Filtru
Întâi cele populare
Indicaţii terapeutice
BIORACEF este indicat la adulţi şi copii începând cu vârsta de 5 ani pentru tratamentul
infecţiilor enumerate mai jos (vezi punctul 4.4. şi 4.5.).
Amigdalite şi faringite streptococice acute.
Sinuzită bacteriană.
Otită medie acută.
Exacerbări acute ale bronşitei cronice.
Cistită.
Pielonefrită.
Infecţii necomplicate ale pielii şi ale ţesuturilor moi.
Tratamentul bolii Lyme în stadiile incipiente.
Trebuie avute în vedere ghidurile terapeutice în vigoare cu privire la utilizarea
adecvată a antibioticelor. Doze şi mod de administrare
Doze
Durata obişnuită a terapiei este de 7 zile (poate varia de la 5 la 10 zile).
Mod de administrare
Administrare orală.
Comprimatele BIORACEF trebuie administrate după masă, pentru a asigura absorbţia
optimă.
Comprimatele filmate nu trebuie mărunţite şi de aceea nu pot fi administrate
pacienţilor care nu pot înghiţi comprimate.
Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la cefuroximă sau la oricare dintre excipienţii, enumeraţi la
punctul 6.1.
- Pacienţi cu hipersensibilitate cunoscută la antibiotice din clasa cefalosporinelor.
- Antecedente de hipersensibilitate severă (de exemplu, reacţii anafilactice) la orice
tip de medicament antibacterian beta-lactamic (peniciline, monobactami şi
carbapenemi). https://bit.ly/2T3z8V9
BIORACEF este indicat la adulţi şi copii începând cu vârsta de 5 ani pentru tratamentul
infecţiilor enumerate mai jos (vezi punctul 4.4. şi 4.5.).
Amigdalite şi faringite streptococice acute.
Sinuzită bacteriană.
Otită medie acută.
Exacerbări acute ale bronşitei cronice.
Cistită.
Pielonefrită.
Infecţii necomplicate ale pielii şi ale ţesuturilor moi.
Tratamentul bolii Lyme în stadiile incipiente.
Trebuie avute în vedere ghidurile terapeutice în vigoare cu privire la utilizarea
adecvată a antibioticelor. Doze şi mod de administrare
Doze
Durata obişnuită a terapiei este de 7 zile (poate varia de la 5 la 10 zile).
Mod de administrare
Administrare orală.
Comprimatele BIORACEF trebuie administrate după masă, pentru a asigura absorbţia
optimă.
Comprimatele filmate nu trebuie mărunţite şi de aceea nu pot fi administrate
pacienţilor care nu pot înghiţi comprimate.
Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la cefuroximă sau la oricare dintre excipienţii, enumeraţi la
punctul 6.1.
- Pacienţi cu hipersensibilitate cunoscută la antibiotice din clasa cefalosporinelor.
- Antecedente de hipersensibilitate severă (de exemplu, reacţii anafilactice) la orice
tip de medicament antibacterian beta-lactamic (peniciline, monobactami şi
carbapenemi). https://bit.ly/2T3z8V9
DATE CLINICE
Indicaţii terapeutice
Infecții bacteriene ale tractului respirator superior și inferior, organelor ORL (inclusiv
otită medie), ale tractului urinar și biliar, organelor pelviene (inclusiv gonoree), ale
pielii și țesuturilor moi, oaselor și articulațiilor (inclusiv osteomielită), endocardită,
septicemie, peritonită, mastită, infecții de plagă, combustii infectate, infecții postoperatorii, sifilis. Profolaxia infecţiilor chirurgicale în perioada pre- şi postoperatorii.
Doze şi mod de administrare
Intramuscular, intravenos (în bolus sau în perfuzie). Doza zilnică medie pentru adulți
– de la 1 g până la 4 g; frecvența administrării – de 3-4 ori pe zi. Doza zilnică maximă
- 6 g. Durata medie a tratamentului este de 7-10 zile.
Pentru profilaxia infecțiilor postoperatorii - intravenos 1 g cu 0,5-1 ora înainte de
intervenție, 0,5-1 g - în timpul intervenției chirurgicale și câte 0,5-1 g - la fiecare 8
ore în prima zi după intervenție.
Grupe speciale de pacienți
Pacienții cu insuficiență renală
Se recomandă modificarea regimului de dozare în conformitate cu valorile clearance-ul
creatininei: ClCr 55 ml/min sau mai mult, sau în cazul în care concentrația de
creatinină plasmatică este de 1,5 mg% sau mai puțin, se poate utiliza întreaga doză;
ClCr 54-35 ml/min sau concentrația plasmatică a creatininei este de 3-1,6 mg% poate
fi administrată doza întreagă, însă intervalul dintre injecții trebuie crescut la 8 ore;
ClCr 34-11 ml/min sau concentrația plasmatică a creatininei 4,5-3,1 mg% - se va
administra o jumătate de doză la fiecare 12 ore; ClCr 10 ml/min sau mai puțin și
concentrația de creatinină plasmatică este de 4,6 mg% sau mai mult - se
administrează jumătate din doza uzuală la fiecare 18-24 ore. Toate dozele
recomandate se administrează după doza inițială de 0,5 g.
Copii
Copiilor cu vârsta de la 1 luna și mai mult - 25-50 mg/kg/zi; în infecții severe doza
poate fi crescută la 100 mg/kg/zi. Frecvența administrării - de 3-4 ori pe zi.
La copiii cu insuficiență renală ajustarea dozei se efectuează în funcție de valorile
clearance-ului creatininei (ClCr): ClCr 70-40 ml/min - 60% din doza zilnică medie,
administrate la fiecare 12 ore; ClCr 40-20 ml/min - 25% din doza zilnică medie, la
interval de 12 ore; ClCr 5-20 ml/min -10% din doza zilnică medie, la fiecare 24 ore.
Toate dozele recomandate se administrează după o doză inițială "de încărcare".
Vârstnici
Fără restricții semnificative în utilizare.
Pacienții cu insuficiență hepatică
Fără restricții semnificative în utilizare.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la cefazolină sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1;
https://bit.ly/3boYG5d
Indicaţii terapeutice
Infecții bacteriene ale tractului respirator superior și inferior, organelor ORL (inclusiv
otită medie), ale tractului urinar și biliar, organelor pelviene (inclusiv gonoree), ale
pielii și țesuturilor moi, oaselor și articulațiilor (inclusiv osteomielită), endocardită,
septicemie, peritonită, mastită, infecții de plagă, combustii infectate, infecții postoperatorii, sifilis. Profolaxia infecţiilor chirurgicale în perioada pre- şi postoperatorii.
Doze şi mod de administrare
Intramuscular, intravenos (în bolus sau în perfuzie). Doza zilnică medie pentru adulți
– de la 1 g până la 4 g; frecvența administrării – de 3-4 ori pe zi. Doza zilnică maximă
- 6 g. Durata medie a tratamentului este de 7-10 zile.
Pentru profilaxia infecțiilor postoperatorii - intravenos 1 g cu 0,5-1 ora înainte de
intervenție, 0,5-1 g - în timpul intervenției chirurgicale și câte 0,5-1 g - la fiecare 8
ore în prima zi după intervenție.
Grupe speciale de pacienți
Pacienții cu insuficiență renală
Se recomandă modificarea regimului de dozare în conformitate cu valorile clearance-ul
creatininei: ClCr 55 ml/min sau mai mult, sau în cazul în care concentrația de
creatinină plasmatică este de 1,5 mg% sau mai puțin, se poate utiliza întreaga doză;
ClCr 54-35 ml/min sau concentrația plasmatică a creatininei este de 3-1,6 mg% poate
fi administrată doza întreagă, însă intervalul dintre injecții trebuie crescut la 8 ore;
ClCr 34-11 ml/min sau concentrația plasmatică a creatininei 4,5-3,1 mg% - se va
administra o jumătate de doză la fiecare 12 ore; ClCr 10 ml/min sau mai puțin și
concentrația de creatinină plasmatică este de 4,6 mg% sau mai mult - se
administrează jumătate din doza uzuală la fiecare 18-24 ore. Toate dozele
recomandate se administrează după doza inițială de 0,5 g.
Copii
Copiilor cu vârsta de la 1 luna și mai mult - 25-50 mg/kg/zi; în infecții severe doza
poate fi crescută la 100 mg/kg/zi. Frecvența administrării - de 3-4 ori pe zi.
La copiii cu insuficiență renală ajustarea dozei se efectuează în funcție de valorile
clearance-ului creatininei (ClCr): ClCr 70-40 ml/min - 60% din doza zilnică medie,
administrate la fiecare 12 ore; ClCr 40-20 ml/min - 25% din doza zilnică medie, la
interval de 12 ore; ClCr 5-20 ml/min -10% din doza zilnică medie, la fiecare 24 ore.
Toate dozele recomandate se administrează după o doză inițială "de încărcare".
Vârstnici
Fără restricții semnificative în utilizare.
Pacienții cu insuficiență hepatică
Fără restricții semnificative în utilizare.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la cefazolină sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1;
https://bit.ly/3boYG5d
-3%
13.29 MDL
13.70 MDL
Indicaţii terapeutice
Tratamentul hipertensiunii arteriale esenţiale. Carvedilol LPH poate fi utilizat singur sau în asociere cu
alte medicamente antihipertensive.
Tratamentul anginei pectorale cronice stabile.
