Filtru
Întâi cele populare
Trikaxon inj. 1g i/m
1. Substanta activa:
Ceftriaxonum
2. Compozitie si forma de prezentare
Pulbere paranterala 1g in flacoane + solv 10 ml in fiole
3. Actiunea farmacologica:
Cefalosporina de generatia III este bactericida impotriva bacteriilor gram-pozitive: Staphylococcus aureus, inclusiv producator de penicilinaze, Staphylococcus epidermidis, Strepatococcus pyogenes, Streptococcus agalactiae, Streptococcus pneumoniae. Bacteriile gram-negative: Enterobacter aerogenes, Enterobacter cloacae, Escherichia coli, Haemophilus parainfluenzae, Klebsiella spp., inclusiv Klebsiella pneumoniae, Neisseria gonorrhoeae, inclusiv producatoare de penicilinaze, Neisseria meningitidis, Proteus mirabilis, Proteus vulgaris, Morganella morganii, Serratia marcescens. S-a dovedit activ, in vitro, pe Bacteroides spp. si Clostridium spp. Sunt rezistente la ceftriaxon unele tulpini de Stafilococ, Enterococ si Streptococ. Mecanismul actiunii consta in inhibitia peptidoglicansintetazelor bacteriene si liza bacteriilor aflate in faza cresterii.
4.Indicatii
Infectiile cailor respiratorii inferioare, urinare, intra-abdominale, pelviene cu Neisseria gonorrhoeae, osteo-articulare, ale pielii si tesuturilor moi, septicemia, meningita, gonoreea necomplicata: profilaxia complicatiilor chirurgicale.
5. Doze si mod de administrare
Adulti 1-2 g o data pe zi, in infectiile severe pina la 4 g/zi timp de 4-14 zile, in gonoreea necomplicata 0,25 g o singura data. Profilaxia infectiilor chirurgicale 1 g cu 0,5-2 ore inainte de operatie. Copii cu infectii moderate 50-75 mg/kilocorp/zi in priza unica, in infectiile severe (meningite) 100 mg/kilocorp/zi cu prelungirea curei 1-2 zile dupa insanatosirea clinica.
6.Contraindicatii
Alergia la cefalosporine.
7.Precautii
Sarcina, starile alergice, insuficienta renala. La aparitia primelor simptome de colita tratamentul cu cetriaxon trebuie sistat imediat. Daca timpul protrombinic creste, se administreaza vitamina K (10 mg pe saptamina). Sarcina si lactatia.
1. Substanta activa:
Ceftriaxonum
2. Compozitie si forma de prezentare
Pulbere paranterala 1g in flacoane + solv 10 ml in fiole
3. Actiunea farmacologica:
Cefalosporina de generatia III este bactericida impotriva bacteriilor gram-pozitive: Staphylococcus aureus, inclusiv producator de penicilinaze, Staphylococcus epidermidis, Strepatococcus pyogenes, Streptococcus agalactiae, Streptococcus pneumoniae. Bacteriile gram-negative: Enterobacter aerogenes, Enterobacter cloacae, Escherichia coli, Haemophilus parainfluenzae, Klebsiella spp., inclusiv Klebsiella pneumoniae, Neisseria gonorrhoeae, inclusiv producatoare de penicilinaze, Neisseria meningitidis, Proteus mirabilis, Proteus vulgaris, Morganella morganii, Serratia marcescens. S-a dovedit activ, in vitro, pe Bacteroides spp. si Clostridium spp. Sunt rezistente la ceftriaxon unele tulpini de Stafilococ, Enterococ si Streptococ. Mecanismul actiunii consta in inhibitia peptidoglicansintetazelor bacteriene si liza bacteriilor aflate in faza cresterii.
4.Indicatii
Infectiile cailor respiratorii inferioare, urinare, intra-abdominale, pelviene cu Neisseria gonorrhoeae, osteo-articulare, ale pielii si tesuturilor moi, septicemia, meningita, gonoreea necomplicata: profilaxia complicatiilor chirurgicale.
5. Doze si mod de administrare
Adulti 1-2 g o data pe zi, in infectiile severe pina la 4 g/zi timp de 4-14 zile, in gonoreea necomplicata 0,25 g o singura data. Profilaxia infectiilor chirurgicale 1 g cu 0,5-2 ore inainte de operatie. Copii cu infectii moderate 50-75 mg/kilocorp/zi in priza unica, in infectiile severe (meningite) 100 mg/kilocorp/zi cu prelungirea curei 1-2 zile dupa insanatosirea clinica.
6.Contraindicatii
Alergia la cefalosporine.
7.Precautii
Sarcina, starile alergice, insuficienta renala. La aparitia primelor simptome de colita tratamentul cu cetriaxon trebuie sistat imediat. Daca timpul protrombinic creste, se administreaza vitamina K (10 mg pe saptamina). Sarcina si lactatia.
-3%
60.04 MDL
61.90 MDL
Rețetă medicală
Indicaţii terapeutice
Azimac este indicat în tratamentul următoarelor infecţii, care sunt determinate de
microorganisme sensibile:
- infecţii ale tractului respirator superior şi a organelor ORL (faringită/amigdalită
bacteriană, sinuzită şi otită medie);
- infecţii ale tractului respirator inferior (bronşită bacteriană şi pneumonie
comunitară);
- infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi, incluzând eritem cronic migrator (primul
stadiu al bolii Lyme), erizipel, impetigo, piodermită secundară;
- infecţii ale tractului uro-genital: uretrită/cervicită, determinate de Chlamydia
trachomatis.
Doze şi mod de administrare
Adulţilor şi copiilor cu vârsta peste 12 ani sau cu masa corporală >45 kg în infecţii ale
tractului respirator superior şi organelor ORL, infecţii ale tractului respirator inferior,
infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi se administrează câte 500 mg/zi, apoi câte 250
mg/zi zilnic de la a 2-a până la a 5-a zi sau 500 mg/zi într-o priză timp de 3 zile (doza
la o cură de tratament – 1,5 g).
În infecţiile acute necomplicate ale tractului uro-genital se administrează în doză unică
de 1 g.
În eritemul migrator (primul stadiu al bolii Lyme) se administrează 1 g în în prima zi şi
câte 500 mg zilnic de la a 2-a până la a 5-a zi (doza la o cură de tratament – 3 g).
Certificat de înregistrare al medicamentului - nr. 21801 din 30.06.2015
nr. 21802 din 30.06.2015
Anexa 1
Copii
La copii se indică sub formă de suspensie orală.
Insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală uşoară (clearance-ul creatininei > 40 ml/min) nu
este necesară ajustarea dozei. La pacienţi cu clearance al creatininei < 40 ml/min, se
recomandă prudenţă la administrarea azitromicinei.
Insuficienţă hepatică
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la
moderată. Deoarece azitromicina este metabolizată la nivel hepatic şi se excretă cu
bila, nu se recomandă de administrat Azimac la pacienţii cu insuficienţă hepatică
severă. Nu există studii clinice privind administrarea azitromicinei la astfel de pacienţi.
Mod de administrare
Capsulele se administrează în doză zilnică unică. Capsulele se administrează întregi.
Azimac capsule se administrează cu cel puţin o oră înainte de masă sau la două ore
după masă.
Contraindicaţii
Azitromicina este contraindicată la pacienţii cu hipersensibilitate la azitromicină, la
eritromicină, la alte antibiotice macrolide sau ketolide sau la oricare dintre excipienţi.
Datorită posibilităţii teoretice de apariţie a ergotismului, azitromicina nu trebuie
administrată concomitent cu derivaţi de ergot. https://bit.ly/3wnWmn7
Azimac este indicat în tratamentul următoarelor infecţii, care sunt determinate de
microorganisme sensibile:
- infecţii ale tractului respirator superior şi a organelor ORL (faringită/amigdalită
bacteriană, sinuzită şi otită medie);
- infecţii ale tractului respirator inferior (bronşită bacteriană şi pneumonie
comunitară);
- infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi, incluzând eritem cronic migrator (primul
stadiu al bolii Lyme), erizipel, impetigo, piodermită secundară;
- infecţii ale tractului uro-genital: uretrită/cervicită, determinate de Chlamydia
trachomatis.
Doze şi mod de administrare
Adulţilor şi copiilor cu vârsta peste 12 ani sau cu masa corporală >45 kg în infecţii ale
tractului respirator superior şi organelor ORL, infecţii ale tractului respirator inferior,
infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi se administrează câte 500 mg/zi, apoi câte 250
mg/zi zilnic de la a 2-a până la a 5-a zi sau 500 mg/zi într-o priză timp de 3 zile (doza
la o cură de tratament – 1,5 g).
În infecţiile acute necomplicate ale tractului uro-genital se administrează în doză unică
de 1 g.
În eritemul migrator (primul stadiu al bolii Lyme) se administrează 1 g în în prima zi şi
câte 500 mg zilnic de la a 2-a până la a 5-a zi (doza la o cură de tratament – 3 g).
Certificat de înregistrare al medicamentului - nr. 21801 din 30.06.2015
nr. 21802 din 30.06.2015
Anexa 1
Copii
La copii se indică sub formă de suspensie orală.
Insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală uşoară (clearance-ul creatininei > 40 ml/min) nu
este necesară ajustarea dozei. La pacienţi cu clearance al creatininei < 40 ml/min, se
recomandă prudenţă la administrarea azitromicinei.
Insuficienţă hepatică
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la
moderată. Deoarece azitromicina este metabolizată la nivel hepatic şi se excretă cu
bila, nu se recomandă de administrat Azimac la pacienţii cu insuficienţă hepatică
severă. Nu există studii clinice privind administrarea azitromicinei la astfel de pacienţi.
Mod de administrare
Capsulele se administrează în doză zilnică unică. Capsulele se administrează întregi.
Azimac capsule se administrează cu cel puţin o oră înainte de masă sau la două ore
după masă.
Contraindicaţii
Azitromicina este contraindicată la pacienţii cu hipersensibilitate la azitromicină, la
eritromicină, la alte antibiotice macrolide sau ketolide sau la oricare dintre excipienţi.
Datorită posibilităţii teoretice de apariţie a ergotismului, azitromicina nu trebuie
administrată concomitent cu derivaţi de ergot. https://bit.ly/3wnWmn7
-3%
51.56 MDL
53.15 MDL
Rețetă medicală
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Azimac 250 mg capsule
Azimac 500 mg capsule
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare capsulă conţine azitromicină 250 mg sau 500 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Capsulă.
Capsule gelatinoase tari nr.0, cu corp şi capac de culoare verde, conţinând o
pulbere de culoare albă.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Azimac este indicat în tratamentul următoarelor infecţii, care sunt determinate de
microorganisme sensibile:
- infecţii ale tractului respirator superior şi a organelor ORL (faringită/amigdalită
bacteriană, sinuzită şi otită medie);
- infecţii ale tractului respirator inferior (bronşită bacteriană şi pneumonie
comunitară);
- infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi, incluzând eritem cronic migrator (primul
stadiu al bolii Lyme), erizipel, impetigo, piodermită secundară;
- infecţii ale tractului uro-genital: uretrită/cervicită, determinate de Chlamydia
trachomatis.
4.2 Doze şi mod de administrare
Adulţilor şi copiilor cu vârsta peste 12 ani sau cu masa corporală >45 kg în infecţii ale
tractului respirator superior şi organelor ORL, infecţii ale tractului respirator inferior,
infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi se administrează câte 500 mg/zi, apoi câte 250
mg/zi zilnic de la a 2-a până la a 5-a zi sau 500 mg/zi într-o priză timp de 3 zile (doza
la o cură de tratament – 1,5 g).
În infecţiile acute necomplicate ale tractului uro-genital se administrează în doză unică
de 1 g.
În eritemul migrator (primul stadiu al bolii Lyme) se administrează 1 g în în prima zi şi
câte 500 mg zilnic de la a 2-a până la a 5-a zi (doza la o cură de tratament – 3 g). Mod de administrare
Capsulele se administrează în doză zilnică unică. Capsulele se administrează întregi.
Azimac capsule se administrează cu cel puţin o oră înainte de masă sau la două ore
după masă.
4.3 Contraindicaţii
Azitromicina este contraindicată la pacienţii cu hipersensibilitate la azitromicină, la
eritromicină, la alte antibiotice macrolide sau ketolide sau la oricare dintre excipienţi.
Datorită posibilităţii teoretice de apariţie a ergotismului, azitromicina nu trebuie
administrată concomitent cu derivaţi de ergot. https://bit.ly/3wt0NNx
Azimac 250 mg capsule
Azimac 500 mg capsule
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare capsulă conţine azitromicină 250 mg sau 500 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Capsulă.
Capsule gelatinoase tari nr.0, cu corp şi capac de culoare verde, conţinând o
pulbere de culoare albă.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Azimac este indicat în tratamentul următoarelor infecţii, care sunt determinate de
microorganisme sensibile:
- infecţii ale tractului respirator superior şi a organelor ORL (faringită/amigdalită
bacteriană, sinuzită şi otită medie);
- infecţii ale tractului respirator inferior (bronşită bacteriană şi pneumonie
comunitară);
- infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi, incluzând eritem cronic migrator (primul
stadiu al bolii Lyme), erizipel, impetigo, piodermită secundară;
- infecţii ale tractului uro-genital: uretrită/cervicită, determinate de Chlamydia
trachomatis.
4.2 Doze şi mod de administrare
Adulţilor şi copiilor cu vârsta peste 12 ani sau cu masa corporală >45 kg în infecţii ale
tractului respirator superior şi organelor ORL, infecţii ale tractului respirator inferior,
infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi se administrează câte 500 mg/zi, apoi câte 250
mg/zi zilnic de la a 2-a până la a 5-a zi sau 500 mg/zi într-o priză timp de 3 zile (doza
la o cură de tratament – 1,5 g).
În infecţiile acute necomplicate ale tractului uro-genital se administrează în doză unică
de 1 g.
În eritemul migrator (primul stadiu al bolii Lyme) se administrează 1 g în în prima zi şi
câte 500 mg zilnic de la a 2-a până la a 5-a zi (doza la o cură de tratament – 3 g). Mod de administrare
Capsulele se administrează în doză zilnică unică. Capsulele se administrează întregi.
Azimac capsule se administrează cu cel puţin o oră înainte de masă sau la două ore
după masă.
4.3 Contraindicaţii
Azitromicina este contraindicată la pacienţii cu hipersensibilitate la azitromicină, la
eritromicină, la alte antibiotice macrolide sau ketolide sau la oricare dintre excipienţi.
Datorită posibilităţii teoretice de apariţie a ergotismului, azitromicina nu trebuie
administrată concomitent cu derivaţi de ergot. https://bit.ly/3wt0NNx
-3%
76.10 MDL
78.45 MDL
Indicaţii terapeutice
Tratamentul infecţiilor mixte, cauzate de agenţii patogeni (protozoarele şi
bacterii), sensibili la substanțele active:
- infecţiile sistemului urogenital: pielonefrita acută şi cronică, prostatita,
cistita, epididimita, infecţiile căilor urinare complicate sau recidivante,
afecțiuni ginecologice;
- boli cu transmitere sexuală cauzate de microorganisme sensibile ca gonococi
rezistenți la peniciline, chlamidii, tricomonaze şi alte microorganisme;
- boli ale organelor cavităţii abdominale şi căilor biliare, amebiază – dizenteria
amebiană, forme extraintestinale în special abces hepatic amibian, lamblioză
şi alte boli infecţioase, aşa ca tifos abdominal, salmoneloză, shigelloză;
- infecţiile ale cavităţii bucale, gingivită ulceroasă necrotică acută.
