comprimatele de două ori pe zi. Luați întotdeauna comprimatele cu alimente.
Dacă utilizaţi mai mult Glucophage XR decât trebuie
Dacă aţi luat mai multe comprimate decât ar fi trebuit, nu vă neliniștiți, însă dacă prezentați simptome neobișnuite, contactați medicul. Dacă supradoza este mare, acidoza lactică este mai probabilă. Simptomele acidozei lactice sunt nespecifice, cum ar fi vărsături, durere abdominală asociată cu crampe musculare, stare generală de rău cu stare de oboseală marcată, dificultate de respiraţie. Simptomele ulterioare sunt reducerea temperaturii corporale și a frecvenței bătăilor cardiace. Dacă prezentați unul dintre aceste simptome, trebuie să vă adresați imediat medicului, deoarece acidoza lactică poate produce comă. Opriți imediat administrarea de Glucophage XR și contactaţi medicul sau cel mai apropiat spital.
Dacă uitaţi să utilizaţi Glucophage XR
Luați doza omisă cât mai curând posibil cu ceva alimente. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, Glucophage XR poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Pot apărea următoarele reacții adverse: Glucophage SR poate cauza o reacție adversă foarte rară (poate afecta mai puțin de 1 utilizator din 10000), dar foarte severă, numită “ acidoză lactică” (vezi pct. Atenționări și precauții). Dacă se întâmplă acest lucru, trebuie să întrerupeți utilizarea Glucophage SR și să contactați imediat medicul sau cel mai apropiat spital, deoarece acidoza lactică poate conduce la comă. Glucophage SR poate cauza rezultate anormale ale testelor hepatice și hepatită (inflamația ficatului), ce poate conduce la apariția icterului (poate afecta mai puțin de 1 utilizator din 10000). Dacă observați îngălbenirea albului ochilor și/sau a pielii , adresați-vă imediat medicului dumneavoastră.
Alte reacţii adverse posibile sunt enumerate conform frecvenței, după cum urmează:
Foarte frecvente (afectează mai mult de 1 din 10 persoane)
-diaree, greață, vărsături, dureri abdominale sau pierderea apetitului. Dacă prezentați aceste reacții adverse, nu opriți utilizarea comprimatelor, deoarece aceste simptome vor dispărea în aproximativ 2 săptămâni. Este utilă luarea comprimatelor în timpul mesei sau imediat după masă.
Frecvente (afectează mai puțin de 1 persoană din 100)
• tulburări ale gustului
Foarte rare (afectează mai puțin de 1 persoană din 10000)
• scăderea nivelului vitaminei B12
• erupții cutanate, inclusiv roșeață, mâncărime și urticarie.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
5. Cum se păstrează Glucophage XR
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor. A se păstra la temperaturi sub 25 °C.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum săaruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

Ce este NovoMix 30 FlexPen şi pentru ce se utilizează
NovoMix 30 FlexPen este o insulină modernă (analog de insulină) cu acţiune atât rapidă cât şi
intermediară, în raport de 30/70. Insulinele moderne reprezintă versiuni îmbunătăţite ale
insulinelor umane.
NovoMix 30 FlexPen este utilizat pentru a trata pacienții cu diabet zaharat (diabet) care
necesită insulină. Diabetul este o boală în cadrul căreia organismul dumneavoastră nu produce
suficientă insulină pentru a controla concentraţia zahărului din sânge. NovoMix 30 FlexPen
poate fi folosit în asociere cu medicamente antidiabetice sub formă de comprimate.
NovoMix 30 FlexPen va începe să vă scadă concentraţia zahărului din sânge la 10-20 de
minute după administrare, efectul maxim apare între 1 şi 4 ore după injectare şi durează până
la 24 ore. Cum să utilizaţi NovoMix 30 FlexPen
Doze şi când să utilizaţi insulina
Discutați despre necesarul de insulină cu medicul dumneavoastră sau asistenta medicală.
Utilizaţi întotdeauna NovoMix 30 FlexPen şi modificaţi doza aşa cum v-a spus medicul
dumneavoastră.
