Pediakid Nez-Gorge Sirop pentru nas – gât
Supliment alimentar cu gust de miere și lămâie

-Cu extracte de cimbru, primula și tei, cunoscute pentru efectul de calmare a gâtului iritat;
-Cu extracte de nalbă, fructe de soc negru și ghimbir, care contribuie la confortul respirator;

Laboratoarele INELDEA au dezvoltat PEDIAKID®: cele mai bune surse concentrate de nutrienți și ingrediente active cu efect fiziologic, o gamă de produse formulate conform cerințelor de calitate, eficiență și siguranță specifice copilului. Materiile prime conținute în gama PEDIAKID® sunt riguros selectate pentru proprietățile lor recunoscute și acțiunea blândă.

Ingrediente: 40% sirop de agave, apa purificată, fibre prebiotice de salcâm Fibregum™ 15%, extract apos de plante (cimbru, primula, nalbă, soc, tei și ghimbir), extracte de acerola și propolis, vitamina C, arome naturale., concentrat de lămâie, pudră de lămâie, gluconat de cupru, gluconat de zinc.
Fibregum™ este o marcă comercială a Nexira.
Fără gluten - Fără alergeni - Fără OMG - Fără arome sau culori artificiale - Fără conservanți.
Recomandat pentru curățarea și calmarea căilor respiratorii (nas, gât, faringe).
Mod de administrare: Agitați flaconul înainte de utilizare.
 Până la 5 ani: 1 linguriță de 1-2 ori pe zi, timp de 1 lună.
 După 5 ani: 2 lingurițe de 1-2 ori pe zi, timp de 1 lună.
*1 lingurita = 5 ml
Acest produs este potrivit și pentru adulți peste 15 ani.
Avertisment: A nu se lăsa la îndemâna copiilor, a se feri de căldură și umiditate. Consumați ca parte a unei diete variate și echilibrate și ca parte a unui stil de viață sănătos. Se recomandă să nu se depășească doza recomandată. De consumat de preferință înainte de data indicată pe ambalaj. Se păstrează la frigider și se consumă în termen de 30 de zile de la deschidere.
Pediakid este o marca a Laboratoarelor Ineldea.
06510 Carros – Franța
www.pediakid.com

Importator: "Rihpangalfarma" SRL, str. N.Milescu Spătarul,36. mun Chișinău
Tel: 373 22 606 127

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

HEMOpran cremă protectoare endorectală
Este recomandată ca adjuvant în tratamentul sindromului hemoroidal varicos
(hemoroizi interni și externi), iritațiilor, mucoaselor anale și perianale.
Datorită formării unei pelicule protectoare și lubrifiante, previne iritațiile comune
din cauza fricționării, în prezența hemoroizilor, adesea cauzate de constipație,
sedentarism, ortostatism și sarcină. Ameliorează senzațiile de durere, arsură și
mâncărime. Formulat cu extracte naturale cu acțiune liniștitoare și răcoritoare. Nu
conține derivați de cortizon, coloranți și parfumuri sintetizate.
Modul de utilizare și dozaj
Înainte de utilizare Hemopran Crema protectoare endorectală: curățați zona anală și
perianală cu soluții speciale și uscați corespunzător.
Aplicați Hemopran Crema protectoare endorectală: scoateți căpăcelul și după sigiliu
din aluminiu, care deschide tubul, apoi fixați aplicator pe tub. Gentil introduceți
aplicator în anus și ușor apasați tubul pentru a aplica cantitatea dorită de produs.
După utilizare Hemopran Crema protectoare endorectală: scoateți aplicatorul, spălați
corespunzător cu săpun și apă. Închideți tubul cu capac. Aplicatorul este reutilizabil.
Repetați tratamentul de până la 3-4 ori pe zi, până la dispariția simptomelor. Dacă
simptomele persistă, consultați medicul Dvs. Durata tratamentului nu trebuie să
depășească 30 zile. Pentru a preveni iritațiile, datorită fricționării, este recomandat să
utilizați Hemopran Crema protectoare endorectală înainte unei mișcări intestinale.
Compoziția
Hemopran Crema protectoare endorectală este formulată din Aesculus Hippocastanum
glycolic extract, Hamamelis Virginiana glycolic extract, Ruscus Aculeatus glycolic
extract, Aloe Vera foliar gel, Avenanthramide de originea biotehnologică, ulei de
Jojoba.
În plus conține: Ceteareth-20, Cetyl Esters, Phenoxyethanol, Isopropyl Myristate,
Acid Stearic, C12-20 Acid PEG-8 Ester, Menthyl lactat, Carbomer, Glyceryl Stearat SE,
Triethanolamine, Apă.
Precauții
Închideți tubul etanș cu capacul după utilizarea produsului. Spălați aplicatorul după
fiecare utilizare. Nu lăsați la îndemâna copiilor. Nu utilizați pe pielea deteriorată
și pe mucoase. Nu înghițiți. Nu utilizați în caz de hipersensibilitate sau alergii la
ingrediente. Nu utilizați după data de expirare indicată în parte de jos a ambalajului
și pe tub. Nu utilizați produsul dacă cutia a fost deschisă sau deteriorată. Păstrați în
loc răcoros și uscat, la temperatura 40
C – 350
C.
Contraindicații și efecte secundare
Nu sunt cunoscute efecte secundare și contraindicații în condiții normale și previzibile
în mod rezonabil descrise în acest prospect. În cercetările științifice actuale nu există
dovezi cunoscute care să interzică utilizarea produsului la femeile gravide.

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

Indicații ale substanțelor active ale medicamentului Gastricumel
La recomandarea unui medic homeopat - în conformitate cu instrucțiunile de utilizare medicală a unui preparat homeopat specific.

Regimul de dozare
Metoda de aplicare și regimul de dozare a unui anumit medicament depinde de forma sa de eliberare și de alți factori. Regimul optim de dozare este determinat de medic. Este necesar să se respecte cu strictețe conformitatea formei de dozare utilizate a unui anumit medicament cu indicațiile de utilizare și regimul de dozare.
Preparatul homeopat specific și doza exactă a acestuia sunt întotdeauna determinate strict individual.
Regula generală: în stări patologice acute se folosesc potențe zecimale scăzute; în bolile cronice și la copii se folosesc potențe mai mari (centezimale și miile).
În bolile acute, când se folosesc potențe mici, se poate aplica un remediu homeopat la fiecare 5-10 minute și de 3-4 ori pe zi, în funcție de boala specifică.
În bolile cronice, frecvența de administrare poate fi de la 3-4 ori pe zi până la 1-2 ori pe săptămână și chiar mai rar atunci când se utilizează potențe foarte mari.
Utilizarea simultană a două sau mai multe remedii homeopatice sau a unui preparat complex este posibilă numai conform indicațiilor unui medic homeopat.
Efect secundar
Reacțiile alergice la componentele auxiliare ale formei de dozare a medicamentului nu pot fi excluse.

Contraindicații de utilizare
Sensibilitatea individuală la substanța activă și excipienții medicamentului utilizat.

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

OMEPRAZOL capsule

DENUMIREA COMERCIALĂ Omeprazol

DCI-ul substanţei active Omeprazolum

COMPOZIŢIA

1 capsulă conţine:

substanţa activă: omeprazol-20 mg (sub formă de peleţi 8,5%);

excipienţi: manitol (E421), hidrofosfat disodic, carbonat de calciu, laurilsulfat de sodiu, zaharoză, hidroxipropilmetilceluloză, copolimerul acidului metacrilic şi acrilatului de etil (1:1) în dispersie de 30%;

învelişul capsulei: gelatină, dioxid de titan (E171), apă purificată.

FORMA FARMACEUTICĂ Capsule

DESCRIEREA MEDICAMENTULUI

Capsule gelatinoase tari de formă cilindrică, cu capete emisferice, de culoare albă, mărimea capsulei - 1.

Conţinutul capsulelor-pelete sferice de culoare albă sau aproape albă.

GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul АТС

Medicamente pentru tratamentul ulcerului peptic şi bolii de reflux gastro-esofagian. Inhibitori ai pompei de protoni, A02BC01.

PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE

Proprietăţi farmacodinamice

Omeprazolul este un inhibitor al pompei de protoni, care inhibă efectiv secreţia gastrică acidă bazală şi cea stimulată, indiferent de stimul. Omeprazolul este un promedicament care pătrunde prin sânge în celulele parietale şi, fiind o bază slabă, în mediul acid al canaliculilor intracelulari se activează cu formarea sulfenamidei. Sulfenamida se leagă covalent cu resturile de cisteină, care intră în componenţa H+K+-ATP-azei extracelulare, pe care o inhibă ireversibil şi întrerupe secreţia ionilor de H+. După o doză unică, administrată pe cale orală, acţiunea apare pe parcursul primei ore şi se prelungeşte în decurs de 24 ore, cu un efect maxim obţinut după 3 ore. La pacienţii cu ulcer duodenal, administrarea omeprazolului în doză de 20 mg menţine pH intragastric ≥3 în decurs de 17 ore. Omeprazolul administrat în doză de 20 mg/zi timp de o săptămînă, determină a scădere a secreţiei acidului clorhidric cu cel puţin 95%. La încetarea administrării preparatului activi tatea secretorie se restabileşte complet după 3-5 zile.

Proprietăţi farmacocinetice

După administrarea pe stomacul gol, omeprazolul este absorbit rapid şi complet. La administrarea împreună cu alimentele absorbţia poate fi prelungită. Concentraţia plasmatică maximă este atinsă după 3-3,5 ore. Biodisponibilitatea este de 30-40%. Legarea de proteinele plasmatice constituie aproximativ 90%. Omeprazolul se metabolizează practic în totalitate la nivelul ficatului, rezultând 6 metaboliţi fără acţiune farmacologică. Timpul de înjumătăţire este de 1,5 ore. Se elimină sub formă de metaboliţi în proporţie de 77% prin urină şi cu bila 23%. La pacienţii cu disfuncţii hepatice biodisponibilitatea creşte cu aproximativ 100%, iar timpul de înjumătăţire este de 3 ore. La pacienţii cu insuficienţă renală cronică, eliminarea se reduce proporţional cu reducerea clearance-ului creatininei. La pacienţii vârstnici viteza eliminării se reduce, iar biodisponibilitatea creşte.

INDICAŢII TERAPEUTICE

Adulţi

- Tratamentul ulcerului duodenal.

- Profilaxia recăderilor ulcerului duodenal.

- Tratamentul ulcerului gastric.

- Profilaxia recăderilor ulcerului gastric.

- Eradicarea Helicobacter pylori în cazul ulcerului gastric în combinaţie cu antibioticele corespunzătoare.

- Tratamentul ulcerului gastric şi duodenal asociat tratamentului cu AINS.

- Profilaxia ulcerului gastric şi duodenal asociat tratamentului cu AINS.

- Tratamentul esofagitei de reflux.

- Profilaxia de lungă durată a recidivelor la pacienţii cu esofagită de reflux vindecată.

- Tratamentul simptomatic al bolii de reflux gastro-esofagian.

- Tratamentul sindromului Zollinger-Ellison.

Administrarea la copii

Copii cu vârsta mai mare de 1 an şi masa corporală ≥10 kg

- Tratamentul esofagitei de reflux.

- Tratament simptomatic al pirozisului şi regurgitării acide în boala de reflux gastro-esofagian.

Copii cu vârsta mai mare de 4 ani şi adolescenţi

- Eradicarea Helicobacter pylori în cazul ulcerului duodenal în asociere cu antibioticele corespunzătoare.

DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE

Se administrează pe cale orală. Administrarea capsulelor este recomandată dimineaţa, preferabil înainte de mese, fără a fi mestecate, cu o cantitate mică de lichide. Administrarea la pacienţii cu dificultăţi de înghiţire şi copiii care nu pot bea sau înghiţi alimente semisolide

Pacienţii cu dificultăţi de înghiţire, pot deschide capsula şi înghiţi conţinutul sau îl pot amesteca cu apă plată sau băuturi slab acide (de exemplu, suc, iaurt sau chefir). Acest amestec trebuie administrat într-o elasticitate scurtă de timp (în decurs de 30 minute). Apoi se bea o jumătate de pahar de apă.

Adulţi

Tratamentul ulcerului duodenal

Doza recomanadată la pacienţii cu acutizări ale ulcerului duodenal constituie 20 mg/zi. La majoritatea pacienţilor cu ulcer duodenal vindecarea apare în decurs de 2 săptămâni, dar unii pacienţi pot necesita o cură de tratament suplimentară de 2 săptămâni pentru vindecare. La pacienţii cu ulcer duodenal refractar la alte metode de tratament este recomandată doza zilnică de 40 mg timp de 4 săptămîni.

Profilaxia recidivelor ulcerului duodenal

Pentru profilaxia recidivelor ulcerului duodenal la pacienţii cu recăderi este recomandată administrarea a câte 20 mg omeprazol 1 dată pe zi. La necesitate, doza poate fi mărită până la 40 mg.

Tratamentul ulcerului gastric

Doza recomandată pentru pacienţii cu ulcer gastric constituie 20 mg 1 dată pe zi. La majoritatea pacienţilor cu ulcer gastric vindecarea apare în decurs de 4 săptămîni, dar unii pacienţi pot necesita o cură de tratament suplimentară de 4 săptămâni pentru vindecare. La pacienţii cu recăderi ale ulcerului este recomandată administrarea dozei de 40 omeprazol 1 dată pe zi. Vindecarea, de obicei, survine peste 8 săptămîni.

Profilaxia recăderilor ulcerului gastric

Pentru profilaxia recidivelor ulcerului gastric la pacienţii cu recăderi este recomandată administrarea dozei de 20 mg omeprazol 1 dată pe zi. La necesitate doza poate fi mărită până la 40 mg omeprazol.

Eradicarea Helicobacter pylori în ulcerul gastric

Pentru eradicarea Helicobacter pylori alegerea antibioticelor la un anumit pacient trebuie efectuată în conformitate cu datele naţionale, regionale şi locale cu privire la rezistenţă şi ghidurile de tratament:

- 20 mg omeprazol, 500 mg claritromicină şi 1000 mg amoxicilină, fiecare de 2 ori pe zi timp de 1 săptămână, sau

- 20 mg omeprazol, 250 mg (sau 500 mg) claritromicină şi 400 mg (sau 500 mg) metronidazol (sau 500 mg tinidazol), fiecare de 2 ori pe zi timp de 1 săptămână, sau

- 40 mg omeprazol o dată pe zi, 500 mg amoxicilină şi 400 mg (sau 500 mg) metronidazol (sau 500 mg tinidazol), ambele de 3 ori pe zi, timp de 1 săptămână.

La necesitate terapia poate fi repetată.

Tratamentul ulcerului gastric şi duodenal asociat tratamentului cu AINS

Doza recomandată este de 20 mg administrată 1 dată pe zi. La majoritatea pacienţilor vindecarea apare în decurs de 4 săptămâni, dar la unii pacienţi pentru vindecarea ulcerului poate fi necesară o cură de tratament suplimentară de 4 saptămâni.

