Filtru
Întâi cele populare
Vagostabyl este o asociere de extracte din plante (păducel şi roiniţă cu efect sedativ), săruri de magneziu şi de calciu (care diminuează hiperexcitabilitatea neuromusculară).
Vagostabyl este utilizat la adulţi şi adolescenţi pentru:
-tratamentul hiperexcitabilităţii cardiace (de exemplu în caz de percepere exagerată a bătăilor inimii - palpitaţii), în absenţa oricărei boli cardiace diagnosticate;
-tratamentul simptomatic al stărilor de agitaţie psihică la adulţi şi adolescenţi, în special în cazurile de tulburări uşoare ale somnului.
Compoziție:
- Substanţele active sunt: extract hidroalcoolic uscat din frunză şi floare de păducel (Crataegi folium cum flore), extract hidroalcoolic uscat din frunză de roiniţă (Melissae folium), lactat de calciu pentahidrat, tiosulfat de magneziu. Fiecare drajeu conţine extract uscat hidroalcoolic din frunză şi floare de păducel 50 mg, extract uscat hidroalcoolic din frunză de roiniţă 45 mg, lactat de calciu pentahidrat 50 mg, tiosulfat de magneziu 10 mg.
- Celelalte componente sunt: nucleu: dioxid de siliciu coloidal anhidru, povidonă K 30, lactoză anhidră, celuloză microcristalină, amidon de porumb, talc, stearat de magneziu; maltodextrină; strat de drajefiere: sepifilm SN*** (talc, zahăr, gelatină, gumă Acacia, galben portocaliu S (E 110), Opagloss 6000****
***Conţine: gumă-lac neceruit, monogliceride acetilate, povidonă K 30.
****Conţine: gumă lac neceruit, ceară albă de albine, ceară carnauba.
Mod de administrare:
Adulţi:
Doza recomandată în caz de hiperexcitabilitate cardiacă este de 2 drajeuri Vagostabyl de 1-3 ori pe zi, înainte de masă.
Pentru tratamentul tulburărilor uşoare ale somnului, doza recomandată este de 2 drajeuri Vagostabyl la masa de seară şi 2 drajeuri înainte de culcare.
Adolescenţi:
Pentru tratamentul tulburărilor uşoare ale somnului, doza recomandată este de 1 drajeu Vagostabyl la masa de seară şi 1 drajeu înainte de culcare.
Vagostabyl drajeuri nu este recomandat pentru utilizare în timpul sarcinii, alăptării sau la copii cu vârsta sub 12 ani.
Contraindicații:
Nu utilizaţi Vagostabyl
-dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la păducel, roiniţă, lactat de calciu pentahidrat, tiosulfat de magneziu sau la oricare dintre celelalte componente ale medicamentului.
Precauții:
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Vagostabyl
Înainte de a lua Vagostabyl, cereţi sfatul medicului dumneavoastră, care va exclude prezenţa unor afecţiuni severe ca şi cauză a simptomelor şi va face o reevaluare clinică după cel mult 6 luni.
Se recomandă să urmăriţi numărul de bătăi cardiace pe minut şi tensiunea arterială şi în funcţie de valoarea acestora, doza Vagostabyl şi a celorlalte medicamente utilizate trebuie ajustată de către medic.
Adresaţi-vă în acelaşi timp medicului:
-dacă simptomele bolii persistă o perioadă de peste 2 săptămâni sau dacă apare umflarea membrelor inferioare;
-dacă apar dureri în regiunea pieptului, care iradiază în braţe, partea de sus a abdomenului sau în zona gâtului sau apare o lipsă de aer este necesar imediat un consult medical.
Nu există date suficiente privind administrarea la copii. De aceea, Vagostabyl nu va fi utilizat la copiii cu vârsta sub 12 ani.
Sarcina și alăptarea:
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.
În absenţa datelor suficiente, nu se recomandă utilizarea Vagostabyl în timpul sarcinii (în special în primul trimestru) şi alăptării
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor:
Datorită efectului slab sedativ, Vagostabyl are influenţă moderată asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje – de aceea, aceste acţiuni necesită prudenţă crescută atunci când luaţi Vagostabyl.
Prezentare:
40 drajeuri
Vagostabyl este utilizat la adulţi şi adolescenţi pentru:
-tratamentul hiperexcitabilităţii cardiace (de exemplu în caz de percepere exagerată a bătăilor inimii - palpitaţii), în absenţa oricărei boli cardiace diagnosticate;
-tratamentul simptomatic al stărilor de agitaţie psihică la adulţi şi adolescenţi, în special în cazurile de tulburări uşoare ale somnului.
Compoziție:
- Substanţele active sunt: extract hidroalcoolic uscat din frunză şi floare de păducel (Crataegi folium cum flore), extract hidroalcoolic uscat din frunză de roiniţă (Melissae folium), lactat de calciu pentahidrat, tiosulfat de magneziu. Fiecare drajeu conţine extract uscat hidroalcoolic din frunză şi floare de păducel 50 mg, extract uscat hidroalcoolic din frunză de roiniţă 45 mg, lactat de calciu pentahidrat 50 mg, tiosulfat de magneziu 10 mg.
- Celelalte componente sunt: nucleu: dioxid de siliciu coloidal anhidru, povidonă K 30, lactoză anhidră, celuloză microcristalină, amidon de porumb, talc, stearat de magneziu; maltodextrină; strat de drajefiere: sepifilm SN*** (talc, zahăr, gelatină, gumă Acacia, galben portocaliu S (E 110), Opagloss 6000****
***Conţine: gumă-lac neceruit, monogliceride acetilate, povidonă K 30.
****Conţine: gumă lac neceruit, ceară albă de albine, ceară carnauba.
Mod de administrare:
Adulţi:
Doza recomandată în caz de hiperexcitabilitate cardiacă este de 2 drajeuri Vagostabyl de 1-3 ori pe zi, înainte de masă.
Pentru tratamentul tulburărilor uşoare ale somnului, doza recomandată este de 2 drajeuri Vagostabyl la masa de seară şi 2 drajeuri înainte de culcare.
Adolescenţi:
Pentru tratamentul tulburărilor uşoare ale somnului, doza recomandată este de 1 drajeu Vagostabyl la masa de seară şi 1 drajeu înainte de culcare.
Vagostabyl drajeuri nu este recomandat pentru utilizare în timpul sarcinii, alăptării sau la copii cu vârsta sub 12 ani.
Contraindicații:
Nu utilizaţi Vagostabyl
-dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la păducel, roiniţă, lactat de calciu pentahidrat, tiosulfat de magneziu sau la oricare dintre celelalte componente ale medicamentului.
Precauții:
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Vagostabyl
Înainte de a lua Vagostabyl, cereţi sfatul medicului dumneavoastră, care va exclude prezenţa unor afecţiuni severe ca şi cauză a simptomelor şi va face o reevaluare clinică după cel mult 6 luni.
Se recomandă să urmăriţi numărul de bătăi cardiace pe minut şi tensiunea arterială şi în funcţie de valoarea acestora, doza Vagostabyl şi a celorlalte medicamente utilizate trebuie ajustată de către medic.
Adresaţi-vă în acelaşi timp medicului:
-dacă simptomele bolii persistă o perioadă de peste 2 săptămâni sau dacă apare umflarea membrelor inferioare;
-dacă apar dureri în regiunea pieptului, care iradiază în braţe, partea de sus a abdomenului sau în zona gâtului sau apare o lipsă de aer este necesar imediat un consult medical.
Nu există date suficiente privind administrarea la copii. De aceea, Vagostabyl nu va fi utilizat la copiii cu vârsta sub 12 ani.
Sarcina și alăptarea:
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.
În absenţa datelor suficiente, nu se recomandă utilizarea Vagostabyl în timpul sarcinii (în special în primul trimestru) şi alăptării
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor:
Datorită efectului slab sedativ, Vagostabyl are influenţă moderată asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje – de aceea, aceste acţiuni necesită prudenţă crescută atunci când luaţi Vagostabyl.
Prezentare:
40 drajeuri
-3%
102.97 MDL
106.15 MDL
Rețetă medicală
medicament contra diareii. Înlătură cauza diareii
Protejează microflora intestinală normală
Previne dezvoltarea unor complicaţii bacteriene în cazul diareii virale. Medicamentul Enterofuryl® este eliberat în trei forme: capsule de 100 şi 200 mg, suspensie pentru administrare internă 200 mg/5 ml. Suspensia Enterofuryl® este destinată pentru administrarea la copiii cu vârsta de la 1 lună. În caz de necesitate, suspensia poate fi administrată şi adulţilor.
Protejează microflora intestinală normală
Previne dezvoltarea unor complicaţii bacteriene în cazul diareii virale. Medicamentul Enterofuryl® este eliberat în trei forme: capsule de 100 şi 200 mg, suspensie pentru administrare internă 200 mg/5 ml. Suspensia Enterofuryl® este destinată pentru administrarea la copiii cu vârsta de la 1 lună. În caz de necesitate, suspensia poate fi administrată şi adulţilor.
-3%
55.34 MDL
57.05 MDL
Ce este Nasonex?
NASONEX spray nazal conţine furoat de mometazonă, ce face parte din grupul de medicamente
denumit corticosteroizi. Atunci când furoatul de mometazonă este pulverizat în nas, poate ajuta la
ameliorarea inflamaţiei (umflarea și iritarea nasului), strănutului, mâncărimilor nazale și a senzaţiei de
„nas înfundat” sau a rinoreei (curgerii nasului).
Pentru ce se utilizează Nasonex?
Febra fânului și rinita perenă
Nasonex este utilizat pentru tratamentul simptomelor febrei fânului (denumită, de asemenea, rinita
alergică sezonieră) şi a rinitei perene la adulți și copii cu vârsta de 3 ani și peste.
Febra fânului, care apare în anumite momente ale anului, este o reacţie alergică cauzată de inhalarea
polenului din copaci, iarbă, buruieni, precum şi spori de mucegai şi ciuperci. Rinita perenă apare pe
toată durata anului, iar simptomele pot fi cauzate de o sensibilitate la o varietate de alergeni, incluzând
acarieni din praful de casă, păr de animale (sau mătreaţa acestora), pene şi anumite alimente. Nasonex
reduce umflarea şi iritarea nasului, ameliorând astfel strănutul, mâncărimile, precum şi senzaţia de
„nas înfundat” sau rinoreea, determinate de febra fânului sau rinita perenă.
Polipi nazali
Nasonex este utilizat pentru tratamentul polipilor nazali la adulţi cu vârsta de 18 ani și peste.
Polipii nazali sunt mici excrescenţe ale mucoasei nasului şi afectează de obicei ambele nări. Nasonex
reduce inflamaţia nasului, determinând micşorarea progresivă a polipilor, ameliorând astfel senzația de
obstrucție nazală care poate afecta respirația pe nas. Cum să utilizaţi Nasonex
Utilizaţi întotdeauna Nasonex exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Nu utilizaţi o doză mai mare sau nu utilizaţi
spray-ul mai frecvent sau o perioadă mai lungă de timp decât vă recomandă medicul dumneavoastră.
Tratamentul pentru febra fânului şi rinita perenă
Utilizarea la adulţi şi copii cu vârsta peste 12 ani
Doza uzuală este de două pulverizări în fiecare nară o dată pe zi.
După ce simptomele dumneavoastră sunt controlate, medicul dumneavoastră vă poate
recomanda să reduceți doza.
Dacă nu începeţi să vă simţiţi mai bine, trebuie să vă adresaţi medicului dumneavoastră, iar
acesta vă poate recomanda să creşteţi doza; doza zilnică maximă este de patru pulverizări în
fiecare nară, o dată pe zi.
Utilizarea la copii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 11 ani
Doza uzuală este de o pulverizare în fiecare nară o dată pe zi.
La unii pacienți Nasonex începe să amelioreze simptomele în decurs de 12 ore după prima doză; cu
toate acestea, este posibil ca beneficiul terapeutic complet să nu fie observat în primele două zile. De
aceea, trebuie să continuați utilizarea cu regularitate pentru obținerea beneficiului terapeutic complet.
Dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră suferiţi de o formă gravă de febră a fânului, medicul
dumneavoastră vă poate recomanda să începeţi utilizarea Nasonex cu câteva zile înainte de debutul
sezonului de polen, deoarece aceasta va ajuta la prevenirea apariţiei simptomelor de febră a fânului. Polipii nazali
Utilizarea la adulţi cu vârsta peste 18 ani
Doza uzuală inițială este de două pulverizări în fiecare nară o dată pe zi.
Dacă simptomele nu sunt controlate după 5 până la 6 săptămâni, doza poate fi crescută la două
pulverizări în fiecare nară, de două ori pe zi. După ce simptomele sunt controlate, medicul
dumneavoastră vă poate recomanda să reduceţi doza.
Dacă nu observaţi nicio ameliorare a simptomelor după 5 până la 6 săptămâni de administrare
de două ori pe zi, trebuie să vă adresați medicului dumneavoastră.
Pregătirea spray-ului nazal pentru utilizare
Spray-ul dumneavoastră nazal Nasonex are un capac protector care protejează pompa dozatoare şi o
menţine curată. Nu uitaţi să scoateţi capacul protector înainte de utilizarea spray-ului şi să îl puneţi la
loc după utilizare.
Dacă utilizaţi spray-ul pentru prima dată, poate fi necesară „armarea” flaconului prin pulverizarea
spray-ului de 10 ori, până la producerea unui nor fin:
1. Agitaţi uşor flaconul.
2. Puneţi degetul arătător şi degetul mijlociu de o parte şi de alta a pompei dozatoare, iar degetul
mare sub flacon. Nu găuriţi aplicatorul nazal.
3. Îndreptaţi pompa dozatoare la distanţă față de dumneavoastră şi apoi apăsaţi cu degetele pentru
a pulveriza spray-ul de 10 ori, până la producerea unui nor fin.
Dacă nu aţi utilizat spray-ul timp de 14 zile sau mai mult, trebuie să „re-armaţi” flaconul prin
pulverizarea spray-ului de 2 ori, până la producerea unui nor fin.
Cum să utilizați spray-ul nazal
1. Agitaţi uşor flaconul şi scoateţi capacul protector.
2. Suflaţi-vă cu blândeţe nasul.
3. Închideţi o nară şi introduceţi pompa dozatoare în cealaltă nară, în modul indicat.
Înclinaţi puţin capul în faţă, ţinând flaconul orientat în sus.
4. Începeţi să inspiraţi uşor şi lent pe nas şi, în timp ce inspiraţi, pulverizaţi un puf
în nas, apăsând în jos O SINGURĂ DATĂ cu degetele.
5. Expiraţi pe gură. Repetaţi pasul 4 dacă trebuie să inhalaţi un al doilea puf în
aceeaşi nară.
6. Scoateţi pompa dozatoare din această nară şi expiraţi pe gură.
7. Repetaţi paşii 3 până la 6 pentru cealaltă nară.
După utilizarea sprayului, ştergeţi cu atenţie pompa dozatoare cu o batistă sau bucată
curată de material şi puneţi la loc capacul protector.
Curățarea spray-ului nazal
- Este important să vă curăţaţi în mod regulat spray-ul nazal, altfel este posibil să nu funcţioneze
corect.
- Scoateţi capacul protector şi trageţi în afară cu blândeţe pompa dozatoare.
- Spălaţi pompa dozatoare şi capacul protector în apă caldă şi apoi clătiţi sub robinet.
- Nu încercaţi să deblocaţi aplicatorul nazal prin introducerea unui ac sau a unui alt obiect
ascuţit deoarece aceasta va deteriora aplicatorul şi dumneavoastră nu veţi primi doza
corectă de medicament.
- Lăsaţi capacul protector și pompa dozatoare la uscat într-un loc călduţ.
- Împingeţi pompa dozatoare la loc în flacon şi puneţi la loc capacul protector.
- Spray-ul va trebui armat din nou prin 2 pulverizări la prima utilizare de după spălare. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
După utilizarea acestui medicament pot să apară reacții de hipersensibilitate imediată (alergice). Este
posibil ca aceste reacții adverse să fie severe. Trebuie să opriți administrarea Nasonex și să solicitaţi
imediat asistenţă medicală dacă prezentaţi simptome precum:
- umflarea feţei, a limbii sau a faringelui
- dificultăţi de înghiţire
- urticarie
- respirație șuierătoare sau dificultăţi de respirație
Atunci când spray-urile nazale pe bază de corticosteroizi sunt utilizate în doze mari pentru perioade
lungi de timp, este posibilă apariția reacțiilor adverse din cauza absorbției medicamentului în
organism. Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau
asistentei medicale
NASONEX spray nazal conţine furoat de mometazonă, ce face parte din grupul de medicamente
denumit corticosteroizi. Atunci când furoatul de mometazonă este pulverizat în nas, poate ajuta la
ameliorarea inflamaţiei (umflarea și iritarea nasului), strănutului, mâncărimilor nazale și a senzaţiei de
„nas înfundat” sau a rinoreei (curgerii nasului).
Pentru ce se utilizează Nasonex?
Febra fânului și rinita perenă
Nasonex este utilizat pentru tratamentul simptomelor febrei fânului (denumită, de asemenea, rinita
alergică sezonieră) şi a rinitei perene la adulți și copii cu vârsta de 3 ani și peste.
Febra fânului, care apare în anumite momente ale anului, este o reacţie alergică cauzată de inhalarea
polenului din copaci, iarbă, buruieni, precum şi spori de mucegai şi ciuperci. Rinita perenă apare pe
toată durata anului, iar simptomele pot fi cauzate de o sensibilitate la o varietate de alergeni, incluzând
acarieni din praful de casă, păr de animale (sau mătreaţa acestora), pene şi anumite alimente. Nasonex
reduce umflarea şi iritarea nasului, ameliorând astfel strănutul, mâncărimile, precum şi senzaţia de
„nas înfundat” sau rinoreea, determinate de febra fânului sau rinita perenă.
Polipi nazali
Nasonex este utilizat pentru tratamentul polipilor nazali la adulţi cu vârsta de 18 ani și peste.
Polipii nazali sunt mici excrescenţe ale mucoasei nasului şi afectează de obicei ambele nări. Nasonex
reduce inflamaţia nasului, determinând micşorarea progresivă a polipilor, ameliorând astfel senzația de
obstrucție nazală care poate afecta respirația pe nas. Cum să utilizaţi Nasonex
Utilizaţi întotdeauna Nasonex exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Nu utilizaţi o doză mai mare sau nu utilizaţi
spray-ul mai frecvent sau o perioadă mai lungă de timp decât vă recomandă medicul dumneavoastră.
Tratamentul pentru febra fânului şi rinita perenă
Utilizarea la adulţi şi copii cu vârsta peste 12 ani
Doza uzuală este de două pulverizări în fiecare nară o dată pe zi.
După ce simptomele dumneavoastră sunt controlate, medicul dumneavoastră vă poate
recomanda să reduceți doza.
Dacă nu începeţi să vă simţiţi mai bine, trebuie să vă adresaţi medicului dumneavoastră, iar
acesta vă poate recomanda să creşteţi doza; doza zilnică maximă este de patru pulverizări în
fiecare nară, o dată pe zi.
Utilizarea la copii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 11 ani
Doza uzuală este de o pulverizare în fiecare nară o dată pe zi.
La unii pacienți Nasonex începe să amelioreze simptomele în decurs de 12 ore după prima doză; cu
toate acestea, este posibil ca beneficiul terapeutic complet să nu fie observat în primele două zile. De
aceea, trebuie să continuați utilizarea cu regularitate pentru obținerea beneficiului terapeutic complet.
Dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră suferiţi de o formă gravă de febră a fânului, medicul
dumneavoastră vă poate recomanda să începeţi utilizarea Nasonex cu câteva zile înainte de debutul
sezonului de polen, deoarece aceasta va ajuta la prevenirea apariţiei simptomelor de febră a fânului. Polipii nazali
Utilizarea la adulţi cu vârsta peste 18 ani
Doza uzuală inițială este de două pulverizări în fiecare nară o dată pe zi.
Dacă simptomele nu sunt controlate după 5 până la 6 săptămâni, doza poate fi crescută la două
pulverizări în fiecare nară, de două ori pe zi. După ce simptomele sunt controlate, medicul
dumneavoastră vă poate recomanda să reduceţi doza.
Dacă nu observaţi nicio ameliorare a simptomelor după 5 până la 6 săptămâni de administrare
de două ori pe zi, trebuie să vă adresați medicului dumneavoastră.
Pregătirea spray-ului nazal pentru utilizare
Spray-ul dumneavoastră nazal Nasonex are un capac protector care protejează pompa dozatoare şi o
menţine curată. Nu uitaţi să scoateţi capacul protector înainte de utilizarea spray-ului şi să îl puneţi la
loc după utilizare.
Dacă utilizaţi spray-ul pentru prima dată, poate fi necesară „armarea” flaconului prin pulverizarea
spray-ului de 10 ori, până la producerea unui nor fin:
1. Agitaţi uşor flaconul.
2. Puneţi degetul arătător şi degetul mijlociu de o parte şi de alta a pompei dozatoare, iar degetul
mare sub flacon. Nu găuriţi aplicatorul nazal.
3. Îndreptaţi pompa dozatoare la distanţă față de dumneavoastră şi apoi apăsaţi cu degetele pentru
a pulveriza spray-ul de 10 ori, până la producerea unui nor fin.
Dacă nu aţi utilizat spray-ul timp de 14 zile sau mai mult, trebuie să „re-armaţi” flaconul prin
pulverizarea spray-ului de 2 ori, până la producerea unui nor fin.
Cum să utilizați spray-ul nazal
1. Agitaţi uşor flaconul şi scoateţi capacul protector.
2. Suflaţi-vă cu blândeţe nasul.
3. Închideţi o nară şi introduceţi pompa dozatoare în cealaltă nară, în modul indicat.
Înclinaţi puţin capul în faţă, ţinând flaconul orientat în sus.
4. Începeţi să inspiraţi uşor şi lent pe nas şi, în timp ce inspiraţi, pulverizaţi un puf
în nas, apăsând în jos O SINGURĂ DATĂ cu degetele.
5. Expiraţi pe gură. Repetaţi pasul 4 dacă trebuie să inhalaţi un al doilea puf în
aceeaşi nară.
6. Scoateţi pompa dozatoare din această nară şi expiraţi pe gură.
7. Repetaţi paşii 3 până la 6 pentru cealaltă nară.
După utilizarea sprayului, ştergeţi cu atenţie pompa dozatoare cu o batistă sau bucată
curată de material şi puneţi la loc capacul protector.
Curățarea spray-ului nazal
- Este important să vă curăţaţi în mod regulat spray-ul nazal, altfel este posibil să nu funcţioneze
corect.
- Scoateţi capacul protector şi trageţi în afară cu blândeţe pompa dozatoare.
- Spălaţi pompa dozatoare şi capacul protector în apă caldă şi apoi clătiţi sub robinet.
- Nu încercaţi să deblocaţi aplicatorul nazal prin introducerea unui ac sau a unui alt obiect
ascuţit deoarece aceasta va deteriora aplicatorul şi dumneavoastră nu veţi primi doza
corectă de medicament.
- Lăsaţi capacul protector și pompa dozatoare la uscat într-un loc călduţ.
- Împingeţi pompa dozatoare la loc în flacon şi puneţi la loc capacul protector.