Dacă medicul dumneavoastră v-a trecut de la un tip sau marcă de insulină la un alt tip sau
marcă, atunci s-ar putea ca doza de insulină să fie modificată de către medic. Nu înlocuiţi
insulina dumneavoastră decât la indicaţia medicului. Mâncaţi sau luaţi o gustare care conţine
glucide în decurs de 10 minute de la administrare pentru a preveni scăderea concentraţiei
zahărului din sânge. NovoMix 30 FlexPen se administrează, în general, imediat înainte de
masă. Când este necesar, NovoMix 30 FlexPen poate fi administrat la scurt timp după masă.
Utilizarea la copii
NovoMix 30 FlexPen poate fi utilizat la copii și adolescenți cu vârsta de 10 ani şi peste, când
este de preferat insulina premixată. Experienţa clinică este limitată pentru copiii cu vârsta
cuprinsă între 6 şi 9 ani.
Nu sunt disponibile date privind utilizarea NovoMix 30 FlexPen la copii cu vârsta sub 6 ani.
Utilizarea la grupuri speciale de pacienţi
Dacă aveţi o reducere a funcţiei rinichilor sau ficatului sau dacă aveţi vârsta peste 65 de ani,
este necesar să verificaţi periodic concentraţia de zahăr din sânge şi să discutaţi cu medicul
dumneavoastră despre schimbarea dozei dumneavoastră de insulină.
Cum şi unde se administrează injecţia
NovoMix 30 FlexPen se utilizează pentru injectare sub piele (subcutanat). Nu injectaţi
niciodată insulina direct în venă (intravenos) sau în muşchi (intramuscular).
Schimbaţi de fiecare dată locul injectării, în cadrul regiunii de piele la nivelul căreia
administraţi medicamentul. Aceasta reduce riscul formării nodulilor sau al adânciturilor din
piele (vezi pct. 4 Reacţii adverse posibile). Cele mai indicate locuri pentru injectare sunt:
peretele abdominal anterior, fesele, faţa anterioară a coapselor sau partea superioară a
braţelor. Insulina va acţiona mai rapid când este injectată în peretele abdominal. Întotdeauna
trebuie determinată cu regularitate concentraţia zahărului din sânge.
Cum se utilizează NovoMix 30 FlexPen
Citiţi cu atenţie INSTRUCŢIUNILE DE UTILIZARE pentru NovoMix 30 FlexPen din acest
prospect. Trebuie să folosiţi stiloul injector aşa cum este descris în Instrucţiunile de utilizare.
Dacă utilizați mai multă insulină decât trebuie
Dacă utilizați prea multă insulină, concentraţia zahărului din sângele dumneavoastră scade
prea mult (hipoglicemie). Acest lucru, deasemenea, se poate întâmpla:
• Mâncaţi prea puţin sau săriţi peste o masă.
• Faceţi exerciţii fizice mai intense decât în mod obişnuit.
• Consumaţi alcool etilic (vezi NovoMix 30 FlexPen împreună cu alcool etilic la pct. 2).
Semne de avertizare a concentraţiei scăzute a zahărului din sânge pot să apară brusc și includ:
transpiraţii reci; piele palidă, rece; durere de cap; bătăi rapide ale inimii; senzaţie de rău;
senzaţie puternică de foame; modificări temporare ale vederii; somnolenţă; oboseală şi
slăbiciune neobişnuite; nervozitate sau tremor; anxietate; senzaţie de confuzie; dificultăţi de
concentrare.
Dacă simțiți o hipoglicemie, luați o gustare bogată în zahăr și apoi măsurați concentrația de
zahăr în sânge.
Dacă prezentaţi o concentraţie mică de zahăr în sânge, mâncaţi tablete de glucoză sau
alimente care conţin mult zahăr (dulciuri, biscuiţi, suc de fructe), apoi odihniţi-vă. Să aveţi
întotdeauna la dumneavoastră tablete de glucoză, dulciuri, biscuiţi sau suc de fructe ca măsură
de precauţie.
Când simptomele hipoglicemiei au dispărut sau când concentraţia de zahăr din sânge s-a
stabilizat, continuaţi tratamentul obișnuit cu insulină.
Informaţi-i pe cei din jur că aveţi diabet zaharat şi care pot fi consecinţele acestui lucru,
inclusiv despre riscul leşinului (pierderii conştienţei) ca urmare a unei hipoglicemii.
