Filtru
Întâi cele populare
Întâi cele populare
0
În stoc
INDICAȚII DE UTILIZARE:
Boli infecțioase ale tractului respirator superior (sinuzită acută și cronică, otită medie acută și cronică, abces retrofaringian, amigdalfaringită) și căilor respiratorii inferioare (bronșită acută și cronică, pneumonie, empiem pleural) - infecții ale tractului urinar (inclusiv urecitrită). , pielonefrită), infecții ginecologice (inclusiv salpingită, salpingooforită, endometrită, avort septic, pelvioperitonită) - tract biliar (colecistită, colangită), țesut osos și conjunctiv (inclusiv osteomielita cronică), piele și țesuturi moi (flegmon, infecție a plăgilor) infecții (parodontită) - infecții cu transmitere sexuală (gonoree, chancroid).
Dozaj si administrare:
Tablete: În interior, adulți și copii peste 12 ani cu infecție moderată - 375 mg de 3 ori pe zi, cu sever - 625 mg sau 2 comprimate de 375 mg de 3 ori pe zi. Doze pentru adulți cu insuficiență hepatică: Clearance-ul creatininei slab mai mare de 30 ml/min - doza nemodificată - Clearance-ul creatininei moderat 10-30 ml/min - 375-750 mg în 12 ore - Clearance-ul creatininei sever mai mic de 10 ml/min - nu mai mult de 375 mg în 12 ore. COPII: Aceleași reduceri de doză ar trebui făcute pentru copii.
Contraindicatii:
Hipersensibilitate - reacții alergice la antibiotice din grupa penicilinei și cefalosporinei în istorie - icter colestatic, hepatită cauzată de administrarea de antibiotice din grupa penicilinei (în istorie) - insuficiență hepatică - mononucleoză infecțioasă, leucemie limfocitară. Utilizare în timpul sarcinii și alăptării: Poate dacă efectul așteptat al terapiei depășește riscul potențial pentru făt. În momentul tratamentului, trebuie întreruptă alăptarea.
Boli infecțioase ale tractului respirator superior (sinuzită acută și cronică, otită medie acută și cronică, abces retrofaringian, amigdalfaringită) și căilor respiratorii inferioare (bronșită acută și cronică, pneumonie, empiem pleural) - infecții ale tractului urinar (inclusiv urecitrită). , pielonefrită), infecții ginecologice (inclusiv salpingită, salpingooforită, endometrită, avort septic, pelvioperitonită) - tract biliar (colecistită, colangită), țesut osos și conjunctiv (inclusiv osteomielita cronică), piele și țesuturi moi (flegmon, infecție a plăgilor) infecții (parodontită) - infecții cu transmitere sexuală (gonoree, chancroid).
Dozaj si administrare:
Tablete: În interior, adulți și copii peste 12 ani cu infecție moderată - 375 mg de 3 ori pe zi, cu sever - 625 mg sau 2 comprimate de 375 mg de 3 ori pe zi. Doze pentru adulți cu insuficiență hepatică: Clearance-ul creatininei slab mai mare de 30 ml/min - doza nemodificată - Clearance-ul creatininei moderat 10-30 ml/min - 375-750 mg în 12 ore - Clearance-ul creatininei sever mai mic de 10 ml/min - nu mai mult de 375 mg în 12 ore. COPII: Aceleași reduceri de doză ar trebui făcute pentru copii.
Contraindicatii:
Hipersensibilitate - reacții alergice la antibiotice din grupa penicilinei și cefalosporinei în istorie - icter colestatic, hepatită cauzată de administrarea de antibiotice din grupa penicilinei (în istorie) - insuficiență hepatică - mononucleoză infecțioasă, leucemie limfocitară. Utilizare în timpul sarcinii și alăptării: Poate dacă efectul așteptat al terapiei depășește riscul potențial pentru făt. În momentul tratamentului, trebuie întreruptă alăptarea.
0
În stoc
1. Ce este Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi şi pentru ce se utilizează
Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi este o soluţie care se administrează prin intermediul unui mic tub
prevăzut cu o canulă care se introduce în venă (perfuzie intravenoasă).
Soluţia conţine aminoacizi şi săruri (electroliţi) care sunt esenţiali pentru procesele de creştere şi
recuperare ale organismului.
Veţi primi acest medicament dacă nu puteţi să vă hrăniţi normal şi nu puteţi nici să fiţi hrănit prin
intermediul unui tub introdus în stomac. Această soluţie poate fi administrată la adulţi, adolescenţi şi copii
cu vârsta peste 2 ani.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi
Nu utilizaţi Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi
dacă sunteţi alergic la oricare dintre substanţele active sau la oricare dintre celelalte componente ale
acestui medicament (enumerate la pct. 6)
dacă suferiţi de o anomalie congenitală a metabolismului proteinelor şi aminoacizilor
dacă aveţi o tulburare circulatorie severă (adică, una care ameninţă supravieţuirea) (şoc)
dacă aveţi o alimentare insuficientă cu oxigen (hipoxie)
dacă aveţi o tendinţă de acumulare a substanţelor acide în sânge (acidoză metabolică)
dacă aveţi niveluri sanguine prea înalte ale oricărora dintre sărurile (electroliţii) conținuți în soluţie
dacă suferiţi de insuficienţă cardiacă slab controlată, cu afectarea pronunţată a circulaţiei sanguine
(insuficienţă cardiacă decompensată)
dacă aveţi o acumulare de lichid în plămâni (edem pulmonar acut)
dacă apa din organismul dumneavoastră este în exces și membrele dumneavoastră se umflă
(hiperhidratare).
Medicul dumneavoastră va lua de asemenea în considerare faptul că soluțiile care conțin aminoacizi nu
2
trebuie utilizate în general:
dacă aveţi o boală hepatică severă (insuficienţă hepatică severă)
dacă aveţi insuficienţă renală severă care nu este tratată în mod adecvat cu ajutorul unui rinichi
artificial sau prin terapii similare
Copii nou-născuți, sugari și copii cu vârsta sub doi ani
Această soluţie nu trebuie administrată copiilor nou-născuţi, sugarilor şi copiilor cu vârsta sub doi ani,
deoarece formula nutriţională nu îndeplineşte cerinţele speciale pentru această grupă de vârstă.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să se administreze Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi, adresaţi-vă medicului dumneavoastră
dacă suferiţi de o tulburare a metabolismului proteinelor şi aminoacizilor, cauzată de orice altă
afecţiune decât cele menţionate mai sus (vezi punctul „Nu utilizaţi …”)
dacă aveţi o tulburare a funcţiei ficatului sau rinichilor
dacă aveţi o tulburare a funcţiei inimii
dacă aveţi o concentraţie anormal de mare a serului sanguin (osmolaritate serică ridicată)
Măsuri de precauție suplimentare luate de medicul dumneavoastră
Dacă echilibrul lichidelor şi sărurilor din organismul dumneavoastră este perturbat, această afecţiune
trebuie să fie corectată înainte de a vi se administra acest medicament. Exemple de astfel de afecţiuni
includ o carenţă de apă şi săruri în acelaşi timp (deshidratare hipotonă) sau o carenţă de sodiu
(hiponatremie) sau de potasiu (hipokaliemie).
Înainte şi în timpul administrării acestui medicament, vi se vor monitoriza nivelurile sărurilor din sânge,
zahărului din sânge, echilibrul lichidelor, echilibrul acidobazic, proteinele din sânge şi funcţia ficatului şi
rinichilor. În acest scop, vi se vor recolta probe de sânge şi de urină, care vor fi date la analiză.
De obicei, vi se va administra Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi ca parte a unui regim de nutriţie
intravenoasă, care include de asemenea suplimente energetice non-proteice (soluţii de carbohidraţi,
emulsii de grăsimi), acizi graşi esenţiali, electroliţi, vitamine, lichide şi oligoelemente.
Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice
alte medicamente.
Sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă,
adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Sarcina
Dacă sunteţi gravidă, vi se va administra acest medicament numai dacă medicul consideră că este necesar
pentru recuperarea dumneavoastră. Nu sunt disponibile date privind utilizarea acestui medicament la
femeile gravide.
Alăptarea
La doze terapeutice ale Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi nu se anticipează apariţia de efecte asupra
nou-născuţilor/sugarilor alăptaţi. Cu toate acestea, alăptarea nu este recomandată dacă femeile au nevoie
de nutriţie intravenoasă în acelaşi timp.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
3
În mod normal, acest medicament se administrează pacienţilor imobilizaţi într-o instituţie cu mediu
controlat (departament de urgenţe, secţie de tratamente acute în cadrul unui spital sau unitate de tratament
ambulator). Aceasta exclude conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor.
3. Cum să utilizaţi Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi
Aminoplasmal 100 g/l cu electroliți se administrează de către profesioniști din domeniul sănătății. Medicul
va decide ce cantitate din acest medicament este necesară și cât timp se va administra acest medicament
pacienților.
Soluția se va administra printr-un tub mic din plastic introdus într-o venă.
Pacienţi cu boală renală sau hepatică
Dacă aveţi o boală hepatică sau renală, dozele vor fi ajustate în funcţie de necesităţile dumneavoastră
individuale.
Durata de utilizare
Acest medicament poate fi utilizat atât timp cât aveţi nevoie de nutriţie intravenoasă.
Dacă vi s-a administrat mai mult Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi decât trebuie
Este puţin probabil să se întâmple acest lucru deoarece medicul dumneavoastră va determina dozele
zilnice. Totuşi, dacă vi se administrează o supradoză sau dacă viteza de administrare a soluţiei este prea
mare, aţi putea avea greață, vărsături şi durere de cap. De asemenea, este posibil ca sângele
dumneavoastră să conţină prea mult amoniac (hiperamoniemie) şi este posibil să pierdeţi aminoacizi prin
urină. De asemenea, este posibil să aveţi o cantitate prea mare de lichid în organism (hiperhidratare),
echilibrul sărurilor din organism poate fi perturbat (dezechilibru electrolitic) şi este posibil să aveţi apă în
plămâni (edem pulmonar). Dacă se întâmplă acest lucru, perfuzia va fi întreruptă şi apoi reluată, cu o
viteză mai mică, mai târziu.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Astfel de reacţii adverse nu sunt legate în mod specific de Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi, ci pot
apărea în cazul oricărui tip de nutriţie intravenoasă, în special la început.
Următoarele reacţii adverse pot fi grave. Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă imediat
medicului dumneavoastră, acesta va opri administrarea medicamentului.
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
Reacţii alergice
Alte reacţii adverse
Mai puţin frecvente (pot afecta cel mult 1 din 100 persoane)
4
Vărsături, greață
5. Cum se păstrează Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe eticheta flaconului şi a cutiei. Data de
expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
A se ţine flaconul în cutie, pentru a fi protejat de lumină.
A nu se păstra la temperaturi peste 25C.
Păstrarea la rece a soluției, la temperaturi sub 15°C, poate duce la formarea de cristale care pot fi însă
dizolvate cu ușurință prin încălzire ușoară la 25°C, până la dizolvarea completă. Recipientul trebuie agitat
ușor pentru a se asigura omogenizarea.
A nu se congela.
După sfârşitul perfuziei, este interzisă păstrarea oricărei cantităţi de soluţie rămasă pentru utilizare
ulterioară.
Modul de administrare
Administrare intravenoasă.
Numai pentru perfuzie intravenoasă în vene centrale.
Doze
Adulți și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 14 și 17 ani
Doza zilnică:
1,0 – 2,0 g aminoacizi/kg de greutate corporală ≙ 10 - 20 ml/kg de greutate corporală
≙ 700 – 1400 ml pentru un pacient cu greutatea de 70 kg
Viteza maximă a perfuziei:
0,1 g aminoacizi/kg de greutate corporală pe oră ≙ 1,0 ml/kg de greutate corporală pe oră
≙ 1,17 ml/min pentru un pacient cu greutatea de 70 kg
Copii și adolescenți
Copii nou-născuți, sugari și copii cu vârsta sub doi ani
Aminoplasmal 100 g/l cu electroliți este contraindicat copiilor nou-născuți, sugarilor și copiilor cu vârsta
sub doi ani (vezi pct. 4.3).
Copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 2 și 13 ani
Dozele pentru grupele de vârstă menționate mai jos reprezintă valori medii cu rol de îndrumare. Dozele
exacte trebuie ajustate în funcţie de vârstă, starea de dezvoltare şi boala existentă, în mod individualizat
pentru fiecare copil.
Doza zilnică pentru copii cu vârsta cuprinsă între 2 și 4 ani:
1,5 g aminoacizi/kg de greutate coporală ≙ 15 ml/kg de greutate corporală
Doza zilnică pentru copii cu vârsta cuprinsă între 5 și 13 ani:
7
1,0 g aminoacizi/kg de greutate coporală ≙ 10 ml/kg de greutate corporală
Copiii aflaţi în stare critică: pentru pacienții în stare critică aportul recomandat de aminoacizi poate fi mai
mare (până la 3,0 g de aminoacizi/kg de greutate corporală pe zi).
Viteza maximă a perfuziei:
0,1 g aminoacizi/kg de greutate corporală pe oră ≙ 1 ml/kg de greutate corporală pe oră
În cazul unui necesar de aminoacizi de 1,0 g/kg de greutate corporală şi zi sau mai mult, trebuie acordată o
atenţie specială limitării administrării de lichide. Pentru a evita supraîncărcarea cu lichide, în astfel de
situaţii poate fi necesară utilizarea unor soluţii de aminoacizi cu un conţinut mai ridicat de aminoacizi.
Insuficiență renală
La pacienții cu insuficiență renală, doza trebuie ajustată cu atenție în funcție de necesitățile individuale,
severitatea insuficienței organelor și tipul de terapie de substituție renală instituită (hemodializă,
hemofiltrare etc.).
Insuficiență hepatică
La pacienții cu insuficiență hepatică, doza trebuie ajustată cu atenție în funcție de nevoile individuale și de
severitatea insuficienței de organe.
Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi este o soluţie care se administrează prin intermediul unui mic tub
prevăzut cu o canulă care se introduce în venă (perfuzie intravenoasă).
Soluţia conţine aminoacizi şi săruri (electroliţi) care sunt esenţiali pentru procesele de creştere şi
recuperare ale organismului.
Veţi primi acest medicament dacă nu puteţi să vă hrăniţi normal şi nu puteţi nici să fiţi hrănit prin
intermediul unui tub introdus în stomac. Această soluţie poate fi administrată la adulţi, adolescenţi şi copii
cu vârsta peste 2 ani.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi
Nu utilizaţi Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi
dacă sunteţi alergic la oricare dintre substanţele active sau la oricare dintre celelalte componente ale
acestui medicament (enumerate la pct. 6)
dacă suferiţi de o anomalie congenitală a metabolismului proteinelor şi aminoacizilor
dacă aveţi o tulburare circulatorie severă (adică, una care ameninţă supravieţuirea) (şoc)
dacă aveţi o alimentare insuficientă cu oxigen (hipoxie)
dacă aveţi o tendinţă de acumulare a substanţelor acide în sânge (acidoză metabolică)
dacă aveţi niveluri sanguine prea înalte ale oricărora dintre sărurile (electroliţii) conținuți în soluţie
dacă suferiţi de insuficienţă cardiacă slab controlată, cu afectarea pronunţată a circulaţiei sanguine
(insuficienţă cardiacă decompensată)
dacă aveţi o acumulare de lichid în plămâni (edem pulmonar acut)
dacă apa din organismul dumneavoastră este în exces și membrele dumneavoastră se umflă
(hiperhidratare).
Medicul dumneavoastră va lua de asemenea în considerare faptul că soluțiile care conțin aminoacizi nu
2
trebuie utilizate în general:
dacă aveţi o boală hepatică severă (insuficienţă hepatică severă)
dacă aveţi insuficienţă renală severă care nu este tratată în mod adecvat cu ajutorul unui rinichi
artificial sau prin terapii similare
Copii nou-născuți, sugari și copii cu vârsta sub doi ani
Această soluţie nu trebuie administrată copiilor nou-născuţi, sugarilor şi copiilor cu vârsta sub doi ani,
deoarece formula nutriţională nu îndeplineşte cerinţele speciale pentru această grupă de vârstă.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să se administreze Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi, adresaţi-vă medicului dumneavoastră
dacă suferiţi de o tulburare a metabolismului proteinelor şi aminoacizilor, cauzată de orice altă
afecţiune decât cele menţionate mai sus (vezi punctul „Nu utilizaţi …”)
dacă aveţi o tulburare a funcţiei ficatului sau rinichilor
dacă aveţi o tulburare a funcţiei inimii
dacă aveţi o concentraţie anormal de mare a serului sanguin (osmolaritate serică ridicată)
Măsuri de precauție suplimentare luate de medicul dumneavoastră
Dacă echilibrul lichidelor şi sărurilor din organismul dumneavoastră este perturbat, această afecţiune
trebuie să fie corectată înainte de a vi se administra acest medicament. Exemple de astfel de afecţiuni
includ o carenţă de apă şi săruri în acelaşi timp (deshidratare hipotonă) sau o carenţă de sodiu
(hiponatremie) sau de potasiu (hipokaliemie).
Înainte şi în timpul administrării acestui medicament, vi se vor monitoriza nivelurile sărurilor din sânge,
zahărului din sânge, echilibrul lichidelor, echilibrul acidobazic, proteinele din sânge şi funcţia ficatului şi
rinichilor. În acest scop, vi se vor recolta probe de sânge şi de urină, care vor fi date la analiză.
De obicei, vi se va administra Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi ca parte a unui regim de nutriţie
intravenoasă, care include de asemenea suplimente energetice non-proteice (soluţii de carbohidraţi,
emulsii de grăsimi), acizi graşi esenţiali, electroliţi, vitamine, lichide şi oligoelemente.
Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice
alte medicamente.
Sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă,
adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Sarcina
Dacă sunteţi gravidă, vi se va administra acest medicament numai dacă medicul consideră că este necesar
pentru recuperarea dumneavoastră. Nu sunt disponibile date privind utilizarea acestui medicament la
femeile gravide.
Alăptarea
La doze terapeutice ale Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi nu se anticipează apariţia de efecte asupra
nou-născuţilor/sugarilor alăptaţi. Cu toate acestea, alăptarea nu este recomandată dacă femeile au nevoie
de nutriţie intravenoasă în acelaşi timp.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
3
În mod normal, acest medicament se administrează pacienţilor imobilizaţi într-o instituţie cu mediu
controlat (departament de urgenţe, secţie de tratamente acute în cadrul unui spital sau unitate de tratament
ambulator). Aceasta exclude conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor.
3. Cum să utilizaţi Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi
Aminoplasmal 100 g/l cu electroliți se administrează de către profesioniști din domeniul sănătății. Medicul
va decide ce cantitate din acest medicament este necesară și cât timp se va administra acest medicament
pacienților.
Soluția se va administra printr-un tub mic din plastic introdus într-o venă.
Pacienţi cu boală renală sau hepatică
Dacă aveţi o boală hepatică sau renală, dozele vor fi ajustate în funcţie de necesităţile dumneavoastră
individuale.
Durata de utilizare
Acest medicament poate fi utilizat atât timp cât aveţi nevoie de nutriţie intravenoasă.
Dacă vi s-a administrat mai mult Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi decât trebuie
Este puţin probabil să se întâmple acest lucru deoarece medicul dumneavoastră va determina dozele
zilnice. Totuşi, dacă vi se administrează o supradoză sau dacă viteza de administrare a soluţiei este prea
mare, aţi putea avea greață, vărsături şi durere de cap. De asemenea, este posibil ca sângele
dumneavoastră să conţină prea mult amoniac (hiperamoniemie) şi este posibil să pierdeţi aminoacizi prin
urină. De asemenea, este posibil să aveţi o cantitate prea mare de lichid în organism (hiperhidratare),
echilibrul sărurilor din organism poate fi perturbat (dezechilibru electrolitic) şi este posibil să aveţi apă în
plămâni (edem pulmonar). Dacă se întâmplă acest lucru, perfuzia va fi întreruptă şi apoi reluată, cu o
viteză mai mică, mai târziu.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Astfel de reacţii adverse nu sunt legate în mod specific de Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi, ci pot
apărea în cazul oricărui tip de nutriţie intravenoasă, în special la început.
Următoarele reacţii adverse pot fi grave. Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă imediat
medicului dumneavoastră, acesta va opri administrarea medicamentului.
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
Reacţii alergice
Alte reacţii adverse
Mai puţin frecvente (pot afecta cel mult 1 din 100 persoane)
4
Vărsături, greață
5. Cum se păstrează Aminoplasmal 100 g/l cu electroliţi
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe eticheta flaconului şi a cutiei. Data de
expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
A se ţine flaconul în cutie, pentru a fi protejat de lumină.
A nu se păstra la temperaturi peste 25C.
Păstrarea la rece a soluției, la temperaturi sub 15°C, poate duce la formarea de cristale care pot fi însă
dizolvate cu ușurință prin încălzire ușoară la 25°C, până la dizolvarea completă. Recipientul trebuie agitat
ușor pentru a se asigura omogenizarea.
A nu se congela.
După sfârşitul perfuziei, este interzisă păstrarea oricărei cantităţi de soluţie rămasă pentru utilizare
ulterioară.
Modul de administrare
Administrare intravenoasă.
Numai pentru perfuzie intravenoasă în vene centrale.
Doze
Adulți și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 14 și 17 ani
Doza zilnică:
1,0 – 2,0 g aminoacizi/kg de greutate corporală ≙ 10 - 20 ml/kg de greutate corporală
≙ 700 – 1400 ml pentru un pacient cu greutatea de 70 kg
Viteza maximă a perfuziei:
0,1 g aminoacizi/kg de greutate corporală pe oră ≙ 1,0 ml/kg de greutate corporală pe oră
≙ 1,17 ml/min pentru un pacient cu greutatea de 70 kg
Copii și adolescenți
Copii nou-născuți, sugari și copii cu vârsta sub doi ani
Aminoplasmal 100 g/l cu electroliți este contraindicat copiilor nou-născuți, sugarilor și copiilor cu vârsta
sub doi ani (vezi pct. 4.3).
Copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 2 și 13 ani
Dozele pentru grupele de vârstă menționate mai jos reprezintă valori medii cu rol de îndrumare. Dozele
exacte trebuie ajustate în funcţie de vârstă, starea de dezvoltare şi boala existentă, în mod individualizat
pentru fiecare copil.
Doza zilnică pentru copii cu vârsta cuprinsă între 2 și 4 ani:
1,5 g aminoacizi/kg de greutate coporală ≙ 15 ml/kg de greutate corporală
Doza zilnică pentru copii cu vârsta cuprinsă între 5 și 13 ani:
7
1,0 g aminoacizi/kg de greutate coporală ≙ 10 ml/kg de greutate corporală
Copiii aflaţi în stare critică: pentru pacienții în stare critică aportul recomandat de aminoacizi poate fi mai
mare (până la 3,0 g de aminoacizi/kg de greutate corporală pe zi).
Viteza maximă a perfuziei:
0,1 g aminoacizi/kg de greutate corporală pe oră ≙ 1 ml/kg de greutate corporală pe oră
În cazul unui necesar de aminoacizi de 1,0 g/kg de greutate corporală şi zi sau mai mult, trebuie acordată o
atenţie specială limitării administrării de lichide. Pentru a evita supraîncărcarea cu lichide, în astfel de
situaţii poate fi necesară utilizarea unor soluţii de aminoacizi cu un conţinut mai ridicat de aminoacizi.
Insuficiență renală
La pacienții cu insuficiență renală, doza trebuie ajustată cu atenție în funcție de necesitățile individuale,
severitatea insuficienței organelor și tipul de terapie de substituție renală instituită (hemodializă,
hemofiltrare etc.).
Insuficiență hepatică
La pacienții cu insuficiență hepatică, doza trebuie ajustată cu atenție în funcție de nevoile individuale și de
severitatea insuficienței de organe.
0
În stoc
Supliment alimentar pe bază de uleiuri esențiale.
Uleiurile esențiale de Chimen și Anason Stelat contribuie la buna funcționare a sistemului digestiv si a tranzitului intestinal. Chimenul este, de asemenea, cunoscut pentru limitarea disconfortului digestiv, cum ar fi balonarea. Uleiul esențial de Mentă favorizează confortul digestiv.
Capsulele vegetale brevetate L-Vcaps® promovează păstrarea și asimilarea uleiurilor esențiale pentru o eficiență optimizată.
Ingrediente: lecitină de soia; capsulă vegetală (hipromeloză); Complex de uleiuri esențiale definite botanic și biochimic, 100% pure și naturale: Carum carvi (semințe), Origanum majorana (vârfurile înflorite), Illicium verum (fructe și frunze), Mentha piperita (părți aeriene), Zingiber officinale (rizomi), Laurus nobilis (frunze), Rosmarinus officinalis (vârfurile înflorite). Fără gluten.
Uleiurile esențiale de Chimen și Anason Stelat contribuie la buna funcționare a sistemului digestiv si a tranzitului intestinal. Chimenul este, de asemenea, cunoscut pentru limitarea disconfortului digestiv, cum ar fi balonarea. Uleiul esențial de Mentă favorizează confortul digestiv.
Capsulele vegetale brevetate L-Vcaps® promovează păstrarea și asimilarea uleiurilor esențiale pentru o eficiență optimizată.
Ingrediente: lecitină de soia; capsulă vegetală (hipromeloză); Complex de uleiuri esențiale definite botanic și biochimic, 100% pure și naturale: Carum carvi (semințe), Origanum majorana (vârfurile înflorite), Illicium verum (fructe și frunze), Mentha piperita (părți aeriene), Zingiber officinale (rizomi), Laurus nobilis (frunze), Rosmarinus officinalis (vârfurile înflorite). Fără gluten.
0
În stoc
DESCRIEREA PRODUSULUI
Lidocaina 20mg/ml 2ml sol. inj. N10
PROPRIETĂȚILE FARMACOLOGICE
Acțiunea anestezică și antiaritmică este determinată de stabilizarea membranelor celulare prin blocarea canalelor ionice.