- Spray-ul va trebui armat din nou prin 2 pulverizări la prima utilizare de după spălare. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
După utilizarea acestui medicament pot să apară reacții de hipersensibilitate imediată (alergice). Este
posibil ca aceste reacții adverse să fie severe. Trebuie să opriți administrarea Nasonex și să solicitaţi
imediat asistenţă medicală dacă prezentaţi simptome precum:
- umflarea feţei, a limbii sau a faringelui
- dificultăţi de înghiţire
- urticarie
- respirație șuierătoare sau dificultăţi de respirație
Atunci când spray-urile nazale pe bază de corticosteroizi sunt utilizate în doze mari pentru perioade
lungi de timp, este posibilă apariția reacțiilor adverse din cauza absorbției medicamentului în
organism. Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau
asistentei medicale
-3%
107.86 MDL
111.20 MDL
Rețetă medicală
INDICAŢII TERAPEUTICE
Klamoks BID 1000 mg este indicat în tratamentul următoarelor afecţiuni:
infecţii ale căilor respiratorii superioare: sinuzite acute şi cronice, faringite,
tonsilite, abcesе tonsilarе, otite medii acute;
infecţii ale căilor respiratorii inferioare: bronşite acute şi cronice, pneumonii,
empieme pleurale;
infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi: furunculoză, abcese, celulită, plăgi infectate;
infecţii ale tractului urogenital: cistite, pielonefrite, uretrite;
infecţii odontogene.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Klamoks BID 1000 mg se administrează la adulţi şi copii cu vârsta ≥ 12 ani și masa
corporală ≥ 40 kg, cîte 1 comprimat de 2 ori pe zi, indiferent de aportul de alimente, timp
de 5-7 zile.
Comprimatele se inghit întregi cu o cantitate suficientă de lichid, nemestecate, cel mai bine
in timpul mesei pentru a obține asorbție optimă și pentru a minimaliza intoleranța
gastrointestinală.
Comprimatele se pot deviza dacă este necesar și se inghit cu lichid, fără a fi mestecate. CONTRAINDICAŢII
Klamoks BID 1000 mg este contraindicat pacienţilor cu hipersensibilitate către remediile
antibacteriene din grupul penicilinelor în anamneză.
Klamoks BID 1000 mg este contraindicat pacienţilor cu icter sau disfuncție hepatică în
anamneză la administrare de amoxicilină/acid clavulanic sau antibacteriene din grupul
penicilinelor.
https://bit.ly/3hhOdfO
Klamoks BID 1000 mg este indicat în tratamentul următoarelor afecţiuni:
infecţii ale căilor respiratorii superioare: sinuzite acute şi cronice, faringite,
tonsilite, abcesе tonsilarе, otite medii acute;
infecţii ale căilor respiratorii inferioare: bronşite acute şi cronice, pneumonii,
empieme pleurale;
infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi: furunculoză, abcese, celulită, plăgi infectate;
infecţii ale tractului urogenital: cistite, pielonefrite, uretrite;
infecţii odontogene.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Klamoks BID 1000 mg se administrează la adulţi şi copii cu vârsta ≥ 12 ani și masa
corporală ≥ 40 kg, cîte 1 comprimat de 2 ori pe zi, indiferent de aportul de alimente, timp
de 5-7 zile.
Comprimatele se inghit întregi cu o cantitate suficientă de lichid, nemestecate, cel mai bine
in timpul mesei pentru a obține asorbție optimă și pentru a minimaliza intoleranța
gastrointestinală.
Comprimatele se pot deviza dacă este necesar și se inghit cu lichid, fără a fi mestecate. CONTRAINDICAŢII
Klamoks BID 1000 mg este contraindicat pacienţilor cu hipersensibilitate către remediile
antibacteriene din grupul penicilinelor în anamneză.
Klamoks BID 1000 mg este contraindicat pacienţilor cu icter sau disfuncție hepatică în
anamneză la administrare de amoxicilină/acid clavulanic sau antibacteriene din grupul
penicilinelor.
https://bit.ly/3hhOdfO
-3%
59.99 MDL
61.85 MDL
Indicații terapeutice
Tratamentul adjuvant al contracturilor musculare dureroase în patologia spinală acută la adulți și
adolescenți cu vârsta peste 16 ani. Doze si mod de administrare
Doza recomandată și maximă este de 4 mg la fiecare 12 ore (adică, 8 mg pe zi). Durata tratamentului este
limitată la 5 zile consecutive.
Mărirea dozelor recomandate și duratei de tratament trebuie evitate (vezi pct.4.4).
Copii și adolescenți
Tiyozid nu se recomandă de utilizat la copii și adolescenți cu vârsta sub 16 ani.
Mod de administrare
Tiyozid se administrează intramuscular.
Contraindicaţii
Hipersensibilitatea la tiocolchicozida sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Pe întreaga durată a perioadei de sarcină;
În timpul alăptării;
Contraindicat femeilor aflate la vârsta fertilă care nu utilizează măsuri de contracepție; https://bit.ly/3xZ6xzJ
Tratamentul adjuvant al contracturilor musculare dureroase în patologia spinală acută la adulți și
adolescenți cu vârsta peste 16 ani. Doze si mod de administrare
Doza recomandată și maximă este de 4 mg la fiecare 12 ore (adică, 8 mg pe zi). Durata tratamentului este
limitată la 5 zile consecutive.
Mărirea dozelor recomandate și duratei de tratament trebuie evitate (vezi pct.4.4).
Copii și adolescenți
Tiyozid nu se recomandă de utilizat la copii și adolescenți cu vârsta sub 16 ani.
Mod de administrare
Tiyozid se administrează intramuscular.
Contraindicaţii
Hipersensibilitatea la tiocolchicozida sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Pe întreaga durată a perioadei de sarcină;
În timpul alăptării;
Contraindicat femeilor aflate la vârsta fertilă care nu utilizează măsuri de contracepție; https://bit.ly/3xZ6xzJ
-3%
80.17 MDL
82.65 MDL
Descriere
Naftizina pic. nazale 0.1% 10ml cu picuratoare (Farmak)
Substanta activa:Naphazolinum
Compozitia si forma de prezentare: 0,1 % 10 ml in flacoane cu picuratoare
Actiunea farmacologica: Nafazolina este un alfa-simpatomimetic pentru uz topic. Constricta vasele sanguine, reduce edemul si congestia, faciliteaza respiratia nazala.
INDICATII
Rinitele, highmoreitele, conjunctivitele alergice.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Intranazal cate 1-2 picaturi la fiecare 12 ore sau in fiecare sac conjunctival de 2-4 ori pe zi.
CONTRAINDICATII
Bolile cardiace si coronariene, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, glaucomul cu unghi inchis, hipertiroidismul, sensibilitatea la preparat.
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
Tratamentul indelungat (peste 3 zile) poate conduce la edemul mucoasei nazale apoi la atrofia ei. Flaconul trebuie folosit de o singura persoana (riscul transmiterii infectiei).
Naftizina pic. nazale 0.1% 10ml cu picuratoare (Farmak)
Substanta activa:Naphazolinum
Compozitia si forma de prezentare: 0,1 % 10 ml in flacoane cu picuratoare
Actiunea farmacologica: Nafazolina este un alfa-simpatomimetic pentru uz topic. Constricta vasele sanguine, reduce edemul si congestia, faciliteaza respiratia nazala.
INDICATII
Rinitele, highmoreitele, conjunctivitele alergice.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Intranazal cate 1-2 picaturi la fiecare 12 ore sau in fiecare sac conjunctival de 2-4 ori pe zi.
CONTRAINDICATII
Bolile cardiace si coronariene, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, glaucomul cu unghi inchis, hipertiroidismul, sensibilitatea la preparat.
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
Tratamentul indelungat (peste 3 zile) poate conduce la edemul mucoasei nazale apoi la atrofia ei. Flaconul trebuie folosit de o singura persoana (riscul transmiterii infectiei).
-3%
16.34 MDL
16.85 MDL
Rețetă medicală
Ce este Allopurinol şi pentru ce se utilizează
Medicamentul dumneavoastră se numeşte Allopurinol. Allopurinol conţine substanţa activă
allopurinol. Aceasta acționează prin încetinirea vitezei anumitor reacții chimice în corpul
dumneavoastră pentru a scădea concentrația de acid uric în sânge și urină. Allopurinol este utilizat:
- pentru a preveni guta. Aceasta este o boală în care organismul dumneavoastră produce o cantitate
prea mare dintr-o substanță numită “acid uric”. Acidul uric se acumulează în articulații și tendoane sub
formă de cristale. Aceste cristale determină o reacție inflamatorie. Inflamația determină umflarea pielii
din jurul anumitor articulații astfel devenind sensibilă și dureroasă la atingere. De asemenea, puteți
avea dureri puternice atunci când mișcați articulația.
- pentru a preveni alte situații în care există nivele ridicate de acid uric în organism. Acestea includ
pietre la rinichi și anumite afecțiuni la nivelul rinichiului, un tratament pentru cancer, sau prezența
anumitor tulburări enzimatice.
Cum să luaţi Allopurinol
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Allopurinol trebuie administrat o dată pe zi, după masă, cu un pahar de apă. Dacă doza zilnică
depășește 300 mg, se recomandă un regim cu doze divizate.
Doza trebuie să fie întotdeauna stabilită individual de către medicul dumneavoastră.
Dozele recomandate sunt:
Adulţi
Doza de început recomandată este de 100 mg o dată pe zi. În cazul în care concentrația de urați serici
este nesatisfăcătoare, medicul dumneavoastră poate crește treptat doza. Dozele de întreţinere
recomandate sunt următoarele: 100-200 mg pe zi, în cazuri ușoare, 300-600 mg pe zi în cazuri
moderat severe, și 700-900 mg pe zi, în cazuri grave. Dacă este necesară calcularea dozei pe baza
greutății corporale trebuie utilizate 2-10 mg/kg corp/zi.
Utilizarea la copii și adolescenți (cu vârsta sub 15 ani)
Utilizarea la copii este rar indicată, cu excepția cazurilor maligne (în special leucemie), și în anumite
afecțiuni enzimatice cum este sindromul Lesch-Nyhan. Doza recomandată este de 10-20 mg/kg corp/
zi. Doza zilnică nu trebuie să depășească 400 mg.
Vârstnici (cu vârsta peste 65 ani)
Medicul dumneavoastră vă va prescrie cea mai mică doză de Allopurinol care vă controlează cel mai
bine simptomele.
Dacă aveți probleme grave ale rinichilor
vi se poate recomanda să utilizați o doză mai mică de 100 mg pe zi
vi se poate recomanda să utilizați o doză de 100 mg la intervale mai mari de o zi.
Dacă efectuați ședințe de dializă de două sau de trei ori pe săptămână, medicul dumneavoastră vă
poate prescrie o doză de 300 sau 400 mg, care urmează să fie utilizată imediat după ședintele de
dializă.
Dacă aveți o afecțiune a rinichiului, medicul dumneavoastră vă poate verifica funcția rinichiului mai
ales dacă utilizați comprimate pentru eliminarea apei (diuretice, în special diuretice tiazidice).
Dacă aveți probleme ale ficatului
Medicul dumneavoastră vă poate prescrie doze mai mici. Mai ales la începutul tratamentului, pot fi
necesare teste periodice ale funcției ficatului.
Tratamentul afecțiunilor de recirculare a unei cantități mari de urați (ex. tulburări maligne, anumite
afecțiuni enzimatice)
În cazul unui tratament citotoxic se recomandă începerea tratamentului cu Allopurinol înaintea celui
citotoxic în vederea reducerii nivelului de acid uric. Este foarte importantă consumarea unor cantităţi
suficiente de lichide în timpul tratamentului.
Dacă luaţi mai mult Allopurinol decât trebuie
Dacă utilizați mai mult Allopurinol decât trebuie, discutați cu un medic sau mergeți imediat la spital.
Luați ambalajul medicamentului cu dumneavoastră.
Cele mai frecvente simptome ale unui supradozaj sunt: greaţă, vărsături și diaree. Până la intervenţia
medicală primul lucru care trebuie făcut este ingerarea unor cantităţi cât mai mari de lichide.
Dacă uitaţi să luaţi una sau mai multe doze de Allopurinol
Dacă aţi uitat să luaţi o doză din medicamentul dumneavoastră, nu luaţi o doză dublă pentru a
compensa doza uitată. Doza uitată trebuie administrată numai dacă intervalul de timp pînă la
următoare doză este sufficient de lung.
Luaţi doza următoare la momentul obişnuit.
Dacă încetaţi să utilizaţi Allopurinol
Medicul dumneavoastră va decide durata tratamentului cu Allopurinol. Nu încetați să utilizați
Allopurinol fără să discutați cu medicul dumneavoastră, decât dacă aveți reacții alergice sau orice altă
reacție adversă gravă (vezi pct.4).
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului. https://bit.ly/3ryUvL7
Medicamentul dumneavoastră se numeşte Allopurinol. Allopurinol conţine substanţa activă
allopurinol. Aceasta acționează prin încetinirea vitezei anumitor reacții chimice în corpul
dumneavoastră pentru a scădea concentrația de acid uric în sânge și urină. Allopurinol este utilizat:
- pentru a preveni guta. Aceasta este o boală în care organismul dumneavoastră produce o cantitate
prea mare dintr-o substanță numită “acid uric”. Acidul uric se acumulează în articulații și tendoane sub
formă de cristale. Aceste cristale determină o reacție inflamatorie. Inflamația determină umflarea pielii
din jurul anumitor articulații astfel devenind sensibilă și dureroasă la atingere. De asemenea, puteți
avea dureri puternice atunci când mișcați articulația.
- pentru a preveni alte situații în care există nivele ridicate de acid uric în organism. Acestea includ
pietre la rinichi și anumite afecțiuni la nivelul rinichiului, un tratament pentru cancer, sau prezența
anumitor tulburări enzimatice.
Cum să luaţi Allopurinol
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Allopurinol trebuie administrat o dată pe zi, după masă, cu un pahar de apă. Dacă doza zilnică
depășește 300 mg, se recomandă un regim cu doze divizate.
Doza trebuie să fie întotdeauna stabilită individual de către medicul dumneavoastră.
Dozele recomandate sunt:
Adulţi
Doza de început recomandată este de 100 mg o dată pe zi. În cazul în care concentrația de urați serici
este nesatisfăcătoare, medicul dumneavoastră poate crește treptat doza. Dozele de întreţinere
recomandate sunt următoarele: 100-200 mg pe zi, în cazuri ușoare, 300-600 mg pe zi în cazuri
moderat severe, și 700-900 mg pe zi, în cazuri grave. Dacă este necesară calcularea dozei pe baza
greutății corporale trebuie utilizate 2-10 mg/kg corp/zi.
Utilizarea la copii și adolescenți (cu vârsta sub 15 ani)
Utilizarea la copii este rar indicată, cu excepția cazurilor maligne (în special leucemie), și în anumite
afecțiuni enzimatice cum este sindromul Lesch-Nyhan. Doza recomandată este de 10-20 mg/kg corp/
zi. Doza zilnică nu trebuie să depășească 400 mg.
Vârstnici (cu vârsta peste 65 ani)
Medicul dumneavoastră vă va prescrie cea mai mică doză de Allopurinol care vă controlează cel mai
bine simptomele.
Dacă aveți probleme grave ale rinichilor
vi se poate recomanda să utilizați o doză mai mică de 100 mg pe zi
vi se poate recomanda să utilizați o doză de 100 mg la intervale mai mari de o zi.
Dacă efectuați ședințe de dializă de două sau de trei ori pe săptămână, medicul dumneavoastră vă
poate prescrie o doză de 300 sau 400 mg, care urmează să fie utilizată imediat după ședintele de
dializă.
Dacă aveți o afecțiune a rinichiului, medicul dumneavoastră vă poate verifica funcția rinichiului mai
ales dacă utilizați comprimate pentru eliminarea apei (diuretice, în special diuretice tiazidice).
Dacă aveți probleme ale ficatului
Medicul dumneavoastră vă poate prescrie doze mai mici. Mai ales la începutul tratamentului, pot fi
necesare teste periodice ale funcției ficatului.
Tratamentul afecțiunilor de recirculare a unei cantități mari de urați (ex. tulburări maligne, anumite
afecțiuni enzimatice)
În cazul unui tratament citotoxic se recomandă începerea tratamentului cu Allopurinol înaintea celui
citotoxic în vederea reducerii nivelului de acid uric. Este foarte importantă consumarea unor cantităţi
suficiente de lichide în timpul tratamentului.
Dacă luaţi mai mult Allopurinol decât trebuie
Dacă utilizați mai mult Allopurinol decât trebuie, discutați cu un medic sau mergeți imediat la spital.
Luați ambalajul medicamentului cu dumneavoastră.
Cele mai frecvente simptome ale unui supradozaj sunt: greaţă, vărsături și diaree. Până la intervenţia
medicală primul lucru care trebuie făcut este ingerarea unor cantităţi cât mai mari de lichide.
Dacă uitaţi să luaţi una sau mai multe doze de Allopurinol
Dacă aţi uitat să luaţi o doză din medicamentul dumneavoastră, nu luaţi o doză dublă pentru a
compensa doza uitată. Doza uitată trebuie administrată numai dacă intervalul de timp pînă la
următoare doză este sufficient de lung.
Luaţi doza următoare la momentul obişnuit.
Dacă încetaţi să utilizaţi Allopurinol
Medicul dumneavoastră va decide durata tratamentului cu Allopurinol. Nu încetați să utilizați
Allopurinol fără să discutați cu medicul dumneavoastră, decât dacă aveți reacții alergice sau orice altă
reacție adversă gravă (vezi pct.4).
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului. https://bit.ly/3ryUvL7
-3%
47.19 MDL
48.65 MDL
DENUMIREA COMERCIALĂ Linkus Balsam COMPOZIŢIA 1 g unguent conţine: substanţe active: mentol – 200 mg, ulei de eucalipt – 60 mg, camfor – 70 mg, ulei de terebentină – 20 mg, ulei de cuişoare – 40 mg; excipienţi: parafină solidă, parafină albă moale. FORMA FARMACEUTICĂ Unguent. DESCRIEREA MEDICAMENTULUI Unguent incolor sau de culoare albă, cu aromă caracteristică de mentă.
INDICAŢII TERAPEUTICE Răceală. Gripă. Cefalee. Congestia căilor respiratorii. DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE Doar pentru uz extern. Se aplică pe piele prin fricţionare uşoară în regiunea cutiei toracice, gâtului şi nasului. Pentru un efect mai bun suprafaţa se acoperă cu tifon sau țesătură. Se va utiliza de 3-4 ori pe zi. Durata tratamentului nu trebuie să depăşească 5-7 zile.
https://bit.ly/32Eh6dI
INDICAŢII TERAPEUTICE Răceală. Gripă. Cefalee. Congestia căilor respiratorii. DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE Doar pentru uz extern. Se aplică pe piele prin fricţionare uşoară în regiunea cutiei toracice, gâtului şi nasului. Pentru un efect mai bun suprafaţa se acoperă cu tifon sau țesătură. Se va utiliza de 3-4 ori pe zi. Durata tratamentului nu trebuie să depăşească 5-7 zile.
https://bit.ly/32Eh6dI
-3%
33.56 MDL
34.60 MDL
Rețetă medicală
CE ESTE ALBENDAZOL SI PENTRU CE SE UTILIZEAZA
Albendazolul apartine medicamentelor denumite preparate antihelmintice, antinematode, fiind activ fata de diversi parazitii localizati la nivelul intestinului sau altor tesuturi din organism.
Administrarea pe termen scurt este indicata in parazitozele simple sau mixte, intestinale si/sau ale tesuturilor, la adulti si la copiii cu varsta peste 6 ani, provocate de infestarea cu urmatorii paraziti: Enterobius vermicularis (oxiuri), Trichiuris trichiura (tricocefali), Ascaris lumbricoides (limbrici),Ankylostoma duodenale, Necator americanus, Strongyloides stercoralis, Taenia saginata si Taenia solium (tenie)(in acest caz albendazolul poate fi utilizat doar in situatia unor parazitoze asociate, sensibile la albendazol) si Giardia intestinalis, Giardia duodenalis la copii. Albendazolul se administreaza si in tratamentul trichinelozei (determinata de Trichinella spiralis). CUM SA UTILIZATI ALBENDAZOL utilizati intotdeauna Albendazol exact asa cum v-a spus medicul dumneavoastra. Trebuie sa discutati cu medicul dumneavoastra sau cu farmacistul daca nu sunteti sigur.
Nu sunt necesare masuri speciale cum ar fi: repausul alimentar sau administrarea de purgative. Helmintiaze intestinale
Doza recomandata pentru adulti si copii cu varsta peste 6 ani: 400 mg albendazol intr-o priza unica in cazul parazitozelor cu: Enterobius vermicularis, Trichiuris trichiura, Ascaris lumbricoides, Ankylostoma duodenale si Necator americanus. In caz de strongiloidoza sau teniaza, se administreaza 2
400 mg albendazol in priza unica, 3 zile consecutiv. Daca pacientul nu este vindecat in trei saptamani dupa tratament, se indica o a doua cura.
Giardioza intestinala
La copii cu varsta intre 6 si 12 ani, doza zilnica recomandata este de 400 mg albendazol, in priza unica, timp de 5 zile.
Trichineloza
Adulti: doza recomandata este de 400 mg de doua ori pe zi, timp de 10-15 zile.
Copii cu varsta peste 6 ani: doza recomandata este de 15 mg/kg si zi divizat in doua prize (doza maxima de albendazol este de 800 mg pe zi), timp de 10-15 zile.
Pentru copii cu varsta sub 6 ani se recomanda forme farmaceutice adecvate varstei.
Daca utilizati mai mult decat trebuie din Albendazol
Va rugam sa va adresati medicului in cel mai scurt timp.
In cazul intoxicatiei acute, se vor efectua spalaturi gastrice si se vor initia masurile generale de sustinere a functiilor vitale. REACTII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Albendazol poate provoca reactii adverse, cu toate ca nu apar la toate persoanele.
Va rugam sa spuneti medicului dumneavoastra daca observati urmatoarele:
- dureri de cap, ameteli;
- greata, varsaturi, dureri abdominale, diaree;
- inrosirea pielii, prurit.
- caderea parului (aceasta reactie adversa poate apare in special la doze mari si dispare la intreruperea tratamentului).
Adresati-va fara intarziere medicului daca apar:
- sangerari fara o cauza aparenta;
- icter (colorarea pielii si a mucoaselor in galben);
- febra;
- dureri osoase.
Incetati administrarea de Albendazol si adresati-va de urgenta medicului daca apar:
- edem (umflare) la nivelul mainilor, picioarelor, fetei, buzelor sau limbii;
- dificultati in respiratie;
- frison;
- modificari severe la nivelul pielii.
Albendazolul poate induce ocazional reduceri moderate si reversibile ale numarului total de celule albe sanguine sau modificari ale unor teste hepatice. Inaintea initierii tratamentului, trebuie efectuata numaratoarea elementelor sanguine. Tratamentul poate fi continuat daca descresterea numarului celulelor albe este moderata si nu progreseaza.
Daca vreuna dintre reactiile adverse devine grava sau daca observati orice reactie adversa nementionata in acest prospect, va rugam sa spuneti medicului dumneavoastra sau farmacistului.
Albendazolul apartine medicamentelor denumite preparate antihelmintice, antinematode, fiind activ fata de diversi parazitii localizati la nivelul intestinului sau altor tesuturi din organism.
