Filtru
Întâi cele populare
Indicatii: tratamentul simptomatic al bolilor alergice: urticarie, rinită alergică sezonieră (febra fânului) și perenă, alergii la medicamente și alimente. Mâncărime de diverse origini, cu excepția celor asociate cu colestază. Mâncărime în condiții cu erupții cutanate precum varicela. Muscaturi de insecte. Adjuvant pentru eczeme și alte dermatoze pruriginoase de geneză alergică.
Administrarea: adulți, copii cu vârsta peste 12 ani și pacienți vârstnici . Doza zilnică recomandată este de 3-6 mg în 3 prize divizate - 20-40 picături de 3 ori pe zi. Pacienților predispuși la somnolență li se recomandă să prescrie 40 de picături la culcare și 20 de picături dimineața, la micul dejun. Copii . Luarea medicamentului este recomandată după consultarea unui medic. Doza zilnică este de 0,1 mg (adică 2 picături) per kilogram de greutate corporală. Tabelul prezintă dozele zilnice pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 1 lună și 12 ani, precum și pentru adulți. Frecvența aplicării - de 3 ori pe zi.
20 picături = 1 ml = 1 mg maleat de dimetidenă. Fenokit nu trebuie expus la temperaturi ridicate. Acestea trebuie adăugate într-o sticlă de mâncare caldă pentru copii chiar înainte de hrănire. Dacă bebelușul este hrănit cu lingura, picăturile se pot aplica nediluate, într-o linguriță. Picăturile au gust bun. Durata cursului tratamentului este determinată individual de medic. Contraindicatii hipersensibilitate la maleat de dimetidenă sau orice altă componentă a medicamentului. Pacientul are stenoză duodenală/pilorică.
Administrarea: adulți, copii cu vârsta peste 12 ani și pacienți vârstnici . Doza zilnică recomandată este de 3-6 mg în 3 prize divizate - 20-40 picături de 3 ori pe zi. Pacienților predispuși la somnolență li se recomandă să prescrie 40 de picături la culcare și 20 de picături dimineața, la micul dejun. Copii . Luarea medicamentului este recomandată după consultarea unui medic. Doza zilnică este de 0,1 mg (adică 2 picături) per kilogram de greutate corporală. Tabelul prezintă dozele zilnice pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 1 lună și 12 ani, precum și pentru adulți. Frecvența aplicării - de 3 ori pe zi.
20 picături = 1 ml = 1 mg maleat de dimetidenă. Fenokit nu trebuie expus la temperaturi ridicate. Acestea trebuie adăugate într-o sticlă de mâncare caldă pentru copii chiar înainte de hrănire. Dacă bebelușul este hrănit cu lingura, picăturile se pot aplica nediluate, într-o linguriță. Picăturile au gust bun. Durata cursului tratamentului este determinată individual de medic. Contraindicatii hipersensibilitate la maleat de dimetidenă sau orice altă componentă a medicamentului. Pacientul are stenoză duodenală/pilorică.
-3%
84.97 MDL
87.60 MDL
Rețetă medicală
Indicaţii terapeutice
Proteflazid®
se administrează în:
- tratamentul infecţiilor virale, provocate de Herpes simplex de tipul şi
(eczemă herpetică, dermatită veziculară herpetică, gingivostomatită herpetică
şi faringotonzilită, meningită şi encefalită herpetică, afecţiuni herpetice ale
ochilor şi herpes genital);
- tratamentul Herpes Zoster;
- infecţii provocate de virusul herpetic tip IV (virusul Epştein Barr) – formă
acută şi cronic activă;
- infecţii provocate de virusul herpetic tip V (citomegalovirus);
- tratamentul complex al hepatitelor В şi С;
- tratamentul complex al virozelor, infecţii bacteriene, fungice, şi asocierea lor
(chlamidii, micoplasme, ureoplasme, etc.), inclusiv infecţii provocate de
papilomavirus;
- în tratament şi profilaxie gripei şi IRVA;
- profilaxia infecţiilor virale şi bacteriene la pacienţii cu imunosupresie;
- tratamentul complex al infecţiei cu HIV şi SIDA.
Doze şi mod de administrare
Proteflazid®
pentru uz intern se dozează cu ajutorul pipetei Cantitatea necesară se
picură pe apă (1-2linguri de masă) şi se administrează cu 10-15 minute înainte de
masă, iar în tratamentul hepatitelor – peste 1,5-2 ore după masă.
În tratamentul gingivostomatitei herpetice, faringotonzilitei; tratamentul complex
infecţiilor virale, bacteriene, fungice şi asocierea lor, inclusiv a infecţiei cu
papillomavirus, pentru profilaxia infecţiilor virale şi bacteriene, care apar la pacienţi
cu insuficienţa sistemului imun, este recomandată schema de bază timp de 1 lună. La
necesitate durata tratamentului se prelungeşte până la 2 luni fără întrerupere (din a 4
săptămână de administrare – câte 12 picături de 2 ori pe zi). Durata tratamentului
infecţiei provocate de papillomavirus este de 3 luni fără întrerupere. Examenul de
control (PCR) la papillomavius se face nu mai devreme de 2 luni după finisarea
tratamentului.
Schema de bază a dozării pentru adulţi şi copii peste 12 ani:
1-a săptămână – câte 7 picături de 2 ori pe zi;
a 2-3 săptămână – câte 15 picături de 2 ori pe zi;
a 4 săptămână – câte 12 picături de 2 ori pe zi.
În caz de evoluţie recidivantă a infecţiei, precum şi la copii, care se îmbolnăvesc
frecvent şi îndelungat, cura de tratament se efectuează de 2-4 ori pe an. Dozarea se
efectuează conform schemei de bază şi corespunzător dozelor după vârstă.
Durata tratamentului în practica pediatrică este similară ca la adulţi, dar conform
dozelor după vârstă. În tratamentul eczemei herpetice, dermatitei veziculare herpetice, meningitei şi
encefalitei herpetice, afecţiunilor herpetice ale ochilor şi herpesului genital; Herpes
Zoster; infecţiei cu virusul Epştein Barr – forma activă acută şi cronică, infecţiei
provocate de citomegalovirus; tratamentul complex al infecţiei cu HIV şi SIDA (până
la sau după tratamentul antiretrovirale):
Adulţi şi copii cu vârsta 12 ani:
- câte 7 picături de 2 ori pe zi pe parcursul următoarelor 3 zile;
- câte 10 picături de 2 ori pe parcursul următoarelor 3 zile;
- câte 12-15 picături de 2 ori pe zi, timp de 3 luni fără întrerupere.
Terapia de susţinere după cura de bază de tratament se va efectua timp de 2-4 luni
câte 10 picături de 2 ori pe zi.
În practica pediatrică preparatul se administrează în dozele în conformitate cu
vârsta.
În tratamentul infecţiilor cutanate şi ale mucoaselor cu Herpes simplex, infecţii acute
de Herpes Zoster, papillomatoza cutanată, soluţia se va aplica pe porţiunea afectată
de 3-5 ori pe zi. Pentru prepararea soluţiei este necesar ca 1,5 ml (36-38 pic.)
preparatul să se dizolve în 10 ml soluţie fiziologică.
În herpesul genital primar şi recidivant şi a infecţiei cu papillomavirus se utilizează
tampoane vaginale cu soluţia de Proteflazid®
. Pentru prepararea soluţiei 3,0 ml (72-
75 pic.) preparat se dizolvă în 20 ml soluţie fiziologică şi se efectuează proceduri de
2 ori pe zi, timp de 30-40 minute. La dezvoltarea senzaţiei de arsură în vagin este
necesar de mărit de cantitatea soluţiei fiziologice.
Utilizarea externă se va efectua până la dispariţia simptomelor de afectare a
tegumentelor sau mucoaselor, dar nu mai puţin de 10 zile.
În cadrul tratamentului hepatitelor virale B, C pentru adulţi şi copii peste 12 ani se
recomandă următoare schemă de dozare:
din 1-a zi până la a 3-a zi – câte 4 picături de 2 ori pe zi;
de la a 4-a zi până la a 6-a zi – câte 7 picături de 2 ori pe zi;
de la a 7-a zi – câte 10 picături de 2 ori pe zi.
În tratamentului hepatitelor virale la copii până la 12 ani se administrează forma
pentru copii a Proteflazid®
-ului - siropul Flavozid®
.
Preparatul se administrează peste 1,5-2 ore după masă. Durata tratamentului – nu mai
puţin de 6-12 luni.
Tratamentul hepatitelor virale la pacienţi infectaţi cu HIV şi SIDA se efectuează până
la sau după tratament antiretroviral. Durata curei de tratament în afecţiuni gripale şi altor IRVA:
- cu scop terapeutic timp de 2 săptămâni;
- în caz de suprainfecţie bacteriană timp de 1 lună;
- cu scop profilactic 2-3 săptămâni;
- în perioada epidemiei se poate de prelungit până la 6 săptămâni.
Reacţii adverse
Administrarea preparatului, de regulă, nu cauzează reacţii adverse. Au fost
înregistrate simptome din partea tractului gastrointestinal – dureri epigastrice, greaţă,
vomă, diaree (în caz apariţiei acestor simptome, preparatul se va administra cu 1,5-2
ore după masă). Febră tranzitorie până la 38°С la a 3-10 zi de terapie.
Reacţiile alergice se dezvoltă rar, preponderent sub formă de erupţii eritematoase.
Aceste fenomene dispar după sistarea preparatului. În cazuri unice apare cefaleea.
Prezenţa simptomelor date necesită ajustarea dozei sau regimului administrării
preparatului.
În tratamentului hepatitelor virale la 10-15% pacienţi cu sindrom citolitic manifestat
se înregistrează creşterea activităţii aminotransferazelor (mai rar a bilirubinei).
La pacienţi cu gastroduadenită cronică posibil acutizarea acesteia, apariţia refluxului
gastroesofagian (reflux-esofagită).
Rareori pot apărea cefaleea şi oboseală.
La administrare locală a Proteflazid®
-ului poate apărea senzaţia de usturime,
urticarie, uscăciunea pielii, care dispar după scăderea concentraţiei preparatului.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la componentele preparatului.
Ulcer gastric sau duodenal.
Proteflazid®
se administrează în:
- tratamentul infecţiilor virale, provocate de Herpes simplex de tipul şi
(eczemă herpetică, dermatită veziculară herpetică, gingivostomatită herpetică
şi faringotonzilită, meningită şi encefalită herpetică, afecţiuni herpetice ale
ochilor şi herpes genital);
- tratamentul Herpes Zoster;
- infecţii provocate de virusul herpetic tip IV (virusul Epştein Barr) – formă
acută şi cronic activă;
- infecţii provocate de virusul herpetic tip V (citomegalovirus);
- tratamentul complex al hepatitelor В şi С;
- tratamentul complex al virozelor, infecţii bacteriene, fungice, şi asocierea lor
(chlamidii, micoplasme, ureoplasme, etc.), inclusiv infecţii provocate de
papilomavirus;
- în tratament şi profilaxie gripei şi IRVA;
- profilaxia infecţiilor virale şi bacteriene la pacienţii cu imunosupresie;
- tratamentul complex al infecţiei cu HIV şi SIDA.
Doze şi mod de administrare
Proteflazid®
pentru uz intern se dozează cu ajutorul pipetei Cantitatea necesară se
picură pe apă (1-2linguri de masă) şi se administrează cu 10-15 minute înainte de
masă, iar în tratamentul hepatitelor – peste 1,5-2 ore după masă.
În tratamentul gingivostomatitei herpetice, faringotonzilitei; tratamentul complex
infecţiilor virale, bacteriene, fungice şi asocierea lor, inclusiv a infecţiei cu
papillomavirus, pentru profilaxia infecţiilor virale şi bacteriene, care apar la pacienţi
cu insuficienţa sistemului imun, este recomandată schema de bază timp de 1 lună. La
necesitate durata tratamentului se prelungeşte până la 2 luni fără întrerupere (din a 4
săptămână de administrare – câte 12 picături de 2 ori pe zi). Durata tratamentului
infecţiei provocate de papillomavirus este de 3 luni fără întrerupere. Examenul de
control (PCR) la papillomavius se face nu mai devreme de 2 luni după finisarea
tratamentului.
Schema de bază a dozării pentru adulţi şi copii peste 12 ani:
1-a săptămână – câte 7 picături de 2 ori pe zi;
a 2-3 săptămână – câte 15 picături de 2 ori pe zi;
a 4 săptămână – câte 12 picături de 2 ori pe zi.
În caz de evoluţie recidivantă a infecţiei, precum şi la copii, care se îmbolnăvesc
frecvent şi îndelungat, cura de tratament se efectuează de 2-4 ori pe an. Dozarea se
efectuează conform schemei de bază şi corespunzător dozelor după vârstă.
Durata tratamentului în practica pediatrică este similară ca la adulţi, dar conform
dozelor după vârstă. În tratamentul eczemei herpetice, dermatitei veziculare herpetice, meningitei şi
encefalitei herpetice, afecţiunilor herpetice ale ochilor şi herpesului genital; Herpes
Zoster; infecţiei cu virusul Epştein Barr – forma activă acută şi cronică, infecţiei
provocate de citomegalovirus; tratamentul complex al infecţiei cu HIV şi SIDA (până
la sau după tratamentul antiretrovirale):
Adulţi şi copii cu vârsta 12 ani:
- câte 7 picături de 2 ori pe zi pe parcursul următoarelor 3 zile;
- câte 10 picături de 2 ori pe parcursul următoarelor 3 zile;
- câte 12-15 picături de 2 ori pe zi, timp de 3 luni fără întrerupere.
Terapia de susţinere după cura de bază de tratament se va efectua timp de 2-4 luni
câte 10 picături de 2 ori pe zi.
În practica pediatrică preparatul se administrează în dozele în conformitate cu
vârsta.
În tratamentul infecţiilor cutanate şi ale mucoaselor cu Herpes simplex, infecţii acute
de Herpes Zoster, papillomatoza cutanată, soluţia se va aplica pe porţiunea afectată
de 3-5 ori pe zi. Pentru prepararea soluţiei este necesar ca 1,5 ml (36-38 pic.)
preparatul să se dizolve în 10 ml soluţie fiziologică.
În herpesul genital primar şi recidivant şi a infecţiei cu papillomavirus se utilizează
tampoane vaginale cu soluţia de Proteflazid®
. Pentru prepararea soluţiei 3,0 ml (72-
75 pic.) preparat se dizolvă în 20 ml soluţie fiziologică şi se efectuează proceduri de
2 ori pe zi, timp de 30-40 minute. La dezvoltarea senzaţiei de arsură în vagin este
necesar de mărit de cantitatea soluţiei fiziologice.
Utilizarea externă se va efectua până la dispariţia simptomelor de afectare a
tegumentelor sau mucoaselor, dar nu mai puţin de 10 zile.
În cadrul tratamentului hepatitelor virale B, C pentru adulţi şi copii peste 12 ani se
recomandă următoare schemă de dozare:
din 1-a zi până la a 3-a zi – câte 4 picături de 2 ori pe zi;
de la a 4-a zi până la a 6-a zi – câte 7 picături de 2 ori pe zi;
de la a 7-a zi – câte 10 picături de 2 ori pe zi.
În tratamentului hepatitelor virale la copii până la 12 ani se administrează forma
pentru copii a Proteflazid®
-ului - siropul Flavozid®
.
Preparatul se administrează peste 1,5-2 ore după masă. Durata tratamentului – nu mai
puţin de 6-12 luni.
