Filtru
Întâi cele populare
Rețetă medicală
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Azimac 250 mg capsule
Azimac 500 mg capsule
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare capsulă conţine azitromicină 250 mg sau 500 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Capsulă.
Capsule gelatinoase tari nr.0, cu corp şi capac de culoare verde, conţinând o
pulbere de culoare albă.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Azimac este indicat în tratamentul următoarelor infecţii, care sunt determinate de
microorganisme sensibile:
- infecţii ale tractului respirator superior şi a organelor ORL (faringită/amigdalită
bacteriană, sinuzită şi otită medie);
- infecţii ale tractului respirator inferior (bronşită bacteriană şi pneumonie
comunitară);
- infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi, incluzând eritem cronic migrator (primul
stadiu al bolii Lyme), erizipel, impetigo, piodermită secundară;
- infecţii ale tractului uro-genital: uretrită/cervicită, determinate de Chlamydia
trachomatis.
4.2 Doze şi mod de administrare
Adulţilor şi copiilor cu vârsta peste 12 ani sau cu masa corporală >45 kg în infecţii ale
tractului respirator superior şi organelor ORL, infecţii ale tractului respirator inferior,
infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi se administrează câte 500 mg/zi, apoi câte 250
mg/zi zilnic de la a 2-a până la a 5-a zi sau 500 mg/zi într-o priză timp de 3 zile (doza
la o cură de tratament – 1,5 g).
În infecţiile acute necomplicate ale tractului uro-genital se administrează în doză unică
de 1 g.
În eritemul migrator (primul stadiu al bolii Lyme) se administrează 1 g în în prima zi şi
câte 500 mg zilnic de la a 2-a până la a 5-a zi (doza la o cură de tratament – 3 g). Mod de administrare
Capsulele se administrează în doză zilnică unică. Capsulele se administrează întregi.
Azimac capsule se administrează cu cel puţin o oră înainte de masă sau la două ore
după masă.
4.3 Contraindicaţii
Azitromicina este contraindicată la pacienţii cu hipersensibilitate la azitromicină, la
eritromicină, la alte antibiotice macrolide sau ketolide sau la oricare dintre excipienţi.
Datorită posibilităţii teoretice de apariţie a ergotismului, azitromicina nu trebuie
administrată concomitent cu derivaţi de ergot. https://bit.ly/3wt0NNx
Azimac 250 mg capsule
Azimac 500 mg capsule
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare capsulă conţine azitromicină 250 mg sau 500 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Capsulă.
Capsule gelatinoase tari nr.0, cu corp şi capac de culoare verde, conţinând o
pulbere de culoare albă.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Azimac este indicat în tratamentul următoarelor infecţii, care sunt determinate de
microorganisme sensibile:
- infecţii ale tractului respirator superior şi a organelor ORL (faringită/amigdalită
bacteriană, sinuzită şi otită medie);
- infecţii ale tractului respirator inferior (bronşită bacteriană şi pneumonie
comunitară);
- infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi, incluzând eritem cronic migrator (primul
stadiu al bolii Lyme), erizipel, impetigo, piodermită secundară;
- infecţii ale tractului uro-genital: uretrită/cervicită, determinate de Chlamydia
trachomatis.
4.2 Doze şi mod de administrare
Adulţilor şi copiilor cu vârsta peste 12 ani sau cu masa corporală >45 kg în infecţii ale
tractului respirator superior şi organelor ORL, infecţii ale tractului respirator inferior,
infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi se administrează câte 500 mg/zi, apoi câte 250
mg/zi zilnic de la a 2-a până la a 5-a zi sau 500 mg/zi într-o priză timp de 3 zile (doza
la o cură de tratament – 1,5 g).
În infecţiile acute necomplicate ale tractului uro-genital se administrează în doză unică
de 1 g.
În eritemul migrator (primul stadiu al bolii Lyme) se administrează 1 g în în prima zi şi
câte 500 mg zilnic de la a 2-a până la a 5-a zi (doza la o cură de tratament – 3 g). Mod de administrare
Capsulele se administrează în doză zilnică unică. Capsulele se administrează întregi.
Azimac capsule se administrează cu cel puţin o oră înainte de masă sau la două ore
după masă.
4.3 Contraindicaţii
Azitromicina este contraindicată la pacienţii cu hipersensibilitate la azitromicină, la
eritromicină, la alte antibiotice macrolide sau ketolide sau la oricare dintre excipienţi.
Datorită posibilităţii teoretice de apariţie a ergotismului, azitromicina nu trebuie
administrată concomitent cu derivaţi de ergot. https://bit.ly/3wt0NNx
-3%
76.10 MDL
78.45 MDL
Rețetă medicală
Indicații ale substanțelor active ale medicamentului Biotraxon
Boli infecțioase și inflamatorii cauzate de microorganisme sensibile la ceftriaxonă, incl. peritonita, sepsis, meningita, colangita, empiem al vezicii biliare, shigeloza, salmonela, pneumonie, abces pulmonar, empiem pleurei, pielonefrita, infectii ale oaselor, articulatiilor, pielii si tesuturilor moi, organelor genitale, rani infectate si arsuri.
Prevenirea infecției postoperatorii. Regimul de dozare
Metoda de aplicare și regimul de dozare a unui anumit medicament depinde de forma sa de eliberare și de alți factori. Regimul optim de dozare este determinat de medic. Este necesar să se respecte cu strictețe conformitatea formei de dozare utilizate a unui anumit medicament cu indicațiile de utilizare și regimul de dozare.
Individual. Injectat intramuscular sau intravenos, 1-2 g la 24 de ore sau 0,5-1 g la 12 ore.In functie de etiologia bolii, se poate folosi intramuscular in doza de 250 mg o data. Doza zilnică pentru nou-născuți este de 20-50 mg/kg; pentru copii cu vârsta cuprinsă între 2 luni și 12 ani - 20-100 mg/kg; frecvența de administrare este de 1 dată/zi. Durata cursului este stabilită individual. La pacienții cu insuficiență renală, este necesară corectarea regimului de dozare ținând cont de valorile CC.
Doze zilnice maxime: pentru adulți - 4 g, pentru copii - 2 g. Contraindicații de utilizare
Hipersensibilitate la ceftriaxonă și alte cefalosporine.
Boli infecțioase și inflamatorii cauzate de microorganisme sensibile la ceftriaxonă, incl. peritonita, sepsis, meningita, colangita, empiem al vezicii biliare, shigeloza, salmonela, pneumonie, abces pulmonar, empiem pleurei, pielonefrita, infectii ale oaselor, articulatiilor, pielii si tesuturilor moi, organelor genitale, rani infectate si arsuri.
Prevenirea infecției postoperatorii. Regimul de dozare
Metoda de aplicare și regimul de dozare a unui anumit medicament depinde de forma sa de eliberare și de alți factori. Regimul optim de dozare este determinat de medic. Este necesar să se respecte cu strictețe conformitatea formei de dozare utilizate a unui anumit medicament cu indicațiile de utilizare și regimul de dozare.
Individual. Injectat intramuscular sau intravenos, 1-2 g la 24 de ore sau 0,5-1 g la 12 ore.In functie de etiologia bolii, se poate folosi intramuscular in doza de 250 mg o data. Doza zilnică pentru nou-născuți este de 20-50 mg/kg; pentru copii cu vârsta cuprinsă între 2 luni și 12 ani - 20-100 mg/kg; frecvența de administrare este de 1 dată/zi. Durata cursului este stabilită individual. La pacienții cu insuficiență renală, este necesară corectarea regimului de dozare ținând cont de valorile CC.
Doze zilnice maxime: pentru adulți - 4 g, pentru copii - 2 g. Contraindicații de utilizare
Hipersensibilitate la ceftriaxonă și alte cefalosporine.
-3%
57.38 MDL
59.15 MDL
Rețetă medicală
FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimate filmate
500 mg/125 mg: comprimat filmat în formă de capsulă, de culoare albă, marcat cu "I 06" pe una
dintre fețe și neted pe cealaltă față.
875 mg/125 mg: Comprimat filmat în formă de capsulă, de culoare albă, marcat cu "I 07" pe una
dintre fețe și neted pe cealaltă față.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Betaklav este indicat pentru tratamentul următoarelor infecţii bacteriene, la copii şi adulţi (vezi pct.
4.2, 4.4 şi 5.1):
Sinuzită bacteriană acută (diagnosticată corespunzător)
Otita medie acută
Acutizări ale bronşitei cronice (diagnosticate corespunzător)
Pneumonie dobândită în comunitate
Cistită
Pielonefrită
Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi, mai ales celulită, muşcături de animale, abcese dentare
severe cu celulită difuzantă
Infecţii osoase şi articulare, mai ales osteomielită.
Trebuie respectate ghidurile oficiale referitoare la utilizarea adecvată a medicamentelor
antibacteriene.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Dozele sunt exprimate raportat la conţinutul de amoxicilină/acid clavulanic, cu excepţia cazului în
care dozele sunt declarate pe componente individuale.
Alegerea dozei de Betaklav pentru tratamentul unui anumit tip de infecţie trebuie să ia în
considerare:
Agentul patogen suspicionat şi sensibilitatea sa probabilă la medicamentele antibacteriene
(vezi
pct. 4.4)
Severitatea şi localizarea infecţiei
Vârsta, greutatea şi funcţia renală a pacientului, aşa cum este arătat mai jos.
Utilizarea formulărilor alternative ale Betaklav (de exemplu, a acelora care eliberează doze mai
mari de amoxicilină şi/sau alte rapoarte amoxicilină/acid clavulanic) trebuie considerată ca fiind
necesară (vezi pct. 4.4 şi 5.1). Contraindicații
- Hipersensibilitate la substanţa activă, sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
- Antecedente de reacţii severe de hipersensibilitate imediată (de exemplu, anafilaxie) la alte
antibiotice beta-lactaminice (de exemplu, cefalosporine, carbapenem sau monobactam).
- Antecedente de icter/insuficienţă hepatică din cauza amoxicilinei/acidului clavulanic (vezi
pct. 4.8). https://bit.ly/3eIlXBs
Comprimate filmate
500 mg/125 mg: comprimat filmat în formă de capsulă, de culoare albă, marcat cu "I 06" pe una
dintre fețe și neted pe cealaltă față.
875 mg/125 mg: Comprimat filmat în formă de capsulă, de culoare albă, marcat cu "I 07" pe una
dintre fețe și neted pe cealaltă față.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Betaklav este indicat pentru tratamentul următoarelor infecţii bacteriene, la copii şi adulţi (vezi pct.
4.2, 4.4 şi 5.1):
Sinuzită bacteriană acută (diagnosticată corespunzător)
Otita medie acută
Acutizări ale bronşitei cronice (diagnosticate corespunzător)
Pneumonie dobândită în comunitate
Cistită
Pielonefrită
Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi, mai ales celulită, muşcături de animale, abcese dentare
severe cu celulită difuzantă
Infecţii osoase şi articulare, mai ales osteomielită.
Trebuie respectate ghidurile oficiale referitoare la utilizarea adecvată a medicamentelor
antibacteriene.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Dozele sunt exprimate raportat la conţinutul de amoxicilină/acid clavulanic, cu excepţia cazului în
care dozele sunt declarate pe componente individuale.
Alegerea dozei de Betaklav pentru tratamentul unui anumit tip de infecţie trebuie să ia în
considerare:
Agentul patogen suspicionat şi sensibilitatea sa probabilă la medicamentele antibacteriene
(vezi
pct. 4.4)
Severitatea şi localizarea infecţiei
Vârsta, greutatea şi funcţia renală a pacientului, aşa cum este arătat mai jos.
Utilizarea formulărilor alternative ale Betaklav (de exemplu, a acelora care eliberează doze mai
mari de amoxicilină şi/sau alte rapoarte amoxicilină/acid clavulanic) trebuie considerată ca fiind
necesară (vezi pct. 4.4 şi 5.1). Contraindicații
- Hipersensibilitate la substanţa activă, sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
- Antecedente de reacţii severe de hipersensibilitate imediată (de exemplu, anafilaxie) la alte
antibiotice beta-lactaminice (de exemplu, cefalosporine, carbapenem sau monobactam).
- Antecedente de icter/insuficienţă hepatică din cauza amoxicilinei/acidului clavulanic (vezi
pct. 4.8). https://bit.ly/3eIlXBs
-3%
81.04 MDL
83.55 MDL
Rețetă medicală
INDICAŢII TERAPEUTICE
Cefalexina este indicată pentru tratamentul următoarelor infecţii, cauzate de
microorganisme susceptibile:
- infecţii ale căilor respiratorii (amigdalită, faringită, sinuzită, bronşită acută şi
cronică);
- infecţii ale urechii medii (otita medie);
- infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi;
- infecţii osteo-articulare;
- infecţii ale sistemului uro-genital (cistită, pielonefrită, inclusiv prostatita
acută);
- infecţii stomatologice.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Intern.
Adulţi
Doza nictemerală uzuală constituie de la 1 până la 4 grame, divizate în câteva
prize. În majoritatea infecţiilor este suficientă administrarea a câte 500 mg fiecare
8 ore. În cazul infecţiilor pielii şi ţesuturilor moi, faringitei streptococice şi infecţiei
urinare uşoare necomplicate doza uzuală constituie 250 mg fiecare 6 ore sau 500
mg fiecare 12 ore.
În infecţii severe sau infecţii cauzate de microorganisme mai puţin sensibile, poate
fi necesară o doză mai mare de preparat. Dacă este necesară administrarea
preparatului în doză de peste 4 g pe zi, trebuie avută în vedere posibilitatea
utilizării altor cefalosporine cu administrare parenterală, în doze echivalente.
Doze pentru vârstnici şi pacienţi cu tulburarea funcţiei renale
Dozele sunt similare cu cele pentru adulţi. În cazul afectării semnificative a funcţiei
renale se recomandă reducerea dozei. În acest caz se recomandă doza maximă
nictemerală 3 g, dacă clearance-ul creatininei constituie 40-50 ml/min; dacă
clearance-ul creatininei este de 10-40 ml/min – cel mult 1,5 g; dacă clearance-ul
creatininei este sub 10 ml/min – cel mult 750 mg.
Doze pentru copii
Pentru copii se recomandă de administrat preparatul sub formă de suspensie orală.
Doza uzuală nictemerală pentru copii constituie 15-50 mg/kg, divizată în câteva
prize. Pentru tratamentul infecţiilor pielii şi ţesuturilor moi, faringitei streptococice şi
infecţiei urinare uşoare necomplicate doza poate fi divizată în 2 prize (fiecare 12
ore).
Pentru majoritatea infecţiilor se recomandă următorul regim de dozare:
- copii cu vârsta sub 5 ani: câte 125 mg fiecare 8 ore;
- copii cu vârsta 5 ani şi mai mult: câte 250 mg fiecare 8 ore.
În infecţiile severe dozele pot fi dublate.
Pentru tratamentul otitei medii se recomandă administrarea medicamentului în
doză de 75-100 mg/kg/zi, divizată în 4 prize.
În infecţiile cu streptococi beta-hemolitici durata tratamentului trebuie să fie de cel
puţin 10 zile. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la antibiotice din grupul cefalosporinelor sau la oricare dintre
excipienţi. https://bit.ly/3yngMhQ
Cefalexina este indicată pentru tratamentul următoarelor infecţii, cauzate de
microorganisme susceptibile:
- infecţii ale căilor respiratorii (amigdalită, faringită, sinuzită, bronşită acută şi
cronică);
- infecţii ale urechii medii (otita medie);
- infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi;
- infecţii osteo-articulare;
- infecţii ale sistemului uro-genital (cistită, pielonefrită, inclusiv prostatita
acută);
- infecţii stomatologice.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Intern.