Administrarea pe termen scurt este indicata in parazitozele simple sau mixte, intestinale si/sau ale tesuturilor, la adulti si la copiii cu varsta peste 6 ani, provocate de infestarea cu urmatorii paraziti: Enterobius vermicularis (oxiuri), Trichiuris trichiura (tricocefali), Ascaris lumbricoides (limbrici),Ankylostoma duodenale, Necator americanus, Strongyloides stercoralis, Taenia saginata si Taenia solium (tenie)(in acest caz albendazolul poate fi utilizat doar in situatia unor parazitoze asociate, sensibile la albendazol) si Giardia intestinalis, Giardia duodenalis la copii. Albendazolul se administreaza si in tratamentul trichinelozei (determinata de Trichinella spiralis). CUM SA UTILIZATI ALBENDAZOL utilizati intotdeauna Albendazol exact asa cum v-a spus medicul dumneavoastra. Trebuie sa discutati cu medicul dumneavoastra sau cu farmacistul daca nu sunteti sigur.
Nu sunt necesare masuri speciale cum ar fi: repausul alimentar sau administrarea de purgative. Helmintiaze intestinale
Doza recomandata pentru adulti si copii cu varsta peste 6 ani: 400 mg albendazol intr-o priza unica in cazul parazitozelor cu: Enterobius vermicularis, Trichiuris trichiura, Ascaris lumbricoides, Ankylostoma duodenale si Necator americanus. In caz de strongiloidoza sau teniaza, se administreaza 2
400 mg albendazol in priza unica, 3 zile consecutiv. Daca pacientul nu este vindecat in trei saptamani dupa tratament, se indica o a doua cura.
Giardioza intestinala
La copii cu varsta intre 6 si 12 ani, doza zilnica recomandata este de 400 mg albendazol, in priza unica, timp de 5 zile.
Trichineloza
Adulti: doza recomandata este de 400 mg de doua ori pe zi, timp de 10-15 zile.
Copii cu varsta peste 6 ani: doza recomandata este de 15 mg/kg si zi divizat in doua prize (doza maxima de albendazol este de 800 mg pe zi), timp de 10-15 zile.
Pentru copii cu varsta sub 6 ani se recomanda forme farmaceutice adecvate varstei.
Daca utilizati mai mult decat trebuie din Albendazol
Va rugam sa va adresati medicului in cel mai scurt timp.
In cazul intoxicatiei acute, se vor efectua spalaturi gastrice si se vor initia masurile generale de sustinere a functiilor vitale. REACTII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Albendazol poate provoca reactii adverse, cu toate ca nu apar la toate persoanele.
Va rugam sa spuneti medicului dumneavoastra daca observati urmatoarele:
- dureri de cap, ameteli;
- greata, varsaturi, dureri abdominale, diaree;
- inrosirea pielii, prurit.
- caderea parului (aceasta reactie adversa poate apare in special la doze mari si dispare la intreruperea tratamentului).
Adresati-va fara intarziere medicului daca apar:
- sangerari fara o cauza aparenta;
- icter (colorarea pielii si a mucoaselor in galben);
- febra;
- dureri osoase.
Incetati administrarea de Albendazol si adresati-va de urgenta medicului daca apar:
- edem (umflare) la nivelul mainilor, picioarelor, fetei, buzelor sau limbii;
- dificultati in respiratie;
- frison;
- modificari severe la nivelul pielii.
Albendazolul poate induce ocazional reduceri moderate si reversibile ale numarului total de celule albe sanguine sau modificari ale unor teste hepatice. Inaintea initierii tratamentului, trebuie efectuata numaratoarea elementelor sanguine. Tratamentul poate fi continuat daca descresterea numarului celulelor albe este moderata si nu progreseaza.
Daca vreuna dintre reactiile adverse devine grava sau daca observati orice reactie adversa nementionata in acest prospect, va rugam sa spuneti medicului dumneavoastra sau farmacistului.
-3%
157.62 MDL
162.50 MDL
1. Ce este Peritol comprimate şi pentru ce se utilizează
Ciproheptadina, substanţa activă din Peritol, este un inhibitor al receptorilor serotoninergici şi histaminergici. Serotonina şi histamina sunt substanţe chimice, care sunt prezente în mod normal în organism la om; totuşi în unele condiţii ele sunt produse în cantitate excesivă, de aceea Peritol se administrează în următoarele cazuri:
- stări alergice, însoţite în special de mâncărime: de exemplu, urticarie, edeme alergice, eczeme, dermatite (inflamaţii ale pielii), febra fânului (guturai alergic), boala serului şi înţepături de insecte;
- tratamentul simptomatic al sindromului carcinoid (tumoră gastro-intestinală producătoare de serotonină),
- durere de cap de origine vasculară (migrenă şi cefalee histaminică).
În plus, Peritol este eficace în creşterea poftei de mâncare şi îmbunătăţirea stării generale la pacienţii slăbiţi şi în convalescenţă sau cei care prezintă lipsa poftei de mâncare din diverse cauze.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Peritol comprimate
Nu luaţi Peritol comprimate:
• dacă sunteţi alergic la substanţa activă (ciproheptadină) sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6).
• dacă aveţi o criză de astm bronşic;
• dacă aveţi presiune crescută la nivelul ochiului (glaucom);
• dacă aveţi probleme cu evacuarea stomacului (datorată de exemplu unei steno ze pilorice sau
unui ulcer peptic cauzat de stenoza pilorică);
• dacă aveţi probleme la urinare (de exemplu hipertrofie de prostată, constricţia vezicii urinare);
• dacă utilizaţi în acelaşi timp unele medicamente antidepresive (inhibitori MAO, cum sunt moclobemidă, selegelină);
• dacă alăptaţi;
• la vârstnici slăbiţi (cu vârsta peste 65 ani) sau pacienţi cu incapacitate funcţională;
• acest preparat nu trebuie utilizat la nou-născuţi şi prematuri.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Peritol, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă dumneavoastră vă aflaţi sau copilul dumneavoastră se află în oricare dintre situaţiile de mai jos, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte de a lua Peritol, deoarece Peritol trebuie administrat cu precauţie în următoarele situaţii:
- tulburări funcţionale ale ficatului,
- tulburări funcţionale ale rinichiului,
- astm bronşic,
- presiune crescută la nivelul ochiului în trecut,
- funcţie mărită a glandei tiroide,
- boli ale inimii şi vaselor de sânge,
- tensiune arterială mare.
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră, dacă în timpul tratamentului cu preparatul Peritol la dumneavoastră apar următoarele simptome: febră, dureri în gât, ulceraţii orale, paloare, icter şi îngălbenirea a sclerei. În aceste cazuri medicul dumneavoastră va sfătui să faceţi anumite analize de laborator. Dacă rezultatele analizelor vor confirma legătura cu utilizarea acestui medicament, medicul dumneavoastră poate decide să întrerupe utilizarea preparatului Peritol. Respectaţi întotdeauna recomandările medicului dumneavoastră
Copii si adolescenţi
Nu se recomandă administrarea Peritol comprimate la copii cu vârsta sub 2 ani. Nu trebuie să daţ i copiilor nici un medicament fără a discuta cu medicul dumneavoastră.
Dacă Peritol a fost indicat la copil, atunci ar trebui să fie utilizate strict în conformitate cu prescripţia medicului. În unele cazuri la copii poate să se dezvolte nelinişte. Spuneţi medicului dumneavoastră, dacă consideraţi, că comportamentul copilului s-a modificat pe fondalul tratamentului cu acest preparat.
Peritol comprimate împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. Inhibitorii MAO (moclobemidă, selegelină) amplifică şi prelungesc aşa-zisul efect atropinic al preparatului Peritol. (uscăciunea gurii, dilatarea pupilelor, tulburări de acomodare vizuală, constipaţie, retenţie urinară). Ca urmare, Peritol nu trebuie utilizat în acelaşi timp cu inhibitorii MAO.
Efectul sedativ al Peritol este aditiv la efectul deprimant la nivelul sistemului nervos central al hipnoticelor, sedativelor, anxioliticelor. Înainte de a începe tratamentul cu Peritol spuneţi-i medicului dumneavoastră dacă utilizaţi medicamente hipnotice, sedative sau anxiolitice.
Peritol poate interfera cu acţiunea medicamentelor antidepresive (creşte nivelul serotoninei). Acest lucru poate determina revenirea depresiei şi a simptomelor corespunzătoare.
Peritol poate determina un rezultat fals pozitiv pentru medicamentele antidepresive triciclice evaluate prin screening urinar. Dacă trebuie să efectuaţi un astfel de test, spuneţi-i medicului dumneavoastră despre tratamentul cu Peritol.
Dacă luaţi orice alte medicamente, adresaţi-vă medicului dumneavoastră înainte de a lua Peritol. Utilizarea Peritol comprimate cu alimente şi băuturi
Consumul de băuturi alcoolice nu este permis în timpul tratamentului cu Peritol, deoarece alcoolul potenţează reacţiile adverse cu acţiune asupra sistemului nervos central ale Peritol (somnolenţă, ameţeli).
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului.
Sarcina
În cazul sarcinii sau dacă se suspectează o sarcină tratamentul cu Peritol se administrează numai la indicaţia medicului şi numai după evaluarea minuţioasă a raportului beneficiu/risc.
Alăptarea
Nu utilizaţi Peritol dacă alăptaţi. Dacă pentru păstrarea sănătăţii dumneavoastră medicul dumneavoastră decide utilizarea Peritol, trebuie să întrerupeţi alăptarea.
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament în sarcină sau perioada de alăptare.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
La începutul primei curei de tratament cu Peritol este posibil ca unii pacienţi să prezinte scăderea ameţeli sau somnolenţă. De aceea, este contraindicată conducerea vehiculelor, folosirea utilajelor sau desfăşurarea activităţilor care necesită concentrare, în timpul fazei iniţiale a tratamentului cu Peritol. Mai târziu, în timpul tratamentului, medicul va stabili durata şi gradul acestor restricţii în mod individual.
Peritol comprimate conţine lactoză. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
3. Cum să luaţi Peritol
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
La iniţierea tratamentului cu acest preparat se înregistrează frecvent somnolenţa, de aceea prima doză se recomandă de utilizat seara, după cină.
Regimul de dozare Doze uzuale recomandate Adulţi
De regulă, doza iniţială recomandată constituie 12 mg (câte 1 comprimat 4 mg de 3 ori pe zi).
Doza zilnică recomandată la adulţi constituie câte 1 comprimat de 1 -5 ori (4-20 mg pe zi).
Urticaria cronică - pot fi administrate câte 6 mg pe zi, divizate în 3 prize (adică câte '/2 comprimat de 3 ori pe zi).
Migrena acută - se recomandă doza de 4 mg (câte 1 comprimat) pe zi. Dacă migrena persistă,
aceeaşi doză poate fi repetată după 30 minute (câte 1 comprimat 4 mg). Ulterior de regulă este
suficient de administrat câte 1 comprimate fiecare 4-6 ore. Nu se recomandă administrarea dozelor mai mari de 8 mg (2 comprimate) timp de 4-6 ore.
Doza de întreţinere în migrenă: de regulă este eficientă administrarea a dozei de 12 mg (câte 1comprimat de 3 ori) pe zi.
Anorexie (pierderea poftei de mâncare): de regulă este eficientă administrarea a dozei de 12 mg (câte 1 comprimat de 3 ori) pe zi.
Doza zilnică maximă - 32 mg (câte 2 comprimate de 4 ori) pe zi.
Grupe speciale de pacienţi
Vârstnici (cu vârsta peste 65 ani), astenizaţi, debilitaţi
Peritol, comprimate nu se va administra la pacienţii vârstnici slăbiţi (cu vârsta peste 65 ani), pacienţii cu incapacitate funcţională deoarece prezintă sensibilitate crescută la unele reacţii adverse ale antihistaminicelor (de exemplu: ameţeli, somnolenţă, scăderea tensiunii arteriale).
Tulburarea funcţiei hepatice: la aceşti pacienţi poate fi necesară reducerea dozei.
Tulburarea funcţiei renale: substanţa activă a preparatului preponderent se elimină pe cale renală, de aceea la aceşti pacienţii poate fi necesară reducerea dozei.
Copii şi adolescenţi
Peritol nu se va administra la copii cu vârsta sub 2 ani, deoarece nu a fost stabilită siguranţa şi eficacitatea la acest grup de vârstă.
Copii cu vârsta peste 2 ani
Tratamentul cu Peritol copiilor cu vârsta peste 2 ani se va efectua cu precauţie, deoarece ei pot prezenta sensibilitate crescută faţă de unele reacţii adverse ale preparatului, la copii în cazuri rare acest preparat poate cauza nelinişte.
La copii cu vârsta cuprinsă între 2-6 ani se recomandă de utilizat soluţie, ce conţine substanţă activă din acelaşi grup farmacologic, dar poate fi administrat şi sub formă de comprimate. Doza recomandată - 2 mg de două sau trei ori pe zi câte jumătate de comprimat (2-3 x '/2 comprimat), adică câte 2 mg de 2-3 ori pe zi. Doza zilnică maximă nu trebuie să depăşească 8 mg (2 comprimate).
Copii cu vârsta cuprinsă între 7-14 ani
Doza zilnică uzuală este de 8-12 mg (câte 1 comprimat administrat de 2-3 ori pe zi). Dacă este necesară administrarea dozei nictemerale într-o priză, această doză trebuie administrată seara înainte de culcare. Doza nictemerală maximă nu trebuie să depăşească 16 mg (4 comprimate).
Mod de administrare
Comprimate pentru administrare orală. Comprimatele se vor administra până sau după mese, cu apă.
La iniţierea tratamentului, frecvent se înregistrează somnolenţă, de aceea prima doza se va administra seara, după cină. Administraţi Peritol în fiecare zi la aceeaşi oră. Aceasta va asigura efectul optim al preparatului. În plus, aceasta vă va ajuta să ţineţi minte ora când trebuie să luaţi comprimatele.
Dacă nu sunteţi sigur privind dozarea corectă a preparatului, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau cu farmacistului.
Dacă luaţi mai mult Peritol comprimate decât trebuie
În cazul unui supradozaj, anunţaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră sau mergeţi la unitatea de urgenţă a celui mai apropiat spital. Luaţi cu dumneavoastră acest prospect şi comprimatele rămase, pentru a arăta medicului.
Simptomele supradozajului: sedare, somnolenţă, comă, excitaţie, convulsii, uscăciunea gurii, dilatarea pupilelor, înroşirea bruscă şi trecătoare a feţei, tulburări gastro-intestinale.
Dacă uitaţi să luaţi Peritol comprimate
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa o doză uitată. Omiteţi doza uitată şi utilizaţi doza următoare la momentul corespunzător.
Dacă încetaţi să utilizaţi Peritol comprimate
Nu întrerupeţi de sine stătător tratamentul cu Peritol, cu excepţia cazului în care apar reacţii alergice (reacţii de hipersensibilitate) sau alte reacţii adverse grave, deoarece acest lucru poate duce la agravarea stării dumneavostră.
Durata curei de tratament cu Peritol va fi stabilită de medic. Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la utilizarea acestui preparat, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Întrerupeţi imediat tratamentul şi adresaţi-vă medicului dumneavoastră, dacă apar următoarele reacţii adverse deoarece acestea necesită asistenţă medicală de urgenţă:
- erupţie alergică pe piele (datorată reacţiei de hipersensibilitate), urticarie, umflarea mâinilor, picioarelor sau feţei,
- reacţie gravă de hipersensibilitate însoţită de dificultăţi la respiraţie, ameţeli.
Rar, în timpul tratamentului de lungă durată Peritol poate produce tulburări hematologice (scădere marcată a numărului de globule albe determinând scăderea rezistenţei organismului împotriva infecţiilor, scăderea numărului plachetelor sanguine, anemie determinată de distrugerea globulelor roşii).
Adresaţi-vă cât mai repede posibil medicului dumneavoastră dacă, în timpul tratamentului de lungă durată, apare febră, dureri în gât, ulceraţii la nivelul mucoasei bucale, paloare, icter, oboseală, dificultate la respiraţie, vânătăi, sângerări neobişnuite sau greu controlabile.
În plus în timpul tratamentului cu Peritol mai pot să apară următoarele simptome:
Tulburări hematologice şi limfatice
Anemie determinată de distrugerea globulelor roşii, scădere marcată (sau lipsa) a numărului de globule albe, scăderea numărului plachetelor sanguine.
Tulburări ale sistemului imunitar Edem alergic, şoc anafilactic.
Tulburări metabolice şi de nutriţie
Lipsa poftei de mâncare, creşterea apetitului alimentar.
Tulburări psihice
Confuzie mintală, halucinaţii vizuale, nelinişte, iritabilitate, comportament agresiv, insomnie, euforie, isterie.
Tulburări ale sistemului nervos
Cel mai frecvent - somnolenţă. În general, această reacţie adversă este tranzitorie, dispare după 3-4 zile de tratament.
În plus, pot să apară ameţeli, afectarea coordonării mişcărilor, tulburări de mers (ataxie), tremurături, dureri acute şi senzaţie de amorţeală la nivelul mâinilor şi picioarelor (parestezie), inflamaţia nervilor (simptome care includ creşterea senzaţiei de durere, paralizie, spasm muscular), convulsii, durere de cap şi stare de slăbiciune.
Tulburări oculare
Scăderea acuităţii vizuale, tulburări de acomodare (dilatarea pupilelor), diplopie (vedere dublă). Tulburări acustice şi vestibulare
Inflamaţia urechii interne, ameţeli cu senzaţie de învârtire (vertij), ţiuituri în urechi.
Tulburări cardiace
Palpitaţii, bătăi rapide ale inimii sau bătăi neregulate.
Tulburări vasculare
Tensiune arterială scăzută.
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale
Uscarea mucoasei nazale şi faringelui, viscozitate crescută a secreţiei bronşice, dificultăţi în respiraţie, congestie nazală, sângerări nazale.
Tulburări gastro-intestinale
Uscăciunea gurii, greaţă, vărsături, disconfort gastric, diaree sau constipaţie.
Tulburări hepatobiliare
Îngălbenirea pielii şi a ochilor (icter), uneori cu febră, scaun de culoare deschisă şi urină închisă la culoare. Aceste simptome indică prezenţa unor probleme la nivelul ficatului, ocluzie la nivelul căilor biliare, inflamaţia ficatului şi insuficienţă hepatică.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Înroşirea pielii, erupţii cutanate, urticarie; foarte rare - edem Quincke, transpiraţii abundente, sensibilitate la lumină.
Tulburări renale şi ale căilor urinare
Creşterea frecvenţei micţiunilor, dificultăţi de urinare, retenţie urinară.
Tulburări ale aparatului genital şi sânului Menstruaţie precoce.
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Iritabilitate, constricţie toracică, fatigabilitate, frisoane.
Investigaţii diagnostice Creşterea greutăţii corporale.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amed.md sau e-mail : farmacovigilenta@amed.md
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5. Cum se păstrează Peritol
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor!
A se păstra la temperaturi sub 25°C.
Perioada de valabilitate este indicată pe ambalaj. Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu utilizaţi acest preparat, în caz de semne vizibile de deteriorare a calităţii lor (de exemplu, modificarea culorii).
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Peritol comprimate
Substanţa activă: fiecare comprimat conţine clorhidrat de ciproheptadină 4 mg (sub formă de clorhidrat de ciproheptadină sesquihidrat 4,3 mg).
Celelalte componente sunt: stearat de magneziu, gelatină, talc, amidon de cartof, lactoză monohidrat (128 mg).
Cum arată Peritol comprimate şi conţinutul ambalajului:
Comprimat.
Comprimate rotunde plate de culoare albă sau alb-gri, cu margini teşite, cu incizie pe o parte şi inscripţia arcuită „PERITOL” gravată pe cealaltă parte, fără miros sau aproape fără miros.
Cu ajutorul inciziei comprimatul poate fi divizat în două doze egale.
Conţinutul ambalajului
Câte 10 comprimate în blister din folie PVC/PVDC/aluminiu. Câte 2 blistere (20 comprimate) împreună cu prospectul în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul Deţinătorul certificatului de înregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria
Fabricantul
Egis Pharmaceuticals PLC
H-9900 Körmend, Mátyás király út 65.
Ungaria
Ciproheptadina, substanţa activă din Peritol, este un inhibitor al receptorilor serotoninergici şi histaminergici. Serotonina şi histamina sunt substanţe chimice, care sunt prezente în mod normal în organism la om; totuşi în unele condiţii ele sunt produse în cantitate excesivă, de aceea Peritol se administrează în următoarele cazuri:
- stări alergice, însoţite în special de mâncărime: de exemplu, urticarie, edeme alergice, eczeme, dermatite (inflamaţii ale pielii), febra fânului (guturai alergic), boala serului şi înţepături de insecte;
- tratamentul simptomatic al sindromului carcinoid (tumoră gastro-intestinală producătoare de serotonină),
- durere de cap de origine vasculară (migrenă şi cefalee histaminică).
În plus, Peritol este eficace în creşterea poftei de mâncare şi îmbunătăţirea stării generale la pacienţii slăbiţi şi în convalescenţă sau cei care prezintă lipsa poftei de mâncare din diverse cauze.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Peritol comprimate
Nu luaţi Peritol comprimate:
• dacă sunteţi alergic la substanţa activă (ciproheptadină) sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6).
• dacă aveţi o criză de astm bronşic;
• dacă aveţi presiune crescută la nivelul ochiului (glaucom);
• dacă aveţi probleme cu evacuarea stomacului (datorată de exemplu unei steno ze pilorice sau
unui ulcer peptic cauzat de stenoza pilorică);
• dacă aveţi probleme la urinare (de exemplu hipertrofie de prostată, constricţia vezicii urinare);
• dacă utilizaţi în acelaşi timp unele medicamente antidepresive (inhibitori MAO, cum sunt moclobemidă, selegelină);
• dacă alăptaţi;
• la vârstnici slăbiţi (cu vârsta peste 65 ani) sau pacienţi cu incapacitate funcţională;
• acest preparat nu trebuie utilizat la nou-născuţi şi prematuri.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Peritol, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă dumneavoastră vă aflaţi sau copilul dumneavoastră se află în oricare dintre situaţiile de mai jos, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte de a lua Peritol, deoarece Peritol trebuie administrat cu precauţie în următoarele situaţii:
- tulburări funcţionale ale ficatului,
- tulburări funcţionale ale rinichiului,
- astm bronşic,
- presiune crescută la nivelul ochiului în trecut,
- funcţie mărită a glandei tiroide,
- boli ale inimii şi vaselor de sânge,
- tensiune arterială mare.
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră, dacă în timpul tratamentului cu preparatul Peritol la dumneavoastră apar următoarele simptome: febră, dureri în gât, ulceraţii orale, paloare, icter şi îngălbenirea a sclerei. În aceste cazuri medicul dumneavoastră va sfătui să faceţi anumite analize de laborator. Dacă rezultatele analizelor vor confirma legătura cu utilizarea acestui medicament, medicul dumneavoastră poate decide să întrerupe utilizarea preparatului Peritol. Respectaţi întotdeauna recomandările medicului dumneavoastră
Copii si adolescenţi
Nu se recomandă administrarea Peritol comprimate la copii cu vârsta sub 2 ani. Nu trebuie să daţ i copiilor nici un medicament fără a discuta cu medicul dumneavoastră.
Dacă Peritol a fost indicat la copil, atunci ar trebui să fie utilizate strict în conformitate cu prescripţia medicului. În unele cazuri la copii poate să se dezvolte nelinişte. Spuneţi medicului dumneavoastră, dacă consideraţi, că comportamentul copilului s-a modificat pe fondalul tratamentului cu acest preparat.
