Filtru
Întâi cele populare
-3%
17.80 MDL
18.35 MDL
Indicaţii terapeutice
Levoximed comprimate filmate este indicat la adulţi pentru tratamentul următoarelor
infecţii (vezi pct. 4.4 și 5.1):
- pneumonie comunitară
- Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi.
Pentru infecțile menționate mai sus, Levoximed trebuie utilizat doar atunci cînd se
consideră inadecvată utilizarea medicamentelor antibacteriene care sunt recomandate
în mod obişnuit pentru tratamentul iniţial al acestor infecţii.
- Pielonefrită și infecții complicate ale tractului urinar (vezi punctul 4.4)
- Prostatită bacteriană cronică
- Antrax respirator: profilaxie post-expunere și tratament curativ (vezi pct. 4.4).
Pentru utilizarea adecvată a medicamentelor antibacteriene trebuie luate în
considerare ghidurile oficiale. Doze şi mod de administrare
Levoximed, soluție perfuzabilă, se administrează în perfuzie intravenoasă lentă, o dată
sau de două ori pe zi. Doza depinde de tipul şi severitatea infecţiei şi de sensibilitatea
microorganismului patogen suspectat. După utilizarea iniţială a preparatului
intravenos, tratamentul cu Preparatul Levocimed poate fi completat cu o formă de
administrare orală, conform Rezumatului Caracteristicilor Produsului pentru
comprimate filmate şi într-un mod adecvat pacientului. Datorită bioechivalenţei dintre
formele orală şi parenterală, se pot utiliza aceleaşi doze.
Durata tratamentului
1Durata tratamentului include tratamentul cu administrare intravenoasă plus
tratamentul cu administrare orală. Momentul trecerii de la tratamentul cu administrare
intravenoasă la tratamentul cu administrare orală depinde de starea clinică, dar în
mod normal este după 2 până la 4 zile. Mod de administrare
Levoximed soluţie perfuzabilă se va administra numai în perfuzie intravenoasă lentă;
se va administra o dată sau de două ori pe zi. Durata perfuziei trebuie să fie de
minimum 60 de minute pentru 500 mg Levoximed soluţie perfuzabilă (vezi pct. 4.4).
Pentru incompatibilităţi, vezi pct. 6.2, iar pentru compatibilitatea cu alte soluţii
perfuzabile, vezi pct. 6.6.
4.3. Contraindicaţii
Levoximed soluţie perfuzabilă nu trebuie utilizat:
- la pacienţi cu hipersensibilitate la substanţa activă sau orice alte chinolone şi la
oricare dintre excipienţi enumerați la pct. 6.1
- la pacienţi cu epilepsie
- la pacienţi cu antecedente de afecţiuni ale tendoanelor legate de administrarea
fluorochinolonelor
- la copii sau adolescenţi în perioada de creştere
- în timpul sarcinii
- la femei care alăptează. https://bit.ly/2QDIsy1
Levoximed comprimate filmate este indicat la adulţi pentru tratamentul următoarelor
infecţii (vezi pct. 4.4 și 5.1):
- pneumonie comunitară
- Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi.
Pentru infecțile menționate mai sus, Levoximed trebuie utilizat doar atunci cînd se
consideră inadecvată utilizarea medicamentelor antibacteriene care sunt recomandate
în mod obişnuit pentru tratamentul iniţial al acestor infecţii.
- Pielonefrită și infecții complicate ale tractului urinar (vezi punctul 4.4)
- Prostatită bacteriană cronică
- Antrax respirator: profilaxie post-expunere și tratament curativ (vezi pct. 4.4).
Pentru utilizarea adecvată a medicamentelor antibacteriene trebuie luate în
considerare ghidurile oficiale. Doze şi mod de administrare
Levoximed, soluție perfuzabilă, se administrează în perfuzie intravenoasă lentă, o dată
sau de două ori pe zi. Doza depinde de tipul şi severitatea infecţiei şi de sensibilitatea
microorganismului patogen suspectat. După utilizarea iniţială a preparatului
intravenos, tratamentul cu Preparatul Levocimed poate fi completat cu o formă de
administrare orală, conform Rezumatului Caracteristicilor Produsului pentru
comprimate filmate şi într-un mod adecvat pacientului. Datorită bioechivalenţei dintre
formele orală şi parenterală, se pot utiliza aceleaşi doze.
Durata tratamentului
1Durata tratamentului include tratamentul cu administrare intravenoasă plus
tratamentul cu administrare orală. Momentul trecerii de la tratamentul cu administrare
intravenoasă la tratamentul cu administrare orală depinde de starea clinică, dar în
mod normal este după 2 până la 4 zile. Mod de administrare
Levoximed soluţie perfuzabilă se va administra numai în perfuzie intravenoasă lentă;
se va administra o dată sau de două ori pe zi. Durata perfuziei trebuie să fie de
minimum 60 de minute pentru 500 mg Levoximed soluţie perfuzabilă (vezi pct. 4.4).
Pentru incompatibilităţi, vezi pct. 6.2, iar pentru compatibilitatea cu alte soluţii
perfuzabile, vezi pct. 6.6.
4.3. Contraindicaţii
Levoximed soluţie perfuzabilă nu trebuie utilizat:
- la pacienţi cu hipersensibilitate la substanţa activă sau orice alte chinolone şi la
oricare dintre excipienţi enumerați la pct. 6.1
- la pacienţi cu epilepsie
- la pacienţi cu antecedente de afecţiuni ale tendoanelor legate de administrarea
fluorochinolonelor
- la copii sau adolescenţi în perioada de creştere
- în timpul sarcinii
- la femei care alăptează. https://bit.ly/2QDIsy1
Ce este Amoxicilină şi pentru ce se utilizează
Amoxicilina este un antibiotic folosit pentru tratarea infecţiilor. Aparţine unui grup de antibiotice denumit „peniciline“.
Amoxicilina poate trata o gamă largă de infecţii: infecţii ale pieptului (bronşite, pneumonii), ale urechilor (otite), ale sinusurilor (sinuzite), infecţii ale vezicii urinare şi rinichilor (pielonefrită, cistită, uretrită), infecţii ale sistemului de reproducere feminin, infecţii abdominale, ale inimii (endocardită), ale pielii, dinţilor şi gingiilor (abcese).
Amoxicilina poate fi folosită şi în tratamentul febrei tifoide şi paratifoide (determinate de o bacterie numită Salmonella).
Amoxicilina poate fi utilizată în asociere cu alte medicamente pentru tratarea ulcerului gastric şi duodenal. Nu utilizaţi Amoxicilină Antibiotice
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la amoxicilină, la alte antibiotice din grupa penicilinelor, la cefalosporine sau la oricare dintre celelalte componente ale medicamentului;
- dacă aveţi o boală determinată de un virus numit Epstein-Barr, manifestată prin febră, inflamarea ganglionilor, mărirea splinei, inflamaţia faringelui şi amigdalelor;
- dacă aveţi leucemie limfocitară (o boală a sângelui caracterizată prin creşterea excesivă a numărului de globule albe);
- la copii cu vârsta sub 6 ani.
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Amoxicilină Antibiotice
- dacă aveţi astm bronşic;
- dacă aţi avut vreodată erupţii pe piele când aţi utilizat antibiotice;
- dacă în timp ce utilizaţi amoxicilină aveţi scaune numeroase, cu striuri de sânge, dureri abdominale, febră;
- dacă aveţi sifilis primar (leziune nedureroasă a pielii, localizată de obicei la nivel zonei genitale, însoţită de inflamarea ganglionilor din vecinătate);
- dacă aveţi afecţiuni ale ficatului;
- dacă aveţi afecţiuni ale rinichilor;
- dacă aveţi diabet şi vi se efectuează dozarea glucozei din urină prin metode colorimetrice;
- dacă efectuaţi un test pentru detectarea anticorpilor faţă de globulele roşii (test Coombs). Sarcina şi alăptarea
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.
Amoxicilina se poate administra în timpul sarcinii.
Cantităţi foarte mici de amoxicilină trec în laptele matern; de obicei, în timpul administrării medicamentului, alăptarea nu trebuie întreruptă. Totuşi, în cazul apariţiei diareei, candidozei sau a erupţiei pe piele la sugar, se întrerupe fie alăptarea, fie administrarea antibioticului. Cum să utilizaţi Amoxicilină Antibiotice
Utilizaţi întotdeauna Amoxicilină Antibiotice exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Capsulele se înghit întregi, cu un pahar cu apă. Capsulele de amoxicilină se administrează în timpul mesei sau cu o cantitate mică de alimente. Nu zdrobiţi, mestecaţi sau deschideţi capsulele.
Tratamentul trebuie continuat încă 2-3 zile după dispariţia simptomelor. Se recomandă o perioadă de tratament de cel puţin 10 zile în cazul infecţiilor provocate de streptococi beta-hemolitici, în vederea eradicării agentului patogen.
Adulţi şi adolescenţi
În general, doza recomandată este de 250-500 mg amoxicilină, la intervale de 8 ore (de 3 ori pe zi).
În infecţii grave doza recomandată este de 3 g amoxicilină de două ori pe zi.
Nu trebuie depăşită doza zilnică maximă de 6 g.
La pacienţii la care este necesară profilaxia endocarditei bacteriene se administrează 3 g amoxicilină cu o oră înainte de o intervenţie stomatologică sau chirurgicală, apoi 1,5 g după 6 ore de la intervenţie.
În infecţia cu Chlamydia la gravide, doza recomandată este de 500 mg amoxicilină, la intervale de 8 ore, timp de 7–10 zile.