Tratamentul hepatitelor virale la pacienţi infectaţi cu HIV şi SIDA se efectuează până
la sau după tratament antiretroviral. Durata curei de tratament în afecţiuni gripale şi altor IRVA:
- cu scop terapeutic timp de 2 săptămâni;
- în caz de suprainfecţie bacteriană timp de 1 lună;
- cu scop profilactic 2-3 săptămâni;
- în perioada epidemiei se poate de prelungit până la 6 săptămâni.
Reacţii adverse
Administrarea preparatului, de regulă, nu cauzează reacţii adverse. Au fost
înregistrate simptome din partea tractului gastrointestinal – dureri epigastrice, greaţă,
vomă, diaree (în caz apariţiei acestor simptome, preparatul se va administra cu 1,5-2
ore după masă). Febră tranzitorie până la 38°С la a 3-10 zi de terapie.
Reacţiile alergice se dezvoltă rar, preponderent sub formă de erupţii eritematoase.
Aceste fenomene dispar după sistarea preparatului. În cazuri unice apare cefaleea.
Prezenţa simptomelor date necesită ajustarea dozei sau regimului administrării
preparatului.
În tratamentului hepatitelor virale la 10-15% pacienţi cu sindrom citolitic manifestat
se înregistrează creşterea activităţii aminotransferazelor (mai rar a bilirubinei).
La pacienţi cu gastroduadenită cronică posibil acutizarea acesteia, apariţia refluxului
gastroesofagian (reflux-esofagită).
Rareori pot apărea cefaleea şi oboseală.
La administrare locală a Proteflazid®
-ului poate apărea senzaţia de usturime,
urticarie, uscăciunea pielii, care dispar după scăderea concentraţiei preparatului.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la componentele preparatului.
Ulcer gastric sau duodenal.
-3%
297.84 MDL
307.05 MDL
Isla-Mint comp. 100mg N10x3
1. Ce este Isla- Mint pastile şi pentru ce se utilizează
Componentele produsului Isla- Mint acoperă mucoasa iritată a gâtului ca un balsam. Astfel mucoasa este protejată de agresiunile ulterioare şi se reface rapid datorită efectului benefic al pastilelor. Isla- Mint este binevenit în caz de acuze din partea gâtului, cauzate de:
-tuse şi răguşeală; adjuvant în terapia astmului bronşic.
-suprasolicitarea coardelor vocale (cântăreţi, , învăţători, oratori);
-aerul uscat din încăperi (încălzitoare sau aer condiţionat);
-respiraţia nazală dificilă.
2. Cum să luaţi Isla- Mint pastile
Doze şi mod de administrare
Adulți și copii peste 12 ani administrați câte 1 pastilă fiecare ora (până la 12 pastile pe zi), copii de la 4 ani până la 12 ani - câte 1 pastilă fiecare 2 ore (până la 6 pastile pe zi), ţinând în gură până la dizolvarea lor completă.
Dacă după 10 zile nu vă simţiţi mai bine sau vă simţiţi mai rău, trebuie să vă adresaţi unui medic.
Dacă luaţi mai mult Isla- Mint pastile decât trebuie
Rapoarte despre efecte toxice nu a fost. Datorită proprietăților farmacologice ale substanței active , efecte toxice nu sunt de așteptat chiar și după consumul întâmplător a unui număr mare de pastile Isla-Mint.
3. Reacţii adverse posibile
În cazuri foarte rare poate provoca reacții alergice.
În cazuri foarte rare , ca urmare a conținutului sorbit pacienții sensibili pot prezenta un efect laxativ.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
1. Ce este Isla- Mint pastile şi pentru ce se utilizează
Componentele produsului Isla- Mint acoperă mucoasa iritată a gâtului ca un balsam. Astfel mucoasa este protejată de agresiunile ulterioare şi se reface rapid datorită efectului benefic al pastilelor. Isla- Mint este binevenit în caz de acuze din partea gâtului, cauzate de:
-tuse şi răguşeală; adjuvant în terapia astmului bronşic.
-suprasolicitarea coardelor vocale (cântăreţi, , învăţători, oratori);
-aerul uscat din încăperi (încălzitoare sau aer condiţionat);
-respiraţia nazală dificilă.
2. Cum să luaţi Isla- Mint pastile
Doze şi mod de administrare
Adulți și copii peste 12 ani administrați câte 1 pastilă fiecare ora (până la 12 pastile pe zi), copii de la 4 ani până la 12 ani - câte 1 pastilă fiecare 2 ore (până la 6 pastile pe zi), ţinând în gură până la dizolvarea lor completă.
Dacă după 10 zile nu vă simţiţi mai bine sau vă simţiţi mai rău, trebuie să vă adresaţi unui medic.
Dacă luaţi mai mult Isla- Mint pastile decât trebuie
Rapoarte despre efecte toxice nu a fost. Datorită proprietăților farmacologice ale substanței active , efecte toxice nu sunt de așteptat chiar și după consumul întâmplător a unui număr mare de pastile Isla-Mint.
3. Reacţii adverse posibile
În cazuri foarte rare poate provoca reacții alergice.
În cazuri foarte rare , ca urmare a conținutului sorbit pacienții sensibili pot prezenta un efect laxativ.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
-3%
61.59 MDL
63.50 MDL
Rețetă medicală
NIMID® granule pentru suspensie orală DENUMIREA COMERCIALĂ Nimid® DCI-ul SUBSTANŢEI ACTIVE Nimesulidum COMPOZIŢIA 1 plic (2 g granule) conţine: substanţa activă: nimesulid – 100 mg. excipienţi: tabletoză 80, povidonă K-30, zaharinat de sodiu, acid citric monohidrat, aromă Orange DC 100 PH, aerosil 200. DESCRIEREA PREPARATULUI Granule de culoare galben-pal, cu miros de portocale. FORMA FARMACEUTICĂ Granule pentru suspensie orală GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC Antiinflamatoare şi antireumatice nesteroidiene. M01AX17 PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE Proprietăţi farmacodinamice Nimesulid este un remediu antiinflamator nesteroidian cu proprietăţi analgezice şi antipiretice. Mecanismul de acţiune constă în inhibiţia ciclooxigenazei-2 şi blocarea sintezei prostaglandinelor în focarul de inflamaţie. Proprietăţi farmacocinetice După administrare orală nimesulid se absoarbe rapid, realizând concentraţii plasmatice maxime de 3-4 mg/l după 2-3 ore de la administrarea unei doze de 100 mg la adulţi (AUC – 20-35 mg·h/l). După 7 zile de administrare în doză de 100 mg de 2 ori pe zi nu au fost semnalate modificări semnificative ale parametrilor farmacocinetici. Fixarea de proteinele plasmatice constituie 97,5%. Nimesulid este metabolizat hepatic, inclusiv cu participarea isoenzimelor citocromului P450 CYP2C9, fapt care se va lua în consideraţie la administrarea concomitentă a altor produse medicamentoase metabolizate de către CYP 2C9 (a se vedea comp. interacţiuni cu alte medicamente). Metabolitul său principal, parahidroxinimesulid, posedă de asemenea acţiune farmacologică şi poate fi identificat în plasma sanguină deja după un timp scurt (0,8 ore); se supune metabolizării prin glucuronoconjugare. Timpul de înjumătăţire constituie 3,2-6 ore. Excreţia nimesulidului se efectuează în majoritate prin urină (circa 50% din doza administrată). Doar 1-3% se elimină sub formă nemodificată. Circa 29% din doza administrată se elimină prin scaun sub formă de metaboliţi. Studiile efectuate la pacienţii vârstnici cu administrare unică sau repetată de nimesulid nu au demonstrat modificarea parametrilor farmacocinetici la această categorie de pacienţi. În cadrul unui studiu efectuat la pacienţi cu insuficienţă renală uşoară sau moderată (clearance-ul creatininei 30-80 ml/min) nu au fost semnalate concentraţii plasmatice maxime crescute ale nimesulidului şi ale metabolitului său principal. AUC şi timpul de înjumătăţire erau majoraţi cu 50%, deşi în limitele valorilor observate la persoanele sănătoase. Administrarea repetată de nimesulid nu a condus la cumularea preparatului. La pacienţii cu funcţia hepatică afectată nimesulid este contraindicat.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Tratamentul durerii acute. Tratamentul simptomatic al durerii în osteoartrită (artroze). Dismenoree primară.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Conţinutul pilcului se va dizolva înainte de administrare într-un pahar cu apă caldă şi imediat se va bea. Adulţi: se administrează câte 100 mg de 2 ori pe zi, după mese. Doza maximă de nimesulid va constitui 200 mg/zi divizată în 2 prize, durata curei de tratament fiind cât mai scurtă (7-10 zile). La pacienţii vârstnici nu este necesară ajustarea dozei. La copiii cu vârsta sub 12 ani administrarea de nimesulid este contraindicată. Adolescenţi: deoarece parametrii farmacocinetici sunt identici cu cei caracteristici pentru adulţi, nu este necesară ajustarea dozei de nimesulid la această categorie de pacienţi. Pacienţi cu insuficienţă renală: În caz de insuficienţă renală uşoară sau moderată (clearance-ul creatininei 30-80 ml/min) nu este necesară ajustarea dozei preparatului. La pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate cunoscută la nimesulid sau la alte componente ale preparatului; hipersensibilitate (bronhospasm, rinită, urticarie) la acidul acetilsalicilic sau la alte antiinflamatoare nesteroidiene. - Reacţii hepatotoxice la nimesulid în anamneză. - Ulcer gastric sau duodenal activ; ulcer sau hemoragii gastrointestinale recidivante; hemoragii cerebrovasculare sau alte hemoragii. - Dereglări severe de coagulare a sângelui. - Insuficienţă cardiacă severă. - Insuficienţă renală severă. - Insuficienţă hepatică. - Vârsta sub 12 ani. - sarcina (trimestrul III) şi perioada de alăptare.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Tratamentul durerii acute. Tratamentul simptomatic al durerii în osteoartrită (artroze). Dismenoree primară.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Conţinutul pilcului se va dizolva înainte de administrare într-un pahar cu apă caldă şi imediat se va bea. Adulţi: se administrează câte 100 mg de 2 ori pe zi, după mese. Doza maximă de nimesulid va constitui 200 mg/zi divizată în 2 prize, durata curei de tratament fiind cât mai scurtă (7-10 zile). La pacienţii vârstnici nu este necesară ajustarea dozei. La copiii cu vârsta sub 12 ani administrarea de nimesulid este contraindicată. Adolescenţi: deoarece parametrii farmacocinetici sunt identici cu cei caracteristici pentru adulţi, nu este necesară ajustarea dozei de nimesulid la această categorie de pacienţi. Pacienţi cu insuficienţă renală: În caz de insuficienţă renală uşoară sau moderată (clearance-ul creatininei 30-80 ml/min) nu este necesară ajustarea dozei preparatului. La pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate cunoscută la nimesulid sau la alte componente ale preparatului; hipersensibilitate (bronhospasm, rinită, urticarie) la acidul acetilsalicilic sau la alte antiinflamatoare nesteroidiene. - Reacţii hepatotoxice la nimesulid în anamneză. - Ulcer gastric sau duodenal activ; ulcer sau hemoragii gastrointestinale recidivante; hemoragii cerebrovasculare sau alte hemoragii. - Dereglări severe de coagulare a sângelui. - Insuficienţă cardiacă severă. - Insuficienţă renală severă. - Insuficienţă hepatică. - Vârsta sub 12 ani. - sarcina (trimestrul III) şi perioada de alăptare.
-3%
129.35 MDL
133.35 MDL
INDICATII
fisuri anale, hemoroizi sub epitelizarea cronica, hemoragici, proctosigmoidita si inflamatie la nivelul rectului dupa o interventie chirurgicala.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Rectala, o supp. De 2 ori pe zi timp de 7-14 zile.
CONTRAINDICATII
Hipersensibilitate la droguri
fisuri anale, hemoroizi sub epitelizarea cronica, hemoragici, proctosigmoidita si inflamatie la nivelul rectului dupa o interventie chirurgicala.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Rectala, o supp. De 2 ori pe zi timp de 7-14 zile.
CONTRAINDICATII
Hipersensibilitate la droguri
-3%
106.21 MDL
109.50 MDL
Rețetă medicală
Dopegyt 250 mg comprimate
Metildopa
1. Ce este Dopegyt şi pentru ce se utilizează
Dopegyt face parte din grupa medicamentelor antihipertensive care acţionează direct asupra sistemului
nervos central pentru a reduce hipertensiunea arterială.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Dopegyt
Nu utilizaţi Dopegyt:
- dacă sunteţi alergic la metildopa sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament
(enumerate la pct. 6).
- dacă aveţi boli hepatice active (hepatită activă, ciroză),
- dacă aţi avut în antecedente afectarea ficatului după tratament cu metildopa,
- dacă urmaţi tratament cu IMAO,
- dacă aveţi depresie,
- dacă aveţi feocromocitom (o tumoră localizată în apropierea rinichilor).
Dacă suferiţi de o afecţiune renală şi medicul vă prescrie Dopegyt, trebuie să-l informaţi imediat. Ar putea fi
necesară reducerea dozelor.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizați Dopegyt, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Medicul dumneavoastră trebuie să verifice funcţia hepatică şi renală, hemograma, statusul hormonal înaintea
începerii tratamentului.
Determinarea hemogramei şi a valorilor transaminazelor este recomandată în timpul primelor 1-3 luni de
tratament.
Posibilitatea unei anemii hemolitice autoimune trebuie exclusă în primele 6-10 săptămâni de terapie prin
efectuarea testului Coombs, care trebuie repetat la fiecare 6 luni-1 an de terapie pe termen lung.
În primele 6-12 săptămâni de tratament sau în cazul apariţiei febrei de origine necunoscută, este necesară
efectuarea testelor hepatice. Atunci când se ajunge la modificarea valorilor enzimelor hepatice, la apariţia
icterului, se presupune existenţa unei hipersensibilităţi.
În acest caz terapia cu metildopa trebuie imediat întreruptă şi nu mai trebuie reîncepută niciodată.
Pe timpul tratamentului la unii pacienţi pot să apară edeme sau creşteri ale greutăţii corporale. În aceste
cazuri trebuie asociat un tratament diuretic.
Tratamentul cu metildopa trebuie întrerupt în cazul în care edemele se accentuează sau dacă apare
insuficienţă cardiacă.
Dializa contribuie la eliminarea metildopa, de aceea trebuie administrată o doză după terminarea procedurii
de dializă.
Metildopa poate determina rezultate fals pozitive în cazul determinării catecolaminelor urinare prin metode fotometrice cu fluorescenţă.
Metildopa nu interferă cu măsurarea acidului vanil-mandelic prin metoda conversiei acestuia la vanilină.
De acest lucru trebuie ţinut cont la pacienţii cu feocromocitom.
Foarte rar poate să apară granulocitopenie şi trombocitopenie, care se pot remite după întreruperea
tratamentului.
Pacienţii care sunt sub tratament cu metildopa trebuie să primească doze reduse de anestezice generale.
Dacă testul Coombs devine pozitiv pe timpul tratamentului cu metildopa, posibilitatea prezenţei anemiei
hemolitice trebuie exclusă, sau medicul trebuie să determine dacă pozitivarea testului Coombs are o
importanţă clinică. Probleme pot apare în momentul când pacientul are nevoie de transfuzie. În acest caz trebuie efectuat testul Coombs direct şi indirect. În absenţa anemiei hemolitice numai testul Coombs direct este pozitiv. Dacă şi testul Coombs indirect este pozitiv se impune control hematologic de specialitate.
Metildopa se administrează cu extremă precauţie la pacienţii care prezintă porfirie hepatică.
Dopegyt împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi
orice alte medicamente.
Nu se va administra metildopa concomitent cu IMAO.