Tratament adjuvant în insuficienţa cardiacă stabilă, moderată sau severă, în completare la terapia cu
diuretice, digitală, inhibitori ai enzimei de conversie şi /sau alte vasodilatatoare.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la carvedilol sau la oricare dintre excipienţii medicamentului,
Insuficienţă cardiacă necontrolată terapeutic sau insuficienţă cardiacă severă (insuficienţă cardiacă
decompensată clasa IV NYHA ce necesită terapie inotropă intravenoasă),
Astm bronşic, bronhopneumopatie cronică obstructivă, hipertensiune pulmonară, cord pulmonar,
Hipotensiune arterială severă (tensiune arterială sistolică <85 mmHg),
Şoc cardiogen,
Bradicardie severă (sub 50 bătăi pe minut în repaus),
Sindromul sinusului bolnav inclusiv bloc sinoatrial (dacă nu este instalat un stimulator cardiac
permanent),
Bloc AV de gradul II sau III (dacă nu este instalat un stimulator cardiac permanent),
Feocromocitom netratat,
Insuficienţa hepatică severă,
2
Acidoză metabolică,
Angina Prinzmetal,
Boli arteriale periferice severe. Doze şi mod de administrare
Carvedilol LPH trebuie administrat după mese astfel încât absorbţia să fie mai lentă şi efectele
ortostatice evitate.
Dozele trebuie stabilite individual. Tratamentul trebuie început cu doze mici, care vor fi crescute
progresiv la fiecare 7 – 14 zile, până la atingerea efectului clinic dorit. După prima doză şi după
fiecare creştere a dozei se recomandă măsurarea tensiunii arteriale a pacientului în ortostatism la 1 oră
de la administrarea dozei, pentru a exclude posibila hipotensiune arterială ortostatică.
Tratamentul cu Carvedilol LPH se va întrerupe treptat, într-o perioadă de 1 - 2 săptămâni.
Dacă tratamentul a fost întrerupt mai mult de 2 săptămâni, se va relua cu cea mai mică doză.
Hipertensiune arterială esenţială
Doza iniţială recomandată este 12,5 mg carvedilol dimineaţa, după micul dejun, sau 6,25 mg
carvedilol, de 2 ori pe zi (dimineaţa şi seara). După 7 - 14 zile de tratament, posibil chiar după 2 zile,
doza se va creşte la 25 mg carvedilol dimineaţa sau 12,5 mg carvedilol de 2 ori pe zi. După 14 zile de
tratament, doza poate fi crescută din nou, la 50 mg carvedilol pe zi. Pentru dozele indicate se
recomandă utilizarea comprimatelor cu 6,25 mg, 12,5 mg şi 25 mg carvedilol. Doza pentru o singură
administrare nu va depăşi 25 mg iar doza totală zilnică în tratamentul hipertensiunii arteriale nu va
depăşi 50 mg carvedilol.
Angina pectorală cronică stabilă
Doza recomandată la începutul tratamentului cu Carvedilol LPH este de 12,5 mg carvedilol de 2 ori pe
zi, după mese. După 7 - 14 zile de tratament, doza poate fi crescută la 25 mg carvedilol de două ori pe
zi. Dacă această doză este ineficace, după 14 zile de administrare se poate mări doza la 50 mg
carvedilol de 2 ori pe zi dacă pacientul o tolerează bine. Doza zilnică totală în tratamentul anginei
pectorale cronice nu va depăşi 50 mg carvedilol de 2 ori pe zi. În cazul pacienţilor vârstnici, doza
maximă nu va depăşi 25 mg carvedilol de 2 ori pe zi.
Insuficienţa cardiacă cronică
Carvedilol LPH este recomandat a fi utilizat în completarea tratamentului standard, ca diureticele,
inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) şi/sau digitala. Poate fi, de asemenea,
administrat pacienţilor care nu tolerează inhibitorii ECA. Carvedilol LPH poate fi administrat
pacienţilor numai după ce dozele de diuretic, inhibitor ECA şi digitală (dacă este administrată) au fost
stabilite.
Dozele trebuie individualizate. Pacientul trebuie să fie sub monitorizare medicală atentă în primele 2 -
3 ore după doza iniţială şi după fiecare creştere a dozei, iar toleranţa la medicament trebuie testată.
Dacă apare bradicardie (puls sub 55 bătăi/min.), doza de Carvedilol LPH trebuie redusă. Dacă apar
simptome de hipotensiune arterială, trebuie întâi redusă doza de diuretic sau inhibitor ECA, iar, dacă
aceste măsuri sunt insuficiente, se va reduce şi doza de Carvedilol LPH.
La iniţierea tratamentului cu Carvedilol LPH sau după creşterea dozelor, poate apărea o agravare
temporară a insuficienţei cardiace. În acest caz, trebuie crescută doza de diuretic. Uneori este necesară
reducerea temporară a dozei de Carvedilol LPH sau chiar întreruperea tratamentului. Când starea
clinică s-a stabilizat, tratamentul cu Carvedilol LPH şi/sau creşterea dozelor pot fi reluate. Dacă
insuficienţa cardiacă evoluează spre o formă severă (clasa IV - NYHA), întregul tratament trebuie
revizuit.
Doza iniţială recomandată este de 3,125 mg carvedilol, de 2 ori pe zi. Dacă această doză este bine
tolerată, poate fi crescută treptat (la interval de 2 săptămâni) până la doza optimă. Următoarele doze
sunt de 6,25 mg carvedilol, de 2 ori pe zi, după aceea de 12,5 mg carvedilol, de 2 ori/zi şi, în final, de
25 mg carvedilol, de 2 ori pe zi. In funcţie de doza administrată se vor alege comprimatele cu 6,25 mg,
12,5 mg sau 25 mg carvedilol. Pacientul trebuie să utilizeze doza cea mai mare pe care o tolerează
bine. Doza maximă recomandată este de 25 mg carvedilol, de 2 ori pe zi. La pacienţii care au peste 85
kg, doza poate fi crescută cu atenţie la 50 mg carvedilol, de 2 ori pe zi.
6
Ajustarea dozelor
La pacienţii vârstnici, se recomandă o doză de început mai mică: 6,25 mg carvedilol pe zi pentru
tratamentul hipertensiunii arteriale şi 6,25 mg carvedilol de 2 ori pe zi pentru tratamentul anginei
pectorale; în cazul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă asociată acestor afecţiuni: 3,125 mg carvedilol
zilnic pentru tratamentul hipertensiunii arteriale şi anginei pectorale.
Omiterea unei doze
O doză omisă se va lua cât mai repede posibil. În orice caz, dacă este momentul pentru următoarea
doză, pacientul o va lua numai pe aceea şi nu va lua o doză dublă.
Tratamentul hipertensiunii arteriale esenţiale. Carvedilol LPH poate fi utilizat singur sau în asociere cu
alte medicamente antihipertensive.
Tratamentul anginei pectorale cronice stabile.
Tratament adjuvant în insuficienţa cardiacă stabilă, moderată sau severă, în completare la terapia cu
diuretice, digitală, inhibitori ai enzimei de conversie şi /sau alte vasodilatatoare.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la carvedilol sau la oricare dintre excipienţii medicamentului,
Insuficienţă cardiacă necontrolată terapeutic sau insuficienţă cardiacă severă (insuficienţă cardiacă
decompensată clasa IV NYHA ce necesită terapie inotropă intravenoasă),
Astm bronşic, bronhopneumopatie cronică obstructivă, hipertensiune pulmonară, cord pulmonar,
Hipotensiune arterială severă (tensiune arterială sistolică <85 mmHg),
Şoc cardiogen,
Bradicardie severă (sub 50 bătăi pe minut în repaus),
Sindromul sinusului bolnav inclusiv bloc sinoatrial (dacă nu este instalat un stimulator cardiac
permanent),
Bloc AV de gradul II sau III (dacă nu este instalat un stimulator cardiac permanent),
Feocromocitom netratat,
Insuficienţa hepatică severă,
2
Acidoză metabolică,
Angina Prinzmetal,
Boli arteriale periferice severe. Doze şi mod de administrare
Carvedilol LPH trebuie administrat după mese astfel încât absorbţia să fie mai lentă şi efectele
ortostatice evitate.
Dozele trebuie stabilite individual. Tratamentul trebuie început cu doze mici, care vor fi crescute
progresiv la fiecare 7 – 14 zile, până la atingerea efectului clinic dorit. După prima doză şi după
fiecare creştere a dozei se recomandă măsurarea tensiunii arteriale a pacientului în ortostatism la 1 oră
de la administrarea dozei, pentru a exclude posibila hipotensiune arterială ortostatică.
Tratamentul cu Carvedilol LPH se va întrerupe treptat, într-o perioadă de 1 - 2 săptămâni.
Dacă tratamentul a fost întrerupt mai mult de 2 săptămâni, se va relua cu cea mai mică doză.
Hipertensiune arterială esenţială
Doza iniţială recomandată este 12,5 mg carvedilol dimineaţa, după micul dejun, sau 6,25 mg
carvedilol, de 2 ori pe zi (dimineaţa şi seara). După 7 - 14 zile de tratament, posibil chiar după 2 zile,
doza se va creşte la 25 mg carvedilol dimineaţa sau 12,5 mg carvedilol de 2 ori pe zi. După 14 zile de
tratament, doza poate fi crescută din nou, la 50 mg carvedilol pe zi. Pentru dozele indicate se
recomandă utilizarea comprimatelor cu 6,25 mg, 12,5 mg şi 25 mg carvedilol. Doza pentru o singură
administrare nu va depăşi 25 mg iar doza totală zilnică în tratamentul hipertensiunii arteriale nu va
depăşi 50 mg carvedilol.
Angina pectorală cronică stabilă
Doza recomandată la începutul tratamentului cu Carvedilol LPH este de 12,5 mg carvedilol de 2 ori pe
zi, după mese. După 7 - 14 zile de tratament, doza poate fi crescută la 25 mg carvedilol de două ori pe
zi. Dacă această doză este ineficace, după 14 zile de administrare se poate mări doza la 50 mg
carvedilol de 2 ori pe zi dacă pacientul o tolerează bine. Doza zilnică totală în tratamentul anginei
pectorale cronice nu va depăşi 50 mg carvedilol de 2 ori pe zi. În cazul pacienţilor vârstnici, doza
maximă nu va depăşi 25 mg carvedilol de 2 ori pe zi.
