Filtru
Întâi cele populare
Întâi cele populare
0
Nu este disponibil
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Spasmalgon 500 mg/2 mg/0,02 mg/ml soluție injectabilă 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ 1 fiolă a câte 2 ml soluţie injectabilă conţine substanţe active: metamizol sodic monohidrat 1000 mg; clorhidrat de pitofenonă 4 mg; bromură de fenpiveriniu 0,04 mg. 1 fiolă a câte 5 ml soluţie injectabilă conţine substanţe active: metamizol sodic monohidrat 2500 mg; clorhidrat de pitofenonă 10 mg; bromură de fenpiveriniu 0,1 mg. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Soluţie injectabilă. Soluţie transparentă de culoare galben-pal.
2. Indicaţii terapeutice Pentru tratamentul simptomatic de scurtă durată a durerilor acute moderate până la severe în spasme ale musculaturii netede a organelor interne: • dureri posttraumatice și postoperatorii; • sindromul algic la bolnavii oncologici; • colici gastrice sau intestinale; • colici renale în nefrolitiază; • dischinezia spastică a căilor biliare; • dismenoree; • cuplarea febrei ce nu poate fi controlată cu alte antipiretice; • se admite copiilor sub 18 ani doar cu selectarea strictă a indicațiilor pentru utilizare, de către profesioniștii din domeniul sănătății (cazuri de urgentă).
3. Doze şi mod de administrare Spasmalgon soluţie injectabilă se administrează doar intramuscular! A se administra doar pentru tratament de scurtă durată! Soluţia injectabilă se administrează sub supravegherea strictă a medicului şi posibilitatea acordării ajutorului medical de urgenţă, în legătură cu riscul apariţiei şocului anafilactic la pacienţii hipersensibili la metamizol sau la derivaţii de pirazolonă.
4. Contraindicaţii - Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1. - hipersensibilitate la derivaţii de pirazolonă (inclusiv pacienţii cu antecedente de agranulocitoză la administrarea anterioară a acestor preparate) sau alte AINS. - insuficienţă hepatică şi renală gravă; - profirie hepatică acută; - deficit de glucozo-6-fosfat-dehidrogenază; - ileus gastrointestinal şi megacolon; - disfuncţii ale măduvei osoase (de exemplu, după tratamentul cu citostatice) sau afecţiuni ale sistemului hematopoietic (agranulocitoză, leucopenie, anemie aplastică); - adenom de prostată de gradul II şi III; - atonia vezicii biliare şi urinare; - stări hipotonice şi de instabilitate hemodinamică; - sarcina şi perioada de alăptare; - copii cu vârsta sub 18 ani.
https://bit.ly/3tFCzyM
2. Indicaţii terapeutice Pentru tratamentul simptomatic de scurtă durată a durerilor acute moderate până la severe în spasme ale musculaturii netede a organelor interne: • dureri posttraumatice și postoperatorii; • sindromul algic la bolnavii oncologici; • colici gastrice sau intestinale; • colici renale în nefrolitiază; • dischinezia spastică a căilor biliare; • dismenoree; • cuplarea febrei ce nu poate fi controlată cu alte antipiretice; • se admite copiilor sub 18 ani doar cu selectarea strictă a indicațiilor pentru utilizare, de către profesioniștii din domeniul sănătății (cazuri de urgentă).
3. Doze şi mod de administrare Spasmalgon soluţie injectabilă se administrează doar intramuscular! A se administra doar pentru tratament de scurtă durată! Soluţia injectabilă se administrează sub supravegherea strictă a medicului şi posibilitatea acordării ajutorului medical de urgenţă, în legătură cu riscul apariţiei şocului anafilactic la pacienţii hipersensibili la metamizol sau la derivaţii de pirazolonă.
4. Contraindicaţii - Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1. - hipersensibilitate la derivaţii de pirazolonă (inclusiv pacienţii cu antecedente de agranulocitoză la administrarea anterioară a acestor preparate) sau alte AINS. - insuficienţă hepatică şi renală gravă; - profirie hepatică acută; - deficit de glucozo-6-fosfat-dehidrogenază; - ileus gastrointestinal şi megacolon; - disfuncţii ale măduvei osoase (de exemplu, după tratamentul cu citostatice) sau afecţiuni ale sistemului hematopoietic (agranulocitoză, leucopenie, anemie aplastică); - adenom de prostată de gradul II şi III; - atonia vezicii biliare şi urinare; - stări hipotonice şi de instabilitate hemodinamică; - sarcina şi perioada de alăptare; - copii cu vârsta sub 18 ani.
https://bit.ly/3tFCzyM
0
Nu este disponibil
Systane Ultra - picături oftalmice lubrifiante, este o soluție calmantă care umectează suprafața ochilor pentru o ameliorare rapidă, de lungă durată, a senzațiilor de uscăciune, iritație, arsură, înțepătură, a senzației de nisip în ochi sau de corp străin, cauzate de factorii de mediu cum ar fi: praful, fumul, ozonul, razele UV, căldura uscată (radiator/saună), aerul condiționat, vântul, curenții de aer, cosmeticele sau frecvența scăzută a clipitului ce intervine din cauza vizionării la televizor sau expunerii la monitorul computerului.
Prezentare:
10 ml
Prezentare:
10 ml
0
Nu este disponibil
Ce este Nox şi pentru ce se utilizează
Etilmetilhidroxipiridină succinat, substanţa activă din Nox, este un antioxidant şi
se referă la preparatele utilizate în tratamentul maladiilor sistemului nervos.
Posedă un spectru larg de acţiune farmacologică: creşte rezistenţa organismului
faţă de stres, manifestă acţiune anxiolitică (înlătură frica, neliniştea), fără efect
de relaxare a muşchilor; posedă proprietăţi nootrope, preîntâmpină şi reduce
tulburările de învăţare şi de memorie, care se dezvoltă în procesul de
îmbătrânire şi la influenţa diferitor factori patogeni; manifestă acţiune
anticonvulsivă; posedă proprietăţi antioxidante şi antihipoxice; creşte
concentraţia atenţiei şi capacitatea de muncă; diminuează acţiunea toxică a
alcoolului.
Nox este utilizat în tratamentul următoarelor maladii:
• Tulburări acute ale circulaţiei cerebrale (în cadrul tratamentului complex);
• traumatism cranio-cerebral, consecinţele traumatismului cranio-cerebral;
• encefalopatie discirculatorie (afecţiune cronică progresivă a circulaţiei
cerebrale);
• sindrom al distoniei vegetative (neurocirculatorie) (tulburări funcţionale
ale funcţiilor autonome şi vasculare);
• tulburări cognitive (de învăţare) uşoare de geneză aterosclerotică;
• tulburări anxioase (de nelinişte) în stări nevrotice şi de tip nevrotic;
• infarct miocardic acut (din primele zile) în cadrul tratamentului complex;
• glaucom (o boală a ochiului caracterizează prin creşterea tensiunii
intraoculare şi scăderea acuităţii vizuale) cu unghi deschis primar în
diverse stadii, în cadrul tratamentului complex;
• jugularea sindromului de abstinenţă în caz de alcoolism cu predominarea
tulburărilor de tip nevrotic şi vegetativ-vascular;
• intoxicaţie acută cu antipsihotice (medicamente utilizate în depresie). Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu
toate că nu apar la toate persoanele.
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
– reacţii alergice,
– somnolenţă, tulburări de adormire, nelinişte, reactivitate emoţională, dureri
de cap, tulburări de coordonare,
– tensiune arterială crescută sau scăzută,
– greaţă, gură uscată,
– transpiraţie abundentă.https://bit.ly/36z6ZbM
Etilmetilhidroxipiridină succinat, substanţa activă din Nox, este un antioxidant şi
se referă la preparatele utilizate în tratamentul maladiilor sistemului nervos.
Posedă un spectru larg de acţiune farmacologică: creşte rezistenţa organismului
faţă de stres, manifestă acţiune anxiolitică (înlătură frica, neliniştea), fără efect
de relaxare a muşchilor; posedă proprietăţi nootrope, preîntâmpină şi reduce
tulburările de învăţare şi de memorie, care se dezvoltă în procesul de
îmbătrânire şi la influenţa diferitor factori patogeni; manifestă acţiune
anticonvulsivă; posedă proprietăţi antioxidante şi antihipoxice; creşte
concentraţia atenţiei şi capacitatea de muncă; diminuează acţiunea toxică a
alcoolului.
Nox este utilizat în tratamentul următoarelor maladii:
• Tulburări acute ale circulaţiei cerebrale (în cadrul tratamentului complex);
• traumatism cranio-cerebral, consecinţele traumatismului cranio-cerebral;
• encefalopatie discirculatorie (afecţiune cronică progresivă a circulaţiei
cerebrale);
• sindrom al distoniei vegetative (neurocirculatorie) (tulburări funcţionale
ale funcţiilor autonome şi vasculare);
• tulburări cognitive (de învăţare) uşoare de geneză aterosclerotică;
• tulburări anxioase (de nelinişte) în stări nevrotice şi de tip nevrotic;
• infarct miocardic acut (din primele zile) în cadrul tratamentului complex;
• glaucom (o boală a ochiului caracterizează prin creşterea tensiunii
intraoculare şi scăderea acuităţii vizuale) cu unghi deschis primar în
diverse stadii, în cadrul tratamentului complex;
• jugularea sindromului de abstinenţă în caz de alcoolism cu predominarea
tulburărilor de tip nevrotic şi vegetativ-vascular;
• intoxicaţie acută cu antipsihotice (medicamente utilizate în depresie). Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu
toate că nu apar la toate persoanele.
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
– reacţii alergice,
– somnolenţă, tulburări de adormire, nelinişte, reactivitate emoţională, dureri
de cap, tulburări de coordonare,
– tensiune arterială crescută sau scăzută,
– greaţă, gură uscată,
– transpiraţie abundentă.https://bit.ly/36z6ZbM
0
Nu este disponibil
1. Ce este Parlazin comprimate filmate şi pentru ce se utilizează
Substanţa activă din Parlazin este diclorhidrat de cetirizină.
Parlazin este un medicament antialergic.
La adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta mai mare de 6 ani, Parlazin comprimate filmate este indicat:
- pentru ameliorarea simptomelor lăcrămaţiei şi guturaiului din rinita alergică sezonieră şi perenă;
- pentru ameliorarea urticariei cronice (urticaria cronică idiopatică)
Consultaţi medicul dumneavoastră, dacă starea dumneavoastră nu se ameliorează sau se agravează.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Parlazin comprimate filmate
Nu utilizaţi Parlazin comprimate filmate:
- Dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la cetirizină (substanţa activă), la hidroxizină sau la
derivaţi de piperazină (substanţe active înrudite ale altor medicamente) sau la oricare dintre celelalte componente ale preparatului (enumerate la pct.6).
- Dacă aveţi o boală renală severă (insuficienţă renală severă cu clearance al creatininei sub 10
ml/min).
- Dacă aveţi probleme ereditare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază Lapp sau sindrom
de malabsorbţie la glucoză-galactoză.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Parlazin comprimate filmate, consultaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul. Dacă vă aflaţi în oricare dintre situaţiile de mai jos, adresaţi-vă medicului dumneavoastră înainte de a lua Parlazin comprimate filmate:
-dacă aveţi boală renală;
-dacă aveţi factori ce predispun la retenţie urinară (de exemplu, leziune a măduvei spinării, boli ale vezicii urinare sau hipertrofie de prostată), deoarece cetirizina poate creşte riscul de retenţie urinară; -dacă aveţi epilepsie sau prezentaţi risc de apariţie a convulsiilor;
Nu au fost observate interacţiuni semnificative clinic între alcool (la o alcoolemie de 0,5 la mie, corespunzătoare la un pahar cu vin) şi cetirizina administrată în doze normale. Cu toate acestea, ca în cazul tuturor antihistaminicelor, se recomandă evitarea consumului concomitent de alcool;
Ca şi în cazul administrării altor preparate antihistaminice, dacă urmează să aveţi un test de alergie, trebuie să întrerupeţi administrarea acestui preparat pentru câteva zile (3 zile) înainte de testare. Acest medicament poate afecta rezultatele testelor de alergie.
Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
Parlazin comprimate filmate nu este recomandat la copii cu vârsta sub 6 ani, deoarece comprimatele filmate nu permit ajustarea corespunzatoare a dozei.
Parlazin comprimate filmate împreună cu alte medicamente
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. Datorită profilului cetirizinei, nu sunt aşteptate interacţiuni cu alte medicamente.
Utilizarea Parlazin comprimate filmate cu alimente, băuturi şi alcool
Alimentele nu influenţează semnificativ absorbţia de cetirizină.
Nu au fost observate interacţiuni semnificative clinic între alcool (la o alcoolemie de 0,5 la mie, corespunzătoare la un pahar cu vin) şi cetirizina administrată în doze normale. Cu toate acestea, ca în cazul tuturor antihistaminicelor, se recomandă evitarea consumului concomitent de alcool.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Sarcina
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, informaţi medicul sau farmacistul până la iniţierea administrării preparatului.
Similar altor medicamente, utilizarea Parlazin trebuie evitată la femeile gravide. Utilizarea accidentală a medicamentului de către o femeie gravidă nu ar trebui să producă efecte nocive asupra fătului. Cu toate acestea, administrarea medicamentului trebuie întreruptă.
Alaptarea
Nu trebuie să luaţi Parlazin în timpul alăptării, decât dacă medicul dumneavoastră a recomandat să luaţi acest medicament, deoarece cetirizina se elimină în laptele matern.
Înainte de a lua orice medicament consultaţi medicul dumneavoastră, dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Studiile clinice nu au evidenţiat dovezi de afectare a atenţiei, vigilenţei şi a capacităţii de a conduce vehicule după administrarea Parlazin comprimate filmate în doza recomandată.
Dacă intenţionaţi să conduceţi, să vă angajaţi în activităţi potenţial periculoase sau să folosiţi utilaje, nu trebuie să depăşiţi doza recomandată. Trebuie să vă monitorizaţi cu atenţie răspunsul la medicament.
Dacă sunteţi un pacient sensibil, puteţi să remarcaţi faptul că utilizarea simultană de alcool sau de alte medicamente cu efect deprimant la nivelul sistemului nervos vă poate afecta suplimentar atenţia şi capacitatea de reacţie.
Parlazin comprimate filmate conţine lactoză. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
Parlazin comprimate filmate conţine colorant sunset yellow (E-110), care poate provoca reacţii alergice.
3. Cum să luaţi Parlazin comprimate filmate
Luaţi întotdeauna acest preparat exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Dacă nu sunteţi sigur trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.
Adulţi
Câte 10 mg, adică câte 1 comprimat filmat o dată pe zi.
Copii şi adolescenţi
Copii şi adolescenţi cu vârsta de 12 ani şi peste:
Câte 10 mg, adică câte 1 comprimat filmat o dată pe zi.
Copii cu vârsta de 6 - 12 ani
Câte 5 mg, adică câte jumătate comprimat filmat de 2 ori pe zi.
Copii cu vârsta de 2 - 6 ani: se va administra sub formă de picături orale.
Pacienţi cu insuficienţă renală moderată până la severă
Dacă aveţi boli renale, consultaţi medicul dumneavoastră. Doza preparatului va fi ajustată de medicul dumneavoastră.
Durata tratamentului
Durata tratamentului depinde de tipul, durata şi evoluţia simptomelor dumneavoastră şi este stabilită de către medicul dumneavoastră.
Mod de administrare
Pentru administrare pe cale orală.
Comprimatele se vor administra cu un pahar de lichid.
Comprimatele pot fi divizate în două părţi egale.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă luaţi mai mult Parlazin comprimate filmate decât trebuie
Dacă dumneavoastră aţi luat mai mult Parlazin comprimate filmate decât v-a fost indicat, adresaţi- vă la medicul dumneavoastră. Medicul dumneavoastră va decide, dacă este cazul, ce măsuri trebuie luate.
După un supradozaj, reacţiile adverse descrise mai jos pot apare cu intensitate crescută. Au fost raportate reacţii adverse cum sunt confuzie, diaree, ameţeli, oboseală, dureri de cap, stare de rău, mărirea pupilelor, mâncărime, agitaţie, sedare, somnolenţă, stupor, ritm cardiac rapid anormal, tremurături şi retenţie urinară.
Dacă uitaţi să utilizaţi Parlazin comprimate filmate
Dacă aţi uitat să luaţi o doză, puteţi să o faceţi cât mai curând posibil. Dacă, însă, este momentul următoarei doze, luaţi doar această doză şi continuaţi tratamentul după orarul obişnuit. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată. Acest lucru nu poate compensa doza uitată dar vă poate expune riscului de supradozaj.
Dacă încetaţi să luaţi Parlazin comprimate filmate
În cazuri rare pruritul şi/sau urticaria pot reapărea dupa întreruperea mai devreme a tratamentului cu preparatul Parlazin. Consultaţi medicul dumneavoastră privind tratamentul ulterior.
4. Reacţii adverse posibile
Ca şi alte medicamentele, acest preparat poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
În cazul în care observaţi reacţiile adverse enumerate mai jos, trebuie să întrerupeţi administrarea medicamentului şi să vă adresaţi imediat medicului dumneavoastră:
- reacţii alergice grave care determină umflarea feţei sau gâtului (edem angioneurotic)
- reacţie gravă din partea organismului întreg (şoc anafilactic)
Aceste reacţii pot apărea la scurt timp după începerea tratamentului sau mai târziu.
Reacţii adverse frecvente (pot afecta 1-10 pacienţi din 100)
- somnolenţă
- ameţeli, dureri de cap
- faringită (umflarea gâtului), rinită
- diaree, greaţă, gură uscată
- oboseală
Reacţii adverse mai puţin frecvente (pot afecta 1-10 pacienţi din 1000)
- agitaţie
- parestezie (senzaţii anormale la nivelul pielii)
- durere abdominală
- prurit, erupţie pe piele
- astenie (oboseală extremă), stare de rău
Reacţii adverse rare (pot afecta 1-10 pacienţi din 10000)
- reacţii alergice, în unele cazuri grave (foarte rar)
- depresie, halucinaţii, agresivitate, confuzie mintală, insomnie
- convulsii
- tahicardie (bătăi rapide ale inimii)
- anomalii ale funcţiei ficatului
- urticarie
- edem
- creştere în greutate
Reacţii adverse foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 pacienţi)
- trombocitopenie (număr scăzut de plachete sanguine)
- ticuri (fasciculaţii musculare repetate, nenormale, bruşte)
- leşin, mişcări involuntare(diskinezie), anormale, contracţii musculare (distonie), tremor
- modificări ale gustului (disgeuzie)
- vedere înceţoşată, tulburare de acomodare (dificultate de focalizare), mişcări oculogire
(mişcări circulare necontrolate ale ochilor)
- reacţii alergice grave care determină umflarea feţei sau gâtului (edem angioneurotic), reacţie
gravă din partea organismului întreg (şoc anafilactic), erupţie cutanată medicamentoasă fixă
- eliminare anormală de urină (pierdere de urină nocturnă, durere sau dificultate la eliminarea
urinei).
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
- creşterea poftei de mâncare
- ideaţii suicidare (gânduri de suicid sau gânduri repetate legate de suicid)
- pierderea memoriei, tulburări de memorie
- vertij (ameţeală, însoţită de senzaţia de rotaţie a obiectelor)
- dificultate la eliminarea urinei (retenţie urinară)
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amed.md sau e-mail: [email protected]
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5. Cum se păstrează Parlazin comprimate filmate
A se păstra la temperaturi sub 25°C.
A nu se lăsa vederea şi îndemâna copiilor!
Perioada de valabilitate este indicată pe ambalaj. Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu utilizaţi comprimatele în caz de semne vizibile de deteriorare a calităţii lor.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Parlazin comprimate filmate
Fiecare comprimat filmat conţine: substanţa activă: diclorhidrat de cetirizină 10 mg;
excipienţi: dioxid de siliciu coloidal anhidru, stearat de magneziu, lactoză monohidrat, celuloză
microcristalină, hipromeloză 2910, dioxid de titan, macrogol 400, sunset yellow. C.I. 15985.
Cum arată Parlazin comprimate filmate şi conţinutul ambalajului:
Comprimate filmate
Comprimate filmate de culoare oranj-deschis, oblongi, biconvexe, cu margini teşite, cu inscripţia „E 511" gravată pe o suprafaţă şi cu incizie pe cealaltă, fără miros.
Cu ajutorul inciziei comprimatul poate fi divizat în două părţi egale.
Ambalaj:
Câte 10 comprimate în blister. Câte 1 sau 3 blistere împreună cu prospectul în cutie de carton. Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria
Fabricantul
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1165 Budapesta, Bökényföldi út 118-120.
Ungaria
Substanţa activă din Parlazin este diclorhidrat de cetirizină.
Parlazin este un medicament antialergic.
La adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta mai mare de 6 ani, Parlazin comprimate filmate este indicat:
- pentru ameliorarea simptomelor lăcrămaţiei şi guturaiului din rinita alergică sezonieră şi perenă;
- pentru ameliorarea urticariei cronice (urticaria cronică idiopatică)
Consultaţi medicul dumneavoastră, dacă starea dumneavoastră nu se ameliorează sau se agravează.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Parlazin comprimate filmate
Nu utilizaţi Parlazin comprimate filmate:
- Dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la cetirizină (substanţa activă), la hidroxizină sau la
derivaţi de piperazină (substanţe active înrudite ale altor medicamente) sau la oricare dintre celelalte componente ale preparatului (enumerate la pct.6).
- Dacă aveţi o boală renală severă (insuficienţă renală severă cu clearance al creatininei sub 10
ml/min).