Metildopa se va administra cu precauţie concomitent cu:
- unele medicamente utilizate pentru tratamentul răcelii, tusei şi astmului care conţin epinefrină,
efedrină, pseudoefedrină (medicamente simpatomimetice) (creşte efectul presor),
- unele medicamente administrate în tratamentul depresiei (antidepresive triciclice),
- medicamente pentru tratamentul unor afecţiuni psihice (fenotiazine),
- preparate orale cu fier (este micşorată biodisponibilitatea metildopa),
- antiinflamatoare nesteroidiene,
- preparate estrogenice (preparate care conţin hormoni feminini).
Efectul de scădere al tensiunii arteriale este crescut de :
-alte antihipertensive,
-anestezice.
Metildopa şi substanţele de mai jos se influenţează reciproc în cazul unei administrări concomitente:
- litiu (creşte toxicitatea acestuia),
- levodopa (scade efectul antiparkinsonian, cresc intensitatea efectelor adverse asupra sistemului
nervos central),
- alcoolul şi alte depresante ale sistemului nervos central (cresc efectele antidepresive asupra
sistemului nervos central),
- anticoagulante (creşte efectul anticoagulant, pericol de sângerare),
- bromocriptina (concentraţia de prolactină poate fi influenţată în mod invers),
- haloperidol (perturbări în procesele cognitive- dezorientare, pierderea echilibrului).
Dopegyt împreună cu alimente, băuturi şi alcool
Consumul de alcool etilic nu este recomandat.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţivă
medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Sarcina
Tratamentul cu metildopa trebuie instituit numai după o atentă evaluare a balanţei beneficiu/risc.
Tratamentul cu metildopa pe perioada celui de-al doilea şi al treilea trimestru de sarcină nu a pus în evidenţă
reacţii toxice asupra fetusului sau a nou-născutului.
Totuşi nu există studii adecvate şi foarte riguroase făcute în primul trimestru de sarcină.
Alăptarea
Metildopa se excretă în laptele matern. De aceea tratamentul cu metildopa pentru femeile care alăptează
trebuie instituit numai după evaluarea balanţei beneficiu/risc.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
La iniţierea tratamentului, pe o perioadă care variază interindividual Dopegyt poate determina somnolenţă
trecătoare şi, deci, este interzisă conducerea vehiculelor sau efectuarea de activităţi cu risc de accidente.
Ulterior, gradul de interdicţie va fi stabilit individual.
3. Cum să utilizaţi Dopegyt
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Terapia cu metildopa necesită stabilirea dozelor individualizat pentru fiecare pacient.
Administrarea se va face înainte sau după masă.
Adulţi
Doza recomandată iniţială este de 250 mg metildopa (un comprimat Dopegyt) administrată în priză unică
(înainte de culcare) în primele două zile.
După aceea, doza zilnică poate fi mărită cu 250 mg metildopa (un comprimat Dopegyt) la un interval de
două zile până se atinge tensiunea arterială dorită.
Pentru a reduce la minim reacţia de sedare creşterea dozei este recomandată să se efectueze seara.
Doza recomandată de întreţinere este cuprinsă între 500-2000 mg metildopa fracţionată în 2-4 prize.
Doza maximă zilnică este de 3 g metildopa (12 comprimate Dopegyt).
Dacă nu se poate obţine un control eficace al tensiunii arteriale cu această doză trebuie luată în considerare asocierea cu alte antihipertensive.
După 2-3 luni de administrare se poate instala rezistenţa la medicament care poate fi redusă prin creşterea dozei de metildopa sau asocierea cu un diuretic.
Întreruperea tratamentului determină creşterea tensiunii arteriale, de obicei la 48 ore după întreruperea
administrării, la valorile iniţiale începerii tratamentului.
Vârstnici
Doza iniţială trebuie să fie cât mai mică posibil, iar doza maximă zilnică nu trebuie să depăşească 500 mg metildopa administrată în două prize, deoarece efectul de sedare este mult mai frecvent.
Creşterea dozei la două zile se va face numai dacă este absolut necesar, ajungându-se la o doză maximă zilnică de 2 g, doză care nu trebuie depăşită.
Insuficienţă renală
În acest caz doza este mai mică. În cazul unei insuficienţe renale medii (GFR >50 ml/min) intervalul dintre
doze este de 8 ore, insuficienţă renală moderată (GFR=10-50 ml/min) intervalul este de 8-12 ore, insuficienţă
renală severă (GFR< 10 ml/min) intervalul este de 12-24 ore.
Având în vedere că în timpul dializei metildopa este eliminată, trebuie administrată o doză de 250 mg
metildopa după dializă pentru a preveni o creştere a tensiunii arteriale.
Utilizarea la copii
Doza zilnică iniţială recomandată copiilor este de 10 mg/Kg, fracţionată în 2-4 prize.
Dacă este necesar, doza zilnică poate fi mărită până la 65 mg/Kg, fără a se depăşi 3 g/zi.
Dacă utilizaţi mai mult Dopegyt decât trebuie
Dacă aţi luat prea multe comprimate, sau dacă credeţi că un copil a luat câteva comprimate de Dopegyt,
consultaţi un medic imediat! Luaţi acest prospect şi comprimatele rămase pentru a le arăta medicului.
Simptome: hipotensiune arterială severă, somnolenţă marcată, senzaţie de slăbiciune, bradicardie, ameţeli, constipaţie, flatulenţă, diaree, greaţă, vărsături.
Tratament: imediat după supradozaj: lavaj gastric, inducerea vărsăturii care poate să scadă cantitatea de substanţă absorbită.
După o perioadă mai lungă de la intoxicare după ce substanţa a fost absorbită, se pot administra perfuzii care pot să mărească diureza. Trebuie monitorizate funcţia cardiacă, volumul sanguin, echilibrul hidro-electrolitic, funcţia intestinală, funcţia renală şi cerebrală.
La nevoie se poate administra tratament simpatomimetic (administrare de adrenalină).
Dacă uitaţi să utilizaţi Dopegyt
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza omisă.
Dacă încetaţi să utilizaţi Dopegyt
Întreruperea tratamentului determină creşterea tensiunii arteriale, de obicei la 48 ore după întreruperea
administrării, la valorile iniţiale începerii tratamentului.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
În general tratamentul cu metildopa este bine tolerat, reacţiile adverse nu sunt frecvente.
La începutul tratamentului sau prin mărirea dozei poate să apară somnolenţă trecătoare, durere de cap şi stare de slăbiciune.
Alte reacţii adverse sunt:
Tulburări ale sistemului nervos
Furnicături și înțepături la nivelul pielii, ameţeli, anxietate, depresie, psihoză (uşoară şi trecătoare),
coşmaruri, scăderea libidoului, impotenţă, rar sindrom Parkinson, mişcări involuntare, circulație proastă a sângelui la nivelul creierului (care poate fi datorată hipotensiunii arteriale), paralizie parţială a feţei.
Tulburări cardiace
Agravarea anginei pectorale, insuficienţă cardiacă congestivă, bradicardie sinusală, hipersensibilitate a
sinusului carotidian, hipotensiune arterială ortostatică, edeme, creşterea greutăţii corporale.
Incidenţa rebound-ului hipertensiv la oprirea bruscă a tratamentului este mult mai mică decât pentru
clonidină.
Tulburări gastro-intestinale
Inflamare a pancreasului, a intestinului, vărsături, diaree, inflamația glandelor salivare, limbă umflată sau
neagră, greaţă, constipaţie, flatulenţă, gură uscată.
Tulburări hepato-biliare
Icter, hepatită, colestază, teste hepatice anormale (vezi pct.4.4).
Tulburări hematologice şi limfatice
deprimarea funcţiei măduvei hematogene, leucopenie, granulocitopenie, trombocitopenie, anemie hemolitică,testul Coombs pozitiv, pozitivarea testelor pentru anticorpii antinucleari, celulele lupice şi factorul reumatoid.
Tulburări ale sistemului imunitar
Inflamarea mușchiului inimii și a sacului din jurul inimii, inflamaţia vaselor de sânge, simptome
asemănătoare lupusului eritematos sistemic-febră medicamentoasă, eozinofilie.
Tulburări endocrine:
Creşterea sânilor, apariţia lactaţiei şi absenţa ciclului menstrual la femei .
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Erupţii cutanate: de tip granulomatos şi lichenoid, necroliză epidermică toxică
Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv
Dureri uşoare la nivelul încheieturilor, cu sau fără umflarea articulațiilor, dureri musculare.
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale
Congestie nazală.
Investigaţii diagnostice
Creşterea valorilor ureei sanguine
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea
includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.
5. Cum se păstrează Dopegyt
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie după EXP.
Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să
aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Dopegyt
- Substanţa activă este metildopa. Fiecare comprimat conține metildopa 250 mg.
- Celelalte componente sunt: amidon de porumb, etilceluloză N-100, talc, amidonglicolat de sodiu tip A,
acid stearic, stearat de magneziu.
Cum arată Dopegyt şi conţinutul ambalajului
Se prezintă sub formă de comprimate rotunde, plate, cu margini rotunjite, de culoare albă sau gri-albă,
inscripţionate pe una din feţe cu “DOPEGYT”.
Este disponibil în cutii cu un flacon din sticlă brună conţinând 50 comprimate.
Metildopa
1. Ce este Dopegyt şi pentru ce se utilizează
Dopegyt face parte din grupa medicamentelor antihipertensive care acţionează direct asupra sistemului
nervos central pentru a reduce hipertensiunea arterială.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Dopegyt
Nu utilizaţi Dopegyt:
- dacă sunteţi alergic la metildopa sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament
(enumerate la pct. 6).
- dacă aveţi boli hepatice active (hepatită activă, ciroză),
- dacă aţi avut în antecedente afectarea ficatului după tratament cu metildopa,
- dacă urmaţi tratament cu IMAO,
- dacă aveţi depresie,
- dacă aveţi feocromocitom (o tumoră localizată în apropierea rinichilor).
Dacă suferiţi de o afecţiune renală şi medicul vă prescrie Dopegyt, trebuie să-l informaţi imediat. Ar putea fi
necesară reducerea dozelor.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizați Dopegyt, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Medicul dumneavoastră trebuie să verifice funcţia hepatică şi renală, hemograma, statusul hormonal înaintea
începerii tratamentului.
Determinarea hemogramei şi a valorilor transaminazelor este recomandată în timpul primelor 1-3 luni de
tratament.
Posibilitatea unei anemii hemolitice autoimune trebuie exclusă în primele 6-10 săptămâni de terapie prin
efectuarea testului Coombs, care trebuie repetat la fiecare 6 luni-1 an de terapie pe termen lung.
În primele 6-12 săptămâni de tratament sau în cazul apariţiei febrei de origine necunoscută, este necesară
efectuarea testelor hepatice. Atunci când se ajunge la modificarea valorilor enzimelor hepatice, la apariţia
icterului, se presupune existenţa unei hipersensibilităţi.
În acest caz terapia cu metildopa trebuie imediat întreruptă şi nu mai trebuie reîncepută niciodată.
Pe timpul tratamentului la unii pacienţi pot să apară edeme sau creşteri ale greutăţii corporale. În aceste
cazuri trebuie asociat un tratament diuretic.
Tratamentul cu metildopa trebuie întrerupt în cazul în care edemele se accentuează sau dacă apare
insuficienţă cardiacă.
Dializa contribuie la eliminarea metildopa, de aceea trebuie administrată o doză după terminarea procedurii
de dializă.
Metildopa poate determina rezultate fals pozitive în cazul determinării catecolaminelor urinare prin metode fotometrice cu fluorescenţă.
Metildopa nu interferă cu măsurarea acidului vanil-mandelic prin metoda conversiei acestuia la vanilină.
De acest lucru trebuie ţinut cont la pacienţii cu feocromocitom.
Foarte rar poate să apară granulocitopenie şi trombocitopenie, care se pot remite după întreruperea
tratamentului.
Pacienţii care sunt sub tratament cu metildopa trebuie să primească doze reduse de anestezice generale.
Dacă testul Coombs devine pozitiv pe timpul tratamentului cu metildopa, posibilitatea prezenţei anemiei
hemolitice trebuie exclusă, sau medicul trebuie să determine dacă pozitivarea testului Coombs are o
importanţă clinică. Probleme pot apare în momentul când pacientul are nevoie de transfuzie. În acest caz trebuie efectuat testul Coombs direct şi indirect. În absenţa anemiei hemolitice numai testul Coombs direct este pozitiv. Dacă şi testul Coombs indirect este pozitiv se impune control hematologic de specialitate.
Metildopa se administrează cu extremă precauţie la pacienţii care prezintă porfirie hepatică.
Dopegyt împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi
orice alte medicamente.
Nu se va administra metildopa concomitent cu IMAO.
Metildopa se va administra cu precauţie concomitent cu:
- unele medicamente utilizate pentru tratamentul răcelii, tusei şi astmului care conţin epinefrină,
efedrină, pseudoefedrină (medicamente simpatomimetice) (creşte efectul presor),
- unele medicamente administrate în tratamentul depresiei (antidepresive triciclice),
- medicamente pentru tratamentul unor afecţiuni psihice (fenotiazine),
- preparate orale cu fier (este micşorată biodisponibilitatea metildopa),
- antiinflamatoare nesteroidiene,
- preparate estrogenice (preparate care conţin hormoni feminini).
Efectul de scădere al tensiunii arteriale este crescut de :
-alte antihipertensive,
-anestezice.
Metildopa şi substanţele de mai jos se influenţează reciproc în cazul unei administrări concomitente:
- litiu (creşte toxicitatea acestuia),
- levodopa (scade efectul antiparkinsonian, cresc intensitatea efectelor adverse asupra sistemului
nervos central),
- alcoolul şi alte depresante ale sistemului nervos central (cresc efectele antidepresive asupra
sistemului nervos central),
- anticoagulante (creşte efectul anticoagulant, pericol de sângerare),
- bromocriptina (concentraţia de prolactină poate fi influenţată în mod invers),
- haloperidol (perturbări în procesele cognitive- dezorientare, pierderea echilibrului).
Dopegyt împreună cu alimente, băuturi şi alcool
Consumul de alcool etilic nu este recomandat.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţivă
medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Sarcina
Tratamentul cu metildopa trebuie instituit numai după o atentă evaluare a balanţei beneficiu/risc.
Tratamentul cu metildopa pe perioada celui de-al doilea şi al treilea trimestru de sarcină nu a pus în evidenţă
reacţii toxice asupra fetusului sau a nou-născutului.
Totuşi nu există studii adecvate şi foarte riguroase făcute în primul trimestru de sarcină.
Alăptarea
Metildopa se excretă în laptele matern. De aceea tratamentul cu metildopa pentru femeile care alăptează
trebuie instituit numai după evaluarea balanţei beneficiu/risc.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
La iniţierea tratamentului, pe o perioadă care variază interindividual Dopegyt poate determina somnolenţă
trecătoare şi, deci, este interzisă conducerea vehiculelor sau efectuarea de activităţi cu risc de accidente.
Ulterior, gradul de interdicţie va fi stabilit individual.
3. Cum să utilizaţi Dopegyt
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Terapia cu metildopa necesită stabilirea dozelor individualizat pentru fiecare pacient.
Administrarea se va face înainte sau după masă.
Adulţi
Doza recomandată iniţială este de 250 mg metildopa (un comprimat Dopegyt) administrată în priză unică
(înainte de culcare) în primele două zile.
După aceea, doza zilnică poate fi mărită cu 250 mg metildopa (un comprimat Dopegyt) la un interval de
două zile până se atinge tensiunea arterială dorită.
Pentru a reduce la minim reacţia de sedare creşterea dozei este recomandată să se efectueze seara.
Doza recomandată de întreţinere este cuprinsă între 500-2000 mg metildopa fracţionată în 2-4 prize.
