Filtru
Întâi cele populare
INDICAŢII TERAPEUTICE
Infecţii necomplicate şi complicate cauzate de agenţi patogeni sensibili la
ciprofloxacină.
Infecţii ale căilor respiratorii: pneumonii cauzate de Klebsiella spp.,
Enterobacter spp., Proteus spp., Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa,
Haemophilus spp., Moraxella catarrhalis, Legionella şi stafilococi;
Infecţii ale urechii medii (otită medie) şi ale sinusurilor paranazale (sinuzită), în
special provocate de microorganisme gram-negative (Pseudomonas aeruginosa,
stafilococi).
Infecţii oculare.
Infecţii renale şi/sau ale căilor urinare.
Infecţii ale organelor genitale, inclusiv anexită, gonoree şi prostatită.
Infecţii ale organelor cavităţii abdominale (infecţii ale tractului gastrointestinal,
ale căilor biliare, peritonită).
Infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi.
Infecţii ale oaselor şi articulaţiilor.
Septicemie.
Infecţii sau risc sporit de infecţii (cu scop profilactic) la pacienţii cu sistemul
imunitar compromis (inclusiv în timpul tratamentului cu imunodepresive şi în
caz de neutropenie).
Decontaminarea selectivă a intestinului în timpul tratamentului cu
imunosupresive.
Profilaxia infecţiilor invazive, provocate de Neisseria meningitidus.
Copii. Coprofloxacina poate fi utilizată la copii în calitate de remediu de linia întâi şi a
doua pentru tratamentul infecţiilor complicate ale tractului urinar şi pielonefritei,
provocate de Escherichia coli (în studiile clinice vârsta copiilor care au administrat
tratamentul a constituit 1-17 ani), de asemenea, pentru tratamentul complicaţiilor
pulmonare, provocate de Pseudomonas aeruginosa la copiii cu mucoviscidoză (în
studiile clinice vârsta copiilor care au administrat tratamentul a constituit 5-17 ani).
Tratamentul cu ciprofloxacină trebuie iniţiat doar după evaluarea riguroasă a
raportului risc-beneficiu, din cauza probabilităţii de apariţie a efectelor adverse din
partea articulaţiilor şi/sau a ţesuturilor periarticulare.
Tratamentul copiilor în studiile clinice s-a efectuat doar conform indicaţiilor
enumerate. Experienţa clinică de tratament al copiilor conform altor indicaţii este
limitată.
Antrax prin inhalare la adulţi şi copii
Reducerea riscului de apariţie sau progresare a antraxului după contactul aerogen cu
Bacillus anthracis.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Este necesară respectarea recomandărilor oficiale referitor la utilizarea adecvată a
remediilor antibacteriene. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la ciprofloxacină, alte chinolone sau alte componente ale
preparatului.
Administrarea concomitentă cu tizanidina din cauza efectelor adverse clinic relevante
(hipotensiune arterială, somnolenţă), cauzate de majorarea concentraţiei plasmatice a
tizanidinei.
Deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenază. https://bit.ly/3hF9FLS
Infecţii necomplicate şi complicate cauzate de agenţi patogeni sensibili la
ciprofloxacină.
Infecţii ale căilor respiratorii: pneumonii cauzate de Klebsiella spp.,
Enterobacter spp., Proteus spp., Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa,
Haemophilus spp., Moraxella catarrhalis, Legionella şi stafilococi;
Infecţii ale urechii medii (otită medie) şi ale sinusurilor paranazale (sinuzită), în
special provocate de microorganisme gram-negative (Pseudomonas aeruginosa,
stafilococi).
Infecţii oculare.
Infecţii renale şi/sau ale căilor urinare.
Infecţii ale organelor genitale, inclusiv anexită, gonoree şi prostatită.
Infecţii ale organelor cavităţii abdominale (infecţii ale tractului gastrointestinal,
ale căilor biliare, peritonită).
Infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi.
Infecţii ale oaselor şi articulaţiilor.
Septicemie.
Infecţii sau risc sporit de infecţii (cu scop profilactic) la pacienţii cu sistemul
imunitar compromis (inclusiv în timpul tratamentului cu imunodepresive şi în
caz de neutropenie).
Decontaminarea selectivă a intestinului în timpul tratamentului cu
imunosupresive.
Profilaxia infecţiilor invazive, provocate de Neisseria meningitidus.
Copii. Coprofloxacina poate fi utilizată la copii în calitate de remediu de linia întâi şi a
doua pentru tratamentul infecţiilor complicate ale tractului urinar şi pielonefritei,
provocate de Escherichia coli (în studiile clinice vârsta copiilor care au administrat
tratamentul a constituit 1-17 ani), de asemenea, pentru tratamentul complicaţiilor
pulmonare, provocate de Pseudomonas aeruginosa la copiii cu mucoviscidoză (în
studiile clinice vârsta copiilor care au administrat tratamentul a constituit 5-17 ani).
Tratamentul cu ciprofloxacină trebuie iniţiat doar după evaluarea riguroasă a
raportului risc-beneficiu, din cauza probabilităţii de apariţie a efectelor adverse din
partea articulaţiilor şi/sau a ţesuturilor periarticulare.
Tratamentul copiilor în studiile clinice s-a efectuat doar conform indicaţiilor
enumerate. Experienţa clinică de tratament al copiilor conform altor indicaţii este
limitată.
Antrax prin inhalare la adulţi şi copii
Reducerea riscului de apariţie sau progresare a antraxului după contactul aerogen cu
Bacillus anthracis.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Este necesară respectarea recomandărilor oficiale referitor la utilizarea adecvată a
remediilor antibacteriene. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la ciprofloxacină, alte chinolone sau alte componente ale
preparatului.
Administrarea concomitentă cu tizanidina din cauza efectelor adverse clinic relevante
(hipotensiune arterială, somnolenţă), cauzate de majorarea concentraţiei plasmatice a
tizanidinei.
Deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenază. https://bit.ly/3hF9FLS
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Fortum 1 g pulbere pentru soluţie injectabilă
Fortum 2 g pulbere pentru soluţie injectabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fortum 1 g pulbere pentru soluţie injectabilă
Fiecare flacon conţine 1 g ceftazidimă (sub formă de ceftazidimă pentahidrat) cu carbonat de sodiu
(118 mg/g ceftazidimă).
Excipient cu efect cunoscut: sodiu 52 mg/flacon (2,3 mmol).
Fortum 2 g pulbere pentru soluţie injectabilă
Fiecare flacon conţine 2 g ceftazidimă (sub formă de ceftazidimă pentahidrat) cu carbonat de sodiu
(118 mg/g ceftazidimă).
Excipient cu efect cunoscut: sodiu 104 mg/flacon (4,6 mmol).
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere pentru soluţie injectabilă.
Pulbere sterilă de culoare albă până la crem.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Fortum este indicat în tratamentul infecţiilor enumerate mai jos la adulți și copii.
Pneumonie nosocomială
Infecții bronhopulmonare în fibroza chistică
Meningită bacteriană
Otită medie cronică supurativă
Otită externă malignă
Infecții complicate ale tractului urinar
Infecții complicate ale pielii şi ţesuturilor moi
Infecții complicate intraabdominale
Infecţii osteo-articulare
Peritonite asociate cu dializa peritoneală la pacienți cu dializa peritoneală continuă în
ambulator (CAPD);
Tratamentul pacienților cu bacteriemie care apare în asociere cu, sau este suspectată ca asociată cu
una din infecțiile enumerate mai sus.
Ceftazidime poate fi utilizată în managementul pacienților cu neutropenie febrilă care este
suspectată că se datorează unei infecții bacteriene.
Ceftazidime poate fi utilizată în profilaxia infecţiilor chirurgicale în urologie la pacienții cu rezecţie
transuretrală a prostatei (RTUP).
Selectarea ceftazidimei se va efectua în baza spectrului antibacterian, care este limitat în special față
de bacteriile Gram-negative aerobe (vezi pct. 4.4 și 5.1).
Ceftazidime trebuie administrată concomitent cu alte medicamente antibacteriene ori de câte ori
varietatea posibilă de agenți patogeni nu ar corespunde spectrului său de activitate.
2
Se vor lua în considerație recomandările din ghidurile oficiale de utilizare corespunzăatoare a
medicamentelor antibacteriene. Mod de administrare
Doza de ceftazidimă depinzând de severitate, sensibilitatea agentului patogen şi tipul infecţiei,
vârstă, greutate şi starea funcţiei renale ale pacientului.
Fortum 1 g se administrează injectabil i.v.sau perfuzie sau i.m. profund. Locul de injectare
preferabil este patratul superior lateral al muşchiului gluteal sau în partea laterală a coapsei.
Ceftazidima soluţie se administrează direct în venă sau poate fi introdusă în linia de perfuzie la
pacienţii cărora li se administrează parenteral lichide.
Calea standard recomandată de administrare este prin injectare intermitentă sau perfuzie
intravenoasă continuă. Administrarea intramusculară este utilizată când nu este posibilă
administrarea intravenoasă sau este nepotrivită pentru pacient.
Fortum 2 g se administrează injectabil i.v.sau perfuzie. Soluţia se administrează direct în venă sau
poate fi introdusă în linia de perfuzie la pacienţii cărora li se administrează parenteral lichide. Calea
standard recomandată de administrare este prin injectare intermitentă sau perfuzie intravenoasă
continuă.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la ceftazidimă, alte cefalosporine sau la oricare dintre excipienţii enumerați la pct.
6.1.
Antecedente de hipersensibilitate severă (de exemplu, reacţii anafilactice) la orice alt tip de
medicament antibacterian betalactamic (peniciline, monobactamişi carbapeneme). https://bit.ly/33YsDoA
Fortum 1 g pulbere pentru soluţie injectabilă
Fortum 2 g pulbere pentru soluţie injectabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fortum 1 g pulbere pentru soluţie injectabilă
Fiecare flacon conţine 1 g ceftazidimă (sub formă de ceftazidimă pentahidrat) cu carbonat de sodiu
(118 mg/g ceftazidimă).
Excipient cu efect cunoscut: sodiu 52 mg/flacon (2,3 mmol).
Fortum 2 g pulbere pentru soluţie injectabilă
Fiecare flacon conţine 2 g ceftazidimă (sub formă de ceftazidimă pentahidrat) cu carbonat de sodiu
(118 mg/g ceftazidimă).
Excipient cu efect cunoscut: sodiu 104 mg/flacon (4,6 mmol).
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere pentru soluţie injectabilă.
Pulbere sterilă de culoare albă până la crem.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Fortum este indicat în tratamentul infecţiilor enumerate mai jos la adulți și copii.
Pneumonie nosocomială
Infecții bronhopulmonare în fibroza chistică
Meningită bacteriană
Otită medie cronică supurativă
Otită externă malignă
Infecții complicate ale tractului urinar
Infecții complicate ale pielii şi ţesuturilor moi
Infecții complicate intraabdominale
Infecţii osteo-articulare
Peritonite asociate cu dializa peritoneală la pacienți cu dializa peritoneală continuă în
ambulator (CAPD);
Tratamentul pacienților cu bacteriemie care apare în asociere cu, sau este suspectată ca asociată cu
una din infecțiile enumerate mai sus.
Ceftazidime poate fi utilizată în managementul pacienților cu neutropenie febrilă care este
suspectată că se datorează unei infecții bacteriene.
Ceftazidime poate fi utilizată în profilaxia infecţiilor chirurgicale în urologie la pacienții cu rezecţie
transuretrală a prostatei (RTUP).
Selectarea ceftazidimei se va efectua în baza spectrului antibacterian, care este limitat în special față
de bacteriile Gram-negative aerobe (vezi pct. 4.4 și 5.1).
Ceftazidime trebuie administrată concomitent cu alte medicamente antibacteriene ori de câte ori
varietatea posibilă de agenți patogeni nu ar corespunde spectrului său de activitate.
2
Se vor lua în considerație recomandările din ghidurile oficiale de utilizare corespunzăatoare a
medicamentelor antibacteriene. Mod de administrare
Doza de ceftazidimă depinzând de severitate, sensibilitatea agentului patogen şi tipul infecţiei,
vârstă, greutate şi starea funcţiei renale ale pacientului.
Fortum 1 g se administrează injectabil i.v.sau perfuzie sau i.m. profund. Locul de injectare
preferabil este patratul superior lateral al muşchiului gluteal sau în partea laterală a coapsei.
Ceftazidima soluţie se administrează direct în venă sau poate fi introdusă în linia de perfuzie la
pacienţii cărora li se administrează parenteral lichide.
Calea standard recomandată de administrare este prin injectare intermitentă sau perfuzie
intravenoasă continuă. Administrarea intramusculară este utilizată când nu este posibilă
administrarea intravenoasă sau este nepotrivită pentru pacient.
Fortum 2 g se administrează injectabil i.v.sau perfuzie. Soluţia se administrează direct în venă sau
poate fi introdusă în linia de perfuzie la pacienţii cărora li se administrează parenteral lichide. Calea
standard recomandată de administrare este prin injectare intermitentă sau perfuzie intravenoasă
continuă.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la ceftazidimă, alte cefalosporine sau la oricare dintre excipienţii enumerați la pct.
6.1.
Antecedente de hipersensibilitate severă (de exemplu, reacţii anafilactice) la orice alt tip de
medicament antibacterian betalactamic (peniciline, monobactamişi carbapeneme). https://bit.ly/33YsDoA
INDICAŢII TERAPEUTICE
Prostatită bacteriană cronică;
Infecţii ale aparatului urinar, inclusiv pielonefrită acută;
Sinuzită bacteriană acută;
Exacerbări bacteriene acute ale bronşitei cronice;
Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi;
Pneumonie comunitară;
Pneumonie nosocomială – la necesitate trebuie folosit tratament adjuvant. În cazul
în patogenul cauzal este identificat sau presupus ca fiind Pseudomonas aeroginosa se
recomandă utilizarea terapiei combinate cu un β-lactamic antipseudomonal;
Antrax respirator (post-expunere).