- Dacă aveţi probleme ereditare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază Lapp sau sindrom
de malabsorbţie la glucoză-galactoză.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Parlazin comprimate filmate, consultaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul. Dacă vă aflaţi în oricare dintre situaţiile de mai jos, adresaţi-vă medicului dumneavoastră înainte de a lua Parlazin comprimate filmate:
-dacă aveţi boală renală;
-dacă aveţi factori ce predispun la retenţie urinară (de exemplu, leziune a măduvei spinării, boli ale vezicii urinare sau hipertrofie de prostată), deoarece cetirizina poate creşte riscul de retenţie urinară; -dacă aveţi epilepsie sau prezentaţi risc de apariţie a convulsiilor;
Nu au fost observate interacţiuni semnificative clinic între alcool (la o alcoolemie de 0,5 la mie, corespunzătoare la un pahar cu vin) şi cetirizina administrată în doze normale. Cu toate acestea, ca în cazul tuturor antihistaminicelor, se recomandă evitarea consumului concomitent de alcool;
Ca şi în cazul administrării altor preparate antihistaminice, dacă urmează să aveţi un test de alergie, trebuie să întrerupeţi administrarea acestui preparat pentru câteva zile (3 zile) înainte de testare. Acest medicament poate afecta rezultatele testelor de alergie.
Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
Parlazin comprimate filmate nu este recomandat la copii cu vârsta sub 6 ani, deoarece comprimatele filmate nu permit ajustarea corespunzatoare a dozei.
Parlazin comprimate filmate împreună cu alte medicamente
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. Datorită profilului cetirizinei, nu sunt aşteptate interacţiuni cu alte medicamente.
Utilizarea Parlazin comprimate filmate cu alimente, băuturi şi alcool
Alimentele nu influenţează semnificativ absorbţia de cetirizină.
Nu au fost observate interacţiuni semnificative clinic între alcool (la o alcoolemie de 0,5 la mie, corespunzătoare la un pahar cu vin) şi cetirizina administrată în doze normale. Cu toate acestea, ca în cazul tuturor antihistaminicelor, se recomandă evitarea consumului concomitent de alcool.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Sarcina
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, informaţi medicul sau farmacistul până la iniţierea administrării preparatului.
Similar altor medicamente, utilizarea Parlazin trebuie evitată la femeile gravide. Utilizarea accidentală a medicamentului de către o femeie gravidă nu ar trebui să producă efecte nocive asupra fătului. Cu toate acestea, administrarea medicamentului trebuie întreruptă.
Alaptarea
Nu trebuie să luaţi Parlazin în timpul alăptării, decât dacă medicul dumneavoastră a recomandat să luaţi acest medicament, deoarece cetirizina se elimină în laptele matern.
Înainte de a lua orice medicament consultaţi medicul dumneavoastră, dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Studiile clinice nu au evidenţiat dovezi de afectare a atenţiei, vigilenţei şi a capacităţii de a conduce vehicule după administrarea Parlazin comprimate filmate în doza recomandată.
Dacă intenţionaţi să conduceţi, să vă angajaţi în activităţi potenţial periculoase sau să folosiţi utilaje, nu trebuie să depăşiţi doza recomandată. Trebuie să vă monitorizaţi cu atenţie răspunsul la medicament.
Dacă sunteţi un pacient sensibil, puteţi să remarcaţi faptul că utilizarea simultană de alcool sau de alte medicamente cu efect deprimant la nivelul sistemului nervos vă poate afecta suplimentar atenţia şi capacitatea de reacţie.
Parlazin comprimate filmate conţine lactoză. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
Parlazin comprimate filmate conţine colorant sunset yellow (E-110), care poate provoca reacţii alergice.
3. Cum să luaţi Parlazin comprimate filmate
Luaţi întotdeauna acest preparat exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Dacă nu sunteţi sigur trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.
Adulţi
Câte 10 mg, adică câte 1 comprimat filmat o dată pe zi.
Copii şi adolescenţi
Copii şi adolescenţi cu vârsta de 12 ani şi peste:
Câte 10 mg, adică câte 1 comprimat filmat o dată pe zi.
Copii cu vârsta de 6 - 12 ani
Câte 5 mg, adică câte jumătate comprimat filmat de 2 ori pe zi.
Copii cu vârsta de 2 - 6 ani: se va administra sub formă de picături orale.
Pacienţi cu insuficienţă renală moderată până la severă
Dacă aveţi boli renale, consultaţi medicul dumneavoastră. Doza preparatului va fi ajustată de medicul dumneavoastră.
Durata tratamentului
Durata tratamentului depinde de tipul, durata şi evoluţia simptomelor dumneavoastră şi este stabilită de către medicul dumneavoastră.
Mod de administrare
Pentru administrare pe cale orală.
Comprimatele se vor administra cu un pahar de lichid.
Comprimatele pot fi divizate în două părţi egale.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă luaţi mai mult Parlazin comprimate filmate decât trebuie
Dacă dumneavoastră aţi luat mai mult Parlazin comprimate filmate decât v-a fost indicat, adresaţi- vă la medicul dumneavoastră. Medicul dumneavoastră va decide, dacă este cazul, ce măsuri trebuie luate.
După un supradozaj, reacţiile adverse descrise mai jos pot apare cu intensitate crescută. Au fost raportate reacţii adverse cum sunt confuzie, diaree, ameţeli, oboseală, dureri de cap, stare de rău, mărirea pupilelor, mâncărime, agitaţie, sedare, somnolenţă, stupor, ritm cardiac rapid anormal, tremurături şi retenţie urinară.
Dacă uitaţi să utilizaţi Parlazin comprimate filmate
Dacă aţi uitat să luaţi o doză, puteţi să o faceţi cât mai curând posibil. Dacă, însă, este momentul următoarei doze, luaţi doar această doză şi continuaţi tratamentul după orarul obişnuit. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată. Acest lucru nu poate compensa doza uitată dar vă poate expune riscului de supradozaj.
Dacă încetaţi să luaţi Parlazin comprimate filmate
În cazuri rare pruritul şi/sau urticaria pot reapărea dupa întreruperea mai devreme a tratamentului cu preparatul Parlazin. Consultaţi medicul dumneavoastră privind tratamentul ulterior.
4. Reacţii adverse posibile
Ca şi alte medicamentele, acest preparat poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
În cazul în care observaţi reacţiile adverse enumerate mai jos, trebuie să întrerupeţi administrarea medicamentului şi să vă adresaţi imediat medicului dumneavoastră:
- reacţii alergice grave care determină umflarea feţei sau gâtului (edem angioneurotic)
- reacţie gravă din partea organismului întreg (şoc anafilactic)
Aceste reacţii pot apărea la scurt timp după începerea tratamentului sau mai târziu.
Reacţii adverse frecvente (pot afecta 1-10 pacienţi din 100)
- somnolenţă
- ameţeli, dureri de cap
- faringită (umflarea gâtului), rinită
- diaree, greaţă, gură uscată
- oboseală
Reacţii adverse mai puţin frecvente (pot afecta 1-10 pacienţi din 1000)
- agitaţie
- parestezie (senzaţii anormale la nivelul pielii)
- durere abdominală
- prurit, erupţie pe piele
- astenie (oboseală extremă), stare de rău
Reacţii adverse rare (pot afecta 1-10 pacienţi din 10000)
- reacţii alergice, în unele cazuri grave (foarte rar)
- depresie, halucinaţii, agresivitate, confuzie mintală, insomnie
- convulsii
- tahicardie (bătăi rapide ale inimii)
- anomalii ale funcţiei ficatului
- urticarie
- edem
- creştere în greutate
Reacţii adverse foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 pacienţi)
- trombocitopenie (număr scăzut de plachete sanguine)
- ticuri (fasciculaţii musculare repetate, nenormale, bruşte)
- leşin, mişcări involuntare(diskinezie), anormale, contracţii musculare (distonie), tremor
- modificări ale gustului (disgeuzie)
- vedere înceţoşată, tulburare de acomodare (dificultate de focalizare), mişcări oculogire
(mişcări circulare necontrolate ale ochilor)
- reacţii alergice grave care determină umflarea feţei sau gâtului (edem angioneurotic), reacţie
gravă din partea organismului întreg (şoc anafilactic), erupţie cutanată medicamentoasă fixă
- eliminare anormală de urină (pierdere de urină nocturnă, durere sau dificultate la eliminarea
urinei).
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
- creşterea poftei de mâncare
- ideaţii suicidare (gânduri de suicid sau gânduri repetate legate de suicid)
- pierderea memoriei, tulburări de memorie
- vertij (ameţeală, însoţită de senzaţia de rotaţie a obiectelor)
- dificultate la eliminarea urinei (retenţie urinară)
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amed.md sau e-mail: [email protected]
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5. Cum se păstrează Parlazin comprimate filmate
A se păstra la temperaturi sub 25°C.
A nu se lăsa vederea şi îndemâna copiilor!
Perioada de valabilitate este indicată pe ambalaj. Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu utilizaţi comprimatele în caz de semne vizibile de deteriorare a calităţii lor.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Parlazin comprimate filmate
Fiecare comprimat filmat conţine: substanţa activă: diclorhidrat de cetirizină 10 mg;
excipienţi: dioxid de siliciu coloidal anhidru, stearat de magneziu, lactoză monohidrat, celuloză
microcristalină, hipromeloză 2910, dioxid de titan, macrogol 400, sunset yellow. C.I. 15985.
Cum arată Parlazin comprimate filmate şi conţinutul ambalajului:
Comprimate filmate
Comprimate filmate de culoare oranj-deschis, oblongi, biconvexe, cu margini teşite, cu inscripţia „E 511" gravată pe o suprafaţă şi cu incizie pe cealaltă, fără miros.
Cu ajutorul inciziei comprimatul poate fi divizat în două părţi egale.
Ambalaj:
Câte 10 comprimate în blister. Câte 1 sau 3 blistere împreună cu prospectul în cutie de carton. Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria
Fabricantul
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1165 Budapesta, Bökényföldi út 118-120.
Ungaria
0
Nu este disponibil
VIASIL
comprimate filmate
DENUMIREA COMERCIALĂ
Viasil
DCI-ul substanţei active S
ildenafilum
COMPOZIŢIA
1 comprimat filmat conţine:
substanţe active: sildenafil (sub formă de citrat de sildenafil)-50 mg sau 100 mg; excipienți: celuloză microcristalină, amidon de cartofi, stearat de magneziu, lactoză monohidrat, Opadry II (talc, polietilenglicol, dioxid de titan, alcool polivinilic, FD&C albastru N1/albastru de briliant (E133) FCT lac de aluminiu, FD&C albastru N2/indigocarmin (E132) lac de aluminiu, FD&C galben/galben-portocaliu (E110) FCT lac de aluminiu).
FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimate filmate.
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Comprimate filmate, biconvexe, acoperite cu film de culoare albastră.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ ŞI CODUL ATC
Medicamente pentru tratamentul disfuncţiei erectile. G04BE03
PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice
Preparatul inhibă selectiv fosfodiesteraza GMPc-dependentă de tip 5 (PDE5), care se conţine preponderent în musculatura netedă a corpilor cavernoşi şi împiedică degradarea GMPc. Creşterea concentraţiei GMPc cduce la micșorarea intracelulară a calciului şi relaxarea celulelor musculaturii netede a corpilor cavernoşi urmată de supraumplerea sinusurilor cu sînge pe fonul creşterii fluxului sanguin la nivelul penisului şi compresiei venelor eferente. Medicamentul crește şi prelungeşte durata erecţiei, apărută în rezultatul stimulării sexuale. Eficacitatea medicamentului se menţine în cazul tratamentului pe termen lung (1 an). Medicamentul inhibă PDE6 a retinei (deşi, mai slab decît PDE5, selectivitatea acţiunii este de 10:1) şi poate provoca tulburări ale vederii cromatice. Creşte activi tataea antiagregantă şi efectele dezagregante ale oxidului de azot (II) şi a donatorilor acestuia, blochează formarea trombilor ex vivo. La administrarea în doze mari, creşte semnificativ timpul de sîngerare (nu manifestă acţiune asupra timpului de coagulare). Administrarea orală a dozelor unice mai mari de 30 mg sunt însoţite de creşterea concentraţiilor plasmatice de GMPc. Dilată vasele sanguine, atît arteriale cît şi venoase, determinînd reducerea tensiunii arteriale sistolice şi diastolice şi creşterea frecvenţei contracţiilor cardiace. Are efect antidiuretic. Nu are efect asupra fertilităţii, de asemenea, nu are efect asupra morfologiei, motilităţii şi viabilităţii spermatozoizilor, volumului şi vîscozităţii ejaculatului. Nu are proprietăţi teratogene, mutagene, clastogene şi cancerigene.
Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
Sildenafilul se absoarbe rapid. După o doză orală administrată în condiţii de repaus alimentar, Cmax este atinsă în 30-120 minute (în mediu 60 minute). Valoarea medie a biodisponibilităţii absolute este de 41% (între 25-63%). În cazul administrării sildenafilului odată cu alimentele, viteza de absorbţie scade, Tmax creşte cu 60 minute, iar Cmax se reduce în mediu cu 29%. Farmacocinetica sildenafilului este liniară în intervalul dozelor 25-100 mg.
Distribuţie
Volumul de distribuţie a sildenafilului la starea de echilibru (Vd) constituie în mediu 105 l, indicînd asupra distribuţiei în ţesuturi. După o doză orală unică de 100 mg sildenafil, concentraţia plasmatică maximă medie a sildenafilului liber este de aproximativ 440 ng/ml (VC 40%). Sildenafilul şi principalul său metabolit circulant, N- demetil se leagă în proporţie de 96% de proteinele plasmatice, media concentraţiei plasmatice maxime pentru sildenafilul liber constituie aproximativ 18 ng/ml (38 nM). La determinarea concentraţiei sildenafilului în sperma voluntarilor sănătoşi după 90 minute de la administrare, a demonstrat că în spermă se regăseşte mai puţin de 0,0002% (în medie 188 ng) din doza administrată.
Metabolizare
Sildenafilul este metabolizat în principal prin intermediul izoenzimelor microsomale hepatice CYP3A4 (calea principală) şi CYP2C9 (calea secundară). Prin N-demetilare a sildenafilului rezultă metabolitul circulant principal. Acest metabolit are o acţiune selectivă faţă de PDE similară cu cea a sildenafilului. Acţiunea inhibitoare asupra PDE5 în cadrul studiilor in vitro contituie aproximativ 50% din cea a sildenafilului. Concentraţiile plasmatice ale acestui metabolit sunt de aproximativ 40% din cea a sildenafilului. Metabolitul N-demetil este metabolizat în continuare, timpul de înjumătăţire plasmatică al căruia constituie aproximativ 4 ore.
Eliminare
Clearance-ul total în organism este de 41 l/oră, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este de 3-5 ore. După administrarea orală sau intravenoasă, sildenafilul este excretat sub formă de metaboliţi predominant prin fecale (aproximativ 80% din doza administrată oral) şi într-o proporţie mai mică prin urină (aproximativ 13% din doza administrată oral).
Farmacocinetica la grupe speciale de pacienţi
Vîrstnici
La voluntarii vîrstnici sănătoşi (65 ani şi mai mult) clearance-ul a fost redus, iar concentraţiile plasmatice ale sildenafilului şi ale metabolitului N-demetil au fost cu aproximativ 90% mai mari comparativ cu cele observate la voluntarii tineri sănătoşi (18-45 ani). Datorită particularităţilor asociate cu vîrsta în legarea de proteinele plasmatice, creşterea concentraţiilor plasmatice a sildenafilului liber au fost de aproximativ 40%. Insuficienţa renală
La voluntarii cu insuficienţă renală uşoară sau moderată (clearance-ul creatininei 3080 ml/min) farmacocinetica sildenafilului nu a fost modificată după administrarea unei doze orale unice de 50 mg. La voluntarii cu insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei <30 ml/min), clearance-ul sildenafilului a fost scăzut, cu o creştere medie a ASC cu 100% şi a Cmax cu 88%, comparativ cu voluntarii de aceeaşi vîrstă şi fără insuficienţă renală. În plus, valorile ASC şi ale Cmax pentru metabolitul N-demetil au fost crescute semnificativ, cu 200% și respectiv cu 79% în comparaţie cu pacienţii cu funcţia renală normală.
Insuficienţa hepatică
La voluntarii cu ciroză hepatică uşoară pînă la moderată (clasa A şi B după Child- Pugh) clearance-ul sildenafilului a fost scăzut, ceea ce a condus la o creştere a ASC (84%) şi Cmax (47%), comparativ cu voluntarii de aceeaşi vîrstă şi fără insuficienţă hepatică. La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, farmacocinetica sildenafilului nu a fost studiată.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Disfuncţie erectilă, caracterizată prin incapacitatea de a obţine sau de a menţine o erecţie peniană suficientă pentru un act sexual satisfăcător. Pentru o acţiune eficientă a sildenafilului este necesară stimularea sexuală.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Se administrează pe cale orală.
Administrare la adulţi
Pentru majoritatea pacienţilor doza recomandată este de 50 mg sildenafil administrată cu aproximativ 1 oră înainte de actul sexual. În funcţie de eficacitate şi tolerabilitate, doza poate fi mărită pînă la doza maximă recomandată de 100 mg sau poate fi micsorată la 25 mg sildenafil. Frecvenţa administrării dozei maxime recomandate este 1 dată pe zi.
Administrarea la vîrstnici
La pacienţii cu vîrsta peste 65 de ani, cu insuficienţă renală şi hepatică severă, precum şi la administrarea concomitentă a inhibitorilor puternici ai citocromul P450 3A4 (ketoconazol, itraconazol, eritromicină, saquinavir) se recomandă administrarea medicamentului în doza iniţială de 25 mg, deoarece concentraţiile plasmatice mai mari pot crește atît intensitatea cît şi incidenţa reacţiilor adverse.
Administrare la pacienţii cu insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală uşoară sau moderată (clearance-ul creatininei 30-80 ml/min) ajustarea dozelor nu este necesară. Datorită clearance-ului redus al sildenafilului la pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei <30 ml/min) este recomandata pentru administrare doza de 25 mg.
Administrare la pacienţii cu insuficienţă hepatică
Deoarece la pacienţii cu insuficienţă hepatică (de exemplu ciroză) clearance-ul sildenafilului este redus, doza recomandată este de 25 mg.
Administrarea sildenafilului la pacienţii care administrează alte medicamente
Luînd în considerare datele de interacţiune a sildenafilului la administrarea concomitentă cu ritonavirul, nu este recomandată depăşirea dozei de 25 mg sildenafil administrată timp de 48 ore. Administrarea sildenafilului în doza iniţială de 25 mg este recomandată la pacienţii care utilizează concomitent inhibitori ai CYP3A4 (de exemplu, eritromicină, saquinavir, ketoconazol, itraconazol). Pentru a reduce la minimum posibilitatea apariţiei hipotensiunii arteriale posturale, pacienţii trebuie să fie stabilizaţi hemodinamic în cadrul tratamentului cu alfaadrenoblocante înainte de a începe tratamentul cu sildenafil. În plus, în asemenea situaţii este recomandată iniţierea administrării sildenafilului cu doze mai mici.
REACŢII ADVERSE
Frecvenţa reacţiilor adverse prezentate mai jos a fost determinată prin utilizarea următoarei convenţii:
foarte frecvente (>1/10),
frecvente (>1/100 - <1/10),
mai puţin frecvente (>1/1000 - <1/100),
rare (>1/10000 - <1/1000),
foarte rare (<1/10000),
cu frecvenţă necunoscută (nu pot fi stabilite în baza datelor disponibile).
Reacţiile adverse au fost de obicei tranzitorii şi ușoare sau moderate ca severitate. În studiile cu doză fixă, frecvenţa reacţiilor adverse a crescut cu creşterea dozei. Principalele reacţii adverse în studiile cu selectarea dozei, care reflectă mai bine modul de administrare a dozelor recomandate, au fost similare cu cele observate în studiile cu doză fixă. Cele mai frecvente reacţii adverse raportate au inclus cefaleea şi bufeurile de căldură (creşte fluxul de sînge la nivelul pielii feţei). Principalele efecte adverse ale sildenafilului, administrat prin selectarea dozei, care au fost observate în studiile clinice controlate cu placebo şi evidențiate la ≥2% dintre pacienţii ce au administrat sildenafil cu o frecvenţă mai mare decît placebo (în paranteze este indicată incidenţa în grupul ce au administrat placebo).
Tulburări ale sistemului nervos: cefalee 16% (4%), ameţeli 2% (1%), hiperemie facială 10% (1%).
Tulburări oculare: tulburări vizuale (modificări ale vederii cromatice, sensibilitate crescută la lumină, vedere înceţoşată) 3% (0%).
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale: congestie nazală 4% (2%).
Tulburări gastrointestinale: dispepsie 7% (2%), diaree 3% (1%).
Tulburări renale şi ale căilor urinare: infecţii ale tractului urinar 3% (2%).
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: erupții cutanate 2% (1%).
La doze mai mari decît cele recomandate, reacţiile adverse au fost similare cu cele descrise mai sus, dar nu au fost în general mai frecvente. În analiza datelor studiilor clinice dublu-orb, controlate cu placebo, care au implicat mai mult de 700 de pacienţi/an studii cu administrare de placebo, şi mai mult de 1300 de pacienţi care au administrat sildenafil, nu au fost determinate nici o diferenţă în incidenţa apariției infarctului de miocard (IM) şi a mortalităţii din cauza bolilor cardiovasculare la pacienţii trataţi cu sildenafil, comparativ cu cei ce au administrat placebo. Incidența infarctului de miocard a fost de 1,1 la 100 pacienți/an la bărbații care au administrat sildenafil, și cei care au administrat placebo. Mortalitatea ca urmare a tulburărilor cardiovasculare a fost de 0,3 la 100 pacienți/an, atît la barbaţii care au administrat sildenafil cît şi la cei care au administrat placebo. Efectele adverse ale sildenafilului observate în studii clinice controlate cu placebo și o frecvență mai mică de 2% (legătura cu administrarea sildenafilului nu este clară).
Tulburări hematologice şi limfatice: anemie, leucopenie.
Tulburări metabolice şi de nutriţie: sete, hipernatriemie, gută, hiperuricemie, diabet labil, hiper- și hipoglicemie.
Tulburări ale sistemului nervos: anxietate și amnezie tranzitorie totală, accident vascular cerebral, atacuri ischemice tranzitorii, oboseală, amețeli, cefalee, ataxie, tremor, nevralgii, reducerea reflexelor, parestezie, hipoestezie, leșin, depresie, tulburări de somn (insomnie/somnolență).
Tulburări oculare: conjunctivită, fotofobie, sîngerări în globii oculari, midriază, cataractă, xeroftalmie, durere în globii oculari.