Peritol comprimate împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. Inhibitorii MAO (moclobemidă, selegelină) amplifică şi prelungesc aşa-zisul efect atropinic al preparatului Peritol. (uscăciunea gurii, dilatarea pupilelor, tulburări de acomodare vizuală, constipaţie, retenţie urinară). Ca urmare, Peritol nu trebuie utilizat în acelaşi timp cu inhibitorii MAO.
Efectul sedativ al Peritol este aditiv la efectul deprimant la nivelul sistemului nervos central al hipnoticelor, sedativelor, anxioliticelor. Înainte de a începe tratamentul cu Peritol spuneţi-i medicului dumneavoastră dacă utilizaţi medicamente hipnotice, sedative sau anxiolitice.
Peritol poate interfera cu acţiunea medicamentelor antidepresive (creşte nivelul serotoninei). Acest lucru poate determina revenirea depresiei şi a simptomelor corespunzătoare.
Peritol poate determina un rezultat fals pozitiv pentru medicamentele antidepresive triciclice evaluate prin screening urinar. Dacă trebuie să efectuaţi un astfel de test, spuneţi-i medicului dumneavoastră despre tratamentul cu Peritol.
Dacă luaţi orice alte medicamente, adresaţi-vă medicului dumneavoastră înainte de a lua Peritol. Utilizarea Peritol comprimate cu alimente şi băuturi
Consumul de băuturi alcoolice nu este permis în timpul tratamentului cu Peritol, deoarece alcoolul potenţează reacţiile adverse cu acţiune asupra sistemului nervos central ale Peritol (somnolenţă, ameţeli).
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului.
Sarcina
În cazul sarcinii sau dacă se suspectează o sarcină tratamentul cu Peritol se administrează numai la indicaţia medicului şi numai după evaluarea minuţioasă a raportului beneficiu/risc.
Alăptarea
Nu utilizaţi Peritol dacă alăptaţi. Dacă pentru păstrarea sănătăţii dumneavoastră medicul dumneavoastră decide utilizarea Peritol, trebuie să întrerupeţi alăptarea.
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament în sarcină sau perioada de alăptare.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
La începutul primei curei de tratament cu Peritol este posibil ca unii pacienţi să prezinte scăderea ameţeli sau somnolenţă. De aceea, este contraindicată conducerea vehiculelor, folosirea utilajelor sau desfăşurarea activităţilor care necesită concentrare, în timpul fazei iniţiale a tratamentului cu Peritol. Mai târziu, în timpul tratamentului, medicul va stabili durata şi gradul acestor restricţii în mod individual.
Peritol comprimate conţine lactoză. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
3. Cum să luaţi Peritol
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
La iniţierea tratamentului cu acest preparat se înregistrează frecvent somnolenţa, de aceea prima doză se recomandă de utilizat seara, după cină.
Regimul de dozare Doze uzuale recomandate Adulţi
De regulă, doza iniţială recomandată constituie 12 mg (câte 1 comprimat 4 mg de 3 ori pe zi).
Doza zilnică recomandată la adulţi constituie câte 1 comprimat de 1 -5 ori (4-20 mg pe zi).
Urticaria cronică - pot fi administrate câte 6 mg pe zi, divizate în 3 prize (adică câte '/2 comprimat de 3 ori pe zi).
Migrena acută - se recomandă doza de 4 mg (câte 1 comprimat) pe zi. Dacă migrena persistă,
aceeaşi doză poate fi repetată după 30 minute (câte 1 comprimat 4 mg). Ulterior de regulă este
suficient de administrat câte 1 comprimate fiecare 4-6 ore. Nu se recomandă administrarea dozelor mai mari de 8 mg (2 comprimate) timp de 4-6 ore.
Doza de întreţinere în migrenă: de regulă este eficientă administrarea a dozei de 12 mg (câte 1comprimat de 3 ori) pe zi.
Anorexie (pierderea poftei de mâncare): de regulă este eficientă administrarea a dozei de 12 mg (câte 1 comprimat de 3 ori) pe zi.
Doza zilnică maximă - 32 mg (câte 2 comprimate de 4 ori) pe zi.
Grupe speciale de pacienţi
Vârstnici (cu vârsta peste 65 ani), astenizaţi, debilitaţi
Peritol, comprimate nu se va administra la pacienţii vârstnici slăbiţi (cu vârsta peste 65 ani), pacienţii cu incapacitate funcţională deoarece prezintă sensibilitate crescută la unele reacţii adverse ale antihistaminicelor (de exemplu: ameţeli, somnolenţă, scăderea tensiunii arteriale).
Tulburarea funcţiei hepatice: la aceşti pacienţi poate fi necesară reducerea dozei.
Tulburarea funcţiei renale: substanţa activă a preparatului preponderent se elimină pe cale renală, de aceea la aceşti pacienţii poate fi necesară reducerea dozei.
Copii şi adolescenţi
Peritol nu se va administra la copii cu vârsta sub 2 ani, deoarece nu a fost stabilită siguranţa şi eficacitatea la acest grup de vârstă.
Copii cu vârsta peste 2 ani
Tratamentul cu Peritol copiilor cu vârsta peste 2 ani se va efectua cu precauţie, deoarece ei pot prezenta sensibilitate crescută faţă de unele reacţii adverse ale preparatului, la copii în cazuri rare acest preparat poate cauza nelinişte.
La copii cu vârsta cuprinsă între 2-6 ani se recomandă de utilizat soluţie, ce conţine substanţă activă din acelaşi grup farmacologic, dar poate fi administrat şi sub formă de comprimate. Doza recomandată - 2 mg de două sau trei ori pe zi câte jumătate de comprimat (2-3 x '/2 comprimat), adică câte 2 mg de 2-3 ori pe zi. Doza zilnică maximă nu trebuie să depăşească 8 mg (2 comprimate).
Copii cu vârsta cuprinsă între 7-14 ani
Doza zilnică uzuală este de 8-12 mg (câte 1 comprimat administrat de 2-3 ori pe zi). Dacă este necesară administrarea dozei nictemerale într-o priză, această doză trebuie administrată seara înainte de culcare. Doza nictemerală maximă nu trebuie să depăşească 16 mg (4 comprimate).
Mod de administrare
Comprimate pentru administrare orală. Comprimatele se vor administra până sau după mese, cu apă.
La iniţierea tratamentului, frecvent se înregistrează somnolenţă, de aceea prima doza se va administra seara, după cină. Administraţi Peritol în fiecare zi la aceeaşi oră. Aceasta va asigura efectul optim al preparatului. În plus, aceasta vă va ajuta să ţineţi minte ora când trebuie să luaţi comprimatele.
Dacă nu sunteţi sigur privind dozarea corectă a preparatului, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau cu farmacistului.
Dacă luaţi mai mult Peritol comprimate decât trebuie
În cazul unui supradozaj, anunţaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră sau mergeţi la unitatea de urgenţă a celui mai apropiat spital. Luaţi cu dumneavoastră acest prospect şi comprimatele rămase, pentru a arăta medicului.
Simptomele supradozajului: sedare, somnolenţă, comă, excitaţie, convulsii, uscăciunea gurii, dilatarea pupilelor, înroşirea bruscă şi trecătoare a feţei, tulburări gastro-intestinale.
Dacă uitaţi să luaţi Peritol comprimate
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa o doză uitată. Omiteţi doza uitată şi utilizaţi doza următoare la momentul corespunzător.
Dacă încetaţi să utilizaţi Peritol comprimate
Nu întrerupeţi de sine stătător tratamentul cu Peritol, cu excepţia cazului în care apar reacţii alergice (reacţii de hipersensibilitate) sau alte reacţii adverse grave, deoarece acest lucru poate duce la agravarea stării dumneavostră.
Durata curei de tratament cu Peritol va fi stabilită de medic. Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la utilizarea acestui preparat, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Întrerupeţi imediat tratamentul şi adresaţi-vă medicului dumneavoastră, dacă apar următoarele reacţii adverse deoarece acestea necesită asistenţă medicală de urgenţă:
- erupţie alergică pe piele (datorată reacţiei de hipersensibilitate), urticarie, umflarea mâinilor, picioarelor sau feţei,
- reacţie gravă de hipersensibilitate însoţită de dificultăţi la respiraţie, ameţeli.
Rar, în timpul tratamentului de lungă durată Peritol poate produce tulburări hematologice (scădere marcată a numărului de globule albe determinând scăderea rezistenţei organismului împotriva infecţiilor, scăderea numărului plachetelor sanguine, anemie determinată de distrugerea globulelor roşii).
Adresaţi-vă cât mai repede posibil medicului dumneavoastră dacă, în timpul tratamentului de lungă durată, apare febră, dureri în gât, ulceraţii la nivelul mucoasei bucale, paloare, icter, oboseală, dificultate la respiraţie, vânătăi, sângerări neobişnuite sau greu controlabile.
În plus în timpul tratamentului cu Peritol mai pot să apară următoarele simptome:
Tulburări hematologice şi limfatice
Anemie determinată de distrugerea globulelor roşii, scădere marcată (sau lipsa) a numărului de globule albe, scăderea numărului plachetelor sanguine.
Tulburări ale sistemului imunitar Edem alergic, şoc anafilactic.
Tulburări metabolice şi de nutriţie
Lipsa poftei de mâncare, creşterea apetitului alimentar.
Tulburări psihice
Confuzie mintală, halucinaţii vizuale, nelinişte, iritabilitate, comportament agresiv, insomnie, euforie, isterie.
Tulburări ale sistemului nervos
Cel mai frecvent - somnolenţă. În general, această reacţie adversă este tranzitorie, dispare după 3-4 zile de tratament.
În plus, pot să apară ameţeli, afectarea coordonării mişcărilor, tulburări de mers (ataxie), tremurături, dureri acute şi senzaţie de amorţeală la nivelul mâinilor şi picioarelor (parestezie), inflamaţia nervilor (simptome care includ creşterea senzaţiei de durere, paralizie, spasm muscular), convulsii, durere de cap şi stare de slăbiciune.
Tulburări oculare
Scăderea acuităţii vizuale, tulburări de acomodare (dilatarea pupilelor), diplopie (vedere dublă). Tulburări acustice şi vestibulare
Inflamaţia urechii interne, ameţeli cu senzaţie de învârtire (vertij), ţiuituri în urechi.
Tulburări cardiace
Palpitaţii, bătăi rapide ale inimii sau bătăi neregulate.
Tulburări vasculare
Tensiune arterială scăzută.
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale
Uscarea mucoasei nazale şi faringelui, viscozitate crescută a secreţiei bronşice, dificultăţi în respiraţie, congestie nazală, sângerări nazale.
Tulburări gastro-intestinale
Uscăciunea gurii, greaţă, vărsături, disconfort gastric, diaree sau constipaţie.
Tulburări hepatobiliare
Îngălbenirea pielii şi a ochilor (icter), uneori cu febră, scaun de culoare deschisă şi urină închisă la culoare. Aceste simptome indică prezenţa unor probleme la nivelul ficatului, ocluzie la nivelul căilor biliare, inflamaţia ficatului şi insuficienţă hepatică.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Înroşirea pielii, erupţii cutanate, urticarie; foarte rare - edem Quincke, transpiraţii abundente, sensibilitate la lumină.
Tulburări renale şi ale căilor urinare
Creşterea frecvenţei micţiunilor, dificultăţi de urinare, retenţie urinară.
Tulburări ale aparatului genital şi sânului Menstruaţie precoce.
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Iritabilitate, constricţie toracică, fatigabilitate, frisoane.
Investigaţii diagnostice Creşterea greutăţii corporale.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amed.md sau e-mail : farmacovigilenta@amed.md
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5. Cum se păstrează Peritol
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor!
A se păstra la temperaturi sub 25°C.
Perioada de valabilitate este indicată pe ambalaj. Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu utilizaţi acest preparat, în caz de semne vizibile de deteriorare a calităţii lor (de exemplu, modificarea culorii).
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Peritol comprimate
Substanţa activă: fiecare comprimat conţine clorhidrat de ciproheptadină 4 mg (sub formă de clorhidrat de ciproheptadină sesquihidrat 4,3 mg).
Celelalte componente sunt: stearat de magneziu, gelatină, talc, amidon de cartof, lactoză monohidrat (128 mg).
Cum arată Peritol comprimate şi conţinutul ambalajului:
Comprimat.
Comprimate rotunde plate de culoare albă sau alb-gri, cu margini teşite, cu incizie pe o parte şi inscripţia arcuită „PERITOL” gravată pe cealaltă parte, fără miros sau aproape fără miros.
Cu ajutorul inciziei comprimatul poate fi divizat în două doze egale.
Conţinutul ambalajului
Câte 10 comprimate în blister din folie PVC/PVDC/aluminiu. Câte 2 blistere (20 comprimate) împreună cu prospectul în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul Deţinătorul certificatului de înregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria
Fabricantul
Egis Pharmaceuticals PLC
H-9900 Körmend, Mátyás király út 65.
Ungaria
-3%
24.44 MDL
25.20 MDL
Rețetă medicală
FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat filmat
Comprimate filmate de formă oblongă, de culoare albă până la aproape albă.
DATE CLINICE
Indicaţii terapeutice
Infecţii ale căilor respiratorii superioare: faringită bacteriană, amigdalită, sinuzită, otită medie.
Infecţii ale căilor respiratorii inferioare: bronşită bacteriană şi exacerbare a bronşitei cronice,
pneumonie interstiţială şi alveolară.
Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi: acnee vulgară moderată, eritem cronic migrator (prima fază a
bolii Lyme), erizipel, impetigo, piodermie secundară.
Boli cu transmitere sexuală, infecţii uretrale necomplicate şi infecţii cervicale.
Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi, adolescenţi şi copii cu greutate corporală peste 45 kg
Azitromicina se administrează o dată pe zi, cel puţin cu 1 oră înainte de masă, sau la 2 ore după masă.
În cazul infecţiilor căilor respiratorii doza recomandată este de 500 mg azitromicină, o dată pe zi timp
de trei zile.
Acnee vulgară moderată
În tratamentul acneei vulgare moderate este recomandată o doză totală de 6 g, în următorul regim
terapeutic: un comprimat de 500 mg o dată pe zi timp de 3 zile, urmat de un comprimat de 500 mg o
dată pe săptămână, timp de 9 săptămâni. Din a doua săptămână, doza trebuie administrată la şapte zile
de la primul comprimat, iar următoarele 8 doze trebuie administrate la intervale de 7 zile.
Eritem cronic migrator
2
În prima zi doza recomandată este de 1g azitromicină (două comprimate de Azitrox 500 mg într-o
singură priză); în zilele 2-5 doza recomandată este de 500 mg azitromicină zilnic (un comprimat de
Azitrox 500 mg).
Boli cu transmitere sexuală
Doza recomandată este de 1 g (două comprimate de Azitrox 500 mg).
Copii cu greutate corporală sub 45 kg
În cazul acestei forme famaceutice, medicamentul este destinat copiilor cu vârsta peste 6 ani.
Azitromicina se administrează o dată pe zi, cu cel puţin 1 oră înainte de masă sau la 2 ore după masă.
În cazul infecţiilor căilor respiratorii, doza recomandată este de 10 mg/kg o dată pe zi timp de trei zile.
În cazul eritemului cronic migrator (prima fază a bolii Lyme), dozajul este următorul: în prima zi,
copiilor li se administrează 20 mg/kg o dată la 24 de ore, iar în zilele 2-5 câte 10 mg/kg o dată la 24 de
ore.
Vârstnici:
La vârstnici se recomandă acelaşi doze ca la pacienţii adulţi. Deoarece vârstnicii pot fi pacienţi cu
afecţiuni aritmogene se recomandă prudenţă deosebită, din cauza riscului de a dezvolta aritmii
cardiace şi torsada vârfurilor (vezi pct. 4.4).
În cazul omiterii unei doze, aceasta trebuie luată cât mai curând posibil, iar doza următoare se ia la un
interval de 24 ore.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la azitromicină, la eritromicină, la orice antibiotic din clasa macrolidelor sau
ketolidelor sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1;
Copii cu greutatea corporală sub 25 kg.
Insuficienţă hepatică severă. https://bit.ly/3hJeiEO
Comprimat filmat
Comprimate filmate de formă oblongă, de culoare albă până la aproape albă.
DATE CLINICE
Indicaţii terapeutice
Infecţii ale căilor respiratorii superioare: faringită bacteriană, amigdalită, sinuzită, otită medie.
Infecţii ale căilor respiratorii inferioare: bronşită bacteriană şi exacerbare a bronşitei cronice,
pneumonie interstiţială şi alveolară.
Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi: acnee vulgară moderată, eritem cronic migrator (prima fază a
bolii Lyme), erizipel, impetigo, piodermie secundară.
Boli cu transmitere sexuală, infecţii uretrale necomplicate şi infecţii cervicale.
Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi, adolescenţi şi copii cu greutate corporală peste 45 kg
Azitromicina se administrează o dată pe zi, cel puţin cu 1 oră înainte de masă, sau la 2 ore după masă.
În cazul infecţiilor căilor respiratorii doza recomandată este de 500 mg azitromicină, o dată pe zi timp
de trei zile.
Acnee vulgară moderată
În tratamentul acneei vulgare moderate este recomandată o doză totală de 6 g, în următorul regim
terapeutic: un comprimat de 500 mg o dată pe zi timp de 3 zile, urmat de un comprimat de 500 mg o
dată pe săptămână, timp de 9 săptămâni. Din a doua săptămână, doza trebuie administrată la şapte zile
de la primul comprimat, iar următoarele 8 doze trebuie administrate la intervale de 7 zile.
Eritem cronic migrator
2
În prima zi doza recomandată este de 1g azitromicină (două comprimate de Azitrox 500 mg într-o
singură priză); în zilele 2-5 doza recomandată este de 500 mg azitromicină zilnic (un comprimat de
Azitrox 500 mg).
Boli cu transmitere sexuală
Doza recomandată este de 1 g (două comprimate de Azitrox 500 mg).
Copii cu greutate corporală sub 45 kg
În cazul acestei forme famaceutice, medicamentul este destinat copiilor cu vârsta peste 6 ani.
Azitromicina se administrează o dată pe zi, cu cel puţin 1 oră înainte de masă sau la 2 ore după masă.
În cazul infecţiilor căilor respiratorii, doza recomandată este de 10 mg/kg o dată pe zi timp de trei zile.
În cazul eritemului cronic migrator (prima fază a bolii Lyme), dozajul este următorul: în prima zi,
copiilor li se administrează 20 mg/kg o dată la 24 de ore, iar în zilele 2-5 câte 10 mg/kg o dată la 24 de
ore.
Vârstnici:
La vârstnici se recomandă acelaşi doze ca la pacienţii adulţi. Deoarece vârstnicii pot fi pacienţi cu
afecţiuni aritmogene se recomandă prudenţă deosebită, din cauza riscului de a dezvolta aritmii
cardiace şi torsada vârfurilor (vezi pct. 4.4).
În cazul omiterii unei doze, aceasta trebuie luată cât mai curând posibil, iar doza următoare se ia la un
interval de 24 ore.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la azitromicină, la eritromicină, la orice antibiotic din clasa macrolidelor sau
ketolidelor sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1;
Copii cu greutatea corporală sub 25 kg.
Insuficienţă hepatică severă. https://bit.ly/3hJeiEO
-3%
79.83 MDL
82.30 MDL
Rețetă medicală
Indicaţii terapeutice
BISEPTOL poate fi utilizat după evaluarea raportului dintre beneficiu risc în
comparaţie cu alte medicamente disponibile, evaluarea datelor epidemiologice şi
rezistentei bacteriene.
Indicaţiile terapeutice sunt limitate la infecţiile, provocate de către
microorganisme sensibile la co-trimoxazol (vezi pct. 5).
Infecţii ale tractului respirator – exacerbarea bronşitei cronice, dacă există
o motivaţie obiectivă pentru care se preferă sulfametoxazolul şi
trimetoprimul unui singur agent antibacterian.
Sinuzită, otită medie acută – exclusiv după examen bacteriologic.
Infecţii acute şi cronice ale tractului urinar şi ale prostatei.
Infecţii cu transmitere sexuală: şancrul moale.
Infecţii ale tractului gastrointestinal: febră tifoidă şi paratifoidă, dizenterie
bacteriană, holeră (ca terapie adjuvantă împreună cu restituirea lichidului şi
electroliţilor), diareea calatorilor cauzată de tulpini enterotoxice de E. coli.
Tratamentul pneumoniei, provocate de Pneumocystis carinii (vezi pct. 4.2 şi
4.8).
Alte infecţii bacteriene (e posibil tratament în combinaţie cu alte
antibiotice), de exemplu, nocardioză.
Înainte de a lua decizia cu privire la tratamentul cu BISEPTOL se vor lua în
considerare ghidurile terapeutice naţionale cu privire la utilizarea
corespunzătoare a antibioticelor.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
2
Doze la copii
Copiilor de obicei se indică 6 mg trimetoprim şi 30 mg sulfametoxazol la 1 kg
masă corporală pe zi.
În infecţii deosebit de severe doza poate fi crescută cu 50%.
Copii cu vârsta:
- de la 6 săptămâni până la 5 luni – câte 2,5 ml suspensie fiecare 12 ore;
- de la 6 luni până la 5 ani – câte 5 ml suspensie fiecare 12 ore;
- de la 6 ani până la 12 ani – câte 10 ml suspensie fiecare 12 ore.
Doze la adulţi şi copii cu vârsta peste 12 ani
De obicei se administrează câte 20 ml suspensie fiecare 12 ore.
Doza minimă, de asemenea pentru tratament prelungit (peste 14 zile) – câte 10
ml suspensie fiecare 12 ore.
Pentru tratamentul infecţiilor deosebit de severe – câte 30 ml suspensie fiecare
12 ore.
Doze la pacienţi cu insuficienţă renală
Doza medicamentului se va ajusta în funcţie de gradul tulburării funcţiei renale:
clearance-ul creatininei peste 30 ml/min: se recomandă de administrat doza
uzuală;
clearance-ul creatininei 15-30 ml/min: se recomandă de administrat 1/2 din
doza uzuală;
clearance-ul creatininei sub 15 ml/min: nu se recomandă utilizarea
medicamentului.
Durata tratamentului
În caz de infecţii acute medicamentul se va administra încă 2 zile după dispariţia
simptomelor bolii, nu mai puţin de 5 zile.
Tratamentul pneumoniei, provocate de Pneumocystis carinii: până la 100
mg/kg/zi sulfametoxazol şi 20 mg/kg/zi trimetoprim, divizate în 4 prize, fiecare
6 ore timp de 14 zile.
Mod de administrare
Medicamentul se administrează pe cale orală, în timpul sau imediat după luarea
mesei, cu o cantitate mare de lichid.
Ambalajul este dotat cu măsură dozatoare cu gradaţii.
Înainte de administrare a se agita flaconul până la obţinerea unei suspensii
omogene.
Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la substanţele active, sulfamide sau la oricare dintre
excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
- Insuficienţă hepatică severă.
- Insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei sub 15 ml/min).
- Modificări ale hemoleucogramei.
- Al treilea trimestru de sarcină şi perioada de alăptare.
- Prematuri, nou-născuţi şi sugari cu vârsta sub 6 săptămâni.
- Tratamentul anginei streptococice.
- Deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenază. https://bit.ly/3woCpN7
BISEPTOL poate fi utilizat după evaluarea raportului dintre beneficiu risc în
comparaţie cu alte medicamente disponibile, evaluarea datelor epidemiologice şi
rezistentei bacteriene.
Indicaţiile terapeutice sunt limitate la infecţiile, provocate de către
microorganisme sensibile la co-trimoxazol (vezi pct. 5).