În infecţii gonococice endocervicale sau uretrale necomplicate doza recomandată este de 50 mg amoxicilină/kg şi zi, în priză unică.
În gastrită şi ulcer gastric sau duodenal determinate de Helicobacter pylori, doza recomandată este 750 mg - 1g amoxicilină de 2 ori pe zi în cazul asocierii cu metronidazol 400 mg şi omeprazol 40 mg pe zi sau 1 g amoxicilină de 2 ori pe zi în cazul asocierii cu claritromicină 500 mg şi omeprazol 40 mg pe zi.
Durata de tratament recomandată este de 7 zile.
Boala Lyme:
- în eritemul cronic migrator doza recomandată este de 4 g amoxicilină pe zi.
- în caz de manifestări sistemice determinate de diseminarea hematogenă a Borrelia burgdorferi, doza poate fi crescută până la 6 g amoxicilină pe zi, administrată în mai multe prize. Durata tratamentului este de 15-21 zile.
La pacienţii hemodializaţi, se administrează o doză suplimentară de 500 mg, la finalul şedinţei de dializă.
Copii cu vârsta peste 6 ani (greutatea peste 20 kg)
În general, doza recomandată este 25-50 mg amoxicilină/kg şi zi, repartizată în 3 prize egale, la intervale de 8 ore.
În funcţie de natura şi gravitatea infecţiei, doza poate fi crescută. Durata tratamentului este în funcţie de răspunsul terapeutic.
Boala Lyme:
- în eritemul cronic migrator doza recomandată este 50 mg amoxicilină/kg şi zi.
- în caz de manifestări sistemice determinate de diseminarea hematogenă a Borrelia burgdorferi, doza poate fi crescută până la 6 g amoxicilină pe zi, administrată în mai multe prize. Durata tratamentului este de 15-21 zile.
Copii cu vârsta sub 6 ani (greutatea sub 20 kg)
Pentru această categorie de pacienţi se utilizează forme farmaceutice adecvate vârstei.
Urmaţi întocmai schema de tratament recomandată de medicul dumneavoastră, chiar dacă începeţi să vă simţiţi mai bine. Simptomele se pot ameliora înainte ca infecţia să fie pe deplin tratată.
Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din Amoxicilină Antibiotice
Orice medicament utilizat în exces poate să determine tulburări grave. Dacă suspectaţi acest lucru, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Simptomele pot fi: greaţă, vărsături şi diaree, afectare neuropsihică.
Amoxicilina este un antibiotic folosit pentru tratarea infecţiilor. Aparţine unui grup de antibiotice denumit „peniciline“.
Amoxicilina poate trata o gamă largă de infecţii: infecţii ale pieptului (bronşite, pneumonii), ale urechilor (otite), ale sinusurilor (sinuzite), infecţii ale vezicii urinare şi rinichilor (pielonefrită, cistită, uretrită), infecţii ale sistemului de reproducere feminin, infecţii abdominale, ale inimii (endocardită), ale pielii, dinţilor şi gingiilor (abcese).
Amoxicilina poate fi folosită şi în tratamentul febrei tifoide şi paratifoide (determinate de o bacterie numită Salmonella).
Amoxicilina poate fi utilizată în asociere cu alte medicamente pentru tratarea ulcerului gastric şi duodenal. Nu utilizaţi Amoxicilină Antibiotice
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la amoxicilină, la alte antibiotice din grupa penicilinelor, la cefalosporine sau la oricare dintre celelalte componente ale medicamentului;
- dacă aveţi o boală determinată de un virus numit Epstein-Barr, manifestată prin febră, inflamarea ganglionilor, mărirea splinei, inflamaţia faringelui şi amigdalelor;
- dacă aveţi leucemie limfocitară (o boală a sângelui caracterizată prin creşterea excesivă a numărului de globule albe);
- la copii cu vârsta sub 6 ani.
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Amoxicilină Antibiotice
- dacă aveţi astm bronşic;
- dacă aţi avut vreodată erupţii pe piele când aţi utilizat antibiotice;
- dacă în timp ce utilizaţi amoxicilină aveţi scaune numeroase, cu striuri de sânge, dureri abdominale, febră;
- dacă aveţi sifilis primar (leziune nedureroasă a pielii, localizată de obicei la nivel zonei genitale, însoţită de inflamarea ganglionilor din vecinătate);
- dacă aveţi afecţiuni ale ficatului;
- dacă aveţi afecţiuni ale rinichilor;
- dacă aveţi diabet şi vi se efectuează dozarea glucozei din urină prin metode colorimetrice;
- dacă efectuaţi un test pentru detectarea anticorpilor faţă de globulele roşii (test Coombs). Sarcina şi alăptarea
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.
Amoxicilina se poate administra în timpul sarcinii.
Cantităţi foarte mici de amoxicilină trec în laptele matern; de obicei, în timpul administrării medicamentului, alăptarea nu trebuie întreruptă. Totuşi, în cazul apariţiei diareei, candidozei sau a erupţiei pe piele la sugar, se întrerupe fie alăptarea, fie administrarea antibioticului. Cum să utilizaţi Amoxicilină Antibiotice
Utilizaţi întotdeauna Amoxicilină Antibiotice exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Capsulele se înghit întregi, cu un pahar cu apă. Capsulele de amoxicilină se administrează în timpul mesei sau cu o cantitate mică de alimente. Nu zdrobiţi, mestecaţi sau deschideţi capsulele.
Tratamentul trebuie continuat încă 2-3 zile după dispariţia simptomelor. Se recomandă o perioadă de tratament de cel puţin 10 zile în cazul infecţiilor provocate de streptococi beta-hemolitici, în vederea eradicării agentului patogen.
Adulţi şi adolescenţi
În general, doza recomandată este de 250-500 mg amoxicilină, la intervale de 8 ore (de 3 ori pe zi).
În infecţii grave doza recomandată este de 3 g amoxicilină de două ori pe zi.
Nu trebuie depăşită doza zilnică maximă de 6 g.
La pacienţii la care este necesară profilaxia endocarditei bacteriene se administrează 3 g amoxicilină cu o oră înainte de o intervenţie stomatologică sau chirurgicală, apoi 1,5 g după 6 ore de la intervenţie.
În infecţia cu Chlamydia la gravide, doza recomandată este de 500 mg amoxicilină, la intervale de 8 ore, timp de 7–10 zile.
În infecţii gonococice endocervicale sau uretrale necomplicate doza recomandată este de 50 mg amoxicilină/kg şi zi, în priză unică.
În gastrită şi ulcer gastric sau duodenal determinate de Helicobacter pylori, doza recomandată este 750 mg - 1g amoxicilină de 2 ori pe zi în cazul asocierii cu metronidazol 400 mg şi omeprazol 40 mg pe zi sau 1 g amoxicilină de 2 ori pe zi în cazul asocierii cu claritromicină 500 mg şi omeprazol 40 mg pe zi.
Durata de tratament recomandată este de 7 zile.
Boala Lyme:
- în eritemul cronic migrator doza recomandată este de 4 g amoxicilină pe zi.
- în caz de manifestări sistemice determinate de diseminarea hematogenă a Borrelia burgdorferi, doza poate fi crescută până la 6 g amoxicilină pe zi, administrată în mai multe prize. Durata tratamentului este de 15-21 zile.
La pacienţii hemodializaţi, se administrează o doză suplimentară de 500 mg, la finalul şedinţei de dializă.
Copii cu vârsta peste 6 ani (greutatea peste 20 kg)
În general, doza recomandată este 25-50 mg amoxicilină/kg şi zi, repartizată în 3 prize egale, la intervale de 8 ore.
În funcţie de natura şi gravitatea infecţiei, doza poate fi crescută. Durata tratamentului este în funcţie de răspunsul terapeutic.
Boala Lyme:
- în eritemul cronic migrator doza recomandată este 50 mg amoxicilină/kg şi zi.
- în caz de manifestări sistemice determinate de diseminarea hematogenă a Borrelia burgdorferi, doza poate fi crescută până la 6 g amoxicilină pe zi, administrată în mai multe prize. Durata tratamentului este de 15-21 zile.
Copii cu vârsta sub 6 ani (greutatea sub 20 kg)
Pentru această categorie de pacienţi se utilizează forme farmaceutice adecvate vârstei.
Urmaţi întocmai schema de tratament recomandată de medicul dumneavoastră, chiar dacă începeţi să vă simţiţi mai bine. Simptomele se pot ameliora înainte ca infecţia să fie pe deplin tratată.
Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din Amoxicilină Antibiotice
Orice medicament utilizat în exces poate să determine tulburări grave. Dacă suspectaţi acest lucru, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Simptomele pot fi: greaţă, vărsături şi diaree, afectare neuropsihică.
-3%
10.57 MDL
10.90 MDL
FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimate filmate
Furocef 250 mg
Comprimate filmate biconvexe în formă de capsulă, de culoare albastră, inscripţionate cu „204”
pe una dintre feţe și netede pe cealaltă față, cu dimensiuni 15,1 mm x 8,1 mm.
Furocef 500 mg
Comprimate filmate biconvexe în formă de capsulă, de culoare albastră, inscripţionate cu „203”
pe una dintre feţe și netede pe cealaltă față, cu dimensiuni 19.1 mm x 9.1 mm.