Insuficienţa cardiacă cronică
Carvedilol LPH este recomandat a fi utilizat în completarea tratamentului standard, ca diureticele,
inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) şi/sau digitala. Poate fi, de asemenea,
administrat pacienţilor care nu tolerează inhibitorii ECA. Carvedilol LPH poate fi administrat
pacienţilor numai după ce dozele de diuretic, inhibitor ECA şi digitală (dacă este administrată) au fost
stabilite.
Dozele trebuie individualizate. Pacientul trebuie să fie sub monitorizare medicală atentă în primele 2 -
3 ore după doza iniţială şi după fiecare creştere a dozei, iar toleranţa la medicament trebuie testată.
Dacă apare bradicardie (puls sub 55 bătăi/min.), doza de Carvedilol LPH trebuie redusă. Dacă apar
simptome de hipotensiune arterială, trebuie întâi redusă doza de diuretic sau inhibitor ECA, iar, dacă
aceste măsuri sunt insuficiente, se va reduce şi doza de Carvedilol LPH.
La iniţierea tratamentului cu Carvedilol LPH sau după creşterea dozelor, poate apărea o agravare
temporară a insuficienţei cardiace. În acest caz, trebuie crescută doza de diuretic. Uneori este necesară
reducerea temporară a dozei de Carvedilol LPH sau chiar întreruperea tratamentului. Când starea
clinică s-a stabilizat, tratamentul cu Carvedilol LPH şi/sau creşterea dozelor pot fi reluate. Dacă
insuficienţa cardiacă evoluează spre o formă severă (clasa IV - NYHA), întregul tratament trebuie
revizuit.
Doza iniţială recomandată este de 3,125 mg carvedilol, de 2 ori pe zi. Dacă această doză este bine
tolerată, poate fi crescută treptat (la interval de 2 săptămâni) până la doza optimă. Următoarele doze
sunt de 6,25 mg carvedilol, de 2 ori pe zi, după aceea de 12,5 mg carvedilol, de 2 ori/zi şi, în final, de
25 mg carvedilol, de 2 ori pe zi. In funcţie de doza administrată se vor alege comprimatele cu 6,25 mg,
12,5 mg sau 25 mg carvedilol. Pacientul trebuie să utilizeze doza cea mai mare pe care o tolerează
bine. Doza maximă recomandată este de 25 mg carvedilol, de 2 ori pe zi. La pacienţii care au peste 85
kg, doza poate fi crescută cu atenţie la 50 mg carvedilol, de 2 ori pe zi.
6
Ajustarea dozelor
La pacienţii vârstnici, se recomandă o doză de început mai mică: 6,25 mg carvedilol pe zi pentru
tratamentul hipertensiunii arteriale şi 6,25 mg carvedilol de 2 ori pe zi pentru tratamentul anginei
pectorale; în cazul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă asociată acestor afecţiuni: 3,125 mg carvedilol
zilnic pentru tratamentul hipertensiunii arteriale şi anginei pectorale.
Omiterea unei doze
O doză omisă se va lua cât mai repede posibil. În orice caz, dacă este momentul pentru următoarea
doză, pacientul o va lua numai pe aceea şi nu va lua o doză dublă.
Doze si administrare:
HTA: 10-40 mg, o data/zi (IR: scad doza). IC: initial 2,5 mg/zi, doza de intretinere 5-20 mg, o data/zi.
Contraindicatii:
Hipersensibilitare la lisinopril sau alt IEC; sarcina si alaptare.
Atentionari:
Prudenta in hTA; pacienti cu pierderi de sodiu; cardiopatie ischemica; tulburari cerebrovasculare; monitorizarea potasemiei si hemoleucogramei; varstnici; IR; copii; interactiuni medicamentoase cu indometacin; sarcina si alaptare.
Reactii adverse:
Vertij, cefalee, oboseala, diaree, tuse, disconfort la nivelul pieptului, febra, angina pectorala, hTA ortostatica, dureri abdominale, anorexie, constipatie, guta, dureri de oase sau de oold, depresie, somnolenta, insomnie, bronsita, sinuzita, oligurie, azotemie progresiva, IRA, infectii urinare, tulburari de vedere, prurit, vasculita, edeme angioneurotice, a glotei si/sau laringelui, cresteri minore ale uremiei si ale creatininei serice.
HTA: 10-40 mg, o data/zi (IR: scad doza). IC: initial 2,5 mg/zi, doza de intretinere 5-20 mg, o data/zi.
Contraindicatii:
Hipersensibilitare la lisinopril sau alt IEC; sarcina si alaptare.
Atentionari:
Prudenta in hTA; pacienti cu pierderi de sodiu; cardiopatie ischemica; tulburari cerebrovasculare; monitorizarea potasemiei si hemoleucogramei; varstnici; IR; copii; interactiuni medicamentoase cu indometacin; sarcina si alaptare.
Reactii adverse:
Vertij, cefalee, oboseala, diaree, tuse, disconfort la nivelul pieptului, febra, angina pectorala, hTA ortostatica, dureri abdominale, anorexie, constipatie, guta, dureri de oase sau de oold, depresie, somnolenta, insomnie, bronsita, sinuzita, oligurie, azotemie progresiva, IRA, infectii urinare, tulburari de vedere, prurit, vasculita, edeme angioneurotice, a glotei si/sau laringelui, cresteri minore ale uremiei si ale creatininei serice.
Levomycetin este un medicament antibacterian utilizat pentru tratarea bolilor infecțioase. Folosit pe scară largă în oftalmologie și pediatrie. Levomicetina este un antibiotic cu spectru larg.
Substanța activă a Levomicetinei afectează în mod eficient multe bacterii gram-pozitive și gram-negative, precum și agenți patogeni ai infecției meningococice, infecții purulente, dizenterie, febră tifoidă.
Levomicetina este indicată în tratamentul bolilor cauzate de bacteriile hemofile, clamidia, rickettsia, brucella, spirochete. În concentrații terapeutice, Levomycetin are un efect bacteriostatic.
Levomycetin conform instrucțiunilor este slab activ împotriva Pseudomonas aeruginosa, a bacteriilor cu aciditate rapidă, a clostridiei și a protozoarelor. Rezistența la medicamente la Levomycetin se dezvoltă relativ lent, dar rezistența încrucișată la alte medicamente chimioterapeutice nu apare de obicei.
Cu aplicarea locală a Levomicetinei, concentrația terapeutică este creată în iris, cornee, umor vitros, umor apos, în timp ce Levomycetin nu pătrunde în lentilă.Levomicetina conform instrucțiunilor se absoarbe rapid și bine atât după administrarea orală, cât și prin administrare rectală, atingând o concentrație maximă în sânge după câteva ore.
Penetrând în organe, lichide și țesuturile corpului, Levomycetin pătrunde bine în lichidul cefalorahidian, precum și în laptele matern.
Formular de eliberare
Levomycetin este lansat sub forma:
Tablete rotunde gălbui de Levomicetină conținând 0,5 g și 0,25 g substanță activă a Levomicetinei. Excipienți - acid stearic sau acid stearic de calciu, amidon de cartofi;
Pulbere pentru soluție injectabilă. Fiecare flacon conține 500 sau 1000 mg de ingredient activ;
Picături pentru ochi (soluție 0,25%). 1 ml de medicament conține 2,5 mg de ingredient activ. În sticle picătură cu 5 și 10 ml. Levomycetin este utilizat pentru:
Persiniosis;
Forme generalizate de salmoneloză;
germen;
tularemia;
Rickettsioses;
Bruceloză;
Febră tifoidă;
meningita;
Chlamydia.Pentru bolile infecțioase de altă etiologie, care sunt cauzate de agenți patogeni sensibili la medicament, Levomycetin este indicat dacă alți agenți chimioterapeutici sunt ineficienți sau în cazurile în care utilizarea lor este imposibilă din cauza intoleranței individuale.
În oftalmologie, Levomycetin este indicat pentru prevenirea și tratamentul bolilor infecțioase ale ochilor:
Contraindicații
Conform instrucțiunilor, utilizarea Levomicetinei este contraindicată în:
Intoleranță individuală la substanța activă;
Diverse boli de piele, inclusiv psoriazis, infecții fungice, eczeme;
Suprimarea hematopoiezei.
Levomycetin conform instrucțiunilor nu este utilizat în timpul sarcinii, la nou-născuți, precum și în timpul alăptării.
Levomicetina pentru copii și adulți nu trebuie prescrisă pentru angină, boli respiratorii acute, precum și pentru scopuri profilactice și pentru forme ușoare de procese infecțioase.
Substanța activă a Levomicetinei afectează în mod eficient multe bacterii gram-pozitive și gram-negative, precum și agenți patogeni ai infecției meningococice, infecții purulente, dizenterie, febră tifoidă.
Levomicetina este indicată în tratamentul bolilor cauzate de bacteriile hemofile, clamidia, rickettsia, brucella, spirochete. În concentrații terapeutice, Levomycetin are un efect bacteriostatic.
Levomycetin conform instrucțiunilor este slab activ împotriva Pseudomonas aeruginosa, a bacteriilor cu aciditate rapidă, a clostridiei și a protozoarelor. Rezistența la medicamente la Levomycetin se dezvoltă relativ lent, dar rezistența încrucișată la alte medicamente chimioterapeutice nu apare de obicei.
Cu aplicarea locală a Levomicetinei, concentrația terapeutică este creată în iris, cornee, umor vitros, umor apos, în timp ce Levomycetin nu pătrunde în lentilă.Levomicetina conform instrucțiunilor se absoarbe rapid și bine atât după administrarea orală, cât și prin administrare rectală, atingând o concentrație maximă în sânge după câteva ore.
