Filtru
Întâi cele populare
Rețetă medicală
Indicaţii terapeutice
Mycosyst este indicat în tratamentul următoarelor infecţii fungice (vezi pct. 5.1).
Mycosyst capsule este indicat la adulţi pentru tratamentul:
Meningitei criptococice (vezi pct. 4.4).
Coccidiodomicozei (vezi pct. 4.4).
Candidozei invazive.
Candidozei mucoaselor, inclusiv candidozei orofaringiene, esofagiene, candiduriei şi
candidozei cronice cutaneomucoase.
Candidozei cronice orale atrofice (stomatitei datorate protezei dentare) dacă igiena
dentară sau tratamentul local sunt insuficiente.
Candidozei vaginale, acute sau recurente, când tratamentul local nu este indicat.
Balanitei candidozice când tratamentul local nu este indicat.
Dermatomicozelor incluzând tinea pedis, tinea corporis, tinea cruris, tinea versicolor
şi infecţii cutanate cu Candida, când este indicat tratamentul sistemic.
Tinea unguinium (onicomicoză) când alte medicamente nu sunt indicate. Doze şi mod de administrare
Doze
Doza de fluconazol trebuie stabilită în funcţie de natura şi severitatea infecţiei fungice.
Tratamentul infecţiilor care necesită administrarea unor doze multiple trebuie
continuat, până în momentul în care parametrii clinici sau rezultatele investigaţiilor de
laborator demonstrează faptul că infecţia fungică activă a fost oprită. O perioadă de
tratament insuficientă poate duce la recidiva infecţiei active.
Mod de administrare
Mycosyst se poate administra atât pe cale orală, cât şi în perfuzie intravenoasă,
alegerea căii de administrare depinzând de starea clinică a pacientului. La trecerea de
la calea de administrare intravenoasă la calea de administrare orală sau invers, nu
este necesară modificarea dozei zilnice.
Capsulele trebuie înghiţite întregi şi independent de momentul meselor.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, la alţi compuşi azolici înrudiţi sau la oricare
dintre excipienţi enumerați la pct 6.1.
Este contraindicată administrarea de terfenadină la pacienţii care sunt în tratament cu
Mycosyst în doze multiple de 400 mg sau mai mari pe zi, pe baza rezultatelor unui
studiu de interacţiuni medicamentoase în care s-au folosit doze multiple.
Este contraindicată administrarea concomitentă a altor medicamente care alungesc
intervalul QT şi care sunt metabolizate pe calea citocromului P450 (CYP) 3A4, precum
cisapridă, astemizol, pimozidă, chinidină şi eritromicină la pacienţii aflaţi în tratament
cu fluconazol (vezi pct. 4.4 şi pct. 4.5). https://bit.ly/34pfG7v
Mycosyst este indicat în tratamentul următoarelor infecţii fungice (vezi pct. 5.1).
Mycosyst capsule este indicat la adulţi pentru tratamentul:
Meningitei criptococice (vezi pct. 4.4).
Coccidiodomicozei (vezi pct. 4.4).
Candidozei invazive.
Candidozei mucoaselor, inclusiv candidozei orofaringiene, esofagiene, candiduriei şi
candidozei cronice cutaneomucoase.
Candidozei cronice orale atrofice (stomatitei datorate protezei dentare) dacă igiena
dentară sau tratamentul local sunt insuficiente.
Candidozei vaginale, acute sau recurente, când tratamentul local nu este indicat.
Balanitei candidozice când tratamentul local nu este indicat.
Dermatomicozelor incluzând tinea pedis, tinea corporis, tinea cruris, tinea versicolor
şi infecţii cutanate cu Candida, când este indicat tratamentul sistemic.
Tinea unguinium (onicomicoză) când alte medicamente nu sunt indicate. Doze şi mod de administrare
Doze
Doza de fluconazol trebuie stabilită în funcţie de natura şi severitatea infecţiei fungice.
Tratamentul infecţiilor care necesită administrarea unor doze multiple trebuie
continuat, până în momentul în care parametrii clinici sau rezultatele investigaţiilor de
laborator demonstrează faptul că infecţia fungică activă a fost oprită. O perioadă de
tratament insuficientă poate duce la recidiva infecţiei active.
Mod de administrare
Mycosyst se poate administra atât pe cale orală, cât şi în perfuzie intravenoasă,
alegerea căii de administrare depinzând de starea clinică a pacientului. La trecerea de
la calea de administrare intravenoasă la calea de administrare orală sau invers, nu
este necesară modificarea dozei zilnice.
Capsulele trebuie înghiţite întregi şi independent de momentul meselor.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, la alţi compuşi azolici înrudiţi sau la oricare
dintre excipienţi enumerați la pct 6.1.
Este contraindicată administrarea de terfenadină la pacienţii care sunt în tratament cu
Mycosyst în doze multiple de 400 mg sau mai mari pe zi, pe baza rezultatelor unui
studiu de interacţiuni medicamentoase în care s-au folosit doze multiple.
Este contraindicată administrarea concomitentă a altor medicamente care alungesc
intervalul QT şi care sunt metabolizate pe calea citocromului P450 (CYP) 3A4, precum
cisapridă, astemizol, pimozidă, chinidină şi eritromicină la pacienţii aflaţi în tratament
cu fluconazol (vezi pct. 4.4 şi pct. 4.5). https://bit.ly/34pfG7v
-3%
1 305.86 MDL
1 346.25 MDL
Rețetă medicală
Indicatii terapeutice
Orunit este indicat în tratamentul următoarelor afecţiuni:
Indicaţii ginecologice: candidoză vulvovaginală.
Indicaţii dermatologice/oftalmologice: pitiriazis versicolor, dermatomicoze cu
germeni sensibili la itraconazol (Trichop.hyton spp., Microsporum spp.,
Epidermop.hyton floccosum), keratită fungică şi candidoză orală.
Onicomicoze determinate de dermatofiţi şi/sau levuri.
Micoze sistemice: aspergiloză şi candidoză sistemică, criptococoză (incluzând
meningita criptococică), histoplasmoză, sporotricoză, paracoccidioidomicoze. Doze şi mod de administrare
Adulţi
Pentru o absorbţie optimă, capsulele trebuie administrate imediat după o masă
principală. Capsulele trebuie înghiţite întregi, cu un pahar cu apă. 4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la itraconazol sau la oricare dintre excipienţi.
Administrarea concomitentă a următoarelor medicamente cu itraconazol este
contraindicată (vezi şi pct. 4.5):
- medicamentele metabolizate prin intermediul izoenzimelor CYP3A4, care pot
prelungi intervalul QT, cum sunt: astemizol, bepridil, cisapridă, dofetilidă,
mizolastin, pimozidă, chinidină şi terfenadină Administrarea concomitentă poate
duce la creşterea concentraţiilor plasmatice ale acestor medicamente, care poate
determina prelungirea intervalului QT şi apariţia, în cazuri rare, a torsadei
vârfurilor.
- inhibitori de HMG-CoA reductază, metabolizaţi prin intermediul izoenzimelor
CYP3A4 cum sunt: simvastatină şi lovastatină.
- triazolam şi midazolam, administrat oral.
- alcaloizi de ergot, cum sunt: ergotamină, dihidroergotamină, ergometrină şi
metilergometrină.
- eletriptan.
- nisoldipină.
Itraconazolul nu trebuie administrat în cazurile care nu au potenţial letal
pacienţilor cărora li se administrează dizopiramidă sau halofantrină.
Itraconazolul nu trebuie administrat pacienţilor cu disfuncţie ventriculară
dovedită, cum este insuficienţa cardiacă congestivă sau antecedente de
insuficienţă cardiacă congestivă, exceptând cazurile cu potenţial letal sau alte
infecţii severe, vezi pct. 4.4.
Itraconazolul nu trebuie administrat în timpul sarcinii şi alăptării pentru indicaţii
care nu au potenţial letal, vezi pct. 4.6. https://bit.ly/3yI0VLe
Orunit este indicat în tratamentul următoarelor afecţiuni:
Indicaţii ginecologice: candidoză vulvovaginală.
Indicaţii dermatologice/oftalmologice: pitiriazis versicolor, dermatomicoze cu
germeni sensibili la itraconazol (Trichop.hyton spp., Microsporum spp.,
Epidermop.hyton floccosum), keratită fungică şi candidoză orală.
Onicomicoze determinate de dermatofiţi şi/sau levuri.
Micoze sistemice: aspergiloză şi candidoză sistemică, criptococoză (incluzând
meningita criptococică), histoplasmoză, sporotricoză, paracoccidioidomicoze. Doze şi mod de administrare
Adulţi
Pentru o absorbţie optimă, capsulele trebuie administrate imediat după o masă
principală. Capsulele trebuie înghiţite întregi, cu un pahar cu apă. 4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la itraconazol sau la oricare dintre excipienţi.
Administrarea concomitentă a următoarelor medicamente cu itraconazol este
contraindicată (vezi şi pct. 4.5):
- medicamentele metabolizate prin intermediul izoenzimelor CYP3A4, care pot
prelungi intervalul QT, cum sunt: astemizol, bepridil, cisapridă, dofetilidă,
mizolastin, pimozidă, chinidină şi terfenadină Administrarea concomitentă poate
duce la creşterea concentraţiilor plasmatice ale acestor medicamente, care poate
determina prelungirea intervalului QT şi apariţia, în cazuri rare, a torsadei
vârfurilor.
- inhibitori de HMG-CoA reductază, metabolizaţi prin intermediul izoenzimelor
CYP3A4 cum sunt: simvastatină şi lovastatină.
- triazolam şi midazolam, administrat oral.
- alcaloizi de ergot, cum sunt: ergotamină, dihidroergotamină, ergometrină şi
metilergometrină.
- eletriptan.
- nisoldipină.
Itraconazolul nu trebuie administrat în cazurile care nu au potenţial letal
pacienţilor cărora li se administrează dizopiramidă sau halofantrină.
Itraconazolul nu trebuie administrat pacienţilor cu disfuncţie ventriculară
dovedită, cum este insuficienţa cardiacă congestivă sau antecedente de
insuficienţă cardiacă congestivă, exceptând cazurile cu potenţial letal sau alte
infecţii severe, vezi pct. 4.4.
Itraconazolul nu trebuie administrat în timpul sarcinii şi alăptării pentru indicaţii
care nu au potenţial letal, vezi pct. 4.6. https://bit.ly/3yI0VLe
-3%
119.79 MDL
123.50 MDL
Rețetă medicală
Indicaţii terapeutice
Infecții ale tractului respirator superior (tonzilofaringite, sinuzite acute).
Infecții ale tractului respirator inferior (bronșită bacteriană acută, exacerbare acută a
bronşitei cornice, pneumonie).
Infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi.
Fromilid uno este indicat la adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta de la 12 ani.
Trebuie luate în considerare recomandările oficiale privind utilizarea adecvată a
medicamentelor antibacteriene. Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi și copii cu vârsta peste 12 ani: doza uzuală este de un comprimat cu eliberare
prelungită 500 mg la fiecare 24 ore. În infecţii mai severe doza poate fi crescută până
la două comprimate cu eliberare prelungită 500 mg, administrate la fiecare 24 ore.
De obicei, durata tratamentului este de 6 până la 14 zile.
2
Pacienți pediatrici
Copii cu vârsta sub 12 ani
Au fost efectuate studii clinice cu claritromicină suspensie orală la copii cu vârsta
începând cu 6 luni până la 12 ani. Respectiv, copiilor cu vârsta sub 12 ani
claritromicina se administrează sub formă de granule pentru suspensie orală.
Pacienţi cu insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală (clearance al creatininei mai mic de 30 ml/min) doza
de claritromicină trebuie redusă în jumătate, de ex., 250 mg o dată pe zi, sau 250 mg
de 2 ori pe zi în cazul infecțiilor mai severe. Tratamentul trebuie continuat mai mult de
14 zile la asemenea pacienți. Deoarece comprimatele cu eliberare prelungită nu pot fi
divizate, doza nu poate redusă mai jos de 500 mg pe zi, respectiv, această formă
farmaceutică nu trebuie utilizată la această categorie de pacienți.
Mod de administrare
Administrare orală.
Comprimatul nu trebuie zdrobit.
Medicamentul trebuie luat în timpul mesei.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, la alte macrolide sau la oricare dintre
excipienţii enumerați la pct. 6.1.
Deoarece doza nu poate fi redusă sub 500 mg pe zi, comprimatele cu eliberare
prelungită sunt contraindicate la pacienţii cu clearance-ul creatininei mai mic de 30
ml/min. La această categorie de pacienți pot fi utilizate alte forme farmaceutice.
Administrarea concomitentă a claritromicinei cu oricare dintre următoarele
medicamente este contraindicată: astemizol, cisapridă, pimozidă, terfenadină,
deoarece aceasta poate determina prelungirea intervalului QT şi aritmii cardiace,
inclusiv tahicardie ventriculară, fibrilaţie ventriculară şi torsada vârfurilor (vezi pct.
4.5).
Administrarea concomitentă cu ticagrelor sau ranolazină este contraindicată.
Este contraindicată administrarea concomitentă a claritromicinei cu ergotamină sau cu
dihidroergotamină, deoarece aceasta poate cauza ergotoxicoză.
Claritromicina nu trebuie administrată pacienţilor cu antecedente de prelungire a
intervalului QT sau aritmie ventriculară, inclusiv torsada vârfurilor (vezi pct. 4.4 şi 4.5).
Claritromicina nu trebuie utilizată concomitent cu inhibitori de HMG- CoA reductază
(statine), care sunt metabolizate extensiv prin intermediul CYP3A4 (lovastatină sau
simvastatină), datorită riscului crescut de miopatie, inclusiv rabdomioliză (vezi pct.
4.5).
Claritromicina nu trebuie administrată pacienţilor cu hipokaliemie (resc de prelungire a
intervalului QT).
Claritromicina nu trebuie utilizată la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă asociată cu
insuficienţă renală.
3
Similar altor inhibitori puternici ai CYP3A4, claritromicina nu trebuie administrată
pacienţilor care administrează colchicină. https://bit.ly/3hIMz6Z
Infecții ale tractului respirator superior (tonzilofaringite, sinuzite acute).
Infecții ale tractului respirator inferior (bronșită bacteriană acută, exacerbare acută a
bronşitei cornice, pneumonie).
Infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi.
Fromilid uno este indicat la adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta de la 12 ani.
Trebuie luate în considerare recomandările oficiale privind utilizarea adecvată a
medicamentelor antibacteriene. Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi și copii cu vârsta peste 12 ani: doza uzuală este de un comprimat cu eliberare
prelungită 500 mg la fiecare 24 ore. În infecţii mai severe doza poate fi crescută până
la două comprimate cu eliberare prelungită 500 mg, administrate la fiecare 24 ore.
