Filtru
Întâi cele populare
Întâi cele populare
0
În stoc
Cum se utilizeaza Gynophilus SR?
Umeziti comprimatul in putina apa pentru a inlesni introducerea sa in vagin. Introduceti comprimatul profund in vagin seara,inainte de culcare.
Instructiuni de utilizare a Gynophilus SR:1 comprimat la fiecare 4 zile:
pentru a regenera flora vaginala:cura de 2 comprimate
pentru a preveni recidivele :cura de 6 comprimatele
Gynophilus SR poate fi utilizat:
in continuarea tratamentului local cu antimicotice sau antibiotice;
asociat unui tratament oral(in general antibiotic); In timpul tratamentului
pot exista scurgeri la cateva ore dupa introducerea comprimatului
raporturile sexuale sunt poibile la 8 ore dupa administrarea comrimatului;
Umeziti comprimatul in putina apa pentru a inlesni introducerea sa in vagin. Introduceti comprimatul profund in vagin seara,inainte de culcare.
Instructiuni de utilizare a Gynophilus SR:1 comprimat la fiecare 4 zile:
pentru a regenera flora vaginala:cura de 2 comprimate
pentru a preveni recidivele :cura de 6 comprimatele
Gynophilus SR poate fi utilizat:
in continuarea tratamentului local cu antimicotice sau antibiotice;
asociat unui tratament oral(in general antibiotic); In timpul tratamentului
pot exista scurgeri la cateva ore dupa introducerea comprimatului
raporturile sexuale sunt poibile la 8 ore dupa administrarea comrimatului;
0
În stoc
Ce este Cipro Quin şi pentru ce se utilizează
Cipro Quin este un antibiotic care aparţine familiei chinolonelor. Substanţa activă este
ciprofloxacina. Ciprofloxacina acţionează prin distrugerea bacteriilor care produc infecţii.
Acest medicament acţionează numai asupra anumitor tulpini (specii) de bacterii.
Adulţi
Cipro Quin se utilizează la adulţi pentru tratamentul următoarelor infecţii
bacteriene:
• infecţii ale tractului respirator
• infecţii prelungite sau recidivante (repetate) ale urechilor sau sinusurilor
• infecţii ale tractului urinar
• infecţii la nivelul testiculelor
• infecţii ale organelor genitale la femei
• infecţii ale tractului gastro-intestinal şi infecţii intra-abdominale
• infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi
• infecţii ale oaselor şi articulaţiilor
• tratamentul infecţiilor la pacienţii care au un număr foarte mic de celule albe
sanguine (neutropenie)
• prevenirea infecţiilor la pacienţii care au un număr foarte mic de celule albe
sanguine (neutropenie)
• prevenirea infecţiilor produse de bacteria Neisseria meningitidis
• expunerea la antrax, prin inhalare.
Dacă aveţi o infecţie severă sau o infecţie produsă de mai multe tipuri de bacterii,
este posibil să primiţi tratament antibiotic suplimentar, pe lângă Cipro Quin.
Copii şi adolescenţi
Cipro Quin se utilizează la copii şi adolescenţi, sub supraveghere medicală de
specialitate, pentru tratamentul următoarelor infecţii bacteriene:
• infecţii ale plămânilor şi bronhiilor la copii şi adolescenţi cu fibroză chistică
• infecţii complicate ale tractului urinar, incluzând infecţii care au ajuns la nivelul
rinichilor (pielonefrită)
• expunerea (suspectată sau confirmată) la antrax, prin inhalare.
De asemenea, Cipro Quin poate fi utilizat pentru tratamentul altor infecţii severe
specifice, la copii şi adolescenţi, când medicul consideră că este necesar. Cum să luaţi Cipro Quin
Medicul dumneavoastră vă va explica exact cât de mult Cipro Quin trebuie să luaţi,
cât de des şi pentru cât timp. Aceasta va depinde de tipul infecţiei pe care o aveţi şi
de cât de gravă este aceasta.
Spuneţi medicului dacă aveţi probleme cu rinichii, deoarece în acest caz s-ar putea
să fie necesară ajustarea dozei dumneavoastră.
Tratamentul durează de obicei între 5 şi 21 zile, dar poate dura mai mult în cazul
infecţiilor severe. Luaţi comprimatele exact aşa cum v-a spus medicul
dumneavoastră. Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă nu
sunteţi sigur câte comprimate Cipro Quin trebuie să luaţi sau cum să le luaţi.
a.Înghiţiţi comprimatele cu mult lichid. Comprimatele nu trebuie mestecate
deoarece nu au un gust plăcut.
b.Încercaţi să luaţi comprimatele aproximativ la aceeaşi oră, în fiecare zi.
c.Puteţi lua comprimatele în timpul meselor sau între mese. Orice produse care
conţin calciu ca parte a alimentaţiei nu vor afecta în mod grav absorbţia. Cu toate
acestea, nu luaţi comprimate de Cipro Quin cu produse lactate, cum sunt lapte sau
iaurt sau cu sucuri de fructe cu suplimente (de exemplu suc de portocale cu
supliment de calciu).
Amintiţi-vă să beţi multe lichide în timp ce luaţi Cipro Quin. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, Cipro Quin poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu
apar la toate persoanele.
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie
adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului
dumneavoastră sau farmacistului. https://bit.ly/3f0uTCe
Cipro Quin este un antibiotic care aparţine familiei chinolonelor. Substanţa activă este
ciprofloxacina. Ciprofloxacina acţionează prin distrugerea bacteriilor care produc infecţii.
Acest medicament acţionează numai asupra anumitor tulpini (specii) de bacterii.
Adulţi
Cipro Quin se utilizează la adulţi pentru tratamentul următoarelor infecţii
bacteriene:
• infecţii ale tractului respirator
• infecţii prelungite sau recidivante (repetate) ale urechilor sau sinusurilor
• infecţii ale tractului urinar
• infecţii la nivelul testiculelor
• infecţii ale organelor genitale la femei
• infecţii ale tractului gastro-intestinal şi infecţii intra-abdominale
• infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi
• infecţii ale oaselor şi articulaţiilor
• tratamentul infecţiilor la pacienţii care au un număr foarte mic de celule albe
sanguine (neutropenie)
• prevenirea infecţiilor la pacienţii care au un număr foarte mic de celule albe
sanguine (neutropenie)
• prevenirea infecţiilor produse de bacteria Neisseria meningitidis
• expunerea la antrax, prin inhalare.
Dacă aveţi o infecţie severă sau o infecţie produsă de mai multe tipuri de bacterii,
este posibil să primiţi tratament antibiotic suplimentar, pe lângă Cipro Quin.
Copii şi adolescenţi
Cipro Quin se utilizează la copii şi adolescenţi, sub supraveghere medicală de
specialitate, pentru tratamentul următoarelor infecţii bacteriene:
• infecţii ale plămânilor şi bronhiilor la copii şi adolescenţi cu fibroză chistică
• infecţii complicate ale tractului urinar, incluzând infecţii care au ajuns la nivelul
rinichilor (pielonefrită)
• expunerea (suspectată sau confirmată) la antrax, prin inhalare.
De asemenea, Cipro Quin poate fi utilizat pentru tratamentul altor infecţii severe
specifice, la copii şi adolescenţi, când medicul consideră că este necesar. Cum să luaţi Cipro Quin
Medicul dumneavoastră vă va explica exact cât de mult Cipro Quin trebuie să luaţi,
cât de des şi pentru cât timp. Aceasta va depinde de tipul infecţiei pe care o aveţi şi
de cât de gravă este aceasta.
Spuneţi medicului dacă aveţi probleme cu rinichii, deoarece în acest caz s-ar putea
să fie necesară ajustarea dozei dumneavoastră.
Tratamentul durează de obicei între 5 şi 21 zile, dar poate dura mai mult în cazul
infecţiilor severe. Luaţi comprimatele exact aşa cum v-a spus medicul
dumneavoastră. Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă nu
sunteţi sigur câte comprimate Cipro Quin trebuie să luaţi sau cum să le luaţi.
a.Înghiţiţi comprimatele cu mult lichid. Comprimatele nu trebuie mestecate
deoarece nu au un gust plăcut.
b.Încercaţi să luaţi comprimatele aproximativ la aceeaşi oră, în fiecare zi.
c.Puteţi lua comprimatele în timpul meselor sau între mese. Orice produse care
conţin calciu ca parte a alimentaţiei nu vor afecta în mod grav absorbţia. Cu toate
acestea, nu luaţi comprimate de Cipro Quin cu produse lactate, cum sunt lapte sau
iaurt sau cu sucuri de fructe cu suplimente (de exemplu suc de portocale cu
supliment de calciu).
Amintiţi-vă să beţi multe lichide în timp ce luaţi Cipro Quin. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, Cipro Quin poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu
apar la toate persoanele.
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie
adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului
dumneavoastră sau farmacistului. https://bit.ly/3f0uTCe
0
În stoc
Ce este Valsacor H 80, Valsacor H 160 și Valsacor HD 160 şi pentru ce
se utilizează
Valsacor H 80, Valsacor H 160 și Valsacor HD 160 conţine două substanţe active,
valsartan şi hidroclorotiazidă. Ambele substanţe ajută la controlul tensiunii arteriale
crescute (hipertensiune arterială).
- Valsartanul aparţine unei grupe de medicamente numită antagonişti ai receptorilor
de angiotensină II, care ajută la controlul tensiunii arteriale crescute. Angiotensina II
este o substanţă din organism care determină îngustarea vaselor de sânge, astfel
determinând creşterea tensiunii arteriale. Valsartan acţionează prin blocarea efectului
angiotensinei II. Ca rezultat, vasele sanguine se relaxează şi tensiunea arterială
scade.
- Hidroclorotiazida aparţine unei grupe de medicamente numită diuretice tiazidice
(cunoscute şi ca “tablete pentru eliminarea apei”). Hidroclorotiazida creşte eliminarea
urinei, ceea ce determină, de asemenea, scăderea tensiunii arteriale.
Valsacor H 80, Valsacor H 160 și Valsacor HD 160 este utilizat pentru tratamentul
tensiunii arteriale crescute, care nu este controlată adecvat prin utilizarea unui
medicament cu o singură substanţă activă.
Tensiunea arterială crescută măreşte sarcina inimii şi a arterelor. Netratată, poate
afecta vasele sanguine din creier, inimă şi rinichi şi poate determina o hemoragie
cerebrală, insuficienţă cardiacă sau renală. Tensiunea arterială mărită creşte riscul
atacurilor de cord. Scăderea tensiunii arteriale la valori normale reduce riscul apariţiei
acestor tulburări. Cum să luaţi Valsacor H 80, Valsacor H 160 și Valsacor HD 160
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul
dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu
farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Acest lucru vă va ajuta să obțineți rezultate mai
bune și să reduceți riscul de reacții adverse.
Deseori persoanele cu tensiune arterială crescută nu remarcă semnele acestei
afecţiuni. Multe persoane se simt normal. Acest lucru face cu atât mai important
consultul regulat stabilit cu medicul dumneavoastră, chiar dacă vă simţiţi bine.
Medicul dumneavoastră vă va spune exact câte comprimate de Valsacor H 80,
Valsacor H 160 și Valsacor HD 160 trebuie să luaţi. În funcţie de răspunsul
dumneavoastră la tratament, medicul dumneavoastră poate prescrie o doză mai
crescută sau mai scăzută.
- Doza uzuală de Valsacor H 80, Valsacor H 160 și Valsacor HD 160 este de un
comprimat pe zi.
- Nu modificaţi doza şi nu întrerupeţi tratamentul fără a-l întreba pe medicul
dumneavoastră.
- Utilizaţi medicamentul la aproximativ aceeaşi oră a zilei, de obicei dimineaţa.
- Puteţi utiliza Valsacor H 80, Valsacor H 160 și Valsacor HD 160 cu sau fără alimente.
- Înghiţiţi comprimatul cu un pahar cu apă.
Dacă utilizaţi mai mult Valsacor H 80, Valsacor H 160 și Valsacor HD 160
decât trebuie
Dacă aveţi ameţeli severe şi/sau leşin, întindeţi-vă în pat şi contactaţi medicul
dumneavoastră cât se poate de repede. Dacă aţi luat accidental prea multe
comprimate, contactaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră, pe farmacist sau cel mai
apropiat spital.
Dacă uitaţi să utilizaţi Valsacor H 80, Valsacor H 160 și Valsacor HD 160
Dacă uitaţi să utilizaţi o doză, utilizaţi-o când vă amintiţi. Totuşi, dacă se apropie
timpul pentru doza următoare, nu mai utilizaţi doza uitată. Nu utilizaţi o doză dublă
pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Valsacor H 80, Valsacor H 160 și Valsacor HD 160
Dacă înterupeţi tratamentul cu Valsacor H 80, Valsacor H 160 și Valsacor HD 160, este
posibil ca tensiunea arterială crescută să se agraveze. Nu trebuie să întrerupeţi
administrarea medicamentului, decât la indicaţia medicului dumneavoastră.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră sau farmacistului. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că
nu apar la toate persoanele.
Unele reacţii adverse pot fi grave şi necesită consult medical imediat:
Dacă aveţi oricare dintre aceste simptome de angioedem, mergeţi imediat la medic:
– umflarea feţei, limbii şi gâtului
– dificultăţi în înghiţire
– urticarie şi dificultăţi în respiraţie.
- Boala severa a pielii care cauzează erupții cutanate, înroșirea pielii, apariția de
vezicule la nivelul buzelor, ochilor sau gurii, descuamarea pielii, febră (necroliză
epidermică toxică)
- Scăderea vederii sau durere în ochi din cauza presiunii intraoculare înalte (semne
posibile de glaucom acut cu unghi închis)
- Febră, durere în gât, infecții mai frecvente (agranulocitoză).
- Aceste reacții adverse sunt foarte rare sau cu frecvență necunoscută.
Dacă aveţi oricare dintre aceste simptome, opriţi administrarea Valsacor H
80, Valsacor H 160 și Valsacor HD 160 şi adresaţi-vă medicului
dumneavoastră imediat (vezi şi punctul 2 "Atenţionări şi precauţii"). https://bit.ly/3xSJ7Mu
se utilizează
Valsacor H 80, Valsacor H 160 și Valsacor HD 160 conţine două substanţe active,
valsartan şi hidroclorotiazidă. Ambele substanţe ajută la controlul tensiunii arteriale
crescute (hipertensiune arterială).
- Valsartanul aparţine unei grupe de medicamente numită antagonişti ai receptorilor
de angiotensină II, care ajută la controlul tensiunii arteriale crescute. Angiotensina II
este o substanţă din organism care determină îngustarea vaselor de sânge, astfel
determinând creşterea tensiunii arteriale. Valsartan acţionează prin blocarea efectului
angiotensinei II. Ca rezultat, vasele sanguine se relaxează şi tensiunea arterială
scade.
- Hidroclorotiazida aparţine unei grupe de medicamente numită diuretice tiazidice
(cunoscute şi ca “tablete pentru eliminarea apei”). Hidroclorotiazida creşte eliminarea
urinei, ceea ce determină, de asemenea, scăderea tensiunii arteriale.
Valsacor H 80, Valsacor H 160 și Valsacor HD 160 este utilizat pentru tratamentul
tensiunii arteriale crescute, care nu este controlată adecvat prin utilizarea unui
medicament cu o singură substanţă activă.
Tensiunea arterială crescută măreşte sarcina inimii şi a arterelor. Netratată, poate
afecta vasele sanguine din creier, inimă şi rinichi şi poate determina o hemoragie
cerebrală, insuficienţă cardiacă sau renală. Tensiunea arterială mărită creşte riscul
atacurilor de cord. Scăderea tensiunii arteriale la valori normale reduce riscul apariţiei
acestor tulburări. Cum să luaţi Valsacor H 80, Valsacor H 160 și Valsacor HD 160
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul
dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu
farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Acest lucru vă va ajuta să obțineți rezultate mai
bune și să reduceți riscul de reacții adverse.
Deseori persoanele cu tensiune arterială crescută nu remarcă semnele acestei
afecţiuni. Multe persoane se simt normal. Acest lucru face cu atât mai important
consultul regulat stabilit cu medicul dumneavoastră, chiar dacă vă simţiţi bine.
Medicul dumneavoastră vă va spune exact câte comprimate de Valsacor H 80,
Valsacor H 160 și Valsacor HD 160 trebuie să luaţi. În funcţie de răspunsul
dumneavoastră la tratament, medicul dumneavoastră poate prescrie o doză mai
crescută sau mai scăzută.
- Doza uzuală de Valsacor H 80, Valsacor H 160 și Valsacor HD 160 este de un
comprimat pe zi.
- Nu modificaţi doza şi nu întrerupeţi tratamentul fără a-l întreba pe medicul
dumneavoastră.
- Utilizaţi medicamentul la aproximativ aceeaşi oră a zilei, de obicei dimineaţa.
- Puteţi utiliza Valsacor H 80, Valsacor H 160 și Valsacor HD 160 cu sau fără alimente.
- Înghiţiţi comprimatul cu un pahar cu apă.
Dacă utilizaţi mai mult Valsacor H 80, Valsacor H 160 și Valsacor HD 160
decât trebuie
Dacă aveţi ameţeli severe şi/sau leşin, întindeţi-vă în pat şi contactaţi medicul
dumneavoastră cât se poate de repede. Dacă aţi luat accidental prea multe
comprimate, contactaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră, pe farmacist sau cel mai
apropiat spital.
Dacă uitaţi să utilizaţi Valsacor H 80, Valsacor H 160 și Valsacor HD 160
Dacă uitaţi să utilizaţi o doză, utilizaţi-o când vă amintiţi. Totuşi, dacă se apropie
timpul pentru doza următoare, nu mai utilizaţi doza uitată. Nu utilizaţi o doză dublă
pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Valsacor H 80, Valsacor H 160 și Valsacor HD 160
Dacă înterupeţi tratamentul cu Valsacor H 80, Valsacor H 160 și Valsacor HD 160, este
posibil ca tensiunea arterială crescută să se agraveze. Nu trebuie să întrerupeţi
administrarea medicamentului, decât la indicaţia medicului dumneavoastră.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră sau farmacistului. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că
nu apar la toate persoanele.
Unele reacţii adverse pot fi grave şi necesită consult medical imediat:
Dacă aveţi oricare dintre aceste simptome de angioedem, mergeţi imediat la medic:
– umflarea feţei, limbii şi gâtului
– dificultăţi în înghiţire
– urticarie şi dificultăţi în respiraţie.
- Boala severa a pielii care cauzează erupții cutanate, înroșirea pielii, apariția de
vezicule la nivelul buzelor, ochilor sau gurii, descuamarea pielii, febră (necroliză
epidermică toxică)
- Scăderea vederii sau durere în ochi din cauza presiunii intraoculare înalte (semne
posibile de glaucom acut cu unghi închis)
- Febră, durere în gât, infecții mai frecvente (agranulocitoză).
- Aceste reacții adverse sunt foarte rare sau cu frecvență necunoscută.
Dacă aveţi oricare dintre aceste simptome, opriţi administrarea Valsacor H
80, Valsacor H 160 și Valsacor HD 160 şi adresaţi-vă medicului
dumneavoastră imediat (vezi şi punctul 2 "Atenţionări şi precauţii"). https://bit.ly/3xSJ7Mu
0
În stoc
CE ESTE PRIMAFUNGIN ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Primafungin ovule face parte din clasa de medicamente cunoscute sub denumirea de
antiinfecţioase şi antiseptice ginecologice. Antibiotic polienic macrolid antifungic cu
spectru larg de acţiune. Manifestă acţiune fungicidă.
Preparatul se administrează pentru tratamentul afecţiunilor micotice vulvovaginale; cu
scop profilactic în terapia cu citostatice, glucocorticoizi sau antibiotice cu spectru larg
de acţiune. CUM SĂ UTILIZAŢI PRIMAFUNGIN
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau
farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi
sigur.
Primafungin se administrează doar vaginal câte un ovul pe zi, seara, timp de 3–6 zile.
Vă rugăm să spălaţi şi să uscaţi bine mâinile. Medicamentul se introduce din poziție
culcată. Îndoiţi uşor picioarele în genunchi. Introduceţi ovulul cât mai adânc în vagin.
Spălaţi mâinile din nou după fiecare aplicare şi, dacă este posibil, nu vă ridicaţi în
picioare timp de o jumătate de oră după administrare.
Respectaţi durata tratamentului recomandat de către medicul dumneavoastră.
Dacă utilizaţi mai mult Primafungin decât trebuie
Până în prezent cazuri de supradozaj n-au fost semnalate.
În cazul în care v-aţi administrat o doză mai mare decât cea recomandată, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacții adverse, cu toate că
nu apar la toate persoanele.
1) Pe durata tratamentului pot apărea reacții adverse severe.
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile):
- reacţii de hipersensibilitate la componentele preparatului manifestate prin erupţii
cutanate severe, mâncărime sau urticarie, umflarea feţei, buzelor, limbii şi gâtului,
dificultăţi de respiraţie.
În cazul apariţiei unor astfel de reacţii adverse severe opriţi utilizarea de Primafungin
şi adresaţi-vă IMEDIAT la medicul dumneavoastră sau serviciul de urgenţă.
2) Alte reacții adverse care pot să apară:
Rare (pot apărea la 1 persoană din 1000):
-iritare uşoară a mucoasei vaginale, senzaţie de arsură.
https://bit.ly/36uo3Ql
Primafungin ovule face parte din clasa de medicamente cunoscute sub denumirea de
antiinfecţioase şi antiseptice ginecologice. Antibiotic polienic macrolid antifungic cu
spectru larg de acţiune. Manifestă acţiune fungicidă.