Tulburări acustice şi vestibulare: dureri auriculare, tinitus, surditate.
Tulburări cardiace: tahicardie, palpitații, ischemie miocardică, angină pectorală, cardiomiopatie, insuficiență cardiacă, modificări ECG, inclusiv Bloc AV, stop cardiac, fibrilaţie ventriculară, infarct miocardic şi fibrilaţie atrială. Tulburări vascular: hipotensiune arterială, hipotensiune arterială ortostatică, tromboză cerebrală, hipertensiune arterială.
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale: faringită, sinuzită, laringită, bronsită, dispnee, creşterea volumului sputei, intensificarea tusei, astm bronşic.
Tulburări gastrointestinale: glosită, gingivită, stomatită, xerostomie, disfagie, esofagită, greaţă, gastrită, gastroenterită, colită, sîngerări rectale, modificari ale parametrilor biochimici hepatici, vomă. Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: urticarie, herpes simplex, mîncărime, ulcerații ale pielii , dermatită de contact, dermatită exfoliativă.
Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv: artrită, artroză, mialgii, miastenia gravis, ruptură de tendon, tenosinovite, sinovită, dureri osoase.
Tulburări renale şi ale căilor urinare: nicturie, poliurie, cistită, incontinență urinară. Tulburări ale aparatului genital şi sînului: ejaculare anormală, anorgasmie, edem genital, ginecomastie. La efectuarea observaţiilor post-marketing au evienţiat următoarele reacții adverse: Tulburări ale sistemului imunitar: reacţii de hipersensibilitate.
Tulburări ale sistemului nervos: crize convulsive sau o serie de crize convulsive.
Tulburări ale aparatului genital şi sînului: erecție prelungită, priapism.
Tulburări oculare: înroşirea ochilor, diplopie, pierderea temporară a vederii, creșterea tensiunii intraoculare.
Tulburări vasculare: hipotensiune arterială, sincopă, sîngerări nazale.
Tulburări acustice şi vestibulare: au fost raportate un număr mic de cazuri de scădere bruscă sau pierdere a auzului la administrarea inhibitorilor de PDE5, inclusiv sildenafil. La apariţi efectelor adverse menşionate, precum și a oricărei alte reacții adverse care nu sunt menționate în instrucțiunea pentru administrare este necesară adresarea la medic.
CONTRAINDICAŢII
Medicamentele pentru tratamentul disfuncţiei erectile, inclusiv sildenafilul, nu trebuie administrate la bărbaţii la care activi tatea sexuală nu este recomandată (de exemplu pacienţi cu tulburări severe cardiovasculare cum sunt angina pectorală instabilă sau insuficienţa cardiacă severă). Sildenafilul este contraindicat la pacienţii la care s-a instalat pierderea vederii la un ochi datorită neuropatiei optice anterioare ischemice. Siguranţa tratamentului cu sildenafil nu a fost studiată la următoarele subgrupe de pacienţi şi, de aceea, utilizarea este contraindicată în aceste cazuri: insuficienţă hepatică severă, hipotensiune arterială (tensiunea arterială <90/50 mmHg), accident vascular cerebral sau infarct miocardic recent, boli ereditare degenerative ale retinei cum este retinita pigmentară.
SUPRADOZAJ
Simptome: bufeuri de căldură, amețeli, înroșirea feței, dureri de cap, vedere încețoșată, dispepsie, scăderea tensiunii arteriale. Tratament: terapie simptomatică, dializa este ineficientă.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
Medicamentul nu este destinat administrării la pacienți cu vîrsta sub 18 ani. Înainte de inițierea administrării medicamentului, pentru diagnosticul tulburărilor erectile, determinarea cauzelor posibile și selectarea metodelor corespunzătoare de tratament trebuie evaluată toată anamneza și efectuarea unei examinări urologice aprofundate și clinice generale, în special la pacienții cu afecțiuni cardiovasculare concomitente, la care activi tatea sexuală intensă este nedorită (de exemplu, forme severe ale maladiei cardiace ischemice și hipertensiunea arterială). Pacienților vîrstnici nu se recomandă administrarea dozelor mari. Utilizarea frecventă (mai mult de 1 dată pe zi) a dozelor mari crește riscul de reacții adverse. La categoria cu risc ridicat se referă pacienții cu boală ischemică a cordului concomitentă. Evaluarea raportului risc/beneficiu este necesară la pacienții cu insuficiență cardiacă, volum redus al sîngelui circulant. Cu precauție se administrează la pacienții cu hipertensiune arterială (170/110 mmHg) și hipotensiune arterială (90/50 mmHg). Cu atenție deosebită se administrează la pacienții cu hipertensiune arterială concomitentă care administrează medicație antihipertensivă combinată. Se administrează cu prudență în cazul afecțiunilor predispozante la dezvoltarea priapismului (de exemplu, siclemia, mielomul multiplu sau leucemia). Nu este
recomandată administrarea concomitentă cu alte preparate destinate pentru tratamentul disfuncției erectile. Se administrează cu prudență în cazul deformărilor anatomice ale penisului, mielom multiplu, leucemie acută, siclemie, tendință crescută de sîngerare, retinită pigmentara ereditară, ulcer gastric și ulcer duodenal în acutizare, hipertensiune arterială severă, antecedente de infarct miocardic și accident vascular cerebral în antecedente (ultimile 6 luni), aritmii care pun viața în pericol, insuficiență cardiacă congestivă, angina pectorală instabilă. Conform cercetărilor postmarketing atacuri ischemice tranzitorii au coincis în timp cu administrarea de sildenafil. În cazul apariției unei erecții care persistă mai mult de 4 ore și a priapismului, pacientul trebuie să se adreseze imediat după asistență medicală pentru a evita deteriorarea țesuturilor penisului și a impotenței ireversibile. În studiile clinice, s-a demonstrat că sildenafilul poate determina vasodilatație sistemică, rezultînd o scădere temporară a tensiunii arteriale. Pentru majoritatea pacienților, nu are aproape nici o consecință. Cu toate acestea, înainte de a prescrie sildenafil, medicul trebuie să analizeze cu atenție consecințele posibile ale unui astfel de efect vasodilatator pentru fiecare pacient în particular, ținînd cont de stare, îndeosebi în asociere cu activi tatea sexuală. Sildenafilul este contraindicat la pacienții cu hipersensibilitate la medicamentele vasodilatatoare, inclusiv pacienții cu ejecție sanguină obstrucționată din ventriculul stîng (de exemplu, în caz de stenoză aortică, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă) și pacienții cu sindrom rar de atrofie sistemică multiplă, manifestată prin afectarea severă a controlului autonom a presiunii sanguine. Neuropatia ischemică anterioară vizuală, care nu a fost asociată cu arterita (NAION-non-arteritic anterior ischemic optic neuropathy) care a condus la scăderea sau pierderea vederii, în cazuri rare, a fost observată în studiile post-marketing la utilizarea tuturor inhibitorilor PDE5, inclusiv sildenafil. Majoritatea pacienților cu așa tulburare au avut factori de risc, cum ar fi raportul redus cupa/disc a nervului optic , vîrsta peste 50 de ani, diabet zaharat, hipertensiune arterială, ateroscleroza arterelor coronare, hiperlipidemie și fumatul. Legătura între utilizarea inhibitorilor PDE5 și NAION nu a fost determinată. Medicii trebuie să discute cu pacienții despre riscul crescut de apariție a acestei tulburări la cei care au suportat NAION anterior. Pacienții trebuie informați că în cazul pierderii bruște a vederii administrarea de sildenafil trebuie întreruptă și trebuie să consulte medicul. Se recomandă administrarea cu prudență a sildenafilului la pacienţii care administrează tratament cu preparate alfa-adrenoblocante, deoarece la unii pacienţi sensibili administrarea concomitentă poate determina hipotensiune arterială simptomatică. Pentru a reduce la minimum posibilitatea apariţiei hipotensiunii arteriale posturale, pacienţii trebuie să fie stabilizaţi hemodinamic în timpul tratamentului cu alfa-blocante înainte de iniţierea tratamentului cu sildenafil. Este recomandată iniţierea tratamentului cu sildenafil cu cele mai mici doze. Este necesar pacienţii să fie instruiți ce trebuie să facă în cazul apariţiei simptomelor de hipotensiune arterială posturală. Pacienții care deja au administrat inhibitori PDE-5 în doză optimă, administrarea de alfa-blocante trebuie inițiată cu cea mai mică doză. La pacienții instabili este crescut riscul de hipotensiune arterială simptomatică la utilizarea concomitentă de inhibitori ai PDE5. Siguranța utilizării în combinație a inhibitorilor PDE5 și alfa-adrenoblocantelor se poate reflecta asupra altor indicatori, inclusiv si reducerea volumului intravascular și utilizarea altor medicamente antihipertensive. Deoarece sildenafilul are un efect vasodilatator sistemic, poate crește efectul hipotensiv și a altor medicamente antihipertensive. La un număr mic de pacienţi cu retinită pigmentară congenitala există tulburări genetice a fosfodiesterazelor retiniene. Deoarece nu există date cu privire la siguranța administrării sildenafilului la pacientii cu retinită pigmentara, administrarea sildenafilului la acești pacienți trebuie efectuată cu precauție. Studiile efectuate in vitro pe trombocitele umane au evidenţiat că sildenafilul potenţează efectul antiagregant al nitroprusiatului de sodium (donator de oxid de azot). Nu există date privind siguranţa administrării sildenafilului la pacienţii cu hemoragii sau ulcer gastro-duodenal activ, de aceea, sildenafilul se administreaza cu precautie la aceşti pacienţi. Medicamentele destinate pentru tratamentul disfuncţiei erectile, inclusiv sildenafilul, se utilizeaza cu prudenţă la pacienţii cu deformări anatomice ale penisului (cum sunt angularea, fibroza corpului cavernos sau boala Peyronie) sau la cei cu afecţiuni predispozante la priapism (cum sunt siclemia, mielomul multiplu sau leucemia). Siguranța și eficacitatea administrării concomitente a sildenafilului cu alte medicamente pentru tratamentul disfuncției erectile nu au fost studiate, de aceea aceste asocieri nu sunt recomandate. În studiile postmarketing și cele clinice au fost raportate un număr mic de cazuri de scădere bruscă sau pierdere a auzului la administrarea inhibitorilor PDE5, inclusiv a sildenafilului. Majoritatea pacienților au avut factori de risc pentru scăderea bruscă sau pierderea auzului. Nici o relație de cauzalitate între administrarea inhibitorilor PDE5 și scădere bruscă sau pierderea auzului nu a fost determinate. Pacienții trebuie informați că, în caz de scăderea bruscă sau pierdera auzului este necesar să fie sistata administrarea sildenafilului și este necesara consultația medicului. Deoarece Viasil conține lactoză, nu trebuie administrat la bărbații cu boli ereditare rare: galactozemie congenitală, deficit de lactază, sindromul de malabsorbție a glucozei/galactozei.
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE
Sildenafilului este metabolizat în principal prin intermediul citocromului P450 (CYP) izoenzima 3A4 (calea principală) şi 2C9 (calea secundară). De aceea, inhibitorii acestor izoenzime pot reduce clearance-ul sildenafilului, iar medicamentele care stimulează activi tatea acestor enzime pot creşte clearance-ul sildenafilului. Nu este recomandată administrarea concomitenta a sildenafilului si a preparatelor din grupul nitraților (nitroglicerină şi alte medicamente din această grupă), a molsidominei, altor donatori de oxid de azot. Sildenafilul accentuiază hipotensiunea arterială ortostatică cauzată de nitroglicerină şi proprietăţile antiagregante ale nitroprusiatului de sodiu. Cimetidina, ketoconazolul, itraconazolul, eritromicina, saquinavirul, ritonavirul, precum şi alte medicamente (inhibitori ai CYP3A4) cresc concentrația sildenafilului în plasma sanguină; rifampicina şi alți inductori ai CYP3A4 reduc concentrația plasmatică.
Influenţa altor medicamente asupra sildenafilului
Datele farmacocinetice din studiile clinice au aratat ca inhibitorii CYP2C9 (cum sunt tolbutamida, warfarina), inhibitorii CYP2D6 (cum sunt inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei, antidepresantele triciclice), diureticele tiazide şi derivaţii de tiazide, inhibitorii enzimei de conversie a angiotenzinei și blocantele canalelor de calciu nu afectează farmacocinetica sildenafilului. ASC a metabolitului activ al sildenafilului a crescut cu 62% la administrarea diureticelor de ansă şi care economisesc potasiul şi 102% la administrarea betablocantelor nespecifice (semnificația clinică a acestor efecte nu este determinată). Sucul de grapefruit este un inhibitor slab al CYP3A4 şi poate duce la o creştere neînsemnată a concentraţiei plasmatice a sildenafilului. Dozele unice de antiacide (hidroxid de aluminiu/hidroxid de magneziu) nu pot afecta biodisponibilitatea sildenafilului.
La voluntarii sănătoşi de sex masculin nu s-a înregistrat nici un efect al azitromicinei (500 mg pe zi, timp de 3 zile) asupra ASC, Cmax, Tmax, constantei vitezei de eliminare sau timpului de înjumătăţire plasmatică ale sildenafilului sau ale principalilor metaboliţi circulanţi.
Influenţa sildenafilului asupra altor medicamente
Sildenafilul este un inhibitor slab al izoenzimelor 1A2, 2C9, 2C19, 2D6, 2E1 şi 3A4 (CI50> 150 μM) ale citocromului P450. La atingerea concentraţiilor plasmatice maxime de sildenafil, de aproximativ 1 μM după administrarea dozelor recomandate, este puţin probabil ca sildenafilul să modifice clearance-ul substraturilor acestor izoenzime. În 3 studii de interacţiune medicamentoasă specifică, alfa-blocantul doxazosin (4 mg şi 8 mg) şi sildenafilul (25 mg, 50 mg sau 100 mg) au fost administrate simultan pacienţilor cu hipertrofie benignă de prostată (HBP) stabilizaţi sub tratamentul cu doxazosin. La grupele de pacienţi aflate în studiu au fost observate scăderi suplimentare medii ale tensiunii arteriale în clinostatism de 7/7 mmHg, 9/5 mmHg şi, respectiv, 8/4 mmHg şi scăderi suplimentare medii ale tensiunii arteriale în ortostatism de 6/6 mmHg, 11/4 mmHg şi, respectiv, 4/5 mmHg. La administrarea concomitentă de sildenafil şi doxazosin pacienţilor stabilizaţi sub tratamentul cu doxazosin, au fost raportate ocazional cazuri de hipotensiune arterială posturală simptomatică. Aceste raportări au inclus ameţeli dar nu şi sincopă. Administrarea concomitentă a sildenafilului pacienţilor care administrează alfa-adrenoblocante, poate conduce la hipotensiune simptomatică la o grupă de pacienţi cu sensibilitate înaltă. Nu a fost observată nici o interacţiune cu tolbutamida (250 mg) sau warfarina (40 mg), medicamentele care sunt metabolizate de către izoenzimele citocromului P450 CYP2C9. La starea de echilibru, sildenafilul (100 mg) nu a influenţat farmacocinetica inhibitorilor proteazei HIV, saquinavirului şi ritonavirului, ambele fiind substraturi ale CYP3A4. Sildenafilul (50 mg) nu a potențat creșterea timpului de sîngerare determinată de acidul acetilsalicilic (150 mg). Sildenafilul (50 mg) nu a potenţat efectele hipotensoare ale alcoolului etilic la voluntarii sănătoşi, cu media alcoolemiei maxime de 0,08% (80 mg/dl). Scăderea suplimentară medie a tensiunii arteriale în clinostatism a constituit 8 mmHg pentru tensiunea arterială sistolică şi 7 mmHg pentru cea diastolică. Analiza datelor de siguranţă nu au aratat nici o diferenţă în profilul reacțiilor adverse la pacienții tratați cu sildenafil în monoterapie şi în asociere cu medicamentele antihipertensive.
comprimate filmate
DENUMIREA COMERCIALĂ
Viasil
DCI-ul substanţei active S
ildenafilum
COMPOZIŢIA
1 comprimat filmat conţine:
substanţe active: sildenafil (sub formă de citrat de sildenafil)-50 mg sau 100 mg; excipienți: celuloză microcristalină, amidon de cartofi, stearat de magneziu, lactoză monohidrat, Opadry II (talc, polietilenglicol, dioxid de titan, alcool polivinilic, FD&C albastru N1/albastru de briliant (E133) FCT lac de aluminiu, FD&C albastru N2/indigocarmin (E132) lac de aluminiu, FD&C galben/galben-portocaliu (E110) FCT lac de aluminiu).
FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimate filmate.
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Comprimate filmate, biconvexe, acoperite cu film de culoare albastră.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ ŞI CODUL ATC
Medicamente pentru tratamentul disfuncţiei erectile. G04BE03
PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice
Preparatul inhibă selectiv fosfodiesteraza GMPc-dependentă de tip 5 (PDE5), care se conţine preponderent în musculatura netedă a corpilor cavernoşi şi împiedică degradarea GMPc. Creşterea concentraţiei GMPc cduce la micșorarea intracelulară a calciului şi relaxarea celulelor musculaturii netede a corpilor cavernoşi urmată de supraumplerea sinusurilor cu sînge pe fonul creşterii fluxului sanguin la nivelul penisului şi compresiei venelor eferente. Medicamentul crește şi prelungeşte durata erecţiei, apărută în rezultatul stimulării sexuale. Eficacitatea medicamentului se menţine în cazul tratamentului pe termen lung (1 an). Medicamentul inhibă PDE6 a retinei (deşi, mai slab decît PDE5, selectivitatea acţiunii este de 10:1) şi poate provoca tulburări ale vederii cromatice. Creşte activi tataea antiagregantă şi efectele dezagregante ale oxidului de azot (II) şi a donatorilor acestuia, blochează formarea trombilor ex vivo. La administrarea în doze mari, creşte semnificativ timpul de sîngerare (nu manifestă acţiune asupra timpului de coagulare). Administrarea orală a dozelor unice mai mari de 30 mg sunt însoţite de creşterea concentraţiilor plasmatice de GMPc. Dilată vasele sanguine, atît arteriale cît şi venoase, determinînd reducerea tensiunii arteriale sistolice şi diastolice şi creşterea frecvenţei contracţiilor cardiace. Are efect antidiuretic. Nu are efect asupra fertilităţii, de asemenea, nu are efect asupra morfologiei, motilităţii şi viabilităţii spermatozoizilor, volumului şi vîscozităţii ejaculatului. Nu are proprietăţi teratogene, mutagene, clastogene şi cancerigene.
Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
Sildenafilul se absoarbe rapid. După o doză orală administrată în condiţii de repaus alimentar, Cmax este atinsă în 30-120 minute (în mediu 60 minute). Valoarea medie a biodisponibilităţii absolute este de 41% (între 25-63%). În cazul administrării sildenafilului odată cu alimentele, viteza de absorbţie scade, Tmax creşte cu 60 minute, iar Cmax se reduce în mediu cu 29%. Farmacocinetica sildenafilului este liniară în intervalul dozelor 25-100 mg.
Distribuţie
Volumul de distribuţie a sildenafilului la starea de echilibru (Vd) constituie în mediu 105 l, indicînd asupra distribuţiei în ţesuturi. După o doză orală unică de 100 mg sildenafil, concentraţia plasmatică maximă medie a sildenafilului liber este de aproximativ 440 ng/ml (VC 40%). Sildenafilul şi principalul său metabolit circulant, N- demetil se leagă în proporţie de 96% de proteinele plasmatice, media concentraţiei plasmatice maxime pentru sildenafilul liber constituie aproximativ 18 ng/ml (38 nM). La determinarea concentraţiei sildenafilului în sperma voluntarilor sănătoşi după 90 minute de la administrare, a demonstrat că în spermă se regăseşte mai puţin de 0,0002% (în medie 188 ng) din doza administrată.
Metabolizare
Sildenafilul este metabolizat în principal prin intermediul izoenzimelor microsomale hepatice CYP3A4 (calea principală) şi CYP2C9 (calea secundară). Prin N-demetilare a sildenafilului rezultă metabolitul circulant principal. Acest metabolit are o acţiune selectivă faţă de PDE similară cu cea a sildenafilului. Acţiunea inhibitoare asupra PDE5 în cadrul studiilor in vitro contituie aproximativ 50% din cea a sildenafilului. Concentraţiile plasmatice ale acestui metabolit sunt de aproximativ 40% din cea a sildenafilului. Metabolitul N-demetil este metabolizat în continuare, timpul de înjumătăţire plasmatică al căruia constituie aproximativ 4 ore.
Eliminare
Clearance-ul total în organism este de 41 l/oră, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este de 3-5 ore. După administrarea orală sau intravenoasă, sildenafilul este excretat sub formă de metaboliţi predominant prin fecale (aproximativ 80% din doza administrată oral) şi într-o proporţie mai mică prin urină (aproximativ 13% din doza administrată oral).
Farmacocinetica la grupe speciale de pacienţi
Vîrstnici
La voluntarii vîrstnici sănătoşi (65 ani şi mai mult) clearance-ul a fost redus, iar concentraţiile plasmatice ale sildenafilului şi ale metabolitului N-demetil au fost cu aproximativ 90% mai mari comparativ cu cele observate la voluntarii tineri sănătoşi (18-45 ani). Datorită particularităţilor asociate cu vîrsta în legarea de proteinele plasmatice, creşterea concentraţiilor plasmatice a sildenafilului liber au fost de aproximativ 40%. Insuficienţa renală
La voluntarii cu insuficienţă renală uşoară sau moderată (clearance-ul creatininei 3080 ml/min) farmacocinetica sildenafilului nu a fost modificată după administrarea unei doze orale unice de 50 mg. La voluntarii cu insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei <30 ml/min), clearance-ul sildenafilului a fost scăzut, cu o creştere medie a ASC cu 100% şi a Cmax cu 88%, comparativ cu voluntarii de aceeaşi vîrstă şi fără insuficienţă renală. În plus, valorile ASC şi ale Cmax pentru metabolitul N-demetil au fost crescute semnificativ, cu 200% și respectiv cu 79% în comparaţie cu pacienţii cu funcţia renală normală.