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Comprimatele se administrează intern, se înghit întregi, fără a fi mestecate, cu o
cantitate suficientă de apă. CONTRAINDICAŢII
pacienţilor cu hipersensibilitate la levofloxacină, la orice altă chinolonă sau la
oricare dintre excipienţi;
pacienţilor cu epilepsie;
pacienţilor cu antecedente de afecţiuni ale tendoanelor cauzate de administrarea de
fluorochinolone;
copiilor sau adolescenţilor în perioada de creştere (până la 18 ani);
în timpul sarcinii;
femeilor care alăptează. https://bit.ly/2QDFmKp
Prostatită bacteriană cronică;
Infecţii ale aparatului urinar, inclusiv pielonefrită acută;
Sinuzită bacteriană acută;
Exacerbări bacteriene acute ale bronşitei cronice;
Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi;
Pneumonie comunitară;
Pneumonie nosocomială – la necesitate trebuie folosit tratament adjuvant. În cazul
în patogenul cauzal este identificat sau presupus ca fiind Pseudomonas aeroginosa se
recomandă utilizarea terapiei combinate cu un β-lactamic antipseudomonal;
Antrax respirator (post-expunere).
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Comprimatele se administrează intern, se înghit întregi, fără a fi mestecate, cu o
cantitate suficientă de apă. CONTRAINDICAŢII
pacienţilor cu hipersensibilitate la levofloxacină, la orice altă chinolonă sau la
oricare dintre excipienţi;
pacienţilor cu epilepsie;
pacienţilor cu antecedente de afecţiuni ale tendoanelor cauzate de administrarea de
fluorochinolone;
copiilor sau adolescenţilor în perioada de creştere (până la 18 ani);
în timpul sarcinii;
femeilor care alăptează. https://bit.ly/2QDFmKp
INDICAŢII TERAPEUTICE
Candidoze ale mucoaselor: orofaringiană (inclusiv cauzată de protezele dentare),
esofagiană, bronhopulmonară neinvazivă, candiduria.
Candidoze genitale: candidoza vaginala acută sau recurentă; profilaxia recidivelor
candidozei vaginale recurente (3 recidive pe an şi mai mult), balanita candidozică.
Dermatomicoze, incluzând tinea pedis, tinea corporis, tinea cruris, tinea versicolor,
tinea unguium (onicomicoze).
Profilaxia infecţiilor fungice la pacienţi ce sunt supuşi terapiei citostatice sau
radioterapiei, la bolnavii cu SIDA.
Fusys® DT se administrează la copii în tratamentul candidozei orofaringiene,
meningita criptococică, în infecţii micotice (tinea pedis, tinea corporis, tinea cruris,
tinea versicolor, tinea unguium (onicomicoze)), micoze endemice profunde,
incluzând coccidiomicoze.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Doza nictemerală a fluconazolului depinde de caracterul şi gravitatea infecţiei
micotice şi poate constitui de la 50 mg până la 400 mg. Dozele sunt determinate de
către medic.
Comprimatele se administrează la copii şi adulţi.
Comprimatul se va dizolva în linguriţă de ceai cu apă (50 mg/5 ml) sau
corespunzător dozei.
Durata tratamentului depinde de răspunsul clinic şi micologic.
Fusys® DT se administrează zilnic o dată pe zi.
În candidoza orofaringiană a adulţilor, de regulă, preparatul se administrează în
doze de 50-100 mg o dată pe zi, durata tratamentului constituie 7-14 zile. La
necesitate, la pacienţii cu imunodeficienţă tratamentul poate fi mai îndelungat.
Terapia candidozei orale atrofice cauzată de proteze dentare – 50 mg o dată pe zi,
timp de 14 zile, concomitent cu prelucrarea cu antiseptice a protezelor dentare.
În alte infecţii candidozice ale mucoaselor (cu excepţia candidozei genitale), de ex.
în esofagite, infecţii bronhopulmonare neinvazive, candidoză cutaneomucoasă,
candidurie – câte 50-100 mg/zi, timp de 14-30 zile.
În candidoza vaginală: se administrează oral 150 mg fluconazol în doză unică.
Pentru a reduce incidenţa candidozei vaginale recurente, se poate administra o
doză de 150 mg o dată pe lună. Durata tratamentului se stabileşte individual
(variază între 4-12 luni). Unele paciente pot necesita o administrare mai frecventă.
În balanita candidozică – intern 150 mg fluconazol în doză unică.
Dermatomicoze: în cazul micozelor cutanate inclusiv tinea pedis, tinea corporis,
tinea cruris se indică 150 mg o dată pe săptămână sau 50 mg o dată pe zi. Durata
tratamentului – 2-4 săptămâni, dar în tinea pedis poate necesita tratament până la
6 săptămâni. În tinea versicolor doza recomandată constituie 300 mg o dată pe
săptămână timp de 2 săptămâni. În unele cazuri poate fi necesară administrarea
unei doze suplimentare, pe când în alte cazuri este suficientă administrarea de 300-
400 mg în doză unică. O schemă alternativă de tratament este administrarea
preparatului câte 50 mg o dată pe zi timp de 2-4 săptămâni. În tinea ungium doza
recomandată – 150 mg intern o dată pe săptămână. Tratamentul se va continua
până la înlocuirea unghiei afectate cu creşterea ulterioară a unghiei neafectate.
Restabilirea unghiilor de la mâini şi picioare necesită respectiv 3-6 luni şi 6-12 luni.
Administrarea la vârstnici
Dacă funcţia renală este intactă, preparatul se va indica în doze obişnuite. Pentru
pacienţii cu insuficienţă renală (clearance-ul creatininei 11-50 ml/min) se va
administra o doză de atac de 50-400 mg în prima zi de tratament; apoi pentru
administrarea ulterioară doza nictemerală de fluconazol se reduce cu 50%. La
pacienţii dializaţi regulat se administrează o doză de fluconazol după fiecare şedinţă
de dializă.
Administrarea a copii
Doza nictemerală pentru copii nu trebuie să depăşească doza nictemerală pentru
adulţi.
În candidoza mucoaselor doza recomandată este de 3 mg/kg/zi.
Pentru tratamentul candidozei generalizate şi infecţiei criptococice doza
recomandată este de 6-12 mg/kg/zi în funcţie de severitatea maladiei.
Pentru profilaxia infecţiilor fungice la bolnavii cu imunodeficienţe, în caz de risc înalt
de dezvoltare a infecţiilor ca rezultat al neutropeniei în urma terapiei cu citostatice
sau radioterapiei, preparatul se administrează în doză de 3-12 mg/kg/zi, în funcţie
de extinderea şi durata neutropeniei induse. https://bit.ly/3uoBIll
Candidoze ale mucoaselor: orofaringiană (inclusiv cauzată de protezele dentare),
esofagiană, bronhopulmonară neinvazivă, candiduria.
Candidoze genitale: candidoza vaginala acută sau recurentă; profilaxia recidivelor
candidozei vaginale recurente (3 recidive pe an şi mai mult), balanita candidozică.
Dermatomicoze, incluzând tinea pedis, tinea corporis, tinea cruris, tinea versicolor,
tinea unguium (onicomicoze).
Profilaxia infecţiilor fungice la pacienţi ce sunt supuşi terapiei citostatice sau
radioterapiei, la bolnavii cu SIDA.
Fusys® DT se administrează la copii în tratamentul candidozei orofaringiene,
meningita criptococică, în infecţii micotice (tinea pedis, tinea corporis, tinea cruris,
tinea versicolor, tinea unguium (onicomicoze)), micoze endemice profunde,
incluzând coccidiomicoze.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Doza nictemerală a fluconazolului depinde de caracterul şi gravitatea infecţiei
micotice şi poate constitui de la 50 mg până la 400 mg. Dozele sunt determinate de
către medic.
Comprimatele se administrează la copii şi adulţi.
Comprimatul se va dizolva în linguriţă de ceai cu apă (50 mg/5 ml) sau
corespunzător dozei.
Durata tratamentului depinde de răspunsul clinic şi micologic.
Fusys® DT se administrează zilnic o dată pe zi.
În candidoza orofaringiană a adulţilor, de regulă, preparatul se administrează în
doze de 50-100 mg o dată pe zi, durata tratamentului constituie 7-14 zile. La
necesitate, la pacienţii cu imunodeficienţă tratamentul poate fi mai îndelungat.
Terapia candidozei orale atrofice cauzată de proteze dentare – 50 mg o dată pe zi,
timp de 14 zile, concomitent cu prelucrarea cu antiseptice a protezelor dentare.
În alte infecţii candidozice ale mucoaselor (cu excepţia candidozei genitale), de ex.
în esofagite, infecţii bronhopulmonare neinvazive, candidoză cutaneomucoasă,
candidurie – câte 50-100 mg/zi, timp de 14-30 zile.
În candidoza vaginală: se administrează oral 150 mg fluconazol în doză unică.
Pentru a reduce incidenţa candidozei vaginale recurente, se poate administra o
doză de 150 mg o dată pe lună. Durata tratamentului se stabileşte individual
(variază între 4-12 luni). Unele paciente pot necesita o administrare mai frecventă.
În balanita candidozică – intern 150 mg fluconazol în doză unică.
Dermatomicoze: în cazul micozelor cutanate inclusiv tinea pedis, tinea corporis,
tinea cruris se indică 150 mg o dată pe săptămână sau 50 mg o dată pe zi. Durata
tratamentului – 2-4 săptămâni, dar în tinea pedis poate necesita tratament până la
6 săptămâni. În tinea versicolor doza recomandată constituie 300 mg o dată pe
săptămână timp de 2 săptămâni. În unele cazuri poate fi necesară administrarea
unei doze suplimentare, pe când în alte cazuri este suficientă administrarea de 300-
400 mg în doză unică. O schemă alternativă de tratament este administrarea
preparatului câte 50 mg o dată pe zi timp de 2-4 săptămâni. În tinea ungium doza
recomandată – 150 mg intern o dată pe săptămână. Tratamentul se va continua
până la înlocuirea unghiei afectate cu creşterea ulterioară a unghiei neafectate.
Restabilirea unghiilor de la mâini şi picioare necesită respectiv 3-6 luni şi 6-12 luni.
Administrarea la vârstnici
Dacă funcţia renală este intactă, preparatul se va indica în doze obişnuite. Pentru
pacienţii cu insuficienţă renală (clearance-ul creatininei 11-50 ml/min) se va
administra o doză de atac de 50-400 mg în prima zi de tratament; apoi pentru
administrarea ulterioară doza nictemerală de fluconazol se reduce cu 50%. La
pacienţii dializaţi regulat se administrează o doză de fluconazol după fiecare şedinţă
de dializă.
Administrarea a copii
Doza nictemerală pentru copii nu trebuie să depăşească doza nictemerală pentru
adulţi.
În candidoza mucoaselor doza recomandată este de 3 mg/kg/zi.
Pentru tratamentul candidozei generalizate şi infecţiei criptococice doza
recomandată este de 6-12 mg/kg/zi în funcţie de severitatea maladiei.
Pentru profilaxia infecţiilor fungice la bolnavii cu imunodeficienţe, în caz de risc înalt
de dezvoltare a infecţiilor ca rezultat al neutropeniei în urma terapiei cu citostatice
sau radioterapiei, preparatul se administrează în doză de 3-12 mg/kg/zi, în funcţie
de extinderea şi durata neutropeniei induse. https://bit.ly/3uoBIll
-3%
67.95 MDL
70.05 MDL
CE ESTE OSPAMOX ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Ospamox conţine amoxicilină.
Ospamox este un medicament antibacterian din grupul antibiotice beta-lactamice,
peniciline; peniciline cu spectru extins.Acţionează prin distrugerea bacteriilor ce
produc anumite infecţii în organismul uman.
Ospamox este utilizată pentru tratamentul:
• infecţiilor de la nivelul urechilor, gâtului, nasului şi sinusurilor
• infecţiilor de la nivelul plămânilor, cum sunt bronşita şi pneumonia
• infecţiilor de la nivelul vezicii urinare: cistită
• prevenirea infecţiilor inimii în timpul intervenţiilor chirurgicale de la nivelul gurii
sau gâtului
• bolii Lyme stadiul iniţial (de la o muşcătură de căpuşă)
• ulcerelor de la nivelul stomacului cauzate de bacteria Helicobacter pylori. CUM SĂ UTILIZAŢI OSPAMOX
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul
dumneavoastră sau farmacistul. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau
cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Medicul dumneavoastră vă va spune doza exactă ( în ml sau în număr de linguriţa
dozatoare) pe care trebuie să luaţi în fiecare zi.
Doza recomandată pentru adulţi şi copii ( cu greutate corporală peste 40 kg)
este de 750 mg până la 3000 mg zilnic, administrată în 2 sau 3 prize separate.
Doza recomandată pentru copii (cu greutate corporală sub 40 kg) este de 40
până la 90 mg/ kg/zilnic în 2 sau 3 prize separete.
Pentru prevenirea infecţiilor de la nivelul inimii: la adulţi se recomandă administrarea
a 2000-3000 mg cu o oră înainte de intervenţia chirurgicală; pentru copii se
recomandă o doză de 50 mg/kg.
Pentru reconstituirea suspensiei umpleţi flaconul cu apă potabilă la aproximativ 1 cm
sub semn, închideţi şi agitaţi bine. După ce spuma s-a aşezat, adăugaţi lent apă
exact până la semn.
Agitaţi energic din nou.
Suspensia de culoare albă până la gălbui este acum gata de utilizare. Agitaţi bine
flaconul înainte de fiecare utilizare.
Medicul dumneavoastră vă va spune cât timp trebuie să utilizaţi acest medicament. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că
acestea nu apar la toate persoanele. https://bit.ly/3tIkRtF
Ospamox conţine amoxicilină.