Doza maximă zilnică este de 3 g metildopa (12 comprimate Dopegyt).
Dacă nu se poate obţine un control eficace al tensiunii arteriale cu această doză trebuie luată în considerare asocierea cu alte antihipertensive.
După 2-3 luni de administrare se poate instala rezistenţa la medicament care poate fi redusă prin creşterea dozei de metildopa sau asocierea cu un diuretic.
Întreruperea tratamentului determină creşterea tensiunii arteriale, de obicei la 48 ore după întreruperea
administrării, la valorile iniţiale începerii tratamentului.
Vârstnici
Doza iniţială trebuie să fie cât mai mică posibil, iar doza maximă zilnică nu trebuie să depăşească 500 mg metildopa administrată în două prize, deoarece efectul de sedare este mult mai frecvent.
Creşterea dozei la două zile se va face numai dacă este absolut necesar, ajungându-se la o doză maximă zilnică de 2 g, doză care nu trebuie depăşită.
Insuficienţă renală
În acest caz doza este mai mică. În cazul unei insuficienţe renale medii (GFR >50 ml/min) intervalul dintre
doze este de 8 ore, insuficienţă renală moderată (GFR=10-50 ml/min) intervalul este de 8-12 ore, insuficienţă
renală severă (GFR< 10 ml/min) intervalul este de 12-24 ore.
Având în vedere că în timpul dializei metildopa este eliminată, trebuie administrată o doză de 250 mg
metildopa după dializă pentru a preveni o creştere a tensiunii arteriale.
Utilizarea la copii
Doza zilnică iniţială recomandată copiilor este de 10 mg/Kg, fracţionată în 2-4 prize.
Dacă este necesar, doza zilnică poate fi mărită până la 65 mg/Kg, fără a se depăşi 3 g/zi.
Dacă utilizaţi mai mult Dopegyt decât trebuie
Dacă aţi luat prea multe comprimate, sau dacă credeţi că un copil a luat câteva comprimate de Dopegyt,
consultaţi un medic imediat! Luaţi acest prospect şi comprimatele rămase pentru a le arăta medicului.
Simptome: hipotensiune arterială severă, somnolenţă marcată, senzaţie de slăbiciune, bradicardie, ameţeli, constipaţie, flatulenţă, diaree, greaţă, vărsături.
Tratament: imediat după supradozaj: lavaj gastric, inducerea vărsăturii care poate să scadă cantitatea de substanţă absorbită.
După o perioadă mai lungă de la intoxicare după ce substanţa a fost absorbită, se pot administra perfuzii care pot să mărească diureza. Trebuie monitorizate funcţia cardiacă, volumul sanguin, echilibrul hidro-electrolitic, funcţia intestinală, funcţia renală şi cerebrală.
La nevoie se poate administra tratament simpatomimetic (administrare de adrenalină).
Dacă uitaţi să utilizaţi Dopegyt
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza omisă.
Dacă încetaţi să utilizaţi Dopegyt
Întreruperea tratamentului determină creşterea tensiunii arteriale, de obicei la 48 ore după întreruperea
administrării, la valorile iniţiale începerii tratamentului.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
În general tratamentul cu metildopa este bine tolerat, reacţiile adverse nu sunt frecvente.
La începutul tratamentului sau prin mărirea dozei poate să apară somnolenţă trecătoare, durere de cap şi stare de slăbiciune.
Alte reacţii adverse sunt:
Tulburări ale sistemului nervos
Furnicături și înțepături la nivelul pielii, ameţeli, anxietate, depresie, psihoză (uşoară şi trecătoare),
coşmaruri, scăderea libidoului, impotenţă, rar sindrom Parkinson, mişcări involuntare, circulație proastă a sângelui la nivelul creierului (care poate fi datorată hipotensiunii arteriale), paralizie parţială a feţei.
Tulburări cardiace
Agravarea anginei pectorale, insuficienţă cardiacă congestivă, bradicardie sinusală, hipersensibilitate a
sinusului carotidian, hipotensiune arterială ortostatică, edeme, creşterea greutăţii corporale.
Incidenţa rebound-ului hipertensiv la oprirea bruscă a tratamentului este mult mai mică decât pentru
clonidină.
Tulburări gastro-intestinale
Inflamare a pancreasului, a intestinului, vărsături, diaree, inflamația glandelor salivare, limbă umflată sau
neagră, greaţă, constipaţie, flatulenţă, gură uscată.
Tulburări hepato-biliare
Icter, hepatită, colestază, teste hepatice anormale (vezi pct.4.4).
Tulburări hematologice şi limfatice
deprimarea funcţiei măduvei hematogene, leucopenie, granulocitopenie, trombocitopenie, anemie hemolitică,testul Coombs pozitiv, pozitivarea testelor pentru anticorpii antinucleari, celulele lupice şi factorul reumatoid.
Tulburări ale sistemului imunitar
Inflamarea mușchiului inimii și a sacului din jurul inimii, inflamaţia vaselor de sânge, simptome
asemănătoare lupusului eritematos sistemic-febră medicamentoasă, eozinofilie.
Tulburări endocrine:
Creşterea sânilor, apariţia lactaţiei şi absenţa ciclului menstrual la femei .
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Erupţii cutanate: de tip granulomatos şi lichenoid, necroliză epidermică toxică
Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv
Dureri uşoare la nivelul încheieturilor, cu sau fără umflarea articulațiilor, dureri musculare.
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale
Congestie nazală.
Investigaţii diagnostice
Creşterea valorilor ureei sanguine
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea
includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.
5. Cum se păstrează Dopegyt
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie după EXP.
Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să
aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Dopegyt
- Substanţa activă este metildopa. Fiecare comprimat conține metildopa 250 mg.
- Celelalte componente sunt: amidon de porumb, etilceluloză N-100, talc, amidonglicolat de sodiu tip A,
acid stearic, stearat de magneziu.
Cum arată Dopegyt şi conţinutul ambalajului
Se prezintă sub formă de comprimate rotunde, plate, cu margini rotunjite, de culoare albă sau gri-albă,
inscripţionate pe una din feţe cu “DOPEGYT”.
Este disponibil în cutii cu un flacon din sticlă brună conţinând 50 comprimate.
-3%
112.37 MDL
115.85 MDL
Rețetă medicală
INDICAŢII TERAPEUTICE.
În terapia соmbinаtă a patologiilor bronhopulmonare acute şi cronice, insoţite de
bronhospasm şi difiсultăţi în secreţie şi expectoraţie a sputei:
- astm bronşic;
- bronşite cornice;
- emfizem pulmonar;
- boala pulmonară cronică obstructivă;
- traheobronşite;
- pneumonii;
- pneumoconioze;
- tuberculoză pulmonară.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Oral, independent de ingestia de alimente.
Сорii cu vârsta de la 1 an până lа 6 ani – câte 1 linguriţă (5 ml) de З ori ре zi;
Cорii cu greutatea corporală mai miсă de 10 kg — nu mai mult de 0,1 mg/kg greutate
соrроrаlă (pentru salbutamol).
Сорii cu vârsta de la 6 рână lа 12 ani – câte 1-2 linguriţе (5-10 ml) de З ori ре zi.
Adulţii şi сорii mai mari de 12 ani - câte 2 lingurţе (10 ml) de З ori ре zi.
Durata administrării este stabilită de сătrе medicul curant, în conformitate cu
severitatea bolii.
Nu este nесеsară ajustarea dozei la расiеnţii vârstnici. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la substantele active şi excipienţi, сarе intră în соmроnеnţа
preparatului, tahiaritmii, miocardite, stеnоză аоrtаlă, diabet zaharat decompensat,
tirеоtохiсоză, glaucom, insufiсiеntă hepatică şi/sаu rеnаlă, ulcer gastric şi duodenal
(in stadiul de acutizare), hemoragii gastrice, sarcină, perioada de lactaţie. https://bit.ly/3guRy98
În terapia соmbinаtă a patologiilor bronhopulmonare acute şi cronice, insoţite de
bronhospasm şi difiсultăţi în secreţie şi expectoraţie a sputei:
- astm bronşic;
- bronşite cornice;
- emfizem pulmonar;
- boala pulmonară cronică obstructivă;
- traheobronşite;
- pneumonii;
- pneumoconioze;
- tuberculoză pulmonară.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Oral, independent de ingestia de alimente.
Сорii cu vârsta de la 1 an până lа 6 ani – câte 1 linguriţă (5 ml) de З ori ре zi;
Cорii cu greutatea corporală mai miсă de 10 kg — nu mai mult de 0,1 mg/kg greutate
соrроrаlă (pentru salbutamol).
Сорii cu vârsta de la 6 рână lа 12 ani – câte 1-2 linguriţе (5-10 ml) de З ori ре zi.
Adulţii şi сорii mai mari de 12 ani - câte 2 lingurţе (10 ml) de З ori ре zi.
Durata administrării este stabilită de сătrе medicul curant, în conformitate cu
severitatea bolii.
Nu este nесеsară ajustarea dozei la расiеnţii vârstnici. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la substantele active şi excipienţi, сarе intră în соmроnеnţа
preparatului, tahiaritmii, miocardite, stеnоză аоrtаlă, diabet zaharat decompensat,
tirеоtохiсоză, glaucom, insufiсiеntă hepatică şi/sаu rеnаlă, ulcer gastric şi duodenal
(in stadiul de acutizare), hemoragii gastrice, sarcină, perioada de lactaţie. https://bit.ly/3guRy98
-3%
47.48 MDL
48.95 MDL
Indicații terapeutice
Tratamentul adjuvant al contracturilor musculare dureroase în patologia spinală acută la adulți și
adolescenți cu vârsta peste 16 ani. Doze si mod de administrare
Doza recomandată și maximă este de 4 mg la fiecare 12 ore (adică, 8 mg pe zi). Durata tratamentului este
limitată la 5 zile consecutive.
Mărirea dozelor recomandate și duratei de tratament trebuie evitate (vezi pct.4.4).
Copii și adolescenți
Tiyozid nu se recomandă de utilizat la copii și adolescenți cu vârsta sub 16 ani.
Mod de administrare
Tiyozid se administrează intramuscular.
Contraindicaţii
Hipersensibilitatea la tiocolchicozida sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Pe întreaga durată a perioadei de sarcină;
În timpul alăptării;
Contraindicat femeilor aflate la vârsta fertilă care nu utilizează măsuri de contracepție; https://bit.ly/3xZ6xzJ
Tratamentul adjuvant al contracturilor musculare dureroase în patologia spinală acută la adulți și
adolescenți cu vârsta peste 16 ani. Doze si mod de administrare
Doza recomandată și maximă este de 4 mg la fiecare 12 ore (adică, 8 mg pe zi). Durata tratamentului este
limitată la 5 zile consecutive.
Mărirea dozelor recomandate și duratei de tratament trebuie evitate (vezi pct.4.4).
Copii și adolescenți
Tiyozid nu se recomandă de utilizat la copii și adolescenți cu vârsta sub 16 ani.
Mod de administrare
Tiyozid se administrează intramuscular.
Contraindicaţii
Hipersensibilitatea la tiocolchicozida sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Pe întreaga durată a perioadei de sarcină;
În timpul alăptării;
Contraindicat femeilor aflate la vârsta fertilă care nu utilizează măsuri de contracepție; https://bit.ly/3xZ6xzJ
-3%
80.17 MDL
82.65 MDL
INDICAŢII TERAPEUTICE
Arsuri, piodermii, foliculite.
Cistite, uretrite şi alte maladii inflamatorii ale căilor urinare.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Extern, cu soluţie de preparat se badijonează suprafaţa lezată.
Cu soluţie 0,02% se fac instilaţii ale vezicii urinare în cistite sau uretrite.
REACŢII ADVERSE
Tulburări ale sistemului imunitar: foarte rare - reacţii alergice cutanate.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la preparat.
Arsuri, piodermii, foliculite.
Cistite, uretrite şi alte maladii inflamatorii ale căilor urinare.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Extern, cu soluţie de preparat se badijonează suprafaţa lezată.
Cu soluţie 0,02% se fac instilaţii ale vezicii urinare în cistite sau uretrite.
REACŢII ADVERSE
Tulburări ale sistemului imunitar: foarte rare - reacţii alergice cutanate.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la preparat.
-3%
34.92 MDL
36 MDL
Rețetă medicală
medicament contra diareii. Înlătură cauza diareii
Protejează microflora intestinală normală
Previne dezvoltarea unor complicaţii bacteriene în cazul diareii virale. Medicamentul Enterofuryl® este eliberat în trei forme: capsule de 100 şi 200 mg, suspensie pentru administrare internă 200 mg/5 ml. Suspensia Enterofuryl® este destinată pentru administrarea la copiii cu vârsta de la 1 lună. În caz de necesitate, suspensia poate fi administrată şi adulţilor.
Protejează microflora intestinală normală
Previne dezvoltarea unor complicaţii bacteriene în cazul diareii virale. Medicamentul Enterofuryl® este eliberat în trei forme: capsule de 100 şi 200 mg, suspensie pentru administrare internă 200 mg/5 ml. Suspensia Enterofuryl® este destinată pentru administrarea la copiii cu vârsta de la 1 lună. În caz de necesitate, suspensia poate fi administrată şi adulţilor.
-3%
55.34 MDL
57.05 MDL
Descriere
Naftizina pic. nazale 0.1% 10ml cu picuratoare (Farmak)
Substanta activa:Naphazolinum
Compozitia si forma de prezentare: 0,1 % 10 ml in flacoane cu picuratoare
Actiunea farmacologica: Nafazolina este un alfa-simpatomimetic pentru uz topic. Constricta vasele sanguine, reduce edemul si congestia, faciliteaza respiratia nazala.
INDICATII
Rinitele, highmoreitele, conjunctivitele alergice.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Intranazal cate 1-2 picaturi la fiecare 12 ore sau in fiecare sac conjunctival de 2-4 ori pe zi.
CONTRAINDICATII
Bolile cardiace si coronariene, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, glaucomul cu unghi inchis, hipertiroidismul, sensibilitatea la preparat.
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
Tratamentul indelungat (peste 3 zile) poate conduce la edemul mucoasei nazale apoi la atrofia ei. Flaconul trebuie folosit de o singura persoana (riscul transmiterii infectiei).
Naftizina pic. nazale 0.1% 10ml cu picuratoare (Farmak)
Substanta activa:Naphazolinum
Compozitia si forma de prezentare: 0,1 % 10 ml in flacoane cu picuratoare
Actiunea farmacologica: Nafazolina este un alfa-simpatomimetic pentru uz topic. Constricta vasele sanguine, reduce edemul si congestia, faciliteaza respiratia nazala.
INDICATII
Rinitele, highmoreitele, conjunctivitele alergice.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Intranazal cate 1-2 picaturi la fiecare 12 ore sau in fiecare sac conjunctival de 2-4 ori pe zi.
CONTRAINDICATII
Bolile cardiace si coronariene, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, glaucomul cu unghi inchis, hipertiroidismul, sensibilitatea la preparat.
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
Tratamentul indelungat (peste 3 zile) poate conduce la edemul mucoasei nazale apoi la atrofia ei. Flaconul trebuie folosit de o singura persoana (riscul transmiterii infectiei).
-3%
16.34 MDL
16.85 MDL
Rețetă medicală
CE ESTE ALFLUTOP ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Acest medicament conţine concentrat bioactiv din peşte marin mărunt şi este utilizat
pentru tratamentul suferinţelor degenerative ale articulaţiilor – artroze – la nivelul
genunchilor, şoldurilor, coloanei vertebrale, mâinilor şi picioarelor etc.), precum şi în
convalescenţă, ca adjuvant. CUM SĂ UTILIZAŢI ALFLUTOP
Utilizaţi întotdeauna ALFLUTOP
exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră.
Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi
sigur.
Doza este de 1 fiolă ALFLUTOP® pe zi, administrat in injectii intramusculare. Durata
tratamentului este de 3 săptămâni.
ALFLUTOP
se poate administra şi intraarticular, câte 1-2 fiole din 3 în 3 zile în
articulaţiile afectate, in total 5 administrări sub strictă supraveghere medicală. Cura se
poate repeta după 3-6 luni, la indicaţiile medicului.
ALFLUTOP nu este recomandat copiilor.
Intotdeauna consultaţi medicul dacă intenţionaţi să întrerupeţi tratamentul.
Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din ALFLUTOP pot să apară reacţii
alergice (uneori severe).
Dacă uitaţi să utilizaţi o doză de ALFLUTOP
luaţi doza următoare şi continuaţi
tratamentul.
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă incetati să utilizaţi ALFLUTOP
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră sau farmacistului. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, ALFLUTOP poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu
apar la toate persoanele.
Ocazional pot apărea dureri în articulaţiile injectate care, însă, nu necesită
întreruperea tratamentului.
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravǎ sau dacă observaţi orice reacţie
adversǎ nemenţionatǎ în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului
dumneavoastră sau farmacistului. https://bit.ly/36QdIOO
Acest medicament conţine concentrat bioactiv din peşte marin mărunt şi este utilizat
pentru tratamentul suferinţelor degenerative ale articulaţiilor – artroze – la nivelul
genunchilor, şoldurilor, coloanei vertebrale, mâinilor şi picioarelor etc.), precum şi în
convalescenţă, ca adjuvant. CUM SĂ UTILIZAŢI ALFLUTOP
Utilizaţi întotdeauna ALFLUTOP
exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră.
Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi
sigur.
Doza este de 1 fiolă ALFLUTOP® pe zi, administrat in injectii intramusculare. Durata
tratamentului este de 3 săptămâni.
ALFLUTOP
se poate administra şi intraarticular, câte 1-2 fiole din 3 în 3 zile în
articulaţiile afectate, in total 5 administrări sub strictă supraveghere medicală. Cura se
poate repeta după 3-6 luni, la indicaţiile medicului.
ALFLUTOP nu este recomandat copiilor.
Intotdeauna consultaţi medicul dacă intenţionaţi să întrerupeţi tratamentul.
Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din ALFLUTOP pot să apară reacţii
alergice (uneori severe).
Dacă uitaţi să utilizaţi o doză de ALFLUTOP
luaţi doza următoare şi continuaţi
tratamentul.
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă incetati să utilizaţi ALFLUTOP
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră sau farmacistului. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, ALFLUTOP poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu
apar la toate persoanele.
Ocazional pot apărea dureri în articulaţiile injectate care, însă, nu necesită
întreruperea tratamentului.
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravǎ sau dacă observaţi orice reacţie
adversǎ nemenţionatǎ în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului
dumneavoastră sau farmacistului. https://bit.ly/36QdIOO
-3%
370.49 MDL
381.95 MDL
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Dexinal 12,5 mg / 1 g gel 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Fiecare gram de gel conţine dexketoprofen 12,5 mg sub formă de dexketoprofen trometamol 18,5 mg. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Gel Gel transparent, aromatizat cu levănţică. 4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice Tratamentul afecţiunilor inflamatorii şi dureroase ale articulaţiilor, tendoanelor, ligamentelor şi muşchilor, generate de traume şi condiţii degenerative. 4.2 Doze şi mod de administrare În general, se recomandă administrarea de 2 sau 3 ori pe zi pe zona afectată şi inflamată. Doza zilnică nu trebuie să depăşească 7,5 g per zi, aproximativ 14 cm de gel. Durata tratamentului continuu se va limita la maximum 7 zile. Copii și adolescenți Utilizarea în condiții de siguranță la copii și adolescenți nu a fost stabilită. 4.3 Contraindicaţii Dexinal nu se administrează în următoarele cazuri: - pacienţi cu reacții de hipersensibilitate cunoscute, cum ar fi simptome ale astmului sau rinitei alergice, la substanţa active dexketoprofen sau ketoprofen, fenofibrat, acid tiaprofenic, acid acetilsalicilic sau alte AINS sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1; reacții de fotosensibilitate; reacţii alergiice cutanate la dexketoprofen, ketoprofen, acid tiaprofenic, fenofibrat sau blocante UV sau parfumuri; expunerea la soare, chiar și în cazul unui soare mai puţin intens, la lumina UV din solariu în timpul tratamentului și la 2 săptămâni după întreruperea acestuia; Dexinal nu trebuie aplicat pe rănile deschise, pielea infectată, membranele mucoase, eczemă, acnee, zona genitală și zona ochiului sau perioculară.
https://bit.ly/3sI2gNz
https://bit.ly/3sI2gNz
-3%
51.26 MDL
52.85 MDL
CE ESTE ERGOFERON ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Ergoferon comprimate se referă la grupul de medicamente antivirale şi
antihistaminice.
Ergoferon este un medicament homeopat destinat adulţilor şi copiilor cu vârsta
mai mare de 6 luni în tratamentul complex şi profilaxia următoarelor infecţii:
• gripa A şi B;
• infecţii respiratorii virale acute (virus paragripal, adenovirus, virusul sinciţial
respirator, coronavirus);
• infecţia cu virus herpetic (herpes labial, herpes ocular, herpes genital, varicelă,
zona zoster, mononucleoză infecţioasă);
• infecţii intestinale acute de etiologie virală (calicivirus, adenovirus, coronavirus,
rotavirus, enterovirus);
• meningita enterovirală şi meningococică, febră hemoragică cu sindrom renal,
encefalită de căpuşe.
Ergoferon este utilizat în terapia complexă a infecţiilor bacteriene
(pseudotuberculoză, tuse convulsivă, yersinioză, pneumonii de diversă etiologie,
inclusiv cauzate de agenţi patogeni atipici (M. pneumoniae, C. pneumoniae,
Legionella spp.)), precum şi pentru profilaxia complicaţiilor bacteriene ale
infecţiilor virale, profilaxia suprainfecţiei. CUM SE UTILIZEAZĂ ERGOFERON
Luaţi întotdeauna Ergoferon exact aşa cum este descris în acest prospect sau
cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau
cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată - 1 comprimat la o priză.
Mod de utilizare
Se administreză oral, comprimatul se menţine în cavitatea bucală, fără a fi
înghiţit, până la dizolvarea completă (nu în timpul mesei). Incizia nu este
destinată divizării comprimatului în doze egale.
Tratament
Tratamentul trebuie iniţiat cât mai curând posibil, de la primele semne de
infecţie acută.
În prima zi de tratament: în primele 2 ore de medicamentul se ia la fiecare 30
minute (în total 5 comprimate timp de 2 ore), ulterior, pe parcursul primei zile,
comprimatele se iau încă de 3 ori, la intervale regulate (în total, 8 comprimate
în prima zi de tratament). Începând cu ziua a doua şi ulterior să va lua câte un
comprimat de 3 ori pe zi până la vindecare completă.
Profilaxie
Medicamentul se ia câte 1-2 comprimate pe zi. Durata recomandată a curei
profilactice se determină individual şi constituie 1-6 luni.
Utilizarea la copii
La indicarea medicamentului copiilor de vârstă mică (de la 6 luni până la 3 ani)
se recomandă dizolvarea comprimatului într-o cantitate mică (1 lingura) de
apa fiartă de temperatura camerei.
Dacă aţi luat mai mult Ergoferon decât trebuie
Dacă luaţi prea multe comprimate, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră
sau farmacistului.
În cazul de supradozaj accidental sunt posibile fenomene dispeptice cauzate de
componentele medicamentului. Tratamentul constă în întreruperea utilizării
medicamentului, terapie de susţinere, cum ar fi de rehidratarea orala.
Dacă aţi omis o doză de Ergoferon
Dacă aţi uitat să luaţi Ergoferon, luaţi doza următoare imediat ce v-aţi amintit;
luaţi doza următoare la ora obişnuită. Nu dublaţi doza pentru a substitui doza
uitată.
Dacă aţi încetat să luaţi Ergoferon
Durata tratamentului şi a curei profilactice sunt determinate individual. Medicul
sau farmacistul vă va spune cât timp trebuie să continuaţi tratamentul sau
profilaxia. Trebuie să consultaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul înainte
de a înceta să luaţi medicamentul.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră sau farmacistului. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Ergoferon poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu
apar la toate persoanele.
Ergoferon comprimate se referă la grupul de medicamente antivirale şi
antihistaminice.
Ergoferon este un medicament homeopat destinat adulţilor şi copiilor cu vârsta
mai mare de 6 luni în tratamentul complex şi profilaxia următoarelor infecţii:
• gripa A şi B;
• infecţii respiratorii virale acute (virus paragripal, adenovirus, virusul sinciţial
respirator, coronavirus);
• infecţia cu virus herpetic (herpes labial, herpes ocular, herpes genital, varicelă,
zona zoster, mononucleoză infecţioasă);
• infecţii intestinale acute de etiologie virală (calicivirus, adenovirus, coronavirus,
rotavirus, enterovirus);
• meningita enterovirală şi meningococică, febră hemoragică cu sindrom renal,
encefalită de căpuşe.
Ergoferon este utilizat în terapia complexă a infecţiilor bacteriene
(pseudotuberculoză, tuse convulsivă, yersinioză, pneumonii de diversă etiologie,
inclusiv cauzate de agenţi patogeni atipici (M. pneumoniae, C. pneumoniae,
Legionella spp.)), precum şi pentru profilaxia complicaţiilor bacteriene ale
infecţiilor virale, profilaxia suprainfecţiei. CUM SE UTILIZEAZĂ ERGOFERON
Luaţi întotdeauna Ergoferon exact aşa cum este descris în acest prospect sau
cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau
cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată - 1 comprimat la o priză.
Mod de utilizare
Se administreză oral, comprimatul se menţine în cavitatea bucală, fără a fi
înghiţit, până la dizolvarea completă (nu în timpul mesei). Incizia nu este
destinată divizării comprimatului în doze egale.
Tratament
Tratamentul trebuie iniţiat cât mai curând posibil, de la primele semne de
infecţie acută.
În prima zi de tratament: în primele 2 ore de medicamentul se ia la fiecare 30
minute (în total 5 comprimate timp de 2 ore), ulterior, pe parcursul primei zile,
comprimatele se iau încă de 3 ori, la intervale regulate (în total, 8 comprimate
în prima zi de tratament). Începând cu ziua a doua şi ulterior să va lua câte un
comprimat de 3 ori pe zi până la vindecare completă.
Profilaxie
Medicamentul se ia câte 1-2 comprimate pe zi. Durata recomandată a curei
profilactice se determină individual şi constituie 1-6 luni.
Utilizarea la copii
La indicarea medicamentului copiilor de vârstă mică (de la 6 luni până la 3 ani)
se recomandă dizolvarea comprimatului într-o cantitate mică (1 lingura) de
apa fiartă de temperatura camerei.
Dacă aţi luat mai mult Ergoferon decât trebuie
Dacă luaţi prea multe comprimate, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră
sau farmacistului.
În cazul de supradozaj accidental sunt posibile fenomene dispeptice cauzate de
componentele medicamentului. Tratamentul constă în întreruperea utilizării
medicamentului, terapie de susţinere, cum ar fi de rehidratarea orala.
Dacă aţi omis o doză de Ergoferon
Dacă aţi uitat să luaţi Ergoferon, luaţi doza următoare imediat ce v-aţi amintit;
luaţi doza următoare la ora obişnuită. Nu dublaţi doza pentru a substitui doza
uitată.
Dacă aţi încetat să luaţi Ergoferon
Durata tratamentului şi a curei profilactice sunt determinate individual. Medicul
sau farmacistul vă va spune cât timp trebuie să continuaţi tratamentul sau
profilaxia. Trebuie să consultaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul înainte
de a înceta să luaţi medicamentul.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră sau farmacistului. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Ergoferon poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu
apar la toate persoanele.
-3%
109.80 MDL
113.20 MDL
Rețetă medicală
DESCRIEREA PRODUSULUI
Magne B6 sol. orala 10ml N10
Compozitia si forma de prezentare: Cutie cu 10 fiole a 10 ml solutie buvabila.
Actiunea farmacologica: Magneziul este un element mineral prezent in mod natural in toate celulele corpului uman, regleaza in special influxul nervos si contractia musculara. Aportul de magneziu necesar organismului este asigurat printr-o alimentatie echilibrata. Deficitul de magneziu poate sa apara atunci cand alimentatia este dezechilibrata, de exemplu in cazul unor regimuri alimentare foarte restrictive sau in anumite situatii, cum sunt efort fiziC intens, perioada de crestere, stres, tratament cu anumite medicamente (de exempu diuretice).
INDICATII
- nervozitate, iritabilitate, anxietate usoara, oboseala trecatoare, tulburari minore de somn, - manifestari de anxietate, cum sunt spasme digestive sau palpitatiile (la subiecti fara afectiuni cardiace).
- crampe musculare, furnicaturi.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Adulti: 3 fiole pe zi. Copii si sugari peste 10 kg (aproximativ 1 an): 10-30 mg/kg corp/zi (0,4-1,2 mmol/kg corp/zi), sau 1 pana la 3 fiole pe zi.
Doza zilnica va fi divizata in 2 - 3 prize, administrate in timpul meselor, dupa diluare intr-o jumatate de pahar cu apa.
CONTRAINDICATII
- daca sunteti alergic la oricare dintre componentii produsului-
- daca suferiti de insufcienta renala severa (afectare a functiei rinichilor).
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
La pacientii cu insuficienta renala moderata este necesara prudenta, pentru o evita riscurile care ar putea proveni de la cresterea concentratiei magneziului in sange.
In cazul carentei de calciu asociate, se recomanda, ca prima masura, in majoritatea cazurilor, corectarea deficitului de magneziu inainte de a incepe administrarea de calciu.
Conditii de Pastrare:A nu se utiliza dupa data de expirare inscrisa pe ambalai.
A se pastra la temperaturi sub 25 grade C, in ambalajul original.
A nu se lasa la indemana si vederea copiilor.
Magne B6 sol. orala 10ml N10
Compozitia si forma de prezentare: Cutie cu 10 fiole a 10 ml solutie buvabila.
Actiunea farmacologica: Magneziul este un element mineral prezent in mod natural in toate celulele corpului uman, regleaza in special influxul nervos si contractia musculara. Aportul de magneziu necesar organismului este asigurat printr-o alimentatie echilibrata. Deficitul de magneziu poate sa apara atunci cand alimentatia este dezechilibrata, de exemplu in cazul unor regimuri alimentare foarte restrictive sau in anumite situatii, cum sunt efort fiziC intens, perioada de crestere, stres, tratament cu anumite medicamente (de exempu diuretice).
INDICATII
- nervozitate, iritabilitate, anxietate usoara, oboseala trecatoare, tulburari minore de somn, - manifestari de anxietate, cum sunt spasme digestive sau palpitatiile (la subiecti fara afectiuni cardiace).
- crampe musculare, furnicaturi.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Adulti: 3 fiole pe zi. Copii si sugari peste 10 kg (aproximativ 1 an): 10-30 mg/kg corp/zi (0,4-1,2 mmol/kg corp/zi), sau 1 pana la 3 fiole pe zi.
Doza zilnica va fi divizata in 2 - 3 prize, administrate in timpul meselor, dupa diluare intr-o jumatate de pahar cu apa.
CONTRAINDICATII
- daca sunteti alergic la oricare dintre componentii produsului-
- daca suferiti de insufcienta renala severa (afectare a functiei rinichilor).