Insuficienţa hepatică
La voluntarii cu ciroză hepatică uşoară pînă la moderată (clasa A şi B după Child- Pugh) clearance-ul sildenafilului a fost scăzut, ceea ce a condus la o creştere a ASC (84%) şi Cmax (47%), comparativ cu voluntarii de aceeaşi vîrstă şi fără insuficienţă hepatică. La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, farmacocinetica sildenafilului nu a fost studiată.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Disfuncţie erectilă, caracterizată prin incapacitatea de a obţine sau de a menţine o erecţie peniană suficientă pentru un act sexual satisfăcător. Pentru o acţiune eficientă a sildenafilului este necesară stimularea sexuală.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Se administrează pe cale orală.
Administrare la adulţi
Pentru majoritatea pacienţilor doza recomandată este de 50 mg sildenafil administrată cu aproximativ 1 oră înainte de actul sexual. În funcţie de eficacitate şi tolerabilitate, doza poate fi mărită pînă la doza maximă recomandată de 100 mg sau poate fi micsorată la 25 mg sildenafil. Frecvenţa administrării dozei maxime recomandate este 1 dată pe zi.
Administrarea la vîrstnici
La pacienţii cu vîrsta peste 65 de ani, cu insuficienţă renală şi hepatică severă, precum şi la administrarea concomitentă a inhibitorilor puternici ai citocromul P450 3A4 (ketoconazol, itraconazol, eritromicină, saquinavir) se recomandă administrarea medicamentului în doza iniţială de 25 mg, deoarece concentraţiile plasmatice mai mari pot crește atît intensitatea cît şi incidenţa reacţiilor adverse.
Administrare la pacienţii cu insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală uşoară sau moderată (clearance-ul creatininei 30-80 ml/min) ajustarea dozelor nu este necesară. Datorită clearance-ului redus al sildenafilului la pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei <30 ml/min) este recomandata pentru administrare doza de 25 mg.
Administrare la pacienţii cu insuficienţă hepatică
Deoarece la pacienţii cu insuficienţă hepatică (de exemplu ciroză) clearance-ul sildenafilului este redus, doza recomandată este de 25 mg.
Administrarea sildenafilului la pacienţii care administrează alte medicamente
Luînd în considerare datele de interacţiune a sildenafilului la administrarea concomitentă cu ritonavirul, nu este recomandată depăşirea dozei de 25 mg sildenafil administrată timp de 48 ore. Administrarea sildenafilului în doza iniţială de 25 mg este recomandată la pacienţii care utilizează concomitent inhibitori ai CYP3A4 (de exemplu, eritromicină, saquinavir, ketoconazol, itraconazol). Pentru a reduce la minimum posibilitatea apariţiei hipotensiunii arteriale posturale, pacienţii trebuie să fie stabilizaţi hemodinamic în cadrul tratamentului cu alfaadrenoblocante înainte de a începe tratamentul cu sildenafil. În plus, în asemenea situaţii este recomandată iniţierea administrării sildenafilului cu doze mai mici.
REACŢII ADVERSE
Frecvenţa reacţiilor adverse prezentate mai jos a fost determinată prin utilizarea următoarei convenţii:
foarte frecvente (>1/10),
frecvente (>1/100 - <1/10),
mai puţin frecvente (>1/1000 - <1/100),
rare (>1/10000 - <1/1000),
foarte rare (<1/10000),
cu frecvenţă necunoscută (nu pot fi stabilite în baza datelor disponibile).
Reacţiile adverse au fost de obicei tranzitorii şi ușoare sau moderate ca severitate. În studiile cu doză fixă, frecvenţa reacţiilor adverse a crescut cu creşterea dozei. Principalele reacţii adverse în studiile cu selectarea dozei, care reflectă mai bine modul de administrare a dozelor recomandate, au fost similare cu cele observate în studiile cu doză fixă. Cele mai frecvente reacţii adverse raportate au inclus cefaleea şi bufeurile de căldură (creşte fluxul de sînge la nivelul pielii feţei). Principalele efecte adverse ale sildenafilului, administrat prin selectarea dozei, care au fost observate în studiile clinice controlate cu placebo şi evidențiate la ≥2% dintre pacienţii ce au administrat sildenafil cu o frecvenţă mai mare decît placebo (în paranteze este indicată incidenţa în grupul ce au administrat placebo).
Tulburări ale sistemului nervos: cefalee 16% (4%), ameţeli 2% (1%), hiperemie facială 10% (1%).
Tulburări oculare: tulburări vizuale (modificări ale vederii cromatice, sensibilitate crescută la lumină, vedere înceţoşată) 3% (0%).
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale: congestie nazală 4% (2%).
Tulburări gastrointestinale: dispepsie 7% (2%), diaree 3% (1%).
Tulburări renale şi ale căilor urinare: infecţii ale tractului urinar 3% (2%).
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: erupții cutanate 2% (1%).
La doze mai mari decît cele recomandate, reacţiile adverse au fost similare cu cele descrise mai sus, dar nu au fost în general mai frecvente. În analiza datelor studiilor clinice dublu-orb, controlate cu placebo, care au implicat mai mult de 700 de pacienţi/an studii cu administrare de placebo, şi mai mult de 1300 de pacienţi care au administrat sildenafil, nu au fost determinate nici o diferenţă în incidenţa apariției infarctului de miocard (IM) şi a mortalităţii din cauza bolilor cardiovasculare la pacienţii trataţi cu sildenafil, comparativ cu cei ce au administrat placebo. Incidența infarctului de miocard a fost de 1,1 la 100 pacienți/an la bărbații care au administrat sildenafil, și cei care au administrat placebo. Mortalitatea ca urmare a tulburărilor cardiovasculare a fost de 0,3 la 100 pacienți/an, atît la barbaţii care au administrat sildenafil cît şi la cei care au administrat placebo. Efectele adverse ale sildenafilului observate în studii clinice controlate cu placebo și o frecvență mai mică de 2% (legătura cu administrarea sildenafilului nu este clară).
Tulburări hematologice şi limfatice: anemie, leucopenie.
Tulburări metabolice şi de nutriţie: sete, hipernatriemie, gută, hiperuricemie, diabet labil, hiper- și hipoglicemie.
Tulburări ale sistemului nervos: anxietate și amnezie tranzitorie totală, accident vascular cerebral, atacuri ischemice tranzitorii, oboseală, amețeli, cefalee, ataxie, tremor, nevralgii, reducerea reflexelor, parestezie, hipoestezie, leșin, depresie, tulburări de somn (insomnie/somnolență).
Tulburări oculare: conjunctivită, fotofobie, sîngerări în globii oculari, midriază, cataractă, xeroftalmie, durere în globii oculari.
Tulburări acustice şi vestibulare: dureri auriculare, tinitus, surditate.
Tulburări cardiace: tahicardie, palpitații, ischemie miocardică, angină pectorală, cardiomiopatie, insuficiență cardiacă, modificări ECG, inclusiv Bloc AV, stop cardiac, fibrilaţie ventriculară, infarct miocardic şi fibrilaţie atrială. Tulburări vascular: hipotensiune arterială, hipotensiune arterială ortostatică, tromboză cerebrală, hipertensiune arterială.
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale: faringită, sinuzită, laringită, bronsită, dispnee, creşterea volumului sputei, intensificarea tusei, astm bronşic.
Tulburări gastrointestinale: glosită, gingivită, stomatită, xerostomie, disfagie, esofagită, greaţă, gastrită, gastroenterită, colită, sîngerări rectale, modificari ale parametrilor biochimici hepatici, vomă. Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: urticarie, herpes simplex, mîncărime, ulcerații ale pielii , dermatită de contact, dermatită exfoliativă.
Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv: artrită, artroză, mialgii, miastenia gravis, ruptură de tendon, tenosinovite, sinovită, dureri osoase.
Tulburări renale şi ale căilor urinare: nicturie, poliurie, cistită, incontinență urinară. Tulburări ale aparatului genital şi sînului: ejaculare anormală, anorgasmie, edem genital, ginecomastie. La efectuarea observaţiilor post-marketing au evienţiat următoarele reacții adverse: Tulburări ale sistemului imunitar: reacţii de hipersensibilitate.
Tulburări ale sistemului nervos: crize convulsive sau o serie de crize convulsive.
Tulburări ale aparatului genital şi sînului: erecție prelungită, priapism.
Tulburări oculare: înroşirea ochilor, diplopie, pierderea temporară a vederii, creșterea tensiunii intraoculare.
Tulburări vasculare: hipotensiune arterială, sincopă, sîngerări nazale.
Tulburări acustice şi vestibulare: au fost raportate un număr mic de cazuri de scădere bruscă sau pierdere a auzului la administrarea inhibitorilor de PDE5, inclusiv sildenafil. La apariţi efectelor adverse menşionate, precum și a oricărei alte reacții adverse care nu sunt menționate în instrucțiunea pentru administrare este necesară adresarea la medic.
CONTRAINDICAŢII
Medicamentele pentru tratamentul disfuncţiei erectile, inclusiv sildenafilul, nu trebuie administrate la bărbaţii la care activi tatea sexuală nu este recomandată (de exemplu pacienţi cu tulburări severe cardiovasculare cum sunt angina pectorală instabilă sau insuficienţa cardiacă severă). Sildenafilul este contraindicat la pacienţii la care s-a instalat pierderea vederii la un ochi datorită neuropatiei optice anterioare ischemice. Siguranţa tratamentului cu sildenafil nu a fost studiată la următoarele subgrupe de pacienţi şi, de aceea, utilizarea este contraindicată în aceste cazuri: insuficienţă hepatică severă, hipotensiune arterială (tensiunea arterială <90/50 mmHg), accident vascular cerebral sau infarct miocardic recent, boli ereditare degenerative ale retinei cum este retinita pigmentară.
SUPRADOZAJ
Simptome: bufeuri de căldură, amețeli, înroșirea feței, dureri de cap, vedere încețoșată, dispepsie, scăderea tensiunii arteriale. Tratament: terapie simptomatică, dializa este ineficientă.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
Medicamentul nu este destinat administrării la pacienți cu vîrsta sub 18 ani. Înainte de inițierea administrării medicamentului, pentru diagnosticul tulburărilor erectile, determinarea cauzelor posibile și selectarea metodelor corespunzătoare de tratament trebuie evaluată toată anamneza și efectuarea unei examinări urologice aprofundate și clinice generale, în special la pacienții cu afecțiuni cardiovasculare concomitente, la care activi tatea sexuală intensă este nedorită (de exemplu, forme severe ale maladiei cardiace ischemice și hipertensiunea arterială). Pacienților vîrstnici nu se recomandă administrarea dozelor mari. Utilizarea frecventă (mai mult de 1 dată pe zi) a dozelor mari crește riscul de reacții adverse. La categoria cu risc ridicat se referă pacienții cu boală ischemică a cordului concomitentă. Evaluarea raportului risc/beneficiu este necesară la pacienții cu insuficiență cardiacă, volum redus al sîngelui circulant. Cu precauție se administrează la pacienții cu hipertensiune arterială (170/110 mmHg) și hipotensiune arterială (90/50 mmHg). Cu atenție deosebită se administrează la pacienții cu hipertensiune arterială concomitentă care administrează medicație antihipertensivă combinată. Se administrează cu prudență în cazul afecțiunilor predispozante la dezvoltarea priapismului (de exemplu, siclemia, mielomul multiplu sau leucemia). Nu este
recomandată administrarea concomitentă cu alte preparate destinate pentru tratamentul disfuncției erectile. Se administrează cu prudență în cazul deformărilor anatomice ale penisului, mielom multiplu, leucemie acută, siclemie, tendință crescută de sîngerare, retinită pigmentara ereditară, ulcer gastric și ulcer duodenal în acutizare, hipertensiune arterială severă, antecedente de infarct miocardic și accident vascular cerebral în antecedente (ultimile 6 luni), aritmii care pun viața în pericol, insuficiență cardiacă congestivă, angina pectorală instabilă. Conform cercetărilor postmarketing atacuri ischemice tranzitorii au coincis în timp cu administrarea de sildenafil. În cazul apariției unei erecții care persistă mai mult de 4 ore și a priapismului, pacientul trebuie să se adreseze imediat după asistență medicală pentru a evita deteriorarea țesuturilor penisului și a impotenței ireversibile. În studiile clinice, s-a demonstrat că sildenafilul poate determina vasodilatație sistemică, rezultînd o scădere temporară a tensiunii arteriale. Pentru majoritatea pacienților, nu are aproape nici o consecință. Cu toate acestea, înainte de a prescrie sildenafil, medicul trebuie să analizeze cu atenție consecințele posibile ale unui astfel de efect vasodilatator pentru fiecare pacient în particular, ținînd cont de stare, îndeosebi în asociere cu activi tatea sexuală. Sildenafilul este contraindicat la pacienții cu hipersensibilitate la medicamentele vasodilatatoare, inclusiv pacienții cu ejecție sanguină obstrucționată din ventriculul stîng (de exemplu, în caz de stenoză aortică, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă) și pacienții cu sindrom rar de atrofie sistemică multiplă, manifestată prin afectarea severă a controlului autonom a presiunii sanguine. Neuropatia ischemică anterioară vizuală, care nu a fost asociată cu arterita (NAION-non-arteritic anterior ischemic optic neuropathy) care a condus la scăderea sau pierderea vederii, în cazuri rare, a fost observată în studiile post-marketing la utilizarea tuturor inhibitorilor PDE5, inclusiv sildenafil. Majoritatea pacienților cu așa tulburare au avut factori de risc, cum ar fi raportul redus cupa/disc a nervului optic , vîrsta peste 50 de ani, diabet zaharat, hipertensiune arterială, ateroscleroza arterelor coronare, hiperlipidemie și fumatul. Legătura între utilizarea inhibitorilor PDE5 și NAION nu a fost determinată. Medicii trebuie să discute cu pacienții despre riscul crescut de apariție a acestei tulburări la cei care au suportat NAION anterior. Pacienții trebuie informați că în cazul pierderii bruște a vederii administrarea de sildenafil trebuie întreruptă și trebuie să consulte medicul. Se recomandă administrarea cu prudență a sildenafilului la pacienţii care administrează tratament cu preparate alfa-adrenoblocante, deoarece la unii pacienţi sensibili administrarea concomitentă poate determina hipotensiune arterială simptomatică. Pentru a reduce la minimum posibilitatea apariţiei hipotensiunii arteriale posturale, pacienţii trebuie să fie stabilizaţi hemodinamic în timpul tratamentului cu alfa-blocante înainte de iniţierea tratamentului cu sildenafil. Este recomandată iniţierea tratamentului cu sildenafil cu cele mai mici doze. Este necesar pacienţii să fie instruiți ce trebuie să facă în cazul apariţiei simptomelor de hipotensiune arterială posturală. Pacienții care deja au administrat inhibitori PDE-5 în doză optimă, administrarea de alfa-blocante trebuie inițiată cu cea mai mică doză. La pacienții instabili este crescut riscul de hipotensiune arterială simptomatică la utilizarea concomitentă de inhibitori ai PDE5. Siguranța utilizării în combinație a inhibitorilor PDE5 și alfa-adrenoblocantelor se poate reflecta asupra altor indicatori, inclusiv si reducerea volumului intravascular și utilizarea altor medicamente antihipertensive. Deoarece sildenafilul are un efect vasodilatator sistemic, poate crește efectul hipotensiv și a altor medicamente antihipertensive. La un număr mic de pacienţi cu retinită pigmentară congenitala există tulburări genetice a fosfodiesterazelor retiniene. Deoarece nu există date cu privire la siguranța administrării sildenafilului la pacientii cu retinită pigmentara, administrarea sildenafilului la acești pacienți trebuie efectuată cu precauție. Studiile efectuate in vitro pe trombocitele umane au evidenţiat că sildenafilul potenţează efectul antiagregant al nitroprusiatului de sodium (donator de oxid de azot). Nu există date privind siguranţa administrării sildenafilului la pacienţii cu hemoragii sau ulcer gastro-duodenal activ, de aceea, sildenafilul se administreaza cu precautie la aceşti pacienţi. Medicamentele destinate pentru tratamentul disfuncţiei erectile, inclusiv sildenafilul, se utilizeaza cu prudenţă la pacienţii cu deformări anatomice ale penisului (cum sunt angularea, fibroza corpului cavernos sau boala Peyronie) sau la cei cu afecţiuni predispozante la priapism (cum sunt siclemia, mielomul multiplu sau leucemia). Siguranța și eficacitatea administrării concomitente a sildenafilului cu alte medicamente pentru tratamentul disfuncției erectile nu au fost studiate, de aceea aceste asocieri nu sunt recomandate. În studiile postmarketing și cele clinice au fost raportate un număr mic de cazuri de scădere bruscă sau pierdere a auzului la administrarea inhibitorilor PDE5, inclusiv a sildenafilului. Majoritatea pacienților au avut factori de risc pentru scăderea bruscă sau pierderea auzului. Nici o relație de cauzalitate între administrarea inhibitorilor PDE5 și scădere bruscă sau pierderea auzului nu a fost determinate. Pacienții trebuie informați că, în caz de scăderea bruscă sau pierdera auzului este necesar să fie sistata administrarea sildenafilului și este necesara consultația medicului. Deoarece Viasil conține lactoză, nu trebuie administrat la bărbații cu boli ereditare rare: galactozemie congenitală, deficit de lactază, sindromul de malabsorbție a glucozei/galactozei.
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE
Sildenafilului este metabolizat în principal prin intermediul citocromului P450 (CYP) izoenzima 3A4 (calea principală) şi 2C9 (calea secundară). De aceea, inhibitorii acestor izoenzime pot reduce clearance-ul sildenafilului, iar medicamentele care stimulează activi tatea acestor enzime pot creşte clearance-ul sildenafilului. Nu este recomandată administrarea concomitenta a sildenafilului si a preparatelor din grupul nitraților (nitroglicerină şi alte medicamente din această grupă), a molsidominei, altor donatori de oxid de azot. Sildenafilul accentuiază hipotensiunea arterială ortostatică cauzată de nitroglicerină şi proprietăţile antiagregante ale nitroprusiatului de sodiu. Cimetidina, ketoconazolul, itraconazolul, eritromicina, saquinavirul, ritonavirul, precum şi alte medicamente (inhibitori ai CYP3A4) cresc concentrația sildenafilului în plasma sanguină; rifampicina şi alți inductori ai CYP3A4 reduc concentrația plasmatică.
Influenţa altor medicamente asupra sildenafilului
Datele farmacocinetice din studiile clinice au aratat ca inhibitorii CYP2C9 (cum sunt tolbutamida, warfarina), inhibitorii CYP2D6 (cum sunt inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei, antidepresantele triciclice), diureticele tiazide şi derivaţii de tiazide, inhibitorii enzimei de conversie a angiotenzinei și blocantele canalelor de calciu nu afectează farmacocinetica sildenafilului. ASC a metabolitului activ al sildenafilului a crescut cu 62% la administrarea diureticelor de ansă şi care economisesc potasiul şi 102% la administrarea betablocantelor nespecifice (semnificația clinică a acestor efecte nu este determinată). Sucul de grapefruit este un inhibitor slab al CYP3A4 şi poate duce la o creştere neînsemnată a concentraţiei plasmatice a sildenafilului. Dozele unice de antiacide (hidroxid de aluminiu/hidroxid de magneziu) nu pot afecta biodisponibilitatea sildenafilului.
La voluntarii sănătoşi de sex masculin nu s-a înregistrat nici un efect al azitromicinei (500 mg pe zi, timp de 3 zile) asupra ASC, Cmax, Tmax, constantei vitezei de eliminare sau timpului de înjumătăţire plasmatică ale sildenafilului sau ale principalilor metaboliţi circulanţi.
Influenţa sildenafilului asupra altor medicamente
Sildenafilul este un inhibitor slab al izoenzimelor 1A2, 2C9, 2C19, 2D6, 2E1 şi 3A4 (CI50> 150 μM) ale citocromului P450. La atingerea concentraţiilor plasmatice maxime de sildenafil, de aproximativ 1 μM după administrarea dozelor recomandate, este puţin probabil ca sildenafilul să modifice clearance-ul substraturilor acestor izoenzime. În 3 studii de interacţiune medicamentoasă specifică, alfa-blocantul doxazosin (4 mg şi 8 mg) şi sildenafilul (25 mg, 50 mg sau 100 mg) au fost administrate simultan pacienţilor cu hipertrofie benignă de prostată (HBP) stabilizaţi sub tratamentul cu doxazosin. La grupele de pacienţi aflate în studiu au fost observate scăderi suplimentare medii ale tensiunii arteriale în clinostatism de 7/7 mmHg, 9/5 mmHg şi, respectiv, 8/4 mmHg şi scăderi suplimentare medii ale tensiunii arteriale în ortostatism de 6/6 mmHg, 11/4 mmHg şi, respectiv, 4/5 mmHg. La administrarea concomitentă de sildenafil şi doxazosin pacienţilor stabilizaţi sub tratamentul cu doxazosin, au fost raportate ocazional cazuri de hipotensiune arterială posturală simptomatică. Aceste raportări au inclus ameţeli dar nu şi sincopă. Administrarea concomitentă a sildenafilului pacienţilor care administrează alfa-adrenoblocante, poate conduce la hipotensiune simptomatică la o grupă de pacienţi cu sensibilitate înaltă. Nu a fost observată nici o interacţiune cu tolbutamida (250 mg) sau warfarina (40 mg), medicamentele care sunt metabolizate de către izoenzimele citocromului P450 CYP2C9. La starea de echilibru, sildenafilul (100 mg) nu a influenţat farmacocinetica inhibitorilor proteazei HIV, saquinavirului şi ritonavirului, ambele fiind substraturi ale CYP3A4. Sildenafilul (50 mg) nu a potențat creșterea timpului de sîngerare determinată de acidul acetilsalicilic (150 mg). Sildenafilul (50 mg) nu a potenţat efectele hipotensoare ale alcoolului etilic la voluntarii sănătoşi, cu media alcoolemiei maxime de 0,08% (80 mg/dl). Scăderea suplimentară medie a tensiunii arteriale în clinostatism a constituit 8 mmHg pentru tensiunea arterială sistolică şi 7 mmHg pentru cea diastolică. Analiza datelor de siguranţă nu au aratat nici o diferenţă în profilul reacțiilor adverse la pacienții tratați cu sildenafil în monoterapie şi în asociere cu medicamentele antihipertensive.