Ospamox este un medicament antibacterian din grupul antibiotice beta-lactamice,
peniciline; peniciline cu spectru extins.Acţionează prin distrugerea bacteriilor ce
produc anumite infecţii în organismul uman.
Ospamox este utilizată pentru tratamentul:
• infecţiilor de la nivelul urechilor, gâtului, nasului şi sinusurilor
• infecţiilor de la nivelul plămânilor, cum sunt bronşita şi pneumonia
• infecţiilor de la nivelul vezicii urinare: cistită
• prevenirea infecţiilor inimii în timpul intervenţiilor chirurgicale de la nivelul gurii
sau gâtului
• bolii Lyme stadiul iniţial (de la o muşcătură de căpuşă)
• ulcerelor de la nivelul stomacului cauzate de bacteria Helicobacter pylori. CUM SĂ UTILIZAŢI OSPAMOX
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul
dumneavoastră sau farmacistul. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau
cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Medicul dumneavoastră vă va spune doza exactă ( în ml sau în număr de linguriţa
dozatoare) pe care trebuie să luaţi în fiecare zi.
Doza recomandată pentru adulţi şi copii ( cu greutate corporală peste 40 kg)
este de 750 mg până la 3000 mg zilnic, administrată în 2 sau 3 prize separate.
Doza recomandată pentru copii (cu greutate corporală sub 40 kg) este de 40
până la 90 mg/ kg/zilnic în 2 sau 3 prize separete.
Pentru prevenirea infecţiilor de la nivelul inimii: la adulţi se recomandă administrarea
a 2000-3000 mg cu o oră înainte de intervenţia chirurgicală; pentru copii se
recomandă o doză de 50 mg/kg.
Pentru reconstituirea suspensiei umpleţi flaconul cu apă potabilă la aproximativ 1 cm
sub semn, închideţi şi agitaţi bine. După ce spuma s-a aşezat, adăugaţi lent apă
exact până la semn.
Agitaţi energic din nou.
Suspensia de culoare albă până la gălbui este acum gata de utilizare. Agitaţi bine
flaconul înainte de fiecare utilizare.
Medicul dumneavoastră vă va spune cât timp trebuie să utilizaţi acest medicament. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că
acestea nu apar la toate persoanele. https://bit.ly/3tIkRtF
-3%
21.29 MDL
21.95 MDL
Indicații terapeutice
Medoclor este indicat la copii și adulți pentru tratamentul infecțiilor ușoare cauzate de
microorganismele sensibile la cefaclor (vezi pct. 4.4 și 5.1):
Otita medie acută
Sinuzită bacteriană acută
Pneumonie comunitară dobândită, exacerbarea bronșitei cronice, faringită/ amigdalită
Trebuie respectare ghidurile oficiale pentru utilizarea adecvată a medicamentelor antimicrobiene. Doze și mod de administrare
Doze
Medoclor trebuie administrat timp de cel puțin 10 zile în tratamentul infecțiilor cauzate de
streptococi beta-hemolitici.
Adulti
Doza uzuală este de 250 mg administrată la fiecare opt ore, dar în infecții mai severe sau infecții
datorate microorganismelor mai puțin susceptibile, doza poate fi mărită la 500 mg administrată la
fiecare opt ore. Doza maximă și durata tratamentului pentru adulți este de 4 g/zi timp de până la 28
de zile. Cu toate acestea, doza zilnică totală nu poate depăși 4 grame. Dozele de până la 4 g pe zi sau dovedit a fi sigure atunci când sunt administrate persoanelor obişnuite timp de 28 de zile.
Copii și adolescenți
Doza zilnică recomandată pentru copii este de 20 mg/kg/zi împărțită în mod egal la fiecare 8 ore. În
cazul infecțiilor de otită medie acută provocată de organismele mai puțin susceptibile, trebuie
utilizate 40 mg/ kg / zi, fără a depăși doza recomandată de 1 g pe zi.
Siguranța și eficacitatea cefaclorului nu a fost stabilită pentru copii mai mici de 1 lună.Mod de administrare
Administrare orală.
Contraindicații
Hipersensibilitate la substanța activă, alte cefalosporine sau la oricare dintre excipienții
enumerați în secțiunea 6.1.
Nou-născuți (copii mai mici de 1 lună) (vezi pct. 4.2 – Copii și adolescenți).
https://bit.ly/3u1tHTh
Medoclor este indicat la copii și adulți pentru tratamentul infecțiilor ușoare cauzate de
microorganismele sensibile la cefaclor (vezi pct. 4.4 și 5.1):
Otita medie acută
Sinuzită bacteriană acută
Pneumonie comunitară dobândită, exacerbarea bronșitei cronice, faringită/ amigdalită
Trebuie respectare ghidurile oficiale pentru utilizarea adecvată a medicamentelor antimicrobiene. Doze și mod de administrare
Doze
Medoclor trebuie administrat timp de cel puțin 10 zile în tratamentul infecțiilor cauzate de
streptococi beta-hemolitici.
Adulti
Doza uzuală este de 250 mg administrată la fiecare opt ore, dar în infecții mai severe sau infecții
datorate microorganismelor mai puțin susceptibile, doza poate fi mărită la 500 mg administrată la
fiecare opt ore. Doza maximă și durata tratamentului pentru adulți este de 4 g/zi timp de până la 28
de zile. Cu toate acestea, doza zilnică totală nu poate depăși 4 grame. Dozele de până la 4 g pe zi sau dovedit a fi sigure atunci când sunt administrate persoanelor obişnuite timp de 28 de zile.
Copii și adolescenți
Doza zilnică recomandată pentru copii este de 20 mg/kg/zi împărțită în mod egal la fiecare 8 ore. În
cazul infecțiilor de otită medie acută provocată de organismele mai puțin susceptibile, trebuie
utilizate 40 mg/ kg / zi, fără a depăși doza recomandată de 1 g pe zi.
Siguranța și eficacitatea cefaclorului nu a fost stabilită pentru copii mai mici de 1 lună.Mod de administrare
Administrare orală.
Contraindicații
Hipersensibilitate la substanța activă, alte cefalosporine sau la oricare dintre excipienții
enumerați în secțiunea 6.1.
Nou-născuți (copii mai mici de 1 lună) (vezi pct. 4.2 – Copii și adolescenți).
https://bit.ly/3u1tHTh
-3%
168.39 MDL
173.60 MDL
Rețetă medicală
Indicaţii terapeutice
Leflocin soluţie perfuzabilă se indică în tratamentul proceselor inflamatorii bacteriene la
adulţi, provocate de microorganismele sensibile la levofloxacină:
- pneumonii;
- infecţii complicate ale tractului urinar (inclusiv pielonefrită);
- infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi;
- prostatită bacteriană cronică. Doze şi mod de administrare
Leflocin soluţie perfuzabilă trebuie administrată imediat (timp de 3 ore) după perforarea
dopului de cauciuc. În timpul perfuziei nu este necesară protejarea de lumină.
La iluminarea de cameră soluţia perfuzabilă poate fi păstrată maximum timp de 3 zile
fără a fi protejată de lumină.
Datorită bioechivalenţei dintre formele parenterală şi orală, se pot utiliza aceleaşi doze.
Doza depinde de tipul şi severitatea infecţiei. Mod de administrare
Leflocin trebuie administrat numai in perfuzie intravenoasă lentă; se administrează o
dată sau de două ori pe zi. Durata recomandată a perfuziei este de cel puţin 30 minute
pentru Leflocin 250 mg sau 60 minute pentru Leflocin 500 mg.
În corespundere cu starea pacientului după câteva zile este posibil de trecut de la
administrarea intravenoasă la administrarea orală în aceiaşi doză.
Durata tratamentului depinde de evoluţia maladiei. Ca şi în cazul administrării altor
remedii antibacteriene, se recomandă prelungirea tratamentului cu Leflocin cel puţin
timp de 48-72 ore după normalizarea temperaturii corporale sau a confirmării distrugerii
agenţilor patogeni prin teste microbiologice.
Contraindicaţii
- Hipersensibilitatea faţă de levofloxacină sau alte chinolone;
- epilepsie;
- acuze la reacţii adverse din partea tendoanelor după administrarea precedentă a
chinolonelor;
- sarcina şi perioada de alăptare;
- vârsta sub 18 ani. https://bit.ly/3484USU
Leflocin soluţie perfuzabilă se indică în tratamentul proceselor inflamatorii bacteriene la
adulţi, provocate de microorganismele sensibile la levofloxacină:
- pneumonii;
- infecţii complicate ale tractului urinar (inclusiv pielonefrită);
- infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi;
- prostatită bacteriană cronică. Doze şi mod de administrare
Leflocin soluţie perfuzabilă trebuie administrată imediat (timp de 3 ore) după perforarea
dopului de cauciuc. În timpul perfuziei nu este necesară protejarea de lumină.
La iluminarea de cameră soluţia perfuzabilă poate fi păstrată maximum timp de 3 zile
fără a fi protejată de lumină.
Datorită bioechivalenţei dintre formele parenterală şi orală, se pot utiliza aceleaşi doze.
Doza depinde de tipul şi severitatea infecţiei. Mod de administrare
Leflocin trebuie administrat numai in perfuzie intravenoasă lentă; se administrează o
dată sau de două ori pe zi. Durata recomandată a perfuziei este de cel puţin 30 minute
pentru Leflocin 250 mg sau 60 minute pentru Leflocin 500 mg.
În corespundere cu starea pacientului după câteva zile este posibil de trecut de la
administrarea intravenoasă la administrarea orală în aceiaşi doză.
Durata tratamentului depinde de evoluţia maladiei. Ca şi în cazul administrării altor
remedii antibacteriene, se recomandă prelungirea tratamentului cu Leflocin cel puţin
timp de 48-72 ore după normalizarea temperaturii corporale sau a confirmării distrugerii
agenţilor patogeni prin teste microbiologice.
Contraindicaţii
- Hipersensibilitatea faţă de levofloxacină sau alte chinolone;
- epilepsie;
- acuze la reacţii adverse din partea tendoanelor după administrarea precedentă a
chinolonelor;
- sarcina şi perioada de alăptare;
- vârsta sub 18 ani. https://bit.ly/3484USU
-3%
70.28 MDL
72.45 MDL
Indicatii:
Infectii determinate de microorganisme sensibile la azitromicina:
Infectii ale tractului respirator superior: amigdalite, faringite, sinuzite, otite medii acute;
Infectii ale cailor respiratorii inferioare: bronsite acute si pneumonii usoare sau moderat severe, dobandite in afara spitalului;
Infectii ale pielii si tesuturilor moi;
Infectii genitale necomplicate determinate de Chlamydia trachomatis.
Administrare:
Doza trebuie stabilita de catre medic. Dozele uzuale sunt:
Adulti (inclusiv varstnici)
Pentru tratamentul bolilor cu transmitere sexuala, doza recomandata este de 4 comprimate filmate. Azitromicina 250 mg comprimate filmate intr-o singura administrare orala.
Pentru toate celelalte indicatii, doza totala recomandata este de 6 comprimate filmate Azitromicina 250 mg comprimate filmate, administrate cate 2 comprimate filmate Azitromicina 250 mg
comprimate filmate pe zi, timp de trei zile consecutiv.
Ca o alternativa, aceeasi doza totala de 6 comprimate filmate Azitromicina Sandoz 250 mg comprimate filmate, poate fi administrata pe o perioada totala de cinci zile, 2 comprimate filmate Azitromicina 250 mg comprimate filmate, in prima zi si cate 1 comprimat filmat Azitromicina 250 mg comprimate filmate (250 mg azitromicina), din ziua a doua pana in ziua a cincea.
Copii
Comprimatele filmate Azitromicina 250 mg comprimate filmate trebuie administrate doar la copiii peste 6 ani si cu greutate mai mare de 45 kg, la care se utilizeaza doza uzuala pentru adult.
Pacienti cu insuficienta renala
Nu este necesara ajustarea dozei la pacientii cu insuficienta renala usoara (clearance-ul creatininei
mai mare de 40 ml/min). Nu se cunoaste suficient efectul utilizarii azitromicinei la pacientii cu insuficienta renala mai severa. In consecinta este necesara precautie.
Pacienti cu insuficienta hepatica
Azitromicina comprimate filmate nu trebuie utilizata la persoanele cu insuficienta hepatica grava.
Comprimatele filmate trebuie luate o data pe zi, impreuna cu alimente sau apa. In cazul in care constatati ca efectele azitromicinei sunt prea puternice sau prea slabe, adresati-va medicului dumneavoastra sau farmacistului.
Daca ati luat mai multa Azitromicina comprimate filmate decat ar trebui Daca ati luat mai multe doze de Azitromicina comprimate filmate decat ar trebui, adresati-va imediat medicului dumneavoastra sau celui mai apropiat spital, In caz de supradozaj pot aparea urmatoarele efecte: pierderea temporara a auzului, greata, varsaturi si diaree.
Daca ati uitat sa luati o doza de Azitromicina comprimate filmate
Daca ati uitat sa luati o doza de Azifromicina comprimate filmate, continuati cu dozele recomandate, pana la sfarsitul tratamentului. Nu luati niciodata o doza dubla de azitromicina pentru a suplini astfel doza omisa.
Actiune:
Azitromicina apartine clasei de antibiotice numite macrolide.
Cand utilizati asemenea medicamente trebuie sa tineti seama de aceste interactiuni si sa cereti sfatul medicului dumneavoastra sau farmacistului.
In general cereti sfatul medicului inainte de a utiliza orice medicament.
Este necesara precautie speciala, deoarece medicamentele mentionate mai sus va pot fi cunoscute sub un alt nume, deseori sub numele de marca. In aceasta rubrica este numita doar substanta activa sau grupa terapeutica a medicamentului si nu numele marcii. Uitati-va cu atentie pe ambalajul si prospectul medicamentelor pe care le utilizati, pentru a vedea care este substanta activa a medicamentului respectiv si din
ce grupa terapeutica face parte.