Adulţi
Doza nictemerală uzuală constituie de la 1 până la 4 grame, divizate în câteva
prize. În majoritatea infecţiilor este suficientă administrarea a câte 500 mg fiecare
8 ore. În cazul infecţiilor pielii şi ţesuturilor moi, faringitei streptococice şi infecţiei
urinare uşoare necomplicate doza uzuală constituie 250 mg fiecare 6 ore sau 500
mg fiecare 12 ore.
În infecţii severe sau infecţii cauzate de microorganisme mai puţin sensibile, poate
fi necesară o doză mai mare de preparat. Dacă este necesară administrarea
preparatului în doză de peste 4 g pe zi, trebuie avută în vedere posibilitatea
utilizării altor cefalosporine cu administrare parenterală, în doze echivalente.
Doze pentru vârstnici şi pacienţi cu tulburarea funcţiei renale
Dozele sunt similare cu cele pentru adulţi. În cazul afectării semnificative a funcţiei
renale se recomandă reducerea dozei. În acest caz se recomandă doza maximă
nictemerală 3 g, dacă clearance-ul creatininei constituie 40-50 ml/min; dacă
clearance-ul creatininei este de 10-40 ml/min – cel mult 1,5 g; dacă clearance-ul
creatininei este sub 10 ml/min – cel mult 750 mg.
Doze pentru copii
Pentru copii se recomandă de administrat preparatul sub formă de suspensie orală.
Doza uzuală nictemerală pentru copii constituie 15-50 mg/kg, divizată în câteva
prize. Pentru tratamentul infecţiilor pielii şi ţesuturilor moi, faringitei streptococice şi
infecţiei urinare uşoare necomplicate doza poate fi divizată în 2 prize (fiecare 12
ore).
Pentru majoritatea infecţiilor se recomandă următorul regim de dozare:
- copii cu vârsta sub 5 ani: câte 125 mg fiecare 8 ore;
- copii cu vârsta 5 ani şi mai mult: câte 250 mg fiecare 8 ore.
În infecţiile severe dozele pot fi dublate.
Pentru tratamentul otitei medii se recomandă administrarea medicamentului în
doză de 75-100 mg/kg/zi, divizată în 4 prize.
În infecţiile cu streptococi beta-hemolitici durata tratamentului trebuie să fie de cel
puţin 10 zile. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la antibiotice din grupul cefalosporinelor sau la oricare dintre
excipienţi. https://bit.ly/3yngMhQ
-3%
37.73 MDL
38.90 MDL
Rețetă medicală
INDICAŢII TERAPEUTICE
Rotacef este eficient faţă de toate infecţiile provocate de microorganisme susceptibile
la preparat:
- infecţii ale căilor respiratorii superioare şi inferioare (inclusiv pneumonie, abces
pulmonar, empiem pleural);
- infecţii intraabdominale (inclusiv colangită, empiem al vezicii biliare, maladii
inflamatorii ale tractului gastrointestinal, căilor biliare, peritonită);
- infecţii osteoarticulare;
- infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi;
- infecţii ale căilor urinare (inclusiv pielonefrită);
- infecţii sexual transmisibile (inclusiv gonoree);
- plăgi şi arsuri infectate;
- meningită, sepsis;
- profilaxia infecţiilor în perioada postoperatorie.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Rotacef se administrează intramuscular şi intravenos în jet sau în perfuzie.
Administrarea intramusculară
1 g Rotacef se dizolvă în 3,5 ml soluţie 1% lidocaină.
Se administrează intramuscular profund.
Se recomandă de administrat intramuscular nu mai mult de 1 g.
Administrarea intravenoasă în jet
1 g Rotacef se dizolvă în 10 ml apă pentru injecţii.
Se administrează intravenos lent timp de 2-4 min.
Administrarea în perfuzie intravenoasă
2 g Rotacef se dizolvă în 40 ml soluţie clorură de sodiu 0,9% sau în soluţie clorură de
sodiu 0,45% cu conţinut de glucoză 2,5%, sau în soluţie glucoză 5%, sau în soluţie
glucoză 10%, sau în soluţie fructoză 5%, sau dextran 6%. Durata perfuziei
intravenoase nu trebuie sa fie mai mică de 30 min.
La nou-născuţi (sub 2 săptămâni) doza nictemerală constituie 20-50 mg/kg o dată pe
zi. Doza nu se va depăşi din cauza imaturităţii sistemului enzimatic la nou-născuţi.
La sugari şi copii cu vârsta până la 12 ani doza nictemerală de Rotacef constituie 20-
80 mg/kg, o dată pe zi. La copii cu masa corporală 50 kg şi mai mare se
administrează dozele uzuale pentru adulţi.
Dozele uzuale pentru adulţi şi copii cu vârsta peste 12 ani constituie 1-2 g Rotacef o
dată pe zi. Intervalul între prize constituie 24 ore. În cazuri grave sau în infecţii,
cauzate de microorganisme moderat sensibile, doza nictemerală poate fi crescută
până la 4 g.
Administrarea intravenoasă în doză de peste 50 mg/kg se va efectua în perfuzie timp
de cel puţin 30 min.
Durata tratamentului este în funcţie de caracterul şi gravitatea maladiei. Ca şi în cazul
altor antibiotice, administrarea de Rotacef se recomandă de prelungit cel puţin încă 3
zile după normalizarea temperaturii corporale.
În meningita bacteriană la nou-născuţi şi copii doza iniţială constituie 100 mg/kg o
dată pe zi. Doza nictemerală maximă constituie 4 g. Odată cu determinarea agentului
patogen şi a sensibilităţii doza administrată poate fi micşorată corespunzător.
În gonoreea necomplicată preparatul se administrează intramuscular în doză unică de
250 mg.
Tratamentul etiologic al infecţiei gonococice complicate a sistemului urogenital şi
bazinului mic (se va efectua în staţionar): câte 1,0 g Rotacef intramuscular fiecare 24
ore.
La bolnavii cu afectarea funcţiei renale cu funcţia hepatică intactă şi cu afectarea
funcţiei hepatice cu funcţia renală intactă nu este necesară reducerea dozei
preparatului. În caz de insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei < 10
ml/min) doza de Rotacef nu trebuie să depăşească 2 g pe zi.
În afectarea concomitentă a funcţiei hepatice şi renale, de asemenea la bolnavii
hemodializaţi, este necesar de a monitoriza concentraţia plasmatică a ceftriaxonei.
Pentru profilaxia infecţiilor postoperatorii preparatul se administrează în doza unică de
2 g cu 30-90 min înainte de operaţie.
CONTRAINDICAŢII
- hipersensibilitate la cefalosporine şi peniciline;
- trimestrul I al sarcinii. https://bit.ly/3eWZGzI
Rotacef este eficient faţă de toate infecţiile provocate de microorganisme susceptibile
la preparat:
- infecţii ale căilor respiratorii superioare şi inferioare (inclusiv pneumonie, abces
pulmonar, empiem pleural);
- infecţii intraabdominale (inclusiv colangită, empiem al vezicii biliare, maladii
inflamatorii ale tractului gastrointestinal, căilor biliare, peritonită);
- infecţii osteoarticulare;
- infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi;
- infecţii ale căilor urinare (inclusiv pielonefrită);
- infecţii sexual transmisibile (inclusiv gonoree);
- plăgi şi arsuri infectate;
- meningită, sepsis;
- profilaxia infecţiilor în perioada postoperatorie.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Rotacef se administrează intramuscular şi intravenos în jet sau în perfuzie.
Administrarea intramusculară
1 g Rotacef se dizolvă în 3,5 ml soluţie 1% lidocaină.
Se administrează intramuscular profund.
Se recomandă de administrat intramuscular nu mai mult de 1 g.
Administrarea intravenoasă în jet
1 g Rotacef se dizolvă în 10 ml apă pentru injecţii.
Se administrează intravenos lent timp de 2-4 min.
Administrarea în perfuzie intravenoasă
2 g Rotacef se dizolvă în 40 ml soluţie clorură de sodiu 0,9% sau în soluţie clorură de
sodiu 0,45% cu conţinut de glucoză 2,5%, sau în soluţie glucoză 5%, sau în soluţie
glucoză 10%, sau în soluţie fructoză 5%, sau dextran 6%. Durata perfuziei
intravenoase nu trebuie sa fie mai mică de 30 min.
La nou-născuţi (sub 2 săptămâni) doza nictemerală constituie 20-50 mg/kg o dată pe
zi. Doza nu se va depăşi din cauza imaturităţii sistemului enzimatic la nou-născuţi.
La sugari şi copii cu vârsta până la 12 ani doza nictemerală de Rotacef constituie 20-
80 mg/kg, o dată pe zi. La copii cu masa corporală 50 kg şi mai mare se
administrează dozele uzuale pentru adulţi.
Dozele uzuale pentru adulţi şi copii cu vârsta peste 12 ani constituie 1-2 g Rotacef o
dată pe zi. Intervalul între prize constituie 24 ore. În cazuri grave sau în infecţii,
cauzate de microorganisme moderat sensibile, doza nictemerală poate fi crescută
până la 4 g.
Administrarea intravenoasă în doză de peste 50 mg/kg se va efectua în perfuzie timp
de cel puţin 30 min.
Durata tratamentului este în funcţie de caracterul şi gravitatea maladiei. Ca şi în cazul
altor antibiotice, administrarea de Rotacef se recomandă de prelungit cel puţin încă 3
zile după normalizarea temperaturii corporale.
În meningita bacteriană la nou-născuţi şi copii doza iniţială constituie 100 mg/kg o
dată pe zi. Doza nictemerală maximă constituie 4 g. Odată cu determinarea agentului
patogen şi a sensibilităţii doza administrată poate fi micşorată corespunzător.
În gonoreea necomplicată preparatul se administrează intramuscular în doză unică de
250 mg.
Tratamentul etiologic al infecţiei gonococice complicate a sistemului urogenital şi
bazinului mic (se va efectua în staţionar): câte 1,0 g Rotacef intramuscular fiecare 24
ore.
La bolnavii cu afectarea funcţiei renale cu funcţia hepatică intactă şi cu afectarea
funcţiei hepatice cu funcţia renală intactă nu este necesară reducerea dozei
preparatului. În caz de insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei < 10
ml/min) doza de Rotacef nu trebuie să depăşească 2 g pe zi.
În afectarea concomitentă a funcţiei hepatice şi renale, de asemenea la bolnavii
hemodializaţi, este necesar de a monitoriza concentraţia plasmatică a ceftriaxonei.
Pentru profilaxia infecţiilor postoperatorii preparatul se administrează în doza unică de
2 g cu 30-90 min înainte de operaţie.
CONTRAINDICAŢII
- hipersensibilitate la cefalosporine şi peniciline;
- trimestrul I al sarcinii. https://bit.ly/3eWZGzI
-3%
51.60 MDL
53.20 MDL
Rețetă medicală
CE ESTE BACTOX ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
BACTOX conţine în calitate de substanţă activă amoxicilina, care este un antibiotic
beta-lactamic, din grupa aminopenicilinelor.
Amoxicilina distruge bacteriile care provoacă infecţii.
BACTOX este indicat în tratamentul infecţiilor cauzate de microorganisme sensibile la
amoxicilină:
- infecţiilor de la nivelul plămânilor şi bronhiilor;
- infecţiilor de la nivelul urechilor, nasului şi gâtului;
- infecţiilor la nivelul dinţilor şi gingiilor;
- infecţiilor de la nivelul căilor urinare şi organelor genitale;
- infecţiilor de la nivelul tractului digestiv şi a căilor biliare;
- bolii Lyme stadiul iniţial (de la o muşcătură de căpuşă);
- prevenirea infecţiilor inimii în timpul intervenţiilor chirurgicale.
De asemenea doar la adulţi este indicat pentru tratamentul ulcerelor de la nivelul
stomacului sau duodenului, cauzate de bacteria Helicobacter pylori. CUM SĂ UTILIZAŢI BACTOX
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau
farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi
sigur.
Administrare orală.
O linguriţă dozatoare (5 ml) BACTOX 125 mg/5 ml pulbere pentru suspensie orală
conţine 125 mg amoxicilină.
O linguriţă dozatoare (5 ml) BACTOX 250 mg/5 ml pulbere pentru suspensie orală
conţine 250 mg amoxicilină.
Pentru adulţi şi, în unele cazuri, pentru copii (doze mari, adolescenţi) alte prezentări
de amoxicilină sunt mai potrivite.
Doze
Dozele depind de indicaţii. Ca recomandare, dozele prescrise pot varia:
- adulţi: de la 1 g până la 6 g pe zi;
- copii: 25 mg/kg până la 150 mg/kg pe zi. https://bit.ly/2R5btmH
BACTOX conţine în calitate de substanţă activă amoxicilina, care este un antibiotic
beta-lactamic, din grupa aminopenicilinelor.
Amoxicilina distruge bacteriile care provoacă infecţii.
BACTOX este indicat în tratamentul infecţiilor cauzate de microorganisme sensibile la
amoxicilină:
- infecţiilor de la nivelul plămânilor şi bronhiilor;
- infecţiilor de la nivelul urechilor, nasului şi gâtului;
- infecţiilor la nivelul dinţilor şi gingiilor;
- infecţiilor de la nivelul căilor urinare şi organelor genitale;
- infecţiilor de la nivelul tractului digestiv şi a căilor biliare;
- bolii Lyme stadiul iniţial (de la o muşcătură de căpuşă);
- prevenirea infecţiilor inimii în timpul intervenţiilor chirurgicale.
De asemenea doar la adulţi este indicat pentru tratamentul ulcerelor de la nivelul
stomacului sau duodenului, cauzate de bacteria Helicobacter pylori. CUM SĂ UTILIZAŢI BACTOX
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau
farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi
sigur.
Administrare orală.
O linguriţă dozatoare (5 ml) BACTOX 125 mg/5 ml pulbere pentru suspensie orală
conţine 125 mg amoxicilină.
O linguriţă dozatoare (5 ml) BACTOX 250 mg/5 ml pulbere pentru suspensie orală
conţine 250 mg amoxicilină.
Pentru adulţi şi, în unele cazuri, pentru copii (doze mari, adolescenţi) alte prezentări
de amoxicilină sunt mai potrivite.
Doze
Dozele depind de indicaţii. Ca recomandare, dozele prescrise pot varia:
- adulţi: de la 1 g până la 6 g pe zi;
- copii: 25 mg/kg până la 150 mg/kg pe zi. https://bit.ly/2R5btmH
-3%
45.64 MDL
47.05 MDL
Rețetă medicală
Ce este Sefabel şi pentru ce se utilizează
Sefabel conţine substanţa activă ceftriaxonă şi este un antibiotic activ împotriva unei
game largi de bacterii.
Sefabel este un antibiotic care se administrează adulţilor şi copiilor (inclusiv nou-
născuţilor). Acesta acţionează prin distrugerea bacteriei care determină apariţia
infecţiei.
Acest
medicament
aparţine
unui
grup
medicamente
denumite
cefalosporine.
Sefabel este indicat pentru tratamentul infecţiilor
de la nivelul creierului (meningită).
plămânilor.
urechii medii.
de la nivelul abdomenului sau peretelui abdominal (peritonită).
tractului urinar şi rinichilor.
de la nivelul oaselor şi articulaţiilor.
pielii şi ţesuturilor moi.
din sânge.
de la nivelul inimii.