0
Nu este disponibil
Formular de lansare: : Tablete
Acțiune farmacologică „Are un spectru larg de activitate antifungică.
INDICAȚII DE UTILIZARE
micoza scalpului
MOD DE APLICARE SI DOZE
Durata terapiei este determinată de natura și severitatea bolii. Utilizarea neregulată sau întreruperea prematură a tratamentului duce la o recidivă a bolii. La copiii cu vârsta mai mare de 2 ani, comprimatele de 125 mg sunt utilizate pentru a trata micozele scalpului. Datele privind utilizarea medicamentului la copiii cu vârsta sub 2 ani (sau copiii cu o greutate mai mică de 12 kg) nu sunt disponibile. Medicamentul este prescris 1 dată pe zi. O singură doză depinde de greutatea corporală a copilului.
Greutatea corporală Doza
mai puțin de 20 kg 5 mg (1/2 tab. 125 mg)
de la 20 la 40 kg 125 mg (1 tab. 125 mg)
peste 40 kg 250 mg (2 comprimate de 125 mg)
Adulților li se prescrie 250 mg o dată pe zi.
În cazul onicomicozei, durata tratamentului eficient este de 6-12 săptămâni și este determinată de rata de creștere a unei unghii sănătoase. În unele cazuri, cu creșterea lentă a unghiilor, cursul tratamentului poate fi mai lung. Durata terapiei poate depinde și de alți factori: vârsta pacientului, prezența unei boli concomitente, starea unghiilor la începutul cursului de tratament. Efectul clinic optim se observă la câteva luni după vindecarea micologică și încetarea terapiei. Aceasta este determinată de perioada de timp necesară pentru creșterea unei unghii sănătoase.
Durata recomandată de tratament pentru tinea pedis (interdigitală, plantară sau tip ciorap) este de 2-6 săptămâni; cu dermatomicoză a trunchiului, picioarelor - 2-4 săptămâni; cu micoze ale scalpului - 4 săptămâni (dar cu infecția cu Microsporum canis poate fi mai lungă).
CONTRAINDICAȚII
• hipersensibilitate la componentele medicamentului;
• sarcina;
• alăptarea (alăptarea);
• vârsta copiilor până la 2 ani (pentru comprimate 125 mg, 250 mg).
INSTRUCȚIUNI SPECIALE
Trebuie avut în vedere faptul că, dacă în timpul tratamentului cu Terbizil pacientul dezvoltă disfuncție hepatică (slăbiciune, greață de etiologie necunoscută, lipsă de apetit, icter, întunecarea urinei sau luminarea fecalelor), medicamentul trebuie întrerupt.
În timpul tratamentului, este necesar să se controleze nivelul transaminazelor hepatice.
CONDITII DE DEPOZITARE
Medicamentul trebuie păstrat într-un loc ferit de lumină, la o temperatură de 15 ° până la 30 ° C.
Acțiune farmacologică „Are un spectru larg de activitate antifungică.
INDICAȚII DE UTILIZARE
micoza scalpului
MOD DE APLICARE SI DOZE
Durata terapiei este determinată de natura și severitatea bolii. Utilizarea neregulată sau întreruperea prematură a tratamentului duce la o recidivă a bolii. La copiii cu vârsta mai mare de 2 ani, comprimatele de 125 mg sunt utilizate pentru a trata micozele scalpului. Datele privind utilizarea medicamentului la copiii cu vârsta sub 2 ani (sau copiii cu o greutate mai mică de 12 kg) nu sunt disponibile. Medicamentul este prescris 1 dată pe zi. O singură doză depinde de greutatea corporală a copilului.
Greutatea corporală Doza
mai puțin de 20 kg 5 mg (1/2 tab. 125 mg)
de la 20 la 40 kg 125 mg (1 tab. 125 mg)
peste 40 kg 250 mg (2 comprimate de 125 mg)
Adulților li se prescrie 250 mg o dată pe zi.
În cazul onicomicozei, durata tratamentului eficient este de 6-12 săptămâni și este determinată de rata de creștere a unei unghii sănătoase. În unele cazuri, cu creșterea lentă a unghiilor, cursul tratamentului poate fi mai lung. Durata terapiei poate depinde și de alți factori: vârsta pacientului, prezența unei boli concomitente, starea unghiilor la începutul cursului de tratament. Efectul clinic optim se observă la câteva luni după vindecarea micologică și încetarea terapiei. Aceasta este determinată de perioada de timp necesară pentru creșterea unei unghii sănătoase.
Durata recomandată de tratament pentru tinea pedis (interdigitală, plantară sau tip ciorap) este de 2-6 săptămâni; cu dermatomicoză a trunchiului, picioarelor - 2-4 săptămâni; cu micoze ale scalpului - 4 săptămâni (dar cu infecția cu Microsporum canis poate fi mai lungă).
CONTRAINDICAȚII
• hipersensibilitate la componentele medicamentului;
• sarcina;
• alăptarea (alăptarea);
• vârsta copiilor până la 2 ani (pentru comprimate 125 mg, 250 mg).
INSTRUCȚIUNI SPECIALE
Trebuie avut în vedere faptul că, dacă în timpul tratamentului cu Terbizil pacientul dezvoltă disfuncție hepatică (slăbiciune, greață de etiologie necunoscută, lipsă de apetit, icter, întunecarea urinei sau luminarea fecalelor), medicamentul trebuie întrerupt.
În timpul tratamentului, este necesar să se controleze nivelul transaminazelor hepatice.
CONDITII DE DEPOZITARE
Medicamentul trebuie păstrat într-un loc ferit de lumină, la o temperatură de 15 ° până la 30 ° C.
0
Nu este disponibil
AndroDoz include substanțe necesare pentru sănătatea viitorului tată
Un complex echilibrat complet pentru îmbunătățirea spermatogenezei
Compozitie
L-arginină alfa-cetoglutorat,
L-carnitină, lactoză (umplutură), gelatină,
coenzima Q10,
L-carnosină,
Vitasil-Se (seleniu) -C (formă organică de seleniu), extract de lichior dezbrăcat,
Pyramex Zn ( lactat de zinc),
vitamina E,
vitamina A.
Valoarea nutrițională la 1 capsulă : proteine - 0,1 g, grăsimi – 0 g, carbohidrați – 0 g, valoare energetică – kcal 0,4 / 1,7 kJ.
Domeniu de aplicare: ca supliment-alimentar biologic activ pentru bărbați – o sursă de L-carnosină, carnitină, coenzima Q10, acid glicrizic, o sursă suplimentară de seleniu, zinc, vitamine E și A care conține arginină.
Grupa farmacoterapeutică
Supliment-alimentar biologic activ.
Nu este un drog.
Recomandări de utilizare
Adulții (bărbații) iau 4 capsule zilnic.
Durata tratamentului este de 1 lună. Dacă este necesar, doza zilnică poate fi împărțită în 2 doze: 2 capsule de 2 ori pe zi.
După o pauză de 2 săptămâni, tratamentul poate fi repetat.
Înainte de utilizare, se recomandă consultarea unui medic.
Contraindicații
Intoleranță individuală la componente.
Un complex echilibrat complet pentru îmbunătățirea spermatogenezei
Compozitie
L-arginină alfa-cetoglutorat,
L-carnitină, lactoză (umplutură), gelatină,
coenzima Q10,
L-carnosină,
Vitasil-Se (seleniu) -C (formă organică de seleniu), extract de lichior dezbrăcat,
Pyramex Zn ( lactat de zinc),
vitamina E,
vitamina A.
Valoarea nutrițională la 1 capsulă : proteine - 0,1 g, grăsimi – 0 g, carbohidrați – 0 g, valoare energetică – kcal 0,4 / 1,7 kJ.
Domeniu de aplicare: ca supliment-alimentar biologic activ pentru bărbați – o sursă de L-carnosină, carnitină, coenzima Q10, acid glicrizic, o sursă suplimentară de seleniu, zinc, vitamine E și A care conține arginină.
Grupa farmacoterapeutică
Supliment-alimentar biologic activ.
Nu este un drog.
Recomandări de utilizare
Adulții (bărbații) iau 4 capsule zilnic.
Durata tratamentului este de 1 lună. Dacă este necesar, doza zilnică poate fi împărțită în 2 doze: 2 capsule de 2 ori pe zi.
După o pauză de 2 săptămâni, tratamentul poate fi repetat.
Înainte de utilizare, se recomandă consultarea unui medic.
Contraindicații
Intoleranță individuală la componente.
0
Nu este disponibil
Indicaţii terapeutice
Meflocid™ este indicat la adulţi, pentru tratamentul următoarelor infecţii uşoare sau
moderate, provocate de microorganisme sensibile la levofloxacină:
- sinuzite acute;
- exacerbări ale bronşitelor cronice;
- pneumonie comunitară;
- infecţii complicate ale tractului urinar, incluzând pielonefrite;
- prostatită bacteriană cronică;
- infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi. Doze şi mod de administrare
Meflocid™ se administrează o dată sau de două ori pe zi. Doza depinde de tipul şi
severitatea infecţiei şi de sensibilitatea microorganismului patogen suspectat.
Durata tratamentului
Durata tratamentului variază în funcţie de evoluţia bolii (vezi tabelul de mai jos).
Mod de administrare
Se administrează pe cale orală. Comprimatele de Meflocid™ trebuie înghiţite întregi,
fără a fi zdrobite, cu o cantitate suficientă de lichid. Comprimatele pot fi divizate de-a
lungul liniei mediane
pentru ajustarea dozei. Administrarea se poate face cu cel puţin 1 oră înainte de mese
sau peste 2 ore după mese. Meflocid™ se va administra cu cel puţin 2 ore înainte de
sau după administrarea de săruri de fer, antiacide sau sucralfat, deoarece absorbţia
poate fi redusă. Contraindicaţii
Meflocid™ nu trebuie utilizat:
la pacienţi cu hipersensibilitate la levofloxacină, alte chinolone sau la oricare
dintre excipienţi;
la pacienţi cu epilepsie;
la pacienţi cu antecedente de afecţiuni ale tendoanelor legate de administrarea
de fluorochinolone;
la copii sau adolescenţi în perioada de creştere;
în timpul sarcinii;
la femei care alăptează.
https://bit.ly/3hFEgsD
Meflocid™ este indicat la adulţi, pentru tratamentul următoarelor infecţii uşoare sau
moderate, provocate de microorganisme sensibile la levofloxacină:
- sinuzite acute;
- exacerbări ale bronşitelor cronice;
- pneumonie comunitară;
- infecţii complicate ale tractului urinar, incluzând pielonefrite;
- prostatită bacteriană cronică;
- infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi. Doze şi mod de administrare
Meflocid™ se administrează o dată sau de două ori pe zi. Doza depinde de tipul şi
severitatea infecţiei şi de sensibilitatea microorganismului patogen suspectat.
Durata tratamentului
Durata tratamentului variază în funcţie de evoluţia bolii (vezi tabelul de mai jos).
Mod de administrare
Se administrează pe cale orală. Comprimatele de Meflocid™ trebuie înghiţite întregi,
fără a fi zdrobite, cu o cantitate suficientă de lichid. Comprimatele pot fi divizate de-a
lungul liniei mediane
pentru ajustarea dozei. Administrarea se poate face cu cel puţin 1 oră înainte de mese
sau peste 2 ore după mese. Meflocid™ se va administra cu cel puţin 2 ore înainte de
sau după administrarea de săruri de fer, antiacide sau sucralfat, deoarece absorbţia
poate fi redusă. Contraindicaţii
Meflocid™ nu trebuie utilizat:
la pacienţi cu hipersensibilitate la levofloxacină, alte chinolone sau la oricare
dintre excipienţi;
la pacienţi cu epilepsie;
la pacienţi cu antecedente de afecţiuni ale tendoanelor legate de administrarea
de fluorochinolone;
la copii sau adolescenţi în perioada de creştere;
în timpul sarcinii;
la femei care alăptează.
https://bit.ly/3hFEgsD
0
Nu este disponibil
Ce este NOVIRIN comprimate şi pentru ce se utilizează
NOVIRIN conţine substanţa activă inosină pranobex, care este utilizat pentru a trata unele infecții
virale și pentru a spori imunitatea naturală a organismului și răspunsul imun la infecțiile virale.
Medicamentul influențează majoritatea componentelor imunității celulare. De asemenea are un
efect antiviral.
Medicul dumneavoastră a prescris NOVIRIN pentru a vă stimula sistemul imunitar pentru a trata
infecțiile virale, cum ar fi:
- infecţii virale la pacienții normoimuni și imunodepresivi: gripă, paragripă, infecții respiratorii
virale acute, bronșită virală, infecții rinovirale și adenovirale, parotită epidemică (oreion),
rujeolă;
- infecţii cauzate de: virusul Herpes simplex tip I sau II (herpes labial, al pielii feței, mucoasei
bucale, pielii mâinilor, oftalmoherpes), panencefalită sclerozantă subacută, herpes genital;
infecţii cauzate de virusul Varicella zoster (varicelă și herpes zoster, inclusiv recidivant și la
pacienți imunodepresivi); virusul Epstein-Barr (mononucleoză infecțioasă); citomegalovirus,
papilomavirus uman; hepatita virală B acută și cronică;
- infecții cronice recidivante ale căilor respiratorii și tractului urogenital la pacienții
imunocompromiși (chlamidioză și alte afecțiuni, provocate de agenți patogeni intracelulari).
Cum să utilizaţi NOVIRIN comprimate
Utilizaţi întotdeauna NOVIRIN exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să
discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Medicamentul se administrează pe cale orală, de preferință după mese și la intervale egale de
timp; dacă este necesar, comprimatul poate fi mestecat, sfărâmat și/sau dizolvat într-o cantitate
mică de apă imediat înainte de utilizare.
Durata tratamentului este determinată individual de medic, în funcție de tipul infecției, severitatea
evoluției bolii și frecvența recidivelor; în medie durata tratamentului constituie 5-14 zile, dacă este
necesar după o întrerupere de 7-10 zile tratamentul se repetă; tratamentul cu întreruperi și doze de
întreținere poate dura de la 1 lună până la 6 luni.
Doza zilnică maximă pentru adulți – 8 comprimate (4 g).
Doze și regimurile de dozare recomandate:
Gripă, paragripă, infecții respiratorii virale acute:
adulți – câte 2 comprimate de 3-4 ori pe zi;
copii – doza zilnică de 50 mg/kg greutate corporală, divizată în 3-4 prize timp de 5-7 zile; dacă
este necesar tratamentul se continue sau se repetă peste 7-8 zile. Pentru obținerea eficacității
maxime în cazul infecțiilor respiratorii virale tratamentul trebuie inițiat la apariția primelor
simptome ale bolii sau din primele zile de boală. De regulă, medicamentul trebuie administrat încă
1-2 zile după dispariția simptomelor.
Bronșită de etiologie virală:
adulți – câte 2 comprimate de 3 ori pe zi;
copii – doza zilnică de 50 mg/kg, divizată în 3-4 prize timp de 2-4 săptămâni.
Parotită epidemică (oreion): doză zilnică de 70 mg/kg, divizată în 3-4 prize timp de 7-10 zile.
Rujeolă: doza zilnică de 100 mg/kg, divizată în 3-4 prize timp de 7-14 zile.
Stomatită aftoasă:
adulți – câte 2 comprimate de 4 ori pe zi, copii – doza zilnică de 70 mg/kg, divizată în 3-4 prize
timp de 6-8 zile (faza acută), apoi adulți – câte 2 comprimate de 3 ori pe zi, copii – 50 mg/kg,
divizată în 3-4 prize de 2 ori pe săptămână timp de 6 săptămâni.
Mononucleoza infecțioasă: doza zilnică de 50 mg/kg, divizată în 3-4 prize timp de 8 zile.
Infecția cu citomegalovirus: doza zilnică de 50 mg/kg, divizată în 3-4 prize timp de 25-30 zile.
Herpes zoster și herpes labial:
adulți – câte 2 comprimate de 3-4 ori pe zi;
copii – doza zilnică de 50 mg/kg, divizată în 3-4 prize timp de 10-14 zile (până la dispariția
simptomelor).
Herpes genital: în perioada acută câte 2 comprimate de 3 ori pe zi timp de 5-6 zile; în timpul
remisiunii doza de întreținere – câte 2 comprimate (1000 mg) o dată pe zi timp de până la 6 luni.
Panencefalită sclerozantă subacută: doză zilnică de 50-100 mg/kg, divizată în 6 prize (la fiecare 4
ore) timp de 8-10 zile; după o pauză de 8 zile în caz de evoluție ușoară suplimentar încă 1-3 cure
de tratament, în evoluție severă – până la 9 cure.
Infecții cauzate de papilomavirus uman (condiloame acuminate): câte 2 comprimate de 3 ori pe zi,
durata tratamentului este de 14-28 zile; în asociere cu crioterapie sau terapie cu laser CO2 – câte 2
comprimate de 3 ori pe zi timp de 5 zile, 3 cure de tratament cu un interval de 1 lună.
Hepatita B: adulți – câte 2 comprimate de 3-4 ori pe zi timp de 15-30 zile; apoi doza de întreținere
– câte 2 comprimate (1000 mg) o dată pe zi timp de 2-6 luni.
Infecții cronice recurente ale căilor respiratorii și tractului urogenital la pacienții
imunocompromiși (în tratament complex):
adulți – câte 2 comprimate de 3-4 ori pe zi, cura de tratament – de la 2 săptămâni până la 3 luni;
copii – doza zilnică de 50 mg/kg, divizată în 3-4 prize timp de 21 zile (sau 3 cure câte 7-10 zile cu
aceleași intervale).
Pentru restabilirea funcției sistemului imunitar și obținerea unui efect imunomodulator stabil la
pacienții imunocompromiși durata tratamentului trebuie să dureze de la 3 până la 9 săptămâni.
Vârstnici. Medicamentul poate fi utilizat în doze uzuale pentru adulți, nu este necesară ajustarea
dozei.
Copii. Medicamentul este utilizat pentru copii cu vârsta de la 1 an. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate determina reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.
Toate medicamentele pot determina reacţii alergice, deşi reacţiile alergice severe sunt foarte rare.
Dacă apar aceste reacţii adverse grave, opriţi utilizarea medicamentului şi adresaţi-vă
imediat medicului dumneavoastră sau mergeţi la cel mai apropiat spital:
- reacţii alergice grave cu umflare dureroasă a buzelor, limbii, feţei sau gatului şi dificultate bruscă
în respiraţie, când vorbiţi sau la înghiţire (edem angioneurotic), inclusiv şoc anafilactic (o reacţie
alergică bruscă, gravă şi uneori letală caracterizată prin dificultăţi în respiraţie, scăderea bruscă a
tensiunii arteriale şi umflare/tumefiere bruscă).
Alte reacţii adverse posibile în timpul tratamentului
Reacţii adverse foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 utilizatori):
- creşterea concentraţiilor de acid uric din plasmă şi urină.
Reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile):
- reacţii alergice (de hipersensibilitate), reacţie alergică generalizată la nivelul întregului corp
(reacţie anafilactică),
- nervozitate;
- dureri de cap, amețeli, tulburări ale somnului;
- greaţă, vărsături, dureri de stomac, diaree, constipaţie, pierderea poftei de mâncare;
- mâncărimea pielii, erupţii cutanate, urticarie, înroşirea pielii (eritem);
- dureri articulare;
- eliminarea urinei în cantități mari (poliurie);
- creşterea valorilor transaminazelor, fosfatazei alcaline sau ale ureei sanguine.
- oboseală sau stare de rău.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi
raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii
sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale:
www.amdm.gov.md sau e-mail: [email protected].
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind
siguranţa acestui medicament.
NOVIRIN conţine substanţa activă inosină pranobex, care este utilizat pentru a trata unele infecții
virale și pentru a spori imunitatea naturală a organismului și răspunsul imun la infecțiile virale.
Medicamentul influențează majoritatea componentelor imunității celulare. De asemenea are un
efect antiviral.
Medicul dumneavoastră a prescris NOVIRIN pentru a vă stimula sistemul imunitar pentru a trata
infecțiile virale, cum ar fi:
- infecţii virale la pacienții normoimuni și imunodepresivi: gripă, paragripă, infecții respiratorii
virale acute, bronșită virală, infecții rinovirale și adenovirale, parotită epidemică (oreion),
rujeolă;
- infecţii cauzate de: virusul Herpes simplex tip I sau II (herpes labial, al pielii feței, mucoasei
bucale, pielii mâinilor, oftalmoherpes), panencefalită sclerozantă subacută, herpes genital;
infecţii cauzate de virusul Varicella zoster (varicelă și herpes zoster, inclusiv recidivant și la
pacienți imunodepresivi); virusul Epstein-Barr (mononucleoză infecțioasă); citomegalovirus,
papilomavirus uman; hepatita virală B acută și cronică;
- infecții cronice recidivante ale căilor respiratorii și tractului urogenital la pacienții
imunocompromiși (chlamidioză și alte afecțiuni, provocate de agenți patogeni intracelulari).
Cum să utilizaţi NOVIRIN comprimate
Utilizaţi întotdeauna NOVIRIN exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să
discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Medicamentul se administrează pe cale orală, de preferință după mese și la intervale egale de
timp; dacă este necesar, comprimatul poate fi mestecat, sfărâmat și/sau dizolvat într-o cantitate
mică de apă imediat înainte de utilizare.
Durata tratamentului este determinată individual de medic, în funcție de tipul infecției, severitatea
evoluției bolii și frecvența recidivelor; în medie durata tratamentului constituie 5-14 zile, dacă este
necesar după o întrerupere de 7-10 zile tratamentul se repetă; tratamentul cu întreruperi și doze de
întreținere poate dura de la 1 lună până la 6 luni.
Doza zilnică maximă pentru adulți – 8 comprimate (4 g).