De obicei, durata tratamentului este de 6 până la 14 zile.
2
Pacienți pediatrici
Copii cu vârsta sub 12 ani
Au fost efectuate studii clinice cu claritromicină suspensie orală la copii cu vârsta
începând cu 6 luni până la 12 ani. Respectiv, copiilor cu vârsta sub 12 ani
claritromicina se administrează sub formă de granule pentru suspensie orală.
Pacienţi cu insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală (clearance al creatininei mai mic de 30 ml/min) doza
de claritromicină trebuie redusă în jumătate, de ex., 250 mg o dată pe zi, sau 250 mg
de 2 ori pe zi în cazul infecțiilor mai severe. Tratamentul trebuie continuat mai mult de
14 zile la asemenea pacienți. Deoarece comprimatele cu eliberare prelungită nu pot fi
divizate, doza nu poate redusă mai jos de 500 mg pe zi, respectiv, această formă
farmaceutică nu trebuie utilizată la această categorie de pacienți.
Mod de administrare
Administrare orală.
Comprimatul nu trebuie zdrobit.
Medicamentul trebuie luat în timpul mesei.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, la alte macrolide sau la oricare dintre
excipienţii enumerați la pct. 6.1.
Deoarece doza nu poate fi redusă sub 500 mg pe zi, comprimatele cu eliberare
prelungită sunt contraindicate la pacienţii cu clearance-ul creatininei mai mic de 30
ml/min. La această categorie de pacienți pot fi utilizate alte forme farmaceutice.
Administrarea concomitentă a claritromicinei cu oricare dintre următoarele
medicamente este contraindicată: astemizol, cisapridă, pimozidă, terfenadină,
deoarece aceasta poate determina prelungirea intervalului QT şi aritmii cardiace,
inclusiv tahicardie ventriculară, fibrilaţie ventriculară şi torsada vârfurilor (vezi pct.
4.5).
Administrarea concomitentă cu ticagrelor sau ranolazină este contraindicată.
Este contraindicată administrarea concomitentă a claritromicinei cu ergotamină sau cu
dihidroergotamină, deoarece aceasta poate cauza ergotoxicoză.
Claritromicina nu trebuie administrată pacienţilor cu antecedente de prelungire a
intervalului QT sau aritmie ventriculară, inclusiv torsada vârfurilor (vezi pct. 4.4 şi 4.5).
Claritromicina nu trebuie utilizată concomitent cu inhibitori de HMG- CoA reductază
(statine), care sunt metabolizate extensiv prin intermediul CYP3A4 (lovastatină sau
simvastatină), datorită riscului crescut de miopatie, inclusiv rabdomioliză (vezi pct.
4.5).
Claritromicina nu trebuie administrată pacienţilor cu hipokaliemie (resc de prelungire a
intervalului QT).
Claritromicina nu trebuie utilizată la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă asociată cu
insuficienţă renală.
3
Similar altor inhibitori puternici ai CYP3A4, claritromicina nu trebuie administrată
pacienţilor care administrează colchicină. https://bit.ly/3hIMz6Z
-3%
84.15 MDL
86.75 MDL
Rețetă medicală
Indicaţii terapeutice
Ofloxacina este indicată la adulţi, pentru tratamentul infecţiilor moderate-grave, induse de germeni
sensibili (vezi pct. 4.4 și 5.1).
- infecţii ale tractului urinar superior și inferior, infecții ale tractului urinar inferior acute și cronice;
infecții ale tractului urinar superior acute și cronice (pielonefrită);
- Pentru infecțiile menționate mai jos, ofloxacina trebuie utilizată numai atunci când este
considerată inadecvată utilizarea altor agenţi antibacterieni, care sunt recomandaţi de obicei
pentru tratamentul iniţial al acestor infecţii.
- Infecții complicate ale pielii și ale țesuturilor moi;
- Exacerbarea acută a bronșitei cronice;
- Pneumonie comunitară;
Trebuie luat în considerare ghidul oficial privind utilizarea corespunzătoare a medicamentelor
antibacteriene. Doze şi mod de administrare
Doze
Recomandări generale: doza de ofloxacină este determinată de tipul și severitatea infecției. O doză
zilnică de până la 400 mg ofloxacină poate fi administrată într-o singură priză. În această situaţie, este de
preferat ca ofloxacina să se administreze dimineaţa.
Dozele zilnice mai mari de 400 mg trebuie divizate în două doze separate, care pot fi administrate la
intervale de timp aproximativ egale.
În cazul în care doză zilnică depășește 400 mg, aceasta trebuie administrat în două reprize și la intervale
de timp aproximativ egale.
Adulți:
Doza uzuală intravenoasă la adulți:
Infecții complicate ale tractului urinar: 200 mg pe zi.
Exacerbarea acută a bronșitei cronice, pneumonie comunitară dobândită: 200 mg de două ori pe zi.
2
Infecții complicate ale pielii și ale țesuturilor moi: 400 mg de două ori pe zi.
Ofloxacina trebuie administrat prin perfuzie intravenoasă lentă, o dată sau de două ori pe zi.. Durata
perfuziei nu trebuie să fie mai mică de 30 de minute pentru 200 mg ofloxacină. Acest lucru are o
importanță deosebită atunci când ofloxacina se administrează concomitent cu medicamentele care pot
duce la o scădere a tensiunii arteriale sau cu anestezice care conțin barbiturat. În general, dozele
individuale trebuie administrate la intervale aproximativ egale.
În cazul unor infecții severe sau complicate doza poate fi crescută până la 400 mg de două ori pe zi. Contraindicaţii
Ofloxacina este contraindicată în următoarele cazuri:
- hipersensibilitate la ofloxacină, alte chinolone sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la
pct. 6.1;
3
- pacienţi cu antecedente de tendinopatie asociată cu administrarea fluorochinolonelor;
- pacienţi cu epilepsie, istoric de epilepsie sau cunoscuți a avea un prag convulsivant scăzut;
- la copii şi adolescenţi în perioada de creştere*;pe parcursul sarcinii*; la femeile care alăptează*.
* deoarece, pe baza studiilor efectuate la animale, nu poate fi exclus riscul de leziuni la nivelul
cartilajului de creştere la organismul aflat în perioada de dezvoltare.
- pacienți cu deficit (latent sau franc) de glucozo-6-fosfat dehidrogenază, pot avea reacții hemolitice
atunci când sunt tratați cu agenți antibacterieni chinoloni. https://bit.ly/3bH2XRC
Ofloxacina este indicată la adulţi, pentru tratamentul infecţiilor moderate-grave, induse de germeni
sensibili (vezi pct. 4.4 și 5.1).
- infecţii ale tractului urinar superior și inferior, infecții ale tractului urinar inferior acute și cronice;
infecții ale tractului urinar superior acute și cronice (pielonefrită);
- Pentru infecțiile menționate mai jos, ofloxacina trebuie utilizată numai atunci când este
considerată inadecvată utilizarea altor agenţi antibacterieni, care sunt recomandaţi de obicei
pentru tratamentul iniţial al acestor infecţii.
- Infecții complicate ale pielii și ale țesuturilor moi;
- Exacerbarea acută a bronșitei cronice;
- Pneumonie comunitară;
Trebuie luat în considerare ghidul oficial privind utilizarea corespunzătoare a medicamentelor
antibacteriene. Doze şi mod de administrare
Doze
Recomandări generale: doza de ofloxacină este determinată de tipul și severitatea infecției. O doză
zilnică de până la 400 mg ofloxacină poate fi administrată într-o singură priză. În această situaţie, este de
preferat ca ofloxacina să se administreze dimineaţa.
Dozele zilnice mai mari de 400 mg trebuie divizate în două doze separate, care pot fi administrate la
intervale de timp aproximativ egale.
În cazul în care doză zilnică depășește 400 mg, aceasta trebuie administrat în două reprize și la intervale
de timp aproximativ egale.
Adulți:
Doza uzuală intravenoasă la adulți:
Infecții complicate ale tractului urinar: 200 mg pe zi.
Exacerbarea acută a bronșitei cronice, pneumonie comunitară dobândită: 200 mg de două ori pe zi.
2
Infecții complicate ale pielii și ale țesuturilor moi: 400 mg de două ori pe zi.
Ofloxacina trebuie administrat prin perfuzie intravenoasă lentă, o dată sau de două ori pe zi.. Durata
perfuziei nu trebuie să fie mai mică de 30 de minute pentru 200 mg ofloxacină. Acest lucru are o
importanță deosebită atunci când ofloxacina se administrează concomitent cu medicamentele care pot
duce la o scădere a tensiunii arteriale sau cu anestezice care conțin barbiturat. În general, dozele
individuale trebuie administrate la intervale aproximativ egale.
În cazul unor infecții severe sau complicate doza poate fi crescută până la 400 mg de două ori pe zi. Contraindicaţii
Ofloxacina este contraindicată în următoarele cazuri:
- hipersensibilitate la ofloxacină, alte chinolone sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la
pct. 6.1;
3
- pacienţi cu antecedente de tendinopatie asociată cu administrarea fluorochinolonelor;
- pacienţi cu epilepsie, istoric de epilepsie sau cunoscuți a avea un prag convulsivant scăzut;
- la copii şi adolescenţi în perioada de creştere*;pe parcursul sarcinii*; la femeile care alăptează*.
* deoarece, pe baza studiilor efectuate la animale, nu poate fi exclus riscul de leziuni la nivelul
cartilajului de creştere la organismul aflat în perioada de dezvoltare.
- pacienți cu deficit (latent sau franc) de glucozo-6-fosfat dehidrogenază, pot avea reacții hemolitice
atunci când sunt tratați cu agenți antibacterieni chinoloni. https://bit.ly/3bH2XRC
-3%
36.47 MDL
37.60 MDL
Rețetă medicală
1 Indicaţii terapeutice
Meflocid™ este indicat la adulţi, pentru tratamentul următoarelor infecţii uşoare sau
moderate, provocate de microorganisme sensibile la levofloxacină:
- sinuzite acute;
- exacerbări ale bronşitelor cronice;
- pneumonie comunitară;
- infecţii complicate ale tractului urinar, incluzând pielonefrite;
- prostatită bacteriană cronică;
- infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi.
4.2 Doze şi mod de administrare
Meflocid™ se administrează o dată sau de două ori pe zi. Doza depinde de tipul şi
severitatea infecţiei şi de sensibilitatea microorganismului patogen suspectat.
Durata tratamentului
Durata tratamentului variază în funcţie de evoluţia bolii (vezi tabelul de mai jos).
Mod de administrare
Se administrează pe cale orală. Comprimatele de Meflocid™ trebuie înghiţite întregi,
fără a fi zdrobite, cu o cantitate suficientă de lichid. Comprimatele pot fi divizate de-a
lungul liniei mediane
pentru ajustarea dozei. Administrarea se poate face cu cel puţin 1 oră înainte de mese
sau peste 2 ore după mese. Meflocid™ se va administra cu cel puţin 2 ore înainte de
sau după administrarea de săruri de fer, antiacide sau sucralfat, deoarece absorbţia
poate fi redusă.
Meflocid™ este indicat la adulţi, pentru tratamentul următoarelor infecţii uşoare sau
moderate, provocate de microorganisme sensibile la levofloxacină:
- sinuzite acute;
- exacerbări ale bronşitelor cronice;
- pneumonie comunitară;
- infecţii complicate ale tractului urinar, incluzând pielonefrite;
- prostatită bacteriană cronică;
- infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi.
4.2 Doze şi mod de administrare
Meflocid™ se administrează o dată sau de două ori pe zi. Doza depinde de tipul şi
severitatea infecţiei şi de sensibilitatea microorganismului patogen suspectat.
Durata tratamentului
Durata tratamentului variază în funcţie de evoluţia bolii (vezi tabelul de mai jos).
Mod de administrare
Se administrează pe cale orală. Comprimatele de Meflocid™ trebuie înghiţite întregi,
fără a fi zdrobite, cu o cantitate suficientă de lichid. Comprimatele pot fi divizate de-a
lungul liniei mediane
pentru ajustarea dozei. Administrarea se poate face cu cel puţin 1 oră înainte de mese
sau peste 2 ore după mese. Meflocid™ se va administra cu cel puţin 2 ore înainte de
sau după administrarea de săruri de fer, antiacide sau sucralfat, deoarece absorbţia
poate fi redusă.
-3%
132.65 MDL
136.75 MDL
INDICAŢIITERAPEUTICE
Rănipurulenteinfectatecu florămixtă(stafilococi,pseudomonasspp. şiE.coli) cu scop decurăţare
a plăgii de mase necrotice ,purulente şi diminuarea edemului în I-afază(supurativ-necrotică) a
procesului.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Extern.
Produsul se aplică pe meşe de tifon sterile,care apoi sunt întroduse leger în rană. Produsul poate fi
întrodus şi în cavităţile purulente prin cateter (drenuri)cu ajutorul seringii.În acest caz unguentu lîn
prealabil se va încălzi la temperatura 35-36°С. Procedura se repetă zilnic pînă la curăţarea completă
a plăgii de mase necrotice şi purulente.
Rănipurulenteinfectatecu florămixtă(stafilococi,pseudomonasspp. şiE.coli) cu scop decurăţare
a plăgii de mase necrotice ,purulente şi diminuarea edemului în I-afază(supurativ-necrotică) a
procesului.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Extern.
Produsul se aplică pe meşe de tifon sterile,care apoi sunt întroduse leger în rană. Produsul poate fi
întrodus şi în cavităţile purulente prin cateter (drenuri)cu ajutorul seringii.În acest caz unguentu lîn
prealabil se va încălzi la temperatura 35-36°С. Procedura se repetă zilnic pînă la curăţarea completă
a plăgii de mase necrotice şi purulente.
-3%
30.94 MDL
31.90 MDL
Formа farmaceutica:
Spray cutanat pentru uz extern
Compozitia si forma de prezentare: Fiecare 1 ml contine:
Terbinafina hidroclorid 10 mg
Spray cutanat pentru uz extern
Compozitia si forma de prezentare: Fiecare 1 ml contine:
Terbinafina hidroclorid 10 mg
-3%
64.46 MDL
66.45 MDL
INDICATII
Candidozele sistemice, orofarngiene, vaginale, cutanate. Profilaxia infectiilor micotice la bolnavii cu neoplazii maligne. Meningita cu criptococ. Coccidiomicozele cu Coccidioides immitis. Criptococozele (formele meningeale si extrameningeale cu Cryptococcus neoformans). Onicomicozele cu Trichop.hyton spp. si Candida spp. Dermatomicozele (tinea corporis, tinea cruris, tinea manum, tinea pedis). Pytiriasis versicolor (tinea versicolor).
Utilizare terapeutica: Adulti si adolescenti - in candidoza sistemica si meningita criptococica 400 mg o data pe zi pana la disparitia simptomelor, apoi 200-400 mg o data pe zi timp de 10-12 saptamani dupa ce LCR devine steril. Candidoza orofaringeana si esofageana 50-100 mg pe zi timp de 7-14 zile sau mai mult la bolnavii cu imunodeficit. Candidoza vaginala 150 mg o singura data. Alte forme de candidoze ale mucoaselor 50-100 mg o data pe zi timp de 14-30 zile. Profilaxia micozelor la pacientii cu neoplazii maligne 50 mg o data pe zi. Micozele pielii 150 mg o data pe saptamana sau 50 mg o data pe zi timp de 2-4 saptamani, in dermofitia picioarelor (tinea pedis) pana la 6 saptamani. In pytiriasis versicolor 50 mg o data pe zi timp de 2-4 saptamani. In administrarea parenterala dozele sunt aceleasi. In scopuri profilactice 400 mg o data pe zi timp indelungat (saptamani sau luni). Copii sub 3 ani in candidozele superficiale 1-2 mg/kg, in cele sistemice si criptococoza 3-6 mg/kg o data pe zi. Durata tratamentului ca la adulti.
CONTRAINDICATII
Hipersensibilitatea la preparat, afectiunile hepatice si renale, lactatia, copiii sub 2 ani.
Candidozele sistemice, orofarngiene, vaginale, cutanate. Profilaxia infectiilor micotice la bolnavii cu neoplazii maligne. Meningita cu criptococ. Coccidiomicozele cu Coccidioides immitis. Criptococozele (formele meningeale si extrameningeale cu Cryptococcus neoformans). Onicomicozele cu Trichop.hyton spp. si Candida spp. Dermatomicozele (tinea corporis, tinea cruris, tinea manum, tinea pedis). Pytiriasis versicolor (tinea versicolor).
Utilizare terapeutica: Adulti si adolescenti - in candidoza sistemica si meningita criptococica 400 mg o data pe zi pana la disparitia simptomelor, apoi 200-400 mg o data pe zi timp de 10-12 saptamani dupa ce LCR devine steril. Candidoza orofaringeana si esofageana 50-100 mg pe zi timp de 7-14 zile sau mai mult la bolnavii cu imunodeficit. Candidoza vaginala 150 mg o singura data. Alte forme de candidoze ale mucoaselor 50-100 mg o data pe zi timp de 14-30 zile. Profilaxia micozelor la pacientii cu neoplazii maligne 50 mg o data pe zi. Micozele pielii 150 mg o data pe saptamana sau 50 mg o data pe zi timp de 2-4 saptamani, in dermofitia picioarelor (tinea pedis) pana la 6 saptamani. In pytiriasis versicolor 50 mg o data pe zi timp de 2-4 saptamani. In administrarea parenterala dozele sunt aceleasi. In scopuri profilactice 400 mg o data pe zi timp indelungat (saptamani sau luni). Copii sub 3 ani in candidozele superficiale 1-2 mg/kg, in cele sistemice si criptococoza 3-6 mg/kg o data pe zi. Durata tratamentului ca la adulti.
CONTRAINDICATII
Hipersensibilitatea la preparat, afectiunile hepatice si renale, lactatia, copiii sub 2 ani.
-3%
38.75 MDL
39.95 MDL
Rețetă medicală
1. CE ESTE CIPROFLOXACIN ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ CIPROFLOXACIN face parte dintr-un grup de medicamente denumite antiinfecţioase. Acest grup include chinolonele (ciprofloxacina în acest caz), care au un spectru larg de activitate împotriva microorganismelor care pot infecta ochiul. CIPROFLOXACIN este utilizat pentru tratarea ulcerului cornean şi a infecţiilor de la nivelul ochiului, provocate de bacterii. De asemenea CIPROFLOXACIN este utilizat pentru profilaxia şi tratamentul infecţiilor bacteriene după traume şi intervenţii chirurgicale la nivelul ochiului. 2. CE TREBUIE SĂ ŞTIŢI ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI CIPROFLOXACIN Nu utilizaţi CIPROFLOXACIN - Dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la ciproflocacină, la alte chinolone (un anumit tip de antibiotice) sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct.6). - Dacă copilul dumneavoastră are vârsta sub 1 an. Dacă aveţi întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră pentru recomandări. Atenţionări şi precauţii Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte să utilizaţi CIPROFLOXACIN. Dacă apar reacţii alergice la CIPROFLOXACIN, opriţi utilizarea medicamentului şi adresaţi-vă imediat la medic. Dacă purtaţi lentile de contact – încetaţi purtarea acestora în cazul, în care prezentaţi orice semne sau simptome de infecţie la nivelul ochiului. Înlocuiţi lentilele de contact cu ochelarii de vedere. Nu reluaţi purtarea lentilelor de contact pană la dispariţia semnelor şi simptomelor infecţiei şi până la încetarea administrării medicamentului. Utilizarea îndelungată a medicamentelor antibacteriene poate duce la infecţii suplimentare, inclusiv cu fungi. Dacă apare o suprainfecţie, anunţaţi-vă imediat medicul pentru a fi iniţiat tratamentul adecvat.
CUM SĂ UTILIZAŢI CIPROFLOXACIN Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa, cum v-au spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul, dacă nu sunteţi sigur. Utilizaţi CIPROFLOXACIN numai ca picături pentru ochi. Doza uzuală În ulcerul cornean se instilează câte 2 picături fiecare 15 minute în primele 6 ore, apoi câte 2 picături la intervale de 30 minute pentru timpul rămas din prima zi de tratament. A doua zi se instilează câte 2 picături la fiecare oră. De la 3-a până la a 14-a zi – câte 2 picături peste fiecare 4 ore. Tratamentul poate depăşi 14 zile în cazul, în care nu s-a produs reepitelizarea corneei. În infecţii oculare bacteriene superficiale se instilează câte 1-2 picături în ochiul (ochii) afectat (afectaţi) fiecare 4 ore; în infecţii severe – câte 1-2 picături fiecare 2 ore (în orele de veghe) pe durata primelor două zile şi câte 1-2 picături fiecare 4 ore – în următoarele zile. În ambele cazuri durata tratamentului nu trebuie să depăşească 21 zile. Utilizaţi acest medicament pentru ambii ochi, numai dacă aşa v-a spus medicul dumneavoastră.
• Luaţi flaconul de CIPROFLOXACIN şi o oglindă. • Spălaţi-vă pe mâini. • Deşurubaţi capacul flaconului. • Ţineţi flaconul între degetul mare şi degetul mijlociu, cu vârful în jos. • Lăsaţi capul pe spate. Trageţi pleoapa în jos cu un deget curat, până când se formează un „buzunar” între pleoapă şi ochi. Picătura va cădea aici (Fig. 1). • Aduceţi vârful flaconului aproape de ochi. Vă puteţi ajuta şi de oglindă. • Nu atingeţi picurătorul de ochi sau de pleoapă, de suprafeţele învecinate sau alte suprafeţe. Astfel se pot infecta picăturile rămase în flacon. • Apăsaţi uşor flaconul din părţi astfel, încât la o apăsare să eliberaţi o picătură de medicament (Fig. 2). • După administrarea medicamentului apăsaţi cu un deget colţul ochiului, lângă nas, timp de 2-3 minute (Fig. 3). Aceasta ajută la împiedicarea trecerii medicamentului prin mucoasa nasului în sânge. • Dacă vă administraţi picături în ambii ochi, înainte de a repeta aceste etape şi pentru celălalt ochi, trebuie să vă spălaţi pe mâini. Astfel va fi prevenită transmiterea infecţiei de la un ochi la altul. • Imediat după utilizare, puneţi capacul flaconului la loc şi înşurubaţi-l strâns. • Utilizaţi un flacon în întregime înainte de a deschide flaconul următor. Dacă o picătură nu ajunge în ochi, încercaţi din nou.
https://bit.ly/3nTvsAC
CUM SĂ UTILIZAŢI CIPROFLOXACIN Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa, cum v-au spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul, dacă nu sunteţi sigur. Utilizaţi CIPROFLOXACIN numai ca picături pentru ochi. Doza uzuală În ulcerul cornean se instilează câte 2 picături fiecare 15 minute în primele 6 ore, apoi câte 2 picături la intervale de 30 minute pentru timpul rămas din prima zi de tratament. A doua zi se instilează câte 2 picături la fiecare oră. De la 3-a până la a 14-a zi – câte 2 picături peste fiecare 4 ore. Tratamentul poate depăşi 14 zile în cazul, în care nu s-a produs reepitelizarea corneei. În infecţii oculare bacteriene superficiale se instilează câte 1-2 picături în ochiul (ochii) afectat (afectaţi) fiecare 4 ore; în infecţii severe – câte 1-2 picături fiecare 2 ore (în orele de veghe) pe durata primelor două zile şi câte 1-2 picături fiecare 4 ore – în următoarele zile. În ambele cazuri durata tratamentului nu trebuie să depăşească 21 zile. Utilizaţi acest medicament pentru ambii ochi, numai dacă aşa v-a spus medicul dumneavoastră.
• Luaţi flaconul de CIPROFLOXACIN şi o oglindă. • Spălaţi-vă pe mâini. • Deşurubaţi capacul flaconului. • Ţineţi flaconul între degetul mare şi degetul mijlociu, cu vârful în jos. • Lăsaţi capul pe spate. Trageţi pleoapa în jos cu un deget curat, până când se formează un „buzunar” între pleoapă şi ochi. Picătura va cădea aici (Fig. 1). • Aduceţi vârful flaconului aproape de ochi. Vă puteţi ajuta şi de oglindă. • Nu atingeţi picurătorul de ochi sau de pleoapă, de suprafeţele învecinate sau alte suprafeţe. Astfel se pot infecta picăturile rămase în flacon. • Apăsaţi uşor flaconul din părţi astfel, încât la o apăsare să eliberaţi o picătură de medicament (Fig. 2). • După administrarea medicamentului apăsaţi cu un deget colţul ochiului, lângă nas, timp de 2-3 minute (Fig. 3). Aceasta ajută la împiedicarea trecerii medicamentului prin mucoasa nasului în sânge. • Dacă vă administraţi picături în ambii ochi, înainte de a repeta aceste etape şi pentru celălalt ochi, trebuie să vă spălaţi pe mâini. Astfel va fi prevenită transmiterea infecţiei de la un ochi la altul. • Imediat după utilizare, puneţi capacul flaconului la loc şi înşurubaţi-l strâns. • Utilizaţi un flacon în întregime înainte de a deschide flaconul următor. Dacă o picătură nu ajunge în ochi, încercaţi din nou.
https://bit.ly/3nTvsAC
-3%
30.70 MDL
31.65 MDL
Rețetă medicală
Indicaţii terapeutice
Mycosyst este indicat în tratamentul următoarelor infecţii fungice (vezi pct. 5.1).
Mycosyst capsule este indicat la adulţi pentru tratamentul:
Meningitei criptococice (vezi pct. 4.4).
Coccidiodomicozei (vezi pct. 4.4).
Candidozei invazive.
Candidozei mucoaselor, inclusiv candidozei orofaringiene, esofagiene, candiduriei şi
candidozei cronice cutaneomucoase.
Candidozei cronice orale atrofice (stomatitei datorate protezei dentare) dacă igiena
dentară sau tratamentul local sunt insuficiente.
Candidozei vaginale, acute sau recurente, când tratamentul local nu este indicat.
Balanitei candidozice când tratamentul local nu este indicat.
Dermatomicozelor incluzând tinea pedis, tinea corporis, tinea cruris, tinea versicolor
şi infecţii cutanate cu Candida, când este indicat tratamentul sistemic.
Tinea unguinium (onicomicoză) când alte medicamente nu sunt indicate. Doze şi mod de administrare
Doze
Doza de fluconazol trebuie stabilită în funcţie de natura şi severitatea infecţiei fungice.
Tratamentul infecţiilor care necesită administrarea unor doze multiple trebuie
continuat, până în momentul în care parametrii clinici sau rezultatele investigaţiilor de
laborator demonstrează faptul că infecţia fungică activă a fost oprită. O perioadă de
tratament insuficientă poate duce la recidiva infecţiei active.
Mod de administrare
Mycosyst se poate administra atât pe cale orală, cât şi în perfuzie intravenoasă,
alegerea căii de administrare depinzând de starea clinică a pacientului. La trecerea de
la calea de administrare intravenoasă la calea de administrare orală sau invers, nu
este necesară modificarea dozei zilnice.
Capsulele trebuie înghiţite întregi şi independent de momentul meselor.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, la alţi compuşi azolici înrudiţi sau la oricare
dintre excipienţi enumerați la pct 6.1.
Este contraindicată administrarea de terfenadină la pacienţii care sunt în tratament cu
Mycosyst în doze multiple de 400 mg sau mai mari pe zi, pe baza rezultatelor unui
studiu de interacţiuni medicamentoase în care s-au folosit doze multiple.
Este contraindicată administrarea concomitentă a altor medicamente care alungesc
intervalul QT şi care sunt metabolizate pe calea citocromului P450 (CYP) 3A4, precum
cisapridă, astemizol, pimozidă, chinidină şi eritromicină la pacienţii aflaţi în tratament
cu fluconazol (vezi pct. 4.4 şi pct. 4.5). https://bit.ly/34pfG7v
Mycosyst este indicat în tratamentul următoarelor infecţii fungice (vezi pct. 5.1).
Mycosyst capsule este indicat la adulţi pentru tratamentul:
Meningitei criptococice (vezi pct. 4.4).
Coccidiodomicozei (vezi pct. 4.4).
Candidozei invazive.
Candidozei mucoaselor, inclusiv candidozei orofaringiene, esofagiene, candiduriei şi
candidozei cronice cutaneomucoase.
Candidozei cronice orale atrofice (stomatitei datorate protezei dentare) dacă igiena
dentară sau tratamentul local sunt insuficiente.
Candidozei vaginale, acute sau recurente, când tratamentul local nu este indicat.
Balanitei candidozice când tratamentul local nu este indicat.
Dermatomicozelor incluzând tinea pedis, tinea corporis, tinea cruris, tinea versicolor
şi infecţii cutanate cu Candida, când este indicat tratamentul sistemic.
Tinea unguinium (onicomicoză) când alte medicamente nu sunt indicate. Doze şi mod de administrare
Doze
Doza de fluconazol trebuie stabilită în funcţie de natura şi severitatea infecţiei fungice.
Tratamentul infecţiilor care necesită administrarea unor doze multiple trebuie
continuat, până în momentul în care parametrii clinici sau rezultatele investigaţiilor de
laborator demonstrează faptul că infecţia fungică activă a fost oprită. O perioadă de
tratament insuficientă poate duce la recidiva infecţiei active.
Mod de administrare
Mycosyst se poate administra atât pe cale orală, cât şi în perfuzie intravenoasă,
alegerea căii de administrare depinzând de starea clinică a pacientului. La trecerea de
la calea de administrare intravenoasă la calea de administrare orală sau invers, nu
este necesară modificarea dozei zilnice.
Capsulele trebuie înghiţite întregi şi independent de momentul meselor.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, la alţi compuşi azolici înrudiţi sau la oricare
dintre excipienţi enumerați la pct 6.1.
Este contraindicată administrarea de terfenadină la pacienţii care sunt în tratament cu
Mycosyst în doze multiple de 400 mg sau mai mari pe zi, pe baza rezultatelor unui
studiu de interacţiuni medicamentoase în care s-au folosit doze multiple.
Este contraindicată administrarea concomitentă a altor medicamente care alungesc
intervalul QT şi care sunt metabolizate pe calea citocromului P450 (CYP) 3A4, precum
cisapridă, astemizol, pimozidă, chinidină şi eritromicină la pacienţii aflaţi în tratament
cu fluconazol (vezi pct. 4.4 şi pct. 4.5). https://bit.ly/34pfG7v
-3%
148.51 MDL
153.10 MDL
DATE CLINICE
Indicaţii terapeutice
Canespor
soluție cutanată, cremă:
- Tratamentul micozelor tegumentelor determinate de dermatofiți, levuri, mucegaiuri și alți
fungi (de exemplu tinea pedis, tinea manum, tinea corporis, tinea inguinalis, pitiriazis
versicolor, candidoza superficială).
- Tratamentul eritrasmei.
Doze și mod de administrare
CANESPOR, soluție cutanată, cremă
Doze
Crema sau soluția cutanată se utilizează o dată pe zi, preferabil seara înainte de culcare. Se aplică
seara în strat subţire pe zona afectată şi se masează.
Pentru obținerea unor rezultate definitive, tratamentul cu bifonazol cremă sau soluție cutanată
trebuie continuat de-a lungul unei perioade adecvate. Durata uzuală a tratamentului:
- Micozele picioarelor, "picior de atlet" (tinea pedum, tinea pedum interdigitalis): 3 saptămâni.
- Micozele trunchiului, mâinilor și pliurilor tegumentare (tinea corporis, tinea manuum, tinea
inguinalis): 2-3 săptămâni.
Pitiriazis versicolor, eritrasma: 2 săptămâni.
Candidoza superficială a pielii: 2-4săptămâni.
Mod de administrare
Crema sau soluția cutanată se utilizează o data pe zi, preferabil seara înainte de culcare. Se aplică în
strat subțire pe zona afectată și se masează.
2
Cremă: O cantitate mică de cremă este în general suficientă pentru a trata o zonă de mărimea
aproximativă a palmei.
Soluție cutanată: Câteva picături (aproximativ 3 picături) sunt în general suficiente pentru tratarea
unei zone de mărimea unei palme.
Copii
Nu s-au realizat studii la copii. Datele clinice existente indică că se pot anticipa reacții adverse
severe la copii. Totuși, la sugari, bifonazolul nu trebuie utilizat decât sub supraveghere medicală.
Contraindicații
Hipersensibilitate la bifonazol sau la oricare dintre excipienţii enumerați la pct. 6.1.
https://bit.ly/3fP15Yr
Indicaţii terapeutice
Canespor
soluție cutanată, cremă:
- Tratamentul micozelor tegumentelor determinate de dermatofiți, levuri, mucegaiuri și alți
fungi (de exemplu tinea pedis, tinea manum, tinea corporis, tinea inguinalis, pitiriazis
versicolor, candidoza superficială).
- Tratamentul eritrasmei.
Doze și mod de administrare
CANESPOR, soluție cutanată, cremă
Doze
Crema sau soluția cutanată se utilizează o dată pe zi, preferabil seara înainte de culcare. Se aplică
seara în strat subţire pe zona afectată şi se masează.
Pentru obținerea unor rezultate definitive, tratamentul cu bifonazol cremă sau soluție cutanată
trebuie continuat de-a lungul unei perioade adecvate. Durata uzuală a tratamentului:
- Micozele picioarelor, "picior de atlet" (tinea pedum, tinea pedum interdigitalis): 3 saptămâni.
- Micozele trunchiului, mâinilor și pliurilor tegumentare (tinea corporis, tinea manuum, tinea
inguinalis): 2-3 săptămâni.
Pitiriazis versicolor, eritrasma: 2 săptămâni.
Candidoza superficială a pielii: 2-4săptămâni.
Mod de administrare
Crema sau soluția cutanată se utilizează o data pe zi, preferabil seara înainte de culcare. Se aplică în
strat subțire pe zona afectată și se masează.
2
Cremă: O cantitate mică de cremă este în general suficientă pentru a trata o zonă de mărimea
aproximativă a palmei.
Soluție cutanată: Câteva picături (aproximativ 3 picături) sunt în general suficiente pentru tratarea
unei zone de mărimea unei palme.
Copii
Nu s-au realizat studii la copii. Datele clinice existente indică că se pot anticipa reacții adverse
severe la copii. Totuși, la sugari, bifonazolul nu trebuie utilizat decât sub supraveghere medicală.
Contraindicații
Hipersensibilitate la bifonazol sau la oricare dintre excipienţii enumerați la pct. 6.1.
https://bit.ly/3fP15Yr
-3%
92.88 MDL
95.75 MDL
Rețetă medicală
-3%
91.76 MDL
94.60 MDL
Indicaţii terapeutice
- Tratamentul micozelor tegumentelor determinate de dermatofiți, levuri,
mucegaiuri și alți fungi ( de exemplu tinea pedis, tinea manum, tinea corporis,
tinea inguinalis, pitiriazis versicolor, candidoza superficiala).
- Tratamentul eritrasmei. Doze și mod de administrare
Doze
Crema sau soluția cutanată se utilizează o dată pe zi, preferabil seara înainte de
culcare. Se aplica seara în strat subţire pe zona afectata şi se masează.
Pentru obținerea unor rezultate definitive, tratamentul cu bifonazol cremă sau soluție
cutanată trebuie continuat de-a lungul unei perioade adecvate. Durata uzuală a
tratamentului:
- Micozele picioarelor, "picior de atlet" (tinea pedum, tinea pedum interdigitalis): 3
saptămâni.
- Micozele trunchiului, mâinilor și pliurilor tegumentare (tinea corporis, tinea manuum,
tinea inguinalis): 2-3 săptămâni.
Pitiriazis versicolor, eritrasma: 2 săptămâni.
Candidoza superficială a pielii: 2-4săptămâni.
Mod de administrare
Crema sau soluția cutanată se utilizează o data pe zi, preferabil seara înainte de
culcare. Se aplică în strat subțire pe zona afectată și se masează.
Cremă: O cantitate mică de cremă este în general suficientă pentru a trata o zonă de
mărimea aproximativă a palmei.
Soluție cutanată: Câteva picături (aproximativ 3 picături) sunt în general suficiente
pentru tratarea unei zone de mărimea unei palme.
Copii
Nu s-au realizat studii la copii. Datele clinice existente indicat că se pot anticipa reacții
adverse severe la copii. Totuși, la sugari, bifonazolul nu trebuie utilizat decât sub
supraveghere medicală.
2
Contraindicații
Hipersensibilitate la bifonazol sau la oricare dintre excipienţii enumerați la pct. 6.1. https://bit.ly/2RNJsQN
- Tratamentul micozelor tegumentelor determinate de dermatofiți, levuri,
mucegaiuri și alți fungi ( de exemplu tinea pedis, tinea manum, tinea corporis,
tinea inguinalis, pitiriazis versicolor, candidoza superficiala).
- Tratamentul eritrasmei. Doze și mod de administrare
Doze
Crema sau soluția cutanată se utilizează o dată pe zi, preferabil seara înainte de
culcare. Se aplica seara în strat subţire pe zona afectata şi se masează.
Pentru obținerea unor rezultate definitive, tratamentul cu bifonazol cremă sau soluție
cutanată trebuie continuat de-a lungul unei perioade adecvate. Durata uzuală a
tratamentului:
- Micozele picioarelor, "picior de atlet" (tinea pedum, tinea pedum interdigitalis): 3
saptămâni.
- Micozele trunchiului, mâinilor și pliurilor tegumentare (tinea corporis, tinea manuum,
tinea inguinalis): 2-3 săptămâni.
Pitiriazis versicolor, eritrasma: 2 săptămâni.
Candidoza superficială a pielii: 2-4săptămâni.
Mod de administrare
Crema sau soluția cutanată se utilizează o data pe zi, preferabil seara înainte de
culcare. Se aplică în strat subțire pe zona afectată și se masează.
Cremă: O cantitate mică de cremă este în general suficientă pentru a trata o zonă de
mărimea aproximativă a palmei.
Soluție cutanată: Câteva picături (aproximativ 3 picături) sunt în general suficiente
pentru tratarea unei zone de mărimea unei palme.
Copii
Nu s-au realizat studii la copii. Datele clinice existente indicat că se pot anticipa reacții
adverse severe la copii. Totuși, la sugari, bifonazolul nu trebuie utilizat decât sub
supraveghere medicală.
2
Contraindicații
Hipersensibilitate la bifonazol sau la oricare dintre excipienţii enumerați la pct. 6.1. https://bit.ly/2RNJsQN
-3%
79.64 MDL
82.10 MDL
Rețetă medicală
Indicaţii terapeutice
Fluconazol este indicat la adulţi pentru tratamentul:
- meningitei criptococice;
- coccidiodomicozei;
- candidozei invazive;
- candidozei mucoaselor, inclusiv candidozei orofaringiene, candidozei esofagiene,
candiduriei şi candidozei cutaneomucoase cornice;
- candidozei orale atrofice cronice (stomatitei induse de proteza dentară) dacă igiena
dentară sau tratamentul local sunt insuficiente.
Fluconazolul este indicat la adulţi pentru prevenirea:
- recidivelor meningitei criptococice la pacienţii cu risc mare de reapariţie;
- recidivelor candidozei orofaringiene sau candidozei esofagiene la pacienţii cu SIDA,
care prezintă risc crescut de recădere;
- infecţiilor cu Candida la pacienţii cu neutropenie prelungită (cum sunt pacienţii cu
neoplazii hematologice trataţi cu medicamente chimioterapice sau pacienţii cu
transplant de celule stem hematopoietice).
Fluconazolul este indicat la copii de la naştere pentru tratamentul candidozei mucoaselor
(candidozei orofaringiene, candidozei esofagiene), candidozei invazive, meningitei
criptococice şi pentru profilaxia infecţiilor candidozice la pacienţii imunodeprimaţi.
Fluconazolul poate fi utilizat ca tratament de întreţinere pentru prevenirea recidivelor
meningitei criptococice la copiii care prezintă risc crescut de recădere.
Tratamentul poate fi instituit înainte de a afla rezultatul culturilor sau al altor analize de
laborator; totuşi, odată ce aceste rezultate devin disponibile, tratamentul antiinfecţios va
fi modificat corespunzător.
Doze şi mod de administrare
Doza de fluconazol trebuie stabilită în funcţie de natura şi severitatea infecţiei fungice.
Tratamentul infecţiilor care necesită administrarea unor doze multiple trebuie continuat,
până în momentul în care parametrii clinici sau rezultatele investigaţiilor de laborator
demonstrează faptul că infecţia fungică activă a fost oprită. O perioadă de tratament
insuficientă poate duce la recidiva infecţiei active.
Fluconazolul se poate administra atât pe cale orală, cât şi în perfuzie intravenoasă.
Alegerea căii de administrare depinde de starea clinică a pacientului. La trecerea de la
calea de administrare intravenoasă la calea de administrare orală sau invers nu este
necesară modificarea dozei zilnice.
Perfuzia intravenoasă trebuie administrată cu o viteză care să nu depăşească 10
ml/minut.
Compatibilitatea
Fluconazolul este compatibil cu următoarele soluţii perfuzabile:
- soluţie de glucoză 5% şi 20%;
- soluţie Ringer;
- soluţie Hartmann;
- soluţie de clorură de potasiu în glucoză;
- soluţie de hidrogenocarbonat de sodiu 4,2% şi 5%;
- aminofuzină 3,5%;
- soluţie de clorură de sodiu 0,9%;
- dialaflex (soluţie pentru dializă intraperitoneală 6,36%). Fluconazolul poate fi perfuzat printr-o cale de abord venos preexistentă în acelaşi timp cu
una din soluţiile perfuzabile mai sus menţionate. Cu toate că nu s-au observat
incompatibilităţi specifice, nu se recomandă amestecarea fluconazolului în perfuzie cu
alte medicamente.
Soluţia perfuzabilă este pentru o singură utilizare.
Diluarea trebuie efectuată în condiţii aseptice. Înainte de administrare, soluţia trebuie
controlată vizual pentru a observa eventuale particule vizibile sau modificări ale culorii.
Soluţia trebuie utilizată doar dacă este limpede şi lipsită de particule vizibile.
Orice cantitate de soluţie perfuzabilă neutilizată trebuie aruncată.. Contraindicaţii
Hipersensibilitate la fluconazol, la alţi compuşi azolici înrudiţi sau la oricare dintre
excipienţii produsului.
Administrarea concomitentă de fluconazol şi terfenadină la pacienţii trataţi cu fluconazol
în doze repetate de 400 mg sau mai mari pe zi (pe baza rezultatelor studiilor de
interacţiuni medicamentoase).
Administrarea concomitentă a fluconazolului şi altor medicamente care prelungesc
intervalul QT şi care sunt metabolizate pe calea izoenzimei CYP 3A4 a citocromului P450
(de exemplu cisapridă, astemizol, pimozidă, chinidină şi eritromicină). https://bit.ly/3fsx41q
Fluconazol este indicat la adulţi pentru tratamentul:
- meningitei criptococice;
- coccidiodomicozei;
- candidozei invazive;
- candidozei mucoaselor, inclusiv candidozei orofaringiene, candidozei esofagiene,
candiduriei şi candidozei cutaneomucoase cornice;
- candidozei orale atrofice cronice (stomatitei induse de proteza dentară) dacă igiena
dentară sau tratamentul local sunt insuficiente.
Fluconazolul este indicat la adulţi pentru prevenirea:
- recidivelor meningitei criptococice la pacienţii cu risc mare de reapariţie;
- recidivelor candidozei orofaringiene sau candidozei esofagiene la pacienţii cu SIDA,
care prezintă risc crescut de recădere;
- infecţiilor cu Candida la pacienţii cu neutropenie prelungită (cum sunt pacienţii cu
neoplazii hematologice trataţi cu medicamente chimioterapice sau pacienţii cu
transplant de celule stem hematopoietice).
Fluconazolul este indicat la copii de la naştere pentru tratamentul candidozei mucoaselor
(candidozei orofaringiene, candidozei esofagiene), candidozei invazive, meningitei
criptococice şi pentru profilaxia infecţiilor candidozice la pacienţii imunodeprimaţi.
Fluconazolul poate fi utilizat ca tratament de întreţinere pentru prevenirea recidivelor
meningitei criptococice la copiii care prezintă risc crescut de recădere.
Tratamentul poate fi instituit înainte de a afla rezultatul culturilor sau al altor analize de
laborator; totuşi, odată ce aceste rezultate devin disponibile, tratamentul antiinfecţios va
fi modificat corespunzător.
Doze şi mod de administrare
Doza de fluconazol trebuie stabilită în funcţie de natura şi severitatea infecţiei fungice.
Tratamentul infecţiilor care necesită administrarea unor doze multiple trebuie continuat,
până în momentul în care parametrii clinici sau rezultatele investigaţiilor de laborator
demonstrează faptul că infecţia fungică activă a fost oprită. O perioadă de tratament
insuficientă poate duce la recidiva infecţiei active.
Fluconazolul se poate administra atât pe cale orală, cât şi în perfuzie intravenoasă.
Alegerea căii de administrare depinde de starea clinică a pacientului. La trecerea de la
calea de administrare intravenoasă la calea de administrare orală sau invers nu este
necesară modificarea dozei zilnice.
Perfuzia intravenoasă trebuie administrată cu o viteză care să nu depăşească 10
ml/minut.
Compatibilitatea
Fluconazolul este compatibil cu următoarele soluţii perfuzabile:
- soluţie de glucoză 5% şi 20%;
- soluţie Ringer;
- soluţie Hartmann;
- soluţie de clorură de potasiu în glucoză;
- soluţie de hidrogenocarbonat de sodiu 4,2% şi 5%;
- aminofuzină 3,5%;
- soluţie de clorură de sodiu 0,9%;
- dialaflex (soluţie pentru dializă intraperitoneală 6,36%). Fluconazolul poate fi perfuzat printr-o cale de abord venos preexistentă în acelaşi timp cu
una din soluţiile perfuzabile mai sus menţionate. Cu toate că nu s-au observat
incompatibilităţi specifice, nu se recomandă amestecarea fluconazolului în perfuzie cu
alte medicamente.
Soluţia perfuzabilă este pentru o singură utilizare.
Diluarea trebuie efectuată în condiţii aseptice. Înainte de administrare, soluţia trebuie
controlată vizual pentru a observa eventuale particule vizibile sau modificări ale culorii.
Soluţia trebuie utilizată doar dacă este limpede şi lipsită de particule vizibile.
Orice cantitate de soluţie perfuzabilă neutilizată trebuie aruncată.. Contraindicaţii
Hipersensibilitate la fluconazol, la alţi compuşi azolici înrudiţi sau la oricare dintre
excipienţii produsului.
Administrarea concomitentă de fluconazol şi terfenadină la pacienţii trataţi cu fluconazol
în doze repetate de 400 mg sau mai mari pe zi (pe baza rezultatelor studiilor de
interacţiuni medicamentoase).
Administrarea concomitentă a fluconazolului şi altor medicamente care prelungesc
intervalul QT şi care sunt metabolizate pe calea izoenzimei CYP 3A4 a citocromului P450
(de exemplu cisapridă, astemizol, pimozidă, chinidină şi eritromicină). https://bit.ly/3fsx41q
-3%
67.66 MDL
69.75 MDL
INDICAŢII TERAPEUTICE
Pediculoză. Scabie. Demodecoza.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Extern. A se agita înainte de administrare.
Pentru tratamentul copiilor cu vârsta 3- 5 ani se dizolvă cu apă fiartă în proporţie 1:1.
Tratamentul pediculozei.
Se aplică extern, local (a se agita înainte de administrare). Cu un tampon de vată sau tifon îmbibat cu emulsie se badijonează părul din regiunea capului sau a altor regiuni acoperite cu pilozitate și se fricționează ușor în piele. Se acoperă capul cu o batistă. Peste 10 min în caz de ftiriază și peste 30 min în caz de pediculoza capului pielea se spală cu apă curgătoare. A se evita nimerirea preparatului pe pielea feței. Se umectează batista cu soluție caldă de acid acetic 5% (se amestecă un pahar de oțet cu un pahar apă caldă de temperatura 50 °C), se scurge ușor și se acoperă capul cu batista pentru o oră. După această procedură larvele păduchilor se desprind de firele de păr. Se spală părul cu săpun sau șampon, se piaptănă cu un pieptene des, pentru a elimina păduchii pieriți și larvele acestora. Eficacitatea tratamentului se determină peste 1 oră sau peste 1 zi. Dacă se constată că larvele de păduchi au mai rămas, se prelucrează repetat părul cu soluție acid acetic 5%.
Tratamentul scabiei:
Pentru prevenirea reinfectării se recomandă tratamentul concomitent al tuturor membrilor familiei care locuiesc împreună și a tuturor persoanelor care au fost în contact cu aceștia. Înainte de aplicarea emulsiei se recomandă efectuarea unui duş igienic. Emulsia se
aplică (poate fi utilizată o periuță) pe întreg corpul, cu excepția pielii feței și a regiunii piloase a capului. Cu o deosebită rigurozitate se prelucrează tegumentele din regiunea antebrațului, mâinii, fosei axilare, coapselor, zonei inghinale, sub unghii, în spațiile interdigitale, tălpi. După aplicarea emulsiei se așteaptă până când aceasta se usucă (de obicei, timp de 10 min. într-o încăpere caldă). După ce suspensia s-a uscat, se recomandă ca bolnavul să își schimbe lenjeria de pat și cea intimă. Mâinile după contactul cu emulsia nu se spală timp de 3 ore.
Dacă emulsia a fost aplicată cu rigurozitate, este suficientă, de obicei, o singură aplicare. Aplicarea repetată timp de 5 zile consecutive reduce probabilitatea infestării reziduale.
Ca metodă de alternativă, emulsia poate fi aplicată pe toată suprafața corpului, cu excepția feței și regiunii piloase a capului, de 3 ori la intervale de 12 ore. Peste 12 ore după ultima aplicare este necesară efectuarea unui duș igienic, schimbarea lenjeriei de pat și a celei intime.
Tratamentul demodecozei
Prelucrarea se efectuează seara. Se spală faţa cu apă caldă şi săpun, apoi pe pielea feţei se aplică emulsia în strat subțire. E necesar de a evita nimerirea preparatului în ochi, nas și gură. Dimineaţa faţa se spală cu apă caldă şi săpun. Durata curei de tratament este determinată de dinamica curățirii tegumentelor, abolirea procesului inflamator, dispariția pruritului și constituie, de obicei, 2-3 săptămâni. Dacă suspensia devine mai densă se va încălzi cu atenție flaconul într-un vas cu apă caldă (cu temperatura cel mult 40 °C).
REACŢII ADVERSE
Tulburări generale și la nivelul locului de administrare: iritație ușoară a pielii, hiperemie, senzaţii de arsură tranzitorie, prurit, uscăciunea pielii din zona prelucrată. Tulburări ale sistemului imunitar: reacţii alergice.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate individuală la componentele preparatului. Leziuni cutanate, inclusiv piodermii. Sarcina şi perioada de alăptare. Copii cu vârsta sub 3 ani.
Pediculoză. Scabie. Demodecoza.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Extern. A se agita înainte de administrare.
Pentru tratamentul copiilor cu vârsta 3- 5 ani se dizolvă cu apă fiartă în proporţie 1:1.
Tratamentul pediculozei.
Se aplică extern, local (a se agita înainte de administrare). Cu un tampon de vată sau tifon îmbibat cu emulsie se badijonează părul din regiunea capului sau a altor regiuni acoperite cu pilozitate și se fricționează ușor în piele. Se acoperă capul cu o batistă. Peste 10 min în caz de ftiriază și peste 30 min în caz de pediculoza capului pielea se spală cu apă curgătoare. A se evita nimerirea preparatului pe pielea feței. Se umectează batista cu soluție caldă de acid acetic 5% (se amestecă un pahar de oțet cu un pahar apă caldă de temperatura 50 °C), se scurge ușor și se acoperă capul cu batista pentru o oră. După această procedură larvele păduchilor se desprind de firele de păr. Se spală părul cu săpun sau șampon, se piaptănă cu un pieptene des, pentru a elimina păduchii pieriți și larvele acestora. Eficacitatea tratamentului se determină peste 1 oră sau peste 1 zi. Dacă se constată că larvele de păduchi au mai rămas, se prelucrează repetat părul cu soluție acid acetic 5%.
Tratamentul scabiei:
Pentru prevenirea reinfectării se recomandă tratamentul concomitent al tuturor membrilor familiei care locuiesc împreună și a tuturor persoanelor care au fost în contact cu aceștia. Înainte de aplicarea emulsiei se recomandă efectuarea unui duş igienic. Emulsia se
aplică (poate fi utilizată o periuță) pe întreg corpul, cu excepția pielii feței și a regiunii piloase a capului. Cu o deosebită rigurozitate se prelucrează tegumentele din regiunea antebrațului, mâinii, fosei axilare, coapselor, zonei inghinale, sub unghii, în spațiile interdigitale, tălpi. După aplicarea emulsiei se așteaptă până când aceasta se usucă (de obicei, timp de 10 min. într-o încăpere caldă). După ce suspensia s-a uscat, se recomandă ca bolnavul să își schimbe lenjeria de pat și cea intimă. Mâinile după contactul cu emulsia nu se spală timp de 3 ore.
Dacă emulsia a fost aplicată cu rigurozitate, este suficientă, de obicei, o singură aplicare. Aplicarea repetată timp de 5 zile consecutive reduce probabilitatea infestării reziduale.
Ca metodă de alternativă, emulsia poate fi aplicată pe toată suprafața corpului, cu excepția feței și regiunii piloase a capului, de 3 ori la intervale de 12 ore. Peste 12 ore după ultima aplicare este necesară efectuarea unui duș igienic, schimbarea lenjeriei de pat și a celei intime.
Tratamentul demodecozei
Prelucrarea se efectuează seara. Se spală faţa cu apă caldă şi săpun, apoi pe pielea feţei se aplică emulsia în strat subțire. E necesar de a evita nimerirea preparatului în ochi, nas și gură. Dimineaţa faţa se spală cu apă caldă şi săpun. Durata curei de tratament este determinată de dinamica curățirii tegumentelor, abolirea procesului inflamator, dispariția pruritului și constituie, de obicei, 2-3 săptămâni. Dacă suspensia devine mai densă se va încălzi cu atenție flaconul într-un vas cu apă caldă (cu temperatura cel mult 40 °C).
REACŢII ADVERSE
Tulburări generale și la nivelul locului de administrare: iritație ușoară a pielii, hiperemie, senzaţii de arsură tranzitorie, prurit, uscăciunea pielii din zona prelucrată. Tulburări ale sistemului imunitar: reacţii alergice.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate individuală la componentele preparatului. Leziuni cutanate, inclusiv piodermii. Sarcina şi perioada de alăptare. Copii cu vârsta sub 3 ani.
-3%
39.77 MDL
41 MDL
lod-MC 5%
Soluţie cutanată RECOMANDĂRI
lod-MC 5% soluţie cutanată, intră în categoria produselor pentru îngrijirea corpului.
lod-MC 5% elementar are proprietăţi antiseptice şi antimicrobiene marcate datorită efectului denaturant asupra proteinelor (coagulează proteinele cu formarea iodaminelor). La aplicarea topică manifestă acţiune iritantă şi ta- nantă asupra ţesuturilor, iar în concentraţii mari provoacă efect cauterizant. Manifestă acţiune bactericidă asupra florei atât gram-pozitive, cit şi gram- negative (este mai activ faţă de flora streptococică şi E. coli), fungi patogeni şi levuri. Provacă moartea sporilor agentului patogen al antraxului (la o concentraţie de 1% a iodului liber în decurs de 30 min). O floră mai rezistentă constituie stafilococii, însă la administrarea îndelungată a preparatului în 80% cazuri se determină inhibarea florei stafilococice. Pseudomonas aeruginosa este rezistent. Preparatul este puţin toxic.
Maladii de origine inflamatoare şi non-inflamatoare ale pielii şi mucoaselor; plăgi, microtraume; ca revulsiv în miozite, neuralgii, infiltrate inflamatorii; prelucrarea câmpului operator, mâinilor chirurgului.
ADMINISTRARE
Extern. Iod-MC 5% soluţie cutanată, se aplică local cu un tampon de vată îmbibat în soluţie se prelucrează porţiunile lezate ale pielii . Durata aplicaţiilor aproximativ 5-7 zile.
EFECTE N EDORITE
Reacţii de hipersensibilitate individuală la componentele produsului. Iritarea pielii , la utilizare îndelungată pe suprafeţe lezate extinse - fenomene de "iodism" ( rinită, urticare, edem Quinke, sialoree, lăcrimare, acnee).
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitatea la componentele produsului.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
A se evita contactul cu ochii şi mucoasele. Acest produs conţine alcool. Se recomandă testarea sensibilităţii la preparat.
Soluţie cutanată RECOMANDĂRI
lod-MC 5% soluţie cutanată, intră în categoria produselor pentru îngrijirea corpului.
lod-MC 5% elementar are proprietăţi antiseptice şi antimicrobiene marcate datorită efectului denaturant asupra proteinelor (coagulează proteinele cu formarea iodaminelor). La aplicarea topică manifestă acţiune iritantă şi ta- nantă asupra ţesuturilor, iar în concentraţii mari provoacă efect cauterizant. Manifestă acţiune bactericidă asupra florei atât gram-pozitive, cit şi gram- negative (este mai activ faţă de flora streptococică şi E. coli), fungi patogeni şi levuri. Provacă moartea sporilor agentului patogen al antraxului (la o concentraţie de 1% a iodului liber în decurs de 30 min). O floră mai rezistentă constituie stafilococii, însă la administrarea îndelungată a preparatului în 80% cazuri se determină inhibarea florei stafilococice. Pseudomonas aeruginosa este rezistent. Preparatul este puţin toxic.
Maladii de origine inflamatoare şi non-inflamatoare ale pielii şi mucoaselor; plăgi, microtraume; ca revulsiv în miozite, neuralgii, infiltrate inflamatorii; prelucrarea câmpului operator, mâinilor chirurgului.
ADMINISTRARE
Extern. Iod-MC 5% soluţie cutanată, se aplică local cu un tampon de vată îmbibat în soluţie se prelucrează porţiunile lezate ale pielii . Durata aplicaţiilor aproximativ 5-7 zile.