Acesta poate fi administrat:
pentru tratamentul anumitor infecţii cu transmitere sexuală (gonoree şi sifilis).
pentru tratamentul pacienţilor cu un număr scăzut de celule albe ale sângelui
(neutropenie) care au febră din cauza unei infecţii bacteriene.
pentru tratamentul pacienţilor adulţi cu infecţii la nivelul plămânilor, însoţite de
bronşită cronică.
pentru tratamentul bolii Lyme (cauzată de înţepătura de căpuşă) la adulţi şi la copii,
inclusiv la nounăscuţi cu vârsta de peste 15 zile.
pentru a preveni infecţiile care pot apărea în timpul intervenţiilor chirurgicale. Cum să utilizaţi Sefabel
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră.
Discutaţi cu medicul dumneavostră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Sefabel se administrează de obicei de către un medic sau o asistentă medicală.
Sefabel este reconstituit de către medic, farmacist sau asistenta medicală şi nu va fi
amestecat sau administrat în acelaşi timp cu medicamente injectabile care conţin
calciu.
Doza
Medicul dumneavoastră va decide doza de Sefabel corectă pentru dumneavoastră.
Doza va depinde de severitatea şi tipul infecţiei; dacă vi se administrează alte
antibiotice; greutatea şi vârsta dumneavoastră; cât de bine funcţionează rinichii şi
ficatul dumneavoastră. Numărul de zile sau de săptămâni în care vi se va administra
Sefabel depinde de tipul infecţiei pe care o aveţi.
Adulţi, pacienţi vârstnici şi copii cu vârsta peste 12 ani şi cu o greutate
corporală mai mare sau egală cu 50 kilograme (kg):
1 g până la 2 g, o dată pe zi, în funcţie de severitatea şi tipul infecţiei. Dacă aveţi o
infecţie severă, medicul dumneavoastră vă va administra o doză mai mare (până la 4
g, o dată pe zi). Dacă doza dumneavoastră zilnică este mai mare de 2 g, aceasta se
poate administra ca doză unică o dată pe zi sau ca două doze separate.
Nou-născuţi, sugari şi copii cu vârsta între 15 zile şi 12 ani, cu o greutate
corporală mai mică de 50 kg:
50 - 80 mg Sefabel, o dată pe zi, pentru fiecare kilogram de greutate corporală a
copilului, în funcţie de severitatea şi tipul infecţiei. Dacă aveţi o infecţie severă,
medicul dumneavoastră vă va administra o doză mai mare, de până la 100 mg pentru
fiecare kilogram de greutate corporală, până la maximum 4 g o dată pe zi. Dacă doza
dumneavoastră zilnică este mai mare de 2 g, aceasta se poate administra ca doză
unică o dată pe zi sau ca două doze separate.
La copiii cu o greutate corporală de 50 kg sau mai mare, trebuie să se administreze
doza uzuală pentru adult.
Nou-născuţi (0 - 14 zile)
20 - 50 mg Sefabel, o dată pe zi, pentru fiecare kilogram de greutate corporală a
copilului, în funcţie de severitatea şi tipul infecţiei.
Doza zilnică maximă nu este mai mare de 50 mg pentru fiecare kilogram de
greutate corporală a copilului. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că
nu apar la toate persoanele.
Rareori au fost raportate reacţii adverse severe. Semnele unei astfel de reacţii alergice
severe includ:
Umflarea bruscă a feţei, gâtului, buzelor sau gurii. Aceasta poate determina
dificultăţi de respiraţie şi la înghiţire.
Umflarea bruscă a mâinilor, picioarelor şi încheieturilor.
Reacţii adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):
modificări ale celulelor albe ale sângelui (cum sunt scăderea numărului de leucocite
şi creşterea numărului de euzinofile) şi ale plachetelor (scădere a numărului de
trombocite),
scaun moale sau diaree,
creşterea valorilor enzimelor hepatice,
erupţii pe piele.
Reacţii adverse mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane):
infecţii cauzate de ciuperci la nivelul organelor genitale,
o scădere a numărului de celule albe ale sângelui (granulocitopenie),
scădere a numărului de celule roşii ale sângelui (anemie),
probleme de coagulare a sângelui. Semnele pot include apariţia cu uşurinţă a
vânătăilor, durere şi umflare a articulaţiilor,
dureri de cap, ameţeli,
greaţă, vărsături,
prurit (mâncărime),
durere la locul injectării,
febră,
creşterea a creatininei din sânge.
Reacţii adverse rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane):
colită pseudomembranoasă (inflamaţia intestinului gros),
dificultăţi de respiraţie (bronhospasm),
o erupţie la nivelul pielii (urticarie), însoţită de umflături şi senzaţie de
mâncărime,
hematuria (prezenţa sângelui în urină),
glicozurie (prezenţa glucozei în urină),
edem (acumulare de lichid).
tremurături (frisoane).
Reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimate reieşind din
datele disponibile):
o infecţie secundară care este posibil să nu răspundă la antibioticul prescris
anterior,
o formă de anemie în care celulele roşii ale sângelui sunt distruse (anemie
hemolitică).
reducerea severă a numărului de celule albe din sânge (agranulocitoză),
convulsii,
vertij,
inflamaţie a pancreasului (pancreatită),
stomatite (inflamaţii a mocoasei cavităţii bucale),
glosite (inflamaţia limbii),
precipitat la nivelul vezicii biliare, icter nuclear,
cazuri izolate de reacţii cutanate severe (eritem polimorf, sindrom Stevens
Johnson, sindrom Lyell, necroliză epidermică toxică),
oligurie (micşorarea volumului de urină),
precipitare la nivel rinichilor,
rezultat fals-pozitiv al testului Coombs
rezultat fals-pozitiv al testului pentru galactozemie (o acumulare anormală a
galactozei),
rezultate fals-pozitiv pentru anume tipuri de teste pentru glucoză
Sefabel conţine substanţa activă ceftriaxonă şi este un antibiotic activ împotriva unei
game largi de bacterii.
Sefabel este un antibiotic care se administrează adulţilor şi copiilor (inclusiv nou-
născuţilor). Acesta acţionează prin distrugerea bacteriei care determină apariţia
infecţiei.
Acest
medicament
aparţine
unui
grup
medicamente
denumite
cefalosporine.
Sefabel este indicat pentru tratamentul infecţiilor
de la nivelul creierului (meningită).
plămânilor.
urechii medii.
de la nivelul abdomenului sau peretelui abdominal (peritonită).
tractului urinar şi rinichilor.
de la nivelul oaselor şi articulaţiilor.
pielii şi ţesuturilor moi.
din sânge.
de la nivelul inimii.
Acesta poate fi administrat:
pentru tratamentul anumitor infecţii cu transmitere sexuală (gonoree şi sifilis).
pentru tratamentul pacienţilor cu un număr scăzut de celule albe ale sângelui
(neutropenie) care au febră din cauza unei infecţii bacteriene.
pentru tratamentul pacienţilor adulţi cu infecţii la nivelul plămânilor, însoţite de
bronşită cronică.
pentru tratamentul bolii Lyme (cauzată de înţepătura de căpuşă) la adulţi şi la copii,
inclusiv la nounăscuţi cu vârsta de peste 15 zile.
pentru a preveni infecţiile care pot apărea în timpul intervenţiilor chirurgicale. Cum să utilizaţi Sefabel
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră.
Discutaţi cu medicul dumneavostră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Sefabel se administrează de obicei de către un medic sau o asistentă medicală.
Sefabel este reconstituit de către medic, farmacist sau asistenta medicală şi nu va fi
amestecat sau administrat în acelaşi timp cu medicamente injectabile care conţin
calciu.
Doza
Medicul dumneavoastră va decide doza de Sefabel corectă pentru dumneavoastră.
Doza va depinde de severitatea şi tipul infecţiei; dacă vi se administrează alte
antibiotice; greutatea şi vârsta dumneavoastră; cât de bine funcţionează rinichii şi
ficatul dumneavoastră. Numărul de zile sau de săptămâni în care vi se va administra
Sefabel depinde de tipul infecţiei pe care o aveţi.
Adulţi, pacienţi vârstnici şi copii cu vârsta peste 12 ani şi cu o greutate
corporală mai mare sau egală cu 50 kilograme (kg):
1 g până la 2 g, o dată pe zi, în funcţie de severitatea şi tipul infecţiei. Dacă aveţi o
infecţie severă, medicul dumneavoastră vă va administra o doză mai mare (până la 4
g, o dată pe zi). Dacă doza dumneavoastră zilnică este mai mare de 2 g, aceasta se
poate administra ca doză unică o dată pe zi sau ca două doze separate.
Nou-născuţi, sugari şi copii cu vârsta între 15 zile şi 12 ani, cu o greutate
corporală mai mică de 50 kg:
50 - 80 mg Sefabel, o dată pe zi, pentru fiecare kilogram de greutate corporală a
copilului, în funcţie de severitatea şi tipul infecţiei. Dacă aveţi o infecţie severă,
medicul dumneavoastră vă va administra o doză mai mare, de până la 100 mg pentru
fiecare kilogram de greutate corporală, până la maximum 4 g o dată pe zi. Dacă doza
dumneavoastră zilnică este mai mare de 2 g, aceasta se poate administra ca doză
unică o dată pe zi sau ca două doze separate.
La copiii cu o greutate corporală de 50 kg sau mai mare, trebuie să se administreze
doza uzuală pentru adult.
Nou-născuţi (0 - 14 zile)
20 - 50 mg Sefabel, o dată pe zi, pentru fiecare kilogram de greutate corporală a
copilului, în funcţie de severitatea şi tipul infecţiei.
Doza zilnică maximă nu este mai mare de 50 mg pentru fiecare kilogram de
greutate corporală a copilului. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că
nu apar la toate persoanele.
Rareori au fost raportate reacţii adverse severe. Semnele unei astfel de reacţii alergice
severe includ:
Umflarea bruscă a feţei, gâtului, buzelor sau gurii. Aceasta poate determina
dificultăţi de respiraţie şi la înghiţire.
Umflarea bruscă a mâinilor, picioarelor şi încheieturilor.
Reacţii adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):
modificări ale celulelor albe ale sângelui (cum sunt scăderea numărului de leucocite
şi creşterea numărului de euzinofile) şi ale plachetelor (scădere a numărului de
trombocite),
scaun moale sau diaree,
creşterea valorilor enzimelor hepatice,
erupţii pe piele.
Reacţii adverse mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane):
infecţii cauzate de ciuperci la nivelul organelor genitale,
o scădere a numărului de celule albe ale sângelui (granulocitopenie),
scădere a numărului de celule roşii ale sângelui (anemie),
probleme de coagulare a sângelui. Semnele pot include apariţia cu uşurinţă a
vânătăilor, durere şi umflare a articulaţiilor,
dureri de cap, ameţeli,
greaţă, vărsături,
prurit (mâncărime),
durere la locul injectării,
febră,
creşterea a creatininei din sânge.
Reacţii adverse rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane):
colită pseudomembranoasă (inflamaţia intestinului gros),
dificultăţi de respiraţie (bronhospasm),
o erupţie la nivelul pielii (urticarie), însoţită de umflături şi senzaţie de
mâncărime,
hematuria (prezenţa sângelui în urină),
glicozurie (prezenţa glucozei în urină),
edem (acumulare de lichid).
tremurături (frisoane).
Reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimate reieşind din
datele disponibile):
o infecţie secundară care este posibil să nu răspundă la antibioticul prescris
anterior,
o formă de anemie în care celulele roşii ale sângelui sunt distruse (anemie
hemolitică).
reducerea severă a numărului de celule albe din sânge (agranulocitoză),
convulsii,
vertij,
inflamaţie a pancreasului (pancreatită),
stomatite (inflamaţii a mocoasei cavităţii bucale),
glosite (inflamaţia limbii),
precipitat la nivelul vezicii biliare, icter nuclear,
cazuri izolate de reacţii cutanate severe (eritem polimorf, sindrom Stevens
Johnson, sindrom Lyell, necroliză epidermică toxică),
oligurie (micşorarea volumului de urină),
precipitare la nivel rinichilor,
rezultat fals-pozitiv al testului Coombs
rezultat fals-pozitiv al testului pentru galactozemie (o acumulare anormală a
galactozei),
rezultate fals-pozitiv pentru anume tipuri de teste pentru glucoză
-3%
48.31 MDL
49.80 MDL
Rețetă medicală
INDICAȚII DE UTILIZARE:
Boli infecțioase ale tractului respirator superior (sinuzită acută și cronică, otită medie acută și cronică, abces retrofaringian, amigdalfaringită) și căilor respiratorii inferioare (bronșită acută și cronică, pneumonie, empiem pleural) - infecții ale tractului urinar (inclusiv urecitrită). , pielonefrită), infecții ginecologice (inclusiv salpingită, salpingooforită, endometrită, avort septic, pelvioperitonită) - tract biliar (colecistită, colangită), țesut osos și conjunctiv (inclusiv osteomielita cronică), piele și țesuturi moi (flegmon, infecție a plăgilor) infecții (parodontită) - infecții cu transmitere sexuală (gonoree, chancroid).
Dozaj si administrare:
Tablete: În interior, adulți și copii peste 12 ani cu infecție moderată - 375 mg de 3 ori pe zi, cu sever - 625 mg sau 2 comprimate de 375 mg de 3 ori pe zi. Doze pentru adulți cu insuficiență hepatică: Clearance-ul creatininei slab mai mare de 30 ml/min - doza nemodificată - Clearance-ul creatininei moderat 10-30 ml/min - 375-750 mg în 12 ore - Clearance-ul creatininei sever mai mic de 10 ml/min - nu mai mult de 375 mg în 12 ore. COPII: Aceleași reduceri de doză ar trebui făcute pentru copii.
Contraindicatii:
Hipersensibilitate - reacții alergice la antibiotice din grupa penicilinei și cefalosporinei în istorie - icter colestatic, hepatită cauzată de administrarea de antibiotice din grupa penicilinei (în istorie) - insuficiență hepatică - mononucleoză infecțioasă, leucemie limfocitară. Utilizare în timpul sarcinii și alăptării: Poate dacă efectul așteptat al terapiei depășește riscul potențial pentru făt. În momentul tratamentului, trebuie întreruptă alăptarea.
Boli infecțioase ale tractului respirator superior (sinuzită acută și cronică, otită medie acută și cronică, abces retrofaringian, amigdalfaringită) și căilor respiratorii inferioare (bronșită acută și cronică, pneumonie, empiem pleural) - infecții ale tractului urinar (inclusiv urecitrită). , pielonefrită), infecții ginecologice (inclusiv salpingită, salpingooforită, endometrită, avort septic, pelvioperitonită) - tract biliar (colecistită, colangită), țesut osos și conjunctiv (inclusiv osteomielita cronică), piele și țesuturi moi (flegmon, infecție a plăgilor) infecții (parodontită) - infecții cu transmitere sexuală (gonoree, chancroid).
Dozaj si administrare:
Tablete: În interior, adulți și copii peste 12 ani cu infecție moderată - 375 mg de 3 ori pe zi, cu sever - 625 mg sau 2 comprimate de 375 mg de 3 ori pe zi. Doze pentru adulți cu insuficiență hepatică: Clearance-ul creatininei slab mai mare de 30 ml/min - doza nemodificată - Clearance-ul creatininei moderat 10-30 ml/min - 375-750 mg în 12 ore - Clearance-ul creatininei sever mai mic de 10 ml/min - nu mai mult de 375 mg în 12 ore. COPII: Aceleași reduceri de doză ar trebui făcute pentru copii.
Contraindicatii:
Hipersensibilitate - reacții alergice la antibiotice din grupa penicilinei și cefalosporinei în istorie - icter colestatic, hepatită cauzată de administrarea de antibiotice din grupa penicilinei (în istorie) - insuficiență hepatică - mononucleoză infecțioasă, leucemie limfocitară. Utilizare în timpul sarcinii și alăptării: Poate dacă efectul așteptat al terapiei depășește riscul potențial pentru făt. În momentul tratamentului, trebuie întreruptă alăptarea.