Stoparea influxului ionilor de sodiu și calciu în neuroni se manifestă prin imposibilitatea de a genera și transmite impulsuri nervoase.
Activitatea antiaritmică se datorește blocadei canalelor rapide de sodiu ale fibrelor Purkinje.
Posedă acțiune inotrop negativă slabă. Se utilizează în tratamentul de urgență a aritmiilor ventriculare asociate cu infarctul miocardic sau intoxicația cu glicozide cardiace. Eficacitatea în tratamentul aritmiilor supraventriculare este limitată.
INDICAȚII TERAPEUTICE
Anestezie de infiltrare în apendectomie, herniotomie;
- pentru anestezia tronculară în stomatologie, în traumatologie, pentru anestezia peridurală și rahidiană în intervenții chirurgicale pe organele bazinului mic și extremitățile inferioare ș. a. ;
- pentru anestezia terminală a mucoaselor în urologie, oftalmologie, stomatologie, în bronhoscopie ș. a.
În calitate de remediu antiaritmic lidocaina se utilizează pentru tratamentul și profilaxia aritmiilor ventriculare (extrasistolii, tahicardii, fluter, fibrilație), inclusiv în perioada acută a infarctului miocardic, intoxicația cu glicozide cardiace, narcoză.
DOZE ȘI MOD DE ADMINISTRARE
Pentru anestezie locală soluția de lidocaină se administrează parenteral și local. Cantitatea soluției și doza totală depinde de forma anesteziei și de caracterul intervenției chirurgicale: doza medie pentru anestezia plexului brahial și sciatic este de 5 -10 ml soluție de lidocaină 2%; pentru anestezia degetelor - 2 3 ml soluție 2%; pentru anestezia tronculară - 5 10 ml soluție 2%. La utilizarea soluției de lidocaină de 2% în anestezia locală este posibilă combinarea ei cu adrenalina: se adaugă ex tempore câte 1 picătură soluție de clorhidrat de adrenalină la 10 ml soluție de lidocaină, însă nu mai mult de 5 picături la toată cantitatea. În calitate de remediu antiaritmic soluția de lidocaină se administrează intravenos la început în jet (în decurs de 3-4 min) în doza medie 80 mg (50-100 mg), apoi cu picătura în mediu cîte 2 mg/min. Durata infuziei depinde de starea bolnavului și rezultatele administrării preparatului. Pentru infuzie se diluiază soluția lidocainei de 2% cu soluție izotonică de clorură de sodiu (pentru obținerea soluției ce conține 2 mg/ml de lidocaină, se diluiază 6 ml soluție de lidocaină 2% în 60 ml soluție izotonică de clorură de sodiu). Volumul total de soluție, administrat nictemeral este de 1200 ml.
REACȚII ADVERSE
Reacții adverse sistemice sunt rare, dar pot apărea la concentrații plasmatice înalte determinate de dozajul excesiv, absorbție rapidă sau injectare intravasculară accidentală. Acidoza pronunțată sau hipoxia pacientului pot mări riscul și severitatea reacțiilor toxice. Din partea SNC amorțirea limbii, vertij, tulburarea vederii, tremor , convulsii, urmate de pierderea cunoștinței și posibil stop respirator. Din partea sistemului cardiovascular - hipotensiune severă și bradicardie pot apărea, ca urmare a blocajului simpatic cu blocaj nervos central.
Reacții cardiovasculare, ca urmare a injectării intravasculare accidentale sunt legate de depresia miocardului, hipotensiune, bradicardie, aritmii ventriculare, inclusiv tahicardie ventriculară, fibrilație ventriculară și stop cardiac. Hipoxia determinată de convulsii și apnee poate fi un factor ce contribuie la reacții cardiovasculare. Reacții neurologice - apar în funcție de doza anestezicului local administrat și depinde deasemenea de tipul medicamentului folosit, calea de administrare și starea fizică a pacientului. După anestezia regională, reacțiile neurologice includ - anestezie persistentă, parestezie, slăbiciune, paralizia membrelor inferioare. În cazuri rare, preparatele anestezice locale au fost asociate cu reacții alergice ( în cel mai sever caz, șoc anafilactic).
CONTRAINDICAȚII
Slăbirea nodulului sinusal la bolnavii de vîrstă înaintată, bloc atrioventricular, bradicardie marcată, sindromul Wolff - Parkinson White, hipotonie arterială, șoc cardiogen, insuficiență cardiacă congestivă, insuficiență renală sau hepatică, prezența în anamneză a convulsiilor epileptiforme provocate de lidocaină, hipersensibilitate la preparat.
ATENȚIONĂRI ȘI PRECAUȚII SPECIALE DE UTILIZARE
Se administrează cu precauție în sarcină. Nu se asociază cu epinefrina sau norepinefrina în anestezia degetelor. În cazul administrării în țesuturi intens vascularizate se recomandă efectuarea probei de aspirație. Pentru prelungirea acțiunii anestezicului se admite adăugarea unei picături de soluție 0,1% de epinefrină la 5 10 ml de lidocaină. La administrarea intravenoasă a hexenalului sau tiopentalului de sodiu pe fonul acțiunii a lidocainei este posibilă suprimarea respirației.
Lidocaina 20mg/ml 2ml sol. inj. N10
PROPRIETĂȚILE FARMACOLOGICE
Acțiunea anestezică și antiaritmică este determinată de stabilizarea membranelor celulare prin blocarea canalelor ionice.
Stoparea influxului ionilor de sodiu și calciu în neuroni se manifestă prin imposibilitatea de a genera și transmite impulsuri nervoase.
Activitatea antiaritmică se datorește blocadei canalelor rapide de sodiu ale fibrelor Purkinje.
Posedă acțiune inotrop negativă slabă. Se utilizează în tratamentul de urgență a aritmiilor ventriculare asociate cu infarctul miocardic sau intoxicația cu glicozide cardiace. Eficacitatea în tratamentul aritmiilor supraventriculare este limitată.
INDICAȚII TERAPEUTICE
Anestezie de infiltrare în apendectomie, herniotomie;
- pentru anestezia tronculară în stomatologie, în traumatologie, pentru anestezia peridurală și rahidiană în intervenții chirurgicale pe organele bazinului mic și extremitățile inferioare ș. a. ;
- pentru anestezia terminală a mucoaselor în urologie, oftalmologie, stomatologie, în bronhoscopie ș. a.
În calitate de remediu antiaritmic lidocaina se utilizează pentru tratamentul și profilaxia aritmiilor ventriculare (extrasistolii, tahicardii, fluter, fibrilație), inclusiv în perioada acută a infarctului miocardic, intoxicația cu glicozide cardiace, narcoză.
DOZE ȘI MOD DE ADMINISTRARE
Pentru anestezie locală soluția de lidocaină se administrează parenteral și local. Cantitatea soluției și doza totală depinde de forma anesteziei și de caracterul intervenției chirurgicale: doza medie pentru anestezia plexului brahial și sciatic este de 5 -10 ml soluție de lidocaină 2%; pentru anestezia degetelor - 2 3 ml soluție 2%; pentru anestezia tronculară - 5 10 ml soluție 2%. La utilizarea soluției de lidocaină de 2% în anestezia locală este posibilă combinarea ei cu adrenalina: se adaugă ex tempore câte 1 picătură soluție de clorhidrat de adrenalină la 10 ml soluție de lidocaină, însă nu mai mult de 5 picături la toată cantitatea. În calitate de remediu antiaritmic soluția de lidocaină se administrează intravenos la început în jet (în decurs de 3-4 min) în doza medie 80 mg (50-100 mg), apoi cu picătura în mediu cîte 2 mg/min. Durata infuziei depinde de starea bolnavului și rezultatele administrării preparatului. Pentru infuzie se diluiază soluția lidocainei de 2% cu soluție izotonică de clorură de sodiu (pentru obținerea soluției ce conține 2 mg/ml de lidocaină, se diluiază 6 ml soluție de lidocaină 2% în 60 ml soluție izotonică de clorură de sodiu). Volumul total de soluție, administrat nictemeral este de 1200 ml.
REACȚII ADVERSE
Reacții adverse sistemice sunt rare, dar pot apărea la concentrații plasmatice înalte determinate de dozajul excesiv, absorbție rapidă sau injectare intravasculară accidentală. Acidoza pronunțată sau hipoxia pacientului pot mări riscul și severitatea reacțiilor toxice. Din partea SNC amorțirea limbii, vertij, tulburarea vederii, tremor , convulsii, urmate de pierderea cunoștinței și posibil stop respirator. Din partea sistemului cardiovascular - hipotensiune severă și bradicardie pot apărea, ca urmare a blocajului simpatic cu blocaj nervos central.
Reacții cardiovasculare, ca urmare a injectării intravasculare accidentale sunt legate de depresia miocardului, hipotensiune, bradicardie, aritmii ventriculare, inclusiv tahicardie ventriculară, fibrilație ventriculară și stop cardiac. Hipoxia determinată de convulsii și apnee poate fi un factor ce contribuie la reacții cardiovasculare. Reacții neurologice - apar în funcție de doza anestezicului local administrat și depinde deasemenea de tipul medicamentului folosit, calea de administrare și starea fizică a pacientului. După anestezia regională, reacțiile neurologice includ - anestezie persistentă, parestezie, slăbiciune, paralizia membrelor inferioare. În cazuri rare, preparatele anestezice locale au fost asociate cu reacții alergice ( în cel mai sever caz, șoc anafilactic).
CONTRAINDICAȚII
Slăbirea nodulului sinusal la bolnavii de vîrstă înaintată, bloc atrioventricular, bradicardie marcată, sindromul Wolff - Parkinson White, hipotonie arterială, șoc cardiogen, insuficiență cardiacă congestivă, insuficiență renală sau hepatică, prezența în anamneză a convulsiilor epileptiforme provocate de lidocaină, hipersensibilitate la preparat.
ATENȚIONĂRI ȘI PRECAUȚII SPECIALE DE UTILIZARE
Se administrează cu precauție în sarcină. Nu se asociază cu epinefrina sau norepinefrina în anestezia degetelor. În cazul administrării în țesuturi intens vascularizate se recomandă efectuarea probei de aspirație. Pentru prelungirea acțiunii anestezicului se admite adăugarea unei picături de soluție 0,1% de epinefrină la 5 10 ml de lidocaină. La administrarea intravenoasă a hexenalului sau tiopentalului de sodiu pe fonul acțiunii a lidocainei este posibilă suprimarea respirației.
0
În stoc
Descriere
Metorthrit Rompharm 10 mg/ml, soluţie injectabilă în seringă preumplută CUM SĂ UTILIZAŢI METORTHRIT ROMPHARM
Metorthrit Rompharm trebuie prescris de către un medic care are cunoştinţe despre caracteristicile medicamentului şi modul său de acţiune.
Utilizaţi întotdeauna Metorthrit Rompharm exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Metorthrit Rompharm se administrează numai o dată pe săptămână.
Împreună cu medicul dumneavoastră veţi decide ziua săptămânii potrivită pentru a vi se face injecţia.
Administrarea incorectă a Metorthrit Rompharm poate determina efecte adverse severe cu evoluţie potenţial letală.
Sarcina şi alăptarea
Sarcina
Nu utilizaţi Metorthrit Rompharm în timpul sarcinii sau dacă încercaţi să rămâneţi gravidă. Metotrexatul poate determina malformaţii, să dăuneze copilului dumneavoastră nenăscut încă sau să producă avorturi şi de aceea este foarte
important să nu fie administrat pacientelor gravide sau care intenţionează să devină gravide. Alăptarea
Nu alăptaţi în timpul tratamentului, deoarece metotrexatul trece în laptele matern. Dacă medicul dumneavoastră curant consideră tratamentul cu metotrexat absolut necesar în perioada de alăptare, trebuie să întrerupeţi alăptarea. Fertilitatea la bărbaţi
Metotrexatul poate fi genotoxic. Aceasta însea pacienţii bărbaţi să ia în considerare posibilitatea conservării spermei înainte de începerea tratamentului. Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Efectele adverse asupra sistemului nervos central, cum sunt starea de oboseală şi ameţeli, pot să apară în cursul tratamentului cu Metorthrit Rompharm. În unele cazuri, capacitatea de a conduce vehicule şi/sau utilaje poate fi influenţată.
Dozele uzuale sunt:
Doze la pacienţii cu poliartrită reumatoidă:
Doza iniţială recomandată este de 7,5 mg metotrexat o dată pe săptămână.
Metorthrit Rompharm se administrează sub forma unei injecţii unice subcutanat (sub piele), intramuscular sau intravenoas. Doza medie săptămânală este de 15-20 mg metotrexat. În general, nu trebuie depăşită doza săptămânală de 25 mg
Metorthrit Rompharm. După obţinerea rezultatelor terapeutice dorite, dacă este posibil, doza trebuie redusă treptat până la cea mai mică doză eficace de întreţinere.
Doze la copii şi adolescenţi cu forme poliartritice de artrită juvenilă idiopatică.
Doza recomandată este de 10-15 mg/m2 suprafaţă corporală (SC) şi săptămână. Copii sub 3 ani
Utilizarea la copii cu vârsta mai mică de 3 ani nu este recomandată, datorită experienţei insuficiente la această grupă de vârstă.
Doze la adulţii cu forme severe de psoriazis vulgar sau artrită psoriazică. Mod de administrare şi durată
Durata tratamentului este decisă de către medicul curant.
Metorthrit Rompharm se administrează o dată pe săptămână!
Metorthrit Rompharm 10 mg/ml, soluţie injectabilă în seringă preumplută CUM SĂ UTILIZAŢI METORTHRIT ROMPHARM
Metorthrit Rompharm trebuie prescris de către un medic care are cunoştinţe despre caracteristicile medicamentului şi modul său de acţiune.
Utilizaţi întotdeauna Metorthrit Rompharm exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Metorthrit Rompharm se administrează numai o dată pe săptămână.
Împreună cu medicul dumneavoastră veţi decide ziua săptămânii potrivită pentru a vi se face injecţia.
Administrarea incorectă a Metorthrit Rompharm poate determina efecte adverse severe cu evoluţie potenţial letală.
Sarcina şi alăptarea
Sarcina
Nu utilizaţi Metorthrit Rompharm în timpul sarcinii sau dacă încercaţi să rămâneţi gravidă. Metotrexatul poate determina malformaţii, să dăuneze copilului dumneavoastră nenăscut încă sau să producă avorturi şi de aceea este foarte
important să nu fie administrat pacientelor gravide sau care intenţionează să devină gravide. Alăptarea
Nu alăptaţi în timpul tratamentului, deoarece metotrexatul trece în laptele matern. Dacă medicul dumneavoastră curant consideră tratamentul cu metotrexat absolut necesar în perioada de alăptare, trebuie să întrerupeţi alăptarea. Fertilitatea la bărbaţi
Metotrexatul poate fi genotoxic. Aceasta însea pacienţii bărbaţi să ia în considerare posibilitatea conservării spermei înainte de începerea tratamentului. Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Efectele adverse asupra sistemului nervos central, cum sunt starea de oboseală şi ameţeli, pot să apară în cursul tratamentului cu Metorthrit Rompharm. În unele cazuri, capacitatea de a conduce vehicule şi/sau utilaje poate fi influenţată.
Dozele uzuale sunt:
Doze la pacienţii cu poliartrită reumatoidă:
Doza iniţială recomandată este de 7,5 mg metotrexat o dată pe săptămână.
Metorthrit Rompharm se administrează sub forma unei injecţii unice subcutanat (sub piele), intramuscular sau intravenoas. Doza medie săptămânală este de 15-20 mg metotrexat. În general, nu trebuie depăşită doza săptămânală de 25 mg
Metorthrit Rompharm. După obţinerea rezultatelor terapeutice dorite, dacă este posibil, doza trebuie redusă treptat până la cea mai mică doză eficace de întreţinere.
Doze la copii şi adolescenţi cu forme poliartritice de artrită juvenilă idiopatică.
Doza recomandată este de 10-15 mg/m2 suprafaţă corporală (SC) şi săptămână. Copii sub 3 ani
Utilizarea la copii cu vârsta mai mică de 3 ani nu este recomandată, datorită experienţei insuficiente la această grupă de vârstă.
Doze la adulţii cu forme severe de psoriazis vulgar sau artrită psoriazică. Mod de administrare şi durată
Durata tratamentului este decisă de către medicul curant.
Metorthrit Rompharm se administrează o dată pe săptămână!
0
În stoc
Indicaţii terapeutice
Bixtonim XYLO este indicat la adulţi şi copii cu vârsta peste 10 ani pentru:
- decongestionarea mucoasei nazale datorită corizei, rinitei vasomotorii şi rinitei alergice;
- facilitarea evacuării secreţiilor în afecţiunile sinusurilor paranazale;
- ca tratament adjuvant în otita medie, pentru decongestionarea mucoasei nazo-faringiene;
- facilitarea rinoscopiei.
4.2 Doze şi mod de administrare
Adulţi şi copii cu vârsta peste 10 ani
- 1-2 pufuri, în fiecare nară, la nevoie, dar de cel mult 3 ori pe zi.
Nu trebuie să se utilizeze doze mai mari decât cele recomandate.
Copii cu vârsta sub 10 ani
Bixtonim XYLO 1 mg/ml spray nazal, soluţie este contraindicat la copii cu vârsta sub 10 ani.
La copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 10 ani se recomandă altă concentraţie de clorhidrat de
xilometazolină, cum este Bixtonim XYLO 0,5 mg/ml spray nazal, soluţie.
Vârstnici
Se pot utiliza aceleaşi doze ca la adulţi.
Durata administrării
Bixtonim XYLO nu trebuie utilizat mai mult de 5 zile, cu excepţia cazului în care medicul vă
recomandă altfel.
Modul administrării
Pentru administrare se scoate capacul protector. Înainte de prima administrare se pulverizează în aer
prin apăsarea pompei dozatoare de 2-3 ori, pentru a se asigura eliberarea corectă a dozelor. Astfel,
pompa este pregătită pentru administrare.
Înainte de folosirea spray-ului nazal, se suflă uşor nasul. Se recomandă ca ultima doză să fie
administrată înainte de culcare.
Pentru utilizare, după scoaterea capacului protector, se introduce orificiul spray-ului în nară şi se
apasă pe pompă o singură dată, se inspiră uşor pe nas.
În timpul administrării, flaconul se ţine în poziţie verticală, cu pompa orientată în sus. Nu se
utilizează produsul în poziţie orizontală sau orientat în jos.
După utilizare se acoperă cu capacul protector.
Din motive de igienă şi pentru a evita infecţiile, fiecare flacon cu pulverizator trebuie să fie folosit
numai de către aceeaşi persoană.
4.3 Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la xilometazolină sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1;
- Rinită sicca (inflamaţie a mucoasei nazale neînsoţită de secreţie);
- Glaucom, în special glaucom cu unghi închis;
- La pacienţi cu hipofizectomie trans-sfenoidală sau după intervenţii chirurgicale cu expunere a
durei mater;
- La pacienţi cu antecedente de accident vascular cerebral sau cu factori de risc care pot
favoriza apariţia accidentului vascular cerebral prin activitatea alfa-simpatomimetică
(tratament cu vasoconstrictoare, antecedente de convulsii, retenţia de urină la pacienţii cu
afecţiuni utero-prostatice, asocierea cu simpatomimetice cu acţiune directă;
- Copii cu vârsta sub 10 ani.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Similar altor medicamente simpatomimetice, xilometazolina trebuie administrată cu precauţie la
pacienţii care prezintă o reacţie puternică la administrarea de substanţe adrenergice, care se
manifestă prin insomnie, ameţeli, tremor, aritmii cardiace sau hipertensiune arterială.
Pacienţii care necesită tratament cronic cu xilometazolină pot utiliza acest medicament o perioadă
mai mare de timp numai sub supraveghere clinică atentă, deoarece există risc de atrofie a mucoasei
nazale.
La administrarea repetată şi/sau prelungită de xilometazolină există riscul apariţiei tahifilaxiei şi
rinitei iatrogene.
La administrarea repetată şi/sau prelungită există riscul absorbţiei sistemice a xilometazolinei în
cantităţi care pot determina reacţii adverse sistemice.
Xilometazolina trebuie administrată cu prudenţă şi numai dacă beneficiul terapeutic depăşeşte
riscurile potenţiale la: pacienţi trataţi cu inhibitori ai monoaminooxidazei (IMAO) sau alte
medicamente care pot creşte tensiunea arterială, afecţiuni cardiovasculare severe (de exemplu
afecţiuni coronariene grave, hipertensiune arterială), feocromocitom, tulburări metabolice (de
exemplu hipertiroidie, diabet zaharat).
Decongestionantele simpatomimetice pot determina hiperemie reactivă a mucoasei nazale, în
special ca urmare a tratamentului de lungă durată sau dacă se administrează doze mari. În caz de
tratamente repetate sau în cazul utilizării cronice a acestui medicament poate să apară sindrom de
rebound congestiv şi îngustarea căilor aeriene. Aceasta se poate manifesta, eventual, prin congestia
cronică a mucoasei nazale (care poate fi urmată de ozenă). În cazurile moderate, se poate opri
administrarea medicamentului într-o nară, administrându-se doar în cealaltă nară până la reducerea
intensităţii simptomelor, pentru a menţine, în parte, permeabilitatea căilor respiratorii nazale.
Bixtonim XYLO conţine clorură de benzalconiu. Este iritant. Poate provoca reacţii adverse
cutanate.
Bixtonim XYLO conţine sorbitol. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză nu
trebuie să utilizeze acest medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Administrarea xilometazolinei în asociere cu inhibitori ai monoaminooxidazei (IMAO) sau cu
antidepresive triciclice poate determina creşterea tensiunii arteriale (datorită efectelor
cardiovasculare induse de xilometazolină).
Nu se recomandă utilizarea concomitentă a altor preparate nazale care conţin simpatomimetice.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Datele provenite din administrarea xilometazolinei la gravide sunt inexistente sau limitate.
Nu se recomandă administrarea xilometazolinei în timpul sarcinii şi la femeile aflate la vârsta fertilă
care nu utilizează măsuri contraceptive.
Alăptarea
Nu se cunoaşte dacă xilometazolina se excretă în laptele uman.
Alăptarea trebuie întreruptă în timpul tratamentului cu xilometazolină.
http://nomenclator.amdm.gov.md/med_files/ee31727e-2e74-11e8-80f8-00155d2a071c/14.11.2018%2016_53_48/Bixtonim%20Xylo%201%20mg_ml%20spray%20nazal%20sol%20RCP%2013.09.18%20R.pdf
Bixtonim XYLO este indicat la adulţi şi copii cu vârsta peste 10 ani pentru:
- decongestionarea mucoasei nazale datorită corizei, rinitei vasomotorii şi rinitei alergice;
- facilitarea evacuării secreţiilor în afecţiunile sinusurilor paranazale;
- ca tratament adjuvant în otita medie, pentru decongestionarea mucoasei nazo-faringiene;
- facilitarea rinoscopiei.
4.2 Doze şi mod de administrare
Adulţi şi copii cu vârsta peste 10 ani
- 1-2 pufuri, în fiecare nară, la nevoie, dar de cel mult 3 ori pe zi.
Nu trebuie să se utilizeze doze mai mari decât cele recomandate.
Copii cu vârsta sub 10 ani
Bixtonim XYLO 1 mg/ml spray nazal, soluţie este contraindicat la copii cu vârsta sub 10 ani.
La copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 10 ani se recomandă altă concentraţie de clorhidrat de
xilometazolină, cum este Bixtonim XYLO 0,5 mg/ml spray nazal, soluţie.
Vârstnici
Se pot utiliza aceleaşi doze ca la adulţi.
Durata administrării
Bixtonim XYLO nu trebuie utilizat mai mult de 5 zile, cu excepţia cazului în care medicul vă
recomandă altfel.
Modul administrării
Pentru administrare se scoate capacul protector. Înainte de prima administrare se pulverizează în aer
prin apăsarea pompei dozatoare de 2-3 ori, pentru a se asigura eliberarea corectă a dozelor. Astfel,
pompa este pregătită pentru administrare.
Înainte de folosirea spray-ului nazal, se suflă uşor nasul. Se recomandă ca ultima doză să fie
administrată înainte de culcare.
Pentru utilizare, după scoaterea capacului protector, se introduce orificiul spray-ului în nară şi se
apasă pe pompă o singură dată, se inspiră uşor pe nas.
În timpul administrării, flaconul se ţine în poziţie verticală, cu pompa orientată în sus. Nu se
utilizează produsul în poziţie orizontală sau orientat în jos.
După utilizare se acoperă cu capacul protector.
Din motive de igienă şi pentru a evita infecţiile, fiecare flacon cu pulverizator trebuie să fie folosit
numai de către aceeaşi persoană.
4.3 Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la xilometazolină sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1;
- Rinită sicca (inflamaţie a mucoasei nazale neînsoţită de secreţie);
- Glaucom, în special glaucom cu unghi închis;
- La pacienţi cu hipofizectomie trans-sfenoidală sau după intervenţii chirurgicale cu expunere a
durei mater;
- La pacienţi cu antecedente de accident vascular cerebral sau cu factori de risc care pot
favoriza apariţia accidentului vascular cerebral prin activitatea alfa-simpatomimetică
(tratament cu vasoconstrictoare, antecedente de convulsii, retenţia de urină la pacienţii cu
afecţiuni utero-prostatice, asocierea cu simpatomimetice cu acţiune directă;
- Copii cu vârsta sub 10 ani.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Similar altor medicamente simpatomimetice, xilometazolina trebuie administrată cu precauţie la
pacienţii care prezintă o reacţie puternică la administrarea de substanţe adrenergice, care se
manifestă prin insomnie, ameţeli, tremor, aritmii cardiace sau hipertensiune arterială.
Pacienţii care necesită tratament cronic cu xilometazolină pot utiliza acest medicament o perioadă
mai mare de timp numai sub supraveghere clinică atentă, deoarece există risc de atrofie a mucoasei
nazale.
La administrarea repetată şi/sau prelungită de xilometazolină există riscul apariţiei tahifilaxiei şi
rinitei iatrogene.