Informaţi-i pe cei din jur că în cazul în care leşinaţi trebuie să vă aşeze pe o parte şi să vă
acorde imediat asistenţă medicală. Nu trebuie să vă administreze mâncare sau băuturi pentru
că vă puteţi sufoca.
Vă puteţi reveni mai repede din starea de inconştienţă dacă vi se administrează o injecţie cu
glucagon de către o persoană instruită corespunzător. Dacă vi se injectează glucagon veţi avea
nevoie de glucoză sau de o gustare dulce cât mai curând posibil după ce vă recăpătaţi
conştienţa. Dacă nu răspundeţi la tratamentul cu glucagon va trebui să fiţi tratat în spital.
►Dacă reducerea severă prelungită a concentraţiei zahărului din sânge nu este tratată, aceasta
poate provoca leziuni ale creierului (temporare sau permanente) şi chiar moarte.
►Dacă leşinaţi din cauza episoadelor de hipoglicemie pe care le aveţi, dacă ați avut nevoie de
o injecție cu glucagon sau dacă aţi prezentat numeroase episoade de hipoglicemie, discutaţi cu
medicul. Este posibil să fie necesară modificarea dozei de insulină sau a momentului
administrării acesteia, a alimentaţiei sau programului de exerciţii fizice. Reacţii adverse foarte frecvente
Cantitatea scăzută a zahărului din sânge (hipoglicemie), este o reacţie adversă foarte
frecventă.
Vezi sfaturile în „Dacă luați mai multă insulină decât trebuie” din pct. 3 Cum să utilizaţi
NovoMix 30 FlexPen.
Reacţii adverse mai puţin frecvente
Semne de alergie. Reacţii alergice localizate (durere, înroşire, urticarie, inflamare, vânătăi,
umflare şi mâncărime) la nivelul locului de injectare. Acestea dispar, de regulă, la câteva
săptămâni după administrarea insulinei. Dacă nu dispar, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră.
Solicitaţi imediat asistenţă medicală dacă:
• Semnele alergiei se răspândesc în alte zone ale organismului sau
• Dacă vă simţiţi brusc rău şi dacă: începeţi să transpiraţi; începeţi să vă simţiţi rău
(vărsături); aveţi dificultăţi de respiraţie; aveţi bătăi rapide ale inimii; vă simţiţi ameţit.
Tulburări de vedere. La începutul tratamentului cu insulină pot să apară tulburări de vedere,
dar aceste tulburări sunt, de regulă, temporare.
Modificări la nivelul locului de injectare (lipodistrofie). La locul de injectare, ţesutul gras
de sub piele se poate subţia (lipoatrofie) sau întări (lipohipertrofie). Schimbarea locului la
fiecare injectare reduce riscul de apariţie a unor asemenea modificări ale pielii. Dacă observaţi
adâncituri sau îngroşări ale pielii dumneavoastră la locul de injectare, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau asistentei medicale. Dacă injectaţi într-un asemenea loc, aceste reacţii se
pot agrava sau pot modifica absorbţia insulinei .
Umflarea încheieturilor. La începerea tratamentului cu insulină, reţinerea apei în organism
poate produce umflături în jurul gleznelor şi altor articulaţii. În mod normal, acestea dispar
repede.
Retinopatia diabetică (o afecţiune a ochilor legată de diabetul zaharat care poate duce la
pierderea vederii). Dacă aveţi retinopatie diabetică şi concentraţia zahărului din sânge se
îmbunătăţeşte foarte repede, se poate ca retinopatia să se înrăutăţească. Întrebaţi-l pe medicul
dumneavoastră despre aceasta.
Reacţii adverse rare
Neuropatia dureroasă (durere determinată de distrugerea nervilor). În cazul în care
concentraţia zahărului din sânge se îmbunătăţeşte foarte repede este posibil să simţiţi durere
determinată de distrugerea nervilor. Aceasta se numeşte neuropatie dureroasă acută, care este,
de regulă, trecătoare.
Reacții adverse foarte rare
Reacţia alergică gravă la NovoMix 30 FlexPen sau la oricare dintre componentele
medicamentului (denumite reacţii alergice sistemice). Vezi pct.2. Ce trebuie să știţi înainte
să utilizaţi NovoMix 30 FlexPen.
