INDICAŢII TERAPEUTICE
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 12 ani şi peste
- Esofagită de reflux.
Adulţi
- Eradicarea Helicobacter pylori (H. pylori) în combinaţie cu tratament
antibacterian adecvat la pacienţi cu ulcere asociate cu H. pylori.
- Ulcer gastric şi duodenal.
- Sindromul Zollinger-Ellison şi alte stări hipersecretorii patologice.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Comprimatele nu trebuie mestecate sau zdrobite. Trebuie înghiţite întregi, cu o
cantitate suficientă de apă, cu o oră înainte de masă.
Doza recomandată
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 12 ani şi peste
Esofagită de reflux
Un comprimat de pantoprazol pe zi. În unele cazuri doza poate fi dublată (creştere la 2
comprimate de pantoprazol zilnic) în special atunci când pacientul nu a răspuns la alt
tratament. Pentru tratarea esofagitei de reflux de obicei este necesară o perioadă de 4
săptămâni. Dacă aceasta nu este suficientă, vindecarea are loc de obicei în termen de
alte 4 săptămâni.
Adulţi
Eradicarea H. pylori în combinaţie cu două antibiotice adecvate
La pacienţii cu ulcer gastric şi duodenal, care prezintă H. pylori, eradicarea agentului
patogen se poate realiza cu ajutorul unei terapii combinate. Trebuie luate în
consideraţie ghidurile locale oficiale (de ex. recomandările naţionale) privitor la
rezistenţa bacteriană şi la utilizarea şi prescripţia adecvată a antibioticelor. În funcţie
de nivelul de rezistenţă, pentru eradicarea infecţiilor cu H. pylori pot fi recomandate
următoarele combinaţii:
a) câte un comprimat de Pantoprazol de două ori pe zi
+ 1000 mg amoxicilină de două ori pe zi
+ 500 mg claritromicină de două ori pe zi
b) câte un comprimat de Pantoprazol de două ori pe zi
+ 400 - 500 mg metronidazol (sau 500 mg tinidazol), de două ori pe zi
+ 250 - 500 mg claritromicină, de două ori pe zi
c) câte un comprimat de Pantoprazol de două ori pe zi
+ 1000 mg amoxicilină, de două ori pe zi
+ 400 - 500 mg metronidazol (sau 500 mg tinidazol), de două ori pe zi
În terapia combinată pentru eradicarea infecţiei cu H. pylori, cel de-al doilea
comprimat de pantoprazol trebuie administrat cu o oră înainte de masa de seară.
Terapia combinată se aplică în general timp de 7 zile şi poate fi prelungită timp de alte
7 zile, până la o durată totală de maxim două săptămâni. Dacă, pentru a asigura
vindecarea ulcerelor, se indică prelungirea tratamentului cu pantoprazol, trebuie
consultate recomandările privind dozele pentru ulcerele duodenale şi gastrice.
Dacă terapia combinată nu reprezintă o opţiune, de exemplu dacă pacientul nu
prezintă infecţie cu H. pylori, pentru monoterapia cu pantoprazol se aplică următoarele
indicaţii
Tratamentul ulcerului gastric
Un comprimat de pantoprazol pe zi. În anumite cazuri doza poate fi dublată (creştere
la 2 comprimate de pantoprazol pe zi) în special atunci când pacientul nu a răspuns la
alt tratament. Pentru tratarea ulcerului gastric de obicei este necesară o perioadă de 4
săptămâni. Dacă aceasta nu este suficientă, vindecarea are loc de obicei în termen de
alte 4 săptămâni.
Tratamentul ulcerului duodenal
Un comprimat de pantoprazol pe zi. În anumite cazuri doza poate fi dublată (creştere
la 2 comprimate de pantoprazol pe zi) în special atunci când pacientul nu a răspuns la
alt tratament. Pentru tratarea ulcerului duodenal de obicei este necesară o perioadă
de 2 săptămâni. Dacă aceasta nu este suficientă, vindecarea are loc de obicei în
termen de alte 2 săptămâni.
Sindromul Zollinger-Ellison şi alte stări hipersecretorii patologice
Pentru tratarea pe termen lung a sindromului Zollinger-Ellison şi a altor stări
hipersecretorii patologice pacienţii trebuie să înceapă tratamentul cu o doză zilnică de
80 mg (2 comprimate de pantoprazol 40 mg). Ulterior, titrarea dozei poate fi efectuată
prin creşterea sau reducerea acesteia, în funcţie de necesităţi, utilizându-se ca reper
măsurătorile secreţiilor de acid gastric. În cazul dozelor zilnice de peste 80 mg,
acestea trebuie împărţite şi administrate de 2 ori pe zi. Este posibilă o creştere
temporară a dozei la peste 160 mg de pantoprazol, dar aceasta nu trebuie aplicată pe
perioade mai lungi decât este necesar pentru controlul corespunzător al acidităţii.
Durata tratamentului în cazul sindromului Zollinger-Ellison şi al altor stări
hipersecretorii patologice nu este limitată şi trebuie adaptată în funcţie de necesităţile
clinice.
Grupe speciale de pacienţi
Copii cu vârsta sub 12 ani
Pantoprazol nu este recomandat pentru utilizarea la copii cu vârsta sub 12 ani,
datorită insuficienţei datelor de siguranţă şi de eficacitate pentru această grupă de
vârstă.
Insuficienţă hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă nu trebuie depăşită doza zilnică de 20 mg
pantoprazol. Pantoprazol nu trebuie utilizat în tratamentul combinat pentru eradicarea
H. pylori la pacienţii cu disfuncţie hepatică moderată spre severă, pentru că nu există
date curente de eficacitate şi siguranţă al preparatului în tratamentul combinat la
aceşti pacienţi.
Insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală nu este necesară ajustarea dozei. Pantoprazol nu
trebuie utilizat în tratamentul combinat pentru eradicarea H. pylori la pacienţii cu
insuficienţă renală, pentru că nu există date curente de eficacitate şi siguranţă al
preparatului în tratamentul combinat la aceşti pacienţi.
Pacienţi vârstnici
La pacienţii vârstnici nu este necesară ajustarea dozei.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la substanţa activă, substituenţi cu benzimidazol, sau la oricare
dintre excipienţi.

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

Ce este Ronocit și pentru ce se utilizează
Ronocitul este un preparat utilizat în:

-Faza

acută

ictusului

ischemic

sechelele

neurologice

parte

tratamentului copmplex).

-Traumatism cranio-cerebral şi sechelele lui neurologice.

-Perioada de recuperare în urma ictusului ischemic și celui hemoragic.

-Tulburările neurologice (cognitive, senzitive şi motorii) cauzate de afecţiuni

cerebrale vasculare şi degenerative. Cum să luaţi Ronocit

Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau

farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul, dacă nu

sunteţi sigur.

Adulți:

Doza

recomandată

constituie

500-2000

mg/zi

funcţie

severitatea

simptomelor.

Preparatul se administrează intramuscular, intravenos lent (în decurs de 3-5

minute, în dependență de doza introdusă) sau perfuzie intravenoasă (40-60

picături/minut).

Faza acută a ictusului ischemic și traumatism cranio-cerebral:

Se recomandă 1000 mg de 2 ori în zi nu mai puțin de 6 săptămîni. Este posibilă

înlocuirea soluției injectabile de Ronocit cu comprimate de Ronocit după 3-5 zile

de la începerea tratamentului cu condiția că nu sunt dificultăți de înghițire.

Perioada de reabilitare după faza acută a ictusului ischemic şi sechelele lui

neurologice (ca parte a tratamentului copmplex), traumatismul cranio-cerebral,

tulburările neurologice (cognitive, senzitive şi motorii) cauzate de afecţiuni

cerebrale vasculare şi degenerative:

Se recomandă 500-2000 mg în zi. Doza și durata tratamentului se indică în

funcție de severitatea maladiei. De admite de asemenea administrarea formelor

orale de Ronocit.

Vârstnici:

Nu este necesară ajustarea dozei la această categorie de pacienţi.

Copii și adolescenți

Experienţa de administrare la copii este limitată; prin urmare preparatul la copii

se va administra dacă beneficiul terapeutic scontat depăşeşte riscul posibil.

Luaţi întotdeauna Ronocit exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau

farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu

sunteţi sigur. Reacţii adverse posibile

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu

toate că nu apar la toate persoanele.

De regulă, citicolina este bine tolerată de organism chiar dacă este administrată

în doze mari și pe o perioadă de timp îndelungată. Uneori, însă poate cauza

hipotensiune arterială, dureri de cap, insomnie, frisoane, dispnee, greață, vomă,

erupții cutanate.

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

DATE CLINICE
Indicaţii terapeutice
Kandizol este indicat în următoarele infecţii fungice (vezi 5.1).
Kandizol este indicat la adulţi pentru tratamentul:
 meningitei criptococice (vezi pct. 4.4);
 coccidiodomicozei (vezi pct. 4.4);
 candidozei invazive;
 candidozei mucoaselor, inclusiv candidozei orofaringiene, esofagiene, candiduriei şi
candidozei cronice cutaneomucoase;
 candidozei cronice orale atrofice (stomatitei datorate protezei dentare) dacă igiena
dentară sau tratamentul local sunt insuficiente;
 candidozei genitale, acute sau recurente, când tratamentul local nu este indicat;
 balanitei candidozice când tratamentul local nu este indicat;
 dermatomicozelor incluzând tinea pedis, tinea corporis, tinea cruris, tinea versicolor şi
infecţii cutanate cu Candida, când este indicat tratamentul sistemic;
 tinea unguinium (onicomicoză) când alte medicamente nu sunt considerate potrivite.
Kandizol este indicat la adulţi pentru prevenirea:
 recidivelor meningitei criptococice la pacienţii cu risc mare de reapariţie;
 recidivelor candidozei orofaringiene sau esofagiene la pacienţii cu SIDA, care prezintă
risc crescut de recădere;
 reducerea incidenţei candidozei vaginale recurente (cu minimum 4 episoade pe an);
 profilaxia infecţiilor cu Candida la pacienţii cu neutropenie prelungită (precum pacienţii
cu neoplazii hematologice aflaţi în tratament cu medicamente chimioterapice sau
pacienţii cu transplant de celule stem hematopoietice (vezi pct. 5.1)).
Kandizol este indicat la nou-născuţi la termen, sugari, copii mici, copii şi adolescenţi cu
vârsta cuprinsă între 0 şi 17 ani:
Kandizol este utilizat în tratamentul candidozei mucoaselor (orofaringiană, esofagiană),
candidozei invazive, meningitei criptococice şi pentru profilaxia infecţiilor candidozice la
pacienţii imunodeprimaţi. Kandizol poate fi utilizat ca tratament de menţinere pentru
prevenirea recidivelor meningitei criptococice la copiii care prezintă risc crescut de
recădere (vezi pct. 4.4).
Tratamentul poate fi instituit înainte de a afla rezultatul culturilor sau al altor analize de
laborator; totuşi, odată ce aceste rezultate devin disponibile, tratamentul antiinfecţios va
fi ajustat corespunzător.
Trebuie luate în considerare recomandările ghidurilor oficiale cu privire la utilizarea
adecvată a medicamentelor antimicotice.
Doze şi mod de administrare
Doze
Doza de fluconazol trebuie stabilită în funcţie de natura şi severitatea infecţiei fungice.
Tratamentul infecţiilor care necesită administrarea unor doze multiple trebuie continuat,
până în momentul în care parametrii clinici sau rezultatele investigaţiilor de laborator
demonstrează faptul că infecţia fungică activă a fost oprită. O perioadă de tratament
insuficientă poate duce la recidiva infecţiei active. Adolescenţi (cu vârstă cuprinsă între 12 şi 17 ani)
În funcţie de greutate şi dezvoltarea la pubertate, medicul va stabili schema de
administrare corespunzătoare (cea pentru adulţi sau cea pentru copii). Din datele clinice
s-a observat un clearance mai mare al fluconazolului la copii faţă de adulţi. Doze de 100,
200 şi 400 mg la adulţi corespund la doze de 3, 6 şi 12 mg/kg la copii şi conduc la o
expunere sistemică comparabilă.
Siguranţa şi eficacitatea la copii şi adolescenţi nu au fost stabilite în indicaţia candidoză
genitală. Datele privind siguranţa disponibile în prezent pentru alte indicaţii la copii şi
adolescenţi sunt prezentate la pct. 4.8. Dacă este absolut necesar tratamentul candidozei
genitale la adolescenţi (cu vârsta cuprinsă între 12 şi 17 ani), trebuie utilizate aceleaşi
doze ca în cazul adulţilor.
Nou-născuţi la termen (0 până la 27 de zile)
Fluconazolul se excretă mai lent la nou-născuţi. Există un număr mic de date
farmacocinetice care susţin această posologie la nou-născuţii la termen (vezi pct. 5.2)
Mod de administrare
Capsulele trebuie înghiţite întregi şi independent de momentul meselor.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, la alţi compuşi azolici înrudiţi sau la oricare dintre
excipienţii medicamentului (vezi pct. 6.1). https://bit.ly/3fMswSN

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

Descriere
ISICOM 250 mg/25 mg
Comprimate
Ce este Isicom 250 mg/25 mg
Isicom 250 mg/25 mg este un medicament antiparkinsonian.

Indicatii
Isicom 250 mg/25 mg este utilizat pentru tratamentul bolii si sindromului Parkinson.
Nota: Isicom 250 mg/25 mg nu este recomandat pentru tratamentul reactiilor extrapiramidale induse medicamentos sau al coreei Huntington.

Contraindicatii
Isicom 250 mg/25 mg nu trebuie utilizat în urmatoarele cazuri:
- hipersensibilitate la levodopa, carbidopa sau la oricare dintre excipientii medicamentului;
- glaucom cu unghi îngust;
- tratament simultan cu inhibitori MAO, cu exceptia inhibitorilor selectivi MAO-B (de exemplu, clorhidrat de selegilina)(vezi pct. Interactiuni);
- leziuni ale pielii de cauza necunoscuta, suspecte sau istoric de melanom, deoarece levodopa poate activa un melanom malign;
- psihoze grave.