Profilaxia complicaţiilor bolilor infecțioase la bolnavii cu imunodeficienţă sau la
bolnavii cu neutropenie; profilaxia preoperatorie sau tratament post-operator al
infecţiilor chirurgicale, în special în gastroenterologie. Doze şi mod de administrare
Administrare orală.
Polymic se administrează pe cale orală, fără a fi mestecat, cu o cantitate suficientă de
apă. Polymic poate fi administrat pînă la sau după mese.
Dozele şi durata tratamentului sunt în funcţie de sensibilitatea
microorganismelor, severitatea şi tipul procesului infecţios. Doza medie zilnică
pentru adulţi este de 1-2 comprimate filmate administrate de 2 ori pe zi. Durata
tratamentului este de 7-10 zile. Tratamentul trebuie continuat minim 3 zile după
dispariţia simptomelor clinice.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanțele active sau la oricare dintre excipienți, epilepsie,
afecţiuni ale sistemului nervos central cu predispoziţie de dezvoltare a
convulsiior (după traumatism cranio-cerebral, ictus, procese inflamatorii ale
creierului şi meningelui), vîrsta sub 16 ani, perioada de sarcină şi alăptare. https://bit.ly/3wwHzXj
Tratamentul infecţiilor mixte, cauzate de agenţii patogeni (protozoarele şi
bacterii), sensibili la substanțele active:
- infecţiile sistemului urogenital: pielonefrita acută şi cronică, prostatita,
cistita, epididimita, infecţiile căilor urinare complicate sau recidivante,
afecțiuni ginecologice;
- boli cu transmitere sexuală cauzate de microorganisme sensibile ca gonococi
rezistenți la peniciline, chlamidii, tricomonaze şi alte microorganisme;
- boli ale organelor cavităţii abdominale şi căilor biliare, amebiază – dizenteria
amebiană, forme extraintestinale în special abces hepatic amibian, lamblioză
şi alte boli infecţioase, aşa ca tifos abdominal, salmoneloză, shigelloză;
- infecţiile ale cavităţii bucale, gingivită ulceroasă necrotică acută.
Profilaxia complicaţiilor bolilor infecțioase la bolnavii cu imunodeficienţă sau la
bolnavii cu neutropenie; profilaxia preoperatorie sau tratament post-operator al
infecţiilor chirurgicale, în special în gastroenterologie. Doze şi mod de administrare
Administrare orală.
Polymic se administrează pe cale orală, fără a fi mestecat, cu o cantitate suficientă de
apă. Polymic poate fi administrat pînă la sau după mese.
Dozele şi durata tratamentului sunt în funcţie de sensibilitatea
microorganismelor, severitatea şi tipul procesului infecţios. Doza medie zilnică
pentru adulţi este de 1-2 comprimate filmate administrate de 2 ori pe zi. Durata
tratamentului este de 7-10 zile. Tratamentul trebuie continuat minim 3 zile după
dispariţia simptomelor clinice.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanțele active sau la oricare dintre excipienți, epilepsie,
afecţiuni ale sistemului nervos central cu predispoziţie de dezvoltare a
convulsiior (după traumatism cranio-cerebral, ictus, procese inflamatorii ale
creierului şi meningelui), vîrsta sub 16 ani, perioada de sarcină şi alăptare. https://bit.ly/3wwHzXj
-3%
141.57 MDL
145.95 MDL
Rețetă medicală
Indicaţii terapeutice
Ofloxacina este indicată la adulţi, pentru tratamentul infecţiilor moderate-grave,
induse de germeni sensibili. Ofloxacina trebuie prescrisă în urma examenului
microbiologic, inclusiv antibiograma.
Ofloxacina este indicată în:
- infecţii ale tractului urinar, acute sau cronice;
- uretrită gonococică şi non-gonococică;
- prostatite;
- infecţii ginecologice înalte (vezi pct. 4.4);
- infecţii osteoarticulare (de exemplu osteomielită);
- infecţii pulmonare [de exemplu episoadele acute ale bronşitei cronice,
exacerbările fibrozei chistice, pneumonii nosocomiale, tuberculoză pulmonară
cu micobacterii rezistente, mai ales la pacienţii imunodeficienţi (antituberculos
minor)];
- infecţii ORL (de exemplu sinuzită cronică, suprainfectarea otitei cornice,
profilaxia infecţiilor în chirurgia urechii medii);
- infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi;
- infecţii gastro-intestinale: diareea călătorilor, gastroenterita cu salmonele,
dizenterie bacilară acută, febra tifoidă;
- infecţii intraabdominale inclusiv colangite şi infecţii ale micului bazin;
- septicemie;
- prevenirea infecţiilor cu bacterii gram-negativ la pacienţii imunodeprimaţi.
Se recomandă administrarea medicamentului în secţiile de spital specializate, la
adulţii cu infecţii severe cu bacili Gram negativi şi stafilococi sensibili la
2
ofloxacină, mai ales în septicemii, afecţiuni cronice respiratorii, ORL, renale,
prostatice, ginecologice, hepatice, osoase, articulare, cutanate sau abdominale.
Streptococii şi pneumococii sunt de regulă moderat sensibili şi de aceea indicaţia
tratamentului cu ofloxacină nu este de primă intenţie în cazul în care se
suspicionează o infecţie cu acest tip de agenţi patogeni.
În cazul infecţiilor cu Stafilococul auriu sau cu Pseudomonas aeruginosa, s-a
raportat apariţia de tulpini rezistente la tratament, de aceea se indică tratament
combinat cu alte clase de antibiotice. Nu este indicată administrarea de
ofloxacină în cazul bacteriemiei cu Pseudomonas aeruginosa.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi cu funcţie renală normală
Doza uzuală este de 1-2 comprimate filmate Ofloxin 200 mg (200-400 mg
ofloxacină), administrate oral, la interval de 12 ore; este posibilă, de asemenea,
administrarea în doză unică. În infecţii severe doza zilnică poate fi crescută la 3-4
comprimate filmate Ofloxin 200 mg (600-800 mg ofloxacină).
În funcţie de tipul şi de gravitatea infecţiei, ofloxacina se administrează timp de 7
până la 10 zile. Mod de administrare
O doză zilnică de până la 400 mg ofloxacină poate fi administrată într-o singură
priză. În această situaţie, este de preferat ca ofloxacina să se administreze
dimineaţa.
Dozele zilnice mai mari de 400 mg trebuie divizate în două doze separate, care
pot fi administrate la intervale de timp aproximativ egale.
Comprimatele de Ofloxin 200 mg trebuie înghiţite întregi, cu o cantitate
suficientă de lichid (1/2 de pahar).
Acestea pot fi luate pe stomacul gol sau după masă. Antiacidele, medicamentele
care conţin magneziu, aluminiu, fer şi zinc trebuie administrate cu cel puţin 2 ore
înainte sau după ingestia de ofloxacină (vezi pct. 4.5).
4.3 Contraindicaţii
Ofloxacina este contraindicată în următoarele cazuri:
4
- hipersensibilitate la ofloxacină, alte chinolone sau la oricare dintre
excipienţii enumeraţi la pct. 6.1;
- pacienţi cu epilepsie, istoric de epilepsie sau cunoscuți a avea un prag
convulsivant scăzut;
- pacienţi cu antecedente de tendinopatie asociată cu administrarea
fluorochinolonelor;
- pacienți cu deficit (latent sau franc) de glucozo-6-fosfat dehidrogenază;
- la copii şi adolescenţi în perioada de creştere*;
- pe parcursul sarcinii*;
- la femeile care alăptează*.
* deoarece, pe baza studiilor efectuate la animale, nu poate fi exclus riscul de
leziuni la nivelul cartilajului de creştere la organismul aflat în perioada de
dezvoltare.
https://bit.ly/3fPPEQr
Ofloxacina este indicată la adulţi, pentru tratamentul infecţiilor moderate-grave,
induse de germeni sensibili. Ofloxacina trebuie prescrisă în urma examenului
microbiologic, inclusiv antibiograma.
Ofloxacina este indicată în:
- infecţii ale tractului urinar, acute sau cronice;
- uretrită gonococică şi non-gonococică;
- prostatite;
- infecţii ginecologice înalte (vezi pct. 4.4);
- infecţii osteoarticulare (de exemplu osteomielită);
- infecţii pulmonare [de exemplu episoadele acute ale bronşitei cronice,
exacerbările fibrozei chistice, pneumonii nosocomiale, tuberculoză pulmonară
cu micobacterii rezistente, mai ales la pacienţii imunodeficienţi (antituberculos
minor)];
- infecţii ORL (de exemplu sinuzită cronică, suprainfectarea otitei cornice,
profilaxia infecţiilor în chirurgia urechii medii);
- infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi;
- infecţii gastro-intestinale: diareea călătorilor, gastroenterita cu salmonele,
dizenterie bacilară acută, febra tifoidă;
- infecţii intraabdominale inclusiv colangite şi infecţii ale micului bazin;
- septicemie;
- prevenirea infecţiilor cu bacterii gram-negativ la pacienţii imunodeprimaţi.
Se recomandă administrarea medicamentului în secţiile de spital specializate, la
adulţii cu infecţii severe cu bacili Gram negativi şi stafilococi sensibili la
2
ofloxacină, mai ales în septicemii, afecţiuni cronice respiratorii, ORL, renale,
prostatice, ginecologice, hepatice, osoase, articulare, cutanate sau abdominale.
Streptococii şi pneumococii sunt de regulă moderat sensibili şi de aceea indicaţia
tratamentului cu ofloxacină nu este de primă intenţie în cazul în care se
suspicionează o infecţie cu acest tip de agenţi patogeni.
În cazul infecţiilor cu Stafilococul auriu sau cu Pseudomonas aeruginosa, s-a
raportat apariţia de tulpini rezistente la tratament, de aceea se indică tratament
combinat cu alte clase de antibiotice. Nu este indicată administrarea de
ofloxacină în cazul bacteriemiei cu Pseudomonas aeruginosa.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi cu funcţie renală normală
Doza uzuală este de 1-2 comprimate filmate Ofloxin 200 mg (200-400 mg
ofloxacină), administrate oral, la interval de 12 ore; este posibilă, de asemenea,
administrarea în doză unică. În infecţii severe doza zilnică poate fi crescută la 3-4
comprimate filmate Ofloxin 200 mg (600-800 mg ofloxacină).
În funcţie de tipul şi de gravitatea infecţiei, ofloxacina se administrează timp de 7
până la 10 zile. Mod de administrare
O doză zilnică de până la 400 mg ofloxacină poate fi administrată într-o singură
priză. În această situaţie, este de preferat ca ofloxacina să se administreze
dimineaţa.
Dozele zilnice mai mari de 400 mg trebuie divizate în două doze separate, care
pot fi administrate la intervale de timp aproximativ egale.
Comprimatele de Ofloxin 200 mg trebuie înghiţite întregi, cu o cantitate
suficientă de lichid (1/2 de pahar).
Acestea pot fi luate pe stomacul gol sau după masă. Antiacidele, medicamentele
care conţin magneziu, aluminiu, fer şi zinc trebuie administrate cu cel puţin 2 ore
înainte sau după ingestia de ofloxacină (vezi pct. 4.5).
4.3 Contraindicaţii
Ofloxacina este contraindicată în următoarele cazuri:
4
- hipersensibilitate la ofloxacină, alte chinolone sau la oricare dintre
excipienţii enumeraţi la pct. 6.1;
- pacienţi cu epilepsie, istoric de epilepsie sau cunoscuți a avea un prag
convulsivant scăzut;
- pacienţi cu antecedente de tendinopatie asociată cu administrarea
fluorochinolonelor;
- pacienți cu deficit (latent sau franc) de glucozo-6-fosfat dehidrogenază;
- la copii şi adolescenţi în perioada de creştere*;
- pe parcursul sarcinii*;
- la femeile care alăptează*.
* deoarece, pe baza studiilor efectuate la animale, nu poate fi exclus riscul de
leziuni la nivelul cartilajului de creştere la organismul aflat în perioada de
dezvoltare.
https://bit.ly/3fPPEQr
-3%
86.67 MDL
89.35 MDL
Rețetă medicală
CE ESTE BACTOX ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
BACTOX conţine în calitate de substanţă activă amoxicilina, care este un antibiotic
beta-lactamic, din grupa aminopenicilinelor.
Amoxicilina distruge bacteriile care provoacă infecţii.
BACTOX este indicat în tratamentul infecţiilor cauzate de microorganisme sensibile la
amoxicilină:
- infecţiilor de la nivelul plămânilor şi bronhiilor;
- infecţiilor de la nivelul urechilor, nasului şi gâtului;
- infecţiilor la nivelul dinţilor şi gingiilor;
- infecţiilor de la nivelul căilor urinare şi organelor genitale;
- infecţiilor de la nivelul tractului digestiv şi a căilor biliare;
- bolii Lyme stadiul iniţial (de la o muşcătură de căpuşă);
- prevenirea infecţiilor inimii în timpul intervenţiilor chirurgicale.
De asemenea doar la adulţi este indicat pentru tratamentul ulcerelor de la nivelul
stomacului sau duodenului, cauzate de bacteria Helicobacter pylori. CUM SĂ UTILIZAŢI BACTOX
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau
farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi
sigur.
Administrare orală.
O linguriţă dozatoare (5 ml) BACTOX 125 mg/5 ml pulbere pentru suspensie orală
conţine 125 mg amoxicilină.
O linguriţă dozatoare (5 ml) BACTOX 250 mg/5 ml pulbere pentru suspensie orală
conţine 250 mg amoxicilină.
Pentru adulţi şi, în unele cazuri, pentru copii (doze mari, adolescenţi) alte prezentări
de amoxicilină sunt mai potrivite.
Doze
Dozele depind de indicaţii. Ca recomandare, dozele prescrise pot varia:
- adulţi: de la 1 g până la 6 g pe zi;
- copii: 25 mg/kg până la 150 mg/kg pe zi. https://bit.ly/2R5btmH
BACTOX conţine în calitate de substanţă activă amoxicilina, care este un antibiotic
beta-lactamic, din grupa aminopenicilinelor.
Amoxicilina distruge bacteriile care provoacă infecţii.
BACTOX este indicat în tratamentul infecţiilor cauzate de microorganisme sensibile la
amoxicilină:
- infecţiilor de la nivelul plămânilor şi bronhiilor;
- infecţiilor de la nivelul urechilor, nasului şi gâtului;
- infecţiilor la nivelul dinţilor şi gingiilor;
- infecţiilor de la nivelul căilor urinare şi organelor genitale;
- infecţiilor de la nivelul tractului digestiv şi a căilor biliare;
- bolii Lyme stadiul iniţial (de la o muşcătură de căpuşă);
- prevenirea infecţiilor inimii în timpul intervenţiilor chirurgicale.
De asemenea doar la adulţi este indicat pentru tratamentul ulcerelor de la nivelul
stomacului sau duodenului, cauzate de bacteria Helicobacter pylori. CUM SĂ UTILIZAŢI BACTOX
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau
farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi
sigur.
Administrare orală.
O linguriţă dozatoare (5 ml) BACTOX 125 mg/5 ml pulbere pentru suspensie orală
conţine 125 mg amoxicilină.
O linguriţă dozatoare (5 ml) BACTOX 250 mg/5 ml pulbere pentru suspensie orală
conţine 250 mg amoxicilină.
Pentru adulţi şi, în unele cazuri, pentru copii (doze mari, adolescenţi) alte prezentări
de amoxicilină sunt mai potrivite.