-3%
108.01 MDL
111.35 MDL
Rețetă medicală
Indicaţii terapeutice
Hemomycin este indicat în tratamentul următoarelor infecţii, care sunt determinate sau se
presupune că sunt determinate de unul sau mai multe microorganisme sensibile (vezi punctul 5.1):
- exacerbare acută a bronșitei cronice;
- pneumonie comunitară;
- sinuzită acută bacteriană;
- faringită, tonzilită (vezi punctul 4.4 referitor la infecția cu streptococi);
- otită medie acută bacteriană;
- infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi;
- uretrită şi cervicită necomplicată determinate de Chlamydia trachomatis.
Trebuie avute în vedere ghidurile terapeutice în vigoare cu privire la utilizarea adecvată a
antibioticelor. Doze şi mod de administrare
Adulţi, inclusiv vârstnici şi copii cu greutatea corporală peste 45 kg.
Doza totală de azitromicină este de 1500 mg, administrată timp de trei zile (500 mg o dată pe zi).
Pentru tratamentul infecţiilor genitale necomplicate determinate de Chlamydia trachomatis, doza
este de 1000 mg, administrată ca doză unică.
Copii
Hemomycin 250 mg capsule nu se vor administra copiilor cu greutatea corporală mai mică de 45
kg.
Pacienții cu insuficiență renală.
La pacienţii cu insuficienţă renală uşoră (rata de filtrare glomerulară (RFG) de 10-80 ml/min) nu
este necesară ajustarea dozei. La pacienţi cu afecțiuni grave a funcției renale (rata de filtrare
glomerulară (RFG) mai puțin de 10 ml/min), se recomandă prudenţă la administrarea
azitromicinei.
2
Pacienții cu insuficiență hepatică.
Deoarece azitromicina este metabolizată hepatic şi excretată prin bilă, nu trebuie administrată
pacienţilor cu insuficienţă hepatică severă. Nu au fost efectuate studii cu azitromicină la acest
grup de pacienţi.
Nu este necesară ajustarea dozei pentru pacienții cu insuficiență hepatică ușoară și moderată, dar
totuși trebuie prudență la administrare (vezi pct. 4.4) .
Mod de administrare
Capsulele se administrează oral o singură dată pe zi, cu cel puţin 1 oră înainte de masă sau cu 2
ore dupa masă.
Contraindicaţii
- hipersensibilitate la azitromicină sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1;
- hipersensibilitate la eritromicină, alte macrolide, ketolide. https://bit.ly/3u7tvSw
Hemomycin este indicat în tratamentul următoarelor infecţii, care sunt determinate sau se
presupune că sunt determinate de unul sau mai multe microorganisme sensibile (vezi punctul 5.1):
- exacerbare acută a bronșitei cronice;
- pneumonie comunitară;
- sinuzită acută bacteriană;
- faringită, tonzilită (vezi punctul 4.4 referitor la infecția cu streptococi);
- otită medie acută bacteriană;
- infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi;
- uretrită şi cervicită necomplicată determinate de Chlamydia trachomatis.
Trebuie avute în vedere ghidurile terapeutice în vigoare cu privire la utilizarea adecvată a
antibioticelor. Doze şi mod de administrare
Adulţi, inclusiv vârstnici şi copii cu greutatea corporală peste 45 kg.
Doza totală de azitromicină este de 1500 mg, administrată timp de trei zile (500 mg o dată pe zi).
Pentru tratamentul infecţiilor genitale necomplicate determinate de Chlamydia trachomatis, doza
este de 1000 mg, administrată ca doză unică.
Copii
Hemomycin 250 mg capsule nu se vor administra copiilor cu greutatea corporală mai mică de 45
kg.
Pacienții cu insuficiență renală.
La pacienţii cu insuficienţă renală uşoră (rata de filtrare glomerulară (RFG) de 10-80 ml/min) nu
este necesară ajustarea dozei. La pacienţi cu afecțiuni grave a funcției renale (rata de filtrare
glomerulară (RFG) mai puțin de 10 ml/min), se recomandă prudenţă la administrarea
azitromicinei.
2
Pacienții cu insuficiență hepatică.
Deoarece azitromicina este metabolizată hepatic şi excretată prin bilă, nu trebuie administrată
pacienţilor cu insuficienţă hepatică severă. Nu au fost efectuate studii cu azitromicină la acest
grup de pacienţi.
Nu este necesară ajustarea dozei pentru pacienții cu insuficiență hepatică ușoară și moderată, dar
totuși trebuie prudență la administrare (vezi pct. 4.4) .
Mod de administrare
Capsulele se administrează oral o singură dată pe zi, cu cel puţin 1 oră înainte de masă sau cu 2
ore dupa masă.
Contraindicaţii
- hipersensibilitate la azitromicină sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1;
- hipersensibilitate la eritromicină, alte macrolide, ketolide. https://bit.ly/3u7tvSw
-3%
47.53 MDL
49 MDL
Rețetă medicală
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Peo cu Lidocaină 1 g, pulbere și solvent pentru soluţie injectabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
1 flacon cu pulbere conține ceftriaxonă (sub formă de ceftriaxonă sodică) – 1 g.
1 fiolă cu solvent conţine: soluție de clorhidrat de lidocaină 10 mg/ml – 3,5 ml.
Pentru lista completă a excipienţilor vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere și solvent pentru soluţie injectabilă.
Pulbere cristalină de culoare albă sau cu nuanţă gălbuie.
Solventul: lichid transparent incolor.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Medicamentul este indicat la adulţi şi copii, inclusiv la nou-născuţii la termen (de la naştere), pentru
tratamentul următoarelor infecţii:
- meningită bacteriană;
- pneumonie comunitară;
- pneumonie nozocomială;
- otită medie acută;
- infecţii intraabdominale;
- infecţii complicate ale tractului urinar (inclusiv pielonefrită);
- infecţii ale oaselor şi articulaţiilor;
- infecţii complicate cutanate şi ale ţesuturilor moi;
- gonoree;
- sifilis;
- endocardită bacteriană.
Medicamentul poate fi utilizat pentru:
- tratamentul exacerbărilor acute ale bolii pulmonare obstructive cronice la adulţi;
- tratamentul boreliozei Lyme diseminate (stadii precoce (stadiul II) şi avansate ale bolii
(stadiul III)) la adulţi şi copii, inclusiv la nou-născuţi cu vârsta peste 15 zile;
- profilaxia preoperatorie a infecţiilor locale asociate intervenţiilor chirurgicale;
- controlul neutropeniei la pacienţii cu febră, care este suspectată a fi determinată de o infecţie
bacteriană;
- tratamentul pacienţilor cu bacteremie asociată cu, sau care se suspectează a fi asociată cu
oricare dintre infecţiile enumerate mai sus.
Medicamentul trebuie administrat în asociere cu alţi agenţi antibacterieni atunci când bacteriile în
cauză nu se află în spectrul său de acţiune (vezi pct. 4.4).
Trebuie luate în considerare ghidurile oficiale locale privind utilizarea agenţilor antibacterieni.
4.2. Doze şi mod de administrare
Doze
Medicamentul este destinat pentru administrare intramusculară.
Doza depinde de severitatea, susceptibilitatea, locul şi tipul infecţiei şi de vârsta şi starea funcţiei
hepatice și renale ale pacientului.
Dozele recomandate în tabelele de mai jos sunt dozele recomandate în general în aceste indicaţii. În
cazuri severe particulare, trebuie luată în considerare administrarea dozelor aflate la capătul
superior al intervalului de doze recomandat. Mod de administrare
Administrarea intramusculară
Medicamentul poate fi administrat sub formă de injecție intramusculară profundă. Se recomandă de
a administra nu mai mult de 1 g într-un singur loc de administrare.
Deoarece solventul utilizat este lidocaina, este contraindicată administrarea intravenoasă a soluției
reconstituite (vezi pct. 4.3). Pentru informații suplimentare a se vedea Rezumatul caracteristicilor
produsului pentru Lidocaină.
Utilizarea lidocainei prevede efectuarea testului prealabil pentru determinarea sensibilității
individuale la acest medicament.
Administrarea intravenoasă
Medicamentul poate fi administrat în perfuzie intravenoasă în decurs de cel puţin 30 de minute (cale
de administrare preferată) sau sub formă de injecţie intravenoasă lentă în decurs de 5 minute.
Administrarea intravenoasă intermitentă a injecţiilor trebuie efectuată în decurs de 5 minute, de
preferat în vene cu diametrul mai mare. La sugari şi la copiii cu vârsta de până la 12 ani, dozele de
50 mg/kg sau mai mari trebuie administrate în perfuzie. La nou-născuţi, dozele trebuie administrate
intravenos în decurs de 60 de minute, pentru a reduce riscul potenţial de apariţie a encefalopatiei
bilirubinice (vezi pct. 4.3 şi 4.4).
Administrarea pe calea intramusculară trebuie luată în considerare atunci când administrarea pe
calea intravenoasă nu este posibilă sau este mai puţin adecvată pentru pacient.
Dozele mai mari de 2 g se vor administra intravenos.
Ceftriaxona este contraindicată la nou-născuţi (≤ 28 de zile) dacă aceştia necesită (sau se aşteaptă să
necesite) tratament intravenos cu soluţii care conţin calciu, inclusiv cu perfuzii continue care conţin
calciu, cum este nutriţia parenterală, din cauza riscului de precipitare a sării de calciu a ceftrixonei
(vezi pct. 4.3).
Soluţiile perfuzabile care conţin calciu (de exemplu soluţia Ringer sau soluţia Hartmann) nu trebuie
utilizate pentru a reconstitui ceftriaxona sau pentru a dilua ulterior conţinutul flaconului reconstituit
pentru administrarea intravenoasă, deoarece se poate forma un precipitat. Precipitatul de calciu-
ceftriaxonă poate apărea, de asemenea, atunci când ceftriaxona este amestecată cu soluţii care
conţin calciu în același set de administrare intravenoasă. Prin urmare, ceftriaxona şi soluţiile care
conţin calciu nu trebuie amestecate sau administrate simultan (vezi pct. 4.3, 4.4 şi 6.2).
Pentru profilaxia preoperatorie a infecţiilor locale asociate intervenţiilor chirurgicale, ceftriaxona
trebuie administrată cu 30-90 de minute înainte de intervenţia chirurgicală.
Pentru instrucţiuni privind reconstituirea acestui medicament înainte de administrare, vezi pct. 6.6.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la ceftriaxonă, oricare altă cefalosporină sau la oricare dintre excipienţii
enumeraţi la pct. 6.1.
Prezenţa în antecedente a reacţiilor severe de hipersensibilitate (de exemplu, a reacţiilor
anafilactice) la oricare alt tip de remedii antibacteriene beta-lactamice (peniciline, monobactami şi
carbapeneme).
Ceftriaxona este contraindicată:
la nou-născuţii prematuri cu vârsta ≤ 41 săptămâni, având în vedere perioada de dezvoltare
intrauterină (vârsta gestaţională + vârsta postnatală)*;
la nou-născuţii la termen cu vârsta ≤ 28 de zile:
- cu hiperbilirubinemie, icter, hipoalbuminemie sau acidoză, deoarece în aceste stări legarea
bilirubinei, posibil, este afectată*;
- la care este necesar (sau la o necesitate aşteptată) un tratament intravenos cu soluţii cu conţinut
de calciu, inclusiv perfuzii intravenoase care conţin calciu, din cauza riscului formării precipitatelor
sărurilor de calciu ale ceftriaxonei (vezi pct. 4.4, 4.8 și 6.2).
* studiile in vitro au arătat că ceftriaxona poate deplasa bilirubina de pe albuminele serice şi la
aceşti pacienţi se poate dezvolta encefalopatie bilirubinică.
Când lidocaina este utilizată ca solvent, contraindicaţiile referitoare la aceasta trebuie excluse
înainte de injectarea intramusculară a ceftriaxonei (vezi pct. 4.4).
A se vedea RCP pentru lidocaină, în special contraindicaţiile.
Soluţiile de ceftriaxonă, care conţin lidocaină, niciodată nu se vor administra intravenos. https://bit.ly/3u0kHhl
Peo cu Lidocaină 1 g, pulbere și solvent pentru soluţie injectabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
1 flacon cu pulbere conține ceftriaxonă (sub formă de ceftriaxonă sodică) – 1 g.
1 fiolă cu solvent conţine: soluție de clorhidrat de lidocaină 10 mg/ml – 3,5 ml.
Pentru lista completă a excipienţilor vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere și solvent pentru soluţie injectabilă.
Pulbere cristalină de culoare albă sau cu nuanţă gălbuie.
Solventul: lichid transparent incolor.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Medicamentul este indicat la adulţi şi copii, inclusiv la nou-născuţii la termen (de la naştere), pentru
tratamentul următoarelor infecţii:
- meningită bacteriană;
- pneumonie comunitară;
- pneumonie nozocomială;
- otită medie acută;
- infecţii intraabdominale;
- infecţii complicate ale tractului urinar (inclusiv pielonefrită);
- infecţii ale oaselor şi articulaţiilor;
- infecţii complicate cutanate şi ale ţesuturilor moi;
- gonoree;
- sifilis;
- endocardită bacteriană.
Medicamentul poate fi utilizat pentru:
- tratamentul exacerbărilor acute ale bolii pulmonare obstructive cronice la adulţi;
- tratamentul boreliozei Lyme diseminate (stadii precoce (stadiul II) şi avansate ale bolii
(stadiul III)) la adulţi şi copii, inclusiv la nou-născuţi cu vârsta peste 15 zile;
- profilaxia preoperatorie a infecţiilor locale asociate intervenţiilor chirurgicale;
- controlul neutropeniei la pacienţii cu febră, care este suspectată a fi determinată de o infecţie
bacteriană;
- tratamentul pacienţilor cu bacteremie asociată cu, sau care se suspectează a fi asociată cu
oricare dintre infecţiile enumerate mai sus.
Medicamentul trebuie administrat în asociere cu alţi agenţi antibacterieni atunci când bacteriile în
cauză nu se află în spectrul său de acţiune (vezi pct. 4.4).
Trebuie luate în considerare ghidurile oficiale locale privind utilizarea agenţilor antibacterieni.
4.2. Doze şi mod de administrare
Doze
Medicamentul este destinat pentru administrare intramusculară.
Doza depinde de severitatea, susceptibilitatea, locul şi tipul infecţiei şi de vârsta şi starea funcţiei
hepatice și renale ale pacientului.
Dozele recomandate în tabelele de mai jos sunt dozele recomandate în general în aceste indicaţii. În
cazuri severe particulare, trebuie luată în considerare administrarea dozelor aflate la capătul
superior al intervalului de doze recomandat. Mod de administrare
Administrarea intramusculară
Medicamentul poate fi administrat sub formă de injecție intramusculară profundă. Se recomandă de
a administra nu mai mult de 1 g într-un singur loc de administrare.
Deoarece solventul utilizat este lidocaina, este contraindicată administrarea intravenoasă a soluției
reconstituite (vezi pct. 4.3). Pentru informații suplimentare a se vedea Rezumatul caracteristicilor
produsului pentru Lidocaină.
Utilizarea lidocainei prevede efectuarea testului prealabil pentru determinarea sensibilității
individuale la acest medicament.
Administrarea intravenoasă
Medicamentul poate fi administrat în perfuzie intravenoasă în decurs de cel puţin 30 de minute (cale
de administrare preferată) sau sub formă de injecţie intravenoasă lentă în decurs de 5 minute.