La administrarea repetată şi/sau prelungită există riscul absorbţiei sistemice a xilometazolinei în
cantităţi care pot determina reacţii adverse sistemice.
Xilometazolina trebuie administrată cu prudenţă şi numai dacă beneficiul terapeutic depăşeşte
riscurile potenţiale la: pacienţi trataţi cu inhibitori ai monoaminooxidazei (IMAO) sau alte
medicamente care pot creşte tensiunea arterială, afecţiuni cardiovasculare severe (de exemplu
afecţiuni coronariene grave, hipertensiune arterială), feocromocitom, tulburări metabolice (de
exemplu hipertiroidie, diabet zaharat).
Decongestionantele simpatomimetice pot determina hiperemie reactivă a mucoasei nazale, în
special ca urmare a tratamentului de lungă durată sau dacă se administrează doze mari. În caz de
tratamente repetate sau în cazul utilizării cronice a acestui medicament poate să apară sindrom de
rebound congestiv şi îngustarea căilor aeriene. Aceasta se poate manifesta, eventual, prin congestia
cronică a mucoasei nazale (care poate fi urmată de ozenă). În cazurile moderate, se poate opri
administrarea medicamentului într-o nară, administrându-se doar în cealaltă nară până la reducerea
intensităţii simptomelor, pentru a menţine, în parte, permeabilitatea căilor respiratorii nazale.
Bixtonim XYLO conţine clorură de benzalconiu. Este iritant. Poate provoca reacţii adverse
cutanate.
Bixtonim XYLO conţine sorbitol. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză nu
trebuie să utilizeze acest medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Administrarea xilometazolinei în asociere cu inhibitori ai monoaminooxidazei (IMAO) sau cu
antidepresive triciclice poate determina creşterea tensiunii arteriale (datorită efectelor
cardiovasculare induse de xilometazolină).
Nu se recomandă utilizarea concomitentă a altor preparate nazale care conţin simpatomimetice.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Datele provenite din administrarea xilometazolinei la gravide sunt inexistente sau limitate.
Nu se recomandă administrarea xilometazolinei în timpul sarcinii şi la femeile aflate la vârsta fertilă
care nu utilizează măsuri contraceptive.
Alăptarea
Nu se cunoaşte dacă xilometazolina se excretă în laptele uman.
Alăptarea trebuie întreruptă în timpul tratamentului cu xilometazolină.
http://nomenclator.amdm.gov.md/med_files/ee31727e-2e74-11e8-80f8-00155d2a071c/14.11.2018%2016_53_48/Bixtonim%20Xylo%201%20mg_ml%20spray%20nazal%20sol%20RCP%2013.09.18%20R.pdf
0
În stoc
1. Ce este Velaxin capsule cu eliberare prelungită şi pentru ce se utilizează
Substanţa activă pe care o conţine preparatul Velaxin este venlafaxina.
Velaxin capsule cu eliberare prelungită este un antidepresiv care face parte dintr-un grup de medicamente denumite inhibitori ai recaptării serotoninei şi noradrenalinei (INRS). Acest grup de medicamente este utilizat pentru a trata depresia şi alte afecţiuni, cum sunt tulburările de anxietate. Se consideră că persoanele care suferă de depresie şi/sau anxietate au niveluri mai mici de serotonină şi noradrenalină în creier. Modul de acţiune al antidepresivelor nu este pe deplin înţeles, însă ele pot fi benefice prin creşterea nivelurilor de serotonină şi noradrenalină din creier.
Velaxin este un tratament destinat adulţilor cu depresie. De asemenea este şi un tratament destinat adulţilor cu următoarele tulburări de anxietate: tulburare de anxietate generalizată, tulburare de anxietate socială (teamă faţă de situaţiile sociale sau evitarea acestora) şi tulburare de panică (atacuri de panică).
Tratamentul corespunzător al depresiei sau al tulburărilor de anxietate este important pentru a vă ajuta să vă simţiţi mai bine. Dacă aceste afecţiuni nu sunt tratate, starea dumneavoastră ar putea persista, devenind mai gravă şi mai greu de tratat.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită
Nu utilizaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită :
• Dacă sunteţi alergic la venlafaxină (substanţa activă) sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6).
• Dacă luaţi sau aţi luat, în ultimele 14 zile, oricare din medicamentele cunoscute sub denumirea de inhibitori ireversibili ai monoaminooxidazei (IMAO), care sunt utilizate pentru tratamentul depresiei sau al bolii Parkinson. Administrarea unui IMAO ireversibil împreună Velaxin, poate determina reacţii adverse grave sau chiar care pot pune viaţa în pericol. De asemenea, trebuie să aşteptaţi cel puţin 7 zile după ce încetaţi să mai luaţi Velaxin înainte de a lua orice IMAO (vezi şi punctul „Velaxin capsule cu eliberare prelungită împreună cu alte medicamente” şi informaţiile de la punctul respectiv despre „Sindromul serotoninergic”).
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă vă aflaţi în oricare dintre situaţiile de mai jos, consultaţi medicului dumneavoastră înainte de a lua Velaxin capsule cu eliberare prelungită:
• Dacă utilizaţi alte medicamente care, luate concomitent cu Velaxin capsule cu eliberare prelungită, poate creşte riscul de apariţie a sindromului serotoninergic sau sindromului neuroleptic malign (SNM) (vezi pct. „Velaxin capsule cu eliberare prelungită împreună cu alte medicamente”)
• Dacă aveţi probleme oculare, cum sunt unele tipuri de glaucom (presiune crescută în interiorul ochiului).
• Dacă aţi avut tensiune arterială crescută (hipertensiune arterială).
• Dacă aţi avut probleme cu inima .
• Dacă vi s-a spus că aveţi un ritm anormal al inimii.
• Dacă aţi avut convulsii (crize convulsive).
• Dacă aţi avut valori prea mici ale sodiului în sânge (hiponatremie).
• Dacă aveţi tendinţa de a face vânătăi sau de a sângera cu uşurinţă (istoric de tulburări de sângerare) sau dacă luaţi alte medicamente care pot creşte riscul de sângerare, de exemplu warfarină (folosită pentru a preveni cheagurile de sânge).
• Dacă valorile în sânge ale colesterolului dumneavoastră cresc.
• Dacă aţi avut în trecut manie (stare de supraexcitare sau euforie) sau tulburare bipolară sau
dacă cineva din familia dumneavoastră a avut asemenea probleme.
• Dacă aţi avut un comportament agresiv
• Dacă aveţi diabet zaharat
Velaxin poate cauza o senzaţie de nelinişte sau incapacitatea de a rămâne aşezat sau nemişcat în timpul primelor săptămâni de tratament. Trebuie să spuneţi medicului dumneavoastră dacă vise întâmplă acest lucru.
Dacă aveţi oricare dintre aceste situaţii, consultaţi medicului dumneavoastră înainte de a lua Velaxin capsule cu eliberare prelungită.
Gânduri de sinucidere şi agravarea stării dumneavoastră de depresie sau de anxietate
Depresia şi/sau tulburările de anxietate de care suferiţi vă pot provoca uneori idei de auto-vătămare sau sinucidere. Acestea se pot accentua la începerea tratamentului cu medicamente antidepresive, deoarece acţiunea tuturor acestor medicamente se produce în timp, de obicei în aproximativ două săptămâni şi câteodată şi mai mult.
Sunteţi mai predispus spre astfel de idei:
- Dacă aţi avut anterior gânduri de sinucidere sau auto-vătămare.
- Dacă sunteţi de vârstă adultă tânără (mai puţin de 25 de ani). Informaţia rezultată din studiile clinice arată existenţa unui risc crescut de comportament suicidar la adulţii în vârstă de mai puţin de 25 de ani, care suferă de o afecţiune psihică şi au urmat un tratament cu un antidepresiv.
În cazul în care aveţi gânduri de auto-vătămare sau sinucidere, indiferent de moment, contactaţi-vă imediat medicul sau adresaţi-vă fără întârziere unui spital.
Poate fi util să vă adresaţi unei rude sau unui prieten apropiat, căruia să-i spuneţi că vă simţiţi deprimat sau că suferiţi de o tulburare de anxietate şi pe care să-l rugaţi să citească acest prospect. În acelaşi timp, puteţi ruga persoana respectivă să vă spună dacă nu consideră că starea dumneavoastră de depresie sau anxietate s-a agravat sau dacă o îngrijorează vreo modificare apărută în comportamentul dumneavoastră.
Gură uscată
Au fost înregistrate cazuri de gură uscată la 10% dintre pacienţii trataţi cu venlafaxină. Aceasta poate creşte riscul apariţiei cariilor. Ca urmare, trebuie să acordaţi o importanţă deosebită igienei dentare.
Diabet zaharat
Concentraţia de glucoză din sângele dumneavoastră poate fi modificată datorită lui Velaxin. Prin urmare, s-ar putea să fie necesară ajustarea dozelor dumneavoastră de medicamente pentru diabet.
Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
În mod normal, Velaxin nu trebuie utilizat la copii şi adolescenţi cu vârste sub 18 ani. De asemenea, trebuie să ştiţi că pacienţii cu vârste sub 18 ani prezintă un risc crescut de reacţii adverse, cum sunt tentativele de sinucidere, gândurile de sinucidere şi comportamentul ostil (în principal agresivitate, comportament opoziţional şi mânie) atunci când iau medicamente din această clasă. Cu toate acestea, medicul dumneavoastră ar putea prescrie Velaxin la pacienţi cu vârste sub 18 ani dacă decide că este în interesul acestora. Dacă medicul dumneavoastră a prescris Velaxin la un pacient cu vârsta sub 18 ani şi vreţi să discutaţi acest lucru, vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră. Trebuie să îl informaţi pe medicul dumneavoastră dacă oricare din simptomele prezentate mai sus apar sau se agravează la pacienţi cu vârste sub 18 ani care iau Velaxin. De asemenea, în acest grup de vârstă nu au fost încă demonstrate efectele de siguranţă pe termen lung ale Velaxin privind creşterea, maturizarea şi dezvoltarea cognitivă şi comportamentală.
Velaxin capsule cu eliberare prelungită împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente.
Medicul dumneavoastră este cel care va decide dacă puteţi lua Velaxin împreună cu alte medicamente.
Nu începeţi şi nu încetaţi să luaţi alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală, preparate naturale sau din plante, înainte de a discuta cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.
Spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi:
- Inhibitori de monoaminooxidază (IMAO) (Vezi punctul „Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită ”)
- Sindrom serotoninergic,
În tratamentul cu venlafaxină poate să apară o afecţiune care poate pune viaţa în pericol sindrom serotoninergic sau sindromul neuroleptic malign (SNM) (vezi pct. „Reacţii Adverse Posibile”), în special atunci când aceasta este administrată împreună cu alte medicamente.
Exemple de astfel de medicamente includ:
• Triptani (utilizaţi pentru migrenă)
• Alte medicamente pentru tratamentul depresiei, de exemplu inhibitori specifici ai recaptării serotoninei şi norepinefrinei (IRSN), inhibitori specifici ai recaptării serotoninei (ISRS), antidepresive triciclice sau medicamente care conţin litiu
• Medicamente care conţin linezolid, un antibiotic (utilizate pentru tratarea infecţiilor)
• Medicamente care conţin moclobemidă, un IMAO reversibil (utilizate pentru tratamentul depresiei)
• Medicamente care conţin sibutramină (utilizată pentru scăderea în greutate)
• Medicamente care conţin tramadol, fentanil, tapentadol, petidină sau pentazocină (utilizate pentru tratamentul durerii severe)
• Medicamente care conţin dextrometorfan (utilizat pentru tratamentul tusei).
• Medicamente care conţin metadonă (utilizată pentru tratamentul dependenţei de droguri opioide sau al durerii severe).
• Medicamente care conţin albastru metilen (utilizate pentru tratamentul valorilor crescute de methemogolobină în sânge)
• Produse care conţin sunătoare (numită şi Hypericum perforatum, un preparat din plante utilizat în tratamentul depresiilor uşoare)
• Produse care conţin triptofan (utilizate pentru tratarea problemelor cu somnul şi a depresiei).
• Antipsihotice (utilizate pentru tratamentul unei boli cu simptome cum sunt auzirea, vederea sau simţirea unor lucruri care nu sunt prezente, convingeri eronate, suspiciune crescută, raţionamente neclare şi să deveniţi retras).
Semnele şi simptomele sindromului serotoninergic pot include o combinaţie a următoarelor: nelinişte, halucinaţii, pierderea coordonării, accelerarea bătăilor inimii, creşterea temperaturii corporale, modificări rapide ale tensiunii arteriale, exagerarea reflexelor, diaree, comă, greaţă, vărsături.
În forma sa cea mai severă, sindromul serotoninergic poate să fie asemănător cu sindromul neuroleptic malign (SNM). Semnele şi simptomele SNM pot include o combinaţie între febră, bătăi rapide ale inimii, transpiraţii, rigiditate musculară severă, confuzie, creşterea concentraţiei enzimelor muscular din sânge (determinată printr-un test de sânge).
Spuneţi imediat medicului dumneavoastră, sau mergeţi la serviciul de primiri urgenţe a celui mai apropiat spital dacă credeţi ca aveţi sindrom serotoninergic.
Trebuie să spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi medicamente care vă pot afecta ritmul inimii.
Exemple de aceste medicamente includ:
• Antiaritmice cum sunt chinidina, amiodarona, sotalolul sau dofetilida (utilizate pentru tratamentul unui ritm anormal al inimii)
• Antipsihotice cum este tioridazina (vezi şi Sindromul serotoninergic descris mai sus)
• Antibiotice cum sunt eritromicina şi moxifloxacina (utilizate pentru tratamentul infecţiilor bacteriene)
• Antihistaminice (utilizate pentru tratamentul alergiei)
De asemenea, medicamentele de mai jos pot interacţiona cu Velaxin şi trebuie utilizate cu precauţie. În mod deosebit, este important să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi medicamente care conţin:
• Ketoconazol (medicamente antifungice).
• Haloperidol sau risperidonă (pentru tratarea problemelor psihice).
• Metoprolol (un beta-blocant destinat tratamentului tensiunii arteriale crescute şi problemelor de inimă).
Utilizarea Velaxin capsule cu eliberare prelungită cu alimente, băuturi şi alcool
Velaxin capsule cu eliberare prelungită poate fi administrat în timpul meselor (vezi pct.3. Cum să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită)
Trebuie să evitaţi consumul de alcool pe perioada cât luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită.
Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Sarcina
Trebuie să folosiţi Velaxin numai după ce discutaţi cu medicul dumneavoastră beneficiile potenţiale şi
potenţialele riscuri pentru copilul dumneavoastră nenăscut.
Asiguraţi-vă că moaşa şi/sau medicul dumneavoastră cunosc faptul că luaţi Velaxin. Când sunt administrate în perioada sarcinii, medicamente asemănătoare (IRSS) pot creşte riscul apariţ iei unei probleme grave la nou-născut numită hipertensiune pulmonară persistentă a nou născutului (HTPPNN) care face copilul să respire mai repede şi să aibă culoare albăstruie. Aceste simptome apar în general în primele 24 de ore de la naştere. Dacă aceasta se întâmplă copilului dumneavoastră, trebuie să vă adresaţi imediat medicului şi/sau moaşei dumneavoastră.
Dacă luaţi acest medicament în timpul sarcinii, în plus faţă de problemele de respiraţie alte simptome pe care le poate avea copilul dumneavoastră după naştere sunt tulburările de alimentaţie. Dacă copilul dumneavoastră are aceste simptome la naştere şi sunteţi îngrijorată, contactaţi-l pe medicul şi/sau moaşa dumneavoastră care vă vor putea face recomandări.
Alăptarea
Velaxin trece în laptele matern. Există riscul apariţiei unor efecte asupra copilului. Au fost raportate cazuri de sugari alăptaţi la sân care au manifestat iritabilitate, plâns şi tulburări ale somnului. Aceste simptome au fost înregistrate şi după întreruperea tratamentului cu Velaxin. Ca urmare, trebuie să discutaţi acest lucru cu medicul dumneavoastră iar acesta va decide dacă trebuie să întrerupeţi alăptarea sau tratamentul cu Velaxin.
Consultaţi medicul sau farmacistul înainte de a lua orice medicament.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi utilaje decât după ce deveniţi conştient de modul în care vă afectează Velaxin.
3. Cum să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Regimul de dozare
Doza iniţială recomandată, de obicei, pentru tratamentul depresiei, tulburării anxioase generalizate şi
a tulburării anxioase sociale este de 75 mg pe zi. Doza poate fi crescută treptat de către medicul dumneavoastră, după necesităţi, până la o doză maximă de 375 mg pe zi pentru depresie.
Dacă sunteţi tratat pentru tulburare de panică, medicul dumneavoastră va începe cu o doză mai mică (37,5 mg de venlafaxină) şi apoi va creşte doza treptat. Doza maximă pentru tulburarea anxioasă generalizată, tulburarea anxioasă socială şi tulburarea de panică este de 225 mg pe zi.
Luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită aproximativ la aceeaşi oră a zilei, fie dimineaţa, fie seara.
Mod de administrare
Capsulele trebuie înghiţite întregi, cu o cantitate suficientă de lichid. Capsulele nu trebuie divizate, zdrobite, mestecate sau dizolvate.
Se recomandă administrarea împreună cu alimente a capsulelor de venlafaxină cu eliberare prelungită, la aproximativ aceeaşi oră a zilei.
Dacă aveţi probleme cu ficatul sau rinichii discutaţi cu medicul dumneavoastră, deoarece este posibil
să aveţi nevoie de o doză diferită de Velaxin.
Nu întrerupeţi administrarea acestui medicament fără a discuta cu medicul dumneavoastră (vezi pct. „Dacă încetaţi să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită,,).
Dacă luaţi mai mult Velaxin capsule cu eliberare prelungită decât trebuie
Dacă dumneavoastră aţi luat mai mult Velaxin decât v-a fost indicat, adresaţi-vă imediat la medicul dumneavoastră sau farmacist.
Simptomele unui posibil supradozaj pot include bătăi rapide ale inimii, modificări ale stării de alertă
(mergând de la somnolenţă la comă), vedere înceţoşată, convulsii sau crize convulsive şi vărsături.
Dacă uitaţi să utilizaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită
În cazul în care aţi uitat o doză, luaţi-o deîndată ce vă aduceţi aminte. Dacă, însă, este timpul să luaţi următoarea doză, nu mai luaţi doza uitată şi luaţi numai o singură doză, ca de obicei. Nu luaţi o cantitate zilnică de Velaxin mai mare decât cea care v-a fost prescrisă pentru o zi. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită
Chiar dacă vă simţiţi mai bine, nu încetaţi să luaţi Velaxin şi nu reduceţi doza fără a fi vorbit în acest
sens cu medicul dumneavoastră. Atunci când medicul dumneavoastră va considera că nu mai aveţi nevoie de tratamentul cu Velaxin, vă va cere să reduceţi treptat doza până la oprirea completă a tratamentului. Se ştie că la oprirea tratamentului cu Velaxin apar reacţii adverse, în special atunci când tratamentul cu Velaxin este oprit brusc sau doza este redusă prea rapid. Unii pacienţi pot avea simptome cum sunt oboseală, ameţeală, stare de leşin, dureri de cap, insomnie, coşmaruri, gură uscată, pierderea poftei de mâncare, greaţă, vărsături, diaree, nervozitate, agitaţie, confuzie, zgomote în urechi, senzaţie de furnicături sau, rareori, de şoc electric, slăbiciune, transpiraţii, convulsii sau simptome de tip gripal.
Medicul dumneavoastră vă va sfătui cu privire la felul cum trebuie să opriţi treptat tratamentul cu Velaxin capsule cu eliberare prelungită.
Dacă aveţi oricare din aceste simptome sau oricare alte simptome supărătoare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră pentru sfaturi.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Nu vă îngrijoraţi dacă observaţi mici granule sau bile albe în scaun, după ce luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită. În interiorul capsulelor Velaxin se găsesc corpusculi sferici sau mici bile de culoare albă, care conţin componenta activă, venlafaxina. Aceşti corpusculi sferici sunt eliberaţi din capsulă în tractul gastro-intestinal. Pe măsură ce corpusculii sferici se deplasează de-a lungul tractului gastro-intestinal, venlafaxina este eliberată lent. Învelişul sferic rămâne nedizolvat şi este eliminat prin scaun. Prin urmare, chiar dacă observaţi corpusculi sferici în scaun, doza dumneavoastră de venlafaxină a fost absorbită.
Dacă se întâmplă oricare dintre următoarele, nu mai luaţi Velaxin. Anunţaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră sau mergeţi la unitatea de primiri urgenţe din cel mai apropiat spital în următoarele cazuri:
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane)
• Edem angioneurotiv (umflarea feţei, gurii, limbii, gâtului, mâinilor sau picioarelor şi/sau apariţia erupţiei trecătoare pe piele, cu mâncărime (băşici), dificultăţi la înghiţire sau în respiraţie).
Rare (pot afecta pot afecta până la 1 din 1000 persoane)
• Reacţie anafilactică (senzaţie de apăsare în piept, respiraţie şuierătoare, dificultăţi la înghiţire sau în respiraţie)
• Erupţii grave pe piele, mâncărime sau urticarie (zone în relief de piele, înroşite sau palide, care adeseori dau senzaţie de mâncărime)
• Stare de nervozitate sau anxietate, ameţeală, senzaţie de palpitaţii, înroşire bruscă a pielii şi/sau senzaţie de încălzire.
• Semne şi simptome ale sindromului serotoninergic, ce pot include nelinişte, halucinaţii, pierdere a coordonării, bătăi rapide ale inimii, temperatură corporală mare, modificări rapide ale tensiunii arteriale, reflexe exagerate, diaree, comă, greaţă, vărsături. În forma sa cea mai severă, sindromul serotoninergic poate semăna cu sindormul neurolepic malign (SNM). Semnele şi simptomele SNM pot include o asociere de febră, accelerarea bătăilor inimii, transpiraţie, rigiditate musculară severă, confuzie, creşterea valorilor enzimelor musculare (determinate printr-o analiză de sânge).
• Semne de infecţie, cum sunt temperatură corporală mare, frisoane, tremurături, dureri de cap, transpiraţie, simptome asemănătoare gripei. Acest fapt poate fi rezultatul unei tulburări sanguine care poate genera un risc crescut de infecţie.
• Erupţie severă trecătoare pe piele, care poate conduce la apariţia de băşici şi la descuamarea severă a pielii.
• Durere, sensibilitate sau slăbiciune inexplicabilă a muşchilor. Acestea pot fi semne de rabdomioliză.
Alte reacţii adverse despre care trebuie să îi spuneţi medicului dumneavoastră includ (frecvenţa acestor reacţii adverse este inclusă în lista “Alte reacţii adverse care pot să apară”, de mai jos):
• Tuse, respiraţie şuierătoare, dificultăţi la respiraţie şi temperatură ridicată
• Scaune de culoare neagră (de culoarea păcurei) sau sânge în scaun
• Colorarea în galben a pielii sau a ochilor, mâncărimi, urină închisă la culoare, care pot fi
simptomele unei inflamaţii a ficatului (hepatită)
• Probleme cu inima, cum sunt bătăi de inimă rapide sau neregulate, creşterea tensiunii arteriale
• Probleme cu ochii, cum sunt vedere înceţoşată, pupile dilatate
• Tulburări ale sistemului nervos, cum sunt ameţeală, furnicături, tulburări de mobilitate (spasme
ale muşchilor sau rigiditate), convulsii sau crize convulsive
• Probleme de ordin psihic cum sunt hiperactivitate şi euforie (senzaţie neobişnuită de exaltare).
• Efecte de întrerupere (vezi pct. „Cum să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită”, „Dacă încetaţi să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită”)
• Sângerare prelungită - dacă vă tăiaţi sau vă răniţi, este posibil ca timpul în care sângerarea să se oprească să fie mai mare decât de obicei.
Alte reacţii adverse care pot să apară
Frecvenţa reacţiilor adverse este definită astfel:
foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane):
frecvente (care afectează 1-10 din 100 pacienţi)
mai puţin frecvente (care afectează 1-10 din 1000 pacienţi)
rare (care afectează 1-10 din 10000 pacienţi)
foarte rare (care afectează mai puţin de 1 din 10000 pacienţi)
cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
Foarte frecvente
• Ameţeală; dureri de cap, somnolenţă
• Insomnie
• Greaţă; senzaţie de uscăciune la nivelul gurii, constipaţ ie
• Transpiraţie (inclusiv transpiraţii nocturne)
Frecvente
• Scădere a poftei de mâncare
• Confuzie; senzaţia de separare (sau detaşare) de propria persoană; lipsa orgasmului; scăderea
libidoului; nelinişte, stare de nervozitate; vise anormale
• Ttremor; senzaţie de nelinişte sau incapacitatea de a sta aşezat sau nemişcat; înţepături şi furnicături; alterarea senzaţiei gustative; creşterea tonusului muscular
• Tulburări de vedere inclusiv vedere înceţoşată; pupile dilatate; incapacitatea ochiului de a se
adapta de la vederea la distanţă la vederea de aproape
• Zgomote în urechi (tinitus)
• Bătăi rapide ale inimii; palpitaţii;
• Creştere a tensiunii arteriale; înroşirea feţei
• Senzaţie de lipsa aerului, căscat
• Vărsături; diaree
• Erupţie trecătoare pe piele; mâncărime
• Creştere a frecvenţei de urinare; incapacitate de a urina, dificultăţi la urinat
• Tulburări menstruale, ca sângerări crescute sau sângerări crescute şi neregulate; anomalii de ejaculare (la bărbaţi); disfuncţie erectilă (impotenţă)
• Slăbiciune (astenie); oboseală; frisoane
• Creştere a valorilor din sânge ale colesterolului.
