Filtru
Întâi cele populare
Întâi cele populare
0
În stoc
Ce este Diroton şi pentru ce se utilizează
Diroton comprimate conține substanța activă lisinopril. Acesta aparţine unui grup de medicamente
numite inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA). Diroton comprimate poate fi
utilizat în următoarele situaţii:
- pentru tratamentul tensiunii arteriale crescute (hipertensiune arterială);
- pentru tratamentul insuficienţei cardiace;
- dacă aţi suferit recent un atac de cord (infarct miocardic);
- pentru tratamentul afecţiunilor renale cauzate de diabetul zaharat de tip II la persoanele cu
tensiune arterială;
Diroton comprimate acţionează prin lărgirea vaselor dumneavoastră de sânge. Acest lucru ajută la
scăderea tensiunii arteriale. De asemenea, face mai uşoară sarcina inimii dumneavoastră de a
pompa sângele către toate părţile corpului. Cum să luaţi Diroton
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Este posibil ca medicul dumneavoastră să vă efectueze analize de sânge după ce aţi început
tratamentul cu Diroton. Apoi este posibil ca medicul să vă modifice doza astfel încât să luaţi
cantitatea de medicament potrivită pentru dumneavoastră.
Cum să luaţi medicamentul
Înghiţiţi comprimatul cu apă.
Încercaţi să vă luaţi comprimatele la aceeaşi oră în fiecare zi. Nu are importanţă dacă luaţi Diroton
înainte sau după alimente.
Continuaţi să luaţi Diroton atât timp cât vă spune medicul dumneavoastră. Este un tratament pe
termen lung. Este important să continuaţi să luaţi Diroton în fiecare zi.
Cum să luaţi prima doză
Aveţi grijă deosebită când luaţi prima doză de Diroton sau dacă vă este crescută doza. Poate
determina o scădere mai mare a tensiunii arteriale decât dozele anterioare.
Aceasta vă poate cauza senzaţie de ameţeală sau de pierdere a echilibrului. Dacă este cazul
dumneavoastră, poate fi util să vă întindeţi. Dacă sunteţi îngrijorat, vă rugăm să vă adresaţi
medicului dumneavoastră cât mai curând posibil. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.
Dacă prezentaţi oricare dintre următoarele reacţii, opriţi utilizarea Diroton şi adresaţi-vă imediat
medicului dumneavoastră:
- Reacţii alergice severe (rare, pot afecta până la 1 din 1000 de persoane).
Semnele pot include apariţia bruscă a:
- umflare a feţei, buzelor, limbii sau gâtului. Acestea vă pot cauza dificultăţi la înghiţire.
- umflare severă sau bruscă a mâinilor, picioarelor şi a gleznelor.
- dificultăţi la respiraţie.
- mâncărimi severe la nivelul pielii (cu noduli).
- Afecţiuni severe ale pielii, cum ar fi erupţie trecătoare pe piele sau arsură, înroşire sau
descuamare a pielii instalate brusc, neaşteptate (foarte rare, pot afecta până la 1 din 10000 de
persoane).
- O infecţie cu simptome cum sunt febra şi degradarea severă a stării dumneavoastră generale,
sau febră cu simptome de infecţie locală, cum sunt: dureri la nivelul gâtului/faringelui/gurii sau
probleme urinare (foarte rare, pot afecta până la 1 din 10000 de persoane). https://bit.ly/3kC1l0X
Diroton comprimate conține substanța activă lisinopril. Acesta aparţine unui grup de medicamente
numite inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA). Diroton comprimate poate fi
utilizat în următoarele situaţii:
- pentru tratamentul tensiunii arteriale crescute (hipertensiune arterială);
- pentru tratamentul insuficienţei cardiace;
- dacă aţi suferit recent un atac de cord (infarct miocardic);
- pentru tratamentul afecţiunilor renale cauzate de diabetul zaharat de tip II la persoanele cu
tensiune arterială;
Diroton comprimate acţionează prin lărgirea vaselor dumneavoastră de sânge. Acest lucru ajută la
scăderea tensiunii arteriale. De asemenea, face mai uşoară sarcina inimii dumneavoastră de a
pompa sângele către toate părţile corpului. Cum să luaţi Diroton
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Este posibil ca medicul dumneavoastră să vă efectueze analize de sânge după ce aţi început
tratamentul cu Diroton. Apoi este posibil ca medicul să vă modifice doza astfel încât să luaţi
cantitatea de medicament potrivită pentru dumneavoastră.
Cum să luaţi medicamentul
Înghiţiţi comprimatul cu apă.
Încercaţi să vă luaţi comprimatele la aceeaşi oră în fiecare zi. Nu are importanţă dacă luaţi Diroton
înainte sau după alimente.
Continuaţi să luaţi Diroton atât timp cât vă spune medicul dumneavoastră. Este un tratament pe
termen lung. Este important să continuaţi să luaţi Diroton în fiecare zi.
Cum să luaţi prima doză
Aveţi grijă deosebită când luaţi prima doză de Diroton sau dacă vă este crescută doza. Poate
determina o scădere mai mare a tensiunii arteriale decât dozele anterioare.
Aceasta vă poate cauza senzaţie de ameţeală sau de pierdere a echilibrului. Dacă este cazul
dumneavoastră, poate fi util să vă întindeţi. Dacă sunteţi îngrijorat, vă rugăm să vă adresaţi
medicului dumneavoastră cât mai curând posibil. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.
Dacă prezentaţi oricare dintre următoarele reacţii, opriţi utilizarea Diroton şi adresaţi-vă imediat
medicului dumneavoastră:
- Reacţii alergice severe (rare, pot afecta până la 1 din 1000 de persoane).
Semnele pot include apariţia bruscă a:
- umflare a feţei, buzelor, limbii sau gâtului. Acestea vă pot cauza dificultăţi la înghiţire.
- umflare severă sau bruscă a mâinilor, picioarelor şi a gleznelor.
- dificultăţi la respiraţie.
- mâncărimi severe la nivelul pielii (cu noduli).
- Afecţiuni severe ale pielii, cum ar fi erupţie trecătoare pe piele sau arsură, înroşire sau
descuamare a pielii instalate brusc, neaşteptate (foarte rare, pot afecta până la 1 din 10000 de
persoane).
- O infecţie cu simptome cum sunt febra şi degradarea severă a stării dumneavoastră generale,
sau febră cu simptome de infecţie locală, cum sunt: dureri la nivelul gâtului/faringelui/gurii sau
probleme urinare (foarte rare, pot afecta până la 1 din 10000 de persoane). https://bit.ly/3kC1l0X
0
În stoc
STOPDIAR®
capsule
DENUMIREA COMERCIALĂ
Stopdiar®
DCI-ul substanţei active
Nifuroxazidum
COMPOZIŢIA
1capsulă conţine:
substanţa activă: nifuroxazid 200 mg,
excipienţi:nucleu: amidon de porumb, amidon de porumb pregelatinizat (Starch 1500), zaharoză, stearat de magneziu;
film: gelatină, dioxid de titan (E171), oxid galben de fier(E172).
FORMA FARMACEUTICĂ
Capsule.
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Capsule gelatinoase tari de culoare galbenă.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC
Remedii antidiareice, antiinfecţioase, antiinflamatoare intestinale, altele. Codul ATC: А07АХ03
PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice
Nifuroxazid este derivat al 5-nitrofuranului. Posedă acţiune antibacteriană locală, acționînd în lumenul intestinului asupra bacililor gram-pozitivi (Staphylococcus spp. ) şi unor microorganisme gram negative (Enterobacter spp. ,Yersinia spp. , Escherichia spр. , Citobacter spр. , Enterobacter spр. , Klebsiella spр. , Salmonella spр. ) Nifuroxazid nu posedă efect antibacterian faţă de următoarele microorganisme: Proteus vulgaris, Proteus mirabilis şi Pseudomonas aeruginosa. Nifuroxazid nu afectează microflora saprofită a tractului intestinal. Nu cauzează formarea tulpinilor rezistente. Mecanismul exact de acţiune nu este cunoscut . Nifuroxazid are probabil un efect inhibitor asupra activi tăţii dehidrogenazelor şi sintezei proteinelor în celulele bacteriene. Eficacitatea medicamentului nu depinde de pH-ul intestinal.
Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţia nifuroxazidului din tractul gastrointestinal după administrarea orală este foarte mică. Se elimină sub formă nemodificată cu fecalele.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Diareea cronică de originea bacteriană.
Alte maladii, însoţite de diaree.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Administrare orală.
Dozare
Adulţi: Câte 1 capsulă de 4 ori pe zi, la fiecare 6 ore.
Copii peste 7 ani:
Câte 1 capsulă de 3 sau 4 ori pe zi la fiecare 6-8 ore.
Mod de administrate
Capsula trebuie înghiţită, cu o cantitate mică de apă. Capsulele Stopdiar® nu se vor administra fără a consulta medicul mai mult de 3 zile. În timpul tratamentului diareii cu nifuroxazid sunt obligatorii măsuri de rehidratare cu soluţie orală sau pe cale intravenoasă care trebuie adaptate în funcţie de starea generală a pacientului.
REACŢII ADVERSE
Convenţia MedDRA privind frecvenţa
Foarte frecvente (>1/10)
Frecvente (>1/100 şi <1/10)
Mai puţin frecvente (>1/1000 şi <1/100)
Rare (>1/10000 şi <1/1000)
Foarte rare (<1/10000)
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Tulburări hematologice şi limfatice: a fost descris un caz de granulocitopenie. Tulburări gastrointestinale: în caz de hipersensibilitate individuală la nifuroxazid pot apărea dureri abdominale, greaţă şi acutizarea diareei. În caz de apariţie a acestor simptome de intensitate mică nu este necesar de aplicat o terapie specială sau de întrerupt administrarea nifuroxazidei. În cazul manifestării intense a simptomelor sus-numite, e necesară sistarea administrării medicamentului. Ulterior pacientul nu trebuie să administreze derivaţi de nitrofuran.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: rar apar reacţii cutanate, cum ar fi erupţii cutanate. Este descris un caz de pustuloză la o persoana vârstnică şi un caz de prurigo nodular ca rezultat al alergiei de contact cu nifuroxazid.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricaredin componentele preparatului. Copii cu vârsta sub 7 ani.
SUPRADOZAJ
Nu este descris nici un caz despre supradozaj cu nifuroxazidă.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
- Dacă diareea persistă după 3 zile de tratament este necesară o investigare mai detaliată, cu scop de depistare a etiologiei şi stabilirea necesităţii indicaţiei tratamentului cu antibiotice.
- În cazul diareii infecţioase, cu semne şi simptome clinice care sugerează un fenomen invaziv, e necesar să se recurgă la medicamente antibacteriene cu o bună distribuţie sistemică, deoarece nifuroxazida nu se absoarbe din tractul gastro-intestinal.
- În cazul reacţiilor de hipersensibilitate (dispnee, erupţii cutanate, urticarie) este necesară întreruperea administrării medicamentului.
- În timpul tratamentului se vor aplica măsuri de rehidratare cu soluţie orală sau pe cale intravenoasă trebuie adaptate în funcţie de starea generală a pacientului.
- În timpul tratamentului se va exclude consumul alcoolului.
- Preparatul se administrează concomitent cu dieta specială excluzând sucuri, legume crude şi fructe, de asemenea alimentele condimentate şi greu digerabile.
- Capsula Stopdiar® conţine zaharoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză, sindrom de malabsorbţie de glucoză-galactoză sau insuficienţă a zaharozei-izomaltozei nu trebuie să utilizeze acest medicament.
Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare
Lipsesc date clinice despre utilizarea în sarcină. Studiile pe animale nu demonstrează nici influenţă directă, nici indirectă asupra evoluării sarcinii, dezvoltării embrionului sau fătului, evoluării naşterii sau dezvoltării nou-născutului după naştere. Nifuroxazida se administrează cu precauţie femeilor însărcinate. Nifuroxazida nu se absoarbe în tractul gastrointestinal. Totuşi, deoarece nu sunt date clinice suficiente, se va respecta precauţie la indicarea mamelor care alăptează.
Influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
Nifuroxazida nu influenţează asupra capacităţii de conducere a autovehiculelor şi de manevrare a utilajului.
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACŢIUNI Utilizarea băuturilor alcoolice în timpul tratamentului cu nifuroxazidă poate provoaca reacţii de tip disulfiram. Pe parcursul tratamentului cu nifuroxazidă se va evita administrarea concomitentă a altor medicamente orale din cauza proprietăţilor puternice adsorbtive ale preparatului.
PREZENTARE, AMBALAJ
Capsule 200 mg. Câte 12 capsule în blister din pelicula PVC şi folia de aluminiu Al/PVC. Câte 1 blister împreună cu instrucţiunea pentru administrare se plasează în cutie de carton.
PĂSTRARE
Nu sunt necesare condiţii speciale de păstrare.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor!
TERMEN DE VALABILITATE
2 ani A nu se utiliza după data de expirare indicată pe ambalaj.
STATUTUL LEGAL
Fără prescripţie medicală.
DEŢINĂTORUL CERTIFICATULUI DE ÎNREGISTRARE
Gedeon Richter Plc. ,
Ungaria.
NUMELE ŞI ADRESA PRODUCĂTORULUI
Gedeon Richter Polska Sp z. o. o, Polonia
5 ks. J. Poniatowskiego, 05-825 Grodzisk Mazowiecki, Polonia
capsule
DENUMIREA COMERCIALĂ
Stopdiar®
DCI-ul substanţei active
Nifuroxazidum
COMPOZIŢIA
1capsulă conţine:
substanţa activă: nifuroxazid 200 mg,
excipienţi:nucleu: amidon de porumb, amidon de porumb pregelatinizat (Starch 1500), zaharoză, stearat de magneziu;
film: gelatină, dioxid de titan (E171), oxid galben de fier(E172).
FORMA FARMACEUTICĂ
Capsule.
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Capsule gelatinoase tari de culoare galbenă.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC
Remedii antidiareice, antiinfecţioase, antiinflamatoare intestinale, altele. Codul ATC: А07АХ03
PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice
Nifuroxazid este derivat al 5-nitrofuranului. Posedă acţiune antibacteriană locală, acționînd în lumenul intestinului asupra bacililor gram-pozitivi (Staphylococcus spp. ) şi unor microorganisme gram negative (Enterobacter spp. ,Yersinia spp. , Escherichia spр. , Citobacter spр. , Enterobacter spр. , Klebsiella spр. , Salmonella spр. ) Nifuroxazid nu posedă efect antibacterian faţă de următoarele microorganisme: Proteus vulgaris, Proteus mirabilis şi Pseudomonas aeruginosa. Nifuroxazid nu afectează microflora saprofită a tractului intestinal. Nu cauzează formarea tulpinilor rezistente. Mecanismul exact de acţiune nu este cunoscut . Nifuroxazid are probabil un efect inhibitor asupra activi tăţii dehidrogenazelor şi sintezei proteinelor în celulele bacteriene. Eficacitatea medicamentului nu depinde de pH-ul intestinal.
Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţia nifuroxazidului din tractul gastrointestinal după administrarea orală este foarte mică. Se elimină sub formă nemodificată cu fecalele.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Diareea cronică de originea bacteriană.
Alte maladii, însoţite de diaree.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Administrare orală.
Dozare
Adulţi: Câte 1 capsulă de 4 ori pe zi, la fiecare 6 ore.
Copii peste 7 ani:
Câte 1 capsulă de 3 sau 4 ori pe zi la fiecare 6-8 ore.
Mod de administrate
Capsula trebuie înghiţită, cu o cantitate mică de apă. Capsulele Stopdiar® nu se vor administra fără a consulta medicul mai mult de 3 zile. În timpul tratamentului diareii cu nifuroxazid sunt obligatorii măsuri de rehidratare cu soluţie orală sau pe cale intravenoasă care trebuie adaptate în funcţie de starea generală a pacientului.
REACŢII ADVERSE
Convenţia MedDRA privind frecvenţa
Foarte frecvente (>1/10)
Frecvente (>1/100 şi <1/10)
Mai puţin frecvente (>1/1000 şi <1/100)
Rare (>1/10000 şi <1/1000)
Foarte rare (<1/10000)
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Tulburări hematologice şi limfatice: a fost descris un caz de granulocitopenie. Tulburări gastrointestinale: în caz de hipersensibilitate individuală la nifuroxazid pot apărea dureri abdominale, greaţă şi acutizarea diareei. În caz de apariţie a acestor simptome de intensitate mică nu este necesar de aplicat o terapie specială sau de întrerupt administrarea nifuroxazidei. În cazul manifestării intense a simptomelor sus-numite, e necesară sistarea administrării medicamentului. Ulterior pacientul nu trebuie să administreze derivaţi de nitrofuran.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: rar apar reacţii cutanate, cum ar fi erupţii cutanate. Este descris un caz de pustuloză la o persoana vârstnică şi un caz de prurigo nodular ca rezultat al alergiei de contact cu nifuroxazid.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricaredin componentele preparatului. Copii cu vârsta sub 7 ani.
SUPRADOZAJ
Nu este descris nici un caz despre supradozaj cu nifuroxazidă.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
- Dacă diareea persistă după 3 zile de tratament este necesară o investigare mai detaliată, cu scop de depistare a etiologiei şi stabilirea necesităţii indicaţiei tratamentului cu antibiotice.
- În cazul diareii infecţioase, cu semne şi simptome clinice care sugerează un fenomen invaziv, e necesar să se recurgă la medicamente antibacteriene cu o bună distribuţie sistemică, deoarece nifuroxazida nu se absoarbe din tractul gastro-intestinal.
- În cazul reacţiilor de hipersensibilitate (dispnee, erupţii cutanate, urticarie) este necesară întreruperea administrării medicamentului.
- În timpul tratamentului se vor aplica măsuri de rehidratare cu soluţie orală sau pe cale intravenoasă trebuie adaptate în funcţie de starea generală a pacientului.
- În timpul tratamentului se va exclude consumul alcoolului.
- Preparatul se administrează concomitent cu dieta specială excluzând sucuri, legume crude şi fructe, de asemenea alimentele condimentate şi greu digerabile.
- Capsula Stopdiar® conţine zaharoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză, sindrom de malabsorbţie de glucoză-galactoză sau insuficienţă a zaharozei-izomaltozei nu trebuie să utilizeze acest medicament.
Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare
Lipsesc date clinice despre utilizarea în sarcină. Studiile pe animale nu demonstrează nici influenţă directă, nici indirectă asupra evoluării sarcinii, dezvoltării embrionului sau fătului, evoluării naşterii sau dezvoltării nou-născutului după naştere. Nifuroxazida se administrează cu precauţie femeilor însărcinate. Nifuroxazida nu se absoarbe în tractul gastrointestinal. Totuşi, deoarece nu sunt date clinice suficiente, se va respecta precauţie la indicarea mamelor care alăptează.
Influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
Nifuroxazida nu influenţează asupra capacităţii de conducere a autovehiculelor şi de manevrare a utilajului.
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACŢIUNI Utilizarea băuturilor alcoolice în timpul tratamentului cu nifuroxazidă poate provoaca reacţii de tip disulfiram. Pe parcursul tratamentului cu nifuroxazidă se va evita administrarea concomitentă a altor medicamente orale din cauza proprietăţilor puternice adsorbtive ale preparatului.
PREZENTARE, AMBALAJ
Capsule 200 mg. Câte 12 capsule în blister din pelicula PVC şi folia de aluminiu Al/PVC. Câte 1 blister împreună cu instrucţiunea pentru administrare se plasează în cutie de carton.
PĂSTRARE
Nu sunt necesare condiţii speciale de păstrare.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor!
TERMEN DE VALABILITATE
2 ani A nu se utiliza după data de expirare indicată pe ambalaj.
STATUTUL LEGAL
Fără prescripţie medicală.