Administrarea intravenoasă intermitentă a injecţiilor trebuie efectuată în decurs de 5 minute, de
preferat în vene cu diametrul mai mare. La sugari şi la copiii cu vârsta de până la 12 ani, dozele de
50 mg/kg sau mai mari trebuie administrate în perfuzie. La nou-născuţi, dozele trebuie administrate
intravenos în decurs de 60 de minute, pentru a reduce riscul potenţial de apariţie a encefalopatiei
bilirubinice (vezi pct. 4.3 şi 4.4).
Administrarea pe calea intramusculară trebuie luată în considerare atunci când administrarea pe
calea intravenoasă nu este posibilă sau este mai puţin adecvată pentru pacient.
Dozele mai mari de 2 g se vor administra intravenos.
Ceftriaxona este contraindicată la nou-născuţi (≤ 28 de zile) dacă aceştia necesită (sau se aşteaptă să
necesite) tratament intravenos cu soluţii care conţin calciu, inclusiv cu perfuzii continue care conţin
calciu, cum este nutriţia parenterală, din cauza riscului de precipitare a sării de calciu a ceftrixonei
(vezi pct. 4.3).
Soluţiile perfuzabile care conţin calciu (de exemplu soluţia Ringer sau soluţia Hartmann) nu trebuie
utilizate pentru a reconstitui ceftriaxona sau pentru a dilua ulterior conţinutul flaconului reconstituit
pentru administrarea intravenoasă, deoarece se poate forma un precipitat. Precipitatul de calciu-
ceftriaxonă poate apărea, de asemenea, atunci când ceftriaxona este amestecată cu soluţii care
conţin calciu în același set de administrare intravenoasă. Prin urmare, ceftriaxona şi soluţiile care
conţin calciu nu trebuie amestecate sau administrate simultan (vezi pct. 4.3, 4.4 şi 6.2).
Pentru profilaxia preoperatorie a infecţiilor locale asociate intervenţiilor chirurgicale, ceftriaxona
trebuie administrată cu 30-90 de minute înainte de intervenţia chirurgicală.
Pentru instrucţiuni privind reconstituirea acestui medicament înainte de administrare, vezi pct. 6.6.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la ceftriaxonă, oricare altă cefalosporină sau la oricare dintre excipienţii
enumeraţi la pct. 6.1.
Prezenţa în antecedente a reacţiilor severe de hipersensibilitate (de exemplu, a reacţiilor
anafilactice) la oricare alt tip de remedii antibacteriene beta-lactamice (peniciline, monobactami şi
carbapeneme).
Ceftriaxona este contraindicată:
la nou-născuţii prematuri cu vârsta ≤ 41 săptămâni, având în vedere perioada de dezvoltare
intrauterină (vârsta gestaţională + vârsta postnatală)*;
la nou-născuţii la termen cu vârsta ≤ 28 de zile:
- cu hiperbilirubinemie, icter, hipoalbuminemie sau acidoză, deoarece în aceste stări legarea
bilirubinei, posibil, este afectată*;
- la care este necesar (sau la o necesitate aşteptată) un tratament intravenos cu soluţii cu conţinut
de calciu, inclusiv perfuzii intravenoase care conţin calciu, din cauza riscului formării precipitatelor
sărurilor de calciu ale ceftriaxonei (vezi pct. 4.4, 4.8 și 6.2).
* studiile in vitro au arătat că ceftriaxona poate deplasa bilirubina de pe albuminele serice şi la
aceşti pacienţi se poate dezvolta encefalopatie bilirubinică.
Când lidocaina este utilizată ca solvent, contraindicaţiile referitoare la aceasta trebuie excluse
înainte de injectarea intramusculară a ceftriaxonei (vezi pct. 4.4).
A se vedea RCP pentru lidocaină, în special contraindicaţiile.
Soluţiile de ceftriaxonă, care conţin lidocaină, niciodată nu se vor administra intravenos. https://bit.ly/3u0kHhl
-3%
50.92 MDL
52.50 MDL
Rețetă medicală
Indicatii terapeutice: Infecții ale tractului respirator superior (faringită, amigdalită) și inferioară (pneumonie bacteriană și atipică, bronșită) ale tractului respirator, organelor ORL (otita medie, sinuzită), pielii și țesuturilor moi (erisipel, impetigo, dermatoze secundar infectate), tractului urogenital (uretrită și/sau cervicita necomplicate), boala Lyme (tratamentul eritemului migran), boli ale stomacului și duodenului asociate cu Helicobacter pylori (ca parte a terapiei combinate).
Tratamentul infecțiilor cauzate de tulpini sensibile ale microorganismelor enumerate de la severitate ușoară până la moderată:
sinuzită bacteriană acută cauzată de Haemophilus influenzae, Moraxella catarrhalis sau Streptococcus pneumoniae;
pneumonie dobândită în comunitate cauzată de Chlamydophila pneumoniae, Haemophilus influenzae, Mycoplasma pneumoniae sau Streptococcus pneumoniae (dacă este posibil, terapie orală).
Compus:
Azitromicină
Aplicație:
Bactericid , boli oculare
Este utilizat în tratamentul:
Boala Lyme , bronșită , pneumonie comunitară , impetigo , infecție , infecție a țesuturilor moi , infecții ale urechii medii , boală pulmonară obstructivă cronică Acută , Pneumonie , infecție sinusală , Amigdalita , uretrita , faringită , Chlamidia , chlamidia , tramatită medie , cronică. infectii , CERVICITA
Revizuit medical de Oleinik Elizaveta Ivanovna, Farmacie. Ultima actualizare pe 2020-04-04
Atenţie! Informațiile de pe pagină sunt destinate doar profesioniștilor medicali! Informațiile sunt colectate în surse deschise și pot conține erori semnificative! Fiți atenți și verificați din nou toate informațiile de pe această pagină!
Top 20 de medicamente cu aceleași ingrediente:
Zitromax
Sumamed
Azitromicină
Limpezire
Azatril
AZ
Zomax
Zmax
Koptin
Zocin
Azitromicină USP
Azypin
Zitromax
Azomax
Flumax
Zevlen
Azeptin
Azomicină
Trulimax
Azitrim
Top 20 de medicamente cu aceeași utilizare:
Nipogalin
Augmentin
Moxipen
Amoxil
Amoxil (Amoxicilină)
Amoxicilină
Aksef
Enfexia
Amoxil BD
Efox
Dimoxină
Aroxin
Amoxil
Supramycina Forte
Cefaks
Zinoximor
Hiconcil
Zamur
Monodoks
Nelabocin
Numele medicamentului
Informațiile furnizate în Denumirea medicamentului Azitromicină Lek se bazează pe datele unui alt medicament cu exact aceeași compoziție cu Azitromicina Lek al medicamentului . Aveți grijă și asigurați-vă că verificați informațiile de la secțiunea Denumirea medicamentului din instrucțiunile pentru medicamentul Azitromicină Lek direct din ambalaj sau de la farmacistul de la farmacie.
Mai mult ...
Azitromicină Lek
Compus
Informațiile furnizate în Compoziția Azitromicinei Lek se bazează pe datele unui alt medicament cu exact aceeași compoziție cu Azitromicină Lek a medicamentului . Aveți grijă și asigurați-vă că verificați informațiile din secțiunea Compoziție din instrucțiunile pentru medicamentul Azitromicină Lek direct din ambalaj sau de la farmacistul de la farmacie.
Mai mult ...
Azitromicină
Indicatii terapeutice
Informațiile furnizate în Indicații terapeutice ale Azitromicinei Lek se bazează pe datele unui alt medicament cu exact aceeași compoziție cu Azitromicina Lek al medicamentului . Aveți grijă și asigurați-vă că verificați informațiile de la secțiunea Indicații terapeutice din instrucțiunile pentru medicamentul Azitromicină Lek direct din ambalaj sau de la farmacistul de la farmacie.
Mai mult ...
capsule; Tablete filmate; Pulbere pentru suspensie orală
Pulbere pentru prepararea suspensiei pentru administrare orală cu acțiune prelungită; Pulbere cu eliberare susținută pentru suspensie orală
Infecții ale tractului respirator superior (faringită, amigdalită) și inferioară (pneumonie bacteriană și atipică, bronșită) ale tractului respirator, organelor ORL (otita medie, sinuzită), pielii și țesuturilor moi (erisipel, impetigo, dermatoze secundar infectate), tractului urogenital (uretrită și/sau cervicita necomplicate), boala Lyme (tratamentul eritemului migran), boli ale stomacului și duodenului asociate cu Helicobacter pylori (ca parte a terapiei combinate).
Tratamentul infecțiilor cauzate de tulpini sensibile ale microorganismelor enumerate de la severitate ușoară până la moderată:
sinuzită bacteriană acută cauzată de Haemophilus influenzae, Moraxella catarrhalis sau Streptococcus pneumoniae;
pneumonie dobândită în comunitate cauzată de Chlamydophila pneumoniae, Haemophilus influenzae, Mycoplasma pneumoniae sau Streptococcus pneumoniae (dacă este posibil, terapie orală).
Mod de administrare și dozare
Informațiile furnizate în Dozarea și administrarea Azitromicinei Lek se bazează pe datele unui alt medicament cu exact aceeași compoziție cu Azitromicină Lek a medicamentului . Fiți atenți și asigurați-vă că verificați informațiile din secțiunea Dozare și administrare din instrucțiunile pentru medicamentul Azitromicină Lek direct din ambalaj sau farmacistul din farmacie.
Mai mult ...
Înăuntru, pe stomacul gol cu cel puțin 1 oră înainte sau 2 ore după masă. Un curs complet de terapie cu antibiotice cu Azitromicină Lek presupune o singură doză orală de 2 g.
Conținutul flaconului se dizolvă în 60 ml apă. Agitați bine înainte de utilizare și luați-l o dată înăuntru. Contraindicații: Hipersensibilitate (inclusiv la alte macrolide), insuficiență hepatică și/sau renală, alăptare, sugar până la 1 an.
hipersensibilitate la azitromicină, eritromicină și orice antibiotice macrolide sau ketolide;
insuficiență hepatică severă.
Eficacitatea și siguranța Azitromicinei Lek la copiii cu vârsta de 12 ani și mai mici nu au fost studiate.
Tratamentul infecțiilor cauzate de tulpini sensibile ale microorganismelor enumerate de la severitate ușoară până la moderată:
sinuzită bacteriană acută cauzată de Haemophilus influenzae, Moraxella catarrhalis sau Streptococcus pneumoniae;
pneumonie dobândită în comunitate cauzată de Chlamydophila pneumoniae, Haemophilus influenzae, Mycoplasma pneumoniae sau Streptococcus pneumoniae (dacă este posibil, terapie orală).
Compus:
Azitromicină
Aplicație:
Bactericid , boli oculare
Este utilizat în tratamentul:
Boala Lyme , bronșită , pneumonie comunitară , impetigo , infecție , infecție a țesuturilor moi , infecții ale urechii medii , boală pulmonară obstructivă cronică Acută , Pneumonie , infecție sinusală , Amigdalita , uretrita , faringită , Chlamidia , chlamidia , tramatită medie , cronică. infectii , CERVICITA
Revizuit medical de Oleinik Elizaveta Ivanovna, Farmacie. Ultima actualizare pe 2020-04-04
Atenţie! Informațiile de pe pagină sunt destinate doar profesioniștilor medicali! Informațiile sunt colectate în surse deschise și pot conține erori semnificative! Fiți atenți și verificați din nou toate informațiile de pe această pagină!
Top 20 de medicamente cu aceleași ingrediente:
Zitromax
Sumamed
Azitromicină
Limpezire
Azatril
AZ
Zomax
Zmax
Koptin
Zocin
Azitromicină USP
Azypin
Zitromax
Azomax
Flumax
Zevlen
Azeptin
Azomicină
Trulimax
Azitrim
Top 20 de medicamente cu aceeași utilizare:
Nipogalin
Augmentin
Moxipen
Amoxil
Amoxil (Amoxicilină)
Amoxicilină
Aksef
Enfexia
Amoxil BD
Efox
Dimoxină
Aroxin
Amoxil
Supramycina Forte
Cefaks
Zinoximor
Hiconcil
Zamur
Monodoks
Nelabocin
Numele medicamentului
Informațiile furnizate în Denumirea medicamentului Azitromicină Lek se bazează pe datele unui alt medicament cu exact aceeași compoziție cu Azitromicina Lek al medicamentului . Aveți grijă și asigurați-vă că verificați informațiile de la secțiunea Denumirea medicamentului din instrucțiunile pentru medicamentul Azitromicină Lek direct din ambalaj sau de la farmacistul de la farmacie.
Mai mult ...
Azitromicină Lek
Compus
Informațiile furnizate în Compoziția Azitromicinei Lek se bazează pe datele unui alt medicament cu exact aceeași compoziție cu Azitromicină Lek a medicamentului . Aveți grijă și asigurați-vă că verificați informațiile din secțiunea Compoziție din instrucțiunile pentru medicamentul Azitromicină Lek direct din ambalaj sau de la farmacistul de la farmacie.
Mai mult ...
Azitromicină
Indicatii terapeutice
Informațiile furnizate în Indicații terapeutice ale Azitromicinei Lek se bazează pe datele unui alt medicament cu exact aceeași compoziție cu Azitromicina Lek al medicamentului . Aveți grijă și asigurați-vă că verificați informațiile de la secțiunea Indicații terapeutice din instrucțiunile pentru medicamentul Azitromicină Lek direct din ambalaj sau de la farmacistul de la farmacie.
Mai mult ...
capsule; Tablete filmate; Pulbere pentru suspensie orală
Pulbere pentru prepararea suspensiei pentru administrare orală cu acțiune prelungită; Pulbere cu eliberare susținută pentru suspensie orală
Infecții ale tractului respirator superior (faringită, amigdalită) și inferioară (pneumonie bacteriană și atipică, bronșită) ale tractului respirator, organelor ORL (otita medie, sinuzită), pielii și țesuturilor moi (erisipel, impetigo, dermatoze secundar infectate), tractului urogenital (uretrită și/sau cervicita necomplicate), boala Lyme (tratamentul eritemului migran), boli ale stomacului și duodenului asociate cu Helicobacter pylori (ca parte a terapiei combinate).
Tratamentul infecțiilor cauzate de tulpini sensibile ale microorganismelor enumerate de la severitate ușoară până la moderată:
sinuzită bacteriană acută cauzată de Haemophilus influenzae, Moraxella catarrhalis sau Streptococcus pneumoniae;
pneumonie dobândită în comunitate cauzată de Chlamydophila pneumoniae, Haemophilus influenzae, Mycoplasma pneumoniae sau Streptococcus pneumoniae (dacă este posibil, terapie orală).
Mod de administrare și dozare
Informațiile furnizate în Dozarea și administrarea Azitromicinei Lek se bazează pe datele unui alt medicament cu exact aceeași compoziție cu Azitromicină Lek a medicamentului . Fiți atenți și asigurați-vă că verificați informațiile din secțiunea Dozare și administrare din instrucțiunile pentru medicamentul Azitromicină Lek direct din ambalaj sau farmacistul din farmacie.
Mai mult ...
Înăuntru, pe stomacul gol cu cel puțin 1 oră înainte sau 2 ore după masă. Un curs complet de terapie cu antibiotice cu Azitromicină Lek presupune o singură doză orală de 2 g.
Conținutul flaconului se dizolvă în 60 ml apă. Agitați bine înainte de utilizare și luați-l o dată înăuntru. Contraindicații: Hipersensibilitate (inclusiv la alte macrolide), insuficiență hepatică și/sau renală, alăptare, sugar până la 1 an.
hipersensibilitate la azitromicină, eritromicină și orice antibiotice macrolide sau ketolide;
insuficiență hepatică severă.