Atentionari si precautii speciale

Isicom 250 mg/25 mg trebuie administrat cu precautie la pacientii cu boli cardiovasculare grave, pulmonare, astm bronsic, boli renale, hepatice, hematopoietice, endocrine sau cu istoric de psihoze. De asemenea, trebuie utilizat cu prudenta la pacientii cu istoric de convulsii, ulcer gastro-duodenal sau infarct miocardic cu aritmii.

Ce precautii trebuie avute în vedere la femeile gravide sau care alapteaza?
In timpul sarcinii si alaptarii, Isicom 250 mg/25 mg se va utiliza numai daca medicul considera absolut necesar.
Pacientele trebuie sa informeze medicul daca sunt gravide sau intentioneaza sa ramîna gravide în timpul tratamentului cu Isicom 250 mg/25 mg.
Ce trebuie avut in vedere daca conduceti vehicule sau folositi utilaje?
Pacientii tratati cu levodopa care au prezentat somnolenta si inducerea brusca a somnului trebuie avertizati sa nu conduca vehicule sau sa nu foloseasca utilaje în timpul tratamentului cu Isicom 250 mg/25 mg.

Interactiuni
Este contraindicata administrarea concomitenta a Isicom 250 mg/25 mg cu inhibitori MAO neselectivi si MAO-A. In cazul administrarii simultane de inhibitori MAO-A si timp de 2 saptamani dupa întreruperea lor, se pot produce crize
hipertensive. Administrarea acestor inhibitori trebuie intrerupta cu cel putin 2 saptamani înaintea începerii tratamentului cu Isicom 250 mg/25 mg.

Administrarea concomitenta a altor medicamente antiparkinsoniene, cum sunt agonisti ai dopaminei, anticolinergice, inhibitori MAO-B selectivi poate creste eficacitatea Isicom 250 mg/25 mg, dar si reactiile adverse potentiale pot fi accentuate. In acest caz doza de Isicom 250 mg/25 mg va fi ajustata de catre medic.
In cazul administrarii simultane de antidepresive triciclice, rar se pot produce hipertensiune arteriala si tulburari motorii (diskinezii).

Urmatoarele medicamente pot reduce eficacitatea Isicom 250 mg/25 mg: neuroleptice, antidopaminergice, fenitoina, opioide, rezerpina, papaverina.
Eficacitatea levodopa în combinatie cu carbidopa nu este afectata de doze mici de vitamina B6 (piridoxina).

Doze si mod de administrare

Schema terapeutica optima zilnica va fi stabilita de catre medic pentru fiecare pacient în parte, atat în ceea ce priveste doza, cat si frecventa administrarii, în functie de gravitatea bolii si de toleranta.
Tratamentul trebuie început cu doze mici care se cresc progresiv. Pacientii vor fi supravegheati atent în perioada de stabilire a dozei, în special în ceea ce priveste aparitia sau agravarea senzatiei de greata sau a miscarilor involuntare anormale, incluzand diskinezii, coree si distonie. Daca apar reactii adverse, în primul rand nu se vor mai creste dozele. Doza poate fi scazuta temporar; cresterea ulterioara se va realiza la intervale mai mari decat anterior. Isicom 250 mg/25 mg este destinat administrarii la adulti.

Pacientii care nu au fost tratati cu levodopa
Doza initiala recomandata este de 1/2 comprimat Isicom 250 mg/25 mg administrat o data sau de 2 ori pe zi (125-250 mg levodopa pe zi). Doza poate fi crescuta cu 1/2 comprimat Isicom 250 mg/25 mg zilnic sau la intervale de 2 zile, în functie de necesar, pana la realizarea raspunsului eficace.
Raspunsul terapeutic a fost observat, de regula, într-o zi, uneori, chiar dupa prima doza. Obisnuit, dozele eficace sunt atinse în decurs de o saptamana. In general, se recomanda o doza zilnica de 3 - 4 comprimate Isicom 250
mg/25 mg (750-1000 mg levodopa), doza mai mare fiind indicata numai in cazuri foarte rare. Nu trebuie depasita doza maxima de 8 comprimate Isicom 250 mg/25 mg (2000 mg levodopa) pe zi. De regula, reactiile adverse limiteaza aceste doze mari si poate fi necesar un tratament asociat (de exemplu, cu un agonist al dopaminei).

Doza zilnica poate fi administrata fractionat, în functie de necesar si de toleranta, în mai multe prize, variabile ca numar (în mod obisnuit 3-4 sau 7).
Pacienti tratati cu levodopa (fara inhibitor de decarboxilaza)
Tratamentul cu levodopa trebuie întrerupt cu cel putin 12 ore înaintea începerii terapiei cu Isicom 250 mg/25 mg. Cel mai usor mod pentru a face aceasta este de a administra Isicom 250 mg/25 mg ca prima doza de dimineata, dupa o noapte fara levodopa. Doza de Isicom 250 mg/25 mg trebuie sa reprezinte aproximativ 20% din doza de levodopa a zilei precedente.

Metoda de utilizare
Isicom 250 mg/25 mg trebuie luat cu un lichid si o mica gustare (de exemplu, biscuiti), preferabil cu 30 minute înainte sau cu 90 minute dupa mese.
Durata tratamentului va fi stabilita de catre medicul dumneavoastra.
Tratamentul nu trebuie întrerupt decat la recomandarea medicului. Întreruperea brusca a tratamentului prezinta risc de reactii adverse.

Ce trebuie facut daca omiteti o doza?
În cazul în care omiteti o doza, luati-o imediat ce va amintiti, fara a dubla doza. Informati-va medicul despre administarea incorecta.

Reactii adverse
Ce reactii adverse poate produce Isicom 250 mg/25 mg?
Foarte frecvente (peste 10 %)
Reactiile adverse care apar foarte frecvent, în special în stadii avansate ale bolii, sunt cele datorate actiunii centrale a dopaminei: diskinezii (tulburari de miscare), incluzand miscari involuntare coreiforme, distonii (tulburari ale tonusului
muscular) si alte miscari involuntare, mioclonii, akinezie, imposibilitate brusca de miscare (manifestare „off”), urmata de o tulburare nesistematizata a capacitatii de miscare (manifestari „on-off”).
Aceste reactii sunt amplificate în stadii avansate ale bolii. Diskineziile datorate dozelor mari pot fi diminuate prin reducerea acestora. Fractionarea dozei zilnice în 6-7 prize poate fi utila în caz de ”akinezie de sfarsit de doza” si de manifestari „onoff”.
De asemenea, trebuie luata în considerare terapia combinata cu alte medicamente antiparkinsoniene (agonisti ai dopaminei).

Alte reactii adverse raportate sunt tulburari mentale si psihologice, cum sunt neliniste interioara, anxietate în legatura cu tulburarile somnului, agresivitate, halucinatii, iluzii, depresie (cu sau fara dezvoltarea tendintei la suicid) si stari
hipomaniacale.
În special la începutul tratamentului apar tulburari gastro-intestinale, cum sunt greata, varsaturi, diaree, constipatie si anorexie. Frecvente (1-10 %)

Ameteli, încetosarea vederii, oboseala, vertij, gust metalic, tulburari circulatorii (hipotensiune ortostatica), tulburari de ritm cardiac, palpitatii, bufeuri de caldura.
Mai putin frecvente (sub 1 %) Hemoragii gastro-intestinale, ulcere duodenale, hipertensiune arteriala,
inflamatii venoase, dureri toracice, dificultate în respiratie, parestezii, crampe, flapping tremor, modificari cutanate sclerodermice, leucopenie, trombocitopenie, agranulocitoza, anemie hemolitica si non-hemolitica.

Alte reactii adverse
Au fost semnalate modificari ale valorilor parametrilor de laborator, cum sunt cresterea valorilor parametrilor hepatici, modificarea valorilor acidului uric si ureei.
De asemenea, au fost semnalate modificari ale hemoglobinei si hematocritului, cresterea glicemiei si a numarului leucocitelor, precum si bacteriurie si hematurie.
Urmatoarele reactii adverse au fost raportate pentru levodopa si sunt posibile si pentru Isicom 250 mg/25 mg: ataxie, amorteli, accentuarea tremorului mainilor, spasme musculare, crampe musculare, trismus (contractura a muschilor), activarea unui sindrom Horner latent (simptome oculare), confuzie, cosmaruri, euforie, uscaciunea gurii, gust amar, arsuri ale limbii, salivatie, disfagie, bruxism (obicei de a scrasni din dinti), sughit, dureri abdominale, meteorism, crestere in greutate, edeme, inrosirea fetei, transpiratii excesive, colorarea inchisa a transpiratiei, eruptii cutanate, caderea parului, retentie urinara, mictiuni involuntare, colorare închisa a urinei, priapism dureros, influente asupra functiei sexuale (hipersexualitate), diplopie, dilatarea pupilelor, crize oculogire, slabiciune, tendinta la colaps, apatie, cefalee, sforait, respiratii neregulate, excitatie emotionala, în cazuri izolate melanom malign (vezi pct. Contraindicatii).

Daca vreuna dintre reactiile adverse devine grava sau daca observati orice reactie adversa nementionata în acest prospect, va rugam sa spuneti medicului dumneavoastra sau farmacistului.

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Capsule gelatinoase tari, nr.1, de culoare portocaliu deschis (corp) şi verde închis (capac), opace, cu
conţinut de micropelete sferice, albe sau aproape albe, fără gust şi fără miros. INDICAŢII TERAPEUTICE
Lansoprol®
este indicat în:
- ulcer gastric,
- ulcer duodenal,
- tratamentul de scurtă durată al esofagitei erozive,
- stări hipersecretorii patologice, inclusiv sindromul Zollinger-Ellison,
- eradicarea infecţiei provocate de Helicobacter pylori în combinaţie cu antibiotice,
- la copiii cu vârsta de la 1-17 ani pentru tratamentul de scurtă durată al bolii de reflux gastroesofagian şi
esofagitei erozive. MOD DE ADMINISTRARE
Capsulele se vor înghiţi întregi, fără a fi mestecate sau fărâmiţate, înainte de mese. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitatea la componentele preparatului.
SUPRADOZAJ
În caz de supradozaj cu lansoprazol nu există antidot specific. Preparatul nu se elimină din organism prin
dializă şi hemodializă. Se recomandă tratament simptomatic şi de susţinere. Eliminarea preparatului din
organism poate fi accelerată prin inducerea vomei cât mai curând posibil. Cărbunele activat se va
administra prin sondă, în vederea asigurării eliminării preparatului din organism. Se cunoaşte un caz de
supradozare, când pacientul a administrat 600 mg lansoprazol fără reacţii adverse.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
Tratamentul combinat cu claritromicină. Claritromicina nu se va administra în perioada de sarcină cu
excepţia cazurilor clinice, atunci când nu poate fi efectuat tratamentul alternativ. În cazul administrării
claritromicinei în perioada de sarcină, pacienta trebuie informată despre influenţa negativă posibilă asupra
fătului.
La administrarea preparatelor antibacteriene, inclusiv claritromicina şi amoxicilina, a fost înregistrată
colita pseudomembranoasă de forme uşoare până la severe. Este important de a efectua diagnosticul
corect la pacienţii, care prezintă diaree la administrarea preparatelor antibacteriene.
Înainte de a iniţia tratamentul cu orice preparat din grupul penicilinelor, este necesară precauţie în caz de
reacţii de hipersensibilitate înregistrate anterior la administrarea penicilinelor, cefalosporinelor şi altor
alergeni.
Reacţii anafilactice severe necesită tratament de urgenţă imediat cu epinefrină, oxigen, administrarea
intravenoasă a steroizilor, respiraţie asistată, inclusiv intubarea.
Lansoprazolul nu va fi utilizat în afecţiunile gastrice maligne. Conține zaharoză. Pacienții cu afecțiuni ereditare rare de intoleranță la fructoză, sindrom de malabsorbție
la glucoza-galactoza sau insuficienţă a zaharazei-izomaltazei nu trebuie să administreze acest
medicament.
Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare
Categoria B. Până în prezent nu sunt studii clinice controlate referitor la administrarea preparatului în
sarcină. Deoarece rezultatele studiilor preclinice pe animale nu pot fi totalmente transpuse la om,
administrarea preparatului în sarcină se va efectua numai în caz de strictă necesitate.
Nu sunt date referitor la excreţia lansoprazolului şi a metaboliţilor lui în laptele matern.