Penetrând în organe, lichide și țesuturile corpului, Levomycetin pătrunde bine în lichidul cefalorahidian, precum și în laptele matern.
Formular de eliberare
Levomycetin este lansat sub forma:
Tablete rotunde gălbui de Levomicetină conținând 0,5 g și 0,25 g substanță activă a Levomicetinei. Excipienți - acid stearic sau acid stearic de calciu, amidon de cartofi;
Pulbere pentru soluție injectabilă. Fiecare flacon conține 500 sau 1000 mg de ingredient activ;
Picături pentru ochi (soluție 0,25%). 1 ml de medicament conține 2,5 mg de ingredient activ. În sticle picătură cu 5 și 10 ml. Levomycetin este utilizat pentru:
Persiniosis;
Forme generalizate de salmoneloză;
germen;
tularemia;
Rickettsioses;
Bruceloză;
Febră tifoidă;
meningita;
Chlamydia.Pentru bolile infecțioase de altă etiologie, care sunt cauzate de agenți patogeni sensibili la medicament, Levomycetin este indicat dacă alți agenți chimioterapeutici sunt ineficienți sau în cazurile în care utilizarea lor este imposibilă din cauza intoleranței individuale.
În oftalmologie, Levomycetin este indicat pentru prevenirea și tratamentul bolilor infecțioase ale ochilor:
Contraindicații
Conform instrucțiunilor, utilizarea Levomicetinei este contraindicată în:
Intoleranță individuală la substanța activă;
Diverse boli de piele, inclusiv psoriazis, infecții fungice, eczeme;
Suprimarea hematopoiezei.
Levomycetin conform instrucțiunilor nu este utilizat în timpul sarcinii, la nou-născuți, precum și în timpul alăptării.
Levomicetina pentru copii și adulți nu trebuie prescrisă pentru angină, boli respiratorii acute, precum și pentru scopuri profilactice și pentru forme ușoare de procese infecțioase.
-3%
7.76 MDL
8 MDL
Cateterul este conceput pentru cateterizarea pe termen lung (până la 7 zile) a vezicii urinare și alte proceduri medicale.
Caracteristici distinctive:
Cateterul este fabricat din latex acoperit cu silicon de înaltă calitate. Materialul transparent vă permite să controlați vizual mișcarea urinei prin cateter.
Învelișul din silicon biocompatibil reduce riscul de iritare a țesuturilor și asigură confort și siguranță pacientului.
Rigid optim înainte de inserare, cateterul se înmoaie odată cu temperatura corpului, reducând posibilul disconfort. Datorită suprafeței netede, vârful cateterului trece cu ușurință prin îngustarea uretrei, previne iritarea membranei mucoase a uretrei și formarea de incrustații pe suprafața interioară a cateterului. Capătul distal este echipat cu 2 orificii laterale care optimizează drenajul urinei.
Cateterul este cu două canale, permite instilații, hemostază, lavaj de organe. Conectorul durabil în formă de pâlnie este rezistent la răsucire, asigură o conexiune de înaltă calitate între cateter și pisoar.
Balonul durabil și simetric este ușor de umflat și dezumflat. Oferă siguranță maximă pentru pacient. Capacitate flacon până la 30 ml. Tranziția lină de la balon la axul cateterului reduce posibilitatea de traumă în timpul inserției. Supapa anti-retur a cateterului este proiectată pentru umplerea balonului cu o seringă fără ac.
Cateterul este ambalat desfășurat, ceea ce vă permite să introduceți cateterul direct din ambalaj fără a-l atinge.
Specificatii:
steril, destinat pentru o singura utilizare.
Fabricat din latex acoperit cu silicon de înaltă calitate
Caracteristici distinctive:
Cateterul este fabricat din latex acoperit cu silicon de înaltă calitate. Materialul transparent vă permite să controlați vizual mișcarea urinei prin cateter.
Învelișul din silicon biocompatibil reduce riscul de iritare a țesuturilor și asigură confort și siguranță pacientului.
Rigid optim înainte de inserare, cateterul se înmoaie odată cu temperatura corpului, reducând posibilul disconfort. Datorită suprafeței netede, vârful cateterului trece cu ușurință prin îngustarea uretrei, previne iritarea membranei mucoase a uretrei și formarea de incrustații pe suprafața interioară a cateterului. Capătul distal este echipat cu 2 orificii laterale care optimizează drenajul urinei.
Cateterul este cu două canale, permite instilații, hemostază, lavaj de organe. Conectorul durabil în formă de pâlnie este rezistent la răsucire, asigură o conexiune de înaltă calitate între cateter și pisoar.
Balonul durabil și simetric este ușor de umflat și dezumflat. Oferă siguranță maximă pentru pacient. Capacitate flacon până la 30 ml. Tranziția lină de la balon la axul cateterului reduce posibilitatea de traumă în timpul inserției. Supapa anti-retur a cateterului este proiectată pentru umplerea balonului cu o seringă fără ac.
Cateterul este ambalat desfășurat, ceea ce vă permite să introduceți cateterul direct din ambalaj fără a-l atinge.
Specificatii:
steril, destinat pentru o singura utilizare.
Fabricat din latex acoperit cu silicon de înaltă calitate
Ce este ZytroBact şi pentru ce se administrează
Azitromicina aparţine unui grup de antibiotice denumite macrolide. Antibioticele sunt
folosite în tratamentul infecţiilor cauzate de microorganisme de tipul bacteriilor.
Azitromicina este utilizată pentru tratamentul anumitor infecţii cauzate de bacterii
sensibile la azitromicină, cum ar fi: infecţii ale căilor respiratorii inferioare, ale gâtului
sau infecţii nazale (cum ar fi bronşită, pneumonie, amigdalită, dureri în gât (faringită)
şi sinuzită); infecţii ale urechilor; infecţii la nivelul pielii şi ţesuturilor moi, cu excepţia
plăgilor arse infectate; infecţii ale uretrei sau ale colului uterin, determinate de
Chlamydia trachomatis; infecții digestive determinate de Helicobacter pylori. Cum să administrați ZytroBact
Administrați întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau
farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi
sigur.
Adulţi şi tineri cu greutate mai mare de 45 kg:
Doza uzuală este de 500 mg o dată pe zi timp de trei zile, doza totală de azitromicină
fiind de 1500 mg. Medicul dumneavoastră poate decide să vă prescrie doza totală de
1500 mg pe o perioadă de 5 zile, cu 500 mg în prima zi şi 250 mg în zilele 2 până la 5.
Adulților și copiilor cu vârsta peste 12 ani sau cu masa corporală peste 45 kg:
în infecţii ale căilor respiratorii inferioare, ale gâtului sau infecţii nazale (cum ar fi
bronşită, pneumonie, amigdalită, dureri în gât (faringită) şi sinuzită), infecţii ale
urechilor, infecţii la nivelul pielii şi ţesuturilor moi se administrează câte 500 mg o dată
pe zi timp de trei zile, doza totală de azitromicină fiind de 1500 mg.
Medicul dumneavoastră poate decide să vă prescrie doza totală de 1500 mg pe o
perioadă de 5 zile, cu 500 mg în prima zi şi 250 mg în zilele 2 - 5.
infecţii ale uretrei sau ale colului uterin determinate de Chlamidia trachomatis:
Doza este de 1000 mg, luată odată.
Infecții gastro - duodenale determinate de Helicobacter pylori:
Se administrează o doză de 1 g (4 capsule 250mg sau 2 capsule 500mg ) o dată pe zi,
timp de 3 zile în cadrul unui tratament complex în asociere cu alte medicamente cum
sunt cele pentru scăderea acidităţii gastrice.
Copii şi adolescenţi cu greutatea corporală sub 45 kg:
ZytroBact capsule nu este recomandat la copii şi adolescenţi cu greutatea corporală
sub 45 kg.
Aceștia trebuie să folosească alte forme farmaceutice ale acestui medicament.
Pacienţi cu probleme ale rinichilor sau ficatului:
Trebuie să spuneţi medicului dumneavoastră dacă aveţi probleme cu rinichii sau cu
ficatul, deoarece poate fi necesar ca medicul dumneavoastră să modifice doza uzuală.
Vârstnici:
Pentru vârstnici doza este aceeaşi ca şi pentru adulţi. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că
nu apar la toate persoanele.
Reacţii adverse foarte frecvente (care afectează mai mult de 1 pacient din 10): greaţă,
diaree, dureri abdominale, balonarea.
Reacţii adverse frecvente (care afectează mai puţin de 1 din 10 pacienţi): pierderea
poftei de mâncare; ameţeli, dureri de cap, furnicături ale pielii, amorţire (parestezii),
modificări ale gustului, tulburări de vedere, vărsături, tulburări digestive, erupţie
trecătoare pe piele, mâncărimi, dureri articulare, oboseală, scăderea concentraţiei de
bicarbonat în sânge.
Reacţii adverse mai puţin frecvente (care afectează mai puţin de 1 din 100 pacienţi):
candidoză, candidoză orală, infecţii la nivelul vaginului, scăderea numărului
leucocitelor, neutrofilelor, limfocitelor, număr crescut de eozinofile,umflarea feţei,
buzelor, gâtului (edem angioneurotic), reacţii de hipersensibilitate, nervozitate,
sensibilitate scăzută, somnolenţă, insomnia, afectarea auzului, zgomote în urechi,
surditate, palpitaţii, gastrită, constipaţie, hepatită (inflamare a ficatului), sindrom
Stevens-Johnson (afecţiune severă cu febră, apariţia de pete roşii pe piele, dureri
articulare şi/sau infecţii oculare), reacţii de fotosensibilizare, urticarie, dureri în piept,
acumulare de lichid în ţesuturi (edem), stare generală de rău, astenie, valori crescute
ale unor rezultate ale analizelor de laborator.