Dacă una din reacțiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacție adversă
nemenționată în acest prospect, vă rugăm să spuneți medicului dumneavoastră, asistentei
medicale sau farmacistului.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau
farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De
asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi
Dispozitivelor Medicale: www.amed.md sau e-mail: [email protected].
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind
siguranţa acestui medicament. https://bit.ly/3xUFhm3

Indicaţii terapeutice
Vildagliptin este indicat în tratamentul diabetului zaharat de tip 2 la adulţi:
În monoterapie
- la pacienţi cu control inadecvat numai prin regim alimentar şi exerciţii şi pentru care
metformina nu este recomandată datorită contraindicaţiilor sau intoleranţei.
Ca tratament oral dublu, în asociere cu
- metformină, la pacienţii cu control glicemic insuficient în pofida administrării dozei maxime
tolerate de metformină în monoterapie,
- o sulfoniluree, la pacienţii cu control glicemic insuficient în pofida administrării dozei maxime
tolerate de sulfoniluree şi pentru care tratamentul cu metformină este nerecomandabil din cauza
contraindicaţiilor sau intoleranţei,
- o tiazolidindionă, la pacienţii cu control glicemic insuficient şi la care este indicată utilizarea
unei tiazolidindione.
Ca tratament oral triplu, în asociere cu
- o sulfoniluree şi metformină când exerciţiile fizice împreună cu tratamentul dual cu aceste
medicamente nu asigură un control glicemic adecvat.
Vildagliptin este, de asemenea, indicată pentru administrarea în asociere cu insulină (cu sau fără
metformină) când regimul alimentar şi exerciţiile fizice nu asigură un control glicemic adecvat. Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi
Când se utilizează în monoterapie, în asociere cu metformină, în combinaţie cu tiazolidindionă, în
combinaţie cu metformină şi o sulfoniluree sau în combinaţie cu insulină (cu sau fără metformină),
doza zilnică recomandată de vildagliptin este de 100 mg, administrată ca o doză de 50 mg dimineaţa şi
o doză de 50 mg seara.
Când se utilizează în dublă asociere cu o sulfoniluree, doza recomandată de vildagliptin este de 50 mg
administrată o dată pe zi dimineaţa. La această populaţie de pacienţi, doza zilnică de vildagliptin de
100 mg nu s-a dovedit mai eficace decât doza de vildagliptin de 50 mg administrată o dată pe zi.
Atunci când se utilizează în asociere cu o sulfoniluree, poate fi avută în vedere o doză mai mică de
sulfoniluree pentru a reduce riscul apariţiei hipoglicemiei.
Nu se recomandă doze mai mari de 100 mg.
În cazul în care se omite o doză de Galvus, aceasta trebuie administrată imediat ce pacientul îşi
aminteşte. Nu trebuie administrată o doză dublă în aceeaşi zi.
Nu au fost stabilite siguranţa şi eficacitatea vildagliptinei ca tratament oral triplu în asociere cu
metformină şi o tiazolidindionă.
Informaţii suplimentare privind populaţiile speciale
Vârstnici (≥ 65 ani)
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii vârstnici (vezi şi pct. 5.1 şi 5.2).
Insuficienţă renală
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară (clearance-ul creatininei
≥ 50 ml/min). La pacienţii cu insuficienţă renală moderată sau severă sau cu boală renală în stadiu
terminal (BRST), doza recomandată de Galvus este de 50 mg administrată o dată pe zi (vezi şi pct. 4.4,
5.1. şi 5.2).
Insuficienţă hepatică
Galvus nu trebuie utilizat la pacienţii cu insuficienţă hepatică, inclusiv la pacienţii cu valori pretratament ale alanin aminotransferazei (ALT) sau aspartat aminotransferazei (AST) > 3x limita
superioară a valorii normale (LSVN) (vezi şi pct. 4.4 şi 5.2).
Copii şi adolescenţi
Galvus nu este recomandat pentru utilizare la copii şi adolescenţi (cu vârsta sub 18 ani). Siguranţa şi
eficacitatea la copii şi adolescenţi (cu vârsta sub 18 ani) nu au fost stabilite. Nu sunt disponibile date
(vezi şi pct. 5.1).