Preparatul se administrează pentru tratamentul afecţiunilor micotice vulvovaginale; cu
scop profilactic în terapia cu citostatice, glucocorticoizi sau antibiotice cu spectru larg
de acţiune. CUM SĂ UTILIZAŢI PRIMAFUNGIN
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau
farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi
sigur.
Primafungin se administrează doar vaginal câte un ovul pe zi, seara, timp de 3–6 zile.
Vă rugăm să spălaţi şi să uscaţi bine mâinile. Medicamentul se introduce din poziție
culcată. Îndoiţi uşor picioarele în genunchi. Introduceţi ovulul cât mai adânc în vagin.
Spălaţi mâinile din nou după fiecare aplicare şi, dacă este posibil, nu vă ridicaţi în
picioare timp de o jumătate de oră după administrare.
Respectaţi durata tratamentului recomandat de către medicul dumneavoastră.
Dacă utilizaţi mai mult Primafungin decât trebuie
Până în prezent cazuri de supradozaj n-au fost semnalate.
În cazul în care v-aţi administrat o doză mai mare decât cea recomandată, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacții adverse, cu toate că
nu apar la toate persoanele.
1) Pe durata tratamentului pot apărea reacții adverse severe.
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile):
- reacţii de hipersensibilitate la componentele preparatului manifestate prin erupţii
cutanate severe, mâncărime sau urticarie, umflarea feţei, buzelor, limbii şi gâtului,
dificultăţi de respiraţie.
În cazul apariţiei unor astfel de reacţii adverse severe opriţi utilizarea de Primafungin
şi adresaţi-vă IMEDIAT la medicul dumneavoastră sau serviciul de urgenţă.
2) Alte reacții adverse care pot să apară:
Rare (pot apărea la 1 persoană din 1000):
-iritare uşoară a mucoasei vaginale, senzaţie de arsură.
https://bit.ly/36uo3Ql
0
În stoc
VERAPAMIL CLORHIDRAT 80 mg comprimate filmate
Verapamilum
1. Ce este VERAPAMIL CLORHIDRAT şi pentru ce se utilizează. Verapamil clorhidrat aparţine unui grup de medicamente numit blocante ale canalelor de calciu. Blocante ale canalelor de calciu modifică aportul de calciu în celulele musculare din vasele de sânge şi inima dumneavoastră. Aceasta poate modifica forţa şi viteza cu care bate inima dumneavoastră. Prin efectele sale, verapamilul scade consumul energetic şi necesarul de oxigen al miocardului. De asemenea, deschide vasele de sânge, astfel încât sângele poate fi pompat mult mai uşor în corp. Ajută, în acest mod, să ajungă mai mult oxigen la muşchiul inimii şi vă poate scădea tensiunea arterială. Verapamil clorhidrat se utilizează pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, ritmuri cardiace anormale, pentru a preveni şi a trata angina pectorală (durere în piept).
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi VERAPAMIL CLORHIDRAT.
Nu utilizaţi VERAPAMIL CLORHIDRAT:
• Dacă sunteţi alergic la clorhidrat de verapamil sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctual 6);
• Dacă aveţi şoc cardiogen;
• Dacă aveţi unele tulburări de conducere intracardiacă care determină bătăi rare ale inimii, cum sunt: boala nodului sinusal (cu excepţia pacienţilor purtători de stimulator cardiac), bloc atrioventricular (AV) de gradul II sau III (cu excepţia pacienţilor purtători de stimulator cardiac);
• Dacă aveţi fibrilaţie atrială sau flutter atrial în prezanţa unei căi accesorii (sindrom Wolff-ParkinsonWhite sau sindrom Lown-Ganong-Levine);
• Dacă aveţi insuficienţa cardiacă;
• Simultan administraţi soluţii injectabile de betârblo. cante;
•Dacă sunteţi gravidă sau. intenţionaţi să rămâneţi gravidă;
• Dacă luaţi ivabradină (pentru unor boli de inimă).
Atenţionări şi precauţii. înainte să utilizaţi Verapamil clorhidrat, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Se recomandă utilizarea Verapamil clorhidrat sub supraveghere atentă, dacă aveţi:
• insuficienţă cardiacă sau unele tulburări de ritm cardiac (bloc atrioventricular (BAV) de gradul I) sau bătăi neregulate ale inimii;
• aţi avut recent un atac de cord;
• hipotensiune arterială severă;
• insuficienţă renală sau hepatică;
• dacă aveţi boli care afectează transmisia neuro-musculară, de ex. mistenia gravis, sindrom Eaton- Lambert sau distrofie musculară progresivă Duchenne.
Copii. Această formă farmaceutică nu se va administra copiilor. „
VERAPAMIL CLORHIDRAT împreună cu alte medicamente. Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. în mod special spuneţi medicului dumneavoastră dacă utilizaţi unul dintre următoarele medicamente:
• beta-blocante, utilizate pentru tratamentul tensiunii arteriale crescute sau a altor afecţiuni cardiace (de ex. propranolol şi metoprolol);
• alfa-blocante, utilizat pentru tratarea hipertensiunii arteriale, bolilor de inima şi tulburări ale prostatei (prazosin şi terazosin);
• statine, cum sunt atorvastatin, lovastatin, simvastatin, folosite pentru a scădea cantitatea de colesterol din sânge;
• medicamente folosite pentru tratarea hipertensiunei arterială sau un ritm cardiac anormal (aritmie), de exemplu, flecainida, chinidina, digoxina, digitoxina şi disopiramidă; • medicamente folosite pentru tratamentul depresiei, anxietăţii sau psihozei (imipramina, buspirona şi litiul);
• glibenclamida (gliburida), folosită pentru tratamentul anumitor tipuri de diabet;
• aspirin (acid acetilsalicilic) folosit pentru a calma durerea şi a reduce febra;
• midazolam, utilizat ca sedativ sau anestezic;
• medicamente cu acţiune imunodeprimantă, cum sunt ciclosporina, sirolimus, everolimus şi tacrolimus. Acestea sunt folosite pentru a impiedica respingerea organului transplantat;
• teofilină, folosită pentru tratamentul astmului;
• doxorubicină, medicament utilizat pentru tratamentul cancerului;
• cimetidină, folosită pentru tratamentul ulcerului de stomac;
• carbamazepină, fenitoină sau fenobarbital. Aceste medicamente sunt utilizate pentru tratamentul convulsiilor;
• rifampicină, utilizată pentru tratamentul tuberculozei şi a altor tipuri de infecţii;
• medicamente utilizate pentru tratamentul infecţiei HIV, cum este rionavir;
• medicamente pentru tratamentul unor anumite tipuri de infecţii, cum sunt eritromicină, claritromicină şi telitromicină;
• colchicină sau sulfipirazona, medicamente folosite pentru tratamentul gutei;
• amotriptan, folosit pentru tratamentul migrenei;
• dabigatran (un medicament pentru prevenirea formării de cheaguri de sânge);
• ivabradină, utilizat pentru tratamentul bolilor de inima. Anunţaţi chirurgul sau stomatologul dumneavoastră că luaţi verapamil, în cazul în care o intervenţie chirurgicală este programată, deoarece poate afecta anestezic utilizat.
VERAPAMIL CLORHIDRAT împreună cu alimente, băuturi şi alcool.
Nu administraţi comprimatele Verapamil clorhidrat cu sucul de grapefruit, deoarece aceasta poate afecta absorbţia medicamentului. Acest lucru nu se întâmplă cu alte sucuri de fructe cum ar fi portocale, mere sau suc de roşii. Clorhidrat de verapamil poate creşte cantitatea alcoolului în organism şi timpul necesar pentru eliminarea acestuia. Ar trebui să evitaţi consumul excesiv de alcool, în timp ce luaţi verapamil.
Sarcina şi alăptarea. Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor. Nu conduceţi vehicule, nu folosiţi utilaje şi nu efectuaţi alte activi tăţi care presupun atenţie până când nu ştiţi cum vă afectează acest medicament. Clorhidrat de verapamil poate face să vă simţiţi ameţit şi oboist. Acest medicament conţine lactoză. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intolerantă la unele categorii de glucide, vă rugăm sâ-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
3. Cum să luaţi VERAPAMIL CLORHIDRAT. Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu fapnacistul dacă nu sunteţi sigur. în cazul în care medicul dumneavoastră nu v-a indicat alt mod de administrare, următoarele instrucţiuni sunt valabile. Vă rugăm să urmaţi aceste instucţiuni, în caz contrar efectul medicamentului nu va fi cel aşteptat. Medicamentul se administrează intern. Comprimatele se înghit întregi, fără a fi mestecate, fărâmiţate sau divizate cu o cantitate suficientă de lichid (de exemplu, 1 cană de apă) cel mai bine în timpul sau imediat după mase. Doza pe care va trebui să o luaţi va depinde de afecţiunea dumneavoastră şi va fi stabilită în mod individual de către medicul dumneavoastră. Adulţi. Hipertensiune arterial. în general, doza zilnică este 40-120 mg, administrată în 3-4 prize. Doza zilnică maximă este de 480 mg, care ar trebui să fie administrată în doze mici, în conformitate cu instrucţiunile medicului. Stenocardie. Doza zilnică este de 80-120 mg clorhidrat de verapamil, administrată de 3-4 ori pe zi. Aritmie. Doza zilnică este de 40-120 mg clorhidrat de verapamil, administrată de 3-4 ori pe zi.
Dacă luaţi mai mult VERAPAMIL CLORHIDRAT decât trebuie. în cazul în care aţi luat mai multe comprimate filmate Verapamil clorhidrat decât v-a recomandat medicul dumneavoastră, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră sau mergeţi imediat la departamentul de urgenţă al celui mai apropiat spital. Luaţi cu dumneavoastră cutia medicamentului, acest prospect şi comprimatele rămase, pentru a arăta medicului.
Dacă uitaţi să luaţi una sau mai multe doze de VERAPAMIL CLORHIDRAT. Dacă aţi uitat să luaţi o doză, luaţi medicamentul imediat ce v-aţi amintit. Apoi luaţi doza următoare la ora obişnuită. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi VERAPAMIL CLORHIDRAT. Discutaţi mai întâi cu medicul dumneavoastră înainte de a întrerupe utilizarea acestui "medicament. Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire "ISTacest medicăment, "adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile. Ca toate medicamentele, Verapamil clorhidrat poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Adresaţivă la medic sau cel apropiat spital dacă aţi observat dezvoltarea reacţiilor adverse:
• îngălbenirea pielii sau a ochilor, febra, sensibilitate abdominală. Este posibilă afectarea ficatului cu manifestări clinice.
• Palpitaţii, dureri noi sau mai frecvente în piept, umflarea gleznelor, tumefiere si sensibilitate la nivelul mâinilor sau picioarelor.
• Respiraţie şuierătoare bruscă, dificultăţi de respiraţie, umflarea gurii, buzelor sau limbii, sau erupţie cutanată severă. Acestea pot fi simptome ale unei reacţii alergice.
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):
• ameţeală;
• cefalee;
• bătăi lente ale inimii;
• înroşirea pielii ;
• hipotensiune arterială;
• constipaţii;
• greaţă;
• umflarea picioarelor sau gleznelor.
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane):
• bătăi rapide ale inimii, palpitaţii;
• durere abdominală;
• oboseală.
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane):
• o senzaţie de furnicături sau o senzaţie de furnicături pe piele;
• tremor;
• somnolenţă;
• acufene (zgomote în urechi);
• vărsături;
• transpiraţii abundente.
Cu frecvenţă necunoscută (frevenţa nu poate fi estimată reieşind din datele disponibile):
• reacţii de hipersensibilitate (alergice);
• hiperkaliemie;
• pierderea coordonărei;
• paralizie;
• convulsii; o nervozitate;
• vertij;
• infarct;
• insuficienţă cardiacă;
• obstrucţie intestinală;
•înroşirea feţei sau a gâtului;
• prurit, înroşeaţă şi umflarea mâinilor, picioarelor şi alte extremităţi;
• dificultăţi de respiraţie;
• disconfort gastric;
• umflarea gingiilor;
• umflarea gurii, buzelor sau limbii sau erupţii cutanate severe;
• urticarie;
• căderea părului;
• dureri articulare şi/sau musculare şi slăbiciune musculară;
• tulburări renale;
• impotenţă (tulburări de erecţie);
• creştere în volum a glandei mamare;
• ceşterea prolactinemiei, scurgere a laptelui în afara momentelor când copilul este hrănit la sân;
• creşterea valorilor serice ale enzimelor hepatice.
Raportarea reacţiilor adverse. Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
5. Cum se păstrează VERAPAMIL CLORHIDRAT. A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor! A se păstra în ambalajul original la temperaturi sub 25 °C. Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie şi blister, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective. Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii. Ce conţine VERAPAMIL CLORHIDRAT. Substanţa activă: clorhidrat de verapamil 80 mg; Celelalte componente sunt: amidon de porumb, lactoză monohidrat, copovidonă, stearat de magneziu; filmul'. hidroxipropilmetilceluloză, lactoză monohidrat, dioxid de titan (E171), polietilenglicol, triacetină.
Cum arată VERAPAMIL CLORHIDRAT şi conţinutul ambalajului: Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare albă. în secţiune transversală se evidenţiază două straturi de diversă structură. _Câte 10 comprimate în blister din PVC/AI; câte 5 blistere în cutie, împreună cu prospectul pentru utilizator.
Verapamilum
1. Ce este VERAPAMIL CLORHIDRAT şi pentru ce se utilizează. Verapamil clorhidrat aparţine unui grup de medicamente numit blocante ale canalelor de calciu. Blocante ale canalelor de calciu modifică aportul de calciu în celulele musculare din vasele de sânge şi inima dumneavoastră. Aceasta poate modifica forţa şi viteza cu care bate inima dumneavoastră. Prin efectele sale, verapamilul scade consumul energetic şi necesarul de oxigen al miocardului. De asemenea, deschide vasele de sânge, astfel încât sângele poate fi pompat mult mai uşor în corp. Ajută, în acest mod, să ajungă mai mult oxigen la muşchiul inimii şi vă poate scădea tensiunea arterială. Verapamil clorhidrat se utilizează pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, ritmuri cardiace anormale, pentru a preveni şi a trata angina pectorală (durere în piept).
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi VERAPAMIL CLORHIDRAT.
Nu utilizaţi VERAPAMIL CLORHIDRAT:
• Dacă sunteţi alergic la clorhidrat de verapamil sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctual 6);
• Dacă aveţi şoc cardiogen;
• Dacă aveţi unele tulburări de conducere intracardiacă care determină bătăi rare ale inimii, cum sunt: boala nodului sinusal (cu excepţia pacienţilor purtători de stimulator cardiac), bloc atrioventricular (AV) de gradul II sau III (cu excepţia pacienţilor purtători de stimulator cardiac);
• Dacă aveţi fibrilaţie atrială sau flutter atrial în prezanţa unei căi accesorii (sindrom Wolff-ParkinsonWhite sau sindrom Lown-Ganong-Levine);
• Dacă aveţi insuficienţa cardiacă;
• Simultan administraţi soluţii injectabile de betârblo. cante;
•Dacă sunteţi gravidă sau. intenţionaţi să rămâneţi gravidă;
• Dacă luaţi ivabradină (pentru unor boli de inimă).
Atenţionări şi precauţii. înainte să utilizaţi Verapamil clorhidrat, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Se recomandă utilizarea Verapamil clorhidrat sub supraveghere atentă, dacă aveţi:
• insuficienţă cardiacă sau unele tulburări de ritm cardiac (bloc atrioventricular (BAV) de gradul I) sau bătăi neregulate ale inimii;
• aţi avut recent un atac de cord;
• hipotensiune arterială severă;
• insuficienţă renală sau hepatică;
• dacă aveţi boli care afectează transmisia neuro-musculară, de ex. mistenia gravis, sindrom Eaton- Lambert sau distrofie musculară progresivă Duchenne.
Copii. Această formă farmaceutică nu se va administra copiilor. „
VERAPAMIL CLORHIDRAT împreună cu alte medicamente. Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. în mod special spuneţi medicului dumneavoastră dacă utilizaţi unul dintre următoarele medicamente:
• beta-blocante, utilizate pentru tratamentul tensiunii arteriale crescute sau a altor afecţiuni cardiace (de ex. propranolol şi metoprolol);
• alfa-blocante, utilizat pentru tratarea hipertensiunii arteriale, bolilor de inima şi tulburări ale prostatei (prazosin şi terazosin);
• statine, cum sunt atorvastatin, lovastatin, simvastatin, folosite pentru a scădea cantitatea de colesterol din sânge;
• medicamente folosite pentru tratarea hipertensiunei arterială sau un ritm cardiac anormal (aritmie), de exemplu, flecainida, chinidina, digoxina, digitoxina şi disopiramidă; • medicamente folosite pentru tratamentul depresiei, anxietăţii sau psihozei (imipramina, buspirona şi litiul);
• glibenclamida (gliburida), folosită pentru tratamentul anumitor tipuri de diabet;
• aspirin (acid acetilsalicilic) folosit pentru a calma durerea şi a reduce febra;
• midazolam, utilizat ca sedativ sau anestezic;
• medicamente cu acţiune imunodeprimantă, cum sunt ciclosporina, sirolimus, everolimus şi tacrolimus. Acestea sunt folosite pentru a impiedica respingerea organului transplantat;
• teofilină, folosită pentru tratamentul astmului;
• doxorubicină, medicament utilizat pentru tratamentul cancerului;
• cimetidină, folosită pentru tratamentul ulcerului de stomac;
• carbamazepină, fenitoină sau fenobarbital. Aceste medicamente sunt utilizate pentru tratamentul convulsiilor;
• rifampicină, utilizată pentru tratamentul tuberculozei şi a altor tipuri de infecţii;
• medicamente utilizate pentru tratamentul infecţiei HIV, cum este rionavir;
• medicamente pentru tratamentul unor anumite tipuri de infecţii, cum sunt eritromicină, claritromicină şi telitromicină;
• colchicină sau sulfipirazona, medicamente folosite pentru tratamentul gutei;
• amotriptan, folosit pentru tratamentul migrenei;
• dabigatran (un medicament pentru prevenirea formării de cheaguri de sânge);
• ivabradină, utilizat pentru tratamentul bolilor de inima. Anunţaţi chirurgul sau stomatologul dumneavoastră că luaţi verapamil, în cazul în care o intervenţie chirurgicală este programată, deoarece poate afecta anestezic utilizat.
VERAPAMIL CLORHIDRAT împreună cu alimente, băuturi şi alcool.
Nu administraţi comprimatele Verapamil clorhidrat cu sucul de grapefruit, deoarece aceasta poate afecta absorbţia medicamentului. Acest lucru nu se întâmplă cu alte sucuri de fructe cum ar fi portocale, mere sau suc de roşii. Clorhidrat de verapamil poate creşte cantitatea alcoolului în organism şi timpul necesar pentru eliminarea acestuia. Ar trebui să evitaţi consumul excesiv de alcool, în timp ce luaţi verapamil.
Sarcina şi alăptarea. Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor. Nu conduceţi vehicule, nu folosiţi utilaje şi nu efectuaţi alte activi tăţi care presupun atenţie până când nu ştiţi cum vă afectează acest medicament. Clorhidrat de verapamil poate face să vă simţiţi ameţit şi oboist. Acest medicament conţine lactoză. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intolerantă la unele categorii de glucide, vă rugăm sâ-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
3. Cum să luaţi VERAPAMIL CLORHIDRAT. Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu fapnacistul dacă nu sunteţi sigur. în cazul în care medicul dumneavoastră nu v-a indicat alt mod de administrare, următoarele instrucţiuni sunt valabile. Vă rugăm să urmaţi aceste instucţiuni, în caz contrar efectul medicamentului nu va fi cel aşteptat. Medicamentul se administrează intern. Comprimatele se înghit întregi, fără a fi mestecate, fărâmiţate sau divizate cu o cantitate suficientă de lichid (de exemplu, 1 cană de apă) cel mai bine în timpul sau imediat după mase. Doza pe care va trebui să o luaţi va depinde de afecţiunea dumneavoastră şi va fi stabilită în mod individual de către medicul dumneavoastră. Adulţi. Hipertensiune arterial. în general, doza zilnică este 40-120 mg, administrată în 3-4 prize. Doza zilnică maximă este de 480 mg, care ar trebui să fie administrată în doze mici, în conformitate cu instrucţiunile medicului. Stenocardie. Doza zilnică este de 80-120 mg clorhidrat de verapamil, administrată de 3-4 ori pe zi. Aritmie. Doza zilnică este de 40-120 mg clorhidrat de verapamil, administrată de 3-4 ori pe zi.
Dacă luaţi mai mult VERAPAMIL CLORHIDRAT decât trebuie. în cazul în care aţi luat mai multe comprimate filmate Verapamil clorhidrat decât v-a recomandat medicul dumneavoastră, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră sau mergeţi imediat la departamentul de urgenţă al celui mai apropiat spital. Luaţi cu dumneavoastră cutia medicamentului, acest prospect şi comprimatele rămase, pentru a arăta medicului.
Dacă uitaţi să luaţi una sau mai multe doze de VERAPAMIL CLORHIDRAT. Dacă aţi uitat să luaţi o doză, luaţi medicamentul imediat ce v-aţi amintit. Apoi luaţi doza următoare la ora obişnuită. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi VERAPAMIL CLORHIDRAT. Discutaţi mai întâi cu medicul dumneavoastră înainte de a întrerupe utilizarea acestui "medicament. Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire "ISTacest medicăment, "adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile. Ca toate medicamentele, Verapamil clorhidrat poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Adresaţivă la medic sau cel apropiat spital dacă aţi observat dezvoltarea reacţiilor adverse:
• îngălbenirea pielii sau a ochilor, febra, sensibilitate abdominală. Este posibilă afectarea ficatului cu manifestări clinice.
• Palpitaţii, dureri noi sau mai frecvente în piept, umflarea gleznelor, tumefiere si sensibilitate la nivelul mâinilor sau picioarelor.