Reacţii adverse rare (care afectează mai puţin de 1 din 1000 pacienţi): agitaţie, vertij,
funcţie anormală a ficatului.
https://bit.ly/2QEy2hN
Azitromicina aparţine unui grup de antibiotice denumite macrolide. Antibioticele sunt
folosite în tratamentul infecţiilor cauzate de microorganisme de tipul bacteriilor.
Azitromicina este utilizată pentru tratamentul anumitor infecţii cauzate de bacterii
sensibile la azitromicină, cum ar fi: infecţii ale căilor respiratorii inferioare, ale gâtului
sau infecţii nazale (cum ar fi bronşită, pneumonie, amigdalită, dureri în gât (faringită)
şi sinuzită); infecţii ale urechilor; infecţii la nivelul pielii şi ţesuturilor moi, cu excepţia
plăgilor arse infectate; infecţii ale uretrei sau ale colului uterin, determinate de
Chlamydia trachomatis; infecții digestive determinate de Helicobacter pylori. Cum să administrați ZytroBact
Administrați întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau
farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi
sigur.
Adulţi şi tineri cu greutate mai mare de 45 kg:
Doza uzuală este de 500 mg o dată pe zi timp de trei zile, doza totală de azitromicină
fiind de 1500 mg. Medicul dumneavoastră poate decide să vă prescrie doza totală de
1500 mg pe o perioadă de 5 zile, cu 500 mg în prima zi şi 250 mg în zilele 2 până la 5.
Adulților și copiilor cu vârsta peste 12 ani sau cu masa corporală peste 45 kg:
în infecţii ale căilor respiratorii inferioare, ale gâtului sau infecţii nazale (cum ar fi
bronşită, pneumonie, amigdalită, dureri în gât (faringită) şi sinuzită), infecţii ale
urechilor, infecţii la nivelul pielii şi ţesuturilor moi se administrează câte 500 mg o dată
pe zi timp de trei zile, doza totală de azitromicină fiind de 1500 mg.
Medicul dumneavoastră poate decide să vă prescrie doza totală de 1500 mg pe o
perioadă de 5 zile, cu 500 mg în prima zi şi 250 mg în zilele 2 - 5.
infecţii ale uretrei sau ale colului uterin determinate de Chlamidia trachomatis:
Doza este de 1000 mg, luată odată.
Infecții gastro - duodenale determinate de Helicobacter pylori:
Se administrează o doză de 1 g (4 capsule 250mg sau 2 capsule 500mg ) o dată pe zi,
timp de 3 zile în cadrul unui tratament complex în asociere cu alte medicamente cum
sunt cele pentru scăderea acidităţii gastrice.
Copii şi adolescenţi cu greutatea corporală sub 45 kg:
ZytroBact capsule nu este recomandat la copii şi adolescenţi cu greutatea corporală
sub 45 kg.
Aceștia trebuie să folosească alte forme farmaceutice ale acestui medicament.
Pacienţi cu probleme ale rinichilor sau ficatului:
Trebuie să spuneţi medicului dumneavoastră dacă aveţi probleme cu rinichii sau cu
ficatul, deoarece poate fi necesar ca medicul dumneavoastră să modifice doza uzuală.
Vârstnici:
Pentru vârstnici doza este aceeaşi ca şi pentru adulţi. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că
nu apar la toate persoanele.
Reacţii adverse foarte frecvente (care afectează mai mult de 1 pacient din 10): greaţă,
diaree, dureri abdominale, balonarea.
Reacţii adverse frecvente (care afectează mai puţin de 1 din 10 pacienţi): pierderea
poftei de mâncare; ameţeli, dureri de cap, furnicături ale pielii, amorţire (parestezii),
modificări ale gustului, tulburări de vedere, vărsături, tulburări digestive, erupţie
trecătoare pe piele, mâncărimi, dureri articulare, oboseală, scăderea concentraţiei de
bicarbonat în sânge.
Reacţii adverse mai puţin frecvente (care afectează mai puţin de 1 din 100 pacienţi):
candidoză, candidoză orală, infecţii la nivelul vaginului, scăderea numărului
leucocitelor, neutrofilelor, limfocitelor, număr crescut de eozinofile,umflarea feţei,
buzelor, gâtului (edem angioneurotic), reacţii de hipersensibilitate, nervozitate,
sensibilitate scăzută, somnolenţă, insomnia, afectarea auzului, zgomote în urechi,
surditate, palpitaţii, gastrită, constipaţie, hepatită (inflamare a ficatului), sindrom
Stevens-Johnson (afecţiune severă cu febră, apariţia de pete roşii pe piele, dureri
articulare şi/sau infecţii oculare), reacţii de fotosensibilizare, urticarie, dureri în piept,
acumulare de lichid în ţesuturi (edem), stare generală de rău, astenie, valori crescute
ale unor rezultate ale analizelor de laborator.
Reacţii adverse rare (care afectează mai puţin de 1 din 1000 pacienţi): agitaţie, vertij,
funcţie anormală a ficatului.
https://bit.ly/2QEy2hN
-3%
65.67 MDL
67.70 MDL
INDICAŢII TERAPEUTICE
Constipaţie (reglarea tonusului fiziologic al colonului, când este necesară facilitatrea scaunului în
diverse patologii ale colonului, de exemplu. hemoroizi, după chirurgie colonică/anală).
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Soluţia de lactuloză poate fi administrată diluată sau nediluată. Doza trebuie ajustată în funcţie
de răspunsul clinic. Lactuloza poate fi administrată într-o doză unică zilnică sau divizată în două
doze, utilizând măsura dozatoare.
Doza unică de lactuloză trebuie înghiţită şi nu trebuie menţinută în gură o perioadă îndelungată
de timp.
Doza trebuie ajustată individual pentru fiecare pacient. Doza iniţială poate fi ajustată după
tratamentul adecvat efectuat individual (doză de întreţinere). La unii pacienţi un efect adecvat
poate să se dezvolte peste 2-3 zile. În cazul administrării dozei unice zilnice, aceasta ar trebui să
fie luată în acelaşi moment al zilei, de exemplu, în timpul micului dejun. În timpul tratamentului
cu laxative, este recomandat să se bea cantităţi suficiente de lichide (1,5-2 l pe zi, echivalent cu
6-8 pahare). CONTRAINDICAŢII
Utilizare la pacienţii cu galactozemie. Boli inflamatorii acute ale intestinului (colită ulcerativă,
boală Crohn), obstrucţie gastrointestinală sau sindroame sub-ocluzive, perforaţie la nivelul
aparatului digestiv sau risc de perforaţie la nivelul aparatului digestiv, sindroame abdominale
care includ durere de etiologie necunoscută.
Constipaţie (reglarea tonusului fiziologic al colonului, când este necesară facilitatrea scaunului în
diverse patologii ale colonului, de exemplu. hemoroizi, după chirurgie colonică/anală).
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Soluţia de lactuloză poate fi administrată diluată sau nediluată. Doza trebuie ajustată în funcţie
de răspunsul clinic. Lactuloza poate fi administrată într-o doză unică zilnică sau divizată în două
doze, utilizând măsura dozatoare.
Doza unică de lactuloză trebuie înghiţită şi nu trebuie menţinută în gură o perioadă îndelungată
de timp.
Doza trebuie ajustată individual pentru fiecare pacient. Doza iniţială poate fi ajustată după
tratamentul adecvat efectuat individual (doză de întreţinere). La unii pacienţi un efect adecvat
poate să se dezvolte peste 2-3 zile. În cazul administrării dozei unice zilnice, aceasta ar trebui să
fie luată în acelaşi moment al zilei, de exemplu, în timpul micului dejun. În timpul tratamentului
cu laxative, este recomandat să se bea cantităţi suficiente de lichide (1,5-2 l pe zi, echivalent cu
6-8 pahare). CONTRAINDICAŢII
Utilizare la pacienţii cu galactozemie. Boli inflamatorii acute ale intestinului (colită ulcerativă,
boală Crohn), obstrucţie gastrointestinală sau sindroame sub-ocluzive, perforaţie la nivelul
aparatului digestiv sau risc de perforaţie la nivelul aparatului digestiv, sindroame abdominale
care includ durere de etiologie necunoscută.
Ce este Acid acetilsalicilic şi pentru ce se utilizează. Acest medicament conține ca substanță activă acid acetilsalicilic și aparține unui grup de medicamente
numit antiinflamatoare nesteroidiene cu proprietăți de reducere a durerii, febrei și inflamației.
Este indicat pentru:
- tratamentul simptomatic al durerilor de intensitate slabă sau moderată, al durerilor de cap,
durerilor la nivelul mușchilor, durerilor reumatice la nivelul și în jurul articulațiilor, durerilor
acute localizate pe traiectul unui nerv, durerilor de dinți și al durerilor menstruale;
- tratamentul simptomatic al febrei; Copii și adolescenți
Acidul acetilsalicilic nu trebuie utilizat la copii şi adolescenţi cu infecţii virale, cu sau fără febră. În
anumite boli virale, în special gripa A, gripa B şi varicela, există un risc de sindrom Reye, o boală
foarte rară, care este posibil să pună în pericol viața şi necesită o acţiune medicală imediată. Apariția
sindromului Reye a fost observată indiferent de administrarea de acid acetilsalicilic, dar riscul poate fi
crescut atunci când acidul acetilsalicilic se administrează concomitent. În aceste afecţiuni poate să
apară vărsătură persistentă şi acest lucru poate fi un semn al sindromului Reye. Cum să luaţi Acid acetilsalicilic-Richter
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum este descris în acest prospect sau aşa cum v-a spus
medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă
nu sunteţi sigur.
Doze recomandate
Adulţi
500 mg acid acetilsalicilic (un comprimat Acid acetilsalicilic 500 mg) repetând doza în funcţie
de necesităţi la intervale de 4 ore.