Doze
Dozele depind de indicaţii. Ca recomandare, dozele prescrise pot varia:
- adulţi: de la 1 g până la 6 g pe zi;
- copii: 25 mg/kg până la 150 mg/kg pe zi. https://bit.ly/2R5btmH
-3%
45.64 MDL
47.05 MDL
FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimate filmate
500 mg/125 mg: comprimat filmat în formă de capsulă, de culoare albă, marcat cu "I 06" pe una
dintre fețe și neted pe cealaltă față.
875 mg/125 mg: Comprimat filmat în formă de capsulă, de culoare albă, marcat cu "I 07" pe una
dintre fețe și neted pe cealaltă față.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Betaklav este indicat pentru tratamentul următoarelor infecţii bacteriene, la copii şi adulţi (vezi pct.
4.2, 4.4 şi 5.1):
Sinuzită bacteriană acută (diagnosticată corespunzător)
Otita medie acută
Acutizări ale bronşitei cronice (diagnosticate corespunzător)
Pneumonie dobândită în comunitate
Cistită
Pielonefrită
Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi, mai ales celulită, muşcături de animale, abcese dentare
severe cu celulită difuzantă
Infecţii osoase şi articulare, mai ales osteomielită.
Trebuie respectate ghidurile oficiale referitoare la utilizarea adecvată a medicamentelor
antibacteriene.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Dozele sunt exprimate raportat la conţinutul de amoxicilină/acid clavulanic, cu excepţia cazului în
care dozele sunt declarate pe componente individuale.
Alegerea dozei de Betaklav pentru tratamentul unui anumit tip de infecţie trebuie să ia în
considerare:
Agentul patogen suspicionat şi sensibilitatea sa probabilă la medicamentele antibacteriene
(vezi
pct. 4.4)
Severitatea şi localizarea infecţiei
Vârsta, greutatea şi funcţia renală a pacientului, aşa cum este arătat mai jos.
Utilizarea formulărilor alternative ale Betaklav (de exemplu, a acelora care eliberează doze mai
mari de amoxicilină şi/sau alte rapoarte amoxicilină/acid clavulanic) trebuie considerată ca fiind
necesară (vezi pct. 4.4 şi 5.1). Contraindicații
- Hipersensibilitate la substanţa activă, sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
- Antecedente de reacţii severe de hipersensibilitate imediată (de exemplu, anafilaxie) la alte
antibiotice beta-lactaminice (de exemplu, cefalosporine, carbapenem sau monobactam).
- Antecedente de icter/insuficienţă hepatică din cauza amoxicilinei/acidului clavulanic (vezi
pct. 4.8). https://bit.ly/3eIlXBs
Comprimate filmate
500 mg/125 mg: comprimat filmat în formă de capsulă, de culoare albă, marcat cu "I 06" pe una
dintre fețe și neted pe cealaltă față.
875 mg/125 mg: Comprimat filmat în formă de capsulă, de culoare albă, marcat cu "I 07" pe una
dintre fețe și neted pe cealaltă față.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Betaklav este indicat pentru tratamentul următoarelor infecţii bacteriene, la copii şi adulţi (vezi pct.
4.2, 4.4 şi 5.1):
Sinuzită bacteriană acută (diagnosticată corespunzător)
Otita medie acută
Acutizări ale bronşitei cronice (diagnosticate corespunzător)
Pneumonie dobândită în comunitate
Cistită
Pielonefrită
Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi, mai ales celulită, muşcături de animale, abcese dentare
severe cu celulită difuzantă
Infecţii osoase şi articulare, mai ales osteomielită.
Trebuie respectate ghidurile oficiale referitoare la utilizarea adecvată a medicamentelor
antibacteriene.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Dozele sunt exprimate raportat la conţinutul de amoxicilină/acid clavulanic, cu excepţia cazului în
care dozele sunt declarate pe componente individuale.
Alegerea dozei de Betaklav pentru tratamentul unui anumit tip de infecţie trebuie să ia în
considerare:
Agentul patogen suspicionat şi sensibilitatea sa probabilă la medicamentele antibacteriene
(vezi
pct. 4.4)
Severitatea şi localizarea infecţiei
Vârsta, greutatea şi funcţia renală a pacientului, aşa cum este arătat mai jos.
Utilizarea formulărilor alternative ale Betaklav (de exemplu, a acelora care eliberează doze mai
mari de amoxicilină şi/sau alte rapoarte amoxicilină/acid clavulanic) trebuie considerată ca fiind
necesară (vezi pct. 4.4 şi 5.1). Contraindicații
- Hipersensibilitate la substanţa activă, sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
- Antecedente de reacţii severe de hipersensibilitate imediată (de exemplu, anafilaxie) la alte
antibiotice beta-lactaminice (de exemplu, cefalosporine, carbapenem sau monobactam).
- Antecedente de icter/insuficienţă hepatică din cauza amoxicilinei/acidului clavulanic (vezi
pct. 4.8). https://bit.ly/3eIlXBs
-3%
81.09 MDL
83.60 MDL
Rețetă medicală
Indicații ale substanțelor active ale medicamentului Biotraxon
Boli infecțioase și inflamatorii cauzate de microorganisme sensibile la ceftriaxonă, incl. peritonita, sepsis, meningita, colangita, empiem al vezicii biliare, shigeloza, salmonela, pneumonie, abces pulmonar, empiem pleurei, pielonefrita, infectii ale oaselor, articulatiilor, pielii si tesuturilor moi, organelor genitale, rani infectate si arsuri.
Prevenirea infecției postoperatorii. Regimul de dozare
Metoda de aplicare și regimul de dozare a unui anumit medicament depinde de forma sa de eliberare și de alți factori. Regimul optim de dozare este determinat de medic. Este necesar să se respecte cu strictețe conformitatea formei de dozare utilizate a unui anumit medicament cu indicațiile de utilizare și regimul de dozare.
Individual. Injectat intramuscular sau intravenos, 1-2 g la 24 de ore sau 0,5-1 g la 12 ore.In functie de etiologia bolii, se poate folosi intramuscular in doza de 250 mg o data. Doza zilnică pentru nou-născuți este de 20-50 mg/kg; pentru copii cu vârsta cuprinsă între 2 luni și 12 ani - 20-100 mg/kg; frecvența de administrare este de 1 dată/zi. Durata cursului este stabilită individual. La pacienții cu insuficiență renală, este necesară corectarea regimului de dozare ținând cont de valorile CC.
Doze zilnice maxime: pentru adulți - 4 g, pentru copii - 2 g. Contraindicații de utilizare
Hipersensibilitate la ceftriaxonă și alte cefalosporine.
Boli infecțioase și inflamatorii cauzate de microorganisme sensibile la ceftriaxonă, incl. peritonita, sepsis, meningita, colangita, empiem al vezicii biliare, shigeloza, salmonela, pneumonie, abces pulmonar, empiem pleurei, pielonefrita, infectii ale oaselor, articulatiilor, pielii si tesuturilor moi, organelor genitale, rani infectate si arsuri.
Prevenirea infecției postoperatorii. Regimul de dozare
Metoda de aplicare și regimul de dozare a unui anumit medicament depinde de forma sa de eliberare și de alți factori. Regimul optim de dozare este determinat de medic. Este necesar să se respecte cu strictețe conformitatea formei de dozare utilizate a unui anumit medicament cu indicațiile de utilizare și regimul de dozare.
Individual. Injectat intramuscular sau intravenos, 1-2 g la 24 de ore sau 0,5-1 g la 12 ore.In functie de etiologia bolii, se poate folosi intramuscular in doza de 250 mg o data. Doza zilnică pentru nou-născuți este de 20-50 mg/kg; pentru copii cu vârsta cuprinsă între 2 luni și 12 ani - 20-100 mg/kg; frecvența de administrare este de 1 dată/zi. Durata cursului este stabilită individual. La pacienții cu insuficiență renală, este necesară corectarea regimului de dozare ținând cont de valorile CC.
Doze zilnice maxime: pentru adulți - 4 g, pentru copii - 2 g. Contraindicații de utilizare
Hipersensibilitate la ceftriaxonă și alte cefalosporine.
-3%
57.38 MDL
59.15 MDL
Rețetă medicală
Indicaţii terapeutice
Ofloxacina este indicată la adulţi, pentru tratamentul infecţiilor moderate-grave, induse de germeni
sensibili (vezi pct. 4.4 și 5.1).
- infecţii ale tractului urinar superior și inferior, infecții ale tractului urinar inferior acute și cronice;
infecții ale tractului urinar superior acute și cronice (pielonefrită);
- Pentru infecțiile menționate mai jos, ofloxacina trebuie utilizată numai atunci când este
considerată inadecvată utilizarea altor agenţi antibacterieni, care sunt recomandaţi de obicei
pentru tratamentul iniţial al acestor infecţii.
- Infecții complicate ale pielii și ale țesuturilor moi;
- Exacerbarea acută a bronșitei cronice;
- Pneumonie comunitară;
Trebuie luat în considerare ghidul oficial privind utilizarea corespunzătoare a medicamentelor
antibacteriene. Doze şi mod de administrare
Doze
Recomandări generale: doza de ofloxacină este determinată de tipul și severitatea infecției. O doză
zilnică de până la 400 mg ofloxacină poate fi administrată într-o singură priză. În această situaţie, este de
preferat ca ofloxacina să se administreze dimineaţa.
Dozele zilnice mai mari de 400 mg trebuie divizate în două doze separate, care pot fi administrate la
intervale de timp aproximativ egale.
În cazul în care doză zilnică depășește 400 mg, aceasta trebuie administrat în două reprize și la intervale
de timp aproximativ egale.
Adulți:
Doza uzuală intravenoasă la adulți:
Infecții complicate ale tractului urinar: 200 mg pe zi.
Exacerbarea acută a bronșitei cronice, pneumonie comunitară dobândită: 200 mg de două ori pe zi.
2
Infecții complicate ale pielii și ale țesuturilor moi: 400 mg de două ori pe zi.
Ofloxacina trebuie administrat prin perfuzie intravenoasă lentă, o dată sau de două ori pe zi.. Durata
perfuziei nu trebuie să fie mai mică de 30 de minute pentru 200 mg ofloxacină. Acest lucru are o
importanță deosebită atunci când ofloxacina se administrează concomitent cu medicamentele care pot
duce la o scădere a tensiunii arteriale sau cu anestezice care conțin barbiturat. În general, dozele
individuale trebuie administrate la intervale aproximativ egale.
În cazul unor infecții severe sau complicate doza poate fi crescută până la 400 mg de două ori pe zi. Contraindicaţii
Ofloxacina este contraindicată în următoarele cazuri:
- hipersensibilitate la ofloxacină, alte chinolone sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la
pct. 6.1;
3
- pacienţi cu antecedente de tendinopatie asociată cu administrarea fluorochinolonelor;
- pacienţi cu epilepsie, istoric de epilepsie sau cunoscuți a avea un prag convulsivant scăzut;
- la copii şi adolescenţi în perioada de creştere*;pe parcursul sarcinii*; la femeile care alăptează*.
* deoarece, pe baza studiilor efectuate la animale, nu poate fi exclus riscul de leziuni la nivelul
cartilajului de creştere la organismul aflat în perioada de dezvoltare.
- pacienți cu deficit (latent sau franc) de glucozo-6-fosfat dehidrogenază, pot avea reacții hemolitice
atunci când sunt tratați cu agenți antibacterieni chinoloni. https://bit.ly/3bH2XRC
Ofloxacina este indicată la adulţi, pentru tratamentul infecţiilor moderate-grave, induse de germeni
sensibili (vezi pct. 4.4 și 5.1).
- infecţii ale tractului urinar superior și inferior, infecții ale tractului urinar inferior acute și cronice;
infecții ale tractului urinar superior acute și cronice (pielonefrită);
- Pentru infecțiile menționate mai jos, ofloxacina trebuie utilizată numai atunci când este
considerată inadecvată utilizarea altor agenţi antibacterieni, care sunt recomandaţi de obicei
pentru tratamentul iniţial al acestor infecţii.
- Infecții complicate ale pielii și ale țesuturilor moi;
- Exacerbarea acută a bronșitei cronice;
- Pneumonie comunitară;
Trebuie luat în considerare ghidul oficial privind utilizarea corespunzătoare a medicamentelor
antibacteriene. Doze şi mod de administrare
Doze
Recomandări generale: doza de ofloxacină este determinată de tipul și severitatea infecției. O doză
zilnică de până la 400 mg ofloxacină poate fi administrată într-o singură priză. În această situaţie, este de
preferat ca ofloxacina să se administreze dimineaţa.
Dozele zilnice mai mari de 400 mg trebuie divizate în două doze separate, care pot fi administrate la
intervale de timp aproximativ egale.
În cazul în care doză zilnică depășește 400 mg, aceasta trebuie administrat în două reprize și la intervale
de timp aproximativ egale.
Adulți:
Doza uzuală intravenoasă la adulți:
Infecții complicate ale tractului urinar: 200 mg pe zi.
Exacerbarea acută a bronșitei cronice, pneumonie comunitară dobândită: 200 mg de două ori pe zi.
2
Infecții complicate ale pielii și ale țesuturilor moi: 400 mg de două ori pe zi.
Ofloxacina trebuie administrat prin perfuzie intravenoasă lentă, o dată sau de două ori pe zi.. Durata
perfuziei nu trebuie să fie mai mică de 30 de minute pentru 200 mg ofloxacină. Acest lucru are o
importanță deosebită atunci când ofloxacina se administrează concomitent cu medicamentele care pot
duce la o scădere a tensiunii arteriale sau cu anestezice care conțin barbiturat. În general, dozele
individuale trebuie administrate la intervale aproximativ egale.
În cazul unor infecții severe sau complicate doza poate fi crescută până la 400 mg de două ori pe zi. Contraindicaţii
Ofloxacina este contraindicată în următoarele cazuri:
- hipersensibilitate la ofloxacină, alte chinolone sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la
pct. 6.1;
3
- pacienţi cu antecedente de tendinopatie asociată cu administrarea fluorochinolonelor;
- pacienţi cu epilepsie, istoric de epilepsie sau cunoscuți a avea un prag convulsivant scăzut;
- la copii şi adolescenţi în perioada de creştere*;pe parcursul sarcinii*; la femeile care alăptează*.
* deoarece, pe baza studiilor efectuate la animale, nu poate fi exclus riscul de leziuni la nivelul
cartilajului de creştere la organismul aflat în perioada de dezvoltare.
- pacienți cu deficit (latent sau franc) de glucozo-6-fosfat dehidrogenază, pot avea reacții hemolitice
atunci când sunt tratați cu agenți antibacterieni chinoloni. https://bit.ly/3bH2XRC
-3%
36.47 MDL
37.60 MDL
Rețetă medicală
Indicațiile Bicillin ® -3
tratamentul bolilor infecțioase cauzate de agenți patogeni sensibili la penicilină (mai ales în cazurile în care este necesară crearea unei concentrații terapeutice pe termen lung în sânge);
sifilis;
iacă;
infecții streptococice (amigdalita acută, scarlatina, infecții ale plăgilor, erizipel), cu excepția infecțiilor cauzate de streptococi de grup B;
prevenirea reumatismului;
leishmanioza. Regimul de dozare
Bicilin-3 este injectat adânc în cadranul exterior superior al feselor la o doză de cel mult 1,2 milioane de unități. Dacă este necesar, se fac 2 injecții în fese diferite. Injecțiile repetate se efectuează la 4 zile după injecția anterioară.