DEŢINĂTORUL CERTIFICATULUI DE ÎNREGISTRARE
Gedeon Richter Plc. ,
Ungaria.
NUMELE ŞI ADRESA PRODUCĂTORULUI
Gedeon Richter Polska Sp z. o. o, Polonia
5 ks. J. Poniatowskiego, 05-825 Grodzisk Mazowiecki, Polonia
0
În stoc
PROPRIETATILE FARMACOLOGICE
Cefalosporina de generatia II. Activ pe Staphylococcus aureus, inclusiv tulpinile penicilinorezistente, cu exceptia celor metilinorezistenti, Staphylococcus epidermidis, Haemophilus influenzae, Klebsiella spp. , Enterobacter spp. , Streptococcus pyogenes, Escherichia coli, Streptococcus mitis (grupa viridans), Clostridium spp. , Proteus mirabilis, Providencia rettgeri, Salmonella typhi si alte Salmonella spp. , Shigella spp. , Neisseria spp. , inclusiv producatoare de beta-lactamaze, Bordetella pertussis. Bacteroides fragilis sunt rezistenti. Este ineficient pe Pseudomonas, Campylobycter, Acinetobacter calcoaceticus, Serratia, Clostridium difficile. Cefuroximul axetil este eficient si in administrarea orala. Mecanismul actiunii consta in inhibitia peptidoglicansintetazelor bacteriene si liza bacteriilor aflate in faza cresterii.
INDICATII
Infectiile cailor respiratorii inferioare (pneumoniile bacteriene, bronsitele acute si cronice, bronsiectazele infectate, abcesul pulmonar, infectiile postoperatorii ale organelor respiratorii), urinare (pielonefrita acuta si cronica, cistita, bacteriuria asimptomatica), osteo-articulare, ORL (sinusita, tonsilita, faringita) ale pielii si tesuturilor moi (celulita, erizipelul, ranile infectate), septicemia, meningita, gonorea, in special in hipersensibilitatea la peniciline.
Utilizare terapeutica: Adulti cate 750-1500 mg de 3 ori pe zi timp de 5-10 zile, in infectiile renale se ajusteaza la clearance-ul creatininei- copii mai mari de 3 luni 50-100 mg/kilocorp/zi divizata in 3-4 prize, in infectiile severe si meningita 200-240 mg/kilocorp/zi i. v. divizata in 3-4 prize, in gonorea necomplicata 1 g i. m. o singura doza.
CONTRAINDICATII
Alergia la cefalosporine.
INTERACTIUNI CU ALTE MEDICAMENTE
Diureticele de ansa ii sporesc nefrotoxicitatea, probenecidul ii mareste concentratia serica si durata actiunii.
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
In tratamentul indelungat sunt posibile disbacterioze, agravarea colitei preexistente.
Cefalosporina de generatia II. Activ pe Staphylococcus aureus, inclusiv tulpinile penicilinorezistente, cu exceptia celor metilinorezistenti, Staphylococcus epidermidis, Haemophilus influenzae, Klebsiella spp. , Enterobacter spp. , Streptococcus pyogenes, Escherichia coli, Streptococcus mitis (grupa viridans), Clostridium spp. , Proteus mirabilis, Providencia rettgeri, Salmonella typhi si alte Salmonella spp. , Shigella spp. , Neisseria spp. , inclusiv producatoare de beta-lactamaze, Bordetella pertussis. Bacteroides fragilis sunt rezistenti. Este ineficient pe Pseudomonas, Campylobycter, Acinetobacter calcoaceticus, Serratia, Clostridium difficile. Cefuroximul axetil este eficient si in administrarea orala. Mecanismul actiunii consta in inhibitia peptidoglicansintetazelor bacteriene si liza bacteriilor aflate in faza cresterii.
INDICATII
Infectiile cailor respiratorii inferioare (pneumoniile bacteriene, bronsitele acute si cronice, bronsiectazele infectate, abcesul pulmonar, infectiile postoperatorii ale organelor respiratorii), urinare (pielonefrita acuta si cronica, cistita, bacteriuria asimptomatica), osteo-articulare, ORL (sinusita, tonsilita, faringita) ale pielii si tesuturilor moi (celulita, erizipelul, ranile infectate), septicemia, meningita, gonorea, in special in hipersensibilitatea la peniciline.
Utilizare terapeutica: Adulti cate 750-1500 mg de 3 ori pe zi timp de 5-10 zile, in infectiile renale se ajusteaza la clearance-ul creatininei- copii mai mari de 3 luni 50-100 mg/kilocorp/zi divizata in 3-4 prize, in infectiile severe si meningita 200-240 mg/kilocorp/zi i. v. divizata in 3-4 prize, in gonorea necomplicata 1 g i. m. o singura doza.
CONTRAINDICATII
Alergia la cefalosporine.
INTERACTIUNI CU ALTE MEDICAMENTE
Diureticele de ansa ii sporesc nefrotoxicitatea, probenecidul ii mareste concentratia serica si durata actiunii.
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
In tratamentul indelungat sunt posibile disbacterioze, agravarea colitei preexistente.
0
În stoc
Remelox sup 15mg N10
COMPOZITIA PREPARATULUI
Meloxicam – 7,5 mg sau 15,0 mg,
gliceride semisintetice – pina la 1,0 g.
PROPRIETATILE FARMACOLOGICE
Meloxicamul este un preparat antiinflamator nesteroidian, inhibitor neselectiv al ciclooxigenazei-2. Face parte din clasa oxicamilor, este un derivat al acidului enolic.
Actiunea antiinflamatoare, analgezica si antipiretica a preparatului este determinata de micsorarea sintezei prostaglandinelor in rezultatul inhibitiei activi tatii enzimatice a ciclooxigenazei-2, care participa la sinteza prostaglandinelor in focarul inflamator. Meloxicamul influenteaza neinsemnat asupra ciclooxigenazei-1, care participa la sinteza prostaglandinelor, ce protejeaza mucoasa tractului digestiv si asigura o circulatie renala adecvata.
INDICATII TERAPEUTICE
Tratamentul simptomatic al:
artritei reumatoide;
osteoartritelor;
artrozelor;
afectiunilor degenerative ale articulatiilor, insotite de sindrom algic.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Administrarea rectala (adulti): 1 supozitor (15 mg) o data in zi sau 1 supozitor (7,5 mg) de 1-2 ori in zi.
Administrarea combinata: doza maxima nictemerala de Meloxicam administrata in forma de comprimate si supozitoare nu trebuie sa depaseasca 15 mg.
REACTII ADVERSE
Din partea sistemului hematopoietic: anemie, leucopenie, trombocitopenie.
Din partea sistemului respirator: bronhospasm (la pacientii cu „triada aspirinica”).
Din partea tractului gastrointestinal: greturi, voma, diaree, dureri abdominale, constipatie.
Din partea sistemului cardiovascular: edeme periferice, cresterea tensiunii arteriale, palpitatii, bufeuri.
Din partea sistemului nervos central: cefalee si vertij, somnolenta, acufene.
Din partea sistemului urniar: modificarea indicilor functiei renale (concentratie sporita de creatinina si/sau uree in singe).
Din partea aparatului vizual: conjunctivita, dereglarea acuitatii vizuale.
Dermatologice: prurit, urticarie, fotosensibilitate.
Reactii alergice: edem angioneurotic, reactii de hipersensibilitate de tip imediat, inclusiv cele anafilactice si anafilactoide.
CONTRAINDICATII
Hipersensibilitate la preparat (inclusiv la AINS din alte grupe);
singerare sporita (inclusiv hemoragii din TGI);
insuficienta hepatica severa;
insuficienta renala severa;
copii si adolescentii sub 15 ani;
sarcina;
perioada de alaptare.
SUPRADOZAJ
Simptome: este posibila exacerbarea reactiilor adverse.
Tratament: terapie simptomatica.
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
La administrarea meloxicamului trebuie de luat in consideratie ca administrarea remediilor antiinflamatoare nesteroidiene la pacientii cu circulatie renala si volumul sanguin circulant scazut poate duce la inrautatirea functiei excretorii renale, indeosebi la pacientii cu deshidratare, insuficienta cardiaca congestiva, ciroza hepatica, sindrom nefrotic si afectiuni renale severe; pacientii ce administreaza diuretice, inclusiv pacientii dupa interventii chirurgicale majore, care au indus hipovolemie. La aceste categorii de pacienti de la inceputul tratamentului e necesar de efectuat monitorizarea diurezei si functiei renale.
In cazuri rare preparatele antiinflamatoare nesteroidiene pot provoca nefrita interstitiala, necroza renala medulara sau sindrom nefrotic.
Daca pe fondalul administrarii meloxicamului se manifesta o activi tate crescuta a transaminazelor plasmatice sau altor indici ce caracterizeaza functia hepatica, sau aceste dereglari au caracter permanent, trebuie intrerupta administrarea meloxicamului si de efectuat examene de laborator de control.
Cu precautie trebuie de administrat preparatul meloxicam pacientilor in virsta.
La aparitia ulcerelor peptice sau hemoragiei gastrointestinale, la fel si a reactiilor dermatologice severe se va sista administrarea preparatului.
Pacientii ce administreaza meloxicam in combinatie cu diuretice trebuie sa consume o cantitate suficienta de lichid. Inainte de inceperea terapiei combinate este necesar de verificat functia renala.
La necesitatea administrarii meloxicamului pe fondalul administrarii anticoagulantelor orale, ticlopidinei, heparinei, tromboliticelor e necesar de monitorizat indicii de coagulare ai singelui.
La administrarea concomitenta a meloxicamului cu ciclosporina este necesar de efectuat controlul functiei renale.
INFLUENTA ASUPRA CAPACITATII DE CONDUCERE A AUTOVEHICULELOR SI MANEVRAREA UTILAJELOR.
Pacientilor la care pe fondalul administrarii preparatului meloxicam se manifesta dereglarea acuitatii vizuale, somnolenta, vertij, cefalee, acufene, sunt contraindicate activi tatile potential periculoase ce necesita o vigilenta sporita si reactii psihomotorii rapide.
INTERACTIUNI CU ALTE MEDICAMENTE
La administrarea concomitenta a meloxicamului cu alte remedii antiinflamatoare nesteroidiene (inclusiv salicilati) in doze mari, ca urmare a interactiunii sinergice, creste riscul dezvoltarii afectiunilor eroziv-ulceroase ale tractului gastrointestinal.
La administrarea concomitenta a meloxicamului cu anticoagulantele indirecte, ticlopidina, heparina, tromboliticele creste riscul aparitiei hemoragiilor.
Administrarea concomitenta a meloxicamului poate potenta actiunea mielodepresiva a metotrexatului (este necesar monitorizarea hemoleucogramei).
Pe fondalul administrarii meloxicamului este posibila micsorarea eficacitatii contraceptivelor intrauterine.
La pacientii cu deshidratare la administrarea concomitenta a meloxicamului cu diureticele exista un risc inalt de dezvoltare a insuficientei renale acute.
La administrarea concomitenta a meloxicamului cu preparatele antihipertensive (beta-adrenoblocante, inhibitorii enzimei de conversie, vasodilatatoare) e posibila micsorarea eficacitatii lor; cu ciclosporina – e posibila potentarea actiunii nefrotoxice a ciclosporinei; cu litiul – creste concentratia plasmatica a litiului; cu colesteramina – e posibila accelerarea eliminarii meloxicamului.
COMPOZITIA PREPARATULUI
Meloxicam – 7,5 mg sau 15,0 mg,
gliceride semisintetice – pina la 1,0 g.
PROPRIETATILE FARMACOLOGICE
Meloxicamul este un preparat antiinflamator nesteroidian, inhibitor neselectiv al ciclooxigenazei-2. Face parte din clasa oxicamilor, este un derivat al acidului enolic.
Actiunea antiinflamatoare, analgezica si antipiretica a preparatului este determinata de micsorarea sintezei prostaglandinelor in rezultatul inhibitiei activi tatii enzimatice a ciclooxigenazei-2, care participa la sinteza prostaglandinelor in focarul inflamator. Meloxicamul influenteaza neinsemnat asupra ciclooxigenazei-1, care participa la sinteza prostaglandinelor, ce protejeaza mucoasa tractului digestiv si asigura o circulatie renala adecvata.
INDICATII TERAPEUTICE
Tratamentul simptomatic al:
artritei reumatoide;
osteoartritelor;
artrozelor;
afectiunilor degenerative ale articulatiilor, insotite de sindrom algic.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Administrarea rectala (adulti): 1 supozitor (15 mg) o data in zi sau 1 supozitor (7,5 mg) de 1-2 ori in zi.
Administrarea combinata: doza maxima nictemerala de Meloxicam administrata in forma de comprimate si supozitoare nu trebuie sa depaseasca 15 mg.
REACTII ADVERSE
Din partea sistemului hematopoietic: anemie, leucopenie, trombocitopenie.
Din partea sistemului respirator: bronhospasm (la pacientii cu „triada aspirinica”).
Din partea tractului gastrointestinal: greturi, voma, diaree, dureri abdominale, constipatie.
Din partea sistemului cardiovascular: edeme periferice, cresterea tensiunii arteriale, palpitatii, bufeuri.
Din partea sistemului nervos central: cefalee si vertij, somnolenta, acufene.
Din partea sistemului urniar: modificarea indicilor functiei renale (concentratie sporita de creatinina si/sau uree in singe).
Din partea aparatului vizual: conjunctivita, dereglarea acuitatii vizuale.
Dermatologice: prurit, urticarie, fotosensibilitate.
Reactii alergice: edem angioneurotic, reactii de hipersensibilitate de tip imediat, inclusiv cele anafilactice si anafilactoide.
CONTRAINDICATII
Hipersensibilitate la preparat (inclusiv la AINS din alte grupe);
singerare sporita (inclusiv hemoragii din TGI);
insuficienta hepatica severa;
insuficienta renala severa;
copii si adolescentii sub 15 ani;
sarcina;
perioada de alaptare.
SUPRADOZAJ
Simptome: este posibila exacerbarea reactiilor adverse.
Tratament: terapie simptomatica.
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
La administrarea meloxicamului trebuie de luat in consideratie ca administrarea remediilor antiinflamatoare nesteroidiene la pacientii cu circulatie renala si volumul sanguin circulant scazut poate duce la inrautatirea functiei excretorii renale, indeosebi la pacientii cu deshidratare, insuficienta cardiaca congestiva, ciroza hepatica, sindrom nefrotic si afectiuni renale severe; pacientii ce administreaza diuretice, inclusiv pacientii dupa interventii chirurgicale majore, care au indus hipovolemie. La aceste categorii de pacienti de la inceputul tratamentului e necesar de efectuat monitorizarea diurezei si functiei renale.
In cazuri rare preparatele antiinflamatoare nesteroidiene pot provoca nefrita interstitiala, necroza renala medulara sau sindrom nefrotic.
Daca pe fondalul administrarii meloxicamului se manifesta o activi tate crescuta a transaminazelor plasmatice sau altor indici ce caracterizeaza functia hepatica, sau aceste dereglari au caracter permanent, trebuie intrerupta administrarea meloxicamului si de efectuat examene de laborator de control.
Cu precautie trebuie de administrat preparatul meloxicam pacientilor in virsta.
La aparitia ulcerelor peptice sau hemoragiei gastrointestinale, la fel si a reactiilor dermatologice severe se va sista administrarea preparatului.
Pacientii ce administreaza meloxicam in combinatie cu diuretice trebuie sa consume o cantitate suficienta de lichid. Inainte de inceperea terapiei combinate este necesar de verificat functia renala.
La necesitatea administrarii meloxicamului pe fondalul administrarii anticoagulantelor orale, ticlopidinei, heparinei, tromboliticelor e necesar de monitorizat indicii de coagulare ai singelui.
La administrarea concomitenta a meloxicamului cu ciclosporina este necesar de efectuat controlul functiei renale.
INFLUENTA ASUPRA CAPACITATII DE CONDUCERE A AUTOVEHICULELOR SI MANEVRAREA UTILAJELOR.
Pacientilor la care pe fondalul administrarii preparatului meloxicam se manifesta dereglarea acuitatii vizuale, somnolenta, vertij, cefalee, acufene, sunt contraindicate activi tatile potential periculoase ce necesita o vigilenta sporita si reactii psihomotorii rapide.
INTERACTIUNI CU ALTE MEDICAMENTE
La administrarea concomitenta a meloxicamului cu alte remedii antiinflamatoare nesteroidiene (inclusiv salicilati) in doze mari, ca urmare a interactiunii sinergice, creste riscul dezvoltarii afectiunilor eroziv-ulceroase ale tractului gastrointestinal.
La administrarea concomitenta a meloxicamului cu anticoagulantele indirecte, ticlopidina, heparina, tromboliticele creste riscul aparitiei hemoragiilor.
Administrarea concomitenta a meloxicamului poate potenta actiunea mielodepresiva a metotrexatului (este necesar monitorizarea hemoleucogramei).
Pe fondalul administrarii meloxicamului este posibila micsorarea eficacitatii contraceptivelor intrauterine.
La pacientii cu deshidratare la administrarea concomitenta a meloxicamului cu diureticele exista un risc inalt de dezvoltare a insuficientei renale acute.
La administrarea concomitenta a meloxicamului cu preparatele antihipertensive (beta-adrenoblocante, inhibitorii enzimei de conversie, vasodilatatoare) e posibila micsorarea eficacitatii lor; cu ciclosporina – e posibila potentarea actiunii nefrotoxice a ciclosporinei; cu litiul – creste concentratia plasmatica a litiului; cu colesteramina – e posibila accelerarea eliminarii meloxicamului.
0
În stoc
CE ESTE VIZIDOL ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ VIZIDOL face parte dintr-un grup de medicamente denumite antiinflamatoare nesteroidiene. Substanţa activă a medicamentului VIZIDOL este ketorolac trometamină. Posedă acţiune analgezică (de înlăturare a durerii) puternică şi antiinflamatoare moderată. Medicamentul nu influenţează asupra tensiunii intraoculare. VIZIDOL este utilizat pentru profilaxia şi tratamentul proceselor inflamatoare după intervenţii chirurgicale la nivelul ochiului.
Nu utilizaţi VIZIDOL - Dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la ketorolac sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct.6). - dacă sunteţi alergic la aspirină sau orice alte medicamente similare. Atenţionări şi precauţii Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte să utilizaţi VIZIDOL. Spuneţi medicului dumneavoastră dacă suferiţi sau în trecut aţi suferit de: - infecţii virale sau bacteriene ale ochiului; - tendinţe de sângerare (de exemplu, anemie) sau ulcer gastric; - diabet zaharat; - artrită reumatoidă; - sindrom de ochi uscat; - astm bronşic după utilizarea antiinflamatoarele nesteroidiene; - dacă aţi avut o intervenţie chirurgicală recentă la ochi. Nu atingeţi vârful picurătorului şi să nu-l atingeţi de nici o suprafaţă, deoarece aceasta poate duce la contaminarea conţinutului flaconului.