• Respiraţie şuierătoare bruscă, dificultăţi de respiraţie, umflarea gurii, buzelor sau limbii, sau erupţie cutanată severă. Acestea pot fi simptome ale unei reacţii alergice.
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):
• ameţeală;
• cefalee;
• bătăi lente ale inimii;
• înroşirea pielii ;
• hipotensiune arterială;
• constipaţii;
• greaţă;
• umflarea picioarelor sau gleznelor.
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane):
• bătăi rapide ale inimii, palpitaţii;
• durere abdominală;
• oboseală.
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane):
• o senzaţie de furnicături sau o senzaţie de furnicături pe piele;
• tremor;
• somnolenţă;
• acufene (zgomote în urechi);
• vărsături;
• transpiraţii abundente.
Cu frecvenţă necunoscută (frevenţa nu poate fi estimată reieşind din datele disponibile):
• reacţii de hipersensibilitate (alergice);
• hiperkaliemie;
• pierderea coordonărei;
• paralizie;
• convulsii; o nervozitate;
• vertij;
• infarct;
• insuficienţă cardiacă;
• obstrucţie intestinală;
•înroşirea feţei sau a gâtului;
• prurit, înroşeaţă şi umflarea mâinilor, picioarelor şi alte extremităţi;
• dificultăţi de respiraţie;
• disconfort gastric;
• umflarea gingiilor;
• umflarea gurii, buzelor sau limbii sau erupţii cutanate severe;
• urticarie;
• căderea părului;
• dureri articulare şi/sau musculare şi slăbiciune musculară;
• tulburări renale;
• impotenţă (tulburări de erecţie);
• creştere în volum a glandei mamare;
• ceşterea prolactinemiei, scurgere a laptelui în afara momentelor când copilul este hrănit la sân;
• creşterea valorilor serice ale enzimelor hepatice.
Raportarea reacţiilor adverse. Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
5. Cum se păstrează VERAPAMIL CLORHIDRAT. A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor! A se păstra în ambalajul original la temperaturi sub 25 °C. Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie şi blister, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective. Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii. Ce conţine VERAPAMIL CLORHIDRAT. Substanţa activă: clorhidrat de verapamil 80 mg; Celelalte componente sunt: amidon de porumb, lactoză monohidrat, copovidonă, stearat de magneziu; filmul'. hidroxipropilmetilceluloză, lactoză monohidrat, dioxid de titan (E171), polietilenglicol, triacetină.
Cum arată VERAPAMIL CLORHIDRAT şi conţinutul ambalajului: Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare albă. în secţiune transversală se evidenţiază două straturi de diversă structură. _Câte 10 comprimate în blister din PVC/AI; câte 5 blistere în cutie, împreună cu prospectul pentru utilizator.
0
În stoc
Acadelele Salviaspet Kids au rol protector pentru mucoasa gatului si cea bucala. Prin actiunea sa, Salviasept Kids amelioreaza inflamatia de la nivelul gatului, dureroasa si asociata starilor febrile cauzate de un virus gripal sau de raceala usoara, senzatia de arsura si de uscaciune din gat si dificultate la inghitire. Acadelele creaza un strat protector ce impiedica actiunea nociva a factorilor externi (aerul uscat, murdar si rece). Salviasept Kids contribuie la refacerea echilibrului si recuperarea catre mucoasa a functiei sale primare de protectie. Datorita ingredientelor din compozitia sa, produsul amelioreaza tusea si faciliteaza expectorarea mucusului.
Beneficii
hidrateaza mucoasa bucala si a gatului, eliminand senzatiile de arsura si uscaciune, precum si dificultatea la inghitire.
amelioreaza durerea
protejeaza mucoasa faringiana de influenta factorilor iritanti (aerul uscat, poluat), reduce frecvența tusei
melioreaza inflamatia de la nivelul gatului. Mod de administrare.
Acadelele Salviasept kids nu se vor administra mai mult de cate una de 3 ori pe zi.
Atentionari
A nu se administra copiilor cu varsta sub 3 ani sau persoane cu hipersensibilitate cunoascuta la ingredientele preparate.
Contine zahar.
A nu se administra persoane cu diabet.
Produsul se va administra sub supravegherea adultilor.
In cazul in care nu se constata ameliorari dupa 5 zile de administrare, se va consulta medicul.
Beneficii
hidrateaza mucoasa bucala si a gatului, eliminand senzatiile de arsura si uscaciune, precum si dificultatea la inghitire.
amelioreaza durerea
protejeaza mucoasa faringiana de influenta factorilor iritanti (aerul uscat, poluat), reduce frecvența tusei
melioreaza inflamatia de la nivelul gatului. Mod de administrare.
Acadelele Salviasept kids nu se vor administra mai mult de cate una de 3 ori pe zi.
Atentionari
A nu se administra copiilor cu varsta sub 3 ani sau persoane cu hipersensibilitate cunoascuta la ingredientele preparate.
Contine zahar.
A nu se administra persoane cu diabet.
Produsul se va administra sub supravegherea adultilor.
In cazul in care nu se constata ameliorari dupa 5 zile de administrare, se va consulta medicul.
0
În stoc
Glucozamina, o substanță existentă în mod natural în organism, este unul dintre elementele de bază din proteinele cartilajului. Vitamina C este necesară pentru formarea normală a colagenului pentru funcționarea normală a cartilajului.
Suplimentul alimentar nu înlocuiește o dietă variată și echilibrată și un stil de viață sănătos
Suplimentul alimentar nu înlocuiește o dietă variată și echilibrată și un stil de viață sănătos
0
În stoc
Ce este Arlevert şi pentru ce se utilizează
Preparatul Arlevert include două componente active: cinarizină și dimenhidrinat. Acești compuși aparțin diferitelor clase de medicamente. Cinarizina aparține clasei de antagoniști ai calciului, iar dimenhidrinatul - unei clase de antihistaminice.
Efectul fiecărui dintre aceste substanțe are ca scop reducerea simptomelor de vertij (o senzație de amețeală sau "rotație") și greață (senzație de vărsături). În cazul utilizării acestor substanțe în combinație unele cu altele efectul total este mai mare decât eficiența fiecăreia dintre ele în mod individual.
Arlevert este utilizat pentru tratarea diferitelor tipuri de amețeală la adulți. Vertijul poate fi cauzat de diferite motive. Arlevert vă va ajuta să faceți față responsabilităților de zi cu zi, care sunt împiedicate de amețeli. Cum să utilizaţi Arlevert
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza zilnică recomandată este de câte un comprimat Arlevert de 3 ori pe zi. Luaţi comprimatele fără să le mestecaţi, după masă cu o cantitate suficientă de lichid. Medicul dumneavoastră va stabili durata tratamentului. În general, tratamentul ar trebui să fie de scurtă durată şi nu va depăşi 4 săptămâni. Prelungirea tratamentului se va face numai după reevaluarea medicală a stării dumneavoastră.
Dacă luaţi mai mult Arlevert decât trebuie
Supradozajul Arlevert poate fi periculos, mai ales la copii şi sugari. În cazul producerii unui supradozaj, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră! Dacă ați luat prea mult Arlevert, s-ar putea să simți oboseală, amețeală, sau tremur. Poate exista pupile dilatate și dereglări de urinare. Pot apărea gură uscată, înroșirea feței și creșterea frecvenței cardiace, transpirație și dureri de cap.
În cazul ingestiei de Arlevert într-un număr foarte mare sunt posibile convulsii, halucinații, hipertensiune arterială, tremor, iritabilitate, dificultăți de respirație. Poate surveni coma. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Frecvente (afectează 1 din 10 pacienţi): Somnolență, uscăciunea gurii, dureri de cap și dureri abdominale. De obicei, aceste evenimente au loc într-o formă ușoară și dispar în câteva zile, chiar dacă continuați să luați Arlevert.
Mai puţin frecvente (afectează 1 din 100 pacienţi): Transpirație, înroșirea pielii, indigestie, greață (senzație de vomă), diaree, nervozitate, crampe, proprietate de a uita, zgomot sau zgomote în urechi, parestezii (furnicături la nivelul mâinilor sau picioarelor), tremor (tremurături).
Rare (afectează 1 din 1000 pacienţi): Tulburări vizuale, reacţii de hipersensibilitate (de exemplu reacţii cutanate), sensibilitate crescută la razele solare, dificultăţi la urinare.
Foarte rare (afectează 1din 10000 pacienţi): Reducerea numărului de leucocite și trombocite, precum și o scădere semnificativă a numărului de celule roșii în sânge poate duce la slăbiciune și apariție a vînătăilor precum și la creșterea riscului de infecție. La apariția unei infecții cu febră și înrăutățirea semnificativă a stării generale de sănătate, consultați medicul și spuneți-i că luați acest medicament.
Pe fondalul consumului de medicamente de acest tip pot să apară și astfel de reacții (pe baza datelor disponibile nu pot fi evaluate), așa ca: creștere în greutate, constipație, senzație de apăsare în piept, icter (colorarea în galben a pielii sau a albului ochilor cauzată de tulburarea funcției hepatice sau a sângelui), agravarea glaucomului cu unghi închis (o afecțiune oculară, în care crește tensiunea intraoculară), mișcări necontrolate, excitare neobișnuită și neliniște (în special în copii), reacții cutanate severe.
Preparatul Arlevert include două componente active: cinarizină și dimenhidrinat. Acești compuși aparțin diferitelor clase de medicamente. Cinarizina aparține clasei de antagoniști ai calciului, iar dimenhidrinatul - unei clase de antihistaminice.
Efectul fiecărui dintre aceste substanțe are ca scop reducerea simptomelor de vertij (o senzație de amețeală sau "rotație") și greață (senzație de vărsături). În cazul utilizării acestor substanțe în combinație unele cu altele efectul total este mai mare decât eficiența fiecăreia dintre ele în mod individual.
Arlevert este utilizat pentru tratarea diferitelor tipuri de amețeală la adulți. Vertijul poate fi cauzat de diferite motive. Arlevert vă va ajuta să faceți față responsabilităților de zi cu zi, care sunt împiedicate de amețeli. Cum să utilizaţi Arlevert
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza zilnică recomandată este de câte un comprimat Arlevert de 3 ori pe zi. Luaţi comprimatele fără să le mestecaţi, după masă cu o cantitate suficientă de lichid. Medicul dumneavoastră va stabili durata tratamentului. În general, tratamentul ar trebui să fie de scurtă durată şi nu va depăşi 4 săptămâni. Prelungirea tratamentului se va face numai după reevaluarea medicală a stării dumneavoastră.
Dacă luaţi mai mult Arlevert decât trebuie
Supradozajul Arlevert poate fi periculos, mai ales la copii şi sugari. În cazul producerii unui supradozaj, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră! Dacă ați luat prea mult Arlevert, s-ar putea să simți oboseală, amețeală, sau tremur. Poate exista pupile dilatate și dereglări de urinare. Pot apărea gură uscată, înroșirea feței și creșterea frecvenței cardiace, transpirație și dureri de cap.
În cazul ingestiei de Arlevert într-un număr foarte mare sunt posibile convulsii, halucinații, hipertensiune arterială, tremor, iritabilitate, dificultăți de respirație. Poate surveni coma. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Frecvente (afectează 1 din 10 pacienţi): Somnolență, uscăciunea gurii, dureri de cap și dureri abdominale. De obicei, aceste evenimente au loc într-o formă ușoară și dispar în câteva zile, chiar dacă continuați să luați Arlevert.
Mai puţin frecvente (afectează 1 din 100 pacienţi): Transpirație, înroșirea pielii, indigestie, greață (senzație de vomă), diaree, nervozitate, crampe, proprietate de a uita, zgomot sau zgomote în urechi, parestezii (furnicături la nivelul mâinilor sau picioarelor), tremor (tremurături).
Rare (afectează 1 din 1000 pacienţi): Tulburări vizuale, reacţii de hipersensibilitate (de exemplu reacţii cutanate), sensibilitate crescută la razele solare, dificultăţi la urinare.
Foarte rare (afectează 1din 10000 pacienţi): Reducerea numărului de leucocite și trombocite, precum și o scădere semnificativă a numărului de celule roșii în sânge poate duce la slăbiciune și apariție a vînătăilor precum și la creșterea riscului de infecție. La apariția unei infecții cu febră și înrăutățirea semnificativă a stării generale de sănătate, consultați medicul și spuneți-i că luați acest medicament.
Pe fondalul consumului de medicamente de acest tip pot să apară și astfel de reacții (pe baza datelor disponibile nu pot fi evaluate), așa ca: creștere în greutate, constipație, senzație de apăsare în piept, icter (colorarea în galben a pielii sau a albului ochilor cauzată de tulburarea funcției hepatice sau a sângelui), agravarea glaucomului cu unghi închis (o afecțiune oculară, în care crește tensiunea intraoculară), mișcări necontrolate, excitare neobișnuită și neliniște (în special în copii), reacții cutanate severe.
0
În stoc
Acest medicament face obiectul unei monitorizări suplimentare.
Acest lucru va permite identificarea rapidă de noi informaţii
referitoare la siguranţă. Puteţi să fiţi de ajutor raportând orice reacţii
adverse pe care le puteţi avea. Vezi ultima parte de la pct. 4 pentru
modul de raportare a reacţiilor adverse.
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe
să luaţi acest medicament deoarece conţine informaţii importante
pentru dumneavoastră.
− Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi. − Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului. − Acest medicament a fost prescris numai pentru dumneavoastră.
Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au
aceleaşi semne de boală ca ale dumneavoastră. − Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile
reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. Vezi pct. 4.
Ce găsiţi în acest prospect:
1. Ce este Rivaroxaban-BP şi pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Rivaroxaban-BP 3. Cum să luaţi Rivaroxaban-BP 4. Reacţii adverse posibile 5. Cum se păstrează Rivaroxaban-BP 6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
1. Ce este Rivaroxaban-BP şi pentru ce se utilizează Rivaroxaban-BP conţine rivaroxaban ca substanţă activă.
Rivaroxaban-BP este utilizat la adulţi pentru:
− a preveni formarea cheagurilor de sânge în creier (accident vascular
cerebral) şi pe alte vase de sânge din organismul dumneavoastră
dacă aveţi un ritm neregulat al inimii numit fibrilaţie atrială nonvalvulară − a trata cheagurile de sânge formate pe venele de la picioare
(tromboză venoasă profundă) şi în vasele de sânge din plămâni
(embolie pulmonară) şi pentru a preveni reapariţia cheagurilor de
sânge în vasele de sânge de la picioare şi/sau din plămâni.
Rivaroxaban-BP este utilizat la copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani,
cu o greutate corporală de 30 kg sau peste pentru:
− a trata cheagurile de sânge și a preveni reapariția cheagurilor de
sânge pe vene sau vasele de sânge din plămâni, după tratamentul
inițial de cel puțin 5 zile cu medicamente injectabile utilizate pentru
tratarea cheagurilor de sânge.
Rivaroxaban-BP aparţine unei clase de medicamente numite
medicamente antitrombotice. Acesta acţionează prin blocarea unui
factor de coagulare (factorul Xa), reducând astfel tendinţa sângelui de
a forma cheaguri.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Rivaroxaban-BP Nu luaţi Rivaroxaban-BP
− dacă sunteţi alergic la rivaroxaban sau la oricare dintre celelalte
componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6) − dacă prezentaţi sângerări în exces − dacă aveţi o boală sau afecţiune la nivelul unui organ al corpului care
creşte riscul de sângerare severă (de exemplu ulcer gastric, leziuni
sau sângerări la nivelul creierului, intervenţie recentă la nivelul
creierului sau la nivelul ochiului) − dacă luaţi medicamente pentru prevenirea coagulării sângelui (de
exemplu warfarină, dabigatran, apixaban sau heparină), cu excepţia
cazurilor în care este schimbat tratamentul anticoagulant sau aveţi o
linie venoasă sau arterială şi primiţi heparină prin această linie pentru
a o menţine deschisă − dacă aveţi o boală de ficat care poate duce la risc crescut de
sângerare, inclusiv boală de ficat moderată sau severă − dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi.
Dacă sunteţi în oricare dintre aceste situaţii, nu luaţi Rivaroxaban-BP şi
spuneţi medicului dumneavoastră.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să luaţi Rivaroxaban-BP, adresaţi-vă medicului dumneavoastră
sau farmacistului.
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Rivaroxaban-BP
− dacă aveţi risc crescut de sângerare, de exemplu atunci când aveţi:
• boală de rinichi moderată sau severă, deoarece funcţia rinichilor
dumneavoastră poate fi afectată de cantitatea de medicament
care acţionează în corp
• dacă luaţi alte medicamente pentru a preveni coagularea sângelui
(de exemplu warfarină, dabigatran, apixaban sau heparină),
atunci când schimbaţi tratamentul anticoagulant sau când
primiţi heparină printr-o linie venoasă sau arterială pentru a o
menţine deschisă (vezi pct. „Rivaroxaban-BP împreună cu alte
medicamente”)
• tulburări de sângerare
• tensiune arterială foarte mare, necontrolată prin tratament
medical
• afecţiuni ale stomacului sau intestinului, care ar putea duce la
sângerare, de exemplu, inflamaţie a intestinelor sau stomacului,
sau inflamaţie a esofagului, de exemplu din cauza bolii de reflux
gastroesofagian (boala în care acidul din stomac trece în sus, în
esofag)
• problemă cu vasele sanguine situate în partea posterioară a
ochilor dumneavoastră (retinopatie)
• boală de plămâni în cazul căreia bronhiile sunt dilatate şi pline cu
puroi (bronşiectazie) sau dacă aţi avut anterior sângerare la nivelul
plămânului − dacă aveți valvă protetică la nivelul inimii − dacă știți că aveți o boală numită sindrom antifosfolipidic (o tulburare
a sistemului imunitar care provoacă un risc crescut de formare a
cheagurilor de sânge), spuneți medicului dumneavoastră care va
decide dacă tratamentul ar putea fi schimbat − dacă medicul dumneavoastră constată că aveţi presiunea sângelui
instabilă sau dacă este planificat un alt tratament sau o intervenţie
chirurgicală pentru înlăturarea unui cheag de sânge din plămâni.
Dacă sunteţi în oricare dintre aceste situaţii, spuneţi medicului
dumneavoastră înainte să luaţi Rivaroxaban-BP. Medicul dumneavoastră
va decide dacă trebuie să fiţi tratat cu acest medicament şi dacă trebuie
să rămâneţi sub supraveghere strictă.
Dacă trebuie să vi se efectueze o operaţie:
− este foarte important să luaţi Rivaroxaban-BP înainte şi după
operaţie exact în momentul în care vi s-a spus de către medicul
dumneavoastră − dacă operaţia dumneavoastră implică aplicarea unui cateter
sau injectarea la nivelul coloanei vertebrale (de exemplu pentru
anestezie epidurală sau spinală sau pentru calmarea durerii):
• este foarte important să luaţi Rivaroxaban-BP înainte şi după
injectarea sau îndepărtarea cateterului, exact la momentul
comunicat de către medicul dumneavoastră
• spuneţi imediat medicului dumneavoastră dacă aveţi senzaţie
de amorţeală sau slăbiciune a picioarelor sau probleme ale
intestinului sau vezicii urinare la sfârşitul anesteziei, deoarece este
necesară îngrijirea medicală de urgenţă.
Copii şi adolescenţi
Rivaroxaban-BP comprimate nu este recomandat la copii cu o greutate
corporală sub 30 kg.
Informaţiile privind utilizarea Rivaroxaban-BP la copii şi adolescenţi în
indicațiile pentru adulți sunt insuficiente
Rivaroxaban-BP împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat
recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente, inclusiv dintre cele
eliberate fără prescripţie medicală.
Dacă luaţi
− unele medicamente pentru infecţii fungice (de exemplu fluconazol,
itraconazol, voriconazol, posaconazol), cu excepţia cazului în care
acestea se aplică numai pe piele − comprimate de ketoconazol (utilizate pentru tratarea sindromului
Cushing - în care organismul produce un exces de cortizol) − unele medicamente pentru infecţii bacteriene (de exemplu
claritromicină, eritromicină) − unele medicamente antivirale pentru HIV/SIDA (de exemplu
ritonavir) − alte medicamente pentru reducerea coagulării sângelui (de exemplu
enoxaparină, clopidogrel sau antagonişti ai vitaminei K, cum sunt
warfarina şi acenocumarolul) − medicamente antiinflamatoare şi calmante ale durerii (de exemplu
naproxen sau acid acetilsalicilic) − dronedaronă, un medicament pentru tratamentul bătăilor anormale
ale inimii − unele medicamente pentru tratamentul depresiei (inhibitori selectivi
ai recaptării serotoninei (ISRS) sau inhibitori ai recaptării serotoninei
și norepinefrinei (IRSN).
Dacă sunteţi în oricare dintre aceste situaţii, spuneţi medicului
dumneavoastră înainte să luaţi Rivaroxaban-BP, deoarece efectul Rivaroxaban-BP poate fi crescut. Medicul dumneavoastră va decide dacă
trebuie să fiţi tratat cu acest medicament şi dacă trebuie să rămâneţi sub
supraveghere strictă.
Dacă medicul dumneavoastră consideră că prezentaţi un risc crescut de
apariţie a unor ulcere la stomac sau la nivel intestinal, poate utiliza un
tratament de prevenire a ulcerului.
Dacă luaţi
− unele medicamente pentru tratamentul epilepsiei (fenitoină,
carbamazepină, fenobarbital) − medicamente din plante medicinale conţinând sunătoare
(Hypericum perforatum), pentru tratamentul depresiei − rifampicină, un antibiotic.