Infectii determinate de microorganisme sensibile la azitromicina:
Infectii ale tractului respirator superior: amigdalite, faringite, sinuzite, otite medii acute;
Infectii ale cailor respiratorii inferioare: bronsite acute si pneumonii usoare sau moderat severe, dobandite in afara spitalului;
Infectii ale pielii si tesuturilor moi;
Infectii genitale necomplicate determinate de Chlamydia trachomatis.
Administrare:
Doza trebuie stabilita de catre medic. Dozele uzuale sunt:
Adulti (inclusiv varstnici)
Pentru tratamentul bolilor cu transmitere sexuala, doza recomandata este de 4 comprimate filmate. Azitromicina 250 mg comprimate filmate intr-o singura administrare orala.
Pentru toate celelalte indicatii, doza totala recomandata este de 6 comprimate filmate Azitromicina 250 mg comprimate filmate, administrate cate 2 comprimate filmate Azitromicina 250 mg
comprimate filmate pe zi, timp de trei zile consecutiv.
Ca o alternativa, aceeasi doza totala de 6 comprimate filmate Azitromicina Sandoz 250 mg comprimate filmate, poate fi administrata pe o perioada totala de cinci zile, 2 comprimate filmate Azitromicina 250 mg comprimate filmate, in prima zi si cate 1 comprimat filmat Azitromicina 250 mg comprimate filmate (250 mg azitromicina), din ziua a doua pana in ziua a cincea.
Copii
Comprimatele filmate Azitromicina 250 mg comprimate filmate trebuie administrate doar la copiii peste 6 ani si cu greutate mai mare de 45 kg, la care se utilizeaza doza uzuala pentru adult.
Pacienti cu insuficienta renala
Nu este necesara ajustarea dozei la pacientii cu insuficienta renala usoara (clearance-ul creatininei
mai mare de 40 ml/min). Nu se cunoaste suficient efectul utilizarii azitromicinei la pacientii cu insuficienta renala mai severa. In consecinta este necesara precautie.
Pacienti cu insuficienta hepatica
Azitromicina comprimate filmate nu trebuie utilizata la persoanele cu insuficienta hepatica grava.
Comprimatele filmate trebuie luate o data pe zi, impreuna cu alimente sau apa. In cazul in care constatati ca efectele azitromicinei sunt prea puternice sau prea slabe, adresati-va medicului dumneavoastra sau farmacistului.
Daca ati luat mai multa Azitromicina comprimate filmate decat ar trebui Daca ati luat mai multe doze de Azitromicina comprimate filmate decat ar trebui, adresati-va imediat medicului dumneavoastra sau celui mai apropiat spital, In caz de supradozaj pot aparea urmatoarele efecte: pierderea temporara a auzului, greata, varsaturi si diaree.
Daca ati uitat sa luati o doza de Azitromicina comprimate filmate
Daca ati uitat sa luati o doza de Azifromicina comprimate filmate, continuati cu dozele recomandate, pana la sfarsitul tratamentului. Nu luati niciodata o doza dubla de azitromicina pentru a suplini astfel doza omisa.
Actiune:
Azitromicina apartine clasei de antibiotice numite macrolide.
Cand utilizati asemenea medicamente trebuie sa tineti seama de aceste interactiuni si sa cereti sfatul medicului dumneavoastra sau farmacistului.
In general cereti sfatul medicului inainte de a utiliza orice medicament.
Este necesara precautie speciala, deoarece medicamentele mentionate mai sus va pot fi cunoscute sub un alt nume, deseori sub numele de marca. In aceasta rubrica este numita doar substanta activa sau grupa terapeutica a medicamentului si nu numele marcii. Uitati-va cu atentie pe ambalajul si prospectul medicamentelor pe care le utilizati, pentru a vedea care este substanta activa a medicamentului respectiv si din
ce grupa terapeutica face parte.
-3%
40.64 MDL
41.90 MDL
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Medoclor 250 mg capsule
Medoclor 500 mg capsule
2. COMPOZIȚIA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ
Fiecare capsulă conține 250 mg sau 500 mg cefaclor (sub formă de cefaclor monohidrat).
Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Capsule
Medoclor 250 mg sunt capsule tari de culoare liliachie-fildeș de dimensiune "2" sau capsule de
gelatină tare liliachie-fildeș de dimensiunea "2" cu inscripţia "MEDOCLOR 250".
Medoclor 500 mg sunt capsule de gelatină tare de culoare liliachie-fildeș cu dimensiunea "0".
4. DATE CLINICE
4.1. Indicații terapeutice
Medoclor este indicat la copii și adulți pentru tratamentul infecțiilor ușoare cauzate de
microorganismele sensibile la cefaclor (vezi pct. 4.4 și 5.1):
Otita medie acută
Sinuzită bacteriană acută
Pneumonie comunitară dobândită, exacerbarea bronșitei cronice, faringită/ amigdalită
Trebuie respectare ghidurile oficiale pentru utilizarea adecvată a medicamentelor antimicrobiene.
4.2. Doze și mod de administrare
Doze
Medoclor trebuie administrat timp de cel puțin 10 zile în tratamentul infecțiilor cauzate de
streptococi beta-hemolitici.
Adulti
Doza uzuală este de 250 mg administrată la fiecare opt ore, dar în infecții mai severe sau infecții
datorate microorganismelor mai puțin susceptibile, doza poate fi mărită la 500 mg administrată la
fiecare opt ore. Doza maximă și durata tratamentului pentru adulți este de 4 g/zi timp de până la 28
de zile. Cu toate acestea, doza zilnică totală nu poate depăși 4 grame. Dozele de până la 4 g pe zi sau dovedit a fi sigure atunci când sunt administrate persoanelor obişnuite timp de 28 de zile.
Copii și adolescenți
Doza zilnică recomandată pentru copii este de 20 mg/kg/zi împărțită în mod egal la fiecare 8 ore. În
cazul infecțiilor de otită medie acută provocată de organismele mai puțin susceptibile, trebuie
utilizate 40 mg/ kg / zi, fără a depăși doza recomandată de 1 g pe zi.
Siguranța și eficacitatea cefaclorului nu a fost stabilită pentru copii mai mici de 1 lună.
Insuficiență renală
Pentru pacienții cu clearance al creatininei mai mic de 10 ml/min trebuie administrată numai 1/4 din
doza zilnică.
Pentru clearance-ul creatininei cuprins între 10 ml/ min și 40 ml/min poate fi suficientă 1/2 din doza
zilnică.
Când clearance-ul este mai mare de 40 ml/min, nu este necesară ajustarea dozei. La pacienții cu
funcție renală compromisă, timpul de înjumătățire plasmatică al cefaclorului nu depășește 3 ore. În
această situație, nu există acumularea cefaclorului la doze normale. La pacienții supuși
hemodializei, timpul de înjumătățire este de 2,1 ore.
Mod de administrare
Administrare orală.
Capsulele trebuie administrate cu o cantitate suficientă de lichid.
4.3. Contraindicații
Hipersensibilitate la substanța activă, alte cefalosporine sau la oricare dintre excipienții
enumerați în secțiunea 6.1.
Nou-născuți (copii mai mici de 1 lună) (vezi pct. 4.2 – Copii și adolescenți).
https://bit.ly/2QDvJvn
Medoclor 250 mg capsule
Medoclor 500 mg capsule
2. COMPOZIȚIA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ
Fiecare capsulă conține 250 mg sau 500 mg cefaclor (sub formă de cefaclor monohidrat).
Pentru lista completă a excipienților, vezi pct. 6.1
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Capsule
Medoclor 250 mg sunt capsule tari de culoare liliachie-fildeș de dimensiune "2" sau capsule de
gelatină tare liliachie-fildeș de dimensiunea "2" cu inscripţia "MEDOCLOR 250".
Medoclor 500 mg sunt capsule de gelatină tare de culoare liliachie-fildeș cu dimensiunea "0".
4. DATE CLINICE
4.1. Indicații terapeutice
Medoclor este indicat la copii și adulți pentru tratamentul infecțiilor ușoare cauzate de
microorganismele sensibile la cefaclor (vezi pct. 4.4 și 5.1):
Otita medie acută
Sinuzită bacteriană acută
Pneumonie comunitară dobândită, exacerbarea bronșitei cronice, faringită/ amigdalită
Trebuie respectare ghidurile oficiale pentru utilizarea adecvată a medicamentelor antimicrobiene.
4.2. Doze și mod de administrare
Doze
Medoclor trebuie administrat timp de cel puțin 10 zile în tratamentul infecțiilor cauzate de
streptococi beta-hemolitici.
Adulti
Doza uzuală este de 250 mg administrată la fiecare opt ore, dar în infecții mai severe sau infecții
datorate microorganismelor mai puțin susceptibile, doza poate fi mărită la 500 mg administrată la
fiecare opt ore. Doza maximă și durata tratamentului pentru adulți este de 4 g/zi timp de până la 28
de zile. Cu toate acestea, doza zilnică totală nu poate depăși 4 grame. Dozele de până la 4 g pe zi sau dovedit a fi sigure atunci când sunt administrate persoanelor obişnuite timp de 28 de zile.
Copii și adolescenți
Doza zilnică recomandată pentru copii este de 20 mg/kg/zi împărțită în mod egal la fiecare 8 ore. În
cazul infecțiilor de otită medie acută provocată de organismele mai puțin susceptibile, trebuie
utilizate 40 mg/ kg / zi, fără a depăși doza recomandată de 1 g pe zi.
Siguranța și eficacitatea cefaclorului nu a fost stabilită pentru copii mai mici de 1 lună.
Insuficiență renală
Pentru pacienții cu clearance al creatininei mai mic de 10 ml/min trebuie administrată numai 1/4 din
doza zilnică.
Pentru clearance-ul creatininei cuprins între 10 ml/ min și 40 ml/min poate fi suficientă 1/2 din doza
zilnică.
Când clearance-ul este mai mare de 40 ml/min, nu este necesară ajustarea dozei. La pacienții cu
funcție renală compromisă, timpul de înjumătățire plasmatică al cefaclorului nu depășește 3 ore. În
această situație, nu există acumularea cefaclorului la doze normale. La pacienții supuși
hemodializei, timpul de înjumătățire este de 2,1 ore.
Mod de administrare
Administrare orală.
Capsulele trebuie administrate cu o cantitate suficientă de lichid.
4.3. Contraindicații
Hipersensibilitate la substanța activă, alte cefalosporine sau la oricare dintre excipienții
enumerați în secțiunea 6.1.
Nou-născuți (copii mai mici de 1 lună) (vezi pct. 4.2 – Copii și adolescenți).
https://bit.ly/2QDvJvn
-3%
97.63 MDL
100.65 MDL
Vancomycin 1000 mg pulbere pentru soluţie perfuzabilă
Vancomicină
1. Ce este Vancomycin şi pentru ce se utilizează
Vancomicină aparţine unui grup de medicamente numit antibiotice (glicopeptide), care elimină mai multe tipuri de infecţii provocate de bacterii.
Vancomicină este indicată pentru tratamentul infecţiilor potenţial periculoase pentru viaţă produse de microorganisme gram pozitive care nu pot fi tratate cu alte antibacteriene mai puţin toxice, ex. cefalosporinele sau penicilinele.
Medicamentul dumneavoastră este sub formă de pudră pentru soluţie. înainte de utilizare va fi dizolvat şi diluat cu lichide pentru administrare intravenoasă şi vă va fi administrat lent prin picurare în perfuzie, de către un medic sau o asistentă medicală.
Vancomycin poate fi administrată şi pe cale orală, în tratamentul cazurilor grave de infecţii intestinale extinse (colită pseudomembranoasă).
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să vi se administreze Vancomycin
Nu utilizaţi Vancomycin:
- dacă sunteţi alergic la vancomicină.
Atenţionări şi precauţii
înaintea tratamentului cu vancomicină, asiguraţi-vă că medicul dumneavoastră cunoaşte antecedentele dumneavoastră medicale, mai ales dacă:
• aveţi puţine celuleîn sânge
• aveţi sau aţi avut probleme cu rinichii
• aveţi sau aţi avut probleme de auz, cum este surditatea
• luaţi alte medicamente care pot afecta auzul (de exemplu antibiotice aminoglicozidice) sau rinichii
• aveţi diaree persistentă, severă în timpul sau după terminarea tratamentului cu Vancomycin. în acest caz, luaţi imediat legătura cu medicul dumneavoastră. Nu luaţi medicamente împotriva diareii.
• sunteţi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă
• alăptaţi
• sunteţi vârstnicşi aveţi vârsta peste 60 de ani
• sunteţi un nou-născut prematur sau un copil
• urmează să vi se efectueze o intervenţie chirurgicală
în cazul în care dezvoltaţi o reacţie alergică severă, medicul dumneavoastră va opri tratamentul cu vancomicină şi vă va administra alt tratament corespunzător. Dacă perfuzia vă este administrată prea rapid, puteţi să prezentaţi unele reacţii adverse, cum ar fi scăderea tensiunii arteriale sau erupţie cutanată tranzitorie.
De obicei, oprirea perfuziei este urmată de încetarea promptă a acestor manifestări.
Vancomicină trebuie utilizată cu prudenţă la pacienţi cu.insuficienţă renală sau în caz de tratament concomitent cu alte substanţe toxice pentru rinichi, având în vedere că posibilitatea de apariţie a efectelor toxice este mult mai mare. Pentru a reduce acest risc, trebuie efectuate analize repetate ale funcţiei renale şi trebuie administrate dozele terapeutice adecvate.