DATE CLINICE
Indicaţii terapeutice
Furocef este indicat la adulţi, adolescenţi şi copii începând cu greutatea corporală peste 40 kg,
pentru tratamentul următoarelor infecţii:
- Amigdalite şi faringite streptococice acute
- Sinuzită bacteriană acută
- Otită medie acută
- Exacerbări acute ale bronşitei cronice
- Cistită
- Pielonefrită
- Infecţii necomplicate ale pielii şi ale ţesuturilor moi
- Tratamentul bolii Lyme în stadiile incipiente.
Trebuie avute în vedere ghidurile terapeutice în vigoare cu privire la utilizarea adecvată a
antibioticelor.
Doze şi mod de administrare
Doze
Durata obişnuită a terapiei este de şapte zile (poate varia de la cinci la zece zile). Mod de administrare
Administrare orală.
Comprimatele filmate de Furocef trebuie administrate după masă, pentru a asigura absorbţia
optimă.
Comprimatele filmate de Furocef nu trebuie sfărâmate şi, de aceea, această formă farmaceutică
nu este potrivită pentru tratamentul pacienţilor care nu pot înghiţi comprimate. La copii se poate
utiliza cefuroximă sub formă de suspensie orală.
4.3 Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la cefuroximă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la punctul 6.1.
- Pacienţi cu hipersensibilitate cunoscută la antibiotice din clasa cefalosporinelor.
- Antecedente de hipersensibilitate severă (de exemplu, reacţii anafilactice) la orice tip de
medicament antibacterian beta-lactaminic (peniciline, monobactami şi carbapenemi). https://bit.ly/3u42CPk
Comprimate filmate
Furocef 250 mg
Comprimate filmate biconvexe în formă de capsulă, de culoare albastră, inscripţionate cu „204”
pe una dintre feţe și netede pe cealaltă față, cu dimensiuni 15,1 mm x 8,1 mm.
Furocef 500 mg
Comprimate filmate biconvexe în formă de capsulă, de culoare albastră, inscripţionate cu „203”
pe una dintre feţe și netede pe cealaltă față, cu dimensiuni 19.1 mm x 9.1 mm.
DATE CLINICE
Indicaţii terapeutice
Furocef este indicat la adulţi, adolescenţi şi copii începând cu greutatea corporală peste 40 kg,
pentru tratamentul următoarelor infecţii:
- Amigdalite şi faringite streptococice acute
- Sinuzită bacteriană acută
- Otită medie acută
- Exacerbări acute ale bronşitei cronice
- Cistită
- Pielonefrită
- Infecţii necomplicate ale pielii şi ale ţesuturilor moi
- Tratamentul bolii Lyme în stadiile incipiente.
Trebuie avute în vedere ghidurile terapeutice în vigoare cu privire la utilizarea adecvată a
antibioticelor.
Doze şi mod de administrare
Doze
Durata obişnuită a terapiei este de şapte zile (poate varia de la cinci la zece zile). Mod de administrare
Administrare orală.
Comprimatele filmate de Furocef trebuie administrate după masă, pentru a asigura absorbţia
optimă.
Comprimatele filmate de Furocef nu trebuie sfărâmate şi, de aceea, această formă farmaceutică
nu este potrivită pentru tratamentul pacienţilor care nu pot înghiţi comprimate. La copii se poate
utiliza cefuroximă sub formă de suspensie orală.
4.3 Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la cefuroximă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la punctul 6.1.
- Pacienţi cu hipersensibilitate cunoscută la antibiotice din clasa cefalosporinelor.
- Antecedente de hipersensibilitate severă (de exemplu, reacţii anafilactice) la orice tip de
medicament antibacterian beta-lactaminic (peniciline, monobactami şi carbapenemi). https://bit.ly/3u42CPk
-3%
62.13 MDL
64.05 MDL
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Fortum 1 g pulbere pentru soluţie injectabilă
Fortum 2 g pulbere pentru soluţie injectabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fortum 1 g pulbere pentru soluţie injectabilă
Fiecare flacon conţine 1 g ceftazidimă (sub formă de ceftazidimă pentahidrat) cu carbonat de sodiu
(118 mg/g ceftazidimă).
Excipient cu efect cunoscut: sodiu 52 mg/flacon (2,3 mmol).
Fortum 2 g pulbere pentru soluţie injectabilă
Fiecare flacon conţine 2 g ceftazidimă (sub formă de ceftazidimă pentahidrat) cu carbonat de sodiu
(118 mg/g ceftazidimă).
Excipient cu efect cunoscut: sodiu 104 mg/flacon (4,6 mmol).
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere pentru soluţie injectabilă.
Pulbere sterilă de culoare albă până la crem.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Fortum este indicat în tratamentul infecţiilor enumerate mai jos la adulți și copii.
Pneumonie nosocomială
Infecții bronhopulmonare în fibroza chistică
Meningită bacteriană
Otită medie cronică supurativă
Otită externă malignă
Infecții complicate ale tractului urinar
Infecții complicate ale pielii şi ţesuturilor moi
Infecții complicate intraabdominale
Infecţii osteo-articulare
Peritonite asociate cu dializa peritoneală la pacienți cu dializa peritoneală continuă în
ambulator (CAPD);
Tratamentul pacienților cu bacteriemie care apare în asociere cu, sau este suspectată ca asociată cu
una din infecțiile enumerate mai sus.
Ceftazidime poate fi utilizată în managementul pacienților cu neutropenie febrilă care este
suspectată că se datorează unei infecții bacteriene.
Ceftazidime poate fi utilizată în profilaxia infecţiilor chirurgicale în urologie la pacienții cu rezecţie
transuretrală a prostatei (RTUP).
Selectarea ceftazidimei se va efectua în baza spectrului antibacterian, care este limitat în special față
de bacteriile Gram-negative aerobe (vezi pct. 4.4 și 5.1).
Ceftazidime trebuie administrată concomitent cu alte medicamente antibacteriene ori de câte ori
varietatea posibilă de agenți patogeni nu ar corespunde spectrului său de activitate.
2
Se vor lua în considerație recomandările din ghidurile oficiale de utilizare corespunzăatoare a
medicamentelor antibacteriene. Mod de administrare
Doza de ceftazidimă depinzând de severitate, sensibilitatea agentului patogen şi tipul infecţiei,
vârstă, greutate şi starea funcţiei renale ale pacientului.
Fortum 1 g se administrează injectabil i.v.sau perfuzie sau i.m. profund. Locul de injectare
preferabil este patratul superior lateral al muşchiului gluteal sau în partea laterală a coapsei.
Ceftazidima soluţie se administrează direct în venă sau poate fi introdusă în linia de perfuzie la
pacienţii cărora li se administrează parenteral lichide.
Calea standard recomandată de administrare este prin injectare intermitentă sau perfuzie
intravenoasă continuă. Administrarea intramusculară este utilizată când nu este posibilă
administrarea intravenoasă sau este nepotrivită pentru pacient.
Fortum 2 g se administrează injectabil i.v.sau perfuzie. Soluţia se administrează direct în venă sau
poate fi introdusă în linia de perfuzie la pacienţii cărora li se administrează parenteral lichide. Calea
standard recomandată de administrare este prin injectare intermitentă sau perfuzie intravenoasă
continuă.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la ceftazidimă, alte cefalosporine sau la oricare dintre excipienţii enumerați la pct.
6.1.
Antecedente de hipersensibilitate severă (de exemplu, reacţii anafilactice) la orice alt tip de
medicament antibacterian betalactamic (peniciline, monobactamişi carbapeneme). https://bit.ly/33YsDoA
Fortum 1 g pulbere pentru soluţie injectabilă
Fortum 2 g pulbere pentru soluţie injectabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fortum 1 g pulbere pentru soluţie injectabilă
Fiecare flacon conţine 1 g ceftazidimă (sub formă de ceftazidimă pentahidrat) cu carbonat de sodiu
(118 mg/g ceftazidimă).
Excipient cu efect cunoscut: sodiu 52 mg/flacon (2,3 mmol).
Fortum 2 g pulbere pentru soluţie injectabilă
Fiecare flacon conţine 2 g ceftazidimă (sub formă de ceftazidimă pentahidrat) cu carbonat de sodiu
(118 mg/g ceftazidimă).
Excipient cu efect cunoscut: sodiu 104 mg/flacon (4,6 mmol).
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere pentru soluţie injectabilă.
Pulbere sterilă de culoare albă până la crem.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Fortum este indicat în tratamentul infecţiilor enumerate mai jos la adulți și copii.
Pneumonie nosocomială
Infecții bronhopulmonare în fibroza chistică
Meningită bacteriană
Otită medie cronică supurativă
Otită externă malignă
Infecții complicate ale tractului urinar
Infecții complicate ale pielii şi ţesuturilor moi
Infecții complicate intraabdominale
Infecţii osteo-articulare
Peritonite asociate cu dializa peritoneală la pacienți cu dializa peritoneală continuă în
ambulator (CAPD);
Tratamentul pacienților cu bacteriemie care apare în asociere cu, sau este suspectată ca asociată cu
una din infecțiile enumerate mai sus.
Ceftazidime poate fi utilizată în managementul pacienților cu neutropenie febrilă care este
suspectată că se datorează unei infecții bacteriene.
Ceftazidime poate fi utilizată în profilaxia infecţiilor chirurgicale în urologie la pacienții cu rezecţie
transuretrală a prostatei (RTUP).
Selectarea ceftazidimei se va efectua în baza spectrului antibacterian, care este limitat în special față
de bacteriile Gram-negative aerobe (vezi pct. 4.4 și 5.1).