Doza zilnică maximă este de 4 g acid acetilsalicilic (8 comprimate Acid acetilsalicilic
500 mg).
4
Utilizarea la copii și adolescenți
Adolescenți cu vârsta peste 16 ani
250 mg acid acetilsalicilic, repetând doza în funcţie de necesităţi la intervale de 4-8 ore.
Linia mediană are numai rolul de a uşura ruperea comprimatului în cazul în care aveți dificultăți la
înghițirea comprimatului întreg, şi nu de divizare în doze egale.
Copii și adolescenți cu vârsta sub 16 ani
Nu se recomandă utilizarea acidului acetilsalicilic la copii și adolescenți cu vârsta sub 16 ani.
Mod de administrare
Luați comprimatele după mese, cu mult lichid.
Durata tratamentului
Nu utilizați acest medicament timp de mai mult de 3-5 zile fără a consulta medicul.
Dacă luați mai mult Acid acetilsalicilic decât trebuie
Simptomele supradozajului pot include respirație accelerată, transpirație excesivă, greață și vărsături.
În cazul unui supradozaj mai sever puteți prezenta febră, ameţeli, tulburări ale ritmului inimii,
zgomote în urechi, confuzie, convulsii și comă. Amețelile și zgomotele în urechi, în special la copii și
vârstnici, pot indica intoxicații grave. Vă rugăm să contactați imediat medicul dumneavoastră dacă aţi
luat prea mult din acest medicament. Medicul dumneavoastră va decide ce măsuri trebuie luate în
funcţie de severitatea supradozajului.
Dacă uitați să luați Acid acetilsalicilic
Dacă ați uitat să luați o doză din acest medicament, nu luați o doză dublă pentru a compensa doza
uitată. Continuaţi să luaţi medicamentul aşa cum este menţionat în acest prospect sau cum v-a prescris
medicul dumneavoastră.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
numit antiinflamatoare nesteroidiene cu proprietăți de reducere a durerii, febrei și inflamației.
Este indicat pentru:
- tratamentul simptomatic al durerilor de intensitate slabă sau moderată, al durerilor de cap,
durerilor la nivelul mușchilor, durerilor reumatice la nivelul și în jurul articulațiilor, durerilor
acute localizate pe traiectul unui nerv, durerilor de dinți și al durerilor menstruale;
- tratamentul simptomatic al febrei; Copii și adolescenți
Acidul acetilsalicilic nu trebuie utilizat la copii şi adolescenţi cu infecţii virale, cu sau fără febră. În
anumite boli virale, în special gripa A, gripa B şi varicela, există un risc de sindrom Reye, o boală
foarte rară, care este posibil să pună în pericol viața şi necesită o acţiune medicală imediată. Apariția
sindromului Reye a fost observată indiferent de administrarea de acid acetilsalicilic, dar riscul poate fi
crescut atunci când acidul acetilsalicilic se administrează concomitent. În aceste afecţiuni poate să
apară vărsătură persistentă şi acest lucru poate fi un semn al sindromului Reye. Cum să luaţi Acid acetilsalicilic-Richter
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum este descris în acest prospect sau aşa cum v-a spus
medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă
nu sunteţi sigur.
Doze recomandate
Adulţi
500 mg acid acetilsalicilic (un comprimat Acid acetilsalicilic 500 mg) repetând doza în funcţie
de necesităţi la intervale de 4 ore.
Doza zilnică maximă este de 4 g acid acetilsalicilic (8 comprimate Acid acetilsalicilic
500 mg).
4
Utilizarea la copii și adolescenți
Adolescenți cu vârsta peste 16 ani
250 mg acid acetilsalicilic, repetând doza în funcţie de necesităţi la intervale de 4-8 ore.
Linia mediană are numai rolul de a uşura ruperea comprimatului în cazul în care aveți dificultăți la
înghițirea comprimatului întreg, şi nu de divizare în doze egale.
Copii și adolescenți cu vârsta sub 16 ani
Nu se recomandă utilizarea acidului acetilsalicilic la copii și adolescenți cu vârsta sub 16 ani.
Mod de administrare
Luați comprimatele după mese, cu mult lichid.
Durata tratamentului
Nu utilizați acest medicament timp de mai mult de 3-5 zile fără a consulta medicul.
Dacă luați mai mult Acid acetilsalicilic decât trebuie
Simptomele supradozajului pot include respirație accelerată, transpirație excesivă, greață și vărsături.
În cazul unui supradozaj mai sever puteți prezenta febră, ameţeli, tulburări ale ritmului inimii,
zgomote în urechi, confuzie, convulsii și comă. Amețelile și zgomotele în urechi, în special la copii și
vârstnici, pot indica intoxicații grave. Vă rugăm să contactați imediat medicul dumneavoastră dacă aţi
luat prea mult din acest medicament. Medicul dumneavoastră va decide ce măsuri trebuie luate în
funcţie de severitatea supradozajului.
Dacă uitați să luați Acid acetilsalicilic
Dacă ați uitat să luați o doză din acest medicament, nu luați o doză dublă pentru a compensa doza
uitată. Continuaţi să luaţi medicamentul aşa cum este menţionat în acest prospect sau cum v-a prescris
medicul dumneavoastră.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
-3%
3.10 MDL
3.20 MDL
Descriere: Nafazolina este un alfa-simpatomimetic pentru uz topic. Constricta vasele sanguine, reduce edemul si congestia, faciliteaza respiratia nazala.
Indicatii: Rinitele, highmoreitele, conjunctivitele alergice.
Mod de administrare: Intranazal cate 1-2 picaturi la fiecare 12 ore sau in fiecare sac conjunctival de 2-4 ori pe zi.
Contraindicatii: Bolile cardiace si coronariene, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, glaucomul cu unghi inchis, hipertiroidismul, sensibilitatea la preparat.
Conditii de pastrare: 3 ani. Conditii de conservare: Lista B. Ferit de lumina. Statutul legal: Fara prescriptie medicala.
Indicatii: Rinitele, highmoreitele, conjunctivitele alergice.
Mod de administrare: Intranazal cate 1-2 picaturi la fiecare 12 ore sau in fiecare sac conjunctival de 2-4 ori pe zi.
Contraindicatii: Bolile cardiace si coronariene, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, glaucomul cu unghi inchis, hipertiroidismul, sensibilitatea la preparat.
Conditii de pastrare: 3 ani. Conditii de conservare: Lista B. Ferit de lumina. Statutul legal: Fara prescriptie medicala.
-3%
6.40 MDL
6.60 MDL
INDICAŢII TERAPEUTICE
Cefalexina este indicată pentru tratamentul următoarelor infecţii, cauzate de
microorganisme susceptibile:
- infecţii ale căilor respiratorii (amigdalită, faringită, sinuzită, bronşită acută şi
cronică);
- infecţii ale urechii medii (otita medie);
- infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi;
- infecţii osteo-articulare;
- infecţii ale sistemului uro-genital (cistită, pielonefrită, inclusiv prostatita
acută);
- infecţii stomatologice.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Intern.
Adulţi
Doza nictemerală uzuală constituie de la 1 până la 4 grame, divizate în câteva
prize. În majoritatea infecţiilor este suficientă administrarea a câte 500 mg fiecare
8 ore. În cazul infecţiilor pielii şi ţesuturilor moi, faringitei streptococice şi infecţiei
urinare uşoare necomplicate doza uzuală constituie 250 mg fiecare 6 ore sau 500
mg fiecare 12 ore.
În infecţii severe sau infecţii cauzate de microorganisme mai puţin sensibile, poate
fi necesară o doză mai mare de preparat. Dacă este necesară administrarea
preparatului în doză de peste 4 g pe zi, trebuie avută în vedere posibilitatea
utilizării altor cefalosporine cu administrare parenterală, în doze echivalente.
Doze pentru vârstnici şi pacienţi cu tulburarea funcţiei renale
Dozele sunt similare cu cele pentru adulţi. În cazul afectării semnificative a funcţiei
renale se recomandă reducerea dozei. În acest caz se recomandă doza maximă
nictemerală 3 g, dacă clearance-ul creatininei constituie 40-50 ml/min; dacă
clearance-ul creatininei este de 10-40 ml/min – cel mult 1,5 g; dacă clearance-ul
creatininei este sub 10 ml/min – cel mult 750 mg.
Doze pentru copii
Pentru copii se recomandă de administrat preparatul sub formă de suspensie orală.
Doza uzuală nictemerală pentru copii constituie 15-50 mg/kg, divizată în câteva
prize. Pentru tratamentul infecţiilor pielii şi ţesuturilor moi, faringitei streptococice şi
infecţiei urinare uşoare necomplicate doza poate fi divizată în 2 prize (fiecare 12
ore).
Pentru majoritatea infecţiilor se recomandă următorul regim de dozare:
- copii cu vârsta sub 5 ani: câte 125 mg fiecare 8 ore;
- copii cu vârsta 5 ani şi mai mult: câte 250 mg fiecare 8 ore.
În infecţiile severe dozele pot fi dublate.
Pentru tratamentul otitei medii se recomandă administrarea medicamentului în
doză de 75-100 mg/kg/zi, divizată în 4 prize.
În infecţiile cu streptococi beta-hemolitici durata tratamentului trebuie să fie de cel
puţin 10 zile. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la antibiotice din grupul cefalosporinelor sau la oricare dintre
excipienţi. https://bit.ly/3yngMhQ
Cefalexina este indicată pentru tratamentul următoarelor infecţii, cauzate de
microorganisme susceptibile:
- infecţii ale căilor respiratorii (amigdalită, faringită, sinuzită, bronşită acută şi
cronică);
- infecţii ale urechii medii (otita medie);
- infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi;
- infecţii osteo-articulare;
- infecţii ale sistemului uro-genital (cistită, pielonefrită, inclusiv prostatita
acută);
- infecţii stomatologice.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Intern.