Medicamentul în doză de 600.000 UI se administrează 1 dată în 6 zile.
În tratamentul sifilisului primar și secundar, o singură doză de medicament este de 1,8 milioane de unități. Cursul de tratament este de 7 injecții. Prima injecție se efectuează la o doză de 300.000 UI, a doua injecție - după 1 zi la doza completă (1,8 milioane UI). Injecțiile ulterioare se efectuează de 2 ori pe săptămână.
În tratamentul sifilisului precoce recurent secundar și latentpentru prima injecție, se folosește o doză de 300.000 U, pentru injecțiile ulterioare - 1,8 milioane U. Injecțiile se efectuează de 2 ori pe săptămână. Cursul de tratament este de 14 injecții.
Administrarea IV a medicamentului este interzisă.
Reguli pentru prepararea și administrarea soluției
Bitsillin-3 suspensie se prepară imediat înainte de utilizare. 2-3 ml de apă sterilă pentru preparate injectabile sau soluție izotonică de clorură de sodiu sunt injectate în flaconul cu medicamentul. Amestecul din flacon se agită timp de 30 de secunde (în direcția axei longitudinale) până când se formează o suspensie (sau suspensie) omogenă, care se injectează adânc în cadranul exterior superior al fesei. Frecarea feselor după injectare nu este recomandată.
Efect secundar
Reacții alergice: urticarie, angioedem, eritem multiform, șoc anafilactic, artralgii, febră, edem exfoliativ.
Din sistemul digestiv: stomatită, glosită.
Din partea sistemului de coagulare a sângelui: anemie, trombocitopenie, leucopenie, hipocoagulare.
Altele: cu utilizare prelungită - suprainfecție, micoze.
Contraindicații de utilizare
hipersensibilitate la peniciline și procaină (novocaină);
astm bronsic;
febra fânului;
alte boli alergice.
tratamentul bolilor infecțioase cauzate de agenți patogeni sensibili la penicilină (mai ales în cazurile în care este necesară crearea unei concentrații terapeutice pe termen lung în sânge);
sifilis;
iacă;
infecții streptococice (amigdalita acută, scarlatina, infecții ale plăgilor, erizipel), cu excepția infecțiilor cauzate de streptococi de grup B;
prevenirea reumatismului;
leishmanioza. Regimul de dozare
Bicilin-3 este injectat adânc în cadranul exterior superior al feselor la o doză de cel mult 1,2 milioane de unități. Dacă este necesar, se fac 2 injecții în fese diferite. Injecțiile repetate se efectuează la 4 zile după injecția anterioară.
Medicamentul în doză de 600.000 UI se administrează 1 dată în 6 zile.
În tratamentul sifilisului primar și secundar, o singură doză de medicament este de 1,8 milioane de unități. Cursul de tratament este de 7 injecții. Prima injecție se efectuează la o doză de 300.000 UI, a doua injecție - după 1 zi la doza completă (1,8 milioane UI). Injecțiile ulterioare se efectuează de 2 ori pe săptămână.
În tratamentul sifilisului precoce recurent secundar și latentpentru prima injecție, se folosește o doză de 300.000 U, pentru injecțiile ulterioare - 1,8 milioane U. Injecțiile se efectuează de 2 ori pe săptămână. Cursul de tratament este de 14 injecții.
Administrarea IV a medicamentului este interzisă.
Reguli pentru prepararea și administrarea soluției
Bitsillin-3 suspensie se prepară imediat înainte de utilizare. 2-3 ml de apă sterilă pentru preparate injectabile sau soluție izotonică de clorură de sodiu sunt injectate în flaconul cu medicamentul. Amestecul din flacon se agită timp de 30 de secunde (în direcția axei longitudinale) până când se formează o suspensie (sau suspensie) omogenă, care se injectează adânc în cadranul exterior superior al fesei. Frecarea feselor după injectare nu este recomandată.
Efect secundar
Reacții alergice: urticarie, angioedem, eritem multiform, șoc anafilactic, artralgii, febră, edem exfoliativ.
Din sistemul digestiv: stomatită, glosită.
Din partea sistemului de coagulare a sângelui: anemie, trombocitopenie, leucopenie, hipocoagulare.
Altele: cu utilizare prelungită - suprainfecție, micoze.
Contraindicații de utilizare
hipersensibilitate la peniciline și procaină (novocaină);
astm bronsic;
febra fânului;
alte boli alergice.
-3%
12.17 MDL
12.55 MDL
Rețetă medicală
Ampicilina este un antibiotic dintr-un grup de peniciline semisintetice cu un spectru larg de acțiune. Are efect bactericid prin inhibarea sintezei peretelui celular bacterian.
Activ împotriva bacteriilor aerobe gram-pozitive: Staphylococcus spp. (cu excepția tulpinilor producătoare de penicilinază), Streptococcus spp. (inclusiv Enterococcus spp.), Listeria monocytogenes; Bacteriile aerobe gram-negative: Neisseria gonorrhoeae, Neisseria meningitidis, Escherichia coli, Shigella spp. , Salmonella spp. , Bordetella pertussis, unele tulpini de Haemophilus influenzae.
Distrus de penicilinază. Rezistent la acizi.
Indicații de utilizare
Boli infecțioase și inflamatorii cauzate de microorganisme sensibile la ampicilină, inclusiv:
- infecții ale tractului respirator (inclusiv bronșită, pneumonie, abces pulmonar);
- infectii ale organelor ORL (inclusiv amigdalita);
- infecții ale tractului biliar (inclusiv colecistită, colangită);
- infecții ale tractului urinar (inclusiv pielită, pielonefrită, cistită);
- infecții ale tractului gastrointestinal (inclusiv purtători de salmonella);
- infectii ginecologice;
- infecții ale pielii și țesuturilor moi;
- peritonita;
- sepsis, endocardită septică;
- meningita;
- reumatism;
- erizipel;
- scarlatină;
- gonoree.
Dozare și administrare
Setați individual în funcție de severitatea cursului, de localizarea infecției și de sensibilitatea agentului patogen.
Atunci când se administrează oral pentru adulți, o singură doză este de 250-500 mg, frecvența de administrare este de 4. Copii cu greutatea de până la 20 kg - 12,5-25 mg/kg la fiecare 6 ore.
Pentru administrare intramusculară, intravenoasă, o singură doză pentru adulți este de 250-500 mg la fiecare 4-6 ore, iar pentru copii, o singură doză este de 25-50 mg/kg.
Durata tratamentului depinde de localizarea infecției și de evoluția bolii.
Doza zilnică maximă: pentru adulți când se administrează pe cale orală - 4 g, când se administrează intravenos și intramuscular - 14 g.
Contraindicații
- hipersensibilitate la antibiotice din grupa penicilinei și alte antibiotice beta-lactamice;
- disfuncție hepatică severă (pentru uz parenteral).
Activ împotriva bacteriilor aerobe gram-pozitive: Staphylococcus spp. (cu excepția tulpinilor producătoare de penicilinază), Streptococcus spp. (inclusiv Enterococcus spp.), Listeria monocytogenes; Bacteriile aerobe gram-negative: Neisseria gonorrhoeae, Neisseria meningitidis, Escherichia coli, Shigella spp. , Salmonella spp. , Bordetella pertussis, unele tulpini de Haemophilus influenzae.
Distrus de penicilinază. Rezistent la acizi.
Indicații de utilizare
Boli infecțioase și inflamatorii cauzate de microorganisme sensibile la ampicilină, inclusiv:
- infecții ale tractului respirator (inclusiv bronșită, pneumonie, abces pulmonar);
- infectii ale organelor ORL (inclusiv amigdalita);
- infecții ale tractului biliar (inclusiv colecistită, colangită);
- infecții ale tractului urinar (inclusiv pielită, pielonefrită, cistită);
- infecții ale tractului gastrointestinal (inclusiv purtători de salmonella);
- infectii ginecologice;
- infecții ale pielii și țesuturilor moi;
- peritonita;
- sepsis, endocardită septică;
- meningita;
- reumatism;
- erizipel;
- scarlatină;
- gonoree.
Dozare și administrare
Setați individual în funcție de severitatea cursului, de localizarea infecției și de sensibilitatea agentului patogen.
Atunci când se administrează oral pentru adulți, o singură doză este de 250-500 mg, frecvența de administrare este de 4. Copii cu greutatea de până la 20 kg - 12,5-25 mg/kg la fiecare 6 ore.
Pentru administrare intramusculară, intravenoasă, o singură doză pentru adulți este de 250-500 mg la fiecare 4-6 ore, iar pentru copii, o singură doză este de 25-50 mg/kg.
Durata tratamentului depinde de localizarea infecției și de evoluția bolii.
Doza zilnică maximă: pentru adulți când se administrează pe cale orală - 4 g, când se administrează intravenos și intramuscular - 14 g.
Contraindicații
- hipersensibilitate la antibiotice din grupa penicilinei și alte antibiotice beta-lactamice;
- disfuncție hepatică severă (pentru uz parenteral).
-3%
8.24 MDL
8.50 MDL
INDICAȚII DE UTILIZARE:
Boli infecțioase ale tractului respirator superior (sinuzită acută și cronică, otită medie acută și cronică, abces retrofaringian, amigdalfaringită) și căilor respiratorii inferioare (bronșită acută și cronică, pneumonie, empiem pleural) - infecții ale tractului urinar (inclusiv urecitrită). , pielonefrită), infecții ginecologice (inclusiv salpingită, salpingooforită, endometrită, avort septic, pelvioperitonită) - tract biliar (colecistită, colangită), țesut osos și conjunctiv (inclusiv osteomielita cronică), piele și țesuturi moi (flegmon, infecție a plăgilor) infecții (parodontită) - infecții cu transmitere sexuală (gonoree, chancroid).
Dozaj si administrare:
Tablete: În interior, adulți și copii peste 12 ani cu infecție moderată - 375 mg de 3 ori pe zi, cu sever - 625 mg sau 2 comprimate de 375 mg de 3 ori pe zi. Doze pentru adulți cu insuficiență hepatică: Clearance-ul creatininei slab mai mare de 30 ml/min - doza nemodificată - Clearance-ul creatininei moderat 10-30 ml/min - 375-750 mg în 12 ore - Clearance-ul creatininei sever mai mic de 10 ml/min - nu mai mult de 375 mg în 12 ore. COPII: Aceleași reduceri de doză ar trebui făcute pentru copii.
Contraindicatii:
Hipersensibilitate - reacții alergice la antibiotice din grupa penicilinei și cefalosporinei în istorie - icter colestatic, hepatită cauzată de administrarea de antibiotice din grupa penicilinei (în istorie) - insuficiență hepatică - mononucleoză infecțioasă, leucemie limfocitară. Utilizare în timpul sarcinii și alăptării: Poate dacă efectul așteptat al terapiei depășește riscul potențial pentru făt. În momentul tratamentului, trebuie întreruptă alăptarea.
Boli infecțioase ale tractului respirator superior (sinuzită acută și cronică, otită medie acută și cronică, abces retrofaringian, amigdalfaringită) și căilor respiratorii inferioare (bronșită acută și cronică, pneumonie, empiem pleural) - infecții ale tractului urinar (inclusiv urecitrită). , pielonefrită), infecții ginecologice (inclusiv salpingită, salpingooforită, endometrită, avort septic, pelvioperitonită) - tract biliar (colecistită, colangită), țesut osos și conjunctiv (inclusiv osteomielita cronică), piele și țesuturi moi (flegmon, infecție a plăgilor) infecții (parodontită) - infecții cu transmitere sexuală (gonoree, chancroid).
Dozaj si administrare:
Tablete: În interior, adulți și copii peste 12 ani cu infecție moderată - 375 mg de 3 ori pe zi, cu sever - 625 mg sau 2 comprimate de 375 mg de 3 ori pe zi. Doze pentru adulți cu insuficiență hepatică: Clearance-ul creatininei slab mai mare de 30 ml/min - doza nemodificată - Clearance-ul creatininei moderat 10-30 ml/min - 375-750 mg în 12 ore - Clearance-ul creatininei sever mai mic de 10 ml/min - nu mai mult de 375 mg în 12 ore. COPII: Aceleași reduceri de doză ar trebui făcute pentru copii.
Contraindicatii:
Hipersensibilitate - reacții alergice la antibiotice din grupa penicilinei și cefalosporinei în istorie - icter colestatic, hepatită cauzată de administrarea de antibiotice din grupa penicilinei (în istorie) - insuficiență hepatică - mononucleoză infecțioasă, leucemie limfocitară. Utilizare în timpul sarcinii și alăptării: Poate dacă efectul așteptat al terapiei depășește riscul potențial pentru făt. În momentul tratamentului, trebuie întreruptă alăptarea.
-3%
104.52 MDL
107.75 MDL
INDICAŢII TERAPEUTICE
Cefalexina este indicată pentru tratamentul următoarelor infecţii, cauzate de
microorganisme susceptibile:
- infecţii ale căilor respiratorii (amigdalită, faringită, sinuzită, bronşită acută şi
cronică);
- infecţii ale urechii medii (otita medie);
- infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi;
- infecţii osteo-articulare;
- infecţii ale sistemului uro-genital (cistită, pielonefrită, inclusiv prostatita
acută);
- infecţii stomatologice.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Intern.
Adulţi
Doza nictemerală uzuală constituie de la 1 până la 4 grame, divizate în câteva
prize. În majoritatea infecţiilor este suficientă administrarea a câte 500 mg fiecare
8 ore. În cazul infecţiilor pielii şi ţesuturilor moi, faringitei streptococice şi infecţiei
urinare uşoare necomplicate doza uzuală constituie 250 mg fiecare 6 ore sau 500
mg fiecare 12 ore.
În infecţii severe sau infecţii cauzate de microorganisme mai puţin sensibile, poate
fi necesară o doză mai mare de preparat. Dacă este necesară administrarea
preparatului în doză de peste 4 g pe zi, trebuie avută în vedere posibilitatea
utilizării altor cefalosporine cu administrare parenterală, în doze echivalente.
Doze pentru vârstnici şi pacienţi cu tulburarea funcţiei renale
Dozele sunt similare cu cele pentru adulţi. În cazul afectării semnificative a funcţiei
renale se recomandă reducerea dozei. În acest caz se recomandă doza maximă
nictemerală 3 g, dacă clearance-ul creatininei constituie 40-50 ml/min; dacă
clearance-ul creatininei este de 10-40 ml/min – cel mult 1,5 g; dacă clearance-ul
creatininei este sub 10 ml/min – cel mult 750 mg.
Doze pentru copii
Pentru copii se recomandă de administrat preparatul sub formă de suspensie orală.
Doza uzuală nictemerală pentru copii constituie 15-50 mg/kg, divizată în câteva
prize. Pentru tratamentul infecţiilor pielii şi ţesuturilor moi, faringitei streptococice şi
infecţiei urinare uşoare necomplicate doza poate fi divizată în 2 prize (fiecare 12
ore).
Pentru majoritatea infecţiilor se recomandă următorul regim de dozare:
- copii cu vârsta sub 5 ani: câte 125 mg fiecare 8 ore;
- copii cu vârsta 5 ani şi mai mult: câte 250 mg fiecare 8 ore.
În infecţiile severe dozele pot fi dublate.
Pentru tratamentul otitei medii se recomandă administrarea medicamentului în
doză de 75-100 mg/kg/zi, divizată în 4 prize.