Doze și regimurile de dozare recomandate:
Gripă, paragripă, infecții respiratorii virale acute:
adulți – câte 2 comprimate de 3-4 ori pe zi;
copii – doza zilnică de 50 mg/kg greutate corporală, divizată în 3-4 prize timp de 5-7 zile; dacă
este necesar tratamentul se continue sau se repetă peste 7-8 zile. Pentru obținerea eficacității
maxime în cazul infecțiilor respiratorii virale tratamentul trebuie inițiat la apariția primelor
simptome ale bolii sau din primele zile de boală. De regulă, medicamentul trebuie administrat încă
1-2 zile după dispariția simptomelor.
Bronșită de etiologie virală:
adulți – câte 2 comprimate de 3 ori pe zi;
copii – doza zilnică de 50 mg/kg, divizată în 3-4 prize timp de 2-4 săptămâni.
Parotită epidemică (oreion): doză zilnică de 70 mg/kg, divizată în 3-4 prize timp de 7-10 zile.
Rujeolă: doza zilnică de 100 mg/kg, divizată în 3-4 prize timp de 7-14 zile.
Stomatită aftoasă:
adulți – câte 2 comprimate de 4 ori pe zi, copii – doza zilnică de 70 mg/kg, divizată în 3-4 prize
timp de 6-8 zile (faza acută), apoi adulți – câte 2 comprimate de 3 ori pe zi, copii – 50 mg/kg,
divizată în 3-4 prize de 2 ori pe săptămână timp de 6 săptămâni.
Mononucleoza infecțioasă: doza zilnică de 50 mg/kg, divizată în 3-4 prize timp de 8 zile.
Infecția cu citomegalovirus: doza zilnică de 50 mg/kg, divizată în 3-4 prize timp de 25-30 zile.
Herpes zoster și herpes labial:
adulți – câte 2 comprimate de 3-4 ori pe zi;
copii – doza zilnică de 50 mg/kg, divizată în 3-4 prize timp de 10-14 zile (până la dispariția
simptomelor).
Herpes genital: în perioada acută câte 2 comprimate de 3 ori pe zi timp de 5-6 zile; în timpul
remisiunii doza de întreținere – câte 2 comprimate (1000 mg) o dată pe zi timp de până la 6 luni.
Panencefalită sclerozantă subacută: doză zilnică de 50-100 mg/kg, divizată în 6 prize (la fiecare 4
ore) timp de 8-10 zile; după o pauză de 8 zile în caz de evoluție ușoară suplimentar încă 1-3 cure
de tratament, în evoluție severă – până la 9 cure.
Infecții cauzate de papilomavirus uman (condiloame acuminate): câte 2 comprimate de 3 ori pe zi,
durata tratamentului este de 14-28 zile; în asociere cu crioterapie sau terapie cu laser CO2 – câte 2
comprimate de 3 ori pe zi timp de 5 zile, 3 cure de tratament cu un interval de 1 lună.
Hepatita B: adulți – câte 2 comprimate de 3-4 ori pe zi timp de 15-30 zile; apoi doza de întreținere
– câte 2 comprimate (1000 mg) o dată pe zi timp de 2-6 luni.
Infecții cronice recurente ale căilor respiratorii și tractului urogenital la pacienții
imunocompromiși (în tratament complex):
adulți – câte 2 comprimate de 3-4 ori pe zi, cura de tratament – de la 2 săptămâni până la 3 luni;
copii – doza zilnică de 50 mg/kg, divizată în 3-4 prize timp de 21 zile (sau 3 cure câte 7-10 zile cu
aceleași intervale).
Pentru restabilirea funcției sistemului imunitar și obținerea unui efect imunomodulator stabil la
pacienții imunocompromiși durata tratamentului trebuie să dureze de la 3 până la 9 săptămâni.
Vârstnici. Medicamentul poate fi utilizat în doze uzuale pentru adulți, nu este necesară ajustarea
dozei.
Copii. Medicamentul este utilizat pentru copii cu vârsta de la 1 an. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate determina reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.
Toate medicamentele pot determina reacţii alergice, deşi reacţiile alergice severe sunt foarte rare.
Dacă apar aceste reacţii adverse grave, opriţi utilizarea medicamentului şi adresaţi-vă
imediat medicului dumneavoastră sau mergeţi la cel mai apropiat spital:
- reacţii alergice grave cu umflare dureroasă a buzelor, limbii, feţei sau gatului şi dificultate bruscă
în respiraţie, când vorbiţi sau la înghiţire (edem angioneurotic), inclusiv şoc anafilactic (o reacţie
alergică bruscă, gravă şi uneori letală caracterizată prin dificultăţi în respiraţie, scăderea bruscă a
tensiunii arteriale şi umflare/tumefiere bruscă).
Alte reacţii adverse posibile în timpul tratamentului
Reacţii adverse foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 utilizatori):
- creşterea concentraţiilor de acid uric din plasmă şi urină.
Reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile):
- reacţii alergice (de hipersensibilitate), reacţie alergică generalizată la nivelul întregului corp
(reacţie anafilactică),
- nervozitate;
- dureri de cap, amețeli, tulburări ale somnului;
- greaţă, vărsături, dureri de stomac, diaree, constipaţie, pierderea poftei de mâncare;
- mâncărimea pielii, erupţii cutanate, urticarie, înroşirea pielii (eritem);
- dureri articulare;
- eliminarea urinei în cantități mari (poliurie);
- creşterea valorilor transaminazelor, fosfatazei alcaline sau ale ureei sanguine.
- oboseală sau stare de rău.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi
raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii
sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale:
www.amdm.gov.md sau e-mail: [email protected].
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind
siguranţa acestui medicament.
0
Nu este disponibil
INDICATII TERAPEUTICE
Tulburari avansate ale circulatiei sanguine periferice (macro- si microcirculatiei), produse de ateroscleroza, diabet zaharat si spasme vasculare (claudicatie intermitenta, macro- si microangiopatie diabetica, sindromul Raynaud).
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Dozele se determina in functie de gravitatea maladiei. Sensibilitatea pacientului la pentoxifilina se testeaza prin administrarea intravenoasa a 50 mg pentoxifilina, diluata cu 10 ml ser fiziologic (solutie de clorura de sodiu 9 mg/ml).
Dozarea pentru administrarea intravenoasa in bolus 100 mg (1 fiola) se administreaza zilnic intravenos lent (timp de 5 minute) pacientului aflat in pozitie orizontala.
Dupa ameliorarea starii clinice tratamentul va continua cu comprimatele Pentilin.
Administrarea in cazul afectarii functiei renale: Pentru pacientii cu clearance-ul creatininei sub 10 ml/min (0,17 ml/sec) se va administra 50-70% din doza uzuala.
Administrarea in cazul afectarii functiei hepatice: La pacienti cu ciroza hepatica biodisponibilitatea si concentratia plasmatica a pentoxifilinei si metabolitilor sai creste, timpul de injumatatire a lor este prelungit semnificativ, iar clearance-ul plasmatic se reduce. Cu toate acestea, nu este necesara ajustarea dozei la pacientii cu afectarea functiei hepatice, deoarece exista posibilitatea metabolismului extrahepatic. Virstnici Nu este necesara ajustarea dozei la pacientii virstnici. Copii si adolescenti Pentilin nu se recomanda de administrat la copii si adolescenti cu virsta sub 18 ani din cauza lipsei datelor despre siguranta si eficacitate. CONTRAINDICATII:
» Hipersensibilitate la pentoxifilina sau la oricare dintre componentele preparatului
» hipersensibilitate la medicamente similare, de exemplu la alti derivati xantinici, asa ca teofilina, cafeina, colina teofilinata, aminofilina sau teobromina
» infarct acut de miocard
» hemoragie masiva
» hemoragie retiniana
» maladii cu risc crescut de hemoragii.
Tulburari avansate ale circulatiei sanguine periferice (macro- si microcirculatiei), produse de ateroscleroza, diabet zaharat si spasme vasculare (claudicatie intermitenta, macro- si microangiopatie diabetica, sindromul Raynaud).
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Dozele se determina in functie de gravitatea maladiei. Sensibilitatea pacientului la pentoxifilina se testeaza prin administrarea intravenoasa a 50 mg pentoxifilina, diluata cu 10 ml ser fiziologic (solutie de clorura de sodiu 9 mg/ml).
Dozarea pentru administrarea intravenoasa in bolus 100 mg (1 fiola) se administreaza zilnic intravenos lent (timp de 5 minute) pacientului aflat in pozitie orizontala.
Dupa ameliorarea starii clinice tratamentul va continua cu comprimatele Pentilin.
Administrarea in cazul afectarii functiei renale: Pentru pacientii cu clearance-ul creatininei sub 10 ml/min (0,17 ml/sec) se va administra 50-70% din doza uzuala.
Administrarea in cazul afectarii functiei hepatice: La pacienti cu ciroza hepatica biodisponibilitatea si concentratia plasmatica a pentoxifilinei si metabolitilor sai creste, timpul de injumatatire a lor este prelungit semnificativ, iar clearance-ul plasmatic se reduce. Cu toate acestea, nu este necesara ajustarea dozei la pacientii cu afectarea functiei hepatice, deoarece exista posibilitatea metabolismului extrahepatic. Virstnici Nu este necesara ajustarea dozei la pacientii virstnici. Copii si adolescenti Pentilin nu se recomanda de administrat la copii si adolescenti cu virsta sub 18 ani din cauza lipsei datelor despre siguranta si eficacitate. CONTRAINDICATII:
» Hipersensibilitate la pentoxifilina sau la oricare dintre componentele preparatului
» hipersensibilitate la medicamente similare, de exemplu la alti derivati xantinici, asa ca teofilina, cafeina, colina teofilinata, aminofilina sau teobromina
» infarct acut de miocard
» hemoragie masiva
» hemoragie retiniana
» maladii cu risc crescut de hemoragii.
0
Nu este disponibil
Supliment alimentar la dietă în scopul prevenirii deficitului de acid folic și iod, în special la femeile care planifică sarcina, în timpul sarcinii și alăptării, precum și pentru a îmbogăți dieta populației care trăiește în regiuni cu iod insuficient în mediu.
Necesarul zilnic de acid folic (folat) pentru populația de copii este: pentru copii 12-13 ani - 300 mcg; pentru copiii de 14-17 ani și populația adultă - 400 mcg; pentru femei în timpul sarcinii - 600 mcg; pentru femeile care alăptează (1-12 luni) - 500 mcg. Iodul (sub formă de iodură de potasiu) contribuie la funcționarea normală a glandei tiroide, face parte din hormonii săi (tiroxină, triiodotironină). Previne dezvoltarea gușei endemice, cretinismului. Când iodurile intră în celulele epiteliale ale foliculului tiroidian sub influența enzimei iodură peroxidază, iodul este oxidat pentru a forma iod elementar, care este încorporat în molecula de tirozină. În acest caz, o parte a radicalilor tirozinici din tiroglobulină este iodată. Radicalii tirozină iodată se condensează în tirotroni, dintre care principalul este tiroxina (Tpatru) și triiodotironină (TZ). Complexul rezultat al tironinei și tiroglobulinei este eliberat ca o formă depusă de hormon tiroidian în coloidul foliculului și rămâne în această stare câteva zile sau săptămâni. Cu deficit de iod, acest proces este întrerupt. Iodura de potasiu compensează deficiența sa, ajută la refacerea sintezei afectate a hormonilor tiroidieni. O proprietate importantă a iodurii de potasiu este capacitatea sa de a preveni acumularea de iod radioactiv în glanda tiroidă și de a-l proteja de radiații. Necesarul zilnic de iod este: pentru copii ≥ 12 ani și populația adultă - 150 mcg, pentru femei în timpul sarcinii și alăptării (1-12 luni) - 350 mcg. Recomandări de utilizare adulți și copii cu vârsta de 12 ani și peste - 1 comprimat pe zi în timpul sau după mese. Se recomandă consultarea unui medic înainte de utilizare. Contraindicații sensibilitatea individuală la componentele care alcătuiesc compoziția.
Necesarul zilnic de acid folic (folat) pentru populația de copii este: pentru copii 12-13 ani - 300 mcg; pentru copiii de 14-17 ani și populația adultă - 400 mcg; pentru femei în timpul sarcinii - 600 mcg; pentru femeile care alăptează (1-12 luni) - 500 mcg. Iodul (sub formă de iodură de potasiu) contribuie la funcționarea normală a glandei tiroide, face parte din hormonii săi (tiroxină, triiodotironină). Previne dezvoltarea gușei endemice, cretinismului. Când iodurile intră în celulele epiteliale ale foliculului tiroidian sub influența enzimei iodură peroxidază, iodul este oxidat pentru a forma iod elementar, care este încorporat în molecula de tirozină. În acest caz, o parte a radicalilor tirozinici din tiroglobulină este iodată. Radicalii tirozină iodată se condensează în tirotroni, dintre care principalul este tiroxina (Tpatru) și triiodotironină (TZ). Complexul rezultat al tironinei și tiroglobulinei este eliberat ca o formă depusă de hormon tiroidian în coloidul foliculului și rămâne în această stare câteva zile sau săptămâni. Cu deficit de iod, acest proces este întrerupt. Iodura de potasiu compensează deficiența sa, ajută la refacerea sintezei afectate a hormonilor tiroidieni. O proprietate importantă a iodurii de potasiu este capacitatea sa de a preveni acumularea de iod radioactiv în glanda tiroidă și de a-l proteja de radiații. Necesarul zilnic de iod este: pentru copii ≥ 12 ani și populația adultă - 150 mcg, pentru femei în timpul sarcinii și alăptării (1-12 luni) - 350 mcg. Recomandări de utilizare adulți și copii cu vârsta de 12 ani și peste - 1 comprimat pe zi în timpul sau după mese. Se recomandă consultarea unui medic înainte de utilizare. Contraindicații sensibilitatea individuală la componentele care alcătuiesc compoziția.
0
Nu este disponibil
DENUMIREA COMERCIALĂ
Solidagoren®
DCI-ul substanţei (substanţelor) active
Extractum herbae Solidagi canadensis fluidum
Extractum herbae Potentillae anserinae fluidum
Extractum herbae Equiseti arverse fluidum
COMPOZIŢIA
10 ml (9,5 g) soluţie conţine:
substanţe active: extract fluid (1:1,5-2,1) din părţi aeriene de sînziene de gradină (Solidago canadensis), părţi aeriene de coada racului (Potentilla anserina), părţi aeriene de coada calului (Equisetum arvense) (4,2:1,4:1) - 7,9 ml, extragent: etanol 50 % (v/v); excipienţi: apă purificată, etanol 96%.
FORMA FARMACEUTICĂ
Soluţie orală, picături.
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Soluţie transparentă de culoare brună.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC
Alte preparate urologice şi antispastice, HG04B.
PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice
Nu sunt date.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Solidagoren® se administrează pentru lavajul căilor urinare şi stimularea diurezei. Administrarea Solidagoren® cu o cantitate suficientă de lichide (2 litri) este utilă pentru tratamentul inflamaţiilor şi infecţiilor bacteriene ale tractului urinar, microlitiazei renale şi profilaxia formării calculilor renali. Solidagoren® poate fi utilizat pentru tratamentul adjuvant în cazul inflamaţiilor la nivelul tractului urinar.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Acest medicament nu trebuie administrat la copiii cu vîrsta sub 12 ani. Adulţi şi copii cu vîrsta peste 12 ani: cîte 20-30 picături de Solidagoren® de 3 ori pe zi. 30 de picături este ehivalent cu 1,4 ml soluţie. Solidagoren® trebuie administrat cu o cantitate suficientă de apă. Durata administrării nu este limitată.
REACŢII ADVERSE
Reacţiile adverse sunt prezentate conform clasificării MedDRA pe aparate, sisteme şi organe şi în funcţie de frecvenţă. Convenţia MedDRA privind frecvenţa: foarte frecvente (>1/10), frecvente (>1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (>1/1000 şi <1/100), rare (>1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile). Foarte rare: reacţii de hipersensibilitate şi reacţii alergice. Cu frecvenţă necunoscută: tulburări gastro-intestinale uşoare. În cazul apariţiei primelor semne ale unei reacţii alergice (de exemplu, erupţie cutanată) tratamentul trebuie întrerupt. În cazul apariţiei reacţiilor adverse care nu sunt descrise în instrucţiunea pentru administrare, este necesară adresarea la medic.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare alt excipient al medicamentului. În cazul alergiilor la plantele din familia Asteraceae, acest produs nu trebuie administrat, deoarece plante din familia Asteraceae sunt utilizate la producerea extractului vegetal care intră în compoziţia produsului Solidagoren®.
SUPRADOZAJ
Nu au fost raportate cazuri de supradozaj. Este posibilă apariţia reacţiilor adverse.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
Lavajul nu este recomandat în caz de edeme, cauzate de insuficienţa cardiacă sau insuficienţa renală. Această atenţionare este importantă mai ales pentru vîrstnici. În caz de hematurie, febră înaltă sau în cazul în care simptomele persistă mai mult de 5 zile este necesară adresarea la medic. Medicamentul conţine 45% (v/v) alcool etilic. La administrarea dozei recomandate în organism ajunge 0,6 g alcool etilic la fiecare administrare a 30 de picături.
Copii
Aceste medicament nu este destinat pentru administrare la copiii cu vîrsta sub 12 ani.
Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare
Nu există date despre riscul pentru gravide sau asupra mamelor care alăptează la administrarea medicamentelor cu conţinut de părţi aeriene de sînziene de gradină, părţi aeriene de coada racului sau părţi aeriene de coada calului. Medicamentul nu este recomandat pentru administrarea în sarcină şi perioada de alăptare.
Influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
Administrarea Solidagoren® în dozele recomandate nu are influenţă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACŢIUNI
Cazuri de interacţiune cu alte medicamente, nu sunt cunoscute. Din cauza prezenţei alcoolului etilic în acest medicament este posibilă interacţiunea cu alte medicamente.
PREZENTARE, AMBALAJ
Picături orale, soluţie. Cîte 20 ml, 50 ml sau 100 ml în flacoane din plastic cu picurător şi capac cu filet. Cîte 1 flacon împreună cu instrucţiunea pentru administrare în cutie din carton.
PĂSTRARE
A se păstra la temperatura sub 25ºC.
A nu se lăsa la îndemîna şi vederea copiilor!
TERMEN DE VALABILITATE
3 ani. Termenul de valabilitate după prima deschidere este de 3 luni.
Solidagoren®
DCI-ul substanţei (substanţelor) active
Extractum herbae Solidagi canadensis fluidum
Extractum herbae Potentillae anserinae fluidum
Extractum herbae Equiseti arverse fluidum
COMPOZIŢIA
10 ml (9,5 g) soluţie conţine:
substanţe active: extract fluid (1:1,5-2,1) din părţi aeriene de sînziene de gradină (Solidago canadensis), părţi aeriene de coada racului (Potentilla anserina), părţi aeriene de coada calului (Equisetum arvense) (4,2:1,4:1) - 7,9 ml, extragent: etanol 50 % (v/v); excipienţi: apă purificată, etanol 96%.
FORMA FARMACEUTICĂ
Soluţie orală, picături.
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Soluţie transparentă de culoare brună.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC
Alte preparate urologice şi antispastice, HG04B.
PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice
Nu sunt date.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Solidagoren® se administrează pentru lavajul căilor urinare şi stimularea diurezei. Administrarea Solidagoren® cu o cantitate suficientă de lichide (2 litri) este utilă pentru tratamentul inflamaţiilor şi infecţiilor bacteriene ale tractului urinar, microlitiazei renale şi profilaxia formării calculilor renali. Solidagoren® poate fi utilizat pentru tratamentul adjuvant în cazul inflamaţiilor la nivelul tractului urinar.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Acest medicament nu trebuie administrat la copiii cu vîrsta sub 12 ani. Adulţi şi copii cu vîrsta peste 12 ani: cîte 20-30 picături de Solidagoren® de 3 ori pe zi. 30 de picături este ehivalent cu 1,4 ml soluţie. Solidagoren® trebuie administrat cu o cantitate suficientă de apă. Durata administrării nu este limitată.
REACŢII ADVERSE
Reacţiile adverse sunt prezentate conform clasificării MedDRA pe aparate, sisteme şi organe şi în funcţie de frecvenţă. Convenţia MedDRA privind frecvenţa: foarte frecvente (>1/10), frecvente (>1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (>1/1000 şi <1/100), rare (>1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile). Foarte rare: reacţii de hipersensibilitate şi reacţii alergice. Cu frecvenţă necunoscută: tulburări gastro-intestinale uşoare. În cazul apariţiei primelor semne ale unei reacţii alergice (de exemplu, erupţie cutanată) tratamentul trebuie întrerupt. În cazul apariţiei reacţiilor adverse care nu sunt descrise în instrucţiunea pentru administrare, este necesară adresarea la medic.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare alt excipient al medicamentului. În cazul alergiilor la plantele din familia Asteraceae, acest produs nu trebuie administrat, deoarece plante din familia Asteraceae sunt utilizate la producerea extractului vegetal care intră în compoziţia produsului Solidagoren®.
SUPRADOZAJ
Nu au fost raportate cazuri de supradozaj. Este posibilă apariţia reacţiilor adverse.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
Lavajul nu este recomandat în caz de edeme, cauzate de insuficienţa cardiacă sau insuficienţa renală. Această atenţionare este importantă mai ales pentru vîrstnici. În caz de hematurie, febră înaltă sau în cazul în care simptomele persistă mai mult de 5 zile este necesară adresarea la medic. Medicamentul conţine 45% (v/v) alcool etilic. La administrarea dozei recomandate în organism ajunge 0,6 g alcool etilic la fiecare administrare a 30 de picături.
Copii
Aceste medicament nu este destinat pentru administrare la copiii cu vîrsta sub 12 ani.
Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare
Nu există date despre riscul pentru gravide sau asupra mamelor care alăptează la administrarea medicamentelor cu conţinut de părţi aeriene de sînziene de gradină, părţi aeriene de coada racului sau părţi aeriene de coada calului. Medicamentul nu este recomandat pentru administrarea în sarcină şi perioada de alăptare.
Influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
Administrarea Solidagoren® în dozele recomandate nu are influenţă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACŢIUNI
Cazuri de interacţiune cu alte medicamente, nu sunt cunoscute. Din cauza prezenţei alcoolului etilic în acest medicament este posibilă interacţiunea cu alte medicamente.