Mai puţin frecvente
• Hiperactivitate, gânduri legate de competiţie şi nevoie de somn scăzută (manie)
• Halucinaţii; stare de agitaţie, senzaţia de separare (sau detaşare) de realitate; anomalii ale orgasmului (la femei); stare de supraexcitare; scrâşnirea dinţilor
• Leşin; mişcări involuntare ale muşchilor; tulburări de coordonare şi echilibru;
• Ameţeli (în special la ridicarea bruscă în picioare), scădere a tensiunii arteriale;
• Vărsături cu sânge, scaune (fecale) de culoare neagră sau sânge în scaun, care poate fi un semn de sângerare internă
• Sensibilitate la lumina soarelui; vânătăi; erupţie trecătoare pe piele; căderea anormală a părului
• Modificări nesemnificative în sânge ale nivelului enzimelor hepatice
Rare
• Convulsii sau crize convulsive
• Tuse, respiraţie şuierătoare, respiraţie dificilă şi temperatură mare
• Capacitatea redusă de a se orienta (dezorientare) şi confuzie, adesea însoţită de halucinaţii (delir)
• Consum excesiv de apă (sindrom cunoscut şi sub denumirea de sindromul secreţiei neadecvate de hormon antidiuretic, SIADH)
• Scăderea valorilor sodiului în sânge
• Durere severă în ochi, scăderea vederii sau vedere înceţoşată
• Accelerare anormală a bătăilor inimii, contracţii aritmice a inimii, ce poate provoca leşin
• Durere severă de abdomen sau de spate (care poate indica o problemă gravă a intestinului, ficatului sau pancreasului)
• Mâncărimi, îngălbenire a pielii sau a albului ochilor, urină de culoare închisă sau simptome asemănătoare gripei, care sunt manifestări ale inflamaţiei ficatului (hepatită)
Foarte rare
• Prelungirea timpului de sângerare, ceea ce generează un risc crescut de apariţie a vânătăilor şi sângerărilor
• Sângerări neaşteptate, de exemplu, sângerarea gingiilor, sânge în urină sau în vomă sau apariţia unor vânătăi neobişnuite sau a vaselor de sânge sparte (vene sparte)
• Secreţie anormală de lapte
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
• Idei de auto-vătămare şi sinucidere - a fost raportată apariţia ideilor de auto-vătămare şi sinucidere în timpul tratamentului cu venlafaxină sau la scurt timp după întreruperea tratamentului (Vezi punctul 2, “Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită”)
• Agresivitate
• Ameţeli cu senzaţie de învârtire (vertij)
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amed.md sau e-mail: [email protected]
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5. Cum se păstrează Velaxin capsule cu eliberare prelungită
A se păstra la loc uscat, la temperaturi sub 30°C.
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament dacă aţi observat semne evidente de înrăutăţire a calităţii lui.
Perioada de valabilitate este indicată pe ambalaj. Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Velaxin capsule cu eliberare prelungită
Fiecare capsulă cu eliberare prelungită conţine: venlafaxină 37,5 mg, 75 mg, 150 mg (sub formă de clorhidrat de venlafaxină 42,42 mg, 84,84 mg şi 169,68 mg);
Celelalte componente sunt: celuloză microcristalină, clorură de sodiu, etilceluloză, talc, dimeticonă, clorură de potasiu, copovidonă, dioxid de siliciu coloidal anhidru, gumă xantinică, oxid galben de fier.
Componenţa capsulei CONI-SNAP 3 (Velaxin 37,5 mg capsule cu eliberare prelungită): oxid galben de fier (E172), indigocarmin FD şi C albastru 2 (E132), eritrozină FD şi C roşu 3 (E127), dioxid de titan (E171), gelatină.
Componenţa capsulei CONI-SNAP 2 (Velaxin 75 mg capsule cu eliberare prelungită) şi CONI- SNAP-0EL(Velaxin 150 mg capsule cu eliberare prelungită): oxid galben de fier (E172), oxid roşu de fier (E172), dioxid de titan (E171), gelatină.
Cum arată Velaxin capsule cu eliberare prelungită şi conţinutul ambalajului:
Capsulă cu eliberare prelungită
Velaxin 37,5 mg capsule cu eliberare prelungită
Capsule gelatinoase tari CONI-SNAP 3, cu sistem de autoblocare, cu corp incolor, transparent 43000 şi căpăcel de culoare oranj-deschis L530.
Velaxin 75 mg capsule cu eliberare prelungită
Capsule gelatinoase tari CONI-SNAP 2, cu sistem de autoblocare, cu corp incolor, transparent 43000 şi căpăcel de culoare oranj-brun L570.
Velaxin 150 mg capsule cu eliberare prelungită
Capsule gelatinoase tari CONI-SNAP 0EL, cu sistem de autoblocare, cu corp incolor, transparent 43000 şi căpăcel de culoare oranj-brun L570.
Capsulele nu sunt marcate. Suprafaţa capsulelor nu trebuie să fie deteriorată sau să prezinte urme de pulbere. Capsulele conţin amestec de pelete de culoare albă şi galbenă, fără sau aproape fără miros.
Conţinutul ambalajului
Câte 14 capsule cu eliberare prelungită în blister PVC / PVDC / Aluminiu. Câte 2 blistere împreună cu prospectul pentru pacient în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria
Fabricantul
Egis Pharmaceuticals PLC
H-9900 Körmend, Mátyás király út 65.
H-1165 Budapesta, Bökényföldi út 118-120.
Ungaria
Substanţa activă pe care o conţine preparatul Velaxin este venlafaxina.
Velaxin capsule cu eliberare prelungită este un antidepresiv care face parte dintr-un grup de medicamente denumite inhibitori ai recaptării serotoninei şi noradrenalinei (INRS). Acest grup de medicamente este utilizat pentru a trata depresia şi alte afecţiuni, cum sunt tulburările de anxietate. Se consideră că persoanele care suferă de depresie şi/sau anxietate au niveluri mai mici de serotonină şi noradrenalină în creier. Modul de acţiune al antidepresivelor nu este pe deplin înţeles, însă ele pot fi benefice prin creşterea nivelurilor de serotonină şi noradrenalină din creier.
Velaxin este un tratament destinat adulţilor cu depresie. De asemenea este şi un tratament destinat adulţilor cu următoarele tulburări de anxietate: tulburare de anxietate generalizată, tulburare de anxietate socială (teamă faţă de situaţiile sociale sau evitarea acestora) şi tulburare de panică (atacuri de panică).
Tratamentul corespunzător al depresiei sau al tulburărilor de anxietate este important pentru a vă ajuta să vă simţiţi mai bine. Dacă aceste afecţiuni nu sunt tratate, starea dumneavoastră ar putea persista, devenind mai gravă şi mai greu de tratat.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită
Nu utilizaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită :
• Dacă sunteţi alergic la venlafaxină (substanţa activă) sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6).
• Dacă luaţi sau aţi luat, în ultimele 14 zile, oricare din medicamentele cunoscute sub denumirea de inhibitori ireversibili ai monoaminooxidazei (IMAO), care sunt utilizate pentru tratamentul depresiei sau al bolii Parkinson. Administrarea unui IMAO ireversibil împreună Velaxin, poate determina reacţii adverse grave sau chiar care pot pune viaţa în pericol. De asemenea, trebuie să aşteptaţi cel puţin 7 zile după ce încetaţi să mai luaţi Velaxin înainte de a lua orice IMAO (vezi şi punctul „Velaxin capsule cu eliberare prelungită împreună cu alte medicamente” şi informaţiile de la punctul respectiv despre „Sindromul serotoninergic”).
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă vă aflaţi în oricare dintre situaţiile de mai jos, consultaţi medicului dumneavoastră înainte de a lua Velaxin capsule cu eliberare prelungită:
• Dacă utilizaţi alte medicamente care, luate concomitent cu Velaxin capsule cu eliberare prelungită, poate creşte riscul de apariţie a sindromului serotoninergic sau sindromului neuroleptic malign (SNM) (vezi pct. „Velaxin capsule cu eliberare prelungită împreună cu alte medicamente”)
• Dacă aveţi probleme oculare, cum sunt unele tipuri de glaucom (presiune crescută în interiorul ochiului).
• Dacă aţi avut tensiune arterială crescută (hipertensiune arterială).
• Dacă aţi avut probleme cu inima .
• Dacă vi s-a spus că aveţi un ritm anormal al inimii.
• Dacă aţi avut convulsii (crize convulsive).
• Dacă aţi avut valori prea mici ale sodiului în sânge (hiponatremie).
• Dacă aveţi tendinţa de a face vânătăi sau de a sângera cu uşurinţă (istoric de tulburări de sângerare) sau dacă luaţi alte medicamente care pot creşte riscul de sângerare, de exemplu warfarină (folosită pentru a preveni cheagurile de sânge).
• Dacă valorile în sânge ale colesterolului dumneavoastră cresc.
• Dacă aţi avut în trecut manie (stare de supraexcitare sau euforie) sau tulburare bipolară sau
dacă cineva din familia dumneavoastră a avut asemenea probleme.
• Dacă aţi avut un comportament agresiv
• Dacă aveţi diabet zaharat
Velaxin poate cauza o senzaţie de nelinişte sau incapacitatea de a rămâne aşezat sau nemişcat în timpul primelor săptămâni de tratament. Trebuie să spuneţi medicului dumneavoastră dacă vise întâmplă acest lucru.
Dacă aveţi oricare dintre aceste situaţii, consultaţi medicului dumneavoastră înainte de a lua Velaxin capsule cu eliberare prelungită.
Gânduri de sinucidere şi agravarea stării dumneavoastră de depresie sau de anxietate
Depresia şi/sau tulburările de anxietate de care suferiţi vă pot provoca uneori idei de auto-vătămare sau sinucidere. Acestea se pot accentua la începerea tratamentului cu medicamente antidepresive, deoarece acţiunea tuturor acestor medicamente se produce în timp, de obicei în aproximativ două săptămâni şi câteodată şi mai mult.
Sunteţi mai predispus spre astfel de idei:
- Dacă aţi avut anterior gânduri de sinucidere sau auto-vătămare.
- Dacă sunteţi de vârstă adultă tânără (mai puţin de 25 de ani). Informaţia rezultată din studiile clinice arată existenţa unui risc crescut de comportament suicidar la adulţii în vârstă de mai puţin de 25 de ani, care suferă de o afecţiune psihică şi au urmat un tratament cu un antidepresiv.
În cazul în care aveţi gânduri de auto-vătămare sau sinucidere, indiferent de moment, contactaţi-vă imediat medicul sau adresaţi-vă fără întârziere unui spital.
Poate fi util să vă adresaţi unei rude sau unui prieten apropiat, căruia să-i spuneţi că vă simţiţi deprimat sau că suferiţi de o tulburare de anxietate şi pe care să-l rugaţi să citească acest prospect. În acelaşi timp, puteţi ruga persoana respectivă să vă spună dacă nu consideră că starea dumneavoastră de depresie sau anxietate s-a agravat sau dacă o îngrijorează vreo modificare apărută în comportamentul dumneavoastră.
Gură uscată
Au fost înregistrate cazuri de gură uscată la 10% dintre pacienţii trataţi cu venlafaxină. Aceasta poate creşte riscul apariţiei cariilor. Ca urmare, trebuie să acordaţi o importanţă deosebită igienei dentare.
Diabet zaharat
Concentraţia de glucoză din sângele dumneavoastră poate fi modificată datorită lui Velaxin. Prin urmare, s-ar putea să fie necesară ajustarea dozelor dumneavoastră de medicamente pentru diabet.
Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
În mod normal, Velaxin nu trebuie utilizat la copii şi adolescenţi cu vârste sub 18 ani. De asemenea, trebuie să ştiţi că pacienţii cu vârste sub 18 ani prezintă un risc crescut de reacţii adverse, cum sunt tentativele de sinucidere, gândurile de sinucidere şi comportamentul ostil (în principal agresivitate, comportament opoziţional şi mânie) atunci când iau medicamente din această clasă. Cu toate acestea, medicul dumneavoastră ar putea prescrie Velaxin la pacienţi cu vârste sub 18 ani dacă decide că este în interesul acestora. Dacă medicul dumneavoastră a prescris Velaxin la un pacient cu vârsta sub 18 ani şi vreţi să discutaţi acest lucru, vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră. Trebuie să îl informaţi pe medicul dumneavoastră dacă oricare din simptomele prezentate mai sus apar sau se agravează la pacienţi cu vârste sub 18 ani care iau Velaxin. De asemenea, în acest grup de vârstă nu au fost încă demonstrate efectele de siguranţă pe termen lung ale Velaxin privind creşterea, maturizarea şi dezvoltarea cognitivă şi comportamentală.
Velaxin capsule cu eliberare prelungită împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente.
Medicul dumneavoastră este cel care va decide dacă puteţi lua Velaxin împreună cu alte medicamente.
Nu începeţi şi nu încetaţi să luaţi alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală, preparate naturale sau din plante, înainte de a discuta cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.
Spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi:
- Inhibitori de monoaminooxidază (IMAO) (Vezi punctul „Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită ”)
- Sindrom serotoninergic,
În tratamentul cu venlafaxină poate să apară o afecţiune care poate pune viaţa în pericol sindrom serotoninergic sau sindromul neuroleptic malign (SNM) (vezi pct. „Reacţii Adverse Posibile”), în special atunci când aceasta este administrată împreună cu alte medicamente.
Exemple de astfel de medicamente includ:
• Triptani (utilizaţi pentru migrenă)
• Alte medicamente pentru tratamentul depresiei, de exemplu inhibitori specifici ai recaptării serotoninei şi norepinefrinei (IRSN), inhibitori specifici ai recaptării serotoninei (ISRS), antidepresive triciclice sau medicamente care conţin litiu
• Medicamente care conţin linezolid, un antibiotic (utilizate pentru tratarea infecţiilor)
• Medicamente care conţin moclobemidă, un IMAO reversibil (utilizate pentru tratamentul depresiei)
• Medicamente care conţin sibutramină (utilizată pentru scăderea în greutate)
• Medicamente care conţin tramadol, fentanil, tapentadol, petidină sau pentazocină (utilizate pentru tratamentul durerii severe)
• Medicamente care conţin dextrometorfan (utilizat pentru tratamentul tusei).
• Medicamente care conţin metadonă (utilizată pentru tratamentul dependenţei de droguri opioide sau al durerii severe).
• Medicamente care conţin albastru metilen (utilizate pentru tratamentul valorilor crescute de methemogolobină în sânge)
• Produse care conţin sunătoare (numită şi Hypericum perforatum, un preparat din plante utilizat în tratamentul depresiilor uşoare)
• Produse care conţin triptofan (utilizate pentru tratarea problemelor cu somnul şi a depresiei).
• Antipsihotice (utilizate pentru tratamentul unei boli cu simptome cum sunt auzirea, vederea sau simţirea unor lucruri care nu sunt prezente, convingeri eronate, suspiciune crescută, raţionamente neclare şi să deveniţi retras).
Semnele şi simptomele sindromului serotoninergic pot include o combinaţie a următoarelor: nelinişte, halucinaţii, pierderea coordonării, accelerarea bătăilor inimii, creşterea temperaturii corporale, modificări rapide ale tensiunii arteriale, exagerarea reflexelor, diaree, comă, greaţă, vărsături.
În forma sa cea mai severă, sindromul serotoninergic poate să fie asemănător cu sindromul neuroleptic malign (SNM). Semnele şi simptomele SNM pot include o combinaţie între febră, bătăi rapide ale inimii, transpiraţii, rigiditate musculară severă, confuzie, creşterea concentraţiei enzimelor muscular din sânge (determinată printr-un test de sânge).
Spuneţi imediat medicului dumneavoastră, sau mergeţi la serviciul de primiri urgenţe a celui mai apropiat spital dacă credeţi ca aveţi sindrom serotoninergic.
Trebuie să spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi medicamente care vă pot afecta ritmul inimii.
Exemple de aceste medicamente includ:
• Antiaritmice cum sunt chinidina, amiodarona, sotalolul sau dofetilida (utilizate pentru tratamentul unui ritm anormal al inimii)
• Antipsihotice cum este tioridazina (vezi şi Sindromul serotoninergic descris mai sus)
• Antibiotice cum sunt eritromicina şi moxifloxacina (utilizate pentru tratamentul infecţiilor bacteriene)
• Antihistaminice (utilizate pentru tratamentul alergiei)
De asemenea, medicamentele de mai jos pot interacţiona cu Velaxin şi trebuie utilizate cu precauţie. În mod deosebit, este important să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi medicamente care conţin:
• Ketoconazol (medicamente antifungice).
• Haloperidol sau risperidonă (pentru tratarea problemelor psihice).
• Metoprolol (un beta-blocant destinat tratamentului tensiunii arteriale crescute şi problemelor de inimă).
Utilizarea Velaxin capsule cu eliberare prelungită cu alimente, băuturi şi alcool
Velaxin capsule cu eliberare prelungită poate fi administrat în timpul meselor (vezi pct.3. Cum să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită)
Trebuie să evitaţi consumul de alcool pe perioada cât luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită.
Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Sarcina
Trebuie să folosiţi Velaxin numai după ce discutaţi cu medicul dumneavoastră beneficiile potenţiale şi
potenţialele riscuri pentru copilul dumneavoastră nenăscut.
Asiguraţi-vă că moaşa şi/sau medicul dumneavoastră cunosc faptul că luaţi Velaxin. Când sunt administrate în perioada sarcinii, medicamente asemănătoare (IRSS) pot creşte riscul apariţ iei unei probleme grave la nou-născut numită hipertensiune pulmonară persistentă a nou născutului (HTPPNN) care face copilul să respire mai repede şi să aibă culoare albăstruie. Aceste simptome apar în general în primele 24 de ore de la naştere. Dacă aceasta se întâmplă copilului dumneavoastră, trebuie să vă adresaţi imediat medicului şi/sau moaşei dumneavoastră.
Dacă luaţi acest medicament în timpul sarcinii, în plus faţă de problemele de respiraţie alte simptome pe care le poate avea copilul dumneavoastră după naştere sunt tulburările de alimentaţie. Dacă copilul dumneavoastră are aceste simptome la naştere şi sunteţi îngrijorată, contactaţi-l pe medicul şi/sau moaşa dumneavoastră care vă vor putea face recomandări.
Alăptarea
Velaxin trece în laptele matern. Există riscul apariţiei unor efecte asupra copilului. Au fost raportate cazuri de sugari alăptaţi la sân care au manifestat iritabilitate, plâns şi tulburări ale somnului. Aceste simptome au fost înregistrate şi după întreruperea tratamentului cu Velaxin. Ca urmare, trebuie să discutaţi acest lucru cu medicul dumneavoastră iar acesta va decide dacă trebuie să întrerupeţi alăptarea sau tratamentul cu Velaxin.
Consultaţi medicul sau farmacistul înainte de a lua orice medicament.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi utilaje decât după ce deveniţi conştient de modul în care vă afectează Velaxin.
3. Cum să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Regimul de dozare
Doza iniţială recomandată, de obicei, pentru tratamentul depresiei, tulburării anxioase generalizate şi
a tulburării anxioase sociale este de 75 mg pe zi. Doza poate fi crescută treptat de către medicul dumneavoastră, după necesităţi, până la o doză maximă de 375 mg pe zi pentru depresie.
Dacă sunteţi tratat pentru tulburare de panică, medicul dumneavoastră va începe cu o doză mai mică (37,5 mg de venlafaxină) şi apoi va creşte doza treptat. Doza maximă pentru tulburarea anxioasă generalizată, tulburarea anxioasă socială şi tulburarea de panică este de 225 mg pe zi.
Luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită aproximativ la aceeaşi oră a zilei, fie dimineaţa, fie seara.
Mod de administrare
Capsulele trebuie înghiţite întregi, cu o cantitate suficientă de lichid. Capsulele nu trebuie divizate, zdrobite, mestecate sau dizolvate.
Se recomandă administrarea împreună cu alimente a capsulelor de venlafaxină cu eliberare prelungită, la aproximativ aceeaşi oră a zilei.
Dacă aveţi probleme cu ficatul sau rinichii discutaţi cu medicul dumneavoastră, deoarece este posibil
să aveţi nevoie de o doză diferită de Velaxin.
Nu întrerupeţi administrarea acestui medicament fără a discuta cu medicul dumneavoastră (vezi pct. „Dacă încetaţi să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită,,).
Dacă luaţi mai mult Velaxin capsule cu eliberare prelungită decât trebuie
Dacă dumneavoastră aţi luat mai mult Velaxin decât v-a fost indicat, adresaţi-vă imediat la medicul dumneavoastră sau farmacist.
Simptomele unui posibil supradozaj pot include bătăi rapide ale inimii, modificări ale stării de alertă
(mergând de la somnolenţă la comă), vedere înceţoşată, convulsii sau crize convulsive şi vărsături.
Dacă uitaţi să utilizaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită
În cazul în care aţi uitat o doză, luaţi-o deîndată ce vă aduceţi aminte. Dacă, însă, este timpul să luaţi următoarea doză, nu mai luaţi doza uitată şi luaţi numai o singură doză, ca de obicei. Nu luaţi o cantitate zilnică de Velaxin mai mare decât cea care v-a fost prescrisă pentru o zi. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită
Chiar dacă vă simţiţi mai bine, nu încetaţi să luaţi Velaxin şi nu reduceţi doza fără a fi vorbit în acest
sens cu medicul dumneavoastră. Atunci când medicul dumneavoastră va considera că nu mai aveţi nevoie de tratamentul cu Velaxin, vă va cere să reduceţi treptat doza până la oprirea completă a tratamentului. Se ştie că la oprirea tratamentului cu Velaxin apar reacţii adverse, în special atunci când tratamentul cu Velaxin este oprit brusc sau doza este redusă prea rapid. Unii pacienţi pot avea simptome cum sunt oboseală, ameţeală, stare de leşin, dureri de cap, insomnie, coşmaruri, gură uscată, pierderea poftei de mâncare, greaţă, vărsături, diaree, nervozitate, agitaţie, confuzie, zgomote în urechi, senzaţie de furnicături sau, rareori, de şoc electric, slăbiciune, transpiraţii, convulsii sau simptome de tip gripal.
Medicul dumneavoastră vă va sfătui cu privire la felul cum trebuie să opriţi treptat tratamentul cu Velaxin capsule cu eliberare prelungită.
Dacă aveţi oricare din aceste simptome sau oricare alte simptome supărătoare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră pentru sfaturi.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Nu vă îngrijoraţi dacă observaţi mici granule sau bile albe în scaun, după ce luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită. În interiorul capsulelor Velaxin se găsesc corpusculi sferici sau mici bile de culoare albă, care conţin componenta activă, venlafaxina. Aceşti corpusculi sferici sunt eliberaţi din capsulă în tractul gastro-intestinal. Pe măsură ce corpusculii sferici se deplasează de-a lungul tractului gastro-intestinal, venlafaxina este eliberată lent. Învelişul sferic rămâne nedizolvat şi este eliminat prin scaun. Prin urmare, chiar dacă observaţi corpusculi sferici în scaun, doza dumneavoastră de venlafaxină a fost absorbită.
Dacă se întâmplă oricare dintre următoarele, nu mai luaţi Velaxin. Anunţaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră sau mergeţi la unitatea de primiri urgenţe din cel mai apropiat spital în următoarele cazuri:
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane)
• Edem angioneurotiv (umflarea feţei, gurii, limbii, gâtului, mâinilor sau picioarelor şi/sau apariţia erupţiei trecătoare pe piele, cu mâncărime (băşici), dificultăţi la înghiţire sau în respiraţie).
Rare (pot afecta pot afecta până la 1 din 1000 persoane)
• Reacţie anafilactică (senzaţie de apăsare în piept, respiraţie şuierătoare, dificultăţi la înghiţire sau în respiraţie)
• Erupţii grave pe piele, mâncărime sau urticarie (zone în relief de piele, înroşite sau palide, care adeseori dau senzaţie de mâncărime)
• Stare de nervozitate sau anxietate, ameţeală, senzaţie de palpitaţii, înroşire bruscă a pielii şi/sau senzaţie de încălzire.
• Semne şi simptome ale sindromului serotoninergic, ce pot include nelinişte, halucinaţii, pierdere a coordonării, bătăi rapide ale inimii, temperatură corporală mare, modificări rapide ale tensiunii arteriale, reflexe exagerate, diaree, comă, greaţă, vărsături. În forma sa cea mai severă, sindromul serotoninergic poate semăna cu sindormul neurolepic malign (SNM). Semnele şi simptomele SNM pot include o asociere de febră, accelerarea bătăilor inimii, transpiraţie, rigiditate musculară severă, confuzie, creşterea valorilor enzimelor musculare (determinate printr-o analiză de sânge).
• Semne de infecţie, cum sunt temperatură corporală mare, frisoane, tremurături, dureri de cap, transpiraţie, simptome asemănătoare gripei. Acest fapt poate fi rezultatul unei tulburări sanguine care poate genera un risc crescut de infecţie.
• Erupţie severă trecătoare pe piele, care poate conduce la apariţia de băşici şi la descuamarea severă a pielii.
• Durere, sensibilitate sau slăbiciune inexplicabilă a muşchilor. Acestea pot fi semne de rabdomioliză.
Alte reacţii adverse despre care trebuie să îi spuneţi medicului dumneavoastră includ (frecvenţa acestor reacţii adverse este inclusă în lista “Alte reacţii adverse care pot să apară”, de mai jos):
• Tuse, respiraţie şuierătoare, dificultăţi la respiraţie şi temperatură ridicată
• Scaune de culoare neagră (de culoarea păcurei) sau sânge în scaun
• Colorarea în galben a pielii sau a ochilor, mâncărimi, urină închisă la culoare, care pot fi
simptomele unei inflamaţii a ficatului (hepatită)
• Probleme cu inima, cum sunt bătăi de inimă rapide sau neregulate, creşterea tensiunii arteriale
• Probleme cu ochii, cum sunt vedere înceţoşată, pupile dilatate
• Tulburări ale sistemului nervos, cum sunt ameţeală, furnicături, tulburări de mobilitate (spasme
ale muşchilor sau rigiditate), convulsii sau crize convulsive
• Probleme de ordin psihic cum sunt hiperactivitate şi euforie (senzaţie neobişnuită de exaltare).