Eficacitatea și siguranța Azitromicinei Lek la copiii cu vârsta de 12 ani și mai mici nu au fost studiate.
-3%
110.05 MDL
113.45 MDL
Rețetă medicală
Indicaţii terapeutice
Infecții ale tractului respirator superior (tonzilofaringite, sinuzite acute).
Infecții ale tractului respirator inferior (bronșită bacteriană acută, exacerbare acută a
bronşitei cornice, pneumonie).
Infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi.
Fromilid uno este indicat la adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta de la 12 ani.
Trebuie luate în considerare recomandările oficiale privind utilizarea adecvată a
medicamentelor antibacteriene. Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi și copii cu vârsta peste 12 ani: doza uzuală este de un comprimat cu eliberare
prelungită 500 mg la fiecare 24 ore. În infecţii mai severe doza poate fi crescută până
la două comprimate cu eliberare prelungită 500 mg, administrate la fiecare 24 ore.
De obicei, durata tratamentului este de 6 până la 14 zile.
2
Pacienți pediatrici
Copii cu vârsta sub 12 ani
Au fost efectuate studii clinice cu claritromicină suspensie orală la copii cu vârsta
începând cu 6 luni până la 12 ani. Respectiv, copiilor cu vârsta sub 12 ani
claritromicina se administrează sub formă de granule pentru suspensie orală.
Pacienţi cu insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală (clearance al creatininei mai mic de 30 ml/min) doza
de claritromicină trebuie redusă în jumătate, de ex., 250 mg o dată pe zi, sau 250 mg
de 2 ori pe zi în cazul infecțiilor mai severe. Tratamentul trebuie continuat mai mult de
14 zile la asemenea pacienți. Deoarece comprimatele cu eliberare prelungită nu pot fi
divizate, doza nu poate redusă mai jos de 500 mg pe zi, respectiv, această formă
farmaceutică nu trebuie utilizată la această categorie de pacienți.
Mod de administrare
Administrare orală.
Comprimatul nu trebuie zdrobit.
Medicamentul trebuie luat în timpul mesei.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, la alte macrolide sau la oricare dintre
excipienţii enumerați la pct. 6.1.
Deoarece doza nu poate fi redusă sub 500 mg pe zi, comprimatele cu eliberare
prelungită sunt contraindicate la pacienţii cu clearance-ul creatininei mai mic de 30
ml/min. La această categorie de pacienți pot fi utilizate alte forme farmaceutice.
Administrarea concomitentă a claritromicinei cu oricare dintre următoarele
medicamente este contraindicată: astemizol, cisapridă, pimozidă, terfenadină,
deoarece aceasta poate determina prelungirea intervalului QT şi aritmii cardiace,
inclusiv tahicardie ventriculară, fibrilaţie ventriculară şi torsada vârfurilor (vezi pct.
4.5).
Administrarea concomitentă cu ticagrelor sau ranolazină este contraindicată.
Este contraindicată administrarea concomitentă a claritromicinei cu ergotamină sau cu
dihidroergotamină, deoarece aceasta poate cauza ergotoxicoză.
Claritromicina nu trebuie administrată pacienţilor cu antecedente de prelungire a
intervalului QT sau aritmie ventriculară, inclusiv torsada vârfurilor (vezi pct. 4.4 şi 4.5).
Claritromicina nu trebuie utilizată concomitent cu inhibitori de HMG- CoA reductază
(statine), care sunt metabolizate extensiv prin intermediul CYP3A4 (lovastatină sau
simvastatină), datorită riscului crescut de miopatie, inclusiv rabdomioliză (vezi pct.
4.5).
Claritromicina nu trebuie administrată pacienţilor cu hipokaliemie (resc de prelungire a
intervalului QT).
Claritromicina nu trebuie utilizată la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă asociată cu
insuficienţă renală.
3
Similar altor inhibitori puternici ai CYP3A4, claritromicina nu trebuie administrată
pacienţilor care administrează colchicină. https://bit.ly/3hIMz6Z
Infecții ale tractului respirator superior (tonzilofaringite, sinuzite acute).
Infecții ale tractului respirator inferior (bronșită bacteriană acută, exacerbare acută a
bronşitei cornice, pneumonie).
Infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi.
Fromilid uno este indicat la adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta de la 12 ani.
Trebuie luate în considerare recomandările oficiale privind utilizarea adecvată a
medicamentelor antibacteriene. Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi și copii cu vârsta peste 12 ani: doza uzuală este de un comprimat cu eliberare
prelungită 500 mg la fiecare 24 ore. În infecţii mai severe doza poate fi crescută până
la două comprimate cu eliberare prelungită 500 mg, administrate la fiecare 24 ore.
De obicei, durata tratamentului este de 6 până la 14 zile.
2
Pacienți pediatrici
Copii cu vârsta sub 12 ani
Au fost efectuate studii clinice cu claritromicină suspensie orală la copii cu vârsta
începând cu 6 luni până la 12 ani. Respectiv, copiilor cu vârsta sub 12 ani
claritromicina se administrează sub formă de granule pentru suspensie orală.
Pacienţi cu insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală (clearance al creatininei mai mic de 30 ml/min) doza
de claritromicină trebuie redusă în jumătate, de ex., 250 mg o dată pe zi, sau 250 mg
de 2 ori pe zi în cazul infecțiilor mai severe. Tratamentul trebuie continuat mai mult de
14 zile la asemenea pacienți. Deoarece comprimatele cu eliberare prelungită nu pot fi
divizate, doza nu poate redusă mai jos de 500 mg pe zi, respectiv, această formă
farmaceutică nu trebuie utilizată la această categorie de pacienți.
Mod de administrare
Administrare orală.
Comprimatul nu trebuie zdrobit.
Medicamentul trebuie luat în timpul mesei.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, la alte macrolide sau la oricare dintre
excipienţii enumerați la pct. 6.1.
Deoarece doza nu poate fi redusă sub 500 mg pe zi, comprimatele cu eliberare
prelungită sunt contraindicate la pacienţii cu clearance-ul creatininei mai mic de 30
ml/min. La această categorie de pacienți pot fi utilizate alte forme farmaceutice.
Administrarea concomitentă a claritromicinei cu oricare dintre următoarele
medicamente este contraindicată: astemizol, cisapridă, pimozidă, terfenadină,
deoarece aceasta poate determina prelungirea intervalului QT şi aritmii cardiace,
inclusiv tahicardie ventriculară, fibrilaţie ventriculară şi torsada vârfurilor (vezi pct.
4.5).
Administrarea concomitentă cu ticagrelor sau ranolazină este contraindicată.
Este contraindicată administrarea concomitentă a claritromicinei cu ergotamină sau cu
dihidroergotamină, deoarece aceasta poate cauza ergotoxicoză.
Claritromicina nu trebuie administrată pacienţilor cu antecedente de prelungire a
intervalului QT sau aritmie ventriculară, inclusiv torsada vârfurilor (vezi pct. 4.4 şi 4.5).
Claritromicina nu trebuie utilizată concomitent cu inhibitori de HMG- CoA reductază
(statine), care sunt metabolizate extensiv prin intermediul CYP3A4 (lovastatină sau
simvastatină), datorită riscului crescut de miopatie, inclusiv rabdomioliză (vezi pct.
4.5).
Claritromicina nu trebuie administrată pacienţilor cu hipokaliemie (resc de prelungire a
intervalului QT).
Claritromicina nu trebuie utilizată la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă asociată cu
insuficienţă renală.
3
Similar altor inhibitori puternici ai CYP3A4, claritromicina nu trebuie administrată
pacienţilor care administrează colchicină. https://bit.ly/3hIMz6Z
-3%
84.05 MDL
86.65 MDL
Rețetă medicală
1 Indicaţii terapeutice
Meflocid™ este indicat la adulţi, pentru tratamentul următoarelor infecţii uşoare sau
moderate, provocate de microorganisme sensibile la levofloxacină:
- sinuzite acute;
- exacerbări ale bronşitelor cronice;
- pneumonie comunitară;
- infecţii complicate ale tractului urinar, incluzând pielonefrite;
- prostatită bacteriană cronică;
- infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi.
4.2 Doze şi mod de administrare
Meflocid™ se administrează o dată sau de două ori pe zi. Doza depinde de tipul şi
severitatea infecţiei şi de sensibilitatea microorganismului patogen suspectat.
Durata tratamentului
Durata tratamentului variază în funcţie de evoluţia bolii (vezi tabelul de mai jos).
Mod de administrare
Se administrează pe cale orală. Comprimatele de Meflocid™ trebuie înghiţite întregi,
fără a fi zdrobite, cu o cantitate suficientă de lichid. Comprimatele pot fi divizate de-a
lungul liniei mediane
pentru ajustarea dozei. Administrarea se poate face cu cel puţin 1 oră înainte de mese
sau peste 2 ore după mese. Meflocid™ se va administra cu cel puţin 2 ore înainte de
sau după administrarea de săruri de fer, antiacide sau sucralfat, deoarece absorbţia
poate fi redusă.
Meflocid™ este indicat la adulţi, pentru tratamentul următoarelor infecţii uşoare sau
moderate, provocate de microorganisme sensibile la levofloxacină:
- sinuzite acute;
- exacerbări ale bronşitelor cronice;
- pneumonie comunitară;
- infecţii complicate ale tractului urinar, incluzând pielonefrite;
- prostatită bacteriană cronică;
- infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi.
4.2 Doze şi mod de administrare
Meflocid™ se administrează o dată sau de două ori pe zi. Doza depinde de tipul şi
severitatea infecţiei şi de sensibilitatea microorganismului patogen suspectat.
Durata tratamentului
Durata tratamentului variază în funcţie de evoluţia bolii (vezi tabelul de mai jos).
Mod de administrare
Se administrează pe cale orală. Comprimatele de Meflocid™ trebuie înghiţite întregi,
fără a fi zdrobite, cu o cantitate suficientă de lichid. Comprimatele pot fi divizate de-a
lungul liniei mediane
pentru ajustarea dozei. Administrarea se poate face cu cel puţin 1 oră înainte de mese
sau peste 2 ore după mese. Meflocid™ se va administra cu cel puţin 2 ore înainte de
sau după administrarea de săruri de fer, antiacide sau sucralfat, deoarece absorbţia
poate fi redusă.
-3%
132.65 MDL
136.75 MDL
Rețetă medicală
1. CE ESTE CIPROFLOXACIN ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ CIPROFLOXACIN face parte dintr-un grup de medicamente denumite antiinfecţioase. Acest grup include chinolonele (ciprofloxacina în acest caz), care au un spectru larg de activitate împotriva microorganismelor care pot infecta ochiul. CIPROFLOXACIN este utilizat pentru tratarea ulcerului cornean şi a infecţiilor de la nivelul ochiului, provocate de bacterii. De asemenea CIPROFLOXACIN este utilizat pentru profilaxia şi tratamentul infecţiilor bacteriene după traume şi intervenţii chirurgicale la nivelul ochiului. 2. CE TREBUIE SĂ ŞTIŢI ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI CIPROFLOXACIN Nu utilizaţi CIPROFLOXACIN - Dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la ciproflocacină, la alte chinolone (un anumit tip de antibiotice) sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct.6). - Dacă copilul dumneavoastră are vârsta sub 1 an. Dacă aveţi întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră pentru recomandări. Atenţionări şi precauţii Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte să utilizaţi CIPROFLOXACIN. Dacă apar reacţii alergice la CIPROFLOXACIN, opriţi utilizarea medicamentului şi adresaţi-vă imediat la medic. Dacă purtaţi lentile de contact – încetaţi purtarea acestora în cazul, în care prezentaţi orice semne sau simptome de infecţie la nivelul ochiului. Înlocuiţi lentilele de contact cu ochelarii de vedere. Nu reluaţi purtarea lentilelor de contact pană la dispariţia semnelor şi simptomelor infecţiei şi până la încetarea administrării medicamentului. Utilizarea îndelungată a medicamentelor antibacteriene poate duce la infecţii suplimentare, inclusiv cu fungi. Dacă apare o suprainfecţie, anunţaţi-vă imediat medicul pentru a fi iniţiat tratamentul adecvat.
CUM SĂ UTILIZAŢI CIPROFLOXACIN Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa, cum v-au spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul, dacă nu sunteţi sigur. Utilizaţi CIPROFLOXACIN numai ca picături pentru ochi. Doza uzuală În ulcerul cornean se instilează câte 2 picături fiecare 15 minute în primele 6 ore, apoi câte 2 picături la intervale de 30 minute pentru timpul rămas din prima zi de tratament. A doua zi se instilează câte 2 picături la fiecare oră. De la 3-a până la a 14-a zi – câte 2 picături peste fiecare 4 ore. Tratamentul poate depăşi 14 zile în cazul, în care nu s-a produs reepitelizarea corneei. În infecţii oculare bacteriene superficiale se instilează câte 1-2 picături în ochiul (ochii) afectat (afectaţi) fiecare 4 ore; în infecţii severe – câte 1-2 picături fiecare 2 ore (în orele de veghe) pe durata primelor două zile şi câte 1-2 picături fiecare 4 ore – în următoarele zile. În ambele cazuri durata tratamentului nu trebuie să depăşească 21 zile. Utilizaţi acest medicament pentru ambii ochi, numai dacă aşa v-a spus medicul dumneavoastră.
• Luaţi flaconul de CIPROFLOXACIN şi o oglindă. • Spălaţi-vă pe mâini. • Deşurubaţi capacul flaconului. • Ţineţi flaconul între degetul mare şi degetul mijlociu, cu vârful în jos. • Lăsaţi capul pe spate. Trageţi pleoapa în jos cu un deget curat, până când se formează un „buzunar” între pleoapă şi ochi. Picătura va cădea aici (Fig. 1). • Aduceţi vârful flaconului aproape de ochi. Vă puteţi ajuta şi de oglindă. • Nu atingeţi picurătorul de ochi sau de pleoapă, de suprafeţele învecinate sau alte suprafeţe. Astfel se pot infecta picăturile rămase în flacon. • Apăsaţi uşor flaconul din părţi astfel, încât la o apăsare să eliberaţi o picătură de medicament (Fig. 2). • După administrarea medicamentului apăsaţi cu un deget colţul ochiului, lângă nas, timp de 2-3 minute (Fig. 3). Aceasta ajută la împiedicarea trecerii medicamentului prin mucoasa nasului în sânge. • Dacă vă administraţi picături în ambii ochi, înainte de a repeta aceste etape şi pentru celălalt ochi, trebuie să vă spălaţi pe mâini. Astfel va fi prevenită transmiterea infecţiei de la un ochi la altul. • Imediat după utilizare, puneţi capacul flaconului la loc şi înşurubaţi-l strâns. • Utilizaţi un flacon în întregime înainte de a deschide flaconul următor. Dacă o picătură nu ajunge în ochi, încercaţi din nou.
https://bit.ly/3nTvsAC
CUM SĂ UTILIZAŢI CIPROFLOXACIN Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa, cum v-au spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul, dacă nu sunteţi sigur. Utilizaţi CIPROFLOXACIN numai ca picături pentru ochi. Doza uzuală În ulcerul cornean se instilează câte 2 picături fiecare 15 minute în primele 6 ore, apoi câte 2 picături la intervale de 30 minute pentru timpul rămas din prima zi de tratament. A doua zi se instilează câte 2 picături la fiecare oră. De la 3-a până la a 14-a zi – câte 2 picături peste fiecare 4 ore. Tratamentul poate depăşi 14 zile în cazul, în care nu s-a produs reepitelizarea corneei. În infecţii oculare bacteriene superficiale se instilează câte 1-2 picături în ochiul (ochii) afectat (afectaţi) fiecare 4 ore; în infecţii severe – câte 1-2 picături fiecare 2 ore (în orele de veghe) pe durata primelor două zile şi câte 1-2 picături fiecare 4 ore – în următoarele zile. În ambele cazuri durata tratamentului nu trebuie să depăşească 21 zile. Utilizaţi acest medicament pentru ambii ochi, numai dacă aşa v-a spus medicul dumneavoastră.