Dacă sunteţi în oricare dintre aceste situaţii, spuneţi medicului
dumneavoastră înainte să folosiţi Rivaroxaban-BP, deoarece efectul Rivaroxaban-BP poate fi redus. Medicul dumneavoastră va decide dacă
trebuie să vi se administreze Rivaroxaban-BP şi dacă trebuie să fiţi ţinut
sub supraveghere strictă.
Sarcina şi alăptarea
Nu luaţi Rivaroxaban-BP dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi. Dacă există
posibilitatea să rămâneţi gravidă, utilizaţi o metodă de contracepţie
eficace în timp ce luaţi Rivaroxaban-BP. Dacă rămâneţi gravidă în timpul
utilizării acestui medicament, spuneţi imediat medicului dumneavoastră,
care va decide care este modalitatea corectă de tratament.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Rivaroxaban-BP poate determina ameţeală (reacţie adversă frecventă)
sau leşin (reacţie adversă mai puţin frecventă) (vezi pct. 4 „Reacţii adverse
posibile”). Nu trebuie să conduceţi vehicule, să mergeți cu bicicleta sau
să folosiţi instrumente sau utilaje dacă aveţi aceste simptome.
Rivaroxaban-BP conţine lactoză şi sodiu
Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la
unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest
medicament.
Acest medicament conţine mai puţin de 1 mmol sodiu (23 mg) pe
comprimat, adică practic „nu conţine sodiu”.
Rivaroxaban-BP 15 mg și 20 mg conţine galben amurg. Acest excipient
poate provoca reacţii alergice.
3. Cum să luaţi Rivaroxaban-BP
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul
dumneavoastră. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul
dacă nu sunteţi sigur.
Trebuie să luați Rivaroxaban-BP în timpul mesei.
Înghiţiţi comprimatul(ele), de preferinţă cu apă.
Dacă vă este greu să înghiţiţi comprimatul întreg, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră cu privire la alte moduri în care puteţi lua RivaroxabanBP. Comprimatul poate fi zdrobit şi amestecat cu apă sau cu alimente
moi, cum este piureul de mere, imediat înainte de a-l lua. Acest amestec
trebuie urmat imediat de alimente.
Dacă este necesar, medicul dumneavoastră vă poate administra
comprimatul Rivaroxaban-BP zdrobit, prin intermediul unei sonde care
ajunge în stomac.
Cât Rivaroxaban-BP trebuie să utilizaţi
Adulți
• Pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge în creier (accident
vascular cerebral) şi pe alte vase de sânge din organismul
dumneavoastră,
Doza recomandată este de un comprimat de Rivaroxaban-BP 20 mg o
dată pe zi.
Dacă aveţi probleme la rinichi, doza poate fi redusă la un comprimat de
Rivaroxaban-BP 15 mg o dată pe zi.
Dacă aveţi nevoie de o procedură care tratează vasele de sânge blocate
de la nivelul inimii (denumită angioplastie coronariană percutanată cu
implantare de stent), există dovezi limitate pentru reducerea dozei la un
comprimat de Rivaroxaban-BP 15 mg o dată pe zi (sau un comprimat de
Rivaroxaban-BP 10 mg o dată pe zi dacă aveţi probleme cu rinichii), în
asociere cu un medicament antiplachetar, cum ar fi clopidogrel.
• Pentru a trata cheagurile de sânge formate pe venele de la picioare
şi cheagurile de sânge din vasele de sânge din plămâni şi pentru a
preveni reapariţia cheagurilor de sânge,
Doza recomandată este de un comprimat de Rivaroxaban-BP 15 mg de
două ori pe zi în primele 3 săptămâni. Pentru tratamentul după cele 3
săptămâni, doza recomandată este de un comprimat de Rivaroxaban-BP
20 mg o dată pe zi.
După cel puțin 6 luni de tratament pentru cheagurile de sânge,
medicul dumneavoastră poate decide să continue tratamentul fie cu
un comprimat de 10 mg o dată pe zi, fie cu un comprimat de 20 mg
o dată pe zi.
Dacă aveţi probleme la rinichi și luați un comprimat de Rivaroxaban-BP
20 mg o dată pe zi, medicul dumneavoastră poate decide să reducă doza
de tratament după 3 săptămâni la un comprimat de Rivaroxaban-BP 15
mg o dată pe zi dacă riscul de sângerare este mai mare decât riscul de a
avea un alt cheag de sânge.
Copii și adolescenți
Doza de Rivaroxaban-BP depinde de greutatea corporală și va fi
calculată de medic.
• Doza recomandată pentru copii și adolescenți cu greutatea corporală
cuprinsă între 30 kg și mai puțin de 50 kg este de un comprimat
Rivaroxaban-BP 15 mg o dată pe zi. • Doza recomandată pentru copiii și adolescenții cu o greutate
corporală de 50 kg sau peste este de un comprimat Rivaroxaban-BP
20 mg o dată pe zi.
Luați fiecare doză de Rivaroxaban-BP cu o băutură (cum ar fi, apă sau
suc) în timpul unei mese. Luați comprimatele în fiecare zi la aproximativ
aceeași oră. Luați în considerare configurarea unei alarme care să vă
reamintească.
Pentru părinți sau persoana care îngrijește copilul: vă rugăm să
supravegheați copilul pentru a vă asigura că întreaga doză este luată.
Având în vedere că doza de Rivaroxaban-BP se bazează pe greutatea
corporală, este important să participați la vizitele programate la medic,
deoarece poate fi necesar ca doza să fie ajustată pe măsură ce se
modifică greutatea.
Nu ajustați niciodată doza de Rivaroxaban-BP singur. Medicul va
ajusta doza dacă este necesar.
Nu divizați comprimatul în încercarea de a furniza o fracțiune de doză
de comprimat. Dacă este necesară o doză mai mică, vă rugăm să utilizați
forma farmaceutică alternativă de rivaroxaban granule pentru suspensie
orală.
Pentru copiii și adolescenții care nu pot înghiți comprimate întregi, vă
rugăm să utilizați rivaroxaban granule pentru suspensie orală.
Dacă nu este disponibilă suspensia orală, puteți zdrobi comprimatul
Rivaroxaban-BP și amesteca cu apă sau piure de mere imediat înaintea
administrării. Mâncați alimente după ce ați luat acest amestec. Dacă este
necesar, medicul dumneavoastră vă poate administra, de asemenea,
comprimatul Rivaroxaban-BP zdrobit printr-o sondă stomacală.
Dacă scuipați doza sau aveți vărsături
− la mai puțin de 30 minute după ce ați luat Rivaroxaban-BP, luați o
doză nouă − la mai mult de 30 minute după ce ați luat Rivaroxaban-BP, nu luați o
doză nouă. În acest caz, luați următoarea doză de Rivaroxaban-BP la
ora obișnuită.
Contactați medicul dacă scuipați doza sau aveți vărsături repetat după
ce luați Rivaroxaban-BP.
Când trebuie să luaţi Rivaroxaban-BP
Luaţi comprimatul(ele) în fiecare zi, până când medicul dumneavoastră
vă spune să vă opriţi.
Încercaţi să luaţi comprimatul(ele) la aceeaşi oră în fiecare zi, pentru a vă
aduce aminte mai uşor.
Medicul dumneavoastră va decide cât timp trebuie să continuaţi
tratamentul.
Pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge la nivelul creierului
(accident vascular cerebral) şi al altor vase de sânge din corpul
dumneavoastră:
În cazul în care bătăile inimii dumneavoastră trebuie să fie aduse la
normal prin procedura numită cardioversie, luaţi Rivaroxaban-BP la
momentul la care vă spune medicul dumneavoastră.
Dacă uitaţi să luaţi Rivaroxaban-BP
Adulți, copii și adolescenți: Dacă luaţi un comprimat de 20 mg sau un comprimat de 15 mg o dată
pe zi şi aţi omis o doză, luaţi comprimatul imediat ce vă amintiţi. Nu luaţi
mai mult de un comprimat într-o singură zi pentru a compensa doza
uitată. Luaţi următorul comprimat în ziua următoare şi apoi continuaţi
să luaţi un comprimat pe zi în mod obişnuit.
Adulți: Dacă luaţi un comprimat de 15 mg de două ori pe zi şi aţi omis o doză,
luaţi-o imediat ce vă amintiţi.
Nu luaţi mai mult de două comprimate de 15 mg într-o singură zi. Dacă
uitaţi să luaţi o doză, puteţi lua două comprimate de 15 mg în acelaşi
timp pentru a administra un total de două comprimate (30 mg) într-o
singură zi. În ziua următoare trebuie să continuaţi să luaţi un comprimat
de 15 mg de două ori pe zi în mod obişnuit.
Dacă luaţi mai mult Rivaroxaban-BP decât trebuie
Luaţi imediat legătura cu medicul dumneavoastră dacă aţi luat prea
multe comprimate de Rivaroxaban-BP. Utilizarea mai multor comprimate
de Rivaroxaban-BP creşte riscul de sângerare.
Dacă încetaţi să luaţi Rivaroxaban-BP
Nu încetaţi să luaţi Rivaroxaban-BP fără să discutaţi mai întâi cu medicul
dumneavoastră, deoarece Rivaroxaban-BP tratează şi previne tulburări
grave.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament,
adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, Rivaroxaban-BP poate provoca reacţii adverse,
cu toate că nu apar la toate persoanele. Similar altor medicamente
pentru reducerea formării cheagurilor de sânge, Rivaroxaban-BP poate
determina sângerări care pot pune viaţa în pericol. Sângerarea excesivă
poate duce la o scădere bruscă a tensiunii arteriale (şoc). În unele cazuri
sângerarea poate să nu fie evidentă.
Spuneţi imediat medicului dumneavoastră dacă observaţi oricare
dintre următoarele reacţii adverse:
• Semne de sângerare
− sângerare la nivelul creierului sau în interiorul craniului
(simptomele pot include dureri de cap, slăbiciune pe o parte a
corpului, vărsături, convulsii, scăderea nivelului de conștiență și
rigiditatea gâtului. O urgență medicală gravă. Solicitați imediat
asistență medicală!)
− sângerare prelungită sau abundentă
− slăbiciune foarte pronunţată, oboseală, paloare, ameţeală, durere
de cap, umflături inexplicabile, senzaţie de lipsă de aer, durere în
piept sau angină pectorală.
Medicul dumneavoastră poate decide să vă ţină sub supraveghere
strictă sau să vă modifice tratamentul.
• Semne de reacţii grave la nivelul pielii
− erupţie trecătoare severă care se răspândeşte, vezicule sau leziuni
ale mucoaselor de exemplu, în gură sau la nivelul ochilor (sindrom
Stevens-Johnson/necroliză epidermică toxică)
− reacţie la medicament, care provoacă erupţie trecătoare pe piele,
febră, inflamaţie a organelor interne, anomalii ale sângelui şi boli
sistemice (sindromul DRESS).
Frecvenţa acestor reacţii este foarte rară (până la 1 din 10000 persoane).
• Semne de reacţii alergice grave
− umflarea feţei, buzelor, gurii, limbii sau gâtului; dificultăţi la
înghiţire; urticarie şi dificultăţi la respiraţie; scădere bruscă a
tensiunii arteriale.
Frecvenţele reacţiilor adverse sunt foarte rare (reacţii de tip anafilactic,
inclusiv şoc anafilactic; pot afecta până la 1 din 10000 persoane) şi mai
puţin frecvente (angioedem şi edem alergic; pot afecta până la 1 din 100
persoane).
Lista generală a reacţiilor adverse posibile constatate la adulți,
copii și adolescenți Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane)
− scăderea numărului de celule roşii din sânge, care poate duce la
paloarea pielii şi poate determina slăbiciune sau senzaţia de lipsă
de aer − sângerare la nivelul stomacului sau intestinului, sângerare
urogenitală (inclusiv prezenţa sângelui în urină şi sângerare
menstruală abundentă), sângerare nazală, sângerare la nivelul
gingiilor − sângerare la nivelul ochiului (inclusiv sângerare la nivelul albului
ochilor) − sângerări la nivelul ţesuturilor sau a unei cavităţi a corpului
(hematoame, echimoze (vânătăi)) − tuse cu sânge − sângerare la nivelul pielii sau sub piele − sângerare după operaţie − scurgeri de sânge sau lichid de la nivelul plăgii chirurgicale − umflături (edeme) la nivelul membrelor − durere la nivelul membrelor − afectarea funcţionării rinichilor (poate fi observată în testele realizate
de către medicul dumneavoastră) − febră − durere de stomac, indigestie, greață sau vărsături, constipaţie, diaree − tensiune arterială mică (simptomele pot fi senzaţia de ameţeală sau
leşin la ridicarea în picioare) − scăderea tonusului şi a energiei în general (slăbiciune, oboseală),
durere de cap, ameţeli, leşin − erupţii trecătoare pe piele, mâncărimi ale pielii − analizele de sânge pot arăta creşteri ale unor enzime din ficat.
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane)
− sângerare la nivelul creierului sau în interiorul craniului (vezi mai sus,
semne de sângerare) − sângerarea la nivelul unei articulaţii, care cauzează durere şi umflare − trombocitopenie (număr scăzut de trombocite; trombocitele sunt
celule care ajută la coagularea sângelui) − reacţii alergice, inclusiv reacţii alergice la nivelul pielii − tulburări ale funcţiilor ficatului (pot fi observate prin analize efectuate
de medicul dumneavoastră) − analizele de sânge pot arăta creşteri ale bilirubinei, ale unor enzime
pancreatice sau ale numărului de trombocite − leşin − stare generală de rău − bătăi rapide ale inimii − senzaţie de gură uscată − urticarie.
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane)
− sângerare la nivelul unui muşchi − colestază (scăderea fluxului biliar), hepatită inclusiv leziuni
hepatocelulare (inflamarea ficatului, inclusiv leziuni ale ficatului) − îngălbenirea pielii sau a albului ochilor (icter) − umflături localizate − acumulare de sânge (hematom) În zona inghinală ca o complicaţie
a unei proceduri cardiace, prin care un cateter se introduce în artera
piciorului dumneavoastră (pseudoanevrism).
Cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele
disponibile)
− insuficienţă renală după o sângerare severă − presiune crescută în interiorul muşchilor de la picioare sau braţe
după o sângerare, care poate duce la durere, umflare, senzaţii
modificate, amorţeală sau paralizie (sindrom de compartiment după
o sângerare).
Reacții adverse la copii și adolescenți
În general, reacțiile adverse observate la copiii și adolescenții tratați cu
rivaroxaban au fost similare ca tip cu cele observate la adulți și au fost în
principal ușoare până la moderate ca severitate.
Reacțiile adverse care au fost observate mai des la copii și adolescenți:
Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane)
− durere de cap − febră − sângerare nazală − vărsături.
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane)
− bătăi crescute ale inimii − analize de sânge care pot indica o creștere a bilirubinei (pigment
biliar) − trombocitopenie (număr scăzut de trombocite, care sunt globule
care ajută la coagularea sângelui) − sângerare menstruală crescută.
Mai puțin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane)
− analizele de sânge pot indica o creștere a unei subcategorii a
bilirubinei (bilirubina directă, pigment biliar).
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile
reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi
raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional
de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web site-ul Agenţiei
Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amdm.gov.md sau
e-mail: [email protected]. Raportând reacţiile adverse,
puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind
siguranţa acestui medicament.
5. Cum se păstrează Rivaroxaban-BP
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie
şi pe fiecare blister după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a
lunii respective.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor
menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care
nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii Ce conţine Rivaroxaban-BP
− Substanţa activă este rivaroxaban.
Fiecare comprimat de Rivaroxaban-BP 15 mg conţine rivaroxaban 15 mg.
Fiecare comprimat de Rivaroxaban-BP 20 mg conţine rivaroxaban 20 mg.
− Celelalte componente sunt:
Nucleul comprimatului
Celuloză microcristalină
Croscarmeloză sodică
Povidon K30
Laurilsulfat de sodiu
Stearat de magneziu
Lactoză monohidrat
Filmul
Rivaroxaban-BP 15 mg comprimate filmate
Macrogol
Dioxid de titan
Talc
Glicerol monocaprilocaprat tip 1
Alcool polivinilic parțial hidrolizat
Galben de chinolină lac de aluminiu
Galben amurg FCF lac de aluminiu
Rivaroxaban-BP 20 mg comprimate filmate
Macrogol
Dioxid de titan
Talc
Glicerol monocaprilocaprat tip 1
Alcool polivinilic parțial hidrolizat
Galben amurg FCF lac de aluminiu
Indigo carmin lac de aluminiu
Albastru brilliant FCF lac de aluminiu
Cum arată Rivaroxaban-BP comprimate filmate 10 mg şi conţinutul
ambalajului
Rivaroxaban-BP comprimate filmate 15 mg
Comprimate filmate, de culoare galbenă, rotunde, biconvexe, marcate
cu „BP” pe una dintre fețe.
Rivaroxaban-BP comprimate filmate 20 mg
Comprimate filmate, de culoare albastră, rotunde, biconvexe, marcate
cu „BP” pe una dintre fețe.
Blister din AL/PVC care conține 10 sau 14 comprimate.
Cutie de carton care conține 3 blistere a câte 10 comprimate sau 2
blistere a câte 14 comprimate împreună cu prospectul pentru utilizator.
Deţinătorul certificatului de înregistrare și fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
SC Balkan Pharmaceuticals SRL,
str. Industrială, 7/A, MD-2091, or. Sîngera, Republica Moldova
Fabricantul
SC Balkan Pharmaceuticals SRL,
str. Industrială, 7/A, MD-2091, or. Sîngera, Republica Moldova
Acest prospect a fost revizuit în: Decembrie 2021
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe siteul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (AMDM) http://
nomenclator.amdm.gov.md/
Acest lucru va permite identificarea rapidă de noi informaţii
referitoare la siguranţă. Puteţi să fiţi de ajutor raportând orice reacţii
adverse pe care le puteţi avea. Vezi ultima parte de la pct. 4 pentru
modul de raportare a reacţiilor adverse.
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe
să luaţi acest medicament deoarece conţine informaţii importante
pentru dumneavoastră.
− Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi. − Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului. − Acest medicament a fost prescris numai pentru dumneavoastră.
Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au
aceleaşi semne de boală ca ale dumneavoastră. − Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile
reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. Vezi pct. 4.
Ce găsiţi în acest prospect:
1. Ce este Rivaroxaban-BP şi pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Rivaroxaban-BP 3. Cum să luaţi Rivaroxaban-BP 4. Reacţii adverse posibile 5. Cum se păstrează Rivaroxaban-BP 6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
1. Ce este Rivaroxaban-BP şi pentru ce se utilizează Rivaroxaban-BP conţine rivaroxaban ca substanţă activă.
Rivaroxaban-BP este utilizat la adulţi pentru:
− a preveni formarea cheagurilor de sânge în creier (accident vascular
cerebral) şi pe alte vase de sânge din organismul dumneavoastră
dacă aveţi un ritm neregulat al inimii numit fibrilaţie atrială nonvalvulară − a trata cheagurile de sânge formate pe venele de la picioare
(tromboză venoasă profundă) şi în vasele de sânge din plămâni
(embolie pulmonară) şi pentru a preveni reapariţia cheagurilor de
sânge în vasele de sânge de la picioare şi/sau din plămâni.
Rivaroxaban-BP este utilizat la copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani,
cu o greutate corporală de 30 kg sau peste pentru:
− a trata cheagurile de sânge și a preveni reapariția cheagurilor de
sânge pe vene sau vasele de sânge din plămâni, după tratamentul
inițial de cel puțin 5 zile cu medicamente injectabile utilizate pentru
tratarea cheagurilor de sânge.
Rivaroxaban-BP aparţine unei clase de medicamente numite
medicamente antitrombotice. Acesta acţionează prin blocarea unui
factor de coagulare (factorul Xa), reducând astfel tendinţa sângelui de
a forma cheaguri.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Rivaroxaban-BP Nu luaţi Rivaroxaban-BP
− dacă sunteţi alergic la rivaroxaban sau la oricare dintre celelalte
componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6) − dacă prezentaţi sângerări în exces − dacă aveţi o boală sau afecţiune la nivelul unui organ al corpului care
creşte riscul de sângerare severă (de exemplu ulcer gastric, leziuni
sau sângerări la nivelul creierului, intervenţie recentă la nivelul
creierului sau la nivelul ochiului) − dacă luaţi medicamente pentru prevenirea coagulării sângelui (de
exemplu warfarină, dabigatran, apixaban sau heparină), cu excepţia
cazurilor în care este schimbat tratamentul anticoagulant sau aveţi o
linie venoasă sau arterială şi primiţi heparină prin această linie pentru
a o menţine deschisă − dacă aveţi o boală de ficat care poate duce la risc crescut de
sângerare, inclusiv boală de ficat moderată sau severă − dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi.
Dacă sunteţi în oricare dintre aceste situaţii, nu luaţi Rivaroxaban-BP şi
spuneţi medicului dumneavoastră.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să luaţi Rivaroxaban-BP, adresaţi-vă medicului dumneavoastră
sau farmacistului.