• Efecte de întrerupere (vezi pct. „Cum să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită”, „Dacă încetaţi să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită”)
• Sângerare prelungită - dacă vă tăiaţi sau vă răniţi, este posibil ca timpul în care sângerarea să se oprească să fie mai mare decât de obicei.
Alte reacţii adverse care pot să apară
Frecvenţa reacţiilor adverse este definită astfel:
foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane):
frecvente (care afectează 1-10 din 100 pacienţi)
mai puţin frecvente (care afectează 1-10 din 1000 pacienţi)
rare (care afectează 1-10 din 10000 pacienţi)
foarte rare (care afectează mai puţin de 1 din 10000 pacienţi)
cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
Foarte frecvente
• Ameţeală; dureri de cap, somnolenţă
• Insomnie
• Greaţă; senzaţie de uscăciune la nivelul gurii, constipaţ ie
• Transpiraţie (inclusiv transpiraţii nocturne)
Frecvente
• Scădere a poftei de mâncare
• Confuzie; senzaţia de separare (sau detaşare) de propria persoană; lipsa orgasmului; scăderea
libidoului; nelinişte, stare de nervozitate; vise anormale
• Ttremor; senzaţie de nelinişte sau incapacitatea de a sta aşezat sau nemişcat; înţepături şi furnicături; alterarea senzaţiei gustative; creşterea tonusului muscular
• Tulburări de vedere inclusiv vedere înceţoşată; pupile dilatate; incapacitatea ochiului de a se
adapta de la vederea la distanţă la vederea de aproape
• Zgomote în urechi (tinitus)
• Bătăi rapide ale inimii; palpitaţii;
• Creştere a tensiunii arteriale; înroşirea feţei
• Senzaţie de lipsa aerului, căscat
• Vărsături; diaree
• Erupţie trecătoare pe piele; mâncărime
• Creştere a frecvenţei de urinare; incapacitate de a urina, dificultăţi la urinat
• Tulburări menstruale, ca sângerări crescute sau sângerări crescute şi neregulate; anomalii de ejaculare (la bărbaţi); disfuncţie erectilă (impotenţă)
• Slăbiciune (astenie); oboseală; frisoane
• Creştere a valorilor din sânge ale colesterolului.
Mai puţin frecvente
• Hiperactivitate, gânduri legate de competiţie şi nevoie de somn scăzută (manie)
• Halucinaţii; stare de agitaţie, senzaţia de separare (sau detaşare) de realitate; anomalii ale orgasmului (la femei); stare de supraexcitare; scrâşnirea dinţilor
• Leşin; mişcări involuntare ale muşchilor; tulburări de coordonare şi echilibru;
• Ameţeli (în special la ridicarea bruscă în picioare), scădere a tensiunii arteriale;
• Vărsături cu sânge, scaune (fecale) de culoare neagră sau sânge în scaun, care poate fi un semn de sângerare internă
• Sensibilitate la lumina soarelui; vânătăi; erupţie trecătoare pe piele; căderea anormală a părului
• Modificări nesemnificative în sânge ale nivelului enzimelor hepatice
Rare
• Convulsii sau crize convulsive
• Tuse, respiraţie şuierătoare, respiraţie dificilă şi temperatură mare
• Capacitatea redusă de a se orienta (dezorientare) şi confuzie, adesea însoţită de halucinaţii (delir)
• Consum excesiv de apă (sindrom cunoscut şi sub denumirea de sindromul secreţiei neadecvate de hormon antidiuretic, SIADH)
• Scăderea valorilor sodiului în sânge
• Durere severă în ochi, scăderea vederii sau vedere înceţoşată
• Accelerare anormală a bătăilor inimii, contracţii aritmice a inimii, ce poate provoca leşin
• Durere severă de abdomen sau de spate (care poate indica o problemă gravă a intestinului, ficatului sau pancreasului)
• Mâncărimi, îngălbenire a pielii sau a albului ochilor, urină de culoare închisă sau simptome asemănătoare gripei, care sunt manifestări ale inflamaţiei ficatului (hepatită)
Foarte rare
• Prelungirea timpului de sângerare, ceea ce generează un risc crescut de apariţie a vânătăilor şi sângerărilor
• Sângerări neaşteptate, de exemplu, sângerarea gingiilor, sânge în urină sau în vomă sau apariţia unor vânătăi neobişnuite sau a vaselor de sânge sparte (vene sparte)
• Secreţie anormală de lapte
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
• Idei de auto-vătămare şi sinucidere - a fost raportată apariţia ideilor de auto-vătămare şi sinucidere în timpul tratamentului cu venlafaxină sau la scurt timp după întreruperea tratamentului (Vezi punctul 2, “Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită”)
• Agresivitate
• Ameţeli cu senzaţie de învârtire (vertij)
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amed.md sau e-mail: [email protected]
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5. Cum se păstrează Velaxin capsule cu eliberare prelungită
A se păstra la loc uscat, la temperaturi sub 30°C.
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament dacă aţi observat semne evidente de înrăutăţire a calităţii lui.
Perioada de valabilitate este indicată pe ambalaj. Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Velaxin capsule cu eliberare prelungită
Fiecare capsulă cu eliberare prelungită conţine: venlafaxină 37,5 mg, 75 mg, 150 mg (sub formă de clorhidrat de venlafaxină 42,42 mg, 84,84 mg şi 169,68 mg);
Celelalte componente sunt: celuloză microcristalină, clorură de sodiu, etilceluloză, talc, dimeticonă, clorură de potasiu, copovidonă, dioxid de siliciu coloidal anhidru, gumă xantinică, oxid galben de fier.
Componenţa capsulei CONI-SNAP 3 (Velaxin 37,5 mg capsule cu eliberare prelungită): oxid galben de fier (E172), indigocarmin FD şi C albastru 2 (E132), eritrozină FD şi C roşu 3 (E127), dioxid de titan (E171), gelatină.
Componenţa capsulei CONI-SNAP 2 (Velaxin 75 mg capsule cu eliberare prelungită) şi CONI- SNAP-0EL(Velaxin 150 mg capsule cu eliberare prelungită): oxid galben de fier (E172), oxid roşu de fier (E172), dioxid de titan (E171), gelatină.
Cum arată Velaxin capsule cu eliberare prelungită şi conţinutul ambalajului:
Capsulă cu eliberare prelungită
Velaxin 37,5 mg capsule cu eliberare prelungită
Capsule gelatinoase tari CONI-SNAP 3, cu sistem de autoblocare, cu corp incolor, transparent 43000 şi căpăcel de culoare oranj-deschis L530.
Velaxin 75 mg capsule cu eliberare prelungită
Capsule gelatinoase tari CONI-SNAP 2, cu sistem de autoblocare, cu corp incolor, transparent 43000 şi căpăcel de culoare oranj-brun L570.
Velaxin 150 mg capsule cu eliberare prelungită
Capsule gelatinoase tari CONI-SNAP 0EL, cu sistem de autoblocare, cu corp incolor, transparent 43000 şi căpăcel de culoare oranj-brun L570.
Capsulele nu sunt marcate. Suprafaţa capsulelor nu trebuie să fie deteriorată sau să prezinte urme de pulbere. Capsulele conţin amestec de pelete de culoare albă şi galbenă, fără sau aproape fără miros.
Conţinutul ambalajului
Câte 14 capsule cu eliberare prelungită în blister PVC / PVDC / Aluminiu. Câte 2 blistere împreună cu prospectul pentru pacient în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria
Fabricantul
Egis Pharmaceuticals PLC
H-9900 Körmend, Mátyás király út 65.
H-1165 Budapesta, Bökényföldi út 118-120.
Ungaria
0
În stoc
INDICATII
Tratamentul topic al trichomonadozei si/sau infectiilor micotice si bacteriene vaginale.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
In trichomonadoza cate 1 supozitor o data pe zi (preferabil seara la culcare) intravaginal profund. Concomitent se administreaza metronidazol p. o. cate 1 comprimat de 2 ori pe zi in timpul meselor sau imediat dupa mancare. Cura de tratament constituie 10 zile. In caz de necesitate cura poate fi repetata. In candidoze cate 1 supozitor o data pe zi, seara la culcare.
CONTRAINDICATII
Primul trimestru al sarcinii, lactatia, hipersensibilitatea la preparat.
Tratamentul topic al trichomonadozei si/sau infectiilor micotice si bacteriene vaginale.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
In trichomonadoza cate 1 supozitor o data pe zi (preferabil seara la culcare) intravaginal profund. Concomitent se administreaza metronidazol p. o. cate 1 comprimat de 2 ori pe zi in timpul meselor sau imediat dupa mancare. Cura de tratament constituie 10 zile. In caz de necesitate cura poate fi repetata. In candidoze cate 1 supozitor o data pe zi, seara la culcare.
CONTRAINDICATII
Primul trimestru al sarcinii, lactatia, hipersensibilitatea la preparat.
0
În stoc
Levocetirizină
1. Ce este L-May şi pentru ce se utilizează
L-May picături orale, soluție este un medicament ce conține substanța activă numită levocetirizină, care aparține unui grup de medicamente denumit antihistaminice.
L-May este utilizat pentru tratamentul simptomelor asociate cu:
- rinita alergică, inclusiv rinita alergică persistentă;
- urticarie (umflare, înroşire şi senzaţie de arsură la nivelul pielii).
Medicamentul este destinat pentru utilizare la adulţi, adolescenţi și copii cu vârsta mai mare de 2 ani.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi L-May
Nu luaţi L-May dacă:
- dacă sunteţi alergic la diclorhidrat de levocetirizină/cetirizină, la oricare altă substanţă cu o structură chimică asemănătoare sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6);
- dacă funcţia dumneavoastră renală este complet sau aproape complet afectată (anurie).
Nu luaţi acest medicament dacă vă aflaţi în oricare dintre situaţiile enumerate mai sus. Dacă nu sunteţi sigur, discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul înainte să luaţi L-May.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Dozele recomandate de către medicul dumneavoastră sau farmacist nu trebuie depășite.
L-May trebuie administrat cu precauție dacă aveți factori predispozanți pentru retenție urinară (de exemplu, leziuni ale măduvei spinării, hiperplazie a prostatei), deoarece levocetirizina poate crește riscul de retenție urinară.
Levocetirizina trebuie utilizată cu precauție dacă aveți epilepsie sau risc de dezvoltare a convulsiilor,deoarece utilizarea sa poate cauza agravarea convulsiilor.
Deoarece antihistaminicele pot suprima răspunsul la testele cutanate la alergeni, administrarea medicamentului trebuie întreruptă cu 3 zile înainte de efectuarea acestor teste (perioada de eliminare a levocetirizinei).
Nu este recomandată administrarea L-May la copiii cu vârsta sub 2 ani, datorită datelor limitate privind utilizarea la acestă grupă de vârstă.
Dacă nu sunteţi sigur, discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul înainte să utilizaţi acest medicament.
L-May împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.
Aceasta este necesar deoarece L-May poate afecta modul în care acţionează alte medicamente. De asemenea, alte medicamente pot afecta modul în care acţionează L-May.
În special spuneți medicului dumneavoastră dacă utilizați următoarele medicamente:
- medicamente care deprimă sistemul nervos central (medicamente care încetinesc activitatea normală a creierului, cum sunt sedativele şi tranchilizantele), de exemplu diazepam, morfină. La pacienţii sensibili, efectul asupra creierului poate fi accentuat sau diferit de cel aşteptat.
L-May împreună cu alimente, băuturi şi alcool
L-May poate fi luat cu sau fără alimente. Cu toate acestea, efectul medicamentului poate fi întârziat atunci când acesta administrat împreună cu alimente.
La pacienţii sensibili, utilizarea concomitentă de cetirizină sau levocetirizină cu alcool etilic, poate determina accentuarea efectelor alcoolului asupra sistemului nervos central.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament. Spuneţi medicului dumneavoastră dacă sunteţi gravidă, încercaţi să rămâneţi gravidă sau alăptaţi.
Administrarea levocetirizinei în timpul sarcinii este contraindicată.
Alăptarea trebuie întreruptă în timpul tratamentului cu acest medicament.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Având în vedere posibilitatea de dezvoltare a reacțiilor adverse cum sunt somnolență, fatigabilitate sau astenie, capacitatea de a conduce vehicule și de folosi utilaje poate fi afectată. Dacă resimţiţi vreunul dintre aceste simptome, nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi utilaje.
Informații importante privind unii excipienți conținuți în acest medicament
Excipienții metil parahidroxibenzoat (E218) şi propil parahidroxibenzoat (E216) pot determina reacţii alergice (posibil întârziate), iar propilenglicolul poate produce simptome asemănătoare consumului de alcool.
3. Cum să luaţi L-May
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a indicat medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 12 ani : 5 mg (20 picături) o dată pe zi.
Copii cu vârste cuprinse între 6-12 ani: 5 mg (20 picături) o dată pe zi.
Copii cu vârste cuprinse între 2-6 ani: 1,25 mg (5 picături) de două ori pe zi.
Dacă suferiţi de insuficienţă renală uşoară până la moderată, medicul dumneavoastră vă poate prescrie o doză redusă, conformă cu severitatea afecţiunii dumneavoatră.
Mod de administrare
Picăturile trebuie turnate într-o linguriţă sau diluate într-o cantitate mică de apă şi apoi administrate pe cale orală. Dacă se folosește diluarea, trebuie avut în vedere faptul că, în special la copii, volumul de apă la care se adaugă picăturile, trebuie adaptat în funcţie de cantitatea de apă pe care copilul este capabil să o înghită. Soluţia diluată trebuie administrată imediat.
Durata tratamentului depinde de tipul, durata şi evoluţia simptomatologiei. Medicul dumneavoastră sau farmacistul vă vor sfătui în această privinţă.
Dacă aveţi impresia că efectul L-May este prea puternic sau prea slab, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă luaţi mai mult L-May decât trebuie
Dacă aţi luat sau credeţi că aţi luat mai mult L-May decât trebuie (supradozaj), spuneţi imediat medicului dumneavoastră sau prezentaţi-vă la cea mai apropiată unitate medicală. Aduceţi medicamentele rămase cu dumneavoastră.
În caz de supradozaj probabil vă veţi simţiţi somnolent. Copiii pot fi la început hiperexcitaţi şi neliniștiți, iar apoi somnolenți.
Dacă uitaţi să luaţi L-May
Dacă uitaţi să luaţi medicamentul sau aţi luat o doză mai mică decât cea recomandată de medicul dumneavoastră nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată; aşteptaţi momentul stabilit pentru administrarea urmatoarei doze şi continuaţi tratamentul aşa cum v-a prescris medicul dumneavoastră.
După întreruperea administrării levocetirizinei poate apărea pruritul, chiar dacă aceste simptome nu existau înainte de inițierea tratamentului. Acesta poate dispărea fără întreprinderea altor măsuri. În unele cazuri, simptomele pot fi intense și poate fi necesară reluarea administrării medicamentului. După reluarea tratamentului, aceste simptome ar trebui să dispară.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Reacțiile adverse posibile care pot apărea la utilizarea acestui medicament sunt descrise mai jos.
Reacții adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):
- dureri de cap;
- somnolență;
- uscăciunea gurii;
- oboseală.
Reacții adverse mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane):
- slăbiciune;
- dureri abdominale.
Reacții adverse cu frecvență necunoscută (frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile):
- reacții alergice, inclusiv anafilaxie;
- creșterea apetitului;
- agresivitate, agitație, halucinații, depresie, insomnie, ideație suicidară;
- convulsii, parestezii, amețeli, sincopă, tremor, disgeuzie;
- vertij, tulburări vizuale, vedere încețoșată, vedere oculogiră;
- resimțirea bătăilor inimii, accelerării frecvenței bătăilor inimii;
- dificultate în respirație;
- greaţă, vomă, diaree;
- inflamație a ficatului;
- urinare dificilă, imposibilitate de a urina;
- edem angioneurotic, prurit, erupţie cutanată tranzitorie, urticarie;
- dureri musculare, dureri articulare;
- edeme, creştere a greutăţii corporale, valori anormale ale testelor funcţiei hepatice;
- apariția pruritului după întreruperea tratamentului cu levocetirizină.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.
5. Cum se păstrează L-May
A se păstra la temperaturi sub 25°C.
A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.
Medicamentul poate fi utilizat în decurs de 3 luni după prima deschidere a flaconului.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine L-May
Substanţa activă este diclorhidratul de levocetirizină. 1 ml soluție (20 picături) conţine 5 mg diclorhidrat de levocetirizină.
Celelalte componente sunt: metilparahidroxibenzoat (E218), propilparahidroxibenzoat (E216), acetat de sodiu trihidrat, acid acetic glacial, propilenglicol, glicerină, zaharina sodică, apă purificată.
Cum arată L-May și conţinutul ambalajului
L-May se prezintă sub formă de lichid transparent, incolor, cu aromă specifică, slab pronunțată.
Câte 20 ml soluție în flacon cu dop-picurător, prevăzut cu căpăcel cu sistem de închidere securizat pentru copii. Câte 1 flacon împreună cu prospectul pentru utilizator/pacient în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Întreprinderea mixtă Ucraineană-Spaniolă „Sperco Ucraina”
str. 600-letia 25, or. Vinniţa 21027, Ucraina
1. Ce este L-May şi pentru ce se utilizează
L-May picături orale, soluție este un medicament ce conține substanța activă numită levocetirizină, care aparține unui grup de medicamente denumit antihistaminice.
L-May este utilizat pentru tratamentul simptomelor asociate cu:
- rinita alergică, inclusiv rinita alergică persistentă;
- urticarie (umflare, înroşire şi senzaţie de arsură la nivelul pielii).
Medicamentul este destinat pentru utilizare la adulţi, adolescenţi și copii cu vârsta mai mare de 2 ani.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi L-May
Nu luaţi L-May dacă:
- dacă sunteţi alergic la diclorhidrat de levocetirizină/cetirizină, la oricare altă substanţă cu o structură chimică asemănătoare sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6);
- dacă funcţia dumneavoastră renală este complet sau aproape complet afectată (anurie).
Nu luaţi acest medicament dacă vă aflaţi în oricare dintre situaţiile enumerate mai sus. Dacă nu sunteţi sigur, discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul înainte să luaţi L-May.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Dozele recomandate de către medicul dumneavoastră sau farmacist nu trebuie depășite.
L-May trebuie administrat cu precauție dacă aveți factori predispozanți pentru retenție urinară (de exemplu, leziuni ale măduvei spinării, hiperplazie a prostatei), deoarece levocetirizina poate crește riscul de retenție urinară.
Levocetirizina trebuie utilizată cu precauție dacă aveți epilepsie sau risc de dezvoltare a convulsiilor,deoarece utilizarea sa poate cauza agravarea convulsiilor.
Deoarece antihistaminicele pot suprima răspunsul la testele cutanate la alergeni, administrarea medicamentului trebuie întreruptă cu 3 zile înainte de efectuarea acestor teste (perioada de eliminare a levocetirizinei).
Nu este recomandată administrarea L-May la copiii cu vârsta sub 2 ani, datorită datelor limitate privind utilizarea la acestă grupă de vârstă.
Dacă nu sunteţi sigur, discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul înainte să utilizaţi acest medicament.
L-May împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.
Aceasta este necesar deoarece L-May poate afecta modul în care acţionează alte medicamente. De asemenea, alte medicamente pot afecta modul în care acţionează L-May.
În special spuneți medicului dumneavoastră dacă utilizați următoarele medicamente:
- medicamente care deprimă sistemul nervos central (medicamente care încetinesc activitatea normală a creierului, cum sunt sedativele şi tranchilizantele), de exemplu diazepam, morfină. La pacienţii sensibili, efectul asupra creierului poate fi accentuat sau diferit de cel aşteptat.
L-May împreună cu alimente, băuturi şi alcool
L-May poate fi luat cu sau fără alimente. Cu toate acestea, efectul medicamentului poate fi întârziat atunci când acesta administrat împreună cu alimente.
La pacienţii sensibili, utilizarea concomitentă de cetirizină sau levocetirizină cu alcool etilic, poate determina accentuarea efectelor alcoolului asupra sistemului nervos central.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament. Spuneţi medicului dumneavoastră dacă sunteţi gravidă, încercaţi să rămâneţi gravidă sau alăptaţi.
Administrarea levocetirizinei în timpul sarcinii este contraindicată.
Alăptarea trebuie întreruptă în timpul tratamentului cu acest medicament.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Având în vedere posibilitatea de dezvoltare a reacțiilor adverse cum sunt somnolență, fatigabilitate sau astenie, capacitatea de a conduce vehicule și de folosi utilaje poate fi afectată. Dacă resimţiţi vreunul dintre aceste simptome, nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi utilaje.
Informații importante privind unii excipienți conținuți în acest medicament
Excipienții metil parahidroxibenzoat (E218) şi propil parahidroxibenzoat (E216) pot determina reacţii alergice (posibil întârziate), iar propilenglicolul poate produce simptome asemănătoare consumului de alcool.
3. Cum să luaţi L-May
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a indicat medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 12 ani : 5 mg (20 picături) o dată pe zi.
Copii cu vârste cuprinse între 6-12 ani: 5 mg (20 picături) o dată pe zi.
Copii cu vârste cuprinse între 2-6 ani: 1,25 mg (5 picături) de două ori pe zi.
Dacă suferiţi de insuficienţă renală uşoară până la moderată, medicul dumneavoastră vă poate prescrie o doză redusă, conformă cu severitatea afecţiunii dumneavoatră.
Mod de administrare
Picăturile trebuie turnate într-o linguriţă sau diluate într-o cantitate mică de apă şi apoi administrate pe cale orală. Dacă se folosește diluarea, trebuie avut în vedere faptul că, în special la copii, volumul de apă la care se adaugă picăturile, trebuie adaptat în funcţie de cantitatea de apă pe care copilul este capabil să o înghită. Soluţia diluată trebuie administrată imediat.
Durata tratamentului depinde de tipul, durata şi evoluţia simptomatologiei. Medicul dumneavoastră sau farmacistul vă vor sfătui în această privinţă.
Dacă aveţi impresia că efectul L-May este prea puternic sau prea slab, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă luaţi mai mult L-May decât trebuie
Dacă aţi luat sau credeţi că aţi luat mai mult L-May decât trebuie (supradozaj), spuneţi imediat medicului dumneavoastră sau prezentaţi-vă la cea mai apropiată unitate medicală. Aduceţi medicamentele rămase cu dumneavoastră.
În caz de supradozaj probabil vă veţi simţiţi somnolent. Copiii pot fi la început hiperexcitaţi şi neliniștiți, iar apoi somnolenți.
Dacă uitaţi să luaţi L-May
Dacă uitaţi să luaţi medicamentul sau aţi luat o doză mai mică decât cea recomandată de medicul dumneavoastră nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată; aşteptaţi momentul stabilit pentru administrarea urmatoarei doze şi continuaţi tratamentul aşa cum v-a prescris medicul dumneavoastră.
După întreruperea administrării levocetirizinei poate apărea pruritul, chiar dacă aceste simptome nu existau înainte de inițierea tratamentului. Acesta poate dispărea fără întreprinderea altor măsuri. În unele cazuri, simptomele pot fi intense și poate fi necesară reluarea administrării medicamentului. După reluarea tratamentului, aceste simptome ar trebui să dispară.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Reacțiile adverse posibile care pot apărea la utilizarea acestui medicament sunt descrise mai jos.
Reacții adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):
- dureri de cap;
- somnolență;
- uscăciunea gurii;
- oboseală.
Reacții adverse mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane):
- slăbiciune;
- dureri abdominale.
Reacții adverse cu frecvență necunoscută (frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile):
- reacții alergice, inclusiv anafilaxie;
- creșterea apetitului;
- agresivitate, agitație, halucinații, depresie, insomnie, ideație suicidară;
- convulsii, parestezii, amețeli, sincopă, tremor, disgeuzie;
- vertij, tulburări vizuale, vedere încețoșată, vedere oculogiră;
- resimțirea bătăilor inimii, accelerării frecvenței bătăilor inimii;
- dificultate în respirație;
- greaţă, vomă, diaree;
- inflamație a ficatului;
- urinare dificilă, imposibilitate de a urina;
- edem angioneurotic, prurit, erupţie cutanată tranzitorie, urticarie;
- dureri musculare, dureri articulare;
- edeme, creştere a greutăţii corporale, valori anormale ale testelor funcţiei hepatice;
- apariția pruritului după întreruperea tratamentului cu levocetirizină.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.
5. Cum se păstrează L-May
A se păstra la temperaturi sub 25°C.
A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.
Medicamentul poate fi utilizat în decurs de 3 luni după prima deschidere a flaconului.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine L-May
Substanţa activă este diclorhidratul de levocetirizină. 1 ml soluție (20 picături) conţine 5 mg diclorhidrat de levocetirizină.
Celelalte componente sunt: metilparahidroxibenzoat (E218), propilparahidroxibenzoat (E216), acetat de sodiu trihidrat, acid acetic glacial, propilenglicol, glicerină, zaharina sodică, apă purificată.
Cum arată L-May și conţinutul ambalajului
L-May se prezintă sub formă de lichid transparent, incolor, cu aromă specifică, slab pronunțată.
Câte 20 ml soluție în flacon cu dop-picurător, prevăzut cu căpăcel cu sistem de închidere securizat pentru copii. Câte 1 flacon împreună cu prospectul pentru utilizator/pacient în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Întreprinderea mixtă Ucraineană-Spaniolă „Sperco Ucraina”
str. 600-letia 25, or. Vinniţa 21027, Ucraina
0
În stoc
Supliment alimentar.
Suplimentează cu minerale, acizi graşi, fitosteroli şi flavonoide.
Capsule gelatinoase, 30 capsule în cutie.