Surditatea, tranzitorie sau permanentă, care poate fi precedată de zgomote în urechi, poate
apărea la pacienţii cu antecedente de surditate, la cei la care s-au administrat doze mari sau la cei care au primit tratament concomitent cu alte medicamente cu efecte toxice asupra auzului. Pentru reducerea acestui risc, concentraţiile plasmatice trebuie verificate periodic şi se recomandă testarea periodică a funcţiei auditive.
Dacă veţi primi tratament cu vancomicină pe o perioadă mai mare de timp, veţi face analize de sânge la intervale regulate. De asemenea, veţi fi monitorizat pentru apariţia unei posibile supra-infecţii (infecţie nouă care apare peste cea deja existentă) sau a manifestărilor severe de diaree, uneori cu sânge sau mucozităţi (ceea ce se numeşte colită pseudomembranoasă).
Vancomycin împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală, preparate be bază de plante medicinale sau vitamine şi minerale, deoarece unele dintre acestea pot interacţiona cu va neom ici na.
Mai mult, nu luaţipici un medicament nou fără a discuta cu medicul dumneavoastră.
Următoarele medicamente pot interacţiona cu vancomicina dacă le luaţi în acelaşi timp:
• medicamente care pot avea efecte dăunătoare asupra rinichilor şi auzului: dacă vi se administrează concomitent vancomicină şi alte medicamente care pot avea efecte dăunătoare asupra rinichilor şi auzului (de exemplu antibiotice aminoglicozidice), aceste efecte dăunătoare pot fi crescute. în acest caz este necesar controlul periodic al rinichilor şi auzului.
• agenţi anestezici (dacă vi se va face anestezie generală): administrarea concomitentă cu vancomicina poate creşte riscul apariţiei unor reacţii adverse la vancomicină, cum sunt eritem, bufeuri asemănătoare celor asociate cu histaminele şi reacţii anafilactoideEste posibil ca medicul dumneavoastră să vă recomande analize ale sângelui şi să modifice doza de vancomicină dacă aceasta este asociată cu alte medicamente.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţivă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Vancomicina traversează placenta şi există risc de toxicitate la nivelul urechilor şi rinichilor fătului. Prin urmare, dacă sunteţi gravidă, medicul trebuie să vă administreze vancomicină numai dacă acest lucru este absolut necesar şi după evaluarea atentă a beneficiilor şi riscurilor.
Vancomicina se excretă în laptele uman. Deoarece copilul poate fi afectat de acest medicament, acesta trebuie utilizat în timpul alăptării numai în cazul în care alte medicamente nu au avut succes.Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră despre posibilitatea dea opri alăptarea.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Vancomycin nu are nici o influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
3. Cum să vi se administreze Vancomycin
Vancomycin va fi administrată de către personalul medical în timpul spitalizării.
Medicul dumneavoastră va decide ce doză din acest medicament veţi primi în fiecare zi şi cât va dura tratamentul.
Doze
Doza de medicament care vi seva administra este în funcţie de:
• vârsta dumneavoastră
• infecţia pe care o aveţi
• starea de funcţionare a rinichilor dumneavoastră
• starea auzului dumneavoastră
• orice alte medicamente pe care le luaţi.
Adulţi si copii cu vârsta peste 12 ani: doza uzuală este de 2000 mg pe zi divizată în 2 sau 4 doze.
Copii cu vârsta între o lună si 12 ani: doza uzuală zilnică este de 40 mg/kg, fracţionată în 4 prize, adicălOmg/kgla_fiecare 6 ore.
Sugari cu vârsta de până la o lună
Se recomandă o doză iniţială de 15 mg/kg şi doze deîntreţinere de 10 mg/kg, la interval de 12 ore, în prima săptămână de viaţă şi apoi la interval de 8 ore până la vârsta de o lună. Poate fi necesară monitorizarea concentraţiilor plasmatice
Pacienţi cu insuficienţă renală, vârstnici şi copii născuţi prematur: medicul.va reduce dozele sau va mări intervalul dintre două doze.
Administrare pe cale orală: singura indicaţie pentru administrarea pe cale orală este în anumite infecţii intestinale (colită pseudomembranoasă)
Adulţi şi copii peste 12 ani: doza uzuală este de 250 mg pe zi, divizată în 4 prize, timp de 7 până la 10 zile.
Copii până la 12 ani: doza uzuală zilnică este de 40 mg/kg divizată în 2 sau 3 prize, pe o perioadă de 7 până la 10 zile.
Doza totală zilnică nu trebuie să depăşească 2000 mg.
Cum se va administra tratamentul
Administrarea în perfuzie intravenoasă înseamnă că medicamentul curge dintr-un flacon sau o pungă de perfuzie printr-un tubîntr-un vas de sânge şi de aici în corpul dumneavoastră.
Medicul dumneavoastră sau asistenta medicală vă vor administra întotdeauna vancomicina în vasele de sânge, niciodată în muşchi. Vancomicina va fi diluată înainte să vi se administreze şi va curge ientîn vena dumneavoastră pe o perioadă de cel puţin 60 de minute.
Pentru administrarea orală, pulberea va fi dizolvată cu apă în flacon şi vi se va da pentru băut sau vă va fi administrată printr-o sondă nazogastrică.
Durata tratamentului
Durata tratamentului depinde de tipul de infecţie de care suferiţi şi poate dura câteva săptămâni. Este posibil ca în timpul tratamentului să vi se facă analize de sânge, să fiţi rugat să daţi probe de urină şi să vi se testeze auzul pentru a depista semnele unor posibile reacţii adverse.
Dacă utilizaţi mai mult Vancomycin decât trebuie
Deoarece acest medicament vi se va administra în timp ce sunteţi internat, este puţin probabil să vi se administreze o doză incorectă de vancomicină. Cu toate acestea, spuneţi imediat medicului dumneavoastră sau asistentei medicale dacă vă îngrijorează ceva.
Dacă administrarea Vancomycin a fost omisă
Nu trebuie administrată o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Doza uitată trebuie administrată înaintea următoarei doze obişnuite, numai dacă intervalul de timp dintre administrări este încă destul de mare.
Dacă tratamentul cu Vancomycin este întrerupt sau oprit prea devreme
Doza scăzută, administrarea neregulată sau întreruperea tratamentului prea devreme pot compromite rezultatele terapiei sau pot duce la recăderi, al cărortratament este mai dificil.
Urmaţi recomandările medicului dumneavoastră.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect,.vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau asistentei medicale. înţrerupeţi imediat utilizarea acestui medicament şi cereţi asistenţă medicală dacă aparsemne ale unei reacţii alergice:
Frecvente: afectează 1 până ia 10 utilizatori din 100
-Scăderea tensiunii arteriale a sângelui, tromboflebită.
-dispnee,stridor.
- exantem, prurit, urticarie.
-insuficienţă renală manifestată în principal prin creşterea valorilor creatininei serice.
-flebită, înroşirea tegumentelor la nivelul părţii superioare a corpului şi feţei, durere şi spasm la nivelul toracelui şi muşchilorspatelui.
Mai puţin frecvente: afectează 1 până la 10 utilizatori din 1000
- pierdearea permanentă sau tranzitorie a auzului.
Rare: afectează l până ia 10 utilizatori din 10000
-trombocitopenie, neutropenie, agranulocitoză, eozinofilie.
- reacţii anafilactice, reacţii de hipersensibilitate.
-greaţă, diaree.
-tinitus, ameţeală.
- nefrită interstiţială, insuficienţă renală acută.
- febră determinată de medicament, frisoane.
Foarte rare: afectează mai puţin de 1 utilizator din 10000
-stop cardiac.
-vasculită.
- colită pseudomembranoasă.
- dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson, dermatita cu IgA linear, sindromul lui Lyell.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile, reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.
5. Cum se păstrează Vancomycin
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
A se păstra la loc ferit de lumină, la temperaturi sub 25 °C.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirareînscrisă pe cutie după EXP.
Data de expirare se referă la ultima zi alunii respective.
Nu aruncaţi nici un medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Vancomycin
Vancomycin 500mg pulbere pentru soluţie perfuzabilă
Un flacon cu pulbere conţine 500 mg vancomicină sub formă de clorhidrat de vancomicină. Vancomycin 1000mg pulbere pentru soluţie perfuzabilă
Un flacon cu pulbere conţine 1000 mg vancomicină sub formă de clorhidrat de vancomicină.
Vancomicină
1. Ce este Vancomycin şi pentru ce se utilizează
Vancomicină aparţine unui grup de medicamente numit antibiotice (glicopeptide), care elimină mai multe tipuri de infecţii provocate de bacterii.
Vancomicină este indicată pentru tratamentul infecţiilor potenţial periculoase pentru viaţă produse de microorganisme gram pozitive care nu pot fi tratate cu alte antibacteriene mai puţin toxice, ex. cefalosporinele sau penicilinele.
Medicamentul dumneavoastră este sub formă de pudră pentru soluţie. înainte de utilizare va fi dizolvat şi diluat cu lichide pentru administrare intravenoasă şi vă va fi administrat lent prin picurare în perfuzie, de către un medic sau o asistentă medicală.
Vancomycin poate fi administrată şi pe cale orală, în tratamentul cazurilor grave de infecţii intestinale extinse (colită pseudomembranoasă).
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să vi se administreze Vancomycin
Nu utilizaţi Vancomycin:
- dacă sunteţi alergic la vancomicină.
Atenţionări şi precauţii
înaintea tratamentului cu vancomicină, asiguraţi-vă că medicul dumneavoastră cunoaşte antecedentele dumneavoastră medicale, mai ales dacă:
• aveţi puţine celuleîn sânge
• aveţi sau aţi avut probleme cu rinichii
• aveţi sau aţi avut probleme de auz, cum este surditatea
• luaţi alte medicamente care pot afecta auzul (de exemplu antibiotice aminoglicozidice) sau rinichii
• aveţi diaree persistentă, severă în timpul sau după terminarea tratamentului cu Vancomycin. în acest caz, luaţi imediat legătura cu medicul dumneavoastră. Nu luaţi medicamente împotriva diareii.
• sunteţi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă
• alăptaţi
• sunteţi vârstnicşi aveţi vârsta peste 60 de ani
• sunteţi un nou-născut prematur sau un copil
• urmează să vi se efectueze o intervenţie chirurgicală
în cazul în care dezvoltaţi o reacţie alergică severă, medicul dumneavoastră va opri tratamentul cu vancomicină şi vă va administra alt tratament corespunzător. Dacă perfuzia vă este administrată prea rapid, puteţi să prezentaţi unele reacţii adverse, cum ar fi scăderea tensiunii arteriale sau erupţie cutanată tranzitorie.
De obicei, oprirea perfuziei este urmată de încetarea promptă a acestor manifestări.
Vancomicină trebuie utilizată cu prudenţă la pacienţi cu.insuficienţă renală sau în caz de tratament concomitent cu alte substanţe toxice pentru rinichi, având în vedere că posibilitatea de apariţie a efectelor toxice este mult mai mare. Pentru a reduce acest risc, trebuie efectuate analize repetate ale funcţiei renale şi trebuie administrate dozele terapeutice adecvate.
Surditatea, tranzitorie sau permanentă, care poate fi precedată de zgomote în urechi, poate
apărea la pacienţii cu antecedente de surditate, la cei la care s-au administrat doze mari sau la cei care au primit tratament concomitent cu alte medicamente cu efecte toxice asupra auzului. Pentru reducerea acestui risc, concentraţiile plasmatice trebuie verificate periodic şi se recomandă testarea periodică a funcţiei auditive.
Dacă veţi primi tratament cu vancomicină pe o perioadă mai mare de timp, veţi face analize de sânge la intervale regulate. De asemenea, veţi fi monitorizat pentru apariţia unei posibile supra-infecţii (infecţie nouă care apare peste cea deja existentă) sau a manifestărilor severe de diaree, uneori cu sânge sau mucozităţi (ceea ce se numeşte colită pseudomembranoasă).
Vancomycin împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală, preparate be bază de plante medicinale sau vitamine şi minerale, deoarece unele dintre acestea pot interacţiona cu va neom ici na.
Mai mult, nu luaţipici un medicament nou fără a discuta cu medicul dumneavoastră.
Următoarele medicamente pot interacţiona cu vancomicina dacă le luaţi în acelaşi timp:
• medicamente care pot avea efecte dăunătoare asupra rinichilor şi auzului: dacă vi se administrează concomitent vancomicină şi alte medicamente care pot avea efecte dăunătoare asupra rinichilor şi auzului (de exemplu antibiotice aminoglicozidice), aceste efecte dăunătoare pot fi crescute. în acest caz este necesar controlul periodic al rinichilor şi auzului.
• agenţi anestezici (dacă vi se va face anestezie generală): administrarea concomitentă cu vancomicina poate creşte riscul apariţiei unor reacţii adverse la vancomicină, cum sunt eritem, bufeuri asemănătoare celor asociate cu histaminele şi reacţii anafilactoideEste posibil ca medicul dumneavoastră să vă recomande analize ale sângelui şi să modifice doza de vancomicină dacă aceasta este asociată cu alte medicamente.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţivă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Vancomicina traversează placenta şi există risc de toxicitate la nivelul urechilor şi rinichilor fătului. Prin urmare, dacă sunteţi gravidă, medicul trebuie să vă administreze vancomicină numai dacă acest lucru este absolut necesar şi după evaluarea atentă a beneficiilor şi riscurilor.
Vancomicina se excretă în laptele uman. Deoarece copilul poate fi afectat de acest medicament, acesta trebuie utilizat în timpul alăptării numai în cazul în care alte medicamente nu au avut succes.Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră despre posibilitatea dea opri alăptarea.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Vancomycin nu are nici o influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
3. Cum să vi se administreze Vancomycin
Vancomycin va fi administrată de către personalul medical în timpul spitalizării.
Medicul dumneavoastră va decide ce doză din acest medicament veţi primi în fiecare zi şi cât va dura tratamentul.