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Rivaroxaban-BP
− dacă aveţi risc crescut de sângerare, de exemplu atunci când aveţi:
• boală de rinichi moderată sau severă, deoarece funcţia rinichilor
dumneavoastră poate fi afectată de cantitatea de medicament
care acţionează în corp
• dacă luaţi alte medicamente pentru a preveni coagularea sângelui
(de exemplu warfarină, dabigatran, apixaban sau heparină),
atunci când schimbaţi tratamentul anticoagulant sau când
primiţi heparină printr-o linie venoasă sau arterială pentru a o
menţine deschisă (vezi pct. „Rivaroxaban-BP împreună cu alte
medicamente”)
• tulburări de sângerare
• tensiune arterială foarte mare, necontrolată prin tratament
medical
• afecţiuni ale stomacului sau intestinului, care ar putea duce la
sângerare, de exemplu, inflamaţie a intestinelor sau stomacului,
sau inflamaţie a esofagului, de exemplu din cauza bolii de reflux
gastroesofagian (boala în care acidul din stomac trece în sus, în
esofag)
• problemă cu vasele sanguine situate în partea posterioară a
ochilor dumneavoastră (retinopatie)
• boală de plămâni în cazul căreia bronhiile sunt dilatate şi pline cu
puroi (bronşiectazie) sau dacă aţi avut anterior sângerare la nivelul
plămânului − dacă aveți valvă protetică la nivelul inimii − dacă știți că aveți o boală numită sindrom antifosfolipidic (o tulburare
a sistemului imunitar care provoacă un risc crescut de formare a
cheagurilor de sânge), spuneți medicului dumneavoastră care va
decide dacă tratamentul ar putea fi schimbat − dacă medicul dumneavoastră constată că aveţi presiunea sângelui
instabilă sau dacă este planificat un alt tratament sau o intervenţie
chirurgicală pentru înlăturarea unui cheag de sânge din plămâni.
Dacă sunteţi în oricare dintre aceste situaţii, spuneţi medicului
dumneavoastră înainte să luaţi Rivaroxaban-BP. Medicul dumneavoastră
va decide dacă trebuie să fiţi tratat cu acest medicament şi dacă trebuie
să rămâneţi sub supraveghere strictă.
Dacă trebuie să vi se efectueze o operaţie:
− este foarte important să luaţi Rivaroxaban-BP înainte şi după
operaţie exact în momentul în care vi s-a spus de către medicul
dumneavoastră − dacă operaţia dumneavoastră implică aplicarea unui cateter
sau injectarea la nivelul coloanei vertebrale (de exemplu pentru
anestezie epidurală sau spinală sau pentru calmarea durerii):
• este foarte important să luaţi Rivaroxaban-BP înainte şi după
injectarea sau îndepărtarea cateterului, exact la momentul
comunicat de către medicul dumneavoastră
• spuneţi imediat medicului dumneavoastră dacă aveţi senzaţie
de amorţeală sau slăbiciune a picioarelor sau probleme ale
intestinului sau vezicii urinare la sfârşitul anesteziei, deoarece este
necesară îngrijirea medicală de urgenţă.
Copii şi adolescenţi
Rivaroxaban-BP comprimate nu este recomandat la copii cu o greutate
corporală sub 30 kg.
Informaţiile privind utilizarea Rivaroxaban-BP la copii şi adolescenţi în
indicațiile pentru adulți sunt insuficiente
Rivaroxaban-BP împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat
recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente, inclusiv dintre cele
eliberate fără prescripţie medicală.
Dacă luaţi
− unele medicamente pentru infecţii fungice (de exemplu fluconazol,
itraconazol, voriconazol, posaconazol), cu excepţia cazului în care
acestea se aplică numai pe piele − comprimate de ketoconazol (utilizate pentru tratarea sindromului
Cushing - în care organismul produce un exces de cortizol) − unele medicamente pentru infecţii bacteriene (de exemplu
claritromicină, eritromicină) − unele medicamente antivirale pentru HIV/SIDA (de exemplu
ritonavir) − alte medicamente pentru reducerea coagulării sângelui (de exemplu
enoxaparină, clopidogrel sau antagonişti ai vitaminei K, cum sunt
warfarina şi acenocumarolul) − medicamente antiinflamatoare şi calmante ale durerii (de exemplu
naproxen sau acid acetilsalicilic) − dronedaronă, un medicament pentru tratamentul bătăilor anormale
ale inimii − unele medicamente pentru tratamentul depresiei (inhibitori selectivi
ai recaptării serotoninei (ISRS) sau inhibitori ai recaptării serotoninei
și norepinefrinei (IRSN).
Dacă sunteţi în oricare dintre aceste situaţii, spuneţi medicului
dumneavoastră înainte să luaţi Rivaroxaban-BP, deoarece efectul Rivaroxaban-BP poate fi crescut. Medicul dumneavoastră va decide dacă
trebuie să fiţi tratat cu acest medicament şi dacă trebuie să rămâneţi sub
supraveghere strictă.
Dacă medicul dumneavoastră consideră că prezentaţi un risc crescut de
apariţie a unor ulcere la stomac sau la nivel intestinal, poate utiliza un
tratament de prevenire a ulcerului.
Dacă luaţi
− unele medicamente pentru tratamentul epilepsiei (fenitoină,
carbamazepină, fenobarbital) − medicamente din plante medicinale conţinând sunătoare
(Hypericum perforatum), pentru tratamentul depresiei − rifampicină, un antibiotic.
Dacă sunteţi în oricare dintre aceste situaţii, spuneţi medicului
dumneavoastră înainte să folosiţi Rivaroxaban-BP, deoarece efectul Rivaroxaban-BP poate fi redus. Medicul dumneavoastră va decide dacă
trebuie să vi se administreze Rivaroxaban-BP şi dacă trebuie să fiţi ţinut
sub supraveghere strictă.
Sarcina şi alăptarea
Nu luaţi Rivaroxaban-BP dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi. Dacă există
posibilitatea să rămâneţi gravidă, utilizaţi o metodă de contracepţie
eficace în timp ce luaţi Rivaroxaban-BP. Dacă rămâneţi gravidă în timpul
utilizării acestui medicament, spuneţi imediat medicului dumneavoastră,
care va decide care este modalitatea corectă de tratament.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Rivaroxaban-BP poate determina ameţeală (reacţie adversă frecventă)
sau leşin (reacţie adversă mai puţin frecventă) (vezi pct. 4 „Reacţii adverse
posibile”). Nu trebuie să conduceţi vehicule, să mergeți cu bicicleta sau
să folosiţi instrumente sau utilaje dacă aveţi aceste simptome.
Rivaroxaban-BP conţine lactoză şi sodiu
Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la
unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest
medicament.
Acest medicament conţine mai puţin de 1 mmol sodiu (23 mg) pe
comprimat, adică practic „nu conţine sodiu”.
Rivaroxaban-BP 15 mg și 20 mg conţine galben amurg. Acest excipient
poate provoca reacţii alergice.
3. Cum să luaţi Rivaroxaban-BP
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul
dumneavoastră. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul
dacă nu sunteţi sigur.
Trebuie să luați Rivaroxaban-BP în timpul mesei.
Înghiţiţi comprimatul(ele), de preferinţă cu apă.
Dacă vă este greu să înghiţiţi comprimatul întreg, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră cu privire la alte moduri în care puteţi lua RivaroxabanBP. Comprimatul poate fi zdrobit şi amestecat cu apă sau cu alimente
moi, cum este piureul de mere, imediat înainte de a-l lua. Acest amestec
trebuie urmat imediat de alimente.
Dacă este necesar, medicul dumneavoastră vă poate administra
comprimatul Rivaroxaban-BP zdrobit, prin intermediul unei sonde care
ajunge în stomac.
Cât Rivaroxaban-BP trebuie să utilizaţi
Adulți
• Pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge în creier (accident
vascular cerebral) şi pe alte vase de sânge din organismul
dumneavoastră,
Doza recomandată este de un comprimat de Rivaroxaban-BP 20 mg o
dată pe zi.
Dacă aveţi probleme la rinichi, doza poate fi redusă la un comprimat de
Rivaroxaban-BP 15 mg o dată pe zi.
Dacă aveţi nevoie de o procedură care tratează vasele de sânge blocate
de la nivelul inimii (denumită angioplastie coronariană percutanată cu
implantare de stent), există dovezi limitate pentru reducerea dozei la un
comprimat de Rivaroxaban-BP 15 mg o dată pe zi (sau un comprimat de
Rivaroxaban-BP 10 mg o dată pe zi dacă aveţi probleme cu rinichii), în
asociere cu un medicament antiplachetar, cum ar fi clopidogrel.
• Pentru a trata cheagurile de sânge formate pe venele de la picioare
şi cheagurile de sânge din vasele de sânge din plămâni şi pentru a
preveni reapariţia cheagurilor de sânge,
Doza recomandată este de un comprimat de Rivaroxaban-BP 15 mg de
două ori pe zi în primele 3 săptămâni. Pentru tratamentul după cele 3
săptămâni, doza recomandată este de un comprimat de Rivaroxaban-BP
20 mg o dată pe zi.
După cel puțin 6 luni de tratament pentru cheagurile de sânge,
medicul dumneavoastră poate decide să continue tratamentul fie cu
un comprimat de 10 mg o dată pe zi, fie cu un comprimat de 20 mg
o dată pe zi.
Dacă aveţi probleme la rinichi și luați un comprimat de Rivaroxaban-BP
20 mg o dată pe zi, medicul dumneavoastră poate decide să reducă doza
de tratament după 3 săptămâni la un comprimat de Rivaroxaban-BP 15
mg o dată pe zi dacă riscul de sângerare este mai mare decât riscul de a
avea un alt cheag de sânge.
Copii și adolescenți
Doza de Rivaroxaban-BP depinde de greutatea corporală și va fi
calculată de medic.
• Doza recomandată pentru copii și adolescenți cu greutatea corporală
cuprinsă între 30 kg și mai puțin de 50 kg este de un comprimat
Rivaroxaban-BP 15 mg o dată pe zi. • Doza recomandată pentru copiii și adolescenții cu o greutate
corporală de 50 kg sau peste este de un comprimat Rivaroxaban-BP
20 mg o dată pe zi.
Luați fiecare doză de Rivaroxaban-BP cu o băutură (cum ar fi, apă sau
suc) în timpul unei mese. Luați comprimatele în fiecare zi la aproximativ
aceeași oră. Luați în considerare configurarea unei alarme care să vă
reamintească.
Pentru părinți sau persoana care îngrijește copilul: vă rugăm să
supravegheați copilul pentru a vă asigura că întreaga doză este luată.
Având în vedere că doza de Rivaroxaban-BP se bazează pe greutatea
corporală, este important să participați la vizitele programate la medic,
deoarece poate fi necesar ca doza să fie ajustată pe măsură ce se
modifică greutatea.
Nu ajustați niciodată doza de Rivaroxaban-BP singur. Medicul va
ajusta doza dacă este necesar.
Nu divizați comprimatul în încercarea de a furniza o fracțiune de doză
de comprimat. Dacă este necesară o doză mai mică, vă rugăm să utilizați
forma farmaceutică alternativă de rivaroxaban granule pentru suspensie
orală.
Pentru copiii și adolescenții care nu pot înghiți comprimate întregi, vă
rugăm să utilizați rivaroxaban granule pentru suspensie orală.
Dacă nu este disponibilă suspensia orală, puteți zdrobi comprimatul
Rivaroxaban-BP și amesteca cu apă sau piure de mere imediat înaintea
administrării. Mâncați alimente după ce ați luat acest amestec. Dacă este
necesar, medicul dumneavoastră vă poate administra, de asemenea,
comprimatul Rivaroxaban-BP zdrobit printr-o sondă stomacală.
Dacă scuipați doza sau aveți vărsături
− la mai puțin de 30 minute după ce ați luat Rivaroxaban-BP, luați o
doză nouă − la mai mult de 30 minute după ce ați luat Rivaroxaban-BP, nu luați o
doză nouă. În acest caz, luați următoarea doză de Rivaroxaban-BP la
ora obișnuită.
Contactați medicul dacă scuipați doza sau aveți vărsături repetat după
ce luați Rivaroxaban-BP.
Când trebuie să luaţi Rivaroxaban-BP
Luaţi comprimatul(ele) în fiecare zi, până când medicul dumneavoastră
vă spune să vă opriţi.
Încercaţi să luaţi comprimatul(ele) la aceeaşi oră în fiecare zi, pentru a vă
aduce aminte mai uşor.
Medicul dumneavoastră va decide cât timp trebuie să continuaţi
tratamentul.
Pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge la nivelul creierului
(accident vascular cerebral) şi al altor vase de sânge din corpul
dumneavoastră:
În cazul în care bătăile inimii dumneavoastră trebuie să fie aduse la
normal prin procedura numită cardioversie, luaţi Rivaroxaban-BP la
momentul la care vă spune medicul dumneavoastră.
Dacă uitaţi să luaţi Rivaroxaban-BP
Adulți, copii și adolescenți: Dacă luaţi un comprimat de 20 mg sau un comprimat de 15 mg o dată
pe zi şi aţi omis o doză, luaţi comprimatul imediat ce vă amintiţi. Nu luaţi
mai mult de un comprimat într-o singură zi pentru a compensa doza
uitată. Luaţi următorul comprimat în ziua următoare şi apoi continuaţi
să luaţi un comprimat pe zi în mod obişnuit.
Adulți: Dacă luaţi un comprimat de 15 mg de două ori pe zi şi aţi omis o doză,
luaţi-o imediat ce vă amintiţi.
Nu luaţi mai mult de două comprimate de 15 mg într-o singură zi. Dacă
uitaţi să luaţi o doză, puteţi lua două comprimate de 15 mg în acelaşi
timp pentru a administra un total de două comprimate (30 mg) într-o
singură zi. În ziua următoare trebuie să continuaţi să luaţi un comprimat
de 15 mg de două ori pe zi în mod obişnuit.
Dacă luaţi mai mult Rivaroxaban-BP decât trebuie
Luaţi imediat legătura cu medicul dumneavoastră dacă aţi luat prea
multe comprimate de Rivaroxaban-BP. Utilizarea mai multor comprimate
de Rivaroxaban-BP creşte riscul de sângerare.
Dacă încetaţi să luaţi Rivaroxaban-BP
Nu încetaţi să luaţi Rivaroxaban-BP fără să discutaţi mai întâi cu medicul
dumneavoastră, deoarece Rivaroxaban-BP tratează şi previne tulburări
grave.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament,
adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, Rivaroxaban-BP poate provoca reacţii adverse,
cu toate că nu apar la toate persoanele. Similar altor medicamente
pentru reducerea formării cheagurilor de sânge, Rivaroxaban-BP poate
determina sângerări care pot pune viaţa în pericol. Sângerarea excesivă
poate duce la o scădere bruscă a tensiunii arteriale (şoc). În unele cazuri
sângerarea poate să nu fie evidentă.
Spuneţi imediat medicului dumneavoastră dacă observaţi oricare
dintre următoarele reacţii adverse:
• Semne de sângerare
− sângerare la nivelul creierului sau în interiorul craniului
(simptomele pot include dureri de cap, slăbiciune pe o parte a
corpului, vărsături, convulsii, scăderea nivelului de conștiență și
rigiditatea gâtului. O urgență medicală gravă. Solicitați imediat
asistență medicală!)
− sângerare prelungită sau abundentă
− slăbiciune foarte pronunţată, oboseală, paloare, ameţeală, durere
de cap, umflături inexplicabile, senzaţie de lipsă de aer, durere în
piept sau angină pectorală.
Medicul dumneavoastră poate decide să vă ţină sub supraveghere
strictă sau să vă modifice tratamentul.
• Semne de reacţii grave la nivelul pielii
− erupţie trecătoare severă care se răspândeşte, vezicule sau leziuni
ale mucoaselor de exemplu, în gură sau la nivelul ochilor (sindrom
Stevens-Johnson/necroliză epidermică toxică)
− reacţie la medicament, care provoacă erupţie trecătoare pe piele,
febră, inflamaţie a organelor interne, anomalii ale sângelui şi boli
sistemice (sindromul DRESS).
Frecvenţa acestor reacţii este foarte rară (până la 1 din 10000 persoane).
• Semne de reacţii alergice grave
− umflarea feţei, buzelor, gurii, limbii sau gâtului; dificultăţi la
înghiţire; urticarie şi dificultăţi la respiraţie; scădere bruscă a
tensiunii arteriale.
Frecvenţele reacţiilor adverse sunt foarte rare (reacţii de tip anafilactic,
inclusiv şoc anafilactic; pot afecta până la 1 din 10000 persoane) şi mai
puţin frecvente (angioedem şi edem alergic; pot afecta până la 1 din 100
persoane).
Lista generală a reacţiilor adverse posibile constatate la adulți,
copii și adolescenți Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane)
− scăderea numărului de celule roşii din sânge, care poate duce la
paloarea pielii şi poate determina slăbiciune sau senzaţia de lipsă
de aer − sângerare la nivelul stomacului sau intestinului, sângerare
urogenitală (inclusiv prezenţa sângelui în urină şi sângerare
menstruală abundentă), sângerare nazală, sângerare la nivelul
gingiilor − sângerare la nivelul ochiului (inclusiv sângerare la nivelul albului
ochilor) − sângerări la nivelul ţesuturilor sau a unei cavităţi a corpului
(hematoame, echimoze (vânătăi)) − tuse cu sânge − sângerare la nivelul pielii sau sub piele − sângerare după operaţie − scurgeri de sânge sau lichid de la nivelul plăgii chirurgicale − umflături (edeme) la nivelul membrelor − durere la nivelul membrelor − afectarea funcţionării rinichilor (poate fi observată în testele realizate
de către medicul dumneavoastră) − febră − durere de stomac, indigestie, greață sau vărsături, constipaţie, diaree − tensiune arterială mică (simptomele pot fi senzaţia de ameţeală sau
leşin la ridicarea în picioare) − scăderea tonusului şi a energiei în general (slăbiciune, oboseală),
durere de cap, ameţeli, leşin − erupţii trecătoare pe piele, mâncărimi ale pielii − analizele de sânge pot arăta creşteri ale unor enzime din ficat.
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane)
− sângerare la nivelul creierului sau în interiorul craniului (vezi mai sus,
semne de sângerare) − sângerarea la nivelul unei articulaţii, care cauzează durere şi umflare − trombocitopenie (număr scăzut de trombocite; trombocitele sunt
celule care ajută la coagularea sângelui) − reacţii alergice, inclusiv reacţii alergice la nivelul pielii − tulburări ale funcţiilor ficatului (pot fi observate prin analize efectuate
de medicul dumneavoastră) − analizele de sânge pot arăta creşteri ale bilirubinei, ale unor enzime
pancreatice sau ale numărului de trombocite − leşin − stare generală de rău − bătăi rapide ale inimii − senzaţie de gură uscată − urticarie.
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane)
− sângerare la nivelul unui muşchi − colestază (scăderea fluxului biliar), hepatită inclusiv leziuni
hepatocelulare (inflamarea ficatului, inclusiv leziuni ale ficatului) − îngălbenirea pielii sau a albului ochilor (icter) − umflături localizate − acumulare de sânge (hematom) În zona inghinală ca o complicaţie
a unei proceduri cardiace, prin care un cateter se introduce în artera
piciorului dumneavoastră (pseudoanevrism).
Cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele
disponibile)
− insuficienţă renală după o sângerare severă − presiune crescută în interiorul muşchilor de la picioare sau braţe
după o sângerare, care poate duce la durere, umflare, senzaţii
modificate, amorţeală sau paralizie (sindrom de compartiment după
o sângerare).
Reacții adverse la copii și adolescenți
În general, reacțiile adverse observate la copiii și adolescenții tratați cu
rivaroxaban au fost similare ca tip cu cele observate la adulți și au fost în
principal ușoare până la moderate ca severitate.
Reacțiile adverse care au fost observate mai des la copii și adolescenți:
Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane)
− durere de cap − febră − sângerare nazală − vărsături.
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane)
− bătăi crescute ale inimii − analize de sânge care pot indica o creștere a bilirubinei (pigment
biliar) − trombocitopenie (număr scăzut de trombocite, care sunt globule
care ajută la coagularea sângelui) − sângerare menstruală crescută.
Mai puțin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane)
− analizele de sânge pot indica o creștere a unei subcategorii a
bilirubinei (bilirubina directă, pigment biliar).
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile
reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi
raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional
de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web site-ul Agenţiei
Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amdm.gov.md sau
e-mail: [email protected]. Raportând reacţiile adverse,
puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind
siguranţa acestui medicament.
5. Cum se păstrează Rivaroxaban-BP
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie
şi pe fiecare blister după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a
lunii respective.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor
menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care
nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii Ce conţine Rivaroxaban-BP
− Substanţa activă este rivaroxaban.
Fiecare comprimat de Rivaroxaban-BP 15 mg conţine rivaroxaban 15 mg.
Fiecare comprimat de Rivaroxaban-BP 20 mg conţine rivaroxaban 20 mg.
− Celelalte componente sunt:
Nucleul comprimatului
Celuloză microcristalină
Croscarmeloză sodică
Povidon K30
Laurilsulfat de sodiu
Stearat de magneziu
Lactoză monohidrat
Filmul
Rivaroxaban-BP 15 mg comprimate filmate
Macrogol
Dioxid de titan
Talc
Glicerol monocaprilocaprat tip 1
Alcool polivinilic parțial hidrolizat
Galben de chinolină lac de aluminiu
Galben amurg FCF lac de aluminiu
Rivaroxaban-BP 20 mg comprimate filmate
Macrogol
Dioxid de titan
Talc
Glicerol monocaprilocaprat tip 1
Alcool polivinilic parțial hidrolizat
Galben amurg FCF lac de aluminiu
Indigo carmin lac de aluminiu
Albastru brilliant FCF lac de aluminiu
Cum arată Rivaroxaban-BP comprimate filmate 10 mg şi conţinutul
ambalajului
Rivaroxaban-BP comprimate filmate 15 mg
Comprimate filmate, de culoare galbenă, rotunde, biconvexe, marcate
cu „BP” pe una dintre fețe.
Rivaroxaban-BP comprimate filmate 20 mg
Comprimate filmate, de culoare albastră, rotunde, biconvexe, marcate
cu „BP” pe una dintre fețe.
Blister din AL/PVC care conține 10 sau 14 comprimate.
Cutie de carton care conține 3 blistere a câte 10 comprimate sau 2
blistere a câte 14 comprimate împreună cu prospectul pentru utilizator.