Infecţii ale tractului respirator – exacerbarea bronşitei cronice, dacă există
o motivaţie obiectivă pentru care se preferă sulfametoxazolul şi
trimetoprimul unui singur agent antibacterian.
Sinuzită, otită medie acută – exclusiv după examen bacteriologic.
Infecţii acute şi cronice ale tractului urinar şi ale prostatei.
Infecţii cu transmitere sexuală: şancrul moale.
Infecţii ale tractului gastrointestinal: febră tifoidă şi paratifoidă, dizenterie
bacteriană, holeră (ca terapie adjuvantă împreună cu restituirea lichidului şi
electroliţilor), diareea calatorilor cauzată de tulpini enterotoxice de E. coli.
Tratamentul pneumoniei, provocate de Pneumocystis carinii (vezi pct. 4.2 şi
4.8).
Alte infecţii bacteriene (e posibil tratament în combinaţie cu alte
antibiotice), de exemplu, nocardioză.
Înainte de a lua decizia cu privire la tratamentul cu BISEPTOL se vor lua în
considerare ghidurile terapeutice naţionale cu privire la utilizarea
corespunzătoare a antibioticelor.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
2
Doze la copii
Copiilor de obicei se indică 6 mg trimetoprim şi 30 mg sulfametoxazol la 1 kg
masă corporală pe zi.
În infecţii deosebit de severe doza poate fi crescută cu 50%.
Copii cu vârsta:
- de la 6 săptămâni până la 5 luni – câte 2,5 ml suspensie fiecare 12 ore;
- de la 6 luni până la 5 ani – câte 5 ml suspensie fiecare 12 ore;
- de la 6 ani până la 12 ani – câte 10 ml suspensie fiecare 12 ore.
Doze la adulţi şi copii cu vârsta peste 12 ani
De obicei se administrează câte 20 ml suspensie fiecare 12 ore.
Doza minimă, de asemenea pentru tratament prelungit (peste 14 zile) – câte 10
ml suspensie fiecare 12 ore.
Pentru tratamentul infecţiilor deosebit de severe – câte 30 ml suspensie fiecare
12 ore.
Doze la pacienţi cu insuficienţă renală
Doza medicamentului se va ajusta în funcţie de gradul tulburării funcţiei renale:
clearance-ul creatininei peste 30 ml/min: se recomandă de administrat doza
uzuală;
clearance-ul creatininei 15-30 ml/min: se recomandă de administrat 1/2 din
doza uzuală;
clearance-ul creatininei sub 15 ml/min: nu se recomandă utilizarea
medicamentului.
Durata tratamentului
În caz de infecţii acute medicamentul se va administra încă 2 zile după dispariţia
simptomelor bolii, nu mai puţin de 5 zile.
Tratamentul pneumoniei, provocate de Pneumocystis carinii: până la 100
mg/kg/zi sulfametoxazol şi 20 mg/kg/zi trimetoprim, divizate în 4 prize, fiecare
6 ore timp de 14 zile.
Mod de administrare
Medicamentul se administrează pe cale orală, în timpul sau imediat după luarea
mesei, cu o cantitate mare de lichid.
Ambalajul este dotat cu măsură dozatoare cu gradaţii.
Înainte de administrare a se agita flaconul până la obţinerea unei suspensii
omogene.
Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la substanţele active, sulfamide sau la oricare dintre
excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
- Insuficienţă hepatică severă.
- Insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei sub 15 ml/min).
- Modificări ale hemoleucogramei.
- Al treilea trimestru de sarcină şi perioada de alăptare.
- Prematuri, nou-născuţi şi sugari cu vârsta sub 6 săptămâni.
- Tratamentul anginei streptococice.
- Deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenază. https://bit.ly/3woCpN7
-3%
57.67 MDL
59.45 MDL
Rețetă medicală
Ce este Tenox şi pentru ce se utilizează
Tenox conţine substanţa activă amlodipină, care aparţine unui grup de medicamente
denumite blocante ale canalelor de calciu.
Tenox este utilizat în tratamentul tensiunii arteriale mari (hipertensiune arterială), sau
a unui anumit tip de durere în piept numit angină pectorală, inclusiv forma rară care
este cunoscută sub denumirea de angină pectorală Prinzmetal sau angină pectorală
variantă.
La pacienţii cu tensiune arterială mare, medicamentul acţionează prin relaxarea
vaselor de sânge, astfel încât sângele trece prin ele cu mai multă uşurinţă. La pacienţii
cu angină pectorală, Tenox acţionează prin îmbunătăţirea alimentării cu sânge a
muşchiului inimii, care primeşte ulterior mai mult oxigen şi, astfel, este prevenită
durerea de piept. Acest medicament nu asigură dispariţia imediată a durerii în piept în
cazul anginei pectorale. Cum să luaţi Tenox
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza inițială uzuală de Tenox este de 5 mg o dată pe zi. Doza de Tenox poate fi
crescută până la 10 mg, o dată pe zi.
Medicamentul poate fi administrat înainte sau după consumul de alimente sau lichide.
Trebuie să luaţi medicamentul la aceeaşi oră în fiecare zi, cu un pahar cu apă. Nu luaţi
Tenox cu suc de grepfrut.
Utilizarea la copii şi adolescenţi
Pentru copiii şi adolescenţii (cu vârsta cuprinsă între 6 şi 17 ani), doza iniţială
recomandată este de 2,5 mg pe zi. Doza maximă recomandată este de 5 mg pe zi.
Doza de 2,5 mg poate fi obținută divizând comprimatul Tenox 5 mg în 2 doze egale.
Este important să luaţi comprimatele în mod constant. Adresaţi-vă medicului
dumneavoastră înainte de terminarea comprimatelor. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, Tenox poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.
Adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră dacă apar aceste reacţii adverse foarte
rare şi severe, după administrarea acestui medicament.
- Respiraţie şuierătoare, bruscă, dureri în piept, scurtare a respiraţiei sau dificultăţi la
respiraţie
- Umflare a pleoapelor, feţei sau buzelor
- Umflare a limbii şi gâtului, care determină dificultăţi severe la respiraţie
- Reacţii severe pe piele, incluzând erupţii trecătoare extinse pe piele, urticarie,
înroşire a pielii de pe tot corpul, mâncărimi severe, apariţia de vezicule, umflarea şi
descuamarea pielii, inflamaţie la nivelul mucoaselor (sindrom Stevens Johnson) sau
alte reacţii alergice
- Infarct miocardic, bătăi neregulate ale inimii
- Inflamaţie la nivelul pancreasului, care poate determina dureri abdominale severe şi
dureri de spate, acompaniate de o stare de rău accentuată.
Au fost raportate următoarele reacţii adverse frecvente. Dacă oricare dintre
acestea vă creează probleme sau dacă durează mai mult de o săptămână, trebuie
să vă adresaţi medicului dumneavoastră.
Frecvente: pot afecta până la 1 din 100 persoane
- durere de cap, ameţeli, somnolenţă (în special la începutul tratamentului)
- palpitaţii (conştientizare a bătăilor inimii), înroşire a feţei
- dureri abdominale, senzaţie de rău (greaţă)
- umflare a gleznelor (edem), oboseală
Alte reacţii adverse raportate sunt descrise în lista următoare. Dacă orice reacţie
adversă devine severă, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.
Mai puţin frecvente: pot afecta până la 1 din 100 persoane
- schimbări ale dispoziţiei, anxietate, depresie, insomnie
- tremor, tulburări ale gustului, leşin, slăbiciune
- senzaţie de amorţeală sau furnicături la nivelul membrelor, pierdere a sensibilităţii la
durere
- tulburări de vedere, vedere dublă, zgomote în urechi;
- tensiune arterială mică ;
- strănut / curgere a nasului cauzate de inflamaţia mucoasei nazale (rinită);
- modificări de tranzit intestinal, diaree, constipaţie, indigestie, uscăciune a gurii,
vărsături (stare de rău);
- cădere a părului, transpiraţie abundentă, mâncărimi, pete roşiatice pe piele,
decolorare a pielii
- tulburări la urinare, necesitatea de a urina des noaptea, creşterea numărului de
urinări;
- imposibilitatea de o obţine o erecţie, disconfort sau mărire a sânilor la bărbaţi;
- slăbiciune, durere, senzaţie de rău;
- dureri musculare sau articulare, crampe musculare, dureri de spate;
- creştere sau scădere în greutate.
Rare: pot afecta până la 1 in 1000 persoane
- Confuzie.
Foarte rare: pot afecta până la 1 in 10000 persoane
- scădere a numărului de globule albe din sânge; scădere a numărului de plachete
sanguine, care poate duce la învineţire neobişnuită sau sângerare cu uşurinţă
(modificare a celulelor roşii din sânge)
- concentraţie mărită de zahăr în sânge (hiperglicemie)
- o afecţiune a nervilor care determină slăbiciune, furnicături sau amorţeli
- tuse, inflamare a gingiilor;
- senzaţie de balonare la nivelul abdomenului (gastrită);
- modificări ale funcţiei ficatului, inflamare la nivelul ficatului (hepatită), îngălbenire a
pielii (icter), creştere a concentraţiei enzimelor ficatului, care poate avea efect asupra
anumitor investigaţii medicale;
- tensiune crescută la nivelul muşchilor;
- inflamare a vaselor de sânge, adesea acompaniată de erupţie trecătoare pe piele
- sensibilitate la lumină;
- tulburări care combină rigiditate, tremurături şi/sau tulburări de mişcare.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau
farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest
prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul
sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul
Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: http://www.amed.md.
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare
privind siguranţa acestui medicament.
Tenox conţine substanţa activă amlodipină, care aparţine unui grup de medicamente
denumite blocante ale canalelor de calciu.
Tenox este utilizat în tratamentul tensiunii arteriale mari (hipertensiune arterială), sau
a unui anumit tip de durere în piept numit angină pectorală, inclusiv forma rară care
este cunoscută sub denumirea de angină pectorală Prinzmetal sau angină pectorală
variantă.
La pacienţii cu tensiune arterială mare, medicamentul acţionează prin relaxarea
vaselor de sânge, astfel încât sângele trece prin ele cu mai multă uşurinţă. La pacienţii
cu angină pectorală, Tenox acţionează prin îmbunătăţirea alimentării cu sânge a
muşchiului inimii, care primeşte ulterior mai mult oxigen şi, astfel, este prevenită
durerea de piept. Acest medicament nu asigură dispariţia imediată a durerii în piept în
cazul anginei pectorale. Cum să luaţi Tenox
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza inițială uzuală de Tenox este de 5 mg o dată pe zi. Doza de Tenox poate fi
crescută până la 10 mg, o dată pe zi.
Medicamentul poate fi administrat înainte sau după consumul de alimente sau lichide.
Trebuie să luaţi medicamentul la aceeaşi oră în fiecare zi, cu un pahar cu apă. Nu luaţi
Tenox cu suc de grepfrut.
Utilizarea la copii şi adolescenţi
Pentru copiii şi adolescenţii (cu vârsta cuprinsă între 6 şi 17 ani), doza iniţială
recomandată este de 2,5 mg pe zi. Doza maximă recomandată este de 5 mg pe zi.
Doza de 2,5 mg poate fi obținută divizând comprimatul Tenox 5 mg în 2 doze egale.
Este important să luaţi comprimatele în mod constant. Adresaţi-vă medicului
dumneavoastră înainte de terminarea comprimatelor. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, Tenox poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.
Adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră dacă apar aceste reacţii adverse foarte
rare şi severe, după administrarea acestui medicament.
- Respiraţie şuierătoare, bruscă, dureri în piept, scurtare a respiraţiei sau dificultăţi la
respiraţie
- Umflare a pleoapelor, feţei sau buzelor
- Umflare a limbii şi gâtului, care determină dificultăţi severe la respiraţie
- Reacţii severe pe piele, incluzând erupţii trecătoare extinse pe piele, urticarie,
înroşire a pielii de pe tot corpul, mâncărimi severe, apariţia de vezicule, umflarea şi
descuamarea pielii, inflamaţie la nivelul mucoaselor (sindrom Stevens Johnson) sau
alte reacţii alergice
- Infarct miocardic, bătăi neregulate ale inimii
- Inflamaţie la nivelul pancreasului, care poate determina dureri abdominale severe şi
dureri de spate, acompaniate de o stare de rău accentuată.
Au fost raportate următoarele reacţii adverse frecvente. Dacă oricare dintre
acestea vă creează probleme sau dacă durează mai mult de o săptămână, trebuie
să vă adresaţi medicului dumneavoastră.
Frecvente: pot afecta până la 1 din 100 persoane
- durere de cap, ameţeli, somnolenţă (în special la începutul tratamentului)
- palpitaţii (conştientizare a bătăilor inimii), înroşire a feţei
- dureri abdominale, senzaţie de rău (greaţă)
- umflare a gleznelor (edem), oboseală
Alte reacţii adverse raportate sunt descrise în lista următoare. Dacă orice reacţie
adversă devine severă, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.
Mai puţin frecvente: pot afecta până la 1 din 100 persoane
- schimbări ale dispoziţiei, anxietate, depresie, insomnie
- tremor, tulburări ale gustului, leşin, slăbiciune
- senzaţie de amorţeală sau furnicături la nivelul membrelor, pierdere a sensibilităţii la
durere
- tulburări de vedere, vedere dublă, zgomote în urechi;
- tensiune arterială mică ;
- strănut / curgere a nasului cauzate de inflamaţia mucoasei nazale (rinită);
- modificări de tranzit intestinal, diaree, constipaţie, indigestie, uscăciune a gurii,
vărsături (stare de rău);
- cădere a părului, transpiraţie abundentă, mâncărimi, pete roşiatice pe piele,
decolorare a pielii
- tulburări la urinare, necesitatea de a urina des noaptea, creşterea numărului de
urinări;
- imposibilitatea de o obţine o erecţie, disconfort sau mărire a sânilor la bărbaţi;
- slăbiciune, durere, senzaţie de rău;
- dureri musculare sau articulare, crampe musculare, dureri de spate;
- creştere sau scădere în greutate.
Rare: pot afecta până la 1 in 1000 persoane
- Confuzie.
Foarte rare: pot afecta până la 1 in 10000 persoane
- scădere a numărului de globule albe din sânge; scădere a numărului de plachete
sanguine, care poate duce la învineţire neobişnuită sau sângerare cu uşurinţă
(modificare a celulelor roşii din sânge)
- concentraţie mărită de zahăr în sânge (hiperglicemie)
- o afecţiune a nervilor care determină slăbiciune, furnicături sau amorţeli
- tuse, inflamare a gingiilor;
- senzaţie de balonare la nivelul abdomenului (gastrită);
- modificări ale funcţiei ficatului, inflamare la nivelul ficatului (hepatită), îngălbenire a
pielii (icter), creştere a concentraţiei enzimelor ficatului, care poate avea efect asupra
anumitor investigaţii medicale;
- tensiune crescută la nivelul muşchilor;
- inflamare a vaselor de sânge, adesea acompaniată de erupţie trecătoare pe piele
- sensibilitate la lumină;
- tulburări care combină rigiditate, tremurături şi/sau tulburări de mişcare.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau
farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest
prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul
sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul
Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: http://www.amed.md.
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare
privind siguranţa acestui medicament.
-3%
27.55 MDL
28.40 MDL
Rețetă medicală
Tratamentul pe termen scurt al durerilor acute de intensitate moderată pană la severă, inclusiv în perioada postoperatorie
-3%
24.25 MDL
25 MDL
OLEFAR duo oil spray conţine o combinație de uleiurile naturale ca sub formă de spray. Olefar Duo oil spray contribuie la menţinerea sănătăţii sistemului respirator. OLEFAR DUO Oil Spray conține o compoziție unică din uleiuri de cătină, gălbenele, scorțișoară, arbore de ceai si mentă – acoperă ideal mucoasa gătului și cavității bucale. Ajută la menținerea mucoasei umede și suplă, reduce senzația de disconfort și durere.
INDICAŢII:
Olefar® DUO Oil Spray se aplică pentru atenuarea stării de disconfort, în cazul inflamației a mucoasei în cavitatea orală și în orofaringe după diverse manipulări sau în caz de inflamație.
Mod de administrare:
Adulți şi copii peste 2 ani:
Plasați pulverizatorul în cavitatea bucală și apăsați pompa de pulverizare de 1-2 ori;
Se recomandă utilizarea de 3 ori pe zi.
OLEFAR dispersează ingrediente active, orientate direct spre peretele dorsal a faringelui afectat, permite obținerea unui efect analgezic rapid și eficiență ridicată. Precauții: Hipersensibilitate (alergie) – la unul din componetele produsului. În perioada sarcinii si alaptării – doar după consultarea medicului sau farmacistului. Nu se admite contactul cu ochii! Dacă produsul accidental a contactat cu ochii, spalați imediat ochii cu apă curentă și consultați un medic.
INDICAŢII:
Olefar® DUO Oil Spray se aplică pentru atenuarea stării de disconfort, în cazul inflamației a mucoasei în cavitatea orală și în orofaringe după diverse manipulări sau în caz de inflamație.
Mod de administrare:
Adulți şi copii peste 2 ani:
Plasați pulverizatorul în cavitatea bucală și apăsați pompa de pulverizare de 1-2 ori;
Se recomandă utilizarea de 3 ori pe zi.
OLEFAR dispersează ingrediente active, orientate direct spre peretele dorsal a faringelui afectat, permite obținerea unui efect analgezic rapid și eficiență ridicată. Precauții: Hipersensibilitate (alergie) – la unul din componetele produsului. În perioada sarcinii si alaptării – doar după consultarea medicului sau farmacistului. Nu se admite contactul cu ochii! Dacă produsul accidental a contactat cu ochii, spalați imediat ochii cu apă curentă și consultați un medic.
-3%
156.17 MDL
161 MDL
Rețetă medicală
Ce este Rumalon şi pentru ce se utilizează
Rumalon contine extract mixt constituit din extract de măduvă osoasa şi extract din cartilaje costale
echivalent a min 2,25 mg complex glicozaminoglicano-peptidic.
Rumalon aparţine grupului de medicamente denumite alte medicamente pentru afecţiuni ale
sistemului musculo-scheletic.
Rumalon, soluţie injectabilă este utilizat în tratamentul bolilor reumatice degenerative:
coxartroze, gonartroze, spondiloze, spondilartroze, artroze interfalangiene, meniscopatie, condromalacie
rotuliană.
Cum se administrează Rumalon
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doze
Adulţi
Injecţie intramusculară profundă la adulţi: după determinarea tolerabilităţii (administrare în prima
zi a 0,3 ml, în a doua zi a 0,5 ml soluţie injectabilă), se administrează profund intramuscular câte 1
ml de 3 ori pe săptămână timp de 5-6 săptămâni.
Se repetă cu aceeaşi schemă de tratament, după ce aţi fost consultat de către medic.
Copii şi adolescenţi
Rumalon nu este recomandat pentru utilizarea la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani, deoarece
lipsesc datele privind siguranţa şi eficacitatea.
Mod de administrare
Injecţie intramusculară profundă.
Dacă utilizaţi mai mult Rumalon decât trebuie
Dacă aţi utilizat prea multe fiole sau dacă aveţi impresia că vi s-a administrat mai mult decât trebuie
din Rumalon, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau mergeţi imediat la cel mai apropiat spital.
Nu au fost raportate cazuri de supradozaj la complexul de glicozaminoglican-peptid
Dacă uitaţi să utilizaţi Rumalon
Nu utilizaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată. Vi se va administra doza următoare ca de
obicei.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului. Rar sunt posibile reacţii alergice. https://bit.ly/3BDXkzg
Rumalon contine extract mixt constituit din extract de măduvă osoasa şi extract din cartilaje costale
echivalent a min 2,25 mg complex glicozaminoglicano-peptidic.
Rumalon aparţine grupului de medicamente denumite alte medicamente pentru afecţiuni ale
sistemului musculo-scheletic.
Rumalon, soluţie injectabilă este utilizat în tratamentul bolilor reumatice degenerative:
coxartroze, gonartroze, spondiloze, spondilartroze, artroze interfalangiene, meniscopatie, condromalacie
rotuliană.
Cum se administrează Rumalon
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doze
Adulţi
Injecţie intramusculară profundă la adulţi: după determinarea tolerabilităţii (administrare în prima
zi a 0,3 ml, în a doua zi a 0,5 ml soluţie injectabilă), se administrează profund intramuscular câte 1
ml de 3 ori pe săptămână timp de 5-6 săptămâni.
Se repetă cu aceeaşi schemă de tratament, după ce aţi fost consultat de către medic.
Copii şi adolescenţi
Rumalon nu este recomandat pentru utilizarea la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani, deoarece
lipsesc datele privind siguranţa şi eficacitatea.
Mod de administrare
Injecţie intramusculară profundă.
Dacă utilizaţi mai mult Rumalon decât trebuie
Dacă aţi utilizat prea multe fiole sau dacă aveţi impresia că vi s-a administrat mai mult decât trebuie
din Rumalon, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau mergeţi imediat la cel mai apropiat spital.
Nu au fost raportate cazuri de supradozaj la complexul de glicozaminoglican-peptid
Dacă uitaţi să utilizaţi Rumalon
Nu utilizaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată. Vi se va administra doza următoare ca de
obicei.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului. Rar sunt posibile reacţii alergice. https://bit.ly/3BDXkzg
-3%
918.64 MDL
947.05 MDL
Rețetă medicală
DESCRIEREA PRODUSULUI
Magne B6 sol. orala 10ml N10
Compozitia si forma de prezentare: Cutie cu 10 fiole a 10 ml solutie buvabila.
Actiunea farmacologica: Magneziul este un element mineral prezent in mod natural in toate celulele corpului uman, regleaza in special influxul nervos si contractia musculara. Aportul de magneziu necesar organismului este asigurat printr-o alimentatie echilibrata. Deficitul de magneziu poate sa apara atunci cand alimentatia este dezechilibrata, de exemplu in cazul unor regimuri alimentare foarte restrictive sau in anumite situatii, cum sunt efort fiziC intens, perioada de crestere, stres, tratament cu anumite medicamente (de exempu diuretice).
INDICATII
- nervozitate, iritabilitate, anxietate usoara, oboseala trecatoare, tulburari minore de somn, - manifestari de anxietate, cum sunt spasme digestive sau palpitatiile (la subiecti fara afectiuni cardiace).
- crampe musculare, furnicaturi.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Adulti: 3 fiole pe zi. Copii si sugari peste 10 kg (aproximativ 1 an): 10-30 mg/kg corp/zi (0,4-1,2 mmol/kg corp/zi), sau 1 pana la 3 fiole pe zi.
Doza zilnica va fi divizata in 2 - 3 prize, administrate in timpul meselor, dupa diluare intr-o jumatate de pahar cu apa.
CONTRAINDICATII
- daca sunteti alergic la oricare dintre componentii produsului-
- daca suferiti de insufcienta renala severa (afectare a functiei rinichilor).
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
La pacientii cu insuficienta renala moderata este necesara prudenta, pentru o evita riscurile care ar putea proveni de la cresterea concentratiei magneziului in sange.
In cazul carentei de calciu asociate, se recomanda, ca prima masura, in majoritatea cazurilor, corectarea deficitului de magneziu inainte de a incepe administrarea de calciu.
Conditii de Pastrare:A nu se utiliza dupa data de expirare inscrisa pe ambalai.
A se pastra la temperaturi sub 25 grade C, in ambalajul original.
A nu se lasa la indemana si vederea copiilor.