• Luaţi flaconul de CIPROFLOXACIN şi o oglindă. • Spălaţi-vă pe mâini. • Deşurubaţi capacul flaconului. • Ţineţi flaconul între degetul mare şi degetul mijlociu, cu vârful în jos. • Lăsaţi capul pe spate. Trageţi pleoapa în jos cu un deget curat, până când se formează un „buzunar” între pleoapă şi ochi. Picătura va cădea aici (Fig. 1). • Aduceţi vârful flaconului aproape de ochi. Vă puteţi ajuta şi de oglindă. • Nu atingeţi picurătorul de ochi sau de pleoapă, de suprafeţele învecinate sau alte suprafeţe. Astfel se pot infecta picăturile rămase în flacon. • Apăsaţi uşor flaconul din părţi astfel, încât la o apăsare să eliberaţi o picătură de medicament (Fig. 2). • După administrarea medicamentului apăsaţi cu un deget colţul ochiului, lângă nas, timp de 2-3 minute (Fig. 3). Aceasta ajută la împiedicarea trecerii medicamentului prin mucoasa nasului în sânge. • Dacă vă administraţi picături în ambii ochi, înainte de a repeta aceste etape şi pentru celălalt ochi, trebuie să vă spălaţi pe mâini. Astfel va fi prevenită transmiterea infecţiei de la un ochi la altul. • Imediat după utilizare, puneţi capacul flaconului la loc şi înşurubaţi-l strâns. • Utilizaţi un flacon în întregime înainte de a deschide flaconul următor. Dacă o picătură nu ajunge în ochi, încercaţi din nou.
https://bit.ly/3nTvsAC
-3%
30.70 MDL
31.65 MDL
Rețetă medicală
Cefson este indicat la adulţi şi copii, inclusiv la nou-născuţii la termen (de la naştere), pentru tratamentul următoarelor infecţii:
- Pneumonie comunitară dobândită.
- Pneumonie dobândită în spital.
- Otită medie acută.
- Infecţii intraabdominale.
- Infecţii complicate ale tractului urinar (inclusiv pielonefrită).
- Infecţii ale oaselor şi articulaţiilor.
- Infecţii complicate cutanate şi ale ţesuturilor moi.
- Gonoree.
- Sifilis.
- Meningită bacteriană.
- Endocardită bacteriană
- Pneumonie comunitară dobândită.
- Pneumonie dobândită în spital.
- Otită medie acută.
- Infecţii intraabdominale.
- Infecţii complicate ale tractului urinar (inclusiv pielonefrită).
- Infecţii ale oaselor şi articulaţiilor.
- Infecţii complicate cutanate şi ale ţesuturilor moi.
- Gonoree.
- Sifilis.
- Meningită bacteriană.
- Endocardită bacteriană
-3%
52.72 MDL
54.35 MDL
Rețetă medicală
Ce este Cefazolin şi pentru ce se utilizează
Cefazolin conţine substanţa activă cefazolină sodică, care aparţine unui grup de antibiotice
denumite „cefalosporine”. Este un medicament care acţionează prin distrugerea bacteriilor, ce
cauzează infecţii.
Cefazolin se foloseşte pentru tratamentul infecţiilor bacteriene cauzate de bacterii sensibile la
medicament, cum sunt:
- infecţii ale căilor respiratorii;
- infecţii ale tractului uro-genital;
- infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi;
- infecţii ale oaselor şi articulaţiilor;
- septicemie (infecţie a sângelui);
- endocardită (infecţie a stratului intern al inimii);
- infecţii ale căilor biliare.
Cefazolin poate fi folosit şi înaintea, în timpul sau după intervenţii chirurgicale pentru a preveni
posibilele infecţii. Cum să utilizaţi Cefazolin
Cefazolin este administrată întotdeauna de către personalul medical. Va fi administrată ca injecţie
sau ca perfuzie (în venă) după dizolvare. Medicul dumneavoastră vă va informa despre durata
necesară şi frecvenţa administrării tratamentului cu Cefazolin.
Dozele recomandate sunt:
Doza zilnică medie de cefazolină pentru adulţi de obicei constituie 1-4 g, doza zilnică maximă – 6
g. Doza la o priză pentru adulţi în infecţii, cauzate de microorganisme gram-pozitive, este de 0,25-
0,5 g la fiecare 8 ore.
În infecţii moderate ale căilor respiratorii, cauzate de pneumococi şi infecţii ale sistemului
urogenital se indică câte 1 g la fiecare 12 ore.
În afecţiunile cauzate de microorganisme gram-negative sensibile medicamentul se indică câte 0,5-
1 g la fiecare 6-8 ore.
În infecţii severe (septicemie, endocardită, peritonită, pneumonie necrozantă, osteomielită
hematogenă acută, infecţii complicate ale tractului urinar) se indică câte 1-1,5 g cu un interval între
administrări de 6-8 ore.
Pentru profilaxia complicaţiilor infecţioase postoperatorii la adulţi se recomandă de administrat
cefazolina intramuscular sau intravenos:
- în doza de 1 g cu 0,5-1 oră înainte de intervenţia chirurgicală;
- în intervenţiile de lungă durată (2 ore sau mai mult) - suplimentar 0,5-1 g în timpul operaţiei;
- după intervenţia chirurgicală – în doza de 0,5-1 g la fiecare 6-8 ore în primele 24 de ore.
În unele cazuri (de exemplu, în intervenţii chirurgicale pe cord deschis, protezarea articulaţiilor)
utilizarea profilactică a cefazolinei poate dura timp de 3-5 zile după operaţie. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.
Dacă apar aceste reacţii adverse grave, opriţi utilizarea medicamentului şi adresaţi-vă imediat
medicului dumneavoastră sau mergeţi la cel mai apropiat spital:
- reacţii alergice grave cu umflare dureroasă a buzelor, limbii, feţei sau gatului şi dificultate
bruscă în respiraţie, când vorbiţi sau la înghiţire (edem angioneurotic), inclusiv şoc anafilactic
(o reacţie alergică bruscă, gravă şi uneori letală caracterizată prin dificultăţi în respiraţie,
scăderea bruscă a tensiunii arteriale şi umflare/tumefiere bruscă);
- diaree (scaun lichid) gravă, care durează o lungă perioadă de timp sau conţine sânge. Aceasta
poate fi un semn al unei inflamaţii grave a intestinului (colita pseudomembranoasă);
- erupţie extinsă pe piele, cu înroşire, febră, băşici sau ulceraţii (sindrom Stevens-Johnson);
- erupţii cu înroşirea, umflarea şi decojirea pielii cu aspect de arsuri (necroliză epidermică
toxică);
- pete roşii sau violete pe piele la nivelul palmelor şi tălpilor picioarelor, zone asemănătoare
urticariei, zone sensibile la nivelul gurii, ochilor şi organelor genitale (eritem polimorf);
- îngălbenire a pielii sau a albului ochilor sau urină închisă la culoare şi scaun decolorat: aceasta
este un semn al problemelor de la nivelul ficatului. https://bit.ly/3uOJdTO
Cefazolin conţine substanţa activă cefazolină sodică, care aparţine unui grup de antibiotice
denumite „cefalosporine”. Este un medicament care acţionează prin distrugerea bacteriilor, ce
cauzează infecţii.
Cefazolin se foloseşte pentru tratamentul infecţiilor bacteriene cauzate de bacterii sensibile la
medicament, cum sunt:
- infecţii ale căilor respiratorii;
- infecţii ale tractului uro-genital;
- infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi;
- infecţii ale oaselor şi articulaţiilor;
- septicemie (infecţie a sângelui);
- endocardită (infecţie a stratului intern al inimii);
- infecţii ale căilor biliare.
Cefazolin poate fi folosit şi înaintea, în timpul sau după intervenţii chirurgicale pentru a preveni
posibilele infecţii. Cum să utilizaţi Cefazolin
Cefazolin este administrată întotdeauna de către personalul medical. Va fi administrată ca injecţie
sau ca perfuzie (în venă) după dizolvare. Medicul dumneavoastră vă va informa despre durata
necesară şi frecvenţa administrării tratamentului cu Cefazolin.
Dozele recomandate sunt:
Doza zilnică medie de cefazolină pentru adulţi de obicei constituie 1-4 g, doza zilnică maximă – 6
g. Doza la o priză pentru adulţi în infecţii, cauzate de microorganisme gram-pozitive, este de 0,25-
0,5 g la fiecare 8 ore.
În infecţii moderate ale căilor respiratorii, cauzate de pneumococi şi infecţii ale sistemului
urogenital se indică câte 1 g la fiecare 12 ore.
În afecţiunile cauzate de microorganisme gram-negative sensibile medicamentul se indică câte 0,5-
1 g la fiecare 6-8 ore.
În infecţii severe (septicemie, endocardită, peritonită, pneumonie necrozantă, osteomielită
hematogenă acută, infecţii complicate ale tractului urinar) se indică câte 1-1,5 g cu un interval între
administrări de 6-8 ore.
Pentru profilaxia complicaţiilor infecţioase postoperatorii la adulţi se recomandă de administrat
cefazolina intramuscular sau intravenos:
- în doza de 1 g cu 0,5-1 oră înainte de intervenţia chirurgicală;
- în intervenţiile de lungă durată (2 ore sau mai mult) - suplimentar 0,5-1 g în timpul operaţiei;
- după intervenţia chirurgicală – în doza de 0,5-1 g la fiecare 6-8 ore în primele 24 de ore.
În unele cazuri (de exemplu, în intervenţii chirurgicale pe cord deschis, protezarea articulaţiilor)
utilizarea profilactică a cefazolinei poate dura timp de 3-5 zile după operaţie. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.
Dacă apar aceste reacţii adverse grave, opriţi utilizarea medicamentului şi adresaţi-vă imediat
medicului dumneavoastră sau mergeţi la cel mai apropiat spital:
- reacţii alergice grave cu umflare dureroasă a buzelor, limbii, feţei sau gatului şi dificultate
bruscă în respiraţie, când vorbiţi sau la înghiţire (edem angioneurotic), inclusiv şoc anafilactic
(o reacţie alergică bruscă, gravă şi uneori letală caracterizată prin dificultăţi în respiraţie,
scăderea bruscă a tensiunii arteriale şi umflare/tumefiere bruscă);
- diaree (scaun lichid) gravă, care durează o lungă perioadă de timp sau conţine sânge. Aceasta
poate fi un semn al unei inflamaţii grave a intestinului (colita pseudomembranoasă);
- erupţie extinsă pe piele, cu înroşire, febră, băşici sau ulceraţii (sindrom Stevens-Johnson);
- erupţii cu înroşirea, umflarea şi decojirea pielii cu aspect de arsuri (necroliză epidermică
toxică);
- pete roşii sau violete pe piele la nivelul palmelor şi tălpilor picioarelor, zone asemănătoare
urticariei, zone sensibile la nivelul gurii, ochilor şi organelor genitale (eritem polimorf);
- îngălbenire a pielii sau a albului ochilor sau urină închisă la culoare şi scaun decolorat: aceasta
este un semn al problemelor de la nivelul ficatului. https://bit.ly/3uOJdTO
-3%
100.10 MDL
103.20 MDL
Rețetă medicală
1. CE ESTE ZINNAT ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Zinnat este un antibiotic utilizat la adulţi, adolescenţi şi copii. Acţionează prin distrugerea
bacteriilor care determină apariţia infecţiilor. Aparţine unui grup de medicamente denumite
cefalosporine.
Zinnat este utilizat pentru tratamentul infecţiilor de la nivelul:
• gâtului;
• sinusurilor;
• urechii medii;
• plămânilor sau toracelui;
• tractului urinar;
• pielii şi ţesuturilor moi.
De asemenea, Zinnat poate fi utilizat pentru:
• tratamentul bolii Lyme (o infecţie transmisă de paraziţi denumiţi căpuşe). CUM SĂ UTILIZAŢI ZINNAT
Utilizaţi întotdeauna Zinnat exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi
cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţisigur.
Luaţi Zinnat după masă. Astfel, tratamentul va fi mai eficient. Agitaţi bine
flaconul înainte de utilizare.
Suspensia Zinnat poate fi diluată în sucuri reci de fructe sau în băuturi pe bază de lapte, însă
trebuie administrată imediat.
Nu amestecaţi Zinnat cu lichide fierbinţi.
Pentru instrucţiuni privind modul de pregătire a suspensiei Zinnat, vezi Instrucţiuni pentru
reconstituire la finalul acestui prospect.
Reacţii adverse frecvente (acestea pot afecta până la 1 din 10 persoane):
- infecţii fungice (cum este cea cu Candida);
- cefalee;
- ameţeli;
- diaree;
- greaţă,
- durere de stomac.
Reacţii adverse frecvente care pot să apară la analizele de sânge:
- o creştere a numărului unui tip de celule albe din sânge (eozinofilie);
- o creştere a valorilor enzimelor hepatice. https://bit.ly/2RyLaoV
Zinnat este un antibiotic utilizat la adulţi, adolescenţi şi copii. Acţionează prin distrugerea
bacteriilor care determină apariţia infecţiilor. Aparţine unui grup de medicamente denumite
cefalosporine.
Zinnat este utilizat pentru tratamentul infecţiilor de la nivelul:
• gâtului;
• sinusurilor;
• urechii medii;
• plămânilor sau toracelui;
• tractului urinar;
• pielii şi ţesuturilor moi.
De asemenea, Zinnat poate fi utilizat pentru:
• tratamentul bolii Lyme (o infecţie transmisă de paraziţi denumiţi căpuşe). CUM SĂ UTILIZAŢI ZINNAT
Utilizaţi întotdeauna Zinnat exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi
cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţisigur.
Luaţi Zinnat după masă. Astfel, tratamentul va fi mai eficient. Agitaţi bine
flaconul înainte de utilizare.
Suspensia Zinnat poate fi diluată în sucuri reci de fructe sau în băuturi pe bază de lapte, însă
trebuie administrată imediat.
Nu amestecaţi Zinnat cu lichide fierbinţi.
Pentru instrucţiuni privind modul de pregătire a suspensiei Zinnat, vezi Instrucţiuni pentru
reconstituire la finalul acestui prospect.
Reacţii adverse frecvente (acestea pot afecta până la 1 din 10 persoane):
- infecţii fungice (cum este cea cu Candida);
- cefalee;
- ameţeli;
- diaree;
- greaţă,
- durere de stomac.
Reacţii adverse frecvente care pot să apară la analizele de sânge:
- o creştere a numărului unui tip de celule albe din sânge (eozinofilie);
- o creştere a valorilor enzimelor hepatice. https://bit.ly/2RyLaoV
-3%
103.01 MDL
106.20 MDL
Rețetă medicală
AMPICILINA este un antibiotic penicilină. Este utilizat pentru a trata anumite tipuri de infecții bacteriene. Nu va funcționa pentru răceli, gripă sau alte infecții virale.
Acest medicament poate fi utilizat în alte scopuri; întrebați furnizorul de servicii medicale sau farmacistul dacă aveți întrebări. Trebuie să știe dacă aveți oricare dintre aceste afecțiuni:
boală de rinichi
o reacție neobișnuită sau alergică la ampicilină, alte peniciline sau antibiotice, alte medicamente, alimente, coloranți sau conservanți
insarcinata sau incearca sa ramai insarcinata
alăptarea.