Deţinătorul certificatului de înregistrare și fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
SC Balkan Pharmaceuticals SRL,
str. Industrială, 7/A, MD-2091, or. Sîngera, Republica Moldova
Fabricantul
SC Balkan Pharmaceuticals SRL,
str. Industrială, 7/A, MD-2091, or. Sîngera, Republica Moldova
Acest prospect a fost revizuit în: Decembrie 2021
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe siteul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (AMDM) http://
nomenclator.amdm.gov.md/
0
În stoc
1. Ce este Alergostop şi pentru ce se utilizează
Alergostop face parte din grupul medicamentelor cu acțiune antialergică numite
antihistaminice sistemice. Substanța activă a acestui medicament este clorhidrat de
cloropiramină.
Alergostop este indicat în maladii alergice ca:
- rinită alergică sezonieră,
- conjunctivită,
- urticarie,
- dermografism,
- dermatită alergică de contact,
- alergie alimentară şi medicamentoasă,
- alergie la înţepături de insecte,
- prurit cutanat.
Deasemenea Alergostop este indicat ca tratament adjuvant a reacțiilor sistemice
anafilactice şi edemului angioneurotic. Cum să utilizaţi Alergostop
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Alergostop trebuie să vi se administreze de către medicul dumneavoastră sau de către
asistenta medicală.
Regim de dozare
Adulţi: doza nictemerală de obicei constituie 20-40 mg (1-2 ml).
Copii: cu vârsta de 1-12 luni – câte 5 mg (0,25 ml); 1-6 ani – câte 10 mg (0,5 ml); 6-14
ani – câte 10-20 mg (0,5-1 ml).
Doza nictemerală maximă pentru copii nu va depăşi 2 mg/kg corp.
Grupe speciale de pacienţi
Pacienţi vârstnici şi astenizaţi:
se administrează cu precauţie, deoarece la aceşti
pacienţi antihistaminicele mai frecvent provoacă reacţii adverse (vertij, somnolenţă,
scăderea tensiunii arteriale).
Tulburarea funcţiei hepatice: poate fi necesară reducerea dozei din cauza încetinirii
metabolizării substanţei active a preparatului în maladiile hepatice.
Tulburarea funcţiei renale: poate fi necesară modificarea regimului de dozare şi
reducerea dozei, deoarece substanţa activă se elimină preponderent renal.
Mod de administrare
Preparatul se administrează intramuscular. În cazuri excepţionale, conform indicaţiilor,
preparatul poate fi administrat cu precauţie intravenos!
Tratamentul ulterior şi/sau creşterea dozei se determină în funcţie de reacţia pacientului
şi reacţiile adverse prezente, deşi doza maximă nictemerală nu trebuie să depăşească 2
mg/kg.
În şoc anafilactic sau reacţie alergică acută gravă se recomandă de a iniţia tratamentul cu
o injecţie intravenoasă lentă de Alergostop, care continuă cu injectări intramusculare şi
administrare per os.
Dacă utilizaţi mai mult Alergostop decât trebuie
Dacă vi s-a administrat mai mult decât trebuie din Alergostop, adresaţi-vă imediat
medicului dumneavoastră sau mergeţi la departamentul de urgenţă al celui mai
apropiat spital. În caz de supradozaj, apar tulburări precum halucinaţii, nelinişte,
dereglări de coordonare a mişcărilor, convulsii. La copiii de vârsta fragedă predomină
excitarea.
Dacă uitaţi să utilizaţi Alergostop
Dacă aţi uitat, din greşeală, să luaţi doza zilnică, luaţi doza următoare ca de obicei. Nu
luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Alergostop
Nu întrerupeţi tratamentul cu Alergostop fără a discuta cu medicul dumneavoastră.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Alergostop face parte din grupul medicamentelor cu acțiune antialergică numite
antihistaminice sistemice. Substanța activă a acestui medicament este clorhidrat de
cloropiramină.
Alergostop este indicat în maladii alergice ca:
- rinită alergică sezonieră,
- conjunctivită,
- urticarie,
- dermografism,
- dermatită alergică de contact,
- alergie alimentară şi medicamentoasă,
- alergie la înţepături de insecte,
- prurit cutanat.
Deasemenea Alergostop este indicat ca tratament adjuvant a reacțiilor sistemice
anafilactice şi edemului angioneurotic. Cum să utilizaţi Alergostop
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Alergostop trebuie să vi se administreze de către medicul dumneavoastră sau de către
asistenta medicală.
Regim de dozare
Adulţi: doza nictemerală de obicei constituie 20-40 mg (1-2 ml).
Copii: cu vârsta de 1-12 luni – câte 5 mg (0,25 ml); 1-6 ani – câte 10 mg (0,5 ml); 6-14
ani – câte 10-20 mg (0,5-1 ml).
Doza nictemerală maximă pentru copii nu va depăşi 2 mg/kg corp.
Grupe speciale de pacienţi
Pacienţi vârstnici şi astenizaţi:
se administrează cu precauţie, deoarece la aceşti
pacienţi antihistaminicele mai frecvent provoacă reacţii adverse (vertij, somnolenţă,
scăderea tensiunii arteriale).
Tulburarea funcţiei hepatice: poate fi necesară reducerea dozei din cauza încetinirii
metabolizării substanţei active a preparatului în maladiile hepatice.
Tulburarea funcţiei renale: poate fi necesară modificarea regimului de dozare şi
reducerea dozei, deoarece substanţa activă se elimină preponderent renal.
Mod de administrare
Preparatul se administrează intramuscular. În cazuri excepţionale, conform indicaţiilor,
preparatul poate fi administrat cu precauţie intravenos!
Tratamentul ulterior şi/sau creşterea dozei se determină în funcţie de reacţia pacientului
şi reacţiile adverse prezente, deşi doza maximă nictemerală nu trebuie să depăşească 2
mg/kg.
În şoc anafilactic sau reacţie alergică acută gravă se recomandă de a iniţia tratamentul cu
o injecţie intravenoasă lentă de Alergostop, care continuă cu injectări intramusculare şi
administrare per os.
Dacă utilizaţi mai mult Alergostop decât trebuie
Dacă vi s-a administrat mai mult decât trebuie din Alergostop, adresaţi-vă imediat
medicului dumneavoastră sau mergeţi la departamentul de urgenţă al celui mai
apropiat spital. În caz de supradozaj, apar tulburări precum halucinaţii, nelinişte,
dereglări de coordonare a mişcărilor, convulsii. La copiii de vârsta fragedă predomină
excitarea.
Dacă uitaţi să utilizaţi Alergostop
Dacă aţi uitat, din greşeală, să luaţi doza zilnică, luaţi doza următoare ca de obicei. Nu
luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Alergostop
Nu întrerupeţi tratamentul cu Alergostop fără a discuta cu medicul dumneavoastră.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră sau farmacistului.
0
În stoc
DESCRIEREA PRODUSULUI
MOXICUM
COMPOZIȚIE
Comprimatul filmat conține
Substanța activă: moxifloxacină (sub formă de clorhidrat de moxifloxacină) 400 mg.
FARMACODINAMICĂ
Moxicum este un medicament antibacterian bactericid cu spectru larg din seria fluorochinolone.
Moxifloxacina este activă împotriva unei game largi de microorganisme gram-negative și gram-pozitive, anaerobe, bacterii acido-rezistente și forme atipice precum Mycoplasma, Chlamidia, Legionella, precum și bacteriile rezistente la antibiotice β-lactamice și macrolide. INDICAȚII DE UTILIZARE
- sinuzită acută;
- exacerbarea bronșitei cronice;
- Pneumonie dobândită în comunitate;
- infecții necomplicate și complicate ale pielii și țesuturilor moi (inclusiv picior diabetic infectat);
- infectii intraabdominale complicate, inclusiv infectii polimicrobiene (cum ar fi formarea abceselor);
- boli inflamatorii necomplicate ale organelor pelvine (inclusiv salpingita si endometrita).
MOD DE APLICARE SI DOZE
Medicamentul se administreaza pe cale orala.
Doza recomandată este de 400 mg o dată pe zi.
Durata tratamentului este determinată de severitatea infecției și de efectul clinic.
durata tratamentului;
- cu sinuzita acuta - 7 zile;
- cu exacerbare a bronșitei cronice - 5 zile;
- în cazul pneumoniei comunitare, durata totală a terapiei în trepte cu medicamentul (în/în introducere urmată de administrare orală) este de 7-14 zile;
- pentru infecții necomplicate ale pielii și țesuturilor moi - 7 zile;
- cu infecții complicate ale pielii și țesuturilor moi (în/în introducere urmată de administrare orală) - 7-21 zile;
- cu infecții intraabdominale complicate, inclusiv infecții polimicrobiene (în/în introducere urmată de administrare orală) - 5-14 zile;
- cu boli inflamatorii necomplicate ale organelor pelvine (inclusiv salpingita si endometrita) - 14 zile.
Pacienți vârstnici, pacienți cu insuficiență ușoară a funcției hepatice și renale (inclusiv clearance-ul creatininei ≤ 30 ml / min / 1,73 m2), precum și pacienții cu hemodializă continuă și dializă peritoneală ambulatorie pe termen lung, nu este necesară ajustarea regimului de dozare .
CONTRAINDICAȚII
- hipersensibilitate la componentele medicamentului;
- sarcina;
- alăptarea (alăptarea);
- copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani.
EFECTE SECUNDARE Moxicum este în general bine tolerat, majoritatea efectelor secundare fiind ușoare sau moderate. INSTRUCȚIUNI SPECIALE
Moxicum este prescris cu prudență în sindromul epileptic (inclusiv în antecedente), epilepsie, insuficiență hepatică severă, sindromul de prelungire a intervalului QT, precum și la pacienții cu afecțiuni predispunând la aritmii, precum bradicardie, ischemie miocardică acută.
Dacă în timpul tratamentului se dezvoltă diaree severă, medicamentul trebuie întrerupt.
La utilizarea moxifloxacinei în practică, nu au existat reacții de fotosensibilitate. Cu toate acestea, pacienții cărora li se administrează moxifloxacină trebuie să evite lumina directă a soarelui și expunerea la UV.
EFECT ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE ȘI A GESTIONARII MECANISMELOR
Medicamentul poate provoca reacții adverse din partea sistemului nervos central, astfel încât capacitatea de a conduce o mașină și alte mecanisme este determinată pe baza unei evaluări a răspunsului pacientului la administrarea medicamentului.
UTILIZARE ÎN SARCINĂ ŞI ALĂPTARE
Siguranţa medicamentului în timpul sarcinii nu a fost stabilită, de aceea utilizarea acestuia este contraindicată.
O cantitate mică de moxifloxacină este excretată în laptele matern, prin urmare, dacă este necesar, programarea în timpul alăptării ar trebui să înceteze alăptarea.
UTILIZARE ÎN PEDIATRIE
Eficacitatea și siguranța medicamentului la copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani nu au fost stabilite. Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
MOXICUM
COMPOZIȚIE
Comprimatul filmat conține
Substanța activă: moxifloxacină (sub formă de clorhidrat de moxifloxacină) 400 mg.
FARMACODINAMICĂ
Moxicum este un medicament antibacterian bactericid cu spectru larg din seria fluorochinolone.
Moxifloxacina este activă împotriva unei game largi de microorganisme gram-negative și gram-pozitive, anaerobe, bacterii acido-rezistente și forme atipice precum Mycoplasma, Chlamidia, Legionella, precum și bacteriile rezistente la antibiotice β-lactamice și macrolide. INDICAȚII DE UTILIZARE
- sinuzită acută;
- exacerbarea bronșitei cronice;
- Pneumonie dobândită în comunitate;
- infecții necomplicate și complicate ale pielii și țesuturilor moi (inclusiv picior diabetic infectat);
- infectii intraabdominale complicate, inclusiv infectii polimicrobiene (cum ar fi formarea abceselor);
- boli inflamatorii necomplicate ale organelor pelvine (inclusiv salpingita si endometrita).
MOD DE APLICARE SI DOZE
Medicamentul se administreaza pe cale orala.
Doza recomandată este de 400 mg o dată pe zi.
Durata tratamentului este determinată de severitatea infecției și de efectul clinic.
durata tratamentului;
- cu sinuzita acuta - 7 zile;
- cu exacerbare a bronșitei cronice - 5 zile;
- în cazul pneumoniei comunitare, durata totală a terapiei în trepte cu medicamentul (în/în introducere urmată de administrare orală) este de 7-14 zile;
- pentru infecții necomplicate ale pielii și țesuturilor moi - 7 zile;
- cu infecții complicate ale pielii și țesuturilor moi (în/în introducere urmată de administrare orală) - 7-21 zile;
- cu infecții intraabdominale complicate, inclusiv infecții polimicrobiene (în/în introducere urmată de administrare orală) - 5-14 zile;
- cu boli inflamatorii necomplicate ale organelor pelvine (inclusiv salpingita si endometrita) - 14 zile.
Pacienți vârstnici, pacienți cu insuficiență ușoară a funcției hepatice și renale (inclusiv clearance-ul creatininei ≤ 30 ml / min / 1,73 m2), precum și pacienții cu hemodializă continuă și dializă peritoneală ambulatorie pe termen lung, nu este necesară ajustarea regimului de dozare .
CONTRAINDICAȚII
- hipersensibilitate la componentele medicamentului;
- sarcina;
- alăptarea (alăptarea);
- copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani.
EFECTE SECUNDARE Moxicum este în general bine tolerat, majoritatea efectelor secundare fiind ușoare sau moderate. INSTRUCȚIUNI SPECIALE
Moxicum este prescris cu prudență în sindromul epileptic (inclusiv în antecedente), epilepsie, insuficiență hepatică severă, sindromul de prelungire a intervalului QT, precum și la pacienții cu afecțiuni predispunând la aritmii, precum bradicardie, ischemie miocardică acută.
Dacă în timpul tratamentului se dezvoltă diaree severă, medicamentul trebuie întrerupt.
La utilizarea moxifloxacinei în practică, nu au existat reacții de fotosensibilitate. Cu toate acestea, pacienții cărora li se administrează moxifloxacină trebuie să evite lumina directă a soarelui și expunerea la UV.
EFECT ASUPRA CAPACITĂȚII DE CONDUCERE ȘI A GESTIONARII MECANISMELOR
Medicamentul poate provoca reacții adverse din partea sistemului nervos central, astfel încât capacitatea de a conduce o mașină și alte mecanisme este determinată pe baza unei evaluări a răspunsului pacientului la administrarea medicamentului.
UTILIZARE ÎN SARCINĂ ŞI ALĂPTARE
Siguranţa medicamentului în timpul sarcinii nu a fost stabilită, de aceea utilizarea acestuia este contraindicată.
O cantitate mică de moxifloxacină este excretată în laptele matern, prin urmare, dacă este necesar, programarea în timpul alăptării ar trebui să înceteze alăptarea.
UTILIZARE ÎN PEDIATRIE
Eficacitatea și siguranța medicamentului la copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani nu au fost stabilite. Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
0
În stoc
Ce este Polygynax şi pentru ce se utilizează
Polygynax face parte din clasa medicamentelor antiinfecţioase şi antiseptice (exclusiv combinaţii cu
corticosteroizi), antibiotice.
Acest medicament este indicat în tratamentul local al infecţiilor vaginale.
De asemenea, este indicat ca profilaxie :
- înainte de intervenţii chirurgicale în zona micului bazin;
- înainte de naştere;
- înainte şi după electrocoagularea colului uterin;
- înaintea investigaţiilor uterine (histerografie). Cum să utilizaţi Polygynax
Dacă aveţi alergie la arahide sau soia nu utilizaţi acest medicament.
Polygynax este indicat la femei adulte.
Se administrează intravaginal o capsulă moale, în fiecare seară, timp de 12 zile.
Metoda şi calea de administrare
Cale de administrare vaginală.
Este de preferat să introduceţi capsula în poziţie culcat. Cea mai simplă cale este în poziţie culcat pe
spate, cu genunchii îndoiţi.
Recomandări:
- pentru a nu contamina obiectele din jur, folosiţi propria lenjerie de baie (mănuşă, prosop),
- purtaţi lenjerie intimă din bumbac,
- evitaţi duşurile vaginale,
- evitaţi utilizarea tampoanelor interne în timpul tratamentului,
- nu întrerupeţi tratamentul pe perioada ciclului menstrual,
- medicul dumneavoastră s-ar putea să vă recomande tratament şi pentru partenerul dumneavoastră,
pentru a evita reîmbolnăvirea.
Dacă uitaţi să utilizaţi Polygynax
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
Polygynax face parte din clasa medicamentelor antiinfecţioase şi antiseptice (exclusiv combinaţii cu
corticosteroizi), antibiotice.
Acest medicament este indicat în tratamentul local al infecţiilor vaginale.
De asemenea, este indicat ca profilaxie :
- înainte de intervenţii chirurgicale în zona micului bazin;
- înainte de naştere;
- înainte şi după electrocoagularea colului uterin;
- înaintea investigaţiilor uterine (histerografie). Cum să utilizaţi Polygynax
Dacă aveţi alergie la arahide sau soia nu utilizaţi acest medicament.
Polygynax este indicat la femei adulte.
Se administrează intravaginal o capsulă moale, în fiecare seară, timp de 12 zile.
Metoda şi calea de administrare
Cale de administrare vaginală.
Este de preferat să introduceţi capsula în poziţie culcat. Cea mai simplă cale este în poziţie culcat pe
spate, cu genunchii îndoiţi.
Recomandări:
- pentru a nu contamina obiectele din jur, folosiţi propria lenjerie de baie (mănuşă, prosop),
- purtaţi lenjerie intimă din bumbac,
- evitaţi duşurile vaginale,
- evitaţi utilizarea tampoanelor interne în timpul tratamentului,
- nu întrerupeţi tratamentul pe perioada ciclului menstrual,
- medicul dumneavoastră s-ar putea să vă recomande tratament şi pentru partenerul dumneavoastră,
pentru a evita reîmbolnăvirea.
Dacă uitaţi să utilizaţi Polygynax
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
0
În stoc
Ce este Diurex 50mg/20mg şi pentru ce se utilizează
Diurex 50 mg/20 mg conţine 2 substanţe active: spironolactonă şi furosemidă. Acestea aparţin
grupului de medicamente numit diuretice (comprimate pentru apă).
Diurex 50 mg/20 mg poate fi folosit pentru a opri acumularea de apă în exces în corpul
dumneavoastră. Acest surplus de apă poate determina umflarea gleznelor, dificultăţi în respiraţie şi
senzație de oboseală mai mare decât de obicei.
Diurex 50 mg/20 mg acţionează ajutându-vă să eliminaţi mai multă apă (urină) decât de obicei. Dacă
apa excesivă din corpul dumneavoastră nu este eliminată, poate pune o presiune suplimentară asupra
inimii, vaselor de sânge, plămânilor, rinichilor sau ficatului.
Diurex 50 mg/20 mg este recomandat în eliminarea apei din ţesuturi (edeme) din unele afecţiuni
precum:
- Insuficienţa cardiacă congestivă cronică (o afecţiune în care inima nu poate pompa suficient
sânge pentru a satisface nevoile organismului).
- Ciroza hepatică (o afecţiune gravă a ficatului).
- Hipertensiune arterială asociată hiperaldosteronismului. Cum să luaţi Diurex 50 mg/20 mg
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Cum să luaţi acest medicament
• Luați acest medicament pe cale orală.
• Înghițiți capsulele întregi, cu un pahar de apă.
• Acest medicament nu este potrivit pentru utilizare la copii.
• Dacă simțiți că efectul medicamentului dumneavoastră este prea slab sau prea puternic, nu modificați
doza, dar adresați-vă medicului dumneavoastră.
Cât de mult să luați din Diurex 50 mg/20 mg
Doza uzuală este de 1 la 4 capsule pe zi. Medicul dumneavoastră vă va spune câte capsule să luați.
Dacă trebuie să luați capsulele o dată pe zi, luați-le la micul dejun. Dacă trebuie să luați capsulele de
două ori în fiecare zi, luați-le la micul dejun și la masa de prânz. Nu luați capsulele seara, deoarece ar
putea afecta somnul. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Adresaţi-vă imediat unui medic dacă observați oricare dintre următoarele reacții adverse grave
- s-ar putea să aveţi nevoie de tratament medical de urgență.
Diurex 50 mg/20 mg conţine 2 substanţe active: spironolactonă şi furosemidă. Acestea aparţin
grupului de medicamente numit diuretice (comprimate pentru apă).
Diurex 50 mg/20 mg poate fi folosit pentru a opri acumularea de apă în exces în corpul
dumneavoastră. Acest surplus de apă poate determina umflarea gleznelor, dificultăţi în respiraţie şi
senzație de oboseală mai mare decât de obicei.
Diurex 50 mg/20 mg acţionează ajutându-vă să eliminaţi mai multă apă (urină) decât de obicei. Dacă
apa excesivă din corpul dumneavoastră nu este eliminată, poate pune o presiune suplimentară asupra
inimii, vaselor de sânge, plămânilor, rinichilor sau ficatului.
Diurex 50 mg/20 mg este recomandat în eliminarea apei din ţesuturi (edeme) din unele afecţiuni
precum:
- Insuficienţa cardiacă congestivă cronică (o afecţiune în care inima nu poate pompa suficient
sânge pentru a satisface nevoile organismului).
- Ciroza hepatică (o afecţiune gravă a ficatului).
- Hipertensiune arterială asociată hiperaldosteronismului. Cum să luaţi Diurex 50 mg/20 mg
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Cum să luaţi acest medicament
• Luați acest medicament pe cale orală.
• Înghițiți capsulele întregi, cu un pahar de apă.
• Acest medicament nu este potrivit pentru utilizare la copii.
• Dacă simțiți că efectul medicamentului dumneavoastră este prea slab sau prea puternic, nu modificați
doza, dar adresați-vă medicului dumneavoastră.