. CUM SĂ UTILIZAŢI VIZIDOL Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa, cum v-au spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul, dacă nu sunteţi sigur. Utilizaţi VIZIDOL numai ca picături pentru ochi. Doza recomandată este de câte 1 picătură în ochiul afectat, de 3 ori pe zi, cu 24 ore înainte de intervenţie chirurgicală şi continuând până la 3 săptămâni după operaţie. Utilizaţi acest medicament pentru ambii ochi, numai dacă aşa v-a spus medicul dumneavoastră. Mod de utilizare • Luaţi flaconul de VIZIDOL şi o oglindă • Spălaţi-vă pe mâini • Deşurubaţi capacul flaconului • Ţineţi flaconul între degetul mare şi degetul mijlociu, cu vârful în jos. • Lăsaţi capul pe spate. Trageţi pleoapa în jos cu un deget curat, până când se formează un „buzunar” între pleoapă şi ochi. Picătura va cădea aici (Fig. 1). • Aduceţi vârful flaconului aproape de ochi. Vă puteţi ajuta şi de oglindă • Nu atingeţi picurătorul de ochi sau de pleoapă, de suprafeţele învecinate sau alte suprafeţe. Astfel se pot infecta picăturile rămase în flacon. • Apăsaţi uşor flaconul din părţi astfel, încât la o apăsare să eliberaţi o picătură din VIZIDOL (Fig. 2). • După administrarea VIZIDOL apăsaţi cu un deget colţul ochiului, lângă nas, timp de 2-3 minute (Fig. 3). Aceasta ajută la împiedicarea trecerii medicamentului prin mucoasa nasului în sânge. • Dacă vă administraţi picături în ambii ochi, înainte de a repeta aceste etape şi pentru celălalt ochi, trebuie să vă spălaţi pe mâini. Astfel va fi prevenită transmiterea infecţiei de la un ochi la altul. • Imediat după utilizare, puneţi capacul flaconului la loc şi înşurubaţi-l strâns. • Utilizaţi un flacon în întregime înainte de a deschide flaconul următor. Dacă o picătură nu ajunge în ochi, încercaţi din nou. Ştergeţi orice lichid în exces de la obraz cu un şerveţel curat. Aplicarea corectă a picăturilor oftalmice este foarte importantă. Dacă aveţi orice întrebări, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
https://bit.ly/3uIxnuv
Nu utilizaţi VIZIDOL - Dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la ketorolac sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct.6). - dacă sunteţi alergic la aspirină sau orice alte medicamente similare. Atenţionări şi precauţii Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte să utilizaţi VIZIDOL. Spuneţi medicului dumneavoastră dacă suferiţi sau în trecut aţi suferit de: - infecţii virale sau bacteriene ale ochiului; - tendinţe de sângerare (de exemplu, anemie) sau ulcer gastric; - diabet zaharat; - artrită reumatoidă; - sindrom de ochi uscat; - astm bronşic după utilizarea antiinflamatoarele nesteroidiene; - dacă aţi avut o intervenţie chirurgicală recentă la ochi. Nu atingeţi vârful picurătorului şi să nu-l atingeţi de nici o suprafaţă, deoarece aceasta poate duce la contaminarea conţinutului flaconului.
. CUM SĂ UTILIZAŢI VIZIDOL Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa, cum v-au spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul, dacă nu sunteţi sigur. Utilizaţi VIZIDOL numai ca picături pentru ochi. Doza recomandată este de câte 1 picătură în ochiul afectat, de 3 ori pe zi, cu 24 ore înainte de intervenţie chirurgicală şi continuând până la 3 săptămâni după operaţie. Utilizaţi acest medicament pentru ambii ochi, numai dacă aşa v-a spus medicul dumneavoastră. Mod de utilizare • Luaţi flaconul de VIZIDOL şi o oglindă • Spălaţi-vă pe mâini • Deşurubaţi capacul flaconului • Ţineţi flaconul între degetul mare şi degetul mijlociu, cu vârful în jos. • Lăsaţi capul pe spate. Trageţi pleoapa în jos cu un deget curat, până când se formează un „buzunar” între pleoapă şi ochi. Picătura va cădea aici (Fig. 1). • Aduceţi vârful flaconului aproape de ochi. Vă puteţi ajuta şi de oglindă • Nu atingeţi picurătorul de ochi sau de pleoapă, de suprafeţele învecinate sau alte suprafeţe. Astfel se pot infecta picăturile rămase în flacon. • Apăsaţi uşor flaconul din părţi astfel, încât la o apăsare să eliberaţi o picătură din VIZIDOL (Fig. 2). • După administrarea VIZIDOL apăsaţi cu un deget colţul ochiului, lângă nas, timp de 2-3 minute (Fig. 3). Aceasta ajută la împiedicarea trecerii medicamentului prin mucoasa nasului în sânge. • Dacă vă administraţi picături în ambii ochi, înainte de a repeta aceste etape şi pentru celălalt ochi, trebuie să vă spălaţi pe mâini. Astfel va fi prevenită transmiterea infecţiei de la un ochi la altul. • Imediat după utilizare, puneţi capacul flaconului la loc şi înşurubaţi-l strâns. • Utilizaţi un flacon în întregime înainte de a deschide flaconul următor. Dacă o picătură nu ajunge în ochi, încercaţi din nou. Ştergeţi orice lichid în exces de la obraz cu un şerveţel curat. Aplicarea corectă a picăturilor oftalmice este foarte importantă. Dacă aveţi orice întrebări, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
https://bit.ly/3uIxnuv
0
În stoc
DESCRIEREA PRODUSULUI
Lerkamen 10 mg comprimate filmate clorhidrat de lercanidipină
1. Ce este Lerkamen 10 si pentru ce se utilizeaza
Lerkamen 10 aparține unui grup de medicamente numite blocante ale canalelor de calciu care reduc tensiunea arterială.
Lerkamen 10 este utilizat pentru a trata tensiunea arterială crescută, cunoscută și sub numele de hipertensiune arterială la adulții cu vârsta peste 18 ani (nu este recomandată copiilor sub 18 ani).
2. Ce trebie sa cunoasteti inainte de a lua Lerkamen 10
Nu luaţi Lerkamen 10
- Dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la clorhidratul de lercanidipină sau la oricare din componentele Lerkamen 10.
- Dacă ați avut reacții alergice la compuși înrudiți de Lerkamen 10.
- Dacă suferiţi de unele afecţiuni ale inimii: insuficienţă cardiacă congestivă netratată, obstacol în ieşirea sângelui din ventriculul stâng al inimii, angină pectorală instabilă, atac de cord în urmă cu cel mult o lună.
- Dacă suferiți de anumite boli de inimă: o insuficiență cardiacă netratată o obstrucție a fluxului de sânge din inimă o angină instabilă o în decurs de o lună de la infarct
- Dacă aveţi afecţiuni severe ale ficatului sau ale rinichiului.
- Dacă luați medicamente care sunt inhibitori ai izoenzimei CYP3A4: cu medicamente antifungice, antibiotice macrolide, antivirale.
- Dacă luați un alt medicament numit ciclosporină (utilizat după transplant pentru a preveni rejetul de organe).
- Cu suc de grapefruit.
Nu utilizați dacă sunteți gravidă sau alăptați.
Atenţionări şi precauţii
Discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul înainte de a lua Lerkamen 10:
• dacă aveți anumite alte afecțiuni cardiace care nu au fost tratate prin inserarea unui stimulator cardiac sau dacă aveți angină pre-existentă.
• dacă aveți probleme cu ficatul sau rinichii sau dacă vă aflați în dializă.
Trebuie să spuneți medicului dumneavoastră dacă credeți că sunteți (sau ați putea deveni) gravidă sau alăptați.
Copii și adolescenți
Siguranța și eficacitatea Lerkamen 10 la copiii cu vârsta de până la 18 ani nu au fost stabilite. Nu există date disponibile.
3. Dozare și administrare Lerkamen 10
Utilizaţi întotdeauna Lerkamen 10 exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Adulți: doza recomandată este de 10 mg o dată în zi, în același timp în fiecare zi, de preferat dimineața, cu cel puțin 15 minute înainte de micul dejun, deoarece o masă bogată în grăsimi crește semnificativ concentrațiile plasmatice ale medicamentului. Medicul vă poate recomanda să creşteţi doza la un omprimat filmat de Lerkamen 20 zilnic dacă este necesar. Comprimatele ar trebui, de preferință, să fie înghițite întregi cu puțină apă.
Utilizarea la copii: acest medicament nu trebuie utilizat la copiii cu vârsta sub 18 ani.
Vârstnici: nu este nevoie de ajustarea dozei zilnice. Oricum, trebuie precauţii speciale la iniţierea tratamentului.
Pacienți cu afecțiuni hepatice sau renale: este necesară o atenție specială în începerea tratamentului la acești pacienți și o creștere a dozei zilnice de 20 mg trebuie abordată cu prudență.
Lerkamen 10 mg comprimate filmate clorhidrat de lercanidipină
1. Ce este Lerkamen 10 si pentru ce se utilizeaza
Lerkamen 10 aparține unui grup de medicamente numite blocante ale canalelor de calciu care reduc tensiunea arterială.
Lerkamen 10 este utilizat pentru a trata tensiunea arterială crescută, cunoscută și sub numele de hipertensiune arterială la adulții cu vârsta peste 18 ani (nu este recomandată copiilor sub 18 ani).
2. Ce trebie sa cunoasteti inainte de a lua Lerkamen 10
Nu luaţi Lerkamen 10
- Dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la clorhidratul de lercanidipină sau la oricare din componentele Lerkamen 10.
- Dacă ați avut reacții alergice la compuși înrudiți de Lerkamen 10.
- Dacă suferiţi de unele afecţiuni ale inimii: insuficienţă cardiacă congestivă netratată, obstacol în ieşirea sângelui din ventriculul stâng al inimii, angină pectorală instabilă, atac de cord în urmă cu cel mult o lună.
- Dacă suferiți de anumite boli de inimă: o insuficiență cardiacă netratată o obstrucție a fluxului de sânge din inimă o angină instabilă o în decurs de o lună de la infarct
- Dacă aveţi afecţiuni severe ale ficatului sau ale rinichiului.
- Dacă luați medicamente care sunt inhibitori ai izoenzimei CYP3A4: cu medicamente antifungice, antibiotice macrolide, antivirale.
- Dacă luați un alt medicament numit ciclosporină (utilizat după transplant pentru a preveni rejetul de organe).
- Cu suc de grapefruit.
Nu utilizați dacă sunteți gravidă sau alăptați.
Atenţionări şi precauţii
Discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul înainte de a lua Lerkamen 10:
• dacă aveți anumite alte afecțiuni cardiace care nu au fost tratate prin inserarea unui stimulator cardiac sau dacă aveți angină pre-existentă.
• dacă aveți probleme cu ficatul sau rinichii sau dacă vă aflați în dializă.
Trebuie să spuneți medicului dumneavoastră dacă credeți că sunteți (sau ați putea deveni) gravidă sau alăptați.
Copii și adolescenți
Siguranța și eficacitatea Lerkamen 10 la copiii cu vârsta de până la 18 ani nu au fost stabilite. Nu există date disponibile.
3. Dozare și administrare Lerkamen 10
Utilizaţi întotdeauna Lerkamen 10 exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Adulți: doza recomandată este de 10 mg o dată în zi, în același timp în fiecare zi, de preferat dimineața, cu cel puțin 15 minute înainte de micul dejun, deoarece o masă bogată în grăsimi crește semnificativ concentrațiile plasmatice ale medicamentului. Medicul vă poate recomanda să creşteţi doza la un omprimat filmat de Lerkamen 20 zilnic dacă este necesar. Comprimatele ar trebui, de preferință, să fie înghițite întregi cu puțină apă.
Utilizarea la copii: acest medicament nu trebuie utilizat la copiii cu vârsta sub 18 ani.
Vârstnici: nu este nevoie de ajustarea dozei zilnice. Oricum, trebuie precauţii speciale la iniţierea tratamentului.
Pacienți cu afecțiuni hepatice sau renale: este necesară o atenție specială în începerea tratamentului la acești pacienți și o creștere a dozei zilnice de 20 mg trebuie abordată cu prudență.
0
În stoc
Mezym forte 10000 înlocuiește enzimele digestive în cazul tulburărilor digestive (afecțiuni digestive) ca urmare insuficienței sau lipsei enzimelor digestive produse de pancreas, sau o scădere a activității lor în lumenul intestinului.
Acest lucru poate fi asociat, de exemplu cu:
- pancreatită cronică de diferită origine (indusă de alcool, traumatică, autoimună, ereditară, indusă de droguri, calcificată tropical, idiopatică);
- fibroză chistică;
- îngustarea canalului pancreatic, de exemplu, prin tumori sau calculi biliari;
- tulburări ale sistemului hepatobiliar;
- rezecție completă sau parțială a pancreasului și a pancreatoduodenectomiei;
- tranzitul intestinal accelerat datorită rezecției gastrice și a intestinului subțire, nervozitate sau boli intestinale infecţioase;
- consumul unor legume greu digerabile, alimente grase sau cu care nu sunteţi obişnuit, tulburările în absorbția nutrienților și dispepsie;
- boala ciliacă;
- afecțiune intestinală inflamatorie (în special boala Crohn);
- diabet zaharat;
- sindromul imunodeficienței dobândite (SIDA); - sindromul Shwachman; - sindromul Sjögren.
Acest lucru poate fi asociat, de exemplu cu:
- pancreatită cronică de diferită origine (indusă de alcool, traumatică, autoimună, ereditară, indusă de droguri, calcificată tropical, idiopatică);
- fibroză chistică;
- îngustarea canalului pancreatic, de exemplu, prin tumori sau calculi biliari;
- tulburări ale sistemului hepatobiliar;
- rezecție completă sau parțială a pancreasului și a pancreatoduodenectomiei;
- tranzitul intestinal accelerat datorită rezecției gastrice și a intestinului subțire, nervozitate sau boli intestinale infecţioase;
- consumul unor legume greu digerabile, alimente grase sau cu care nu sunteţi obişnuit, tulburările în absorbția nutrienților și dispepsie;
- boala ciliacă;
- afecțiune intestinală inflamatorie (în special boala Crohn);
- diabet zaharat;
- sindromul imunodeficienței dobândite (SIDA); - sindromul Shwachman; - sindromul Sjögren.
0
În stoc
INSTRUCŢIUNE PENTRU ADMINISTRARE
GROPRINOSIN® comprimate
DCI-ul substanţei active Inosinum pranobex
COMPOZIŢIA
1 comprimat conţine:
substanţa activă: metizoprinol (inozină pranobex) 500 mg;
excipienţi: amidon de cartofi, povidon, stearat de magneziu.
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Comprimate ovale, biconvexe, de culoare de la albă până crem, cu linie mediană de
rupere pe una din feţe, cu lungimea 17 mm, lățimea 7 mm.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC
Antiviral cu acţiune directă. Cod АТС: J05A Х05.
PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE
Proprietăţile farmacodinamice
Substanţa activă inozina pranobex (complexul molecular al inozinei și sarea
acidului p-acetamidobenzoic cu N, N-dimetilamino-2-propanol în raport de 1 : 3) are
efect antiviral şi imunomodulatoar direct. Acţiunea antivirală directă este condiţionată
de legarea cu ribozomii celulelor infectate de virus, ceea ce încetineşte sinteza
ARN viral (dereglarea transcripţiei şi translaţiei) şi duce la inhibarea replicării ARN şi
ADN ale virușurilor genomici; acţiunea mediată se explică prin inducţia puternică
a interferonogenezei. Efectul imunomodulator se datorează influenţei asupra Tlimfocitelor (activarea sintezei de citokine) şi creşterii activităţii fagocitare a
macrofagilor. Efectul medicamentului sporeşte diferenţierea pre-T-limfocitelor,
stimulează proliferarea limfocitelor T şi B indusă de mitogeni, creşte activitatea
funcţională a limfocitelor T, inclusiv capacitatea lor de a produce limfokine, se
normalizează raportul între subpopulaţiile de T-helperi şi T-supresori (se restabileşte
indexul imunomodulator CD4/CD8). Preparatul intensifică considerabil producerea de
interleukină -2 de către limfocite şi favorizează expresia receptorilor pentru această
interleukină pe celulele limfoide; de asemenea, stimulează activitatea celulelor killer
naturale (NK-celule), chiar la persoanele sănătoase; stimulează capacitatea de
fagocitoză a macrofagilor, processing-ul şi prezentarea antigenului, favorizează
sporirea numărului de celule producătoare de anticorpi, chiar din primele zile de
tratament. Stimulează, de asemenea, sinteza de interleukină-1, proprietăţile
Certificat de înregistrare al medicamentului - nr. 21310 din 25.11.2014
Anexa 1
bactericide, expresia receptorilor membranari şi capacitatea de a reacţiona la
limfokine şi factori chemotaxici. În caz de infecţie herpetică are loc accelerarea
sintezei anticorpilor antiherpetici specifici, atenuarea simptomelor clinice şi
reducerea frecvenţei recurențelor. Preparatul previne, de asemenea, reducerea
postvirală a sintezei ARN celular şi a proteinelor în celulele infectate, ceea ce este
deosebit de important pentru celulele implicate în procesul de protecţie imunitară.
Ca urmare a efectului combinat, are loc reducerea încărcăturii virale a
organismului, normalizarea funcţiei sistemului imunitar, activizarea semnificativă
a sintezei interferonilor proprii, ceea ce contribuie la creşterea rezistenţei la boli
infecţioase şi localizarea rapidă a focarului de infecţie în cazul apariţiei acestuia.
Proprietăţile farmacocinetice
Preparatul are un grad înalt de biodisponibilitate, este absorbit rapid după
administrare orală. Concentraţia maximă a inozinei în plasma sanguină este atinsă
după o oră; efectul farmacologic apare după aproximativ 30 de minute şi durează
până la 6 ore. Inozina este metabolizată într-un ciclu tipic pentru nucleozidele
purinice, cu formarea acidului uric, nivelul căruia în plasmă poate să crească
tranzitoriu; alte componente se elimină prin rinichi sub formă de derivaţii
glucuronici şi oxidaţi, precum şi în formă nemodificată. Cumularea în organism nu a
fost observată. Eliminarea completă a preparatului şi a metaboliţilor săi se produce în
timp de 48 de ore.
INDICAŢII TERAPEUTICE
- Maladii infecţioase de etiologie virală la pacienţii cu statut imunitar normal şi
compromis: infecţii respiratorii virale acute, infecţii cu rinovirus şi adenovirus,
rujeola;
- maladii cauzate de: virusurile Herpes simplex (herpes labial, facial, al mucoasei
cavităţii bucale, pielii mâinilor, herpes ocular), panencefalită subacută sclerozantă,
herpes genital; virusul Varicella zoster (varicelă şi herpes zoster, inclusiv recurent
la pacienţi imunodeprimaţi); virusul Epstein-Barr (mononucleoza infecţioasă);
papillomavirus uman; hepatita virală;
de asemenea:
-profilaxia nespecifică în perioada de creștere a maladiilor de IRVA.
În calitate de produs imunomodulator este indicat la pacienţii imunocompromişi.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Preparatul se administrează oral, de preferinţă după mese şi la intervale regulate de
timp 3-4 ori pe zi; dacă este necesar, comprimatul poate fi mestecat, zdrobit şi/sau
dizolvat într-o cantitate mică de apă imediat înainte de administrare. Durata
tratamentului este stabilită în mod individual, în funcţie de maladie, severitatea şi
frecvenţa recidivelor. În medie, durata tratamentului constituie 5-14 zile; dacă este
necesar, după o pauză de 7-10 zile, tratamentul se repetă. Durata tratamentului, ce
include pauzele între cure şi tratamentul de întreţinere, poate constitui de la 1
până la 6 luni.