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

Indicaţii terapeutice
Tratamentul hipertensiunii arteriale esențiale.
Această asociere în doză fixă este indicată la pacienţii adulţi a căror tensiune arterială nu
este controlată adecvat cu irbesartan sau hidroclorotiazidă, administrate în monoterapie
(vezi pct. 5.1). Doze şi mod de administrare
Co-irda se poate administra o dată pe zi, cu sau fără alimente.
Poate fi recomandată creşterea treptată a dozelor prin administrarea separată a fiecărei
componente (irbesartan şi hidroclorotiazidă).
Când este adecvat din punct de vedere clinic, poate fi luată în considerare trecerea
directă de la monoterapie la administrarea de combinaţii fixe:
 Co-irda 150 mg/12,5 mg poate fi administrat la pacienţii a căror
tensiune arterială nu este controlată adecvat cu hidroclorotiazidă sau irbesartan 150 mg
administrate în monoterapie;
 Co-irda 300 mg/12,5 mg poate fi administrat la pacienţii a căror
tensiune arterială este controlată insuficient prin tratamentul cu irbesartan 300 mg sau
cu Co-irda 150 mg/12,5 mg.
 Co-irda 300 mg/25 mg poate fi administrat la pacienţii a căror tensiune arterială
este controlată insuficient prin tratamentul cu Co-irda 300 mg/12,5 mg.
Nu se recomandă doze mai mari de 300 mg irbesartan/25 mg hidroclorotiazidă o dată pe
zi.
Când este necesar, Co-irda se poate asocia cu un alt medicament antihipertensiv (vezi
pct. 4.5).
Insuficienţă renală:
Din cauza componentei hidroclorotiazidă, administrarea Co-irda nu este recomandată la
pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei < 30 ml/min). La acest
grup de pacienţi, diureticele de ansă sunt de preferat tiazidelor. Ajustarea dozei nu este
necesară la pacienţii cu insuficienţă renală al căror clearance al creatininei este ≥ 30
ml/min (vezi pct. 4.3 şi 4.4).
Insuficienţă hepatică:
Administrarea Co-irda nu este indicată la pacienţi cu insuficienţă hepatică severă.
Tiazidele trebuie utilizate cu prudenţă la pacienţii cu insuficienţă hepatică. Nu este
necesară ajustarea dozelor de Co-irda la pacienţi cu insuficienţă hepatică uşoară până la
moderată (vezi pct. 4.3).
Pacienţi vârstnici:
La pacienţii vârstnici nu este necesară ajustarea dozei de Co-irda.
Copii şi adolescenţi:
Nu se recomandă utilizarea Co-irda la copii şi adolescenţi, din cauza lipsei datelor privind
siguranţa şi eficacitatea.
Mod de administrare
Administrare orală. CONTRAINDICAŢII
 Hipersensibilitatea la substanţa activă sau la oricare din excipienţii preparatului,
sau la alte substanțe derivate de sulfonamidă (hidroclorotiazida este substanță
derivat de sulfonamidă)
 Al doilea şi al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.4 şi 4.6)
 Insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei < 30 ml/min)
 Hipokaliemie refractară, hipercalcemie
 Insuficienţă hepatică severă, ciroză biliară şi colestază
 Utilizarea concomitentă cu aliskiren este contraindicată la pacienţii cu diabet
zaharat sau insuficienţă renală (rata de filtrare glomerulară <60 ml / min / 1,73
m²) (vezi pct 4.5 și 5.1). https://bit.ly/3kBiTdv

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

DENUMIREA COMERCIALĂ
Paroxetină.
DCI-ul substanţei active
Paroxetinum.
COMPOZIŢIA
1 comprimat conţine:
substanţa activă: paroxetină (sub formă de clorhidrat de
paroxetină hemihidrat) – 20 mg;
excipienți: stearat de magneziu, Crospovidonă (Kollidon
CL) Ludipress® (lactoză, polividonă, crospovidonă).
FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimate.
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Comprimate de culoare albă sau albă cu nuanță gălbuie,
de formă pătrată, suprafaţa superioară şi inferioară pla tă, muchii teşite, cu o linie de divizareşi incrustaţie „BP”
pe o parte a comprimatului, suprafaţa laterală cu mar gini rotunjite.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC
Antidepresive, inhibitori selectivi ai recaptării serotoni nei, N06AB05.
PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice
Paroxetina este un inhibitor selectiv al recaptării 5-hi droxitriptaminei (5-HT, serotonină). Datorită capacităţii
specifice de inhibare a recaptării 5-HT de către neuronii
cerebrali, manifestă acţiune antidepresivă.
Paroxetina nu este înrudită chimic cu antidepresivele
triciclice, tetraciclice sau alte antidepresive disponibile.
Afinitatea paroxetinei către receptorii muscarinici este
nesemnificativă. Manifestă efect anticolinergic slab.
Spre deosebire de antidepresivele triciclice, paroxetina,
ca remediu selectiv, manifestă afinitate slabă faţă de α2 şi
β-adrenoreceptori, receptorii dopaminergici D2, seroto ninergici 5-HT1, 5HT2 şi histaminergici H1. Similar altor
inhibitori selectivi ai recaptării 5-HT, paroxetina determi nă simptome ale stimulării excesive a receptorilor de
5-HT, în cazul când s-au administrat anterior inhibitori
de monoaminoxidază (IMAO) sau triptofan. Administra rea paroxetinei dimineaţa nu afectează durata şi calita tea somnului, mai mult ca atât, are loc ameliorarea som nului sub acţiunea preparatului.
Proprietăţi farmacocinetice
După administrarea orală paroxetina se absoarbe rapid
şi este metabolizată la nivelul primului pasaj hepatic.
Din cauza metabolizării primare şi clearance-ului plas matic redus absorbţia poate fi incompletă, în special la
administrarea repetată sau a dozelor mari. Astfel, con centraţia plasmatică creşte neuniform, ce provoacă o in stabilitate a parametrilor farmacocinetici şi devieri de la
liniaritatea cineticii. Concentraţia plasmatică la starea de
echilibru se atinge către ziua 7-14 de la iniţierea trata mentului, după care farmacocinetica preparatului este
stabilă, chiar în cazul administrării îndelungate.
Paroxetina este larg distribuită în ţesuturi şi doar 1 %
din paroxetina din organism se regăseşte în plasmă. Se
cuplează cu proteinele plasmatice în proporţie de circa
95 %. Nu este stabilită o corelare între eficacitatea clini că şi concentraţia plasmatică a paroxetinei. In cantităţi
mici se determină în laptele matern şi în tesuturile em brionului.
Principalii metaboliţi ai paroxetinei sunt produşii polari
şi conjugaţi ai oxidării şi metilării, care sunt rapid elimi naţi. Având în vedere lipsa relativă a activităţii lor far macologice, este improbabil ca ei să contribuie la efec tele terapeutice ale paroxetinei. Metabolizarea nu inter feră cu acţiunea selectivă a paroxetinei de recaptare a
5-HT la nivel neuronal.
Aproximativ 2 % din doza administrată se elimină sub
formă nemodificată pe cale renală, iar 64 % – sub formă
de metaboliţi. Circa 36 % se elimină cu fecale, mai puţin
de 1 % – sub formă nemodificată. Eliminarea paroxetinei
poartă un caracter bifazic: se începe cu metabolizarea
primară, după care urmează eliminarea sistemică. Timpul
de înjumătăţire este variat, în medie constituie 24 ore.
Farmacocinetica la grupuri speciale de pacienţi
La pacienţii vârstnici, de asemenea la cei cu insuficienţă
renală şi hepatică severă concentraţia plasmatică a paro xetinei se poate majora.
INDICAŢII TERAPEUTICE
• depresie;
• tulburări obsesiv-compulsive;
• atacuri de panică cu şi fără agorafobie;
• tulburări de anxietate socială/fobie socială;
• tulburărilor de anxietate generalizată;
• sindromul de stres post-traumatic.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Preparatul se administrează intern, o dată pe zi, prefera bil dimineaţa, în timpul mesei. Comprimatele se vor în ghiţi întregi, fără a fi mestecate.
Depresie
Doza nictemerală recomandată este de 20 mg. Amelio rarea stării se determină de obicei peste 1-2 săptămâni
de la debutul terapiei. Ca şi în cazul altor antidepresive,
peste 3-4 săptămâni, în funcţie de reacţia clinică la tratament, poate fi necesară ajustarea dozei de preparat. Da că doza nictemerală 20 mg este insuficientă, se poate
majora cu 10 mg fiecare săptămână, în funcţie de reacţia
individuală a pacientului, până la atingerea dozei nicte merale maxime 50 mg.
La pacienţii cu depresie, durata tratamentului trebuie să
fie suficient de lungă, de cel puţin 6 luni, pentru a se asi gura dispariţia simptomelor.
Tulburări obsesiv-compulsive
Doza nictemerală recomandată este de 40 mg. Terapia
se poate iniţia cu doza de 20 mg, cu majorarea ei fiecare
săptămână cu 10 mg, până la atingerea dozei recoman date. Dacă peste câteva săptămâni de tratament doza
este insuficientă, se poate majora gradual până la doza
nictemerală maximă de 60 mg.
Tratamentul va continua până la dispariţia completă a
tuturor simptomelor. Durata terapiei este de câteva luni
sau mai mult.
Atacuri de panică
Doza terapeutică recomandată este de 40 mg pe zi. Tera pia se va iniţia cu doza de 10 mg/zi care, în funcţie de re acţia pacientului, se poate majora fiecare săptămână cu
10 mg până la atingerea dozei recomandate. Tratamen tul se iniţiază cu doze mici pentru a preveni agravarea
simptomelor de panică, care se observă de obicei la de butul terapiei. În unele cazuri doza se poate majora gra dual până la doza nictemerală de 60 mg.
Tratamentul va continua până la dispariţia completă a
tuturor simptomelor. Durata terapiei este de câteva luni
sau mai mult.
Tulburări de anxietate socială/fobie socială
Doza iniţială este de 20 mg pe zi. Dacă peste câteva săp tămâni de tratament starea pacientului nu se ameliorea ză, doza se poate majora cu 10 mg fiecare săptămână
până la atingerea efectului scontat. Doza nictemerală ma ximă este de 50 mg. Pe parcursul curei îndelungate de tra tament este necesară evaluarea sistematică a terapiei.
Tulburări de anxietate generalizată
Doza nictemerală recomandată este de 20 mg. In funcţie
de reacţia pacientului la terapie, doza se poate majora
cu 10 mg fiecare săptămână până la atingerea dozei nic temerale maxime de 50 mg. Pe parcursul curei îndelun gate de tratament este necesară evaluarea sistematică a
terapiei.
Sindromul de stres post-traumatic
Doza terapeutică recomandată este de 20 mg pe zi. In
funcţie de reacţia pacientului la tratament doza se poate
majora cu 10 mg fiecare săptămână.
Doza maximă nictemerală este de 50 mg. Pe parcursul
curei îndelungate de tratament este necesară evaluarea
sistematică a terapiei.
Simptome de rebound după sistarea administrării pre paratului
Trebuie evitată oprirea bruscă a tratamentului. Doza tre buie redusă treptat, câte 10 mg pe săptămână. Dacă du pă scăderea dozei sau după întreruperea tratamentului
apar simptome care nu pot fi tolerate, poate fi avută în
vedere reluarea tratamentului cu ultima doză prescrisă.
Ulterior, medicul poate continua reducerea dozei, dar
într-un ritm mai lent.
Grupe speciale de pacienţi
Vârstnici
La vârstnici concentraţia plasmatică a paroxetinei se poa te majora, însă gradul de variaţie a nivelului plasmatic al
preparatului se află în limitele intervalului de concentraţii
caracteristice pentru cei tineri. Doza iniţială recomandată
este identică cu cea pentru pacienţii adulţi. La unii paci enţi creşterea treptată a dozei poate fi eficientă, însă doza
maximă nictemerală nu trebuie să depăşească 40 mg.
Administrarea la copii şi adolescenţi
Paroxetina nu trebuie utilizată în tratamentul copiilor şi
adolescenţilor, deoarece studiile clinice controlate efec tuate au evidenţiat asocierea tratamentului cu paroxetină
cu un risc crescut de comportament suicidar şi ostilitate.
Administrarea la pacienţii cu insuficienţă renală/hepatică
La pacienţii cu insuficienţă renală gravă (clearance-ul
creatininei < 30 ml/min) şi cu insuficienţă hepatică are loc
creşterea concentraţiei plasmatice a preparatului. De
aceea, dozele administrate trebuie să se încadreze la li mita inferioară a intervalului de doze recomandate

REACŢII ADVERSE
Frecvenţa şi intensitatea reacţiilor adverse enumerate
mai jos se reduce în procesul tratamentului şi în majori tatea cazurilor nu necesită sistarea administrării prepa ratului.
Reacţiile adverse ale preparatului sunt enumerate mai
jos, clasificate pe aparate, sisteme şi organe şi în func ţie de frecvenţă. Frecvenţele sunt definite astfel: foar te frecvente (> 1/10); frecvente (> 1/100, < 1/10); oca zionale (> 1/1000, < 1/100); rare (> 1/10000, < 1/1000);
foarte rar, inclusiv cazuri unice (< 1/10000).
Tulburări hematologice şi limfatice, ocazional – sângerări
anormale, în special la nivelul pielii şi mucoaselor
(echimoze); foarte rar – trombocitopenie.
Tulburări ale sistemului imunitar: foarte rar – reacţii aler gice, inclusiv urticarie şi edem angioneurotic.
Tulburări endocrine: foarte rar – sindrom de secreţie ina decvată de hormon antidiuretic (SIADH).
Tulburări metabolice și de nutriție: frecvent – inapetenţă;
rar – hiponatriemie, în special la vârstnici, care poate fi
cauzată de SIADH

Tulburări psihice: frecvent – somnolenţă, insomnie; oca zional – confuzie mintală, halucinaţii; rar – reacţii mania cale, excitabilitate, anxietate, depersonalizare, atacuri de
panică, acatizie.
Aceste simptome pot fi determinate, de asemenea, de
boala preexistentă.
Tulburări ale sistemului nervos: frecvent – vertije, tremor;
ocazional – tulburări extrapiramidale; rar – convulsii;
foarte rar – sindrom serotoninic (excitabilitate, confuzie
mintală, diaforeză, halucinaţii, hiperreflexie, mioclonus,
frisoane, tahicardie, tremor).
Tulburările extrapiramidale cu distonie oro-facială se de termină preponderent în cazurile, când dereglările de
coordonare a mişcărilor se încadrează în maladia de ba ză sau sunt provocate de administrarea anterioară a
neurolepticelor.
Tulburări oculare: frecvent – înceţoşarea vederii; foarte
rar – glaucom acut.
Tulburări cardiace: ocazional – tahicardie sinuzală; rar –
bradicardie.
Tulburări vasculare: ocazional – hipo- sau hipertensiune
arterială tranzitorie, care se determină preponderent la
pacienţii cu hipertensiune arterială preexistentă sau
stări anxioase în antecedente.
Tulburări ale sistemului respirator: frecvent – căscat.
Tulburări gastrointestinale: foarte frecvent – greaţă; frec vent – diaree, constipaţii, xerostomie; foarte rar – hemo ragii gastrointestinale.
Tulburări hepato-biliare: rar – majorarea nivelului tran saminazelor serice; foarte rar – hepatită, ocazional cu ic ter şi/sau insuficienţă hepatică.
Dacă modificările indicilor funcţiei hepatice persistă
timp îndelungat, se va sista administrarea preparatului.
Tulburări cutanate şiale ţesutului subcutanat: frecvent –
hiperhidroză; ocazional – erupţii cutanate, prurit; foarte
rar – reacţii de fotosensibilitate.
Tulburări renale și ale căilor urinare: ocazional - micţiune
dificilă.
Tulburări ale aparatului genital şi sînului: foarte frecvent –
dereglări ale funcţiei sexuale; rar – hiperprolactinemie/
galactoree; foarte rar – priapism.
Tulburări musculo-scheletale și ale tesutului conjuctiv:
rar – artralgie, mialgie.
Tulburări generale: frecvent – astenie, creşterea masei
corporale; foarte rar – edeme periferice