Doze
Doza de medicament care vi seva administra este în funcţie de:
• vârsta dumneavoastră
• infecţia pe care o aveţi
• starea de funcţionare a rinichilor dumneavoastră
• starea auzului dumneavoastră
• orice alte medicamente pe care le luaţi.
Adulţi si copii cu vârsta peste 12 ani: doza uzuală este de 2000 mg pe zi divizată în 2 sau 4 doze.
Copii cu vârsta între o lună si 12 ani: doza uzuală zilnică este de 40 mg/kg, fracţionată în 4 prize, adicălOmg/kgla_fiecare 6 ore.
Sugari cu vârsta de până la o lună
Se recomandă o doză iniţială de 15 mg/kg şi doze deîntreţinere de 10 mg/kg, la interval de 12 ore, în prima săptămână de viaţă şi apoi la interval de 8 ore până la vârsta de o lună. Poate fi necesară monitorizarea concentraţiilor plasmatice
Pacienţi cu insuficienţă renală, vârstnici şi copii născuţi prematur: medicul.va reduce dozele sau va mări intervalul dintre două doze.
Administrare pe cale orală: singura indicaţie pentru administrarea pe cale orală este în anumite infecţii intestinale (colită pseudomembranoasă)
Adulţi şi copii peste 12 ani: doza uzuală este de 250 mg pe zi, divizată în 4 prize, timp de 7 până la 10 zile.
Copii până la 12 ani: doza uzuală zilnică este de 40 mg/kg divizată în 2 sau 3 prize, pe o perioadă de 7 până la 10 zile.
Doza totală zilnică nu trebuie să depăşească 2000 mg.
Cum se va administra tratamentul
Administrarea în perfuzie intravenoasă înseamnă că medicamentul curge dintr-un flacon sau o pungă de perfuzie printr-un tubîntr-un vas de sânge şi de aici în corpul dumneavoastră.
Medicul dumneavoastră sau asistenta medicală vă vor administra întotdeauna vancomicina în vasele de sânge, niciodată în muşchi. Vancomicina va fi diluată înainte să vi se administreze şi va curge ientîn vena dumneavoastră pe o perioadă de cel puţin 60 de minute.
Pentru administrarea orală, pulberea va fi dizolvată cu apă în flacon şi vi se va da pentru băut sau vă va fi administrată printr-o sondă nazogastrică.
Durata tratamentului
Durata tratamentului depinde de tipul de infecţie de care suferiţi şi poate dura câteva săptămâni. Este posibil ca în timpul tratamentului să vi se facă analize de sânge, să fiţi rugat să daţi probe de urină şi să vi se testeze auzul pentru a depista semnele unor posibile reacţii adverse.
Dacă utilizaţi mai mult Vancomycin decât trebuie
Deoarece acest medicament vi se va administra în timp ce sunteţi internat, este puţin probabil să vi se administreze o doză incorectă de vancomicină. Cu toate acestea, spuneţi imediat medicului dumneavoastră sau asistentei medicale dacă vă îngrijorează ceva.
Dacă administrarea Vancomycin a fost omisă
Nu trebuie administrată o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Doza uitată trebuie administrată înaintea următoarei doze obişnuite, numai dacă intervalul de timp dintre administrări este încă destul de mare.
Dacă tratamentul cu Vancomycin este întrerupt sau oprit prea devreme
Doza scăzută, administrarea neregulată sau întreruperea tratamentului prea devreme pot compromite rezultatele terapiei sau pot duce la recăderi, al cărortratament este mai dificil.
Urmaţi recomandările medicului dumneavoastră.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect,.vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau asistentei medicale. înţrerupeţi imediat utilizarea acestui medicament şi cereţi asistenţă medicală dacă aparsemne ale unei reacţii alergice:
Frecvente: afectează 1 până ia 10 utilizatori din 100
-Scăderea tensiunii arteriale a sângelui, tromboflebită.
-dispnee,stridor.
- exantem, prurit, urticarie.
-insuficienţă renală manifestată în principal prin creşterea valorilor creatininei serice.
-flebită, înroşirea tegumentelor la nivelul părţii superioare a corpului şi feţei, durere şi spasm la nivelul toracelui şi muşchilorspatelui.
Mai puţin frecvente: afectează 1 până la 10 utilizatori din 1000
- pierdearea permanentă sau tranzitorie a auzului.
Rare: afectează l până ia 10 utilizatori din 10000
-trombocitopenie, neutropenie, agranulocitoză, eozinofilie.
- reacţii anafilactice, reacţii de hipersensibilitate.
-greaţă, diaree.
-tinitus, ameţeală.
- nefrită interstiţială, insuficienţă renală acută.
- febră determinată de medicament, frisoane.
Foarte rare: afectează mai puţin de 1 utilizator din 10000
-stop cardiac.
-vasculită.
- colită pseudomembranoasă.
- dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson, dermatita cu IgA linear, sindromul lui Lyell.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile, reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.
5. Cum se păstrează Vancomycin
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
A se păstra la loc ferit de lumină, la temperaturi sub 25 °C.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirareînscrisă pe cutie după EXP.
Data de expirare se referă la ultima zi alunii respective.
Nu aruncaţi nici un medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Vancomycin
Vancomycin 500mg pulbere pentru soluţie perfuzabilă
Un flacon cu pulbere conţine 500 mg vancomicină sub formă de clorhidrat de vancomicină. Vancomycin 1000mg pulbere pentru soluţie perfuzabilă
Un flacon cu pulbere conţine 1000 mg vancomicină sub formă de clorhidrat de vancomicină.
Rețetă medicală
SUBSTANTA ACTIVA:
Azithromycinum
ACTIUNEA FARMACOLOGICA:
Este primul reprezentant al unui nou grup de macrolide, azalide, considerate antibiotice cu spectru larg de actiune. Activ fata de bacterii gram-pozitive: Streptococcus pneumoniae, Streptococcus pyogenes, Streptococcus agalactiae, Streptococcus viridans, Staphylococcus aureus, bacterii gram-negative: Haemophilus influenzae, Moraxella catarrhalis, Bordetella pertussis, B. parapertussis, Legionella pneumophila, H. ducreyi, Campilobacter jejuni, Neisseria gonorrhoeae, Gardnerella vaginalis, unele microorganisme anaerobe: Clostridium perfringens, Peptostreptococcus spp. s. a. Chlamydia trachomatis, Mycoplasma pneumoniae, Ureaplasma urealyticum, Treponema pallidum, Borrelia burgdoferi. Azitromicina este inactiva fata de bacteriile gram-pozitive rezistente la eritromicina. Azitromicina se concentreaza in fagocite si fibroblaste si, cu ele, se distribuie in tesuturile inflamate.
Indicaţii
Infectiile cailor respiratorii inferioare si superioare, ale pielii si tesuturilor moi, uretrita si cervicita cu Chlamydia trachomatis. Nu se recomanda in gonoree si sifilis, deoarece mascheaza simptomele, fara a da efect bun.
Azithromycinum
ACTIUNEA FARMACOLOGICA:
Este primul reprezentant al unui nou grup de macrolide, azalide, considerate antibiotice cu spectru larg de actiune. Activ fata de bacterii gram-pozitive: Streptococcus pneumoniae, Streptococcus pyogenes, Streptococcus agalactiae, Streptococcus viridans, Staphylococcus aureus, bacterii gram-negative: Haemophilus influenzae, Moraxella catarrhalis, Bordetella pertussis, B. parapertussis, Legionella pneumophila, H. ducreyi, Campilobacter jejuni, Neisseria gonorrhoeae, Gardnerella vaginalis, unele microorganisme anaerobe: Clostridium perfringens, Peptostreptococcus spp. s. a. Chlamydia trachomatis, Mycoplasma pneumoniae, Ureaplasma urealyticum, Treponema pallidum, Borrelia burgdoferi. Azitromicina este inactiva fata de bacteriile gram-pozitive rezistente la eritromicina. Azitromicina se concentreaza in fagocite si fibroblaste si, cu ele, se distribuie in tesuturile inflamate.
Indicaţii
Infectiile cailor respiratorii inferioare si superioare, ale pielii si tesuturilor moi, uretrita si cervicita cu Chlamydia trachomatis. Nu se recomanda in gonoree si sifilis, deoarece mascheaza simptomele, fara a da efect bun.
-3%
82.01 MDL
84.55 MDL
FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere pentru suspensie orală
Pulbere omogenă, fin granulată, fără aglomerări, de culoare albă, cu miros de banană.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Azitromicina este indicată în tratamentul următoarelor infecţii cu microorganisme sensibile (vezi
pct. 5.1):
- infecţii ale tractului respirator superior, incluzând faringită, amigdalită, sinuzită şi otită medie
de etiologie bacteriană;
- infecţii ale tractului respirator inferior, incluzând bronşită acută, exacerbări ale bronşitei cronice
şi pneumonie comunitară;
- infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi, incluzând eritem cronic migrator (primul stadiu al bolii
Lyme), erizipel, impetigo, piodermită.
Trebuie avute în vedere ghidurile terapeutice oficiale cu privire la utilizarea adecvată a antibioticelor.
4.2 Doze şi mod de administrare
Azitrox suspensie orală se administrează la copii şi adolescenţi cu greutatea sub 45 kg.
Azitrox trebuie administrat în priză unică zilnică.
Doze
În infecţii ale căilor respiratorii superioare, inferioare, infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi (cu
excepţia eritemului cronic migrator), doza totală de azitromicină este de 30 mg/kg, administrată în
prize unice zilnice de câte 10 mg/kg, timp de 3 zile.
Copii şi adolescenţi
La copii şi adolescenţi, dozele depind de greutatea corporală.
2
Greutatea
corporală
(kg)
Administrarea Azitrox 200 mg/5 ml cu
ajutorul seringii dozatoare
Administrarea Azitrox 200 mg/5 ml cu
ajutorul linguriţei dozatoare
5 kg 1,25 ml (50 mg) -
6 kg 1,5 ml (60 mg) -
7 kg 1,75 ml (70 mg) -
8 kg 2 ml (80 mg) -
9 kg 2,25 ml (90 mg) -
10-14 kg 2,5 ml (100 mg) 2,5 ml (100 mg)
15-24 kg 5 ml (200 mg) 5 ml (200 mg)
25-34 kg 7,5 ml (300 mg) 7,5 ml (300 mg)
34-44 kg 10 ml (400 mg) 10 ml (400 mg)
≥45 kg - Doza pentru adult (500 mg). Mod de administrare
Azitrox trebuie administrat în priză unică zilnică, cu sau fără alimente.
Pentru prepararea suspensiei orale se adaugă peste pulbere cantitatea corespunzătoare de apă plată
(măsurată cu ajutorul măsurii dozatoare).
Pentru instrucţiuni privind reconstituirea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.6.
Doza poate fi măsurată cu ajutorul seringii sau a linguriţei dozatoare.
Pentru copii cu greutatea sub 15 kg (cu vârsta sub 3 ani)
Se va măsura doza cât mai exact posibil cu ajutorul seringii dozatoare cu capacitatea de 10 ml
furnizată în cutie. Seringa este gradată în diviziuni de 0,25 ml, asigurând administrarea a 10 mg
azitromicină pentru fiecare gradaţie.
Pentru copii cu greutatea peste 15 kg
Azitrox se va administra cu ajutorul linguriţei dozatoare furnizată în cutie.
Pentru copii şi adolescenţi cu greutatea peste 45 kg
3
Se poate administra aceeaşi doză ca la adulţi. Doza uzuală este de 500 mg administrată în priză unică
timp de 3 zile.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la azitromicină, la substanţa activă, la alte macrolide sau ketolide sau la oricare
dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Azitromicina nu trebuie administrată concomitent cu derivaţi de ergot (posibilitate teoretică de apariţie
a ergotismului).
Azitromicina nu trebuie administrată la pacienţi cu insuficienţă hepatică severă. https://bit.ly/3bMXhFK
Pulbere pentru suspensie orală
Pulbere omogenă, fin granulată, fără aglomerări, de culoare albă, cu miros de banană.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Azitromicina este indicată în tratamentul următoarelor infecţii cu microorganisme sensibile (vezi
pct. 5.1):
- infecţii ale tractului respirator superior, incluzând faringită, amigdalită, sinuzită şi otită medie
de etiologie bacteriană;
- infecţii ale tractului respirator inferior, incluzând bronşită acută, exacerbări ale bronşitei cronice
şi pneumonie comunitară;
- infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi, incluzând eritem cronic migrator (primul stadiu al bolii
Lyme), erizipel, impetigo, piodermită.
Trebuie avute în vedere ghidurile terapeutice oficiale cu privire la utilizarea adecvată a antibioticelor.
4.2 Doze şi mod de administrare
Azitrox suspensie orală se administrează la copii şi adolescenţi cu greutatea sub 45 kg.
Azitrox trebuie administrat în priză unică zilnică.
Doze
În infecţii ale căilor respiratorii superioare, inferioare, infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi (cu
excepţia eritemului cronic migrator), doza totală de azitromicină este de 30 mg/kg, administrată în
prize unice zilnice de câte 10 mg/kg, timp de 3 zile.
Copii şi adolescenţi
La copii şi adolescenţi, dozele depind de greutatea corporală.
2
Greutatea
corporală
(kg)
Administrarea Azitrox 200 mg/5 ml cu
ajutorul seringii dozatoare
Administrarea Azitrox 200 mg/5 ml cu
ajutorul linguriţei dozatoare
5 kg 1,25 ml (50 mg) -
6 kg 1,5 ml (60 mg) -
7 kg 1,75 ml (70 mg) -
8 kg 2 ml (80 mg) -
9 kg 2,25 ml (90 mg) -
10-14 kg 2,5 ml (100 mg) 2,5 ml (100 mg)
15-24 kg 5 ml (200 mg) 5 ml (200 mg)
25-34 kg 7,5 ml (300 mg) 7,5 ml (300 mg)
34-44 kg 10 ml (400 mg) 10 ml (400 mg)
≥45 kg - Doza pentru adult (500 mg). Mod de administrare
Azitrox trebuie administrat în priză unică zilnică, cu sau fără alimente.