Magne B6 sol. orala 10ml N10
Compozitia si forma de prezentare: Cutie cu 10 fiole a 10 ml solutie buvabila.
Actiunea farmacologica: Magneziul este un element mineral prezent in mod natural in toate celulele corpului uman, regleaza in special influxul nervos si contractia musculara. Aportul de magneziu necesar organismului este asigurat printr-o alimentatie echilibrata. Deficitul de magneziu poate sa apara atunci cand alimentatia este dezechilibrata, de exemplu in cazul unor regimuri alimentare foarte restrictive sau in anumite situatii, cum sunt efort fiziC intens, perioada de crestere, stres, tratament cu anumite medicamente (de exempu diuretice).
INDICATII
- nervozitate, iritabilitate, anxietate usoara, oboseala trecatoare, tulburari minore de somn, - manifestari de anxietate, cum sunt spasme digestive sau palpitatiile (la subiecti fara afectiuni cardiace).
- crampe musculare, furnicaturi.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Adulti: 3 fiole pe zi. Copii si sugari peste 10 kg (aproximativ 1 an): 10-30 mg/kg corp/zi (0,4-1,2 mmol/kg corp/zi), sau 1 pana la 3 fiole pe zi.
Doza zilnica va fi divizata in 2 - 3 prize, administrate in timpul meselor, dupa diluare intr-o jumatate de pahar cu apa.
CONTRAINDICATII
- daca sunteti alergic la oricare dintre componentii produsului-
- daca suferiti de insufcienta renala severa (afectare a functiei rinichilor).
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
La pacientii cu insuficienta renala moderata este necesara prudenta, pentru o evita riscurile care ar putea proveni de la cresterea concentratiei magneziului in sange.
In cazul carentei de calciu asociate, se recomanda, ca prima masura, in majoritatea cazurilor, corectarea deficitului de magneziu inainte de a incepe administrarea de calciu.
Conditii de Pastrare:A nu se utiliza dupa data de expirare inscrisa pe ambalai.
A se pastra la temperaturi sub 25 grade C, in ambalajul original.
A nu se lasa la indemana si vederea copiilor.
-3%
86.62 MDL
89.30 MDL
1. Ce este Velaxin capsule cu eliberare prelungită şi pentru ce se utilizează
Substanţa activă pe care o conţine preparatul Velaxin este venlafaxina.
Velaxin capsule cu eliberare prelungită este un antidepresiv care face parte dintr-un grup de medicamente denumite inhibitori ai recaptării serotoninei şi noradrenalinei (INRS). Acest grup de medicamente este utilizat pentru a trata depresia şi alte afecţiuni, cum sunt tulburările de anxietate. Se consideră că persoanele care suferă de depresie şi/sau anxietate au niveluri mai mici de serotonină şi noradrenalină în creier. Modul de acţiune al antidepresivelor nu este pe deplin înţeles, însă ele pot fi benefice prin creşterea nivelurilor de serotonină şi noradrenalină din creier.
Velaxin este un tratament destinat adulţilor cu depresie. De asemenea este şi un tratament destinat adulţilor cu următoarele tulburări de anxietate: tulburare de anxietate generalizată, tulburare de anxietate socială (teamă faţă de situaţiile sociale sau evitarea acestora) şi tulburare de panică (atacuri de panică).
Tratamentul corespunzător al depresiei sau al tulburărilor de anxietate este important pentru a vă ajuta să vă simţiţi mai bine. Dacă aceste afecţiuni nu sunt tratate, starea dumneavoastră ar putea persista, devenind mai gravă şi mai greu de tratat.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită
Nu utilizaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită :
• Dacă sunteţi alergic la venlafaxină (substanţa activă) sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6).
• Dacă luaţi sau aţi luat, în ultimele 14 zile, oricare din medicamentele cunoscute sub denumirea de inhibitori ireversibili ai monoaminooxidazei (IMAO), care sunt utilizate pentru tratamentul depresiei sau al bolii Parkinson. Administrarea unui IMAO ireversibil împreună Velaxin, poate determina reacţii adverse grave sau chiar care pot pune viaţa în pericol. De asemenea, trebuie să aşteptaţi cel puţin 7 zile după ce încetaţi să mai luaţi Velaxin înainte de a lua orice IMAO (vezi şi punctul „Velaxin capsule cu eliberare prelungită împreună cu alte medicamente” şi informaţiile de la punctul respectiv despre „Sindromul serotoninergic”).
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă vă aflaţi în oricare dintre situaţiile de mai jos, consultaţi medicului dumneavoastră înainte de a lua Velaxin capsule cu eliberare prelungită:
• Dacă utilizaţi alte medicamente care, luate concomitent cu Velaxin capsule cu eliberare prelungită, poate creşte riscul de apariţie a sindromului serotoninergic sau sindromului neuroleptic malign (SNM) (vezi pct. „Velaxin capsule cu eliberare prelungită împreună cu alte medicamente”)
• Dacă aveţi probleme oculare, cum sunt unele tipuri de glaucom (presiune crescută în interiorul ochiului).
• Dacă aţi avut tensiune arterială crescută (hipertensiune arterială).
• Dacă aţi avut probleme cu inima .
• Dacă vi s-a spus că aveţi un ritm anormal al inimii.
• Dacă aţi avut convulsii (crize convulsive).
• Dacă aţi avut valori prea mici ale sodiului în sânge (hiponatremie).
• Dacă aveţi tendinţa de a face vânătăi sau de a sângera cu uşurinţă (istoric de tulburări de sângerare) sau dacă luaţi alte medicamente care pot creşte riscul de sângerare, de exemplu warfarină (folosită pentru a preveni cheagurile de sânge).
• Dacă valorile în sânge ale colesterolului dumneavoastră cresc.
• Dacă aţi avut în trecut manie (stare de supraexcitare sau euforie) sau tulburare bipolară sau
dacă cineva din familia dumneavoastră a avut asemenea probleme.
• Dacă aţi avut un comportament agresiv
• Dacă aveţi diabet zaharat
Velaxin poate cauza o senzaţie de nelinişte sau incapacitatea de a rămâne aşezat sau nemişcat în timpul primelor săptămâni de tratament. Trebuie să spuneţi medicului dumneavoastră dacă vise întâmplă acest lucru.
Dacă aveţi oricare dintre aceste situaţii, consultaţi medicului dumneavoastră înainte de a lua Velaxin capsule cu eliberare prelungită.
Gânduri de sinucidere şi agravarea stării dumneavoastră de depresie sau de anxietate
Depresia şi/sau tulburările de anxietate de care suferiţi vă pot provoca uneori idei de auto-vătămare sau sinucidere. Acestea se pot accentua la începerea tratamentului cu medicamente antidepresive, deoarece acţiunea tuturor acestor medicamente se produce în timp, de obicei în aproximativ două săptămâni şi câteodată şi mai mult.
Sunteţi mai predispus spre astfel de idei:
- Dacă aţi avut anterior gânduri de sinucidere sau auto-vătămare.
- Dacă sunteţi de vârstă adultă tânără (mai puţin de 25 de ani). Informaţia rezultată din studiile clinice arată existenţa unui risc crescut de comportament suicidar la adulţii în vârstă de mai puţin de 25 de ani, care suferă de o afecţiune psihică şi au urmat un tratament cu un antidepresiv.
În cazul în care aveţi gânduri de auto-vătămare sau sinucidere, indiferent de moment, contactaţi-vă imediat medicul sau adresaţi-vă fără întârziere unui spital.
Poate fi util să vă adresaţi unei rude sau unui prieten apropiat, căruia să-i spuneţi că vă simţiţi deprimat sau că suferiţi de o tulburare de anxietate şi pe care să-l rugaţi să citească acest prospect. În acelaşi timp, puteţi ruga persoana respectivă să vă spună dacă nu consideră că starea dumneavoastră de depresie sau anxietate s-a agravat sau dacă o îngrijorează vreo modificare apărută în comportamentul dumneavoastră.
Gură uscată
Au fost înregistrate cazuri de gură uscată la 10% dintre pacienţii trataţi cu venlafaxină. Aceasta poate creşte riscul apariţiei cariilor. Ca urmare, trebuie să acordaţi o importanţă deosebită igienei dentare.
Diabet zaharat
Concentraţia de glucoză din sângele dumneavoastră poate fi modificată datorită lui Velaxin. Prin urmare, s-ar putea să fie necesară ajustarea dozelor dumneavoastră de medicamente pentru diabet.
Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
În mod normal, Velaxin nu trebuie utilizat la copii şi adolescenţi cu vârste sub 18 ani. De asemenea, trebuie să ştiţi că pacienţii cu vârste sub 18 ani prezintă un risc crescut de reacţii adverse, cum sunt tentativele de sinucidere, gândurile de sinucidere şi comportamentul ostil (în principal agresivitate, comportament opoziţional şi mânie) atunci când iau medicamente din această clasă. Cu toate acestea, medicul dumneavoastră ar putea prescrie Velaxin la pacienţi cu vârste sub 18 ani dacă decide că este în interesul acestora. Dacă medicul dumneavoastră a prescris Velaxin la un pacient cu vârsta sub 18 ani şi vreţi să discutaţi acest lucru, vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră. Trebuie să îl informaţi pe medicul dumneavoastră dacă oricare din simptomele prezentate mai sus apar sau se agravează la pacienţi cu vârste sub 18 ani care iau Velaxin. De asemenea, în acest grup de vârstă nu au fost încă demonstrate efectele de siguranţă pe termen lung ale Velaxin privind creşterea, maturizarea şi dezvoltarea cognitivă şi comportamentală.
Velaxin capsule cu eliberare prelungită împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente.
Medicul dumneavoastră este cel care va decide dacă puteţi lua Velaxin împreună cu alte medicamente.
Nu începeţi şi nu încetaţi să luaţi alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală, preparate naturale sau din plante, înainte de a discuta cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.
Spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi:
- Inhibitori de monoaminooxidază (IMAO) (Vezi punctul „Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită ”)
- Sindrom serotoninergic,
În tratamentul cu venlafaxină poate să apară o afecţiune care poate pune viaţa în pericol sindrom serotoninergic sau sindromul neuroleptic malign (SNM) (vezi pct. „Reacţii Adverse Posibile”), în special atunci când aceasta este administrată împreună cu alte medicamente.
Exemple de astfel de medicamente includ:
• Triptani (utilizaţi pentru migrenă)
• Alte medicamente pentru tratamentul depresiei, de exemplu inhibitori specifici ai recaptării serotoninei şi norepinefrinei (IRSN), inhibitori specifici ai recaptării serotoninei (ISRS), antidepresive triciclice sau medicamente care conţin litiu
• Medicamente care conţin linezolid, un antibiotic (utilizate pentru tratarea infecţiilor)
• Medicamente care conţin moclobemidă, un IMAO reversibil (utilizate pentru tratamentul depresiei)
• Medicamente care conţin sibutramină (utilizată pentru scăderea în greutate)
• Medicamente care conţin tramadol, fentanil, tapentadol, petidină sau pentazocină (utilizate pentru tratamentul durerii severe)
• Medicamente care conţin dextrometorfan (utilizat pentru tratamentul tusei).
• Medicamente care conţin metadonă (utilizată pentru tratamentul dependenţei de droguri opioide sau al durerii severe).
• Medicamente care conţin albastru metilen (utilizate pentru tratamentul valorilor crescute de methemogolobină în sânge)
• Produse care conţin sunătoare (numită şi Hypericum perforatum, un preparat din plante utilizat în tratamentul depresiilor uşoare)
• Produse care conţin triptofan (utilizate pentru tratarea problemelor cu somnul şi a depresiei).
• Antipsihotice (utilizate pentru tratamentul unei boli cu simptome cum sunt auzirea, vederea sau simţirea unor lucruri care nu sunt prezente, convingeri eronate, suspiciune crescută, raţionamente neclare şi să deveniţi retras).
Semnele şi simptomele sindromului serotoninergic pot include o combinaţie a următoarelor: nelinişte, halucinaţii, pierderea coordonării, accelerarea bătăilor inimii, creşterea temperaturii corporale, modificări rapide ale tensiunii arteriale, exagerarea reflexelor, diaree, comă, greaţă, vărsături.
În forma sa cea mai severă, sindromul serotoninergic poate să fie asemănător cu sindromul neuroleptic malign (SNM). Semnele şi simptomele SNM pot include o combinaţie între febră, bătăi rapide ale inimii, transpiraţii, rigiditate musculară severă, confuzie, creşterea concentraţiei enzimelor muscular din sânge (determinată printr-un test de sânge).
Spuneţi imediat medicului dumneavoastră, sau mergeţi la serviciul de primiri urgenţe a celui mai apropiat spital dacă credeţi ca aveţi sindrom serotoninergic.
Trebuie să spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi medicamente care vă pot afecta ritmul inimii.
Exemple de aceste medicamente includ:
• Antiaritmice cum sunt chinidina, amiodarona, sotalolul sau dofetilida (utilizate pentru tratamentul unui ritm anormal al inimii)
• Antipsihotice cum este tioridazina (vezi şi Sindromul serotoninergic descris mai sus)
• Antibiotice cum sunt eritromicina şi moxifloxacina (utilizate pentru tratamentul infecţiilor bacteriene)
• Antihistaminice (utilizate pentru tratamentul alergiei)
De asemenea, medicamentele de mai jos pot interacţiona cu Velaxin şi trebuie utilizate cu precauţie. În mod deosebit, este important să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi medicamente care conţin:
• Ketoconazol (medicamente antifungice).
• Haloperidol sau risperidonă (pentru tratarea problemelor psihice).
• Metoprolol (un beta-blocant destinat tratamentului tensiunii arteriale crescute şi problemelor de inimă).
Utilizarea Velaxin capsule cu eliberare prelungită cu alimente, băuturi şi alcool
Velaxin capsule cu eliberare prelungită poate fi administrat în timpul meselor (vezi pct.3. Cum să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită)
Trebuie să evitaţi consumul de alcool pe perioada cât luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită.
Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Sarcina
Trebuie să folosiţi Velaxin numai după ce discutaţi cu medicul dumneavoastră beneficiile potenţiale şi
potenţialele riscuri pentru copilul dumneavoastră nenăscut.
Asiguraţi-vă că moaşa şi/sau medicul dumneavoastră cunosc faptul că luaţi Velaxin. Când sunt administrate în perioada sarcinii, medicamente asemănătoare (IRSS) pot creşte riscul apariţ iei unei probleme grave la nou-născut numită hipertensiune pulmonară persistentă a nou născutului (HTPPNN) care face copilul să respire mai repede şi să aibă culoare albăstruie. Aceste simptome apar în general în primele 24 de ore de la naştere. Dacă aceasta se întâmplă copilului dumneavoastră, trebuie să vă adresaţi imediat medicului şi/sau moaşei dumneavoastră.
Dacă luaţi acest medicament în timpul sarcinii, în plus faţă de problemele de respiraţie alte simptome pe care le poate avea copilul dumneavoastră după naştere sunt tulburările de alimentaţie. Dacă copilul dumneavoastră are aceste simptome la naştere şi sunteţi îngrijorată, contactaţi-l pe medicul şi/sau moaşa dumneavoastră care vă vor putea face recomandări.
Alăptarea
Velaxin trece în laptele matern. Există riscul apariţiei unor efecte asupra copilului. Au fost raportate cazuri de sugari alăptaţi la sân care au manifestat iritabilitate, plâns şi tulburări ale somnului. Aceste simptome au fost înregistrate şi după întreruperea tratamentului cu Velaxin. Ca urmare, trebuie să discutaţi acest lucru cu medicul dumneavoastră iar acesta va decide dacă trebuie să întrerupeţi alăptarea sau tratamentul cu Velaxin.
Consultaţi medicul sau farmacistul înainte de a lua orice medicament.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi utilaje decât după ce deveniţi conştient de modul în care vă afectează Velaxin.
3. Cum să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Regimul de dozare
Doza iniţială recomandată, de obicei, pentru tratamentul depresiei, tulburării anxioase generalizate şi
a tulburării anxioase sociale este de 75 mg pe zi. Doza poate fi crescută treptat de către medicul dumneavoastră, după necesităţi, până la o doză maximă de 375 mg pe zi pentru depresie.
Dacă sunteţi tratat pentru tulburare de panică, medicul dumneavoastră va începe cu o doză mai mică (37,5 mg de venlafaxină) şi apoi va creşte doza treptat. Doza maximă pentru tulburarea anxioasă generalizată, tulburarea anxioasă socială şi tulburarea de panică este de 225 mg pe zi.
Luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită aproximativ la aceeaşi oră a zilei, fie dimineaţa, fie seara.
Mod de administrare
Capsulele trebuie înghiţite întregi, cu o cantitate suficientă de lichid. Capsulele nu trebuie divizate, zdrobite, mestecate sau dizolvate.
Se recomandă administrarea împreună cu alimente a capsulelor de venlafaxină cu eliberare prelungită, la aproximativ aceeaşi oră a zilei.
Dacă aveţi probleme cu ficatul sau rinichii discutaţi cu medicul dumneavoastră, deoarece este posibil
să aveţi nevoie de o doză diferită de Velaxin.
Nu întrerupeţi administrarea acestui medicament fără a discuta cu medicul dumneavoastră (vezi pct. „Dacă încetaţi să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită,,).
Dacă luaţi mai mult Velaxin capsule cu eliberare prelungită decât trebuie
Dacă dumneavoastră aţi luat mai mult Velaxin decât v-a fost indicat, adresaţi-vă imediat la medicul dumneavoastră sau farmacist.
Simptomele unui posibil supradozaj pot include bătăi rapide ale inimii, modificări ale stării de alertă
(mergând de la somnolenţă la comă), vedere înceţoşată, convulsii sau crize convulsive şi vărsături.
Dacă uitaţi să utilizaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită
În cazul în care aţi uitat o doză, luaţi-o deîndată ce vă aduceţi aminte. Dacă, însă, este timpul să luaţi următoarea doză, nu mai luaţi doza uitată şi luaţi numai o singură doză, ca de obicei. Nu luaţi o cantitate zilnică de Velaxin mai mare decât cea care v-a fost prescrisă pentru o zi. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită
Chiar dacă vă simţiţi mai bine, nu încetaţi să luaţi Velaxin şi nu reduceţi doza fără a fi vorbit în acest
sens cu medicul dumneavoastră. Atunci când medicul dumneavoastră va considera că nu mai aveţi nevoie de tratamentul cu Velaxin, vă va cere să reduceţi treptat doza până la oprirea completă a tratamentului. Se ştie că la oprirea tratamentului cu Velaxin apar reacţii adverse, în special atunci când tratamentul cu Velaxin este oprit brusc sau doza este redusă prea rapid. Unii pacienţi pot avea simptome cum sunt oboseală, ameţeală, stare de leşin, dureri de cap, insomnie, coşmaruri, gură uscată, pierderea poftei de mâncare, greaţă, vărsături, diaree, nervozitate, agitaţie, confuzie, zgomote în urechi, senzaţie de furnicături sau, rareori, de şoc electric, slăbiciune, transpiraţii, convulsii sau simptome de tip gripal.
Medicul dumneavoastră vă va sfătui cu privire la felul cum trebuie să opriţi treptat tratamentul cu Velaxin capsule cu eliberare prelungită.
Dacă aveţi oricare din aceste simptome sau oricare alte simptome supărătoare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră pentru sfaturi.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Nu vă îngrijoraţi dacă observaţi mici granule sau bile albe în scaun, după ce luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită. În interiorul capsulelor Velaxin se găsesc corpusculi sferici sau mici bile de culoare albă, care conţin componenta activă, venlafaxina. Aceşti corpusculi sferici sunt eliberaţi din capsulă în tractul gastro-intestinal. Pe măsură ce corpusculii sferici se deplasează de-a lungul tractului gastro-intestinal, venlafaxina este eliberată lent. Învelişul sferic rămâne nedizolvat şi este eliminat prin scaun. Prin urmare, chiar dacă observaţi corpusculi sferici în scaun, doza dumneavoastră de venlafaxină a fost absorbită.
Dacă se întâmplă oricare dintre următoarele, nu mai luaţi Velaxin. Anunţaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră sau mergeţi la unitatea de primiri urgenţe din cel mai apropiat spital în următoarele cazuri:
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane)
• Edem angioneurotiv (umflarea feţei, gurii, limbii, gâtului, mâinilor sau picioarelor şi/sau apariţia erupţiei trecătoare pe piele, cu mâncărime (băşici), dificultăţi la înghiţire sau în respiraţie).
Rare (pot afecta pot afecta până la 1 din 1000 persoane)
• Reacţie anafilactică (senzaţie de apăsare în piept, respiraţie şuierătoare, dificultăţi la înghiţire sau în respiraţie)
• Erupţii grave pe piele, mâncărime sau urticarie (zone în relief de piele, înroşite sau palide, care adeseori dau senzaţie de mâncărime)
• Stare de nervozitate sau anxietate, ameţeală, senzaţie de palpitaţii, înroşire bruscă a pielii şi/sau senzaţie de încălzire.
• Semne şi simptome ale sindromului serotoninergic, ce pot include nelinişte, halucinaţii, pierdere a coordonării, bătăi rapide ale inimii, temperatură corporală mare, modificări rapide ale tensiunii arteriale, reflexe exagerate, diaree, comă, greaţă, vărsături. În forma sa cea mai severă, sindromul serotoninergic poate semăna cu sindormul neurolepic malign (SNM). Semnele şi simptomele SNM pot include o asociere de febră, accelerarea bătăilor inimii, transpiraţie, rigiditate musculară severă, confuzie, creşterea valorilor enzimelor musculare (determinate printr-o analiză de sânge).
• Semne de infecţie, cum sunt temperatură corporală mare, frisoane, tremurături, dureri de cap, transpiraţie, simptome asemănătoare gripei. Acest fapt poate fi rezultatul unei tulburări sanguine care poate genera un risc crescut de infecţie.
• Erupţie severă trecătoare pe piele, care poate conduce la apariţia de băşici şi la descuamarea severă a pielii.
• Durere, sensibilitate sau slăbiciune inexplicabilă a muşchilor. Acestea pot fi semne de rabdomioliză.
Alte reacţii adverse despre care trebuie să îi spuneţi medicului dumneavoastră includ (frecvenţa acestor reacţii adverse este inclusă în lista “Alte reacţii adverse care pot să apară”, de mai jos):
• Tuse, respiraţie şuierătoare, dificultăţi la respiraţie şi temperatură ridicată
• Scaune de culoare neagră (de culoarea păcurei) sau sânge în scaun
• Colorarea în galben a pielii sau a ochilor, mâncărimi, urină închisă la culoare, care pot fi
simptomele unei inflamaţii a ficatului (hepatită)
• Probleme cu inima, cum sunt bătăi de inimă rapide sau neregulate, creşterea tensiunii arteriale
• Probleme cu ochii, cum sunt vedere înceţoşată, pupile dilatate
• Tulburări ale sistemului nervos, cum sunt ameţeală, furnicături, tulburări de mobilitate (spasme
ale muşchilor sau rigiditate), convulsii sau crize convulsive
• Probleme de ordin psihic cum sunt hiperactivitate şi euforie (senzaţie neobişnuită de exaltare).
• Efecte de întrerupere (vezi pct. „Cum să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită”, „Dacă încetaţi să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită”)
• Sângerare prelungită - dacă vă tăiaţi sau vă răniţi, este posibil ca timpul în care sângerarea să se oprească să fie mai mare decât de obicei.