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

Ce este Amoxicilină şi pentru ce se utilizează
Amoxicilina este un antibiotic folosit pentru tratarea infecţiilor. Aparţine unui grup de antibiotice denumit „peniciline“.
Amoxicilina poate trata o gamă largă de infecţii: infecţii ale pieptului (bronşite, pneumonii), ale urechilor (otite), ale sinusurilor (sinuzite), infecţii ale vezicii urinare şi rinichilor (pielonefrită, cistită, uretrită), infecţii ale sistemului de reproducere feminin, infecţii abdominale, ale inimii (endocardită), ale pielii, dinţilor şi gingiilor (abcese).
Amoxicilina poate fi folosită şi în tratamentul febrei tifoide şi paratifoide (determinate de o bacterie numită Salmonella).
Amoxicilina poate fi utilizată în asociere cu alte medicamente pentru tratarea ulcerului gastric şi duodenal. Nu utilizaţi Amoxicilină Antibiotice
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la amoxicilină, la alte antibiotice din grupa penicilinelor, la cefalosporine sau la oricare dintre celelalte componente ale medicamentului;
- dacă aveţi o boală determinată de un virus numit Epstein-Barr, manifestată prin febră, inflamarea ganglionilor, mărirea splinei, inflamaţia faringelui şi amigdalelor;
- dacă aveţi leucemie limfocitară (o boală a sângelui caracterizată prin creşterea excesivă a numărului de globule albe);
- la copii cu vârsta sub 6 ani.

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Amoxicilină Antibiotice
- dacă aveţi astm bronşic;
- dacă aţi avut vreodată erupţii pe piele când aţi utilizat antibiotice;
- dacă în timp ce utilizaţi amoxicilină aveţi scaune numeroase, cu striuri de sânge, dureri abdominale, febră;
- dacă aveţi sifilis primar (leziune nedureroasă a pielii, localizată de obicei la nivel zonei genitale, însoţită de inflamarea ganglionilor din vecinătate);
- dacă aveţi afecţiuni ale ficatului;
- dacă aveţi afecţiuni ale rinichilor;
- dacă aveţi diabet şi vi se efectuează dozarea glucozei din urină prin metode colorimetrice;
- dacă efectuaţi un test pentru detectarea anticorpilor faţă de globulele roşii (test Coombs). Sarcina şi alăptarea
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.
Amoxicilina se poate administra în timpul sarcinii.
Cantităţi foarte mici de amoxicilină trec în laptele matern; de obicei, în timpul administrării medicamentului, alăptarea nu trebuie întreruptă. Totuşi, în cazul apariţiei diareei, candidozei sau a erupţiei pe piele la sugar, se întrerupe fie alăptarea, fie administrarea antibioticului. Cum să utilizaţi Amoxicilină Antibiotice
Utilizaţi întotdeauna Amoxicilină Antibiotice exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Capsulele se înghit întregi, cu un pahar cu apă. Capsulele de amoxicilină se administrează în timpul mesei sau cu o cantitate mică de alimente. Nu zdrobiţi, mestecaţi sau deschideţi capsulele.
Tratamentul trebuie continuat încă 2-3 zile după dispariţia simptomelor. Se recomandă o perioadă de tratament de cel puţin 10 zile în cazul infecţiilor provocate de streptococi beta-hemolitici, în vederea eradicării agentului patogen.

Adulţi şi adolescenţi
În general, doza recomandată este de 250-500 mg amoxicilină, la intervale de 8 ore (de 3 ori pe zi).
În infecţii grave doza recomandată este de 3 g amoxicilină de două ori pe zi.
Nu trebuie depăşită doza zilnică maximă de 6 g.
La pacienţii la care este necesară profilaxia endocarditei bacteriene se administrează 3 g amoxicilină cu o oră înainte de o intervenţie stomatologică sau chirurgicală, apoi 1,5 g după 6 ore de la intervenţie.
În infecţia cu Chlamydia la gravide, doza recomandată este de 500 mg amoxicilină, la intervale de 8 ore, timp de 7–10 zile.
În infecţii gonococice endocervicale sau uretrale necomplicate doza recomandată este de 50 mg amoxicilină/kg şi zi, în priză unică.
În gastrită şi ulcer gastric sau duodenal determinate de Helicobacter pylori, doza recomandată este 750 mg - 1g amoxicilină de 2 ori pe zi în cazul asocierii cu metronidazol 400 mg şi omeprazol 40 mg pe zi sau 1 g amoxicilină de 2 ori pe zi în cazul asocierii cu claritromicină 500 mg şi omeprazol 40 mg pe zi.
Durata de tratament recomandată este de 7 zile.
Boala Lyme:
- în eritemul cronic migrator doza recomandată este de 4 g amoxicilină pe zi.
- în caz de manifestări sistemice determinate de diseminarea hematogenă a Borrelia burgdorferi, doza poate fi crescută până la 6 g amoxicilină pe zi, administrată în mai multe prize. Durata tratamentului este de 15-21 zile.
La pacienţii hemodializaţi, se administrează o doză suplimentară de 500 mg, la finalul şedinţei de dializă.

Copii cu vârsta peste 6 ani (greutatea peste 20 kg)
În general, doza recomandată este 25-50 mg amoxicilină/kg şi zi, repartizată în 3 prize egale, la intervale de 8 ore.
În funcţie de natura şi gravitatea infecţiei, doza poate fi crescută. Durata tratamentului este în funcţie de răspunsul terapeutic.
Boala Lyme:
- în eritemul cronic migrator doza recomandată este 50 mg amoxicilină/kg şi zi.
- în caz de manifestări sistemice determinate de diseminarea hematogenă a Borrelia burgdorferi, doza poate fi crescută până la 6 g amoxicilină pe zi, administrată în mai multe prize. Durata tratamentului este de 15-21 zile.

Copii cu vârsta sub 6 ani (greutatea sub 20 kg)
Pentru această categorie de pacienţi se utilizează forme farmaceutice adecvate vârstei.
Urmaţi întocmai schema de tratament recomandată de medicul dumneavoastră, chiar dacă începeţi să vă simţiţi mai bine. Simptomele se pot ameliora înainte ca infecţia să fie pe deplin tratată.

Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din Amoxicilină Antibiotice
Orice medicament utilizat în exces poate să determine tulburări grave. Dacă suspectaţi acest lucru, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Simptomele pot fi: greaţă, vărsături şi diaree, afectare neuropsihică.