Profilaxia ulcerului gastric şi duodenal asociat tratamentului cu AINS

Pentru profilaxia ulcerului gastric şi duodenal asociat tratamentului cu AINS la pacienţii din grupul de risc (pacienţi cu vârsta mai mare de 60 ani, pacienţi cu ulcer gastric şi duodenal în anamneză, hemoragii gastrointestinale) doza recomadată constituie 20 mg administrată 1 dată pe zi.

Tratamentul esofagitei de reflux

Doza recomandată este de 20 mg administrată 1 dată pe zi. La majoritatea pacienţilor vindecarea apare timp de 4 săptămâni, dar unii pacienţi pentru vindecarea ulcerului pot necesita o cură suplimentară de tratament de 4 saptămîni. La pacienţii cu esofagită de reflux severă este recomandată administrarea a 40 mg omeprazol 1 dată pe zi. Vindecarea se obţine, de obicei, timp de 8 săptămâni.

Profilaxia pe termen lung a recidivelor la pacienţii cu esofagită de reflux vindecată

Pentru tratamentul pacienţilor cu esofagită de reflux vindecată, doza recomandată este stabilită individual şi administrată 1 dată pe zi.

Tratamentul simptomatic al bolii de reflux gatsroesofagian

Doza recomandată este de 20 mg pe zi. Dacă după 4 săptămîni de tratament simptomele nu dispar, trebuie efectuată o investigare suplimentară a pacientului. Odată ce simptomele dispar, controlul ulterior al simptomelor poate fi realizat prin utilizarea regimului de administrare "la necesitate": câte10 mg omeprazol 1 dată pe zi, la necesitate.

Tratamentul sindromului Zollinger-Ellison

Doza se ajustează individual. Doza iniţială recomandată este de 60 mg/zi. Durata tratamentului-atât cât este indicat din punct de vedere clinic. Mai mult de 90% dintre pacienţi cu forme grave a afecţiunii şi un răspuns inadecvat la alte tipuri de tratament, au fost stabilizaţi la administrarea omeprazolului în doze de 20-120 mg/zi.

Dacă există necesitatea administrării dozelor mai mari de 80 mg/zi, doza trebuie divizată în două prize zilnice.

Administrarea la copii

Copii cu vârsta mai mare de 1 an şi masa corporală ≥10 kg:

Modul de administrare şi dozele pentru tratamentul esofagitei de reflux şi tratamentul simptomatic al pirozisului şi regurgitaţiei acide în boala de reflux gastroesofagian:

- 1 an -10-20 kg -10 mg o dată pe zi. La necesitate doza poate fi mărită până la 20 mg 1 dată pe zi

- 2 ani > 20 kg -20 mg o dată pe zi. La necesitate doza poate fi mărită pnă la 40 mg 1 dată pe zi.

Esofagită de reflux: durata tratamentului este de 4-8 săptămîni.

Tratamentul simptomatic al pirozisului şi regurgitaţiei acide în boala de reflux gastroesofagian: durata tratamentului este de 2-4 săptămîni, dacă simptomele persistă, pacientul necesită investigaţii suplimentare.

Copii cu vîrsta mai mare de 4 ani şi adolescenţi

Tratamentul ulcerului duodenal determinat de Helicobacter pylori

Alegerea tratamentului combinat adecvat trebuie efectuat în conformitate cu datele naţionale, regionale şi locale ale rezistenţei şi duratei tratamentului (durata frecventă-7 zile, uneori pînă la 14 zile). Tratamentul trebuie efectuat sub supravegherea medicului. Modul de administrare şi dozele pentru tratamentul ulcerului duodenal determinat de Helicobacter pylori:

15-30 kg -Omeprazol 10 mg , amoxicilină 25 mg/kg masă corporală şi claritromicină 7,5 mg/kg masă corporală, administrate împreună de 2 ori pe zi timp de 1 săptămână.

31-40 kg -Omeprazol 20 mg, amoxicilină 750 mg şi claritromicină 7,5 mg/kg masă corporală, administrate împreună de 2 ori pe zi timp de 1 săptămână.

> 40 kg -Omeprazol 20 mg, amoxicilină 1 g şi 500 claritromicină mg , administrate împreună de 2 ori pe zi timp de 1 săptămână.

Grupe speciale de pacienţi

Pacienţii cu insuficienţă renală

La pacienţii cu insuficienţă renală nu este necesară ajustarea dozelor. Pacienţii cu insuficienţă hepatică La pacienţii cu insuficienţă hepatică doza zilnică recomandată este de 10-20 mg omeprazol.

Vârstnici (>65 ani)

La vârstnici ajustarea dozelor nu este necesară.

REACŢII ADVERSE

În continuare, frecvenţa reacţiilor adverse a fost determinată utilizînd următoarea clasificare: foarte frecvente (>1/10), frecvente (>1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (>1/1000 şi <1/100), rare (>1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Tulburări hematologice şi limfatice

Rare: leucopenie, trombocitopenie.

Foarte rare: agranulocitoză, pancitopenie.

Tulburări ale sistemului imunitar

Rare: reacţii de hipersensibilitate (febră, edem angioneurotic şi reacţii anafilacticeşoc).

Tulburări metabolice şi de nutriţie

Foarte rare: hipomagneziemie.

Tulburări psihice

Mai puţin frecvente: insomnie.

Rare: agitaţie, confuzie, depresie.

Foarte rare: agresivitate, halucinaţii.

Tulburări ale sistemului nervos

Frecvente: cefalee.

Mai puţin frecvente: vertij, parestezii, somnolenţă.

Rare: tulburări ale percepţiilor gustative.

Tulburări oculare

Rare: vedere înceţoşată.

Tulburări gastrointestinale

Frecvente: greaţă, vomă, diaree, constipaţie, dureri abdominale, meteorism.

Rare: xerostomie, tulburări ale gustului, stomatită.

Tulburări hepatobiliare

Rare: la pacienţii cu afecţiuni hepatice severe anterioare - hepatită (inclusiv cu icter). Foarte rare: modificări ale funcţiei hepatice.

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

Mai puţin frecvente: dermatită, prurit, erupţie cutanată, urticarie.

Rare: alopecie, fotosensibilitate.

Foarte rare: eritem polimorf.

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv

Mai puţin frecvente: fracturi de şold, a incheieturii mîinii, coloanei vertebrale;

Rare: mialgii, artralgii.

Foarte rare: slăbiciuni musculare.

Tulburări renale şi ale căilor urinare

Rare: nefrită interstiţială.

Investigaţii disgnostice:

Mai puţin frecvente: activi tate tranzitorie mărită a transaminazelor hepatice.

Tulburări ale aparatului genital şi sînului

Foarte rare: ginecomastie.

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Mai puţin frecvente: discomfort, edeme periferice.

Rare: transpiraţie excesivă, formarea de chisturi glandulare în timpul tratamentului pe termen lung (o consecinţă a inhibării secreţiei acidului clorhidric, este benignă).

CONTRAINDICAŢII

Hipersensibilitate la omeprazol sau la alte componente ale preparatului.

Copii cu vârsta pînă la 1 an.

Similar altor inhibitori ai pompei de protoni (IPP), omeprazolul nu trebuie administrat concomitent cu nelfinavir.

SUPRADOZAJ

Simptome: vedere înceţoşată, somnolenţă, iritabilitate, cefalee, transpiraţie abundentă, xerostomie, greaţă şi tahicardie.

Tratament: terapie simptomatică. Nu există antidot specific.

ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE

Pentru eradicarea Helicobacter pylori omeprazolul este administrat în asociere cu antibiotice, metronidazol, preparate cu conţinut de bismut şi alte medicamente. Diagnosticul esofagitei de reflux trebuie confirmat endoscopic. Pentru tratamentul pe termen lung al esofagitei de reflux, omeprazolul trebuie utilizat numai la pacienţii cu tendinţă de recidive frecvente, precum şi la cei la care curele de tratament individuale nu sunt eficiente. Înainte de începerea tratamentului trebuie exclusă prezenţa tumorilor gastrice maligne, deoarece tratamentul poate masca simptomele şi întârzia stabilirea unui diagnostic corect. La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, în timpul tratamentului cu omeprazol trebuie monitorizat cu regularitate nivelul enzimelor hepatice. A fost raportată apariţia hipomagneziemiei simptomatice şi asimptomatice la pacienţii care administrează inhibitori ai pompei de protoni cel puţin 3 luni, în cele mai multe cazuri după 1 an de tratament. Reacţiile adverse grave includ tetanie, aritmii, convulsii. La majoritatea pacienţilor a fost necesară administrarea sărurilor de magneziu şi încetarea administrării inhibitorilor pompei de protoni. La pacienţii la care este planificată administrarea de lungă durată a inhibitorilor pompei de protoni sau administrarea concomitentă cu digoxina, sau a altor medicamente, care pot determina reducerea concentraţiei magneziului (de exemplu, diureticele), este necesară determinarea concentraţiei plasmatice a magneziului până la iniţierea administrării inhibitorilor pompei de protoni şi periodic pe durata tratamentului. Administrarea inhibitorilor pompei de protoni (IPP) poate fi asociată cu risc crescut de apariţie a fracturilor de şold, încheieturii mâinii, coloanei vertebrale. Riscul de apariţie a fracturilor a crescut la pacienţii care au administrat IPP în doze mari (administrarea zilnică repetată) şi/sau administrarea de lungă durată (1 an şi mai mult). Este recomandată administrarea IPP în doze terapeutice minime, în conformitate cu indicaţiile pentru administrare, iar durata curei de tratament trebuie să fie cât mai scurt posibilă. Pacienţii cu risc de fracturi trebuie trataţi conform recomandărilor aprobate.

Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare

În baza rezultatelor studiilor epidemiologice s-a demonstrat, că administrarea omeprazolului în timpul sarcinii nu are efect negativ asupra sănătăţii fătului/nounăscuţilor. Omeprazolul poate fi administrat în timpul sarcinii. Atunci când este utilizat în doze terapeutice, omeprazolul se excretă în laptele matern, dar nu afectează starea de sănătate a copilului.

Influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje

Produsul nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Totuşi, la apariţia reacţiilor adverse, inclusiv ameţeli şi dereglări de vedere pacienţii nu trebuie să conducă vehicule sau să folosească utilaje.

INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE ŞI ALTE TIPURI DE INTERACŢIUNI Omeprazolul poate prelungi timpul de injumătăţire şi durata de acţiune a medicamentelor metabolizate hepatic prin oxidare (warfarina, diazepamul ş. a. ). Nu este stabilită interacţiunea cu propranololul sau teofilina, dar nu poate fi exclusă interacţiunea cu alte medicamente care sunt metabolizate prin intermediul sistemului enzimatic al citocromului P450. La administrarea concomitentă, omeprazolul poate reduce absorbţia ketoconazolului, ampicilinei, preparatelor ferului.

La administrarea concomitentă cu claritromicină creşte absorbţia omeprazolului şi claritromicinei. Omeprazolul reduce efectul terapeutic al clopidogrelului.

PREZENTARE, AMBALAJ

Capsule 20 mg. Câte 10 capsule în blister. Câte 3 blistere împreună cu instrucţiunea pentru administrare plasate în cutie de carton.

PĂSTRARE

A se păstra la loc uscat, ferit de lumină, la temperatura sub 25 °С. A nu se lăsa la îndemîna şi vederea copiilor!

TERMEN DE VALABILITATE

2 ani.

A nu se utiliza după data de expirare indicată pe ambalaj.

STATUTUL LEGAL Cu prescripţie medicală.

DEŢINĂTORUL CERTIFICATULUI DE ÎNREGISTRARE

Lekfarm SRL, Republica Belarus

NUMELE ŞI ADRESA PRODUCĂTORULUI

Lekfarm SRL or. Logoysk 223110, str. Minskaya 2a, Republica Belarus

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

NBL Solemar Baby spray nazal 100ml
NBL Solemar Baby conține soluție izotonică cu proprietăți benefice ale sărurilor minerale și oligoelemente din apa de mare.
NBL Solemar Baby spray nazal cu apă de mare izotonică conține apă naturală de mare izotonică diluată echivalent cu soluție de clorură de sodiu de 0,9% .
Este un dispozitiv medical, produs prin tehnologia pungă cu supapă, nu conține vreun gaz propulsor, conservanți, aditivi chimici și/sau medicamente. Este 100% natural.
Recomandări de folosire
Ajută la ameliorarea congestiei nazale și respirării mai ușoare la copii. Curăță cavitatea nazală, infundată cu mucus, înmoaie și elimină mucusul ( secrețiile uscate), normalizează respirația copilului. Asigură eliminarea secrețiilor și/sau alergenilor prin spălarea și curățarea zilnică a nasului, reducând riscul de infectare a canalului nazal. Ajută la hidratarea mucoasei nazale fără tulburarea pH-ului fiziologic, iar rezolvând problema nasului uscat, restabilește funcțiile mucoasei nazale.
Influențează pozitiv în tratamentul rinitei alergice, sinusitei, răcelii și gripei și recuperarea după intervenții chirugicale nazale.
Contraindicații
NBL Solemar baby nu se va utiliza la nou născuți cu vârsta mai mică de 1 luni, decât la recomandarea medicului. Se va utiliza cu precauție la copiii cu hipersensibilitate la apa de mare. Utilizați un flacon doar pentru un copil. Soluția nu se utilizează în formă injectabilă. Presiunea flaconului de NBL Solemar baby este redusă în jumătate. Indicat copiilor cu recomandarea medicului sau farmacistului.
Atenționări și precauții
Inainte de utilizare, citiți cu atenție informația cu privire la NBL Solemar Baby. Dacă aveți întrebări, consultați medicul sau farmacistul. Informați medicul imediat dacă copilul dumneavoastră are alergie la vreun medicament sau la apa de mare. Când se aplică pe mucoasa nazală iritată, poate apărea senzația de arsură sau furnicături. Nu procurați dacă ambalajul este deterioarat sau dezasamblat.
Condiții de păstrare
Păstrați la temperatura camerei, până la 250C. Nu lăsați la îndemâna copiilor. Nu utilizați după data de expirare indicată pe ambalaj. Având în vedere că nu conține vreun gaz propulsor sau conservanți, nu este inflamabil sau explozibil. Nu expuneți ambalajul la lumina directă a soarelui, la temperaturi mai mari de 50oC. Nu perforați flaconul și nu aruncați în foc.
Se prezintă sub formă de flacon de aluminiu de 100ml, cu pungă pe supapă, dispozitiv de pulverizare de culoare albă, capac de protecție și instrucții de utilizare în cutie de carton.
Marcaj CE
Deținător: Nobel Ilac Sanayii ve Ticaret A.S., Istanbul, Turcia.
Producător: Iyon Sag.Med. Koz. Ith. Ihr ve San. Tic. Ltd. Sti, Umraniye, Istanbul, Turcia.