În infecţiile cu streptococi beta-hemolitici durata tratamentului trebuie să fie de cel
puţin 10 zile. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la antibiotice din grupul cefalosporinelor sau la oricare dintre
excipienţi. https://bit.ly/3yngMhQ
Cefalexina este indicată pentru tratamentul următoarelor infecţii, cauzate de
microorganisme susceptibile:
- infecţii ale căilor respiratorii (amigdalită, faringită, sinuzită, bronşită acută şi
cronică);
- infecţii ale urechii medii (otita medie);
- infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi;
- infecţii osteo-articulare;
- infecţii ale sistemului uro-genital (cistită, pielonefrită, inclusiv prostatita
acută);
- infecţii stomatologice.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Intern.
Adulţi
Doza nictemerală uzuală constituie de la 1 până la 4 grame, divizate în câteva
prize. În majoritatea infecţiilor este suficientă administrarea a câte 500 mg fiecare
8 ore. În cazul infecţiilor pielii şi ţesuturilor moi, faringitei streptococice şi infecţiei
urinare uşoare necomplicate doza uzuală constituie 250 mg fiecare 6 ore sau 500
mg fiecare 12 ore.
În infecţii severe sau infecţii cauzate de microorganisme mai puţin sensibile, poate
fi necesară o doză mai mare de preparat. Dacă este necesară administrarea
preparatului în doză de peste 4 g pe zi, trebuie avută în vedere posibilitatea
utilizării altor cefalosporine cu administrare parenterală, în doze echivalente.
Doze pentru vârstnici şi pacienţi cu tulburarea funcţiei renale
Dozele sunt similare cu cele pentru adulţi. În cazul afectării semnificative a funcţiei
renale se recomandă reducerea dozei. În acest caz se recomandă doza maximă
nictemerală 3 g, dacă clearance-ul creatininei constituie 40-50 ml/min; dacă
clearance-ul creatininei este de 10-40 ml/min – cel mult 1,5 g; dacă clearance-ul
creatininei este sub 10 ml/min – cel mult 750 mg.
Doze pentru copii
Pentru copii se recomandă de administrat preparatul sub formă de suspensie orală.
Doza uzuală nictemerală pentru copii constituie 15-50 mg/kg, divizată în câteva
prize. Pentru tratamentul infecţiilor pielii şi ţesuturilor moi, faringitei streptococice şi
infecţiei urinare uşoare necomplicate doza poate fi divizată în 2 prize (fiecare 12
ore).
Pentru majoritatea infecţiilor se recomandă următorul regim de dozare:
- copii cu vârsta sub 5 ani: câte 125 mg fiecare 8 ore;
- copii cu vârsta 5 ani şi mai mult: câte 250 mg fiecare 8 ore.
În infecţiile severe dozele pot fi dublate.
Pentru tratamentul otitei medii se recomandă administrarea medicamentului în
doză de 75-100 mg/kg/zi, divizată în 4 prize.
În infecţiile cu streptococi beta-hemolitici durata tratamentului trebuie să fie de cel
puţin 10 zile. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la antibiotice din grupul cefalosporinelor sau la oricare dintre
excipienţi. https://bit.ly/3yngMhQ
-3%
37.73 MDL
38.90 MDL
Rețetă medicală
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Medoclor 250 mg capsule
Medoclor 500 mg capsule
2. COMPOZIȚIA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ
Fiecare capsulă conține 250 mg sau 500 mg cefaclor (sub formă de cefaclor monohidrat).
Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Capsule
Medoclor 250 mg sunt capsule tari de culoare liliachie-fildeș de dimensiune "2" sau capsule de
gelatină tare liliachie-fildeș de dimensiunea "2" cu inscripţia "MEDOCLOR 250".
Medoclor 500 mg sunt capsule de gelatină tare de culoare liliachie-fildeș cu dimensiunea "0".
4. DATE CLINICE
4.1. Indicații terapeutice
Medoclor este indicat la copii și adulți pentru tratamentul infecțiilor ușoare cauzate de
microorganismele sensibile la cefaclor (vezi pct. 4.4 și 5.1):
Otita medie acută
Sinuzită bacteriană acută
Pneumonie comunitară dobândită, exacerbarea bronșitei cronice, faringită/ amigdalită
Trebuie respectare ghidurile oficiale pentru utilizarea adecvată a medicamentelor antimicrobiene.
4.2. Doze și mod de administrare
Doze
Medoclor trebuie administrat timp de cel puțin 10 zile în tratamentul infecțiilor cauzate de
streptococi beta-hemolitici.
Adulti
Doza uzuală este de 250 mg administrată la fiecare opt ore, dar în infecții mai severe sau infecții
datorate microorganismelor mai puțin susceptibile, doza poate fi mărită la 500 mg administrată la
fiecare opt ore. Doza maximă și durata tratamentului pentru adulți este de 4 g/zi timp de până la 28
de zile. Cu toate acestea, doza zilnică totală nu poate depăși 4 grame. Dozele de până la 4 g pe zi sau dovedit a fi sigure atunci când sunt administrate persoanelor obişnuite timp de 28 de zile.
Copii și adolescenți
Doza zilnică recomandată pentru copii este de 20 mg/kg/zi împărțită în mod egal la fiecare 8 ore. În
cazul infecțiilor de otită medie acută provocată de organismele mai puțin susceptibile, trebuie
utilizate 40 mg/ kg / zi, fără a depăși doza recomandată de 1 g pe zi.
Siguranța și eficacitatea cefaclorului nu a fost stabilită pentru copii mai mici de 1 lună.
Insuficiență renală
Pentru pacienții cu clearance al creatininei mai mic de 10 ml/min trebuie administrată numai 1/4 din
doza zilnică.
Pentru clearance-ul creatininei cuprins între 10 ml/ min și 40 ml/min poate fi suficientă 1/2 din doza
zilnică.
Când clearance-ul este mai mare de 40 ml/min, nu este necesară ajustarea dozei. La pacienții cu
funcție renală compromisă, timpul de înjumătățire plasmatică al cefaclorului nu depășește 3 ore. În
această situație, nu există acumularea cefaclorului la doze normale. La pacienții supuși
hemodializei, timpul de înjumătățire este de 2,1 ore.
Mod de administrare
Administrare orală.
Capsulele trebuie administrate cu o cantitate suficientă de lichid.
4.3. Contraindicații
Hipersensibilitate la substanța activă, alte cefalosporine sau la oricare dintre excipienții
enumerați în secțiunea 6.1.
Nou-născuți (copii mai mici de 1 lună) (vezi pct. 4.2 – Copii și adolescenți).
https://bit.ly/2QDvJvn
Medoclor 250 mg capsule
Medoclor 500 mg capsule
2. COMPOZIȚIA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ
Fiecare capsulă conține 250 mg sau 500 mg cefaclor (sub formă de cefaclor monohidrat).
Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Capsule
Medoclor 250 mg sunt capsule tari de culoare liliachie-fildeș de dimensiune "2" sau capsule de
gelatină tare liliachie-fildeș de dimensiunea "2" cu inscripţia "MEDOCLOR 250".
Medoclor 500 mg sunt capsule de gelatină tare de culoare liliachie-fildeș cu dimensiunea "0".
4. DATE CLINICE
4.1. Indicații terapeutice
Medoclor este indicat la copii și adulți pentru tratamentul infecțiilor ușoare cauzate de
microorganismele sensibile la cefaclor (vezi pct. 4.4 și 5.1):
Otita medie acută
Sinuzită bacteriană acută
Pneumonie comunitară dobândită, exacerbarea bronșitei cronice, faringită/ amigdalită
Trebuie respectare ghidurile oficiale pentru utilizarea adecvată a medicamentelor antimicrobiene.
4.2. Doze și mod de administrare
Doze
Medoclor trebuie administrat timp de cel puțin 10 zile în tratamentul infecțiilor cauzate de
streptococi beta-hemolitici.
Adulti
Doza uzuală este de 250 mg administrată la fiecare opt ore, dar în infecții mai severe sau infecții
datorate microorganismelor mai puțin susceptibile, doza poate fi mărită la 500 mg administrată la
fiecare opt ore. Doza maximă și durata tratamentului pentru adulți este de 4 g/zi timp de până la 28
de zile. Cu toate acestea, doza zilnică totală nu poate depăși 4 grame. Dozele de până la 4 g pe zi sau dovedit a fi sigure atunci când sunt administrate persoanelor obişnuite timp de 28 de zile.
Copii și adolescenți
Doza zilnică recomandată pentru copii este de 20 mg/kg/zi împărțită în mod egal la fiecare 8 ore. În
cazul infecțiilor de otită medie acută provocată de organismele mai puțin susceptibile, trebuie
utilizate 40 mg/ kg / zi, fără a depăși doza recomandată de 1 g pe zi.
Siguranța și eficacitatea cefaclorului nu a fost stabilită pentru copii mai mici de 1 lună.
Insuficiență renală
Pentru pacienții cu clearance al creatininei mai mic de 10 ml/min trebuie administrată numai 1/4 din
doza zilnică.
Pentru clearance-ul creatininei cuprins între 10 ml/ min și 40 ml/min poate fi suficientă 1/2 din doza
zilnică.
Când clearance-ul este mai mare de 40 ml/min, nu este necesară ajustarea dozei. La pacienții cu
funcție renală compromisă, timpul de înjumătățire plasmatică al cefaclorului nu depășește 3 ore. În
această situație, nu există acumularea cefaclorului la doze normale. La pacienții supuși
hemodializei, timpul de înjumătățire este de 2,1 ore.
Mod de administrare
Administrare orală.
Capsulele trebuie administrate cu o cantitate suficientă de lichid.
4.3. Contraindicații
Hipersensibilitate la substanța activă, alte cefalosporine sau la oricare dintre excipienții
enumerați în secțiunea 6.1.
Nou-născuți (copii mai mici de 1 lună) (vezi pct. 4.2 – Copii și adolescenți).
https://bit.ly/2QDvJvn
-3%
212.58 MDL
219.15 MDL
Rețetă medicală
Indicatii terapeutice: Infecții ale tractului respirator superior (faringită, amigdalită) și inferioară (pneumonie bacteriană și atipică, bronșită) ale tractului respirator, organelor ORL (otita medie, sinuzită), pielii și țesuturilor moi (erisipel, impetigo, dermatoze secundar infectate), tractului urogenital (uretrită și/sau cervicita necomplicate), boala Lyme (tratamentul eritemului migran), boli ale stomacului și duodenului asociate cu Helicobacter pylori (ca parte a terapiei combinate).
Tratamentul infecțiilor cauzate de tulpini sensibile ale microorganismelor enumerate de la severitate ușoară până la moderată:
sinuzită bacteriană acută cauzată de Haemophilus influenzae, Moraxella catarrhalis sau Streptococcus pneumoniae;
pneumonie dobândită în comunitate cauzată de Chlamydophila pneumoniae, Haemophilus influenzae, Mycoplasma pneumoniae sau Streptococcus pneumoniae (dacă este posibil, terapie orală).
Compus:
Azitromicină
Aplicație:
Bactericid , boli oculare
Este utilizat în tratamentul:
Boala Lyme , bronșită , pneumonie comunitară , impetigo , infecție , infecție a țesuturilor moi , infecții ale urechii medii , boală pulmonară obstructivă cronică Acută , Pneumonie , infecție sinusală , Amigdalita , uretrita , faringită , Chlamidia , chlamidia , tramatită medie , cronică. infectii , CERVICITA
Revizuit medical de Oleinik Elizaveta Ivanovna, Farmacie. Ultima actualizare pe 2020-04-04
Atenţie! Informațiile de pe pagină sunt destinate doar profesioniștilor medicali! Informațiile sunt colectate în surse deschise și pot conține erori semnificative! Fiți atenți și verificați din nou toate informațiile de pe această pagină!
Top 20 de medicamente cu aceleași ingrediente:
Zitromax
Sumamed
Azitromicină
Limpezire
Azatril
AZ
Zomax
Zmax
Koptin
Zocin
Azitromicină USP
Azypin
Zitromax
Azomax
Flumax
Zevlen
Azeptin
Azomicină
Trulimax
Azitrim
Top 20 de medicamente cu aceeași utilizare:
Nipogalin
Augmentin
Moxipen
Amoxil
Amoxil (Amoxicilină)
Amoxicilină
Aksef
Enfexia
Amoxil BD
Efox
Dimoxină
Aroxin
Amoxil
Supramycina Forte
Cefaks
Zinoximor
Hiconcil
Zamur
Monodoks
Nelabocin
Numele medicamentului
Informațiile furnizate în Denumirea medicamentului Azitromicină Lek se bazează pe datele unui alt medicament cu exact aceeași compoziție cu Azitromicina Lek al medicamentului . Aveți grijă și asigurați-vă că verificați informațiile de la secțiunea Denumirea medicamentului din instrucțiunile pentru medicamentul Azitromicină Lek direct din ambalaj sau de la farmacistul de la farmacie.
Mai mult ...
Azitromicină Lek
Compus
Informațiile furnizate în Compoziția Azitromicinei Lek se bazează pe datele unui alt medicament cu exact aceeași compoziție cu Azitromicină Lek a medicamentului . Aveți grijă și asigurați-vă că verificați informațiile din secțiunea Compoziție din instrucțiunile pentru medicamentul Azitromicină Lek direct din ambalaj sau de la farmacistul de la farmacie.
Mai mult ...
Azitromicină
Indicatii terapeutice
Informațiile furnizate în Indicații terapeutice ale Azitromicinei Lek se bazează pe datele unui alt medicament cu exact aceeași compoziție cu Azitromicina Lek al medicamentului . Aveți grijă și asigurați-vă că verificați informațiile de la secțiunea Indicații terapeutice din instrucțiunile pentru medicamentul Azitromicină Lek direct din ambalaj sau de la farmacistul de la farmacie.
Mai mult ...
capsule; Tablete filmate; Pulbere pentru suspensie orală
Pulbere pentru prepararea suspensiei pentru administrare orală cu acțiune prelungită; Pulbere cu eliberare susținută pentru suspensie orală
Infecții ale tractului respirator superior (faringită, amigdalită) și inferioară (pneumonie bacteriană și atipică, bronșită) ale tractului respirator, organelor ORL (otita medie, sinuzită), pielii și țesuturilor moi (erisipel, impetigo, dermatoze secundar infectate), tractului urogenital (uretrită și/sau cervicita necomplicate), boala Lyme (tratamentul eritemului migran), boli ale stomacului și duodenului asociate cu Helicobacter pylori (ca parte a terapiei combinate).
Tratamentul infecțiilor cauzate de tulpini sensibile ale microorganismelor enumerate de la severitate ușoară până la moderată:
sinuzită bacteriană acută cauzată de Haemophilus influenzae, Moraxella catarrhalis sau Streptococcus pneumoniae;
pneumonie dobândită în comunitate cauzată de Chlamydophila pneumoniae, Haemophilus influenzae, Mycoplasma pneumoniae sau Streptococcus pneumoniae (dacă este posibil, terapie orală).
Mod de administrare și dozare
Informațiile furnizate în Dozarea și administrarea Azitromicinei Lek se bazează pe datele unui alt medicament cu exact aceeași compoziție cu Azitromicină Lek a medicamentului . Fiți atenți și asigurați-vă că verificați informațiile din secțiunea Dozare și administrare din instrucțiunile pentru medicamentul Azitromicină Lek direct din ambalaj sau farmacistul din farmacie.
Mai mult ...
Înăuntru, pe stomacul gol cu cel puțin 1 oră înainte sau 2 ore după masă. Un curs complet de terapie cu antibiotice cu Azitromicină Lek presupune o singură doză orală de 2 g.