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

I.    Ce este Tiregis şi pentru ce se utilizează
Tiregis aparţine unui grup de medicamente numite antagonişti ai receptorului pentru angiotensină
II.    Angiotensina II este o substanţă produsă în organismul dumneavoastră, care determină îngustarea vaselor de sânge, crescând tensiunea arterială. Tiregis blochează efectele angiotensinei II, astfel încât vasele de sânge se relaxează, iar tensiunea dumneavoastră arterială se micşorează. Tiregis este utilizat în tratamentul hipertensiunii arteriale esenţiale (tensiune arterială mare) la adulţi. Termenul “esenţială” înseamnă că tensiunea arterială mare nu este cauzată de nicio altă afecţiune.
Tensiunea arterială ridicată, netratată, poate leza vase de sânge la nivelul mai multor organe, ceea ce poate determina uneori infarct cardiac, insuficienţă cardiacă sau renală, atac vascular cerebral sau orbire. În general tensiunea arterială ridicată nu cauzează simptome înainte de apariţia leziunilor. De aceea, este important ca tensiunea arterială să fie măsurată periodic pentru a verifica dacă se află în limitele normale.
Tiregis este utilizat de asemenea pentru reducerea evenimentelor cardiovasculare (adică infarct miocardic sau accident vascular cerebral) la adulţii care prezintă risc deoarece aportul de sânge la nivelul inimii sau picioarelor este redus sau blocat sau au avut un accident vascular cerebral sau au diabet zaharat cu risc crescut pentru asemenea evenimente. Medicul dumneavoastră vă poate spune dacă prezentaţi risc crescut pentru astfel de evenimente.
2.    Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Tiregis
Nu utilizaţi Tiregis:
- Dacă sunteţi alergic la substanţa activă (telmisartan) sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6);
-    dacă sunteţi gravidă în mai mult de 3 luni. (Este de asemenea preferabil să evitaţi utilizarea Tiregis la începutul sarcinii - vezi punctul referitor la sarcină);
-    dacă aveţi probleme severe ale ficatului, cum sunt colestaza sau obstrucţia biliară (probleme ale drenării bilei din ficat sau vezica biliară) sau alte boli severe ale ficatului;
-    dacă aveţi diabet zaharat sau funcţia rinichilor afectată şi sunteţi în tratament cu un medicament pentru scăderea tensiunii arteriale care conţine aliskiren.
Dacă oricare dintre situaţiile de mai sus este valabilă pentru dumneavoastră, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte de a utiliza Tiregis.
Atenţionări şi precauţii
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte să luaţi Tiregis. Spuneţi medicului dumneavoastră dacă aveţi sau aţi avut oricare dintre afecţiunile sau bolile următoare:
-    Boli ale rinichilor sau transplant de rinichi.
-    Stenoză arterei renale (îngustarea vaselor de sânge la unul sau ambii rinichi).
-    Boli ale ficatului.
-    Boli ale inimii.
-    Niveluri ridicate de aldosteron (retenţie de apă şi sare în organism şi dezechilibru al concentraţiei de minerale din sânge).
-    Tensiune arterială mică (hipotensiune arterială), care poate să apară dacă sunteţi deshidratat (pierdere excesivă de apă din corp) sau aveţi un deficit de sare din cauza tratamentului cu diuretice (medicamente care elimină apa din corp), dietă sau restricţie de sare alimentară, diaree sau vărsături.
-    Valori crescute ale concentraţiei de potasiu din sânge.
-    Diabet zaharat.
Spuneţi medicului dumneavoastră înainte de a utiliza Tiregis dacă utilizaţi medicament pentru scăderea tensiunii arteriale:
-    un inhibitor al ECA (de exemplu, enalapril, lisinopril, ramipril), mai ales dacă aveţi probleme ale rinichilor asociate diabetului zaharat
-    aliskiren
Este posibil ca medicul dumneavoastră să vă verifice funcţia rinichilor, tensiunea arterială şi valorile electroliţilor (de exemplu, potasiu) din sânge, la intervale regulate de timp. Vezi şi informaţiile de la punctul „Nu utilizaţi Tiregis”.
-    dacă luaţi digoxină
În cazul în care credeţi că sunteţi gravidă sau s-ar putea să deveniţi gravidă, trebuie să spuneţi medicului. Tiregis nu este recomandat la începutul sarcinii şi nu trebuie utilizat dacă sunteţi gravidă în mai mult de 3 luni, deoarece utilizat în această perioadă, poate dăuna grav copilului dumneavoastră (vezi punctul referitor la sarcină).
În caz de intervenţie chirurgicală sau utilizare a anestezicelor, trebuie să spuneţi medicului dumneavoastră că utilizaţi Tiregis.
Este posibil ca Tiregis să fie mai puţin eficient în scăderea tensiunii arteriale la pacienţii de origine afro-americană.
Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
Nu se recomandă utilizarea Tiregis la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani.
Tiregis împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente
Poate fi necesar ca medicul dumneavoastră să modifice doza acestor medicamente sau pot fi necesare alte precauţii. În anumite cazuri, poate fi necesar să opriţi administrarea unuia dintre
medicamente. Acest lucru este valabil în special în cazul utilizării medicamentelor de mai jos împreună cu Tiregis:
-    Medicamente care conţin litiu, utilizate în tratamentul unor tipuri de depresie.
-    Medicamente care pot creşte concentraţia de potasiu din sânge, cum sunt înlocuitori de sare alimentară care conţin potasiu, diuretice care economisesc potasiul (anumite medicamente care elimină apa din corp), inhibitori ai ECA, antagonişti ai receptorilor angiotensinei II, AINS (antiinflamatoare nesteriodiene, de exemplu acid acetilsalicilic sau ibuprofen), heparină, medicamente imunosupresoare (de exemplu ciclosporină sau tacrolimus) şi antibioticul trimetoprim.
-    diuretice (medicamentele care elimină apa din corp), în special dacă sunt luate în doze mari împreună cu Tiregis, pot determina pierderea excesivă a apei din corp şi tensiune arterială mică (hipotensiune arterială).
-    Dacă luaţi un inhibitor al ECA sau aliskiren (vezi şi informaţiile de la punctele „Nu utilizaţi Tiregis şi „Atenţionări şi precauţii”).
-    Digoxină.
Efectul Tiregis poate fi redus atunci când utilizaţi AINS (antiinflamatoare nesteroidiene, de exemplu aspirină sau ibuprofen) sau corticosteroizi.
Tiregis poate accentua efectul de scădere a tensiunii arteriale al altor medicamente folosite pentru a trata tensiunea arterială mare sau medicamente cu potenţial de scădere a tensiunii arteriale (de ex. baclofen, amifostina). În plus, scăderea tensiunii arteriale poate fi agravată de alcool, barbiturice, narcotice şi antidepresive. Dacă la dumneavoastră se reduce tensiunea arterială, la ridicarea în picioare puteţi avea ameţeli.
Trebuie să întrebaţi medicul dumneavoastră dacă este necesară ajustarea dozelor celorlalte medicamente în timpul tratamentului cu Tiregis.
Utilizarea Tiregis cu alimente, băuturi şi alcool
Comprimatele Tiregis pot fi utilizate indiferent de mese.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament. Sarcina
În mod normal, medicul dumneavoastră vă va recomanda să nu mai utilizaţi Tiregis înainte de a deveni gravidă sau imediat după aceea, şi să utilizaţi alt medicament în loc de Tiregis. Tiregis nu este recomandat în timpul sarcinii şi nu trebuie utilizat dacă sunteţi gravidă în mai mult de 3 luni, deoarece poate dăuna grav copilului dumneavoastră dacă este utilizat după a treia lună de sarcină. Alăptarea
Spuneţi medicului dumneavoastră dacă alăptaţi sau veţi începe curând să alăptaţi. Tiregis nu este recomandat mamelor care alăptează, iar medicul dumneavoastră poate alege alt tratament pentru dumneavoastră dacă doriţi să alăptaţi, în special în cazul în care copilul dumneavoastră este nou- născut sau s-a născut prematur.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Unele persoane se pot simţi ameţite sau obosite în timpul tratamentului cu Tiregis. Dacă vă simţiţi ameţit sau obosit, nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi utilaje.
Tiregis conţine lactoză. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
3.    Cum să luaţi Tiregis
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Regimul de dozare
Doza recomandată de Tiregis este de un comprimat o dată pe zi. Este important să continuaţi să luaţi Tiregis în fiecare zi până când medicul dumneavoastră vă recomandă altfel. Dacă aveţi impresia că efectul Tiregis este prea puternic sau prea slab, spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
La majoritatea pacienţilor, doza uzuală de Tiregis pentru tratamentul tensiunii arteriale mari este de un comprimat de 40 mg o dată pe zi, pentru a controla tensiunea arterială timp de 24 ore. Cu toate acestea, uneori medicul dumneavoastră poate să vă recomande o doză mai mică, de 20 mg pe zi sau o doză mai mare, de 80 mg pe zi.
În mod alternativ, Tiregis poate fi utilizat în asociere cu diuretice (medicamente care elimină apa din corp), cum este hidroclorotiazida, despre care s-a demonstrat că determină însumarea efectului cu cel al telmisartanului în ceea ce priveşte scăderea tensiunii arteriale.
Pentru reducerea evenimentelor cardiovasculare, doza uzuală de Tiregis este de un comprimat de 80 mg administrat o dată pe zi. La începutul tratamentului de prevenţie cu Tiregis 80 mg tensiunea arterială trebuie măsurată frecvent.
Dacă ficatul dumneavoastră nu funcţionează corespunzător, doza uzuală nu trebuie să depăşească 40 mg administrată o dată pe zi, zilnic.
Mod de administrare
Încercaţi să luaţi comprimatul la aceeaşi oră în fiecare zi. Puteţi lua Tiregis cu sau fără alimente. Comprimatele trebuie înghiţite cu o cantitate suficientă de apă sau cu altă băutură care nu conţine alcool etilic.
Dacă luaţi mai mult Tiregis decât trebuie
Dacă aţi luat accidental prea multe comprimate, contactaţi medicului dumneavoastră, farmacistul sau secţia de urgenţe a celui mai apropiat spital.
Dacă uitaţi să luaţi Tiregis
Dacă aţi uitat să luaţi o doză, nu vă îngrijoraţi. Luaţi-o imediat când vă amintiţi, apoi continuaţi ca înainte. Dacă nu luaţi comprimatul într-o zi, luaţi doza normală în ziua următoare. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza omisă.
Dacă încetaţi să luaţi Tiregis
Nu    încetaţi    să    luaţi    Tiregis fără să    discutaţi    cu medicul dumneavoastră.
Medicamente care scad tensiunea arterială pot fi luaţi de-a lungul vieţii. Dacă încetaţi să luaţi Tiregis, tensiunea arterială în termen de câteva zile va reveni la nivelul de dinaintea tratamentului.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4.    Reacţii adverse posibile
Ca şi alte medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Reacţiile adverse pot fi definite astfel:
Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 pacient din 10)
Frecvente (pot afecta 1 până la 10 pacient din 100)
Mai puţin frecvente (pot afecta 1 până la 10 pacient din 1000)
Rare (pot afecta 1 până la 10 pacient din 10000)
Foarte rare (pot afecta cel puţin 1 pacient din 10000)
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
Unele reacţii adverse pot fi grave şi impun asistenţă medicală imediată:
Trebuie să vă prezentaţi imediat la medic dacă aveţi oricare dintre următoarele simptome:
Sepsis* (numit frecvent „otrăvirea sângelui“) este o infecţie severă cu răspuns inflamator la nivelul întregului organism, umflare rapidă a pielii şi mucoaselor (angioedem); aceste reacţii adverse sunt rare (pot afecta până la 1 din 1000 de persoane), dar extrem de grave, iar pacienţii trebuie să întrerupă utilizarea acestui medicament şi să se prezinte imediat la medic. Netratate, aceste efecte pot fi fatale.
Frecvente
Tensiune arterială mică (hipotensiune arterială) la pacienţii trataţi pentru reducerea evenimentelor cardiovasculare.
Mai puţin frecvente
Infecţii ale tractului respirator superior (dureri în gât, sinusuri inflamate, răceală), infecţii ale tractului urinar, scăderea nivelului de celule roşii sanguine (anemie), concentraţii crescute de potasiu în sânge, dificultăţi la adormire, tristeţe (depresie), leşin (sincopă), senzaţie de învârtire (vertij), bătăi lente ale inimii (bradicardie), tensiune arterială mică (hipotensiune arterială) la pacienţii trataţi pentru tensiune arterială mare, ameţeli la ridicarea în picioare (hipotensiune arterială ortostatică), dificultăţi la respiraţie, tuse, durere abdominală, diaree, disconfort abdominal, balonare, vărsături, mâncărime, transpiraţie accentuată, erupţie trecătoare pe piele determinată de medicament, durere de spate, crampe musculare, dureri ale muşchilor (mialgie), afectarea funcţiei rinichilor incluzând insuficienţă renală acută, durere în piept, senzaţie de slăbiciune şi creşterea concentraţiei de creatinină în sânge.
Rare
Sepsis* (numit frecvent „otrăvirea sângelui“, este o infecţie severă cu răspuns inflamator la nivelul întregului organism, cu posibilă evoluţie către deces), număr scăzut de plachete sanguine (trombocitopenie), creşterea numărului unui anumit tip de celule albe ale sângelui (eozinofilie), reacţii alergice severe (reacţie anafilactică), reacţii alergice (de exemplu erupţii trecătoare pe piele, mâncărimi, dificultăţi la respiraţie, respiraţie şuierătoare, umflare a feţei sau tensiune arterială mică), nivel scăzut de zahăr în sânge (la pacienţii cu diabet zaharat), teamă fără motiv, somnolenţă, tulburări ale vederii, bătăi rapide ale inimii (tahicardie), uscăciune a gurii, disconfort la nivelul stomacului, tulburări ale gustului (disgeuzie), tulburări ale funcţiei ficatului (pacienţii japonezi sunt mai predispuşi la manifestarea acestei reacţii adverse), umflarea rapidă a pielii şi mucoaselor care poate determina deces (angioedem, de asemenea, cu evoluţie spre deces), eczemă (o modificare la nivelul pielii), înroşire a pielii, blânde (urticarie), erupţie severă pe piele determinată de medicament, durere la nivelul articulaţiilor (artralgie), durere la nivelul extremităţilor, durere la nivelul tendoanelor, simptome asemănătoare gripei, valori scăzute ale concentraţiei de hemoglobină (o proteină din sânge), concentraţii crescute de acid uric, valori crescute ale enzimelor hepatice sau creatinfosfokinazei în sânge.
Foarte rare
Cicatrizarea progresivă a ţesutului pulmonar (boală pulmonară interstiţială)**
*Este posibil ca evenimentul să fie întâmplător sau legat de un mecanism momentan necunoscut. **În timpul tratamentului cu telmisartan au fost raportate cazuri de cicatrizare a ţesutului pulmonar. Cu toate acestea, nu se cunoaşte dacă au fost cauzate de telmisartan.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii
sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amed.md sau e-mail: [email protected]
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5.    Cum se păstrează Tiregis
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
A se păstra la temperaturi sub 25 °C.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare, care este înscrisă pe ambalaj după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Blisterul se va deschide nemijlocit înainte de utilizare.
Nu utilizaţi acest medicament dacă observaţi semnele vizibile de deteriorare a calităţii lui (de exemplu, modificarea culorii).
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6.    Conţinutul ambalajului şi alte informaţii Ce conţine Tiregis
Substanţa activă este telmisartan. Fiecare comprimat conţine telmisartan 20 mg, 40 mg, 80 mg. Celelalte componente sunt: hidroxid de sodiu, povidonă (K-25), meglumină, lactoză monohidrat, crospovidonă, oxid galben de fier (III) (E172), stearat de magneziu; film: hipromeloză, dioxid de titan (E 171), macrogol 400, talc, oxid galben de fier (III) (E172).
Cum arată Tiregis şi conţinutul ambalajului:
Comprimate filmate Tiregis 20 mg
Comprimate filmate rotunde, de culoare galbenă, marcate cu „20” pe una dintre feţe şi cu „T” pe cealaltă faţă.
Tiregis 40 mg
Comprimate filmate ovale, de culoare galbenă, marcate cu „40” pe una dintre feţe şi cu „T” pe cealaltă faţă.
Tiregis 80 mg
Comprimate filmate ovale, de culoare galbenă, marcate cu „80” pe una dintre feţe şi cu „T” pe cealaltă faţă.
Ambalaj:
Câte 7 sau 14 comprimate filmate în blister din OPA-Aluminiu-PVC/Aluminiu. Comprimate filmate 20 mg - câte 2 blistere (a câte 14 comprimate) împreună cu prospectul în cutie de carton. Comprimate filmate 40 mg şi 80 mg - 4 blistere (a câte 7 comprimate) împreună cu prospectul în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria
Fabricantul
Glenmark Pharmaceuticals Limited, India
Plot No. S-7, Colvale Industrial Estate,
Colvale, Bardez, Goa-403 513

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

Indicaţii terapeutice
- Tratamentul vaginitelor de etiologie polimicrobiană produse de bacterii aerobe şi anaerobe, precum și de fungii din genul Candida.
- Tratamentul complex al vaginitelor si cervicitelor, cauzate de Trichomonas vaginalis, în asociere cu Candida, Mycoplasma spp., Chlamydia spp.

Doze şi mod de administrare
Vaginal. Doza zilnică recomandată este de 1 ovul, administrat seara, înainte de culcare, profund în vagin. Durata medie a tratamentului este de 7 zile.
În cazul cervicitelor erozive sau ulcerative tratamentul se va repeta de 1–2 ori, cu o pauză de 7 zile între perioadele de administrare.

Contraindicaţii
Intoleranţă la unul din componentele medicamentului, ulcer gastro-duodenal activ, afecţiunile hematologice şi alergice severe, insuficienţa hepatică sau renală severă, diabet steroidic, hipertensiune arterială malignă, primul trimestru de sarcină, perioada de lactaţie.

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

Neurovit (100mg/100mg/1mg/2ml) 2ml sol.inj. N5

Neurovit 100 mg/100 mg/1 mg/2 ml soluţie injectabilă

Clorhidrat de tiamină/Clorhidrat de piridoxină/Cianocobalamină

1. Ce este Neurovit şi pentru ce se utilizează

Neurovit este un medicament ce conţine trei substanţe active: clorhidrat de tiamină (vitamina B1), clorhidrat de piridoxină (vitamina B6) şi cianocobalamină (vitamina B12).

Neurovit este utilizat pentru tratamentul:

• afecţiunilor sistemului nervos periferic provocate de diverse cauze, de exemplu inflamaţii ale nervilor (nevrite), dureri ale nervilor (nevralgii), afectarea mai multor nervi (de exemplu polineuropatia diabetică şi alcoolică), dureri musculare (mialgii), compresia rădăcinilor nervilor spinali de către discurile intervertébrale (sindrom radicular, sindrom cervico-brahial), anumite forme de inflamaţii ale nervului optic (nevrite retrobulbare), herpes zoster (infecţie a nervilor cu virusul care determină varicelă), paralizie a nervului facial (facialis paresis).

• adjuvant sau în convalescenţă.

2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Neurovit

Nu utilizaţi N eurovit:

- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la clorhidrat de tiamină, clorhidrat de piridoxină, cianocobalamină sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6);

- dacă aveţi tulburări severe de conductibilitate la livelul inimii sau insuficienţă cardiacă acută decompensată;

-în timpul sarcinii şi perioada de alăptare;

-la copii cu vârsta până la 12 ani.

Informaţi medicul dumneavoastră înainte de a utiliza Neurovit soluţie injectabilă dacă oricare dintre situaţiile menţionate mai sus se aplică în cazul dumneavoastră.

Atenţionări şi precauţii

Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul înainte de a lua acest medicament.

Acest medicament trebuie injectat doar intramuscular (i.m.j. Administrarea în venă (i.v.) este contraindicată. Dacă se injectează accidental într-o venă, doctorul dumneavoastră vă va monitoriza sau spitaliza în funcţie de severitatea simptomelor.