Compoziţie:
1 capsulă conţine
Substanţe active:
Extract uscat din fructe de palmier pitic (Serenoa repens) 80 mg, Extract uscat din seminţe de dovleac 200 mg, Extract uscat din rădăcină de urzică (Urtica dioica) 150 mg, Zinc (sub formă picolinat de zinc) 0,105 mg, Seleniu (sub formă de selenat de sodiu) 24,5 pg.
Excipienţi: sterat de magneziu.
Filmul capsulei: oxid de fier negru, dioxid de titan, oxid de fier roşu, gelatină.
Instrucţiuni de utilizare:
Rotaprost se administrează perorai, indiferent de aportul alimentar, câte 1 capsulă de 2 ori pe zi (dimineaţa şi seara), cu o cantitate suficientă de apă. A nu se depăşi doza zilnică recomandată. Rotaprost nu trebuie să înlocuiască un regim alimentar variat şi echilibrat.
Suplimentează cu minerale, acizi graşi, fitosteroli şi flavonoide.
Capsule gelatinoase, 30 capsule în cutie.
Compoziţie:
1 capsulă conţine
Substanţe active:
Extract uscat din fructe de palmier pitic (Serenoa repens) 80 mg, Extract uscat din seminţe de dovleac 200 mg, Extract uscat din rădăcină de urzică (Urtica dioica) 150 mg, Zinc (sub formă picolinat de zinc) 0,105 mg, Seleniu (sub formă de selenat de sodiu) 24,5 pg.
Excipienţi: sterat de magneziu.
Filmul capsulei: oxid de fier negru, dioxid de titan, oxid de fier roşu, gelatină.
Instrucţiuni de utilizare:
Rotaprost se administrează perorai, indiferent de aportul alimentar, câte 1 capsulă de 2 ori pe zi (dimineaţa şi seara), cu o cantitate suficientă de apă. A nu se depăşi doza zilnică recomandată. Rotaprost nu trebuie să înlocuiască un regim alimentar variat şi echilibrat.
0
În stoc
Un agent utilizat pentru tratarea bolilor sistemului nervos. O fiolă conține:
Substanță activă : alfoscerat de colină - 1000 mg.
Excipient : apă pentru preparate injectabile - până la 4 ml. Doza uzuală: o fiolă (1000 mg) pe zi intramuscular sau intravenos (lent).
Când se administrează intravenos, conținutul fiolei (4 ml) se diluează în 50 ml de ser fiziologic, viteza de perfuzie este de 60-80 picături pe minut.
Dacă este necesar, doza poate fi crescută la sfatul medicului.
Durata terapiei este stabilită de medic. Hipersensibilitate la componentele medicamentului. Sarcina și alăptarea. Vârsta copiilor (până la 18 ani).
Substanță activă : alfoscerat de colină - 1000 mg.
Excipient : apă pentru preparate injectabile - până la 4 ml. Doza uzuală: o fiolă (1000 mg) pe zi intramuscular sau intravenos (lent).
Când se administrează intravenos, conținutul fiolei (4 ml) se diluează în 50 ml de ser fiziologic, viteza de perfuzie este de 60-80 picături pe minut.
Dacă este necesar, doza poate fi crescută la sfatul medicului.
Durata terapiei este stabilită de medic. Hipersensibilitate la componentele medicamentului. Sarcina și alăptarea. Vârsta copiilor (până la 18 ani).
0
În stoc
COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Un gram gel conţine diclofenac sodic 10 mg. Excipienţi: propilenglicol 50 mg pe gram gel
Indicaţii terapeutice Tratamentul local simptomatic la adulţi al durerii şi inflamaţiei: - musculare sau osteoarticulare de origine reumatică; - în cazul edemelor postoperatorii şi posttraumatice (de exemplu entorse); - musculare sau osteoarticulare de natură traumatică (traumatisme uşoare ale tendoanelor, muşchilor, ligamentelor etc.).
Doze şi mod de administrare Clafen este destinat administrării cutanate. Adulţi Clafen se administrează de 3 - 4 ori pe zi la nivelul zonei afectate. Doza administrată la fiecare aplicare variază în funcţie de suprafaţa zonei afectate fiind de aproximativ 2 - 4 g gel (corespunzător la aproximativ 5 - 10 cm gel). Pentru a realiza absorbţia gelului se efectuează un masaj uşor şi prelungit la nivelul zonei dureroase şi/sau inflamate. După fiecare aplicare, mâinile se spală atent. Cu excepţia unor cazuri strict recomandate, în cazul traumatismelor de ţesuturi moi sau reumatismului abarticular, gelul nu trebuie utilizat mai mult de 14 zile, iar în cazul durerilor din artrite, pe o perioadă mai mare de 28 zile. Dacă după 5 zile de tratament nu se observă ameliorarea simptomelor sau acestea se agravează, pacientul trebuie să se prezinte la medic care va reevalua tratamentul. Copii şi adolescenţi AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 2013/2009/01-02 Anexa 2 Rezumatul caracteristicilor produsului Clafen nu este recomandat pentru utilizare la copii şi adolescenţi, datorită lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea.
Contraindicaţii - hipersensibilitate la diclofenac, la alte antiinflamatoare nesteroidiene sau la oricare dintre excipienţi; - pacienţi cu antecedente de astm bronşic, urticarie sau rinită alergică la acid acetilsalicilic sau la alte antiinflamatoare nesteroidiene; - leziuni cutanate, cum sunt: dermatoze umede, eczeme, leziuni infectate, arsuri, plăgi; - ultimele 4 luni de sarcină.
https://bit.ly/33C3CiV
Indicaţii terapeutice Tratamentul local simptomatic la adulţi al durerii şi inflamaţiei: - musculare sau osteoarticulare de origine reumatică; - în cazul edemelor postoperatorii şi posttraumatice (de exemplu entorse); - musculare sau osteoarticulare de natură traumatică (traumatisme uşoare ale tendoanelor, muşchilor, ligamentelor etc.).
Doze şi mod de administrare Clafen este destinat administrării cutanate. Adulţi Clafen se administrează de 3 - 4 ori pe zi la nivelul zonei afectate. Doza administrată la fiecare aplicare variază în funcţie de suprafaţa zonei afectate fiind de aproximativ 2 - 4 g gel (corespunzător la aproximativ 5 - 10 cm gel). Pentru a realiza absorbţia gelului se efectuează un masaj uşor şi prelungit la nivelul zonei dureroase şi/sau inflamate. După fiecare aplicare, mâinile se spală atent. Cu excepţia unor cazuri strict recomandate, în cazul traumatismelor de ţesuturi moi sau reumatismului abarticular, gelul nu trebuie utilizat mai mult de 14 zile, iar în cazul durerilor din artrite, pe o perioadă mai mare de 28 zile. Dacă după 5 zile de tratament nu se observă ameliorarea simptomelor sau acestea se agravează, pacientul trebuie să se prezinte la medic care va reevalua tratamentul. Copii şi adolescenţi AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 2013/2009/01-02 Anexa 2 Rezumatul caracteristicilor produsului Clafen nu este recomandat pentru utilizare la copii şi adolescenţi, datorită lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea.
Contraindicaţii - hipersensibilitate la diclofenac, la alte antiinflamatoare nesteroidiene sau la oricare dintre excipienţi; - pacienţi cu antecedente de astm bronşic, urticarie sau rinită alergică la acid acetilsalicilic sau la alte antiinflamatoare nesteroidiene; - leziuni cutanate, cum sunt: dermatoze umede, eczeme, leziuni infectate, arsuri, plăgi; - ultimele 4 luni de sarcină.
https://bit.ly/33C3CiV
0
În stoc
Proprietăți:
- desfundă nasul în congestia datorată mucoasei nazale uscate;
- hidratează mucoasa nazală;
- calmează inflamația și iritația mucoasei nazale din alergii și rinite alergice.
Indicații:
- congestie nazală datorată sindromului de 'nas uscat''
- inflamația și iritația mucaosei nazale;
- alergii și rinite alergice;
- tratamentul postoperator al intervențiilor chirurgicale nazale (de exemplu operația de deviație de sept, polipi nazali, etc).
- desfundă nasul în congestia datorată mucoasei nazale uscate;
- hidratează mucoasa nazală;
- calmează inflamația și iritația mucoasei nazale din alergii și rinite alergice.
Indicații:
- congestie nazală datorată sindromului de 'nas uscat''
- inflamația și iritația mucaosei nazale;
- alergii și rinite alergice;
- tratamentul postoperator al intervențiilor chirurgicale nazale (de exemplu operația de deviație de sept, polipi nazali, etc).
0
În stoc
Proprietati:
Picaturi pentru copii
Usor de administrat: 5 picaturi o data pe zi;
Origine naturala - Lactobacillus reuteri Protectis deriva din lapte matern, lipsit de toxine;
Sigur pentru copii, putandu-se administra inca din prima zi de viata;
Se poate administra pe termen lung;
Gust neutru;
Nu contine conservanti;
Nu contine zahar, gluten sau lactoza;
Echilibreaza flora intestinala prin suplimentarea cu bacterii benefice, probiotice!
Picaturile probiotice ProTectis sunt un mod simplu, sigur si eficient de a restabili si mentine echilibrul florei intestinale, asigurand sanatatea tractului digestiv. Datorita formei farmaceutice, picaturile probiotice ProTectis sunt perfecte pentru sugari si copii mici.
Lactobacillus reuteri Protectis, continut in ProTectis picaturi, este prima tulpina probiotica izolata din lapte matern, fara toxine, replicarea sa fiind realizata la cele mai inalte standarde.
Doar 5 picaturi o data pe zi, asigura doza zilnica recomandata de 100 milioane de bacterii probiotice Lactobacillus reuteri Protectis.
Doza recomandata:
5 picaturi o data pe zi (25 doze per sticla de 5 ml).
Mod de utilizare:
5 picaturi o data pe zi sau conform instructiunilor oferite de medicul dumneavoastra.
A se agita bine inainte de utilizare.
Picaturile se pot administra cel mai usor cu lingurita!
Picaturi pentru copii
Usor de administrat: 5 picaturi o data pe zi;
Origine naturala - Lactobacillus reuteri Protectis deriva din lapte matern, lipsit de toxine;
Sigur pentru copii, putandu-se administra inca din prima zi de viata;
Se poate administra pe termen lung;
Gust neutru;
Nu contine conservanti;
Nu contine zahar, gluten sau lactoza;
Echilibreaza flora intestinala prin suplimentarea cu bacterii benefice, probiotice!
Picaturile probiotice ProTectis sunt un mod simplu, sigur si eficient de a restabili si mentine echilibrul florei intestinale, asigurand sanatatea tractului digestiv. Datorita formei farmaceutice, picaturile probiotice ProTectis sunt perfecte pentru sugari si copii mici.
Lactobacillus reuteri Protectis, continut in ProTectis picaturi, este prima tulpina probiotica izolata din lapte matern, fara toxine, replicarea sa fiind realizata la cele mai inalte standarde.
Doar 5 picaturi o data pe zi, asigura doza zilnica recomandata de 100 milioane de bacterii probiotice Lactobacillus reuteri Protectis.
Doza recomandata:
5 picaturi o data pe zi (25 doze per sticla de 5 ml).
Mod de utilizare:
5 picaturi o data pe zi sau conform instructiunilor oferite de medicul dumneavoastra.
A se agita bine inainte de utilizare.
Picaturile se pot administra cel mai usor cu lingurita!
0
În stoc
Ce este Muscomed şi pentru ce se utilizează
Acest medicament este un relaxant muscular. Acesta se utilizează la adulţi şi
adolescenţi cu vârsta peste 16 ani, ca tratament adjuvant pentru contracţiile
musculare dureroase. Acesta trebuie să se utilizeze pentru stări acute legate de
coloana vertebrală.
Copii
Este contraindicat la copii cu vârsta sub 16 ani.
Pacientii vîrstnici (≥ 65 ani)
Siguranta si eficienta thiocolchicosidum la pacientii vîrstnici nu au fost studiate. Cum să luaţi Muscomed
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată şi maximă este de 8 mg la fiecare 12 ore (adică, 16 mg pe zi).
Durata tratamentului este limitată la 7 zile consecutive.
Nu depăşiţi dozele recomandate şi durata tratamentului.
Acest medicament nu trebuie utilizat pentru tratamentul pe termen lung (vezi pct. 2
„Atenţionări şi precauţii”).
Copii şi adolescenţi
Nu administraţi acest medicament copiilor şi adolescenţilor cu vârsta sub 16 ani din
motive de siguranţă.
Durata cursului tratamentului cu Muscomed
Medicul dumneavoastră trebuie să vă informeze despre durata tratamentului cu acest
preparat. Dumneavoastră trebuie să mergeti la medic periodic pentru evaluarea
tratamentului si simptomelor dumneavoastră.
Dacă încetaţi să luaţi Muscomed.
Administrarea preparatului poate fi sistată numai după consultarea cu medicul
dumneavoastră. Dacă încetați tratamentul cu Muscomed, efectul benefic al
tratamentului s-ar putea să dispară treptat.
Dacă luaţi mai mult Muscomed decît trebuie
Dacă luaţi accidental mai mult Muscomed decât trebuie, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale.
Dacă uitaţi să luaţi Muscomed
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că
nu apar la toate persoanele.
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse se agravează sau dacă observaţi orice reacţie
adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
Rare:
- mîncărime, urticarie
- edemul feței sau a unei părți a feței sau a extremităților
- somnolență
- leșin
- confuzie temporară sau agitație
- diaree, vomă, greață
- reacții alergice
Foarte rare:
- cresterea bruscă a sensibilității organismului;
-hipotensiune arterială.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau
farmacistului.
Acest medicament este un relaxant muscular. Acesta se utilizează la adulţi şi
adolescenţi cu vârsta peste 16 ani, ca tratament adjuvant pentru contracţiile
musculare dureroase. Acesta trebuie să se utilizeze pentru stări acute legate de
coloana vertebrală.
Copii
Este contraindicat la copii cu vârsta sub 16 ani.
Pacientii vîrstnici (≥ 65 ani)
Siguranta si eficienta thiocolchicosidum la pacientii vîrstnici nu au fost studiate. Cum să luaţi Muscomed
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată şi maximă este de 8 mg la fiecare 12 ore (adică, 16 mg pe zi).
Durata tratamentului este limitată la 7 zile consecutive.
Nu depăşiţi dozele recomandate şi durata tratamentului.
Acest medicament nu trebuie utilizat pentru tratamentul pe termen lung (vezi pct. 2
„Atenţionări şi precauţii”).
Copii şi adolescenţi
Nu administraţi acest medicament copiilor şi adolescenţilor cu vârsta sub 16 ani din
motive de siguranţă.
Durata cursului tratamentului cu Muscomed
Medicul dumneavoastră trebuie să vă informeze despre durata tratamentului cu acest
preparat. Dumneavoastră trebuie să mergeti la medic periodic pentru evaluarea
tratamentului si simptomelor dumneavoastră.
Dacă încetaţi să luaţi Muscomed.
Administrarea preparatului poate fi sistată numai după consultarea cu medicul
dumneavoastră. Dacă încetați tratamentul cu Muscomed, efectul benefic al
tratamentului s-ar putea să dispară treptat.
Dacă luaţi mai mult Muscomed decît trebuie
Dacă luaţi accidental mai mult Muscomed decât trebuie, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale.
Dacă uitaţi să luaţi Muscomed
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că
nu apar la toate persoanele.
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse se agravează sau dacă observaţi orice reacţie
adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
Rare:
- mîncărime, urticarie
- edemul feței sau a unei părți a feței sau a extremităților
- somnolență
- leșin
- confuzie temporară sau agitație
- diaree, vomă, greață
- reacții alergice
Foarte rare:
- cresterea bruscă a sensibilității organismului;
-hipotensiune arterială.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau
farmacistului.
0
În stoc
Urorec 8 mg capsule
Urorec 4 mg capsule
Silodosin
1. Ce este Urorec şi pentru ce se utilizează
Ce este Urorec
Urorec aparţine unui grup de medicamente numite blocante ale receptorilor adrenergici alfa1A. Urorec este un medicament cu acţiune selectivă asupra receptorilor localizaţi la nivelul prostatei, vezicii urinare şi uretrei. Prin blocarea acestor receptori, medicamentul produce relaxarea musculaturii netede de la nivelul acestor ţesuturi. Aceasta vă ajută să urinaţi şi vă ameliorează simptomele.
Pentru ce se utilizează Urorec
Urorec este utilizat la bărbați adulți, pentru tratamentul simptomelor urinare asociate cu mărirea benignă a prostatei (hiperplazie prostatică), cum sunt:
-dificultatea de a începe urinarea,
-senzaţia de golire incompletă a vezicii urinare,
-nevoia de a urina mai frecvent, chiar şi în timpul nopţii.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Urorec
Nu luaţi Urorec:
dacă sunteţi alergic la silodosin sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6).
Atenţionări şi precauţii
Înainte să luaţi Urorec, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
-Dacă urmează să vi se efectueze o operaţie la nivelul ochiului, din cauza opacităţii cristalinului (intervenţie chirurgicală pentru cataractă), este important să vă informaţi imediat medicul oftalmolog că utilizaţi sau aţi utilizat anterior Urorec. Unii pacienţi cărora li se administrează acest tip de medicament prezintă o pierdere a tonusului muscular al irisului (partea circulară colorată a ochiului) în timpul unei asemenea intervenţii chirurgicale. Medicul specialist poate lua măsuri de precauţie corespunzătoare cu privire la medicament şi la tehnicile chirurgicale care trebuie utilizate. Întrebaţi-vă medicul dacă puteţi sau nu amâna intervenţia chirurgicală sau opri temporar administrarea Urorec în timpul intervenţiei chirurgicale pentru cataractă.
-Înainte să luaţi Urorec, informaţi-vă medicul dacă aţi leşinat vreodată sau aţi prezentat ameţeli la ridicarea în picioare. În timpul administrării Urorec pot apărea ameţeli la ridicarea în picioare şi, ocazional, leşin, în special la începutul tratamentului sau când luaţi alte medicamente care scad presiunea sângelui. Dacă apar aceste manifestări, aşezaţi-vă imediat pe un scaun sau întindeţi-vă pe pat, până la dispariţia simptomelor şi informaţi-vă medicul cât mai curând posibil (vezi, de asemenea, “Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor”).
-Nu trebuie să luaţi Urorec dacă aveţi probleme severe ale ficatului, deoarece medicamentul nu a fost testat în cazul prezenţei acestor afecţiuni.
-Adresaţi-vă medicului pentru recomandări dacă aveţi probleme cu rinichii. Dacă aveţi probleme moderate cu rinichii, medicul dumneavoastră va începe tratamentul cu Urorec luând măsuri de precauţie şi vă va recomanda probabil o doză mai mică (vezi pct. 3 “Doză”). Nu trebuie să luaţi Urorec dacă aveţi probleme severe cu rinichii.
-Deoarece mărirea benignă a prostatei şi cancerul de prostată pot prezenta aceleaşi simptome, înaintea începerii tratamentului cu Urorec medicul dumneavoastră vă va controla în vederea excluderii diagnosticului de cancer de prostată. Urorec nu vindecă cancerul de prostată.
-Tratamentul cu Urorec poate duce la ejaculare anormală (scăderea cantităţii de spermă ejaculată în timpul actului sexual), ceea ce poate afecta temporar, fertilitatea masculină. Acest efect dispare după întreruperea administrării Urorec. Vă rugăm să vă informaţi medicul dacă intenţionaţi să aveţi copii.
Copii și adolescenți
Nu administrați acest medicament copiilor și adolescenților cu vârsta sub 18 ani, deoarece nu există nicio indicaţie relevantă pentru această grupă de vârstă.
Urorec împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente.
În special, spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi:
-medicamente care scad tensiunea arterială (în special medicamente numite blocante alfa1, cum sunt prazosin sau doxazosin), deoarece există un risc potenţial ca efectul acestor medicamente să fie crescut în timp ce luaţi Urorec.
-medicamente antifungice (cum sunt ketoconazol sau itraconazol), medicamente utilizate în infecţia cu HIV/SIDA (cum este ritonavir) sau medicamente utilizate după un transplant pentru a preveni rejecţia de organ (cum este ciclosporina), deoarece aceste medicamente pot creşte concentraţia sanguină a Urorec.
-medicamente utilizate în tratamentul problemelor de obţinere sau de menţinere a unei erecţii (cum sunt sildenafil sau tadalafil), deoarece utillizarea concomitentă cu Urorec ar putea duce la o uşoară scădere a tensiunii arteriale.
-medicamente pentru tratamentului epilepsiei sau rifampicină (un medicament utilizat pentru tratamentul tuberculozei), deoarece efectul Urorec poate fi scăzut.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi utilaje dacă aveţi senzaţia de leşin, vă simţiţi ameţit sau somnoros sau dacă aveţi vederea înceţoşată.
3. Cum să luaţi Urorec
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată este de o capsulă de Urorec 8 mg pe zi, administrată pe cale orală.
Luaţi întotdeauna capsula împreună cu alimente, de preferinţă la aceeaşi oră în fiecare zi. Nu sfărâmaţi şi nu mestecaţi capsula, ci înghiţiţi-o întreagă, de preferinţă cu un pahar cu apă.
Pacienţi cu probleme cu rinichii
Dacă aveţi probleme moderate cu rinichii, este posibil ca medicul dumneavoastră să vă prescrie o doză diferită. În acest scop este disponibil Urorec 4 mg capsule.
Dacă luaţi mai mult Urorec decât trebuie
Dacă aţi luat mai mult de o capsulă, informaţi-vă medicul cât mai curând posibil. Dacă vă simţiţi ameţit sau slăbit, spuneţi imediat medicului dumneavoastră.
Dacă uitaţi să luaţi Urorec
Puteţi lua capsula mai târziu în cursul aceleiaşi zile, dacă aţi uitat să o luaţi mai devreme. Săriţi peste doza uitată dacă se apropie momentul în care trebuie să luaţi doza următoare. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa capsula uitată.
Dacă încetaţi să luaţi Urorec
Dacă încetaţi tratamentul este posibil ca simptomele dumneavoastră să reapară.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Adresaţi-vă imediat medicului dacă observaţi vreuna dintre următoarele reacţii alergice: umflare a feţei sau a gâtului, dificultăţi la respiraţie, senzaţie de leşin, mâncărimi la nivelul pielii sau urticarie, deoarece consecinţele pot deveni grave.
Reacţia adversă cea mai frecventă este scăderea cantităţii de spermă ejaculată în timpul actului sexual. Acest efect dispare după întreruperea tratamentului cu Urorec. Vă rugăm să vă informaţi medicul dacă intenţionaţi să aveţi copii.
Pot apărea ameţeli, incluzând ameţelile la ridicarea în picioare şi, ocazional, leşin. Dacă vă simţiţi slăbit sau ameţit, aşezaţi-vă imediat pe un scaun sau întindeţi-vă pe un pat până la dispariţia simptomelor. Dacă apar ameţeli la ridicarea în picioare sau senzaţia de leşin, informaţi-vă medicul cât mai curând posibil.
Urorec poate provoca complicaţii în timpul intervenţiei chirurgicale pentru cataractă (operaţie la ochi din cauza opacităţii cristalinului, vezi pct. “Atenţionări şi precauţii”). Este important să vă informaţi imediat medicul oftalmolog dacă utilizaţi sau aţi utilizat anterior Urorec.
Reacţiile adverse posibile sunt enumerate mai jos:
Reacţii adverse foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane)
-Ejaculare anormală (ejaculare cu o cantitate mai mică sau inobservabilă de spermă în timpul actului sexual, vezi punctul “Atenţionări şi precauţii”).
Reacţii adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane)
-Ameţeli, incluzând ameţeli la ridicarea în picioare (vezi, de asemenea, mai sus, la acest punct).
-Secreţie nazală abundentă sau nas înfundat.
-Diaree.
Reacţii adverse mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane)
-Scăderea libidou-lui.
-Greaţă.
-Gură uscată.
-Dificultăţi în obţinerea şi menţinerea erecţiei.
-Puls mai rapid.
-Simptome de reacţie alergică la nivelul pielii , cum sunt erupţie trecătoare pe piele, mâncărimi, urticarie şi erupţie trecătoare pe piele cauzată de un medicament.
-Valori anormale ale testelor funcţiei ficatului.
-Tensiune arterială mică.
Reacţii adverse rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane)
-Bătăi rapide sau neregulate ale inimii (numite palpitaţii)
-Leşin/ Pierdere a conştienţei
Reacţii adverse foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane)
-Alte reacţii alergice însoţite de umflarea feţei sau a gâtului.
Cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile)
-Pupilă flască în timpul intervenţiei chirurgicale pentru cataractă (vezi, de asemenea, mai sus, la acest punct).
În cazul în care consideraţi că viaţa dumneavoastră sexuală este afectată, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
5. Cum se păstrează Urorec
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie şi pe blister după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
A nu se păstra la temperaturi peste 30°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină şi umiditate.
Nu utilizaţi acest medicament dacă observaţi că ambalajul este deteriorat sau prezintă semne de falsificare.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Urorec
Urorec 8 mg
Substanţa activă este silodosin. Fiecare capsulă conţine silodosin 8 mg.
Celelalte componente sunt: amidon pregelatinizat de porumb, manitol (E421), stearat de magneziu, laurilsulfat de sodiu, gelatină, dioxid de titan (E171).
Urorec 4 mg
Substanţa activă este silodosin. Fiecare capsulă conţine silodosin 4 mg.
Celelalte componente sunt: amidon pregelatinizat de porumb, manitol (E421), stearat de magneziu, laurilsulfat de sodiu, gelatină, dioxid de titan (E171), oxid galben de fer (E172).
Cum arată Urorec şi conţinutul ambalajului
Capsulele de Urorec 8 mg sunt albe, opace, din gelatină.
Capsulele de Urorec 4 mg sunt galbene, opace, din gelatină.