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

Indicaţii terapeutice
Epilepsie
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 13 ani şi peste
- Tratament adjuvant sau ca monoterapie în crizele convulsive parţiale şi generalizate,
incluzând convulsii tonico-clonice.
- Crizele convulsive asociate cu sindromul Lennox-Gastaut. Lamictal este administrat ca
terapie adjuvantă dar poate fi folosit ca medicament antiepileptic (MAE) de primă intenţie în
sindromul Lennox-Gastaut.
Copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 2 şi 12 ani
- Tratament adjuvant al crizelor convulsive parţiale şi generalizate, incluzând convulsii tonicoclonice şi convulsii asociate cu sindromul Lennox-Gastaut.
2
- Monoterapie în crizele convulsive sub formă de absenţe tipice.
Tulburare bipolară
Adulţi cu vârsta de 18 ani şi peste
- Prevenirea episoadelor depresive la pacienţii cu tulburare bipolară de tip I care prezintă
predominant episoade depresive (vezi pct. 5.1).
Lamictal nu este indicat pentru tratamentul acut al episoadelor maniacale sau depresive. Doze şi mod de administrare
Comprimatele de Lamictal trebuie înghiţite întregi şi nu trebuie mestecate sau zdrobite.
Dacă doza calculată de lamotrigină (de exemplu pentru tratamentul copiilor cu epilepsie sau al
pacienţilor cu insuficienţă hepatică) nu este echivalentă cu un număr de comprimate întregi, doza
care trebuie administrată va fi egală cu numărul cel mai mic de comprimate întregi.
Reluarea terapiei
La pacienţii care au întrerupt administrarea de Lamictal, indiferent de motiv, atunci când reâncep
tratamentul cu Lamictal, medicul trebuie să evalueze necesitatea de a creşte treptat doza până la cea
de întreţinere, deoarece riscul de erupţie cutanată gravă este asociat cu doze iniţiale mari şi cu
depăşirea dozelor de lamotrigină recomandate pentru creşterea dozei (vezi pct. 4.4). Cu cât este mai
mare intervalul de timp de la doza anterioară, cu atât este necesară atenţie sporită în privinţa creşterii
dozelor până la cea de întreţinere. Când intervalul de la întreruperea administrării de lamotrigină
depăşeşte de cinci ori timpul de înjumătăţire plasmatică (vezi pct. 5.2), doza de Lamictal trebuie în
general crescută treptat până la doza de întreţinere în conformitate cu schema corespunzătoare.
Se recomandă ca tratamentul cu Lamictal să nu fie reluat la pacienţii care l-au întrerupt ca urmare a
unei erupţii cutanate asociate cu un tratament anterior cu lamotrigină, cu excepţia cazului în care
beneficiul potenţial depăşeşte în mod clar riscurile.
Epilepsie
Creşterea treptată a dozelor şi dozele de întreţinere recomandate pentru adulţi şi adolescenţi cu
vârsta de 13 ani şi peste (Tabelul 1) şi pentru copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 2 şi 12 ani
(Tabelul 2) sunt prezentate mai jos. Doza iniţială şi creşterea ulterioară a dozei nu trebuie depăşite
deoarece există riscul de apariţie a unei erupţii cutanate (vezi pct. 4.4).
În cazul în care administrarea altor medicamente antiepileptice (MAE) este oprită sau când sunt
asociate alte MAE/medicamente la schemele terapeutice care conţin lamotrigină, trebuie avut în
vedere efectul pe care acest lucru îl poate avea asupra farmacocineticii lamotriginei (vezi pct 4.5).
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi enumeraţi la pct.6.1. https://bit.ly/3krN1br

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

Nurofen Junior cu aroma de portocale 200mg/5ml 100ml susp. orala.

Subs. : Ibuprofen
Indicatii :
· -reducerea febrei
· -ameliorarea simptomele de durere uşoară până la moderată.
Administrare :Luaţi întotdeauna Nurofen Junior exact aşa cum este indicat.
Doza uzuală pentru durere şi febră:
20-29 kg (6 – 9 ani) -5ml (echivalent la 200 mg ibuprofen) de 3 ori
30-40 kg (10 – 12 ani) -7,5ml (echivalent la 300 mg ibuprofen) - (folosiţi linguriţă dozatoare de două ori: 5ml + 2,5ml) de 3 ori
*Dozele trebuie administrate la intervale de aproximativ 6-8 ore.
\Nu este recomandat la copiii cu vârste mai mici de 6 ani sau cu greutatea sub 20 kg.
Agitați bine flaconul înainte de utilizare.Nu depăşiţi dozele stabilite.
Pentru administrare orală:
1. Agitaţi bine flaconul.
2. Folosiţi marcajul linguriţei dozatoare corespunzător dozei necesare.
3. Turnaţi medicamentul în linguriţa dozatoare.
4. Introduceţi linguriţa dozatoare în gura copilului şi administraţi doza.
5. După administrare, puneţi la loc capacul flaconului. Spălaţi linguriţa dozatoare în apă călduţă şi lăsaţi-o să se usuce. A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.
Reactii adverse : Cu toate că efectele secundare sunt mai puțin frecvente, copilul dumneavoastră poate prezenta una dintre reacţiile adverse cunoscute ale AINS. În cazul în care copilul dumneavoastră prezintă reacţii adverse, sau dacă aveţi îngrijorări, întrerupeţi administrarea medicamentului şi adresați-vă medicului dumneavoastră cât mai repede posibil. Persoanele vârstnice care utilizează acest medicament prezintă un risc crescut de a dezvolta probleme asociate reacţiilor adverse.OPRIŢI ADMINISTRAREA acestui medicament şi adresaţi-vă imediat medicului în cazul în care copilul dumneavoastră prezintă:
· semne de hemoragie intestinală precum: durere abdominală severă, scaune de culoare neagră, vărsături cu sânge sau cu particule închise la culoare cu aspect de zaţ de cafea.
· semne de reacţii alergice rare, dar grave precum agravarea astmului bronşic, respiraţie şuierătoare inexplicabilă sau scurtarea respiraţiei, umflarea feţei, limbii sau gâtului, dificultăţi la respiraţie, bătăi rapide ale inimii, scăderea tensiunii arteriale care determină apariţia şocului.
·reacţii cutanate severe, precum iritaţiile care acoperă întreaga suprafaţă a corpului, descuamarea, băşicarea sau exfolierea pielii.
Frecvente (pot afecta până la 1 utilizator din 10 )
·  Disconfort la nivelul stomacului și intestinului, precum arsuri, dureri abdominale, greaţă, indigestie, diaree, vărsături, flatulenţă (vânturi), constipaţie şi sângerări slabe în abdomen şi/sau intestin care pot provoca anemie în cazuri excepţionale.
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 utilizator din 100)
· ulcer, perforaţii sau sângerări gastro-intestinale, inflamaţia mucoasei orale cu ulceraţii, agravarea bolii inflamatorii intestinale preexistente (a colitei sau a bolii Crohn), gastrită
· durere de cap, ameţeală, insomnie, agitaţie, iritabilitate sau oboseală
· tulburări de vedere
· diverse iritaţii la nivelul pielii
· reacţii de hipersensibilitate cu erupţii pe piele şi mâncărimi.
Rare (pot afecta până la 1 utilizator din 1000)
· tinitus (zgomot în urechi)
· concentraţii crescute ale ureei în sânge, dureri pe flancuri şi/sau la nivelul abdomenului, sângele în urină şi febra pot fi semne ale unor afecţiuni renale (necroză papilară)
.concentraţii crescute ale acidului uric în sânge
· valori mici ale hemoglobinei
Foarte rare (pot afecta până la 1 utilizator din 10 000)
· esofagită, pancreatită, formarea de stricturi intestinale sub formă de diafragme
· insuficienţă cardiacă, infarct miocardic şi umflarea feţei şi a mâinilor (edem)
· eliminare a unei cantităţi mai mici de urină decât în mod normal şi umflare (în special la pacienţii cu tensiune arterială mare sau funcţii renale reduse), umflare (edem) şi urină tulbure (sindrom nefrotic), boală inflamatorie a rinichilor (nefrită interstiţială) care poate duce la insuficienţă renală acută.
. reacţii psihotice şi depresie
.tensiune arterială mare, vasculită
·  palpitaţi·
disfuncţie hepatică, probleme ale ficatului (primele semne pot fi decolorările la nivelul pielii), în special în timpul tratamentului pe termen lung, insuficienţă hepatică, inflamare acută a ficatului (hepatită
· probleme ale formării celulelor din sânge - primele semne sunt: febră, durere în gât, ulcere superficiale la nivelul gurii, simptome asemănătoare răcelii, oboseala severă, hemoragiile nazale şi la nivelul pielii şi contuzii fără o explicaţie normală.
· infecţii grave la nivelul pielii şi complicaţii ale ţesutului moale în timpul infecţiei cu vărsat de vânt (varicelă)
· agravarea inflamaţiei provocate de infecţie (de exemplu fasceită necrozantă) a fost raportată în asociere cu folosirea anumitor analgezice (AINS).
· simptome de meningită aseptică, cu rigidizarea gâtului, dureri de cap, greaţă, stări de vomă, febră sau pierdere a conştienţei.
Contraindicatii :  -sunt alergici (hipersensibili) la ibuprofen sau la alte analgezice similare (AINS), sau la oricare dintre celelalte componente ale medicamentului
·  -au suferit vreodată de scurtare a respiraţiei, astm, secreţii nazale, inflamație la nivelul feței și/sau mâinilor sau erupţie pe piele după utilizarea acidului acetilsalicilic (aspirinei) sau a altor analgezice similare (AINS)
·  -au antecedente de hemoragii gastro-intestinale sau perforare datorate tratamentelor anterioare cu AINS
Pastrare : A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
Nu utilizaţi Nurofen Junior după data de expirare înscrisă pe cutie şi etichetă, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
A nu se păstra la temperaturi peste 25°C.
A se utiliza în maxim 6 luni după prima deschidere a flaconului.

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

VENLAXOR 37,5 mg comprimate

VENLAXOR 75 mg comprimate

Venlafaxină

1. Ce este VENLAXOR® şi pentru ce se utilizează

VENLAXOR conţine substanţa activă Venlafaxină. Aparţine grupului antidepresivelor denumite inhibitori ai recaptării serotoninei şi noradrenalinei (INRS), el de asemenea posedă acţiune de înlăturare a neliniştii. Acest grup de medicamente este utilizat pentru a trata depresia şi alte probleme, cum sunt tulburările anxioase. Se consideră că persoanele care suferă de depresie şi/sau anxietate au niveluri mai mici de serotonină şi noradrenalină (norepinefrină) în creier. Modul de acţiune al antidepresivelor nu este pe deplin înţeles, dar ele pot fi benefice prin creşterea nivelurilor de serotonină şi noradrenalină din creier. VENLAXOR este un tratament destinat adulţilor cu depresie. Tratamentul corespunzător al depresiei este important pentru a vă ajuta să vă simţiţi mai bine. Dacă acestea nu sunt tratate, starea dumneavoastră ar putea persista, devenind mai gravă şi mai greu de tratat.

2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi VENLAXOR

Nu utilizaţi VENLAXOR:

- dacă sunteţi alergic la venlafaxină sau la oricare dintre celelalte componente ale VENLAXOR;

- dacă luaţi sau aţi luat recent (în ultimele 14 zile), oricare dintre medicamentele numite inhibitori de monoaminooxidază (IMAO), care sunt utilizate pentru tratamentul depresiei sau bolii Parkinson. Luarea IMAO ireversibili concomitent cu venlaxor, poate cauza reacţii adverse grave sau chiar pot pune viaţa în pericol. De asemenea, trebuie să aşteptaţi cel puţin 7 zile după ce încetaţi să mai luaţi VENLAXOR® înainte de a lua orice IMAO ireversibil (vezi şi pct. „Sindromul serotoninergic” şi „VENLAXOR împreună cu alte medicamente”);

Atenţionări şi precauţii

Este necesară o precauţie deosebită la administrarea de VENLAXOR® în următoarele cazuri:

- dacă utilizaţi alte medicamente care, luate concomitent cu VENLAXOR, pot creşte riscul de apariţie a sindromului serrotoninergic (Vezi pct. „VENLAXOR împreună cu alte medicamente”);

- dacă aveţi probleme oculare, cum sunt unele tipuri de glaucom (presiune crescută în interiorul ochiului);

- dacă aţi avut hipertensiune arterială;

- dacă aţi avut probleme cu inima;

- dacă aţi avut convulsii;

- dacă aţi avut niveluri prea mici de sodiu în sânge (hiponatremie);

- dacă aveţi tendinţa de a face vânătăi sau de a sângera cu uşurinţă (istoric de tulburări de sângerare) sau dacă luaţi alte medicamente care pot creşte riscul de sângerare (ca exemplu Warfarinum care este anticoagulant);

- dacă nivelurile colesterolului Dumneavoastră cresc;

- dacă aţi avut în trecut manie sau tulburare bipolară (stare de supraexcitare sau euforie) sau dacă cineva din familia dumneavoastră a avut asemenea probleme;

- dacă aţi avut un comportament agresiv.

Gânduri de sinucidere şi agravarea depresiei sau a tulburării anxioase (neliniştei)

Dacă suferiţi de depresie şi/sau tulburare anxioasă, puteţi avea uneori gânduri de a vă face rău singur sau de sinucidere. Acestea pot deveni mai frecvente atunci când începeţi să luaţi antidepresive, întrucât aceste medicamente au nevoie de un anumit timp pentru a-şi face efectul, de obicei două săptămâni, dar uneori mai mult. Aveţi o probabilitate mai mare de a avea asemenea gânduri:

- dacă aţi avut deja gânduri de a vă face rău singur sau de sinucidere;

- dacă sunteţi un adult tânăr. Informaţiile obţinute din studiile clinice au indicat un risc crescut de comportament legat de sinucidere la adulţii tineri (cu vârsta sub 25 de ani) cu probleme psihice, care au fost trataţi cu un antidepresiv.

Dacă în orice moment aveţi gânduri de vă face rău singur sau de sinucidere, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră sau mergeţi imediat la spital. S-ar putea să vă fie de ajutor să spuneţi unui prieten apropiat sau unei rude că sunteţi deprimat sau că suferiţi de o tulburare anxioasă şi să le cereţi să citească acest prospect.

Puteţi să le cereţi să vă spună dacă cred că depresia sau anxietatea dumneavoastră se înrăutăţeşte sau dacă sunt îngrijoraţi de schimbările apărute în comportamentul Dumneavoastră.

Agitație psihomotorie

VENLAXOR® poate cauza agitaţie psihomotorie (necesitatea de a vă mişca permanent); în acest caz e necesar de discutat administrarea lui cu medicul.

Gură uscată

Au fost înregistrate cazuri de gură uscată la 10% dintre pacienţii trataţi cu venlafaxină. Aceasta poate creşte riscul apariţiei cariilor. Prin urmare, trebuie să acordaţi o importanţă deosebită igienei dentare.