Datorită conţinutului de alcool benzilic acest medicament nu trebuie administrat la copiii născuţi prematur sau nou-născuţi. Poate provoca toxicitate şi reacţii anafilactoide la sugari şi copii cu vârsta sub 3 ani.

Neurovit împreună cu alte medicamente

Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să

utilizaţi orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.

Aceasta este necesar deoarece acest medicament poate afecta modul în care acţionează alte medicamente. De asemenea, alte medicamente pot afecta modul în care acţionează acest medicament.

În special, este important să spuneţi medicului dumneavoastră dacă utilizaţi oricare din următoarele medicamente:

-soluţii care conţin sulfiţi (vitamina B 1 se descompune în soluţiile de sulfiţi producând acid. Alte vitamine pot fi inactivate de prezenţa produşilor de degradare ai vitaminei Bl);

-izoniâzidă, cicloserină-utilizateîntratamentul tuberculozei;

-penicilamină- utilizată în tratamentul poliartritei reumatoide;

-epinefrină - utilizată în tratamentul reacţiilor alergice (anafilactice) severe;

-norepinefrină-utilizată în tratamentul tensiunii arteriale scăzute;

-sulfonamide - antibiotice, folosite de asemenea pentru tratamentul bolilor inflamatorii ale intestinului;

-levodopa - utilizată în tratamentul bolii Parkinson.

Sarcina şi alăptarea

Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament. Spuneţi medicului dumneavoastră dacă sunteţi însărcinată, încercaţi să rămâneţi însărcinată sau dacă alăptaţi.

Sarcina

în timpul sarcinii, aportul zilnic recomandat de vitamina B1 este de 1,2 mg în al doilea trimestru şi 1,3 mg în al treilea trimestru, iar de vitamina B6 din luna a 4-a -1,9 mg.

În timpul sarcinii, aceste doze pot fi depăşite numai în cazul dacă aveţi un deficit dovedit de vitamina B1 şi B6, deoarece siguranţa utilizării dozelor mai mari decât cele recomandate nu a fost demonstrată.

Alăptarea

în timpul alăptării, aportul zilnic recomandat de vitamina B1 este de 1,3 mg, iar de vitamina B6 -1,9 mg.

Vitaminele B1 şi B6 trec în laptele matern.

Dozele mari de vitamina B6 pot inhiba producţia de lapte.

Utilizarea acestui medicament în timpul sarcinii şi alăptării trebuie decisă de către medicul currant numai după o evaluare atentă a raportului beneficiu/risc.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilaj elor

Nu sunt necesare precauţii speciale.

Informaţii importante privind unele componente ale Neurovit

Acest medicament conţine alcool benzilic. 40 mg. Din această cauză Neurovit nu trebuie administrat la copiii născuţi prematur sau nou-născuţi. Poate provoca reacţii toxice şi alergice la sugari şi copii cu vârsta sub 3 ani.

Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1 mmol (23 mg) per doză, adică practic „nu conţine sodiu”.

3. CumsăutilizaţiNeurovit

Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

In cazurile severe şi cele însoţite de dureri acute, se administrează profund intramuscular conţinutul unei fiole (2 ml soluţie). După atenuarea stadiului acut şi în cazul formelor uşoare ale bolii, se administreză câte 1 fiolă (2 ml soluţie) de 2-3 ori pe săptămână.

Modul de administrare

Neurovit se administrează profund intramuscular. Administrarea intravenoasă este contraindicată. În cazul administrării accidentale intravenoase, pacientul trebuie să fie monitorizat în condiţii de spital.

Copii

Medicamentul nu trebuie administrat copiilor cu vârsta sub 12 ani din cauza conţinutului de alcool enzylic şi a dozei mari de enzyli.

Vârstnici

Nu sunt necesare precauţii speciale în enzyli priveşte utilizarea medicamentului la pacienţii vârstnici.

Dacă vi se administrează enzylic Neurovit decât trebuie

Având în vedere că acest medicament este administrat sub supraveghere enzyli, este puţin probabil să vi se administreze enzylic sau mai puţin Neurovit decât trebuie.

Dacă aveţi impresia că efectul enzyliceste prea puternic sau prea slab, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau asistentei medicale.

Dacă aţi uitat să administraţi o doză de Neurovit

Dacă omiteţi să administraţi o doză, administraţi una imediat ce vă amintiţi. Dacă este aproape momentul administrării următoarei doze, treceţi peste doza omisă şi administraţi următoarea doză în ziua şi/sau ora programată. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.

Dacă încetaţi să utilizaţi Neurovit

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu enzyli la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, asistentei medicale sau farmacistului.

4. Reacţii adverse posibile

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Reacţiile adverse posibile sunt prezentate mai jos şi acestea sunt clasificate în funcţie de frecvenţa apariţiei.

Reacţii adverse rare (afecteazăpână la 1 din 1000pacienţi): reacţii de hipersensibilitate cauzate de alcoolul enzylic.

Reacţii adverse foarte rare (afecteazăpână la din 10000pacienţi):

-reacţii de hipersensibilitate (de exemplu, exantem, dificultăţi de respiraţie, şoc, angioedem).

-bătăi accelerate ale inimii (tahicardie);

-episoade de transpiraţie, acnee, reacţii ale pielii însoţite de mâncărime şi urticarie.

Reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută (nu poatefi estimată din datele disponibile):

reacţii sistemice, pot apare ca rezultat al injectării rapide (injectarea accidentală intravenoasă, injectarea în ţesuturi puternic vascularizate) sau în cazul unui supradozaj. Pot apărea ameţeli, vărsături, bradicardie, aritmii, ameţeli şi convulsii. Senzaţie de arsură la locul injectării.

Raportarea reacţiilor adverse

Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.

5. Cum se păstrează Neurovit

A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.

A se păstra la temperaturi sub 25°C. Anu se congela.

Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei sau a reziduurilor menajere. întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6.Conţinutul ambalajului şi alte informaţii

Ce conţine Neurovit

Substanţele active sunt: clorhidrat de piridoxină (vitamina B6), clorhidrat de tiamină (vitamina B,), cianocobalamină (vitamina B12). O fiolă (2 ml soluţie) conţine: clorhidrat de tiamină (vitamina Bt) - 100 mg, clorhidrat de piridoxină (vitamina BJ-100 mg, cianocobalamină (vitamina B12)-1 mg.

Celelalte componente sunt: clorhidrat de lidocaină, alcool benzilic, hexacianoferat(III) de potasiu, hexametafosfat de sodiu, soluţie hidroxid de sodiu 10%, apă pentru preparate injectabile.

Cum arată Neurovit şi conţinutul ambalajului

Soluţie transparentă de culoare roşie, fârăpărticule vizibile.

Câte 2 ml soluţie injectabilă, în fiole din sticlă de culoare brună, prevăzute cu inel de rupere de culoare albă.

Câte 5 fiole în blister. Câte 1 sau 2 blistere împreună cu prospectul pentru consumator/pacient în cutie de carton.

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

INSTRUCŢIUNE PENTRU ADMINISTRARE
GROPRINOSIN® comprimate

DCI-ul substanţei active Inosinum pranobex

COMPOZIŢIA
1 comprimat conţine:
substanţa activă: metizoprinol (inozină pranobex) 500 mg;
excipienţi: amidon de cartofi, povidon, stearat de magneziu.
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Comprimate ovale, biconvexe, de culoare de la albă până crem, cu linie mediană de
rupere pe una din feţe, cu lungimea 17 mm, lățimea 7 mm.

GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC
Antiviral cu acţiune directă. Cod АТС: J05A Х05.

PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE
Proprietăţile farmacodinamice
Substanţa activă inozina pranobex (complexul molecular al inozinei și sarea
acidului p-acetamidobenzoic cu N, N-dimetilamino-2-propanol în raport de 1 : 3) are
efect antiviral şi imunomodulatoar direct. Acţiunea antivirală directă este condiţionată
de legarea cu ribozomii celulelor infectate de virus, ceea ce încetineşte sinteza
ARN viral (dereglarea transcripţiei şi translaţiei) şi duce la inhibarea replicării ARN şi
ADN ale virușurilor genomici; acţiunea mediată se explică prin inducţia puternică
a interferonogenezei. Efectul imunomodulator se datorează influenţei asupra Tlimfocitelor (activarea sintezei de citokine) şi creşterii activităţii fagocitare a
macrofagilor. Efectul medicamentului sporeşte diferenţierea pre-T-limfocitelor,
stimulează proliferarea limfocitelor T şi B indusă de mitogeni, creşte activitatea
funcţională a limfocitelor T, inclusiv capacitatea lor de a produce limfokine, se
normalizează raportul între subpopulaţiile de T-helperi şi T-supresori (se restabileşte
indexul imunomodulator CD4/CD8). Preparatul intensifică considerabil producerea de
interleukină -2 de către limfocite şi favorizează expresia receptorilor pentru această
interleukină pe celulele limfoide; de asemenea, stimulează activitatea celulelor killer
naturale (NK-celule), chiar la persoanele sănătoase; stimulează capacitatea de
fagocitoză a macrofagilor, processing-ul şi prezentarea antigenului, favorizează
sporirea numărului de celule producătoare de anticorpi, chiar din primele zile de
tratament. Stimulează, de asemenea, sinteza de interleukină-1, proprietăţile
Certificat de înregistrare al medicamentului - nr. 21310 din 25.11.2014
Anexa 1
bactericide, expresia receptorilor membranari şi capacitatea de a reacţiona la
limfokine şi factori chemotaxici. În caz de infecţie herpetică are loc accelerarea
sintezei anticorpilor antiherpetici specifici, atenuarea simptomelor clinice şi
reducerea frecvenţei recurențelor. Preparatul previne, de asemenea, reducerea
postvirală a sintezei ARN celular şi a proteinelor în celulele infectate, ceea ce este
deosebit de important pentru celulele implicate în procesul de protecţie imunitară.
Ca urmare a efectului combinat, are loc reducerea încărcăturii virale a
organismului, normalizarea funcţiei sistemului imunitar, activizarea semnificativă
a sintezei interferonilor proprii, ceea ce contribuie la creşterea rezistenţei la boli
infecţioase şi localizarea rapidă a focarului de infecţie în cazul apariţiei acestuia.
Proprietăţile farmacocinetice
Preparatul are un grad înalt de biodisponibilitate, este absorbit rapid după
administrare orală. Concentraţia maximă a inozinei în plasma sanguină este atinsă
după o oră; efectul farmacologic apare după aproximativ 30 de minute şi durează
până la 6 ore. Inozina este metabolizată într-un ciclu tipic pentru nucleozidele
purinice, cu formarea acidului uric, nivelul căruia în plasmă poate să crească
tranzitoriu; alte componente se elimină prin rinichi sub formă de derivaţii
glucuronici şi oxidaţi, precum şi în formă nemodificată. Cumularea în organism nu a
fost observată. Eliminarea completă a preparatului şi a metaboliţilor săi se produce în
timp de 48 de ore.

INDICAŢII TERAPEUTICE
- Maladii infecţioase de etiologie virală la pacienţii cu statut imunitar normal şi
compromis: infecţii respiratorii virale acute, infecţii cu rinovirus şi adenovirus,
rujeola;
- maladii cauzate de: virusurile Herpes simplex (herpes labial, facial, al mucoasei
cavităţii bucale, pielii mâinilor, herpes ocular), panencefalită subacută sclerozantă,
herpes genital; virusul Varicella zoster (varicelă şi herpes zoster, inclusiv recurent
la pacienţi imunodeprimaţi); virusul Epstein-Barr (mononucleoza infecţioasă);
papillomavirus uman; hepatita virală;
de asemenea:
-profilaxia nespecifică în perioada de creștere a maladiilor de IRVA.
În calitate de produs imunomodulator este indicat la pacienţii imunocompromişi.

DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Preparatul se administrează oral, de preferinţă după mese şi la intervale regulate de
timp 3-4 ori pe zi; dacă este necesar, comprimatul poate fi mestecat, zdrobit şi/sau
dizolvat într-o cantitate mică de apă imediat înainte de administrare. Durata
tratamentului este stabilită în mod individual, în funcţie de maladie, severitatea şi
frecvenţa recidivelor. În medie, durata tratamentului constituie 5-14 zile; dacă este
necesar, după o pauză de 7-10 zile, tratamentul se repetă. Durata tratamentului, ce
include pauzele între cure şi tratamentul de întreţinere, poate constitui de la 1
până la 6 luni.

Doze şi scheme de tratament recomandate:
- infecţii respiratorii virale acute:
adulţi – câte 2 comprimate de 3-4 ori pe zi; copii - doză zilnică constituie 50 mg/kg
greutate corporală, divizată în 3-4 prize, timp de 5-7 zile; dacă este necesar,
tratamentul trebuie continuat sau repetat peste 7-8 zile. Pentru a atinge o eficienţă
maximă în tratamentul infecţiilor respirator virale acute, este preferabilă iniţierea
tratamentului la apariţia primelor simptome ale bolii sau din primele zile de boală. De
regulă, preparatul se administrează încă 1-2 zile după dispariţia simptomelor;
- rujeola: doza zilnică constituie 100 mg/kg greutate corporală, divizată în 3-4
prize, timp de 7-14 zile;
- stomatită aftoasă: adulţi – câte 2 comprimate de 4 ori pe zi; copii - doza zilnică
constituie 70 mg/kg divizată în 3-4 prize, timp de 6-8 zile (faza acută); ulterior adulţi
câte 2 comprimate de 3 ori pe zi; copii - 50 mg/kg greutate corporală, divizată în 3-4
prize zilnice, de 2 ori pe săptămână, timp de 6 săptămâni;
- mononucleoza infecţioasă: doza zilnică constituie 50 mg/kg, de 3-4 ori pe zi, timp
de 8 zile;
- varicela, Herpes zoster şi herpes labial: adulţi – câte 2 comprimate de 3-4 ori pe zi;
copii - doza zilnică constituie 50 mg/kg, divizată în 3-4 prize, timp de 10-14 zile (pană
la dispariţia simptomelor);
- herpes genital: în perioada acută - câte 2 comprimate de 3 ori pe zi, timp de 5-6
zile; în perioada de remisiune doza de întreţinere este de 2 comprimate (1000
mg) o dată pe zi timp de până la 6 luni;
- panencefalită sclerozantă subacută: doza zilnică este de 50-100 mg/kg, divizată
în 6 prize (la fiecare 4 ore) timp de 8-10 zile; după o pauză de 8 zile, în caz de
evoluţie uşoară a bolii se indică suplimentar încă 1-3 cure de tratament, în caz de
evoluţie severă a bolii - până la 9 cure de tratament .
- hepatita virală – adulţi – câte 2 comprimate de 3-4 ori pe zi, timp de 15-30 zile,
ulterior în doze de întreţinere – 2 comprimate (1000 mg) o dată pe zi, timp de 2-6
luni;
- infectia cu HPV (condiloame acuminate, papilomatoza laringiană, vericule plantare și
palmare, neoplazie cervicală): în caz de riscului scăzut de maladii oncologice – câte 2
comprimate de 3 ori pe zi, cură de tratament constituie 14-28 zile; în caz de riscului
crescut de maladii oncologice - în asociere cu crioterapie sau CO2-terapia cu laser -
câte 2 comprimate de 3 ori pe zi, timp de 5 zile, 3 cure de tratament cu intervale de o
lună.