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
La pacientii cu insuficienta renala moderata este necesara prudenta, pentru o evita riscurile care ar putea proveni de la cresterea concentratiei magneziului in sange.
In cazul carentei de calciu asociate, se recomanda, ca prima masura, in majoritatea cazurilor, corectarea deficitului de magneziu inainte de a incepe administrarea de calciu.
Conditii de Pastrare:A nu se utiliza dupa data de expirare inscrisa pe ambalai.
A se pastra la temperaturi sub 25 grade C, in ambalajul original.
A nu se lasa la indemana si vederea copiilor.
-3%
86.62 MDL
89.30 MDL
Ce este Vancomicină Rompharm și pentru ce se utilizează
Vancomicină Rompharm conține substanța activă vancomicină. Vancomicina este un antibiotic ce
aparține unui grup de antibiotice numite „glicopeptide”.
Vancomicina acționează prin eliminarea anumitor bacterii care provoacă infecții.
Vancomicina pulbere este transformată într-o soluție perfuzabilă.
Vancomicina este utilizată în rândul tuturor grupelor de vârstă, sub formă de perfuzie, pentru tratarea
următoarelor infecții grave:
- infecții ale pielii și ale țesuturilor de sub piele;
- infecții osoase și articulare;
- o infecție a plămânilor numită „pneumonie”;
- infecție a învelișului interior al inimii (endocardită) și pentru a preveni endocardita la pacienții cu
risc în timpul intervențiilor chirurgicale majore.
2. Ce trebuie să știți înainte să utilizați Vancomicină Rompharm
Nu utilizați Vancomicină Rompharm
- dacă sunteți alergic la vancomicină;
- vancomicina nu trebuie administrată în mușchi (intramuscular) deoarece poate induce moartea
celulelor și țesuturilor (necroză) la locul de administrare.
Atenționări și precauții
Înainte să utilizați Vancomicină Rompharm, adresați-vă medicului dumneavoastră, farmacistului
spitalului sau asistentei medicale dacă:
- ați suferit în trecut o reacție alergică la teicoplanină deoarece acest lucru poate însemna că sunteți
2
alergic și la vancomicină;
- aveți o deficiență de auz, mai ales dacă sunteți o persoană în vârstă (este posibil să aveți nevoie de
teste de auz în timpul tratamentului);
- aveți o afecțiune a rinichilor (va fi nevoie să faceți analize de sânge și renale în timpul
tratamentului);
- vă este administrată vancomicină prin perfuzie pentru tratarea diareii asociate cu infecția cu
Clostridium difficile, în loc de administrare orală.
Adresați-vă medicului dumneavoastră, farmacistului spitalului sau asistentei medicale în timpul
tratamentului cu Vancomicină Rompharm dacă:
- vă este administrată vancomicină pe o perioadă îndelungată (este posibil să fie nevoie de analize
de sânge, ale funcției rinichilor și ficatului în timpul tratamentului);
- dezvoltați o reacție pe piele în timpul tratamentului;
- dezvoltați diaree severă sau prelungită în timpul sau după administrarea vancomicinei, adresați-vă
medicului imediat. Acesta poate fi un semn de inflamație a intestinului (colită
pseudomembranoasă) care poate apărea în urma tratamentului cu antibiotice.
Copii
Vancomicina va fi utilizată cu deosebită precauție la nou-născuți prematur și sugari mici deoarece
rinichii lor nu sunt dezvoltați în totalitate și pot acumula vancomicină în sânge. Această grupă de
vârstă poate avea nevoie de analize de sânge pentru a controla nivelul de vancomicină din sânge.
Administrarea vancomicinei concomitent cu anestezice a fost asociată cu înroșirea pielii (eritem) și
reacții alergice la copii. În mod similar, utilizarea concomitentă a altor medicamente cum ar fi
antibioticele aminoglicozidice, antiinflamatoare nesteroidiene (AINS, de exemplu, ibuprofen) sau
amfotericină B (medicament pentru infecții fungice) poate crește riscul de afectare a rinichilor și, drept
urmare, poate fi nevoie de analize de sânge și renale mai frecvente.
Vancomicină Rompharm împreună cu alte medicamente
Spuneți medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luați, ați luat recent sau s-ar putea să luați
orice alte medicamente. Este important în special pentru următoarele medicamente care pot
interacționa cu Vancomicină Rompharm:
- anestezice – acestea pot cauza roșeață, înroșirea feței, leșin, colaps sau chiar atacuri de cord. Prin
urmare, trebuie să spuneți medicului dumneavoastră că luați Vancomicină Rompharm dacă veți
face o operație;
- orice medicament care afectează nervii sau rinichii dumneavoastră, cum sunt amfotericina B
(tratează infecții fungice), aminoglicozide, bacitracină, polimixina B, colistina, viomicina
(antibiotice) sau cisplatin (un medicament pentru chimioterapie);
- diuretice potente (medicamente prescrise pentru a favoriza producerea de urină) cum este
furosemid.
S-ar putea să fie în continuare în regulă să vi se administreze Vancomicină Rompharm, iar medicul
dumneavoastră va putea decide ce este potrivit pentru dumneavoastră.
Sarcina, alăptarea și fertilitatea
Dacă sunteți gravidă sau alăptați, credeți că ați putea fi gravidă sau intenționați să rămâneți gravidă,
adresați-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Vi se poate administra Vancomicină Rompharm în timpul sarcinii, numai dacă acest lucru este absolut
necesar, dar nivelurile de vancomicină din sânge trebuie măsurate în mod regulat pentru a reduce la
minimum riscul de efecte nocive pentru făt.
Conducerea vehiculelor și folosirea utilajelor
Vancomicină Rompharm nu are nicio influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a
conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
3
3. Cum să utilizați Vancomicină Rompharm
Vi se va administra Vancomicină Rompharm de către personalul medical în timpul internării în spital.
Medicul dumneavoastră va decide ce doză de medicament veți primi în fiecare zi și cât va dura
tratamentul.
Doza:
Doza care vă va fi administrată va depinde de:
- vârsta dumneavoastră,
- greutatea dumneavoastră,
- infecția pe care o aveți,
- cât de bine funcționează rinichii dumneavoastră,
- auzul dumneavoastră,
- orice alte medicamente care vă sunt administrate.
Vancomicină Rompharm conține substanța activă vancomicină. Vancomicina este un antibiotic ce
aparține unui grup de antibiotice numite „glicopeptide”.
Vancomicina acționează prin eliminarea anumitor bacterii care provoacă infecții.
Vancomicina pulbere este transformată într-o soluție perfuzabilă.
Vancomicina este utilizată în rândul tuturor grupelor de vârstă, sub formă de perfuzie, pentru tratarea
următoarelor infecții grave:
- infecții ale pielii și ale țesuturilor de sub piele;
- infecții osoase și articulare;
- o infecție a plămânilor numită „pneumonie”;
- infecție a învelișului interior al inimii (endocardită) și pentru a preveni endocardita la pacienții cu
risc în timpul intervențiilor chirurgicale majore.
2. Ce trebuie să știți înainte să utilizați Vancomicină Rompharm
Nu utilizați Vancomicină Rompharm
- dacă sunteți alergic la vancomicină;
- vancomicina nu trebuie administrată în mușchi (intramuscular) deoarece poate induce moartea
celulelor și țesuturilor (necroză) la locul de administrare.
Atenționări și precauții
Înainte să utilizați Vancomicină Rompharm, adresați-vă medicului dumneavoastră, farmacistului
spitalului sau asistentei medicale dacă:
- ați suferit în trecut o reacție alergică la teicoplanină deoarece acest lucru poate însemna că sunteți
2
alergic și la vancomicină;
- aveți o deficiență de auz, mai ales dacă sunteți o persoană în vârstă (este posibil să aveți nevoie de
teste de auz în timpul tratamentului);
- aveți o afecțiune a rinichilor (va fi nevoie să faceți analize de sânge și renale în timpul
tratamentului);
- vă este administrată vancomicină prin perfuzie pentru tratarea diareii asociate cu infecția cu
Clostridium difficile, în loc de administrare orală.
Adresați-vă medicului dumneavoastră, farmacistului spitalului sau asistentei medicale în timpul
tratamentului cu Vancomicină Rompharm dacă:
- vă este administrată vancomicină pe o perioadă îndelungată (este posibil să fie nevoie de analize
de sânge, ale funcției rinichilor și ficatului în timpul tratamentului);
- dezvoltați o reacție pe piele în timpul tratamentului;
- dezvoltați diaree severă sau prelungită în timpul sau după administrarea vancomicinei, adresați-vă
medicului imediat. Acesta poate fi un semn de inflamație a intestinului (colită
pseudomembranoasă) care poate apărea în urma tratamentului cu antibiotice.
Copii
Vancomicina va fi utilizată cu deosebită precauție la nou-născuți prematur și sugari mici deoarece
rinichii lor nu sunt dezvoltați în totalitate și pot acumula vancomicină în sânge. Această grupă de
vârstă poate avea nevoie de analize de sânge pentru a controla nivelul de vancomicină din sânge.
Administrarea vancomicinei concomitent cu anestezice a fost asociată cu înroșirea pielii (eritem) și
reacții alergice la copii. În mod similar, utilizarea concomitentă a altor medicamente cum ar fi
antibioticele aminoglicozidice, antiinflamatoare nesteroidiene (AINS, de exemplu, ibuprofen) sau
amfotericină B (medicament pentru infecții fungice) poate crește riscul de afectare a rinichilor și, drept
urmare, poate fi nevoie de analize de sânge și renale mai frecvente.
Vancomicină Rompharm împreună cu alte medicamente
Spuneți medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luați, ați luat recent sau s-ar putea să luați
orice alte medicamente. Este important în special pentru următoarele medicamente care pot
interacționa cu Vancomicină Rompharm:
- anestezice – acestea pot cauza roșeață, înroșirea feței, leșin, colaps sau chiar atacuri de cord. Prin
urmare, trebuie să spuneți medicului dumneavoastră că luați Vancomicină Rompharm dacă veți
face o operație;
- orice medicament care afectează nervii sau rinichii dumneavoastră, cum sunt amfotericina B
(tratează infecții fungice), aminoglicozide, bacitracină, polimixina B, colistina, viomicina
(antibiotice) sau cisplatin (un medicament pentru chimioterapie);
- diuretice potente (medicamente prescrise pentru a favoriza producerea de urină) cum este
furosemid.
S-ar putea să fie în continuare în regulă să vi se administreze Vancomicină Rompharm, iar medicul
dumneavoastră va putea decide ce este potrivit pentru dumneavoastră.
Sarcina, alăptarea și fertilitatea
Dacă sunteți gravidă sau alăptați, credeți că ați putea fi gravidă sau intenționați să rămâneți gravidă,
adresați-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Vi se poate administra Vancomicină Rompharm în timpul sarcinii, numai dacă acest lucru este absolut
necesar, dar nivelurile de vancomicină din sânge trebuie măsurate în mod regulat pentru a reduce la
minimum riscul de efecte nocive pentru făt.
Conducerea vehiculelor și folosirea utilajelor
Vancomicină Rompharm nu are nicio influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a
conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
3
3. Cum să utilizați Vancomicină Rompharm
Vi se va administra Vancomicină Rompharm de către personalul medical în timpul internării în spital.
Medicul dumneavoastră va decide ce doză de medicament veți primi în fiecare zi și cât va dura
tratamentul.
Doza:
Doza care vă va fi administrată va depinde de:
- vârsta dumneavoastră,
- greutatea dumneavoastră,
- infecția pe care o aveți,
- cât de bine funcționează rinichii dumneavoastră,
- auzul dumneavoastră,
- orice alte medicamente care vă sunt administrate.
-3%
129.93 MDL
133.95 MDL
Rețetă medicală
Ce este Tenox şi pentru ce se utilizează
Tenox conţine substanţa activă amlodipină, care aparţine unui grup de medicamente
denumite blocante ale canalelor de calciu.
Tenox este utilizat în tratamentul tensiunii arteriale mari (hipertensiune arterială), sau
a unui anumit tip de durere în piept numit angină pectorală, inclusiv forma rară care
este cunoscută sub denumirea de angină pectorală Prinzmetal sau angină pectorală
variantă.
La pacienţii cu tensiune arterială mare, medicamentul acţionează prin relaxarea
vaselor de sânge, astfel încât sângele trece prin ele cu mai multă uşurinţă. La pacienţii
cu angină pectorală, Tenox acţionează prin îmbunătăţirea alimentării cu sânge a
muşchiului inimii, care primeşte ulterior mai mult oxigen şi, astfel, este prevenită
durerea de piept. Acest medicament nu asigură dispariţia imediată a durerii în piept în
cazul anginei pectorale. Cum să luaţi Tenox
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza inițială uzuală de Tenox este de 5 mg o dată pe zi. Doza de Tenox poate fi
crescută până la 10 mg, o dată pe zi.
Medicamentul poate fi administrat înainte sau după consumul de alimente sau lichide.
Trebuie să luaţi medicamentul la aceeaşi oră în fiecare zi, cu un pahar cu apă. Nu luaţi
Tenox cu suc de grepfrut.
Utilizarea la copii şi adolescenţi
Pentru copiii şi adolescenţii (cu vârsta cuprinsă între 6 şi 17 ani), doza iniţială
recomandată este de 2,5 mg pe zi. Doza maximă recomandată este de 5 mg pe zi.
Doza de 2,5 mg poate fi obținută divizând comprimatul Tenox 5 mg în 2 doze egale.
Este important să luaţi comprimatele în mod constant. Adresaţi-vă medicului
dumneavoastră înainte de terminarea comprimatelor. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, Tenox poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.
Adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră dacă apar aceste reacţii adverse foarte
rare şi severe, după administrarea acestui medicament.
- Respiraţie şuierătoare, bruscă, dureri în piept, scurtare a respiraţiei sau dificultăţi la
respiraţie
- Umflare a pleoapelor, feţei sau buzelor
- Umflare a limbii şi gâtului, care determină dificultăţi severe la respiraţie
- Reacţii severe pe piele, incluzând erupţii trecătoare extinse pe piele, urticarie,
înroşire a pielii de pe tot corpul, mâncărimi severe, apariţia de vezicule, umflarea şi
descuamarea pielii, inflamaţie la nivelul mucoaselor (sindrom Stevens Johnson) sau
alte reacţii alergice
- Infarct miocardic, bătăi neregulate ale inimii
- Inflamaţie la nivelul pancreasului, care poate determina dureri abdominale severe şi
dureri de spate, acompaniate de o stare de rău accentuată.
Au fost raportate următoarele reacţii adverse frecvente. Dacă oricare dintre
acestea vă creează probleme sau dacă durează mai mult de o săptămână, trebuie
să vă adresaţi medicului dumneavoastră.
Frecvente: pot afecta până la 1 din 100 persoane
- durere de cap, ameţeli, somnolenţă (în special la începutul tratamentului)
- palpitaţii (conştientizare a bătăilor inimii), înroşire a feţei
- dureri abdominale, senzaţie de rău (greaţă)
- umflare a gleznelor (edem), oboseală
Alte reacţii adverse raportate sunt descrise în lista următoare. Dacă orice reacţie
adversă devine severă, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.