Utilizarea la copii şi adolescenţi

VENLAXOR nu se va utiliza în tratamentul copiilor şi adolescenţilor cu vârsta sub 18 ani. Trebuie de ştiut că pacienţii cu vârsta sub 18 ani la administrarea medicamentelor din această clasă suferă mai frecvent de reacţii adverse, de exemplu de tentative de suicid, gânduri de suicid şi ostilitate (în principal agresivitate, comportament opoziţional şi mânie). Cu toate acestea, medicul dumneavoastră ar putea prescrie VENLAXOR la pacienţi cu vârste sub 18 ani, dacă decide că este în interesul acestora. Dacă medicul dumneavoastră a prescris VENLAXOR la un pacient cu vârsta sub 18 ani şi vreţi să discutaţi acest lucru, vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră. Trebuie să îl informaţi pe medicul dumneavoastră dacă oricare din simptomele enumerate mai sus apar sau se agravează la pacienţi cu vârste sub 18 ani care iau VENLAXOR. De asemenea, în acest grup de vârstă nu a fost încă demonstrată siguranţa pe termen lung a acestui medicament privind creşterea, maturizarea şi dezvoltarea cognitivă şi comportamentală.

VENLAXOR împreună cu alte medicamente

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. Medicul Dumneavoastră va decide dacă puteţi lua VENLAXOR împreună cu alte medicamente.

Nu începeţi şi nu încetaţi să luaţi alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală, preparate naturale sau din plante, înainte de a discuta cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.

- Inhibitorii MAO care sunt utilizate pentru tratamentul depresiei sau bolii Parkinson, nu se pot utiliza împreună cu VENLAXOR. Spuneţi medicului Dumneavoastră dacă aţi utilizat aceste preparate în ultimele 14 zile (IMAO: vezi “Înainte de a utiliza VENLAXOR”).

- Sindromul serotoninergic. Utilizarea concomitentă a VENLAXOR cu alte medicamente pot creşte riscul de apariţie a reacţiilor adverse severe (Sindromul serotoninergic). Exemple de asemenea medicamente:

- triptani (utilizaţi pentru migrenă);

- medicamente pentru tratarea depresiei, de exemplu INRS, ISRS, triciclice sau medicamente care conţin litiu;

- medicamente care conţin linezolid, un antibiotic (utilizat pentru tratarea infecţiilor);

- medicamente care conţin moclobemidă, un IMAO reversibil (utilizat pentru tratarea depresiei);

- medicamente care conţin sibutramină (utilizată pentru scăderea în greutate);

- medicamente care conţin tramadol (folosit pentru a atenua dureri severe);

- produse care conţin sunătoare (numită şi Hypericum perforatum, un preparat din plante utilizat în tratamentul depresiilor uşoare);

- produse care conţin triptofan (utilizate pentru tratarea problemelor cu somnul şi a depresiei);

Semnele şi simptomele sindromului serotoninergic pot include o combinaţie a următoarelor: nelinişte, halucinaţii, pierderea coordonării, accelerarea bătăilor inimii, creşterea temperaturii corporale, modificări rapide ale tensiunii arteriale, exagerarea reflexelor, diaree, comă, greaţă, vărsături.

Dacă suferiţi de sindromul serotoninergic, spuneţi imediat medicului Dumneavoastră sau mergeţi la cel mai apropiat spital.

De asemenea, medicamentele de mai jos pot interacţiona cu VENLAXOR şi trebuie

utilizate cu precauţie. În mod deosebit, este important să spuneţi medicului Dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi medicamente care conţin:

- ketoconazol (un medicament antifungic);

- haloperidol sau risperidonă (pentru tratarea problemelor de ordin psihic);

- metoprolol (un beta-blocant destinat tratamentului hipertensiunii arteriale şi problemelor de inimă).

VENLAXOR cu alimente, băuturi şi alcool

VENLAXOR trebuie luat cu alimente (vezi pct. 3. „Cum să utilizaţi VENLAXOR”). E necesar de evitat consumul alcoolului pe durata tratamentului cu VENLAXOR.

Sarcina şi alăptarea

Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament. Asiguraţi-vă că moaşa şi/sau medicul ştiu că luaţi VENLAXOR, deoarece este posibil ca copilul Dumneavoastră să aibă unele simptome la naştere. Aceste simptome apar de obicei în primele 24 de ore de la naştere. Ele includ hrănirea necorespunzătoare şi probleme respiratorii. Dacă copilul Dumneavoastră are aceste simptome la naştere şi acest lucru vă îngrijorează, contactaţi-l pe medicul dumneavoastră şi/sau moaşa, care vă vor putea sfătui. VENLAXOR trece în laptele matern. Există riscul apariţiei unor efecte asupra copilului. Prin urmare, trebuie să discutaţi acest lucru cu medicul Dumneavoastră, iar acesta va decide dacă trebuie să întrerupeţi alăptarea sau tratamentul cu VENLAXOR.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi utilaje decât după ce deveniţi conştient de modul în care vă afectează VENLAXOR.

Informaţii importante privind unele componente ale VENLAXOR

Comprimatele conţin lactoză. Dacă medicul Dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.

3. Cum să utilizaţi VENLAXOR

Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medical. Trebuie să discutaţi cu medicul Dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Doza iniţială recomandată constituie 75 mg o dată pe zi, divizată în 2 prize. Peste câteva săptămâni medicul poate să vă mărească doza până la 375 mg pe zi pentru depresie.

VENLAXOR se administrează în timpul mesei, cu o cantitate suficientă de apă. Luaţi VENLAXOR aproximativ la aceeaşi oră a zilei, dimineaţa şi seara.

Dacă aveţi insuficienţă hepatică sau renală discutaţi cu medicul Dumneavoastră, deoarece este posibil să aveţi nevoie de o doză diferită de VENLAXOR.

Nu încetaţi să luaţi VENLAXOR fără să discutaţi cu medicul dumneavoastră (vezi pct. „Dacă încetaţi să luaţi VENLAXOR”).

Dacă luaţi mai mult din VENLAXOR decât trebuie

În cazul supradozării trebuie să vă adresaţi imediat la medic!

Simptomele unui posibil supradozaj pot include bătăi rapide ale inimii, modificări ale stării de alertă (mergând de la somnolenţă la comă), vedere înceţoşată, convulsii sau crize convulsive şi vărsături.

Dacă uitaţi să luaţi VENLAXOR

Dacă aţi uitat să luaţi o doză, luaţi-o imediat ce vă aduceţi aminte. Dacă se apropie momentul următoarei doze, nu luaţi o doză dublă, ci continuaţi să administraţi medicamentul după cum e recomandat, respectând intervalele obişnuite între prize. Nu luaţi o doză dublă pentru a o înlocui pe cea uitată.

Dacă încetaţi să luaţi VENLAXOR

Nu încetaţi să luaţi tratamentul şi nu reduceţi doza chiar dacă vă simţiţi mai bine,fără a fi sfătuit în acest sens de către medicul Dumneavoastră. Atunci când medicul Dumneavoastră va considera că nu mai aveţi nevoie de tratamentul cu VENLAXOR, vă va cere să reduceţi treptat doza până la oprirea completă a tratamentului. Se ştie că la oprirea tratamentului apar reacţii adverse, în special atunci când este oprit brusc sau doza este redusă prea rapid. Unii pacienţi pot avea următoarele simptome: oboseală, ameţeală, dureri de cap, insomnie, coşmaruri, gură uscată, pierderea apetitului alimentar, greaţă, diaree, nervozitate, agitaţie, confuzie, zgomote în urechi, senzaţie de furnicături sau de “şoc electric”, slăbiciune, transpiraţii, convulsii sau simptome de tip gripal.

Medicul Dumneavoastră vă va sfătui cu privire la felul cum trebuie să opriţi treptat tratamentul cu VENLAXOR. Dacă aveţi oricare din aceste simptome sau oricare alte simptome, cereţi sfatul medicului Dumneavoastră. Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului Dumneavoastră sau farmacistului.

4. Reacţii adverse posibile

Ca toate medicamentele, VENLAXOR poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. În cazul în care intervine vreo reacţie adversă, încetaţi să luaţi VENLAXOR.

Spuneţi imediat medicului Dumneavoastră sau mergeţi la serviciul de urgenţă al celui mai apropiat spital:

- apăsare în piept, respiraţie şuierătoare, dificultăţi de înghiţire sau de respiraţie;

- tumefierea feţei, gâtului, mâinilor sau picioarelor;

- stare de nervozitate sau anxietate, ameţeală, senzaţie de palpitaţii, înroşire bruscă a pielii şi/sau senzaţie de încălzire;

- erupţii grave pe piele, mâncărime sau urticarie (zone ridicate de piele înroşite sau palide, care adeseori dau senzaţie de mâncărime).

Alte reacții adverse care despre care trebuie să spuneți medicului Dumneavoastră:

- tulburari ale inimii, cum ar fi activi tatea inimii rapide sau neregulate, hipertensiune arterială;

- probleme oculare, cum ar fi vedere încețoșată, pupile dilatate;

- tulburări ale sistemului nervos, cum ar fi amețeli, senzație de furnicături, tulburări de mișcare, convulsii;

- probleme mentale, cum ar fi hiper activi tate şi euforie (senzație de emoție neobișnuită);

- semne de întrerupere a tratamentului (vezi “Dacă încetaţi să luaţi VENLAXOR”).

Lista completă a reacţiilor adverse

Foarte frecvente (apar la mai mulţi de 1 din 10 utilizatori):

- uscăciunea gurii;

- dureri de cap;

- greaţă;

- transpiraţie excesivă (inclusiv noaptea).

Frecvente (apar la mai puţin de 1 din 10 utilizatori);

- pierderea în greutate, creşretea valorii colesterolului;

- vise anormale;

- scăderea libidoului;

- ameţeli;

- creşterea tonusului muscular;

- insomnie;

- nervozitate;

- furnicături;

- somnolenţă;

- tremor;

- confuzie;

- senzaţia de separare (sau detaşare) de propria persoană şi de realitate;

- vedere înceţoşată;

- creşterea tensiunii arteriale, înroşirea feţei;

- bătăi de inimă rapide;

- căscat;

- micşorarea poftei de mîncare;

- constipaţie;

- vărsături;

- dificultăţi la urinat;

- creşterea frecvenţei de urinare;

- anomalii de ejaculare/orgasm (la bărbaţi);

- lipsa orgasmului;

- disfuncţie erectilă (impotenţă);

- tulburări menstruale cum sunt sângerări crescute sau creşterea iregularităţii sângerărilor;

- slăbiciune (astenie);

- frisoane.

Mai puţin frecvente (apar la mai puţin de 1 din 100 utilizatori);

- hematoame, scaune (fecale) negre de culoarea şi consistenţa gudronului sau sânge în scaun, care pot fi un semn se sîngerare internă internă;

- creşterea în greutate;

- lipsa sentimentelor sau emoţiilor;

- halucinaţii;

- mişcări involuntare ale muşchilor;

- senzaţia de excitare;

- tulburări de coordonare şi echilibru;

- modificări ale gustului;

- zgomote în urechi (tinitus);

- senzaţie de ameţeală (în special atunci când vă ridicaţi prea repede în picioare);

- leşin;

- bătăi de inimă rapide;

- scrîşnirea dinţilor;

- diaree;

- erupţii trecătoare pe piele, cădere anormală a părului;

- incapacitatea de a urina;

- anomalii ale orgasmului (la femei);

- fotosensibilitate (sensibilitate la razele solare).

Rare (apar la mai puţin de 1 din 1000 utilizatori);

- o senzaţie de nelinişte sau incapacitatea de a rămâne aşezat sau nemişcat, convulsii sau crize convulsive; stare de supraexcitare sau de euforie.

Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile):

- scăderea numărului de trombocite în sânge, care pot crește riscul de vânătăi sau hemoragie; schimbări în componenţa sîngelui, ceea ce poate crește riscul infecțiilor;

- modificări minore ale valorilor enzimelor hepatice în sânge;

- scăderea valorilor de sodiu în sânge;

- mâncărimi, îngălbenirea pielii sau ochilor, urină de culoare închisă sau simptome de tip gripal, toate acestea putând fi simptome ale inflamaţiei ficatului (hepatită);

- stare de confuzie, acumulare excesivă de apă în organism (sindrom cunoscut şi sub denumirea de SIADH);

- scurgerea anormală a laptelui din sâni;

- temperatură mare asociată cu rigiditate musculară, confuzie sau agitaţie şi transpiraţii, precum şi mişcări spastice ale muşchilor, care nu pot fi controlate

- toate acestea pot reprezenta simptomele unor stări grave cunoscută sub numele de sindrom neuroleptic malign;

- stare de euforie, somnolenţă, mişcări rapide susţinute ale ochilor, stângăcie în mişcări, rigiditate, spasme şi mişcări involuntare ale muşchilor-aceastea pot fi simptomele sindromului serotoninergic;

- tulburări de coordonare, deseori însoţite de halucinaţii (delir);

- rigiditate, spasme şi mişcări involuntare ale muşchilor;

- gînduri suicidare (vezi „Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi VENLAXOR” );

- dureri oculare severe şi scăderea sau înceţoşarea vederii;

- scăderea tensiunii arteriale; bătăi de inimă anormale, rapide sau neregulate, care pot conduce la leşin;

- tuse, respiraţie şuierătoare, respiraţie dificilă şi temperatură mare, care reprezintă simptome de inflamaţie a plămânilor, asociate cu o creştere a numărului celulelor albe în sânge (eozinofilie pulmonară);

- durere severă de abdomen sau de spate (care poate indica o problemă gravă a intestinului, ficatului sau pancreasului);

- erupţii pe piele, care pot conduce la apariţia de băşici şi descuamarea severă a pielii ; mâncărimi, erupţii uşoare pe piele;

- dureri musculare inesplicabile, sensibilitate musculară sau slăbiciune fizică (astenie);

- umflarea feţei sau limbii, respiraţie grea sau dificilă, adeseori însoţite de erupţii pe piele (aceasta poate fi o reacţie alergică gravă).

Uneori, VENLAXOR provoacă reacţii adverse de care este posibil să nu fiţi conştient, cum sunt creşteri ale tensiunii arteriale sau bătăi anormale ale inimii, modificări uşoare ale valorilor sanguine ale enzimelor hepatice, sodiului şi colesterolului în sînge. Mai rar, VENLAXOR poate reduce funcţia plachetelor sanguine din sângele Dumneavoastră, ceea ce conduce la o creştere a riscului de apariţie a vânătăilor şi sângerărilor. Prin urmare, este posibil ca medicul Dumneavoastră să vă recomande să faceţi din când în când analize de sânge, în special dacă aţi luat VENLAXOR o elasticitate îndelungată.

Raportarea reacţiilor adverse

Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

5. Cum se păstrează VENLAXOR

A se păstra la loc ferit de lumină, la temperatură nu mai mare de 25 C.

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie după "EXP". Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective. Nu aruncaţi acest medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

Cu prescripţie medicală.

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

Viasart 80 mg comprimate filmate

Viasart 160 mg comprimate filmate

Viasart 320 mg comprimate filmate

Valsartan

1. Ce este Viasart şi pentru ce se utilizează

Viasart conține substanța activă valsartan și aparţine unei clase de medicamente cunoscute sub denumirea de antagonişti ai receptorilor angiotensinei II, care ajută la controlul tensiunii arteriale mari.