Pentru atingerea unui efect imunomodulator durabil se atinge la administrarea
medicamentului în doza de 50 mg/kg greutatea corporală durata curei de tratament
trebuie să constituie 3-9 săptămâni.
Pentru profilaxia nespecifică în perioada de creștere a maladiilor de IRVA adulți și copii
doza zilnica din calcul 50 mg/kg divizată în 3 prize zilnice, de 3 ori pe săptămână,
timp de 4 săptămâni.
În calitate de produs imunomodulator este indicat la pacienţii imunocompromişi.
La contactul direct cu pacienții IRVA doza zilnica din calcul 50-100 mg/kg divizată în 3
prize zilnice în timp de 5 zile.

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

Azibiot 200mg/5ml 15ml pulb./susp. orala N1

FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere pentru suspensie orală
Pulbere de culoare albă sau aproape albă.
DATE CLINICE
Indicaţii terapeutice
Azibiot este indicat în tratamentul următoarelor infecții cu microorganisme sensibile la azitromicină
(vezi pct. 4.4 și 5.1):
- sinuzită acută bacteriană (diagnosticată în mod adecvat)
- otită medie acută bacteriană (diagnosticată în mod adecvat)
- faringită, amigdalită
- exacerbarea acută a bronșitei cronice (diagnosticată în mod adecvat)
- pneumonie comunitară, forme ușoare până la moderat-severe
- infecții ale pielii şi ţesuturilor moi, forme ușoare până la moderat-severe, de exemplu
foliculită, celulită, erizipel
- uretrită și cervicită cu Chlamydia trachomatis, forme necomplicate.
Trebuie avute în vedere ghidurile terapeutice oficiale cu privire la utilizarea adecvată a
antibioticelor.
Doze şi mod de administrare
Doze
Azibiot trebuie administrat în priză unică zilnică. Durata tratamentului pentru diferite afecțiuni
infecțioase este indicată mai jos.
Copii și adolescenți cu greutate corporală de 45 kg sau peste, adulți și vârstnici:
Doza totală este de 1500 mg, administrată în prize unice zilnice a 500 mg, timp de 3 zile. Alternativ,
aceeași doză totală (1500 mg) poate fi administrată într-o perioadă de 5 zile, în doză unică a 500 mg
în prima zi, apoi în doză unică zilnică a 250 mg în zilele 2 până la 5.
În cazul uretritei și cervicitei necomplicate cu Chlamydia trachomatis, doza orală este de 1000 mg,
în priză unică.
Copii și adolescenți cu greutate corporală sub 45 kg:
Doza totală la copii este de 30 mg/kg greutate corporală, administrată în prize zilnice unice a 10
mg/kg greutate corporală timp de 3 zile, sau timp de 5 zile, cu doză inițială unică de 10 mg/kg
greutate corporală în prima zi, urmată de doze zilnice unice de 5 mg/kg greutate corporală în
următoarele 4 zile, conform tabelului următor. Mod de administrare
Înainte de utilizare, pulberea pentru suspensie orală trebuie reconstituită cu apă într-o suspensie
omogenă, vezi pct. 6.6. După reconstituire, medicamentul poate fi administrat utilizând seringa
gradată de dozare. Azitromicină pulbere pentru suspensie orală trebuie administrată în priză unică
zilnică. Suspensia poate fi administrată cu sau fără alimente.
Contraindicații
Hipersensibilitate la azitromicină, la eritromicină, la alte macrolide sau ketolide sau la oricare dintre
excipienţii enumeraţi la pct. 6.1. https://bit.ly/3ukaNah

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

INDICATII TERAPEUTICE
Hipertensiune arteriala, cardiopatie ischemica (profilaxia acceselor de angina pectorala stabila), insuficienta cardiaca cronica.

DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Preparatul se administreaza intern, o data pe zi. dimineata pe nemincate. Comprimatele se vor inghiti intregi, fara a fi mestecate. Regimul de dozare se stabileste individual.
Hipertensiune arteriala si cardiopatie ischemica (profilaxia acceselor de angina pectorala stabila) - doza initiala constituie 5mg o data pe zi. La necesitate doza se poate majora pina la 10 mg/zi. Doza maxima nictemerala constituie 20 mg.

Insuficienta cardiaca cronica (ICC).
Doza initiala a preparatului constituie 1,25 mg/zi timp de prima saptamina- 2,5 mg/zi - pe parcursul saptaminii a doua- 3.75 mg/zi - pe parcursul saptaminii a treia- 5 mg/zi - in saptaminile 4-8: 7.5 mg/zi - in saptaminile 9-12: ulterior - 10 mg/zi. Doza maxima nictemerala recomandata constituie 10 mg.

Pentru pacientii cu tulburari ale functiei renale (clearance-ul creatininei «20 ml/min) sau cu dereglari severe ale functiei hepatice doza maxima nictemerala recomandata este de 10 mg. Majorarea dozei la asemenea pacienti se va efectua cu prudenta maxima. La pacientii virstnici nu este necesara ajustarea dozei.

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

1. CE ESTE BRUFEN RAPID ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Brufen Rapid este un medicament antiinflamator nesteroidian (AINS), care posedă acțiune
analgezică, antiinflamatoare și antipiretică. Substanța activă este ibuprofenul. Fiecare capsulă
conține 200 mg ibuprofen.
Brufen Rapid este utilizat pentru tratamentul simptomatic pe termen scurt al durerilor uşoare până la
moderate, cum sunt cefalee, dureri menstruale, dureri de dinţi, durerii asociate simptomelor de gripă
și febră la adulți, adolescenți și copii cu greutatea peste 20 kg (cu vârsta de aproximativ de la 6 ani)
2. CE TREBUIE SĂ ŞTIŢI ÎNAINTE SĂ LUAŢI BRUFEN RAPID
Nu luaţi Brufen Rapid
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la ibuprofen sau la oricare dintre celelalte componente ale
acestui medicament (enumerate la pct. 6);
- dacă apar/apăreau bronhospasm, astm bronşic, rinită alergică, urticarie (apariția pe suprafața
pielii sau pe mucoase a veziculelor cu mâncărime, care la exterior se asemănă cu consecințele
arsurilor cauzate de urzici), edem sau reacții alergice după utilizarea acidului acetilsalicilic/aspirină
sau altor AINS;
- dacă ați avut cândva sângerări gastrointestinale sau perforaţie (afectarea integrității peretelui
stomacului sau intestinului cu formarea unui orificiu), determinate de tratamentul anterior cu AINS;
- dacă aveţi episoade repetate de ulcer peptic sau sângerare gastrointestinală;
- dacă aveţi insuficiență cardiacă, renală sau hepatică severă;
- dacă aveți oricare sângerare activă;
- dacă aveţi tulburări de formare a celulelor din sânge (inclusiv a căror cauză nu a fost
stabilită);
- dacă aveți deshidratare severă, provocată de vărsături, diaree sau administrarea unei cantităţi
insuficiente de lichide);
- în timpul ultimelor trei luni de sarcină;
- la copii cu greutatea mai mică de 20 kg.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Brufen Rapid, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace necesare
pentru controlul simptomelor, pentru cea mai scurtă durată. Copii și adolescenți
Brufen Rapid în această formă farmaceutică și doză este contraindicat copiilor cu vârsta sub 6 ani
sau cu greutatea corporală sub 20 kg. Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, aveți probleme cu concepția sau urmați un
examen cu privire la infertilitate, de asemenea dacă alăptaţi, adresaţi-vă medicului sau farmacistului
pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Este contraindicată utilizarea Brufen Rapid în trimestrul trei de sarcină.
3. CUM SĂ LUAŢI BRUFEN RAPID
Luaţi întotdeauna Brufen Rapid exact aşa, cum este menţionat în acest prospect sau conform
recomandării medicului. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi
sigur.
Mod de administrare
Adulţi şi adolescenţi ≥ 40 kg:
A se administra oral câte 1 (200 mg) capsulă sau 2 (2 x 200 mg) capsule.A se înghiți cu apă.A nu se mesteca.
Dacă luaţi câte 1 (200 mg) capsulă, următoarea administrare, dacă este necesar, trebuie să fie peste
4 ore.
Dacă luaţi câte 2 (2 x 200 mg) capsule, următoarea administrare, dacă este necesar, trebuie să fie
peste 6 ore.
Doza maximă într-un interval de 24 ore nu trebuie să depășească 1200 mg (6 capsule), care se
administrează în câteva prize.
Copii cu greutatea ≤ 39 kg :
Medicamentul poate fi utilizat la copiii cu greutatea corporală de cel puţin 20 kg.
Doza zilnică totală maximă de ibuprofen este de 20-30 mg/kg, divizată în 3-4 prize, cu intervale
între administrarea dozelor de 6-8 ore.
Doza zilnică maximă recomandată nu trebuie depăşită. A nu depăşi doză totală de 30 mg/kg într-un
interval de 24 ore.
4. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Brufen Rapid poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace, pentru cea
mai scurtă durată necesară pentru ameliorarea simptomelor. E posibilă apariția unei dintre reacţiile
adverse cunoscute ca urmare a administrării AINS
Cum arată Brufen Rapid şi conţinutul ambalajului
Brufen Rapid se prezintă sub formă de capsule gelatinoase moi transparente de culoare galben-pal,
ovale, cu dimensiuni de 8,5 minimum, cu conținut transparent.
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Abbott Laboratories GmbH,
Froyndallee 9A, 30173 Hanovra, Germania.

Fabricantul
Geltec Private Limited,
Sr №24, 26/3, 27/2 Yadavanahalli Attibele, Bangalore-Hosur Road,
Bangalore, Karnataka, 562107, India.

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

Ciprofloxacin 0.3% mg/ml 5ml pic.oft.auric.

FORMA FARMACEUTICĂ Picături oftalmice/auriculare, soluţie. Soluţie limpede, incoloră sau în limita etalonului de culoare GV6, fără impurităţi mecanice. 4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice Tratamentul infecţiilor produse de microorganisme sensibile la ciprofloxacină: - în ulcere corneene cu - Pseudomonas aeruginosa, Serratia marcenscens (eficacitatea tratamentului studiată în mai puţin de 10 cazuri), Staphyloccocus aureus, Staphyloccocus epidermis, Streptoccocus pneumoniae, Streptoccocus (grupul Viridans); - în conjunctivite bacteriene cu - Haemophilus influenzae, Staphyloccocus aureus, Staphyloccocus epidermis, Streptoccocus pneumoniae; - în blefarite, blefaroconjunctivite; - în otită externă difuză cu reacţie inflamatorie intensă; - pusee acute ale otitei medii cronice (apariţia unei secreţii mucopurulente prin timpanul perforat – microorganism implicat frecvent Pseudomonas aeruginosa); - alte infecţii otice cu germeni sensibili. Tratamentul se va efectua sub supravegherea unui specialist ORL. 4.2 Doze şi mod de administrare Ulcere corneene În prima zi de tratament, doza uzuală este de 2 picături Ciprofloxacin instilate în sacul conjunctival al ochiului afectat, la 15 minute în primele 6 ore, apoi 2 picături Ciprofloxacin la intervale de 30 minute pentru timpul rămas din prima zi de tratament. În a doua zi de tratament se administrează 2 picături Ciprofloxacin în sacul conjunctival al ochiului afectat la intervale de o oră. Din a treia până în a paisprezecea zi, se administrează 2 picături Ciprofloxacin în sacul conjunctival al ochiului afectat la intervale de 4 ore. Tratamentul poate depăşi 14 zile în cazul în care nu s-a produs reepitelizarea corneei. Conjunctivite bacteriene/blefarite Doza uzuală este de 1 - 2 picături Ciprofloxacin instilate în sacul conjunctival al ochiului afectat la intervale de 2 ore, timp de 2 zile şi 1 - 2 picături Ciprofloxacin la intervale de 4 ore pentru următoarele 5 zile. Administrare auriculară Se curăţă cu atenţie conductul auditiv extern. Se recomandă ca în momentul administrării, soluţia să fie la temperatura camerei sau a corpului pentru a evita stimularea vestibulară. Ciprofloxacin se administrează în conductul auditiv extern. Doza uzuală este de 3 - 4 picături Ciprofloxacin de 2 - 4 ori pe zi sau mai frecvent, în funcţie de necesităţi. Pacientul se va aşeza în clinostatism, pe partea opusă urechii afectate şi va rămâne în această poziţie timp de 5-10 minute după administrare. În cazuri selecţionate, după curăţarea locală se poate insera în conductul auditiv, de două ori pe zi, un tampon de vată impregnat cu ciprofloxacină soluţie; tamponul poate rămâne în conductul auditiv până la următoarea administrare. În general durata tratamentului nu trebuie să depăşească 5-10 zile. În unele cazuri tratamentul poate fi prelungit, dar în aceste cazuri se recomandă determinarea sensibilităţii locale. 4.3 Contraindicaţii Hipersensibilitate la ciprofloxacină sau la oricare dintre excipienţi. Hipersensibilitate la chinolone.
https://bit.ly/2RzAR3S