Mai puţin frecvente: pot afecta până la 1 din 100 persoane
- schimbări ale dispoziţiei, anxietate, depresie, insomnie
- tremor, tulburări ale gustului, leşin, slăbiciune
- senzaţie de amorţeală sau furnicături la nivelul membrelor, pierdere a sensibilităţii la
durere
- tulburări de vedere, vedere dublă, zgomote în urechi;
- tensiune arterială mică ;
- strănut / curgere a nasului cauzate de inflamaţia mucoasei nazale (rinită);
- modificări de tranzit intestinal, diaree, constipaţie, indigestie, uscăciune a gurii,
vărsături (stare de rău);
- cădere a părului, transpiraţie abundentă, mâncărimi, pete roşiatice pe piele,
decolorare a pielii
- tulburări la urinare, necesitatea de a urina des noaptea, creşterea numărului de
urinări;
- imposibilitatea de o obţine o erecţie, disconfort sau mărire a sânilor la bărbaţi;
- slăbiciune, durere, senzaţie de rău;
- dureri musculare sau articulare, crampe musculare, dureri de spate;
- creştere sau scădere în greutate.
Rare: pot afecta până la 1 in 1000 persoane
- Confuzie.
Foarte rare: pot afecta până la 1 in 10000 persoane
- scădere a numărului de globule albe din sânge; scădere a numărului de plachete
sanguine, care poate duce la învineţire neobişnuită sau sângerare cu uşurinţă
(modificare a celulelor roşii din sânge)
- concentraţie mărită de zahăr în sânge (hiperglicemie)
- o afecţiune a nervilor care determină slăbiciune, furnicături sau amorţeli
- tuse, inflamare a gingiilor;
- senzaţie de balonare la nivelul abdomenului (gastrită);
- modificări ale funcţiei ficatului, inflamare la nivelul ficatului (hepatită), îngălbenire a
pielii (icter), creştere a concentraţiei enzimelor ficatului, care poate avea efect asupra
anumitor investigaţii medicale;
- tensiune crescută la nivelul muşchilor;
- inflamare a vaselor de sânge, adesea acompaniată de erupţie trecătoare pe piele
- sensibilitate la lumină;
- tulburări care combină rigiditate, tremurături şi/sau tulburări de mişcare.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau
farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest
prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul
sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul
Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: http://www.amed.md.
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare
privind siguranţa acestui medicament.
Tenox conţine substanţa activă amlodipină, care aparţine unui grup de medicamente
denumite blocante ale canalelor de calciu.
Tenox este utilizat în tratamentul tensiunii arteriale mari (hipertensiune arterială), sau
a unui anumit tip de durere în piept numit angină pectorală, inclusiv forma rară care
este cunoscută sub denumirea de angină pectorală Prinzmetal sau angină pectorală
variantă.
La pacienţii cu tensiune arterială mare, medicamentul acţionează prin relaxarea
vaselor de sânge, astfel încât sângele trece prin ele cu mai multă uşurinţă. La pacienţii
cu angină pectorală, Tenox acţionează prin îmbunătăţirea alimentării cu sânge a
muşchiului inimii, care primeşte ulterior mai mult oxigen şi, astfel, este prevenită
durerea de piept. Acest medicament nu asigură dispariţia imediată a durerii în piept în
cazul anginei pectorale. Cum să luaţi Tenox
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza inițială uzuală de Tenox este de 5 mg o dată pe zi. Doza de Tenox poate fi
crescută până la 10 mg, o dată pe zi.
Medicamentul poate fi administrat înainte sau după consumul de alimente sau lichide.
Trebuie să luaţi medicamentul la aceeaşi oră în fiecare zi, cu un pahar cu apă. Nu luaţi
Tenox cu suc de grepfrut.
Utilizarea la copii şi adolescenţi
Pentru copiii şi adolescenţii (cu vârsta cuprinsă între 6 şi 17 ani), doza iniţială
recomandată este de 2,5 mg pe zi. Doza maximă recomandată este de 5 mg pe zi.
Doza de 2,5 mg poate fi obținută divizând comprimatul Tenox 5 mg în 2 doze egale.
Este important să luaţi comprimatele în mod constant. Adresaţi-vă medicului
dumneavoastră înainte de terminarea comprimatelor. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, Tenox poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.
Adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră dacă apar aceste reacţii adverse foarte
rare şi severe, după administrarea acestui medicament.
- Respiraţie şuierătoare, bruscă, dureri în piept, scurtare a respiraţiei sau dificultăţi la
respiraţie
- Umflare a pleoapelor, feţei sau buzelor
- Umflare a limbii şi gâtului, care determină dificultăţi severe la respiraţie
- Reacţii severe pe piele, incluzând erupţii trecătoare extinse pe piele, urticarie,
înroşire a pielii de pe tot corpul, mâncărimi severe, apariţia de vezicule, umflarea şi
descuamarea pielii, inflamaţie la nivelul mucoaselor (sindrom Stevens Johnson) sau
alte reacţii alergice
- Infarct miocardic, bătăi neregulate ale inimii
- Inflamaţie la nivelul pancreasului, care poate determina dureri abdominale severe şi
dureri de spate, acompaniate de o stare de rău accentuată.
Au fost raportate următoarele reacţii adverse frecvente. Dacă oricare dintre
acestea vă creează probleme sau dacă durează mai mult de o săptămână, trebuie
să vă adresaţi medicului dumneavoastră.
Frecvente: pot afecta până la 1 din 100 persoane
- durere de cap, ameţeli, somnolenţă (în special la începutul tratamentului)
- palpitaţii (conştientizare a bătăilor inimii), înroşire a feţei
- dureri abdominale, senzaţie de rău (greaţă)
- umflare a gleznelor (edem), oboseală
Alte reacţii adverse raportate sunt descrise în lista următoare. Dacă orice reacţie
adversă devine severă, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.
Mai puţin frecvente: pot afecta până la 1 din 100 persoane
- schimbări ale dispoziţiei, anxietate, depresie, insomnie
- tremor, tulburări ale gustului, leşin, slăbiciune
- senzaţie de amorţeală sau furnicături la nivelul membrelor, pierdere a sensibilităţii la
durere
- tulburări de vedere, vedere dublă, zgomote în urechi;
- tensiune arterială mică ;
- strănut / curgere a nasului cauzate de inflamaţia mucoasei nazale (rinită);
- modificări de tranzit intestinal, diaree, constipaţie, indigestie, uscăciune a gurii,
vărsături (stare de rău);
- cădere a părului, transpiraţie abundentă, mâncărimi, pete roşiatice pe piele,
decolorare a pielii
- tulburări la urinare, necesitatea de a urina des noaptea, creşterea numărului de
urinări;
- imposibilitatea de o obţine o erecţie, disconfort sau mărire a sânilor la bărbaţi;
- slăbiciune, durere, senzaţie de rău;
- dureri musculare sau articulare, crampe musculare, dureri de spate;
- creştere sau scădere în greutate.
Rare: pot afecta până la 1 in 1000 persoane
- Confuzie.
Foarte rare: pot afecta până la 1 in 10000 persoane
- scădere a numărului de globule albe din sânge; scădere a numărului de plachete
sanguine, care poate duce la învineţire neobişnuită sau sângerare cu uşurinţă
(modificare a celulelor roşii din sânge)
- concentraţie mărită de zahăr în sânge (hiperglicemie)
- o afecţiune a nervilor care determină slăbiciune, furnicături sau amorţeli
- tuse, inflamare a gingiilor;
- senzaţie de balonare la nivelul abdomenului (gastrită);
- modificări ale funcţiei ficatului, inflamare la nivelul ficatului (hepatită), îngălbenire a
pielii (icter), creştere a concentraţiei enzimelor ficatului, care poate avea efect asupra
anumitor investigaţii medicale;
- tensiune crescută la nivelul muşchilor;
- inflamare a vaselor de sânge, adesea acompaniată de erupţie trecătoare pe piele
- sensibilitate la lumină;
- tulburări care combină rigiditate, tremurături şi/sau tulburări de mişcare.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau
farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest
prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul
sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul
Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: http://www.amed.md.
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare
privind siguranţa acestui medicament.
-3%
27.55 MDL
28.40 MDL
Rețetă medicală
CE ESTE DUSPATALIN ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Numele acestui medicament este Duspatalin 200 mg, capsule cu eliberare prelungită. Duspatalin
conţine o substanţă numită clorhidrat de mebeverină. Aceasta aparţine unui grup de medicamente
denumite antispastice care acţionează la nivelul colonului şi intestinului.
Intestinul este un tub muscular lung prin care trec alimente pentru a fi digerate. Dacă apar spasme la
nivelul intestinului şi sunt prea puternice, apar durerile. Acest medicament acţionează prin ameliorarea
spasmelor şi a duderilor.
Pentru ce se utilizează Duspatalin
Duspatalin se utilizează pentru ameliorarea simptomelor sindromului de intestin iritabil (SII). Aceste
simptome variază de la persoană la persoană, însă pot include:
- Dureri şi crampe abdominale
- Senzaţie de balonare şi flatulenţă
- Diaree, constipaţie sau o combinaţie a acestora
- Scaune reduse cantitativ, dure, asemănătoare scaunelor de oaie sau sub formă de creion (fecale).
Duspatalin este, de asemenea, utilizat pentru a calma crampele şi durerile abdominale sau intestinale
cauzate de alte afecţiuni medicale. CUM SĂ UTILIZAŢI DUSPATALIN
Utilizaţi întotdeauna Duspatalin exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi
cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Administrare:
Duspatalin poate fi utilizat de către adulţi şi copii cu vârsta peste 10 ani.
Înghiţiţi capsulele întregi, cu un pahar plin cu apă. Nu trebuie să le zdrobiti sau să le mestecaţi.
Încercaţi să luaţi capsulele aproximativ la aceeaşi oră în fiecare zi. Acest lucru vă va ajuta să vă
reamintiţi să le luaţi.
Cât de mult să utilizaţi
Adulţi și copii cu vârsta peste 10 ani
Doza recomandată este de o capsulă Duspatalin 200 mg de două ori pe zi, o capsulă dimineaţa şi una
seara.
Nu administraţi Duspatalin la copii cu vârsta sub 10 ani.
Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din Duspatalin
Dacă ați utilizat mai mult Duspatalin decât trebuie, adresaţi-vă unui medic sau mergeți imediat la
spital. Luați cu dumneavoastră ambalajul medicamentului și acest prospect.
În caz de supradozaj, teoretic, se poate produce creşterea excitabilităţii nervoase. Nu se cunoaşte un
antidot specific; se recomandă lavaj gastric şi tratament simptomatic.
Dacă uitaţi să luaţi Duspatalin
Dacă aţi uitat să luaţi o capsulă de Duspatalin, luaţi-o imediat ce v-aţi amintit. Totuşi, dacă este timpul
pentru următoarea doză, luaţi-o doar pe aceasta. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Duspatalin poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
3
În cazul utilizării acestui medicament, pot apărea următoarele reacţii adverse:
Încetaţi să luaţi Duspatalin şi consultaţi imediat medicul, dacă observaţi oricare dintre
următoarele reacţii adverse grave – este posibil să aveţi nevoie de tratament medical de urenţă:
- Dificultăţi de respirație, umflarea feței, gâtului, buzelor, limbii sau a laringelui. Este posibil să aveţi
o reacţie alergică severă (hipersensibilitate) la acest medicament.
Dacă manifestaţi oricare dintre reacţiile adverse de mai sus, încetaţi să luaţi Duspatalin şi consultaţi
imediat medicul.
Alte reacții alergice includ:
Puteţi manifesta o reacţie alergică minoră (hipersensibilitate) la medicament: de exemplu, erupţie
cutanată, înroşirea pielii însoţită de mâncărimi.
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravǎ sau dacă observaţi orice reacţie adversǎ
nemenţionatǎ în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta
reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate
pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro/.
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa
acestui medicament.
Numele acestui medicament este Duspatalin 200 mg, capsule cu eliberare prelungită. Duspatalin
conţine o substanţă numită clorhidrat de mebeverină. Aceasta aparţine unui grup de medicamente
denumite antispastice care acţionează la nivelul colonului şi intestinului.
Intestinul este un tub muscular lung prin care trec alimente pentru a fi digerate. Dacă apar spasme la
nivelul intestinului şi sunt prea puternice, apar durerile. Acest medicament acţionează prin ameliorarea
spasmelor şi a duderilor.
Pentru ce se utilizează Duspatalin
Duspatalin se utilizează pentru ameliorarea simptomelor sindromului de intestin iritabil (SII). Aceste
simptome variază de la persoană la persoană, însă pot include:
- Dureri şi crampe abdominale
- Senzaţie de balonare şi flatulenţă
- Diaree, constipaţie sau o combinaţie a acestora
- Scaune reduse cantitativ, dure, asemănătoare scaunelor de oaie sau sub formă de creion (fecale).
Duspatalin este, de asemenea, utilizat pentru a calma crampele şi durerile abdominale sau intestinale
cauzate de alte afecţiuni medicale. CUM SĂ UTILIZAŢI DUSPATALIN
Utilizaţi întotdeauna Duspatalin exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi
cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Administrare:
Duspatalin poate fi utilizat de către adulţi şi copii cu vârsta peste 10 ani.
Înghiţiţi capsulele întregi, cu un pahar plin cu apă. Nu trebuie să le zdrobiti sau să le mestecaţi.
Încercaţi să luaţi capsulele aproximativ la aceeaşi oră în fiecare zi. Acest lucru vă va ajuta să vă
reamintiţi să le luaţi.
Cât de mult să utilizaţi
Adulţi și copii cu vârsta peste 10 ani
Doza recomandată este de o capsulă Duspatalin 200 mg de două ori pe zi, o capsulă dimineaţa şi una
seara.
Nu administraţi Duspatalin la copii cu vârsta sub 10 ani.
Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din Duspatalin
Dacă ați utilizat mai mult Duspatalin decât trebuie, adresaţi-vă unui medic sau mergeți imediat la
spital. Luați cu dumneavoastră ambalajul medicamentului și acest prospect.
În caz de supradozaj, teoretic, se poate produce creşterea excitabilităţii nervoase. Nu se cunoaşte un
antidot specific; se recomandă lavaj gastric şi tratament simptomatic.
Dacă uitaţi să luaţi Duspatalin
Dacă aţi uitat să luaţi o capsulă de Duspatalin, luaţi-o imediat ce v-aţi amintit. Totuşi, dacă este timpul
pentru următoarea doză, luaţi-o doar pe aceasta. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Duspatalin poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
3
În cazul utilizării acestui medicament, pot apărea următoarele reacţii adverse:
Încetaţi să luaţi Duspatalin şi consultaţi imediat medicul, dacă observaţi oricare dintre
următoarele reacţii adverse grave – este posibil să aveţi nevoie de tratament medical de urenţă:
- Dificultăţi de respirație, umflarea feței, gâtului, buzelor, limbii sau a laringelui. Este posibil să aveţi
o reacţie alergică severă (hipersensibilitate) la acest medicament.
Dacă manifestaţi oricare dintre reacţiile adverse de mai sus, încetaţi să luaţi Duspatalin şi consultaţi
imediat medicul.
Alte reacții alergice includ:
Puteţi manifesta o reacţie alergică minoră (hipersensibilitate) la medicament: de exemplu, erupţie
cutanată, înroşirea pielii însoţită de mâncărimi.
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravǎ sau dacă observaţi orice reacţie adversǎ
nemenţionatǎ în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta
reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate
pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro/.
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa
acestui medicament.
-3%
53.35 MDL
55 MDL
Rețetă medicală
Indicaţii terapeutice
Flosteron este utilizat pentru tratamentul maladiilor în care este necesar tratamentul
cu corticosteroizi, în principal local și numai în mod excepțional - sistemic.
Flosteron poate fi administrat intraarticular, periarticular, intralezional, intradermic și,
în mod excepțional, prin injecție intramusculară.