Pentru prepararea suspensiei orale se adaugă peste pulbere cantitatea corespunzătoare de apă plată
(măsurată cu ajutorul măsurii dozatoare).
Pentru instrucţiuni privind reconstituirea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.6.
Doza poate fi măsurată cu ajutorul seringii sau a linguriţei dozatoare.
Pentru copii cu greutatea sub 15 kg (cu vârsta sub 3 ani)
Se va măsura doza cât mai exact posibil cu ajutorul seringii dozatoare cu capacitatea de 10 ml
furnizată în cutie. Seringa este gradată în diviziuni de 0,25 ml, asigurând administrarea a 10 mg
azitromicină pentru fiecare gradaţie.
Pentru copii cu greutatea peste 15 kg
Azitrox se va administra cu ajutorul linguriţei dozatoare furnizată în cutie.
Pentru copii şi adolescenţi cu greutatea peste 45 kg
3
Se poate administra aceeaşi doză ca la adulţi. Doza uzuală este de 500 mg administrată în priză unică
timp de 3 zile.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la azitromicină, la substanţa activă, la alte macrolide sau ketolide sau la oricare
dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Azitromicina nu trebuie administrată concomitent cu derivaţi de ergot (posibilitate teoretică de apariţie
a ergotismului).
Azitromicina nu trebuie administrată la pacienţi cu insuficienţă hepatică severă. https://bit.ly/3bMXhFK
-3%
57.52 MDL
59.30 MDL
DESCRIEREA PREPARATULUI
Capsule operculate de formă cilindrică, cu capetele emisferice, cu suprafaţa netedă şi
lucidă-opac. Numărul capsulei 1 şi 00, corespunzător dozelor 250 mg şi 500 mg
lincomcină.
Pentru doza 250 mg:
Culoarea corpului - galben şi capacului - galben sau culoarea corpului - galben şi
capacului - roşu, sau culoarea corpului - alb şi capacului – roşu.
Pentru doza 500 mg:
Culoarea corpului - alb şi capacului - alb sau culoarea corpului - roşu si capacului –
roşu.
Aspectul conţinutului capsulei: pulbere şi granule de culoare albă sau albă cu nuanţă
gălbuie. INDICAŢII TERAPEUTICE
Infecţii severe, provocate de microorganisme susceptibile la preparat:
- infecţii osoase, articulare (osteomielite, artrite septice);
- septicemie;
- endocardită septică;
- infecţii ale căilor respiratorii (abces pulmonar, pneumonie, empiem pleural),
otită, sinuzită;
- infecţii purulente ale pielii şi ţesuturilor moi (furunculoză, abcese, răni infectate,
panaricii, mastite), erizipel;
- ca antibiotic de rezervă în infecţii provocate de microorganisme rezistente la
penicilină şi alte antibiotice.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Preparatul se administrează intern, cu 30-60 min înainte de masă sau peste 2 ore
după masă, cu o cantitate suficientă de apă. Capsulele nu se divizează şi nu se desfac.
Adulţi - câte 500 mg de 3-4 ori pe zi. La necesitate doza nictemerală poate fi majorată
până la 2,4 g.
Copii în vârstă de 1 lună-14 ani – câte 30-60 mg/kg/zi.
Durata curei de tratament constituie 7-14 zile, în osteomielită – 3 săptămâni şi mai
mult.CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la preparat, sarcina, perioada de alăptare, afecţiuni renale şi
hepatice severe. https://bit.ly/3wz3Xj4
Capsule operculate de formă cilindrică, cu capetele emisferice, cu suprafaţa netedă şi
lucidă-opac. Numărul capsulei 1 şi 00, corespunzător dozelor 250 mg şi 500 mg
lincomcină.
Pentru doza 250 mg:
Culoarea corpului - galben şi capacului - galben sau culoarea corpului - galben şi
capacului - roşu, sau culoarea corpului - alb şi capacului – roşu.
Pentru doza 500 mg:
Culoarea corpului - alb şi capacului - alb sau culoarea corpului - roşu si capacului –
roşu.
Aspectul conţinutului capsulei: pulbere şi granule de culoare albă sau albă cu nuanţă
gălbuie. INDICAŢII TERAPEUTICE
Infecţii severe, provocate de microorganisme susceptibile la preparat:
- infecţii osoase, articulare (osteomielite, artrite septice);
- septicemie;
- endocardită septică;
- infecţii ale căilor respiratorii (abces pulmonar, pneumonie, empiem pleural),
otită, sinuzită;
- infecţii purulente ale pielii şi ţesuturilor moi (furunculoză, abcese, răni infectate,
panaricii, mastite), erizipel;
- ca antibiotic de rezervă în infecţii provocate de microorganisme rezistente la
penicilină şi alte antibiotice.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Preparatul se administrează intern, cu 30-60 min înainte de masă sau peste 2 ore
după masă, cu o cantitate suficientă de apă. Capsulele nu se divizează şi nu se desfac.
Adulţi - câte 500 mg de 3-4 ori pe zi. La necesitate doza nictemerală poate fi majorată
până la 2,4 g.
Copii în vârstă de 1 lună-14 ani – câte 30-60 mg/kg/zi.
Durata curei de tratament constituie 7-14 zile, în osteomielită – 3 săptămâni şi mai
mult.CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la preparat, sarcina, perioada de alăptare, afecţiuni renale şi
hepatice severe. https://bit.ly/3wz3Xj4
DATE CLINICE
Indicaţii terapeutice
Infecții bacteriene ale tractului respirator superior și inferior, organelor ORL (inclusiv
otită medie), ale tractului urinar și biliar, organelor pelviene (inclusiv gonoree), ale
pielii și țesuturilor moi, oaselor și articulațiilor (inclusiv osteomielită), endocardită,
septicemie, peritonită, mastită, infecții de plagă, combustii infectate, infecții postoperatorii, sifilis. Profolaxia infecţiilor chirurgicale în perioada pre- şi postoperatorii.
Doze şi mod de administrare
Intramuscular, intravenos (în bolus sau în perfuzie). Doza zilnică medie pentru adulți
– de la 1 g până la 4 g; frecvența administrării – de 3-4 ori pe zi. Doza zilnică maximă
- 6 g. Durata medie a tratamentului este de 7-10 zile.
Pentru profilaxia infecțiilor postoperatorii - intravenos 1 g cu 0,5-1 ora înainte de
intervenție, 0,5-1 g - în timpul intervenției chirurgicale și câte 0,5-1 g - la fiecare 8
ore în prima zi după intervenție.
Grupe speciale de pacienți
Pacienții cu insuficiență renală
Se recomandă modificarea regimului de dozare în conformitate cu valorile clearance-ul
creatininei: ClCr 55 ml/min sau mai mult, sau în cazul în care concentrația de
creatinină plasmatică este de 1,5 mg% sau mai puțin, se poate utiliza întreaga doză;
ClCr 54-35 ml/min sau concentrația plasmatică a creatininei este de 3-1,6 mg% poate
fi administrată doza întreagă, însă intervalul dintre injecții trebuie crescut la 8 ore;
ClCr 34-11 ml/min sau concentrația plasmatică a creatininei 4,5-3,1 mg% - se va
administra o jumătate de doză la fiecare 12 ore; ClCr 10 ml/min sau mai puțin și
concentrația de creatinină plasmatică este de 4,6 mg% sau mai mult - se
administrează jumătate din doza uzuală la fiecare 18-24 ore. Toate dozele
recomandate se administrează după doza inițială de 0,5 g.
Copii
Copiilor cu vârsta de la 1 luna și mai mult - 25-50 mg/kg/zi; în infecții severe doza
poate fi crescută la 100 mg/kg/zi. Frecvența administrării - de 3-4 ori pe zi.
La copiii cu insuficiență renală ajustarea dozei se efectuează în funcție de valorile
clearance-ului creatininei (ClCr): ClCr 70-40 ml/min - 60% din doza zilnică medie,
administrate la fiecare 12 ore; ClCr 40-20 ml/min - 25% din doza zilnică medie, la
interval de 12 ore; ClCr 5-20 ml/min -10% din doza zilnică medie, la fiecare 24 ore.
Toate dozele recomandate se administrează după o doză inițială "de încărcare".
Vârstnici
Fără restricții semnificative în utilizare.
Pacienții cu insuficiență hepatică
Fără restricții semnificative în utilizare.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la cefazolină sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1;
https://bit.ly/3boYG5d
Indicaţii terapeutice
Infecții bacteriene ale tractului respirator superior și inferior, organelor ORL (inclusiv
otită medie), ale tractului urinar și biliar, organelor pelviene (inclusiv gonoree), ale
pielii și țesuturilor moi, oaselor și articulațiilor (inclusiv osteomielită), endocardită,
septicemie, peritonită, mastită, infecții de plagă, combustii infectate, infecții postoperatorii, sifilis. Profolaxia infecţiilor chirurgicale în perioada pre- şi postoperatorii.
Doze şi mod de administrare
Intramuscular, intravenos (în bolus sau în perfuzie). Doza zilnică medie pentru adulți
– de la 1 g până la 4 g; frecvența administrării – de 3-4 ori pe zi. Doza zilnică maximă
- 6 g. Durata medie a tratamentului este de 7-10 zile.
Pentru profilaxia infecțiilor postoperatorii - intravenos 1 g cu 0,5-1 ora înainte de
intervenție, 0,5-1 g - în timpul intervenției chirurgicale și câte 0,5-1 g - la fiecare 8
ore în prima zi după intervenție.
Grupe speciale de pacienți
Pacienții cu insuficiență renală
Se recomandă modificarea regimului de dozare în conformitate cu valorile clearance-ul
creatininei: ClCr 55 ml/min sau mai mult, sau în cazul în care concentrația de
creatinină plasmatică este de 1,5 mg% sau mai puțin, se poate utiliza întreaga doză;
ClCr 54-35 ml/min sau concentrația plasmatică a creatininei este de 3-1,6 mg% poate
fi administrată doza întreagă, însă intervalul dintre injecții trebuie crescut la 8 ore;
ClCr 34-11 ml/min sau concentrația plasmatică a creatininei 4,5-3,1 mg% - se va
administra o jumătate de doză la fiecare 12 ore; ClCr 10 ml/min sau mai puțin și
concentrația de creatinină plasmatică este de 4,6 mg% sau mai mult - se
administrează jumătate din doza uzuală la fiecare 18-24 ore. Toate dozele
recomandate se administrează după doza inițială de 0,5 g.
Copii
Copiilor cu vârsta de la 1 luna și mai mult - 25-50 mg/kg/zi; în infecții severe doza
poate fi crescută la 100 mg/kg/zi. Frecvența administrării - de 3-4 ori pe zi.
La copiii cu insuficiență renală ajustarea dozei se efectuează în funcție de valorile
clearance-ului creatininei (ClCr): ClCr 70-40 ml/min - 60% din doza zilnică medie,
administrate la fiecare 12 ore; ClCr 40-20 ml/min - 25% din doza zilnică medie, la
interval de 12 ore; ClCr 5-20 ml/min -10% din doza zilnică medie, la fiecare 24 ore.
Toate dozele recomandate se administrează după o doză inițială "de încărcare".
Vârstnici
Fără restricții semnificative în utilizare.
Pacienții cu insuficiență hepatică
Fără restricții semnificative în utilizare.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la cefazolină sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1;
https://bit.ly/3boYG5d
-3%
13.29 MDL
13.70 MDL
Rețetă medicală
DATE CLINICE
Indicații terapeutice
Medoclav este indicat pentru tratamentul următoarelor infecții bacteriene, la adulți și copii (vezi pct.
4.2, 4.4 şi 5.1):
Sinuzită bacteriană acută (diagnosticată corespunzător);
Otita medie acută;
Exacerbări acute ale bronșitei cronice (diagnosticată corespunzător);
Pneumonie dobândită în comunitate;
Cistită;
Pielonefrită;
Infecții cutanate și ale țesuturilor moi, în special celulită, mușcăturile de animale, abcesele
dentare severe cu celulită difuzantă;
Infecții osoase și articulare, în special osteomielită.
Trebuie respectate ghidurile oficiale referitoare la utilizarea adecvată a medicamentelor
antibacteriene.
Doze și mod de administrare
Doze
Dozele sunt exprimate raportat la conţinutul de amoxicilină/acid clavulanic, cu excepţia cazului în
care dozele sunt declarate pe componente individuale.
Alegerea dozei pentru tratamentul unui anumit tip de infecţie trebuie să ia în considerare:
• Agentul patogen suspicionat şi sensibilitatea sa probabilă la medicamentele antibacteriene (vezi
pct. 4.4);
• Severitatea şi localizarea infecţiei;
• Vârsta, greutatea şi funcţia renală a pacientului, aşa cum este arătat mai jos.
Utilizarea formulărilor alternative ale Medoclav (de exemplu, a acelora care eliberează doze mai
mari de amoxicilină şi/sau alte rapoarte amoxicilină/acid clavulanic) trebuie considerată ca fiind
necesară (vezi pct. 4.4 şi 5.1).
Pentru adulţi şi copii cu greutatea ≥ 40 kg, această formulare de Medoclav eliberează o doză totală
zilnică de 1500 mg amoxicilină/375 mg acid clavulanic când este administrată conform
recomandărilor de mai jos. Pentru copii cu greutatea < 40 kg, această formulare de Medoclav
eliberează o doză totală zilnică de 2400 mg amoxicilină/600 mg acid clavulanic, când este
administrată conform recomandărilor de mai jos. Când se consideră că este necesară o doză zilnică
mai mare de amoxicilină, se recomandă alegerea unei alte formulări de Medoclav, pentru a evita
administrarea unei doze zilnice mari de acid clavulanic, fără ca aceasta să fie necesară (vezi pct. 4.4
şi 5.1).