Adulţi
Doza nictemerală uzuală constituie de la 1 până la 4 grame, divizate în câteva
prize. În majoritatea infecţiilor este suficientă administrarea a câte 500 mg fiecare
8 ore. În cazul infecţiilor pielii şi ţesuturilor moi, faringitei streptococice şi infecţiei
urinare uşoare necomplicate doza uzuală constituie 250 mg fiecare 6 ore sau 500
mg fiecare 12 ore.
În infecţii severe sau infecţii cauzate de microorganisme mai puţin sensibile, poate
fi necesară o doză mai mare de preparat. Dacă este necesară administrarea
preparatului în doză de peste 4 g pe zi, trebuie avută în vedere posibilitatea
utilizării altor cefalosporine cu administrare parenterală, în doze echivalente.
Doze pentru vârstnici şi pacienţi cu tulburarea funcţiei renale
Dozele sunt similare cu cele pentru adulţi. În cazul afectării semnificative a funcţiei
renale se recomandă reducerea dozei. În acest caz se recomandă doza maximă
nictemerală 3 g, dacă clearance-ul creatininei constituie 40-50 ml/min; dacă
clearance-ul creatininei este de 10-40 ml/min – cel mult 1,5 g; dacă clearance-ul
creatininei este sub 10 ml/min – cel mult 750 mg.
Doze pentru copii
Pentru copii se recomandă de administrat preparatul sub formă de suspensie orală.
Doza uzuală nictemerală pentru copii constituie 15-50 mg/kg, divizată în câteva
prize. Pentru tratamentul infecţiilor pielii şi ţesuturilor moi, faringitei streptococice şi
infecţiei urinare uşoare necomplicate doza poate fi divizată în 2 prize (fiecare 12
ore).
Pentru majoritatea infecţiilor se recomandă următorul regim de dozare:
- copii cu vârsta sub 5 ani: câte 125 mg fiecare 8 ore;
- copii cu vârsta 5 ani şi mai mult: câte 250 mg fiecare 8 ore.
În infecţiile severe dozele pot fi dublate.
Pentru tratamentul otitei medii se recomandă administrarea medicamentului în
doză de 75-100 mg/kg/zi, divizată în 4 prize.
În infecţiile cu streptococi beta-hemolitici durata tratamentului trebuie să fie de cel
puţin 10 zile. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la antibiotice din grupul cefalosporinelor sau la oricare dintre
excipienţi. https://bit.ly/3yngMhQ
-3%
46.27 MDL
47.70 MDL
Indicatii terapeutice
Profilaxia pe termen lung a tuturor formelor astmului bronsic (mai putin astmul intrisec si
astmul de efort), bronsitelor alergice, simptomelor de dispnee respiratorie asociate febrei de fan.
Tratamentul rinitelor alergice si reactiilor alergice cutanate.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la ketotifen sau la oricare dintre excipienţii produsului.
Copii sub 5 ani.
Utilizarea concomitenta a antidiabeticelor orale (au fost observate cateva cazuri de scadere
a numarului de trombocite)
Precauţii
Ketotifenul nu se foloseste in tratamentul simptomatic al crizelor de astm bronsic
sau in starea de rau astmatic.
La inceperea unui tratament de lunga durata cu ketotifen, tratamentul antiastmatic deja
instituit, in special corticoterapia sistemica si cea cu ACTH, nu se intrerupe niciodata brusc la
introducerea ketotifenului (este necesar un timp pentru aparitia efectului acestuia si poate exista
riscul aparitiei unei insuficiente corticosuprarenale, mai ales la pacienti corticodependenti).
Intreruperea tratamentului cu ketotifen trebuie facuta progresiv pe parcursul a 2-4
saptamani.
Interactiuni
Ketotifenul potenteaza efectele sedativelor, hipnoticelor, altor deprimante ale SNC,
antihistaminicelor si alcoolului etilic.
Asocierea cu atropina si substante atropinice (antidepresive imipraminice,
antiparkinsoniene anticolinergice, spasmolitice atropinice, disopiramida, neuroleptice
fenotiazinice) potenteaza reactiile adverse de tip atropinic (retentie urinara, constipatie, uscarea
gurii).
Profilaxia pe termen lung a tuturor formelor astmului bronsic (mai putin astmul intrisec si
astmul de efort), bronsitelor alergice, simptomelor de dispnee respiratorie asociate febrei de fan.
Tratamentul rinitelor alergice si reactiilor alergice cutanate.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la ketotifen sau la oricare dintre excipienţii produsului.
Copii sub 5 ani.
Utilizarea concomitenta a antidiabeticelor orale (au fost observate cateva cazuri de scadere
a numarului de trombocite)
Precauţii
Ketotifenul nu se foloseste in tratamentul simptomatic al crizelor de astm bronsic
sau in starea de rau astmatic.
La inceperea unui tratament de lunga durata cu ketotifen, tratamentul antiastmatic deja
instituit, in special corticoterapia sistemica si cea cu ACTH, nu se intrerupe niciodata brusc la
introducerea ketotifenului (este necesar un timp pentru aparitia efectului acestuia si poate exista
riscul aparitiei unei insuficiente corticosuprarenale, mai ales la pacienti corticodependenti).
Intreruperea tratamentului cu ketotifen trebuie facuta progresiv pe parcursul a 2-4
saptamani.
Interactiuni
Ketotifenul potenteaza efectele sedativelor, hipnoticelor, altor deprimante ale SNC,
antihistaminicelor si alcoolului etilic.
Asocierea cu atropina si substante atropinice (antidepresive imipraminice,
antiparkinsoniene anticolinergice, spasmolitice atropinice, disopiramida, neuroleptice
fenotiazinice) potenteaza reactiile adverse de tip atropinic (retentie urinara, constipatie, uscarea
gurii).
-3%
47.87 MDL
49.35 MDL
Indicaţii terapeutice
Tratamentul hipertensiunii arteriale esenţiale. Carvedilol LPH poate fi utilizat singur sau în asociere cu
alte medicamente antihipertensive.
Tratamentul anginei pectorale cronice stabile.
Tratament adjuvant în insuficienţa cardiacă stabilă, moderată sau severă, în completare la terapia cu
diuretice, digitală, inhibitori ai enzimei de conversie şi /sau alte vasodilatatoare.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la carvedilol sau la oricare dintre excipienţii medicamentului,
Insuficienţă cardiacă necontrolată terapeutic sau insuficienţă cardiacă severă (insuficienţă cardiacă
decompensată clasa IV NYHA ce necesită terapie inotropă intravenoasă),
Astm bronşic, bronhopneumopatie cronică obstructivă, hipertensiune pulmonară, cord pulmonar,
Hipotensiune arterială severă (tensiune arterială sistolică <85 mmHg),
Şoc cardiogen,
Bradicardie severă (sub 50 bătăi pe minut în repaus),
Sindromul sinusului bolnav inclusiv bloc sinoatrial (dacă nu este instalat un stimulator cardiac
permanent),
Bloc AV de gradul II sau III (dacă nu este instalat un stimulator cardiac permanent),
Feocromocitom netratat,
Insuficienţa hepatică severă,
2
Acidoză metabolică,
Angina Prinzmetal,
Boli arteriale periferice severe. Doze şi mod de administrare
Carvedilol LPH trebuie administrat după mese astfel încât absorbţia să fie mai lentă şi efectele
ortostatice evitate.
Dozele trebuie stabilite individual. Tratamentul trebuie început cu doze mici, care vor fi crescute
progresiv la fiecare 7 – 14 zile, până la atingerea efectului clinic dorit. După prima doză şi după
fiecare creştere a dozei se recomandă măsurarea tensiunii arteriale a pacientului în ortostatism la 1 oră
de la administrarea dozei, pentru a exclude posibila hipotensiune arterială ortostatică.
Tratamentul cu Carvedilol LPH se va întrerupe treptat, într-o perioadă de 1 - 2 săptămâni.
Dacă tratamentul a fost întrerupt mai mult de 2 săptămâni, se va relua cu cea mai mică doză.
Hipertensiune arterială esenţială
Doza iniţială recomandată este 12,5 mg carvedilol dimineaţa, după micul dejun, sau 6,25 mg
carvedilol, de 2 ori pe zi (dimineaţa şi seara). După 7 - 14 zile de tratament, posibil chiar după 2 zile,
doza se va creşte la 25 mg carvedilol dimineaţa sau 12,5 mg carvedilol de 2 ori pe zi. După 14 zile de
tratament, doza poate fi crescută din nou, la 50 mg carvedilol pe zi. Pentru dozele indicate se
recomandă utilizarea comprimatelor cu 6,25 mg, 12,5 mg şi 25 mg carvedilol. Doza pentru o singură
administrare nu va depăşi 25 mg iar doza totală zilnică în tratamentul hipertensiunii arteriale nu va
depăşi 50 mg carvedilol.
Angina pectorală cronică stabilă
Doza recomandată la începutul tratamentului cu Carvedilol LPH este de 12,5 mg carvedilol de 2 ori pe
zi, după mese. După 7 - 14 zile de tratament, doza poate fi crescută la 25 mg carvedilol de două ori pe
zi. Dacă această doză este ineficace, după 14 zile de administrare se poate mări doza la 50 mg
carvedilol de 2 ori pe zi dacă pacientul o tolerează bine. Doza zilnică totală în tratamentul anginei
pectorale cronice nu va depăşi 50 mg carvedilol de 2 ori pe zi. În cazul pacienţilor vârstnici, doza
maximă nu va depăşi 25 mg carvedilol de 2 ori pe zi.
Insuficienţa cardiacă cronică
Carvedilol LPH este recomandat a fi utilizat în completarea tratamentului standard, ca diureticele,
inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) şi/sau digitala. Poate fi, de asemenea,
administrat pacienţilor care nu tolerează inhibitorii ECA. Carvedilol LPH poate fi administrat
pacienţilor numai după ce dozele de diuretic, inhibitor ECA şi digitală (dacă este administrată) au fost
stabilite.