Ceftazidime trebuie administrată concomitent cu alte medicamente antibacteriene ori de câte ori
varietatea posibilă de agenți patogeni nu ar corespunde spectrului său de activitate.
2
Se vor lua în considerație recomandările din ghidurile oficiale de utilizare corespunzăatoare a
medicamentelor antibacteriene. Mod de administrare
Doza de ceftazidimă depinzând de severitate, sensibilitatea agentului patogen şi tipul infecţiei,
vârstă, greutate şi starea funcţiei renale ale pacientului.
Fortum 1 g se administrează injectabil i.v.sau perfuzie sau i.m. profund. Locul de injectare
preferabil este patratul superior lateral al muşchiului gluteal sau în partea laterală a coapsei.
Ceftazidima soluţie se administrează direct în venă sau poate fi introdusă în linia de perfuzie la
pacienţii cărora li se administrează parenteral lichide.
Calea standard recomandată de administrare este prin injectare intermitentă sau perfuzie
intravenoasă continuă. Administrarea intramusculară este utilizată când nu este posibilă
administrarea intravenoasă sau este nepotrivită pentru pacient.
Fortum 2 g se administrează injectabil i.v.sau perfuzie. Soluţia se administrează direct în venă sau
poate fi introdusă în linia de perfuzie la pacienţii cărora li se administrează parenteral lichide. Calea
standard recomandată de administrare este prin injectare intermitentă sau perfuzie intravenoasă
continuă.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la ceftazidimă, alte cefalosporine sau la oricare dintre excipienţii enumerați la pct.
6.1.
Antecedente de hipersensibilitate severă (de exemplu, reacţii anafilactice) la orice alt tip de
medicament antibacterian betalactamic (peniciline, monobactamişi carbapeneme). https://bit.ly/33YsDoA
Indicaţii terapeutice
Ciprodac 500 este indicat pentru tratamentul următoarelor infecţii cauzate de bacterii
susceptibile:
Adulţi
Infecţii ale tractului respirator inferior: pneumonie lobară şi bronhopneumonie,
bronşita acută şi cronică, exacerbare acută a fibrozei chistice, bronşiectazie, empiem.
Ciprofloxacina nu se recomandă de administrat ca terapia de prima linie în
tratamentul pneumoniei pneumococice.
Infecţii ORL: mastoidită, otita medie şi sinuzita, în special dacă acestea sunt provocate
de bacterii gram-negative (inclusiv Pseudomonas spp.). Ciprofloxacina nu se
recomandă de administrat în tratamentul tonzilitei acute.
Infecţii oculare: conjunctivita bacteriană.
Infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi: ulcere infectate, plăgi infectate, abcese, celulită,
otită externă, erizipel, arsuri infectate.
Infecţii osteoarticulare: osteomielită, artrită septică.
Infecţii intrabdominale: peritonită, abces intraabdominal.
Infecţii ale tractului biliar: colangită, colecistită, empiem al vezicii biliare.
Infecţii gastro-intestinale: febră intestinală, diaree infecţioasă.
Infecţii pelviene: salpingită, endometrită, boala inflamatorie pelvină.
Infecţii sistemice severe: septicemie, bacteriemie, peritonită, infecţii la pacienţii
imunocompromişi.
2
Gonoree: inclusiv uretrală, rectală şi faringeană cauzată de microorganismele
producătoare de β-lactamaze sau moderat sensibile la penicilină.
Ciprofloxacina de asemenea este indicată pentru profilaxia infecţiilor în intervenţii
chirurgicale elective ale tractului gastrointestinal superior şi procedurilor endoscopice,
în cazurile în care creşte riscul de infecţii.
Copii
Tratamentul infecţiei pulmonare acute în fibroza chistică provocată de Pseudomonas
aeruginosa la copii cu vârsta 5-17 ani.
Antrax prin inhalare la adulţi şi copii: reducerea incidenţei sau progresării maladiei
după expunerea confirmată sau suspectată la Bacillus anthracis.
4.2 Doze şi mod de administrare
Dozele de Ciprodac 500 sunt determinate de severitatea şi tipul infecţiei, sensibilitatea
la ciprofloxacină a microorganismului (lor) cauzale şi vârsta, greutatea corporală şi
funcţia renală a pacientului. Comprimatele se vor înghite întregi, cu o cantitate
adecvată de lichid.
În cazul administrării comprimatelor a jeun, substanţa activă se absoarbe mai rapid.
În acest caz comprimatele nu trebuie administrate concomitent cu suplimente
alimentare sau băuturi minerale (de exemplu lapte, iaurt, suc de portocală cu calciu).
Cu toate acestea, regimul alimentar normal trebuie să conţină cantităţi mici de calciu,
care nu va afecta semnificativ absorbţia de ciprofloxacină.
Adulţi
Doza pentru adulţi variază între 100-750 mg de 2 ori pe zi. Sunt recomandate
următoarele doze pentru infecţii de tip specific.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la ciprofloxacină, la alte chinolone sau la oricare dintre excipienţii
enumerați la pct. 6.1.
Copii şi adolescenţi în perioada de creştere (cu excepţia cazurilor de exacerbarea
pulmonară acută în fibroza chistică asociată cu infecţia cu P. aeruginosa la copii (cu
vârsta 5-17 ani) şi antrax prin inhalare). https://bit.ly/3bGDRCs
Ciprodac 500 este indicat pentru tratamentul următoarelor infecţii cauzate de bacterii
susceptibile:
Adulţi
Infecţii ale tractului respirator inferior: pneumonie lobară şi bronhopneumonie,
bronşita acută şi cronică, exacerbare acută a fibrozei chistice, bronşiectazie, empiem.
Ciprofloxacina nu se recomandă de administrat ca terapia de prima linie în
tratamentul pneumoniei pneumococice.
Infecţii ORL: mastoidită, otita medie şi sinuzita, în special dacă acestea sunt provocate
de bacterii gram-negative (inclusiv Pseudomonas spp.). Ciprofloxacina nu se
recomandă de administrat în tratamentul tonzilitei acute.
Infecţii oculare: conjunctivita bacteriană.
Infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi: ulcere infectate, plăgi infectate, abcese, celulită,
otită externă, erizipel, arsuri infectate.
Infecţii osteoarticulare: osteomielită, artrită septică.
Infecţii intrabdominale: peritonită, abces intraabdominal.
Infecţii ale tractului biliar: colangită, colecistită, empiem al vezicii biliare.
Infecţii gastro-intestinale: febră intestinală, diaree infecţioasă.
Infecţii pelviene: salpingită, endometrită, boala inflamatorie pelvină.
Infecţii sistemice severe: septicemie, bacteriemie, peritonită, infecţii la pacienţii
imunocompromişi.
2
Gonoree: inclusiv uretrală, rectală şi faringeană cauzată de microorganismele
producătoare de β-lactamaze sau moderat sensibile la penicilină.
Ciprofloxacina de asemenea este indicată pentru profilaxia infecţiilor în intervenţii
chirurgicale elective ale tractului gastrointestinal superior şi procedurilor endoscopice,
în cazurile în care creşte riscul de infecţii.
Copii
Tratamentul infecţiei pulmonare acute în fibroza chistică provocată de Pseudomonas
aeruginosa la copii cu vârsta 5-17 ani.
Antrax prin inhalare la adulţi şi copii: reducerea incidenţei sau progresării maladiei
după expunerea confirmată sau suspectată la Bacillus anthracis.
4.2 Doze şi mod de administrare
Dozele de Ciprodac 500 sunt determinate de severitatea şi tipul infecţiei, sensibilitatea
la ciprofloxacină a microorganismului (lor) cauzale şi vârsta, greutatea corporală şi
funcţia renală a pacientului. Comprimatele se vor înghite întregi, cu o cantitate
adecvată de lichid.
În cazul administrării comprimatelor a jeun, substanţa activă se absoarbe mai rapid.
În acest caz comprimatele nu trebuie administrate concomitent cu suplimente
alimentare sau băuturi minerale (de exemplu lapte, iaurt, suc de portocală cu calciu).
Cu toate acestea, regimul alimentar normal trebuie să conţină cantităţi mici de calciu,
care nu va afecta semnificativ absorbţia de ciprofloxacină.
Adulţi
Doza pentru adulţi variază între 100-750 mg de 2 ori pe zi. Sunt recomandate
următoarele doze pentru infecţii de tip specific.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la ciprofloxacină, la alte chinolone sau la oricare dintre excipienţii
enumerați la pct. 6.1.
Copii şi adolescenţi în perioada de creştere (cu excepţia cazurilor de exacerbarea
pulmonară acută în fibroza chistică asociată cu infecţia cu P. aeruginosa la copii (cu
vârsta 5-17 ani) şi antrax prin inhalare). https://bit.ly/3bGDRCs
-3%
37.59 MDL
38.75 MDL
INDICATII
Preparat de prima electie in rickettsioze, pneumonie cu mycoplasma, ciuma, tularemie, holera, dizenterie, chlamydioze, dizenterie bacteriana si amoebiana. Preparat de alternativa in sifilis, gonoree, antrax, clostridioze. Infectiile tractului urinar (cistita, uretrita, pielonefrita). Infectiile ORL (tonsilite, faringite, otita medie, sinusite). Infectii gastrointestinale. Infectii ale pielii si tesuturilor moi (furunculoza, abcese, rani infectate, impetigo, celulita).