EFECTE N EDORITE
Reacţii de hipersensibilitate individuală la componentele produsului. Iritarea pielii , la utilizare îndelungată pe suprafeţe lezate extinse - fenomene de "iodism" ( rinită, urticare, edem Quinke, sialoree, lăcrimare, acnee).
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitatea la componentele produsului.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
A se evita contactul cu ochii şi mucoasele. Acest produs conţine alcool. Se recomandă testarea sensibilităţii la preparat.
-3%
20.66 MDL
21.30 MDL
INDICAŢII TERAPEUTICE
1. Candidoze cutanate, determinate în mod obişnuit de către Candida albicans:
- intertrigo, mai ales genito-crural, anal şi perianal sau la nivelul comisurii buzelor.
- onixis şi perionixis, ca tratament adjuvant.
2. Dermatofiţii:
- dermatofiţii ale pielii glabre.
- intertrigo genito-crural, şi al degetelor piciorului.
3. Pitiriazis versicolor.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
În general, este suficientă o singură aplicare pe zi. În funcţie de gravitatea infecţiei, pot să fie necesare 2 aplicări pe zi. Durata tratamentului depinde de tipul microorganismului infectant şi de localizarea infecţiei. În general aceasta poate fi:
Candidoze:
-intertrigo: 2-3 săptămâni,
- onixis şi perionixis: 2 luni.
Dermatofiţii:
- dermatofiţii ale pielii glabre şi intertrigo al pliurilor cutanate mari: 2-4 săptămâni,
- intertrigo al degetelor piciorului: 3-6 săptămâni. Pitiriazis versicolor: 2-4 săptămâni. PĂSTRARE
A se păstra la temperatura sub 25 °C, în ambalajul original.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor!
1. Candidoze cutanate, determinate în mod obişnuit de către Candida albicans:
- intertrigo, mai ales genito-crural, anal şi perianal sau la nivelul comisurii buzelor.
- onixis şi perionixis, ca tratament adjuvant.
2. Dermatofiţii:
- dermatofiţii ale pielii glabre.
- intertrigo genito-crural, şi al degetelor piciorului.
3. Pitiriazis versicolor.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
În general, este suficientă o singură aplicare pe zi. În funcţie de gravitatea infecţiei, pot să fie necesare 2 aplicări pe zi. Durata tratamentului depinde de tipul microorganismului infectant şi de localizarea infecţiei. În general aceasta poate fi:
Candidoze:
-intertrigo: 2-3 săptămâni,
- onixis şi perionixis: 2 luni.
Dermatofiţii:
- dermatofiţii ale pielii glabre şi intertrigo al pliurilor cutanate mari: 2-4 săptămâni,
- intertrigo al degetelor piciorului: 3-6 săptămâni. Pitiriazis versicolor: 2-4 săptămâni. PĂSTRARE
A se păstra la temperatura sub 25 °C, în ambalajul original.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor!
-3%
66.64 MDL
68.70 MDL
Rețetă medicală
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament.
- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
- Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
- Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate
face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră.
- Dacă vreuna dintre reacţiile adverse se agraveazǎ sau dacă observaţi orice reacţie adversǎ
nemenţionatǎ în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
În acest prospect găsiţi:
1. Ce este Ampiplus şi pentru ce se utilizează
2. Înainte să vi se administreze Ampiplus
3. Cum se utilizează Ampiplus
4. Reacţii adverse posibile
5. Cum se păstrează Ampiplus
6. Informaţii suplimentare
1. CE ESTE AMPIPLUS ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Ampiplus conţine o combinaţie de două substanţe active ampicilină şi sulbactamă. Ampicilina face parte
dintr-o clasă de antibiotice numită beta-lactamine. Sulbactama ajută ampicilina să acţioneze împotriva
bacteriilor rezistente la peniciline.
Ampiplus se administrează pentru tratarea infecţiilor produse de bacterii sensibile la acţiunea acestei
asocieri, cum ar fi: infecţii ale aparatului respirator (inclusiv sinuzite, epiglotite, pneumonii), infecţii ale
urechii, infecţii ale tractului urinar (pielonefrite), infecţii intra-abdominale (inclusiv peritonite, colecistite,
apendicite, diverticulite, endometrite, celulite pelvine), infecţii generalizate (septicemii), infecţii ale pielii şi
ţesuturilor moi, infecţii ale oaselor şi articulaţiilor; infecţii gonococice (boală cu transmitere sexuală).
Ampiplus mai poate fi administrat profilactic în timpul operaţiilor, pentru a reduce posibilitatea de apariţie a
infecţiilor postoperatorii la pacienţii cu intervenţii chirurgicale la nivelul abdomenului sau pelvisului.
În cazul naşterilor naturale sau prin cezariană Ampiplus poate fi folosit preventiv, pentru a reduce riscul
infecţiilor după naştere.
2. ÎNAINTE SĂ VI SE ADMINISTREZE AMPIPLUS
Nu vi se va administra Ampiplus
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la substanţele active
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la alte antibiotice beta-lactamice (precum peniciline, cefalosporine).
Aveţi grijă deosebită când vi se administrează Ampiplus
- dacă sunteţi alergic la alte antibiotice sau la orice alte substanţe. În cazul apariţiei unei reacţii alergice
se va întrerupe imediat administrarea medicamentului.
- dacă suferiţi de boli de rinichi, ficat sau ale sângelui.
- dacă suferiţi de mononucleoză infecţioasă (boală infecţioasă determinată de un virus).
- dacă suferiţi de leucemie limfoidă (formă de cancer al sângelui).
2
- dacă prezentaţi durere de burtă, diaree cu sau fără mucus sau sânge (acestea pot fi simptome ale unei
infecţii la nivelul abdomenului numită colită pseudomembranoasă).
Utilizarea altor medicamente
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv
dintre medicamentele eliberate fără prescripţie medicală.
În special spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi:
- alopurinol (medicament utilizat în gută pentru eliminarea acidului uric).
- anticoagulante (medicamente care împiedică coagularea sângelui).
- alte antibiotice numite antibiotice bacteriostatice precum cloramfenicol, eritromicină, sulfonamide şi
tetracicline.
- contraceptive orale cu estrogen (Ampiplus scade efectul contraceptivelor orale).
- metotrexat (medicament utilizat în poliartrita reumatoidă sau în diverse cancere).
- probenecid (medicament utilizat în gută).
- clorochina (medicament utilizat în malarie şi în boli autoimune precum lupus eritematos sistemic şi
poliartrita reumatoidă).
Utilizarea Ampiplus poate influenţa rezultatul anumitor teste medicale. De aceea dacă veţi fi supus unor
teste de sânge sau de urină, spuneţi medicului sau personalului medical că vă aflaţi în tratament cu Ampiplus.
Sarcina şi alăptarea
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice
medicament.
Siguranţa utilizării medicamentului în timpul sarcinii nu a fost stabilită. De aceea administrarea Ampiplus la
gravide se va face numai după evaluarea raportului risc potenţial fetal/beneficiu matern.
Nu se recomandă utilizarea Ampiplus în timpul alăptării.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Ampiplus nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Informaţii importante privind unele componente ale Ampiplus
Ampiplus conţine aproximativ 115 mg sodiu (5 mmoli). Dacă aveţi un regim hiposodat tineţi cont de acest
lucru.
3. CUM SE UTILIZEAZĂ AMPIPLUS
Utilizaţi întotdeauna Ampiplus exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
După reconstituirea soluţiei injectabile, medicul sau asistenta medicală vă va administra Ampiplus prin
injecţie intramusculară sau intravenos, prin injectare (timp de minimum 3 minute) sau prin perfuzie (timp de
minimum 15-30 minute).
Medicul va stabili dozele şi frecvenţa de administrare în funcţie de tipul infecţiei de care suferiţi sau care
trebuie prevenită.
Dacă vi s-a administrat mai mult Ampiplus decât trebuie
Deoarece Ampiplus se administrează de către personalul medical este puţin probabil să se administreze mai
mult Ampiplus decât vi s-a recomandat. Totuşi, informaţi medicul sau asistenta medicală dacă aveţi impresia
că vi s-a administrat o doză prea mare de Ampiplus.
3
Dacă nu se administrează Ampiplus
Deoarece Ampiplus se administrează de către personalul medical este puţin probabil să se uite administrarea
unei doze. Totuşi, informaţi medicul sau asistenta medicală dacă aveţi impresia că s-a omis administrarea
unei doze.
Dacă încetaţi să administraţi Ampiplus
Tratamentul cu Ampiplus trebuie urmat pe toată perioada recomandată de medic. Dacă tratamentul este oprit
prea devreme, infecţia poate reveni sau se poate agrava.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau>
farmacistului.
4. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Ampiplus poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Ca şi în cazul altor antibiotice injectabile, principalul efect nedorit este durerea la locul injectării, mai ales în
cazul administrării intramusculare.
Un număr mic de pacienţi a prezentat inflamarea venei (flebită) sau alte reacţii locale, în cazul administrării
intravenoase.
Alte reacţii adverse observate au fost:
- urticarie, mâncărime, febră, respiraţie dificilă, reacţii alergice severe, creşterea în sânge a unui număr
de celule numite eozinofile, umflarea feţei, limbii, buzelor (angioedem).
- erupţii pe piele, vânătăi, reacţii severe la nivelul pielii(precum eritem multiform, sindrom Steven
Johnson, necroliză epidermică toxică).
- lipsa poftei de mâncare, greaţă, vărsături, diaree, distensie abdominală, flatulenţă, dureri de burtă,
gastrită, stomatită, candidoză sau infecţii la nivelul intestinelor (colita pseudomembranoasă,
enterocolită, colită hemoragică).
- Modificarea testelor pentru ficat (creşterea transaminazelor), inflamaţia ficatului, culoare galbenă a
pielii şi albului ochilor.
- scăderea globulelor roşii în sânge (anemie), scăderea numărului globulelor albe (leucopenie), scăderea
numărului de celule care ajută la coagularea sângelui (trombocitopenie), modificarea testelor de
sângerare şi de coagulare a sângelui. Aceste reacţii sunt reversibile la întreruperea tratamentului. La
copii s-au raportat cazuri de limfocitoză atipică.
- afectarea rinichilor (nefrită intestiţială), retenţie de urină, durere la urinare.
- convulsii.
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse se agraveazǎ sau dacă observaţi orice reacţie adversǎ nemenţionatǎ în
acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
5. CUM SE PĂSTREAZĂ AMPIPLUS
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
Nu utilizaţi Ampiplus după data de expirare înscrisă pe ambalaj, după EXP. Data de expirare se referă la
ultima zi a lunii respective.
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original. După prepararea soluţiei, aceasta trebuie
administrată imediat. În caz contrar, soluţia se poate păstra maximum 8 ore la temperaturi sub 25ºC sau
maximum 72 de ore în frigider (2-8ºC). Pentru condiţiile de păstrare a soluţiei, urmaţi recomandarea
medicului sau asistentei medicale.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să
eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
4
6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE
Ce conţine Ampiplus
- Substanţele active sunt ampicilină şi sulbactamă. Un flacon cu pulbere pentru soluţie
injectabilă/perfuzabilă conţine ampicilină 1000 mg sub formă de sare de sodiu şi sulbactamă 500 mg
sub formă de sare de sodiu.
- Acest medicament nu conţine alte componente.
Cum arată Ampiplus şi conţinutul ambalajului
Ampiplus se prezintă sub formă de pulbere cristalină de culoare albă până la aproape albă.
Ampiplus este disponibil în
Cutie cu un flacon din sticlă incoloră, închis cu dop din cauciuc şi capsă din Al, prevăzută cu disc din
material plastic, conţinând pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 50 flacoane din sticlă incoloră, închise cu dop din cauciuc şi capsă din Al, prevăzută cu disc din
material plastic, conţinând pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 10 flacoane din sticlă incoloră, închise cu dop din cauciuc şi capsă din Al, prevăzută cu disc din
material plastic, conţinând pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 25 flacoane din sticlă incoloră, închise cu dop din cauciuc şi capsă din Al, prevăzută cu disc din
material plastic, conţinând pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricantul
ANTIBIOTICE S.A.,
Str. Valea Lupului nr.1, 707410, Iaşi, România
- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
- Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
- Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate
face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră.
- Dacă vreuna dintre reacţiile adverse se agraveazǎ sau dacă observaţi orice reacţie adversǎ
nemenţionatǎ în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
În acest prospect găsiţi:
1. Ce este Ampiplus şi pentru ce se utilizează
2. Înainte să vi se administreze Ampiplus
3. Cum se utilizează Ampiplus
4. Reacţii adverse posibile
5. Cum se păstrează Ampiplus
6. Informaţii suplimentare
1. CE ESTE AMPIPLUS ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Ampiplus conţine o combinaţie de două substanţe active ampicilină şi sulbactamă. Ampicilina face parte
dintr-o clasă de antibiotice numită beta-lactamine. Sulbactama ajută ampicilina să acţioneze împotriva
bacteriilor rezistente la peniciline.
Ampiplus se administrează pentru tratarea infecţiilor produse de bacterii sensibile la acţiunea acestei
asocieri, cum ar fi: infecţii ale aparatului respirator (inclusiv sinuzite, epiglotite, pneumonii), infecţii ale
urechii, infecţii ale tractului urinar (pielonefrite), infecţii intra-abdominale (inclusiv peritonite, colecistite,
apendicite, diverticulite, endometrite, celulite pelvine), infecţii generalizate (septicemii), infecţii ale pielii şi
ţesuturilor moi, infecţii ale oaselor şi articulaţiilor; infecţii gonococice (boală cu transmitere sexuală).
Ampiplus mai poate fi administrat profilactic în timpul operaţiilor, pentru a reduce posibilitatea de apariţie a
infecţiilor postoperatorii la pacienţii cu intervenţii chirurgicale la nivelul abdomenului sau pelvisului.
În cazul naşterilor naturale sau prin cezariană Ampiplus poate fi folosit preventiv, pentru a reduce riscul
infecţiilor după naştere.
2. ÎNAINTE SĂ VI SE ADMINISTREZE AMPIPLUS
Nu vi se va administra Ampiplus
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la substanţele active
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la alte antibiotice beta-lactamice (precum peniciline, cefalosporine).
Aveţi grijă deosebită când vi se administrează Ampiplus
- dacă sunteţi alergic la alte antibiotice sau la orice alte substanţe. În cazul apariţiei unei reacţii alergice
se va întrerupe imediat administrarea medicamentului.
- dacă suferiţi de boli de rinichi, ficat sau ale sângelui.
- dacă suferiţi de mononucleoză infecţioasă (boală infecţioasă determinată de un virus).
- dacă suferiţi de leucemie limfoidă (formă de cancer al sângelui).