Cât de mult să luați din Diurex 50 mg/20 mg
Doza uzuală este de 1 la 4 capsule pe zi. Medicul dumneavoastră vă va spune câte capsule să luați.
Dacă trebuie să luați capsulele o dată pe zi, luați-le la micul dejun. Dacă trebuie să luați capsulele de
două ori în fiecare zi, luați-le la micul dejun și la masa de prânz. Nu luați capsulele seara, deoarece ar
putea afecta somnul. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Adresaţi-vă imediat unui medic dacă observați oricare dintre următoarele reacții adverse grave
- s-ar putea să aveţi nevoie de tratament medical de urgență.
0
În stoc
Ce este Ziromin și pentru ce se utilizează
Azitromicina aparţine unui grup de antibiotice denumite macrolide. Antibioticele sunt folosite în
tratamentul infecţiilor cauzate de microorganisme de tipul bacteriilor. Azitromicina este utilizată
pentru tratamentul anumitor infecţii cauzate de bacterii sensibile la azitromicină, cum ar fi:
infecții ale tractului respirator superior, inclusiv amigdalite, faringite, sinuzite;
infecţii ale căilor respiratorii inferioare, inclusiv bronşite și pneumonii;
otite medii acute;
infecții ale pielii și țesuturilor moi;
infecţii genitale necomplicate determinate de Chlamydia trachomatis și Neisseria
gonorrhoeae.
Dacă nu intervine ameliorarea sau din contra se înrăutățește starea dumneavoastră, adresați-vă
medicului dumneavoastră. Cum să luați Ziromin
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau
farmacistul.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Cum să luaţi acest medicament
- Luaţi acest medicament pe cale orală.
- Înghiţiţi comprimatele întregi, cu un pahar cu apă.
- Comprimatele pot fi luate în timpul meselor sau oricând între mese.
Ce doză să luaţi
- Medicul dumneavoastră va decide câte comprimate de Ziromin trebuie să luaţi.
- Doza va depinde de tipul infecţiei pe care o aveţi şi de localizarea infecţiei în organismul
dumneavoastră.
- Durata tratamentului va depinde de cât de gravă este infecţia dumneavoastră.
- Dacă simţiţi că efectul medicamentului este prea slab sau prea puternic, nu schimbaţi
dumneavoastră doza, ci adresaţi-vă medicului dumneavoastră.
Copii şi adolescenţi cu greutatea mai mare de 45 kg şi adulţi, inclusiv vârstnici
În tratamentul infecţiilor căilor respiratorii superioare şi inferioare, otitei medii acute, infecţiilor
cutanate şi ale ţesuturilor moi, doza totală de azitromicină este de 1,5 g, administrată timp de trei
zile sau timp de 5 zile.
Schema de tratament de 3 zile:
500 mg de azitromicină se administrează o dată pe zi, timp de 3 zile ( 1 comprimat filmat de
Ziromin 500 mg).
Schema de tratament de 5 zile:
Ca alternativă poate servi tratamentul de 5 zile, în timpul căruia, în prima zi se administrează 500
mg azitromicină (1 comprimat de Ziromin, 500 mg, comprimate filmate), iar în următoarele 4 zile
cîte 250 mg pe zi (½ comprimat de Ziromin 500 mg, comprimate filmate)
Pentru tratamentul infecţiilor genitale necomplicate determinate de
- Chlamydia trachomatis, doza este de 1000 mg, administrată ca doză unică.
- Neisseria Gonorrhoeae, doza recomandată este de 1000 mg sau 2000 mg, de azitromicină
administrată concomitent cu 250 sau 500 mg de ceftriaxonă conform protocoalelor clinice.
În cazul pacienților hipersensibili la penicilină sau/și cefalosporine, tratamentul se prescrie de către
medici conform protocoalelor clinice în vigoare.
Vârstnici
Se administrează aceeaşi doză ca şi în cazul pacienţilor adulţi. Deoarece vârstnicii pot fi pacienți cu
afecțiuni proaritmogene curente, se recomandă prudență deosebită, din cauza riscului de apariţie a
aritmiilor cardiace și a torsadei vârfurilor.
Copii cu greutatea mai mică de 45 kg:
Copiii cu greutatea mai mică de 45 kg nu trebuie să utilizeze aceste comprimate. Pentru astfel de
pacienţi sunt disponibile forme cu dozaj mai mic, cum sunt suspensiile orale.
Pacienţi cu insuficienţă renală sau insuficienţă hepatică:
Trebuie să spuneți medicului dumneavoastră dacă aveți probleme renale sau hepatice. Este posibil
ca medicul dumneavoastră să fie nevoit să modifice doza normală.
Dacă încă nu sunteți sigur, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Continuaţi
întotdeauna tratamentul, chiar dacă vă simţiţi mai bine. Dacă infecţia se agravează sau nu vă simţiţi
mai bine în termen de câteva zile sau o nouă infecţie se dezvoltă, spuneţi medicului dumneavoastră. Reacții adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.https://bit.ly/3wlttYS
Azitromicina aparţine unui grup de antibiotice denumite macrolide. Antibioticele sunt folosite în
tratamentul infecţiilor cauzate de microorganisme de tipul bacteriilor. Azitromicina este utilizată
pentru tratamentul anumitor infecţii cauzate de bacterii sensibile la azitromicină, cum ar fi:
infecții ale tractului respirator superior, inclusiv amigdalite, faringite, sinuzite;
infecţii ale căilor respiratorii inferioare, inclusiv bronşite și pneumonii;
otite medii acute;
infecții ale pielii și țesuturilor moi;
infecţii genitale necomplicate determinate de Chlamydia trachomatis și Neisseria
gonorrhoeae.
Dacă nu intervine ameliorarea sau din contra se înrăutățește starea dumneavoastră, adresați-vă
medicului dumneavoastră. Cum să luați Ziromin
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau
farmacistul.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Cum să luaţi acest medicament
- Luaţi acest medicament pe cale orală.
- Înghiţiţi comprimatele întregi, cu un pahar cu apă.
- Comprimatele pot fi luate în timpul meselor sau oricând între mese.
Ce doză să luaţi
- Medicul dumneavoastră va decide câte comprimate de Ziromin trebuie să luaţi.
- Doza va depinde de tipul infecţiei pe care o aveţi şi de localizarea infecţiei în organismul
dumneavoastră.
- Durata tratamentului va depinde de cât de gravă este infecţia dumneavoastră.
- Dacă simţiţi că efectul medicamentului este prea slab sau prea puternic, nu schimbaţi
dumneavoastră doza, ci adresaţi-vă medicului dumneavoastră.
Copii şi adolescenţi cu greutatea mai mare de 45 kg şi adulţi, inclusiv vârstnici
În tratamentul infecţiilor căilor respiratorii superioare şi inferioare, otitei medii acute, infecţiilor
cutanate şi ale ţesuturilor moi, doza totală de azitromicină este de 1,5 g, administrată timp de trei
zile sau timp de 5 zile.
Schema de tratament de 3 zile:
500 mg de azitromicină se administrează o dată pe zi, timp de 3 zile ( 1 comprimat filmat de
Ziromin 500 mg).
Schema de tratament de 5 zile:
Ca alternativă poate servi tratamentul de 5 zile, în timpul căruia, în prima zi se administrează 500
mg azitromicină (1 comprimat de Ziromin, 500 mg, comprimate filmate), iar în următoarele 4 zile
cîte 250 mg pe zi (½ comprimat de Ziromin 500 mg, comprimate filmate)
Pentru tratamentul infecţiilor genitale necomplicate determinate de
- Chlamydia trachomatis, doza este de 1000 mg, administrată ca doză unică.
- Neisseria Gonorrhoeae, doza recomandată este de 1000 mg sau 2000 mg, de azitromicină
administrată concomitent cu 250 sau 500 mg de ceftriaxonă conform protocoalelor clinice.
În cazul pacienților hipersensibili la penicilină sau/și cefalosporine, tratamentul se prescrie de către
medici conform protocoalelor clinice în vigoare.
Vârstnici
Se administrează aceeaşi doză ca şi în cazul pacienţilor adulţi. Deoarece vârstnicii pot fi pacienți cu
afecțiuni proaritmogene curente, se recomandă prudență deosebită, din cauza riscului de apariţie a
aritmiilor cardiace și a torsadei vârfurilor.
Copii cu greutatea mai mică de 45 kg:
Copiii cu greutatea mai mică de 45 kg nu trebuie să utilizeze aceste comprimate. Pentru astfel de
pacienţi sunt disponibile forme cu dozaj mai mic, cum sunt suspensiile orale.
Pacienţi cu insuficienţă renală sau insuficienţă hepatică:
Trebuie să spuneți medicului dumneavoastră dacă aveți probleme renale sau hepatice. Este posibil
ca medicul dumneavoastră să fie nevoit să modifice doza normală.
Dacă încă nu sunteți sigur, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Continuaţi
întotdeauna tratamentul, chiar dacă vă simţiţi mai bine. Dacă infecţia se agravează sau nu vă simţiţi
mai bine în termen de câteva zile sau o nouă infecţie se dezvoltă, spuneţi medicului dumneavoastră. Reacții adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.https://bit.ly/3wlttYS
0
În stoc
Substanta activa:
Chelidonium majus. Apa distilata, Bicarbonat de sodiu, Clorura de sodiu, Hidroxid de sodiu.
Compozitia si forma de prezentare:
3 ml flacon.
Actiunea farmacologica:
Super Cistotel este folosit pentru indepartare negilor si bataturilor uscate. Nu provoca aparitia altora noi. Defecte ale pielii sunt eliminate aproape complet.
INDICATII
Pentru indepartarea completa a veruci, bataturi si negi, efectul se observa dupa aplicarea citorva picaturi de lichid.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Inainte de procedura, pentru a determina defectul pielii . Se aplica o picatura de lichid pe nev sau papiloame si se lasa sa apara macerarea pana la uscarea completa. Evitati raspandirea si frecarea lichidului! Aplicarea se face trei zile, cite o picatura pe zi. Papilom: 1 picatura aplica de la 1 pe zi. Veti simti o senzatie de arsura usoara pe suprafata si in cazul in care zonele tratate vor fi pete negre, se va indica inceputul procesului de moarte un defect care, in continuare se va incheia pe 4-6 zi.
CONTRAINDICATII
Hipersensibilitatea la preparat
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
Nu folositi lichide pentru ingrijirea pielii . Nu permit tratarea in zonele sanatoase si membranele mucoase. In cazul in care lichidul este recomandat pentru pielea sanatoasa spalati zona afectata cu apa timp de 10-15 minute, apoi face o solutie de lotiune de 5% de acid citric.
Conditii de Pastrare:
Pastreaza la temperatura camerei.
Termen de valabilitate:
3 ani.
Chelidonium majus. Apa distilata, Bicarbonat de sodiu, Clorura de sodiu, Hidroxid de sodiu.
Compozitia si forma de prezentare:
3 ml flacon.
Actiunea farmacologica:
Super Cistotel este folosit pentru indepartare negilor si bataturilor uscate. Nu provoca aparitia altora noi. Defecte ale pielii sunt eliminate aproape complet.
INDICATII
Pentru indepartarea completa a veruci, bataturi si negi, efectul se observa dupa aplicarea citorva picaturi de lichid.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Inainte de procedura, pentru a determina defectul pielii . Se aplica o picatura de lichid pe nev sau papiloame si se lasa sa apara macerarea pana la uscarea completa. Evitati raspandirea si frecarea lichidului! Aplicarea se face trei zile, cite o picatura pe zi. Papilom: 1 picatura aplica de la 1 pe zi. Veti simti o senzatie de arsura usoara pe suprafata si in cazul in care zonele tratate vor fi pete negre, se va indica inceputul procesului de moarte un defect care, in continuare se va incheia pe 4-6 zi.
CONTRAINDICATII
Hipersensibilitatea la preparat
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
Nu folositi lichide pentru ingrijirea pielii . Nu permit tratarea in zonele sanatoase si membranele mucoase. In cazul in care lichidul este recomandat pentru pielea sanatoasa spalati zona afectata cu apa timp de 10-15 minute, apoi face o solutie de lotiune de 5% de acid citric.
Conditii de Pastrare:
Pastreaza la temperatura camerei.
Termen de valabilitate:
3 ani.
0
În stoc
PROPRIETATILE FARMACOLOGICE:
Mecanismul actiunii consta in lezarea structurii ADN bacteriilor sensibile. Are efecte de tip teturam si poate fi utilizat in tratamentul alcoolismului cronic. Utilizarea Terapeutica:
in tricomoniaza, adulti 500 mg/zi timp de 10 zile, iar femeile si cite un ovul/zi intravaginal, sau 2 g p. o. intr-o singura priza- vaginoza bacteriana 2 g prima si a treia zi- lambliaza 750-1000 mg/zi, copii 2-5 ani 250mg/zi, 5-10 ani 375 mg/zi, 10-15 ani 500 mg/zi timp de 5 zile- infectiile cu anaerobi 1-1,5 g/zi, copii 20-30 mg/kg/zi. Chimioprofilaxia chirurgicala 500 mg de 3 ori pe zi 2 zile preoperatorii, copii 20-30 mg/kg/zi. Perfuzia i. v. 1-1,5 g/zi cu viteza 5 ml/min, copii 20-30 mg/kg/zi. Preparatul poate fi utilizat per se sau in combinatie cu alte antibacteriene. Doza maxima este de 4 g/zi. Pentru gelul vaginal: cite 5 g (un aplicator plin) de 2 ori pe zi (dimineata si seara) intravaginal timp de 5 zile. Pe parcursul curei de tratament se vor evita contactele sexuale. Gelul antiacneic se aplica topic in strat subtire de 2 ori pe zi. Supradozare:
Voma, oligurie. Tratament simptomatic.
Efecte adverse:
Convulsii si neuropatie periferica (amorteli, parestezii), ataxie, greata, voma, diaree, gust metalic, tromboflebite in locul administrarii.
CONTRAINDICATII:
Hipersensibilitatea la nitroimidazoli.
Interactiuni:
Efect de tip disulfiram (antabus) in consumul de alcool, creste efectul anticoagulant al cumarinelor. Disulfiramul administrat concomitent poate provoca stari psihotice.
PRECAUTII:
Afectiunile hepatice, graviditatea, perioada de alaptare. Consumul bauturilor alcoolice este contraindicat pe tot parcursul tratamentului.
Mecanismul actiunii consta in lezarea structurii ADN bacteriilor sensibile. Are efecte de tip teturam si poate fi utilizat in tratamentul alcoolismului cronic. Utilizarea Terapeutica:
in tricomoniaza, adulti 500 mg/zi timp de 10 zile, iar femeile si cite un ovul/zi intravaginal, sau 2 g p. o. intr-o singura priza- vaginoza bacteriana 2 g prima si a treia zi- lambliaza 750-1000 mg/zi, copii 2-5 ani 250mg/zi, 5-10 ani 375 mg/zi, 10-15 ani 500 mg/zi timp de 5 zile- infectiile cu anaerobi 1-1,5 g/zi, copii 20-30 mg/kg/zi. Chimioprofilaxia chirurgicala 500 mg de 3 ori pe zi 2 zile preoperatorii, copii 20-30 mg/kg/zi. Perfuzia i. v. 1-1,5 g/zi cu viteza 5 ml/min, copii 20-30 mg/kg/zi. Preparatul poate fi utilizat per se sau in combinatie cu alte antibacteriene. Doza maxima este de 4 g/zi. Pentru gelul vaginal: cite 5 g (un aplicator plin) de 2 ori pe zi (dimineata si seara) intravaginal timp de 5 zile. Pe parcursul curei de tratament se vor evita contactele sexuale. Gelul antiacneic se aplica topic in strat subtire de 2 ori pe zi. Supradozare:
Voma, oligurie. Tratament simptomatic.
Efecte adverse:
Convulsii si neuropatie periferica (amorteli, parestezii), ataxie, greata, voma, diaree, gust metalic, tromboflebite in locul administrarii.
CONTRAINDICATII:
Hipersensibilitatea la nitroimidazoli.
Interactiuni:
Efect de tip disulfiram (antabus) in consumul de alcool, creste efectul anticoagulant al cumarinelor. Disulfiramul administrat concomitent poate provoca stari psihotice.
PRECAUTII:
Afectiunile hepatice, graviditatea, perioada de alaptare. Consumul bauturilor alcoolice este contraindicat pe tot parcursul tratamentului.
0
În stoc
VESIFIX 5 mg comprimate filmate
VESIFIX 10 mg comprimate filmate
Succinat de solifenacină
1. Ce este Vesifix şi pentru ce se utilizează
Substanța activă din Vesifix aparține clasei de substanțe anticolinergice. Aceste medicamente sunt utilizate pentru reducerea hiper activi tății vezicii urinare. Aceasta vă permite să așteptați o elasticitate mai mare de timp înainte de a trebui să mergeți la toaletă și determină creșterea cantității de urină care poate fi menținută în vezica urinară.
Vesifix se utilizează pentru tratamentul simptomelor unei afecțiuni denumită vezică hiperactivă. Aceste simptome includ: nevoia impetuoasă și bruscă de a micționa fără o senzație de atenționare, nevoia de a micționa frecvent și pierderi de urină datorate faptului că nu puteți ajunge la timp la toaletă.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Vesifix
Nu utilizaţi Vesifix dacă:
- sunteți alergic la solifenacin sau la oricare dintre componentele acestui medicament;
- nu puteți să eliminați lichide sau să vă goliți complet vezica urinară (retenție urinară);
- aveți o tulburare gastro-intestinală severă (inclusiv megacolon toxic, o complicație asociată cu colita ulcerativă);
- aveți o afecțiune musculară numită miastenia gravis, care poate să determine slăbiciune musculară extremă a anumitor mușchi;
- aveți tensiune oculară crescută, cu pierderea treptată a vederii (glaucom);
- faceți dializă;
- aveți insuficiență hepatică severă;
- aveți insuficiență renală severă sau insuficiență hepatică moderată şi în același timp sunteți în tratament cu medicamente care reduc eliminarea Vesifix din organism (de exemplu, ketoconazol). Medicul dumneavoastră sau farmacistul v-ar fi spus despre acest lucru, dacă este cazul.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Vesifix, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Vesifix se administrează cu precauţie în următoarele cazuri, dacă:
- aveți dificultăți de golire a vezicii urinare (obstrucție a vezicii urinare) sau dacă aveți dificultăți la urinare (de exemplu, jet urinar slab); riscul de acumulare a urinii în vezica urinară (retenție urinară) este mult mai mare;
- aveți o obstrucție la nivelul tractului gastro-intestinal (constipație);
- aveți risc de activi tate redusă a tractului gastro-intestinal (motilitatea stomacului și a intestinelor), medicul dumneavoastră v-ar fi spus dacă era cazul;
- aveți afectare renală severă;
- aveți insuficiență hepatică moderată;
- aveți hernie hiatală sau arsuri esofagiene;
- suferiți de o afecțiune neurologică (neuropatie autonomă).
Copii și adolescenți
Vesfix nu trebuie utilizat de copii sau adolescenți cu vârsta mai mică de 18 ani.
Vesifix împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavostră sau farmacistului dacă utilizaţi sau aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente.
Este important să informaţi medicul dumneavoastră, în mod special, dacă utilizaţi:
- preparate cu proprietaţi anticolinergice, pot accentua efectele terapeutice și reacţiile adverse;
- colinergice, deoarece pot reduce efectul Vesifix;
- medicamente ca metoclopramida și cisaprida, care stimulează motilitatea tractului gastro-intestinal;
- medicamente cum sunt ketoconazol, itraconazol (folosite pentru tratamentul infecţiilor cu fungi) sau ritonavir, nelfinavir (folosite pentru tratamentul infecţiilor asociate HIV);
- medicamente cum sunt verapamil, diltiazem (folosite în tratamentul tensiunii arteriale mari şi a bolilor cardiace);
- medicamente cum sunt rifampicina (folosită pentru tratamentul tuberculozei şi altor infecţii bacteriene), fenitoina, carbamazepine (folosite în tratamentul epilepsiei).
Vesifix împreună cu alimente
Poate fi administrat cu sau fără alimente.
Sarcină şi alăptarea
Se recomandă precauție în administrarea la gravide. Nu luaţi Vesifix dacă sunteţi gravidă decât dacă medicul dvs consideră că este necesar. Nu utilizaţi Vesifix în timpul alăptarii.
Adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Vesifix poate să determine vedere înceţoşată şi, uneori, somnolenţă și oboseală, influenţând negativ capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Dacă manifestaţi astfel de reacţii adverse, nu conduceţi şi nu folosiţi utilaje.
Vesifix conţine lactoză.
Dacă medicul dumneavostră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
Vesifix 10mg conţine Sunset yellow (E110), un tip de colorant care poate provoca reacţii alergice.
3. Cum să luaţi Vesifix
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu medicul dumneavostră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Mod de administrare
Vesifix trebuie inghiţit întreg cu o cantitate de lichid, de exemplu cu un pahar de apă. Se poate lua cu sau fără alimente.
Doze
Adulţi, inclusiv vîrstnici
Doza recomandată este de 5 mg succinat de solifenacin o dată pe zi. La nevoie, doza poate fi mărită de către medicul dumneavoastră la 10 mg succinat de solifenacin o dată pe zi.
Utilizarea la copii şi adolescenţi
Vesifix nu trebuie utilizat la copii şi adolescenţi cu vîrsta sub 18 ani.
Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie
Dacă credeţi că vi s-a administrat o doză prea mare sau bănuiţi un supradozaj, adresaţivă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă uitaţi să utilizaţi Vesifix
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată. Nu luaţi niciodată mai mult de o doză pe zi. Dacă aveţi orice întrebări, adresaţi-vă medicului dvs sau farmacistului.