Doze şi scheme de tratament recomandate:
- infecţii respiratorii virale acute:
adulţi – câte 2 comprimate de 3-4 ori pe zi; copii - doză zilnică constituie 50 mg/kg
greutate corporală, divizată în 3-4 prize, timp de 5-7 zile; dacă este necesar,
tratamentul trebuie continuat sau repetat peste 7-8 zile. Pentru a atinge o eficienţă
maximă în tratamentul infecţiilor respirator virale acute, este preferabilă iniţierea
tratamentului la apariţia primelor simptome ale bolii sau din primele zile de boală. De
regulă, preparatul se administrează încă 1-2 zile după dispariţia simptomelor;
- rujeola: doza zilnică constituie 100 mg/kg greutate corporală, divizată în 3-4
prize, timp de 7-14 zile;
- stomatită aftoasă: adulţi – câte 2 comprimate de 4 ori pe zi; copii - doza zilnică
constituie 70 mg/kg divizată în 3-4 prize, timp de 6-8 zile (faza acută); ulterior adulţi
câte 2 comprimate de 3 ori pe zi; copii - 50 mg/kg greutate corporală, divizată în 3-4
prize zilnice, de 2 ori pe săptămână, timp de 6 săptămâni;
- mononucleoza infecţioasă: doza zilnică constituie 50 mg/kg, de 3-4 ori pe zi, timp
de 8 zile;
- varicela, Herpes zoster şi herpes labial: adulţi – câte 2 comprimate de 3-4 ori pe zi;
copii - doza zilnică constituie 50 mg/kg, divizată în 3-4 prize, timp de 10-14 zile (pană
la dispariţia simptomelor);
- herpes genital: în perioada acută - câte 2 comprimate de 3 ori pe zi, timp de 5-6
zile; în perioada de remisiune doza de întreţinere este de 2 comprimate (1000
mg) o dată pe zi timp de până la 6 luni;
- panencefalită sclerozantă subacută: doza zilnică este de 50-100 mg/kg, divizată
în 6 prize (la fiecare 4 ore) timp de 8-10 zile; după o pauză de 8 zile, în caz de
evoluţie uşoară a bolii se indică suplimentar încă 1-3 cure de tratament, în caz de
evoluţie severă a bolii - până la 9 cure de tratament .
- hepatita virală – adulţi – câte 2 comprimate de 3-4 ori pe zi, timp de 15-30 zile,
ulterior în doze de întreţinere – 2 comprimate (1000 mg) o dată pe zi, timp de 2-6
luni;
- infectia cu HPV (condiloame acuminate, papilomatoza laringiană, vericule plantare și
palmare, neoplazie cervicală): în caz de riscului scăzut de maladii oncologice – câte 2
comprimate de 3 ori pe zi, cură de tratament constituie 14-28 zile; în caz de riscului
crescut de maladii oncologice - în asociere cu crioterapie sau CO2-terapia cu laser -
câte 2 comprimate de 3 ori pe zi, timp de 5 zile, 3 cure de tratament cu intervale de o
lună.
Pentru atingerea unui efect imunomodulator durabil se atinge la administrarea
medicamentului în doza de 50 mg/kg greutatea corporală durata curei de tratament
trebuie să constituie 3-9 săptămâni.
Pentru profilaxia nespecifică în perioada de creștere a maladiilor de IRVA adulți și copii
doza zilnica din calcul 50 mg/kg divizată în 3 prize zilnice, de 3 ori pe săptămână,
timp de 4 săptămâni.
În calitate de produs imunomodulator este indicat la pacienţii imunocompromişi.
La contactul direct cu pacienții IRVA doza zilnica din calcul 50-100 mg/kg divizată în 3
prize zilnice în timp de 5 zile.
GROPRINOSIN® comprimate
DCI-ul substanţei active Inosinum pranobex
COMPOZIŢIA
1 comprimat conţine:
substanţa activă: metizoprinol (inozină pranobex) 500 mg;
excipienţi: amidon de cartofi, povidon, stearat de magneziu.
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Comprimate ovale, biconvexe, de culoare de la albă până crem, cu linie mediană de
rupere pe una din feţe, cu lungimea 17 mm, lățimea 7 mm.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC
Antiviral cu acţiune directă. Cod АТС: J05A Х05.
PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE
Proprietăţile farmacodinamice
Substanţa activă inozina pranobex (complexul molecular al inozinei și sarea
acidului p-acetamidobenzoic cu N, N-dimetilamino-2-propanol în raport de 1 : 3) are
efect antiviral şi imunomodulatoar direct. Acţiunea antivirală directă este condiţionată
de legarea cu ribozomii celulelor infectate de virus, ceea ce încetineşte sinteza
ARN viral (dereglarea transcripţiei şi translaţiei) şi duce la inhibarea replicării ARN şi
ADN ale virușurilor genomici; acţiunea mediată se explică prin inducţia puternică
a interferonogenezei. Efectul imunomodulator se datorează influenţei asupra Tlimfocitelor (activarea sintezei de citokine) şi creşterii activităţii fagocitare a
macrofagilor. Efectul medicamentului sporeşte diferenţierea pre-T-limfocitelor,
stimulează proliferarea limfocitelor T şi B indusă de mitogeni, creşte activitatea
funcţională a limfocitelor T, inclusiv capacitatea lor de a produce limfokine, se
normalizează raportul între subpopulaţiile de T-helperi şi T-supresori (se restabileşte
indexul imunomodulator CD4/CD8). Preparatul intensifică considerabil producerea de
interleukină -2 de către limfocite şi favorizează expresia receptorilor pentru această
interleukină pe celulele limfoide; de asemenea, stimulează activitatea celulelor killer
naturale (NK-celule), chiar la persoanele sănătoase; stimulează capacitatea de
fagocitoză a macrofagilor, processing-ul şi prezentarea antigenului, favorizează
sporirea numărului de celule producătoare de anticorpi, chiar din primele zile de
tratament. Stimulează, de asemenea, sinteza de interleukină-1, proprietăţile
Certificat de înregistrare al medicamentului - nr. 21310 din 25.11.2014
Anexa 1
bactericide, expresia receptorilor membranari şi capacitatea de a reacţiona la
limfokine şi factori chemotaxici. În caz de infecţie herpetică are loc accelerarea
sintezei anticorpilor antiherpetici specifici, atenuarea simptomelor clinice şi
reducerea frecvenţei recurențelor. Preparatul previne, de asemenea, reducerea
postvirală a sintezei ARN celular şi a proteinelor în celulele infectate, ceea ce este
deosebit de important pentru celulele implicate în procesul de protecţie imunitară.
Ca urmare a efectului combinat, are loc reducerea încărcăturii virale a
organismului, normalizarea funcţiei sistemului imunitar, activizarea semnificativă
a sintezei interferonilor proprii, ceea ce contribuie la creşterea rezistenţei la boli
infecţioase şi localizarea rapidă a focarului de infecţie în cazul apariţiei acestuia.
Proprietăţile farmacocinetice
Preparatul are un grad înalt de biodisponibilitate, este absorbit rapid după
administrare orală. Concentraţia maximă a inozinei în plasma sanguină este atinsă
după o oră; efectul farmacologic apare după aproximativ 30 de minute şi durează
până la 6 ore. Inozina este metabolizată într-un ciclu tipic pentru nucleozidele
purinice, cu formarea acidului uric, nivelul căruia în plasmă poate să crească
tranzitoriu; alte componente se elimină prin rinichi sub formă de derivaţii
glucuronici şi oxidaţi, precum şi în formă nemodificată. Cumularea în organism nu a
fost observată. Eliminarea completă a preparatului şi a metaboliţilor săi se produce în
timp de 48 de ore.
INDICAŢII TERAPEUTICE
- Maladii infecţioase de etiologie virală la pacienţii cu statut imunitar normal şi
compromis: infecţii respiratorii virale acute, infecţii cu rinovirus şi adenovirus,
rujeola;
- maladii cauzate de: virusurile Herpes simplex (herpes labial, facial, al mucoasei
cavităţii bucale, pielii mâinilor, herpes ocular), panencefalită subacută sclerozantă,
herpes genital; virusul Varicella zoster (varicelă şi herpes zoster, inclusiv recurent
la pacienţi imunodeprimaţi); virusul Epstein-Barr (mononucleoza infecţioasă);
papillomavirus uman; hepatita virală;
de asemenea:
-profilaxia nespecifică în perioada de creștere a maladiilor de IRVA.
În calitate de produs imunomodulator este indicat la pacienţii imunocompromişi.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Preparatul se administrează oral, de preferinţă după mese şi la intervale regulate de
timp 3-4 ori pe zi; dacă este necesar, comprimatul poate fi mestecat, zdrobit şi/sau
dizolvat într-o cantitate mică de apă imediat înainte de administrare. Durata
tratamentului este stabilită în mod individual, în funcţie de maladie, severitatea şi
frecvenţa recidivelor. În medie, durata tratamentului constituie 5-14 zile; dacă este
necesar, după o pauză de 7-10 zile, tratamentul se repetă. Durata tratamentului, ce
include pauzele între cure şi tratamentul de întreţinere, poate constitui de la 1
până la 6 luni.
Doze şi scheme de tratament recomandate:
- infecţii respiratorii virale acute:
adulţi – câte 2 comprimate de 3-4 ori pe zi; copii - doză zilnică constituie 50 mg/kg
greutate corporală, divizată în 3-4 prize, timp de 5-7 zile; dacă este necesar,
tratamentul trebuie continuat sau repetat peste 7-8 zile. Pentru a atinge o eficienţă
maximă în tratamentul infecţiilor respirator virale acute, este preferabilă iniţierea
tratamentului la apariţia primelor simptome ale bolii sau din primele zile de boală. De
regulă, preparatul se administrează încă 1-2 zile după dispariţia simptomelor;
- rujeola: doza zilnică constituie 100 mg/kg greutate corporală, divizată în 3-4
prize, timp de 7-14 zile;
- stomatită aftoasă: adulţi – câte 2 comprimate de 4 ori pe zi; copii - doza zilnică
constituie 70 mg/kg divizată în 3-4 prize, timp de 6-8 zile (faza acută); ulterior adulţi
câte 2 comprimate de 3 ori pe zi; copii - 50 mg/kg greutate corporală, divizată în 3-4
prize zilnice, de 2 ori pe săptămână, timp de 6 săptămâni;
- mononucleoza infecţioasă: doza zilnică constituie 50 mg/kg, de 3-4 ori pe zi, timp
de 8 zile;
- varicela, Herpes zoster şi herpes labial: adulţi – câte 2 comprimate de 3-4 ori pe zi;
copii - doza zilnică constituie 50 mg/kg, divizată în 3-4 prize, timp de 10-14 zile (pană
la dispariţia simptomelor);
- herpes genital: în perioada acută - câte 2 comprimate de 3 ori pe zi, timp de 5-6
zile; în perioada de remisiune doza de întreţinere este de 2 comprimate (1000
mg) o dată pe zi timp de până la 6 luni;
- panencefalită sclerozantă subacută: doza zilnică este de 50-100 mg/kg, divizată
în 6 prize (la fiecare 4 ore) timp de 8-10 zile; după o pauză de 8 zile, în caz de
evoluţie uşoară a bolii se indică suplimentar încă 1-3 cure de tratament, în caz de
evoluţie severă a bolii - până la 9 cure de tratament .
- hepatita virală – adulţi – câte 2 comprimate de 3-4 ori pe zi, timp de 15-30 zile,
ulterior în doze de întreţinere – 2 comprimate (1000 mg) o dată pe zi, timp de 2-6
luni;
- infectia cu HPV (condiloame acuminate, papilomatoza laringiană, vericule plantare și
palmare, neoplazie cervicală): în caz de riscului scăzut de maladii oncologice – câte 2
comprimate de 3 ori pe zi, cură de tratament constituie 14-28 zile; în caz de riscului
crescut de maladii oncologice - în asociere cu crioterapie sau CO2-terapia cu laser -
câte 2 comprimate de 3 ori pe zi, timp de 5 zile, 3 cure de tratament cu intervale de o
lună.
Pentru atingerea unui efect imunomodulator durabil se atinge la administrarea
medicamentului în doza de 50 mg/kg greutatea corporală durata curei de tratament
trebuie să constituie 3-9 săptămâni.
Pentru profilaxia nespecifică în perioada de creștere a maladiilor de IRVA adulți și copii
doza zilnica din calcul 50 mg/kg divizată în 3 prize zilnice, de 3 ori pe săptămână,
timp de 4 săptămâni.
În calitate de produs imunomodulator este indicat la pacienţii imunocompromişi.
La contactul direct cu pacienții IRVA doza zilnica din calcul 50-100 mg/kg divizată în 3
prize zilnice în timp de 5 zile.
0
În stoc
DESCRIEREA PRODUSULUI
Neiromidin comp. 20mg N50
Actiunea farmacologica: Ipidakrin - un inhibitor de colinesteraza reversibil.
Stimuleaza direct de impulsuri nervoase in muschi-sinapsa si in SNC, datorita blocarii canalelor de potasiu ale membranei. Imbunatateste actiunea acetilcolinei asupra musculaturii netede, adrenalina, serotonina, histamina si oxitocina.
Ipidakrin imbunatateste si stimuleaza transmisia neuromusculara, imbunatateste conductivitatea sistemului nervos periferic, care a fost intrerupta din cauza unei accidentari, inflamatie, expunerea la anestezice locale, unele antibiotice, clorura de potasiu, creste contractilitatea musculaturii netede sub influenta agonisti acetilcolina, adrenalina, receptori serotonina, histamina si oxitocina cu exceptia clorura de potasiu, imbunatateste memoria.
INDICATII
Boli ale sistemului nervos periferic:
- Neuritis.
- Polinevrite.
- Polineuropatia.
- Poliradikulopatii.
- Miastenia gravis.
- Sindromul miastenic de diferite etiologii.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Doza si durata tratamentului Neiromidin stabileste individual, in functie de severitatea bolii.
Boli ale sistemului nervos periferic, miastenia gravis si sindromul miastenic: interiorul medicament este prescris la 10-20 mg (0. 5-1 fila. ) De 1-3 ori / zi. Curs de tratament este de la 1 la 2 luni. Daca este necesar, tratamentul poate fi repetat de mai multe ori, cu o pauza intre cursuri de 1-2 luni.
Tratamentul si prevenirea atonie intestinal: droguri interiorul administrat 20 mg (1 comp) De 2-3 ori / zi pentru 1-2 saptamani. In cazul in care urmatoarea doza nu a fost luata in timp, in plus, acesta nu ar trebui sa fie acceptata. Doza zilnica maxima - 200 mg.
CONTRAINDICATII
Epilepsie.
- Tulburari vestibulare.
- Boli extrapiramidale cu hiperkinezie.
- Angina pectorala.
- Bradicardie.
- Astm bronsic.
- Ulcer peptic sau exacerbarea ulcer duodenal.
- Obstructionarea intestinului sau ale tractului urinar.
- Sarcina.
- Perioada de lacttie (alaptarea).
- Copiii de varsta.
- Hipersensibilitate la medicament.
Neiromidin comp. 20mg N50
Actiunea farmacologica: Ipidakrin - un inhibitor de colinesteraza reversibil.
Stimuleaza direct de impulsuri nervoase in muschi-sinapsa si in SNC, datorita blocarii canalelor de potasiu ale membranei. Imbunatateste actiunea acetilcolinei asupra musculaturii netede, adrenalina, serotonina, histamina si oxitocina.
Ipidakrin imbunatateste si stimuleaza transmisia neuromusculara, imbunatateste conductivitatea sistemului nervos periferic, care a fost intrerupta din cauza unei accidentari, inflamatie, expunerea la anestezice locale, unele antibiotice, clorura de potasiu, creste contractilitatea musculaturii netede sub influenta agonisti acetilcolina, adrenalina, receptori serotonina, histamina si oxitocina cu exceptia clorura de potasiu, imbunatateste memoria.
INDICATII
Boli ale sistemului nervos periferic:
- Neuritis.
- Polinevrite.
- Polineuropatia.
- Poliradikulopatii.
- Miastenia gravis.
- Sindromul miastenic de diferite etiologii.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Doza si durata tratamentului Neiromidin stabileste individual, in functie de severitatea bolii.
Boli ale sistemului nervos periferic, miastenia gravis si sindromul miastenic: interiorul medicament este prescris la 10-20 mg (0. 5-1 fila. ) De 1-3 ori / zi. Curs de tratament este de la 1 la 2 luni. Daca este necesar, tratamentul poate fi repetat de mai multe ori, cu o pauza intre cursuri de 1-2 luni.
Tratamentul si prevenirea atonie intestinal: droguri interiorul administrat 20 mg (1 comp) De 2-3 ori / zi pentru 1-2 saptamani. In cazul in care urmatoarea doza nu a fost luata in timp, in plus, acesta nu ar trebui sa fie acceptata. Doza zilnica maxima - 200 mg.
CONTRAINDICATII
Epilepsie.
- Tulburari vestibulare.
- Boli extrapiramidale cu hiperkinezie.
- Angina pectorala.
- Bradicardie.
- Astm bronsic.
- Ulcer peptic sau exacerbarea ulcer duodenal.
- Obstructionarea intestinului sau ale tractului urinar.
- Sarcina.
- Perioada de lacttie (alaptarea).
- Copiii de varsta.
- Hipersensibilitate la medicament.
0
În stoc
Terapia cu indicații
Diagnol este indicat la adulti pentru golirea colonului inaintea:
- examenului radiologic sau endoscopic;
- intervention chirurgicale la acest nivel.
Doze și mod de administrare
Se administrează pe cale orală.
Preparatul se administrează adulților.
Conținutul unui plic se va dizolva într-un litru de apă. Se va amesteca până la dizolvare completă.
Doza recomandată este de 1 litru soluție reconstituită/15-20 kg. Pentru un adult doza recomandată medie este de 3-4 litri soluție reconstituită.
mod de administrare
Preparatul poate fi administrat într-o singură doză sau divizată în 2 prize, cu condiția că soluția pregătită se va administra complet (în medie 3-4 l soluție în funcție de masa corporală).
-În doze divizate: câte 2 litri seara și 2 litri dimineața înainte de procedură, ultimul pahar se va administra cu 3-4 ore înainte de procedură sau 3 litri seara și 1 litru dimineața îadminnaharinte de procedură, ultimul pahar 3 4 ore înainte de procedură. .
-Într-o singură doză: câte 3-4 litri seara înainte de procedură, este posibilă respectarea unui interval de o oră după administrarea primelor 2 litri. Ingestia recomandată constituie 1-1.5 litri pe oră (250 ml fiecare 10-15 min). Medicul poate ajusta în mod individual norma recomandată de administrare a preparatului în funcție de starea clinică a pacientului și a bolii concomitente potenţială. Contraindicații
-Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6. 1.;
-Tulburări severe ale stării generale a pacientului, precum deshidratarea, insuficiența cardiacă severă;
-Carcinom avansat sau orice maladii erozive ale mucoasei intestinale;
-Pacienții cu risc de sau cu ileus paralitic sau ocluzie grastro-intestinală;
-Perforație a tractului digestiv sau risc de perforație;
-Tulburări de golire gastrică (de exemplu gastropareză);
-Colită toxica sau megacolon toxic.
Diagnol este indicat la adulti pentru golirea colonului inaintea:
- examenului radiologic sau endoscopic;
- intervention chirurgicale la acest nivel.
Doze și mod de administrare
Se administrează pe cale orală.
Preparatul se administrează adulților.
Conținutul unui plic se va dizolva într-un litru de apă. Se va amesteca până la dizolvare completă.
Doza recomandată este de 1 litru soluție reconstituită/15-20 kg. Pentru un adult doza recomandată medie este de 3-4 litri soluție reconstituită.
mod de administrare
Preparatul poate fi administrat într-o singură doză sau divizată în 2 prize, cu condiția că soluția pregătită se va administra complet (în medie 3-4 l soluție în funcție de masa corporală).
-În doze divizate: câte 2 litri seara și 2 litri dimineața înainte de procedură, ultimul pahar se va administra cu 3-4 ore înainte de procedură sau 3 litri seara și 1 litru dimineața îadminnaharinte de procedură, ultimul pahar 3 4 ore înainte de procedură. .