Alte reacţii adverse care pot să apară
Frecvenţa reacţiilor adverse este definită astfel:
foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane):
frecvente (care afectează 1-10 din 100 pacienţi)
mai puţin frecvente (care afectează 1-10 din 1000 pacienţi)
rare (care afectează 1-10 din 10000 pacienţi)
foarte rare (care afectează mai puţin de 1 din 10000 pacienţi)
cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
Foarte frecvente
• Ameţeală; dureri de cap, somnolenţă
• Insomnie
• Greaţă; senzaţie de uscăciune la nivelul gurii, constipaţ ie
• Transpiraţie (inclusiv transpiraţii nocturne)
Frecvente
• Scădere a poftei de mâncare
• Confuzie; senzaţia de separare (sau detaşare) de propria persoană; lipsa orgasmului; scăderea
libidoului; nelinişte, stare de nervozitate; vise anormale
• Ttremor; senzaţie de nelinişte sau incapacitatea de a sta aşezat sau nemişcat; înţepături şi furnicături; alterarea senzaţiei gustative; creşterea tonusului muscular
• Tulburări de vedere inclusiv vedere înceţoşată; pupile dilatate; incapacitatea ochiului de a se
adapta de la vederea la distanţă la vederea de aproape
• Zgomote în urechi (tinitus)
• Bătăi rapide ale inimii; palpitaţii;
• Creştere a tensiunii arteriale; înroşirea feţei
• Senzaţie de lipsa aerului, căscat
• Vărsături; diaree
• Erupţie trecătoare pe piele; mâncărime
• Creştere a frecvenţei de urinare; incapacitate de a urina, dificultăţi la urinat
• Tulburări menstruale, ca sângerări crescute sau sângerări crescute şi neregulate; anomalii de ejaculare (la bărbaţi); disfuncţie erectilă (impotenţă)
• Slăbiciune (astenie); oboseală; frisoane
• Creştere a valorilor din sânge ale colesterolului.
Mai puţin frecvente
• Hiperactivitate, gânduri legate de competiţie şi nevoie de somn scăzută (manie)
• Halucinaţii; stare de agitaţie, senzaţia de separare (sau detaşare) de realitate; anomalii ale orgasmului (la femei); stare de supraexcitare; scrâşnirea dinţilor
• Leşin; mişcări involuntare ale muşchilor; tulburări de coordonare şi echilibru;
• Ameţeli (în special la ridicarea bruscă în picioare), scădere a tensiunii arteriale;
• Vărsături cu sânge, scaune (fecale) de culoare neagră sau sânge în scaun, care poate fi un semn de sângerare internă
• Sensibilitate la lumina soarelui; vânătăi; erupţie trecătoare pe piele; căderea anormală a părului
• Modificări nesemnificative în sânge ale nivelului enzimelor hepatice
Rare
• Convulsii sau crize convulsive
• Tuse, respiraţie şuierătoare, respiraţie dificilă şi temperatură mare
• Capacitatea redusă de a se orienta (dezorientare) şi confuzie, adesea însoţită de halucinaţii (delir)
• Consum excesiv de apă (sindrom cunoscut şi sub denumirea de sindromul secreţiei neadecvate de hormon antidiuretic, SIADH)
• Scăderea valorilor sodiului în sânge
• Durere severă în ochi, scăderea vederii sau vedere înceţoşată
• Accelerare anormală a bătăilor inimii, contracţii aritmice a inimii, ce poate provoca leşin
• Durere severă de abdomen sau de spate (care poate indica o problemă gravă a intestinului, ficatului sau pancreasului)
• Mâncărimi, îngălbenire a pielii sau a albului ochilor, urină de culoare închisă sau simptome asemănătoare gripei, care sunt manifestări ale inflamaţiei ficatului (hepatită)
Foarte rare
• Prelungirea timpului de sângerare, ceea ce generează un risc crescut de apariţie a vânătăilor şi sângerărilor
• Sângerări neaşteptate, de exemplu, sângerarea gingiilor, sânge în urină sau în vomă sau apariţia unor vânătăi neobişnuite sau a vaselor de sânge sparte (vene sparte)
• Secreţie anormală de lapte
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
• Idei de auto-vătămare şi sinucidere - a fost raportată apariţia ideilor de auto-vătămare şi sinucidere în timpul tratamentului cu venlafaxină sau la scurt timp după întreruperea tratamentului (Vezi punctul 2, “Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită”)
• Agresivitate
• Ameţeli cu senzaţie de învârtire (vertij)
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amed.md sau e-mail: farmacovigelenta@amed.md
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5. Cum se păstrează Velaxin capsule cu eliberare prelungită
A se păstra la loc uscat, la temperaturi sub 30°C.
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament dacă aţi observat semne evidente de înrăutăţire a calităţii lui.
Perioada de valabilitate este indicată pe ambalaj. Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Velaxin capsule cu eliberare prelungită
Fiecare capsulă cu eliberare prelungită conţine: venlafaxină 37,5 mg, 75 mg, 150 mg (sub formă de clorhidrat de venlafaxină 42,42 mg, 84,84 mg şi 169,68 mg);
Celelalte componente sunt: celuloză microcristalină, clorură de sodiu, etilceluloză, talc, dimeticonă, clorură de potasiu, copovidonă, dioxid de siliciu coloidal anhidru, gumă xantinică, oxid galben de fier.
Componenţa capsulei CONI-SNAP 3 (Velaxin 37,5 mg capsule cu eliberare prelungită): oxid galben de fier (E172), indigocarmin FD şi C albastru 2 (E132), eritrozină FD şi C roşu 3 (E127), dioxid de titan (E171), gelatină.
Componenţa capsulei CONI-SNAP 2 (Velaxin 75 mg capsule cu eliberare prelungită) şi CONI- SNAP-0EL(Velaxin 150 mg capsule cu eliberare prelungită): oxid galben de fier (E172), oxid roşu de fier (E172), dioxid de titan (E171), gelatină.
Cum arată Velaxin capsule cu eliberare prelungită şi conţinutul ambalajului:
Capsulă cu eliberare prelungită
Velaxin 37,5 mg capsule cu eliberare prelungită
Capsule gelatinoase tari CONI-SNAP 3, cu sistem de autoblocare, cu corp incolor, transparent 43000 şi căpăcel de culoare oranj-deschis L530.
Velaxin 75 mg capsule cu eliberare prelungită
Capsule gelatinoase tari CONI-SNAP 2, cu sistem de autoblocare, cu corp incolor, transparent 43000 şi căpăcel de culoare oranj-brun L570.
Velaxin 150 mg capsule cu eliberare prelungită
Capsule gelatinoase tari CONI-SNAP 0EL, cu sistem de autoblocare, cu corp incolor, transparent 43000 şi căpăcel de culoare oranj-brun L570.
Capsulele nu sunt marcate. Suprafaţa capsulelor nu trebuie să fie deteriorată sau să prezinte urme de pulbere. Capsulele conţin amestec de pelete de culoare albă şi galbenă, fără sau aproape fără miros.
Conţinutul ambalajului
Câte 14 capsule cu eliberare prelungită în blister PVC / PVDC / Aluminiu. Câte 2 blistere împreună cu prospectul pentru pacient în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria
Fabricantul
Egis Pharmaceuticals PLC
H-9900 Körmend, Mátyás király út 65.
H-1165 Budapesta, Bökényföldi út 118-120.
Ungaria
Substanţa activă pe care o conţine preparatul Velaxin este venlafaxina.
Velaxin capsule cu eliberare prelungită este un antidepresiv care face parte dintr-un grup de medicamente denumite inhibitori ai recaptării serotoninei şi noradrenalinei (INRS). Acest grup de medicamente este utilizat pentru a trata depresia şi alte afecţiuni, cum sunt tulburările de anxietate. Se consideră că persoanele care suferă de depresie şi/sau anxietate au niveluri mai mici de serotonină şi noradrenalină în creier. Modul de acţiune al antidepresivelor nu este pe deplin înţeles, însă ele pot fi benefice prin creşterea nivelurilor de serotonină şi noradrenalină din creier.
Velaxin este un tratament destinat adulţilor cu depresie. De asemenea este şi un tratament destinat adulţilor cu următoarele tulburări de anxietate: tulburare de anxietate generalizată, tulburare de anxietate socială (teamă faţă de situaţiile sociale sau evitarea acestora) şi tulburare de panică (atacuri de panică).
Tratamentul corespunzător al depresiei sau al tulburărilor de anxietate este important pentru a vă ajuta să vă simţiţi mai bine. Dacă aceste afecţiuni nu sunt tratate, starea dumneavoastră ar putea persista, devenind mai gravă şi mai greu de tratat.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită
Nu utilizaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită :
• Dacă sunteţi alergic la venlafaxină (substanţa activă) sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6).
• Dacă luaţi sau aţi luat, în ultimele 14 zile, oricare din medicamentele cunoscute sub denumirea de inhibitori ireversibili ai monoaminooxidazei (IMAO), care sunt utilizate pentru tratamentul depresiei sau al bolii Parkinson. Administrarea unui IMAO ireversibil împreună Velaxin, poate determina reacţii adverse grave sau chiar care pot pune viaţa în pericol. De asemenea, trebuie să aşteptaţi cel puţin 7 zile după ce încetaţi să mai luaţi Velaxin înainte de a lua orice IMAO (vezi şi punctul „Velaxin capsule cu eliberare prelungită împreună cu alte medicamente” şi informaţiile de la punctul respectiv despre „Sindromul serotoninergic”).
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă vă aflaţi în oricare dintre situaţiile de mai jos, consultaţi medicului dumneavoastră înainte de a lua Velaxin capsule cu eliberare prelungită:
• Dacă utilizaţi alte medicamente care, luate concomitent cu Velaxin capsule cu eliberare prelungită, poate creşte riscul de apariţie a sindromului serotoninergic sau sindromului neuroleptic malign (SNM) (vezi pct. „Velaxin capsule cu eliberare prelungită împreună cu alte medicamente”)
• Dacă aveţi probleme oculare, cum sunt unele tipuri de glaucom (presiune crescută în interiorul ochiului).
• Dacă aţi avut tensiune arterială crescută (hipertensiune arterială).
• Dacă aţi avut probleme cu inima .
• Dacă vi s-a spus că aveţi un ritm anormal al inimii.
• Dacă aţi avut convulsii (crize convulsive).
• Dacă aţi avut valori prea mici ale sodiului în sânge (hiponatremie).
• Dacă aveţi tendinţa de a face vânătăi sau de a sângera cu uşurinţă (istoric de tulburări de sângerare) sau dacă luaţi alte medicamente care pot creşte riscul de sângerare, de exemplu warfarină (folosită pentru a preveni cheagurile de sânge).
• Dacă valorile în sânge ale colesterolului dumneavoastră cresc.
• Dacă aţi avut în trecut manie (stare de supraexcitare sau euforie) sau tulburare bipolară sau
dacă cineva din familia dumneavoastră a avut asemenea probleme.
• Dacă aţi avut un comportament agresiv
• Dacă aveţi diabet zaharat
Velaxin poate cauza o senzaţie de nelinişte sau incapacitatea de a rămâne aşezat sau nemişcat în timpul primelor săptămâni de tratament. Trebuie să spuneţi medicului dumneavoastră dacă vise întâmplă acest lucru.
Dacă aveţi oricare dintre aceste situaţii, consultaţi medicului dumneavoastră înainte de a lua Velaxin capsule cu eliberare prelungită.
Gânduri de sinucidere şi agravarea stării dumneavoastră de depresie sau de anxietate
Depresia şi/sau tulburările de anxietate de care suferiţi vă pot provoca uneori idei de auto-vătămare sau sinucidere. Acestea se pot accentua la începerea tratamentului cu medicamente antidepresive, deoarece acţiunea tuturor acestor medicamente se produce în timp, de obicei în aproximativ două săptămâni şi câteodată şi mai mult.
Sunteţi mai predispus spre astfel de idei:
- Dacă aţi avut anterior gânduri de sinucidere sau auto-vătămare.
- Dacă sunteţi de vârstă adultă tânără (mai puţin de 25 de ani). Informaţia rezultată din studiile clinice arată existenţa unui risc crescut de comportament suicidar la adulţii în vârstă de mai puţin de 25 de ani, care suferă de o afecţiune psihică şi au urmat un tratament cu un antidepresiv.
În cazul în care aveţi gânduri de auto-vătămare sau sinucidere, indiferent de moment, contactaţi-vă imediat medicul sau adresaţi-vă fără întârziere unui spital.
Poate fi util să vă adresaţi unei rude sau unui prieten apropiat, căruia să-i spuneţi că vă simţiţi deprimat sau că suferiţi de o tulburare de anxietate şi pe care să-l rugaţi să citească acest prospect. În acelaşi timp, puteţi ruga persoana respectivă să vă spună dacă nu consideră că starea dumneavoastră de depresie sau anxietate s-a agravat sau dacă o îngrijorează vreo modificare apărută în comportamentul dumneavoastră.
Gură uscată
Au fost înregistrate cazuri de gură uscată la 10% dintre pacienţii trataţi cu venlafaxină. Aceasta poate creşte riscul apariţiei cariilor. Ca urmare, trebuie să acordaţi o importanţă deosebită igienei dentare.
Diabet zaharat
Concentraţia de glucoză din sângele dumneavoastră poate fi modificată datorită lui Velaxin. Prin urmare, s-ar putea să fie necesară ajustarea dozelor dumneavoastră de medicamente pentru diabet.
Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
În mod normal, Velaxin nu trebuie utilizat la copii şi adolescenţi cu vârste sub 18 ani. De asemenea, trebuie să ştiţi că pacienţii cu vârste sub 18 ani prezintă un risc crescut de reacţii adverse, cum sunt tentativele de sinucidere, gândurile de sinucidere şi comportamentul ostil (în principal agresivitate, comportament opoziţional şi mânie) atunci când iau medicamente din această clasă. Cu toate acestea, medicul dumneavoastră ar putea prescrie Velaxin la pacienţi cu vârste sub 18 ani dacă decide că este în interesul acestora. Dacă medicul dumneavoastră a prescris Velaxin la un pacient cu vârsta sub 18 ani şi vreţi să discutaţi acest lucru, vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră. Trebuie să îl informaţi pe medicul dumneavoastră dacă oricare din simptomele prezentate mai sus apar sau se agravează la pacienţi cu vârste sub 18 ani care iau Velaxin. De asemenea, în acest grup de vârstă nu au fost încă demonstrate efectele de siguranţă pe termen lung ale Velaxin privind creşterea, maturizarea şi dezvoltarea cognitivă şi comportamentală.
Velaxin capsule cu eliberare prelungită împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente.
Medicul dumneavoastră este cel care va decide dacă puteţi lua Velaxin împreună cu alte medicamente.
Nu începeţi şi nu încetaţi să luaţi alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală, preparate naturale sau din plante, înainte de a discuta cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.
Spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi:
- Inhibitori de monoaminooxidază (IMAO) (Vezi punctul „Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită ”)
- Sindrom serotoninergic,
În tratamentul cu venlafaxină poate să apară o afecţiune care poate pune viaţa în pericol sindrom serotoninergic sau sindromul neuroleptic malign (SNM) (vezi pct. „Reacţii Adverse Posibile”), în special atunci când aceasta este administrată împreună cu alte medicamente.
Exemple de astfel de medicamente includ:
• Triptani (utilizaţi pentru migrenă)
• Alte medicamente pentru tratamentul depresiei, de exemplu inhibitori specifici ai recaptării serotoninei şi norepinefrinei (IRSN), inhibitori specifici ai recaptării serotoninei (ISRS), antidepresive triciclice sau medicamente care conţin litiu
• Medicamente care conţin linezolid, un antibiotic (utilizate pentru tratarea infecţiilor)
• Medicamente care conţin moclobemidă, un IMAO reversibil (utilizate pentru tratamentul depresiei)
• Medicamente care conţin sibutramină (utilizată pentru scăderea în greutate)
• Medicamente care conţin tramadol, fentanil, tapentadol, petidină sau pentazocină (utilizate pentru tratamentul durerii severe)
• Medicamente care conţin dextrometorfan (utilizat pentru tratamentul tusei).
• Medicamente care conţin metadonă (utilizată pentru tratamentul dependenţei de droguri opioide sau al durerii severe).
• Medicamente care conţin albastru metilen (utilizate pentru tratamentul valorilor crescute de methemogolobină în sânge)
• Produse care conţin sunătoare (numită şi Hypericum perforatum, un preparat din plante utilizat în tratamentul depresiilor uşoare)
• Produse care conţin triptofan (utilizate pentru tratarea problemelor cu somnul şi a depresiei).
• Antipsihotice (utilizate pentru tratamentul unei boli cu simptome cum sunt auzirea, vederea sau simţirea unor lucruri care nu sunt prezente, convingeri eronate, suspiciune crescută, raţionamente neclare şi să deveniţi retras).
Semnele şi simptomele sindromului serotoninergic pot include o combinaţie a următoarelor: nelinişte, halucinaţii, pierderea coordonării, accelerarea bătăilor inimii, creşterea temperaturii corporale, modificări rapide ale tensiunii arteriale, exagerarea reflexelor, diaree, comă, greaţă, vărsături.
În forma sa cea mai severă, sindromul serotoninergic poate să fie asemănător cu sindromul neuroleptic malign (SNM). Semnele şi simptomele SNM pot include o combinaţie între febră, bătăi rapide ale inimii, transpiraţii, rigiditate musculară severă, confuzie, creşterea concentraţiei enzimelor muscular din sânge (determinată printr-un test de sânge).
Spuneţi imediat medicului dumneavoastră, sau mergeţi la serviciul de primiri urgenţe a celui mai apropiat spital dacă credeţi ca aveţi sindrom serotoninergic.
Trebuie să spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi medicamente care vă pot afecta ritmul inimii.
Exemple de aceste medicamente includ:
• Antiaritmice cum sunt chinidina, amiodarona, sotalolul sau dofetilida (utilizate pentru tratamentul unui ritm anormal al inimii)
• Antipsihotice cum este tioridazina (vezi şi Sindromul serotoninergic descris mai sus)
• Antibiotice cum sunt eritromicina şi moxifloxacina (utilizate pentru tratamentul infecţiilor bacteriene)
• Antihistaminice (utilizate pentru tratamentul alergiei)
De asemenea, medicamentele de mai jos pot interacţiona cu Velaxin şi trebuie utilizate cu precauţie. În mod deosebit, este important să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi medicamente care conţin:
• Ketoconazol (medicamente antifungice).
• Haloperidol sau risperidonă (pentru tratarea problemelor psihice).
• Metoprolol (un beta-blocant destinat tratamentului tensiunii arteriale crescute şi problemelor de inimă).
Utilizarea Velaxin capsule cu eliberare prelungită cu alimente, băuturi şi alcool
Velaxin capsule cu eliberare prelungită poate fi administrat în timpul meselor (vezi pct.3. Cum să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită)
Trebuie să evitaţi consumul de alcool pe perioada cât luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită.
Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Sarcina
Trebuie să folosiţi Velaxin numai după ce discutaţi cu medicul dumneavoastră beneficiile potenţiale şi
potenţialele riscuri pentru copilul dumneavoastră nenăscut.
Asiguraţi-vă că moaşa şi/sau medicul dumneavoastră cunosc faptul că luaţi Velaxin. Când sunt administrate în perioada sarcinii, medicamente asemănătoare (IRSS) pot creşte riscul apariţ iei unei probleme grave la nou-născut numită hipertensiune pulmonară persistentă a nou născutului (HTPPNN) care face copilul să respire mai repede şi să aibă culoare albăstruie. Aceste simptome apar în general în primele 24 de ore de la naştere. Dacă aceasta se întâmplă copilului dumneavoastră, trebuie să vă adresaţi imediat medicului şi/sau moaşei dumneavoastră.
Dacă luaţi acest medicament în timpul sarcinii, în plus faţă de problemele de respiraţie alte simptome pe care le poate avea copilul dumneavoastră după naştere sunt tulburările de alimentaţie. Dacă copilul dumneavoastră are aceste simptome la naştere şi sunteţi îngrijorată, contactaţi-l pe medicul şi/sau moaşa dumneavoastră care vă vor putea face recomandări.
Alăptarea
Velaxin trece în laptele matern. Există riscul apariţiei unor efecte asupra copilului. Au fost raportate cazuri de sugari alăptaţi la sân care au manifestat iritabilitate, plâns şi tulburări ale somnului. Aceste simptome au fost înregistrate şi după întreruperea tratamentului cu Velaxin. Ca urmare, trebuie să discutaţi acest lucru cu medicul dumneavoastră iar acesta va decide dacă trebuie să întrerupeţi alăptarea sau tratamentul cu Velaxin.
Consultaţi medicul sau farmacistul înainte de a lua orice medicament.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi utilaje decât după ce deveniţi conştient de modul în care vă afectează Velaxin.
3. Cum să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Regimul de dozare
Doza iniţială recomandată, de obicei, pentru tratamentul depresiei, tulburării anxioase generalizate şi
a tulburării anxioase sociale este de 75 mg pe zi. Doza poate fi crescută treptat de către medicul dumneavoastră, după necesităţi, până la o doză maximă de 375 mg pe zi pentru depresie.
Dacă sunteţi tratat pentru tulburare de panică, medicul dumneavoastră va începe cu o doză mai mică (37,5 mg de venlafaxină) şi apoi va creşte doza treptat. Doza maximă pentru tulburarea anxioasă generalizată, tulburarea anxioasă socială şi tulburarea de panică este de 225 mg pe zi.
Luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită aproximativ la aceeaşi oră a zilei, fie dimineaţa, fie seara.
Mod de administrare
Capsulele trebuie înghiţite întregi, cu o cantitate suficientă de lichid. Capsulele nu trebuie divizate, zdrobite, mestecate sau dizolvate.
Se recomandă administrarea împreună cu alimente a capsulelor de venlafaxină cu eliberare prelungită, la aproximativ aceeaşi oră a zilei.
Dacă aveţi probleme cu ficatul sau rinichii discutaţi cu medicul dumneavoastră, deoarece este posibil
să aveţi nevoie de o doză diferită de Velaxin.
Nu întrerupeţi administrarea acestui medicament fără a discuta cu medicul dumneavoastră (vezi pct. „Dacă încetaţi să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită,,).
Dacă luaţi mai mult Velaxin capsule cu eliberare prelungită decât trebuie
Dacă dumneavoastră aţi luat mai mult Velaxin decât v-a fost indicat, adresaţi-vă imediat la medicul dumneavoastră sau farmacist.
Simptomele unui posibil supradozaj pot include bătăi rapide ale inimii, modificări ale stării de alertă
(mergând de la somnolenţă la comă), vedere înceţoşată, convulsii sau crize convulsive şi vărsături.
Dacă uitaţi să utilizaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită
În cazul în care aţi uitat o doză, luaţi-o deîndată ce vă aduceţi aminte. Dacă, însă, este timpul să luaţi următoarea doză, nu mai luaţi doza uitată şi luaţi numai o singură doză, ca de obicei. Nu luaţi o cantitate zilnică de Velaxin mai mare decât cea care v-a fost prescrisă pentru o zi. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită
Chiar dacă vă simţiţi mai bine, nu încetaţi să luaţi Velaxin şi nu reduceţi doza fără a fi vorbit în acest
sens cu medicul dumneavoastră. Atunci când medicul dumneavoastră va considera că nu mai aveţi nevoie de tratamentul cu Velaxin, vă va cere să reduceţi treptat doza până la oprirea completă a tratamentului. Se ştie că la oprirea tratamentului cu Velaxin apar reacţii adverse, în special atunci când tratamentul cu Velaxin este oprit brusc sau doza este redusă prea rapid. Unii pacienţi pot avea simptome cum sunt oboseală, ameţeală, stare de leşin, dureri de cap, insomnie, coşmaruri, gură uscată, pierderea poftei de mâncare, greaţă, vărsături, diaree, nervozitate, agitaţie, confuzie, zgomote în urechi, senzaţie de furnicături sau, rareori, de şoc electric, slăbiciune, transpiraţii, convulsii sau simptome de tip gripal.