Angiotensina II este o substanţă din organism care determină îngustarea vaselor de sânge, provocând astfel creşterea tensiunii arteriale. Viasart acţionează prin blocarea efectului angiotensinei II. Ca rezultat, vasele de sânge se relaxează iar tensiunea arterială scade.

Viasart poate fi utilizat la:

- pacienții cu tensiune arterială crescută (hipertensiune arterială)

Tratamentul hipertensiunii arteriale la adulți, copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 6 şi 18 ani.

- pacienții cu probleme severe cu inima (insuficienţă cardiacă)

Tratamentul pacienților adulți cu insuficienţă cardiacă care utilizează terapie standard, cum ar fi diuretice, digitalice și fie inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA), fie betablocante, însă nu ambele; prezența tuturor acestor terapii standarde nu este obligatorie.

- pacienții în perioada după infarct miocardic

Viasart este indicat pentru a ameliora supraviețuirea după infarctul miocardic la pacienții adulți stabili din punct de vedere clinic cu semne, simptome sau dovezi radiologice de insuficienșă a ventriculului stâng și/sau cu disfuncție ventriculară sistolică stângă.

- pacienți adulți cu hipertensiune arterială, cu toleranța la glucoza afectată, cu risc cardiovascular

Viasart este indicat, în plus față de modificările stilului de viață, pentru a întârzia progresia către diabet zaharat de tip 2.

2. Ce trebuie să știți înainte să luați Viasart

Nu luați Viasart

- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la valsartan sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament, enumerate la punctul 6.

- dacă aveţi o boală severă a ficatului.

- dacă sunteţi gravidă,

- dacă aveţi diabet zaharat de tip 2 şi sunteţi tratat cu un medicament pentru scăderea tensiunii arteriale care conţine aliskiren.

Dacă oricare dintre cele de mai sus este valabilă în cazul dumneavoastră, nu luaţi acest medicament şi discutaţi cu medicul dumneavoastră.

Atenţionări şi precauţii

Înainte să utilizați Viasart adresați-vă medicului dumneavoastră.

- dacă aţi pierdut o cantitate mare de lichide (deshidratare) și sodiu din cauza diareei, vărsăturilor sau a utilizării de doze mari de medicamente pentru eliminarea apei (diuretice),

- dacă aveţi o îngustare a arterei care alimentează rinichii cu sânge,

- dacă aveţi o boală severă de rinichi,

- aveți o boală gravă a inimii sau ați suportat recent un infarct miocardic,

- dacă aveţi o boală severă a ficatului,

- spuneţi medicului dumneavoastră, dacă v-aţi umflat vreodată, mai ales la nivelul limbii şi al feţei, ca urmare a unei reacţii alergice numite angioedem, în timpul administrării altor medicamente (inclusiv inhibitori ECA). Dacă prezentaţi aceste simptome în timpul tratamentului cu Viasart, încetaţi imediat să luaţi Viasart şi nu luaţi Viasart din nou. Vezi şi punctul 4 Reacţii adverse posibile,

- dacă luaţi oricare dintre următoarele medicamente utilizate pentru tratarea tensiunii arteriale mari:

- un inhibitor ECA (de exemplu, enalapril, lisinopril, ramipril), mai ales dacă aveţi probleme ale rinichilor asociate diabetului zaharat,

- aliskiren.

Este posibil ca medicul dumneavoastră să vă verifice funcţia rinichilor, tensiunea arterială şi valorile electroliţilor (de exemplu, potasiu) din sânge, la intervale regulate de timp.

Copii şi adolescenţi

Pacienți cu probleme renale

Administrarea la copii şi adolescenţi cu probleme renale severe şi la copii şi adolescenţi care efectuează şedinţe de dializă nu a fost studiată, prin urmare, valsartanul nu este recomandat la aceşti pacienţi. Nu este necesară ajustarea dozei la copii şi adolescenţi cu probleme renale ușoare și moderate. Funcţia renală şi concentraţia plasmatică de potasiu trebuie monitorizate cu atenţie în timpul tratamentului cu valsartan. Acest lucru este valabil mai ales atunci când valsartanul este administrat în prezenţa altor afecţiuni (de ex., febră, deshidratare) care, probabil, vor afecta funcţia renală.

Pacienți cu probleme hepatice

Ca şi în cazul adulţilor, se recomandă precauție deosebită în cazul utilizării valsartanului la pacienții copii și adolescenți cu tulburări biliare obstructive. Există o experiență clinică limitată cu Viasart la copii și adolescenți cu insuficiență hepatică ușoară până la moderată.

Viasart împreună cu alte medicamente

Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente.

Efectele tratamentului pot fi modificate dacă Viasart este utilizat împreună cu anumite alte medicamente. Este posibil să fie necesară modificarea dozei, luarea altor măsuri de precauţie sau, în unele cazuri, întreruperea administrării unuia dintre medicamente. Acest lucru este valabil atât pentru medicamentele eliberate pe bază de prescripţie medicală, cât şi pentru cele eliberate fără prescripţie medicală, în special:

- alte medicamente utilizate pentru scăderea tensiunii arteriale, în special inhibitori ECA (cum sunt enalapril, lisinopril, ramipril, etc.) sau aliskiren (vezi şi informaţiile de la pct. Nu luaţi Viasart şi Atenționări și precauții),

- medicamente care cresc cantitatea de potasiu din sângele dumneavoastră. Acestea includ diuretice care economisesc potasiul (de exemplu, spironolactonă, triamteren, amilorid), suplimente de potasiu, înlocuitori de sare care conțin potasiu sau alte medicamente care pot crește concentrația de potasiu (heparină, etc.),

- medicamente împotriva durerii, febrei și inflamației, numite medicamente anti-inflamatoare nesteroidiene (AINS),

- litiu, un medicament utilizat pentru tratarea anumitor tipuri de boli psihice,

- unele antibiotice (grupa rifampinei),

- un medicament utilizat pentru protecţia împotriva respingerii unui transplant (ciclosporină),

- un medicament antiretroviral utilizat pentru a trata infecţia HIV/SIDA (ritonavir).

Sarcina, alăptarea şi fertilitatea

Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.

Sarcina

În mod normal, medicul dumneavoastră vă va recomanda să încetaţi utilizarea Viasart înainte să rămâneţi gravidă sau imediat ce aţi aflat că sunteţi gravidă; de asemenea, vă va sfătui să luaţi un alt medicament în loc de Viasart. Viasart este contraindicat pentru utilizare în sarcină.

Alăptarea

Spuneţi medicului dumneavoastră dacă alăptaţi sau intenţionaţi să alăptaţi. Viasart nu este recomandat pentru utilizare la mamele care alăptează, iar medicul dumneavoastră ar putea alege un alt tratament pe care să îl luaţi dacă doriţi să alăptaţi.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Ca şi în cazul altor medicamente antihipertensive, este necesară precauţie în timpul conducerii vehiculelor sau folosirii utilajelor.

3. Cum să luați Viasart

Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Acest lucru vă va ajuta să obţineţi cele mai bune rezultate şi să reduceţi riscul de apariţie a reacţiilor adverse. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Adeseori, persoanele care au tensiune arterială mare nu observă niciunul dintre semnele acestei afecţiuni. Mulţi dintre ei se pot simţi aproape normal. Din acest motiv, este cu atât mai important să continuaţi vizitele medicale periodice la medic, chiar dacă vă simţiţi bine.

Pacienţi adulţi

Tensiune arterială crescută

Doza recomandată este de 80 mg sau 160mg, administrată o dată pe zi. Efectul de scădere a tensiunii arteriale este evident substanțial în decurs de 2 săptămâni, iar efectele maxime sunt

obţinute în decurs de 4 săptămâni. La unii pacienţi, ale căror tensiune arterială nu este controlată în mod adecvat, doza zilnică poate fi crescută la 320 mg, sau poate fi adăugat un diuretic.

De asemenea, Viasart poate fi administrat concomitent cu alte medicamente care scad tensiunea arterială.

Insuficienţă cardiacă

Doza iniţială recomandată de Viasart este de 40 mg, administrată de două ori pe zi. Creşterea dozei la 80 mg şi 160 mg, administrate de două ori pe zi, trebuie efectuată până la administrarea celei mai mari doze tolerate de către pacient. Trebuie avută în vedere reducerea dozelor diureticelor administrate concomitent.

Stare după infarct miocardic recent

Tratamentul poate fi iniţiat mai devreme de 12 ore după producerea infarctului miocardic. După administrarea unei doze iniţiale de 20 mg de două ori pe zi, dozele de valsartan trebuie ajustate prin creştere treptată până la 40 mg, 80 mg şi 160 mg administrate de două ori pe zi, în cursul următoarelor câteva săptămâni. Doza maximă țintă este de 160 mg, administrată de două ori pe zi. În general, se recomandă ca pacienţii să ajungă la administrarea unei doze de 80 mg de două ori pe zi la două săptămâni de la începerea tratamentului, iar doza ţintă maximă să fie atinsă după trei luni, în funcţie de tolerabilitatea pe durata creșterii dozei.

Pacienți adulți cu hipertensiune arterială, cu toleranța la glucoza afectată, cu risc cardiovascular

Doza inițială recomandată de Viasart este de 80 mg sau 160 mg o dată pe zi. Pentru pacienții care încep cu doza de 80 mg, trebuie efectuată o creștere treptată a dozei până la o doză de 160 mg o dată pe zi, în funcție de tolerabilitate.

Populații speciale de pacienți

Copii și adolescenți cu hipertensiune arterial

Copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 6 și 18 ani

Doza inițială este un comprimat 40 mg o dată pe zi pentru copii și adolescenți cu greutate corporală sub 35 kg și 80 mg o dată pe zi pentru cei care cântăresc 35 kg sau mai mult. Doza trebuie ajustată pe baza răspunsului tensiunii arteriale.

Copii cu vârsta mai mică de 6 ani

Siguranța și eficacitatea Viasart la copiii cu vârstă mai mică de 6 ani nu au fost stabilite.

Copii și adolescenți cu insuficiență cardiacă la copii și infarct miocardic recent

Viasart nu este recomandat pentru tratamentul insuficienței cardiace sau infarctului miocardic recent la copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani.

Mod de administrare

Puteţi lua Viasart cu sau fără alimente, indiferent de orarul meselor. Înghiţiţi Viasart cu un pahar de apă. Luaţi Viasart aproximativ la aceeaşi oră, în fiecare zi.

Dacă luați mai mult Viasart decât trebuie

Dacă aţi luat în mod accidental prea multe comprimate, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau mergeți la cel mai apropiat spital. Dacă aveţi ameţeli severe şi/sau stare de leşin, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră și stați culcat.

Dacă uitați șă luați Viasart

Dacă aţi uitat să utilizaţi o doză, luaţi-o cât mai curând după ce vă aduceţi aminte. Dacă, însă, este aproape timpul să luaţi următoarea doză, omiteți doza uitată. Nu utilizaţi o doză dublă pentru a compensa o doză uitată.

Dacă încetaţi să luați Viasart

Oprirea tratamentului cu Viasartvă poate agrava boala. Nu vă opriţi din a lua medicamentul decât dacă medicul dumneavoastră vă spune acest lucru.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

4. Reacţii adverse posibile

Ca toate medicamentele, acest mdicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Unele reacţii adverse pot fi grave şi necesită asistenţă medicală imediată:

Trebuie să vă adresaţi imediat medicului dumneavoastră dacă aveţi simptome de angioedem (o reacție alergică specifică) cum sunt:

- umflare a feţei, buzelor, limbii sau gâtului

- dificultăţi în respiraţie sau la înghiţire

- urticarie, mâncărime

Dacă aveți oricare dintre aceste simptome, încetați să luați Viasart și adresați-vă imediat medicului dumneavoastră (vezi și pct. 2 "Atenționări și precauții").

Alte reacţii adverse includ:

Frecvente (afectează până la 1 din 10 pacienți):

- ameţeli

- scădere a tensiunii arteriale, cu sau fără simptome cum sunt senzaţia de ameţeală şi leşin la ridicarea în picioare

- scădere a cantității de urină eliminată sau chiar lipsa urinării (semne de disfuncție renală sau insuficienţă renală)

Mai puţin frecvente (afectează până la 1 din 100 pacienți):

- senzaţie de învârtire (vertij)

- tuse

- durere abdominală

- oboseală

- spasme musculare, ritm anormal al bătăilor inimii (semne de hiperkaliemie)

- pierdere bruscă a conştienţei (sincopă)

- durere de cap

- lipsă de aer, dificultăţi la respiraţie în poziţia culcat, umflare a picioarelor (semne de insuficienţă cardiacă)

- greaţă

- diaree

- scădere severă a funcţiei rinichilor (semne de insuficienţă renală acută), creștere a nivelului de creatinină în sânge

- stare de slăbiciune.

Cu frecvenţă necunoscută (frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile):

- scădere a cantităţii de hemoglobină şi scădere a numărului de celule roşii din sânge, însoțite de amețeli, slăbiciune, paliditate (semne de anemie)

- sângerare sau învineţire neobişnuită (semne de trombocitopenie – scădere a numărului de trombocite în sânge)

- febră, durere în gât sau ulceraţii la nivelul gurii, determinate de infecţii (simptome ale unui număr mic de celule albe din sânge, denumit neutropenie)

- pot apărea reacţii alergice cu erupţii trecătoare pe piele, mâncărime, urticarie; simptome de febră, umflare a articulaţiilor, dureri la nivelul articulaţiilor, dureri musculare, umflare a ganglionilor limfatici şi/sau simptome asemănătoare gripei (semne ale bolii serului)

- creştere a cantităţii de potasiu din sânge (care, în cazuri severe, poate genera spasme musculare şi ritm anormal al bătăilor inimii)

- pete de culoare roşu-purpuriu, febră, mâncărime (semne ale inflamaţiei vaselor de sânge, numită vasculită)

- creştere a valorilor testelor funcţiei ficatului (care pot indica o leziune a ficatului), incluzând creştere a cantităţii de bilirubină din sânge (care, în cazuri severe, poate genera colorarea în galben a pielii şi a albului ochilor)

- erupţii pe piele cu vezicule (semne ale dermatitei buloase)

- erupții trecătoare pe piele

- mâncărime

- durere musculară (mialgie)

- funcţie anormală a rinichilor

- creştere a valorilor creatininei serice

- creştere a valorilor ureei serice.

Următoarele reacții adverse au fost, de asemenea, observate în timpul studiilor clinice efectuate la pacienți cu tensiune arterială crescută, indiferent de asocierea lor cauzală cu medicamentul de studiu: dureri articulare, slăbiciune, dureri de spate, diaree, amețeli, dureri de cap, insomnie, scădere a libido-ului, greață, umflare, dureri în gât, cauzate de inflamația faringelui (faringită); îngreuierea respirației nazale, eliminări nazale (semne de rinită); dureri de cap, secreții nazale, uneori de culoare galbenă sau verde, dureri și senzație de presiune în zona sinusurilor, febră, oboseală (semne de sinuzită); infecții ale tractului respirator superior, infecții virale.