Acest medicament poate fi utilizat în alte scopuri; întrebați furnizorul de servicii medicale sau farmacistul dacă aveți întrebări. Trebuie să știe dacă aveți oricare dintre aceste afecțiuni:
boală de rinichi
o reacție neobișnuită sau alergică la ampicilină, alte peniciline sau antibiotice, alte medicamente, alimente, coloranți sau conservanți
insarcinata sau incearca sa ramai insarcinata
alăptarea.
-3%
28.03 MDL
28.90 MDL
Rețetă medicală
Ce este Azinfexin și pentru a se folosi
Azitromicina, substanța activă din Azinfexin face parte din grupul medicamentelor antibiotice macrolide. Acesta este utilizat pentru a trata infecții cauzate de anumite bacterii și alte microorganisme, unele infecții sunt enumerate mai jos:
-Infecții ale pieptului, gâtului și nazale (inflamație a bronhiilor, plămâni și sinuzită etc.)
-Infecții amigdalelor cauzate de Streptococcus pyogenes (amigdalită), în tratamentul de dureri gât (faringită), în prezența de alergie la penicilină
- Infectii ale urechii
-Infecții cutanate și ale țesuturilor moi (abces sau furuncul, etc.)
-Boli cu transmitere sexuală cauzată de un organism numit Chlamydia
-Ulcere ale țesuturilor moi cauzate de un microorganism numit Haemophilus ducreyi și infecții genitale necomplicate cauzate de un microorganism nonmultirezistent numit Neisseria gonorrhoeae, care nu sunt însoțiți de alte infecții. Cum sa luaţi Azinfexin
Luați întotdeauna acest preparat exact așa cum va spus medicul dumneavoastră. Dacă nu sunteți sigur trebuie să discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.
Doze/frecventa și durata administrării
Azinfexin trebuie administrat într-o singură doză zilnică. Durata tratamentului diferitelor infecții este menționată mai jos.
Adulti
Doza în tratamentul infecțiilor genitale necomplicate, sexual transmisibile cauzate de Chlamydia trachomatis, Haemophilus ducreyi sau Neisseria gonorrhoeae sensibilă este de 1000 mg, administrată ca doză orală unică. Pentru alte indicații doza totală este de 1500 mg, câte 500 mg pe zi, administrată trei zile. Doza în tratamentul faringitei/tonzilitei cauzate de Streptococcus pyogenes este de 500 mg în prima zi și 250 mg în ziua a doua până la a cincea, durata tratamentului constituie 5 zile.
mod de administrare
Pentru administrare orală. Comprimatele trebuie să înghiţite întregi.
Grup special de studii
Utilizarea la copii
Pentru copii cu masă corporală peste 45 de kg se vor administra dozele recomandate pentru adulti. Pentru toate indicațiile, cu excepția faringitei/tonzilitei, doza totală recomandată constituie 1500 mg, divizată în 3 zile (câte 500 mg pe zi). Doza în tratamentul faringitei/tonzilitei cauzate de Streptococcus pyogenes este de 500 mg în prima zi și 250 mg în ziua a doua până la a cincea, durata tratamentului constituie 5 zile. Copii cu masă corporală sub 45 de kg. Nu au fost stabilite eficacitate și siguranța azitromicinei pentru copii cu vârsta mai mici de 6 luni, de aceea nu se recomandă administrarea copiilor cu vârsta sub 6 luni.
Utilizarea la varstnici
La vârstnici se vor administra doze recomandate pentru adulti.
Insuficienţa renală
Nu se recomandă ajustarea dozei la copiii cu insuficiență renală ușoară până la moderată. La studii cu insuficiență renală severă azitromicina se va administra cu precauție.
Insuficienta hepatică
La copiii cu insuficiență hepatică ușoară până la moderată pot fi administrate aceleași doze ca și la îndeplinirea funcției hepatice normale. Preparatul nu se va administra la copiii cu insuficiență hepatică severă.
Dacă aveți impresia că efectul Azinfexin este prea puternic sau slab, discutați cu medicul dumneavoastră sau farmacistul.
Dacă luați mai mult Azinfexin decât trebuie (supradozaj)
Dacă ați luat mai multe comprimate Azinfexin decât va fost indicat, poate să vă simțiți rău. În acest caz adresați-vă imediat la medic sau la departamentul de urgență a celui mai apropiat spital. Luaţi acest prospect şi comprimatele rămase pentru a arăta medicului. Dacă credeți că luați mai mult decât trebuie Azinfexin, consultați medicul dumneavoastră sau farmacistul.
Dacă uitaţi să luaţi una sau mai multe doze de Azinfexin
Dacă ați uitat să luați o doză, luați doza respectivă imediat ce vă amintiți. Luați doza următoare la ora recomandată. Nu luați o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Azinfexin
Dacă încetați să luați Azinfexin prea repede, infection poate reveni. Chiar dacă începeți să vă simțiți mai bine, este important să continuați tratamentul conform recomandărilor medicului dumneavoastră. Nu întrerupeți administrarea Azinfexin fără consultarea medicului dumneavoastră. Dacă acest lucru are orice întrebări referitoare la medicament, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Posibilitate de reacție adversă
Ca și alte medicamente, acest preparat poate provoca reacții adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Dacă observați apariția uneia sau a mai multor reacții descrise mai jos, anunțați imediat medicul dumneavoastră . Deși sunt foarte rare, simptomele pot fi severe.
-Bătăi neregulate ale inimii, dificultăți de respirație, amețeli sau senzație de leșin în timpul utilizării Azinfexin,
-Respirație șuierătoare bruscă,
-Dificultăți în respirație,
-Umflarea pleoapelor,
-Umflarea feței sau buzelor,
-Erupții cutanate sau mâncărime (în special care afectează întregul corp).
Azitromicina, substanța activă din Azinfexin face parte din grupul medicamentelor antibiotice macrolide. Acesta este utilizat pentru a trata infecții cauzate de anumite bacterii și alte microorganisme, unele infecții sunt enumerate mai jos:
-Infecții ale pieptului, gâtului și nazale (inflamație a bronhiilor, plămâni și sinuzită etc.)
-Infecții amigdalelor cauzate de Streptococcus pyogenes (amigdalită), în tratamentul de dureri gât (faringită), în prezența de alergie la penicilină
- Infectii ale urechii
-Infecții cutanate și ale țesuturilor moi (abces sau furuncul, etc.)
-Boli cu transmitere sexuală cauzată de un organism numit Chlamydia
-Ulcere ale țesuturilor moi cauzate de un microorganism numit Haemophilus ducreyi și infecții genitale necomplicate cauzate de un microorganism nonmultirezistent numit Neisseria gonorrhoeae, care nu sunt însoțiți de alte infecții. Cum sa luaţi Azinfexin
Luați întotdeauna acest preparat exact așa cum va spus medicul dumneavoastră. Dacă nu sunteți sigur trebuie să discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.
Doze/frecventa și durata administrării
Azinfexin trebuie administrat într-o singură doză zilnică. Durata tratamentului diferitelor infecții este menționată mai jos.
Adulti
Doza în tratamentul infecțiilor genitale necomplicate, sexual transmisibile cauzate de Chlamydia trachomatis, Haemophilus ducreyi sau Neisseria gonorrhoeae sensibilă este de 1000 mg, administrată ca doză orală unică. Pentru alte indicații doza totală este de 1500 mg, câte 500 mg pe zi, administrată trei zile. Doza în tratamentul faringitei/tonzilitei cauzate de Streptococcus pyogenes este de 500 mg în prima zi și 250 mg în ziua a doua până la a cincea, durata tratamentului constituie 5 zile.
mod de administrare
Pentru administrare orală. Comprimatele trebuie să înghiţite întregi.
Grup special de studii
Utilizarea la copii
Pentru copii cu masă corporală peste 45 de kg se vor administra dozele recomandate pentru adulti. Pentru toate indicațiile, cu excepția faringitei/tonzilitei, doza totală recomandată constituie 1500 mg, divizată în 3 zile (câte 500 mg pe zi). Doza în tratamentul faringitei/tonzilitei cauzate de Streptococcus pyogenes este de 500 mg în prima zi și 250 mg în ziua a doua până la a cincea, durata tratamentului constituie 5 zile. Copii cu masă corporală sub 45 de kg. Nu au fost stabilite eficacitate și siguranța azitromicinei pentru copii cu vârsta mai mici de 6 luni, de aceea nu se recomandă administrarea copiilor cu vârsta sub 6 luni.
Utilizarea la varstnici
La vârstnici se vor administra doze recomandate pentru adulti.
Insuficienţa renală
Nu se recomandă ajustarea dozei la copiii cu insuficiență renală ușoară până la moderată. La studii cu insuficiență renală severă azitromicina se va administra cu precauție.
Insuficienta hepatică
La copiii cu insuficiență hepatică ușoară până la moderată pot fi administrate aceleași doze ca și la îndeplinirea funcției hepatice normale. Preparatul nu se va administra la copiii cu insuficiență hepatică severă.
Dacă aveți impresia că efectul Azinfexin este prea puternic sau slab, discutați cu medicul dumneavoastră sau farmacistul.
Dacă luați mai mult Azinfexin decât trebuie (supradozaj)
Dacă ați luat mai multe comprimate Azinfexin decât va fost indicat, poate să vă simțiți rău. În acest caz adresați-vă imediat la medic sau la departamentul de urgență a celui mai apropiat spital. Luaţi acest prospect şi comprimatele rămase pentru a arăta medicului. Dacă credeți că luați mai mult decât trebuie Azinfexin, consultați medicul dumneavoastră sau farmacistul.
Dacă uitaţi să luaţi una sau mai multe doze de Azinfexin
Dacă ați uitat să luați o doză, luați doza respectivă imediat ce vă amintiți. Luați doza următoare la ora recomandată. Nu luați o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Azinfexin
Dacă încetați să luați Azinfexin prea repede, infection poate reveni. Chiar dacă începeți să vă simțiți mai bine, este important să continuați tratamentul conform recomandărilor medicului dumneavoastră. Nu întrerupeți administrarea Azinfexin fără consultarea medicului dumneavoastră. Dacă acest lucru are orice întrebări referitoare la medicament, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Posibilitate de reacție adversă
Ca și alte medicamente, acest preparat poate provoca reacții adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Dacă observați apariția uneia sau a mai multor reacții descrise mai jos, anunțați imediat medicul dumneavoastră . Deși sunt foarte rare, simptomele pot fi severe.
-Bătăi neregulate ale inimii, dificultăți de respirație, amețeli sau senzație de leșin în timpul utilizării Azinfexin,
-Respirație șuierătoare bruscă,
-Dificultăți în respirație,
-Umflarea pleoapelor,
-Umflarea feței sau buzelor,
-Erupții cutanate sau mâncărime (în special care afectează întregul corp).
-3%
66.11 MDL
68.15 MDL
Rețetă medicală
CE ESTE HEMOMYCIN ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Azitromicina, substanța activă din Hemomycin face parte din grupul medicamentelor antibiotice
macrolide-azilide, cu acțiune bacteriostatic și un spectru larg de acțiune. Hemomycin este indicat în
tratamentul infecțiilor cauzat de bacteriile sensibile la azitromicină:
- exacerbare acută a bronșitei cronice;
- pneumonie comunitară;
- sinuzită acută bacteriană;
- faringită, tonzilită;
- otită medie acută bacteriană;
- infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi;
- uretrită şi cervicită necomplicată determinate de Chlamydia trachomatis. CUM SĂ LUAȚI HEMOMYCIN
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau
farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Acest medicat este indicat adulților și copiilor cu masa corporală peste 45 kg. Copiii cu o masă
corporală mai mica de 45 kg nu vor administra Hemomycin 500 mg comprimate filmate.
Azitromicina se administrează oral, fără a fi fărmițată, o singură dată pe zi, cu cel puţin 1 oră înainte
de sau cu 2 ore dupa masă sau administrarea preparatelor antacide.
Se administrează 500 mg o dată în zi timp de 3 zile (doza totală de azitromicină este de 1500 mg).
În uretrită necomplicată şi/sau cervicită, cauzate de Chlamydia trachomatis - se administrează o
doză unică de 1 g (2 comprimate).
Pacienții cu insuficiență renală sau hepatică
Dacă aveți boli renale sau hepatice anunțați medicul dumneavoastră.
Dacă luați mai mult Hemomycin decât trebuie
Dacă ați administrat o doză mai mare decât trebuie adresați-vă imediat medicului dumneavoastră
sau farmacistului.
Dacă uitaţi să luați Hemomycin
Nu luați o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă ați uitat să luați Hemomycin comprimate filmate - doza omisă trebuie luată cât mai curând
posibil. Următoarea doză se va administra peste 24 ore.
Dacă încetați să luați Hemomycin
Nu încetați să luați comprimatele până când medicul dumneavoastră vă recomandă să nu mai luați
preparatul.
Dacă nu observați nici o amelioare a sănătății adresațivă medicului dumneavoastră.
Dacă nu vă simţiţi mai bine sau vă simţiţi mai rău, trebuie să vă adresaţi medicului dumneavoastră.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, acest preparat poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.https://bit.ly/3oHFCoi
Azitromicina, substanța activă din Hemomycin face parte din grupul medicamentelor antibiotice
macrolide-azilide, cu acțiune bacteriostatic și un spectru larg de acțiune. Hemomycin este indicat în
tratamentul infecțiilor cauzat de bacteriile sensibile la azitromicină:
- exacerbare acută a bronșitei cronice;
- pneumonie comunitară;
- sinuzită acută bacteriană;
- faringită, tonzilită;
- otită medie acută bacteriană;
- infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi;
- uretrită şi cervicită necomplicată determinate de Chlamydia trachomatis. CUM SĂ LUAȚI HEMOMYCIN
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau
farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Acest medicat este indicat adulților și copiilor cu masa corporală peste 45 kg. Copiii cu o masă
corporală mai mica de 45 kg nu vor administra Hemomycin 500 mg comprimate filmate.
Azitromicina se administrează oral, fără a fi fărmițată, o singură dată pe zi, cu cel puţin 1 oră înainte
de sau cu 2 ore dupa masă sau administrarea preparatelor antacide.
Se administrează 500 mg o dată în zi timp de 3 zile (doza totală de azitromicină este de 1500 mg).
În uretrită necomplicată şi/sau cervicită, cauzate de Chlamydia trachomatis - se administrează o
doză unică de 1 g (2 comprimate).
Pacienții cu insuficiență renală sau hepatică
Dacă aveți boli renale sau hepatice anunțați medicul dumneavoastră.
Dacă luați mai mult Hemomycin decât trebuie
Dacă ați administrat o doză mai mare decât trebuie adresați-vă imediat medicului dumneavoastră
sau farmacistului.
Dacă uitaţi să luați Hemomycin
Nu luați o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă ați uitat să luați Hemomycin comprimate filmate - doza omisă trebuie luată cât mai curând
posibil. Următoarea doză se va administra peste 24 ore.
Dacă încetați să luați Hemomycin
Nu încetați să luați comprimatele până când medicul dumneavoastră vă recomandă să nu mai luați
preparatul.
Dacă nu observați nici o amelioare a sănătății adresațivă medicului dumneavoastră.
Dacă nu vă simţiţi mai bine sau vă simţiţi mai rău, trebuie să vă adresaţi medicului dumneavoastră.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, acest preparat poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.https://bit.ly/3oHFCoi
-3%
44.38 MDL
45.75 MDL