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Adulti, cite 100 mg de 2 ori pe zi (doza de atac), cite 50 mg de 2 ori pe zi (doza de intretinere). In cazurile grave 200 mg/zi pe toata perioada tratamentului. In sifilisul primar si secundar 300 mg/zi divizate in citeva prize timp de cel putin 10 zile. In gonoree cite 100 mg de 2 ori pe zi 2-4 zile sau 300 mg in doza unica. In tifosul exantematic 100 sau 200 mg in doza unica. Copii peste 12 ani cu masa corporala peste 50 kg dozele sunt egale cu ale adultilor, sub 50 kg, prima zi 4 mg/kg/zi divizata in 2 prize, apoi 2 mg/kg/zi, in infectiile severe doza ramine 4 mg/kg/zi pe toata perioada de tratament.
CONTRAINDICATII
Sensibilitatea la tetracicline, sarcina, virsta sub 12 ani.
Preparat de prima electie in rickettsioze, pneumonie cu mycoplasma, ciuma, tularemie, holera, dizenterie, chlamydioze, dizenterie bacteriana si amoebiana. Preparat de alternativa in sifilis, gonoree, antrax, clostridioze. Infectiile tractului urinar (cistita, uretrita, pielonefrita). Infectiile ORL (tonsilite, faringite, otita medie, sinusite). Infectii gastrointestinale. Infectii ale pielii si tesuturilor moi (furunculoza, abcese, rani infectate, impetigo, celulita).
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Adulti, cite 100 mg de 2 ori pe zi (doza de atac), cite 50 mg de 2 ori pe zi (doza de intretinere). In cazurile grave 200 mg/zi pe toata perioada tratamentului. In sifilisul primar si secundar 300 mg/zi divizate in citeva prize timp de cel putin 10 zile. In gonoree cite 100 mg de 2 ori pe zi 2-4 zile sau 300 mg in doza unica. In tifosul exantematic 100 sau 200 mg in doza unica. Copii peste 12 ani cu masa corporala peste 50 kg dozele sunt egale cu ale adultilor, sub 50 kg, prima zi 4 mg/kg/zi divizata in 2 prize, apoi 2 mg/kg/zi, in infectiile severe doza ramine 4 mg/kg/zi pe toata perioada de tratament.
CONTRAINDICATII
Sensibilitatea la tetracicline, sarcina, virsta sub 12 ani.
Levomycetin este un medicament antibacterian utilizat pentru tratarea bolilor infecțioase. Folosit pe scară largă în oftalmologie și pediatrie. Levomicetina este un antibiotic cu spectru larg.
Substanța activă a Levomicetinei afectează în mod eficient multe bacterii gram-pozitive și gram-negative, precum și agenți patogeni ai infecției meningococice, infecții purulente, dizenterie, febră tifoidă.
Levomicetina este indicată în tratamentul bolilor cauzate de bacteriile hemofile, clamidia, rickettsia, brucella, spirochete. În concentrații terapeutice, Levomycetin are un efect bacteriostatic.
Levomycetin conform instrucțiunilor este slab activ împotriva Pseudomonas aeruginosa, a bacteriilor cu aciditate rapidă, a clostridiei și a protozoarelor. Rezistența la medicamente la Levomycetin se dezvoltă relativ lent, dar rezistența încrucișată la alte medicamente chimioterapeutice nu apare de obicei.
Cu aplicarea locală a Levomicetinei, concentrația terapeutică este creată în iris, cornee, umor vitros, umor apos, în timp ce Levomycetin nu pătrunde în lentilă.Levomicetina conform instrucțiunilor se absoarbe rapid și bine atât după administrarea orală, cât și prin administrare rectală, atingând o concentrație maximă în sânge după câteva ore.
Penetrând în organe, lichide și țesuturile corpului, Levomycetin pătrunde bine în lichidul cefalorahidian, precum și în laptele matern.
Formular de eliberare
Levomycetin este lansat sub forma:
Tablete rotunde gălbui de Levomicetină conținând 0,5 g și 0,25 g substanță activă a Levomicetinei. Excipienți - acid stearic sau acid stearic de calciu, amidon de cartofi;
Pulbere pentru soluție injectabilă. Fiecare flacon conține 500 sau 1000 mg de ingredient activ;
Picături pentru ochi (soluție 0,25%). 1 ml de medicament conține 2,5 mg de ingredient activ. În sticle picătură cu 5 și 10 ml. Levomycetin este utilizat pentru:
Persiniosis;
Forme generalizate de salmoneloză;
germen;
tularemia;
Rickettsioses;
Bruceloză;
Febră tifoidă;
meningita;
Chlamydia.Pentru bolile infecțioase de altă etiologie, care sunt cauzate de agenți patogeni sensibili la medicament, Levomycetin este indicat dacă alți agenți chimioterapeutici sunt ineficienți sau în cazurile în care utilizarea lor este imposibilă din cauza intoleranței individuale.
În oftalmologie, Levomycetin este indicat pentru prevenirea și tratamentul bolilor infecțioase ale ochilor:
Contraindicații
Conform instrucțiunilor, utilizarea Levomicetinei este contraindicată în:
Intoleranță individuală la substanța activă;
Diverse boli de piele, inclusiv psoriazis, infecții fungice, eczeme;
Suprimarea hematopoiezei.
Levomycetin conform instrucțiunilor nu este utilizat în timpul sarcinii, la nou-născuți, precum și în timpul alăptării.
Levomicetina pentru copii și adulți nu trebuie prescrisă pentru angină, boli respiratorii acute, precum și pentru scopuri profilactice și pentru forme ușoare de procese infecțioase.
Substanța activă a Levomicetinei afectează în mod eficient multe bacterii gram-pozitive și gram-negative, precum și agenți patogeni ai infecției meningococice, infecții purulente, dizenterie, febră tifoidă.
Levomicetina este indicată în tratamentul bolilor cauzate de bacteriile hemofile, clamidia, rickettsia, brucella, spirochete. În concentrații terapeutice, Levomycetin are un efect bacteriostatic.
Levomycetin conform instrucțiunilor este slab activ împotriva Pseudomonas aeruginosa, a bacteriilor cu aciditate rapidă, a clostridiei și a protozoarelor. Rezistența la medicamente la Levomycetin se dezvoltă relativ lent, dar rezistența încrucișată la alte medicamente chimioterapeutice nu apare de obicei.
Cu aplicarea locală a Levomicetinei, concentrația terapeutică este creată în iris, cornee, umor vitros, umor apos, în timp ce Levomycetin nu pătrunde în lentilă.Levomicetina conform instrucțiunilor se absoarbe rapid și bine atât după administrarea orală, cât și prin administrare rectală, atingând o concentrație maximă în sânge după câteva ore.
Penetrând în organe, lichide și țesuturile corpului, Levomycetin pătrunde bine în lichidul cefalorahidian, precum și în laptele matern.
Formular de eliberare
Levomycetin este lansat sub forma:
Tablete rotunde gălbui de Levomicetină conținând 0,5 g și 0,25 g substanță activă a Levomicetinei. Excipienți - acid stearic sau acid stearic de calciu, amidon de cartofi;
Pulbere pentru soluție injectabilă. Fiecare flacon conține 500 sau 1000 mg de ingredient activ;
Picături pentru ochi (soluție 0,25%). 1 ml de medicament conține 2,5 mg de ingredient activ. În sticle picătură cu 5 și 10 ml. Levomycetin este utilizat pentru:
Persiniosis;
Forme generalizate de salmoneloză;
germen;
tularemia;
Rickettsioses;
Bruceloză;
Febră tifoidă;
meningita;
Chlamydia.Pentru bolile infecțioase de altă etiologie, care sunt cauzate de agenți patogeni sensibili la medicament, Levomycetin este indicat dacă alți agenți chimioterapeutici sunt ineficienți sau în cazurile în care utilizarea lor este imposibilă din cauza intoleranței individuale.
În oftalmologie, Levomycetin este indicat pentru prevenirea și tratamentul bolilor infecțioase ale ochilor:
Contraindicații
Conform instrucțiunilor, utilizarea Levomicetinei este contraindicată în:
Intoleranță individuală la substanța activă;
Diverse boli de piele, inclusiv psoriazis, infecții fungice, eczeme;
Suprimarea hematopoiezei.
Levomycetin conform instrucțiunilor nu este utilizat în timpul sarcinii, la nou-născuți, precum și în timpul alăptării.
Levomicetina pentru copii și adulți nu trebuie prescrisă pentru angină, boli respiratorii acute, precum și pentru scopuri profilactice și pentru forme ușoare de procese infecțioase.
-3%
16.68 MDL
17.20 MDL
-3%
32.30 MDL
33.30 MDL
Indicaţii terapeutice
Infecţii fungice ale pielii cauzate de dermatofiţi precum Trichophyton (de exemplu T. rubrum, T.
mentagrophytes, T. verrucosum, T. violaceum), Microsporum canis şi Epidermophyton floccosum, de
exemplu tinea pedis (ciuperca piciorului), tinea cruris şi tinea corporis. Infecţii cutanate cu levuri, în
principal cele cauzate de genul Candida (de exemplu Candida albicans).
Pitiriasis (tinea) versicolor cauzat de Pityrosporum orbiculare (cunoscut şi sub denumirea de
Malassezia furfur).Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi şi copii în vârstă de 12 ani şi peste
Lamisil Cremă se aplică o dată sau de două ori pe zi, în funcție de indicația terapeutică.