PREZENTARE, AMBALAJ
Picături orale, soluţie. Cîte 20 ml, 50 ml sau 100 ml în flacoane din plastic cu picurător şi capac cu filet. Cîte 1 flacon împreună cu instrucţiunea pentru administrare în cutie din carton.
PĂSTRARE
A se păstra la temperatura sub 25ºC.
A nu se lăsa la îndemîna şi vederea copiilor!
TERMEN DE VALABILITATE
3 ani. Termenul de valabilitate după prima deschidere este de 3 luni.
0
Nu este disponibil
Descriere Streptocid
Particularitati farmacologice :
Este unul dintre primii reprezentanti ai familiei sulfamidelor. Este activ fata de cocii patogeni, colibacili, Shigella spp., Vibrio cholerae, Clostridium spp., bacillus anthracis, agentii patogeni ai difteriei, pneumoniei catarale, influenzei, ciumei s.a. Mecanismul actiunii antibacteriene consta in inhibitia sintezei acidului folic necesar pentru sinteza acizilor nucleici bacterieni.
Indicatii :
Ranile purulente, arsurile infectate, erizipelul, angina, infectiile cutanate si ale tesuturilor moi, cistitele si pielitele, enterocolitele.
Utilizare terapeutica :
Adulti cite 500-1000 mg de 5-6 ori pe zi. Copii sub 1 an cite 50-100 mg, 2-5 ani cite 200-300 mg, 6-12 ani cite 300-500 mg de 5-6 ori pe zi. Unguentul se aplica pe suprafetele lezate ale pielii si mucoaselor.
Efecte adverse :
Greata, varsaturi, diaree, cianoza, cefalee, ameteli: leucopenie, agranulocitoza, trombocitopenie, hipoprotrom-binemie, reactii alergice cutanate, cristalurie. Rar tulburari vizuale, cefalee, ameteli, nevrite periferice, hipotiroidism, ataxie.
Contraindicatii :
Hipersensibilitatea la preparat, mielosupresia, insuficienta renala severa, nefrozele si nefritele, boala Basedow, deficitul de G-6-P DH, porfiria acuta, sarcina in trimestrele I si II, lactatia.
Interactiuni :
Procaina scade eficacitatea preparatului. AINS cresc riscul efectelor adverse, iar nitrofuranele – al anemiei si methempglobinemiei. Sulfanilamida este incompatibila cu aminoglicozidele.
Precautii :
Pe tot parcursul tratamentului se recomanda de a consuma cantitati sporite de lichid, alcalinizarea urinei pentru a evita cristaluria. In tratamentul de durata se recomanda analize periodice ale singelui.
Particularitati farmacologice :
Este unul dintre primii reprezentanti ai familiei sulfamidelor. Este activ fata de cocii patogeni, colibacili, Shigella spp., Vibrio cholerae, Clostridium spp., bacillus anthracis, agentii patogeni ai difteriei, pneumoniei catarale, influenzei, ciumei s.a. Mecanismul actiunii antibacteriene consta in inhibitia sintezei acidului folic necesar pentru sinteza acizilor nucleici bacterieni.
Indicatii :
Ranile purulente, arsurile infectate, erizipelul, angina, infectiile cutanate si ale tesuturilor moi, cistitele si pielitele, enterocolitele.
Utilizare terapeutica :
Adulti cite 500-1000 mg de 5-6 ori pe zi. Copii sub 1 an cite 50-100 mg, 2-5 ani cite 200-300 mg, 6-12 ani cite 300-500 mg de 5-6 ori pe zi. Unguentul se aplica pe suprafetele lezate ale pielii si mucoaselor.
Efecte adverse :
Greata, varsaturi, diaree, cianoza, cefalee, ameteli: leucopenie, agranulocitoza, trombocitopenie, hipoprotrom-binemie, reactii alergice cutanate, cristalurie. Rar tulburari vizuale, cefalee, ameteli, nevrite periferice, hipotiroidism, ataxie.
Contraindicatii :
Hipersensibilitatea la preparat, mielosupresia, insuficienta renala severa, nefrozele si nefritele, boala Basedow, deficitul de G-6-P DH, porfiria acuta, sarcina in trimestrele I si II, lactatia.
Interactiuni :
Procaina scade eficacitatea preparatului. AINS cresc riscul efectelor adverse, iar nitrofuranele – al anemiei si methempglobinemiei. Sulfanilamida este incompatibila cu aminoglicozidele.
Precautii :
Pe tot parcursul tratamentului se recomanda de a consuma cantitati sporite de lichid, alcalinizarea urinei pentru a evita cristaluria. In tratamentul de durata se recomanda analize periodice ale singelui.
0
Nu este disponibil
MARIMER aspirator nazal pentru bebelusi:
aplicator nazal;
rezervor;
adaptor pentru tub;
tub;
aplicator bucal.
De ce este importanta folosirea unui aspirator nazal pentru bebelusi? In primul an de viata, bebelusii respira doar pe nas si nu stapanesc tehnica de suflare a nasului. Mucozitatile care blocheaza nasul bebelusului ii ingreuneaza respiratia. Prin aspirare, veti ajuta bebelusul sa elimine aceste mucozitati. Fie ca doarme, fie ca este alaptat, bebelusul va aprecia confortul unei respiratii usoare.
Inainte de a utiliza aspiratorul nazal pentru prima data:
Dezasamblati aspiratorul nazal si curatati-l cu apa calda si sapun, apoi clatiti cu apa rece. Sterilizati la rece sau cu aburi aplicatoarele pe care le veti folosi.
Pregatirea aspiratorului nazal:
Spalati-va pe maini.
Asamblati aspiratorul nazal pentru bebelusi Marimer conform schemei.
Introduceti putina vata, cu rol de filtru, intre aplicatorul nazal si rezervor.
Pregatirea bebelusului:
Asezati bebelusul pe masa de infasat si ridicati-i capul.
Introduceti aplicatorul bucal in gura dumneavoastra. Marginea sa va permite sa tineti piesa intre dinti.
Introduceti aplicatorul nazal intr-una din narile bebelusului.
Aspirati usor. Secretiile se vor colecta in rezervor.
Repetati aspiratia de cate ori este nevoie.
Repetati operatia pentru cealalta nara. Instilarea de ser fiziologic sau solutie de apa de mare diluata izotonica in fiecare nara faciliteaza aspirarea secretiilor.
Instructiuni de intretinere:
Dupa fiecare utilizare, dezasamblati si curatati atent aspiratorul nazal pentru bebelusi cu apa calda si sapun, apoi clatiti cu apa. Inainte de fiecare utilizare, pentru o igiena cat mai buna, sterilizati la rece sau cu aburi aplicatoarele pe care le veti folosi.
Atentionari
Inainte de fiecare utilizare, asigurati-va ca aspiratorul nazal pentru bebelusi si aplicatorul sunt in perfecta stare. Inlocuiti aspiratorul nazal si/sau aplicatorul la primele semne de uzura sau deteriorare. A nu se fierbe.
A nu se lasa la indemana si la vederea copiilor.
aplicator nazal;
rezervor;
adaptor pentru tub;
tub;
aplicator bucal.
De ce este importanta folosirea unui aspirator nazal pentru bebelusi? In primul an de viata, bebelusii respira doar pe nas si nu stapanesc tehnica de suflare a nasului. Mucozitatile care blocheaza nasul bebelusului ii ingreuneaza respiratia. Prin aspirare, veti ajuta bebelusul sa elimine aceste mucozitati. Fie ca doarme, fie ca este alaptat, bebelusul va aprecia confortul unei respiratii usoare.
Inainte de a utiliza aspiratorul nazal pentru prima data:
Dezasamblati aspiratorul nazal si curatati-l cu apa calda si sapun, apoi clatiti cu apa rece. Sterilizati la rece sau cu aburi aplicatoarele pe care le veti folosi.
Pregatirea aspiratorului nazal:
Spalati-va pe maini.
Asamblati aspiratorul nazal pentru bebelusi Marimer conform schemei.
Introduceti putina vata, cu rol de filtru, intre aplicatorul nazal si rezervor.
Pregatirea bebelusului:
Asezati bebelusul pe masa de infasat si ridicati-i capul.
Introduceti aplicatorul bucal in gura dumneavoastra. Marginea sa va permite sa tineti piesa intre dinti.
Introduceti aplicatorul nazal intr-una din narile bebelusului.
Aspirati usor. Secretiile se vor colecta in rezervor.
Repetati aspiratia de cate ori este nevoie.
Repetati operatia pentru cealalta nara. Instilarea de ser fiziologic sau solutie de apa de mare diluata izotonica in fiecare nara faciliteaza aspirarea secretiilor.
Instructiuni de intretinere:
Dupa fiecare utilizare, dezasamblati si curatati atent aspiratorul nazal pentru bebelusi cu apa calda si sapun, apoi clatiti cu apa. Inainte de fiecare utilizare, pentru o igiena cat mai buna, sterilizati la rece sau cu aburi aplicatoarele pe care le veti folosi.
Atentionari
Inainte de fiecare utilizare, asigurati-va ca aspiratorul nazal pentru bebelusi si aplicatorul sunt in perfecta stare. Inlocuiti aspiratorul nazal si/sau aplicatorul la primele semne de uzura sau deteriorare. A nu se fierbe.
A nu se lasa la indemana si la vederea copiilor.
0
Nu este disponibil
Ibalgin Forte este indicat pentru:
- tratamentul afecţiunilor reumatismale acute sau cronice: reumatism articular inflamator sau
degenerativ, reumatism extraarticular;
- tratamentul simptomatic al afecţiunilor dureroase: cefalee, migrenă (tratament şi profilaxie),
dureri dentare, dismenoree, dureri osteo-articulare şi musculare (inclusiv tendinite, bursite,
luxaţii, entorse);
- tratamentul simptomatic al febrei.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi şi adolescenți cu vârsta peste 12 ani
Doza recomandată iniţial este de 200-400 mg ibuprofen, apoi, dacă este necesar, doza se poate repeta
la intervale de 4-6 ore, fără a depăşi doza maximă de 1200 mg ibuprofen pe zi.
Se recomandă ca durata tratamentului să nu depăşească 7 zile.
Dacă la adolescenţi (cu vârsta de 12 ani şi peste), este necesară administrarea acestui medicament
pentru mai mult de 3 zile, sau dacă simptomele persistă, trebuie cerut sfatul unui medic.
Copii cu vârsta sub 12 ani
La copiii cu vârsta sub 12 ani se recomandă utilizarea formelor farmaceutice adecvate vârstei.
Reacţiile adverse pot fi reduse la minim utilizând cea mai mică doză eficace, pentru cea mai scurtă
durată necesară pentru controlul simptomatologiei (vezi pct. 4.4).
Mod de administrare
Comprimatele filmate se înghit întregi, cu un pahar cu apă, preferabil în timpul meselor.
2/13
Vârstnici
Nu este necesară o scădere specifică a dozei, cu excepţia cazurilor în care funcţia renală sau hepatică
sunt afectate.
AINS trebuie administrate cu deosebită atenţie la pacienţii vârstnici care sunt mult mai predispuşi la
evenimente adverse şi prezintă risc crescut de hemoragii gastro-intestinale potenţial letale, ulceraţii
sau perforaţii (vezi pct. 4.4).
Insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată nu este necesară reducerea dozei (pentru
pacienţii cu insuficienţă renală severă, vezi pct. 4.3).
Insuficienţă hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată nu este necesară reducerea dozei
(pentru pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, vezi pct. 4.3).
4.3 Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la substanţa activă, acid acetilsalicilic şi alte antiinflamatoare nesteroidiene
(AINS) sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1;
- Pacienți cu antecedente de reacţii de hipersensibilitate /de exemplu, astm bronşic, urticarie,
rinită, polipi nazali sau edem angioneurotic) asociate cu administrarea acidului acetilsalicilic
sau a altor AINS;
- Antecedente de hemoragie sau perforaţie gastro-intestinală, legate de tratamentul anterior cu
AINS.
- Ulcer gastro-duodenal activ/hemoragii active sau antecedente de ulcer gastro-duodenal
recurent/hemoragii gastro-intestinale recurente (două sau mai multe episoade distincte de
ulceraţie sau hemoragie confirmate), colită ulceroasă;
- Insuficienţă hepatică şi/sau renală severă;
- Lupus eritematos sistemic sau alte colagenoze;
- Sarcină (începând cu luna a VI-a);
- Insuficienţă cardiacă severă (Clasa IV clasificarea NYHA).
- Deshidratare severă (produsă prin vărsături, diaree sau aport insuficient de lichide)
- Hemoragie cerebrovasculară sau altă hemoragie activă
- Tulburări de coagulare şi hematopoieză
- Copii sub 12 ani, pentru care sunt recomandate alte forme farmaceutice, adecvate vârstei.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Reacţiile adverse pot fi reduse la minim prin utilizarea dozei minime eficace, pentru cea mai scurtă
durată necesară pentru controlul simptomatologiei (vezi riscurile cardiovasculare şi gastrointestinale, prezentate mai jos).
Utilizarea de Ibalgin Forte concomitent cu AINS, inclusiv cu inhibitori selectivi de 2-ciclooxigenază,
trebuie evitată.
Ibalgin Forte trebuie administrat numai după o evaluare strictă a raportului beneficiu/risc în
următoarele situaţii:
- lupus eritematos sistemic (LES) şi boala mixtă a ţesutului conjunctiv - risc crescut de
meningită aseptică (vezi pct. 4.8)
- tulburare congenitală în metabolismul porfirinei (de exemplu, porfirie acută intermitentă);
- primul şi al doilea trimestru de sarcină;
- alăptare.
Este necesară atenţie sporită în caz de:
- tulburări gastro-intestinale, inclusiv boală intestinală inflamatorie cronică (rectocolită
ulcerohemoragică, boală Crohn) (vezi pct. 4.8);
- insuficienţă cardiacă şi hipertensiune arterială;
- afectare renală (vezi pct. 4.3 şi 4.8);
3/13
- disfuncţie hepatică (vezi pct. 4.3 şi 4.8);
- tulburări de hematopoieză;
- deficit de coagulare a sângelui;
- bronhospasmul, urticaria sau edemul angioneurotic se pot accentua la pacienţii cu episod acut
sau antecedente de: alergie, febra fânului, rinită cronică, sinuzită, polipi nazali şi vegetaţii
adenoide, boală respiratorie obstructivă cronică, astm bronşic, sau alte afecţiuni alergice;
- imediat după intervenţii chirurgicale majore.
Ibuprofenul poate masca semnele sau simptomele unei infecţii (febră, durere şi edem).
http://nomenclator.amdm.gov.md/med_files/8bd03f01-8543-11e6-80d4-00155d2a071c/28.12.2018%2012_14_41/Ibalgin%20Forte%20400mg%20comprimate%20filmate%20RCP%2012.11.2018%20M.pdf
- tratamentul afecţiunilor reumatismale acute sau cronice: reumatism articular inflamator sau
degenerativ, reumatism extraarticular;
- tratamentul simptomatic al afecţiunilor dureroase: cefalee, migrenă (tratament şi profilaxie),
dureri dentare, dismenoree, dureri osteo-articulare şi musculare (inclusiv tendinite, bursite,
luxaţii, entorse);
- tratamentul simptomatic al febrei.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi şi adolescenți cu vârsta peste 12 ani
Doza recomandată iniţial este de 200-400 mg ibuprofen, apoi, dacă este necesar, doza se poate repeta
la intervale de 4-6 ore, fără a depăşi doza maximă de 1200 mg ibuprofen pe zi.
Se recomandă ca durata tratamentului să nu depăşească 7 zile.
Dacă la adolescenţi (cu vârsta de 12 ani şi peste), este necesară administrarea acestui medicament
pentru mai mult de 3 zile, sau dacă simptomele persistă, trebuie cerut sfatul unui medic.
Copii cu vârsta sub 12 ani
La copiii cu vârsta sub 12 ani se recomandă utilizarea formelor farmaceutice adecvate vârstei.
Reacţiile adverse pot fi reduse la minim utilizând cea mai mică doză eficace, pentru cea mai scurtă
durată necesară pentru controlul simptomatologiei (vezi pct. 4.4).
Mod de administrare
Comprimatele filmate se înghit întregi, cu un pahar cu apă, preferabil în timpul meselor.
2/13
Vârstnici
Nu este necesară o scădere specifică a dozei, cu excepţia cazurilor în care funcţia renală sau hepatică
sunt afectate.
AINS trebuie administrate cu deosebită atenţie la pacienţii vârstnici care sunt mult mai predispuşi la
evenimente adverse şi prezintă risc crescut de hemoragii gastro-intestinale potenţial letale, ulceraţii
sau perforaţii (vezi pct. 4.4).
Insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată nu este necesară reducerea dozei (pentru
pacienţii cu insuficienţă renală severă, vezi pct. 4.3).
Insuficienţă hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată nu este necesară reducerea dozei
(pentru pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, vezi pct. 4.3).
4.3 Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la substanţa activă, acid acetilsalicilic şi alte antiinflamatoare nesteroidiene
(AINS) sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1;
- Pacienți cu antecedente de reacţii de hipersensibilitate /de exemplu, astm bronşic, urticarie,
rinită, polipi nazali sau edem angioneurotic) asociate cu administrarea acidului acetilsalicilic
sau a altor AINS;
- Antecedente de hemoragie sau perforaţie gastro-intestinală, legate de tratamentul anterior cu
AINS.
- Ulcer gastro-duodenal activ/hemoragii active sau antecedente de ulcer gastro-duodenal
recurent/hemoragii gastro-intestinale recurente (două sau mai multe episoade distincte de
ulceraţie sau hemoragie confirmate), colită ulceroasă;
- Insuficienţă hepatică şi/sau renală severă;
- Lupus eritematos sistemic sau alte colagenoze;
- Sarcină (începând cu luna a VI-a);
- Insuficienţă cardiacă severă (Clasa IV clasificarea NYHA).
- Deshidratare severă (produsă prin vărsături, diaree sau aport insuficient de lichide)
- Hemoragie cerebrovasculară sau altă hemoragie activă
- Tulburări de coagulare şi hematopoieză
- Copii sub 12 ani, pentru care sunt recomandate alte forme farmaceutice, adecvate vârstei.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Reacţiile adverse pot fi reduse la minim prin utilizarea dozei minime eficace, pentru cea mai scurtă
durată necesară pentru controlul simptomatologiei (vezi riscurile cardiovasculare şi gastrointestinale, prezentate mai jos).
Utilizarea de Ibalgin Forte concomitent cu AINS, inclusiv cu inhibitori selectivi de 2-ciclooxigenază,
trebuie evitată.
Ibalgin Forte trebuie administrat numai după o evaluare strictă a raportului beneficiu/risc în
următoarele situaţii:
- lupus eritematos sistemic (LES) şi boala mixtă a ţesutului conjunctiv - risc crescut de
meningită aseptică (vezi pct. 4.8)
- tulburare congenitală în metabolismul porfirinei (de exemplu, porfirie acută intermitentă);
- primul şi al doilea trimestru de sarcină;
- alăptare.
Este necesară atenţie sporită în caz de:
- tulburări gastro-intestinale, inclusiv boală intestinală inflamatorie cronică (rectocolită
ulcerohemoragică, boală Crohn) (vezi pct. 4.8);
- insuficienţă cardiacă şi hipertensiune arterială;
- afectare renală (vezi pct. 4.3 şi 4.8);
3/13
- disfuncţie hepatică (vezi pct. 4.3 şi 4.8);
- tulburări de hematopoieză;
- deficit de coagulare a sângelui;
- bronhospasmul, urticaria sau edemul angioneurotic se pot accentua la pacienţii cu episod acut
sau antecedente de: alergie, febra fânului, rinită cronică, sinuzită, polipi nazali şi vegetaţii
adenoide, boală respiratorie obstructivă cronică, astm bronşic, sau alte afecţiuni alergice;
- imediat după intervenţii chirurgicale majore.
Ibuprofenul poate masca semnele sau simptomele unei infecţii (febră, durere şi edem).
http://nomenclator.amdm.gov.md/med_files/8bd03f01-8543-11e6-80d4-00155d2a071c/28.12.2018%2012_14_41/Ibalgin%20Forte%20400mg%20comprimate%20filmate%20RCP%2012.11.2018%20M.pdf
0
Nu este disponibil
Indicaţii terapeutice
Ofloxacina este indicată la adulţi, pentru tratamentul infecţiilor moderate-grave,
induse de germeni sensibili. Ofloxacina trebuie prescrisă în urma examenului
microbiologic, inclusiv antibiograma.
Ofloxacina este indicată în:
- infecţii ale tractului urinar, acute sau cronice;
- uretrită gonococică şi non-gonococică;
- prostatite;
- infecţii ginecologice înalte (vezi pct. 4.4);
- infecţii osteoarticulare (de exemplu osteomielită);
- infecţii pulmonare [de exemplu episoadele acute ale bronşitei cronice,
exacerbările fibrozei chistice, pneumonii nosocomiale, tuberculoză pulmonară
cu micobacterii rezistente, mai ales la pacienţii imunodeficienţi (antituberculos
minor)];
- infecţii ORL (de exemplu sinuzită cronică, suprainfectarea otitei cornice,
profilaxia infecţiilor în chirurgia urechii medii);
- infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi;
- infecţii gastro-intestinale: diareea călătorilor, gastroenterita cu salmonele,
dizenterie bacilară acută, febra tifoidă;
- infecţii intraabdominale inclusiv colangite şi infecţii ale micului bazin;
- septicemie;
- prevenirea infecţiilor cu bacterii gram-negativ la pacienţii imunodeprimaţi.
Se recomandă administrarea medicamentului în secţiile de spital specializate, la
adulţii cu infecţii severe cu bacili Gram negativi şi stafilococi sensibili la
2
ofloxacină, mai ales în septicemii, afecţiuni cronice respiratorii, ORL, renale,
prostatice, ginecologice, hepatice, osoase, articulare, cutanate sau abdominale.
Streptococii şi pneumococii sunt de regulă moderat sensibili şi de aceea indicaţia
tratamentului cu ofloxacină nu este de primă intenţie în cazul în care se
suspicionează o infecţie cu acest tip de agenţi patogeni.