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

Indicaţii terapeutice
Leflox 500mg comprimate filmate se indică la adulţi în tratamentul următoarelor infecţii:
- sinuzite bacteriene acute;
- acutizări ale bronşitelor cronice;
- pneumonie comunitară;
- infecţii complicate ale pielii şi ale ţesuturilor moi;
Pentru infecţiile menţionate mai sus, Leflox® trebuie administrat numai în cazul în care
este considerată inadecvată utilizarea medicamentelor antibacteriene care sunt
recomandate în mod obişnuit pentru tratamentul iniţial al acestor infecţii.
- pielonifrită şi infecţii complicate ale tractului urinar;
- prostatita bacteriană cronică;
- cistita necomplicată;
- prostatita bacteriană cronică, datorată Escherichia соlі, Enterococcus faecalis sau
Staphylococcus epidermidis;
- antrax respirator: profilaxie post-expunere şi tratament curativ.
Pentru utilizarea adecvată a medicamentelor antibacteriene trebuie luate în considerare
ghidurile oficiale.
4.2 Doze şi mod de administrare
Leflox comprimate filmate se administrează zilnic, o dată sau de două ori pe zi. Doza
depinde de tipul şi severitatea infecţiei şi de sensibilitatea microorganismului patogen
suspectat.
De asemenea, Leflox comprimate filmate poate fi utilizat pentru continuarea şi finalizarea
tratamentului la pacienţii care au prezentat ameliorare în timpul tratamentului iniţial cu
levofloxacină administrată intravenos; datorită bioechivalenţei dintre formele parenterală
şi orală, se pot utiliza aceleaşi doze. Mod de administrare.
Comprimatele filmate Leflox trebuie înghiţite fără a fi zdrobite şi cu o cantitate suficientă
de lichid. Acestea pot fi divizate pentru a ajusta doza. Comprimatele se pot administra în
timpul meselor sau între mese. Comprimatele filmate Leflox trebuie administrate cu cel
puţin 2 ore înainte sau la cel puţin 2 ore după administrarea de săruri de fier, săruri de
zinc, antiacide care conţin magneziu sau aluminiu, sau administrarea de didanozină (doar
forme farmaceutice cu didanozină care conţin aluminiu sau magneziu ca agenţi tampon)
şi sucralfat, deoarece poate apărea scăderea absorbţiei.
4.3 Contraindicaţii
Leflox nu trebuie administrat:
- la pacienţii cu hipersensibilitate la levofloxacină sau la oricare altă chinolonă sau la
oricare dintre excipienţi,
- la pacienţii cu epilepsie,
- la pacienţii cu antecedente de afecţiuni ale tendoanelor cauzate de administrarea
de fluorochinolone,
- la copii sau la adolescenţi în perioada de creştere,
- în timpul sarcinii,
- la femei care alăptează.

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

Imupret drajeuri
Combinație

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament deoarece conţine informaţii importante pentru Dumneavoastră.

-    Acest medicament este disponibil fără prescripţie medicală. Cu toate acestea, este necesar să utilizaţi Imupret drajeuri cu atenţie, pentru a obţine cele mai bune rezultate.

-    Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.

-    Întrebaţi farmacistul dacă aveţi nevoie de mai multe informaţii sau recomandări.

-    Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului Dumneavoastră sau farmacistului (vezi pct. 4).
-    Dacă după 7 zile nu vă simțiți mai bine sau vă simțiți mai rău trebuie să vă adresați unui medic.

Ce găsiți în acest prospect:
1.    Ce este Imupret drajeuri și pentru ce se utilizează
2.    Ce trebuie să știți înainte să luați Imupret drajeuri

3.    Cum să luați Imupret drajeuri

4.    Reacții adverse posibile

5.    Cum se păstrează Imupret drajeuri

6.    Conținutul ambalajului și alte informații

1. Ce este Imupret drajeuri și pentru ce se utilizează

Drajeurile Imupret se utilizează de obicei la apariția primelor semne ale răcelii și în perioada bolii (de exemplu: iritația gâtului, durere în gât, dificultăți de înghițire, tuse seacă).

Pentru utilizare la copii mai mari de 6 ani și adulți.

Notă: Imupret drajeuri este un fitopreparat înregistrat datorită utilizării îndelungate pentru tratamentul acestor simptome.

2. Ce trebuie să știți înainte să luați Imupret drajeuri
NU luați Imupret drajeuri :

- dacă sunteți alergic la substanțele active sau la oricare dintre componentele acestui preparat (enumerate la pct. 6);

- dacă aţi avut sau aveţi reacție alergică cunoscută la plantele din familia Compositae, e.g. pelin, coada-șoricelului, crizantemă, margaretă datorită așa numitelor reacții încrucișate cu florile de mușețel.

Atenționări și precauții

Dacă simptomele persistă mai mult de o săptămînă sau manifestați dispnee, febra sau spută purulentă sau cu sânge, este necesar să consultați un medic.

Nu sunt disponibile date suficiente pentru administrarea preparatului în cazul unei insuficiențe renale/hepatice.

Copii
Imupret drajeuri nu trebuie să se administreze copiilor mai mici de 6 ani, deoarece nu există studii suficiente.

Notă pentru diabetici: 1 drajeu Imupret în mediu conține 0,2 g de carbohidrați.

Imupret drajeuri împreună cu alte medicamente

Până în prezent nu se cunosc interacțiuni cu alte medicamente.
Nu sunt raportate cazuri clinice de interacțiune a Imupret drajeuri cu alte medicamente.

Spuneți medicului Dumneavoastră sau farmacistului dacă luați sau ați luat recent orice alte medicamente, inclusiv medicamente eliberate fără prescripție medicală.

Imupret drajeuri împreună cu alimente și băuturi

Nu se aplică.

Sarcina, alăptarea și fertilitatea
Sarcina și perioada de alăptare

Dacă sunteți însărcinată, sau alăptați, întrebați medicul Dumneavoastră sau farmacistul înainte să administrați acest medicament.

Imupret drajeuri nu trebuie administrat femeilor însărcinate şi mamelor care alăptează, deoarece nu sunt date suficiente despre administrarea preparatului în perioada de sarcină şi lactaţie.

Fertilitatea

Nu există date privind efectul medicamentului asupra fertilității.

Conducerea vehiculelor și folosirea utilajelor

Nu sunt necesare măsuri speciale de precauție.

Informație importantă privind unele ingrediente ale Imupret drajeuri

Acest preparat conține glucoză, lactoză, zaharoză.

Dacă medicul Dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.

3. Cum să luați Imupret drajeuri

Luați întotdeauna acest medicament exact așa cum este specificat în acest prospect sau așa cum v-a spus medicul Dumneavoastră sau farmacistul.

Discutați cu medicul  sau cu farmacistul dacă nu sunteți sigur.

Dacă nu este prescris altfel de către medicul Dumneavoastră, doza recomandată este de:

Copii mai mici de 6 ani- nu se administrează
Copiii de la 6 la 11 ani- Doza în afecțiuni acute: câte 1 drajeu de 5-6 ori pe zi. Doza după atenuarea manifestărilor acute (doza profilactică): câte 1 drajeu de 3 ori pe zi
Adulți și adolescenți începând cu vârsta de 12 ani- Doza în afecțiuni acute: Câte 2 drajeuri de 5-6 ori pe zi. Doza după atenuarea manifestărilor acute (doza profilactică): câte 2 drajeuri de 3 ori pe zi.

Nu sunt disponibile date suficiente privind doza recomandată a preparatului în cazul unei insuficiențe renale/hepatice.

Mod de administrare

Înghițiți drajeurile fără a fi mestecate, cu o cantitate suficientă de lichid (de exemplu cu un pahar de apă).

Durata administrării
Imupret drajeuri nu trebuie luat mai mult de 14 zile continuu.

În toate cazurile, vă rugăm să luați cunoștință cu informațiile din compartimentul „Atenționări și precauții” și, de asemenea, informațiile prevăzute la „Reacții adverse”.

Dacă luați mai mult Imupret drajeuri decât trebuie

Cazuri de intoxicație nu au fost semnalate până în prezent.

În caz de supradozaj trebuie să vă adresați la medic. El va decide dacă sunt necesare careva măsuri.

Dacă uitați să luați Imupret drajeuri

Dacă ați luat prea puțin Imupret drajeuri sau ați uitat să luați Imupret drajeuri, nu luați o doză dublă pentru a compensa doza uitată, ci mai degrabă continuați să luați doza prescrisă de către medicul Dumneavoastră sau după cum este descris în acest prospect.

Dacă încetați să luați Imupret drajeuri
Încetarea administrării acestui medicament este de obicei inofensivă.

Dacă aveți orice întrebări suplimentare cu privire la utilizarea acestui medicament, adresați-vă medicului Dumneavoastră sau farmacistului.

4. Reacții adverse posibile

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacții adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

În ceea ce privește frecvența reacțiilor adverse sunt utilizate următoarele categorii:

Foarte frecvente:           mai mult de 1 din 10 persoane tratate
Frecvente:               de la 1 până la 10 din 100 de persoane tratate

Mai puțin frecvente:       de la 1 până la 10 din 1000 de persoane tratate Rare:                   de la 1 până la 10 din 10000 persoane tratate
Foarte rare:               mai puțin de 1 din 10000 persoane tratate

Cu frecvenţă necunoscută: frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile

Reacții adverse semnificative sau semne la care ar trebui să acordați atenție, și acțiuni care trebuie să le luați în cazul în care sunteți afectat

Mai puțin frecvente: de la 1 până la 10 din 1000 de persoane tratate
Tulburări gastro-intestinale (ex.:dureri abdominale, greață).

Cu frecvenţă necunoscută: frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile

Reacții alergice (exantem, urticarie);

La primele semne de hipersensibilitate, administrarea acestui medicament trebuie sistată.

Raportarea reacţiilor adverse

Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului Dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale:  www.amdm.gov.md sau e-mail:[email protected]

Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.

5. Cum se păstrează Imupret drajeuri

Nu lăsați acest medicament la vederea și îndemâna copiilor.

Nu utilizați acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj.
Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

A se păstra la temperatura sub 30o C.
A se păstra blisterul în cutie pentru a fi protejat de lumină și umiditate.

6. Conținutul ambalajului și alte informații
Ce conține Imupret drajeuri

Substanțele active:
1 drajeu conține:
Rădăcini de nalbă mare (Althaeae radix)         8 mg,
Scoarță de stejar (Quercus cortex)                 4 mg,
Flori de mușețel (Chamomillae flores)             6 mg,
Părți aeriene de păpădie (Taraxaci herba)        4 mg,
Părți aeriene de coada calului (Equiseti herba) 10 mg,
Frunze de nuc (Juglandis folia)                        12 mg,
Părți aeriene de coada-șoricelului (Achillea millefolium herba) 4 mg

Celelalte componente sunt: carbonat de calciu, glucoză monohidrat, sirop de glucoză, lactoză monohidrat, amidon de porumb, amidon de cartofi, acid stearic vegetal, siliciu coloidal anhidru, ulei de ricin nerafinat, dextrină, ceară montanglicol, povidonă, zaharoză, şelac, talc, indigocarmin (E 132), dioxid de titan (E 171).

Cum arată Imupret drajeuri și conținutul ambalajului

Drajeurile Imupret sunt rotunde, biconvexe, cu suprafaţa netedă, de culoare albastră deschisă.
Câte 25 drajeuri în blister, câte 2 blistere împreună cu prospectul pentru pacient se plasează în cutie de carton.

Deținătorul certificatului de înregistrare și fabricantul

Deținătorul certificatului de înregistrare

BIONORICA SE Kerschensteinerstrasse 11-15 92318 Neumarkt, Germania
Tel.: 09181 / 231-90

Fax: 09181 / 231-265

Email: [email protected]

Fabricanții
1.    BIONORICA SE

        Kerschensteinerstrasse 11-15, 92318 Neumarkt, Germania

2.    Rottendorf Pharma GmbH
          Ostenfelder Straße 51-61, 59320 Ennigerloh, Germania

3.    Rottendorf Pharma GmbH
         Am Fleigendahl 3,  59320 Ennigerloh, Germania

Acest prospect a fost aprobat în februarie 2022.

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (AMDM)  http://nomenclator.amdm.gov.md

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

AMPICILINA este un antibiotic penicilină. Este utilizat pentru a trata anumite tipuri de infecții bacteriene. Nu va funcționa pentru răceli, gripă sau alte infecții virale.

Acest medicament poate fi utilizat în alte scopuri; întrebați furnizorul de servicii medicale sau farmacistul dacă aveți întrebări. Trebuie să știe dacă aveți oricare dintre aceste afecțiuni:

boală de rinichi
o reacție neobișnuită sau alergică la ampicilină, alte peniciline sau antibiotice, alte medicamente, alimente, coloranți sau conservanți
insarcinata sau incearca sa ramai insarcinata
alăptarea.

Adaugă in coş

1 ... 45 46 47 48 49 ... 226

Acasa Catalog 0 Favorite Cabinet

Medicamente

Magazin online

Catalog

Promoții

Branduri

Companie

Despre companie

Noutăți

Cariere

Informaţii

Farmacii

Politica cookie

Contacte

Regulament Card Frumos

Felicia Eco

Ajutor

Modalități de plată

Termeni de livrare

Întrebări frecvente

Cum comand?

Metode de livrare

Reclamații și întrebări