Următoarele reacții adverse au fost observate, de asemenea, în timpul studiilor clinice la pacienții cu insuficiență cardiacă și/sau post-infarct miocardic, indiferent de asocierea lor cauzală cu medicamentul de studiu: dureri articulare, dureri abdominale, dureri de spate, insomnie, scădere a libido-ului, scăderea numărului de globule albe în sânge, ce duce la scăderea rezistenței la infecții (neutropenie), umflare; dureri în gât, cauzate de inflamația faringelui (faringită); îngreuierea respirației nazale, eliminări nazale (semne de rinită); dureri de cap, secreții nazale, uneori de culoare galbenă sau verde, dureri și senzație de presiune în zona sinusurilor, febră, oboseală (semne de sinuzită); infecții ale tractului respirator superior, infecții virale.

Frecvenţa unora dintre reacţiile adverse poate varia în funcţie de boala dumneavoastră, pentru care sunteți tratat cu Viasart.

Reacţiile adverse la copii şi adolescenţi sunt similare cu cele observate la adulţi.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.

5. Cum se păstrează Viasart

Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.

A se păstra la temperaturi sub 25C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.

Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie. Data de expirare se referă la ultima zi alunii respective.

Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6. Conținutul ambalajului și alte informații.

Ce conţine Viasart

Substanţa activă este: valsartan. Fiecare comprimat filmat conţine valsartan 80 mg, 160 mg sau 320 mg.

Celelalte componente sunt: manitol, povidonă K30, lauril sulfat de sodium, crospovidonă tip A, dioxid de siliciu coloidal anhidru, stearat de magneziu.

Filmul comprimatelor conţin:

Viasart 80 mg: Opadry® II Pink 85F240091 (Alcool polivinilic, dioxid de titan (E 171), macrogol, talc, oxid roşu de fier(E 172)), etanol 96%.

Viasart 160 mg:Opadry® II Brown 85F265003 (Alcool polivinilic, dioxid de titan (E 171), macrogol, talc, oxid roşu de fier (E 172), oxid galben de fer (E 172)), etanol 96%.

Viasart 320 mg: Opadry® II Maro 03B26501 (Hipromeloză, dioxid de titan(E 171), macrogol, oxid galben de fer (E172), oxid roşu de fer (E172), oxid negru de fer (E172)), etanol 96%.

Cum arată Viasart

Viasart 80 mg: comprimate filmate biconvexe rotunde, de culoare roz deschis până la portocaliu.

Viasart 160 mg: comprimate filmate ovale biconvexe, colorate de culoare galben-maronie.

Viasart 320 mg: comprimate filmate ovale biconvexe, de culoare maronie, prevăzute cu o linie mediană pe o faţă. Linia mediană are numai scopul de a facilita ruperea pentru înghiţirea mai uşoară a comprimatului şi nu de a împărţi comprimatul în doze egale.

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

Substanta activa:Ingredientele active (1 flacon): Acidum ascorbicum D6 - 22 ml, Natrium phosphoricum riboflavinum D6 - 22 ml, Thiaminum hydrochloricum D6 - 22 ml, Hydrastiscanadensis D4 - 22 ml, Manganum phosphoricum D8 - 22 ml, Colchicum autumnale D4 - 22 ml, para-Benzochinonum D10 - 22 ml, Hydrochinonum D8 - 22 ml, Trichinoylum D10 - 22 ml, Histaminum D10 - 22 ml, Ubichinonum D10 - 22 ml, magneziu gluconicum D10 - 22 ml, Coenzymum A D10 - 22 ml, Pyridoxinum hydrochloricum D6 - 22 ml, Galiumaparine D6 - 22 ml, Adenosinum triphosphoricum D10 - 22 ml, Vaccinium myrtillus D4 - 22 ml, Sulf D8 - 22 ml, Nadidum D10 - 22 ml, Nicotinamidum D6 - 22 ml, Anthrachinonum D10 - 22 ml, Conium maculatum D4 - 22 ml, Acidum acetylosalicylicum D10 - 22 ml, Podophyllum peltatum D4 - 22 ml, Acidumalpha-liponicum D8 - 22 ml, Naphthochinonum D10 - 22 ml, Natrium diethyloxalaceticum D8 - 22 ml, Acidum sarcolacticum D6 - 22 ml.
Alte Ingridiente:
izotonice (0,9%) solutie de clorura de sodiu.
Compozitia si forma de prezentare: sol. inj. 2. 2ml N5 in fiole

Actiunea farmacologica: Ubichinon compositum - remediu homeopatic, are efect de bio-stimulare, antioxidant, detoxifiere, imunostimulant, efecte metabolice.
INDICATII
¦ boli cronice degenerative ale organelor interne si ale sistemelor corpului (inclusiv tumori)-
¦ sindrom intoxicatie (casexie, pierdem, infectii febrile)-
¦ boli metabolice (arterioscleroza, calculi biliari rinichi, guta, etc)-
¦ un deficit absolut sau relativ de enzime, vitamine, minerale -
¦ conditii hipoxice din cauza bolii, stres fizic si psihic-
¦ efectele chimioradioterapiei.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Subcutanat, intracutanat, intramuscular, intravenos si paraarticular. De 2,2 ml, de 1-3 ori pe saptamana.
CONTRAINDICATII
Hipersensibilitate la droguri, sarcina, alaptarea.
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
Nu se recomanda aplicarea unguentului pe suprafete extinse. In cazul aparitiei hipersalivatiei trebuie sistat.
Conditii de Pastrare:Intr-un loc uscat, intunecos, la temperatura camerei timp de 5 ani.

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

Nimesulid 100mg pulb./sol.orala 2.5g plic. N10

INDICATII TERAPEUTICE

Tratamentul durerii acute

Dismenoree primara

Nimesulid trebuie prescris numai ca a doua linie de tratament. Decizia de a prescrie nimesulid trebuie sa se bazeze pe evaluarea individuala a profilului de risc al pacientului.

DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE

Adulti:se administreaza cite 100 mg de 2 ori pe zi,dupa mese. Doza maximale de nimesulid va constitui 200mg/zi divizata in 2 prize,durata curie de tratament fiind cit mai scurta (7-10 zile).

La pacientii virstnici nu este necesara ajustarea dozei.

La copii cu virsta sub 12 ani administrarea de nimesulid este contraindicata.

Adolescenti:deoarece parametrii farmacocinetici sunt identici cu cei caracteristici pentru adulti,nu este necesara ajustarea dozei preparatului. La pacientii cu insuficienta renala severa((сlеаrаnсе-ul creatininei <З0 ml/min) administrarеа produselor medicamentoase се соnlin nimesuIid este contraindicata.

La pacienlii cu insuficienta hepatica produsele medicamentoase се contin nimesulid sunt contraindicate.

Modul de administrare

Conţinutul plicului se va dizolva întru-un pahar cu apă şi se va administra intern.

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

Reopoliglucin 200ml sol.perf. N1 (IuriaFarm)

Ce este Reopoliglucin şi pentru ce se utilizează
Reopoliglucin este o soluţie coloidală de dextran (polimer al glucozei), substituent de plasmă.

Medicamentul contribuie la subțierea sângelui, restabilirea microcirculației, prevenirea formării

cheagurilor ale celulelor sanguine, normalizarea circulației arteriale și venoase. La administrarea

rapidă a Reopoliglucin volumul plasmei poate crește până la o valoare, care circa de 2 ori depășește

volumul de medicament administrat.

Reopoliglucin soluţie perfuzabilă se utilizează:

pentru profilaxia și tratamentul șocului în caz de dilatare a vaselor capilare la periferie (șoc

distributiv) sau scădere pronunțată a volumului de sânge (șoc hipovolemic);

în intervenţii chirurgicale plastice şi de transplant vascular;

ca supliment la lichidele perfuzabile, utilizate în aparatele de circulaţie extracorporală în cursul

intervenţiilor chirurgicale pe cord deschis. Cum vi se va administra Reopoliglucin

Acest medicament se administrează prin picurare într-o venă (perfuzie intravenoasă), de către

medicul dumneavoastră sau asistenta medicală.

Medicul dumneavoastră va decide doza de care aveţi nevoie, în funcţie de starea organismului

dumneavoastră.

Detalii

privind

dozele

modul

administrare

sunt

prezentate

secţiunea

destinată

profesioniştilor din domeniul sănătăţii.

Dacă vi s-a administrat mai mult din Reopoliglucin decât trebuie

Este puţin probabil să se întâmple acest lucru, deoarece medicul dumneavoastră va determina

dozele zilnice.

Totuși, perfuzarea volumelor mari de soluţie poate conduce la:

- exces de lichid în organism (hipervolemie);

- scăderea coagulării sângelui (hipocoagulare).

Medicul dumneavoastră va decide tratamentul de care aveţi nevoie în continuare.

Dacă s-a uitat să vi se administreze Reopoliglucin

Deoarece acest medicament vă este administrat de către medicul dumneavoastră sau asistenta

medicală, este imposibil să se uite să vi se administreze Reopoliglucin.

Dacă se încetează să vi se administreze Reopoliglucin

Medicul va decide, cât timp vi se va administra Reopoliglucin.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului

dumneavoastră sau farmacistului. Reacţii adverse posibile

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la

toate persoanele.

Dacă apar aceste reacţii adverse grave, opriţi utilizarea medicamentului şi adresaţi-vă imediat

medicului dumneavoastră:

reacţii alergice grave cu umflare dureroasă a buzelor, limbii, feţei sau gatului şi dificultate

bruscă în respiraţie, când vorbiţi sau la înghiţire (edem angioneurotic), inclusiv şoc (o reacţie

alergică bruscă, gravă şi uneori letală caracterizată prin dificultăţi în respiraţie, scăderea bruscă a

tensiunii arteriale şi umflare/tumefiere bruscă).

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

Ce este KARVIDIL şi pentru ce se utilizează
KARVIDIL conţine ca substanţă activă carvedilol, care este un blocant al betaadrenoreceptorilor. Medicamentul posedă acţiune multilaterală, care îi lărgeşte
posibilităţile lui de utilizare în tratamentul afecţiunilor cardiace şi vasculare.
Carvedilolul dilată vasele sanguine şi reduce rezistenţa vaselor sanguine periferice, de
aceea el este utilizat pentru tratamentul hipertensiunii arteriale (tensiune arterială
crescută) şi angină pectorală. Studiile clinice denotă că KARVIDIL poate fi utilizat
pentru tratamentul hipertensiunii la pacienţii cu boli renale şi diabet zaharat.
Administrarea prelungită de KARVIDIL are efect pozitiv asupra nivelului de lipide în
plasmă, deoarece reduce cantitatea de colesterol total, lipoproteine cu densitate joasă
şi trigliceridelor în sânge, totodată crescând nivelul de lipoproteine cu densitate mare.
KARVIDIL posedă proprietăţi antioxidante, el leagă radicalii liberi.
KARVIDIL se utilizează pentru tratamentul:
- insuficienţei cardiace:
- hipertensiunii arteriale (tensiune arterială crescută);
- anginei pectorale cronice stabile. Profilaxia anginei pectorale cronice stabile.
- insuficienţă cardiacă cronică simptomatică. KARVIDIL se utilizează pentru
tratamentul insuficienţei cardiace cronice stabile uşoare, moderate şi severe în
asociere cu terapia standard, de exemplu diuretice, digoxină şi inhibitori ai enzimei
de conversie a angiotensinei. Sindromul de întrerupere a tratamentului
Nu întrerupeţi administrarea de KARVIDIL fără a preîntâmpina medicul. Întreruperea
bruscă a KARVIDIL poate provoca efecte adverse nedorite (sau să acutizeze
simptomele de angină pectorală, să crească riscul de infarct miocardic sau apariţia
aritmiei, de asemenea să intensifice simptomele de tireotoxicoză). Administrarea de
KARVIDIL se va întrerupe treptat (timp de două săptămâni). Daca simptomele angină
pectorală se agravează, se recomandă de reluat imediat terapia cu KARVIDIL (cel
puţin temporar), în conformitate cu indicaţiile medicului.
Cum să luaţi KARVIDIL
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră
sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu
sunteţi sigur.
Comprimatele KARVIDIL trebuie administrate în timpul mesei.
Hipertensiune arterială esenţială:
Adulţi
Doza iniţială recomandată este 12,5 mg o dată pe zi. Peste 2 zile doza se măreşte
până la doza uzuală – 25 mg o dată pe zi. Dacă este necesar, doza poate fi crescută în
continuare treptat, la intervale de cel puţin două săptămâni până la doza maximă – 50
mg, care se administrează o dată pe zi sau se divizează în câteva prize.
Vârstnici
La vârstnici doza de 12,5 mg în unele cazuri asigură un efect terapeutic suficient.
Dacă răspunsul terapeutic nu este adecvat, doza poate fi crescută treptat la intervale
de cel puţin două săptămâni până la doza maximă – 50 mg, care se administrează o
dată pe zi sau se divizează în câteva prize.
Angină pectorală cronică stabilă:
Adulţi
Doza iniţială constituie 12,5 mg de 2 ori pe zi. Peste 2 zile doza se măreşte până la 25
mg de 2 ori pe zi.
Conform datelor din literatură, pentru tratamentul anginei pectorale stabile se
recomandă de administrat câte 50 mg de 2 ori pe zi.
Tratamentul simptomatic al insuficienţei cardiace cronice:
Tratamentul cu KARVIDIL poate fi iniţiat doar sub supravegherea medicului în
staţionar după evaluarea atentă a stării de sănătate a pacientului.
Adulţi:
Doza iniţială recomandată este de 3,125 mg de 2 ori pe zi, timp de două săptămâni.
Dacă această doză este bine tolerată, la necesitate se poate creşte treptat, la intervale
de minimum 2 săptămâni, la 6,25 mg de 2 ori pe zi, urmată de 12,5 mg de 2 ori pe zi
şi apoi de 25 mg de 2 ori pe zi. Doza trebuie crescută până la cea maximă tolerată de
pacient.
Doza zilnică maximă recomandată la toţi pacienţii cu insuficienţă cardiacă cronică
severă şi la pacienţii cu ICC uşoară până la moderată cu greutatea corporală sub 85
kg este de 25 mg, administrată de 2 ori pe zi. La pacienţii cu insuficienţă cardiacă
cronică uşoară sau moderată, cu greutatea corporală peste 85 kg doza maximă
recomandată este de 50 mg de 2 ori pe zi.
Dacă administrarea de KARVIDIL este întreruptă mai mult de 2 săptămâni,
tratamentul trebuie reînceput cu 3,125 mg de 2 ori pe zi şi crescut gradat în
concordanţă cu recomandările de mai sus.
Pacienţi cu tulburări ale funcţiei hepatice
La pacienţii cu tulburări ale funcţiei hepatice e necesar de redus doza de KARVIDIL.
La pacienţii cu disfuncţii hepatice severe KARVIDIL este contraindicat (vezi de
asemenea „Atenţionări şi precauţii”).
Pacienţi cu tulburări ale funcţiei renale
Dozele nu vor fi modificate atât timp, cât tensiunea arterială sistolică este peste 100
mm Hg (vezi de asemenea „Atenţionări şi precauţii”).
Dacă consideraţi că acţiunea KARVIDIL este prea puternică sau prea slabă, consultaţi
medicul sau farmacistul. https://bit.ly/3ezVohk