-Într-o singură doză: câte 3-4 litri seara înainte de procedură, este posibilă respectarea unui interval de o oră după administrarea primelor 2 litri. Ingestia recomandată constituie 1-1.5 litri pe oră (250 ml fiecare 10-15 min). Medicul poate ajusta în mod individual norma recomandată de administrare a preparatului în funcție de starea clinică a pacientului și a bolii concomitente potenţială. Contraindicații
-Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6. 1.;
-Tulburări severe ale stării generale a pacientului, precum deshidratarea, insuficiența cardiacă severă;
-Carcinom avansat sau orice maladii erozive ale mucoasei intestinale;
-Pacienții cu risc de sau cu ileus paralitic sau ocluzie grastro-intestinală;
-Perforație a tractului digestiv sau risc de perforație;
-Tulburări de golire gastrică (de exemplu gastropareză);
-Colită toxica sau megacolon toxic.
0
În stoc
INDICAŢII TERAPEUTICE
Tratamentul infecţiilor produse de tulpinile sensibile ale bacteriilor gram pozitive sau
gram negative:
- infecţii ORL, inclusiv tonzilite, faringite, otite medii, sinuzite, mastoidite, scarlatină şi
ca tratament adjuvant in difterie;
- infecţii ale căilor respiratorii, inclusiv bronşită acută sau cronică, pneumonii;
- infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi, inclusiv paniculită, furunculoză, abcese, impetigo,
acnee, infecţii ale plăgilor, erizipel, limfadenită, panariciu, mastită, gangrena pielii;
- infecţii ale oaselor şi articulaţiilor, inclusiv osteomielită şi artrita septică;
- septicemie şi endocardita;
- dizenterie bacteriană. Deşi bacteriile din specia Shigella sunt rezistente in vitro la
linomicină (CIM este de circa 200-400 mcg/ml), lincomicina este eficientă în această
maladie deoarece la nivelul intestinului se ating concentraţii înalte de lincomicină
(circa 3000-7000 mcg/g mase fecale).
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Înainte de administrarea preparatului se face proba intradermică pentru sensibilitate
la lincomicină.
Adulţi.
Administrare intramusculară
Doza uzuală este de 600 mg fiecare 24 ore. În infecţii grave – câte 600 mg fiecare 12
ore (sau mai frecvent, se determină în raport cu gravitatea infecţiei).
Administrare intravenoasă
De la 600 mg până la 1 g fiecare 8-12 ore. În infecţii grave aceste doze pot fi
crescute. În stări ameninţătoare de viaţă doza nictemirală, administrată intravenos,
poate fi crescută până la 8g.
Copii cu vârsta mai mare de 1 lună.
Administrare intramusculară
10 mg/kg/zi. În infecţii grave – 10 mg/kg fiecare 12 ore.
Administrare intravenoasă
10-20 mg/kg/zi; în raport de gravitatea infecţiei pot fi administrate în câteva doze, în
conformitate cu regulile generale de diluţie şi perfuzare.
Administrarea la pacienţii cu insuficienţă hepatică şi renală
La pacienţii cu insuficienţă hepatică sau renală creşte timpul de înjumătăţire a
lincomicinei, aceasta impune micşorarea frecvenţei administrării lincomicinei la
pacienţii cu insuficienţă hepatică sau renală. Dacă tratamentul cu lincomicină este
necesară la pacienţii cu micşorarea considerabilă a funcţiei hepatice, doza
recomandată este de 25-30% din doza administrată pacienţilor cu funcţia renală
păstrată.
Durata tratamentului se stabileşte individual.
Infecţii produse de streptococul beta-hemolitic. Durata tratamentului trebuie să fie
mai mare de 10 zile. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la componentele preparatului sau la clindamicină în anamneză.
Sarcină (cu excepţia cazurilor cu importanţă vitală). Insuficienţă hepatică şi/sau renală
gravă. Alimentaţia la sân. Copii cu vârsta până la 1 lună. Infecţii micotice grave ale
pielii, mucoasei bucale, candidoză vaginală. Miastenie. Colită, diaree de etiologie
neidentificată. https://bit.ly/34h6WAg
Tratamentul infecţiilor produse de tulpinile sensibile ale bacteriilor gram pozitive sau
gram negative:
- infecţii ORL, inclusiv tonzilite, faringite, otite medii, sinuzite, mastoidite, scarlatină şi
ca tratament adjuvant in difterie;
- infecţii ale căilor respiratorii, inclusiv bronşită acută sau cronică, pneumonii;
- infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi, inclusiv paniculită, furunculoză, abcese, impetigo,
acnee, infecţii ale plăgilor, erizipel, limfadenită, panariciu, mastită, gangrena pielii;
- infecţii ale oaselor şi articulaţiilor, inclusiv osteomielită şi artrita septică;
- septicemie şi endocardita;
- dizenterie bacteriană. Deşi bacteriile din specia Shigella sunt rezistente in vitro la
linomicină (CIM este de circa 200-400 mcg/ml), lincomicina este eficientă în această
maladie deoarece la nivelul intestinului se ating concentraţii înalte de lincomicină
(circa 3000-7000 mcg/g mase fecale).
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Înainte de administrarea preparatului se face proba intradermică pentru sensibilitate
la lincomicină.
Adulţi.
Administrare intramusculară
Doza uzuală este de 600 mg fiecare 24 ore. În infecţii grave – câte 600 mg fiecare 12
ore (sau mai frecvent, se determină în raport cu gravitatea infecţiei).
Administrare intravenoasă
De la 600 mg până la 1 g fiecare 8-12 ore. În infecţii grave aceste doze pot fi
crescute. În stări ameninţătoare de viaţă doza nictemirală, administrată intravenos,
poate fi crescută până la 8g.
Copii cu vârsta mai mare de 1 lună.
Administrare intramusculară
10 mg/kg/zi. În infecţii grave – 10 mg/kg fiecare 12 ore.
Administrare intravenoasă
10-20 mg/kg/zi; în raport de gravitatea infecţiei pot fi administrate în câteva doze, în
conformitate cu regulile generale de diluţie şi perfuzare.
Administrarea la pacienţii cu insuficienţă hepatică şi renală
La pacienţii cu insuficienţă hepatică sau renală creşte timpul de înjumătăţire a
lincomicinei, aceasta impune micşorarea frecvenţei administrării lincomicinei la
pacienţii cu insuficienţă hepatică sau renală. Dacă tratamentul cu lincomicină este
necesară la pacienţii cu micşorarea considerabilă a funcţiei hepatice, doza
recomandată este de 25-30% din doza administrată pacienţilor cu funcţia renală
păstrată.
Durata tratamentului se stabileşte individual.
Infecţii produse de streptococul beta-hemolitic. Durata tratamentului trebuie să fie
mai mare de 10 zile. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la componentele preparatului sau la clindamicină în anamneză.
Sarcină (cu excepţia cazurilor cu importanţă vitală). Insuficienţă hepatică şi/sau renală
gravă. Alimentaţia la sân. Copii cu vârsta până la 1 lună. Infecţii micotice grave ale
pielii, mucoasei bucale, candidoză vaginală. Miastenie. Colită, diaree de etiologie
neidentificată. https://bit.ly/34h6WAg
0
În stoc
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Proprietăţi farmacodinamice
Citicolina este o moleculă organică complexă ce funcţionează ca un intermediar în biosinteza fosfolipidelor membranelor celulare. Citicolina mai este numită CDP-colină sau citidin difosfat colină (citidin 5’- difosfocolină). CDP-colina aparţine unui grup de biomolecule în organismele vii cunoscute drept nucleotide ce joacă un rol important în metabolimul celular. Acţiunea farmacologică a citicolinei implică mecanisme care se extind în afara metabolismului fosfolipidic. Metaboliţii Citicolinei - colina, metionina, betaina, şi nucleotidele derivate din citidină-se includ în diverse căi metabolice. Markerii biochimici ai transmisiei nervoase colinergice sunt cunoscuţi a fi deficitari în stări caracterizate prin degenerarea neuronilor colinergici, precum boala Alzheimer. Citicolina ameliorează modest funcţia cognitivă în boala Alzheimer, servind drept precursor al acetilcolinei. Creierul utilizează colina preferenţial pentru sinteza acetilcolinei, care poate limita cantitatea de colină disponibilă pentru sinteza fosfatidilcolinei. Citicolina a fost studiată în tratamentul pacienţilor cu accident vascular cerebral.
Trei mecanisme sunt cunoscute:
(1) repararea membranei neuronale prin creşterea sintezei de fosfatidilcoline;
(2) repararea leziunilor neuronilor colinergici prin potenţarea sintezei de acetilcolină, şi
(3) reducerea de acizi graşi liberi în regiunea leziunilor neuronale induse de accidentul vascular cerebral. Citicolina protejează neuronii colinergici de autocannibalism, un proces în care fosfolipidele membranare sunt catabolizate cu eliberare de colină pentru sinteza acetilcolinei. Acest lucru se întâmplă atunci când rezervele de colină sunt epuizate şi este necesară “jertfa” de fosfolipide membranare pentru a menţine transmiterea nervoasă. Ca o sursă exogenă de colină pentru sinteza acetilcolinei, citicolina, aşadar, înlocuieşte fosfolipidele membranare (în special, fosfatidilcolina) şi previne moartea celulelor neuronale.
Proprietăţile farmacocinetice
Citicolina este un compus hidrosolubil, cu o biodisponibilitate de peste 90%. Studiile farmacocinetice la adulţii sănătoşi au arătat că dozele orale de citicolină sunt absorbite rapid, şi excretate mai puţin de 1% în masele fecale. Concentraţiile plasmatice maxime se realizează în mod bifazic, la 1 oră de la ingestie, urmat de un al doilea vârf mai mare la 24 de ore de la administrare. Citicolina este metabolizată în peretele intestinal şi ficat. Metaboliţii citicolinei exogene formaţi prin hidroliză în peretele intestinal sunt colina şi citidina. După absorbţie, colina şi citidina sunt distribuite în tot corpul, ajung în sistemul circulator unde sunt utilizate în diverse căi biosintetice, traversează bariera hematoencefalică pentru re-sinteza citicolinelor în creier. Studiile de farmacocinetică cu utilizarea citicolinei marcate C14 evidenţiază faptul că eliminarea citicolinei are loc preponderent pe cale respiratorie cu formarea de CO2 şi excreţie urinară, în două etape, reflectând caracterul bifazic al concentraţiilor plasmatice maxime. Concentraţia plasmatică maximă de prima fază este urmată de o eliminare accentuată, care apoi încetineşte în următoarele 4-10 ore. În faza a doua, o eliminare rapidă survine după o creştere a concentraţiei plasmatice maxime la 24 de ore, care apoi este urmată de o eliminare mai lentă. Timpul de înjumătăţire prin eliminare este de 56 ore prin CO2 şi 71 de ore prin excreţie urinară.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Afecţiuni cerebrovasculare-de ex. în ischemia cauzată de accidentul vascular cerebral, în care Citicolina accelerează recuperarea conştiinţei şi a deficitului motor. Studiile clinice ale Citicolinei au modificat conceptul istoric că Citicolina nu are efect asupra pacientului cu accident vascular cerebral decât după o anumită elasticitate de timp după debutul simptomelor. Utilizarea preparatului din primele 24 de ore după accident vascular cerebral este un factor cheie în evaluarea potenţialului Citicolinei. Rezultatele recente ale unui studiu clinic de fază 3 la pacienţii care au suportat accident vascular cerebral ischemic au demonstrat o îmbunătăţire clinic semnificativă a funcţiei neurologice la pacienţi trataţi cu Citicolină în doza optimă de 500 mg pe zi. Potenţialul Citicolinei ca tratament în accidentul vascular cerebral este subliniat şi de alţi factori-cheie: utilizarea sa orală, fereastra de 24 de ore a oportunităţii terapeutice după accident vascular cerebral, şi o lipsă aparentă de reacţii adverse semnificative. Datele preliminare sugerează că într-un subgrup mic de pacienţi, Citicolina poate reduce dimensiunea impactului cauzat de accidentul vascular cerebral. Administrarea Citicolinei în primele 24 de ore după debutul accidentului vascular cerebral forma moderată până la severă, creşte probabilitatea de recuperare completă în 3 luni.
Traumatism cranio-cerebral de gravitate diferită: într-un studiu clinic, Citicolina a accelerat revenirea din coma post-traumatică şi recuperarea capacităţii de a merge, obţinând un rezultat funcţional final mai bun şi a redus durata de spitalizare.
Dereglări cognitive de etiologii diverse-deficitul cognitiv senil cauzat de afecţiuni degenerative (boala Alzheimer) şi patologia cerebro-vasculară cronică. Citicolina îmbunătăţeşte scorul evaluărilor cognitive şi încetineşte progresarea bolii Alzheimer.
Boala Parkinson-Citicolina şi-a demonstrat eficacitatea şi în tratamentul combinat al bolii Parkinson. Efecte benefice neuroendocrine, neuroimunomodulatoare şi neurofiziologice au fost descrise. Date experimentale considerabile ale efectelor Citicolinei asupra sistemului dopaminergic din sistemul nervos central au fost acumulate. După tratamentul cu citicolină a şoarecilor cu leziuni ale susbstanţei negre s-a dovedit regenerarea celulelor nervoase în aceste zone. Citicolina creşte sinteza dopaminei şi tirozin hidroxilazei în corpul striat.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
În cazul tulburărilor de conştiinţă cauzate de leziunile cerebrale sau de intervenţiile pe creier: la adulţi, de obicei se administrează Citicolina în doza de 100-500 mg de 1-2 ori/zi prin perfuzie intravenoasă, injecţie intravenoasă sau intramusculară. Doza poate fi modificată în funcţie de vârsta şi starea clinică a pacientului.
În cazul hemiplegiei după apoplexie cerebrală:
De obicei, se administrează Citicolina în doza de 1000 mg intravenos o dată pe zi, timp de 4 săptămâni consecutiv sau 250 mg intravenos o dată pe zi, timp de 4 săptămâni consecutiv.
În boala Parkinson: De obicei, se administrează Citicolina în doza de 500 mg intravenos o dată pe zi, în combinaţie cu un anticolinergic. Când efectul terapeutic a fost obţinut timp de maxim 3-4 săptămâni de administrare, se micşorează treptat doza de Citicolină şi se continuă monoterapia cu preparatul anticolinergic.
În pancreatită: De obicei, se administrează Citicolina în doza de 1000 mg intravenos o dată pe zi, timp de 2 săptămâni consecutiv, în combinaţie cu un inhibitor de protează.
REACŢII ADVERSE
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Tulburări ale sistemului nervos: mai puţin frecvente-acțiune stimulantă asupra sistemului parasimpatic.
Tulburări cardiace: mai puţin frecvente tahicardie, bradicardie.
Tulburări vasculare: mai puţin frecvente - hipotensiune arterială discretă tranzitorie.
Tulburări gastrointestinale: mai puţin frecvente durere epigastrică, diaree.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la substanţa activă sau orice component al preparatului. Hiperparasimpaticotonie.
SUPRADOZAJ
Citicolina are o toxicitate mică la om. Într-un studiu cross-over, placebo controlat efectuat pe o elasticitate scurtă, 12 adulţi sănătoşi au administrat Citicolină în doze zilnice de 600 şi 1000 mg sau placebo timp de cinci zile consecutive. Cefalee tranzitorie s-a constat la 4 şi 5 voluntari care au administrat Citicolină în doza de 600 mg şi respectiv 1000 mg, şi la 1 voluntar care a administrat placebo. Nu s-au observat modificări sau anormalităţi hematologice, biochimice sau ale testelor neurologice. LD50 (doza letală 50%) a unei doze unice de Citicolină a fost de 4,600 mg/kg la şoareci şi 4,150 mg/kg la şobolani. Într-un studiu nepublicat de toxicitate acută, Citicolina bază liberă a fost administrată masculilor şi femelelor de şobolani în doza de 2,000 mg/kg timp de 14 zile. Nu s-au constat schimbări în greutate, cazuri letale, simptome sau modificări patologice grave.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
Doze mari de Citicolină pot creşte fluxul sanguin cerebral în cazurile de hemoragie intracraniană persistentă.
Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare
Până în prezent nu există date disponibile care ar sugera siguranţa administrării Citicolinei injectabile la femeile însărcinate. Administrarea preparatului în sarcină şi perioada de alăptare este posibilă doar după evaluarea atentă a raportului beneficiu pentru mamă şi risc potenţial pentru făt/sugar.
Influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACŢIUNI Citicolina, forma injectabilă nu se va administra în asociere cu preparate ce conţin meclofenoxat.
Proprietăţi farmacodinamice
Citicolina este o moleculă organică complexă ce funcţionează ca un intermediar în biosinteza fosfolipidelor membranelor celulare. Citicolina mai este numită CDP-colină sau citidin difosfat colină (citidin 5’- difosfocolină). CDP-colina aparţine unui grup de biomolecule în organismele vii cunoscute drept nucleotide ce joacă un rol important în metabolimul celular. Acţiunea farmacologică a citicolinei implică mecanisme care se extind în afara metabolismului fosfolipidic. Metaboliţii Citicolinei - colina, metionina, betaina, şi nucleotidele derivate din citidină-se includ în diverse căi metabolice. Markerii biochimici ai transmisiei nervoase colinergice sunt cunoscuţi a fi deficitari în stări caracterizate prin degenerarea neuronilor colinergici, precum boala Alzheimer. Citicolina ameliorează modest funcţia cognitivă în boala Alzheimer, servind drept precursor al acetilcolinei. Creierul utilizează colina preferenţial pentru sinteza acetilcolinei, care poate limita cantitatea de colină disponibilă pentru sinteza fosfatidilcolinei. Citicolina a fost studiată în tratamentul pacienţilor cu accident vascular cerebral.
Trei mecanisme sunt cunoscute:
(1) repararea membranei neuronale prin creşterea sintezei de fosfatidilcoline;
(2) repararea leziunilor neuronilor colinergici prin potenţarea sintezei de acetilcolină, şi
(3) reducerea de acizi graşi liberi în regiunea leziunilor neuronale induse de accidentul vascular cerebral. Citicolina protejează neuronii colinergici de autocannibalism, un proces în care fosfolipidele membranare sunt catabolizate cu eliberare de colină pentru sinteza acetilcolinei. Acest lucru se întâmplă atunci când rezervele de colină sunt epuizate şi este necesară “jertfa” de fosfolipide membranare pentru a menţine transmiterea nervoasă. Ca o sursă exogenă de colină pentru sinteza acetilcolinei, citicolina, aşadar, înlocuieşte fosfolipidele membranare (în special, fosfatidilcolina) şi previne moartea celulelor neuronale.
Proprietăţile farmacocinetice
Citicolina este un compus hidrosolubil, cu o biodisponibilitate de peste 90%. Studiile farmacocinetice la adulţii sănătoşi au arătat că dozele orale de citicolină sunt absorbite rapid, şi excretate mai puţin de 1% în masele fecale. Concentraţiile plasmatice maxime se realizează în mod bifazic, la 1 oră de la ingestie, urmat de un al doilea vârf mai mare la 24 de ore de la administrare. Citicolina este metabolizată în peretele intestinal şi ficat. Metaboliţii citicolinei exogene formaţi prin hidroliză în peretele intestinal sunt colina şi citidina. După absorbţie, colina şi citidina sunt distribuite în tot corpul, ajung în sistemul circulator unde sunt utilizate în diverse căi biosintetice, traversează bariera hematoencefalică pentru re-sinteza citicolinelor în creier. Studiile de farmacocinetică cu utilizarea citicolinei marcate C14 evidenţiază faptul că eliminarea citicolinei are loc preponderent pe cale respiratorie cu formarea de CO2 şi excreţie urinară, în două etape, reflectând caracterul bifazic al concentraţiilor plasmatice maxime. Concentraţia plasmatică maximă de prima fază este urmată de o eliminare accentuată, care apoi încetineşte în următoarele 4-10 ore. În faza a doua, o eliminare rapidă survine după o creştere a concentraţiei plasmatice maxime la 24 de ore, care apoi este urmată de o eliminare mai lentă. Timpul de înjumătăţire prin eliminare este de 56 ore prin CO2 şi 71 de ore prin excreţie urinară.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Afecţiuni cerebrovasculare-de ex. în ischemia cauzată de accidentul vascular cerebral, în care Citicolina accelerează recuperarea conştiinţei şi a deficitului motor. Studiile clinice ale Citicolinei au modificat conceptul istoric că Citicolina nu are efect asupra pacientului cu accident vascular cerebral decât după o anumită elasticitate de timp după debutul simptomelor. Utilizarea preparatului din primele 24 de ore după accident vascular cerebral este un factor cheie în evaluarea potenţialului Citicolinei. Rezultatele recente ale unui studiu clinic de fază 3 la pacienţii care au suportat accident vascular cerebral ischemic au demonstrat o îmbunătăţire clinic semnificativă a funcţiei neurologice la pacienţi trataţi cu Citicolină în doza optimă de 500 mg pe zi. Potenţialul Citicolinei ca tratament în accidentul vascular cerebral este subliniat şi de alţi factori-cheie: utilizarea sa orală, fereastra de 24 de ore a oportunităţii terapeutice după accident vascular cerebral, şi o lipsă aparentă de reacţii adverse semnificative. Datele preliminare sugerează că într-un subgrup mic de pacienţi, Citicolina poate reduce dimensiunea impactului cauzat de accidentul vascular cerebral. Administrarea Citicolinei în primele 24 de ore după debutul accidentului vascular cerebral forma moderată până la severă, creşte probabilitatea de recuperare completă în 3 luni.