Conținutul flaconului se dizolvă în 60 ml apă. Agitați bine înainte de utilizare și luați-l o dată înăuntru. Contraindicații: Hipersensibilitate (inclusiv la alte macrolide), insuficiență hepatică și/sau renală, alăptare, sugar până la 1 an.
hipersensibilitate la azitromicină, eritromicină și orice antibiotice macrolide sau ketolide;
insuficiență hepatică severă.
Eficacitatea și siguranța Azitromicinei Lek la copiii cu vârsta de 12 ani și mai mici nu au fost studiate.
Tratamentul infecțiilor cauzate de tulpini sensibile ale microorganismelor enumerate de la severitate ușoară până la moderată:
sinuzită bacteriană acută cauzată de Haemophilus influenzae, Moraxella catarrhalis sau Streptococcus pneumoniae;
pneumonie dobândită în comunitate cauzată de Chlamydophila pneumoniae, Haemophilus influenzae, Mycoplasma pneumoniae sau Streptococcus pneumoniae (dacă este posibil, terapie orală).
Compus:
Azitromicină
Aplicație:
Bactericid , boli oculare
Este utilizat în tratamentul:
Boala Lyme , bronșită , pneumonie comunitară , impetigo , infecție , infecție a țesuturilor moi , infecții ale urechii medii , boală pulmonară obstructivă cronică Acută , Pneumonie , infecție sinusală , Amigdalita , uretrita , faringită , Chlamidia , chlamidia , tramatită medie , cronică. infectii , CERVICITA
Revizuit medical de Oleinik Elizaveta Ivanovna, Farmacie. Ultima actualizare pe 2020-04-04
Atenţie! Informațiile de pe pagină sunt destinate doar profesioniștilor medicali! Informațiile sunt colectate în surse deschise și pot conține erori semnificative! Fiți atenți și verificați din nou toate informațiile de pe această pagină!
Top 20 de medicamente cu aceleași ingrediente:
Zitromax
Sumamed
Azitromicină
Limpezire
Azatril
AZ
Zomax
Zmax
Koptin
Zocin
Azitromicină USP
Azypin
Zitromax
Azomax
Flumax
Zevlen
Azeptin
Azomicină
Trulimax
Azitrim
Top 20 de medicamente cu aceeași utilizare:
Nipogalin
Augmentin
Moxipen
Amoxil
Amoxil (Amoxicilină)
Amoxicilină
Aksef
Enfexia
Amoxil BD
Efox
Dimoxină
Aroxin
Amoxil
Supramycina Forte
Cefaks
Zinoximor
Hiconcil
Zamur
Monodoks
Nelabocin
Numele medicamentului
Informațiile furnizate în Denumirea medicamentului Azitromicină Lek se bazează pe datele unui alt medicament cu exact aceeași compoziție cu Azitromicina Lek al medicamentului . Aveți grijă și asigurați-vă că verificați informațiile de la secțiunea Denumirea medicamentului din instrucțiunile pentru medicamentul Azitromicină Lek direct din ambalaj sau de la farmacistul de la farmacie.
Mai mult ...
Azitromicină Lek
Compus
Informațiile furnizate în Compoziția Azitromicinei Lek se bazează pe datele unui alt medicament cu exact aceeași compoziție cu Azitromicină Lek a medicamentului . Aveți grijă și asigurați-vă că verificați informațiile din secțiunea Compoziție din instrucțiunile pentru medicamentul Azitromicină Lek direct din ambalaj sau de la farmacistul de la farmacie.
Mai mult ...
Azitromicină
Indicatii terapeutice
Informațiile furnizate în Indicații terapeutice ale Azitromicinei Lek se bazează pe datele unui alt medicament cu exact aceeași compoziție cu Azitromicina Lek al medicamentului . Aveți grijă și asigurați-vă că verificați informațiile de la secțiunea Indicații terapeutice din instrucțiunile pentru medicamentul Azitromicină Lek direct din ambalaj sau de la farmacistul de la farmacie.
Mai mult ...
capsule; Tablete filmate; Pulbere pentru suspensie orală
Pulbere pentru prepararea suspensiei pentru administrare orală cu acțiune prelungită; Pulbere cu eliberare susținută pentru suspensie orală
Infecții ale tractului respirator superior (faringită, amigdalită) și inferioară (pneumonie bacteriană și atipică, bronșită) ale tractului respirator, organelor ORL (otita medie, sinuzită), pielii și țesuturilor moi (erisipel, impetigo, dermatoze secundar infectate), tractului urogenital (uretrită și/sau cervicita necomplicate), boala Lyme (tratamentul eritemului migran), boli ale stomacului și duodenului asociate cu Helicobacter pylori (ca parte a terapiei combinate).
Tratamentul infecțiilor cauzate de tulpini sensibile ale microorganismelor enumerate de la severitate ușoară până la moderată:
sinuzită bacteriană acută cauzată de Haemophilus influenzae, Moraxella catarrhalis sau Streptococcus pneumoniae;
pneumonie dobândită în comunitate cauzată de Chlamydophila pneumoniae, Haemophilus influenzae, Mycoplasma pneumoniae sau Streptococcus pneumoniae (dacă este posibil, terapie orală).
Mod de administrare și dozare
Informațiile furnizate în Dozarea și administrarea Azitromicinei Lek se bazează pe datele unui alt medicament cu exact aceeași compoziție cu Azitromicină Lek a medicamentului . Fiți atenți și asigurați-vă că verificați informațiile din secțiunea Dozare și administrare din instrucțiunile pentru medicamentul Azitromicină Lek direct din ambalaj sau farmacistul din farmacie.
Mai mult ...
Înăuntru, pe stomacul gol cu cel puțin 1 oră înainte sau 2 ore după masă. Un curs complet de terapie cu antibiotice cu Azitromicină Lek presupune o singură doză orală de 2 g.
Conținutul flaconului se dizolvă în 60 ml apă. Agitați bine înainte de utilizare și luați-l o dată înăuntru. Contraindicații: Hipersensibilitate (inclusiv la alte macrolide), insuficiență hepatică și/sau renală, alăptare, sugar până la 1 an.
hipersensibilitate la azitromicină, eritromicină și orice antibiotice macrolide sau ketolide;
insuficiență hepatică severă.
Eficacitatea și siguranța Azitromicinei Lek la copiii cu vârsta de 12 ani și mai mici nu au fost studiate.
-3%
110 MDL
113.40 MDL
Rețetă medicală
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Peo cu Lidocaină 1 g, pulbere și solvent pentru soluţie injectabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
1 flacon cu pulbere conține ceftriaxonă (sub formă de ceftriaxonă sodică) – 1 g.
1 fiolă cu solvent conţine: soluție de clorhidrat de lidocaină 10 mg/ml – 3,5 ml.
Pentru lista completă a excipienţilor vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere și solvent pentru soluţie injectabilă.
Pulbere cristalină de culoare albă sau cu nuanţă gălbuie.
Solventul: lichid transparent incolor.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Medicamentul este indicat la adulţi şi copii, inclusiv la nou-născuţii la termen (de la naştere), pentru
tratamentul următoarelor infecţii:
- meningită bacteriană;
- pneumonie comunitară;
- pneumonie nozocomială;
- otită medie acută;
- infecţii intraabdominale;
- infecţii complicate ale tractului urinar (inclusiv pielonefrită);
- infecţii ale oaselor şi articulaţiilor;
- infecţii complicate cutanate şi ale ţesuturilor moi;
- gonoree;
- sifilis;
- endocardită bacteriană.
Medicamentul poate fi utilizat pentru:
- tratamentul exacerbărilor acute ale bolii pulmonare obstructive cronice la adulţi;
- tratamentul boreliozei Lyme diseminate (stadii precoce (stadiul II) şi avansate ale bolii
(stadiul III)) la adulţi şi copii, inclusiv la nou-născuţi cu vârsta peste 15 zile;
- profilaxia preoperatorie a infecţiilor locale asociate intervenţiilor chirurgicale;
- controlul neutropeniei la pacienţii cu febră, care este suspectată a fi determinată de o infecţie
bacteriană;
- tratamentul pacienţilor cu bacteremie asociată cu, sau care se suspectează a fi asociată cu
oricare dintre infecţiile enumerate mai sus.
Medicamentul trebuie administrat în asociere cu alţi agenţi antibacterieni atunci când bacteriile în
cauză nu se află în spectrul său de acţiune (vezi pct. 4.4).
Trebuie luate în considerare ghidurile oficiale locale privind utilizarea agenţilor antibacterieni.
4.2. Doze şi mod de administrare
Doze
Medicamentul este destinat pentru administrare intramusculară.
Doza depinde de severitatea, susceptibilitatea, locul şi tipul infecţiei şi de vârsta şi starea funcţiei
hepatice și renale ale pacientului.
Dozele recomandate în tabelele de mai jos sunt dozele recomandate în general în aceste indicaţii. În
cazuri severe particulare, trebuie luată în considerare administrarea dozelor aflate la capătul
superior al intervalului de doze recomandat. Mod de administrare
Administrarea intramusculară
Medicamentul poate fi administrat sub formă de injecție intramusculară profundă. Se recomandă de
a administra nu mai mult de 1 g într-un singur loc de administrare.
Deoarece solventul utilizat este lidocaina, este contraindicată administrarea intravenoasă a soluției
reconstituite (vezi pct. 4.3). Pentru informații suplimentare a se vedea Rezumatul caracteristicilor
produsului pentru Lidocaină.
Utilizarea lidocainei prevede efectuarea testului prealabil pentru determinarea sensibilității
individuale la acest medicament.
Administrarea intravenoasă
Medicamentul poate fi administrat în perfuzie intravenoasă în decurs de cel puţin 30 de minute (cale
de administrare preferată) sau sub formă de injecţie intravenoasă lentă în decurs de 5 minute.
Administrarea intravenoasă intermitentă a injecţiilor trebuie efectuată în decurs de 5 minute, de
preferat în vene cu diametrul mai mare. La sugari şi la copiii cu vârsta de până la 12 ani, dozele de
50 mg/kg sau mai mari trebuie administrate în perfuzie. La nou-născuţi, dozele trebuie administrate
intravenos în decurs de 60 de minute, pentru a reduce riscul potenţial de apariţie a encefalopatiei
bilirubinice (vezi pct. 4.3 şi 4.4).
Administrarea pe calea intramusculară trebuie luată în considerare atunci când administrarea pe
calea intravenoasă nu este posibilă sau este mai puţin adecvată pentru pacient.
Dozele mai mari de 2 g se vor administra intravenos.
Ceftriaxona este contraindicată la nou-născuţi (≤ 28 de zile) dacă aceştia necesită (sau se aşteaptă să
necesite) tratament intravenos cu soluţii care conţin calciu, inclusiv cu perfuzii continue care conţin
calciu, cum este nutriţia parenterală, din cauza riscului de precipitare a sării de calciu a ceftrixonei
(vezi pct. 4.3).
Soluţiile perfuzabile care conţin calciu (de exemplu soluţia Ringer sau soluţia Hartmann) nu trebuie
utilizate pentru a reconstitui ceftriaxona sau pentru a dilua ulterior conţinutul flaconului reconstituit
pentru administrarea intravenoasă, deoarece se poate forma un precipitat. Precipitatul de calciu-
ceftriaxonă poate apărea, de asemenea, atunci când ceftriaxona este amestecată cu soluţii care
conţin calciu în același set de administrare intravenoasă. Prin urmare, ceftriaxona şi soluţiile care
conţin calciu nu trebuie amestecate sau administrate simultan (vezi pct. 4.3, 4.4 şi 6.2).
Pentru profilaxia preoperatorie a infecţiilor locale asociate intervenţiilor chirurgicale, ceftriaxona
trebuie administrată cu 30-90 de minute înainte de intervenţia chirurgicală.
Pentru instrucţiuni privind reconstituirea acestui medicament înainte de administrare, vezi pct. 6.6.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la ceftriaxonă, oricare altă cefalosporină sau la oricare dintre excipienţii
enumeraţi la pct. 6.1.
Prezenţa în antecedente a reacţiilor severe de hipersensibilitate (de exemplu, a reacţiilor
anafilactice) la oricare alt tip de remedii antibacteriene beta-lactamice (peniciline, monobactami şi
carbapeneme).
Ceftriaxona este contraindicată:
la nou-născuţii prematuri cu vârsta ≤ 41 săptămâni, având în vedere perioada de dezvoltare
intrauterină (vârsta gestaţională + vârsta postnatală)*;
la nou-născuţii la termen cu vârsta ≤ 28 de zile:
- cu hiperbilirubinemie, icter, hipoalbuminemie sau acidoză, deoarece în aceste stări legarea
bilirubinei, posibil, este afectată*;
- la care este necesar (sau la o necesitate aşteptată) un tratament intravenos cu soluţii cu conţinut
de calciu, inclusiv perfuzii intravenoase care conţin calciu, din cauza riscului formării precipitatelor
sărurilor de calciu ale ceftriaxonei (vezi pct. 4.4, 4.8 și 6.2).
* studiile in vitro au arătat că ceftriaxona poate deplasa bilirubina de pe albuminele serice şi la
aceşti pacienţi se poate dezvolta encefalopatie bilirubinică.
Când lidocaina este utilizată ca solvent, contraindicaţiile referitoare la aceasta trebuie excluse
înainte de injectarea intramusculară a ceftriaxonei (vezi pct. 4.4).
A se vedea RCP pentru lidocaină, în special contraindicaţiile.
Soluţiile de ceftriaxonă, care conţin lidocaină, niciodată nu se vor administra intravenos. https://bit.ly/3u0kHhl
Peo cu Lidocaină 1 g, pulbere și solvent pentru soluţie injectabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
1 flacon cu pulbere conține ceftriaxonă (sub formă de ceftriaxonă sodică) – 1 g.
1 fiolă cu solvent conţine: soluție de clorhidrat de lidocaină 10 mg/ml – 3,5 ml.
Pentru lista completă a excipienţilor vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere și solvent pentru soluţie injectabilă.
Pulbere cristalină de culoare albă sau cu nuanţă gălbuie.
Solventul: lichid transparent incolor.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Medicamentul este indicat la adulţi şi copii, inclusiv la nou-născuţii la termen (de la naştere), pentru
tratamentul următoarelor infecţii:
- meningită bacteriană;
- pneumonie comunitară;
- pneumonie nozocomială;
- otită medie acută;
- infecţii intraabdominale;
- infecţii complicate ale tractului urinar (inclusiv pielonefrită);
- infecţii ale oaselor şi articulaţiilor;
- infecţii complicate cutanate şi ale ţesuturilor moi;
- gonoree;
- sifilis;
- endocardită bacteriană.
Medicamentul poate fi utilizat pentru:
- tratamentul exacerbărilor acute ale bolii pulmonare obstructive cronice la adulţi;
- tratamentul boreliozei Lyme diseminate (stadii precoce (stadiul II) şi avansate ale bolii
(stadiul III)) la adulţi şi copii, inclusiv la nou-născuţi cu vârsta peste 15 zile;
- profilaxia preoperatorie a infecţiilor locale asociate intervenţiilor chirurgicale;
- controlul neutropeniei la pacienţii cu febră, care este suspectată a fi determinată de o infecţie
bacteriană;
- tratamentul pacienţilor cu bacteremie asociată cu, sau care se suspectează a fi asociată cu
oricare dintre infecţiile enumerate mai sus.
Medicamentul trebuie administrat în asociere cu alţi agenţi antibacterieni atunci când bacteriile în
cauză nu se află în spectrul său de acţiune (vezi pct. 4.4).
Trebuie luate în considerare ghidurile oficiale locale privind utilizarea agenţilor antibacterieni.