În cazul infecţiilor cu Stafilococul auriu sau cu Pseudomonas aeruginosa, s-a
raportat apariţia de tulpini rezistente la tratament, de aceea se indică tratament
combinat cu alte clase de antibiotice. Nu este indicată administrarea de
ofloxacină în cazul bacteriemiei cu Pseudomonas aeruginosa.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi cu funcţie renală normală
Doza uzuală este de 1-2 comprimate filmate Ofloxin 200 mg (200-400 mg
ofloxacină), administrate oral, la interval de 12 ore; este posibilă, de asemenea,
administrarea în doză unică. În infecţii severe doza zilnică poate fi crescută la 3-4
comprimate filmate Ofloxin 200 mg (600-800 mg ofloxacină).
În funcţie de tipul şi de gravitatea infecţiei, ofloxacina se administrează timp de 7
până la 10 zile. Mod de administrare
O doză zilnică de până la 400 mg ofloxacină poate fi administrată într-o singură
priză. În această situaţie, este de preferat ca ofloxacina să se administreze
dimineaţa.
Dozele zilnice mai mari de 400 mg trebuie divizate în două doze separate, care
pot fi administrate la intervale de timp aproximativ egale.
Comprimatele de Ofloxin 200 mg trebuie înghiţite întregi, cu o cantitate
suficientă de lichid (1/2 de pahar).
Acestea pot fi luate pe stomacul gol sau după masă. Antiacidele, medicamentele
care conţin magneziu, aluminiu, fer şi zinc trebuie administrate cu cel puţin 2 ore
înainte sau după ingestia de ofloxacină (vezi pct. 4.5).
4.3 Contraindicaţii
Ofloxacina este contraindicată în următoarele cazuri:
4
- hipersensibilitate la ofloxacină, alte chinolone sau la oricare dintre
excipienţii enumeraţi la pct. 6.1;
- pacienţi cu epilepsie, istoric de epilepsie sau cunoscuți a avea un prag
convulsivant scăzut;
- pacienţi cu antecedente de tendinopatie asociată cu administrarea
fluorochinolonelor;
- pacienți cu deficit (latent sau franc) de glucozo-6-fosfat dehidrogenază;
- la copii şi adolescenţi în perioada de creştere*;
- pe parcursul sarcinii*;
- la femeile care alăptează*.
* deoarece, pe baza studiilor efectuate la animale, nu poate fi exclus riscul de
leziuni la nivelul cartilajului de creştere la organismul aflat în perioada de
dezvoltare.
https://bit.ly/3fPPEQr
Ofloxacina este indicată la adulţi, pentru tratamentul infecţiilor moderate-grave,
induse de germeni sensibili. Ofloxacina trebuie prescrisă în urma examenului
microbiologic, inclusiv antibiograma.
Ofloxacina este indicată în:
- infecţii ale tractului urinar, acute sau cronice;
- uretrită gonococică şi non-gonococică;
- prostatite;
- infecţii ginecologice înalte (vezi pct. 4.4);
- infecţii osteoarticulare (de exemplu osteomielită);
- infecţii pulmonare [de exemplu episoadele acute ale bronşitei cronice,
exacerbările fibrozei chistice, pneumonii nosocomiale, tuberculoză pulmonară
cu micobacterii rezistente, mai ales la pacienţii imunodeficienţi (antituberculos
minor)];
- infecţii ORL (de exemplu sinuzită cronică, suprainfectarea otitei cornice,
profilaxia infecţiilor în chirurgia urechii medii);
- infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi;
- infecţii gastro-intestinale: diareea călătorilor, gastroenterita cu salmonele,
dizenterie bacilară acută, febra tifoidă;
- infecţii intraabdominale inclusiv colangite şi infecţii ale micului bazin;
- septicemie;
- prevenirea infecţiilor cu bacterii gram-negativ la pacienţii imunodeprimaţi.
Se recomandă administrarea medicamentului în secţiile de spital specializate, la
adulţii cu infecţii severe cu bacili Gram negativi şi stafilococi sensibili la
2
ofloxacină, mai ales în septicemii, afecţiuni cronice respiratorii, ORL, renale,
prostatice, ginecologice, hepatice, osoase, articulare, cutanate sau abdominale.
Streptococii şi pneumococii sunt de regulă moderat sensibili şi de aceea indicaţia
tratamentului cu ofloxacină nu este de primă intenţie în cazul în care se
suspicionează o infecţie cu acest tip de agenţi patogeni.
În cazul infecţiilor cu Stafilococul auriu sau cu Pseudomonas aeruginosa, s-a
raportat apariţia de tulpini rezistente la tratament, de aceea se indică tratament
combinat cu alte clase de antibiotice. Nu este indicată administrarea de
ofloxacină în cazul bacteriemiei cu Pseudomonas aeruginosa.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi cu funcţie renală normală
Doza uzuală este de 1-2 comprimate filmate Ofloxin 200 mg (200-400 mg
ofloxacină), administrate oral, la interval de 12 ore; este posibilă, de asemenea,
administrarea în doză unică. În infecţii severe doza zilnică poate fi crescută la 3-4
comprimate filmate Ofloxin 200 mg (600-800 mg ofloxacină).
În funcţie de tipul şi de gravitatea infecţiei, ofloxacina se administrează timp de 7
până la 10 zile. Mod de administrare
O doză zilnică de până la 400 mg ofloxacină poate fi administrată într-o singură
priză. În această situaţie, este de preferat ca ofloxacina să se administreze
dimineaţa.
Dozele zilnice mai mari de 400 mg trebuie divizate în două doze separate, care
pot fi administrate la intervale de timp aproximativ egale.
Comprimatele de Ofloxin 200 mg trebuie înghiţite întregi, cu o cantitate
suficientă de lichid (1/2 de pahar).
Acestea pot fi luate pe stomacul gol sau după masă. Antiacidele, medicamentele
care conţin magneziu, aluminiu, fer şi zinc trebuie administrate cu cel puţin 2 ore
înainte sau după ingestia de ofloxacină (vezi pct. 4.5).
4.3 Contraindicaţii
Ofloxacina este contraindicată în următoarele cazuri:
4
- hipersensibilitate la ofloxacină, alte chinolone sau la oricare dintre
excipienţii enumeraţi la pct. 6.1;
- pacienţi cu epilepsie, istoric de epilepsie sau cunoscuți a avea un prag
convulsivant scăzut;
- pacienţi cu antecedente de tendinopatie asociată cu administrarea
fluorochinolonelor;
- pacienți cu deficit (latent sau franc) de glucozo-6-fosfat dehidrogenază;
- la copii şi adolescenţi în perioada de creştere*;
- pe parcursul sarcinii*;
- la femeile care alăptează*.
* deoarece, pe baza studiilor efectuate la animale, nu poate fi exclus riscul de
leziuni la nivelul cartilajului de creştere la organismul aflat în perioada de
dezvoltare.
https://bit.ly/3fPPEQr
0
Nu este disponibil
INDICAŢII TERAPEUTICE
-hipertensiune arterială (în monoterapie sau în combinaţie cu alte preparate
antihipertensive, de exemplu, cu diuretice tiazide );
-insuficienţă cardiacă cronică (în cadrul terapiei combinate);
-cardiopatie ischemică (dereglarea funcţiei ventriculului stâng după infarctul miocardic
suportat la pacienţii cu starea clinică stabilă);
-nefropatie diabetică (microalbumurie mai mult de 30 mg/zi) în diabet zaharat
insulino-dependent. DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Captopril se administrează oral cu o oră înainte de mese.
În hipertensiunea arterială medie sau uşoară iniţial câte 12,5 mg captopril de 2 ori pe
zi. Doza terapeutică medie constituie câte 50 mg de 2 ori pe zi. Doza de susţinere este
câte 25 mg de 2 ori pe zi.
În hipertensiunea arterială severă iniţial câte 12,5 mg captopril de 2 ori pe zi, doza
maximă nictemerală 150 mg divizat în 3 reprize. Doze mai mari determină o creştere
a frecvenţei reactiilor adverse fără o creştere a efectului terapeutic; in acest caz este
recomandata asocierea cu alte medicamente antihipertensive.
În hipertensiunea arterială tratată cu diuretice şi în hipertensiunea renovasculară,
doza iniţială recomandată este de 6,25-12,5 mg captopril/zi. Se recomandă
măsurarea creatininemiei şi kaliemiei inainte de începerea tratamentului şi în primele
15 zile de la începerea tratamentului.
În insuficienţă cardiacă congestivă doza recomandată iniţială este de 6,25-12,5 mg
captopril de 2-3 ori pe zi. Aceasta poate fi crescută progresiv la intervale de 2-3
săptămâni până la o doza de întreţinere cîte 25 mg captopril de 2-3 ori pe zi. Doza
maximă nictemerală – 150 mg.
În cardiopatie ischemică tratamentul se poate iniţia peste 3 zile după suportarea
infarctului de miocard. Doza iniţială constituie câte 6,25 mg de 3 ori pe zi cu
majorarea treptată (în decurs de câteva săptămâni) până la 25 mg de 3 ori pe zi. La
necesitate doza se măreşte treptat până la doza maximă nictemerală – câte 50 mg de
3 ori pe zi.
Nefropatia diabetică. Doza recomandată este de 50-100 mg captopril în 2-3 prize
zilnice.
Pacienţilor cu insuficienţă renală dozele se calculează în funcţie de clearance-ul
creatininei. CONTRAINDICAŢII
- hipersensibilitate la captopril sau la oricare dintre excipienţii produsului;
- edem Quincke (congenital sau determinat de utilizarea inhibitorilor enzimei de
conversie în anamneză);
- dereglari severe ale funcţiei renale;
- hiperkaliemie;
- stenoză bilaterală a arterelor renale;
- stare după transplant renal;
- stenoza orificiului şi schimbări obstructivr analogice, ce îngreunează refluxul
sangvin din ventrulul stâng;
- trmestrele II şi III de sarcină;
- perioada de lactaţie.
-hipertensiune arterială (în monoterapie sau în combinaţie cu alte preparate
antihipertensive, de exemplu, cu diuretice tiazide );
-insuficienţă cardiacă cronică (în cadrul terapiei combinate);
-cardiopatie ischemică (dereglarea funcţiei ventriculului stâng după infarctul miocardic
suportat la pacienţii cu starea clinică stabilă);
-nefropatie diabetică (microalbumurie mai mult de 30 mg/zi) în diabet zaharat
insulino-dependent. DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Captopril se administrează oral cu o oră înainte de mese.
În hipertensiunea arterială medie sau uşoară iniţial câte 12,5 mg captopril de 2 ori pe
zi. Doza terapeutică medie constituie câte 50 mg de 2 ori pe zi. Doza de susţinere este
câte 25 mg de 2 ori pe zi.
În hipertensiunea arterială severă iniţial câte 12,5 mg captopril de 2 ori pe zi, doza
maximă nictemerală 150 mg divizat în 3 reprize. Doze mai mari determină o creştere
a frecvenţei reactiilor adverse fără o creştere a efectului terapeutic; in acest caz este
recomandata asocierea cu alte medicamente antihipertensive.
În hipertensiunea arterială tratată cu diuretice şi în hipertensiunea renovasculară,
doza iniţială recomandată este de 6,25-12,5 mg captopril/zi. Se recomandă
măsurarea creatininemiei şi kaliemiei inainte de începerea tratamentului şi în primele
15 zile de la începerea tratamentului.
În insuficienţă cardiacă congestivă doza recomandată iniţială este de 6,25-12,5 mg
captopril de 2-3 ori pe zi. Aceasta poate fi crescută progresiv la intervale de 2-3
săptămâni până la o doza de întreţinere cîte 25 mg captopril de 2-3 ori pe zi. Doza
maximă nictemerală – 150 mg.
În cardiopatie ischemică tratamentul se poate iniţia peste 3 zile după suportarea
infarctului de miocard. Doza iniţială constituie câte 6,25 mg de 3 ori pe zi cu
majorarea treptată (în decurs de câteva săptămâni) până la 25 mg de 3 ori pe zi. La
necesitate doza se măreşte treptat până la doza maximă nictemerală – câte 50 mg de
3 ori pe zi.
Nefropatia diabetică. Doza recomandată este de 50-100 mg captopril în 2-3 prize
zilnice.
Pacienţilor cu insuficienţă renală dozele se calculează în funcţie de clearance-ul
creatininei. CONTRAINDICAŢII
- hipersensibilitate la captopril sau la oricare dintre excipienţii produsului;
- edem Quincke (congenital sau determinat de utilizarea inhibitorilor enzimei de
conversie în anamneză);
- dereglari severe ale funcţiei renale;
- hiperkaliemie;
- stenoză bilaterală a arterelor renale;
- stare după transplant renal;
- stenoza orificiului şi schimbări obstructivr analogice, ce îngreunează refluxul
sangvin din ventrulul stâng;
- trmestrele II şi III de sarcină;
- perioada de lactaţie.
0
Nu este disponibil
0
Nu este disponibil
Indicaţii terapeutice
Tratamentul spasmelor musculare dureroase:
asociate cu tulburări statice şi funcţionale ale coloanei vertebrale (sindrom cervical şi
lombar);
după intervenţii chirurgicale, de ex. hernie de disc sau osteoartroza articulaţiei coxofemorale.
Tratamentul spasticității cauzate de afecţiuni neurologice, cum ar fi scleroză multiplă,
mielopatie cronică, boli degenerative ale măduvei spinării, accidente cerebro-vasculare şi
paralizie cerebrală.
Doze şi mod de administrare
Rotalud posedă un diapazon terapeutic îngust și o variabilitate interindividuală înaltă a
concentrației plasmatice a tizanidinei, fapt care necesită ajustarea individualizată a dozei.
Utilizarea unei doze inițiale reduse de 2 mg de 3 ori pe zi poate minimiza riscul reacțiilor
adverse. Doza trebuie ajustată cu precauție, ținând cont de necesitățile fiecărui pacient.
Tratamentul spasmelor musculare dureroase
Doza uzuală este de 2 până la 4 mg de 3 ori pe zi. În cazuri severe poate fi administrată o doză
suplimentară de 2 mg sau 4 mg, preferabil seara înainte de culcare, pentru a minimiza sedarea.
Spasticitate cauzată de afecţiuni neurologice
Doza zilnică iniţială nu trebuie să depăşească 6 mg, divizată în 3 prize. Doza poate fi crescută
gradual, cu 2-4 mg, de 2 ori pe săptămână sau săptămânal. Răspunsul terapeutic optim se obţine,
în general, cu o doză zilnică între 12 și 24 mg, administrată în 3 sau 4 prize la intervale egale. Nu
trebuie depăşită doza zilnică de 36 mg.
Grupe speciale de pacienţi
Copii şi adolescenţi:
Experienţa administrării preparatului la pacienţi cu vârsta sub 18 ani este limitată. Nu se
recomandă administrarea Rotalud la această grupă de vârstă.
Vârstnici (cu vârsta mai mare de 65 ani)
Experienţa administrării preparatului la pacienţi vârstnici (peste 65 ani) este limitată. De aceea se
recomandă a iniția tratamentul cu doza minimă, iar creșterile dozei se vor efectua cu pași mici, în
funcție de tolerabilitate și eficacitate.
Pacienţi cu insuficienţă renală:
La pacienții cu insuficiență renală (clearance-ul creatininei <25 ml / min) se recomandă inițierea
tratamentului cu 2 mg o dată pe zi. Creșterea dozei trebuie efectuată cu pași mici, în funcție de
tolerabilitate și eficacitate. Dacă eficacitatea necesită îmbunătățire, este recomandabilă majorarea
mai întâi a mărimii dozei zilnice, înainte de a crește frecvența administrării (vezi pct. 4.4).
Pacienți cu insuficiență hepatică
Administrarea Rotalud la pacienții cu insuficiență hepatică severă este contraindicată (vezi pct.
4.3).
În timp ce Rotalud este extensiv metabolizat în ficat, pentru această populație sunt disponibile date
limitate (vezi pct. 5.2). Utilizarea medicamentului a fost asociată cu anomalii reversibile (vezi pct
4.4 și pct. 4.8.) ale testelor funcției hepatice. Rotalud trebuie administrat cu precauție la pacienții
cu insuficiență hepatică moderată, iar tratamentul trebuie inițiat cu doza minimă eficientă. Ulterior,
creșterea dozei trebuie efectuată cu precauție și în funcție de tolerabilitatea pacientului.
Sistarea tratamentului
Dacă administrarea Rotalud trebuie sistată, doza trebuie redusă treptat, în special la pacienții care
au administrat doze mari pentru o perioadă îndelungată de timp, pentru a evita sau pentru a
minimiza riscul de hipertensiune arterială de rebound și tahicardie. (pct.4). Contraindicatii
Rotalud este contraindicat în următoarele cazuri:
Hipersensibilitate la tizanidină sau la oricare dintre excipienţii enumerați la pct. 6.1.
Insuficiență hepatică severă.
Administrarea concomitentă a tizanidinei cu inhibitori puternici ai CYP1A2
(fluvoxamină şi ciprofloxacină). https://bit.ly/3xVUoM2
Tratamentul spasmelor musculare dureroase:
asociate cu tulburări statice şi funcţionale ale coloanei vertebrale (sindrom cervical şi
lombar);
după intervenţii chirurgicale, de ex. hernie de disc sau osteoartroza articulaţiei coxofemorale.
Tratamentul spasticității cauzate de afecţiuni neurologice, cum ar fi scleroză multiplă,
mielopatie cronică, boli degenerative ale măduvei spinării, accidente cerebro-vasculare şi
paralizie cerebrală.
Doze şi mod de administrare
Rotalud posedă un diapazon terapeutic îngust și o variabilitate interindividuală înaltă a
concentrației plasmatice a tizanidinei, fapt care necesită ajustarea individualizată a dozei.
Utilizarea unei doze inițiale reduse de 2 mg de 3 ori pe zi poate minimiza riscul reacțiilor
adverse. Doza trebuie ajustată cu precauție, ținând cont de necesitățile fiecărui pacient.
Tratamentul spasmelor musculare dureroase
Doza uzuală este de 2 până la 4 mg de 3 ori pe zi. În cazuri severe poate fi administrată o doză
suplimentară de 2 mg sau 4 mg, preferabil seara înainte de culcare, pentru a minimiza sedarea.
Spasticitate cauzată de afecţiuni neurologice
Doza zilnică iniţială nu trebuie să depăşească 6 mg, divizată în 3 prize. Doza poate fi crescută
gradual, cu 2-4 mg, de 2 ori pe săptămână sau săptămânal. Răspunsul terapeutic optim se obţine,
în general, cu o doză zilnică între 12 și 24 mg, administrată în 3 sau 4 prize la intervale egale. Nu
trebuie depăşită doza zilnică de 36 mg.
Grupe speciale de pacienţi
Copii şi adolescenţi:
Experienţa administrării preparatului la pacienţi cu vârsta sub 18 ani este limitată. Nu se
recomandă administrarea Rotalud la această grupă de vârstă.
Vârstnici (cu vârsta mai mare de 65 ani)
Experienţa administrării preparatului la pacienţi vârstnici (peste 65 ani) este limitată. De aceea se
recomandă a iniția tratamentul cu doza minimă, iar creșterile dozei se vor efectua cu pași mici, în
funcție de tolerabilitate și eficacitate.
Pacienţi cu insuficienţă renală:
La pacienții cu insuficiență renală (clearance-ul creatininei <25 ml / min) se recomandă inițierea
tratamentului cu 2 mg o dată pe zi. Creșterea dozei trebuie efectuată cu pași mici, în funcție de
tolerabilitate și eficacitate. Dacă eficacitatea necesită îmbunătățire, este recomandabilă majorarea
mai întâi a mărimii dozei zilnice, înainte de a crește frecvența administrării (vezi pct. 4.4).
Pacienți cu insuficiență hepatică
Administrarea Rotalud la pacienții cu insuficiență hepatică severă este contraindicată (vezi pct.
4.3).
În timp ce Rotalud este extensiv metabolizat în ficat, pentru această populație sunt disponibile date
limitate (vezi pct. 5.2). Utilizarea medicamentului a fost asociată cu anomalii reversibile (vezi pct
4.4 și pct. 4.8.) ale testelor funcției hepatice. Rotalud trebuie administrat cu precauție la pacienții
cu insuficiență hepatică moderată, iar tratamentul trebuie inițiat cu doza minimă eficientă. Ulterior,
creșterea dozei trebuie efectuată cu precauție și în funcție de tolerabilitatea pacientului.
Sistarea tratamentului
Dacă administrarea Rotalud trebuie sistată, doza trebuie redusă treptat, în special la pacienții care
au administrat doze mari pentru o perioadă îndelungată de timp, pentru a evita sau pentru a
minimiza riscul de hipertensiune arterială de rebound și tahicardie. (pct.4). Contraindicatii
Rotalud este contraindicat în următoarele cazuri:
Hipersensibilitate la tizanidină sau la oricare dintre excipienţii enumerați la pct. 6.1.
Insuficiență hepatică severă.
Administrarea concomitentă a tizanidinei cu inhibitori puternici ai CYP1A2
(fluvoxamină şi ciprofloxacină). https://bit.ly/3xVUoM2
0
Nu este disponibil
Descriere:
Crema-gel ENDOCRINOL este un agent extern cu scop special destinat pielii din zona gatului.
Ingredientele (extracte de Potentilla white, stelate medium, toadflax, Galleria și ulei de palmier), care fac parte din gelul cremă, ajută la normalizarea proceselor metabolice, la creșterea turgenței și elasticității pielii.
Aplicați crema de 1-2 ori pe zi pe pielea din zona gâtului și decolteului și frecați cu mișcări ușoare de masaj până la absorbția completă.
Crema-gel ENDOCRINOL este un agent extern cu scop special destinat pielii din zona gatului.
Ingredientele (extracte de Potentilla white, stelate medium, toadflax, Galleria și ulei de palmier), care fac parte din gelul cremă, ajută la normalizarea proceselor metabolice, la creșterea turgenței și elasticității pielii.
Aplicați crema de 1-2 ori pe zi pe pielea din zona gâtului și decolteului și frecați cu mișcări ușoare de masaj până la absorbția completă.