Traumatism cranio-cerebral de gravitate diferită: într-un studiu clinic, Citicolina a accelerat revenirea din coma post-traumatică şi recuperarea capacităţii de a merge, obţinând un rezultat funcţional final mai bun şi a redus durata de spitalizare.
Dereglări cognitive de etiologii diverse-deficitul cognitiv senil cauzat de afecţiuni degenerative (boala Alzheimer) şi patologia cerebro-vasculară cronică. Citicolina îmbunătăţeşte scorul evaluărilor cognitive şi încetineşte progresarea bolii Alzheimer.
Boala Parkinson-Citicolina şi-a demonstrat eficacitatea şi în tratamentul combinat al bolii Parkinson. Efecte benefice neuroendocrine, neuroimunomodulatoare şi neurofiziologice au fost descrise. Date experimentale considerabile ale efectelor Citicolinei asupra sistemului dopaminergic din sistemul nervos central au fost acumulate. După tratamentul cu citicolină a şoarecilor cu leziuni ale susbstanţei negre s-a dovedit regenerarea celulelor nervoase în aceste zone. Citicolina creşte sinteza dopaminei şi tirozin hidroxilazei în corpul striat.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
În cazul tulburărilor de conştiinţă cauzate de leziunile cerebrale sau de intervenţiile pe creier: la adulţi, de obicei se administrează Citicolina în doza de 100-500 mg de 1-2 ori/zi prin perfuzie intravenoasă, injecţie intravenoasă sau intramusculară. Doza poate fi modificată în funcţie de vârsta şi starea clinică a pacientului.
În cazul hemiplegiei după apoplexie cerebrală:
De obicei, se administrează Citicolina în doza de 1000 mg intravenos o dată pe zi, timp de 4 săptămâni consecutiv sau 250 mg intravenos o dată pe zi, timp de 4 săptămâni consecutiv.
În boala Parkinson: De obicei, se administrează Citicolina în doza de 500 mg intravenos o dată pe zi, în combinaţie cu un anticolinergic. Când efectul terapeutic a fost obţinut timp de maxim 3-4 săptămâni de administrare, se micşorează treptat doza de Citicolină şi se continuă monoterapia cu preparatul anticolinergic.
În pancreatită: De obicei, se administrează Citicolina în doza de 1000 mg intravenos o dată pe zi, timp de 2 săptămâni consecutiv, în combinaţie cu un inhibitor de protează.
REACŢII ADVERSE
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Tulburări ale sistemului nervos: mai puţin frecvente-acțiune stimulantă asupra sistemului parasimpatic.
Tulburări cardiace: mai puţin frecvente tahicardie, bradicardie.
Tulburări vasculare: mai puţin frecvente - hipotensiune arterială discretă tranzitorie.
Tulburări gastrointestinale: mai puţin frecvente durere epigastrică, diaree.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la substanţa activă sau orice component al preparatului. Hiperparasimpaticotonie.
SUPRADOZAJ
Citicolina are o toxicitate mică la om. Într-un studiu cross-over, placebo controlat efectuat pe o elasticitate scurtă, 12 adulţi sănătoşi au administrat Citicolină în doze zilnice de 600 şi 1000 mg sau placebo timp de cinci zile consecutive. Cefalee tranzitorie s-a constat la 4 şi 5 voluntari care au administrat Citicolină în doza de 600 mg şi respectiv 1000 mg, şi la 1 voluntar care a administrat placebo. Nu s-au observat modificări sau anormalităţi hematologice, biochimice sau ale testelor neurologice. LD50 (doza letală 50%) a unei doze unice de Citicolină a fost de 4,600 mg/kg la şoareci şi 4,150 mg/kg la şobolani. Într-un studiu nepublicat de toxicitate acută, Citicolina bază liberă a fost administrată masculilor şi femelelor de şobolani în doza de 2,000 mg/kg timp de 14 zile. Nu s-au constat schimbări în greutate, cazuri letale, simptome sau modificări patologice grave.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
Doze mari de Citicolină pot creşte fluxul sanguin cerebral în cazurile de hemoragie intracraniană persistentă.
Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare
Până în prezent nu există date disponibile care ar sugera siguranţa administrării Citicolinei injectabile la femeile însărcinate. Administrarea preparatului în sarcină şi perioada de alăptare este posibilă doar după evaluarea atentă a raportului beneficiu pentru mamă şi risc potenţial pentru făt/sugar.
Influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACŢIUNI Citicolina, forma injectabilă nu se va administra în asociere cu preparate ce conţin meclofenoxat.
0
În stoc
Compoziţia
Fiecare capsulă vegetală transparenta cu eliberare prelungita de SERIDAZA conţine 120.000 SPU de enzimă serratiopeptidază.
Caracteristici: SERIDAZA este o enzimă proteolitică numită diferit serrapeptază, serrapeptidaza, serratiopeptidază şi serratia peptidază. Este izolat din microorganismul Serratia, care este prezent în mod natural în intestinul viermilor de mătase. Această enzimă permite viermelui de mătase să-şi dizolve coconul fibros. SERIDAZA este clasificată drept o enzimă proteolitică sistemică. Cercetările confirmă că serrapeptaza administrată oral este absorbită în circulaţie sub forma sa activă enzimatic.
Activitatea fibrinolitică - cel mai important aspect al SERIDÂZEI.
1. datorită activităţii proteolitice distruge legaturile de fibrină şi cazeină din toate sistemele organizmului.
2. fluidifică muscusul şi contribuie la eliminarea produselor lizate.
3. sanează zonele de inflamaţie descompunea resturile de proteine şi toxine.
Activitatea antiinflamatorie (micşorare a edemului).
1. SERIDAZA posedă acţiune atît antiinflamatoare cît şi anticoagulantă
2. Creşte fluxul limfatic şi sangvin asftei facilitează drenarea (grăbeşte procesul de reparare a ţesuturilor).
3. Reduce durerea, inhibând eliberarea de amine specifice inclusiv bradikinina
4. Distruge biopeliculele din procesele inflamatorii cronice astfel permiţînd medicamentelor să acţioneze mai efectiv .
SERIDAZA se administrează:
• infecţii ale căilor respiratorii: rinită, angina,laringotraheită, sinusită, pneumonie, BPOC, astm bronşic.
• Patologii infecţioase uro-ginicologice, chirurgicale, maladie aderenţială;
• Tromboflebită, maladia hemoroidală;
• Patologii osteoarticulare: sindrom canalului carpal, artrite, osteoartrite, osteoartroze;
•Complicaţiile diabet zaharat;
• Prevenirea şi tratamentul complicaţiilor postoperatorii (procese inflamatorii, tromboză, edem), boli adezive, edem post-traumatic şi limfatic;
• Chirurgie plastică şi reconstructivă;
• Leziuni, fracturi;
• Distorsiune, deteriorarea aparatului ligamentar;
• Vânătăi;
• Procese posttraumatice cronice;
• Inflamaţia ţesuturilor moi;
• Arsuri;
• Leziuni în medicina sportivă.
• Uveită, iridociclită;
• Hemoftalm;
• Retinopatie diabetică;
• Aplicare în chirurgia oftalmică.
• Scleroză multiplă;
• Dermatita atopica;
• Acnee;
• Artrita reumatoida;
• Artrita reactivă;
• Spondilită anchilozantă.
• Angiopatie diabetică, retinopatie diabetică;
• Tiroidita autoimună.
• Pielonefrita;
• Glomerulonefrita.
• Pancreatită;
• Hepatită.
• Sinuzită;
• Bronşită, pneumonie.
• Angina de efort;
• Stadiul subacut al infarctului miocardic (pentru îmbunătăţirea proprietăţilor reologice ale sângelui).
• Infecţii cronice ale organelor genitale, anexite;
• Reducerea frecvenţei şi severităţii efectelor secundare ale terapiei de substituţie hormonală în ginecologie;
• Mastopatie;
• Gestoză.
• Cistita,
•Prostatită;
• Infecţii cu transmitere sexuală.
• Tromboflebită, inel. tromboflebită acută a venelor superficiale;
• Tratamentul bolii post-tromboflebitice;
•Tratamentul endarteritei şi aterosclerozei oblitérante a arterelor extremităţilor inferioare;
• Prevenirea flebitei recurente;
• Edem limfatic.
• încălcări ale microcirculaţiei, tulburări post-stres, precum şi întreruperea mecanismelor de adaptare;
• Efectele secundare ale terapiei de substituţie hormonală, contracepţia hormonală;
• în timpul intervenţiilor chirurgicale pentru prevenirea complicaţiilor infecţioase şi a bolilor adezive.
SERIDAZA este recomandata pentru prevenirea complicaţiilor infecţioase şi îmbunătăţirea calităţii vieţii.
Mod de administare: Se administrează cîte o capsulă în zi pe nemăncate (1 oră pînă la masă sau
2 după) sau conform indicaţiilor unui lucrator medical.
Durata tratamentului
În procesele acute de obicei 7-10 zile, în cronice de la 1 la 3 luni.
Fiecare capsulă vegetală transparenta cu eliberare prelungita de SERIDAZA conţine 120.000 SPU de enzimă serratiopeptidază.
Caracteristici: SERIDAZA este o enzimă proteolitică numită diferit serrapeptază, serrapeptidaza, serratiopeptidază şi serratia peptidază. Este izolat din microorganismul Serratia, care este prezent în mod natural în intestinul viermilor de mătase. Această enzimă permite viermelui de mătase să-şi dizolve coconul fibros. SERIDAZA este clasificată drept o enzimă proteolitică sistemică. Cercetările confirmă că serrapeptaza administrată oral este absorbită în circulaţie sub forma sa activă enzimatic.
Activitatea fibrinolitică - cel mai important aspect al SERIDÂZEI.
1. datorită activităţii proteolitice distruge legaturile de fibrină şi cazeină din toate sistemele organizmului.
2. fluidifică muscusul şi contribuie la eliminarea produselor lizate.
3. sanează zonele de inflamaţie descompunea resturile de proteine şi toxine.
Activitatea antiinflamatorie (micşorare a edemului).
1. SERIDAZA posedă acţiune atît antiinflamatoare cît şi anticoagulantă
2. Creşte fluxul limfatic şi sangvin asftei facilitează drenarea (grăbeşte procesul de reparare a ţesuturilor).
3. Reduce durerea, inhibând eliberarea de amine specifice inclusiv bradikinina
4. Distruge biopeliculele din procesele inflamatorii cronice astfel permiţînd medicamentelor să acţioneze mai efectiv .
SERIDAZA se administrează:
• infecţii ale căilor respiratorii: rinită, angina,laringotraheită, sinusită, pneumonie, BPOC, astm bronşic.
• Patologii infecţioase uro-ginicologice, chirurgicale, maladie aderenţială;
• Tromboflebită, maladia hemoroidală;
• Patologii osteoarticulare: sindrom canalului carpal, artrite, osteoartrite, osteoartroze;
•Complicaţiile diabet zaharat;
• Prevenirea şi tratamentul complicaţiilor postoperatorii (procese inflamatorii, tromboză, edem), boli adezive, edem post-traumatic şi limfatic;
• Chirurgie plastică şi reconstructivă;
• Leziuni, fracturi;
• Distorsiune, deteriorarea aparatului ligamentar;
• Vânătăi;
• Procese posttraumatice cronice;
• Inflamaţia ţesuturilor moi;
• Arsuri;
• Leziuni în medicina sportivă.
• Uveită, iridociclită;
• Hemoftalm;
• Retinopatie diabetică;
• Aplicare în chirurgia oftalmică.
• Scleroză multiplă;
• Dermatita atopica;
• Acnee;
• Artrita reumatoida;
• Artrita reactivă;
• Spondilită anchilozantă.
• Angiopatie diabetică, retinopatie diabetică;
• Tiroidita autoimună.
• Pielonefrita;
• Glomerulonefrita.
• Pancreatită;
• Hepatită.
• Sinuzită;
• Bronşită, pneumonie.
• Angina de efort;
• Stadiul subacut al infarctului miocardic (pentru îmbunătăţirea proprietăţilor reologice ale sângelui).
• Infecţii cronice ale organelor genitale, anexite;
• Reducerea frecvenţei şi severităţii efectelor secundare ale terapiei de substituţie hormonală în ginecologie;
• Mastopatie;
• Gestoză.
• Cistita,
•Prostatită;
• Infecţii cu transmitere sexuală.
• Tromboflebită, inel. tromboflebită acută a venelor superficiale;
• Tratamentul bolii post-tromboflebitice;
•Tratamentul endarteritei şi aterosclerozei oblitérante a arterelor extremităţilor inferioare;
• Prevenirea flebitei recurente;
• Edem limfatic.
• încălcări ale microcirculaţiei, tulburări post-stres, precum şi întreruperea mecanismelor de adaptare;
• Efectele secundare ale terapiei de substituţie hormonală, contracepţia hormonală;
• în timpul intervenţiilor chirurgicale pentru prevenirea complicaţiilor infecţioase şi a bolilor adezive.
SERIDAZA este recomandata pentru prevenirea complicaţiilor infecţioase şi îmbunătăţirea calităţii vieţii.
Mod de administare: Se administrează cîte o capsulă în zi pe nemăncate (1 oră pînă la masă sau
2 după) sau conform indicaţiilor unui lucrator medical.
Durata tratamentului
În procesele acute de obicei 7-10 zile, în cronice de la 1 la 3 luni.
0
În stoc
Crila Forte Prostată
Supliment alimentar
Un produs natural pe bază de plante ecologic pure si inofensive, cultive și colectate în conformitate cu recomandările GACP-OMS.MECANISM DE ACŢIUNE: Testosteronul este principalul hormon secretat de celulele Leydig din testicule. Testosteronul liber nu provoacă hiperplazie benignă de prostată. Cu toate acestea, sub acțiunea 5u-reductazei, acesta este transformat în Dihidrotestosteron (DHT) - un metabolit activ care se leagă de receptorii din celulele prostatei, determinand diviziunea celulară și contribuind la dezvoltarea hiperplaziei prostatei.
În studiile farmacologice, o fracție izolata de alcaloizi din extractul din Crinum latifolium L. var. Crilae Tram & Khanh, speca Crinum latifolium L., sa dovedit a avea efect de inhibare a enzimei 5a-reductaza si de a reduce capacitatea de transformare a testosteronului in DHT - cauza de baza a hiperplaziei benigne de prostata. Astfel, dimensiunea tumorii prostatice se micorează, iar simptomele hiperplaziei benigne de prostată se ameliorează.
RECOMANDĂRI: CRILA Forte Prostate - este un produs natural pe bază de plante cultivate și colectate conform recomandărilor GACP-OMS, cu efecte dovedite clinic, și anume:
-Scade dimensiunile tumorii; previne dezvoltarea hiperplaziei benigne de prostată;
-Susţine tratamentul prostatitei cronice şi a disfuncţiei fluxului de urină;
-Remediază tulburările urinare la bărbaţi (nicturie, disurie, urinări frecvente, picurare, flux urinar slab, senzaţia de urinare incompletă);
-Reduce riscul de retenție urinară acută și necesitatea intervenției chirurgicale;
-Normalizeză funcţia sistemului urogenital, creşte libidoul şi potenţialul sexual; reduce stresul și insomnia cauzate de urinare frecventă nocturnă, îmbunătățind în mod semnificativ calitatea vieții.
produs este sigur pentru sănătate, poate fi utilizat pe termen lung, este bine tolerat, fără acest efect advers asupra ficatului, rinichilor și inimii. CRILA Forte Prostate nu afectează tensiunea arterială.
ESTE DESTINAT PENTRU:
-Bărbaţii diagnosticaţi cu hiperplazie benignă de prostată;
-Pacienți după intervenție chirurgicală pe prostată;
-Bărbaţi după 40 de ani, pentru a preveni geneza sau reapariţia hiperplaziei benigne de prostată
-Bărbati cu nivel PSA ridicat.
DOZE și MOD DE ADMINISTRARE:
Adulti: în tratamentul suportiv al hiperplaziei de prostată: câte 2 capsule de 2 ori/zi, 30 minute după mese. Durata administrarii -8 săptămâni. La necesitate cura se va repeta.
CRILA Forte Prostate se va administra la aproximativ 20 de minute față de alte produse, pentru a evita reducerea eficacității acestui produs și incompatibilitatea cu celelalte produse (cu excepția vitaminelor).
A nu se depăşi doza zilnică recomandată. Produsul este un supliment alimentar și nu trebuie să înlocuiască o dietă variată și echilibrată și un mod de viață sănătos.
CONTRAINDICAŢII: Hipersensibilitate la unul din componentele produsului.
Supliment alimentar
Un produs natural pe bază de plante ecologic pure si inofensive, cultive și colectate în conformitate cu recomandările GACP-OMS.MECANISM DE ACŢIUNE: Testosteronul este principalul hormon secretat de celulele Leydig din testicule. Testosteronul liber nu provoacă hiperplazie benignă de prostată. Cu toate acestea, sub acțiunea 5u-reductazei, acesta este transformat în Dihidrotestosteron (DHT) - un metabolit activ care se leagă de receptorii din celulele prostatei, determinand diviziunea celulară și contribuind la dezvoltarea hiperplaziei prostatei.
În studiile farmacologice, o fracție izolata de alcaloizi din extractul din Crinum latifolium L. var. Crilae Tram & Khanh, speca Crinum latifolium L., sa dovedit a avea efect de inhibare a enzimei 5a-reductaza si de a reduce capacitatea de transformare a testosteronului in DHT - cauza de baza a hiperplaziei benigne de prostata. Astfel, dimensiunea tumorii prostatice se micorează, iar simptomele hiperplaziei benigne de prostată se ameliorează.
RECOMANDĂRI: CRILA Forte Prostate - este un produs natural pe bază de plante cultivate și colectate conform recomandărilor GACP-OMS, cu efecte dovedite clinic, și anume:
-Scade dimensiunile tumorii; previne dezvoltarea hiperplaziei benigne de prostată;
-Susţine tratamentul prostatitei cronice şi a disfuncţiei fluxului de urină;
-Remediază tulburările urinare la bărbaţi (nicturie, disurie, urinări frecvente, picurare, flux urinar slab, senzaţia de urinare incompletă);
-Reduce riscul de retenție urinară acută și necesitatea intervenției chirurgicale;
-Normalizeză funcţia sistemului urogenital, creşte libidoul şi potenţialul sexual; reduce stresul și insomnia cauzate de urinare frecventă nocturnă, îmbunătățind în mod semnificativ calitatea vieții.
produs este sigur pentru sănătate, poate fi utilizat pe termen lung, este bine tolerat, fără acest efect advers asupra ficatului, rinichilor și inimii. CRILA Forte Prostate nu afectează tensiunea arterială.
ESTE DESTINAT PENTRU:
-Bărbaţii diagnosticaţi cu hiperplazie benignă de prostată;
-Pacienți după intervenție chirurgicală pe prostată;
-Bărbaţi după 40 de ani, pentru a preveni geneza sau reapariţia hiperplaziei benigne de prostată
-Bărbati cu nivel PSA ridicat.
DOZE și MOD DE ADMINISTRARE:
Adulti: în tratamentul suportiv al hiperplaziei de prostată: câte 2 capsule de 2 ori/zi, 30 minute după mese. Durata administrarii -8 săptămâni. La necesitate cura se va repeta.
CRILA Forte Prostate se va administra la aproximativ 20 de minute față de alte produse, pentru a evita reducerea eficacității acestui produs și incompatibilitatea cu celelalte produse (cu excepția vitaminelor).
A nu se depăşi doza zilnică recomandată. Produsul este un supliment alimentar și nu trebuie să înlocuiască o dietă variată și echilibrată și un mod de viață sănătos.
CONTRAINDICAŢII: Hipersensibilitate la unul din componentele produsului.
0
În stoc
Ce este Secnidox şi pentru ce se utilizează
Este un remediu antiparazitar și antiprotozoic, manifestă un efect amebicid. Secnidazol este eficace
faţă de Trichomonas vaginalis, Entamoeba histolytica, Giardia lamblia.
Secnidox este indicat în caz de:
trihomoniază urogenitală la femei şi bărbaţi (cauzată de Trichomonas vaginalis);
amibiaza intestinală (cauzată de Еntamoeba histolytica);
amibiaza hepatica (cauzată de Еntamoebahistolytica);
giardoză (lambliază) ( cauzată de Giardia lamblia).
Profilaxia infecţiilor, cauzate de bacterii anaerobe, utilizarea acestuia depinde de sensibilitatea
agentului patogen.
Medicul dumneavoastră va stabili dacă Secnidox este potrivit pentru tratarea infecţiei
dumneavoastră. Cum să luați Secnidox
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Pentru tratamentul unor infecţii cu bacterii sau al unor infecţii cu anumiţi paraziţi, medicul
dumneavoastră va decide cât este nevoie să luaţi Secnidox. Doza şi durata tratamentului depind de
afecţiune şi de gravitatea ei. Respectaţi cu stricteţe recomandările medicului dumneavoastră.
Pentru a fi eficace, acest medicament trebuie utilizat cu regularitate, în dozele prescrise şi atât timp
cât v-a recomandat medicul dumneavoastră.
Adulți
Trihomoniază urogenitală – 2 comprimate pe zi, administrate în priză unică sau divizată în doua
prize cu un interval de 12 ore (total 2 g).
Amibiaza intestinală:
Amibiază acută simptomatică – câte 2 comprimate pe zi, administrate în priză unică sau
divizată în doua prize cu un interval de 12 ore (total 2 g).
Amibiază asimptomatică, inclusiv forma de focar şi cistică -1,5 g administrat în priză unică,
timp de 3 zile.
Amibiaza hepatica - câte 1.5 g, în priză unică sau divizată, timp de 5 zile.
Giardoză: - câte 4 comprimate în priză unică.
Copii și adolescenți:
Amibiază intestinală:
- Amibiaza acută simptomatică 25 - 30 mg/kg în priză unică.
- Amibiaza asimptomatică, inclusiv forma de focar şi cistică – zilnic câte 25-30 mg/kg într-o priză
timp de 3 zile.
Amibiază hepatică: zilnic câte 25-30 mg/kg într-o priză sau divizate în câteva prize timp de 5 zile.
Giardoză: 25-30 mg/kg în priză unică.
Grupuri speciale de pacienţi:
Insuficienţă renală/hepatică:
Dacă suferiți de insuficiență renală moderată până la severă, nu este nevoie de ajustarea dozelor,
îndeosebi, în tratamentul de scurtă durată.
Dacă suferiți de insuficiență hepatică severă, medicul va evalua situația și va reducă doza zilnică, în
funcție de severitatea acesteia.
În ambele cazuri, de obicei, medicul este cel care ia decizia finală
Modul de administrare
Comprimatele filmate se administrează oral, cu o cantitate suficientă de apă. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, Secnidox poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
În timpul utilizării Secnidox pot să apară următoarele reacţii adverse, acestea fiind clasificate în
funcţie de frecvenţa de apariţie:
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane)
- dureri epigastrice și/sau dureri în abdomen, greață, vomă, diaree, constipație.
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane)
- leucopenie, reacții de hipersensibilitate, uneori severe, cum ar fi erupții cutanate, prurit, urticarie,
angioedem, bronhospasm, edem facial, edem periorbital, și edem laringian, febră, eritem și reacții
anafilactice, dureri de cap, convulsii, vertij, parestezii, neuropatie senzorială periferică, și
polineuropatia senzitiv-motorie, palpitații, stomatită, glosită, afectarea gustului (gust metalic în
gură), lipsa poftei de mâncare, hepatite.
Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane)
- agranulocitoză, neutropenie, trombocitopenie, tulburări psihotice, incluzând confuzii, halucinaţii,
encefalopatie (manifestată, de exemplu, prin confuzii) și sindrom cerebelos (manifestată,de
exemplu prin ataxie, dizartrie, afectarea coordonației motorie, nistagmus și tremor) care sunt
reversibile la întreruperea tratamentului.
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă
nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi
raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii
sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amed.md
sau e-mail: [email protected].
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind
siguranţa acestui medicament.
https://bit.ly/3kZGox7
Este un remediu antiparazitar și antiprotozoic, manifestă un efect amebicid. Secnidazol este eficace
faţă de Trichomonas vaginalis, Entamoeba histolytica, Giardia lamblia.
Secnidox este indicat în caz de:
trihomoniază urogenitală la femei şi bărbaţi (cauzată de Trichomonas vaginalis);
amibiaza intestinală (cauzată de Еntamoeba histolytica);
amibiaza hepatica (cauzată de Еntamoebahistolytica);
giardoză (lambliază) ( cauzată de Giardia lamblia).
Profilaxia infecţiilor, cauzate de bacterii anaerobe, utilizarea acestuia depinde de sensibilitatea
agentului patogen.
Medicul dumneavoastră va stabili dacă Secnidox este potrivit pentru tratarea infecţiei
dumneavoastră. Cum să luați Secnidox
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Pentru tratamentul unor infecţii cu bacterii sau al unor infecţii cu anumiţi paraziţi, medicul
dumneavoastră va decide cât este nevoie să luaţi Secnidox. Doza şi durata tratamentului depind de
afecţiune şi de gravitatea ei. Respectaţi cu stricteţe recomandările medicului dumneavoastră.
Pentru a fi eficace, acest medicament trebuie utilizat cu regularitate, în dozele prescrise şi atât timp
cât v-a recomandat medicul dumneavoastră.
Adulți
Trihomoniază urogenitală – 2 comprimate pe zi, administrate în priză unică sau divizată în doua
prize cu un interval de 12 ore (total 2 g).
Amibiaza intestinală:
Amibiază acută simptomatică – câte 2 comprimate pe zi, administrate în priză unică sau
divizată în doua prize cu un interval de 12 ore (total 2 g).
Amibiază asimptomatică, inclusiv forma de focar şi cistică -1,5 g administrat în priză unică,
timp de 3 zile.
Amibiaza hepatica - câte 1.5 g, în priză unică sau divizată, timp de 5 zile.
Giardoză: - câte 4 comprimate în priză unică.
Copii și adolescenți:
Amibiază intestinală:
- Amibiaza acută simptomatică 25 - 30 mg/kg în priză unică.
- Amibiaza asimptomatică, inclusiv forma de focar şi cistică – zilnic câte 25-30 mg/kg într-o priză
timp de 3 zile.
Amibiază hepatică: zilnic câte 25-30 mg/kg într-o priză sau divizate în câteva prize timp de 5 zile.
Giardoză: 25-30 mg/kg în priză unică.
Grupuri speciale de pacienţi:
Insuficienţă renală/hepatică:
Dacă suferiți de insuficiență renală moderată până la severă, nu este nevoie de ajustarea dozelor,
îndeosebi, în tratamentul de scurtă durată.
Dacă suferiți de insuficiență hepatică severă, medicul va evalua situația și va reducă doza zilnică, în
funcție de severitatea acesteia.
În ambele cazuri, de obicei, medicul este cel care ia decizia finală
Modul de administrare
Comprimatele filmate se administrează oral, cu o cantitate suficientă de apă. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, Secnidox poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
În timpul utilizării Secnidox pot să apară următoarele reacţii adverse, acestea fiind clasificate în
funcţie de frecvenţa de apariţie:
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane)
- dureri epigastrice și/sau dureri în abdomen, greață, vomă, diaree, constipație.
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane)
- leucopenie, reacții de hipersensibilitate, uneori severe, cum ar fi erupții cutanate, prurit, urticarie,
angioedem, bronhospasm, edem facial, edem periorbital, și edem laringian, febră, eritem și reacții
anafilactice, dureri de cap, convulsii, vertij, parestezii, neuropatie senzorială periferică, și
polineuropatia senzitiv-motorie, palpitații, stomatită, glosită, afectarea gustului (gust metalic în
gură), lipsa poftei de mâncare, hepatite.
Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane)
- agranulocitoză, neutropenie, trombocitopenie, tulburări psihotice, incluzând confuzii, halucinaţii,
encefalopatie (manifestată, de exemplu, prin confuzii) și sindrom cerebelos (manifestată,de
exemplu prin ataxie, dizartrie, afectarea coordonației motorie, nistagmus și tremor) care sunt
reversibile la întreruperea tratamentului.
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă
nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi
raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii
sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amed.md
sau e-mail: [email protected].
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind
siguranţa acestui medicament.
https://bit.ly/3kZGox7
0
În stoc
Cum să utilizați Gluconat de calciu soluţie injectabilă
Asistenta medicală sau medicul dumneavoastră vă va administra injecția într-o venă. Medicul dumneavoastră va decide care este doza necesară pentru dumneavoastră precum și cum și când se va
administra injecția.
Doza recomandată pentru adulți este de 10 ml, dacă este necesar se pot administra doze suplimentare.
Cel mult 50 ml (5 fiole) de Gluconat de calciu soluţie injectabilă este recomandat
pentru administrare pe o perioadă de 24 de ore, din cauza riscului de expunere la aluminiu. Luând în considerare conținutul de aluminiu într-o fiolă (atunci când este măsurat la sfârșitul duratei de valabilitate) și având în vedere cunoștințele științifice actuale, nu poate fi exclus faptul că expunerea la aluminiu (din
administrarea a mai mult decât a numărului recomandat de fiole) ar putea contribui în viitor la expunerea totală la aluminiu (din mediu, apă potabilă și alimente) și toxicitate potențială la pacienți.
Trebuie să vă aflați în poziție culcată când vi se administrează injecția.
Concentrațiile de calciu din sângele și urina dumneavoastră vor fi verificate în timpul tratamentului.
Utilizarea Gluconat de calciu soluţie injectabilă la copii și adolescenți nu este
recomandată din cauza riscului de expunere la aluminiu scurs din sticla fiolei de gluconat de calciu.
Tratamentul repetat sau prelungit, inclusiv ca perfuzie intravenoasă, la copii și adolescenți ( cu vârsta sub 18 ani) este contraindicat din cauza riscului de expunere la aluminiu.
Dacă utilizați mai mult Gluconat de calciu soluţie injectabilă decât trebuie
Deoarece injecția vi se va administra de către un medic sau o asistentă medicală, este puțin probabil să vi se administreze prea mult. Trebuie să spuneți imediat persoanei care vă administrează injecția, dacă credeți că vi s-a administrat prea mult, aveți greață, vărsături, constipație, aveți dureri de stomac, aveți
slăbiciune musculară, simțiți sete, urinați mult, vă simțiți confuz sau aveți dureri osoase, .
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Asistenta medicală sau medicul dumneavoastră vă va administra injecția într-o venă. Medicul dumneavoastră va decide care este doza necesară pentru dumneavoastră precum și cum și când se va
administra injecția.
Doza recomandată pentru adulți este de 10 ml, dacă este necesar se pot administra doze suplimentare.
Cel mult 50 ml (5 fiole) de Gluconat de calciu soluţie injectabilă este recomandat
pentru administrare pe o perioadă de 24 de ore, din cauza riscului de expunere la aluminiu. Luând în considerare conținutul de aluminiu într-o fiolă (atunci când este măsurat la sfârșitul duratei de valabilitate) și având în vedere cunoștințele științifice actuale, nu poate fi exclus faptul că expunerea la aluminiu (din
administrarea a mai mult decât a numărului recomandat de fiole) ar putea contribui în viitor la expunerea totală la aluminiu (din mediu, apă potabilă și alimente) și toxicitate potențială la pacienți.
Trebuie să vă aflați în poziție culcată când vi se administrează injecția.
Concentrațiile de calciu din sângele și urina dumneavoastră vor fi verificate în timpul tratamentului.
Utilizarea Gluconat de calciu soluţie injectabilă la copii și adolescenți nu este
recomandată din cauza riscului de expunere la aluminiu scurs din sticla fiolei de gluconat de calciu.
Tratamentul repetat sau prelungit, inclusiv ca perfuzie intravenoasă, la copii și adolescenți ( cu vârsta sub 18 ani) este contraindicat din cauza riscului de expunere la aluminiu.
Dacă utilizați mai mult Gluconat de calciu soluţie injectabilă decât trebuie
Deoarece injecția vi se va administra de către un medic sau o asistentă medicală, este puțin probabil să vi se administreze prea mult. Trebuie să spuneți imediat persoanei care vă administrează injecția, dacă credeți că vi s-a administrat prea mult, aveți greață, vărsături, constipație, aveți dureri de stomac, aveți
slăbiciune musculară, simțiți sete, urinați mult, vă simțiți confuz sau aveți dureri osoase, .
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
0
În stoc
100 ml spray contine: sare de mare 0,9 g; excipienți: soluție de clorură de benzalconiu, apă purificată.
Recomandări de utilizare:
- ca mijloc de hidratare zilnică a mucoasei nazale pentru păstrarea proprietăților sale fiziologice protectoare în condiții de uscăciune crescută a aerului;
- pentru a elimina alergenii si haptenele din mucoasa nazala;
- pentru a curata mucoasa nazala de bacterii patogene si virusi si ameliorarea starii pacientului;
- să reducă manifestările procesului inflamator local în cavitatea nazală;
- pentru a curata mucoasa nazala de praf, alergeni si alti factori de poluare a aerului;
- să se pregătească pentru introducerea medicamentelor în cavitatea nazală (pentru a îmbunătăți absorbția acestora);
- pentru a restabili starea fiziologică a membranei mucoase.
Proprietăți:
- îmbunătățește funcția epiteliului ciliat, care sporește rezistența membranei mucoase a cavității nazale și a sinusurilor paranazale la pătrunderea bacteriilor și virusurilor patogene;
- ajuta la curatarea mucoasei nazale de praf, alergeni si secretii nazale infectate;
- favorizează lichefierea mucusului și normalizarea formării acestuia de către celulele caliciforme ale mucoasei nazale;
- ajută la restabilirea permeabilității și a funcționării normale a tractului respirator, accelerează recuperarea după boli ale nazofaringelui și sinusurilor paranazale;
- ameliorează congestia nazală și senzația de presiune în sinusuri;
Ajută la normalizarea pH -ului secrețiilor nazale.
Dozaj si administrare:
Adulți: 1-3 pulverizări în fiecare nară de 2-3 ori pe zi. Copii peste 3 ani: 1-2 injecții în fiecare nară de 2-3 ori pe zi. Pentru a iriga, apăsați nebulizatorul și așteptați puțin până când medicamentul funcționează, apoi curățați nasul expirând ușor aer prin el. Nu vă înclinați capul pe spate - acest lucru poate face ca soluția să vă coboare în gât, ceea ce poate provoca disconfort. După fiecare utilizare, clătiți aplicatorul cu apă și uscați. În cazul utilizării prelungite, nu creează dependență.
Recomandări de utilizare:
- ca mijloc de hidratare zilnică a mucoasei nazale pentru păstrarea proprietăților sale fiziologice protectoare în condiții de uscăciune crescută a aerului;
- pentru a elimina alergenii si haptenele din mucoasa nazala;
- pentru a curata mucoasa nazala de bacterii patogene si virusi si ameliorarea starii pacientului;
- să reducă manifestările procesului inflamator local în cavitatea nazală;
- pentru a curata mucoasa nazala de praf, alergeni si alti factori de poluare a aerului;
- să se pregătească pentru introducerea medicamentelor în cavitatea nazală (pentru a îmbunătăți absorbția acestora);
- pentru a restabili starea fiziologică a membranei mucoase.
Proprietăți:
- îmbunătățește funcția epiteliului ciliat, care sporește rezistența membranei mucoase a cavității nazale și a sinusurilor paranazale la pătrunderea bacteriilor și virusurilor patogene;
- ajuta la curatarea mucoasei nazale de praf, alergeni si secretii nazale infectate;
- favorizează lichefierea mucusului și normalizarea formării acestuia de către celulele caliciforme ale mucoasei nazale;
- ajută la restabilirea permeabilității și a funcționării normale a tractului respirator, accelerează recuperarea după boli ale nazofaringelui și sinusurilor paranazale;
- ameliorează congestia nazală și senzația de presiune în sinusuri;
Ajută la normalizarea pH -ului secrețiilor nazale.
Dozaj si administrare:
Adulți: 1-3 pulverizări în fiecare nară de 2-3 ori pe zi. Copii peste 3 ani: 1-2 injecții în fiecare nară de 2-3 ori pe zi. Pentru a iriga, apăsați nebulizatorul și așteptați puțin până când medicamentul funcționează, apoi curățați nasul expirând ușor aer prin el. Nu vă înclinați capul pe spate - acest lucru poate face ca soluția să vă coboare în gât, ceea ce poate provoca disconfort. După fiecare utilizare, clătiți aplicatorul cu apă și uscați. În cazul utilizării prelungite, nu creează dependență.
0
În stoc
Indicaţii terapeutice
Adulţi
Olanzapina este indicată pentru tratamentul schizofreniei.
La pacienţii care au răspuns iniţial la olanzapină, tratamentul de întreţinere cu olanzapină este eficace
în menţinerea ameliorării clinice.
Olanzapina este indicată în tratamentul episoadelor maniacale moderate până la severe.
Olanzapina este indicată pentru prevenirea recăderilor la pacienţii cu tulburare bipolară, al căror
episod maniacal a răspuns la tratamentul cu olanzapină (vezi pct. 5.1).
Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi
Schizofrenie: Doza iniţială recomandată de olanzapină este de 10 mg/zi.
Episod maniacal
2
Doza iniţială este de 15 mg ca doză zilnică unică în monoterapie sau de 10 mg pe zi în tratamentul
asociat (vezi pct. 5.1).
Prevenirea recăderilor în tulburarea bipolară
Doza iniţială recomandată este de 10 mg/zi. Pentru pacienţii la care s-a administrat olanzapină pentru
tratamentul episoadelor maniacale, tratamentul de prevenire a recăderilor se continuă cu aceeaşi doză.
Dacă apare un nou episod maniacal, mixt sau depresiv, tratamentul cu olanzapină trebuie continuat (cu
ajustarea dozelor dacă este necesar), cu medicaţie suplimentară pentru tratamentul modificărilor de
dispoziţie, în funcţie de starea clinică.
În timpul tratamentului schizofreniei, episoadelor maniacale şi prevenirii recăderilor din tulburarea
bipolară, doza zilnică poate fi ulterior ajustată, în funcţie de starea clinică individuală, în intervalul
5-20 mg/zi. O creştere până la o doză mai mare decât doza iniţială recomandată este indicată numai
după reevaluarea clinică adecvată şi nu trebuie realizată, în general, la intervale mai mici de 24 ore.
La întreruperea tratamentului cu olanzapină, trebuie luată în considerare reducerea treptată a dozei. Mod de administrare
Olanzapina se poate administra indiferent de orarul meselor, deoarece absorbţia nu este influenţată de
alimente. Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1. Pacienţi cu
risc cunoscut de glaucom cu unghi închis. https://bit.ly/3wHNsR2
Adulţi
Olanzapina este indicată pentru tratamentul schizofreniei.
La pacienţii care au răspuns iniţial la olanzapină, tratamentul de întreţinere cu olanzapină este eficace
în menţinerea ameliorării clinice.
Olanzapina este indicată în tratamentul episoadelor maniacale moderate până la severe.
Olanzapina este indicată pentru prevenirea recăderilor la pacienţii cu tulburare bipolară, al căror
episod maniacal a răspuns la tratamentul cu olanzapină (vezi pct. 5.1).
Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi
Schizofrenie: Doza iniţială recomandată de olanzapină este de 10 mg/zi.
Episod maniacal
2
Doza iniţială este de 15 mg ca doză zilnică unică în monoterapie sau de 10 mg pe zi în tratamentul
asociat (vezi pct. 5.1).
Prevenirea recăderilor în tulburarea bipolară
Doza iniţială recomandată este de 10 mg/zi. Pentru pacienţii la care s-a administrat olanzapină pentru
tratamentul episoadelor maniacale, tratamentul de prevenire a recăderilor se continuă cu aceeaşi doză.
Dacă apare un nou episod maniacal, mixt sau depresiv, tratamentul cu olanzapină trebuie continuat (cu
ajustarea dozelor dacă este necesar), cu medicaţie suplimentară pentru tratamentul modificărilor de
dispoziţie, în funcţie de starea clinică.
În timpul tratamentului schizofreniei, episoadelor maniacale şi prevenirii recăderilor din tulburarea
bipolară, doza zilnică poate fi ulterior ajustată, în funcţie de starea clinică individuală, în intervalul
5-20 mg/zi. O creştere până la o doză mai mare decât doza iniţială recomandată este indicată numai
după reevaluarea clinică adecvată şi nu trebuie realizată, în general, la intervale mai mici de 24 ore.
La întreruperea tratamentului cu olanzapină, trebuie luată în considerare reducerea treptată a dozei. Mod de administrare
Olanzapina se poate administra indiferent de orarul meselor, deoarece absorbţia nu este influenţată de
alimente. Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1. Pacienţi cu
risc cunoscut de glaucom cu unghi închis. https://bit.ly/3wHNsR2
0
În stoc
Uractiv caps. N 21
Este un supliment alimentar sub forma de capsule destinat mentinerii starii de sanatate a aparatului urinar si pentru imbunatatirea functiei de excretie a rinichilor.
Avantaje
Ameliorare rapida a senzaţiei de disconfort din tulburarile urinare.
- distruge si elimina microorganismele patogene de la nivelul tractului urinar;
- limpezeste urina si reduce mirosul neplacut specific in infectiile urinare.
Testele de laborator au confirmat ca URACTIV actioneaza eficient asupra E. coli (bacterie responsabila de provocarea a 85% din cazurile de infectie urinara) si Candida albicans (ciuperca implicata frecvent in infectiile genito-urinare).
Compozitie
Ingrediente: extract de strugurii-ursului 175 mg standardizat in arbutina (20%), lactoza monohidrat, albastru de metilen, talc, stearat de magneziu, capsula (dioxid de titan, gelatina).
Indicatii
Se administreaza de la aparitia primelor semne de disconfort la nivel urinar (durere, urinari frecvente, iritatie).
Doze si mod de administrare
Se administreaza de la aparitia primelor semne de disconfort la nivel urinar (durere, urinari frecvente, iritatie) si pana la disparitia acestora, dar nu mai mult de 14 zile;
- copii peste 12 ani: 1 capsula de 3 ori pe zi;
- adulti: 2 capsule de 3 ori pe zi.
Recomandari
- A nu se lasa la indemana si vederea copiilor.
- A se pastra la temperaturi sub 25°C, in ambalajul original.
- A nu se depasi doza recomandata pentru consumul zilnic.
- Suplimentele alimentare nu inlocuiesc o dieta variata si echilibrata si un mod de viata sanatos.
- In absenta datelor de siguranta privind administrarea in timpul sarcinii si alaptarii, nu se recomanda utilizarea produsului in aceasta perioada.
- A se administra la interval de 1-2 ore inainte sau dupa administrarea unor preparate pe baza de fier.
- Se recomanda utilizarea produsului Uractiv 21, capsule impreuna cu Uractiv 21 gel, formula special conceputa pentru igiena zilnica a zonei intime.
Mod de eliberare
Fara prescriptie medicala.
Forma de prezentare
Cutie cu 1 blister a 21 capsule
Este un supliment alimentar sub forma de capsule destinat mentinerii starii de sanatate a aparatului urinar si pentru imbunatatirea functiei de excretie a rinichilor.
Avantaje
Ameliorare rapida a senzaţiei de disconfort din tulburarile urinare.
- distruge si elimina microorganismele patogene de la nivelul tractului urinar;
- limpezeste urina si reduce mirosul neplacut specific in infectiile urinare.
Testele de laborator au confirmat ca URACTIV actioneaza eficient asupra E. coli (bacterie responsabila de provocarea a 85% din cazurile de infectie urinara) si Candida albicans (ciuperca implicata frecvent in infectiile genito-urinare).
Compozitie
Ingrediente: extract de strugurii-ursului 175 mg standardizat in arbutina (20%), lactoza monohidrat, albastru de metilen, talc, stearat de magneziu, capsula (dioxid de titan, gelatina).
Indicatii
Se administreaza de la aparitia primelor semne de disconfort la nivel urinar (durere, urinari frecvente, iritatie).
Doze si mod de administrare
Se administreaza de la aparitia primelor semne de disconfort la nivel urinar (durere, urinari frecvente, iritatie) si pana la disparitia acestora, dar nu mai mult de 14 zile;
- copii peste 12 ani: 1 capsula de 3 ori pe zi;
- adulti: 2 capsule de 3 ori pe zi.
Recomandari
- A nu se lasa la indemana si vederea copiilor.
- A se pastra la temperaturi sub 25°C, in ambalajul original.
- A nu se depasi doza recomandata pentru consumul zilnic.
- Suplimentele alimentare nu inlocuiesc o dieta variata si echilibrata si un mod de viata sanatos.
- In absenta datelor de siguranta privind administrarea in timpul sarcinii si alaptarii, nu se recomanda utilizarea produsului in aceasta perioada.
- A se administra la interval de 1-2 ore inainte sau dupa administrarea unor preparate pe baza de fier.
- Se recomanda utilizarea produsului Uractiv 21, capsule impreuna cu Uractiv 21 gel, formula special conceputa pentru igiena zilnica a zonei intime.
Mod de eliberare
Fara prescriptie medicala.
Forma de prezentare
Cutie cu 1 blister a 21 capsule
0
În stoc
Ce este Amoxicilină şi pentru ce se utilizează
Amoxicilina este un antibiotic folosit pentru tratarea infecţiilor. Aparţine unui grup de antibiotice denumit „peniciline“.
Amoxicilina poate trata o gamă largă de infecţii: infecţii ale pieptului (bronşite, pneumonii), ale urechilor (otite), ale sinusurilor (sinuzite), infecţii ale vezicii urinare şi rinichilor (pielonefrită, cistită, uretrită), infecţii ale sistemului de reproducere feminin, infecţii abdominale, ale inimii (endocardită), ale pielii, dinţilor şi gingiilor (abcese).
Amoxicilina poate fi folosită şi în tratamentul febrei tifoide şi paratifoide (determinate de o bacterie numită Salmonella).
Amoxicilina poate fi utilizată în asociere cu alte medicamente pentru tratarea ulcerului gastric şi duodenal. Nu utilizaţi Amoxicilină Antibiotice
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la amoxicilină, la alte antibiotice din grupa penicilinelor, la cefalosporine sau la oricare dintre celelalte componente ale medicamentului;
- dacă aveţi o boală determinată de un virus numit Epstein-Barr, manifestată prin febră, inflamarea ganglionilor, mărirea splinei, inflamaţia faringelui şi amigdalelor;
- dacă aveţi leucemie limfocitară (o boală a sângelui caracterizată prin creşterea excesivă a numărului de globule albe);
- la copii cu vârsta sub 6 ani.
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Amoxicilină Antibiotice
- dacă aveţi astm bronşic;
- dacă aţi avut vreodată erupţii pe piele când aţi utilizat antibiotice;
- dacă în timp ce utilizaţi amoxicilină aveţi scaune numeroase, cu striuri de sânge, dureri abdominale, febră;
- dacă aveţi sifilis primar (leziune nedureroasă a pielii, localizată de obicei la nivel zonei genitale, însoţită de inflamarea ganglionilor din vecinătate);
- dacă aveţi afecţiuni ale ficatului;
- dacă aveţi afecţiuni ale rinichilor;
- dacă aveţi diabet şi vi se efectuează dozarea glucozei din urină prin metode colorimetrice;
- dacă efectuaţi un test pentru detectarea anticorpilor faţă de globulele roşii (test Coombs). Sarcina şi alăptarea
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.
Amoxicilina se poate administra în timpul sarcinii.
Cantităţi foarte mici de amoxicilină trec în laptele matern; de obicei, în timpul administrării medicamentului, alăptarea nu trebuie întreruptă. Totuşi, în cazul apariţiei diareei, candidozei sau a erupţiei pe piele la sugar, se întrerupe fie alăptarea, fie administrarea antibioticului. Cum să utilizaţi Amoxicilină Antibiotice
Utilizaţi întotdeauna Amoxicilină Antibiotice exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Capsulele se înghit întregi, cu un pahar cu apă. Capsulele de amoxicilină se administrează în timpul mesei sau cu o cantitate mică de alimente. Nu zdrobiţi, mestecaţi sau deschideţi capsulele.
Tratamentul trebuie continuat încă 2-3 zile după dispariţia simptomelor. Se recomandă o perioadă de tratament de cel puţin 10 zile în cazul infecţiilor provocate de streptococi beta-hemolitici, în vederea eradicării agentului patogen.
Adulţi şi adolescenţi
În general, doza recomandată este de 250-500 mg amoxicilină, la intervale de 8 ore (de 3 ori pe zi).
În infecţii grave doza recomandată este de 3 g amoxicilină de două ori pe zi.
Nu trebuie depăşită doza zilnică maximă de 6 g.
La pacienţii la care este necesară profilaxia endocarditei bacteriene se administrează 3 g amoxicilină cu o oră înainte de o intervenţie stomatologică sau chirurgicală, apoi 1,5 g după 6 ore de la intervenţie.
În infecţia cu Chlamydia la gravide, doza recomandată este de 500 mg amoxicilină, la intervale de 8 ore, timp de 7–10 zile.
În infecţii gonococice endocervicale sau uretrale necomplicate doza recomandată este de 50 mg amoxicilină/kg şi zi, în priză unică.
În gastrită şi ulcer gastric sau duodenal determinate de Helicobacter pylori, doza recomandată este 750 mg - 1g amoxicilină de 2 ori pe zi în cazul asocierii cu metronidazol 400 mg şi omeprazol 40 mg pe zi sau 1 g amoxicilină de 2 ori pe zi în cazul asocierii cu claritromicină 500 mg şi omeprazol 40 mg pe zi.
Durata de tratament recomandată este de 7 zile.
Boala Lyme:
- în eritemul cronic migrator doza recomandată este de 4 g amoxicilină pe zi.
- în caz de manifestări sistemice determinate de diseminarea hematogenă a Borrelia burgdorferi, doza poate fi crescută până la 6 g amoxicilină pe zi, administrată în mai multe prize. Durata tratamentului este de 15-21 zile.
La pacienţii hemodializaţi, se administrează o doză suplimentară de 500 mg, la finalul şedinţei de dializă.
Copii cu vârsta peste 6 ani (greutatea peste 20 kg)
În general, doza recomandată este 25-50 mg amoxicilină/kg şi zi, repartizată în 3 prize egale, la intervale de 8 ore.
În funcţie de natura şi gravitatea infecţiei, doza poate fi crescută. Durata tratamentului este în funcţie de răspunsul terapeutic.
Boala Lyme:
- în eritemul cronic migrator doza recomandată este 50 mg amoxicilină/kg şi zi.
- în caz de manifestări sistemice determinate de diseminarea hematogenă a Borrelia burgdorferi, doza poate fi crescută până la 6 g amoxicilină pe zi, administrată în mai multe prize. Durata tratamentului este de 15-21 zile.
Copii cu vârsta sub 6 ani (greutatea sub 20 kg)
Pentru această categorie de pacienţi se utilizează forme farmaceutice adecvate vârstei.
Urmaţi întocmai schema de tratament recomandată de medicul dumneavoastră, chiar dacă începeţi să vă simţiţi mai bine. Simptomele se pot ameliora înainte ca infecţia să fie pe deplin tratată.
Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din Amoxicilină Antibiotice
Orice medicament utilizat în exces poate să determine tulburări grave. Dacă suspectaţi acest lucru, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Simptomele pot fi: greaţă, vărsături şi diaree, afectare neuropsihică.
Amoxicilina este un antibiotic folosit pentru tratarea infecţiilor. Aparţine unui grup de antibiotice denumit „peniciline“.
Amoxicilina poate trata o gamă largă de infecţii: infecţii ale pieptului (bronşite, pneumonii), ale urechilor (otite), ale sinusurilor (sinuzite), infecţii ale vezicii urinare şi rinichilor (pielonefrită, cistită, uretrită), infecţii ale sistemului de reproducere feminin, infecţii abdominale, ale inimii (endocardită), ale pielii, dinţilor şi gingiilor (abcese).
Amoxicilina poate fi folosită şi în tratamentul febrei tifoide şi paratifoide (determinate de o bacterie numită Salmonella).
Amoxicilina poate fi utilizată în asociere cu alte medicamente pentru tratarea ulcerului gastric şi duodenal. Nu utilizaţi Amoxicilină Antibiotice
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la amoxicilină, la alte antibiotice din grupa penicilinelor, la cefalosporine sau la oricare dintre celelalte componente ale medicamentului;
- dacă aveţi o boală determinată de un virus numit Epstein-Barr, manifestată prin febră, inflamarea ganglionilor, mărirea splinei, inflamaţia faringelui şi amigdalelor;
- dacă aveţi leucemie limfocitară (o boală a sângelui caracterizată prin creşterea excesivă a numărului de globule albe);
- la copii cu vârsta sub 6 ani.
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Amoxicilină Antibiotice
- dacă aveţi astm bronşic;
- dacă aţi avut vreodată erupţii pe piele când aţi utilizat antibiotice;
- dacă în timp ce utilizaţi amoxicilină aveţi scaune numeroase, cu striuri de sânge, dureri abdominale, febră;
- dacă aveţi sifilis primar (leziune nedureroasă a pielii, localizată de obicei la nivel zonei genitale, însoţită de inflamarea ganglionilor din vecinătate);
- dacă aveţi afecţiuni ale ficatului;
- dacă aveţi afecţiuni ale rinichilor;
- dacă aveţi diabet şi vi se efectuează dozarea glucozei din urină prin metode colorimetrice;
- dacă efectuaţi un test pentru detectarea anticorpilor faţă de globulele roşii (test Coombs). Sarcina şi alăptarea
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.
Amoxicilina se poate administra în timpul sarcinii.
Cantităţi foarte mici de amoxicilină trec în laptele matern; de obicei, în timpul administrării medicamentului, alăptarea nu trebuie întreruptă. Totuşi, în cazul apariţiei diareei, candidozei sau a erupţiei pe piele la sugar, se întrerupe fie alăptarea, fie administrarea antibioticului. Cum să utilizaţi Amoxicilină Antibiotice
Utilizaţi întotdeauna Amoxicilină Antibiotice exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Capsulele se înghit întregi, cu un pahar cu apă. Capsulele de amoxicilină se administrează în timpul mesei sau cu o cantitate mică de alimente. Nu zdrobiţi, mestecaţi sau deschideţi capsulele.
Tratamentul trebuie continuat încă 2-3 zile după dispariţia simptomelor. Se recomandă o perioadă de tratament de cel puţin 10 zile în cazul infecţiilor provocate de streptococi beta-hemolitici, în vederea eradicării agentului patogen.
Adulţi şi adolescenţi
În general, doza recomandată este de 250-500 mg amoxicilină, la intervale de 8 ore (de 3 ori pe zi).
În infecţii grave doza recomandată este de 3 g amoxicilină de două ori pe zi.
Nu trebuie depăşită doza zilnică maximă de 6 g.
La pacienţii la care este necesară profilaxia endocarditei bacteriene se administrează 3 g amoxicilină cu o oră înainte de o intervenţie stomatologică sau chirurgicală, apoi 1,5 g după 6 ore de la intervenţie.
În infecţia cu Chlamydia la gravide, doza recomandată este de 500 mg amoxicilină, la intervale de 8 ore, timp de 7–10 zile.
În infecţii gonococice endocervicale sau uretrale necomplicate doza recomandată este de 50 mg amoxicilină/kg şi zi, în priză unică.
În gastrită şi ulcer gastric sau duodenal determinate de Helicobacter pylori, doza recomandată este 750 mg - 1g amoxicilină de 2 ori pe zi în cazul asocierii cu metronidazol 400 mg şi omeprazol 40 mg pe zi sau 1 g amoxicilină de 2 ori pe zi în cazul asocierii cu claritromicină 500 mg şi omeprazol 40 mg pe zi.
Durata de tratament recomandată este de 7 zile.
Boala Lyme:
- în eritemul cronic migrator doza recomandată este de 4 g amoxicilină pe zi.
- în caz de manifestări sistemice determinate de diseminarea hematogenă a Borrelia burgdorferi, doza poate fi crescută până la 6 g amoxicilină pe zi, administrată în mai multe prize. Durata tratamentului este de 15-21 zile.
La pacienţii hemodializaţi, se administrează o doză suplimentară de 500 mg, la finalul şedinţei de dializă.
Copii cu vârsta peste 6 ani (greutatea peste 20 kg)
În general, doza recomandată este 25-50 mg amoxicilină/kg şi zi, repartizată în 3 prize egale, la intervale de 8 ore.
În funcţie de natura şi gravitatea infecţiei, doza poate fi crescută. Durata tratamentului este în funcţie de răspunsul terapeutic.
Boala Lyme:
- în eritemul cronic migrator doza recomandată este 50 mg amoxicilină/kg şi zi.
- în caz de manifestări sistemice determinate de diseminarea hematogenă a Borrelia burgdorferi, doza poate fi crescută până la 6 g amoxicilină pe zi, administrată în mai multe prize. Durata tratamentului este de 15-21 zile.
Copii cu vârsta sub 6 ani (greutatea sub 20 kg)
Pentru această categorie de pacienţi se utilizează forme farmaceutice adecvate vârstei.
Urmaţi întocmai schema de tratament recomandată de medicul dumneavoastră, chiar dacă începeţi să vă simţiţi mai bine. Simptomele se pot ameliora înainte ca infecţia să fie pe deplin tratată.
Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din Amoxicilină Antibiotice
Orice medicament utilizat în exces poate să determine tulburări grave. Dacă suspectaţi acest lucru, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Simptomele pot fi: greaţă, vărsături şi diaree, afectare neuropsihică.