4.2. Doze şi mod de administrare
Doze
Medicamentul este destinat pentru administrare intramusculară.
Doza depinde de severitatea, susceptibilitatea, locul şi tipul infecţiei şi de vârsta şi starea funcţiei
hepatice și renale ale pacientului.
Dozele recomandate în tabelele de mai jos sunt dozele recomandate în general în aceste indicaţii. În
cazuri severe particulare, trebuie luată în considerare administrarea dozelor aflate la capătul
superior al intervalului de doze recomandat. Mod de administrare
Administrarea intramusculară
Medicamentul poate fi administrat sub formă de injecție intramusculară profundă. Se recomandă de
a administra nu mai mult de 1 g într-un singur loc de administrare.
Deoarece solventul utilizat este lidocaina, este contraindicată administrarea intravenoasă a soluției
reconstituite (vezi pct. 4.3). Pentru informații suplimentare a se vedea Rezumatul caracteristicilor
produsului pentru Lidocaină.
Utilizarea lidocainei prevede efectuarea testului prealabil pentru determinarea sensibilității
individuale la acest medicament.
Administrarea intravenoasă
Medicamentul poate fi administrat în perfuzie intravenoasă în decurs de cel puţin 30 de minute (cale
de administrare preferată) sau sub formă de injecţie intravenoasă lentă în decurs de 5 minute.
Administrarea intravenoasă intermitentă a injecţiilor trebuie efectuată în decurs de 5 minute, de
preferat în vene cu diametrul mai mare. La sugari şi la copiii cu vârsta de până la 12 ani, dozele de
50 mg/kg sau mai mari trebuie administrate în perfuzie. La nou-născuţi, dozele trebuie administrate
intravenos în decurs de 60 de minute, pentru a reduce riscul potenţial de apariţie a encefalopatiei
bilirubinice (vezi pct. 4.3 şi 4.4).
Administrarea pe calea intramusculară trebuie luată în considerare atunci când administrarea pe
calea intravenoasă nu este posibilă sau este mai puţin adecvată pentru pacient.
Dozele mai mari de 2 g se vor administra intravenos.
Ceftriaxona este contraindicată la nou-născuţi (≤ 28 de zile) dacă aceştia necesită (sau se aşteaptă să
necesite) tratament intravenos cu soluţii care conţin calciu, inclusiv cu perfuzii continue care conţin
calciu, cum este nutriţia parenterală, din cauza riscului de precipitare a sării de calciu a ceftrixonei
(vezi pct. 4.3).
Soluţiile perfuzabile care conţin calciu (de exemplu soluţia Ringer sau soluţia Hartmann) nu trebuie
utilizate pentru a reconstitui ceftriaxona sau pentru a dilua ulterior conţinutul flaconului reconstituit
pentru administrarea intravenoasă, deoarece se poate forma un precipitat. Precipitatul de calciu-
ceftriaxonă poate apărea, de asemenea, atunci când ceftriaxona este amestecată cu soluţii care
conţin calciu în același set de administrare intravenoasă. Prin urmare, ceftriaxona şi soluţiile care
conţin calciu nu trebuie amestecate sau administrate simultan (vezi pct. 4.3, 4.4 şi 6.2).
Pentru profilaxia preoperatorie a infecţiilor locale asociate intervenţiilor chirurgicale, ceftriaxona
trebuie administrată cu 30-90 de minute înainte de intervenţia chirurgicală.
Pentru instrucţiuni privind reconstituirea acestui medicament înainte de administrare, vezi pct. 6.6.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la ceftriaxonă, oricare altă cefalosporină sau la oricare dintre excipienţii
enumeraţi la pct. 6.1.
Prezenţa în antecedente a reacţiilor severe de hipersensibilitate (de exemplu, a reacţiilor
anafilactice) la oricare alt tip de remedii antibacteriene beta-lactamice (peniciline, monobactami şi
carbapeneme).
Ceftriaxona este contraindicată:
la nou-născuţii prematuri cu vârsta ≤ 41 săptămâni, având în vedere perioada de dezvoltare
intrauterină (vârsta gestaţională + vârsta postnatală)*;
la nou-născuţii la termen cu vârsta ≤ 28 de zile:
- cu hiperbilirubinemie, icter, hipoalbuminemie sau acidoză, deoarece în aceste stări legarea
bilirubinei, posibil, este afectată*;
- la care este necesar (sau la o necesitate aşteptată) un tratament intravenos cu soluţii cu conţinut
de calciu, inclusiv perfuzii intravenoase care conţin calciu, din cauza riscului formării precipitatelor
sărurilor de calciu ale ceftriaxonei (vezi pct. 4.4, 4.8 și 6.2).
* studiile in vitro au arătat că ceftriaxona poate deplasa bilirubina de pe albuminele serice şi la
aceşti pacienţi se poate dezvolta encefalopatie bilirubinică.
Când lidocaina este utilizată ca solvent, contraindicaţiile referitoare la aceasta trebuie excluse
înainte de injectarea intramusculară a ceftriaxonei (vezi pct. 4.4).
A se vedea RCP pentru lidocaină, în special contraindicaţiile.
Soluţiile de ceftriaxonă, care conţin lidocaină, niciodată nu se vor administra intravenos. https://bit.ly/3u0kHhl
-3%
50.92 MDL
52.50 MDL
INDICAŢII TERAPEUTICE
Rotacef este eficient faţă de toate infecţiile provocate de microorganisme susceptibile
la preparat:
- infecţii ale căilor respiratorii superioare şi inferioare (inclusiv pneumonie, abces
pulmonar, empiem pleural);
- infecţii intraabdominale (inclusiv colangită, empiem al vezicii biliare, maladii
inflamatorii ale tractului gastrointestinal, căilor biliare, peritonită);
- infecţii osteoarticulare;
- infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi;
- infecţii ale căilor urinare (inclusiv pielonefrită);
- infecţii sexual transmisibile (inclusiv gonoree);
- plăgi şi arsuri infectate;
- meningită, sepsis;
- profilaxia infecţiilor în perioada postoperatorie.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Rotacef se administrează intramuscular şi intravenos în jet sau în perfuzie.
Administrarea intramusculară
1 g Rotacef se dizolvă în 3,5 ml soluţie 1% lidocaină.
Se administrează intramuscular profund.
Se recomandă de administrat intramuscular nu mai mult de 1 g.
Administrarea intravenoasă în jet
1 g Rotacef se dizolvă în 10 ml apă pentru injecţii.
Se administrează intravenos lent timp de 2-4 min.
Administrarea în perfuzie intravenoasă
2 g Rotacef se dizolvă în 40 ml soluţie clorură de sodiu 0,9% sau în soluţie clorură de
sodiu 0,45% cu conţinut de glucoză 2,5%, sau în soluţie glucoză 5%, sau în soluţie
glucoză 10%, sau în soluţie fructoză 5%, sau dextran 6%. Durata perfuziei
intravenoase nu trebuie sa fie mai mică de 30 min.
La nou-născuţi (sub 2 săptămâni) doza nictemerală constituie 20-50 mg/kg o dată pe
zi. Doza nu se va depăşi din cauza imaturităţii sistemului enzimatic la nou-născuţi.
La sugari şi copii cu vârsta până la 12 ani doza nictemerală de Rotacef constituie 20-
80 mg/kg, o dată pe zi. La copii cu masa corporală 50 kg şi mai mare se
administrează dozele uzuale pentru adulţi.
Dozele uzuale pentru adulţi şi copii cu vârsta peste 12 ani constituie 1-2 g Rotacef o
dată pe zi. Intervalul între prize constituie 24 ore. În cazuri grave sau în infecţii,
cauzate de microorganisme moderat sensibile, doza nictemerală poate fi crescută
până la 4 g.
Administrarea intravenoasă în doză de peste 50 mg/kg se va efectua în perfuzie timp
de cel puţin 30 min.
Durata tratamentului este în funcţie de caracterul şi gravitatea maladiei. Ca şi în cazul
altor antibiotice, administrarea de Rotacef se recomandă de prelungit cel puţin încă 3
zile după normalizarea temperaturii corporale.
În meningita bacteriană la nou-născuţi şi copii doza iniţială constituie 100 mg/kg o
dată pe zi. Doza nictemerală maximă constituie 4 g. Odată cu determinarea agentului
patogen şi a sensibilităţii doza administrată poate fi micşorată corespunzător.
În gonoreea necomplicată preparatul se administrează intramuscular în doză unică de
250 mg.
Tratamentul etiologic al infecţiei gonococice complicate a sistemului urogenital şi
bazinului mic (se va efectua în staţionar): câte 1,0 g Rotacef intramuscular fiecare 24
ore.
La bolnavii cu afectarea funcţiei renale cu funcţia hepatică intactă şi cu afectarea
funcţiei hepatice cu funcţia renală intactă nu este necesară reducerea dozei
preparatului. În caz de insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei < 10
ml/min) doza de Rotacef nu trebuie să depăşească 2 g pe zi.
În afectarea concomitentă a funcţiei hepatice şi renale, de asemenea la bolnavii
hemodializaţi, este necesar de a monitoriza concentraţia plasmatică a ceftriaxonei.
Pentru profilaxia infecţiilor postoperatorii preparatul se administrează în doza unică de
2 g cu 30-90 min înainte de operaţie.
CONTRAINDICAŢII
- hipersensibilitate la cefalosporine şi peniciline;
- trimestrul I al sarcinii. https://bit.ly/3eWZGzI
Rotacef este eficient faţă de toate infecţiile provocate de microorganisme susceptibile
la preparat:
- infecţii ale căilor respiratorii superioare şi inferioare (inclusiv pneumonie, abces
pulmonar, empiem pleural);
- infecţii intraabdominale (inclusiv colangită, empiem al vezicii biliare, maladii
inflamatorii ale tractului gastrointestinal, căilor biliare, peritonită);
- infecţii osteoarticulare;
- infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi;
- infecţii ale căilor urinare (inclusiv pielonefrită);
- infecţii sexual transmisibile (inclusiv gonoree);
- plăgi şi arsuri infectate;
- meningită, sepsis;
- profilaxia infecţiilor în perioada postoperatorie.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Rotacef se administrează intramuscular şi intravenos în jet sau în perfuzie.
Administrarea intramusculară
1 g Rotacef se dizolvă în 3,5 ml soluţie 1% lidocaină.
Se administrează intramuscular profund.
Se recomandă de administrat intramuscular nu mai mult de 1 g.
Administrarea intravenoasă în jet
1 g Rotacef se dizolvă în 10 ml apă pentru injecţii.
Se administrează intravenos lent timp de 2-4 min.
Administrarea în perfuzie intravenoasă
2 g Rotacef se dizolvă în 40 ml soluţie clorură de sodiu 0,9% sau în soluţie clorură de
sodiu 0,45% cu conţinut de glucoză 2,5%, sau în soluţie glucoză 5%, sau în soluţie
glucoză 10%, sau în soluţie fructoză 5%, sau dextran 6%. Durata perfuziei
intravenoase nu trebuie sa fie mai mică de 30 min.
La nou-născuţi (sub 2 săptămâni) doza nictemerală constituie 20-50 mg/kg o dată pe
zi. Doza nu se va depăşi din cauza imaturităţii sistemului enzimatic la nou-născuţi.
La sugari şi copii cu vârsta până la 12 ani doza nictemerală de Rotacef constituie 20-
80 mg/kg, o dată pe zi. La copii cu masa corporală 50 kg şi mai mare se
administrează dozele uzuale pentru adulţi.
Dozele uzuale pentru adulţi şi copii cu vârsta peste 12 ani constituie 1-2 g Rotacef o
dată pe zi. Intervalul între prize constituie 24 ore. În cazuri grave sau în infecţii,
cauzate de microorganisme moderat sensibile, doza nictemerală poate fi crescută
până la 4 g.
Administrarea intravenoasă în doză de peste 50 mg/kg se va efectua în perfuzie timp
de cel puţin 30 min.
Durata tratamentului este în funcţie de caracterul şi gravitatea maladiei. Ca şi în cazul
altor antibiotice, administrarea de Rotacef se recomandă de prelungit cel puţin încă 3
zile după normalizarea temperaturii corporale.
În meningita bacteriană la nou-născuţi şi copii doza iniţială constituie 100 mg/kg o
dată pe zi. Doza nictemerală maximă constituie 4 g. Odată cu determinarea agentului
patogen şi a sensibilităţii doza administrată poate fi micşorată corespunzător.
În gonoreea necomplicată preparatul se administrează intramuscular în doză unică de
250 mg.
Tratamentul etiologic al infecţiei gonococice complicate a sistemului urogenital şi
bazinului mic (se va efectua în staţionar): câte 1,0 g Rotacef intramuscular fiecare 24
ore.
La bolnavii cu afectarea funcţiei renale cu funcţia hepatică intactă şi cu afectarea
funcţiei hepatice cu funcţia renală intactă nu este necesară reducerea dozei
preparatului. În caz de insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei < 10
ml/min) doza de Rotacef nu trebuie să depăşească 2 g pe zi.
În afectarea concomitentă a funcţiei hepatice şi renale, de asemenea la bolnavii
hemodializaţi, este necesar de a monitoriza concentraţia plasmatică a ceftriaxonei.
Pentru profilaxia infecţiilor postoperatorii preparatul se administrează în doza unică de
2 g cu 30-90 min înainte de operaţie.
CONTRAINDICAŢII
- hipersensibilitate la cefalosporine şi peniciline;
- trimestrul I al sarcinii. https://bit.ly/3eWZGzI
-3%
51.60 MDL
53.20 MDL
Rețetă medicală
Indicaţii terapeutice
Infecții ale tractului respirator superior (tonzilofaringite, sinuzite acute).
Infecții ale tractului respirator inferior (bronșită bacteriană acută, exacerbare acută a
bronşitei cornice, pneumonie).
Infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi.
Fromilid uno este indicat la adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta de la 12 ani.
Trebuie luate în considerare recomandările oficiale privind utilizarea adecvată a
medicamentelor antibacteriene. Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi și copii cu vârsta peste 12 ani: doza uzuală este de un comprimat cu eliberare
prelungită 500 mg la fiecare 24 ore. În infecţii mai severe doza poate fi crescută până
la două comprimate cu eliberare prelungită 500 mg, administrate la fiecare 24 ore.
De obicei, durata tratamentului este de 6 până la 14 zile.
2
Pacienți pediatrici
Copii cu vârsta sub 12 ani
Au fost efectuate studii clinice cu claritromicină suspensie orală la copii cu vârsta
începând cu 6 luni până la 12 ani. Respectiv, copiilor cu vârsta sub 12 ani
claritromicina se administrează sub formă de granule pentru suspensie orală.
Pacienţi cu insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală (clearance al creatininei mai mic de 30 ml/min) doza
de claritromicină trebuie redusă în jumătate, de ex., 250 mg o dată pe zi, sau 250 mg
de 2 ori pe zi în cazul infecțiilor mai severe. Tratamentul trebuie continuat mai mult de
14 zile la asemenea pacienți. Deoarece comprimatele cu eliberare prelungită nu pot fi
divizate, doza nu poate redusă mai jos de 500 mg pe zi, respectiv, această formă
farmaceutică nu trebuie utilizată la această categorie de pacienți.
Mod de administrare
Administrare orală.
Comprimatul nu trebuie zdrobit.
Medicamentul trebuie luat în timpul mesei.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, la alte macrolide sau la oricare dintre
excipienţii enumerați la pct. 6.1.