2
- dacă prezentaţi durere de burtă, diaree cu sau fără mucus sau sânge (acestea pot fi simptome ale unei
infecţii la nivelul abdomenului numită colită pseudomembranoasă).
Utilizarea altor medicamente
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv
dintre medicamentele eliberate fără prescripţie medicală.
În special spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi:
- alopurinol (medicament utilizat în gută pentru eliminarea acidului uric).
- anticoagulante (medicamente care împiedică coagularea sângelui).
- alte antibiotice numite antibiotice bacteriostatice precum cloramfenicol, eritromicină, sulfonamide şi
tetracicline.
- contraceptive orale cu estrogen (Ampiplus scade efectul contraceptivelor orale).
- metotrexat (medicament utilizat în poliartrita reumatoidă sau în diverse cancere).
- probenecid (medicament utilizat în gută).
- clorochina (medicament utilizat în malarie şi în boli autoimune precum lupus eritematos sistemic şi
poliartrita reumatoidă).
Utilizarea Ampiplus poate influenţa rezultatul anumitor teste medicale. De aceea dacă veţi fi supus unor
teste de sânge sau de urină, spuneţi medicului sau personalului medical că vă aflaţi în tratament cu Ampiplus.
Sarcina şi alăptarea
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice
medicament.
Siguranţa utilizării medicamentului în timpul sarcinii nu a fost stabilită. De aceea administrarea Ampiplus la
gravide se va face numai după evaluarea raportului risc potenţial fetal/beneficiu matern.
Nu se recomandă utilizarea Ampiplus în timpul alăptării.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Ampiplus nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Informaţii importante privind unele componente ale Ampiplus
Ampiplus conţine aproximativ 115 mg sodiu (5 mmoli). Dacă aveţi un regim hiposodat tineţi cont de acest
lucru.
3. CUM SE UTILIZEAZĂ AMPIPLUS
Utilizaţi întotdeauna Ampiplus exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
După reconstituirea soluţiei injectabile, medicul sau asistenta medicală vă va administra Ampiplus prin
injecţie intramusculară sau intravenos, prin injectare (timp de minimum 3 minute) sau prin perfuzie (timp de
minimum 15-30 minute).
Medicul va stabili dozele şi frecvenţa de administrare în funcţie de tipul infecţiei de care suferiţi sau care
trebuie prevenită.
Dacă vi s-a administrat mai mult Ampiplus decât trebuie
Deoarece Ampiplus se administrează de către personalul medical este puţin probabil să se administreze mai
mult Ampiplus decât vi s-a recomandat. Totuşi, informaţi medicul sau asistenta medicală dacă aveţi impresia
că vi s-a administrat o doză prea mare de Ampiplus.
3
Dacă nu se administrează Ampiplus
Deoarece Ampiplus se administrează de către personalul medical este puţin probabil să se uite administrarea
unei doze. Totuşi, informaţi medicul sau asistenta medicală dacă aveţi impresia că s-a omis administrarea
unei doze.
Dacă încetaţi să administraţi Ampiplus
Tratamentul cu Ampiplus trebuie urmat pe toată perioada recomandată de medic. Dacă tratamentul este oprit
prea devreme, infecţia poate reveni sau se poate agrava.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau>
farmacistului.
4. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Ampiplus poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Ca şi în cazul altor antibiotice injectabile, principalul efect nedorit este durerea la locul injectării, mai ales în
cazul administrării intramusculare.
Un număr mic de pacienţi a prezentat inflamarea venei (flebită) sau alte reacţii locale, în cazul administrării
intravenoase.
Alte reacţii adverse observate au fost:
- urticarie, mâncărime, febră, respiraţie dificilă, reacţii alergice severe, creşterea în sânge a unui număr
de celule numite eozinofile, umflarea feţei, limbii, buzelor (angioedem).
- erupţii pe piele, vânătăi, reacţii severe la nivelul pielii(precum eritem multiform, sindrom Steven
Johnson, necroliză epidermică toxică).
- lipsa poftei de mâncare, greaţă, vărsături, diaree, distensie abdominală, flatulenţă, dureri de burtă,
gastrită, stomatită, candidoză sau infecţii la nivelul intestinelor (colita pseudomembranoasă,
enterocolită, colită hemoragică).
- Modificarea testelor pentru ficat (creşterea transaminazelor), inflamaţia ficatului, culoare galbenă a
pielii şi albului ochilor.
- scăderea globulelor roşii în sânge (anemie), scăderea numărului globulelor albe (leucopenie), scăderea
numărului de celule care ajută la coagularea sângelui (trombocitopenie), modificarea testelor de
sângerare şi de coagulare a sângelui. Aceste reacţii sunt reversibile la întreruperea tratamentului. La
copii s-au raportat cazuri de limfocitoză atipică.
- afectarea rinichilor (nefrită intestiţială), retenţie de urină, durere la urinare.
- convulsii.
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse se agraveazǎ sau dacă observaţi orice reacţie adversǎ nemenţionatǎ în
acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
5. CUM SE PĂSTREAZĂ AMPIPLUS
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
Nu utilizaţi Ampiplus după data de expirare înscrisă pe ambalaj, după EXP. Data de expirare se referă la
ultima zi a lunii respective.
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original. După prepararea soluţiei, aceasta trebuie
administrată imediat. În caz contrar, soluţia se poate păstra maximum 8 ore la temperaturi sub 25ºC sau
maximum 72 de ore în frigider (2-8ºC). Pentru condiţiile de păstrare a soluţiei, urmaţi recomandarea
medicului sau asistentei medicale.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să
eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
4
6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE
Ce conţine Ampiplus
- Substanţele active sunt ampicilină şi sulbactamă. Un flacon cu pulbere pentru soluţie
injectabilă/perfuzabilă conţine ampicilină 1000 mg sub formă de sare de sodiu şi sulbactamă 500 mg
sub formă de sare de sodiu.
- Acest medicament nu conţine alte componente.
Cum arată Ampiplus şi conţinutul ambalajului
Ampiplus se prezintă sub formă de pulbere cristalină de culoare albă până la aproape albă.
Ampiplus este disponibil în
Cutie cu un flacon din sticlă incoloră, închis cu dop din cauciuc şi capsă din Al, prevăzută cu disc din
material plastic, conţinând pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 50 flacoane din sticlă incoloră, închise cu dop din cauciuc şi capsă din Al, prevăzută cu disc din
material plastic, conţinând pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 10 flacoane din sticlă incoloră, închise cu dop din cauciuc şi capsă din Al, prevăzută cu disc din
material plastic, conţinând pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 25 flacoane din sticlă incoloră, închise cu dop din cauciuc şi capsă din Al, prevăzută cu disc din
material plastic, conţinând pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricantul
ANTIBIOTICE S.A.,
Str. Valea Lupului nr.1, 707410, Iaşi, România
-3%
1 838 MDL
1 894.85 MDL
Indicaţii terapeutice:
Infecţii cutanate parazitare, bacteriene şi micotice: scabie, acnee, seboree, mătreaţă,
micoză, psoriazis.
Doze şi mod de administrare:
Extern.
Adulţi şi copii cu vîrsta peste 5 ani: în scabie unguentul se aplică zilnic în strat subţire
pe întreg corpul timp de 5 zile, după care se face baie, se dezinfectează lenjeria de
corp şi de pat; în acnee şi alte infecţii cutanate unguentul se aplică în strat subţire pe
zonele cutanate afectate de 1–2 ori/zi. Durata curei de tratament se stabileşte de
către medic.
Contraindicaţii:
Нipersensibilitate la componentele medicamentului.
Соpii cu vîrsta sub 3 ani. https://bit.ly/3vsqIVD
Infecţii cutanate parazitare, bacteriene şi micotice: scabie, acnee, seboree, mătreaţă,
micoză, psoriazis.
Doze şi mod de administrare:
Extern.
Adulţi şi copii cu vîrsta peste 5 ani: în scabie unguentul se aplică zilnic în strat subţire
pe întreg corpul timp de 5 zile, după care se face baie, se dezinfectează lenjeria de
corp şi de pat; în acnee şi alte infecţii cutanate unguentul se aplică în strat subţire pe
zonele cutanate afectate de 1–2 ori/zi. Durata curei de tratament se stabileşte de
către medic.
Contraindicaţii:
Нipersensibilitate la componentele medicamentului.
Соpii cu vîrsta sub 3 ani. https://bit.ly/3vsqIVD
-3%
38.46 MDL
39.65 MDL
Rețetă medicală
LEMOKS 500 MG №7
LEMOKS 500 MG №7 Agent bactericid antimicrobian cu spectru larg din grupul fluorochinolonelor.
Blochează ADN-giraza și topoizomeraza IV, inhibă sinteza ADN-ului, provoacă modificări morfologice profunde în citoplasmă, perete celular și membrane.
Indicatii de utilizare
Boli infecțioase și inflamatorii cauzate de microorganisme sensibile la medicament:
- infecții ale tractului respirator inferior (bronșită cronică, pneumonie);
- infectii ale organelor ORL (sinuzita, otita medie),
- infecții ale tractului urinar și ale rinichilor (inclusiv pielonefrită acută),
- infecții ale organelor genitale (inclusiv chlamydia urogenitală),
- infectii ale pielii si ale tesuturilor moi (ateroame infestante, abcese, furuncule).
Dozaj si administrare
Lemox se ia pe cale orală, înainte de mese sau între mese, fără a mesteca, bea mult lichid.
Cu sinuzită - 500 mg 1 dată / zi, cursul tratamentului este de 10-14 zile.
Cu exacerbarea bronșitei cronice - 250-500 mg 1 dată pe zi, cursul tratamentului este de 7-10 zile.
Cu pneumonie - 250-500 mg de 1-2 ori pe zi, cursul tratamentului este de 7-14 zile.
Pentru infecții necomplicate ale tractului urinar - 250 mg 1 dată/zi, cursul tratamentului este de 3 zile.
Cu prostatită - 500 mg 1 dată / zi, cursul tratamentului este de 28 de zile.
În cazul infecțiilor complicate ale tractului urinar, inclusiv pielonefrita - 250 mg 1 dată / zi, cursul tratamentului este de 7-10 zile.
Pentru infecții ale pielii și țesuturilor moi - 250-500 mg de 1-2 ori pe zi, cursul tratamentului este de 7-14 zile.
Septicemie / bacteriemie - 500 mg de 1-2 ori / zi, cursul tratamentului este de 10-14 zile.
În cazul infecțiilor intra-abdominale - 500 mg 1 dată/zi, cursul tratamentului este de 7-14 zile (în combinație cu medicamente antibacteriene care acționează asupra florei anaerobe).
Tratamentul complex al formelor de tuberculoză rezistente la medicamente - 500 mg de 1-2 ori pe zi, cursul tratamentului este de până la 3 luni.
Pacienții cu insuficiență renală necesită corectarea regimului de dozare a levofloxacinei, în funcție de valoarea clearance-ului creatininei (CC):
cu CC = 20-50 ml/min - 125-250 mg de 1-2 ori/zi; cu CC = 10-19 ml/min - 125 mg 1 dată timp de 12 - 48 ore; cu CC <10 ml/min - 125 mg 1 dată în 24 sau 48 de ore.Durata tratamentului este de 7-10 (până la 14) zile.
În caz de afectare a funcției hepatice, nu este necesară o selecție specială a dozei de Lemox, deoarece levofloxacina este metabolizată în ficat într-o măsură extrem de mică.
Pacienții vârstnici nu necesită ajustarea regimului de dozare, cu excepția cazurilor cu clearance-ul creatininei scăzut.
Dacă omiteți următoarea doză de Lemox, este necesar să luați medicamentul cât mai curând posibil, până când se apropie momentul următoarei doze. Atunci ar trebui să continuați să primiți conform schemei.
Efecte secundare
Reacții cutanate și reacții generale de hipersensibilitate:
uneori: mâncărime și roșeață a pielii;
rar: reacții generale de hipersensibilitate (reacții anafilactice și anafilactoide) cu simptome precum: urticarie, bronhospasm și posibilă sufocare severă; foarte rar: umflarea pielii și a mucoaselor (de exemplu: la nivelul feței și laringelui). Scăderea bruscă a tensiunii arteriale și șoc; sensibilitate crescută la radiațiile solare și ultraviolete, pneumonită alergică, vasculită;
în unele cazuri: erupții cutanate severe cu formare de vezicule, de exemplu: sindrom Stevens-Johnson, necroliză epidermică toxică (sindrom Lyell) și eritem multiform exudativ. Reacțiile generale de hipersensibilitate pot fi uneori precedate de reacții cutanate mai ușoare. Reacțiile de mai sus se pot dezvolta după prima doză de medicament, la câteva minute sau ore după ingerare.
Din sistemul digestiv:
adesea: greață, diaree;
uneori: pierderea poftei de mâncare, vărsături, dureri abdominale, tulburări digestive;
rar: diaree cu sânge, care în cazuri foarte rare poate fi un semn de inflamație intestinală și chiar colită pseudomembranoasă;
foarte rar: o scădere a glicemiei (hipoglicemie), care este de o importanță deosebită pentru pacienții cu diabet zaharat (posibile semne de diabet: apetit „lup”, nervozitate, transpirație, tremur).
Experiența cu alte chinolone sugerează că acestea pot exacerba porfiria (o boală metabolică foarte rară) la pacienții care suferă deja de această boală. Un efect similar nu este exclus atunci când se utilizează medicamentul Lemox.
Din sistemul nervos:
uneori: cefalee, amețeli și/sau rigiditate (limitarea activității fizice și mentale), somnolență, tulburări de somn;
rar: depresie, anxietate, reacții psihotice precum halucinații, senzații neplăcute (de exemplu: parestezii la mâini), tremur, agitație, o stare de teamă, convulsii și confuzie;
foarte rar: tulburări de vedere și auz, gust și miros afectate, scăderea sensibilității tactile.
Din partea sistemului cardiovascular:
rar: creșterea frecvenței cardiace, scăderea tensiunii arteriale.
foarte rare: colaps vascular (asemănător unui șoc).
în unele cazuri: prelungirea intervalului QT.
Din sistemul musculo-scheletic:
rareori: leziuni ale tendonului (inclusiv tendinita), dureri musculare si articulare;
foarte rar: ruptură de tendon (de exemplu tendonul lui Ahile), acest efect secundar poate apărea în decurs de 48 de ore de la începerea tratamentului și poate fi bilateral. Slăbiciune musculară, care este de o importanță deosebită pentru pacienții care suferă de paralizie bulbară astenică;
în unele cazuri: afectare musculară (rabdomioliză).