Durata tratamentului şi frecvenţa administrărilor
- Tinea pedis: 1 săptămână, 1 aplicație/zi;
- Tinea cruris şi tinea corporis: 1-2 săptămâni, 1 administrare/zi;
- Candidoză cutanată: 2 săptămâni, 1-2 administrări/zi;
- Pitiriazis versicolor: 2 săptămâni, 1-2 administrări/zi;
Ameliorarea simptomatologiei clinice apare, de obicei, în decurs de câteva zile. Tratamentul neregulat
sau întreruperea prematură a tratamentului poartă riscul recurenţei. Dacă nu se observă semne de
ameliorare după 2 săptămâni de tratament, trebuie efectuat un control medical.
Mod de administrare
Înaintea primei utilizări, membrana protectoare a tubului trebuie perforată cu ajutorul spinului de la
nivelul capacului.
Zona afectată trebuie curăţată şi bine uscată înaintea aplicării Lamisil Cremă. Crema trebuie aplicată
pe zona de piele afectată şi pe zonele înconjurătoare, în strat subţire şi apoi frecată uşor. În caz de
2
intertrigo (submamar, interdigital, interfesier, inghinal) zona pe care a fost aplicată crema poate fi
acoperită cu o faşă de tifon, mai ales în timpul nopţii.
Copii şi adolescenţi Experienţa administrării Lamisil Cremă la copii cu vârstă sub 12 ani este limitată,
de aceea utilizarea produsului la acestă categorie nu este recomandată.
Vârstnici
Nu există date care să sugereze că vârstnicii necesită doze diferite sau pot prezenta reacţii adverse
diferite faţă de cele ale pacienţilor mai tineri.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la terbinafină sau la oricare dintre excipienţii produsului (vezi pct. 6.1). https://bit.ly/3vE1Aeo
Infecţii fungice ale pielii cauzate de dermatofiţi precum Trichophyton (de exemplu T. rubrum, T.
mentagrophytes, T. verrucosum, T. violaceum), Microsporum canis şi Epidermophyton floccosum, de
exemplu tinea pedis (ciuperca piciorului), tinea cruris şi tinea corporis. Infecţii cutanate cu levuri, în
principal cele cauzate de genul Candida (de exemplu Candida albicans).
Pitiriasis (tinea) versicolor cauzat de Pityrosporum orbiculare (cunoscut şi sub denumirea de
Malassezia furfur).Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi şi copii în vârstă de 12 ani şi peste
Lamisil Cremă se aplică o dată sau de două ori pe zi, în funcție de indicația terapeutică.
Durata tratamentului şi frecvenţa administrărilor
- Tinea pedis: 1 săptămână, 1 aplicație/zi;
- Tinea cruris şi tinea corporis: 1-2 săptămâni, 1 administrare/zi;
- Candidoză cutanată: 2 săptămâni, 1-2 administrări/zi;
- Pitiriazis versicolor: 2 săptămâni, 1-2 administrări/zi;
Ameliorarea simptomatologiei clinice apare, de obicei, în decurs de câteva zile. Tratamentul neregulat
sau întreruperea prematură a tratamentului poartă riscul recurenţei. Dacă nu se observă semne de
ameliorare după 2 săptămâni de tratament, trebuie efectuat un control medical.
Mod de administrare
Înaintea primei utilizări, membrana protectoare a tubului trebuie perforată cu ajutorul spinului de la
nivelul capacului.
Zona afectată trebuie curăţată şi bine uscată înaintea aplicării Lamisil Cremă. Crema trebuie aplicată
pe zona de piele afectată şi pe zonele înconjurătoare, în strat subţire şi apoi frecată uşor. În caz de
2
intertrigo (submamar, interdigital, interfesier, inghinal) zona pe care a fost aplicată crema poate fi
acoperită cu o faşă de tifon, mai ales în timpul nopţii.
Copii şi adolescenţi Experienţa administrării Lamisil Cremă la copii cu vârstă sub 12 ani este limitată,
de aceea utilizarea produsului la acestă categorie nu este recomandată.
Vârstnici
Nu există date care să sugereze că vârstnicii necesită doze diferite sau pot prezenta reacţii adverse
diferite faţă de cele ale pacienţilor mai tineri.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la terbinafină sau la oricare dintre excipienţii produsului (vezi pct. 6.1). https://bit.ly/3vE1Aeo
INDICAŢII TERAPEUTICE
Fluconazolul este indicat în tratamentul infecţiei fungice locale sau sistemice cauzate
de fungi susceptibili.
1. Candidoza vulvovaginală.
2. Candidoza orofaringiană.
3. Candidoza esofagiană.
4. Infecţii candidozice sistemice severe, de exemplu infecţii ale tractului urinar,
pneumonie, peritonită, endocardită.
5. Infecţii criptococice, de exemplu meningita, pneumonia, etc.
6. Coccidiomicoze, de exemplu meningita, infecţii pulmonare sau diseminate.
7. Infecţii ale tractului respirator cauzate de Aspergillus fumigatus.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Preparatul se administrează oral.
Fluconazol poate fi administrat pe cale orală şi în perfuzie intravenoasă, în funcţie de
forma farmaceutică.
Tratamentul intravenos se recomandă pentru pacienţii, care nu pot tolera sau nu pot
administra intern preparatul. Regimul de dozare este similar pentru ambele căi de
administrare. Perfuzia intravenoasă cu fluconazol se va administra o dată pe zi cu rata
maximă de 200 mg/oră. Administrarea unei doze de încărcare, dublă faţă de doza
zilnică, permite obţinerea unei concentraţii plasmatice din concentraţia de echilibru din
ziua a 2-a de tratament.
Candidoza vulvovaginală: se administrează 150 mg fluconazol, în priză unică.
Candidoza orofaringiană: se administrează doza de încărcare de 200 mg în prima zi,
urmată de 100 mg o dată pe zi. Tratamentul trebuie continuat timp de cel puţin două
săptămâni pentru a reduce riscul de recădere.
Candidoza esofagiană: se administrează o singură doză de 200 mg în prima zi, urmată
de 100 mg o dată pe zi. Tratamentul trebuie continuat timp de cel puţin trei
săptămâni.
Candidoze sistemice: se administrează o singură doză de 400 mg în prima zi, apoi 200
mg o dată pe zi timp de 4 săptămâni.
Meningita criptococică: doza uzuală pentru adulţi constituie o singură doză de 400 mg
în prima zi de tratament, apoi 200-400 mg o dată pe zi. Tratamentul va continua timp
de 10-12 săptămâni după ce LCF devine steril.
Prevenirea recăderii în meningita criptococică: se recomandă doza de întreţinere de
200 mg.
Tratamentul meningitei coccidiomicice: doza recomandată constituiec 100-400 mg
odată pe zi. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la fluconazol sau alţi compuşi azolici înrudiţi, înrudiţi sau la oricare
dintre excipienţi.
Este contraindicată administrarea de terfenadină la pacienţii care sunt în tratament cu
fluconazol în doze multiple de 400 mg sau mai mari pe zi, pe baza rezultatelor unui
studiu de interacţiuni medicamentoase în care s-au folosit doze multiple.
Este contraindicată administrarea concomitentă a altor medicamente care prelungesc
intervalul QT şi care sunt metabolizate pe calea citocromului P450 (CYP) 3A4, precum
cisapridă, astemizol, pimozidă, chinidină la pacienţii aflaţi în tratament cu fluconazol. https://bit.ly/3wzYp7O
Fluconazolul este indicat în tratamentul infecţiei fungice locale sau sistemice cauzate
de fungi susceptibili.
1. Candidoza vulvovaginală.
2. Candidoza orofaringiană.
3. Candidoza esofagiană.
4. Infecţii candidozice sistemice severe, de exemplu infecţii ale tractului urinar,
pneumonie, peritonită, endocardită.
5. Infecţii criptococice, de exemplu meningita, pneumonia, etc.
6. Coccidiomicoze, de exemplu meningita, infecţii pulmonare sau diseminate.
7. Infecţii ale tractului respirator cauzate de Aspergillus fumigatus.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Preparatul se administrează oral.
Fluconazol poate fi administrat pe cale orală şi în perfuzie intravenoasă, în funcţie de
forma farmaceutică.
Tratamentul intravenos se recomandă pentru pacienţii, care nu pot tolera sau nu pot
administra intern preparatul. Regimul de dozare este similar pentru ambele căi de
administrare. Perfuzia intravenoasă cu fluconazol se va administra o dată pe zi cu rata
maximă de 200 mg/oră. Administrarea unei doze de încărcare, dublă faţă de doza
zilnică, permite obţinerea unei concentraţii plasmatice din concentraţia de echilibru din
ziua a 2-a de tratament.
Candidoza vulvovaginală: se administrează 150 mg fluconazol, în priză unică.
Candidoza orofaringiană: se administrează doza de încărcare de 200 mg în prima zi,
urmată de 100 mg o dată pe zi. Tratamentul trebuie continuat timp de cel puţin două
săptămâni pentru a reduce riscul de recădere.
Candidoza esofagiană: se administrează o singură doză de 200 mg în prima zi, urmată
de 100 mg o dată pe zi. Tratamentul trebuie continuat timp de cel puţin trei
săptămâni.
Candidoze sistemice: se administrează o singură doză de 400 mg în prima zi, apoi 200
mg o dată pe zi timp de 4 săptămâni.
Meningita criptococică: doza uzuală pentru adulţi constituie o singură doză de 400 mg
în prima zi de tratament, apoi 200-400 mg o dată pe zi. Tratamentul va continua timp
de 10-12 săptămâni după ce LCF devine steril.
Prevenirea recăderii în meningita criptococică: se recomandă doza de întreţinere de
200 mg.