Dozele trebuie individualizate. Pacientul trebuie să fie sub monitorizare medicală atentă în primele 2 -
3 ore după doza iniţială şi după fiecare creştere a dozei, iar toleranţa la medicament trebuie testată.
Dacă apare bradicardie (puls sub 55 bătăi/min.), doza de Carvedilol LPH trebuie redusă. Dacă apar
simptome de hipotensiune arterială, trebuie întâi redusă doza de diuretic sau inhibitor ECA, iar, dacă
aceste măsuri sunt insuficiente, se va reduce şi doza de Carvedilol LPH.
La iniţierea tratamentului cu Carvedilol LPH sau după creşterea dozelor, poate apărea o agravare
temporară a insuficienţei cardiace. În acest caz, trebuie crescută doza de diuretic. Uneori este necesară
reducerea temporară a dozei de Carvedilol LPH sau chiar întreruperea tratamentului. Când starea
clinică s-a stabilizat, tratamentul cu Carvedilol LPH şi/sau creşterea dozelor pot fi reluate. Dacă
insuficienţa cardiacă evoluează spre o formă severă (clasa IV - NYHA), întregul tratament trebuie
revizuit.
Doza iniţială recomandată este de 3,125 mg carvedilol, de 2 ori pe zi. Dacă această doză este bine
tolerată, poate fi crescută treptat (la interval de 2 săptămâni) până la doza optimă. Următoarele doze
sunt de 6,25 mg carvedilol, de 2 ori pe zi, după aceea de 12,5 mg carvedilol, de 2 ori/zi şi, în final, de
25 mg carvedilol, de 2 ori pe zi. In funcţie de doza administrată se vor alege comprimatele cu 6,25 mg,
12,5 mg sau 25 mg carvedilol. Pacientul trebuie să utilizeze doza cea mai mare pe care o tolerează
bine. Doza maximă recomandată este de 25 mg carvedilol, de 2 ori pe zi. La pacienţii care au peste 85
kg, doza poate fi crescută cu atenţie la 50 mg carvedilol, de 2 ori pe zi.
6
Ajustarea dozelor
La pacienţii vârstnici, se recomandă o doză de început mai mică: 6,25 mg carvedilol pe zi pentru
tratamentul hipertensiunii arteriale şi 6,25 mg carvedilol de 2 ori pe zi pentru tratamentul anginei
pectorale; în cazul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă asociată acestor afecţiuni: 3,125 mg carvedilol
zilnic pentru tratamentul hipertensiunii arteriale şi anginei pectorale.
Omiterea unei doze
O doză omisă se va lua cât mai repede posibil. În orice caz, dacă este momentul pentru următoarea
doză, pacientul o va lua numai pe aceea şi nu va lua o doză dublă.
Tratamentul hipertensiunii arteriale esenţiale. Carvedilol LPH poate fi utilizat singur sau în asociere cu
alte medicamente antihipertensive.
Tratamentul anginei pectorale cronice stabile.
Tratament adjuvant în insuficienţa cardiacă stabilă, moderată sau severă, în completare la terapia cu
diuretice, digitală, inhibitori ai enzimei de conversie şi /sau alte vasodilatatoare.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la carvedilol sau la oricare dintre excipienţii medicamentului,
Insuficienţă cardiacă necontrolată terapeutic sau insuficienţă cardiacă severă (insuficienţă cardiacă
decompensată clasa IV NYHA ce necesită terapie inotropă intravenoasă),
Astm bronşic, bronhopneumopatie cronică obstructivă, hipertensiune pulmonară, cord pulmonar,
Hipotensiune arterială severă (tensiune arterială sistolică <85 mmHg),
Şoc cardiogen,
Bradicardie severă (sub 50 bătăi pe minut în repaus),
Sindromul sinusului bolnav inclusiv bloc sinoatrial (dacă nu este instalat un stimulator cardiac
permanent),
Bloc AV de gradul II sau III (dacă nu este instalat un stimulator cardiac permanent),
Feocromocitom netratat,
Insuficienţa hepatică severă,
2
Acidoză metabolică,
Angina Prinzmetal,
Boli arteriale periferice severe. Doze şi mod de administrare
Carvedilol LPH trebuie administrat după mese astfel încât absorbţia să fie mai lentă şi efectele
ortostatice evitate.
Dozele trebuie stabilite individual. Tratamentul trebuie început cu doze mici, care vor fi crescute
progresiv la fiecare 7 – 14 zile, până la atingerea efectului clinic dorit. După prima doză şi după
fiecare creştere a dozei se recomandă măsurarea tensiunii arteriale a pacientului în ortostatism la 1 oră
de la administrarea dozei, pentru a exclude posibila hipotensiune arterială ortostatică.
Tratamentul cu Carvedilol LPH se va întrerupe treptat, într-o perioadă de 1 - 2 săptămâni.
Dacă tratamentul a fost întrerupt mai mult de 2 săptămâni, se va relua cu cea mai mică doză.
Hipertensiune arterială esenţială
Doza iniţială recomandată este 12,5 mg carvedilol dimineaţa, după micul dejun, sau 6,25 mg
carvedilol, de 2 ori pe zi (dimineaţa şi seara). După 7 - 14 zile de tratament, posibil chiar după 2 zile,
doza se va creşte la 25 mg carvedilol dimineaţa sau 12,5 mg carvedilol de 2 ori pe zi. După 14 zile de
tratament, doza poate fi crescută din nou, la 50 mg carvedilol pe zi. Pentru dozele indicate se
recomandă utilizarea comprimatelor cu 6,25 mg, 12,5 mg şi 25 mg carvedilol. Doza pentru o singură
administrare nu va depăşi 25 mg iar doza totală zilnică în tratamentul hipertensiunii arteriale nu va
depăşi 50 mg carvedilol.
Angina pectorală cronică stabilă
Doza recomandată la începutul tratamentului cu Carvedilol LPH este de 12,5 mg carvedilol de 2 ori pe
zi, după mese. După 7 - 14 zile de tratament, doza poate fi crescută la 25 mg carvedilol de două ori pe
zi. Dacă această doză este ineficace, după 14 zile de administrare se poate mări doza la 50 mg
carvedilol de 2 ori pe zi dacă pacientul o tolerează bine. Doza zilnică totală în tratamentul anginei
pectorale cronice nu va depăşi 50 mg carvedilol de 2 ori pe zi. În cazul pacienţilor vârstnici, doza
maximă nu va depăşi 25 mg carvedilol de 2 ori pe zi.
Insuficienţa cardiacă cronică
Carvedilol LPH este recomandat a fi utilizat în completarea tratamentului standard, ca diureticele,
inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) şi/sau digitala. Poate fi, de asemenea,
administrat pacienţilor care nu tolerează inhibitorii ECA. Carvedilol LPH poate fi administrat
pacienţilor numai după ce dozele de diuretic, inhibitor ECA şi digitală (dacă este administrată) au fost
stabilite.
Dozele trebuie individualizate. Pacientul trebuie să fie sub monitorizare medicală atentă în primele 2 -
3 ore după doza iniţială şi după fiecare creştere a dozei, iar toleranţa la medicament trebuie testată.
Dacă apare bradicardie (puls sub 55 bătăi/min.), doza de Carvedilol LPH trebuie redusă. Dacă apar
simptome de hipotensiune arterială, trebuie întâi redusă doza de diuretic sau inhibitor ECA, iar, dacă
aceste măsuri sunt insuficiente, se va reduce şi doza de Carvedilol LPH.
La iniţierea tratamentului cu Carvedilol LPH sau după creşterea dozelor, poate apărea o agravare
temporară a insuficienţei cardiace. În acest caz, trebuie crescută doza de diuretic. Uneori este necesară
reducerea temporară a dozei de Carvedilol LPH sau chiar întreruperea tratamentului. Când starea
clinică s-a stabilizat, tratamentul cu Carvedilol LPH şi/sau creşterea dozelor pot fi reluate. Dacă
insuficienţa cardiacă evoluează spre o formă severă (clasa IV - NYHA), întregul tratament trebuie
revizuit.
Doza iniţială recomandată este de 3,125 mg carvedilol, de 2 ori pe zi. Dacă această doză este bine
tolerată, poate fi crescută treptat (la interval de 2 săptămâni) până la doza optimă. Următoarele doze
sunt de 6,25 mg carvedilol, de 2 ori pe zi, după aceea de 12,5 mg carvedilol, de 2 ori/zi şi, în final, de
25 mg carvedilol, de 2 ori pe zi. In funcţie de doza administrată se vor alege comprimatele cu 6,25 mg,
12,5 mg sau 25 mg carvedilol. Pacientul trebuie să utilizeze doza cea mai mare pe care o tolerează
bine. Doza maximă recomandată este de 25 mg carvedilol, de 2 ori pe zi. La pacienţii care au peste 85
kg, doza poate fi crescută cu atenţie la 50 mg carvedilol, de 2 ori pe zi.
6
Ajustarea dozelor
La pacienţii vârstnici, se recomandă o doză de început mai mică: 6,25 mg carvedilol pe zi pentru
tratamentul hipertensiunii arteriale şi 6,25 mg carvedilol de 2 ori pe zi pentru tratamentul anginei
pectorale; în cazul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă asociată acestor afecţiuni: 3,125 mg carvedilol
zilnic pentru tratamentul hipertensiunii arteriale şi anginei pectorale.
Omiterea unei doze
O doză omisă se va lua cât mai repede posibil. În orice caz, dacă este momentul pentru următoarea
doză, pacientul o va lua numai pe aceea şi nu va lua o doză dublă.
-3%
28.18 MDL
29.05 MDL