Acțiune asupra ficatului și rinichilor:
adesea: activitate crescută a enzimelor hepatice (de exemplu: alanin aminotransferaza și aspartat aminotransferaza);
rar: niveluri crescute de bilirubină și creatinine în serul sanguin (un semn al funcției hepatice și renale limitate);
foarte rar: reacții hepatice (de exemplu, inflamație a ficatului), deteriorarea funcției renale până la insuficiență renală acută, de exemplu din cauza reacțiilor alergice (nefrită interstițială).
Din sistemul hematopoietic:
uneori: eozinofilie, leucopenie;
rar: neutropenie, trombocitopenie, tendință crescută la hemoragie sau sângerare;
foarte rar: agranulocitoză și dezvoltarea infecțiilor severe (însoțite de febră persistentă sau recurentă, inflamarea amigdalelor și deteriorarea persistentă a stării de bine);
în unele cazuri: anemie hemolitică, pancitopenie.
Alte efecte secundare:
uneori: slăbiciune generală (astenie);
foarte rar: febră, pneumonită alergică.
Orice terapie cu antibiotice poate provoca modificări ale microflorei (bacterii și ciuperci), care este prezentă în mod normal la om. Din acest motiv, poate apărea reproducerea crescută a bacteriilor și ciupercilor rezistente la antibioticul utilizat (infecție secundară și suprainfectie), care în cazuri rare pot necesita un tratament suplimentar.
Contraindicatii
- hipersensibilitate la levofloxacină sau alte fluorochinolone;
- epilepsie;
- afectarea tendoanelor în tratamentul anterior cu chinolone;
- sarcina;
- perioada de lactație;
- copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani.
Instrucțiuni Speciale
Cu prudență, levofloxacina este utilizată la pacienții vârstnici (probabilitate mare de scădere concomitentă a funcției renale).
În timpul tratamentului cu levofloxacină, se recomandă să continuați administrarea medicamentului timp de cel puțin 48-78 de ore după normalizarea temperaturii corpului.
În timpul tratamentului, este necesar să se evite radiațiile solare și ultraviolete artificiale pentru a evita deteriorarea pielii (fotosensibilitate).
Dacă apar semne de tendinită, levofloxacina este imediat anulată. Când se utilizează glucocorticosteroizi, riscul de rupere a tendonului sau tendinită crește.
Trebuie avut în vedere faptul că la pacienții cu antecedente de leziuni cerebrale (accident vascular cerebral, traumatisme severe) pot apărea convulsii, iar dacă glucozo-6-fosfat dehidrogenaza este insuficientă, există riscul de hemoliză.
Când se utilizează medicamentul la pacienții cu diabet zaharat, trebuie avut în vedere faptul că levofloxacina poate provoca hipoglicemie, care se manifestă prin creșterea apetitului, tremurături, nervozitate.
În pneumonia severă cauzată de pneumococ, este posibil ca utilizarea levofloxacinei să nu fie suficient de eficientă.
Reacțiile alergice severe pot fi uneori precedate de manifestări cutanate mai ușoare. Cu toate acestea, aceste reacții se pot dezvolta după prima doză - la câteva minute sau ore după utilizarea levofloxacinei.
În timpul tratamentului cu levofloxacină, pacientul trebuie informat că, dacă este prezentă diaree severă persistentă, cu sau fără sânge, medicul trebuie informat. Cauza diareei poate fi enterocolita, care se dezvoltă în timpul terapiei cu antibiotice. Dacă se suspectează colită pseudomembranoasă, administrarea levofloxacinei trebuie întreruptă imediat și trebuie instituit un tratament adecvat. În astfel de cazuri, medicamentele care inhibă motilitatea intestinală nu trebuie utilizate.
Sarcina și alăptarea
Medicamentul este contraindicat pentru utilizare în timpul sarcinii și alăptării.
Influență asupra capacității de a conduce vehicule și a mecanismelor de control
Levofloxacina reduce capacitatea de concentrare și viteza reacțiilor psihomotorii, care trebuie luate în considerare dacă este necesară utilizarea medicamentului.
Medicamentul nu trebuie utilizat după data de expirare și nu trebuie lăsat la îndemâna copiilor.
Supradozaj
Simptome: confuzie, amețeli, tulburări de conștiență și convulsii, greață, leziuni erozive ale mucoaselor.
Tratament: efectuați terapie simptomatică. Levofloxacina nu este excretată prin dializă. Nu există un antidot specific.
LEMOKS 500 MG №7 Agent bactericid antimicrobian cu spectru larg din grupul fluorochinolonelor.
Blochează ADN-giraza și topoizomeraza IV, inhibă sinteza ADN-ului, provoacă modificări morfologice profunde în citoplasmă, perete celular și membrane.
Indicatii de utilizare
Boli infecțioase și inflamatorii cauzate de microorganisme sensibile la medicament:
- infecții ale tractului respirator inferior (bronșită cronică, pneumonie);
- infectii ale organelor ORL (sinuzita, otita medie),
- infecții ale tractului urinar și ale rinichilor (inclusiv pielonefrită acută),
- infecții ale organelor genitale (inclusiv chlamydia urogenitală),
- infectii ale pielii si ale tesuturilor moi (ateroame infestante, abcese, furuncule).
Dozaj si administrare
Lemox se ia pe cale orală, înainte de mese sau între mese, fără a mesteca, bea mult lichid.
Cu sinuzită - 500 mg 1 dată / zi, cursul tratamentului este de 10-14 zile.
Cu exacerbarea bronșitei cronice - 250-500 mg 1 dată pe zi, cursul tratamentului este de 7-10 zile.
Cu pneumonie - 250-500 mg de 1-2 ori pe zi, cursul tratamentului este de 7-14 zile.
Pentru infecții necomplicate ale tractului urinar - 250 mg 1 dată/zi, cursul tratamentului este de 3 zile.
Cu prostatită - 500 mg 1 dată / zi, cursul tratamentului este de 28 de zile.
În cazul infecțiilor complicate ale tractului urinar, inclusiv pielonefrita - 250 mg 1 dată / zi, cursul tratamentului este de 7-10 zile.
Pentru infecții ale pielii și țesuturilor moi - 250-500 mg de 1-2 ori pe zi, cursul tratamentului este de 7-14 zile.
Septicemie / bacteriemie - 500 mg de 1-2 ori / zi, cursul tratamentului este de 10-14 zile.
În cazul infecțiilor intra-abdominale - 500 mg 1 dată/zi, cursul tratamentului este de 7-14 zile (în combinație cu medicamente antibacteriene care acționează asupra florei anaerobe).
Tratamentul complex al formelor de tuberculoză rezistente la medicamente - 500 mg de 1-2 ori pe zi, cursul tratamentului este de până la 3 luni.
Pacienții cu insuficiență renală necesită corectarea regimului de dozare a levofloxacinei, în funcție de valoarea clearance-ului creatininei (CC):
cu CC = 20-50 ml/min - 125-250 mg de 1-2 ori/zi; cu CC = 10-19 ml/min - 125 mg 1 dată timp de 12 - 48 ore; cu CC <10 ml/min - 125 mg 1 dată în 24 sau 48 de ore.Durata tratamentului este de 7-10 (până la 14) zile.
În caz de afectare a funcției hepatice, nu este necesară o selecție specială a dozei de Lemox, deoarece levofloxacina este metabolizată în ficat într-o măsură extrem de mică.
Pacienții vârstnici nu necesită ajustarea regimului de dozare, cu excepția cazurilor cu clearance-ul creatininei scăzut.
Dacă omiteți următoarea doză de Lemox, este necesar să luați medicamentul cât mai curând posibil, până când se apropie momentul următoarei doze. Atunci ar trebui să continuați să primiți conform schemei.
Efecte secundare
Reacții cutanate și reacții generale de hipersensibilitate:
uneori: mâncărime și roșeață a pielii;
rar: reacții generale de hipersensibilitate (reacții anafilactice și anafilactoide) cu simptome precum: urticarie, bronhospasm și posibilă sufocare severă; foarte rar: umflarea pielii și a mucoaselor (de exemplu: la nivelul feței și laringelui). Scăderea bruscă a tensiunii arteriale și șoc; sensibilitate crescută la radiațiile solare și ultraviolete, pneumonită alergică, vasculită;
în unele cazuri: erupții cutanate severe cu formare de vezicule, de exemplu: sindrom Stevens-Johnson, necroliză epidermică toxică (sindrom Lyell) și eritem multiform exudativ. Reacțiile generale de hipersensibilitate pot fi uneori precedate de reacții cutanate mai ușoare. Reacțiile de mai sus se pot dezvolta după prima doză de medicament, la câteva minute sau ore după ingerare.
Din sistemul digestiv:
adesea: greață, diaree;
uneori: pierderea poftei de mâncare, vărsături, dureri abdominale, tulburări digestive;
rar: diaree cu sânge, care în cazuri foarte rare poate fi un semn de inflamație intestinală și chiar colită pseudomembranoasă;
foarte rar: o scădere a glicemiei (hipoglicemie), care este de o importanță deosebită pentru pacienții cu diabet zaharat (posibile semne de diabet: apetit „lup”, nervozitate, transpirație, tremur).
Experiența cu alte chinolone sugerează că acestea pot exacerba porfiria (o boală metabolică foarte rară) la pacienții care suferă deja de această boală. Un efect similar nu este exclus atunci când se utilizează medicamentul Lemox.
Din sistemul nervos:
uneori: cefalee, amețeli și/sau rigiditate (limitarea activității fizice și mentale), somnolență, tulburări de somn;
rar: depresie, anxietate, reacții psihotice precum halucinații, senzații neplăcute (de exemplu: parestezii la mâini), tremur, agitație, o stare de teamă, convulsii și confuzie;
foarte rar: tulburări de vedere și auz, gust și miros afectate, scăderea sensibilității tactile.
Din partea sistemului cardiovascular:
rar: creșterea frecvenței cardiace, scăderea tensiunii arteriale.
foarte rare: colaps vascular (asemănător unui șoc).
în unele cazuri: prelungirea intervalului QT.
Din sistemul musculo-scheletic:
rareori: leziuni ale tendonului (inclusiv tendinita), dureri musculare si articulare;
foarte rar: ruptură de tendon (de exemplu tendonul lui Ahile), acest efect secundar poate apărea în decurs de 48 de ore de la începerea tratamentului și poate fi bilateral. Slăbiciune musculară, care este de o importanță deosebită pentru pacienții care suferă de paralizie bulbară astenică;
în unele cazuri: afectare musculară (rabdomioliză).
Acțiune asupra ficatului și rinichilor:
adesea: activitate crescută a enzimelor hepatice (de exemplu: alanin aminotransferaza și aspartat aminotransferaza);
rar: niveluri crescute de bilirubină și creatinine în serul sanguin (un semn al funcției hepatice și renale limitate);
foarte rar: reacții hepatice (de exemplu, inflamație a ficatului), deteriorarea funcției renale până la insuficiență renală acută, de exemplu din cauza reacțiilor alergice (nefrită interstițială).
Din sistemul hematopoietic:
uneori: eozinofilie, leucopenie;
rar: neutropenie, trombocitopenie, tendință crescută la hemoragie sau sângerare;
foarte rar: agranulocitoză și dezvoltarea infecțiilor severe (însoțite de febră persistentă sau recurentă, inflamarea amigdalelor și deteriorarea persistentă a stării de bine);
în unele cazuri: anemie hemolitică, pancitopenie.
Alte efecte secundare:
uneori: slăbiciune generală (astenie);
foarte rar: febră, pneumonită alergică.
Orice terapie cu antibiotice poate provoca modificări ale microflorei (bacterii și ciuperci), care este prezentă în mod normal la om. Din acest motiv, poate apărea reproducerea crescută a bacteriilor și ciupercilor rezistente la antibioticul utilizat (infecție secundară și suprainfectie), care în cazuri rare pot necesita un tratament suplimentar.
Contraindicatii
- hipersensibilitate la levofloxacină sau alte fluorochinolone;
- epilepsie;
- afectarea tendoanelor în tratamentul anterior cu chinolone;
- sarcina;
- perioada de lactație;
- copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani.
Instrucțiuni Speciale
Cu prudență, levofloxacina este utilizată la pacienții vârstnici (probabilitate mare de scădere concomitentă a funcției renale).
În timpul tratamentului cu levofloxacină, se recomandă să continuați administrarea medicamentului timp de cel puțin 48-78 de ore după normalizarea temperaturii corpului.
În timpul tratamentului, este necesar să se evite radiațiile solare și ultraviolete artificiale pentru a evita deteriorarea pielii (fotosensibilitate).
Dacă apar semne de tendinită, levofloxacina este imediat anulată. Când se utilizează glucocorticosteroizi, riscul de rupere a tendonului sau tendinită crește.
Trebuie avut în vedere faptul că la pacienții cu antecedente de leziuni cerebrale (accident vascular cerebral, traumatisme severe) pot apărea convulsii, iar dacă glucozo-6-fosfat dehidrogenaza este insuficientă, există riscul de hemoliză.
Când se utilizează medicamentul la pacienții cu diabet zaharat, trebuie avut în vedere faptul că levofloxacina poate provoca hipoglicemie, care se manifestă prin creșterea apetitului, tremurături, nervozitate.
În pneumonia severă cauzată de pneumococ, este posibil ca utilizarea levofloxacinei să nu fie suficient de eficientă.
Reacțiile alergice severe pot fi uneori precedate de manifestări cutanate mai ușoare. Cu toate acestea, aceste reacții se pot dezvolta după prima doză - la câteva minute sau ore după utilizarea levofloxacinei.
În timpul tratamentului cu levofloxacină, pacientul trebuie informat că, dacă este prezentă diaree severă persistentă, cu sau fără sânge, medicul trebuie informat. Cauza diareei poate fi enterocolita, care se dezvoltă în timpul terapiei cu antibiotice. Dacă se suspectează colită pseudomembranoasă, administrarea levofloxacinei trebuie întreruptă imediat și trebuie instituit un tratament adecvat. În astfel de cazuri, medicamentele care inhibă motilitatea intestinală nu trebuie utilizate.
Sarcina și alăptarea
Medicamentul este contraindicat pentru utilizare în timpul sarcinii și alăptării.
Influență asupra capacității de a conduce vehicule și a mecanismelor de control
Levofloxacina reduce capacitatea de concentrare și viteza reacțiilor psihomotorii, care trebuie luate în considerare dacă este necesară utilizarea medicamentului.
Medicamentul nu trebuie utilizat după data de expirare și nu trebuie lăsat la îndemâna copiilor.
Supradozaj
Simptome: confuzie, amețeli, tulburări de conștiență și convulsii, greață, leziuni erozive ale mucoaselor.
Tratament: efectuați terapie simptomatică. Levofloxacina nu este excretată prin dializă. Nu există un antidot specific.
-3%
125.61 MDL
129.50 MDL