Tratamentul meningitei coccidiomicice: doza recomandată constituiec 100-400 mg
odată pe zi. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la fluconazol sau alţi compuşi azolici înrudiţi, înrudiţi sau la oricare
dintre excipienţi.
Este contraindicată administrarea de terfenadină la pacienţii care sunt în tratament cu
fluconazol în doze multiple de 400 mg sau mai mari pe zi, pe baza rezultatelor unui
studiu de interacţiuni medicamentoase în care s-au folosit doze multiple.
Este contraindicată administrarea concomitentă a altor medicamente care prelungesc
intervalul QT şi care sunt metabolizate pe calea citocromului P450 (CYP) 3A4, precum
cisapridă, astemizol, pimozidă, chinidină la pacienţii aflaţi în tratament cu fluconazol. https://bit.ly/3wzYp7O
-3%
74.50 MDL
76.80 MDL
INDICAŢII TERAPEUTICE
Candidoze ale mucoaselor: orofaringiană (inclusiv cauzată de protezele dentare),
esofagiană, bronhopulmonară neinvazivă, candiduria.
Candidoze genitale: candidoza vaginala acută sau recurentă; profilaxia recidivelor
candidozei vaginale recurente (3 recidive pe an şi mai mult), balanita candidozică.
Dermatomicoze, incluzând tinea pedis, tinea corporis, tinea cruris, tinea versicolor,
tinea unguium (onicomicoze).
Profilaxia infecţiilor fungice la pacienţi ce sunt supuşi terapiei citostatice sau
radioterapiei, la bolnavii cu SIDA.
Fusys® DT se administrează la copii în tratamentul candidozei orofaringiene,
meningita criptococică, în infecţii micotice (tinea pedis, tinea corporis, tinea cruris,
tinea versicolor, tinea unguium (onicomicoze)), micoze endemice profunde,
incluzând coccidiomicoze.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Doza nictemerală a fluconazolului depinde de caracterul şi gravitatea infecţiei
micotice şi poate constitui de la 50 mg până la 400 mg. Dozele sunt determinate de
către medic.
Comprimatele se administrează la copii şi adulţi.
Comprimatul se va dizolva în linguriţă de ceai cu apă (50 mg/5 ml) sau
corespunzător dozei.
Durata tratamentului depinde de răspunsul clinic şi micologic.
Fusys® DT se administrează zilnic o dată pe zi.
În candidoza orofaringiană a adulţilor, de regulă, preparatul se administrează în
doze de 50-100 mg o dată pe zi, durata tratamentului constituie 7-14 zile. La
necesitate, la pacienţii cu imunodeficienţă tratamentul poate fi mai îndelungat.
Terapia candidozei orale atrofice cauzată de proteze dentare – 50 mg o dată pe zi,
timp de 14 zile, concomitent cu prelucrarea cu antiseptice a protezelor dentare.
În alte infecţii candidozice ale mucoaselor (cu excepţia candidozei genitale), de ex.
în esofagite, infecţii bronhopulmonare neinvazive, candidoză cutaneomucoasă,
candidurie – câte 50-100 mg/zi, timp de 14-30 zile.
În candidoza vaginală: se administrează oral 150 mg fluconazol în doză unică.
Pentru a reduce incidenţa candidozei vaginale recurente, se poate administra o
doză de 150 mg o dată pe lună. Durata tratamentului se stabileşte individual
(variază între 4-12 luni). Unele paciente pot necesita o administrare mai frecventă.
În balanita candidozică – intern 150 mg fluconazol în doză unică.
Dermatomicoze: în cazul micozelor cutanate inclusiv tinea pedis, tinea corporis,
tinea cruris se indică 150 mg o dată pe săptămână sau 50 mg o dată pe zi. Durata
tratamentului – 2-4 săptămâni, dar în tinea pedis poate necesita tratament până la
6 săptămâni. În tinea versicolor doza recomandată constituie 300 mg o dată pe
săptămână timp de 2 săptămâni. În unele cazuri poate fi necesară administrarea
unei doze suplimentare, pe când în alte cazuri este suficientă administrarea de 300-
400 mg în doză unică. O schemă alternativă de tratament este administrarea
preparatului câte 50 mg o dată pe zi timp de 2-4 săptămâni. În tinea ungium doza
recomandată – 150 mg intern o dată pe săptămână. Tratamentul se va continua
până la înlocuirea unghiei afectate cu creşterea ulterioară a unghiei neafectate.
Restabilirea unghiilor de la mâini şi picioare necesită respectiv 3-6 luni şi 6-12 luni.
Administrarea la vârstnici
Dacă funcţia renală este intactă, preparatul se va indica în doze obişnuite. Pentru
pacienţii cu insuficienţă renală (clearance-ul creatininei 11-50 ml/min) se va
administra o doză de atac de 50-400 mg în prima zi de tratament; apoi pentru
administrarea ulterioară doza nictemerală de fluconazol se reduce cu 50%. La
pacienţii dializaţi regulat se administrează o doză de fluconazol după fiecare şedinţă
de dializă.
Administrarea a copii
Doza nictemerală pentru copii nu trebuie să depăşească doza nictemerală pentru
adulţi.
În candidoza mucoaselor doza recomandată este de 3 mg/kg/zi.
Pentru tratamentul candidozei generalizate şi infecţiei criptococice doza
recomandată este de 6-12 mg/kg/zi în funcţie de severitatea maladiei.
Pentru profilaxia infecţiilor fungice la bolnavii cu imunodeficienţe, în caz de risc înalt
de dezvoltare a infecţiilor ca rezultat al neutropeniei în urma terapiei cu citostatice
sau radioterapiei, preparatul se administrează în doză de 3-12 mg/kg/zi, în funcţie
de extinderea şi durata neutropeniei induse. https://bit.ly/3uoBIll
Candidoze ale mucoaselor: orofaringiană (inclusiv cauzată de protezele dentare),
esofagiană, bronhopulmonară neinvazivă, candiduria.
Candidoze genitale: candidoza vaginala acută sau recurentă; profilaxia recidivelor
candidozei vaginale recurente (3 recidive pe an şi mai mult), balanita candidozică.
Dermatomicoze, incluzând tinea pedis, tinea corporis, tinea cruris, tinea versicolor,
tinea unguium (onicomicoze).
Profilaxia infecţiilor fungice la pacienţi ce sunt supuşi terapiei citostatice sau
radioterapiei, la bolnavii cu SIDA.
Fusys® DT se administrează la copii în tratamentul candidozei orofaringiene,
meningita criptococică, în infecţii micotice (tinea pedis, tinea corporis, tinea cruris,
tinea versicolor, tinea unguium (onicomicoze)), micoze endemice profunde,
incluzând coccidiomicoze.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Doza nictemerală a fluconazolului depinde de caracterul şi gravitatea infecţiei
micotice şi poate constitui de la 50 mg până la 400 mg. Dozele sunt determinate de
către medic.
Comprimatele se administrează la copii şi adulţi.
Comprimatul se va dizolva în linguriţă de ceai cu apă (50 mg/5 ml) sau
corespunzător dozei.
Durata tratamentului depinde de răspunsul clinic şi micologic.
Fusys® DT se administrează zilnic o dată pe zi.
În candidoza orofaringiană a adulţilor, de regulă, preparatul se administrează în
doze de 50-100 mg o dată pe zi, durata tratamentului constituie 7-14 zile. La
necesitate, la pacienţii cu imunodeficienţă tratamentul poate fi mai îndelungat.
Terapia candidozei orale atrofice cauzată de proteze dentare – 50 mg o dată pe zi,
timp de 14 zile, concomitent cu prelucrarea cu antiseptice a protezelor dentare.
În alte infecţii candidozice ale mucoaselor (cu excepţia candidozei genitale), de ex.
în esofagite, infecţii bronhopulmonare neinvazive, candidoză cutaneomucoasă,
candidurie – câte 50-100 mg/zi, timp de 14-30 zile.
În candidoza vaginală: se administrează oral 150 mg fluconazol în doză unică.
Pentru a reduce incidenţa candidozei vaginale recurente, se poate administra o
doză de 150 mg o dată pe lună. Durata tratamentului se stabileşte individual
(variază între 4-12 luni). Unele paciente pot necesita o administrare mai frecventă.
În balanita candidozică – intern 150 mg fluconazol în doză unică.
Dermatomicoze: în cazul micozelor cutanate inclusiv tinea pedis, tinea corporis,
tinea cruris se indică 150 mg o dată pe săptămână sau 50 mg o dată pe zi. Durata
tratamentului – 2-4 săptămâni, dar în tinea pedis poate necesita tratament până la
6 săptămâni. În tinea versicolor doza recomandată constituie 300 mg o dată pe
săptămână timp de 2 săptămâni. În unele cazuri poate fi necesară administrarea
unei doze suplimentare, pe când în alte cazuri este suficientă administrarea de 300-
400 mg în doză unică. O schemă alternativă de tratament este administrarea
preparatului câte 50 mg o dată pe zi timp de 2-4 săptămâni. În tinea ungium doza
recomandată – 150 mg intern o dată pe săptămână. Tratamentul se va continua
până la înlocuirea unghiei afectate cu creşterea ulterioară a unghiei neafectate.
Restabilirea unghiilor de la mâini şi picioare necesită respectiv 3-6 luni şi 6-12 luni.