Urorec este disponibil în ambalaje conţinând 5, 10, 20, 30, 50, 90, 100 capsule. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Urorec 4 mg capsule
Silodosin
1. Ce este Urorec şi pentru ce se utilizează
Ce este Urorec
Urorec aparţine unui grup de medicamente numite blocante ale receptorilor adrenergici alfa1A. Urorec este un medicament cu acţiune selectivă asupra receptorilor localizaţi la nivelul prostatei, vezicii urinare şi uretrei. Prin blocarea acestor receptori, medicamentul produce relaxarea musculaturii netede de la nivelul acestor ţesuturi. Aceasta vă ajută să urinaţi şi vă ameliorează simptomele.
Pentru ce se utilizează Urorec
Urorec este utilizat la bărbați adulți, pentru tratamentul simptomelor urinare asociate cu mărirea benignă a prostatei (hiperplazie prostatică), cum sunt:
-dificultatea de a începe urinarea,
-senzaţia de golire incompletă a vezicii urinare,
-nevoia de a urina mai frecvent, chiar şi în timpul nopţii.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Urorec
Nu luaţi Urorec:
dacă sunteţi alergic la silodosin sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6).
Atenţionări şi precauţii
Înainte să luaţi Urorec, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
-Dacă urmează să vi se efectueze o operaţie la nivelul ochiului, din cauza opacităţii cristalinului (intervenţie chirurgicală pentru cataractă), este important să vă informaţi imediat medicul oftalmolog că utilizaţi sau aţi utilizat anterior Urorec. Unii pacienţi cărora li se administrează acest tip de medicament prezintă o pierdere a tonusului muscular al irisului (partea circulară colorată a ochiului) în timpul unei asemenea intervenţii chirurgicale. Medicul specialist poate lua măsuri de precauţie corespunzătoare cu privire la medicament şi la tehnicile chirurgicale care trebuie utilizate. Întrebaţi-vă medicul dacă puteţi sau nu amâna intervenţia chirurgicală sau opri temporar administrarea Urorec în timpul intervenţiei chirurgicale pentru cataractă.
-Înainte să luaţi Urorec, informaţi-vă medicul dacă aţi leşinat vreodată sau aţi prezentat ameţeli la ridicarea în picioare. În timpul administrării Urorec pot apărea ameţeli la ridicarea în picioare şi, ocazional, leşin, în special la începutul tratamentului sau când luaţi alte medicamente care scad presiunea sângelui. Dacă apar aceste manifestări, aşezaţi-vă imediat pe un scaun sau întindeţi-vă pe pat, până la dispariţia simptomelor şi informaţi-vă medicul cât mai curând posibil (vezi, de asemenea, “Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor”).
-Nu trebuie să luaţi Urorec dacă aveţi probleme severe ale ficatului, deoarece medicamentul nu a fost testat în cazul prezenţei acestor afecţiuni.
-Adresaţi-vă medicului pentru recomandări dacă aveţi probleme cu rinichii. Dacă aveţi probleme moderate cu rinichii, medicul dumneavoastră va începe tratamentul cu Urorec luând măsuri de precauţie şi vă va recomanda probabil o doză mai mică (vezi pct. 3 “Doză”). Nu trebuie să luaţi Urorec dacă aveţi probleme severe cu rinichii.
-Deoarece mărirea benignă a prostatei şi cancerul de prostată pot prezenta aceleaşi simptome, înaintea începerii tratamentului cu Urorec medicul dumneavoastră vă va controla în vederea excluderii diagnosticului de cancer de prostată. Urorec nu vindecă cancerul de prostată.
-Tratamentul cu Urorec poate duce la ejaculare anormală (scăderea cantităţii de spermă ejaculată în timpul actului sexual), ceea ce poate afecta temporar, fertilitatea masculină. Acest efect dispare după întreruperea administrării Urorec. Vă rugăm să vă informaţi medicul dacă intenţionaţi să aveţi copii.
Copii și adolescenți
Nu administrați acest medicament copiilor și adolescenților cu vârsta sub 18 ani, deoarece nu există nicio indicaţie relevantă pentru această grupă de vârstă.
Urorec împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente.
În special, spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi:
-medicamente care scad tensiunea arterială (în special medicamente numite blocante alfa1, cum sunt prazosin sau doxazosin), deoarece există un risc potenţial ca efectul acestor medicamente să fie crescut în timp ce luaţi Urorec.
-medicamente antifungice (cum sunt ketoconazol sau itraconazol), medicamente utilizate în infecţia cu HIV/SIDA (cum este ritonavir) sau medicamente utilizate după un transplant pentru a preveni rejecţia de organ (cum este ciclosporina), deoarece aceste medicamente pot creşte concentraţia sanguină a Urorec.
-medicamente utilizate în tratamentul problemelor de obţinere sau de menţinere a unei erecţii (cum sunt sildenafil sau tadalafil), deoarece utillizarea concomitentă cu Urorec ar putea duce la o uşoară scădere a tensiunii arteriale.
-medicamente pentru tratamentului epilepsiei sau rifampicină (un medicament utilizat pentru tratamentul tuberculozei), deoarece efectul Urorec poate fi scăzut.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi utilaje dacă aveţi senzaţia de leşin, vă simţiţi ameţit sau somnoros sau dacă aveţi vederea înceţoşată.
3. Cum să luaţi Urorec
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată este de o capsulă de Urorec 8 mg pe zi, administrată pe cale orală.
Luaţi întotdeauna capsula împreună cu alimente, de preferinţă la aceeaşi oră în fiecare zi. Nu sfărâmaţi şi nu mestecaţi capsula, ci înghiţiţi-o întreagă, de preferinţă cu un pahar cu apă.
Pacienţi cu probleme cu rinichii
Dacă aveţi probleme moderate cu rinichii, este posibil ca medicul dumneavoastră să vă prescrie o doză diferită. În acest scop este disponibil Urorec 4 mg capsule.
Dacă luaţi mai mult Urorec decât trebuie
Dacă aţi luat mai mult de o capsulă, informaţi-vă medicul cât mai curând posibil. Dacă vă simţiţi ameţit sau slăbit, spuneţi imediat medicului dumneavoastră.
Dacă uitaţi să luaţi Urorec
Puteţi lua capsula mai târziu în cursul aceleiaşi zile, dacă aţi uitat să o luaţi mai devreme. Săriţi peste doza uitată dacă se apropie momentul în care trebuie să luaţi doza următoare. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa capsula uitată.
Dacă încetaţi să luaţi Urorec
Dacă încetaţi tratamentul este posibil ca simptomele dumneavoastră să reapară.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Adresaţi-vă imediat medicului dacă observaţi vreuna dintre următoarele reacţii alergice: umflare a feţei sau a gâtului, dificultăţi la respiraţie, senzaţie de leşin, mâncărimi la nivelul pielii sau urticarie, deoarece consecinţele pot deveni grave.
Reacţia adversă cea mai frecventă este scăderea cantităţii de spermă ejaculată în timpul actului sexual. Acest efect dispare după întreruperea tratamentului cu Urorec. Vă rugăm să vă informaţi medicul dacă intenţionaţi să aveţi copii.
Pot apărea ameţeli, incluzând ameţelile la ridicarea în picioare şi, ocazional, leşin. Dacă vă simţiţi slăbit sau ameţit, aşezaţi-vă imediat pe un scaun sau întindeţi-vă pe un pat până la dispariţia simptomelor. Dacă apar ameţeli la ridicarea în picioare sau senzaţia de leşin, informaţi-vă medicul cât mai curând posibil.
Urorec poate provoca complicaţii în timpul intervenţiei chirurgicale pentru cataractă (operaţie la ochi din cauza opacităţii cristalinului, vezi pct. “Atenţionări şi precauţii”). Este important să vă informaţi imediat medicul oftalmolog dacă utilizaţi sau aţi utilizat anterior Urorec.
Reacţiile adverse posibile sunt enumerate mai jos:
Reacţii adverse foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane)
-Ejaculare anormală (ejaculare cu o cantitate mai mică sau inobservabilă de spermă în timpul actului sexual, vezi punctul “Atenţionări şi precauţii”).
Reacţii adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane)
-Ameţeli, incluzând ameţeli la ridicarea în picioare (vezi, de asemenea, mai sus, la acest punct).
-Secreţie nazală abundentă sau nas înfundat.
-Diaree.
Reacţii adverse mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane)
-Scăderea libidou-lui.
-Greaţă.
-Gură uscată.
-Dificultăţi în obţinerea şi menţinerea erecţiei.
-Puls mai rapid.
-Simptome de reacţie alergică la nivelul pielii , cum sunt erupţie trecătoare pe piele, mâncărimi, urticarie şi erupţie trecătoare pe piele cauzată de un medicament.
-Valori anormale ale testelor funcţiei ficatului.
-Tensiune arterială mică.
Reacţii adverse rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane)
-Bătăi rapide sau neregulate ale inimii (numite palpitaţii)
-Leşin/ Pierdere a conştienţei
Reacţii adverse foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane)
-Alte reacţii alergice însoţite de umflarea feţei sau a gâtului.
Cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile)
-Pupilă flască în timpul intervenţiei chirurgicale pentru cataractă (vezi, de asemenea, mai sus, la acest punct).
În cazul în care consideraţi că viaţa dumneavoastră sexuală este afectată, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
5. Cum se păstrează Urorec
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie şi pe blister după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
A nu se păstra la temperaturi peste 30°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină şi umiditate.
Nu utilizaţi acest medicament dacă observaţi că ambalajul este deteriorat sau prezintă semne de falsificare.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Urorec
Urorec 8 mg
Substanţa activă este silodosin. Fiecare capsulă conţine silodosin 8 mg.
Celelalte componente sunt: amidon pregelatinizat de porumb, manitol (E421), stearat de magneziu, laurilsulfat de sodiu, gelatină, dioxid de titan (E171).
Urorec 4 mg
Substanţa activă este silodosin. Fiecare capsulă conţine silodosin 4 mg.
Celelalte componente sunt: amidon pregelatinizat de porumb, manitol (E421), stearat de magneziu, laurilsulfat de sodiu, gelatină, dioxid de titan (E171), oxid galben de fer (E172).
Cum arată Urorec şi conţinutul ambalajului
Capsulele de Urorec 8 mg sunt albe, opace, din gelatină.
Capsulele de Urorec 4 mg sunt galbene, opace, din gelatină.
Urorec este disponibil în ambalaje conţinând 5, 10, 20, 30, 50, 90, 100 capsule. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
0
În stoc
1. CE ESTE SOMNOL ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
SOMNOL aparţine grupului de medicamente hipnotice şi sedative (calmante). SOMNOL este un medicament utilizat pentru tratarea insomniei de scurtă durată, tranzitorii, la adulţi (inclusiv a dificultăţilor de a adormi, a trezitului în timpul nopţii sau a trezitului mult prea devreme).
SOMNOL este utilizat ca tratament suplimentar pentru o elasticitate limitată de timp în tratarea insomniei cronice.
Nu utilizaţi SOMNOL în următoarele situaţii:
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la zopiclonă sau la oricare dintre celelalte componente ale medicamentului(enumerate la punctul 6);
- dacă suferiţi de insuficienţă respiratorie severă;
- dacă suferiţi de o boală severă a ficatului;
- dacă suferiţi de o afecţiune în care vă opriţi temporar din respirat în timp ce dormiţi (sindrom de apnee în timpul somnului);
- dacă suferiţi de miastenia gravis (stare de slăbiciune periodică a muşchilor);
- pentru copii şi adolescenţi până la vârsta de 18 ani.
Pentru anumiţi pacienţi, în special pentru persoane vârstnice şi copii, acest medicament poate avea efect opus celui dorit:
- intensificarea insomniei, a coşmarurilor;
- agitaţie, nervozitate, nelinişte, agresivitate, episoade de furie;
- stare de confuzie severă brusc instalată (delir), halucinaţii, simptome psihotice, tulburări de comportament. Dacă apar aceste simptome, contactaţi-vă medicul.
Acesta va decide dacă trebuie să întrerupeţi tratamentul şi cum trebuie procedat.
Atenţionări şi precauţii
&Înainte să începeţi tratamentul spuneţi medicului dacă suferiţi de:
- orice probleme ale ficatului (vezi şi Nu utilizaţi SOMNOL în următoarele situaţii). Poate va fi necesar ca medicul dumneavoastră să vă prescrie o doză mai mică de SOMNOL;
- orice probleme ale rinichilor. Poate va fi necesar ca medicul dumneavoastră să vă prescrie o doză mai mică de SOMNOL;
- orice probleme cu plămânii (vezi şi Nu utilizaţi SOMNOL în următoarele situaţii). Poate va fi necesar ca medicul dumneavoastră să vă prescrie o doză mai mică de SOMNOL;
- dacă aveţi istoric de dependenţă de alcool sau medicamente.
Dacă nu sunteţi sigur că cele menţionate mai sus sunt valabile în cazul dumneavoastră, discutaţi cu medicul dumneavoastră sau farmacistul înainte de utilizarea SOMNOL.
Acest medicament nu este recomandat să fie luat în asociere cu alcool etilic şi în timpul alăptării (vezi şi Sarcină şi alăptare).
Dacă insomnia continuă după 2-4 săptămâni de la începerea tratamentului, vă rugăm să discutaţi acest lucru cu medicul dumneavoastră pentru ca acesta să poată revizui diagnosticul şi tratamentul. SOMNOL este destinat doar pentru tratament pe termen scurt sau intermitent (adică nu trebuie luat în fiecare zi) pentru a reduce simptomele care pot apărea după ce s-a încetat utilizarea SOMNOL (vezi pct. Dependenţă pentru descrierea posibilelor simptome).
Poate apărea pierderea eficacităţii medicamentului SOMNOL. Dacă după 2-4 săptămâni observaţi că medicamentul nu mai funcţionează la fel de bine ca la începutul tratamentului, trebuie să vă anunţaţi medical, deoarece o ajustare a dozei poate fi necesară.
La utilizarea unui astfel de medicament există riscul de dependenţă, care creşte împreună cu doza şi perioada de administrare a tratamentului. Există un risc crescut la pacienţii care au un istoric de dependenţă de alcool sau medicamente sau tulburări de personalitate (vezi şi Mod de administrare a SOMNOL, Dependenţă). Anumite reacţii psihice neaşteptate şi comportamente bizare se pot observa la utilizarea acestui medicament (vezi şi Nu utilizaţi SOMNOL în următoarele cazuri şi Dependenţă).
La întreruperea tratamentului cu SOMNOL poate apărea un sindrom trecător, unde simptomele, care au dus la folosirea tratamentului cu zopiclonă, pot reapărea sub formă accentuată. Poate fi acompaniat de alte reacţii, inclusiv schimbarea dispoziţiei, anxietate şi nelinişte. Tratamentul trebuie întrerupt treptat. Medicul dumneavoastră vă va sfătui cum să procedaţi.
SOMNOL poate determina pierderea memoriei. Pentru a reduce acest risc, trebuie să vă asiguraţi că aveţi posibilitatea de a dormi neîntrerupt noaptea (vezi Mod de administrare a SOMNOL).
Copii şi adolescenţi
Acest medicament este contraindicate copiilor cu vârsta sub 18 ani.
SOMNOL împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre medicamentele eliberate fără prescripţie medicală, deoarece SOMNOL poate afecta felul în care acţionează anumite medicamente. La fel şi diferite medicamente pot interacţiona cu SOMNOL.
Spuneţi medicului dacă utilizaţi oricare din următoarele medicamente:
- unele medicamente pentru tratarea durerii moderate sau severe numite "analgezice opioide" (codeină, morfină, metadonă, petidină sau tramadol);
- anumite medicamente pentru tuse (de exemplu codeină);
- medicamente pentru tulburări mintale (neuroleptice);
- medicamente pentru tratarea depresiei;
- medicamente antialergice care au un efect sedativ (antihistaminice sedative), precum clorfeniramină sau prometazină;
- medicamente pentru reducerea anxietăţii;
- clonidină (utilizată la tratarea tensiunii arteriale crescute) şi medicamente similar;
- talidomidă (utilizată la tratarea unor anumite tipuri de cancer);
- clozapină (pentru tratarea anumitor psihoze);
- eritromicină sau claritromicină (antibiotice, utilizate pentru tratarea infecţiilor);
- itraconazol sau ketoconazol (utilizate pentru tratarea anumitor infecţii fungice);
- ritonavir (inhibitor de proteaze - utilizate la tratarea infecţiilor HIV);
- medicamente pentru epilepsie (fenobarbital, carbamazepină sau fenitoină),
- rifampicină (antibiotic - pentru tratarea infecţiilor),
- sunătoare (plantă medicinală - pentru tulburări de dispoziţie şi depresie).
Alcool etilic
Nu folosiţi alcool etilic sau medicamente care conţin alcool etilic împreună cu SOMNOL.
Utilizarea SOMNOL împreună cu alimente şi băuturi
Nu consumaţi băuturi alcoolice când utilizaţi acest medicament.
Sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravida sau alăptaţi, credeţi ca sunteţi gravida sau planificaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Sarcina
Utilizarea SOMNOL pe timpul sarcinii nu este recomandată. Dacă SOMNOL este utilizat în ultimele 3 luni de sarcină sau în timpul travaliului, nou-născutul poate fi afectat. Simptomele pot fi scăderea temperaturii corpului, reducerea tonusului muscular, tulburări respiratorii şi simptome de sevraj (abstinenţă). De aceea în această elasticitate , dacă există posibilitatea, utilizarea SOMNOL trebuie evitată.
Alăptarea
SOMNOL este eliminat în laptele matern. Afectarea sugarului nu poate fi exclusă, de aceea SOMNOL nu trebuie utilizat pe perioada alăptării.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Somnolenţa, afectarea memoriei, dificultatea în concentrare, vederea înceţoşată şi afectarea funcţiei musculare pot influenţa capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Dacă aveţi oricare dintre aceste simptome nu conduceţi vehicule sau nu folosiţi utilaje. Riscul de reducere a vigilenţei este mai ridicat dacă persoana nu a dormit suficient.
SOMNOL conţine lactoză
&Învelişul comprimatelor SOMNOL conţine o cantitate mică de lactoză. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat ca aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
3. CUM SĂ UTILIZAŢI SOMNOL
Utilizaţi întotdeauna SOMNOL exact aşa, cum vi l-a prescris medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul, dacă nu sunteţi sigur.
Utilizaţi nemijlocit înainte de culcare. Adulţi cu vârsta sub 65 de ani
: câte 1 comprimat (7,5 mg) o dată pe zi.
Pacienţi cu vârsta peste 65 de ani şi pacienţi cu insuficienţă hepatică sau respiratorie: doza recomandată este de ½ comprimat (3,75 mg) pe zi.
Pacienţi cu insuficienţă renală: sunt sfătuiţi să înceapă tratamentul cu ½ comprimat (3,75 mg) pe zi.
Copii şi adolescenţi (sub vârsta sub 18 ani):
SOMNOL nu trebuie folosit la copii (vezi şi Nu utilizaţi SOMNOL în următoarele situaţii).
Acest medicament poate cauza tulburări de memorie (o persoană nu îşi aminteşte ce tocmai s-a întâmplat). De obicei se întâmplă la câteva ore de la administrare, mai ales, dacă vă treziţi sau dacă nu v-aţi culcat imediat după administrarea comprimatului. De aceea se recomandă ca acest comprimat să fie administrat chiar înainte de culcare şi să se ia măsuri pentru a putea dormi pentru 7-8 ore.
Nu luaţi mai mult de 7,5 mg pe zi! Nu creşteţi doza, deoarece efectul medicamentului are tendinţa de a scădea rezultând o utilizare îndelungată.
Durata tratamentului trebuie să fie cât mai scurtă posibil - de la câteva zile la maxim 2-4 săptămâni. Medicul vă va spune cum să scădeţi doza treptat şi in cele din urmă să opriţi complet tratamentul. Dacă insomnia continuă pentru mai mult de patru săptămâni, vă rugăm adresaţi-vă medicului.
Dacă vi se pare că efectul SOMNOL este prea puternic sau prea slab, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă aţi utilizat mai mult SOMNOL decât trebuie
&În cazul în care aţi luat o doză prea mare sau v-aţi intoxicat accidental, trebuie să vă adresaţi imediat medicului.
Dacă aţi uitat să utilizaţi SOMNOL
SOMNOL trebuie luat numai înainte de culcare. Dacă uitaţi să va luaţi comprimatul la culcare, atunci nu îl luaţi la alte ore, deoarece puteţi să vă simţiţi obosiţi, ameţiţi sau confuz în timpul zilei. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa pe cea uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi SOMNOL
Oprirea bruscă a tratamentului poate cauza reapariţia insomniei: insomnia care este tratată de medicamentul prescris se va intensifica. Este temporar - trebuie doar să respectaţi instrucţiunile medicului.
Dependenţă
Există riscul de dependenţă fizică, dar şi psihică, determinată de utilizarea acestui medicament, dacă dozajul şi/sau durata tratamentului nu sunt respectate. &În cazul dependenţei fizice, oprirea bruscă a tratamentului poate cauza simptome determinate de oprirea utilizării medicamentului (sevraj) precum : insomnie, durere de cap, dureri musculare, anxietate, tensiune, confuzie şi iritabilitate. &În cazuri severe pot apărea: pierderea contactului cu realitatea, tulburări de personalitate, halucinaţii, convulsii, hipersensibilitate la lumină, zgomot sau atingere, insensibilitate şi furnicături ale extremităţilor. Aceste simptome pot apărea la câteva zile de la oprirea SOMNOL. Somnambulism şi alte astfel de comportamente similare precum "condusul somnambulic", pregătirea şi mâncarea alimentelor, sau vorbirea la telefon, având amnezie asupra evenimentului petrecut, au fost raportate de către pacienţi care au luat SOMNOL şi nu au fost complet treji. Utilizarea alcoolului etilic şi a altor deprimante ale activi tăţii sistemului nervos central împreună cu zopiclonă pare să crească riscul unor astfel de comportamente, precum şi utilizarea SOMNOL în doze care întrec doza maximă recomandată. &În cazul sesizării unui astfel de comportament, contactaţi-vă medicul. Acesta va decide dacă trebuie să opriţi tratamentul şi cum să fie realizat acest lucru.
4. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, SOMNOL poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Cel mai frecvent se observă gust amar în gură. Alte reacţii adverse pot apărea, mai ales după o oră de la luarea medicamentului. De aceea medicamentul trebuie luat înainte de culcare pentru a reduce riscul unei reacţii adverse.
Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 pacienţi):
- gust amar în gură
Frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 100 de pacienţi, dar mai puţin de 1 din 10 pacienţi):
- somnolenţă în timpul zilei, vigilenţă redusă, tulburări cognitive;
- gură uscată;
- oboseală.
Mai puţin frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 1000 de pacienţi, dar mai puţin
de 1 din 100 de pacienţi):
- vertij, durere de cap, ameţeli;
- greaţă, indigestie;
- slăbiciune musculară.
Rare (pot afecta mai mult de 1 din 10000 de pacienţi, dar mai puţini de 1 din 1000 de pacienţi):
- mâncărime şi erupţii pe piele;
- modificarea apetitului sexual;
- nelinişte, agitaţie, mânie, psihoză, coşmaruri, halucinaţii, delir, iritabilitate, confuzie, agresivitate, comportament neadecvat care poate fi conectat cu amnezie (afectarea memoriei din momentul luării SOMNOL, de aceea este important de a asigura somn neîntrerupt timp de 7-8 ore), tulburări ale memoriei, somnambulism.
Foarte rare (pot afecta mai puţin de 1 din 10000 de pacienţi)
- reacţii anafilactice şi/sau angioedem (reacţii alergice severe; semnele pot fi o erupţie trecătoare pe piele, probleme de înghiţit sau de respiraţie, umflarea buzelor, feţei, gâtului sau limbii). Dacă aveţi oricare dintre aceste simptome trebuie să încetaţi să luaţi SOMNOL şi să contactaşi medicul imediat;
- creşterea uşoară sau moderată a concentraţiei în sânge a enzimelor ficatului.
Cu frecvenţa necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile)
- tonus muscular scăzut (hipotonie musculară)
Au fost raportate vedere înceţoşată şi abilitatea scăzută de coordonare a mişcărilor (ataxie).
Utilizarea acestui medicament poate cauza dependenţă fizică şi psihică. Insomnie, anxietate, tremur, transpiraţie, iritare, confuzie, dureri de cap, palpitaţii, tahicardie, delir, coşmaruri, halucinaţii şi iritabilitate. &În cazuri foarte rare pot apare şi convulsii.
&În cazul tulburărilor psihice, care sunt caracteristice vârstnicilor, tratamentul trebuie oprit.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
5. CUM SE PĂSTREAZĂ SOMNOL
A se păstra la loc uscat, ferit de lumină, la temperatura sub 25 °C.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie după "EXP".
Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi acest medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. &Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. CONŢINUTUL AMBALAJULUI ŞI ALTE INFORMAŢII
Ce conţine SOMNOL
- Substanţa activă este zopiclonă. Un comprimat conţine zopiclonă7,5 mg .
- Celelalte componente sunt: hidrogenofosfat de calciu anhidru, amidon de cartof, stearat de magneziu, dioxid de siliciu, amidon glicolat de sodiu (tip A); filmul: colorantul Opadry II 33G28707 alb (hipromeloză (E 464), dioxid de titan (E 171), lactoză monohidrat, triacetin, macrogol 3000).
Cum arată SOMNOL şi conţinutul ambalajului
Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare albă, cu linie mediană pe o parte.
Câte 10 comprimate în blister.
Câte 1, 2 sau 3 blistere în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
SA "Grindeks",
str. Krustpils 53, Riga, LV-1057, Letonia.
Telefon: +371 67083205
Fax: +371 67083505
E-mail: grindeks@grindeks. lv
SOMNOL aparţine grupului de medicamente hipnotice şi sedative (calmante). SOMNOL este un medicament utilizat pentru tratarea insomniei de scurtă durată, tranzitorii, la adulţi (inclusiv a dificultăţilor de a adormi, a trezitului în timpul nopţii sau a trezitului mult prea devreme).
SOMNOL este utilizat ca tratament suplimentar pentru o elasticitate limitată de timp în tratarea insomniei cronice.