Medicul dumneavoastră vă va sfătui cu privire la felul cum trebuie să opriţi treptat tratamentul cu Velaxin capsule cu eliberare prelungită.
Dacă aveţi oricare din aceste simptome sau oricare alte simptome supărătoare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră pentru sfaturi.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Nu vă îngrijoraţi dacă observaţi mici granule sau bile albe în scaun, după ce luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită. În interiorul capsulelor Velaxin se găsesc corpusculi sferici sau mici bile de culoare albă, care conţin componenta activă, venlafaxina. Aceşti corpusculi sferici sunt eliberaţi din capsulă în tractul gastro-intestinal. Pe măsură ce corpusculii sferici se deplasează de-a lungul tractului gastro-intestinal, venlafaxina este eliberată lent. Învelişul sferic rămâne nedizolvat şi este eliminat prin scaun. Prin urmare, chiar dacă observaţi corpusculi sferici în scaun, doza dumneavoastră de venlafaxină a fost absorbită.
Dacă se întâmplă oricare dintre următoarele, nu mai luaţi Velaxin. Anunţaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră sau mergeţi la unitatea de primiri urgenţe din cel mai apropiat spital în următoarele cazuri:
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane)
• Edem angioneurotiv (umflarea feţei, gurii, limbii, gâtului, mâinilor sau picioarelor şi/sau apariţia erupţiei trecătoare pe piele, cu mâncărime (băşici), dificultăţi la înghiţire sau în respiraţie).
Rare (pot afecta pot afecta până la 1 din 1000 persoane)
• Reacţie anafilactică (senzaţie de apăsare în piept, respiraţie şuierătoare, dificultăţi la înghiţire sau în respiraţie)
• Erupţii grave pe piele, mâncărime sau urticarie (zone în relief de piele, înroşite sau palide, care adeseori dau senzaţie de mâncărime)
• Stare de nervozitate sau anxietate, ameţeală, senzaţie de palpitaţii, înroşire bruscă a pielii şi/sau senzaţie de încălzire.
• Semne şi simptome ale sindromului serotoninergic, ce pot include nelinişte, halucinaţii, pierdere a coordonării, bătăi rapide ale inimii, temperatură corporală mare, modificări rapide ale tensiunii arteriale, reflexe exagerate, diaree, comă, greaţă, vărsături. În forma sa cea mai severă, sindromul serotoninergic poate semăna cu sindormul neurolepic malign (SNM). Semnele şi simptomele SNM pot include o asociere de febră, accelerarea bătăilor inimii, transpiraţie, rigiditate musculară severă, confuzie, creşterea valorilor enzimelor musculare (determinate printr-o analiză de sânge).
• Semne de infecţie, cum sunt temperatură corporală mare, frisoane, tremurături, dureri de cap, transpiraţie, simptome asemănătoare gripei. Acest fapt poate fi rezultatul unei tulburări sanguine care poate genera un risc crescut de infecţie.
• Erupţie severă trecătoare pe piele, care poate conduce la apariţia de băşici şi la descuamarea severă a pielii.
• Durere, sensibilitate sau slăbiciune inexplicabilă a muşchilor. Acestea pot fi semne de rabdomioliză.
Alte reacţii adverse despre care trebuie să îi spuneţi medicului dumneavoastră includ (frecvenţa acestor reacţii adverse este inclusă în lista “Alte reacţii adverse care pot să apară”, de mai jos):
• Tuse, respiraţie şuierătoare, dificultăţi la respiraţie şi temperatură ridicată
• Scaune de culoare neagră (de culoarea păcurei) sau sânge în scaun
• Colorarea în galben a pielii sau a ochilor, mâncărimi, urină închisă la culoare, care pot fi
simptomele unei inflamaţii a ficatului (hepatită)
• Probleme cu inima, cum sunt bătăi de inimă rapide sau neregulate, creşterea tensiunii arteriale
• Probleme cu ochii, cum sunt vedere înceţoşată, pupile dilatate
• Tulburări ale sistemului nervos, cum sunt ameţeală, furnicături, tulburări de mobilitate (spasme
ale muşchilor sau rigiditate), convulsii sau crize convulsive
• Probleme de ordin psihic cum sunt hiperactivitate şi euforie (senzaţie neobişnuită de exaltare).
• Efecte de întrerupere (vezi pct. „Cum să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită”, „Dacă încetaţi să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită”)
• Sângerare prelungită - dacă vă tăiaţi sau vă răniţi, este posibil ca timpul în care sângerarea să se oprească să fie mai mare decât de obicei.
Alte reacţii adverse care pot să apară
Frecvenţa reacţiilor adverse este definită astfel:
foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane):
frecvente (care afectează 1-10 din 100 pacienţi)
mai puţin frecvente (care afectează 1-10 din 1000 pacienţi)
rare (care afectează 1-10 din 10000 pacienţi)
foarte rare (care afectează mai puţin de 1 din 10000 pacienţi)
cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
Foarte frecvente
• Ameţeală; dureri de cap, somnolenţă
• Insomnie
• Greaţă; senzaţie de uscăciune la nivelul gurii, constipaţ ie
• Transpiraţie (inclusiv transpiraţii nocturne)
Frecvente
• Scădere a poftei de mâncare
• Confuzie; senzaţia de separare (sau detaşare) de propria persoană; lipsa orgasmului; scăderea
libidoului; nelinişte, stare de nervozitate; vise anormale
• Ttremor; senzaţie de nelinişte sau incapacitatea de a sta aşezat sau nemişcat; înţepături şi furnicături; alterarea senzaţiei gustative; creşterea tonusului muscular
• Tulburări de vedere inclusiv vedere înceţoşată; pupile dilatate; incapacitatea ochiului de a se
adapta de la vederea la distanţă la vederea de aproape
• Zgomote în urechi (tinitus)
• Bătăi rapide ale inimii; palpitaţii;
• Creştere a tensiunii arteriale; înroşirea feţei
• Senzaţie de lipsa aerului, căscat
• Vărsături; diaree
• Erupţie trecătoare pe piele; mâncărime
• Creştere a frecvenţei de urinare; incapacitate de a urina, dificultăţi la urinat
• Tulburări menstruale, ca sângerări crescute sau sângerări crescute şi neregulate; anomalii de ejaculare (la bărbaţi); disfuncţie erectilă (impotenţă)
• Slăbiciune (astenie); oboseală; frisoane
• Creştere a valorilor din sânge ale colesterolului.
Mai puţin frecvente
• Hiperactivitate, gânduri legate de competiţie şi nevoie de somn scăzută (manie)
• Halucinaţii; stare de agitaţie, senzaţia de separare (sau detaşare) de realitate; anomalii ale orgasmului (la femei); stare de supraexcitare; scrâşnirea dinţilor
• Leşin; mişcări involuntare ale muşchilor; tulburări de coordonare şi echilibru;
• Ameţeli (în special la ridicarea bruscă în picioare), scădere a tensiunii arteriale;
• Vărsături cu sânge, scaune (fecale) de culoare neagră sau sânge în scaun, care poate fi un semn de sângerare internă
• Sensibilitate la lumina soarelui; vânătăi; erupţie trecătoare pe piele; căderea anormală a părului
• Modificări nesemnificative în sânge ale nivelului enzimelor hepatice
Rare
• Convulsii sau crize convulsive
• Tuse, respiraţie şuierătoare, respiraţie dificilă şi temperatură mare
• Capacitatea redusă de a se orienta (dezorientare) şi confuzie, adesea însoţită de halucinaţii (delir)
• Consum excesiv de apă (sindrom cunoscut şi sub denumirea de sindromul secreţiei neadecvate de hormon antidiuretic, SIADH)
• Scăderea valorilor sodiului în sânge
• Durere severă în ochi, scăderea vederii sau vedere înceţoşată
• Accelerare anormală a bătăilor inimii, contracţii aritmice a inimii, ce poate provoca leşin
• Durere severă de abdomen sau de spate (care poate indica o problemă gravă a intestinului, ficatului sau pancreasului)
• Mâncărimi, îngălbenire a pielii sau a albului ochilor, urină de culoare închisă sau simptome asemănătoare gripei, care sunt manifestări ale inflamaţiei ficatului (hepatită)
Foarte rare
• Prelungirea timpului de sângerare, ceea ce generează un risc crescut de apariţie a vânătăilor şi sângerărilor
• Sângerări neaşteptate, de exemplu, sângerarea gingiilor, sânge în urină sau în vomă sau apariţia unor vânătăi neobişnuite sau a vaselor de sânge sparte (vene sparte)
• Secreţie anormală de lapte
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
• Idei de auto-vătămare şi sinucidere - a fost raportată apariţia ideilor de auto-vătămare şi sinucidere în timpul tratamentului cu venlafaxină sau la scurt timp după întreruperea tratamentului (Vezi punctul 2, “Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită”)
• Agresivitate
• Ameţeli cu senzaţie de învârtire (vertij)
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amed.md sau e-mail: farmacovigelenta@amed.md
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5. Cum se păstrează Velaxin capsule cu eliberare prelungită
A se păstra la loc uscat, la temperaturi sub 30°C.
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament dacă aţi observat semne evidente de înrăutăţire a calităţii lui.
Perioada de valabilitate este indicată pe ambalaj. Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Velaxin capsule cu eliberare prelungită
Fiecare capsulă cu eliberare prelungită conţine: venlafaxină 37,5 mg, 75 mg, 150 mg (sub formă de clorhidrat de venlafaxină 42,42 mg, 84,84 mg şi 169,68 mg);
Celelalte componente sunt: celuloză microcristalină, clorură de sodiu, etilceluloză, talc, dimeticonă, clorură de potasiu, copovidonă, dioxid de siliciu coloidal anhidru, gumă xantinică, oxid galben de fier.
Componenţa capsulei CONI-SNAP 3 (Velaxin 37,5 mg capsule cu eliberare prelungită): oxid galben de fier (E172), indigocarmin FD şi C albastru 2 (E132), eritrozină FD şi C roşu 3 (E127), dioxid de titan (E171), gelatină.
Componenţa capsulei CONI-SNAP 2 (Velaxin 75 mg capsule cu eliberare prelungită) şi CONI- SNAP-0EL(Velaxin 150 mg capsule cu eliberare prelungită): oxid galben de fier (E172), oxid roşu de fier (E172), dioxid de titan (E171), gelatină.
Cum arată Velaxin capsule cu eliberare prelungită şi conţinutul ambalajului:
Capsulă cu eliberare prelungită
Velaxin 37,5 mg capsule cu eliberare prelungită
Capsule gelatinoase tari CONI-SNAP 3, cu sistem de autoblocare, cu corp incolor, transparent 43000 şi căpăcel de culoare oranj-deschis L530.
Velaxin 75 mg capsule cu eliberare prelungită
Capsule gelatinoase tari CONI-SNAP 2, cu sistem de autoblocare, cu corp incolor, transparent 43000 şi căpăcel de culoare oranj-brun L570.
Velaxin 150 mg capsule cu eliberare prelungită
Capsule gelatinoase tari CONI-SNAP 0EL, cu sistem de autoblocare, cu corp incolor, transparent 43000 şi căpăcel de culoare oranj-brun L570.
Capsulele nu sunt marcate. Suprafaţa capsulelor nu trebuie să fie deteriorată sau să prezinte urme de pulbere. Capsulele conţin amestec de pelete de culoare albă şi galbenă, fără sau aproape fără miros.
Conţinutul ambalajului
Câte 14 capsule cu eliberare prelungită în blister PVC / PVDC / Aluminiu. Câte 2 blistere împreună cu prospectul pentru pacient în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria
Fabricantul
Egis Pharmaceuticals PLC
H-9900 Körmend, Mátyás király út 65.
H-1165 Budapesta, Bökényföldi út 118-120.
Ungaria
-3%
125.47 MDL
129.35 MDL
Rețetă medicală
Indicaţii terapeutice
Kandizol este indicat în următoarele infecţii fungice (vezi 5.1).
Kandizol este indicat la adulţi pentru tratamentul:
meningitei criptococice (vezi pct. 4.4);
coccidiodomicozei (vezi pct. 4.4);
candidozei invazive;
candidozei mucoaselor, inclusiv candidozei orofaringiene, esofagiene, candiduriei şi
candidozei cronice cutaneomucoase;
candidozei cronice orale atrofice (stomatitei datorate protezei dentare) dacă igiena
dentară sau tratamentul local sunt insuficiente;
candidozei genitale, acute sau recurente, când tratamentul local nu este indicat;
balanitei candidozice când tratamentul local nu este indicat;
dermatomicozelor incluzând tinea pedis, tinea corporis, tinea cruris, tinea versicolor şi
infecţii cutanate cu Candida, când este indicat tratamentul sistemic;
tinea unguinium (onicomicoză) când alte medicamente nu sunt considerate potrivite.
Kandizol este indicat la adulţi pentru prevenirea:
recidivelor meningitei criptococice la pacienţii cu risc mare de reapariţie;
recidivelor candidozei orofaringiene sau esofagiene la pacienţii cu SIDA, care prezintă
risc crescut de recădere;
reducerea incidenţei candidozei vaginale recurente (cu minimum 4 episoade pe an);
profilaxia infecţiilor cu Candida la pacienţii cu neutropenie prelungită (precum pacienţii
cu neoplazii hematologice aflaţi în tratament cu medicamente chimioterapice sau
pacienţii cu transplant de celule stem hematopoietice (vezi pct. 5.1)).
Kandizol este indicat la nou-născuţi la termen, sugari, copii mici, copii şi adolescenţi cu
vârsta cuprinsă între 0 şi 17 ani:
Kandizol este utilizat în tratamentul candidozei mucoaselor (orofaringiană, esofagiană),
candidozei invazive, meningitei criptococice şi pentru profilaxia infecţiilor candidozice la
pacienţii imunodeprimaţi. Kandizol poate fi utilizat ca tratament de menţinere pentru
prevenirea recidivelor meningitei criptococice la copiii care prezintă risc crescut de
recădere (vezi pct. 4.4).
Tratamentul poate fi instituit înainte de a afla rezultatul culturilor sau al altor analize de
laborator; totuşi, odată ce aceste rezultate devin disponibile, tratamentul antiinfecţios va
fi ajustat corespunzător.
Trebuie luate în considerare recomandările ghidurilor oficiale cu privire la utilizarea
adecvată a medicamentelor antimicotice.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Doza de fluconazol trebuie stabilită în funcţie de natura şi severitatea infecţiei fungice.
Tratamentul infecţiilor care necesită administrarea unor doze multiple trebuie continuat,
până în momentul în care parametrii clinici sau rezultatele investigaţiilor de laborator
demonstrează faptul că infecţia fungică activă a fost oprită. O perioadă de tratament
insuficientă poate duce la recidiva infecţiei active. https://bit.ly/3hYQ35A
Kandizol este indicat în următoarele infecţii fungice (vezi 5.1).
Kandizol este indicat la adulţi pentru tratamentul:
meningitei criptococice (vezi pct. 4.4);
coccidiodomicozei (vezi pct. 4.4);
candidozei invazive;
candidozei mucoaselor, inclusiv candidozei orofaringiene, esofagiene, candiduriei şi
candidozei cronice cutaneomucoase;
candidozei cronice orale atrofice (stomatitei datorate protezei dentare) dacă igiena
dentară sau tratamentul local sunt insuficiente;
candidozei genitale, acute sau recurente, când tratamentul local nu este indicat;
balanitei candidozice când tratamentul local nu este indicat;
dermatomicozelor incluzând tinea pedis, tinea corporis, tinea cruris, tinea versicolor şi
infecţii cutanate cu Candida, când este indicat tratamentul sistemic;
tinea unguinium (onicomicoză) când alte medicamente nu sunt considerate potrivite.
Kandizol este indicat la adulţi pentru prevenirea:
recidivelor meningitei criptococice la pacienţii cu risc mare de reapariţie;
recidivelor candidozei orofaringiene sau esofagiene la pacienţii cu SIDA, care prezintă
risc crescut de recădere;
reducerea incidenţei candidozei vaginale recurente (cu minimum 4 episoade pe an);
profilaxia infecţiilor cu Candida la pacienţii cu neutropenie prelungită (precum pacienţii
cu neoplazii hematologice aflaţi în tratament cu medicamente chimioterapice sau
pacienţii cu transplant de celule stem hematopoietice (vezi pct. 5.1)).
Kandizol este indicat la nou-născuţi la termen, sugari, copii mici, copii şi adolescenţi cu
vârsta cuprinsă între 0 şi 17 ani:
Kandizol este utilizat în tratamentul candidozei mucoaselor (orofaringiană, esofagiană),
candidozei invazive, meningitei criptococice şi pentru profilaxia infecţiilor candidozice la
pacienţii imunodeprimaţi. Kandizol poate fi utilizat ca tratament de menţinere pentru
prevenirea recidivelor meningitei criptococice la copiii care prezintă risc crescut de
recădere (vezi pct. 4.4).
Tratamentul poate fi instituit înainte de a afla rezultatul culturilor sau al altor analize de
laborator; totuşi, odată ce aceste rezultate devin disponibile, tratamentul antiinfecţios va
fi ajustat corespunzător.
Trebuie luate în considerare recomandările ghidurilor oficiale cu privire la utilizarea
adecvată a medicamentelor antimicotice.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Doza de fluconazol trebuie stabilită în funcţie de natura şi severitatea infecţiei fungice.
Tratamentul infecţiilor care necesită administrarea unor doze multiple trebuie continuat,
până în momentul în care parametrii clinici sau rezultatele investigaţiilor de laborator
demonstrează faptul că infecţia fungică activă a fost oprită. O perioadă de tratament
insuficientă poate duce la recidiva infecţiei active. https://bit.ly/3hYQ35A
-3%
74.16 MDL
76.45 MDL
Ce este Loroben şi pentru ce se utilizează
Loroben conţine gluconat de clorhexidină, este o substanţă antimicrobiană (care ucide
microbii sau previne multiplicarea lor) şi clorhidrat de benzidamină, este un
medicament care aparţine grupului de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene,
utilizate în tratamentul inflamaţiei, de asemenea posedă efect anestezic (duce la
amorţirea a zonei unde a fost aplicat) atunci când se aplică pe suprafața.
Loroben se utilizează în următoarele cazuri:
Inflamaţii ale mucoasei cavităţii bucale şi gâtului, şi gingivita însoţite de dureri,
stomatita, faringita, tonzilita şi leziuni aftoase.
Prevenirea bolii microbiene care cauzează inflamaţia cavităţii bucale şi gâtului,
ameliorarea deglutiţiei, ameliorarea simptomelor gingivitei.
Înainte şi după intervenţie chirurgicală asupra țesutului din jurul dinţilor.
Mucozita orală cauzată de radioterapie, chimioterapie sau alte intervenţii.
Prevenirea plăcii dentare cauzate de bacterii și deșeurilor alimentare din jurul dinţilor. Cum să luaţi LOROBEN
Luaţi întotdeauna acest preparat exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră.
Dacă nu sunteţi sigur trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu
farmacistul.
Regim de dozare
Adulţi: doza uzuală constituie 15 ml. La necesitate se va repeta fiecare 1,5-3 ore.
Mod de utilizare
Loroben se utilizează pentru clătirea şi gargarisme ale cavităţii orale.
Loroben se utilizează fără a fi dizolvat.
Durata gargarismelor constituie 30 secunde.
Nu trebuie înghiţit şi orice cantitate trebuie eliminată din cavitatea bucală.
Dacă Loroben se utilizează pentru menţinerea igienei cavităţii bucale, gargarismele se
vor efectua timp de 1 min. Pentru reducerea formării petelor, determinate de
clorhexidină, înainte de utilizare dinţii se vor curăţi cu periuţa de dinţi.
Copii cu vârsta de 12 ani şi peste
Loroben se administrează la copii cu vârsta peste 12 ani.
Doza uzuală constituie 5-15 ml. Durata gargarismelor constituie 30 secunde. La
necesitate se va repeta fiecare 1,5-3 ore. A nu se utiliza mai mult de 7 zile consecutiv.
În caz, dacă se dezvoltă senzaţie de arsură şi înţepătură, soluţia se va dizolva cu apă.
Deoarece există studii clinice adecvate Loroben nu se recomandă de administrat la
copii cu vârsta sub 12 ani.
Vârstnici
Nu este necesară ajustarea dozei. https://bit.ly/3ppmbB6
Loroben conţine gluconat de clorhexidină, este o substanţă antimicrobiană (care ucide
microbii sau previne multiplicarea lor) şi clorhidrat de benzidamină, este un
medicament care aparţine grupului de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene,
utilizate în tratamentul inflamaţiei, de asemenea posedă efect anestezic (duce la
amorţirea a zonei unde a fost aplicat) atunci când se aplică pe suprafața.
Loroben se utilizează în următoarele cazuri:
Inflamaţii ale mucoasei cavităţii bucale şi gâtului, şi gingivita însoţite de dureri,
stomatita, faringita, tonzilita şi leziuni aftoase.
Prevenirea bolii microbiene care cauzează inflamaţia cavităţii bucale şi gâtului,
ameliorarea deglutiţiei, ameliorarea simptomelor gingivitei.
Înainte şi după intervenţie chirurgicală asupra țesutului din jurul dinţilor.
Mucozita orală cauzată de radioterapie, chimioterapie sau alte intervenţii.
Prevenirea plăcii dentare cauzate de bacterii și deșeurilor alimentare din jurul dinţilor. Cum să luaţi LOROBEN
Luaţi întotdeauna acest preparat exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră.
Dacă nu sunteţi sigur trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu
farmacistul.
Regim de dozare
Adulţi: doza uzuală constituie 15 ml. La necesitate se va repeta fiecare 1,5-3 ore.
Mod de utilizare
Loroben se utilizează pentru clătirea şi gargarisme ale cavităţii orale.
Loroben se utilizează fără a fi dizolvat.
Durata gargarismelor constituie 30 secunde.
Nu trebuie înghiţit şi orice cantitate trebuie eliminată din cavitatea bucală.
Dacă Loroben se utilizează pentru menţinerea igienei cavităţii bucale, gargarismele se
vor efectua timp de 1 min. Pentru reducerea formării petelor, determinate de
clorhexidină, înainte de utilizare dinţii se vor curăţi cu periuţa de dinţi.
Copii cu vârsta de 12 ani şi peste
Loroben se administrează la copii cu vârsta peste 12 ani.
Doza uzuală constituie 5-15 ml. Durata gargarismelor constituie 30 secunde. La
necesitate se va repeta fiecare 1,5-3 ore. A nu se utiliza mai mult de 7 zile consecutiv.
În caz, dacă se dezvoltă senzaţie de arsură şi înţepătură, soluţia se va dizolva cu apă.
Deoarece există studii clinice adecvate Loroben nu se recomandă de administrat la
copii cu vârsta sub 12 ani.
Vârstnici
Nu este necesară ajustarea dozei. https://bit.ly/3ppmbB6
-3%
58.10 MDL
59.90 MDL