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

Uriage Bebe 1er Ser fiziologic pentru nas/ochi, unidoze, 5ml, 15buc (65163993)
Pentru nou-născuţi şi copii. Ser fiziologic natural pentru igiena ochilor şi lavajul fin al foselor nazale obstruate în caz de epizoade alergice sau infecţioase.
Proprietăţi: Curăţă şi eliberează fosele nazale de mucozităţi fără a usca. Umezeşte şi calmează mucoasa nazală.
Componenţă: Apă termală URIAGE 100%. Datorită conţinutului excepţional în oligoelemente şi săruri minerale – Ca (600 mg/l), Zn (160 μg/l), Cu (75 μg/l), Mn (75 μg/l) – are efect calmant, antiinflamator şi antiseptic. Posedă activitate antihistaminică.
Recomandări: Igiena oculară. Igiena nazală cotidiană cît şi în caz de:
• epizoade infecţioase sau alergice pentru a facilita evacuarea mucozităţilor nazale;
•  pentru curăţarea foselor nazale la nou-născuţi, copii şi adulţi;
•  pentru umectarea mucoasei nazale în caz de expunere la aer uscat;
•  pentru a diminua prezenţa în fosele nazale de aerocontaminanţi alergizanţi.
Mod de utilizare: A) Igiena nazală: 1-2 picaturi  în fiecare narină, de 2-4 ori pe zi. Deschideţi unidoza printr-o mişcare rotativă. Puneţi copilul într-o poziţie alungită cu capul pe o parte laterală. Plasaţi unidoza la intrarea în narină şi apăsaţi fin pe ea. Nu efectuaţi lavajul nazal cînd copilul este culcat cu capul pe spate, pentru a evita ca lichidul şi mucozităţile să cadă în gît!
B) Igiena ochilor: Vărsaţi cîteva picături de ser pe o compresă sterilă şi curăţaţi ochii (pornind de la nas spre tîmplă). Schimbaţi compresa pentru a curăţa celălalt ochi. A nu se Injecta! Vărsaţi unidoza după fiecare utilizare! Steril. Hypoalergenic. Toleranţă înaltă. Fără conservanţi. Fără parfum. Termenul de păstrare este indicat pe ambalaj.
Produs în Franţa. Laboratoires Dermatologiques d’Uriage –98, Avenue de la Republique, 92400 Courbevoie, France.
Importator: "Rihpangalfarma" SRL, str. N.Milescu Spătarul,36. mun Chișinău Tel:373 22 606 127

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

Descrierea produsului
Formula complexa pe baza de ingrediente ce actioneaza sinergic (vitamina C, Zinc si Beta -glucan), suport in functionarea normala a sistemului imunitar.
Vitamina C (acid ascorbic) este implicată în funcționarea sistemului imunitar, are proprietăți antioxidante pronunțate, asigură sinteza colagenului, participă la formarea și menținerea structurii și funcției oaselor, cartilajului, dinților și gingiilor, normalizează permeabilitatea capilară etc.
Beta-glucanul obținut din drojdia de pâine (Saccharomyces cerevisiae) este o substanță naturală care întărește sistemul imunitar și are proprietăți antioxidante.
Zincul are efect antioxidant, imunomodulator, restabilește structura țesutului conjunctiv, osos și cartilajal, favorizează absorbția vitaminei A, regenerarea și creșterea părului etc.

Recomandări de utilizare
Se recomandă ca sursă suplimentară de substanțe biologic active cu efecte imunomodulatoare  ca parte a terapiei complexe în:
- boli infecțioase și inflamatorii acute și cronice (inclusiv boli ale căilor respiratorii, ale sistemului genito-urinar,     ficat, infecții intestinale, sindrom de colon iritabil);
- răceli frecvente, gripă;
- radiații și chimioterapie;
- rinită alergică;
- sindrom de oboseală cronică;
- stres fizic și mental crescut și stres prelungit.

Doza recomandată:
Adulți : câte 1comprimat pe zi.
Contraindicații
Hipersensibilitate la oricare din componentele suplimentului alimentar.
Măsuri de precauție
A nu se depăși doza zilnică recomandată.
Suplimentele alimentare nu înlocuiesc o dietă variată si echilibrată și un mod de viată sănătos.
Nu este un medicament.
Nu conține organisme modificate genetic (OMG).
Condiții de păstrare
A se păstra la  temperaturi sub 25 ° C, în ambalajul original.
A nu se lăsa la vederea și îndemâna copiilor
A nu se utiliza după data de expirare tipărită pe ambalaj.

Conţinutul ambalajului
Este disponibil în cutii a câte 3 blistere, câte 10 comprimate fiecare, împreună cu prospectul pentru administrare în cutie de carton.

Fabricantul:
Reform Pharma İlaç Kimya Gıda Kozmetik Tic. San. A.Ş, Turcia

Drepturile de marketing aparțin companiei "Asfarma"

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

Indicaţii
Hipertensiunea arterială, în special crizele hipertensive, spasmul arterelor coronare şi periferice, spasmul musculaturii organelor interne (ulcer gastric şi duodenal, colica intestinală), bolile sistemului nervos central (sechelele poliomielitei, paralizia periferică a nervului facial).

Utilizare terapeutică

Intern câte 20-50 mg de 2-3 ori pe zi cu 2 ore până la sau cu 2 ore după mese timp de 3-4 săptămâni sau în cure mai scurte. În tratamentul bolilor sistemului nervos central câte 5 mg o dată pe zi sau o dată la 2 zile, 5-10 prize. Copii sub 1 an câte 1 mg o dată pe zi, 1-3 ani câte 2 mg, 4-8 ani câte 3 mg, 9-12 ani câte 4 mg, peste 12 ani câte 5 mg. La necesitate cura se repetă peste 3-4 săptămâni. Parenteral câte 2-3 ml i.m. de 2-3 ori pe zi timp de 8-14 zile.

Contraindicaţii

Hipersensibilitatea la preparat.

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

Descriere:
Pulbere cristalină, de la galben deschis la galben maroniu, cu miros caracteristic de mușețel, gust dulce-sărat, ușor solubil în apă. În timpul depozitării, este permisă formarea de bulgări, solubili în apă. Indicații de utilizare:

Tratamentul deshidratării ușoare (pierderea în greutate - 3-5%) și moderată (pierderea în greutate corporală 6-9%) în diaree acută (ca parte a terapiei complexe).

Prevenirea deshidratării în timpul transpirației intense (activitate fizică, hipertermie).

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

Sentor 50 mg comprimate filmate
Sentor 100 mg comprimate filmate

2. COMPOZITIA CALITATIVA SI CANTITATIVA
Sentor 50 mg comprimate filmate: Fiecare comprimat filmat contine losartan potasic 50 mg.
Sentor 100 mg comprimate filmate: Fiecare comprimat filmat contine losartan potasic 100 mg. Excipienti cu efect cunoscut: Sentor 50 mg comprimate filmate: Fiecare comprimat filmat contine 1.050 mg de lactoza monohidrat.
Sentor 100 mg comprimate filmate:Fiecare comprimat filmat contine 2.10 mg de lactoza monohidrat. Pentru lista tuturor excipientilor, vezi pct. 6.1.
4.3 Contraindicatii
- Hipersensibilitate la losartan sau la oricare dintre excipienti (vezi pct. 6.1).
- Al doilea si al treilea trimestru de sarcina (vezi pct. 4.4 si 4.6). - Insuficienta hepatica severa.
- Utilizarea concomitenta a Sentor cu produse care con?in aliskiren este contraindicat la pacientii cu diabet zaharat sau insuficienta renala (RFG <60 ml/min/1,73 m2) (vezi pct 4.5 si 5.1).

4.4 Atentionari si precautii speciale pentru utilizare Hipersensibilitate Angioedem: pacientii cu antecedente de angioedem (edem facial, labial, faringolaringian si/sau lingual) trebuie monitorizati cu atentie (vezi pct. 4.8).
Hipotensiune arteriala si dezechilibru hidro-electrolitic La pacientii cu depletie volemica si/sau depletie de sodiu determinate de tratament cu doze mari de diuretice, dieta hiposodata, diaree sau varsaturi, poate aparea hipotensiune arteriala simptomatica, în special la initierea terapiei sau la cresterea dozei. Aceste afectiuni trebuie corectate înaintea administrarii losartanului sau se recomanda utilizarea unei doze initiale mai mici (vezi pct. 4.2).
Aceste recomandari sunt valabile si în cazul copiilor cu vârsta de 6 pâna la 18 ani.

Dezechilibru electrolitic :
La pacientii cu insuficienta renala, cu sau fara diabet zaharat, dezechilibrele 4 electrolitice sunt frecvente si trebuie corectate. Într-un studiu clinic efectuat la pacienti cu diabet zaharat de tip 2 si nefropatie, incidenta hiperkaliemiei a fost mai mare în grupul tratat cu losartan comparativ cu grupul la care s-a administrat placebo (vezi pct. 4.8).
De aceea, trebuie monitorizate concentratiile plasmatice ale potasiului si creatininei, în special la pacientii cu insuficienta cardiaca si clearance-ul creatininei între 30-50 ml/ min. Utilizarea concomitenta a losartanului cu diuretice care economisesc potasiul, suplimente de potasiu si substituenti de sare care contin potasiu nu este recomandata (vezi pct. 4.5).
Insuficienta hepatica Pe baza datelor de farmacocinetica care demonstreaza cresteri semnificative ale concentratiilor plasmatice ale losartanului la pacientii cu ciroza hepatica, trebuie luata în considerare utilizarea unei doze mai mici la pacientii cu antecedente de insuficienta hepatica. Nu exista date clinice privind utilizarea losartanului la pacientii cu insuficienta hepatica severa. De aceea, losartanul nu trebuie administrat la pacientii cu insuficienta hepatica severa (vezi pct. 4.2, 4.3 si 5.2).

De asemenea, losartanul nu este indicat la copiii si adolescentii cu insuficienta hepatica (vezi pct. 4.2). Insuficienta renala Ca o consecinta a inhibarii sistemului renina-angiotensina, au fost raportate modificari ale functiei renale, inclusiv insuficienta renala (în particular, la pacientii a caror functie renala este dependenta de sistemul renina-angiotensina-aldosteron, cum sunt cei cu insuficienta cardiaca severa sau disfunctii renale preexistente). De asemenea, similar altor medicamente care influenteaza sistemul renina- angiotensina-aldosteron, au fost raportate cresteri ale uremiei si creatininemiei la pacientii cu stenoza bilaterala de artera renala sau stenoza arterei renale pe rinichi unic functional; aceste modificari ale functiei renale pot fi reversibile la întreruperea tratamentului.
Losartanul trebuie utilizat cu precautie la pacientii cu stenoza bilaterala de artera renala sau stenoza a arterei renale pe rinichi unic functional.

4.5 Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune
Alte medicamente antihipertensive pot creste efectul hipotensor al losartanului. Utilizarea concomitenta cu alte substante care pot determina hipotensiune arterialaca reactie adversa (cum ar fi antidepresivele, antipsihoticele, baclofen si amifostin) pot creste riscul de hipotensiune arteriala.
Losartanul este metabolizat predominant de enzimele citocromului P450 (CYP) 2C9 la metabolitul activ carboxi-acid. Într-un studiu clinic s-a observat ca fluconazolul (inhibitor al CYP2C9) scade expunerea la metabolitul activ cu aproximativ 50%.
S-a observat ca administrarea concomitenta a losartanului cu rifampicina (inductor al enzimelor implicate în metabolizare) a determinat o reducere cu 40% a concentratiei plasmatice a metabolitului activ. Semnificatia clinica a acestor efecte nu este cunoscuta. Nu s-au observat diferente ale expunerii în cazul tratamentului concomitent cu fluvastatina (inhibitor slab al CYP2C9).

Similar altor medicamente care blocheaza angiotensina II sau efectele acesteia, administrarea concomitenta a altor medicamente care economisesc potasiu (de exemplu diuretice care economisesc potasiu: amilorid, triamteren, spironolactona) sau care pot creste valoarea concentratiei plasmatice a potasiului (de exemplu heparina), suplimente de potasiu sau substituenti de sare care contin potasiu pot duce la cresterea potasemiei.
Administrarea concomitenta nu este recomandata. Cresterea reversibila a concentratiei serice de litiu si a toxicitatii acestuia a fost raportata în timpul administrarii concomitente de litiu si inhibitori ai ECA.
Cazuri foarte rare au fost, de asemenea, raportate la administrarea antagonistilor receptorilor de angiotensina II.

Administrarea concomitenta de litiu si losartan trebuie efectuata cu prudenta. Daca aceasta administrare concomitenta se dovedeste esentiala, se recomanda monitorizarea litemiei pe durata utilizarii concomitente. Atunci când antagonistii angiotensinei II se administreaza concomitent cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (adica inhibitori selectivi ai COX-2, acid acetilsalicilic la doze antiinflamatoare si AINS neselective) poate sa apara diminuarea efectului antihipertensiv. În special la pacientii cu disfunctie renala pre-existenta, administrarea concomitenta de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene cu antagonisti ai angiotensinei II sau diuretice poate determina agravarea functiei renale, incluzând insuficienta renala acuta posibila si cresterea potasemiei. Asocierea trebuie administrata cu precautie, în special la vîrstnici.

Pacientii trebuie hidratati adecvat si trebuie luata în considerare monitorizarea functiei renale dupa initierea tratamentului concomitent si, ulterior, periodic. Blocada dubla (de exemplu, prin asocierea unui inhibitor ECA la un antagonist al receptorilor angiotensinei II) trebuie limitata la cazuri individuale, cu monitorizarea atenta a functiei renale.
Unele studii au aratat ca la pacientii cu ateroscleroza diagnosticata, insuficienta cardiaca sau diabet zaharat cu leziuni ale organului tinta, blocada dubla a sistemului renina-angiotensina-aldosteron este asociata cu o frecventa mai mare de aparitie a hipotensiunii arteriale, sincopei, hiperkaliemiei si modificari ale functiei renale (incluzând insuficienta renala acuta), în comparatie cu utilizarea unui singur medicament cu actiune pe sistemul renina-angiotensina- aldosteron. 7 Datele din studiile clinice au aratat ca dubla blocare a sistemului renina- angiotensina-aldosteron (SRAA) prin utilizarea combinata a inhibitorilor ECA, blocante ale receptorilor de angiotensina II sau aliskiren este asociat cu o frecvența mai mare a efectelor adverse, cum ar fi hipotensiunea, hiperkaliemie și scaderea funcției renale (inclusiv insuficiența renala acuta), comparativ cu utilizarea unui singur agentS RAA (vezi pct 4.3, 4.4 ?i 5.1).