Dacă încetaţi să utilizaţi Vesifix
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Dacă manifestați o reacție alergică sau reacție severă la nivelul pielii (de exemplu, apariția de bășici și decojirea pielii ), trebuie să anunțați imediat medicul dumneavoastră sau asistenta medicală. Au fost raportate cazuri de angioedem (alergie cutanată care se manifestă prin apariția de umflături imediat sub piele) cu obstrucția căilor respiratorii (dificultăți la respirație) la unii pacienți în tratament cu succinat de solifenacin (Vesifix). Dacă manifestați angioedem, administrarea de succinat de solifenacin (Vesifix) trebuie întreruptă imediat și trebuie aplicate tratamentul și/sau măsurile adecvate.
Următoarele reacții adverse au fost raportate la administrarea de solifenacin:
Foarte frecvente (afectează mai mult de 1 din 10 utilizatori): uscăciunea gurii.
Frecvente (afectează mai puțin de 1 din 10 utilizatori): vedere înceţoşată; constipaţie, greaţă, indigestie, durere abdominală.
Mai puțin frecvente (afectează mai puțin de 1 din 100 utilizatori): infecţii ale căilor urinare, cistită; somnolenţă, alterarea gustului; uscăciunea ochilor; uscăciune nazală; pirozis, uscăciunea gâtului; uscăciunea pielii ; dificultăţi de urinare; oboseală, umflarea membrelor inferioare (edem).
Rare (afectează mai puțin de de 1 din 1000 utilizatori): ameţeli, dureri de cap; blocaj la nivelul colonului, acumularea unor cantităţi mari de fecale în colon (fecaloame), vărsături; mâncărime şi erupţie pe piele; acumulare de urină în vezica urinară.
Foarte rare (afectează mai puțin de 1 din 10000 utilizatori): halucinaţii, confuzie; erupţii pe piele, erupţii pe piele cu papule, însoţite de mîncărime, edem al pielii .
Cu frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile): reacţii de hipersensibilitate; apetit alimentar scăzut, creşterea anormală a nivelului potasiului din sânge; delir; boală oculară (glaucom); modificări în activi tatea electrică a inimii (ECG), ritm al inimii neregulat (torsada vârfurilor), palpitaţii, tahicardie; modificarea timbrului vocii; oprire a tranzitului intestinal, discomfort abdominal; afecțiuni hepatice, valori anormale ale testelor funcției hepatice; inflamaţie a pielii cu leziuni şi papule; slăbiciune musculară, afectare renală.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
5. Cum se păstrează Vesifix
Nu lăsaţi acest medicament la îndemâna şi vederea copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie după „Valabil pînă la:”. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi nici un element pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Vesifix 5 mg comprimate filmate
Substanţa activă este solifenacinum succinate. Fiecare comprimat filmat conţine 5 mg succinat de solifenacin. Celelalte componente sunt: lactoză anhidră, amidon de porumb pregelatinizat, hipromeloză (E464), stearat de magneziu.
Ce conţine Vesifix 10 mg comprimate filmate
Substanţa activă este solifenacinum succinate. Fiecare comprimat filmat conţine 10 mg succinat de solifenacin. Celelalte componente sunt: lactoză anhidră, Sunset Yellow, amidon de porumb pregelatinizat, hipromeloză (E464), stearat de magneziu.
Cum arată Vesifix 5 mg şi conţinutul ambalajului
Comprimate filmate de culoare galben deschis, rotunde, biconvexe, cu inscripţia „5” pe una din părţi.
Este disponibil în cutii a câte 3 blistere, câte 10 comprimate fiecare, împreună cu prospectul pentru administrare în cutie de carton.
Cum arată Vesifix 10 mg şi conţinutul ambalajului
Comprimate filmate de culoare roz deschis, rotunde, biconvexe, cu inscripţia „10” pe una din părţi.
Este disponibil în cutii a câte 3 blistere, câte 10 comprimate fiecare, împreună cu prospectul pentru administrare în cutie de carton.
VESIFIX 10 mg comprimate filmate
Succinat de solifenacină
1. Ce este Vesifix şi pentru ce se utilizează
Substanța activă din Vesifix aparține clasei de substanțe anticolinergice. Aceste medicamente sunt utilizate pentru reducerea hiper activi tății vezicii urinare. Aceasta vă permite să așteptați o elasticitate mai mare de timp înainte de a trebui să mergeți la toaletă și determină creșterea cantității de urină care poate fi menținută în vezica urinară.
Vesifix se utilizează pentru tratamentul simptomelor unei afecțiuni denumită vezică hiperactivă. Aceste simptome includ: nevoia impetuoasă și bruscă de a micționa fără o senzație de atenționare, nevoia de a micționa frecvent și pierderi de urină datorate faptului că nu puteți ajunge la timp la toaletă.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Vesifix
Nu utilizaţi Vesifix dacă:
- sunteți alergic la solifenacin sau la oricare dintre componentele acestui medicament;
- nu puteți să eliminați lichide sau să vă goliți complet vezica urinară (retenție urinară);
- aveți o tulburare gastro-intestinală severă (inclusiv megacolon toxic, o complicație asociată cu colita ulcerativă);
- aveți o afecțiune musculară numită miastenia gravis, care poate să determine slăbiciune musculară extremă a anumitor mușchi;
- aveți tensiune oculară crescută, cu pierderea treptată a vederii (glaucom);
- faceți dializă;
- aveți insuficiență hepatică severă;
- aveți insuficiență renală severă sau insuficiență hepatică moderată şi în același timp sunteți în tratament cu medicamente care reduc eliminarea Vesifix din organism (de exemplu, ketoconazol). Medicul dumneavoastră sau farmacistul v-ar fi spus despre acest lucru, dacă este cazul.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Vesifix, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Vesifix se administrează cu precauţie în următoarele cazuri, dacă:
- aveți dificultăți de golire a vezicii urinare (obstrucție a vezicii urinare) sau dacă aveți dificultăți la urinare (de exemplu, jet urinar slab); riscul de acumulare a urinii în vezica urinară (retenție urinară) este mult mai mare;
- aveți o obstrucție la nivelul tractului gastro-intestinal (constipație);
- aveți risc de activi tate redusă a tractului gastro-intestinal (motilitatea stomacului și a intestinelor), medicul dumneavoastră v-ar fi spus dacă era cazul;
- aveți afectare renală severă;
- aveți insuficiență hepatică moderată;
- aveți hernie hiatală sau arsuri esofagiene;
- suferiți de o afecțiune neurologică (neuropatie autonomă).
Copii și adolescenți
Vesfix nu trebuie utilizat de copii sau adolescenți cu vârsta mai mică de 18 ani.
Vesifix împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavostră sau farmacistului dacă utilizaţi sau aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente.
Este important să informaţi medicul dumneavoastră, în mod special, dacă utilizaţi:
- preparate cu proprietaţi anticolinergice, pot accentua efectele terapeutice și reacţiile adverse;
- colinergice, deoarece pot reduce efectul Vesifix;
- medicamente ca metoclopramida și cisaprida, care stimulează motilitatea tractului gastro-intestinal;
- medicamente cum sunt ketoconazol, itraconazol (folosite pentru tratamentul infecţiilor cu fungi) sau ritonavir, nelfinavir (folosite pentru tratamentul infecţiilor asociate HIV);
- medicamente cum sunt verapamil, diltiazem (folosite în tratamentul tensiunii arteriale mari şi a bolilor cardiace);
- medicamente cum sunt rifampicina (folosită pentru tratamentul tuberculozei şi altor infecţii bacteriene), fenitoina, carbamazepine (folosite în tratamentul epilepsiei).
Vesifix împreună cu alimente
Poate fi administrat cu sau fără alimente.
Sarcină şi alăptarea
Se recomandă precauție în administrarea la gravide. Nu luaţi Vesifix dacă sunteţi gravidă decât dacă medicul dvs consideră că este necesar. Nu utilizaţi Vesifix în timpul alăptarii.
Adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Vesifix poate să determine vedere înceţoşată şi, uneori, somnolenţă și oboseală, influenţând negativ capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Dacă manifestaţi astfel de reacţii adverse, nu conduceţi şi nu folosiţi utilaje.
Vesifix conţine lactoză.
Dacă medicul dumneavostră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
Vesifix 10mg conţine Sunset yellow (E110), un tip de colorant care poate provoca reacţii alergice.
3. Cum să luaţi Vesifix
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu medicul dumneavostră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Mod de administrare
Vesifix trebuie inghiţit întreg cu o cantitate de lichid, de exemplu cu un pahar de apă. Se poate lua cu sau fără alimente.
Doze
Adulţi, inclusiv vîrstnici
Doza recomandată este de 5 mg succinat de solifenacin o dată pe zi. La nevoie, doza poate fi mărită de către medicul dumneavoastră la 10 mg succinat de solifenacin o dată pe zi.
Utilizarea la copii şi adolescenţi
Vesifix nu trebuie utilizat la copii şi adolescenţi cu vîrsta sub 18 ani.
Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie
Dacă credeţi că vi s-a administrat o doză prea mare sau bănuiţi un supradozaj, adresaţivă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă uitaţi să utilizaţi Vesifix
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată. Nu luaţi niciodată mai mult de o doză pe zi. Dacă aveţi orice întrebări, adresaţi-vă medicului dvs sau farmacistului.
Dacă încetaţi să utilizaţi Vesifix
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Dacă manifestați o reacție alergică sau reacție severă la nivelul pielii (de exemplu, apariția de bășici și decojirea pielii ), trebuie să anunțați imediat medicul dumneavoastră sau asistenta medicală. Au fost raportate cazuri de angioedem (alergie cutanată care se manifestă prin apariția de umflături imediat sub piele) cu obstrucția căilor respiratorii (dificultăți la respirație) la unii pacienți în tratament cu succinat de solifenacin (Vesifix). Dacă manifestați angioedem, administrarea de succinat de solifenacin (Vesifix) trebuie întreruptă imediat și trebuie aplicate tratamentul și/sau măsurile adecvate.
Următoarele reacții adverse au fost raportate la administrarea de solifenacin:
Foarte frecvente (afectează mai mult de 1 din 10 utilizatori): uscăciunea gurii.
Frecvente (afectează mai puțin de 1 din 10 utilizatori): vedere înceţoşată; constipaţie, greaţă, indigestie, durere abdominală.
Mai puțin frecvente (afectează mai puțin de 1 din 100 utilizatori): infecţii ale căilor urinare, cistită; somnolenţă, alterarea gustului; uscăciunea ochilor; uscăciune nazală; pirozis, uscăciunea gâtului; uscăciunea pielii ; dificultăţi de urinare; oboseală, umflarea membrelor inferioare (edem).
Rare (afectează mai puțin de de 1 din 1000 utilizatori): ameţeli, dureri de cap; blocaj la nivelul colonului, acumularea unor cantităţi mari de fecale în colon (fecaloame), vărsături; mâncărime şi erupţie pe piele; acumulare de urină în vezica urinară.
Foarte rare (afectează mai puțin de 1 din 10000 utilizatori): halucinaţii, confuzie; erupţii pe piele, erupţii pe piele cu papule, însoţite de mîncărime, edem al pielii .
Cu frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile): reacţii de hipersensibilitate; apetit alimentar scăzut, creşterea anormală a nivelului potasiului din sânge; delir; boală oculară (glaucom); modificări în activi tatea electrică a inimii (ECG), ritm al inimii neregulat (torsada vârfurilor), palpitaţii, tahicardie; modificarea timbrului vocii; oprire a tranzitului intestinal, discomfort abdominal; afecțiuni hepatice, valori anormale ale testelor funcției hepatice; inflamaţie a pielii cu leziuni şi papule; slăbiciune musculară, afectare renală.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
5. Cum se păstrează Vesifix
Nu lăsaţi acest medicament la îndemâna şi vederea copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie după „Valabil pînă la:”. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi nici un element pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Vesifix 5 mg comprimate filmate
Substanţa activă este solifenacinum succinate. Fiecare comprimat filmat conţine 5 mg succinat de solifenacin. Celelalte componente sunt: lactoză anhidră, amidon de porumb pregelatinizat, hipromeloză (E464), stearat de magneziu.
Ce conţine Vesifix 10 mg comprimate filmate
Substanţa activă este solifenacinum succinate. Fiecare comprimat filmat conţine 10 mg succinat de solifenacin. Celelalte componente sunt: lactoză anhidră, Sunset Yellow, amidon de porumb pregelatinizat, hipromeloză (E464), stearat de magneziu.
Cum arată Vesifix 5 mg şi conţinutul ambalajului
Comprimate filmate de culoare galben deschis, rotunde, biconvexe, cu inscripţia „5” pe una din părţi.
Este disponibil în cutii a câte 3 blistere, câte 10 comprimate fiecare, împreună cu prospectul pentru administrare în cutie de carton.
Cum arată Vesifix 10 mg şi conţinutul ambalajului
Comprimate filmate de culoare roz deschis, rotunde, biconvexe, cu inscripţia „10” pe una din părţi.
Este disponibil în cutii a câte 3 blistere, câte 10 comprimate fiecare, împreună cu prospectul pentru administrare în cutie de carton.
0
În stoc
Indicații de utilizare: sindrom edematos (severitate ușoară și moderată, în combinație cu alcaloză)
"glaucom (primar și secundar, precum și în timpul unui atac acut)
" epilepsie (ca parte a terapiei combinate)
"boală acută de altitudine (munte).
Metodă de aplicare și doze:
În cazul sindromului edematos la începutul tratamentului, medicamentul este prescris în doză de 250-375 mg (1-1,5 tab.) 1 dată/zi dimineața. Efectul diuretic maxim se obține atunci când luarea medicamentului o dată la două zile sau 2 zile la rând, apoi o pauză de o zi. Când utilizați Diakarb, terapia pentru insuficiență circulatorie, inclusiv glicozide cardiace, trebuie continuată, o dietă cu aport limitat de sare și completarea lipsei de potasiu. va urma.
Pentru adulții cu glaucom cu unghi deschis, medicamentul este prescris într-o singură doză de 250 mg (1 tab.) de 1-4 ori pe zi. Dozele mai mari de 1 g nu cresc efectul terapeutic. În glaucomul secundar, medicamentul este prescris într-o singură doză de 250 mg (1 tab.) la fiecare 4 ore.La unii pacienți, efectul terapeutic se manifestă după o administrare pe termen scurt a medicamentului la 250 mg de 2 ori pe zi. În atacurile acute de glaucom, medicamentul este prescris 250 mg de 4 ori pe zi.
Pentru copiii cu crize de glaucom, Diakarb® este prescris în doză de 10-15 mg/kg greutate corporală pe zi, pentru 3-4 doze.
În cazul epilepsiei, adulților li se prescriu 250-500 mg / zi o dată timp de 3 zile, în a 4-a zi - o pauză. Copii cu vârsta cuprinsă între 4 și 12 luni - 50 mg/zi în 1-2 doze - Copii cu vârsta 2-3 ani - 50-125 mg/zi în 1-2 prize - Copii și adolescenți cu vârsta între 4 și 18 ani - 125-250 mg 1 ora/zi dimineata. Odată cu utilizarea simultană a Diakarba cu alte anticonvulsivante, se utilizează 250 mg (1 tab.) 1 dată pe zi la începutul tratamentului, dacă este necesar, crescând treptat doza. Dozele mai mari de 750 mg/zi nu trebuie utilizate la copii.
În caz de rău de munte, se recomandă utilizarea medicamentului în doză de 500-1000 mg (2-4 comprimate) pe zi; în caz de ascensiune rapidă, 1000 mg/zi. Doza zilnică este împărțită în mai multe doze în doze egale. Medicamentul trebuie utilizat cu 24-48 de ore înainte de ascensiune și, în caz de simptome ale bolii, continuați tratamentul pentru următoarele 48 de ore sau mai mult, dacă este necesar.
Dacă săriți să luați medicamentul, nu trebuie să creșteți doza la următoarea doză.
Contraindicații: insuficiență renală acută
, insuficiență hepatică
, hipokaliemie
, acidoză
, hipocorticism
, boala Addison
, uremie
, diabet zaharat
, sarcină
, alăptare
„Hipersensibilitate la componentele medicamentului.
Cu prudență, medicamentul este prescris pentru edem de origine hepatică și renală și atunci când este luat împreună cu acid acetilsalicilic în doze mari.
"glaucom (primar și secundar, precum și în timpul unui atac acut)
" epilepsie (ca parte a terapiei combinate)
"boală acută de altitudine (munte).
Metodă de aplicare și doze:
În cazul sindromului edematos la începutul tratamentului, medicamentul este prescris în doză de 250-375 mg (1-1,5 tab.) 1 dată/zi dimineața. Efectul diuretic maxim se obține atunci când luarea medicamentului o dată la două zile sau 2 zile la rând, apoi o pauză de o zi. Când utilizați Diakarb, terapia pentru insuficiență circulatorie, inclusiv glicozide cardiace, trebuie continuată, o dietă cu aport limitat de sare și completarea lipsei de potasiu. va urma.
Pentru adulții cu glaucom cu unghi deschis, medicamentul este prescris într-o singură doză de 250 mg (1 tab.) de 1-4 ori pe zi. Dozele mai mari de 1 g nu cresc efectul terapeutic. În glaucomul secundar, medicamentul este prescris într-o singură doză de 250 mg (1 tab.) la fiecare 4 ore.La unii pacienți, efectul terapeutic se manifestă după o administrare pe termen scurt a medicamentului la 250 mg de 2 ori pe zi. În atacurile acute de glaucom, medicamentul este prescris 250 mg de 4 ori pe zi.
Pentru copiii cu crize de glaucom, Diakarb® este prescris în doză de 10-15 mg/kg greutate corporală pe zi, pentru 3-4 doze.
În cazul epilepsiei, adulților li se prescriu 250-500 mg / zi o dată timp de 3 zile, în a 4-a zi - o pauză. Copii cu vârsta cuprinsă între 4 și 12 luni - 50 mg/zi în 1-2 doze - Copii cu vârsta 2-3 ani - 50-125 mg/zi în 1-2 prize - Copii și adolescenți cu vârsta între 4 și 18 ani - 125-250 mg 1 ora/zi dimineata. Odată cu utilizarea simultană a Diakarba cu alte anticonvulsivante, se utilizează 250 mg (1 tab.) 1 dată pe zi la începutul tratamentului, dacă este necesar, crescând treptat doza. Dozele mai mari de 750 mg/zi nu trebuie utilizate la copii.
În caz de rău de munte, se recomandă utilizarea medicamentului în doză de 500-1000 mg (2-4 comprimate) pe zi; în caz de ascensiune rapidă, 1000 mg/zi. Doza zilnică este împărțită în mai multe doze în doze egale. Medicamentul trebuie utilizat cu 24-48 de ore înainte de ascensiune și, în caz de simptome ale bolii, continuați tratamentul pentru următoarele 48 de ore sau mai mult, dacă este necesar.
Dacă săriți să luați medicamentul, nu trebuie să creșteți doza la următoarea doză.
Contraindicații: insuficiență renală acută
, insuficiență hepatică
, hipokaliemie
, acidoză
, hipocorticism
, boala Addison
, uremie
, diabet zaharat
, sarcină
, alăptare
„Hipersensibilitate la componentele medicamentului.
Cu prudență, medicamentul este prescris pentru edem de origine hepatică și renală și atunci când este luat împreună cu acid acetilsalicilic în doze mari.
0
În stoc
DESCRIEREA PRODUSULUI
METROMICON FORTE 750 mg + 200 mg ovule
CE ESTE METROMICON FORTE ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZA
Metromicon Forte ovule fac parte din clasa de medicamente cunoscute sub denumirea de antiinfecţioase şi antiseptice ginecologice. Medicamentul este utilizat pentru tratamentul infecţiilor vaginale. CUM SĂ UTILIZAŢI METROMICON FORTE
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Se administrează vaginal cîte un ovul o dată pe zi, seara, timp de 7 zile. În caz de vaginite recidivante sau vaginite rezistente la tratament se administrează cîte un ovul o dată pe zi, seara, timp de 14 zile. Sarcina şi alăptarea
Medicamentul este contraindicat în I-ul trimestru de sarcină. În al II-lea şi al III-lea trimestru de sarcină poate fi administrat în cazul cînd beneficiul scontat pentru mamă depăşeşte riscul posibil pentru făt. La necesitatea administrării medicamentului în perioada de lactaţie se va întrerupe alimentaţia la sîn, reluîndu-se peste 24 - 48 ore după finisarea tratamentului.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Influienţa negativă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje nu poate fi exclusă, însă aceste efecte sunt rare deoarece biodisponibilitatea sistemică la administrarea vaginală a produsului medicamentos este joasă. Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului
METROMICON FORTE 750 mg + 200 mg ovule
CE ESTE METROMICON FORTE ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZA
Metromicon Forte ovule fac parte din clasa de medicamente cunoscute sub denumirea de antiinfecţioase şi antiseptice ginecologice. Medicamentul este utilizat pentru tratamentul infecţiilor vaginale. CUM SĂ UTILIZAŢI METROMICON FORTE
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Se administrează vaginal cîte un ovul o dată pe zi, seara, timp de 7 zile. În caz de vaginite recidivante sau vaginite rezistente la tratament se administrează cîte un ovul o dată pe zi, seara, timp de 14 zile. Sarcina şi alăptarea
Medicamentul este contraindicat în I-ul trimestru de sarcină. În al II-lea şi al III-lea trimestru de sarcină poate fi administrat în cazul cînd beneficiul scontat pentru mamă depăşeşte riscul posibil pentru făt. La necesitatea administrării medicamentului în perioada de lactaţie se va întrerupe alimentaţia la sîn, reluîndu-se peste 24 - 48 ore după finisarea tratamentului.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Influienţa negativă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje nu poate fi exclusă, însă aceste efecte sunt rare deoarece biodisponibilitatea sistemică la administrarea vaginală a produsului medicamentos este joasă. Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului