In procesul de imbatranire sau in cazul accidentelor scade sinteza si calitatea proteogliconelor din tesuturi. Acestea sunt macromolecule compuse din lanturi de glucozaminglican (alcatuite in mare parte din condroitina sulfat) care datorita naturii lor, mentin tesuturile conjunctive moi si in acelasi timp elastice. Glucozamina este o substanta naturala, un aminoglucid, care intra in compozitia tesuturilor din organismul uman, indeosebi a cartilajului articular, unde are un rol important pentru mobilitatea incheieturilor precum si in sinteza tesuturilor conjunctive. Condroitina, component natural al organismului uman contribuie la mentinerea integritatii si a functionalitatii intregului tesut conjunctiv din cartilajul articular, tegumente si vase de sange.
Prin actiunea sinergica a celor doua substante active se incetineste evolutia bolii artrozice, se imbunatateste mobilitatea articulara si se amelioreaza durerea. O cantitate suficienta de glucozamina si condroitina asigura o buna elasticitate tesuturilor, prevenind accidentele si ajuta la recuperarea dupa producerea acestora. Fiind componente naturale ale organismului uman, cele doua substante active sunt bine tolerate, nesemnalandu-se efecte secundare nedorite.
Indicatii
Stopartroz Forte actioneaza la nivelul cartilajului articular (genunchi, sold, coloana vertebrala, umar, mana, glezna), pe care il reface, imbunatateste mobilitatea, reduce durerea, fiind bine tolerat

- intarzie distrugerea cartilajului articular, fenomen care apare odata cu inaintarea in varsta

- reda mobilitatea articulatiilor

CONTRAINDICATI
Deoarece nu exista studii privind administrarea glucozaminei la femei gravide sau la mame care alapteaza, produsul nu este recomandat acestora.
Glucozamina este un zahar aminat, ca atare diabeticii ar trebui sa-1 utilizeze cu prudenta si sa-si controleze glicemia mai frecvent pe durata administrarii.
Condroitina, avand o structura asemanatoare heparinei, nu se administreaza persoanelor sub tratament anticoagulant.
La pacienti cu dieta hipopotasica se va lua in considerare continutul in clorura de potasiu (278,00 mg/plic).
Nu se administreaza la bolnavii de fenilcetonurie, datorita continutului de aspartam.

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

Indicaţii terapeutice
FORSEF 1g IV este indicat la adulţi şi copii, inclusiv la nou-născuţii la termen
(de la naştere), pentru tratamentul următoarelor infecţii:
- Meningită bacteriană
- Pneumonie comunitară dobândită
- Pneumonie dobândită în spital
- Otită medie acută
- Infecţii intraabdominale
- Infecţii complicate ale tractului urinar (inclusiv pielonefrită)
- Infecţii ale oaselor şi articulaţiilor
- Infecţii complicate cutanate şi ale ţesuturilor moi
- Gonoree
- Sifilis
- Endocardită bacteriană
FORSEF 1g IV poate fi utilizat:
- Pentru tratamentul exacerbărilor acute ale bolii pulmonare obstructive cronice
la adulţi.
- Pentru tratamentul boreliozei Lyme diseminate (stadii precoce (stadiul
II) şi avansate ale bolii (stadiul III)) la adulţi şi copii, inclusiv la nounăscuţi cu vârsta peste 15 zile.
- Pentru profilaxia preoperatorie a infecţiilor locale asociate intervenţiilor
chirurgicale.
- În controlul neutropeniei la pacienţii cu febră, care este suspectată a
fi determinată de o infecţie bacteriană.
- Pentru tratamentul pacienţilor cu bacteremie asociată sau care se
suspectează a fi asociată cu oricare dintre infecţiile enumerate mai
sus.
Forsef trebuie administrat în asociere cu alţi agenţi antibacterieni atunci când
bacteriile în cauză nu se află în spectrul său de acţiune (vezi pct. 4.4).
Trebuie avute în vedere ghidurile terapeutice în vigoare cu privire la utilizarea
adecvată a antibioticelor.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Doza depinde de severitatea, susceptibilitatea, locul şi tipul infecţiei şi
de vârsta şi starea funcţiei hepato-renale ale pacientului.
Dozele recomandate din tabelele de mai jos sunt dozele recomandate în
general în aceste indicaţii. În cazuri severe particulare, trebuie luată în
considerare administrarea dozelor aflate la limita superioară al intervalului de
doze recomandat. Mod de administrare
Forsef poate fi administrat în perfuzie intravenoasă în decurs de cel puţin 30 de
minute (cale de administrare preferată), sub formă de injecţie intravenoasă
lentă în decurs de 5 minute sau sub formă de injecţie intramusculară profundă.
Admimistrarea intravenoasă intermitentă a injecţiilor trebuie efectuată în
decurs de 5 minute, de preferat în vene cu diametrul mai mare. La sugari şi la
copiii cu vârsta de până la 12 ani, dozele de 50 mg/kg sau mai mari trebuie
administrate în perfuzie. La nou-născuţi, dozele trebuie administrate intravenos
în decurs de 60 de minute, pentru a reduce riscul potenţial de apariţie a
encefalopatiei bilirubinice (vezi pct. 4.3 şi 4.4).
Ceftriaxona este contraindicată la nou-născuţi (≤ 28 de zile) dacă aceştia necesită
(sau se aşteaptă să necesite) tratament intravenos cu soluţii care conţin calciu,
inclusiv cu perfuzii continue care conţin calciu, cum este nutriţia parenterală, din
cauza riscului de precipitare a sării de calciu de ceftrixonă (vezi pct. 4.3).
Soluţiile perfuzabile care conţin calciu (de exemplu soluţia Ringer sau soluţia
Hartmann) nu trebuie utilizate pentru a reconstitui ceftriaxona sau pentru a dilua
ulterior conţinutul flaconului reconstituit pentru administrarea intravenoasă,
deoarece se poate forma un precipitat. Precipitatul de calciu-ceftriaxonă poate
apărea, de asemenea, atunci când ceftriaxona este amestecată cu soluţii care
conţin calciu în aceeaşi linie de administrare intravenoasă. Prin urmare,
ceftriaxona şi soluţiile care conţin calciu nu trebuie amestecate sau administrate
simultan (vezi pct. 4.3, 4.4 şi 6.2).
Pentru profilaxia preoperatorie a infecţiilor locale asociate intervenţiilor
chirurgicale, ceftriaxona trebuie administrată cu 30-90 de minute înainte de
intervenţia chirurgicală.
Pentru instrucţiuni privind reconstituirea medicamentului înainte de administrare,
vezi pct. 6.6.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la ceftriaxonă, la alte cefalosporine sau la oricare dintre
excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
https://bit.ly/3wjpAni

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

Ce este Engystol şi pentru ce se utilizează
Engystol este un medicament homeopat utilizat ca tratament adjuvant în răceli şi sindroame de tip gripal
la adulţi şi copii. Cum să utilizaţi Engystol
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doze
Adulţi şi copii cu vârsta peste 12 ani 1 comprimat de 3 ori pe zi.
În cazuri acute: se poate lua câte 1 comprimat la fiecare 30 de minute sau la 1 oră.
Nu trebuie să luaţi mai mult de 12 comprimate pe zi.
Copii cu vârsta cuprinsă între 6 la 11 ani 1 comprimat de 2 ori pe zi.
În cazuri acute: se poate lua câte 1 comprimat la fiecare
1-2 ore, până la de 8 ori pe zi.

Copii cu vârsta cuprinsă între 2 la 5 ani 1 comprimat de 1-2 ori pe zi.
În cazuri acute: se poate lua câte 1 comprimat la fiecare 1-2 ore, până la de 6 ori pe zi.
Copii cu vârsta cuprinsă între 0 la 1 an 1 comprimat o dată pe zi.
În cazuri acute: se poate lua câte 1 comprimat la fiecare
1-2 ore, până la de 4 ori pe zi.
Mod de utilizare
Administrare orală.
Lăsaţi comprimatele să se dizolve în gură înainte de înghiţire, cu cel puţin 30 minute înainte de masă.

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimate filmate.
Comprimate filmate de culoare albă alungite.
DATE CLINICE
Indicaţii terapeutice
Zimaks este un antibiotic din grupa cefalosporinelor pentru administrare orală, care
in vitro a marcat activitate bactericida împotriva unei game largi de
microorganisme Gram-pozitive și Gram-negative.
Este indicat pentru tratamentul următoarelor infecții acute, cauzate de
microorganisme susceptibile.
Infecţii ale tractului respirator superior: otită medie și alte infecții ale
tractutului respirator superior, unde microorganismul ce a cauzat infecția este
cunoscut ori suspectat a fi rezistent la alte antibiotice folosite mai frecvent. Ori în
cazuri unde tratamentul cu alte antibiotice a eșuat și duce după sine anumite
riscuri.
Infecţii ale tractului respirator inferior: ex. bronşită.
Infecţii ale tractului urinar: ex. cistite, uretrite, pielonefrite necomplicate.
Eficacitatea clinică a fost demonstrată în infecții cauzate de patogeni ca
Streptococcus pneumoniae, Streptococcus pyogenes, Escherichia coli, Proteus
mirabilis, Kliebsiella species, Haemophilus influenzae (beta-lactamase positive și
negative), Branhamella catarrhalis (beta-lactamase positive și negative) și
Enterobacter species. Zimaks este foarte stabil în prezența enzimelor betalactamice.
Cele mai multe tulpini de microorganisme cum sunt Enterococcus
(Streptococcus faecalis, grupa D Streptococci) și Staphylococci (inclusiv tulpini
coagulazo-positive, negative și tulpinile rezistente la meticillină) sunt rezistente
la Zimaks. În plus multe tulpini de microorganisme cum sunt Pseudomonas,
Bacteriodes fragalis, Listeria monocytogenes și Clostridia sunt rezistente la
Zimaks.
Doze şi mod de administrare
Absorbția Zimaks nu este condiționată de prezența alimentelor.Tratamentului, de obicei este de 7 zile,dar poate fi extinsă pînă la 14 zile, dacă este
necesar.
Adulţi și copii cu vîrsta peste 10 ani: Doza recomandată la adulţi este de 200-
400 mg pe zi, în funcție de gravitatea infecției administrată într-o singură priză sau
divizată în două prize.
Vârstnici
Pacienţii vârstnici pot utiliza aceeaşi doză ca şi cea recomandată pentru adulţi. Este
necesară evaluarea funcţiei renale, doza trebuie ajustată în caz de insuficienţă
renală severă (vezi „Dozele în insuficienţa renală”).
Copiilor se administrează suspensia orală pediatrică: Doza recomadată pentru copii
este de 8mg/kg/zi administrată într-o singură priză ori divizată în două prize egale.
Ca un ghid în prescrierea Zimaks suspensie la copii poate fi :
Copii cu vîrsta de la 6 luni până la 1 an: 3,75ml pe zi.
Copii cu vîrsta de la 1 an până la 4 ani: 5ml pe zi.
Copii cu vîrsta de la 5 ani până la 10 ani: 10ml pe zi.
Copii care au masa corporală mai mare de 50kg și vîrsta mai mare de 10 ani
trebuie tratați cu doze recomanadate adulților (200-400mg, în dependență de
severitatea infecției)
Siguranța și eficacitatea cefiximei nu a fost stabilită la copiii mai mici de 6 luni.
Insuficienţa renală
Cefixima poate fi administrată în prezenţa unei insuficiențe renale. Doza şi schema
de administrare normale pot fi utilizate la pacienţi având clearance-ul creatininei
de 20 ml/min sau mai mare. La pacienţii la care clearance-ul creatininei este mai
mic de 20 ml/min, se recomandă ca doza de 200 mg o dată pe zi să nu fie
depăşită. Doza şi schema de administrare în cazul pacienţilor care efectuează
ședințe de dializă peritoneală ambulatorie cronică sau hemodializă trebuie să
urmeze aceleaşi recomandări ca şi în cazul pacienţilor având clearance-ul
creatininei mai mic de 20 ml/min.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la cefiximă, alte antibiotice cefalosporine sau la oricare
dintre excipienţii comprimatului. https://bit.ly/2Ry0nXs

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

1. Ce este Otipax şi pentru ce se utilizează Otipax conține două substanțe active: lidocaina (anestezic local) și fenazona (analgezic și antiinflamator). Otipax este indicat în tratamentul local simptomatic al anumitor afecţiuni dureroase ale urechii mijlocii, cu membrana timpanului intactă: - otite congestive acute; - otite virale flictenulare; - otite barotraumatice. 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Otipax Nu utilizaţi Otipax: - dacă sunteţi alergic la fenazonă, clorhidrat de lidocaină sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6). - dacă prezentați perforări ale membranei timpanice de etiologie infecţioasă sau traumatică. Atenţionări şi precauţii Înainte să utilizaţi Otipax, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Ca o măsură de precauţie, trebuie asigurat că membrana timpanului este intactă, înainte de administrarea produsului. Dacă se constată o distrugere a timpanului, administrarea intraauriculară poate să aducă produsul în contact cu structura urechii medii, cu efecte nocive asupra ei. 2 Produsul poate influenţa rezultatele testelor antidoping.
2. Cum să utilizaţi Otipax Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum este descris în acest prospect sau aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Doza recomandată este de 4 picături Otipax picături auriculare, soluţie, de 2-3 ori pe zi, instilate în conductul auditiv extern al urechii dureroase, prin apăsarea uşoară a flaconului. Pentru a se evita contactul neplăcut al soluţiei reci cu urechea, se recomandă încălzirea uşoară în mână a flaconului înainte de utilizare. Cum se utilizează flaconul-pipetă: - Deșurubati capacul flaconului, - Inșurubați pipeta pe flacon, - Scoateți capacul pipetei, - Răsturnați flaconul și apăsați ușor pipeta pentru a obține o picătură, - Apăsați din nou până la obținerea a 4 picături, - Puneți din nou capacul la pipetă după utilizare. Durata tratamentului Tratamentul nu trebuie să depăşească 10 zile. Dacă simptomele persistă, trebuie să vă adresaţi medicului dumneavoastră. Dacă utilizaţi mai mult Otipax decât trebuie Nu vă administrați o doză dublă pentru a compensa doza uitată. Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
https://bit.ly/3h9kaqo

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

Ce este Rispolept și pentru ce se folosește
Rispolept aparţine unei clase de medicamente denumite "antipsihotice".

Rispolept se foloseste pentru urmatoarele boli:

 Schizofrenia, în care este posibil să vedeți, să auziți sau să simțiți lucruri care nu există

realitate, e posibil să cred lucruri care nu sunt adevărate sau să vă simțiți neobișnuit de

suspicios sau confuz

 Mania, în care vă puteți simți foarte exaltat, euforic (extrem de bucuros), agitat, entuziast sau

hiperactiv. Mania apare într-o boală numită "tulburare bipolară"

 Tratamentul de scurtă durată (până la 6 săptămâni) al agresivității de lungă durată la persoane cu

demenţă Alzheimer, care se rănesc pe sine sau pe alţii. Înainte de acesta, trebuie să se fi utilizat

tratament alternativ (nemedicamentoază)

 Tratament de scurtă durată (până la 6 săptămâni) al agresivității de lungă durată la copii și

adolescenți cu dizabilități intelectuale (cu vârsta de cel puțin 5 ani) și adolescenți cu tulburări de

confort.

Rispolept poate ajuta la atenuarea simptomele bolii și poate împiedica revenirea acestora. PENTRU ADMINISTRARE ORALĂ.

Soluţia se livrează cu o seringă (pipetă dozatoare). Aceasta trebuie să utilizeze pentru a vă ajuta să

măsurați cantitatea exactă de medicament de care aveți nevoie.

Urmați aceste pași:

1.Scoateți capacul cu sistemul de siguranță pentru copii. Împingeți în jos capacul din plastic cu filet

în timp ce îl răsuciți în sens opus acelor de ceasornic (Fig. 1)

2. Introducere în seringa în flacon (Figura 2)

3. On timp ce obțineți inelul inferior, trageți în sus inelul de la vârf până la semnul care corespunde

numărului de mililitri sau miligrame pe care trebuie să le administreze (Fig. 3)

4. Ținând inelul inferior, scoateți întreaga seringă din flacon (Fig. 4)

5. Goliți seringa în orice băutură nealcoolică, cu excepția ceaiului, apăsând în jos inelul de la vârf.

6. Onchideți flaconul

7. Clătiți seringa cu puțină apă. Posibilitate de reacție adversă

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacții adverse, cu toate că nu apar la toate

persoane.

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

Sefpotec 100mg/5ml pulb./susp.orala 100ml N1

Ce este Sefpotec şi pentru ce se utilizează
Sefpotec

conţine

substanţă

activă

numită

cefpodoximă.

Aceasta

aparţine

unui

grup

medicamente denumite cefalosporine.

Acest medicament este utilizat pentru tratamentul infecţiilor provocate de bacterii. Acestea includ

infecţii ale:

nasului, sinusurilor (cum este sinuzita)

gâtului (cum sunt amigdalita, faringita)

organelor cutiei toracice (cum sunt bronşita, pneumonia)

pielii (cum sunt abcese, ulcere, răni infectate, foliculi inflamaţi ai firelor de păr, carbuncule,

furuncule, infecţii în jurul unghiilor, un tip de infecţie a pielii numită celulită)

sistemului urinar (cum sunt cistita şi infecţiile renale)

infecţii cu transmitere sexuală, gonoreea. Cum să utilizaţi Sefpotec

Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum este descris în acest prospect sau aşa cum v-a

spus

medicul

dumneavoastră

farmacistul.

Discutaţi

medicul

dumneavoastră

farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Instrucțiuni de reconstituire a suspensiei orale

Agitaţi sticla pentru a dispersa pulberea. Adăugați în sticlă o cantitate de apă fiartă, răcită și agitaţi.

Apoi umpleţi cu apă fiartă răcită până la semnul de pe sticlă.

După reconstituire, depozitați în frigider și aruncați porțiunea neutilizată după 10 zile.

Luaţi acest medicament pe cale orală.

Luaţi acest medicament indiferent de mese.

Cât de mult medicament trebuie să luaţi

Doza de Sefpotec depinde de necesităţile dumneavoastră şi de boala pentru care sunteţi tratat.

Medicul dumneavoastră vă va recomanda cît trebuie să luaţi.

Doza uzuală este:

Adulţi

Infecţii ale nasului/gâtului: 100 mg de două ori pe zi.

Infecţia sinusurilor: 200 mg de două ori pe zi.

Infecţii la nivelul pieptului şi plămânilor: 200 mg de două ori pe zi

Infecţii ale căilor urinare inferioare, de exemplu cistită: 100 mg de două ori pe zi,

Gonoree: 200 mg în doză unică

Infecţii ale căilor urinare superioare, de exemplu infecţii ale rinichilor: 200 mg de două ori

pe zi.

Infecţii ale pielii: 200 mg de două ori pe zi.

Persoane cu probleme de rinichi

Este posibil să fie necesar ca medicul dumneavoastră să vă administreze o doză mai mică.

Utilizarea la copii

Pentru administrare la copii, trebuie să vă adresaţi medicului dumneavoastră.

La copii, doza trebuie calculată în funcţie de greutatea corporală exprimată în kilograme, şi anume 8

mg/kg greutate corporală în zi, în două doze divizate.

Sugari, copii și adolescenți (cu vârsta cuprinsă între 2 luni și 12 ani):

Tipul infecţiei

Doza zilnică totală

Frecvența dozei

Durată

Otită medie acută

10 mg/kg/zi

(max. 400 mg/zi)

5 mg/kg/12 ore

(max. 200 mg/doză)

5 zile

Faringite şi/sau

tonzilite

10 mg/kg/zi

(max. 200 mg/zi)

5 mg/kg/12 ore

(max. 100 mg/doză)

5-10 zile

Sinuzita maxilară

acută

10 mg/kg/zi

(max. 400 mg/zi)

5 mg/kg/12 ore

(max. 200 mg/doză)

10 zile

Nu trebuie să administrati Sefpotec la copii cu vârsta sub 2 luni. Durata tratamentului

Pentru ca acest medicament să fie eficace, trebuie utilizat în dozele prescrise, atât timp cât v-a spus

medicul.

Dacă dispare febra sau orice alt semn de boală, acest lucru nu înseamnă că s-a produs vindecarea

completă a copilului dumneavoastră.

Dacă copilul dumneavoastră se simte obosit, acest lucru nu se datorează tratamentului, ci infecţiei

însăşi. Nu reduceţi doza sau nu opriţi tratamentul deoarece acest lucru va întârzia numai vindecarea

şi nu va afecta senzaţia de oboseală.

Dacă luaţi acest medicament pentru mai mult de 10 zile, este posibil ca medicul sau asistenta

medicală să vă efectueze o analiză de sânge. Acesta este un control de rutină şi nu trebuie să vă

îngrijoreze.

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI IBUFEN 100 mg/g gel 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ 1 g gel conţine ibuprofen (sub formă de ibuprofen lizinat) – 100 mg. Excipienţi cu efect cunoscut: metilhidroxibenzoat (E218), propilhidroxibenzoat (E216). Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Gel. Gel de culoare galbenă, opalescent, cu miros specific. 4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice Afecţiuni, care necesită acţiune analgezică şi antiinflamatoare locală: - sindrom algic în caz de maladii ale sistemului musculo-scheletal; - dureri de spate; - nevralgie; - sindrom algic posttraumatic; - dureri în forme uşoare de artrită. 4.2 Doze şi mod de administrare Doze Adulţi şi copii cu vârsta peste 12 ani Se aplică aproximativ 3 cm de gel și se masează uşor porţiunea afectată, până la absorbţia lui completă. A nu se depăşi doza recomandată. Mod de administrare Administrare cutanată. 4.3 Contraindicaţii - Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1, acid acetilsalicilic şi la alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS); - maladii alergice cutanate; - maladii infecţioase cu afectarea pielii; - combustii; - leziuni cutanate; - bronhospasm, rinită sau urticarie în antecedente, determinate de administrarea acidului acetilsalicilic sau altor AINS; - utilizarea la copii cu vârsta sub 12 ani fără indicaţia medicului, deoarece nu există date suficiente privind utilizarea lui.
http://nomenclator.amdm.gov.md/med_files/0deb3941-4e93-11e8-80fa-00155d2a071c/09.08.2018%2010_28_43/Ibufen%20100%20mg%20g%20gel%20RCP%2031.07.2018%20R.pdf

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

Ce este Ismigen şi pentru ce se utilizează
Ismigen este un medicament ce conține lizat de bacterii liofilizat. Este un medicament
imunostimulant. Acesta stimulează sistemul dumneavoastră imunitar şi ajută corpul dumneavoastră
să lupte împotriva infecţiilor.
Ismigen se utilizează pentru profilaxia și tratamentul infecţiilor respiratorii, inclusiv complicațiile
răcelii și gripei. În particular, Ismigen se indică pentru tratamentul inflamației acute și cronice a
bronhiilor, inflamației gâtului, amigdalelor, faringelui, laringelui, mucoasei nazale, sinusurilor
paranazale și a urechii.
Ismigen se utilizează pentru tratamentul infecțiilor, rezistente la terapia cu antibiotice și a
complicațiilor infecțiilor bacteriene și virale. Cum să utilizaţi Ismigen
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum este descris în acest prospect sau aşa cum v-a
spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul sau cu farmacistul dacă nu
sunteţi sigur.
Ismigen este destinat pentru adulţi şi copii cu vârsta peste 3 ani.
Câte 1 comprimat, o dată pe zi, timp de 10 zile consecutiv pe parcursul unei luni.
Durata completă a tratamentului este 3 luni.
Mod de administrare:
Administrare sublinguală.
Comprimatul se ţine sub limbă până la dizolvarea lui completă.
Dacă utilizaţi mai mult Ismigen decât trebuie
Cazuri de supradozaj nu sunt descrise. Dacă utilizaţi mai mult ISMIGEN decât trebuie, adresaţi-vă
la medicul dumneavoastră.
Dacă uitaţi să utilizaţi Ismigen
Nu utilizaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Ismigen
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.
De obicei, medicamentul este bine tolerat.
De asemenea, sunt posibile următoarele reacţii adverse:
Rare (pot afecta până la 1 din 10000 pacienţi):
- reacţii alergice cutanate (mâncărime, iritare).

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

PROPRIETATILE FARMACOLOGICE
Acidul acetilsalicilic are proprietati analgezice, antipiretice, antiinflamatoare si antiagregante plachetare.
INDICATII TERAPEUTICE
Stare de preinfarct, infarct miocardic (pentru diminuarea riscului de repetare a infarctului si a letalitatii post – infarct), ischemie cerebrala tranzitorie repetata si ictus ischemic, protezarea valvulelor cardiace (profilaxia si tratamentul trombemboliilor), afectarea neaterosclerotica ale vaselor coronariene, aortoarteriita, viciul mitral si fibrilatia atriala, prolapsul valvulei mitrale (profilaxia trombemboliei), trombembolia recidivanta a arterei pulmonare, pericardita, reumatism, coree reumatica, artrita reumatoida, scleroza sistemica progresanta, miocardita, febra in cazul bolilor infectios – inflamatorii, infarct pulmonar, tromboflebita acuta, lumbago, migrena, cefalee, neuralgie si alte sindroame dureroase de intensitate mica si medie. In imunologia si alergologia clinica se indica in doze crescande cu scop de desensibilizare aspirinica si formarea tolerantei fata de antiinflamatoarele nesteroidiene la bolnavii cu astm bronsic. Copiilor se administreaza ca analgezic sau antipiretic numai in cazuri exceptionale.
CONTRAINDICATII
Hipersensibilitate fata de preparat, diatezele hemoragice (hemofilie, boala Willebrand, teleangiectazii), aneurism disecant al aortei, insuficienta cardiaca, gastrite, acutizarea bolii ulceroase, afectiuni erozive ale tractului gastro – intestinal, ulcere peptice, dereglari functionale grave hepatice si renale, insuficienta acuta renala sau hepatica, hiperuricemie, nefrolitiaza, hipoprotrombinemie initiala, deficit de vitamina K, trombocitopenie, purpura trombocitopenica, sarcina (primul trimestru), alaptarea (pe durata tratamentului se sisteaza), varsta frageda la copii, afectiuni virale la copii pina la 12 ani (gripa, varicela, rugeola) – pericolul dezvoltarii sindromului Reye.

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

Corhidrat de ambroxol este utilizat în tratamentul tusei productive asociată cu boli ale plămânilor şi ale bronhiilor.
Flavamed sirop lichefiază flegma și facilitează expectorația.

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

Urofos 3 g granule pentru soluţie orală
Fosfomicină
1. Ce este Urofos şi pentru ce se utilizează
Urofos conține substanța activă fosfomicină trometamol. Fosfomicina trometamol este un antibiotic care omoară bacteriile, ce pot cauza infecții.
Urofos se utilizează pentru :
- tratamentul infecţiilor acute necomplicate ale tractului urinar inferior la femei, cauzate de agenţii patogeni sensibili la fosfomicină;
- profilaxia infecţiilor în caz de intervenţii chirurgicale sau diagnostice.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Urofos
Nu utilizaţi Urofos:
-dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la fosfomicină trometamol sau la oricare dintre celelalte componente (vezi pct. 6);
-dacă aveți insuficiență renală severă sau dacă sunteți un pacient care efectuează hemodializă;
-dacă aveți intoleranţă la unele categorii de glucide.
Atenţionări şi precauţii
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte de a lua Urofos.
-&Înainte de administrarea fosfomicinei vi se va investiga eventuala existență posibilă a manifestărilor de reacții alergice la fosfomicină.
-&În timpul tratamentului cu fosfomicină pot apărea reacții alergice, care pot fi grave. La apariția lor opriți tratamentul cu fosfomicină și adresați-vă imediat la medic, care vă va stabili un tratament medical adecvat.
-Au existat cazuri de diaree asociate cu antibiotice în cazul administrării a aproape tuturor medicamentelor antibacteriene cu grade diferite de severitate. &În cazul diareei severe, persistente și/sau prezenței sângelui în scaun, în timpul sau după tratamentul cu fosfomicină, trebuie să consultați imediat medicul, deoarece este posibil să fie necesar un tratament specific cât mai curând posibil.
-Dacă după tratamentul cu acest medicament, după 2 sau 3 zile persistă unele dintre simptomele locale, aceasta nu indică un eșec terapeutic, dar pot fi determinate de inflamația anterioară.
Copii
Experiența de utilizare a Urofos la copii este limitată. Nu se recomandă de utilizat la copii cu vârsta sub 12 ani.
Urofos împreună cu alte medicamente
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.
Atunci când Urofos este utilizat concomitent cu metoclopramida, folosită pentru a trata probleme digestive, pot scădea concentrațiile serice și urinare de fosfomicină și de aceea nu trebuie utilizate împreună. Alte medicamente care cresc motilitatea intestinului pot produce, de asemenea, un efect similar.
Dacă luați un anticoagulant (așa-numiții antagoniști ai vitaminei K) în timpul administrării anumitor antibiotice, este posibil să vi se modifice timpul de coagulare a sângelui. Prin urmare, medicul dumneavoastră poate decide să vă monitorizeze coagularea îndeaproape, în timpul administrării de Urofos.
Urofos împreună cu alimente, băuturi şi alcool
Alimentele pot întârzia absorbţia fosfomicinei, ducând la concentrații reduse în sânge și urină. Urofos trebuie administrat pe stomacul gol (peste 2-3 ore după masa).
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, informaţi medicul sau farmacistul până la iniţierea administrării preparatului.
Actualmente nu se consideră adecvată tratarea în regim de doză unică a infecției acute necomplicate a vezicii urinare la gravide. Fosfomicina este excretată în laptele matern în concentrație mică după o injectare unică. Prin urmare, Urofos se poate administra în perioada de lactație sub formă de doză orală unică.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
La unii pacienți fosfomicina a provocat amețeli, care pot influența asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje.
Urofos conţine zaharoză.
Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
3. Cum să luaţi Urofos
Luaţi întotdeauna acest preparat exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Dacă nu sunteţi sigur trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.
Doze și frecvenţa administrării
Doza recomandată pentru tratamentul infecţiilor acute necomplicate ale tractului urinar inferior este doza unică de 3 g.
Doza recomandată pentru profilaxia infectării căilor urinare în caz de intervenţii chirurgicale sau diagnostice constituie 3 g cu 3 ore înainte de intervenţii și 3 g peste 24 ore după prima administrare.
Mod de administrare
Conţinutul unui plic se dizolvă într-un pahar cu apă şi se administrează imediat după preparare. Soluţia preparată de Urofos este omogenă şi opalescentă. Preparatul se administrează pe cale orală, pe stomacul gol (peste 2-3 ore după mese), preferabil înainte de culcare şi după golirea vezicii urinare.
Copii
Urofos nu este recomandat de utilizat la copii cu vârsta sub 12 ani, deoarece există date clinice limitate.
Vârstnici
Pentru tratamentul pacienților cu vârsta sub 75 ani doza recomandată este similară, ca la adulți.
Insuficienţă renală
Urofos nu se va utiliza la pacienţii cu insuficienţă renală severă.
Insuficienţă hepatică
Nu este necesară ajustarea dozei pentru pacienţii cu insuficienţă hepatică.
Dacă luaţi mai mult Urofos decât trebuie
Adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă ați folosit Urofos în doze mai mult, decât este necesar. &În caz de supradozaj cu Urofos au fost raportate următoarele reacţii: afectarea echilibrului și tulburări de auz, gust metalic și tulburări ale gustului.
Dacă uitaţi să luaţi Urofos
Urofos se administrează în doză unică, dacă ați uitat să o luați, luați-o imediat ce vă amintiţi.
Dacă încetaţi să utilizaţi Urofos
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca şi alte medicamentele, acest preparat poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Dacă aveţi oricare dintre următoarele simptome ale unei reacţii adverse severe, întrerupeţi administrarea acestui medicament şi adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră sau departamentului de urgenţă al celui mai apropiat spital:
-reacţii alergice sau anafilactice: dificultăţi de respiraţie, spasmul şi obstrucţia căilor respiratorii, manifestări pe piele;
-o reacţie alergică bruscă, gravă şi uneori letală caracterizată prin dificultăţi în respiraţie, scăderea bruscă a tensiunii arteriale (şoc anafilactic);
-umflare a buzelor, limbii, feţei sau gâtului, dificultate bruscă în respiraţie, vorbire sau înghiţire (edem angioneurotic);
-diaree (scaun lichid) gravă, care durează o lungă elasticitate de timp sau conţine sânge. Aceasta poate fi un semn al unei inflamaţii grave a intestinului (colita pseudomembranoasă);
-scădere gravă a numărului de celule din sânge (anemie aplastică).
Alte reacţii adverse posibile:
Reacţii adverse frecvente (afectează până la 1 din 10 pacienţi)
-inflamația vaginului și a vulvei;
-dureri de cap, amețeli;
-diaree, grețuri.
Reacţii adverse mai puţin frecvente (afectează până la 1 din 100 de pacienţi)
-vomă, dureri abdominale;
-erupții cutanate, pete roșii însoțite sau nu de mâncărime (urticarie), mâncărime.
Reacţii adverse rare (afectează până la 1 din 1000 de pacienţi)
-suprainfecții, provocate de bacterii rezistente.
Reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
-creșterea numărului de eozinofile (un anumit tip de globule albe din sânge);
-pete mici de culoare roșie-vișinie, care apar pe piele datorită unei rupturi capilare (peteșii);
-reacții alergice;
-pierderea poftei de mâncare;
-afectarea vederii;
-creșterea valorii fosfatazei alcaline;
-inflamație la locul injectării.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
5. Cum se păstrează Urofos
A se păstra la temperaturi sub 25 °C.
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj după EXP.
Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi nici un medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. &Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Urofos
Substanța activă este fosfomicina. 1 plic conţine fosfomicină 3 g (sub formă de fosfomicină trometamol 5,631 g);
Celelalte componente sunt: zaharoză, dioxid de siliciu coloidal anhidru, esență de portocale, esență de mandarine, zaharină sodică.

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

FORMA DE DROGURI, COMPOZIȚIE ȘI AMBALAJ
tablete alb, cu o nuanță gălbuie, rotundă, plată, cu risc de împărțire; deveni galben sub influența luminii.

ACȚIUNEA FARMACOLOGICĂ
Preparat antiprotozoal cu activitate antibacteriană, derivat din 5-nitroimidazol. Mecanismul de acțiune este reducerea biochimică a grupului 5-nitro de metronidazol prin proteine intracelulare de transport ale microorganismelor și protozoarelor anaerobe. Grupul restrâns 5-nitro al metronidazolului interacționează cu ADN-ul unei celule de microorganisme, inhibând sinteza acizilor lor nucleici, ceea ce duce la moartea microorganismelor.

metronidazol activ cu privire la Trichomonas vaginalis, Entamoeba histoiytica, Gardnerella vaginalis, Giardia intestinalis, Lamblia spp., Precum și anaerobi Bacteroides spp obligatorii ai. (Inclusiv Bacteroides fragilis, Bacteroides distasonis, Bacteroides ovatus, Bacteroides thetaiotaomicron, Bacteroides vulgatus), Fusobacterium spp, Veillonella spp, Prevotella (Prevotella bivia, Prevotella buccae, disiens Prevotella) ..; unele Microorganisme gram-pozitive (Eubacterium spp., Clostridium spp., Peptococcus spp., Peptostreptococcus spp.). MIC pentru aceste tulpini este 0.125-6.25 μg / ml.

În combinație cu amoxicilina prezintă activitate împotriva Helicobacter pylori (amoxicilina suprimă dezvoltarea rezistenței la metronidazol).

Metronidazolul nu are acțiune bactericidă împotriva majorității bacteriilor și a anaerobilor facultativi, ciuperci și viruși. În prezența florei mixte (aerobe și anaerobe), metronidazolul prezintă o sinergie cu antibioticele eficiente împotriva aerobelor convenționale.

Metronidazolul crește sensibilitatea tumorilor la iradiere, determină sensibilizarea la etanol (acțiune asemănătoare cu cea a disulfiramului), stimulează procesele de reparație.

Farmacocinetica
aspirație

După ce a luat medicamentul în metronidazol rapid și aproape complet absorbit din tractul digestiv. Biodisponibilitatea nu este mai mică de 80%. Cmax Metronidazolul în plasma sanguină este obținut prin metoda 1-3 h. Aportul alimentar scade rata de aspirație și Cmax Metronidazolul în ser.

distribuire

Legarea metronidazolului la proteinele plasmatice este mai mică decât 20%.

Metronidazolul pătrunde în cele mai multe țesuturi și fluide ale corpului, inclusiv plămânii, rinichii, ficatul, piele, fluid spinal, creier, bilă, salivă, lichid amniotic, abcese orale, secreții vaginale, sperma, laptele matern, penetrează bariera hemato-encefalică și bariera placentară. Vd la adulți este de aproximativ 0.55 l / kg, la nou-născuți - 0.54-0.81 l / kg.

metabolism

În ficat, aproximativ 30-60% din metronidazol este metabolizat prin hidroxilare, oxidare și legare la acidul glucuronic. Principalul metabolit (2-oxymetronidazol) are, de asemenea, acțiune antiprotozoală și antibacteriană.

reproducere

T1 / 2 cu funcție hepatică normală este o medie de 8 h (de la 6 h la 12 h).

Metronidazolul este excretat prin rinichi - 60-80% (20% neschimbat), prin intestin - 6-15%. Clearance-ul renal al metronidazolului este 10.2 ml / min.

Farmacocinetica în cazuri clinice speciale

T1 / 2 cu leziuni hepatice alcoolice este 18 h (de la 10 h la 29 h); la nou-născuții născuți la termenul de sarcină 28-30 săptămâni - despre 75 h; 32-35 săptămâni - 35 h, 36-40 săptămâni - 25 h, respectiv.

Metronidazolul și metaboliții majori sunt îndepărtați rapid din sânge în timpul hemodializei (T1 / 2 scade la 2.6 h). Când dializa peritoneală este retrasă în cantități mici.

La pacienții cu funcție renală afectată după administrare repetată, este posibilă cumularea metronidazolului în serul de sânge (de aceea, la pacienții cu insuficiență renală severă, frecvența administrării medicamentului trebuie redusă).

La pacienții vârstnici, excreția metronidazolului este redusă prin rinichi.

INDICATII
Tratamentul bolilor inflamatorii-inflamatorii cauzate de microorganismele sensibile la preparat:

- Trichomoniasis;

- vaginoză bacteriană;

- toate formele de amoebiasis (boli ale localizării intestinale și extraintestinale, incluzând abcesul hepatic amoebic, dizenteria amoebică și amoebaia asimptomatică);

- giardiasis;

- Infecții parodontale (inclusiv gingivita ulcerativă acută, infecții odontogene acute);

- infecții bacteriene anaerobă (infecții infecții ginecologice și abdominale ale SNC, bacteriemie, septicemie, endocardită, osoase și articulare, pielii si tesuturilor moi, infecții ale tractului respirator), cauzate de Bacteroides spp, Clostridium spp, Eubacterium spp, Peptococcus spp, Peptostreptococcus .... spp. și
anaerobi sensibili la metronidazol;

- tratamentul infecțiilor cu Helicobacter pylori în ulcer gastric sau ulcer duodenal, în asociere cu bismut și antibiotice, cum ar fi amoxicilina.

Numirea profilactică înainte de operație pe tractul gastro-intestinal și organele de reproducere.

MOD DE DOSARE
Medicamentul se administrează pe cale orală, în timpul sau după masă, tabletele sunt administrate fără mestecare.

trichomoniaza

Adulți și copii mai mari de 10 ani Alocați 250 mg (fila 1.) 3 ori / zi sau 500 mg (fila 2.) 2 ori / zi pentru 7 zile. Femeile trebuie să numească suplimentar metronidazol sub formă de supozitoare vaginale sau comprimate. Dacă este necesar, puteți repeta cursul tratamentului. Între cursuri ar trebui să fie o întrerupere în săptămânile 3-4 cu efectuarea testelor de laborator repetate de control.

O schemă alternativă este de a atribui terapia 750 mg (fila 3.) În dimineața și 1250 mg (5 tab.) Sau seara 2000 mg (8 tab.) / Zi o dată. Durata tratamentului este de 2 zile. Tratamentul se desfășoară în același timp pentru ambii parteneri sexuali.

Copii cu vârste între 3 și 7 Alocați 125 mg (1 / 2 tabel.) 2 ori / zi; în vârstă de la 7 la 10 ani- 125 mg (tabel 1 / 2.) 3 ori / zi. Cursul de tratament este 7 zile.

Vaginoză bacteriană

adulți numește 500 mg (2 tab.) 2 ori / zi, timp de zile sau 7 2000 mg (fila 8.) / zi o dată. Tratamentul simultan al partenerului sexual nu este necesar.

amoebiază

la forme invazive de amebiasã intestinalã la pacienți susceptibili (inclusiv dizenterie amoebicã) adulți și copii peste 10 ani Alocați 750 mg (3 tabel.) 3 ori / zi. Copii cu vârste între 3 și 7 - 250 mg (tabelul 1.) 4 ori / zi; în vârstă de la 7 la 10 ani - 375 mg (tabel 1.5.) 3 ori / zi. Cursul tratamentului este, de obicei, zile 5.

la intestinal amebiasis la pacienții mai puțin sensibili și la hepatita cronică amoebică adulți și copii peste 10 ani Alocați 375 mg (1.5 tabel.) 3 ori / zi. Copii cu vârste între 3 și 7 - pentru 125 mg (tabel 1 / 2.) 4 ori / zi; în vârstă de la 7 la 10 ani - 250 mg (tabel 1.) 3 ori / zi. Durata tratamentului este de 5-10 zile.

la abces hepatic amoebic și alte forme de amebiasis extraintestinal adulți și copii peste 10 ani Alocați 375 mg (1.5 tabel.) 3 ori / zi. Copii cu vârste între 3 și 7 - 125 mg (tablete 1 / 2) 4 ori / zi; în vârstă de la 7 la 10 ani - 250 mg (tabel 1.) 3 ori / zi. Cursul de tratament este 5 zile.

la transportul asimptomatic al chisturilor adulți și copii peste 10 ani Alocați 375-750 mg (1.5-3 tabel.) 3 ori / zi. Copii cu vârste între 3 și 7 - 125 mg (tabelul 1 / 2) 4 ori / zi; la vârsta de 7 până la 10 ani - în funcție de 250 mg (tabel 1.) 3 ori / zi. Durata tratamentului este de 5-10 zile.

giardiaza

Adulți și copii mai mari de 10 ani Alocați 500 mg (fila 2.) 2 ori / zi pentru 5 -7 zile; sau 2000 mg (fila 8.) 1 ori / zi pentru 3 zile.

Copii cu vârste între 3 și 7 - la 250-375 mg 1 ori / zi, timp de 1.5 zile sau 1-5 mg (tab-500 750.) 2 ori / zi, timp de 3 zile (tab-1 3.). Copii cu vârste între 7 și 10 - 250 mg de 1 ori / zi, timp de 2 zile sau 5 mg 1000 ori / zi, timp de 4 zile (1 tab.) (3 tab.).

Infecții ale bolii parodontale

la gingivita ulcerativă acută adulți și copii peste 10 ani Alocați 250 mg (1 tabel.) 3 ori / zi. Copii cu vârste între 3 și 7 - 125 mg (tabelul 1 / 2) 2 ori / zi; în vârstă de la 7 la 10 ani - 125 mg (tabel 1.) 3 ori / zi. Durata tratamentului este de 3 zile.

la infecții acute odontogene adulți și copii peste 10 ani Alocați 250 mg (fila 1.) 3 ori / zi pentru 3-7 zile.

Infecții cauzate de bacterii anaerobe

Tratamentul infecțiilor anaerobe începe, de obicei, cu perfuzii IV. Cât mai curând posibil, tratamentul trebuie continuat cu metronidazol sub formă de comprimate.

Adulți și copii mai mari de 10 ani Alocați 500 mg (2 tabel.) 3-4 ori / zi. Durata tratamentului nu trebuie să depășească 7 zile.

Copii sub vârsta de 10 La tratarea infecțiilor anaerobe, metronidazolul este recomandat sub formă de soluții perfuzabile.

Eradicarea Helicobacter pylori

Asociați 500 mg (2 tab.) 3 ori / zi, timp de 7 zile (într-o terapie combinată, de exemplu, cu amoxicilină 2.25 g / d).

Prevenirea infecțiilor cauzate de bacteriile anaerobe (înainte de operațiile chirurgicale pe cavitatea abdominală, în ginecologie și obstetrică)

Adulți și copii mai mari de 12 ani numește (tab 250-500.) 1-2 mg 3 ori / zi pentru 3-4 a zi înainte de intervenția chirurgicală. Prin 1-2 zile după intervenția chirurgicală (atunci când a permis deja ingestie) numește 250 mg (1 tab.) 3 ori / zi, timp de 7 zile.

Cu insuficiență renală de grad sever (CK mai mică de 10 ml / min) doza zilnică de Trichopolum® ar trebui redusă în timp de 2.

EFECTE ADVERSE
Din sistemul digestiv: durere epigastrică, greață, vomă, diaree, constipație, colici intestinale, anorexie, anorexie, gust alterarea, gust metalic neplăcut în gură, gură uscată, glosită, stomatită; foarte rar - valori anormale ale testelor funcționale hepatice, hepatită colestatică, icter, pancreatită.

Din partea sistemului nervos central și a sistemului nervos periferic: utilizarea pe termen lung - dureri de cap, amețeli, necoordonare, ataxie, neuropatie periferică, nervozitate, iritabilitate, depresie, tulburări de somn, somnolență, slăbiciune; în unele cazuri - confuzie, halucinații, convulsii; foarte rar - encefalopatie.

Din sistemul urinar: disurie, cistite, poliurie, incontinență urinară, colorare în urină în culoarea roșu-maroniu.

Din partea sistemului reproductiv: dezvoltarea excesivă a florei fungice a vaginului (inclusiv candidoza vaginului), durerea din vagin.

Reacții alergice: erupție cutanată, mâncărime, urticarie, eritem exudativ multiform, congestie nazală, febră.

Din sistemul musculoscheletic: mialgie, artralgie.

În ceea ce privește sistemul hematopoiezei: leucopenia; rareori - agranulocitoză, neutropenie, trombocitopenie, pancitopenie.

Altele: aplatizarea valului T pe ECG; extrem de rare - ototoxicitate; erupții eruptive.

CONTRAINDICAȚII
- Lakopenie (inclusiv în anamneză);

- leziuni organice ale sistemului nervos central (inclusiv epilepsie);

- insuficiență hepatică (în cazul prescrierii medicamentului în doze mari);

- Trimestrul de sarcină;

- perioada de lactație (alăptarea);

- vârsta copiilor de până la 3 ani;

- hipersensibilitate la metronidazol sau alți derivați ai nitroimidazolului.

С precauție ar trebui să prescrie medicamentul la pacienții cu insuficiență renală și / sau hepatică, în trimestrele II-III ale sarcinii.

PREGĂTIREA ȘI LACTAREA
Metronidazolul penetrează bariera placentară, deci Trichopol® contraindicată în primul trimestru de sarcină. Utilizarea medicamentului în trimestrele II și III este posibilă numai în cazurile în care utilizarea preconizată pentru mamă depășește riscul potențial pentru făt.

Deoarece metronidazolul este excretat în laptele matern, atingând în acesta concentrații apropiate de concentrația plasmatică a sângelui, atunci când este necesar să se utilizeze Trichopolum® În timpul alăptării, alăptarea trebuie întreruptă.

INSTRUCȚIUNI SPECIALE
Trebuie să se acorde atenție Trichopolului® pacienți cu insuficiență hepatică severă; ca urmare a încetinirii metabolismului, concentrația metronidazolului și a metaboliților săi în creșterile plasmatice crește.

Este necesară prudență la numirea Trichopolis® pacienții cu oprirea hematopoiezei măduvei osoase și a funcțiilor SNC, precum și a pacienților vârstnici. Apariția ataxiei, amețeli și orice altă deteriorare a stării neurologice a pacienților necesită întreruperea tratamentului.

În cazul terapiei prelungite cu metronidazol (mai mult de 10 zile), monitorizați imaginea sângelui periferic și a funcției hepatice.

În cazul leucopeniei, posibilitatea continuării tratamentului depinde de riscul de a dezvolta un proces infecțios.

Metronidazolul trebuie evitat la pacienții cu porfirie.

Când se tratează vaginita trichomonadală la femei și trichomoniază la bărbați, este necesar să se abțină de la activitatea sexuală. Este necesar să tratăm simultan partenerii sexuali. După tratamentul cu trichomoniasis, testele de control trebuie efectuate timp de trei cicluri consecutive înainte și după menstruație.

După tratamentul giardiazei, dacă simptomele persistă, prin 3-4 3 săptămâni necesare pentru a efectua analize la intervale de fecale în câteva zile (unele cazuri tratate cu succes de intoleranta la lactoza, cauzate de invazia, poate persista timp de câteva săptămâni sau luni, amintind simptome giardioza).

Pacienții ar trebui să se abțină de la alcool în timpul tratamentului cu metronidazol și timp de cel puțin, ore 48 după terminarea tratamentului, datorită posibilității de disulfiramopodobnyh reacții: dureri abdominale, natura spastică, greață, vărsături, dureri de cap, repezite de sânge față.

În timpul tratamentului cu metronidazol, urina poate obține o culoare maronie închisă sau roșie datorită prezenței coloranților solubili în apă.

trihopol® poate provoca treponem de imobilizare, ceea ce duce la un test Nelson fals pozitiv.

Utilizare în pediatrie

În asociere cu amoxicilină, Trichopol nu este recomandat® у copii și adolescenți mai tineri decât cei de la 18 ani.

Impact asupra capacității de a conduce vehicule și de a gestiona mecanismele

La administrarea medicamentului trebuie evitate activitățile potențial periculoase care necesită o concentrație crescută de atenție, rapiditatea reacțiilor psihomotorii, în special mecanismele de conducere și de întreținere.

SUPRADOZĂ
simptome: reacții adverse crescute, în principal greață, vărsături și amețeală; în cazuri mai severe, sunt posibile ataxie, parestezii și convulsii. Doza letală pentru o persoană nu este cunoscută.

Tratament: terapie simptomatică și de întreținere. Nu există un antidot specific.

INTERACȚIUNEA DE DROGURI
Metronidazolul îmbunătățește efectul warfarinei și al altor anticoagulante cumarină (această combinație necesită o reducere a dozelor ambelor medicamente).

Cimetidina suprimă metabolizarea metronidazolului, ceea ce poate duce la o creștere a concentrației sale în plasma sanguină și la un risc crescut de apariție a reacțiilor adverse.

Administrarea concomitentă de medicamente care stimulează activitatea enzimelor hepatice microsomale (fenobarbital, fenitoina), poate accelera eliminarea metronidazol, ceea ce duce la o scădere a concentrației sale în plasmă.

La pacienții care primesc tratament pe termen lung cu preparate de litiu în doze mari, cu utilizarea metronidazolului, este posibilă o creștere a concentrației de litiu în plasma sanguină și apariția simptomelor de intoxicație.

Nu se recomandă combinarea metronidazolului cu relaxante musculare nondepolarizante (bromură de vecuroniu).

Cu utilizarea combinată a metronidazolului și a ciclosporinei, poate fi observată o creștere a concentrației de ciclosporină în plasma sanguină.

Metronidazol reduce clearance-ul fluorouracilului, ceea ce poate determina o creștere a toxicității acestuia din urmă.

Utilizarea concomitentă de metronidazol poate crește concentrațiile plasmatice de bisulfan.

Sulfonamidele măresc efectul antimicrobian al metronidazolului.

În mod similar, disulfiramul determină intoleranță la etanol cu metronidazol. Aplicarea simultană a Trichopolum® cu disulfiram poate duce la apariția diverselor simptome neurologice (intervalul dintre utilizarea acestor medicamente ar trebui să fie de cel puțin 2 săptămâni).

TERMENI DE REDUCERE DIN FARMACIE
Medicamentul este eliberat prin prescripție medicală.

TERMENI ȘI CONDIȚII DE DEPOZITARE
Medicamentul trebuie păstrat la îndemâna copiilor, uscat, protejat de lumină la o temperatură nu mai mare de 25 ° C. Perioada de valabilitate este de 5 ani.

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

Indicaţii terapeutice
Răceală acută (rinită acută), precum rinită vasomotorie şi alergică.
Pentru sporirea evacuării secreţiei în sinuzite paranazale, precum şi în rinita asociată
cu inflamaţia trompei lui Eustachio.
Decongestia mucoasei sinusurilor paranazale cu scop diagnostic.
4.2 Doze şi mod de administrare
Nazal.
Nou-născuţi şi sugari cu vârsta până la 1 an.
Nou-născuţi cu vârsta până la 4 săptămâni – se instilează câte 1 picătură Rino Baby
0,1 mg/ml picături nazale, soluţie în fiecare meat nazal de 2-3 ori pe zi.
La copii cu vârsta de la 5 săptămâni până la 1 an – se instilează câte 1-2 picături Rino
Baby 0,1 mg/ml picături nazale, soluţie în fiecare meat nazal de 2-3 ori pe zi.
Doza recomandată la o priză nu se va administra mai mult de 3 ori pe zi.
Copii cu vârsta de la 1 an până la 6 ani
La copii cu vârsta de la 1 an până la 6 ani se instilează câte 1-2 picături Rino Baby
0,25 mg/ml picături nazale, soluţie în fiecare meat nazal de 2-3 ori pe zi. Doza
recomandată la o priză nu se va administra mai mult de 3 ori pe zi.
Picături nazale, care conţin oximetazolină nu se vor administra mai mult de 5-7 zile
fără recomandaţia medicului.
Orice utilizare repetată trebuie să preceadă de o perioadă fără tratament de câteva
zile.
Datorită riscului de atrofie a mucoasei nazale acest medicament poate fi utilizat numai
în rinită cronică sub supraveghere medicală.
Mod de administrare
Nazal. Se va instila în fiecare meat nazal.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la clorhidrat de oximetazolină sau la oricare dintre excipienţii
produsului enumeraţi la pct.6.1.
Rinita sicca.
Preparatul conţine clorură de benzalconiu, de aceea nu se va administra la persoanele
cu hipersensibilitate la această substanţă.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale de utilizare
Preparatul se va administra cu precauţie şi la evaluarea raportului beneficiu/risc în
următoarele cazuri:
- la pacienţii trataţi cu inhibitori de monoaminooxidază (inhibitorii MAO şi
antidepresive triciclice) şi alte preparate care determină creşterea tensiunii arteriale;
- în caz de hipertensiune intraoculară, în special în glaucom cu unghi închis;
- maladii cardio-vasculare severe (de ex., boala cardiacă coronariană) şi hipertensiune
arterială;
- feocromocitom;
- tulburări metabolice (de ex., hipertiroidie, diabet zaharat).
Se va evita utilizarea pe termen lung şi supradozajul.
La utilizarea pe termen lung sau supradozajul cu medicamente rinologice
decongestionante poate reduce eficacitatea lor.
Aplicarea pe o perioadă lungă de timp poate provoca:
- hiperemie reactivă a mucoasei nazale (efect rebound);
- edemul cronic al mucoasei nazale (rinita medicamentoasă):
- atrofia mucoasei.
Este necesară o atenţie medicală dacă preparatul este utilizat periodic pentru
tratamentul pacienţilor care suferă de rinită cronică sau se aplică pentru
descongestionarea mucoaselor cu scop diagnostic.
Doze mai mari decât cele recomandate se pot utiliza numai sub supraveghere
medicală.
Conţine clorură de benzalconiu. Este iritant. Poate provoca reacţii adverse cutanate.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Utilizarea concomitentă a medicamentelor cu conţinut oximetazolină, cum ar fi Rino
Baby picături nazale, soluţie, cu produse indicate în anumite tulburări de dispoziţie
(inhibitorii MAO şi antidepresive triciclice) sau alte medicamente cu potenţial de
creştere a tensiunii arteriale, poate duce la creşterea tensiunii arteriale ca urmare a
efectelor lor cardiovasculare.
În caz de supradozaj sau înghițire a oximetazolinei, sau administrarea concomitentă
sau imediat după utilizarea de antidepresive triciclice și/sau inhibitori ai MAO, poate
duce la creșterea tensiunii arteriale.

http://nomenclator.amdm.gov.md/med_files/8a9185f6-4ff5-11e6-80d2-00155d2a071c/17.11.2016%2014_18_00/Rino%20Baby%20pic%20nazale_sol%20%20RCP%2010.10.2016%20R.pdf

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

Betadine unguent este un antiseptic cu spectru larg de acţiune pentru uz topic, de asemenea pentru profilaxia infecţiilor leziunilor şi escoriaţiilor mici, arsurilor pe suprafeţe mici.
Este recomandat pentru tratamentul infecţiilor cutanate fungice şi bacteriene, de asemenea infecţiilor ale ulcerelor trofice şi decubitusului.

Nu luaţi Betadine unguent dacă:
• sunteţi alergic la iod povidonă sau oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6);
• dacă aveți funcție crescută a glandei tiroide (hipertireodism) sau alte afecţiuni tiroidiene acute;
• înainte şi după tratamentul glandei tiroide și investigații cu izotopi (scintigrafie) cu utilizarea de iod radioactiv.
• în inflamaţii ale pielii asemănătoare herpesului (dermatite herpetiforme Duhring);

Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Betadine unguent, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Betadine unguent se va administra cu precauţie în cazul utilizării sistematice la pacienţii cu insuficienţă renală cronică.
Se va evita administrarea sistematică de Betadine unguent la bolnavii, care administrează litiu.
Utilizarea îndelungată a medicamentului poate provoca iritații pe piele, în cazuri rare - reacții cutanate severe.
Întrerupeți tratamentul în cazul apariției de iritație locală sau de sensibilitate crescută.
Nu încălziți Betadine unguent înainte de utilizare!
Nu lăsați la vederea și îndemâna copiilor.
Decolorarea denotă reducerea activității preparatului.
La administrarea unor cantități mari de iod, pacienții cu gușă, noduli tiroidieni, sau alte afecțiuni non acute ale tiroidei prezintă risc de a dezvolta hiperactivitate a funcției tiroidei (hipertiroidism). La aceşti pacienţi, durata tratamentului cu Betadine unguent trebuie să fie cât mai scurtă posibil şi trebuie aplicat pe suprafeţe mici.

Utilizarea prelungită a preparatului pe suprafeţe extinse de piele (de ex., arsuri pe suprafeţe extinse sau plăgi) poate determina absorbţia cantităţilor semnificative de iod, ceea ce poate cauza hipertiroidism la pacienţii sensibili la iod. Suprafaţa extinsă de piele se consideră mai mult de 10% de suprafaţa corporală, iar tratamentul prelungit – utilizarea mai mult de 14 zile. Absorbţia iodului prezintă diferenţe individuale semnificative, de aceea nu există recomandaţii specifice. În aceste cazuri se recomandă controlul glandei tiroide şi respectarea recomandaţiilor medicului.
Dacă în timpul tratamentului apar simptome de hipertiroidism, se va controla funcţia glandei tiroide.
La utilizarea iod povidonă pe suprafețe mari după arsuri, se poate dezvolta dezechilibrul electrolitic, o modificare a osmolarității serice, insuficiență renală acută și acidoză metabolică.
Tratamentul nu trebuie utilizat înainte sau după scintigrafie cu iod radioactiv sau tratament cu iod radioactiv pentru tratamentul carcinomului tiroidian.

Copii şi adolescenţi
De evitat utilizarea dozelor mari la nou-născuţi şi copii mici, deoarece pielea lor este mai permeabilă şi mai frecvent se înregistrează sensibilitate înaltă faţă de iod, ceea ce creşte riscul de dezvoltare al hipotiroidismului. La nou-născuţi şi copii mici se vor utiliza cele mai mici doze de iod povidonă. La necesitate se va controla funcţia glandei tiroide la copii.
Se va evita nimerirea accidentală a medicamentului în cavitatea orală și tractul gastrointestinal la copii.

Sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Sarcina și alăptarea
Administrarea de iod povidonă în sarcină și perioada de alăptare este admisă, numai dacă este absolut necesar, și administrarea se va reduce la minim.
Ionii de iod absorbiți traversează bariera placentară şi se pot excreta în laptele matern. În plus, pentru făt şi nou-născut este caracteristică hipersensibilitatea la ioduri.
De aceea în sarcină și perioada de alăptare nu se vor administra doze mari de iod povidonă.
Alăptarea
Iodul se concentrează în laptele matern.
Utilizarea acestui preparat poate determina scăderea funcției glandei tiroide (hipotiroidism) tranzitorie la făt sau nou-născut. Poate fi necesară examinarea minuţioasă a funcţiei glandei tiroide la copil.
Se va evita nimerirea accidentală a medicamentului în cavitatea orală și tractul gastrointestinal la copii..

Cum să luaţi Betadine unguent;
Luaţi întotdeauna Betadine unguent exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Regimul de dozare
Pentru administrare topică.
În tratamentul infecţiilor: se aplică pe suprafața afectată de 1-2 ori pe zi, nu mai mult de 14 zile.
Pentru profilaxia infecţiilor: se aplică de 1-2 ori pe săptămână, atât cât este necesar.
Pielea afectată preventiv trebuie curăţată şi uscată. Betadine se va aplica pe suprafaţa afectată a pielii. Pe suprafaţa prelucrată poate fi aplicat pansament.
Administrarea la copii
Administrarea dozelor mari de iod trebuie evitată la nou-născuţi şi copii mici. La nou-născuţi şi copii mici se vor utiliza cele mai mici doze de iod povidonă. (vezi pct. Atenţionări şi precauţii)
Nu trebuie permisă nimerirea accidentală a medicamentului în cavitatea orală și tractul gastrointestinal la copii (vezi pct. Atenţionări şi precauţii)

Dacă luaţi mai mult Betadine unguent decât trebuie;
Adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră dacă suspectaţi un supradozaj.
Doar pentru administrare topică.
Excesul de unguent trebuie înlăturat.
Dacă aţi utilizat mai mult Betadine unguent decât trebuie pot să apară:
- gust metalic, secreţie salivară crescută, senzaţie de arsură sau durere la nivelul gâtului sau cavităţii bucale, plenitudine gastrică, diaree;
- iritaţii şi inflamaţii la nivelul ochiului,
- reacţii la nivelul pielii,
- insuficienţă renală, încetare patologică a urinării,
- insuficienţă circulatorie;
- umflături la nivelul gâtului cu sufocare, edem pulmonar, dificultate la respiraţie, tulburări metabolice (acidoză metabolică, valori mari ale sodiului în sânge).

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

DESCRIEREA PRODUSULUI
Eufilin 24 mg/ml soluție injectabilă

1. CE ESTE EUFILINŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

Eufilin conține substanța activă aminofilina.
Este utilizat pentru tratamentul spasmului bronhiilor, în caz de astm bronșic și boală pulmonară obstructivă cronică.
Acțiunea este determinată de relaxarea musculaturii netede a bronhiilor.

2. CE TREBUIE SĂ ȘTIȚI ÎNAINTE SĂ LUAȚI EUFILIN

Nu trebuie să vi se administreze Eufilin dacă aveți hipersensibilitate la eufilină, etilendiamină sau teofilină, cafeină și teobromină, porfirie acută.
Administrarea intravenoasă nu se recomandă la copii cu vârsta sub 6 luni.

Atenționări și precauții
Medicamentul vi se va administra de către personalul medical. Administrarea intravenoasă se va efectua lent.
Asiguraţi-vă că medicul sau asistenta medicală ştiu că aveţi:
- vârsta peste 55 ani;
- antecedente de convulsii;
- infecţie virală acută sau febră;
- ulcer peptic (sau aţi avut în trecut);
- funcţie crescută a glandei tiroide;
- tensiune intraoculară crescută;
- diabet zaharat;
- tensiune arterială crescută;
- tulburări ale lucrului inimii.
De asemenea, comunicaţi medicului sau asistentei medicale că:
- fumaţi;
- aţi fost imunizat contra gripei;
- luaţi alte medicamente din grupul derivaţilor xantinici (teofilină, teobromină).

Sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Eufilina este excretată în laptele matern și poate provoca, uneori, iritații sau alte semne de toxicitate la sugari. Prin urmare, nu trebuie administrată mamelor care alăptează.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Eufilina nu influențează asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje.

3. CUM SĂ LUAȚI EUFILIN

Doze

Eufillin este administrat intravenos în bolus sau perfuzie, doar în condiții de staționar, de către personalul medical.
Medicul dumneavoastră va decide doza care trebuie să vi se administreze.
Insuficiență renală și hepatică

Doza este determinată individual de către medic.
Pacienți vârstnici

Fără restricții în utilizare.
Copii și adolescenți

Fără restricții în utilizare.
Dacă ați luat mai mult Eufilin decât trebuie

Dacă în urma administrării apar dureri de cap, amețeli, erupții cutanate, dificultăți de respirație și/sau alte reacții, consultați personalul medical al instituției medicale.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

1.    Ce este Melipramin comprimate filmate şi pentru ce se utilizează
Substanţa activă a Melipramin este imipramina, care se atribuie unui grup de medicamente numite antidepresive triciclice. Melipramin - medicament, care acţionează asupra sistemul nervos central. Este predestinat pentru tratamentul tuturor formelor de depresie, de asemenea tulburărilor de panică. La copii preparatul poate fi administrat în calitate de terapie adjuvantă temporară în enurezis nocturn cu condiţia excluderii tulburărilor organice.

2.    Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Melipramin comprimate filmate
Nu utilizaţi Melipramin:
•    dacă sunteţi alergic la imipramină (substanța activă), alte antidepresive triciclice înrudite sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6).
•    dacă utilizaţi sau aţi utilizat în ultimele trei săptămâni antidepresive pe baza de inhibitori MAO (monoaminooxidazei), care se utilizează în tratamentul depresiei;
•    dacă recent aţi avut infarct miocardic, tulburări de conducere cardiacă sau aritmii cardiace;
•    dacă vă aflaţi în dispoziţie foarte crescută (fază maniacală a bolii dumneavostră);
•    dacă aveţi tulburări renale sau hepatice grave;
•    dacă aveţi urinare dificilă, însoţită de retenţie de urină;
•    dacă aveţi presiune intraoculară crescută (glaucom cu unghi închis);
•    dacă aveţi porfirie (boala genetică, care interferează cu metabolismul hemoglobinei celulelor roşii din sânge, care este însoţită de apariţia unor bule pe piele, dureri abdominale, şi afectarea funcţiei cerebrale);
•    Melipramin este contraindicat la copii cu vârsta până la 6 ani.

Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Melipramin, consultaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul.
Spuneţi medicul dumneavoastră dacă aveţi oricare dintre următoarele boli:
-    alte boli psihice (schizofrenie, depresie maniacală);
-    tratamentul de dependenţă alcoolică;
-    administrarea preparatelor antiepileptice;
-    hiperplazia prostatei;
-    creşterea tensiunii intraoculare (glaucom);
-    constipaţie severă;
-    hipertireoză (funcţia crescută a glandei tiroide) sau tratamentul cu preparatele hormonilor glandei tiroide;
-    epilepsie sau leziuni cerebrale în antecedente;
-    boli cardio-vasculare sau tensiune arterială joasă;
-    boli hepatice şi/sau renale, tumoare suprarenală (feocromocitom sau neuroblastom);
-    utilizarea lentilelor de contact, deoarece reducerea secreţiei lichidului lacrimal poate cauza la lezarea epiteliului cornean;
-    terapia electroconvulsivă;
-    diabet zaharat, deoarece nivelul de zahăr în sânge se poate modifica în timpul tratamentului cu Melipramin.
-    Vârstnici sau vârsta sub 18 ani, deoarece reacțiile advesre sunt mai accentuate la aceste grupe de vârstă.
În timpul tratamentului trebuie de avut în vedere:
-    dacă aveţi orice intervenţie chirurgicală planificată, spuneţi medicului dumneavoastră (anestezist, stomatolog) că luaţi Melipramin. Acest lucru este important din cauza riscului crescut de scădere a tensiunii arteriale sau de dezvoltare a aritmiilor în timpul anesteziei.
-    În timpul tratamentului de lungă durată a depresiei s-a înregistrat o creştere a incidenţei cariilor dentare. De aceea se recomandă consultarea sistematică a medicului stomatolog.
-    Melipramin poate cauza fotosensibilitate. În timpul tratamentului se va evita expunerea la razele solare intense.
-    Pentru a evita dezvoltarea reacţiilor adverse şi reacţiilor nedorite, de asemenea cu scopul de depistare precoce, înainte şi în timpul tratamentului se recomandă controlul tensiunii arteriale, ECG şi de efectuat analize de laborator (probele funcţionale hepatice, analiza sângelui).
-    În timpul tratamentului cu antidepresive (în special la vârstnici) poate să scadă, comparativ cu nivelul normal, concentraţia sodiului în sânge; la simptome se atribuie: insomnie, confuzie mintală, convulsii.
-    La copii, care utilizează imipramina pentru tratamentul enurezisului nocturn pot să se dezvolte tulburări de comportament.
-    La întreruperea bruscă a tratamentului pot să se dezvolte simptome de întrerupere (greaţă, dureri de cap, stare generală de rău, nelinişte, anxietate, tulburări de somn, tulburări de mişcare, aritmie), în special la copii, de aceea nu modificaţi regimul de dozare fără recomandaţia medicului.

Gânduri de suicid şi agravarea depresiei sau anxietăţii
Dacă aveţi depresie şi / sau anxietate, este posibil să aveţi gânduri de auto-vătămare sau suicid. Aceasta este mai caracteristic la începutul tratamentului cu antidepresive, deoarece preparatele de acest tip necesită o perioadă pentru manifestarea efectului terapeutic (de regulă aproximativ 2 săptămâni, dar şi mai multe). Acest fenomen este mult mai probabil observat în următoarele condiţii:
-    Dacă aţi marcat anterior gânduri de suicid sau auto-vătămare.
-    Dacă sunteţi o persoană tânără. Rezultatele anumitor studii clinice au arătat existenţa unui risc accentuat de comportament suicidar în cazul terapiei cu antidepresive la pacienţi cu vârsta sub 25 de ani cu tulburări psihice.
În cazul în care aveţi gânduri de auto-vătămare sau sinucidere, indiferent de moment, contactaţi-vă imediat medicul sau adresaţi-vă fără întârziere unui spital.
Poate fi util să vă adresaţi unei rude sau unui prieten apropiat, căruia să-i spuneţi că vă simţiţi deprimat sau că suferiţi de o tulburare de anxietate şi pe care să-l rugaţi să citească acest prospect. În acelaşi timp, puteţi ruga persoana respectivă să vă spună dacă nu consideră că starea dvs. de depresie sau anxietate s-a agravat sau dacă o îngrijorează vreo modificare apărută în comportamentul dumneavoastră.

Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
Melipramin este contraindicat copiilor cu vârsta sub 6 ani.

Melipramin împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente.
Trebuie să informaţi medicul dumneavoastră, dacă planificaţi să începeţi să luaţi orice alte medicamente (în special cu influenţă asupra sistemul nervos central) în timpul unui curs de tratament cu Melipramin sau timp de 1 lună după încetarea utilizării lui:
-    Medicamente antiepileptice, cum ar fi barbiturice, fenitoina, carbamazepina, fenobarbital.
-    Sedative si hipnotice, care aparţin grupului de benzodiazepine (cum ar fi diazepam, nitrazepam, oxazepam, alprazolam).
-    Alte medicamente pentru tratarea depresiei, precum inhibitori selectivi de recaptare a serotoninei (SSRI); astfel de medicamente includ fluoxetină, fluvoxamină.
-    Disulfiram - un medicament pentru tratamentul dependenţei de alcool.
-    Metilfenidat - un medicament pentru tratamentul tulburărilor psihiatrice.
-    Anticoagulante (medicamente pentru a reduce coagularea sângelui), cum ar fi warfarina;
-    Preparate pentru tratamentul alergiilor (antihistaminice);
-    Altretamină (un medicament pentru tratamentul neoplasmelor maligne);
-    Apraclonidina (un medicament pentru tratamentul glaucomului);
-    Baclofen (un medicament care relaxează muşchii);
-    Analgezicele, precum nefopam, tramadol, codeină, dihidrocodeină;
-    Medicamente pentru tratamentul bolilor de inimă, cum ar fi diltiazem, verapamil, labetalol, propranolol, chinidina, propafenonă, flecainidă;
-    Preparate pentru tratamentul anginei pectorale (spray-uri pe bază de nitrat aplicat sub limbă);
-    Preparate pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, cum ar fi guanetidina, debrisochina, betanidin, metildopa, rezerpina, clonidina, diuretice;
-    Preparate pentru tratamentul tulburărilor mentale şi emoţionale, cum ar fi tioridazina, clorpromazina;
-    Cimetidina (remediu pentru reducerea acidităţii în boala ulceroasă);
-    Preparate pentru tratamentul bolii Parkinson (entacaponă sau selegelină, biperidin);
-    Contraceptive orale şi preparate pentru terapia de substituţie hormonală;
-    Preparate, care conţin hormoni a glandei tiroide;

-    Preparate care scad pofta de mâncare;
-    Simpatomimetice, de exemplu adrenalină (epinefrină), efedrină, izoprenalină, noradrenalină (norepinefrină), fenilefrină şi fenilpropanolamină (aceste medicamente pot fi utilizate în răceală sau pentru anestezie locală);
-    Ritonavir (preparate pentru tratamentul infecţiei HIV).

Niciodată nu luaţi Melipramin în asociere cu antidepresive, inhibitori MAO (monoaminooxidază), deoarece la administrarea lor concomitentă se pot dezvolta reacţii adverse severe, cu următoarele simptome posibile: criză hipertensivă, febră înaltă, fasciculaţii musculare, excitabilitate, accese convulsive, delir şi comă.
Din punct de vedere a siguranţei tratamentul cu preparatul Melipramin nu trebuie iniţiat mai devreme, decât peste 3 săptămâni după întreruperea utilizării inhibitorilor MAO (cu excepţia moclobemidei, inhibitor MAO, reversibil, după întreruperea terapiei ei este suficient un interval de 24 ore). De asemenea un interval de 3 săptămâni trebuie respectat la transferarea pacientului de la tratamentul cu imipramină la cel cu inhibitorii MAO. Reluarea curei de tratament, cu Melipramin şi inhibitorii MAO trebuie efectuată iniţial în doze mici, care se cresc treptat de medicul dumneavoastră.

Utilizarea Melipramin cu alimente, băuturi şi alcool
Este interzis consumul de băuturi alcoolice pe tot parcursul tratamentului cu Melipramin.

Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, informaţi medicul sau farmacistul până la iniţierea administrării preparatului.
Comprimatele Melipramin se vor lua numai după consultarea cu medicul dumneavoastră cu evaluarea raportului potenţialelor beneficii şi riscul pentru copilul nenăscut.
Sarcina
Nu există date clinice privind siguranţa administrării de Melipramin în sarcină. Deoarece au existat rapoarte izolate despre o posibilă legătură între utilizarea antidepresivelor triciclice şi dezvoltării malformaţiilor congenitale la făt, administrarea acestor preparate în timpul sarcinii trebuie evitată.
Nou-născuţii ale căror mame au utilizat imipramina până la naştere au manifestat dispnee, letargie, accese de dureri abdominale (colici), iritabilitate, hipotensiune arterială sau hipertensiune arterială, tremor sau spasme pe parcursul primelor câteva ore sau zile. Dacă este posibil, pentru evitarea acestor simptome, doza de imipramină trebuie redusă treptat până la sistarea preparatului, cu cel puţin cu 7 săptămâni înainte de data calculată a naşterii.
Alăptarea
Imipramina se excretă în laptele matern, de aceea administrarea preparatului în perioada de alăptare este contraindicată, cu excepţia cazurilor, când tratamentul este absolut necesar. În acest caz se întrerupe alăptarea la sân.

Înainte de a lua orice medicament consultaţi medicul dumneavoastră.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Tratamentul cu Melipramin comprimate filmate este legat cu risc de accidentare mărit, de aceea la iniţierea curei de tratament şi ulterior pe o perioadă determinată de medic se interzice conducerea vehiculelor şi folosirea utilajului. Durata şi gradul restricţiilor ulterioare sunt determinate individual de către medic.

Melipramin comprimate filmate conţine lactoză. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.

3.     Cum să luaţi Melipramin comprimate filmate
Luaţi întotdeauna acest preparat exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră și pe o perioadă de timp stabilită de medic. Dacă nu sunteţi sigur trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.
Regimul de dozare
Doza se ajustează în mod individual în funcţie de caracterul şi particularităţile pacientului.
Dacă nu există recomandaţii speciale ale medicului, doza uzuală a preparatului este următoare:
Depresie
Doza iniţială uzuală constituie 1-3 x 25 mg/zi. Ulterior sub controlul medicului poate fi crescută treptat până la 150-200 mg/zi (în cazuri excepţionale şi la pacienţii trataţi în staţionar, până la 300 mg/zi).
Ca şi în cazul tratamentului cu alte antidepresive, pentru atingerea efectului terapeutic scontat sunt necesare cel puţin 3-4 săptămâni.
Doza uzuală de întreţinere constituie 50-100 mg/zi. Durata minimă recomandată a tratamentului cu doza de întreţinere a preparatului constituie 6 luni.
Pacienții cu vârsta peste 60 ani
La aceşti pacienţi poate să se înregistreze hipersensibilitate la dozele recomandate, de aceea tratamentul lor se va iniţia cu doza minimă eficace. Ulterior doza iniţială se va creşte treptat, în majoritatea cazurilor atingând până la doza de 50-75 mg/zi. Se recomandă de a atinge doza optimă timp de 10 zile şi se trebuie menţinută până la sfârşitul terapiei.
Atacuri de panică
Tratamentul trebuie iniţiat cu cea mai mică doză eficace. Doza preparatului Melipramin se creşte treptat în majoritatea cazurilor până la 75-100 mg/zi (în cazuri excepţionale - până la 200 mg/zi). Durata minimă a tratamentului constituie 6 luni.
Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
Preparatul poate fi administrat doar la copii cu vârsta peste 6 ani şi exclusiv în calitate de terapie adjuvantă temporară a enurezisului nocturn, cu condiţia excluderii tulburărilor organice. Preparatul trebuie utilizat exclusiv conform recomandaţiilor medicului, luând în considerare vârsta si greutatea copilului. Regimul de dozare recomandat:
•    Copii cu vârsta sub 6 ani: preparatul nu trebuie administrat la acest grup de vârstă.
•    6-8 ani (masa corporală 20-25 kg): 25 mg/zi;
•    9-12 ani (masa corporală 25-35 kg): 25-50 mg/zi;
•    copii cu vârsta peste 12 ani şi masa corporală peste 35 kg: 50-75 mg/zi.
La copii doza zilnică de preparat nici într-un caz nu trebuie să depăşească 2,5 mg/kg.
Copiilor sub 6 ani nu trebuie să li se prescrie imipramină.
Doza zilnică a preparatului se recomandă de administrat într-o priză, după mese, înainte de somn.
Dacă enurezisul nocturn se înregistrează la începutul nopţii, doza zilnică se recomandă de administrat în 2 prize - după amiază şi înainte de somn. Durata tratamentului nu trebuie să depăşească 3 luni. În funcţie de modificarea tabloului clinic doza de întreţinere poate fi redusă.

Dacă luaţi mai mult Melipramin comprimate filmate decât trebuie
Dacă dumneavoastră aţi luat mai mult Melipramin decât v-a fost indicat, adresaţi-vă imediat la medic.
Simptome:  amețeli,  somnolenţă,  stupoare,  stare  comatoasă,  tulburări  de  mişcare, mişcări involuntare, nelinişte, agitaţie, intensificarea reflexelor, rigiditate musculară, accese convulsive, hipotensiune arterială (tensiune arterială scăzută), bătăi frecvente ale inimii, aritmii, tulburări de conductibilitate cardiacă, şoc (înrăutăţirea aprovizionării cu oxigen şi tulburarea funcţiei diferitor sisteme ale organismului), insuficienţă cardiacă, deprimarea respiraţiei, cianoză, vomă, febră, transpiraţie, dilatarea pupilelor, reducerea sau întreruperea urinării, în cazuri foarte rare - stop cardiac.
Tratament: în cazul suspectării unei supradozări cu imipramină persoana trebuie transportat de urgenţă în staţionar. Este absolut necesară monitorizarea medicală riguroasă timp de cel puţin de 72 ore. Deoarece preparatul poate reţinere evacuarea conţinutului gastric (cu 12 ore şi mai mult), până la sosirea ambulanţei este foarte importantă, eliminarea cât mai rapidă a preparatului din stomac, prin inducerea vomei (dacă pacientul este conştient). Se interzice inducerea vomei la persoanele inconştiente cu confuzie mintală sau în timpul acceselor convulsive.

Dacă uitaţi să utilizaţi Melipramin comprimate filmate
Dacă aţi uitat să luaţi o doză, luaţi doza respectivă imediat ce vă amintiţi. Dacă aţi uitat să luaţi medicamentul la ora obişnuită, nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată, deoarece creşte riscul de supradozaj.

Dacă încetaţi să utilizaţi Melipramin comprimate filmate
Nu întrerupeţi tratamentul cu Melipramin decât dacă medicul vă va spune să o faceţi, chiar dacă vă simţiţi mai bine. Este important să continuaţi tratamentul pe toată perioada definită de medic. La sfârşitul curei de tratament întreruperea administrării Melipramin comprimate filmate se va efectua prin reducerea treptată a dozei, deoarece întreruperea bruscă a tratamentului poate cauza următoarele simptome: greaţă, dureri de cap, stare generală de rău, agitaţie, anxietate, tulburări de somn, aritmie, tulburări de mişcare, înregistrate în special la copii.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

4.    Reacţii adverse posibile
Ca şi alte medicamentele, acest preparat poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Reacţiile adverse, înregistrate în tratamentul cu acest preparat, de regulă sunt nesemnificative, de scurtă durată, dispar de sine stătător la prelungirea terapiei şi nu necesită întreruperea ei. Trebuie de avut în vedere, că majoritatea din reacţiile adverse enumerate mai jos pot fi simptome ale maladiei, şi cu ameliorarea stării dumneavoastră şi reduce şi severitatea lor. Dacă orice reacţie adversă devine gravă, adresaţi-vă la medicul dumneavoastră.
Dacă aveţi oricare dintre următoarele simptome, încetaţi imediat să luaţi comprimatele Melipramin şi consultaţi un medic:
-    Reacţie alergică severă cu tulburări respiratorii,
-    Ameţeli sau pierderea conştienţei, include şi scădere a tensiunii arteriale,
-    Modificări din partea tegumentelor (înroşire, durere, prurit),
-    Edem al buzelor, gurii, gâtului,
-    Inflamaţia plămânilor, care determină insuficienţă de aer, tuse şi febră.
Reacţiile adverse severe se înregistrează în cazuri rare (pot afecta 1 până la 10 din 10000 de persoane).
Reacţiile adverse înregistrate în timpul tratamentului cu Melipramin, sunt enumerate mai jos conform clasificării pe aparate, sisteme şi organe:
Foarte frecvente (pot afecta cel puţin 1 pacient din 10)
Frecvente (pot afecta 1 până la 10 pacient din 100)
Mai puţin frecvente (pot afecta 1 până la 10 pacient din 1000)
Rare (pot afecta 1 până la 10 pacient din 10000)
Foarte rare (pot afecta cel puţin 1 pacient din 10000)
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Dacă observaţi oricare dintre următoarele reacţii adverse, informaţi imediat medicului dumneavoastră, deoarece este posibil să aveţi nevoie de asistenţă medicală:
Frecvente
•    Psihoză: dacă vedeţi sau auziţi ceva care nu este cu adevărat (halucinaţii), stare de manie (stare de dispoziţie neadecvat crescută).
•    Tulburări de ritm cardiac
Rare
•    Rigiditate musculară, convulsii, mişcări involuntare.
•    Infecţii frecvente cu febră şi dureri de gât (datorită reducerii numărul de celule albe din sânge).
•    Icter,  reacţii cutanate (mâncărime, roşeaţă).

La utilizarea comprimatelor de Melipramin de asemenea pot să se dezvolte următoarele reacţii adverse:
Foarte frecvente
•    Creşterea greutăţii corporale;
•    Tremor;
•    Tulburări de acomodare, vedere înceţoşată;
•    Creşterea frecvenţei pulsului;
•    Scăderea tensiunii arteriale la ridicarea în picioare, ceea ce duce la ameţeli;
•    Bufeurile;
•    Constipaţie;
•    Uscăciunea gurii;
•    Transpiraţie crescută.
Frecvente
•    Lipsa poftei de mâncare;
•    Confuzie mintală (este mai caracteristic la vârstnici şi la pacienţii cu boala Parkinson);
•    Dezorientare şi halucinaţii;
•    Trecerea bruscă în dispoziţie ridicată;
•    Starea emotivă;
•    Nelinişte;
•    Anxietate sporită;
•    Oboseală;
•    Somnolenţă;
•    Tulburări de somn;
•    Tulburări a libidoului şi a potenţei;
•    Furnicături sau amorţeală;
•    Dureri de cap;
•    Ameţeli;
•    Bătăi neregulate ale inimii, tulburări de conducere, palpitaţii ale inimii;
•    Greaţă, vărsături;
•    Reacţii alergice pe piele (erupţii cutanate, urticarie);
•    Dificultate la urinare;
•    Creşterea indicilor de laborator ale funcţiei hepatice.
Mai puțin frecvente
•    Activarea simptomelor psihice;
•    Accese epileptice.
Rare
•    Scăderea bruscă a numărului de celule albe din sânge (agranulocitoză), ceea ce creşte sensibilitatea la infecţii;
•    Scăderea numărului de globule albe (leucopenie);
•    Scăderea numărului de plachete (trombocitopenie) cu un risc crescut de vânătăi şi sângerare
•    Creşterea cantităţii de un anumit tip de celule albe din sânge (eozinofilie);
•    Creşterea în volum a glandei mamare;
•    Eliminarea laptelui matern;
•    Tulburarea eliberării hormonului antidiuretic, care stimulează absorbţia apei în tubii renali;
•    Creşterea sau scăderea nivelului de zahăr din sânge;
•    Scăderea greutăţii corporale;
•    Agresivitate;
•    Rigiditate musculară, spasme şi mişcări involuntare (simptome extrapiramidale);
•    Modificări în mers;
•    Spasme musculare;
•    Tulburări de vorbire;
•    Modificări pe EEG;
•    Glaucom;
•    Dilatarea pupilelor;
•    Insuficienţă cardiacă;
•    Tensiune arterială crescută;
•    Îngustarea arterelor extremităţilor;
•    Încetinirea motilităţii intestinale;
•    Durere abdominală;
•    Inflamaţia mucoasei ale gurii
•    Traume ale limbii;
•    Inflamaţia ficatului cu sau fără icter;
•    Tulburarea funcţiei hepatice;
•    Edeme - sau locale, sau pe tot corpul;
•    Sensibilitate crescută la lumină;
•    Mâncărime;
•    Vânătăi punctiforme pe piele şi mucoase;
•    Căderea părului;
•    Febră;
•    Slăbiciune.
Cu frecvență necunoscută
•    În timpul tratamentului cu antidepresivele triciclice este posibilă intensificarea judecăţii eronate paranoice, care cel mai frecvent se înregistrează la vârstnici şi la pacienţii, care administrează doze mari de aceste preparate
•    Acufene.

În timpul tratamentului sau la scurt timp după încetarea tratamentului cu imipramina au fost descrise cazuri de ideaţie suicidară şi comportamente de tip suicidar. În cazul în care aveţi gânduri de auto-vătămare sau sinucidere, contactaţi-vă imediat medicul sau adresaţi-vă fără întârziere unui spital!

Reacţiile adverse caracteristice pentru această clasă de preparate La pacienţii, care au utilizat preparate de acest tip, a fost determinat risc crescut de fracturi osoase. Mecanismul care determină creşterea acestui risc nu este cunoscut. Scăderea concentraţiei plasmatice de sodiu, în special, la vârstnici a fost înregistrată în legătură cu administrarea tuturor tipurilor de antidepresive.

Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţ iile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amdm.gov.md sau e-mail: [email protected]
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.

5.    Cum se păstrează Melipramin comprimate filmate
A se păstra la temperaturi sub 25°C.
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor!
Perioada de valabilitate este indicată pe ambalaj. Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu utilizaţi acest medicament dacă observaţi orice semn vizibil de deteriorare (de exemplu, modificarea culorii).
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6.    Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Melipramin comprimate filmate
Substanţa activă este imipramină
Fiecare comprimat filmat conţine: clorhidrat de imipramină 25 mg;
Celelalte componente sunt: stearat de magneziu, crospovidonă (XL 10), talc, povidonă (K-25), lactoză monohidrat (110,5 mg), hipromeloză, oxid de fier roşu (C.I.77491, E 172), oxid de fier negru (E 172), dimeticonă (E-1049).

Cum arată Melipramin şi conţinutul ambalajului
Comprimate filmate
Comprimate filmate de culoare rosu-brun, biconvexe, rotunde, cu suprafaţă mată, fără miros sau aproape fără miros.

Ambalaj:
Câte 50 comprimate în flacon din sticlă brună, cu capac din PE. Câte 1 flacon împreună cu prospectul în cutie de carton.

Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria

Fabricantul
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1165 Budapesta, Bökényföldi út 118-120.
Ungaria

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

DESCRIEREA PRODUSULUI
Etoxib 60 mg comprimate filmate

1. Ce este Etoxib şi pentru ce se utilizează

Ce este Etoxib

Etoxib conţine substanţa activă etoricoxib.
Etoxib face parte dintr-un grup de medicamente denumite inhibitori selectivi ai COX-2.
Acestea aparţin unei clase de medicamente denumite medicamente antiinflamatoare nesteroidiene.

Pentru ce se utilizează Etoxib?

- Etoxib ajută la reducerea durerii şi tumefacţiei (inflamaţiei) de la nivelul articulaţiilor şi muşchilor la persoane cu vârsta de 16 ani şi peste, cu boală artrozică, poliartrită reumatoidă, spondilită anchilozantă şi gută.

- Etoxib este utilizat şi pentru tratamentul de scurtă durată al durerii de intensitate moderată apărută după intervenţiile chirurgicale dentare, la persoane cu vârsta de 16 ani şi peste.

2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Etoxib

Nu luaţi Etoxib:

- dacă sunteţi alergic la etoricoxib sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament

- dacă sunteţi alergic la medicamente antiinflamatoare nesteroidiene

- dacă aveţi în prezent un ulcer gastric sau sângerări gastrice sau intestinale

- dacă aveţi boală hepatică gravă

- dacă aveţi boală renală gravă

- dacă sunteţi sau aţi putea fi gravidă sau dacă alăptaţi

- dacă aveţi vârsta sub 16 ani

- dacă aveţi boală inflamatoare intestinală

- dacă medicul dumneavoastră v-a diagnosticat cu tulburări cardiace, inclusiv insuficienţă cardiacă

- dacă aţi avut în trecut infarct miocardic

- dacă aţi avut în trecut orice fel de accident vascular cerebral

Dacă credeţi că vă aflaţi în oricare dintre aceste situaţii, nu utilizaţi comprimatele până nu discutaţi cu medicul dumneavoastră.

Atenţionări şi precauţii

Înainte să luați Etoxib, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Sarcina, alăptarea și fertilitatea

Sarcina

Comprimatele de Etoxib nu trebuie administrate în timpul sarcinii.
Nu luaţi comprimatele dacă sunteţi gravidă sau credeți că aţi putea fi gravidă, sau dacă intenţionaţi să rămâneți gravidă.
Dacă rămâneți gravidă, întrerupeţi administrarea comprimatelor şi informaţi-l pe medicul dumneavoastră.
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră dacă nu sunteţi sigură sau dacă aveţi nevoie de sfaturi suplimentare.

Fertilitatea

Etoxib nu este recomandat la femeile care încearcă să rămână gravide.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

La unii pacienţi care utilizează Etoxib s-au raportat ameţeli şi somnolenţă.

În cazul în care prezentaţi ameţeli sau somnolenţă, nu trebuie să conduceţi vehicule.

3. Cum să luaţi Etoxib

Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Nu utilizaţi mai mult decât doza recomandată pentru boala dumneavoastră.
Din când în când, este necesar să discutaţi cu medicul dumneavoastră despre tratamentul efectuat.
Este important să utilizaţi cea mai mică doză care vă controlează durerea şi nu trebuie să luaţi Etoxib mai mult timp decât este necesar.
Se recomandă aceste lucruri deoarece riscul de infarcte miocardice şi accidente vasculare cerebrale poate să crească după tratament prelungit, în special cu doze mari.

Există diferite concentrații disponibile pentru acest medicament și, în funcție de boală, medicul dumneavoastră va prescrie comprimatul cu concentrația potrivită pentru dumneavoastră.

Utilizare la copii și adolescenți

Comprimatele de Etoxib nu trebuie luate de către copii sau adolescenți cu vârsta sub 16 ani.

Vârstnici

Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii vârstnici.
Ca și în cazul altor medicamente, este necesară prudență la pacienții vârstnici

Mod de administrare

Etoxib se administrează pe cale orală.
Luaţi comprimatele o dată pe zi.
Etoxib poate fi utilizat cu sau fără alimente.

Dacă luaţi mai mult Etoxib decât trebuie

Nu trebuie să luaţi niciodată mai multe comprimate decât vă recomandă medicul.
În cazul în care luaţi prea multe comprimate de Etoxib, trebuie să solicitaţi imediat consult medical.

Dacă uitaţi să luaţi Etoxib

Este important să luaţi Etoxib aşa cum v-a prescris medicul dumneavoastră.
Dacă uitaţi să luaţi o doză, urmaţi tratamentul în continuare, conform schemei recomandate.
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

Indicaţii terapeutice Pentru tratamentul simptomatic al bolii artrozice (BA), poliartritei reumatoide (PR), spondilitei anchilozante şi al durerii şi semnelor de inflamaţie asociate cu artrita gutoasă acută. Pentru tratamentul de scurtă durată al durerii de intensitate moderată asociată intervenţiilor chirurgicale dentare. Decizia de a prescrie un inhibitor selectiv de COX-2 trebuie să se bazeze pe o evaluare a riscurilor globale, individuale ale pacientului. Doze şi mod de administrare Doze Deoarece riscurile cardiovasculare ale etoricoxibului pot creşte cu doza şi cu durata expunerii, trebuie utilizate cea mai scurtă durată posibil şi cea mai mică doză zilnică eficace. Necesitatea administrării medicamentului pentru ameliorarea simptomelor şi răspunsul terapeutic trebuie reevaluate periodic, în special la pacienţii cu boală artrozică. Boală artrozică Doza recomandată este de 60 mg o dată pe zi. Poliartrită reumatoidă Doza recomandată este de 60 mg sau 90 mg o dată pe zi. Doza minimă efectivă este 60 mg o dată pe zi. La unii pacienţi doza de 90 mg pe zi poate oferi beneficii terapeutice crescute. Spondilită anchilozantă Doza recomandată este de 60 mg sau 90 mg o dată pe zi. Doza minimă efectivă este 60 mg o dată pe zi. La unii pacienţi doza de 90 mg pe zi poate oferi beneficii terapeutice crescute. Afecţiuni dureroase acute În afecţiunile dureroase acute, etoricoxib trebuie utilizat doar pentru perioada simptomatică acută. Artrită gutoasă acută Doza recomandată este de 120 mg o dată pe zi. În studiile clinice privind artrita gutoasă acută, etoricoxib a fost administrat timp de 8 zile. Dureri după intervenţii chirurgicale dentare Doza recomandată este de 90 mg o dată pe zi, limitată la o perioadă maximă de 3 zile. În timpul perioadei de trei zile de tratament, unii pacienţi pot necesita alte tipuri de analgezie post-operatorie. Doze mai mari decât cele recomandate pentru fiecare indicaţie în parte, fie nu au demonstrat eficacitate suplimentară, fie nu au fost studiate. Ca urmare: Doza pentru BA nu trebuie să depăşească 60 mg pe zi. Doza pentru PR şi spondilita anchilozantă nu trebuie să depăşească 90 mg pe zi. Doza pentru artrita gutoasă acută nu trebuie să depăşească 120 mg pe zi şi durata tratamentului trebuie să fie de maxim 8 zile. Doza pentru durerile apărute după intervenţii chirurgicale dentare nu trebuie să depăşească 90 mg pe zi, limitată la o perioadă maximă de 3 zile de tratament.
Mod de administrare ARCOXIA se administrează pe cale orală şi poate fi luată cu sau fără alimente. Efectul medicamentului poate avea un debut mai rapid când ARCOXIA este administrată fără alimente. Aceasta trebuie avută în vedere când este necesară ameliorarea rapidă a simptomelor.

Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1. Ulcer peptic activ sau hemoragie gastro-intestinală (GI) activă. Pacienţi care, în urma administrării acidului acetilsalicilic sau a altor medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), inclusiv inhibitori de COX-2 (ciclooxigenază 2), prezintă bronhospasm, rinită acută, polipi nazali, edem angioneurotic, urticarie sau reacţii de tip alergic. Sarcină şi alăptare. Disfuncţie hepatică severă.

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

911 Extract Venin albini gel-balsam pentru încheieturi 100ml

Pentru a îmbunătăți starea sistemului musculo-scheletic. Îmbunătățește microcirculația prin furnizarea de sprijin nutritiv sistemului musculo-scheletic. Ea normalizează procesele metabolice în articulații, îmbunătățește nutriția țesuturilor și restabilește mobilitatea articulațiilor. Conține venin de albine, extracte de sabelnik, comfrey, mustață de aur, ulei esențial de eucalipt, camfor. Conceput pentru a îngriji pielea corpului în zonele cu probleme, pentru a ușura greutatea și disconfortul după efort fizic, plimbări lungi. Are un efect relaxant și de încălzire. Pătrunzând adânc în piele, veninul de albine crește fluxul sanguin și îmbunătățește microcirculația articulațiilor. Proiectat pentru îngrijirea pielii în spate, gât și articulații. Contraindicații: intoleranță individuală la componente, abraziuni. Nu este recomandat copiilor sub 3 ani.

Adaugă in coş

1 ... 20 21 22 23 24 ... 217

Acasa Catalog 0 Favorite Cabinet

Medicamente

Magazin online

Catalog

Promoții

Branduri

Companie

Despre companie

Noutăți

Cariere

Informaţii

Farmacii

Politica cookie

Contacte

Regulament Card Frumos

Felicia Eco

Adrese Optici

Ajutor

Modalități de plată

Termeni de livrare

Întrebări frecvente

Cum comand?

Metode de livrare

Reclamații și întrebări