4.6 Fertilitatea, sarcina si alaptarea Sarcina Utilizarea losartanului nu este recomandata în primul trimestru de sarcina (vezi pct. 4.4).
Utilizarea losartanului în al doilea si al treilea trimestru de sarcina este contraindicata (vezi pct. 4.3 si 4.4).
Dovezile epidemiologice privind riscul teratogen aparut în urma expunerii la inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) în timpul primului trimestru de sarcina nu au fost concludente; cu toate acestea, o usoara crestere a riscului nu poate fi exclusa.
Desi nu sunt disponibile date epidemiologice controlate cu privire la riscul asociat utilizarii ARAII, pentru aceasta clasa de medicamente pot exista riscuri asemanatoare. Cu exceptia cazului în care continuarea tratamentului cu ARAII este considerata esentiala, pacientele care planifica o sarcina trebuie sa treaca la un tratament antihipertensiv alternative, cu profil de siguranta stabilit pentru utilizarea în timpul sarcinii. În momentul diagnosticarii unei sarcini, tratamentul cu losartan trebuie oprit imediat si, daca este cazul, se va începe un tratament alternativ.

Se cunoaste faptul ca expunerea la ARAII în timpul trimestrelor al doilea si al treilea de sarcina are efecte fetotoxice la om (scadere a functiei renale, oligohidroamnios, întârziere în osificarea craniului) si induce toxicitate neonatala (insuficienta renala, hipotensiune arteriala, hiperpotasemie) (vezi pct. 5.3).
Daca expunerea la losartan a avut loc în al doilea trimestru de sarcina, se recomanda monitorizarea ecografica a functiei renale si a craniului.
Nou-nascutii si sugarii ale caror mame au utilizat losartan trebuie atent monitorizati în vederea depistarii hipotensiunii arteriale (vezi, de asemenea, pct. 4.3 si 4.4).

Alaptarea Deoarece nu sunt disponibile date privind utilizarea losartanului în timpul alaptarii, nu se recomanda utilizarea losartanului si este de preferat ca în aceasta perioada sa se utilizeze tratamente alternative, cu profile de siguranta mai bine stabilite, în special în cazul alaptarii nou- nasctului sau prematurului.

4.7 Efecte asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Cu toate acestea, în cazul conducerii de vehicule sau al folosirii de utilaje, trebuie sa se ia în considerare faptul ca, în timpul administrarii tratamentului antihipertensiv, în mod particular la initierea tratamentului sau la cresterea dozei, pot sa apara ocazional ameteli sau somnolenta.

4.8 Reactii adverse Losartanul a fost evaluat în urmatoarele studii clinice:
- în studii clinice controlate la >3000 pacienti adulti, cu vârsta de 18 ani si peste, cu hipertensiune arteriala esentiala,
- într-un studiu clinic controlat la 177 copii hipertensivi cu vîrsta de 6 pâna la 16 ani 8
- într-un studiu clinic controlat la >9000 pacienti hipertensivi cu vârsta de 55 pâna la 80 ani cu hipertrofie ventriculara stânga (vezi studiul LIFE, pct. 5.1) - într-un studiu clinic controlat la >7700 pacienti adulti cu insuficienta cardiaca cronica (vezi studiile ELITE I, ELITE II si HEAAL, pct. 5.1)
- într-un studiu clinic controlat la >1500 pacienti cu diabet zaharat tip 2 si proteinurie, cu vârsta de 31 ani si peste) vezi studiul RENAAL, pct. 5.1).
În aceste studii clinice, reactia adversa cea mai frecventa a fost ameteala.
Frecventa reactiilor adverse enumerate mai jos este definita utilizând urmatoarea conventie:
Foarte frecvente (≥1/10);
Frecvente (≥1/100 si <1/10);
Mai putin frecvente (≥1/1000 si <1/100);
Rare (≥1/10000, <1/1000);
Foarte rare (<1/10000), Cu frecventa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile).
Tabel 1. Frecventa reactiilor adverse identificate în studiile clinice controlate placebo si din perioada de dupa punere pe piata Reactie adversa Frecventa reactiei adverse în functie de indicatie

Altele Hipertensiu ne arteriala Pacienti hipertensiv i cu hipertrofie ventricular a stânga Insuficien ta cardiaca cronica Hipertensiu ne arteriala so diabet zaharat tip 2 cu afectare renala

Perioada de dupa punere pe piata Tulburari hematologice si limfatice anemie frecvente cu frecventa necunoscuta trombocitopenie cu frecventa necunoscuta.
Tulburari ale sistemului imunitar Reactii de hipersensibilitate, reactii anafilactice, angioedem*, si vasculita** rare.
Tulburari psihice depresie cu frecventa necunoscuta
Tulburari ale sistemului nervos ameteli frecvente frecvente frecvente frecvente somnolenta mai putin frecvente cefalee mai putin frecvente mai putin frecvente tulburari ale somnului mai putin frecvente parestezie rare migrena cu frecventa necunoscuta disgeuzie cu frecventa necunoscuta
Tulburari acustice si vestibulare vertij frecvente tinitus cu frecventa necunoscuta

Urmatoarele reactii adverse au aparut mai frecvent la pacientii tratati cu losartan, comparativ cu pacientii tratati cu placebo (cu frecventa necunoscuta): dureredorsala, infectieatractuluiurinar si simptome gripale. Tulburari renale si ale cailor urinare Ca o consecinta a inhibarii sistemului renina-angiotensina-aldosteron, la pacientii cu 11 risc crescut au fost raportate tulburari ale functiei renale, incluzând insuficienta renala; aceste modificari ale functiei renale pot fi reversibile la întreruperea tratamentului (vezi pct. 4.4) Copii si adolescenti Profilul reactiilor adverse la copii pare similar celui de la adulti. Datele clinice pentru grupele de populatie infantila sunt limitate.
5.2 Proprietati farmacocinetice Absorbtie Dupa administrarea orala, losartanul este bine absorbit si este metabolizat la primul pasaj, formând un metabolit activ, acidul carboxilic si alti metaboliti inactivi.
Biodisponibilitatea sistemica a comprimatelor de losartan este de aproximativ 33%.
Media concentratiilor plasmatice maxime ale losartanului si ale metabolitului sau activ este atinsa la 1 ora si, respectiv la 3-4 ore.

Distributie 17 Atât losartanul cât si metabolitul sau activ sunt legati ≥ 99% de proteinele plasmatice, în special de albumine. Volumul de distributie al losartanului este de 34 litri. Metabolizare Aproximativ 14% dintr-o doza de losartan administrata intravenos sau oral este transformata în metabolitul sau activ.

Dupa administrarea orala sau intravenoasa de losartan potasic marcat radioactiv cu 14C, radioactivitatea plasmatica circulanta este atribuita în principal losartanului si metabolitului sau activ. La aproximativ 1% dintre subiectii studiati s-a observat o metabolizare minima a losartanului în metabolitul sau activ.
La pacientii hipertensivi de sex feminin, concentratiile plasmatice de losartan au fost de pâna la doua ori mai mari decât cele ale pacientilor hipertensivi de sex masculin, în timp ce între concentratiile plasmatice ale metabolitului activ nu au fost diferente între barbati si femei. Dupa administrarea orala la pacienti cu ciroza hepatica alcoolica usoara pâna la moderata, concentratiile plasmatice ale losartanului si ale metabolitului sau activ au fost de 5 ori, respectiv 1,7 ori mai mari decât cele observate la voluntari tineri de sex masculin (vezi pct. 4.2 si 4.4).
Concentratiile plasmatice ale losartanului nu sunt modificate la pacientii cu un clearance al creatininei peste 10 ml/minut. Aria de sub curba concentratiei plasmatice în functie de timp (ASC) a losartanului este de aproximativ 2 ori mai mare la pacientii care efectueaza sedinte de hemodializa comparativ cu pacientii cu 18 functie renala normala.
Concentratiile plasmatice ale metabolitului activ nu sunt modificate la pacientii cu insuficienta renala sau la pacientii care efectueaza sedinte de hemodializa.
Nici losartanul si nici metabolitul sau activ nu pot fi eliminati prin hemodializa.

Farmacocinetica la copii si adolescenti
Farmacocinetica losartanului a fost studiata la 50 pacienti hipertensivi copii si adolescenti, cu vîrsta de >1 luna, pâna la <16 ani, prin administrarea o data pe zi a dozei orale medii de losartan de aproximativ 0,54 pâna la 0,77 mg/kg. Rezultatele au aratat ca metabolitul activ al losartanului apare la toate grupele de vârsta.
Rezultatele demonstreaza existenta unor parametri farmacocinetici similari ai losartanului dupa administrare orala la sugari si copii mici, prescolari, copii de vârsta scolara si adolescenti. Parametri farmacocinetici ai metabolitului activ difera într-o masura mai mare,în functie de grupa de vârsta.
Diferentele sunt statistic semnificative la comparatia dintre copii prescolari si adolescenti. Comparativ, expunerea la sugari si copii mici a fost mai mare.

adverse asupra dezvoltarii fetusilor, determinând decesul fetusilor si malformatii
6. PROPRIETATI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipientilor Nucleu: celuloza microcristalina, amidon pregelatinizat, croscarmeloza de sodiu, dioxid de siliciu coloidal anhidru, stearat de magneziu. Film: Opadry II. 33G28523 alb: triacetat de glicerol, macrogol 3350, lactoza monohidrat, dioxid de titan Е171, hipromeloza. 6.2 Incompatibilitati Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate 19 Sentor comprimate filmate, 50 mg – 60 luni.
Sentor comprimate filmate, 100 mg - 36 luni. 6.4 Precautii speciale pentru pastrare.
A se pastra la temperaturi sub 25 °C, în ambalajul original, ferit de umiditate. 6.5 Natura si continutul ambalajului 30 comprimate filmate în blistere opace albe de PVC/PE/PVDC//Al ?i cutie de carton pliat. 6.6 Precautii speciale pentru eliminarea reziduurilor Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementarile locale.

7. DETINATORUL CERTIFICATULUI DE ÎNREGISTRARE
Gedeon Richter Plc. H-1103 Budapest, Gyö
mroi út 19-21. Ungaria

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

DuoSeptol Lemon 5mg/1mg, comprimate pentru gât N24

diclorhidrat de clorhexidină: 5mg;
clorhidrat de lidocaină: 1 mg;

DuoSeptol® Lemon  5 mg/1 mg, comprimate pentru gât,  este un medicament Belgian, indicat în tratamentul durerilor puternice de gât. Datorită combinației dintre Clorhexidină și Lidocaină, DuoSeptol  elimină rapid durerea (din primele 30 sec) și tratează cauza. Poate fi recomandat femeilor însărcinate și copiilor dupa 6 ani.  Este fără zahăr și se recomandă pacienților cu diabet zaharat.

CUM SĂ UTILIZAȚI DuoSeptol Lemon 5 mg/1 mg
Utilizați întotdeauna acest medicament exact așa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteți sigur.
Acest medicament nu trebuie utilizat pentru perioade lungi de timp. Adresați-vă medicului dumneavoastră dacă simptomele se agravează sau nu se ameliorează după 3 până la 4 zile de tratament.

DOZE ȘI MOD DE ADMINISTRARE:
Adulţi şi copii cu vârsta peste 12 ani:  1 comprimat de supt la fiecare 2-3 ore.
Copii cu vârsta peste 6 ani:  1 comprimat de supt la fiecare 3-5 ore

Administrare bucofaringiană.
Comprimatele de supt trebuie lăsate să se dizolve lent în cavitatea bucală.

PRECAUȚII
Nu administraţi acest medicament la copii cu vârsta sub 6 ani.

Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteți însărcinată sau alăptați, credeți că a-ți putea fi insărcinată sau intenționați să rămaneți insărcinată, adresați-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări inainte de a lua acest medicament.
Dacă sunt respectate precauţiile de mai sus, DuoSeptol® Lemon  5 mg/1 mg ,poate fi utilizat în timpul sarcinii şi perioada de alăptare. Adresați-vă medicului dumneavoastră inainte să utilizaţi acest medicament.

REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Reacțiile adverse posibile care pot apărea la utilizarea acestui medicament sunt:
- foarte rare: reacţii alergice la nivelul pielii şi mucoaselor;
- in mod excepţional, pot apărea tulburări ale gustului, o senzaţie
de iritație la nivelul limbii, reacţii alergice severe (reacţii
anafilactice);
- in cazul administrării prelungite şi neintrerupte, poate apărea
colorarea brună a dinţilor. Totuşi, culoarea brună este uşor de
indepărtat.

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

Seringa pentru insulina NovoPen4 (seringa stilou fara ac) N1

Vă mulţumim că aţi ales NovoPen® 4. NovoPen® 4 este un stilou reutilizabil pentru insulină.

Trebuie să citiți cu atenţie acest ghid înainte de a utiliza stiloul injector (pen) - chiar dacă aţi utilizat anterior NovoPen® 4 sau sisteme similare de livrare Novo Nordisk. Îţi va spune tot ce trebuie să ştii despre stiloul tău şi cum să-l foloseşti.

Nu utilizați NovoPen® 4 fără o pregătire adecvată de la personalul medical. Asiguraţi-vă că aveţi încredere în a face o injecţie cu stiloul injector înainte de a începe tratamentul cu acesta.

NovoPen 4 este un stilou injector reutilizabil conceput pentru utilizarea de către o singură persoană, pacient cu diabet, pentru a-şi injecta insulina. Stiloul injector foloseşte cartuşe de insulină Novo Nordisk Penfille de 3 ml şi ace de unică folosinţă (furnizate separat). Stilul injector permite utilizatorului să selecteze dozele necesare de la 1 la 60 de unităţi în trepte de 1 unitate.

Stiloul este rezistent, ceea ce înseamnă că îl puteţi refolosi. Când aţi utilizat toată insulina din cartuş, înlocuiti pur şi simplu cartuşul cu unul nou.

NovoPen® 4 este disponibil în culori precum argintiu şi albastru.

Amintiţi-vă întotdeauna să verificati numele şi culoarea cartuşului înainte de fiecare injecţie pentru a vă asigura că acesta conţine tipul corect

de insulină.

Confundarea insulinei poate avea consecinţe medicale grave. Prin urmare, este recomandat ca, dacă utilizaţi două tipuri de insulină, să discutaţi cu personalul dumneavoastră medical despre cum să evitați confuziile.

Despre acest ghid de utilizare:

Pe parcursul acestui ghid, sunt prezentate pas cu pas instrucţiuni despre cum să folosiţi stiloul dumneavoastră injector. Informatii importante şi informatii suplimentare sunt clar marcate de simbolurile pe care le vedeti mai jos:

A Informaţii importante

Acordaţi o atenţie deosebită acestor note, deoarece acestea sunt importante pentru utilizarea sigură a stiloului injector (pen). Dacă nu respectaţi cu atenţie instructiunile, este posibil să administraţi prea puţină sau prea multă insulină sau deloc.

Adaugă in coş

1 ... 79 80 81 82 83 ... 217

Acasa Catalog 0 Favorite Cabinet

Medicamente

Magazin online

Catalog

Promoții

Branduri

Companie

Despre companie

Noutăți

Cariere

Informaţii

Farmacii

Politica cookie

Contacte

Regulament Card Frumos

Felicia Eco

Adrese Optici

Ajutor

Modalități de plată

Termeni de livrare

Întrebări frecvente

Cum comand?

Metode de livrare

Reclamații și întrebări