Nu utilizaţi SOMNOL în următoarele situaţii:
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la zopiclonă sau la oricare dintre celelalte componente ale medicamentului(enumerate la punctul 6);
- dacă suferiţi de insuficienţă respiratorie severă;
- dacă suferiţi de o boală severă a ficatului;
- dacă suferiţi de o afecţiune în care vă opriţi temporar din respirat în timp ce dormiţi (sindrom de apnee în timpul somnului);
- dacă suferiţi de miastenia gravis (stare de slăbiciune periodică a muşchilor);
- pentru copii şi adolescenţi până la vârsta de 18 ani.
Pentru anumiţi pacienţi, în special pentru persoane vârstnice şi copii, acest medicament poate avea efect opus celui dorit:
- intensificarea insomniei, a coşmarurilor;
- agitaţie, nervozitate, nelinişte, agresivitate, episoade de furie;
- stare de confuzie severă brusc instalată (delir), halucinaţii, simptome psihotice, tulburări de comportament. Dacă apar aceste simptome, contactaţi-vă medicul.
Acesta va decide dacă trebuie să întrerupeţi tratamentul şi cum trebuie procedat.
Atenţionări şi precauţii
&Înainte să începeţi tratamentul spuneţi medicului dacă suferiţi de:
- orice probleme ale ficatului (vezi şi Nu utilizaţi SOMNOL în următoarele situaţii). Poate va fi necesar ca medicul dumneavoastră să vă prescrie o doză mai mică de SOMNOL;
- orice probleme ale rinichilor. Poate va fi necesar ca medicul dumneavoastră să vă prescrie o doză mai mică de SOMNOL;
- orice probleme cu plămânii (vezi şi Nu utilizaţi SOMNOL în următoarele situaţii). Poate va fi necesar ca medicul dumneavoastră să vă prescrie o doză mai mică de SOMNOL;
- dacă aveţi istoric de dependenţă de alcool sau medicamente.
Dacă nu sunteţi sigur că cele menţionate mai sus sunt valabile în cazul dumneavoastră, discutaţi cu medicul dumneavoastră sau farmacistul înainte de utilizarea SOMNOL.
Acest medicament nu este recomandat să fie luat în asociere cu alcool etilic şi în timpul alăptării (vezi şi Sarcină şi alăptare).
Dacă insomnia continuă după 2-4 săptămâni de la începerea tratamentului, vă rugăm să discutaţi acest lucru cu medicul dumneavoastră pentru ca acesta să poată revizui diagnosticul şi tratamentul. SOMNOL este destinat doar pentru tratament pe termen scurt sau intermitent (adică nu trebuie luat în fiecare zi) pentru a reduce simptomele care pot apărea după ce s-a încetat utilizarea SOMNOL (vezi pct. Dependenţă pentru descrierea posibilelor simptome).
Poate apărea pierderea eficacităţii medicamentului SOMNOL. Dacă după 2-4 săptămâni observaţi că medicamentul nu mai funcţionează la fel de bine ca la începutul tratamentului, trebuie să vă anunţaţi medical, deoarece o ajustare a dozei poate fi necesară.
La utilizarea unui astfel de medicament există riscul de dependenţă, care creşte împreună cu doza şi perioada de administrare a tratamentului. Există un risc crescut la pacienţii care au un istoric de dependenţă de alcool sau medicamente sau tulburări de personalitate (vezi şi Mod de administrare a SOMNOL, Dependenţă). Anumite reacţii psihice neaşteptate şi comportamente bizare se pot observa la utilizarea acestui medicament (vezi şi Nu utilizaţi SOMNOL în următoarele cazuri şi Dependenţă).
La întreruperea tratamentului cu SOMNOL poate apărea un sindrom trecător, unde simptomele, care au dus la folosirea tratamentului cu zopiclonă, pot reapărea sub formă accentuată. Poate fi acompaniat de alte reacţii, inclusiv schimbarea dispoziţiei, anxietate şi nelinişte. Tratamentul trebuie întrerupt treptat. Medicul dumneavoastră vă va sfătui cum să procedaţi.
SOMNOL poate determina pierderea memoriei. Pentru a reduce acest risc, trebuie să vă asiguraţi că aveţi posibilitatea de a dormi neîntrerupt noaptea (vezi Mod de administrare a SOMNOL).
Copii şi adolescenţi
Acest medicament este contraindicate copiilor cu vârsta sub 18 ani.
SOMNOL împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre medicamentele eliberate fără prescripţie medicală, deoarece SOMNOL poate afecta felul în care acţionează anumite medicamente. La fel şi diferite medicamente pot interacţiona cu SOMNOL.
Spuneţi medicului dacă utilizaţi oricare din următoarele medicamente:
- unele medicamente pentru tratarea durerii moderate sau severe numite "analgezice opioide" (codeină, morfină, metadonă, petidină sau tramadol);
- anumite medicamente pentru tuse (de exemplu codeină);
- medicamente pentru tulburări mintale (neuroleptice);
- medicamente pentru tratarea depresiei;
- medicamente antialergice care au un efect sedativ (antihistaminice sedative), precum clorfeniramină sau prometazină;
- medicamente pentru reducerea anxietăţii;
- clonidină (utilizată la tratarea tensiunii arteriale crescute) şi medicamente similar;
- talidomidă (utilizată la tratarea unor anumite tipuri de cancer);
- clozapină (pentru tratarea anumitor psihoze);
- eritromicină sau claritromicină (antibiotice, utilizate pentru tratarea infecţiilor);
- itraconazol sau ketoconazol (utilizate pentru tratarea anumitor infecţii fungice);
- ritonavir (inhibitor de proteaze - utilizate la tratarea infecţiilor HIV);
- medicamente pentru epilepsie (fenobarbital, carbamazepină sau fenitoină),
- rifampicină (antibiotic - pentru tratarea infecţiilor),
- sunătoare (plantă medicinală - pentru tulburări de dispoziţie şi depresie).
Alcool etilic
Nu folosiţi alcool etilic sau medicamente care conţin alcool etilic împreună cu SOMNOL.
Utilizarea SOMNOL împreună cu alimente şi băuturi
Nu consumaţi băuturi alcoolice când utilizaţi acest medicament.
Sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravida sau alăptaţi, credeţi ca sunteţi gravida sau planificaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Sarcina
Utilizarea SOMNOL pe timpul sarcinii nu este recomandată. Dacă SOMNOL este utilizat în ultimele 3 luni de sarcină sau în timpul travaliului, nou-născutul poate fi afectat. Simptomele pot fi scăderea temperaturii corpului, reducerea tonusului muscular, tulburări respiratorii şi simptome de sevraj (abstinenţă). De aceea în această elasticitate , dacă există posibilitatea, utilizarea SOMNOL trebuie evitată.
Alăptarea
SOMNOL este eliminat în laptele matern. Afectarea sugarului nu poate fi exclusă, de aceea SOMNOL nu trebuie utilizat pe perioada alăptării.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Somnolenţa, afectarea memoriei, dificultatea în concentrare, vederea înceţoşată şi afectarea funcţiei musculare pot influenţa capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Dacă aveţi oricare dintre aceste simptome nu conduceţi vehicule sau nu folosiţi utilaje. Riscul de reducere a vigilenţei este mai ridicat dacă persoana nu a dormit suficient.
SOMNOL conţine lactoză
&Învelişul comprimatelor SOMNOL conţine o cantitate mică de lactoză. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat ca aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
3. CUM SĂ UTILIZAŢI SOMNOL
Utilizaţi întotdeauna SOMNOL exact aşa, cum vi l-a prescris medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul, dacă nu sunteţi sigur.
Utilizaţi nemijlocit înainte de culcare. Adulţi cu vârsta sub 65 de ani
: câte 1 comprimat (7,5 mg) o dată pe zi.
Pacienţi cu vârsta peste 65 de ani şi pacienţi cu insuficienţă hepatică sau respiratorie: doza recomandată este de ½ comprimat (3,75 mg) pe zi.
Pacienţi cu insuficienţă renală: sunt sfătuiţi să înceapă tratamentul cu ½ comprimat (3,75 mg) pe zi.
Copii şi adolescenţi (sub vârsta sub 18 ani):
SOMNOL nu trebuie folosit la copii (vezi şi Nu utilizaţi SOMNOL în următoarele situaţii).
Acest medicament poate cauza tulburări de memorie (o persoană nu îşi aminteşte ce tocmai s-a întâmplat). De obicei se întâmplă la câteva ore de la administrare, mai ales, dacă vă treziţi sau dacă nu v-aţi culcat imediat după administrarea comprimatului. De aceea se recomandă ca acest comprimat să fie administrat chiar înainte de culcare şi să se ia măsuri pentru a putea dormi pentru 7-8 ore.
Nu luaţi mai mult de 7,5 mg pe zi! Nu creşteţi doza, deoarece efectul medicamentului are tendinţa de a scădea rezultând o utilizare îndelungată.
Durata tratamentului trebuie să fie cât mai scurtă posibil - de la câteva zile la maxim 2-4 săptămâni. Medicul vă va spune cum să scădeţi doza treptat şi in cele din urmă să opriţi complet tratamentul. Dacă insomnia continuă pentru mai mult de patru săptămâni, vă rugăm adresaţi-vă medicului.
Dacă vi se pare că efectul SOMNOL este prea puternic sau prea slab, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă aţi utilizat mai mult SOMNOL decât trebuie
&În cazul în care aţi luat o doză prea mare sau v-aţi intoxicat accidental, trebuie să vă adresaţi imediat medicului.
Dacă aţi uitat să utilizaţi SOMNOL
SOMNOL trebuie luat numai înainte de culcare. Dacă uitaţi să va luaţi comprimatul la culcare, atunci nu îl luaţi la alte ore, deoarece puteţi să vă simţiţi obosiţi, ameţiţi sau confuz în timpul zilei. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa pe cea uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi SOMNOL
Oprirea bruscă a tratamentului poate cauza reapariţia insomniei: insomnia care este tratată de medicamentul prescris se va intensifica. Este temporar - trebuie doar să respectaţi instrucţiunile medicului.
Dependenţă
Există riscul de dependenţă fizică, dar şi psihică, determinată de utilizarea acestui medicament, dacă dozajul şi/sau durata tratamentului nu sunt respectate. &În cazul dependenţei fizice, oprirea bruscă a tratamentului poate cauza simptome determinate de oprirea utilizării medicamentului (sevraj) precum : insomnie, durere de cap, dureri musculare, anxietate, tensiune, confuzie şi iritabilitate. &În cazuri severe pot apărea: pierderea contactului cu realitatea, tulburări de personalitate, halucinaţii, convulsii, hipersensibilitate la lumină, zgomot sau atingere, insensibilitate şi furnicături ale extremităţilor. Aceste simptome pot apărea la câteva zile de la oprirea SOMNOL. Somnambulism şi alte astfel de comportamente similare precum "condusul somnambulic", pregătirea şi mâncarea alimentelor, sau vorbirea la telefon, având amnezie asupra evenimentului petrecut, au fost raportate de către pacienţi care au luat SOMNOL şi nu au fost complet treji. Utilizarea alcoolului etilic şi a altor deprimante ale activi tăţii sistemului nervos central împreună cu zopiclonă pare să crească riscul unor astfel de comportamente, precum şi utilizarea SOMNOL în doze care întrec doza maximă recomandată. &În cazul sesizării unui astfel de comportament, contactaţi-vă medicul. Acesta va decide dacă trebuie să opriţi tratamentul şi cum să fie realizat acest lucru.
4. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, SOMNOL poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Cel mai frecvent se observă gust amar în gură. Alte reacţii adverse pot apărea, mai ales după o oră de la luarea medicamentului. De aceea medicamentul trebuie luat înainte de culcare pentru a reduce riscul unei reacţii adverse.
Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 pacienţi):
- gust amar în gură
Frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 100 de pacienţi, dar mai puţin de 1 din 10 pacienţi):
- somnolenţă în timpul zilei, vigilenţă redusă, tulburări cognitive;
- gură uscată;
- oboseală.
Mai puţin frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 1000 de pacienţi, dar mai puţin
de 1 din 100 de pacienţi):
- vertij, durere de cap, ameţeli;
- greaţă, indigestie;
- slăbiciune musculară.
Rare (pot afecta mai mult de 1 din 10000 de pacienţi, dar mai puţini de 1 din 1000 de pacienţi):
- mâncărime şi erupţii pe piele;
- modificarea apetitului sexual;
- nelinişte, agitaţie, mânie, psihoză, coşmaruri, halucinaţii, delir, iritabilitate, confuzie, agresivitate, comportament neadecvat care poate fi conectat cu amnezie (afectarea memoriei din momentul luării SOMNOL, de aceea este important de a asigura somn neîntrerupt timp de 7-8 ore), tulburări ale memoriei, somnambulism.
Foarte rare (pot afecta mai puţin de 1 din 10000 de pacienţi)
- reacţii anafilactice şi/sau angioedem (reacţii alergice severe; semnele pot fi o erupţie trecătoare pe piele, probleme de înghiţit sau de respiraţie, umflarea buzelor, feţei, gâtului sau limbii). Dacă aveţi oricare dintre aceste simptome trebuie să încetaţi să luaţi SOMNOL şi să contactaşi medicul imediat;
- creşterea uşoară sau moderată a concentraţiei în sânge a enzimelor ficatului.
Cu frecvenţa necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile)
- tonus muscular scăzut (hipotonie musculară)
Au fost raportate vedere înceţoşată şi abilitatea scăzută de coordonare a mişcărilor (ataxie).
Utilizarea acestui medicament poate cauza dependenţă fizică şi psihică. Insomnie, anxietate, tremur, transpiraţie, iritare, confuzie, dureri de cap, palpitaţii, tahicardie, delir, coşmaruri, halucinaţii şi iritabilitate. &În cazuri foarte rare pot apare şi convulsii.
&În cazul tulburărilor psihice, care sunt caracteristice vârstnicilor, tratamentul trebuie oprit.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
5. CUM SE PĂSTREAZĂ SOMNOL
A se păstra la loc uscat, ferit de lumină, la temperatura sub 25 °C.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie după "EXP".
Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi acest medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. &Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. CONŢINUTUL AMBALAJULUI ŞI ALTE INFORMAŢII
Ce conţine SOMNOL
- Substanţa activă este zopiclonă. Un comprimat conţine zopiclonă7,5 mg .
- Celelalte componente sunt: hidrogenofosfat de calciu anhidru, amidon de cartof, stearat de magneziu, dioxid de siliciu, amidon glicolat de sodiu (tip A); filmul: colorantul Opadry II 33G28707 alb (hipromeloză (E 464), dioxid de titan (E 171), lactoză monohidrat, triacetin, macrogol 3000).
Cum arată SOMNOL şi conţinutul ambalajului
Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare albă, cu linie mediană pe o parte.
Câte 10 comprimate în blister.
Câte 1, 2 sau 3 blistere în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
SA "Grindeks",
str. Krustpils 53, Riga, LV-1057, Letonia.
Telefon: +371 67083205
Fax: +371 67083505
E-mail: grindeks@grindeks. lv
0
În stoc
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Futaron 10 mg/g picaturi oftalmice, suspensie 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Fiecare gram suspensie conţine acid fusidic (sub formă de semihidrat) 10 mg. Excipient cu efect cunoscut: clorură de benzalconiu. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Picaturi oftalmice, suspensie Suspensie omogenă de culoare albă sau aproape albă. 4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice Futaron este indicat pentru tratamentul conjunctivitei bacteriene determinate de microorganisme sensibile la antibiotic. 4.2 Doze şi mod de administrare Se instilează în sacul conjunctival o picătură Futaron, de 2 ori pe zi. Tratamentul trebuie continuat timp de cel puţin 48 ore, după ce aspectul ochiului revine la normal. Pentru a evita contaminarea canulei aplicatoare se va evita atingerea acesteia de pleoape, suprafeţe învecinate sau alte suprafeţe. Flaconul se va păstra închis între administrări. Dacă se utilizează mai mult de un medicament cu administrare topică oftalmică, celelalte medicamente trebuie administrate separat la interval de cincisprezece minute. 4.3 Contraindicaţii Hipersensibilitate la acidul fusidic sau la oricare dintre excipienţii enumerați la pct.6.1.
https://bit.ly/3dL1ZWg
https://bit.ly/3dL1ZWg
0
În stoc
Sinaflan
DCI-ul substanţei active
Fluocinoloni acetonidum.
COMPOZIŢIA PREPARATULUI
15 g unguent conţine:
substanţa activă: fluocinolon acetonid – 3,75 g;
substanţe auxiliare: propilenglicol, vaselină, lanolină, cerezină.
DESCRIEREA PREPARATULUI
Unguent de culoare de la alb până la galben.
FORMA FARMACEUTICĂ
Unguent.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC
Corticosteroid potent de uz dermatologic. D07A C04.
PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice
Glucocorticosteroid pentru uz topic; inhibă eliberarea mediatorilor inflamaţiei. La administrarea cutanată preîntâmpină agregarea marginală a neutrofilelor, ce conduce la micşorarea exsudatului inflamator şi producerii de citokine; reduce migrarea macrofagilor, procesele de infiltraţie şi de formare a granulaţiilor. Posedă proprietăţi antiinflamatoare şi antialergice.
Proprietăţi farmacocinetice
Datorită absorbţiei sistemice joase, la administrarea topică preparatul nu manifestă acţiune sistemică asupra organismului.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Eczemă, lichen simplu cronic (neurodermită limitată), dermatită alergică, dermatită seboreică, prurit cutanat, psoriazis (forma exsudativă), lichen ruber plan, lupus eritematos discoid, arsuri solare, arsuri de gradul I, înţepături de insecte.
Unguentul se recomandă de a se utiliza în dermatoze uscate.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Se aplică extern. În prealabil pielea se prelucrează cu soluţie antiseptică, ulterior unguentul se aplică în strat subţire pe porţiunile afectate ale pielii de 2-4 ori pe zi şi se fricţionează uşor. La necesitate unguentul poate fi administrat sub pansament ocluziv, care se lasă pe suprafaţa afectată până la 3-4 zile. Sub pansament nu se administrează mai mult de 2 g pe zi.
REACŢII ADVERSE
Senzaţie de arsură, prurit cutanat, acnee steroidă, striuri, xerodermie, foliculite. La administrarea îndelungată – atrofia pielii, hirsutism local, hipertricoză, teleangiectazii, purpură, dereglarea pigmentaţiei tegumentelor, alopecie, îndeosebi la femei. La aplicarea pe suprafeţe extinse sunt posibile manifestări sistemice (gastrită, ulcer gastric „steroid”, insuficienţa suprarenală, sindromul Iţenco-Cushing, diabet zaharat steroid, încetinirea proceselor de regenerare).
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate, manifestări cutanate ale sifilisului, tuberculoză cutanată, dermatită de scutec, acnee rozacee, erupţii psoriazice extinse, prurit anogenital; infecţii ale pielii provocate de bacterii, virusuri, fungi – piodermite, varicelă, herpes, actinomicoză, blastomicoză, sporotricoză, ulcere trofice ale gambei determinate de dilatarea varicoasă a venelor, plăgi la locul aplicării, cancer cutanat, nevi, aterom, melanom, hemanginom, xantom, sarcom, perioada de sarcina şi alăptare, vârsta până la 2 ani.
SUPRADOZAJ
Simptome: prurit şi senzaţie de arsură la locul aplicării unguentului, hiperglicemie, glucozurie, sindromul Iţenco-Cushing.
Tratamentul este simptomatic pe fondalul suspendării treptate a preparatului.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
Se aplică numai în cure scurte de tratament pe suprafeţe limitate ale pielii. Pe parcursul tratamentului se recomandă purtarea îmbrăcămintei largi.
Se utilizează cu precauţie la fete în perioada pubertară.
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE
Pentru preîntâmpinarea apariţiei infecţiei bacteriene secundare e posibilă administrarea concomitentă cu remediile antimicrobiene.
PREZENTARE, AMBALAJ
Unguent 0,025% câte 15 g în tuburi de aluminiu.
PĂSTRARE
A se păstra la temperatura 5-15 ºC.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
TERMEN DE VALABILITATE
5 ani.
A nu se utiliza după expirarea termenului de valabilitate indicat pe ambalaj.
STATUTUL LEGAL
Fără prescripţie medicală.
DCI-ul substanţei active
Fluocinoloni acetonidum.
COMPOZIŢIA PREPARATULUI
15 g unguent conţine:
substanţa activă: fluocinolon acetonid – 3,75 g;
substanţe auxiliare: propilenglicol, vaselină, lanolină, cerezină.
DESCRIEREA PREPARATULUI
Unguent de culoare de la alb până la galben.
FORMA FARMACEUTICĂ
Unguent.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC
Corticosteroid potent de uz dermatologic. D07A C04.
PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice
Glucocorticosteroid pentru uz topic; inhibă eliberarea mediatorilor inflamaţiei. La administrarea cutanată preîntâmpină agregarea marginală a neutrofilelor, ce conduce la micşorarea exsudatului inflamator şi producerii de citokine; reduce migrarea macrofagilor, procesele de infiltraţie şi de formare a granulaţiilor. Posedă proprietăţi antiinflamatoare şi antialergice.
Proprietăţi farmacocinetice
Datorită absorbţiei sistemice joase, la administrarea topică preparatul nu manifestă acţiune sistemică asupra organismului.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Eczemă, lichen simplu cronic (neurodermită limitată), dermatită alergică, dermatită seboreică, prurit cutanat, psoriazis (forma exsudativă), lichen ruber plan, lupus eritematos discoid, arsuri solare, arsuri de gradul I, înţepături de insecte.
Unguentul se recomandă de a se utiliza în dermatoze uscate.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Se aplică extern. În prealabil pielea se prelucrează cu soluţie antiseptică, ulterior unguentul se aplică în strat subţire pe porţiunile afectate ale pielii de 2-4 ori pe zi şi se fricţionează uşor. La necesitate unguentul poate fi administrat sub pansament ocluziv, care se lasă pe suprafaţa afectată până la 3-4 zile. Sub pansament nu se administrează mai mult de 2 g pe zi.
REACŢII ADVERSE
Senzaţie de arsură, prurit cutanat, acnee steroidă, striuri, xerodermie, foliculite. La administrarea îndelungată – atrofia pielii, hirsutism local, hipertricoză, teleangiectazii, purpură, dereglarea pigmentaţiei tegumentelor, alopecie, îndeosebi la femei. La aplicarea pe suprafeţe extinse sunt posibile manifestări sistemice (gastrită, ulcer gastric „steroid”, insuficienţa suprarenală, sindromul Iţenco-Cushing, diabet zaharat steroid, încetinirea proceselor de regenerare).
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate, manifestări cutanate ale sifilisului, tuberculoză cutanată, dermatită de scutec, acnee rozacee, erupţii psoriazice extinse, prurit anogenital; infecţii ale pielii provocate de bacterii, virusuri, fungi – piodermite, varicelă, herpes, actinomicoză, blastomicoză, sporotricoză, ulcere trofice ale gambei determinate de dilatarea varicoasă a venelor, plăgi la locul aplicării, cancer cutanat, nevi, aterom, melanom, hemanginom, xantom, sarcom, perioada de sarcina şi alăptare, vârsta până la 2 ani.
SUPRADOZAJ
Simptome: prurit şi senzaţie de arsură la locul aplicării unguentului, hiperglicemie, glucozurie, sindromul Iţenco-Cushing.
Tratamentul este simptomatic pe fondalul suspendării treptate a preparatului.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
Se aplică numai în cure scurte de tratament pe suprafeţe limitate ale pielii. Pe parcursul tratamentului se recomandă purtarea îmbrăcămintei largi.
Se utilizează cu precauţie la fete în perioada pubertară.
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE
Pentru preîntâmpinarea apariţiei infecţiei bacteriene secundare e posibilă administrarea concomitentă cu remediile antimicrobiene.
PREZENTARE, AMBALAJ
Unguent 0,025% câte 15 g în tuburi de aluminiu.
PĂSTRARE
A se păstra la temperatura 5-15 ºC.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
TERMEN DE VALABILITATE
5 ani.
A nu se utiliza după expirarea termenului de valabilitate indicat pe ambalaj.
STATUTUL LEGAL
Fără prescripţie medicală.
0
În stoc
INDICAŢII TERAPEUTICE
Pentru ameliorarea simptomelor congestiei limfatice şi limfadenopatiei: tumefiere şi sensibilitate a ganglionilor limfatici.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Flaconul se va agita înainte de administrare. Se va administra cu 15 minute
înainte de mese.
Adulţi şi copii cu vârsta peste 12 ani: câte 20 picături de 2 ori pe zi dizolvate într-o cantitate mică de apă.
Copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 12ani: câte 10 picături de 2 ori pe zi dizolvate într-o cantitate mică de apă.
Copii cu vârsta sub 6 ani - câte 5 picături de 2 ori pe zi dizolvate într-o cantitate mică de apă.
Picăturile se vor dilua cu 10-15 ml de apă şi se vor ţine câteva minute în cavitatea bucală.
La adulţi preparatul poate fi administrat direct sublingual.
REACŢII ADVERSE
Reacţii de hipersensibilitate.
Pentru ameliorarea simptomelor congestiei limfatice şi limfadenopatiei: tumefiere şi sensibilitate a ganglionilor limfatici.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Flaconul se va agita înainte de administrare. Se va administra cu 15 minute
înainte de mese.
Adulţi şi copii cu vârsta peste 12 ani: câte 20 picături de 2 ori pe zi dizolvate într-o cantitate mică de apă.
Copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 12ani: câte 10 picături de 2 ori pe zi dizolvate într-o cantitate mică de apă.
Copii cu vârsta sub 6 ani - câte 5 picături de 2 ori pe zi dizolvate într-o cantitate mică de apă.
Picăturile se vor dilua cu 10-15 ml de apă şi se vor ţine câteva minute în cavitatea bucală.
La adulţi preparatul poate fi administrat direct sublingual.
REACŢII ADVERSE
Reacţii de hipersensibilitate.