Mod de administrare
Administrare orală
Galvus poate fi administrat împreună cu sau fără alimente (vezi şi pct. 5.2). Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.

MIXTARD HM solutie injectabila
Prezentare farmaceutica
Este o suspensie premixata de insulina biosintetica umana.    Indicatii
Diabet Zaharat.
Dozaj si administrare
Urmati instructiunile primite de la medicul dumneavoastra privind tipul de insulina, doza si momentul injectarii si asigurati-va ca aveti tipul si concentratia de insulina prescrise. Nu schimbati doza sau preparatul de insulina decat la indicatia medicului.
Precautii
Daca luati prea multa insulina, pierdeti o masa, sau faceti efort fizic mai mult decat de obicei, poate apare o reactie la insulina (hipoglicemie). Primele simptome ale unei reactii la insulina pot aparea brusc si includ:
transpiratie rece, batai rapide ale inimii, nervozitate sau tremuraturi. Aceste simptome pot fi inlaturate daca luati imediat zahar sau un produs indulcit cu zahar.
Deci, purtati intotdeauna la dumneavoastra cateva bucatele de zahar sau dulciuri.
Rudele si colegii dumneavoastra de munca apropiati trebuie sa stie ca sunteti diabetic si cum va pot ajuta daca aveti o reactie severa la insulina.
Ei trebuie sa stie ca unei persoane inconstiente nu trebuie sa i se dea nimic de mancat sau de baut (deoarece este posibila innecarea), ci trebuie intoarsa pe o parte si solicitat imediat ajutor medical.
Revenirea din starea de inconstienta poate fi grabita prin injectarea de glucagon care poate fi administrat de catre o ruda sau un prieten care a fost instruit(a) sa-l foloseasca. Daca vi se injecteaza glucagon, trebuie deasemenea sa vi se dea zahar sau glucoza pe gura de indata ce v-ati recapatat constienta. In cazul unei supradoze de insulina, pe langa glucagon vi se poate administra glucoza intravenos de catre medicul dumneavoastra.
Consultati-va medicul daca ati avut reactii repetate la insulina, sau o reactie care a dus la inconstienta, deoarece poate fi necesara o modificare a dozei de insulina. Daca hipoglicemia severa nu este tratata, poate cauza afectiune cerebrala temporara sau permanenta si moarte. Cetoacidoza diabetica este o stare in care zaharul din sange este de obicei foarte crescut. Aceasta este o afectiune foarte serioasa care poate aparea daca luati mai putina insulina decat aveti nevoie.
Aceasta se poate intampla datorita unui necesar de insulina crescut in timpul unei boli sau infectii, neglijarii dietei, omiterii dozelor de insulina sau injectarii unei doze mai mici de insulina decat cea prescrisa de medicul dumneavoastra. O cetoacidoza in curs de dezvoltare va fi evidentiata de testele de urina care arata mari cantitati de zahar si cetone. Simptomele ca sete, cantitati mari de urina, pierderea apetitului, oboseala, piele uscata, si respiratie adanca si rapida apar in mod gradat, de obicei de-a lungul unei perioade de cateva ore sau zile. Daca recunoasteti aceste simptome, consultati-va imediat medicul. Daca aceste simptome nu sunt tratate, ele pot duce la coma diabetica si moarte.
Interactiuni
Unele medicamente influenteaza necesarul de insulina. De aceea, daca luati orice alta medicatie, va rugam sa va consultati medicul.
Conditii de pastrare
Flacoanele de insulina, cartusele Penfill si NovoLet-urile trebuie depozitate in ambalajul lor de carton la o temperatura cuprinsa intre 2 - 8 grade Celsius, de preferat in frigider (nu langa compartimentul de congelare). Nu trebuie expuse la lumina soarelui sau la temperaturi extreme. Flaconul in curs de folosire poate fi tinut la temperatura camerei (max 25 grade Celsius), timp de 6 saptamani. Cartusele Penfill pot fi tinute in NovoPen sau pot fi purtate la dumneavoastra ca rezerva, maxim o luna, iar NovoLet-urile pot fi transportate sau folosite dupa deschidere de asemenea timp de o luna. Cartusele Penfill si NovoLet-urile in uz nu se pastreaza in frigider. Nu lasati insulina la indemana copiilor.