Durata tratamentului trebuie să fie determinată de răspunsul clinic al pacientului. Unele infecţii (de
exemplu, osteomielita) necesită perioade mai lungi de tratament. Tratamentul nu trebuie prelungit
mai mult de 14 zile fără examinare (vezi punctul 4.4 cu privire la tratamentul prelungit).
Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la substanțele active, la oricare dintre peniciline sau la oricare dintre excipienții
enumerați în secțiunea 6.1;
- Antecedente de reacţii severe de hipersensibilitate imediată (de exemplu, anafilaxie) la alte
antibiotice beta-lactamice (de exemplu, cefalosporine, carbapeneme sau monobactami);
- Antecedente de icter/insuficiență hepatică datorate amoxicilinei/acidului clavulanic (vezi pct. 4.8) https://bit.ly/33BdSI6
Indicații terapeutice
Medoclav este indicat pentru tratamentul următoarelor infecții bacteriene, la adulți și copii (vezi pct.
4.2, 4.4 şi 5.1):
Sinuzită bacteriană acută (diagnosticată corespunzător);
Otita medie acută;
Exacerbări acute ale bronșitei cronice (diagnosticată corespunzător);
Pneumonie dobândită în comunitate;
Cistită;
Pielonefrită;
Infecții cutanate și ale țesuturilor moi, în special celulită, mușcăturile de animale, abcesele
dentare severe cu celulită difuzantă;
Infecții osoase și articulare, în special osteomielită.
Trebuie respectate ghidurile oficiale referitoare la utilizarea adecvată a medicamentelor
antibacteriene.
Doze și mod de administrare
Doze
Dozele sunt exprimate raportat la conţinutul de amoxicilină/acid clavulanic, cu excepţia cazului în
care dozele sunt declarate pe componente individuale.
Alegerea dozei pentru tratamentul unui anumit tip de infecţie trebuie să ia în considerare:
• Agentul patogen suspicionat şi sensibilitatea sa probabilă la medicamentele antibacteriene (vezi
pct. 4.4);
• Severitatea şi localizarea infecţiei;
• Vârsta, greutatea şi funcţia renală a pacientului, aşa cum este arătat mai jos.
Utilizarea formulărilor alternative ale Medoclav (de exemplu, a acelora care eliberează doze mai
mari de amoxicilină şi/sau alte rapoarte amoxicilină/acid clavulanic) trebuie considerată ca fiind
necesară (vezi pct. 4.4 şi 5.1).
Pentru adulţi şi copii cu greutatea ≥ 40 kg, această formulare de Medoclav eliberează o doză totală
zilnică de 1500 mg amoxicilină/375 mg acid clavulanic când este administrată conform
recomandărilor de mai jos. Pentru copii cu greutatea < 40 kg, această formulare de Medoclav
eliberează o doză totală zilnică de 2400 mg amoxicilină/600 mg acid clavulanic, când este
administrată conform recomandărilor de mai jos. Când se consideră că este necesară o doză zilnică
mai mare de amoxicilină, se recomandă alegerea unei alte formulări de Medoclav, pentru a evita
administrarea unei doze zilnice mari de acid clavulanic, fără ca aceasta să fie necesară (vezi pct. 4.4
şi 5.1).
Durata tratamentului trebuie să fie determinată de răspunsul clinic al pacientului. Unele infecţii (de
exemplu, osteomielita) necesită perioade mai lungi de tratament. Tratamentul nu trebuie prelungit
mai mult de 14 zile fără examinare (vezi punctul 4.4 cu privire la tratamentul prelungit).
Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la substanțele active, la oricare dintre peniciline sau la oricare dintre excipienții
enumerați în secțiunea 6.1;
- Antecedente de reacţii severe de hipersensibilitate imediată (de exemplu, anafilaxie) la alte
antibiotice beta-lactamice (de exemplu, cefalosporine, carbapeneme sau monobactami);
- Antecedente de icter/insuficiență hepatică datorate amoxicilinei/acidului clavulanic (vezi pct. 4.8) https://bit.ly/33BdSI6
-3%
77.16 MDL
79.55 MDL
Soluţie perfuzabilă
1 ml soluție perfuzabilă conține: 2 mg ciprofloxacină sub formă de ciprofloxacină
lactat
100 ml (1 flacon) soluție perfuzabilă conține 200 mg ciprofloxacină sub formă de
ciprofloxacină lactat.
Excipienți cu efect cunoscut: sodiu (0,1571 mmol/ml sau 3,6133 mg/ml).
Pentru lista tuturor excipienţilor a se vedea pct. 6.1.
FORMA FARMACEUTICĂ
Soluție perfuzabilă
Lichid transparent, de culoare gălbue-verzuie, practic lipsit de particule. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Ciprinol este indicat pentru tratamentul infecţiilor enumerate mai jos (a se vedea pct.
4.4 și 4.5).
Înainte de iniţierea terapiei, trebuie acordată atenţie deosebită informaţiilor
disponibile privind rezistenţa la ciprofloxacină.
Trebuie luat în considerare ghidul oficial privind utilizarea corespunzătoare a
medicamentelor antibacteriene.
Adulţi:
Infecţii ale tractului respirator inferior cauzate de bacterii gram-negative;
exacerbarea bolii pulmonare obstructive cronice;
infecţii bronhopulmonare în fibroza chistică sau în bronşiectazii;
pneumonie.
Otită medie cronică supurativă
Acutizarea sinuzitei cronice, în special dacă aceasta este determinată de bacterii
gram-negative
Infecţii ale tractului urinar
Uretrite şi cervicite gonococice
Epididimo-orhite, incluzând cazurile determinate de Neisseria gonorrhoeae
Boala inflamatorie pelvină, incluzând cazuri determinate de Neisseria
gonorrhoeae.
În infecţiile tractului genital menţionate mai sus, dacă se presupune sau se ştie că
sunt determinate de Neisseria gonorrhoeae, este important să se obţină informaţii
locale asupra prevalenţei rezistenţei la ciprofloxacină şi să se confirme sensibilitatea
tulpinilor pe baza analizelor de laborator.
Infecţii ale tractului gastrointestinal ( de exemplu „diareea călătorului”)
Infecţii intra-abdominale
Infecţii ale tegumentelor şi ţesuturile subcutanate determinate de bacterii
gram-negative
Otită externă malignă
Infecţii ale oaselor şi articulaţiilor
Tratamentul infecţiilor la pacienţii neutropenici
Profilaxia infecţiilor la pacienţii neutropenici
Profilaxia infecţiilor invazive cauzate de Neisseria meningitidis
Inhalarea de antrax (tratament profilactic şi curativ după expunere).
Copii şi adolescenţi:
Infecţii bronhopulmonare în fibroza chistică produsă de Pseudomonas
aeruginosa
Infecţii complicate ale tractului urinar şi pielonefrită
Inhalare de antrax (tratament profilactic şi curativ după expunere).
De asemenea, Ciprinol poate fi utilizat pentru tratamentul infecţiilor severe la copii şi
adolescenţi, când se consideră necesar.
Tratamentul trebuie iniţiat numai de către un medic cu experienţă în tratamentul
fibrozei chistice şi/sau infecțiilor severe la copii şi adolescenţi (vezi pct. 4.4 și 5.1).
Doze şi mod de administrare
Doze
Dozele sunt determinate de tipul, severitatea şi locul infecţiei, sensibilitatea la
ciprofloxacină a microorganismului(elor) etiologice, funcţia renală a pacientului şi, la
copii şi adolescenţi, greutatea corporală.
Durata tratamentului depinde de severitatea afecţiunii şi evoluţia clinică şi
bacteriologică.
După iniţierea tratamentului intravenos acesta poate fi schimbat cu forme cu
administrare orală sub formă de comprimate, dacă este indicat din punct de vedere
clinic şi în funcţie de decizia medicului. Tratamentul intravenos trebuie urmat de
administrarea pe cale orală a medicamentului cât mai curând posibil.
În cazuri severe sau dacă pacientul nu este capabil să ia comprimate (de exemplu,
pacienţi cu nutriţie enterală), se recomandă administrarea de ciprofloxacină pe cale
intravenoasă până când este posibilă trecerea la administrarea pe cale orală.
Tratamentul infecţiilor cu Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter spp. sau
Staphylococcus spp poate necesita doze mai mari de ciprofloxacină şi asocierea cu
alte medicamente antibacteriene corespunzătoare.
Tratamentul unor infecţii (boala inflamatorie pelvină, infecţii intra-abdominale, infecţii
la pacienţi neutropenici şi infecţii ale oaselor şi articulaţiilor), pot necesita asocierea
altor medicamente antibacteriene corespunzătoare, în funcţie de germenii patogeni
implicaţi. Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, la alte chinolone sau la oricare dintre
excipienţi (a se vedea pct. 6.1).
Administrarea concomitentă de ciprofloxacină şi tizanidină (a se vedea pct. 4.5).
1 ml soluție perfuzabilă conține: 2 mg ciprofloxacină sub formă de ciprofloxacină
lactat
100 ml (1 flacon) soluție perfuzabilă conține 200 mg ciprofloxacină sub formă de
ciprofloxacină lactat.
Excipienți cu efect cunoscut: sodiu (0,1571 mmol/ml sau 3,6133 mg/ml).
Pentru lista tuturor excipienţilor a se vedea pct. 6.1.
FORMA FARMACEUTICĂ
Soluție perfuzabilă
Lichid transparent, de culoare gălbue-verzuie, practic lipsit de particule. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Ciprinol este indicat pentru tratamentul infecţiilor enumerate mai jos (a se vedea pct.
4.4 și 4.5).
Înainte de iniţierea terapiei, trebuie acordată atenţie deosebită informaţiilor
disponibile privind rezistenţa la ciprofloxacină.
Trebuie luat în considerare ghidul oficial privind utilizarea corespunzătoare a
medicamentelor antibacteriene.
Adulţi:
Infecţii ale tractului respirator inferior cauzate de bacterii gram-negative;
exacerbarea bolii pulmonare obstructive cronice;
infecţii bronhopulmonare în fibroza chistică sau în bronşiectazii;
pneumonie.
Otită medie cronică supurativă
Acutizarea sinuzitei cronice, în special dacă aceasta este determinată de bacterii
gram-negative
Infecţii ale tractului urinar
Uretrite şi cervicite gonococice
Epididimo-orhite, incluzând cazurile determinate de Neisseria gonorrhoeae
Boala inflamatorie pelvină, incluzând cazuri determinate de Neisseria
gonorrhoeae.
În infecţiile tractului genital menţionate mai sus, dacă se presupune sau se ştie că
sunt determinate de Neisseria gonorrhoeae, este important să se obţină informaţii
locale asupra prevalenţei rezistenţei la ciprofloxacină şi să se confirme sensibilitatea
tulpinilor pe baza analizelor de laborator.
Infecţii ale tractului gastrointestinal ( de exemplu „diareea călătorului”)
Infecţii intra-abdominale
Infecţii ale tegumentelor şi ţesuturile subcutanate determinate de bacterii
gram-negative
Otită externă malignă
Infecţii ale oaselor şi articulaţiilor
Tratamentul infecţiilor la pacienţii neutropenici
Profilaxia infecţiilor la pacienţii neutropenici
Profilaxia infecţiilor invazive cauzate de Neisseria meningitidis
Inhalarea de antrax (tratament profilactic şi curativ după expunere).
Copii şi adolescenţi:
Infecţii bronhopulmonare în fibroza chistică produsă de Pseudomonas
aeruginosa
Infecţii complicate ale tractului urinar şi pielonefrită
Inhalare de antrax (tratament profilactic şi curativ după expunere).
De asemenea, Ciprinol poate fi utilizat pentru tratamentul infecţiilor severe la copii şi
adolescenţi, când se consideră necesar.
Tratamentul trebuie iniţiat numai de către un medic cu experienţă în tratamentul
fibrozei chistice şi/sau infecțiilor severe la copii şi adolescenţi (vezi pct. 4.4 și 5.1).
Doze şi mod de administrare
Doze
Dozele sunt determinate de tipul, severitatea şi locul infecţiei, sensibilitatea la
ciprofloxacină a microorganismului(elor) etiologice, funcţia renală a pacientului şi, la
copii şi adolescenţi, greutatea corporală.
Durata tratamentului depinde de severitatea afecţiunii şi evoluţia clinică şi
bacteriologică.
După iniţierea tratamentului intravenos acesta poate fi schimbat cu forme cu
administrare orală sub formă de comprimate, dacă este indicat din punct de vedere
clinic şi în funcţie de decizia medicului. Tratamentul intravenos trebuie urmat de
administrarea pe cale orală a medicamentului cât mai curând posibil.
În cazuri severe sau dacă pacientul nu este capabil să ia comprimate (de exemplu,
pacienţi cu nutriţie enterală), se recomandă administrarea de ciprofloxacină pe cale
intravenoasă până când este posibilă trecerea la administrarea pe cale orală.
Tratamentul infecţiilor cu Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter spp. sau
Staphylococcus spp poate necesita doze mai mari de ciprofloxacină şi asocierea cu
alte medicamente antibacteriene corespunzătoare.
Tratamentul unor infecţii (boala inflamatorie pelvină, infecţii intra-abdominale, infecţii
la pacienţi neutropenici şi infecţii ale oaselor şi articulaţiilor), pot necesita asocierea
altor medicamente antibacteriene corespunzătoare, în funcţie de germenii patogeni
implicaţi. Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, la alte chinolone sau la oricare dintre
excipienţi (a se vedea pct. 6.1).
Administrarea concomitentă de ciprofloxacină şi tizanidină (a se vedea pct. 4.5).