Maladii reumatice:
- afecțiuni reumatice inflamatorii: poliartrită reumatoidă, spondiloartrite,
- artrită în boli sistemice ale țesutului conjunctiv,
- artrită post-traumatică,
- osteoartroză reumatică degenerativă, în special în sinovită (Flosteron nu trebuie
administrat în artroza articulației coxo-femurale),
- reumatism extra-articular: fasceită plantară și tendinite, bursită acută și subacută,
epicondilită, tendosinovite nespecifice acute,
- polimialgie reumatică.
Indicațiile pentru administrarea intraarticulară a Flosteron sunt:
- în artrită reumatoidă - inflamație severă a unei articulații;
- în spondilită anchilozantă - când articulația inflamată nu mai răspunde la tratamentul
uzual;
- în artrită psoriazica - implicare oligoarticulară și tendosinovită;
- boala depozitelor de calciu pirofosfat dihidrat sau alte artrite induse de cristale;
- monoartrită (după aspirarea lichidului intraarticular);
2
- boli articulare degenerative (numai în prezența sinovitei și efuziunii);
- inflamație a bursei (bursită) după aspirație.
Administrarea locală a injecțiilor intralezionale este indicată în foliculită sclerozantă,
cheloizi, granulom anular, sarcoidoză cutanată, leziuni inflamatorii hipertrofice
localizate, infiltrate în caz de lichen plan, plăci psoriazice, granulom anular, lichen
simplex cronic (neurodermatită), lupus eritematos discoid, necrobioză lipoidică
diabetică și alopecia areata.
Flosteron poate fi, de asemenea, util în tratamentul tumorilor chistice ale aponevrozei
sau tendonului (ganglionilor).
Tratamentul sistemic (administrarea intramusculară) este, de asemenea, potrivit în
unele tipuri de maladii alergice (rinită sezonieră sau cronică, reacții de
hipersensibilitate). Doze şi mod de administrare
Dozele trebuie determinate individual, în funcție de dimensiunile articulației, faza
maladiei și răspunsul clinic al pacientului.
A se agita fiola înainte de utilizare.
Injecții intraarticulare/periarticulare/intrasinoviale:
Dozele variază în funcție de gradul inflamației, dimensiunea și localizarea zonei
afectate.
Injectarea intraarticulară trebuie efectuată întotdeauna în condiții aseptice stricte și
este contraindicată în cazul în care există dovezi de infecție intra- sau periarticulară.
Pacientul trebuie instruit să se adreseze medicului dacă starea articulației se
înrăutățește, din cauza posibilității de infectare.
Injecțiile în articulațiile mari nu trebuie administrate într-o singură articulație mai mult
de 3-4 ori pe an. În cazul în care un pacient necesită injecții mai frecvente, acest fapt
este un indiciu că ar trebui luate alte măsuri pentru controlul afecțiunii.
Pentru articulațiile foarte mari, de exemplu articulația coxo-femurală, pot fi
administrate 1-2 ml suspensie injectabilă.
Pentru articulațiile mari (a genunchiului, umărului, gambei) se administrează 1 ml,
pentru articulațiile mai mici (a cotului, mâinii) - 0,5-1 ml și pentru articulațiile mici
(sternoclaviculară, metacarpofalangiene) – 0,25-0,5 ml.
În artrită gutoasă acută se administrează o doză de 0,5-1 ml.
Dozele de la 0,25 ml până la 1 ml (în faza acută - până la 2 ml) sunt utilizate pentru
infiltrare locală în bursită, 0,5 ml - în tendosinovitiă sau tendinită și 0,5-1 ml - în
fibroză.
Prin administrare intralezionala (intradermică, nu subcutanată) în psoriazis, alopecia
areata, eczemă numulară, lichen ruber planus, neurodermatită și lupus eritematos
discoid au fost administrate 0,2 ml/cm2
cu ajutorul unei seringi tuberculinice la
intervale săptămânale în tratamentul afecțiunilor dermatologice sensibile. La
administrare intradermică trebuie de avut în vedere distribuirea uniformă a cantității
administrate de medicament. Volumul unei doze nu trebuie să depășească 1 ml.
Pentru injecțiile intralezionale este utilizată aceeași doză de betametazonă ca și pentru
administrarea intradermică. Medicamentul trebuie infiltrat în cel mult 2 leziuni în
același timp.
Flosteron poate fi amestecat cu un anestezic local în aceeași seringă, dacă este
3
necesar.
Flosteron poate fi administrat intramuscular în doza de la 1 ml până la 2 ml.
Pacienți pediatrici:
Flosteron nu este recomandat pentru utilizare la copii, din cauza datelor limitate
privind siguranța și eficacitatea acestuia.
Pacienți cu tulburări ale funcției renale:
Nu este necesară ajustarea dozei.
Este necesară prudență la pacienții cu insuficiență renală (vezi pct. 4.4).
Pacienți cu tulburări ale funcției hepatice:
Betametazona este metabolizată în ficat. Prin urmare, este necesară ajustarea dozelor
la pacienții cu insuficiență hepatică.
Pacienți vârstnici:
Reacțiile adverse frecvente ale corticosteroizilor sistemici pot fi asociate cu consecințe
mai severe la pacienții vârstnici, în special osteoporoză, hipertensiune arteriala,
hipokaliemie, diabet zaharat, susceptibilitate crescută la infecții și subțierea pielii.
Pacienții trebuie monitorizați cu atenție pentru a preveni reacțiile ce pun viața în
pericol.
O doză de 0,6 mg betametazonă este echivalentă cu o doză de 0,75 mg
dexametazonă, 4 mg triamcinolon, 4 mg metilprednisolon și 20 mg hidrocortizon
(AMA 1994). Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la
pct. 6.1.
- Corticosteroizii nu trebuie utilizați la pacienții cu ulcer peptic (ca terapie orală),
osteoporoză, tuberculoză, anastomoze intestinale recente și diverticulită, glaucom,
diabet zaharat, tromboflebită, infecții virale, bacteriene și fungice sistemice acute
(atunci când nu a fost instituită o terapie adecvată), sindrom Cushing și mamelor
care alăptează.
- Administrarea intramusculară este contraindicată la pacienții cu purpură
trombocitopenică idiopatică.
- Administrarea concomitentă de ritodrină și corticosteroizi este contraindicată,
deoarece poate provoca edem pulmonar.
Betametazona nu trebuie administrată pe parcursul a 8 săptămâni înainte și pe
parcursul a cel puțin 2 săptămâni după vaccinare. https://bit.ly/3AZS606
Flosteron este utilizat pentru tratamentul maladiilor în care este necesar tratamentul
cu corticosteroizi, în principal local și numai în mod excepțional - sistemic.
Flosteron poate fi administrat intraarticular, periarticular, intralezional, intradermic și,
în mod excepțional, prin injecție intramusculară.
Maladii reumatice:
- afecțiuni reumatice inflamatorii: poliartrită reumatoidă, spondiloartrite,
- artrită în boli sistemice ale țesutului conjunctiv,
- artrită post-traumatică,
- osteoartroză reumatică degenerativă, în special în sinovită (Flosteron nu trebuie
administrat în artroza articulației coxo-femurale),
- reumatism extra-articular: fasceită plantară și tendinite, bursită acută și subacută,
epicondilită, tendosinovite nespecifice acute,
- polimialgie reumatică.
Indicațiile pentru administrarea intraarticulară a Flosteron sunt:
- în artrită reumatoidă - inflamație severă a unei articulații;
- în spondilită anchilozantă - când articulația inflamată nu mai răspunde la tratamentul
uzual;
- în artrită psoriazica - implicare oligoarticulară și tendosinovită;
- boala depozitelor de calciu pirofosfat dihidrat sau alte artrite induse de cristale;
- monoartrită (după aspirarea lichidului intraarticular);
2
- boli articulare degenerative (numai în prezența sinovitei și efuziunii);
- inflamație a bursei (bursită) după aspirație.
Administrarea locală a injecțiilor intralezionale este indicată în foliculită sclerozantă,
cheloizi, granulom anular, sarcoidoză cutanată, leziuni inflamatorii hipertrofice
localizate, infiltrate în caz de lichen plan, plăci psoriazice, granulom anular, lichen
simplex cronic (neurodermatită), lupus eritematos discoid, necrobioză lipoidică
diabetică și alopecia areata.
Flosteron poate fi, de asemenea, util în tratamentul tumorilor chistice ale aponevrozei
sau tendonului (ganglionilor).
Tratamentul sistemic (administrarea intramusculară) este, de asemenea, potrivit în
unele tipuri de maladii alergice (rinită sezonieră sau cronică, reacții de
hipersensibilitate). Doze şi mod de administrare
Dozele trebuie determinate individual, în funcție de dimensiunile articulației, faza
maladiei și răspunsul clinic al pacientului.
A se agita fiola înainte de utilizare.
Injecții intraarticulare/periarticulare/intrasinoviale:
Dozele variază în funcție de gradul inflamației, dimensiunea și localizarea zonei
afectate.
Injectarea intraarticulară trebuie efectuată întotdeauna în condiții aseptice stricte și
este contraindicată în cazul în care există dovezi de infecție intra- sau periarticulară.
Pacientul trebuie instruit să se adreseze medicului dacă starea articulației se
înrăutățește, din cauza posibilității de infectare.
Injecțiile în articulațiile mari nu trebuie administrate într-o singură articulație mai mult
de 3-4 ori pe an. În cazul în care un pacient necesită injecții mai frecvente, acest fapt
este un indiciu că ar trebui luate alte măsuri pentru controlul afecțiunii.
Pentru articulațiile foarte mari, de exemplu articulația coxo-femurală, pot fi
administrate 1-2 ml suspensie injectabilă.
Pentru articulațiile mari (a genunchiului, umărului, gambei) se administrează 1 ml,
pentru articulațiile mai mici (a cotului, mâinii) - 0,5-1 ml și pentru articulațiile mici
(sternoclaviculară, metacarpofalangiene) – 0,25-0,5 ml.
În artrită gutoasă acută se administrează o doză de 0,5-1 ml.
Dozele de la 0,25 ml până la 1 ml (în faza acută - până la 2 ml) sunt utilizate pentru
infiltrare locală în bursită, 0,5 ml - în tendosinovitiă sau tendinită și 0,5-1 ml - în
fibroză.
Prin administrare intralezionala (intradermică, nu subcutanată) în psoriazis, alopecia
areata, eczemă numulară, lichen ruber planus, neurodermatită și lupus eritematos
discoid au fost administrate 0,2 ml/cm2
cu ajutorul unei seringi tuberculinice la
intervale săptămânale în tratamentul afecțiunilor dermatologice sensibile. La
administrare intradermică trebuie de avut în vedere distribuirea uniformă a cantității
administrate de medicament. Volumul unei doze nu trebuie să depășească 1 ml.
Pentru injecțiile intralezionale este utilizată aceeași doză de betametazonă ca și pentru
administrarea intradermică. Medicamentul trebuie infiltrat în cel mult 2 leziuni în
același timp.
Flosteron poate fi amestecat cu un anestezic local în aceeași seringă, dacă este
3
necesar.
Flosteron poate fi administrat intramuscular în doza de la 1 ml până la 2 ml.
Pacienți pediatrici:
Flosteron nu este recomandat pentru utilizare la copii, din cauza datelor limitate
privind siguranța și eficacitatea acestuia.
Pacienți cu tulburări ale funcției renale:
Nu este necesară ajustarea dozei.
Este necesară prudență la pacienții cu insuficiență renală (vezi pct. 4.4).
Pacienți cu tulburări ale funcției hepatice:
Betametazona este metabolizată în ficat. Prin urmare, este necesară ajustarea dozelor
la pacienții cu insuficiență hepatică.
Pacienți vârstnici:
Reacțiile adverse frecvente ale corticosteroizilor sistemici pot fi asociate cu consecințe
mai severe la pacienții vârstnici, în special osteoporoză, hipertensiune arteriala,
hipokaliemie, diabet zaharat, susceptibilitate crescută la infecții și subțierea pielii.
Pacienții trebuie monitorizați cu atenție pentru a preveni reacțiile ce pun viața în
pericol.
O doză de 0,6 mg betametazonă este echivalentă cu o doză de 0,75 mg
dexametazonă, 4 mg triamcinolon, 4 mg metilprednisolon și 20 mg hidrocortizon
(AMA 1994). Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la
pct. 6.1.
- Corticosteroizii nu trebuie utilizați la pacienții cu ulcer peptic (ca terapie orală),
osteoporoză, tuberculoză, anastomoze intestinale recente și diverticulită, glaucom,
diabet zaharat, tromboflebită, infecții virale, bacteriene și fungice sistemice acute
(atunci când nu a fost instituită o terapie adecvată), sindrom Cushing și mamelor
care alăptează.
- Administrarea intramusculară este contraindicată la pacienții cu purpură
trombocitopenică idiopatică.
- Administrarea concomitentă de ritodrină și corticosteroizi este contraindicată,
deoarece poate provoca edem pulmonar.
Betametazona nu trebuie administrată pe parcursul a 8 săptămâni înainte și pe
parcursul a cel puțin 2 săptămâni după vaccinare. https://bit.ly/3AZS606
-3%
204.33 MDL
210.65 MDL
Ce este Engystol şi pentru ce se utilizează
Engystol este un medicament homeopat utilizat ca tratament adjuvant în răceli şi sindroame de tip gripal
la adulţi şi copii. Cum să utilizaţi Engystol
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doze
Adulţi şi copii cu vârsta peste 12 ani 1 comprimat de 3 ori pe zi.
În cazuri acute: se poate lua câte 1 comprimat la fiecare 30 de minute sau la 1 oră.
Nu trebuie să luaţi mai mult de 12 comprimate pe zi.
Copii cu vârsta cuprinsă între 6 la 11 ani 1 comprimat de 2 ori pe zi.
În cazuri acute: se poate lua câte 1 comprimat la fiecare
1-2 ore, până la de 8 ori pe zi.
Copii cu vârsta cuprinsă între 2 la 5 ani 1 comprimat de 1-2 ori pe zi.
În cazuri acute: se poate lua câte 1 comprimat la fiecare 1-2 ore, până la de 6 ori pe zi.
Copii cu vârsta cuprinsă între 0 la 1 an 1 comprimat o dată pe zi.
În cazuri acute: se poate lua câte 1 comprimat la fiecare
1-2 ore, până la de 4 ori pe zi.
Mod de utilizare
Administrare orală.
Lăsaţi comprimatele să se dizolve în gură înainte de înghiţire, cu cel puţin 30 minute înainte de masă.
Engystol este un medicament homeopat utilizat ca tratament adjuvant în răceli şi sindroame de tip gripal
la adulţi şi copii. Cum să utilizaţi Engystol
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doze
Adulţi şi copii cu vârsta peste 12 ani 1 comprimat de 3 ori pe zi.
În cazuri acute: se poate lua câte 1 comprimat la fiecare 30 de minute sau la 1 oră.
Nu trebuie să luaţi mai mult de 12 comprimate pe zi.
Copii cu vârsta cuprinsă între 6 la 11 ani 1 comprimat de 2 ori pe zi.
În cazuri acute: se poate lua câte 1 comprimat la fiecare
1-2 ore, până la de 8 ori pe zi.
Copii cu vârsta cuprinsă între 2 la 5 ani 1 comprimat de 1-2 ori pe zi.
În cazuri acute: se poate lua câte 1 comprimat la fiecare 1-2 ore, până la de 6 ori pe zi.
Copii cu vârsta cuprinsă între 0 la 1 an 1 comprimat o dată pe zi.
În cazuri acute: se poate lua câte 1 comprimat la fiecare
1-2 ore, până la de 4 ori pe zi.
Mod de utilizare
Administrare orală.
Lăsaţi comprimatele să se dizolve în gură înainte de înghiţire, cu cel puţin 30 minute înainte de masă.
-3%
132.11 MDL
136.20 MDL