Deoarece doza nu poate fi redusă sub 500 mg pe zi, comprimatele cu eliberare
prelungită sunt contraindicate la pacienţii cu clearance-ul creatininei mai mic de 30
ml/min. La această categorie de pacienți pot fi utilizate alte forme farmaceutice.
Administrarea concomitentă a claritromicinei cu oricare dintre următoarele
medicamente este contraindicată: astemizol, cisapridă, pimozidă, terfenadină,
deoarece aceasta poate determina prelungirea intervalului QT şi aritmii cardiace,
inclusiv tahicardie ventriculară, fibrilaţie ventriculară şi torsada vârfurilor (vezi pct.
4.5).
Administrarea concomitentă cu ticagrelor sau ranolazină este contraindicată.
Este contraindicată administrarea concomitentă a claritromicinei cu ergotamină sau cu
dihidroergotamină, deoarece aceasta poate cauza ergotoxicoză.
Claritromicina nu trebuie administrată pacienţilor cu antecedente de prelungire a
intervalului QT sau aritmie ventriculară, inclusiv torsada vârfurilor (vezi pct. 4.4 şi 4.5).
Claritromicina nu trebuie utilizată concomitent cu inhibitori de HMG- CoA reductază
(statine), care sunt metabolizate extensiv prin intermediul CYP3A4 (lovastatină sau
simvastatină), datorită riscului crescut de miopatie, inclusiv rabdomioliză (vezi pct.
4.5).
Claritromicina nu trebuie administrată pacienţilor cu hipokaliemie (resc de prelungire a
intervalului QT).
Claritromicina nu trebuie utilizată la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă asociată cu
insuficienţă renală.
3
Similar altor inhibitori puternici ai CYP3A4, claritromicina nu trebuie administrată
pacienţilor care administrează colchicină. https://bit.ly/3hIMz6Z
Infecții ale tractului respirator superior (tonzilofaringite, sinuzite acute).
Infecții ale tractului respirator inferior (bronșită bacteriană acută, exacerbare acută a
bronşitei cornice, pneumonie).
Infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi.
Fromilid uno este indicat la adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta de la 12 ani.
Trebuie luate în considerare recomandările oficiale privind utilizarea adecvată a
medicamentelor antibacteriene. Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi și copii cu vârsta peste 12 ani: doza uzuală este de un comprimat cu eliberare
prelungită 500 mg la fiecare 24 ore. În infecţii mai severe doza poate fi crescută până
la două comprimate cu eliberare prelungită 500 mg, administrate la fiecare 24 ore.
De obicei, durata tratamentului este de 6 până la 14 zile.
2
Pacienți pediatrici
Copii cu vârsta sub 12 ani
Au fost efectuate studii clinice cu claritromicină suspensie orală la copii cu vârsta
începând cu 6 luni până la 12 ani. Respectiv, copiilor cu vârsta sub 12 ani
claritromicina se administrează sub formă de granule pentru suspensie orală.
Pacienţi cu insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală (clearance al creatininei mai mic de 30 ml/min) doza
de claritromicină trebuie redusă în jumătate, de ex., 250 mg o dată pe zi, sau 250 mg
de 2 ori pe zi în cazul infecțiilor mai severe. Tratamentul trebuie continuat mai mult de
14 zile la asemenea pacienți. Deoarece comprimatele cu eliberare prelungită nu pot fi
divizate, doza nu poate redusă mai jos de 500 mg pe zi, respectiv, această formă
farmaceutică nu trebuie utilizată la această categorie de pacienți.
Mod de administrare
Administrare orală.
Comprimatul nu trebuie zdrobit.
Medicamentul trebuie luat în timpul mesei.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, la alte macrolide sau la oricare dintre
excipienţii enumerați la pct. 6.1.
Deoarece doza nu poate fi redusă sub 500 mg pe zi, comprimatele cu eliberare
prelungită sunt contraindicate la pacienţii cu clearance-ul creatininei mai mic de 30
ml/min. La această categorie de pacienți pot fi utilizate alte forme farmaceutice.
Administrarea concomitentă a claritromicinei cu oricare dintre următoarele
medicamente este contraindicată: astemizol, cisapridă, pimozidă, terfenadină,
deoarece aceasta poate determina prelungirea intervalului QT şi aritmii cardiace,
inclusiv tahicardie ventriculară, fibrilaţie ventriculară şi torsada vârfurilor (vezi pct.
4.5).
Administrarea concomitentă cu ticagrelor sau ranolazină este contraindicată.
Este contraindicată administrarea concomitentă a claritromicinei cu ergotamină sau cu
dihidroergotamină, deoarece aceasta poate cauza ergotoxicoză.
Claritromicina nu trebuie administrată pacienţilor cu antecedente de prelungire a
intervalului QT sau aritmie ventriculară, inclusiv torsada vârfurilor (vezi pct. 4.4 şi 4.5).
Claritromicina nu trebuie utilizată concomitent cu inhibitori de HMG- CoA reductază
(statine), care sunt metabolizate extensiv prin intermediul CYP3A4 (lovastatină sau
simvastatină), datorită riscului crescut de miopatie, inclusiv rabdomioliză (vezi pct.
4.5).
Claritromicina nu trebuie administrată pacienţilor cu hipokaliemie (resc de prelungire a
intervalului QT).
Claritromicina nu trebuie utilizată la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă asociată cu
insuficienţă renală.
3
Similar altor inhibitori puternici ai CYP3A4, claritromicina nu trebuie administrată
pacienţilor care administrează colchicină. https://bit.ly/3hIMz6Z
-3%
84.15 MDL
86.75 MDL
Rețetă medicală
1 Indicaţii terapeutice
Meflocid™ este indicat la adulţi, pentru tratamentul următoarelor infecţii uşoare sau
moderate, provocate de microorganisme sensibile la levofloxacină:
- sinuzite acute;
- exacerbări ale bronşitelor cronice;
- pneumonie comunitară;
- infecţii complicate ale tractului urinar, incluzând pielonefrite;
- prostatită bacteriană cronică;
- infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi.
4.2 Doze şi mod de administrare
Meflocid™ se administrează o dată sau de două ori pe zi. Doza depinde de tipul şi
severitatea infecţiei şi de sensibilitatea microorganismului patogen suspectat.
Durata tratamentului
Durata tratamentului variază în funcţie de evoluţia bolii (vezi tabelul de mai jos).
Mod de administrare
Se administrează pe cale orală. Comprimatele de Meflocid™ trebuie înghiţite întregi,
fără a fi zdrobite, cu o cantitate suficientă de lichid. Comprimatele pot fi divizate de-a
lungul liniei mediane
pentru ajustarea dozei. Administrarea se poate face cu cel puţin 1 oră înainte de mese
sau peste 2 ore după mese. Meflocid™ se va administra cu cel puţin 2 ore înainte de
sau după administrarea de săruri de fer, antiacide sau sucralfat, deoarece absorbţia
poate fi redusă.
Meflocid™ este indicat la adulţi, pentru tratamentul următoarelor infecţii uşoare sau
moderate, provocate de microorganisme sensibile la levofloxacină:
- sinuzite acute;
- exacerbări ale bronşitelor cronice;
- pneumonie comunitară;
- infecţii complicate ale tractului urinar, incluzând pielonefrite;
- prostatită bacteriană cronică;
- infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi.
4.2 Doze şi mod de administrare
Meflocid™ se administrează o dată sau de două ori pe zi. Doza depinde de tipul şi
severitatea infecţiei şi de sensibilitatea microorganismului patogen suspectat.
Durata tratamentului
Durata tratamentului variază în funcţie de evoluţia bolii (vezi tabelul de mai jos).
Mod de administrare
Se administrează pe cale orală. Comprimatele de Meflocid™ trebuie înghiţite întregi,
fără a fi zdrobite, cu o cantitate suficientă de lichid. Comprimatele pot fi divizate de-a
lungul liniei mediane
pentru ajustarea dozei. Administrarea se poate face cu cel puţin 1 oră înainte de mese
sau peste 2 ore după mese. Meflocid™ se va administra cu cel puţin 2 ore înainte de
sau după administrarea de săruri de fer, antiacide sau sucralfat, deoarece absorbţia
poate fi redusă.
-3%
132.65 MDL
136.75 MDL
Rețetă medicală
1. CE ESTE CIPROFLOXACIN ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ CIPROFLOXACIN face parte dintr-un grup de medicamente denumite antiinfecţioase. Acest grup include chinolonele (ciprofloxacina în acest caz), care au un spectru larg de activitate împotriva microorganismelor care pot infecta ochiul. CIPROFLOXACIN este utilizat pentru tratarea ulcerului cornean şi a infecţiilor de la nivelul ochiului, provocate de bacterii. De asemenea CIPROFLOXACIN este utilizat pentru profilaxia şi tratamentul infecţiilor bacteriene după traume şi intervenţii chirurgicale la nivelul ochiului. 2. CE TREBUIE SĂ ŞTIŢI ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI CIPROFLOXACIN Nu utilizaţi CIPROFLOXACIN - Dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la ciproflocacină, la alte chinolone (un anumit tip de antibiotice) sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct.6). - Dacă copilul dumneavoastră are vârsta sub 1 an. Dacă aveţi întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră pentru recomandări. Atenţionări şi precauţii Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte să utilizaţi CIPROFLOXACIN. Dacă apar reacţii alergice la CIPROFLOXACIN, opriţi utilizarea medicamentului şi adresaţi-vă imediat la medic. Dacă purtaţi lentile de contact – încetaţi purtarea acestora în cazul, în care prezentaţi orice semne sau simptome de infecţie la nivelul ochiului. Înlocuiţi lentilele de contact cu ochelarii de vedere. Nu reluaţi purtarea lentilelor de contact pană la dispariţia semnelor şi simptomelor infecţiei şi până la încetarea administrării medicamentului. Utilizarea îndelungată a medicamentelor antibacteriene poate duce la infecţii suplimentare, inclusiv cu fungi. Dacă apare o suprainfecţie, anunţaţi-vă imediat medicul pentru a fi iniţiat tratamentul adecvat.
CUM SĂ UTILIZAŢI CIPROFLOXACIN Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa, cum v-au spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul, dacă nu sunteţi sigur. Utilizaţi CIPROFLOXACIN numai ca picături pentru ochi. Doza uzuală În ulcerul cornean se instilează câte 2 picături fiecare 15 minute în primele 6 ore, apoi câte 2 picături la intervale de 30 minute pentru timpul rămas din prima zi de tratament. A doua zi se instilează câte 2 picături la fiecare oră. De la 3-a până la a 14-a zi – câte 2 picături peste fiecare 4 ore. Tratamentul poate depăşi 14 zile în cazul, în care nu s-a produs reepitelizarea corneei. În infecţii oculare bacteriene superficiale se instilează câte 1-2 picături în ochiul (ochii) afectat (afectaţi) fiecare 4 ore; în infecţii severe – câte 1-2 picături fiecare 2 ore (în orele de veghe) pe durata primelor două zile şi câte 1-2 picături fiecare 4 ore – în următoarele zile. În ambele cazuri durata tratamentului nu trebuie să depăşească 21 zile. Utilizaţi acest medicament pentru ambii ochi, numai dacă aşa v-a spus medicul dumneavoastră.
• Luaţi flaconul de CIPROFLOXACIN şi o oglindă. • Spălaţi-vă pe mâini. • Deşurubaţi capacul flaconului. • Ţineţi flaconul între degetul mare şi degetul mijlociu, cu vârful în jos. • Lăsaţi capul pe spate. Trageţi pleoapa în jos cu un deget curat, până când se formează un „buzunar” între pleoapă şi ochi. Picătura va cădea aici (Fig. 1). • Aduceţi vârful flaconului aproape de ochi. Vă puteţi ajuta şi de oglindă. • Nu atingeţi picurătorul de ochi sau de pleoapă, de suprafeţele învecinate sau alte suprafeţe. Astfel se pot infecta picăturile rămase în flacon. • Apăsaţi uşor flaconul din părţi astfel, încât la o apăsare să eliberaţi o picătură de medicament (Fig. 2). • După administrarea medicamentului apăsaţi cu un deget colţul ochiului, lângă nas, timp de 2-3 minute (Fig. 3). Aceasta ajută la împiedicarea trecerii medicamentului prin mucoasa nasului în sânge. • Dacă vă administraţi picături în ambii ochi, înainte de a repeta aceste etape şi pentru celălalt ochi, trebuie să vă spălaţi pe mâini. Astfel va fi prevenită transmiterea infecţiei de la un ochi la altul. • Imediat după utilizare, puneţi capacul flaconului la loc şi înşurubaţi-l strâns. • Utilizaţi un flacon în întregime înainte de a deschide flaconul următor. Dacă o picătură nu ajunge în ochi, încercaţi din nou.
https://bit.ly/3nTvsAC
CUM SĂ UTILIZAŢI CIPROFLOXACIN Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa, cum v-au spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul, dacă nu sunteţi sigur. Utilizaţi CIPROFLOXACIN numai ca picături pentru ochi. Doza uzuală În ulcerul cornean se instilează câte 2 picături fiecare 15 minute în primele 6 ore, apoi câte 2 picături la intervale de 30 minute pentru timpul rămas din prima zi de tratament. A doua zi se instilează câte 2 picături la fiecare oră. De la 3-a până la a 14-a zi – câte 2 picături peste fiecare 4 ore. Tratamentul poate depăşi 14 zile în cazul, în care nu s-a produs reepitelizarea corneei. În infecţii oculare bacteriene superficiale se instilează câte 1-2 picături în ochiul (ochii) afectat (afectaţi) fiecare 4 ore; în infecţii severe – câte 1-2 picături fiecare 2 ore (în orele de veghe) pe durata primelor două zile şi câte 1-2 picături fiecare 4 ore – în următoarele zile. În ambele cazuri durata tratamentului nu trebuie să depăşească 21 zile. Utilizaţi acest medicament pentru ambii ochi, numai dacă aşa v-a spus medicul dumneavoastră.
• Luaţi flaconul de CIPROFLOXACIN şi o oglindă. • Spălaţi-vă pe mâini. • Deşurubaţi capacul flaconului. • Ţineţi flaconul între degetul mare şi degetul mijlociu, cu vârful în jos. • Lăsaţi capul pe spate. Trageţi pleoapa în jos cu un deget curat, până când se formează un „buzunar” între pleoapă şi ochi. Picătura va cădea aici (Fig. 1). • Aduceţi vârful flaconului aproape de ochi. Vă puteţi ajuta şi de oglindă. • Nu atingeţi picurătorul de ochi sau de pleoapă, de suprafeţele învecinate sau alte suprafeţe. Astfel se pot infecta picăturile rămase în flacon. • Apăsaţi uşor flaconul din părţi astfel, încât la o apăsare să eliberaţi o picătură de medicament (Fig. 2). • După administrarea medicamentului apăsaţi cu un deget colţul ochiului, lângă nas, timp de 2-3 minute (Fig. 3). Aceasta ajută la împiedicarea trecerii medicamentului prin mucoasa nasului în sânge. • Dacă vă administraţi picături în ambii ochi, înainte de a repeta aceste etape şi pentru celălalt ochi, trebuie să vă spălaţi pe mâini. Astfel va fi prevenită transmiterea infecţiei de la un ochi la altul. • Imediat după utilizare, puneţi capacul flaconului la loc şi înşurubaţi-l strâns. • Utilizaţi un flacon în întregime înainte de a deschide flaconul următor. Dacă o picătură nu ajunge în ochi, încercaţi din nou.
https://bit.ly/3nTvsAC
-3%
30.70 MDL
31.65 MDL