Administrarea la vârstnici
Dacă funcţia renală este intactă, preparatul se va indica în doze obişnuite. Pentru
pacienţii cu insuficienţă renală (clearance-ul creatininei 11-50 ml/min) se va
administra o doză de atac de 50-400 mg în prima zi de tratament; apoi pentru
administrarea ulterioară doza nictemerală de fluconazol se reduce cu 50%. La
pacienţii dializaţi regulat se administrează o doză de fluconazol după fiecare şedinţă
de dializă.
Administrarea a copii
Doza nictemerală pentru copii nu trebuie să depăşească doza nictemerală pentru
adulţi.
În candidoza mucoaselor doza recomandată este de 3 mg/kg/zi.
Pentru tratamentul candidozei generalizate şi infecţiei criptococice doza
recomandată este de 6-12 mg/kg/zi în funcţie de severitatea maladiei.
Pentru profilaxia infecţiilor fungice la bolnavii cu imunodeficienţe, în caz de risc înalt
de dezvoltare a infecţiilor ca rezultat al neutropeniei în urma terapiei cu citostatice
sau radioterapiei, preparatul se administrează în doză de 3-12 mg/kg/zi, în funcţie
de extinderea şi durata neutropeniei induse. https://bit.ly/3uoBIll
-3%
67.95 MDL
70.05 MDL
-3%
19.40 MDL
20 MDL
Ce este Cefazolin şi pentru ce se utilizează
Cefazolin conţine substanţa activă cefazolină sodică, care aparţine unui grup de antibiotice
denumite „cefalosporine”. Este un medicament care acţionează prin distrugerea bacteriilor, ce
cauzează infecţii.
Cefazolin se foloseşte pentru tratamentul infecţiilor bacteriene cauzate de bacterii sensibile la
medicament, cum sunt:
- infecţii ale căilor respiratorii;
- infecţii ale tractului uro-genital;
- infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi;
- infecţii ale oaselor şi articulaţiilor;
- septicemie (infecţie a sângelui);
- endocardită (infecţie a stratului intern al inimii);
- infecţii ale căilor biliare.
Cefazolin poate fi folosit şi înaintea, în timpul sau după intervenţii chirurgicale pentru a preveni
posibilele infecţii. Cum să utilizaţi Cefazolin
Cefazolin este administrată întotdeauna de către personalul medical. Va fi administrată ca injecţie
sau ca perfuzie (în venă) după dizolvare. Medicul dumneavoastră vă va informa despre durata
necesară şi frecvenţa administrării tratamentului cu Cefazolin.
Dozele recomandate sunt:
Doza zilnică medie de cefazolină pentru adulţi de obicei constituie 1-4 g, doza zilnică maximă – 6
g. Doza la o priză pentru adulţi în infecţii, cauzate de microorganisme gram-pozitive, este de 0,25-
0,5 g la fiecare 8 ore.
În infecţii moderate ale căilor respiratorii, cauzate de pneumococi şi infecţii ale sistemului
urogenital se indică câte 1 g la fiecare 12 ore.
În afecţiunile cauzate de microorganisme gram-negative sensibile medicamentul se indică câte 0,5-
1 g la fiecare 6-8 ore.
În infecţii severe (septicemie, endocardită, peritonită, pneumonie necrozantă, osteomielită
hematogenă acută, infecţii complicate ale tractului urinar) se indică câte 1-1,5 g cu un interval între
administrări de 6-8 ore.
Pentru profilaxia complicaţiilor infecţioase postoperatorii la adulţi se recomandă de administrat
cefazolina intramuscular sau intravenos:
- în doza de 1 g cu 0,5-1 oră înainte de intervenţia chirurgicală;
- în intervenţiile de lungă durată (2 ore sau mai mult) - suplimentar 0,5-1 g în timpul operaţiei;
- după intervenţia chirurgicală – în doza de 0,5-1 g la fiecare 6-8 ore în primele 24 de ore.
În unele cazuri (de exemplu, în intervenţii chirurgicale pe cord deschis, protezarea articulaţiilor)
utilizarea profilactică a cefazolinei poate dura timp de 3-5 zile după operaţie. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.
Dacă apar aceste reacţii adverse grave, opriţi utilizarea medicamentului şi adresaţi-vă imediat
medicului dumneavoastră sau mergeţi la cel mai apropiat spital:
- reacţii alergice grave cu umflare dureroasă a buzelor, limbii, feţei sau gatului şi dificultate
bruscă în respiraţie, când vorbiţi sau la înghiţire (edem angioneurotic), inclusiv şoc anafilactic
(o reacţie alergică bruscă, gravă şi uneori letală caracterizată prin dificultăţi în respiraţie,
scăderea bruscă a tensiunii arteriale şi umflare/tumefiere bruscă);
- diaree (scaun lichid) gravă, care durează o lungă perioadă de timp sau conţine sânge. Aceasta
poate fi un semn al unei inflamaţii grave a intestinului (colita pseudomembranoasă);
- erupţie extinsă pe piele, cu înroşire, febră, băşici sau ulceraţii (sindrom Stevens-Johnson);
- erupţii cu înroşirea, umflarea şi decojirea pielii cu aspect de arsuri (necroliză epidermică
toxică);
- pete roşii sau violete pe piele la nivelul palmelor şi tălpilor picioarelor, zone asemănătoare
urticariei, zone sensibile la nivelul gurii, ochilor şi organelor genitale (eritem polimorf);
- îngălbenire a pielii sau a albului ochilor sau urină închisă la culoare şi scaun decolorat: aceasta
este un semn al problemelor de la nivelul ficatului. https://bit.ly/3uOJdTO
Cefazolin conţine substanţa activă cefazolină sodică, care aparţine unui grup de antibiotice
denumite „cefalosporine”. Este un medicament care acţionează prin distrugerea bacteriilor, ce
cauzează infecţii.
Cefazolin se foloseşte pentru tratamentul infecţiilor bacteriene cauzate de bacterii sensibile la
medicament, cum sunt:
- infecţii ale căilor respiratorii;
- infecţii ale tractului uro-genital;
- infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi;
- infecţii ale oaselor şi articulaţiilor;
- septicemie (infecţie a sângelui);
- endocardită (infecţie a stratului intern al inimii);
- infecţii ale căilor biliare.
Cefazolin poate fi folosit şi înaintea, în timpul sau după intervenţii chirurgicale pentru a preveni
posibilele infecţii. Cum să utilizaţi Cefazolin
Cefazolin este administrată întotdeauna de către personalul medical. Va fi administrată ca injecţie
sau ca perfuzie (în venă) după dizolvare. Medicul dumneavoastră vă va informa despre durata
necesară şi frecvenţa administrării tratamentului cu Cefazolin.
Dozele recomandate sunt:
Doza zilnică medie de cefazolină pentru adulţi de obicei constituie 1-4 g, doza zilnică maximă – 6
g. Doza la o priză pentru adulţi în infecţii, cauzate de microorganisme gram-pozitive, este de 0,25-
0,5 g la fiecare 8 ore.
În infecţii moderate ale căilor respiratorii, cauzate de pneumococi şi infecţii ale sistemului
urogenital se indică câte 1 g la fiecare 12 ore.
În afecţiunile cauzate de microorganisme gram-negative sensibile medicamentul se indică câte 0,5-
1 g la fiecare 6-8 ore.
În infecţii severe (septicemie, endocardită, peritonită, pneumonie necrozantă, osteomielită
hematogenă acută, infecţii complicate ale tractului urinar) se indică câte 1-1,5 g cu un interval între
administrări de 6-8 ore.
Pentru profilaxia complicaţiilor infecţioase postoperatorii la adulţi se recomandă de administrat
cefazolina intramuscular sau intravenos:
- în doza de 1 g cu 0,5-1 oră înainte de intervenţia chirurgicală;
- în intervenţiile de lungă durată (2 ore sau mai mult) - suplimentar 0,5-1 g în timpul operaţiei;
- după intervenţia chirurgicală – în doza de 0,5-1 g la fiecare 6-8 ore în primele 24 de ore.
În unele cazuri (de exemplu, în intervenţii chirurgicale pe cord deschis, protezarea articulaţiilor)
utilizarea profilactică a cefazolinei poate dura timp de 3-5 zile după operaţie. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.
Dacă apar aceste reacţii adverse grave, opriţi utilizarea medicamentului şi adresaţi-vă imediat
medicului dumneavoastră sau mergeţi la cel mai apropiat spital:
- reacţii alergice grave cu umflare dureroasă a buzelor, limbii, feţei sau gatului şi dificultate
bruscă în respiraţie, când vorbiţi sau la înghiţire (edem angioneurotic), inclusiv şoc anafilactic
(o reacţie alergică bruscă, gravă şi uneori letală caracterizată prin dificultăţi în respiraţie,
scăderea bruscă a tensiunii arteriale şi umflare/tumefiere bruscă);
- diaree (scaun lichid) gravă, care durează o lungă perioadă de timp sau conţine sânge. Aceasta
poate fi un semn al unei inflamaţii grave a intestinului (colita pseudomembranoasă);
- erupţie extinsă pe piele, cu înroşire, febră, băşici sau ulceraţii (sindrom Stevens-Johnson);
- erupţii cu înroşirea, umflarea şi decojirea pielii cu aspect de arsuri (necroliză epidermică
toxică);
- pete roşii sau violete pe piele la nivelul palmelor şi tălpilor picioarelor, zone asemănătoare
urticariei, zone sensibile la nivelul gurii, ochilor şi organelor genitale (eritem polimorf);
- îngălbenire a pielii sau a albului ochilor sau urină închisă la culoare şi scaun decolorat: aceasta
este un semn al problemelor de la nivelul ficatului. https://bit.ly/3uOJdTO