Filtru
Întâi cele populare
Întâi cele populare
0
Nu este disponibil
0
Nu este disponibil
Indicaţii terapeutice
Moksefen 400mg comprimate filmate este indicat n tratamentul următorelor tipuri de infecţii
bacteriene, la pacienţii cu v rsta de 1 ani i peste, determinate de germeni sensibili la
moxifloxacină (vezi pct. 4.4, 4. i .1 . Moksefen trebuie utilizat doar n cazul n care antibioticele
recomandate n mod normal pentru aceste tipuri de infecţii nu sunt considerate adecvate sau nu au
fost eficiente:
- inuzită bacteriană acută (diagnosticată n mod adecvat
- xacerbări acute ale bron itei cronice (diagnosticată n mod adecvat
- Pneumonie dob ndită n colectivitate, cu excepţia cazurilor severe
- oală inflamatorie pelvină u oară p nă la moderată (de exemplu infecţii ale tractului genital
superior la femei, inclusiv salpingită i endometrită , neasociată cu abces tubo-ovarian sau pelvin.
Moksefen 400mg comprimate filmate nu este recomandat pentru utilizare n monoterapia bolii
inflamatorii pelvine u oare p nă la moderate, dar trebuie utilizat n asociere cu un alt antibiotic
adecvat (de exemplu o cefalosporină , din cauza rezistenţei crescute a Neisseria gonorrhoeae la
moxifloxacină, except nd cazul n care poate fi exclusă o infecţie cu Neisseria gonorrhoeae
rezistentă la moxifloxacină (vezi pct. 4.4 i .1 .
De asemenea, Moksefen 400mg comprimate filmate poate fi utilizat n completarea unui tratament
la pacienţii care au prezentat ameliorări n timpul tratamentului iniţial cu moxifloxacină
administrată intravenos, pentru următoarele indicaţii terapeutice
- Pneumonie dob ndită n colectivitate.
- nfecţii complicate ale tegumentelor i structurilor tegumentare
2
Moksefen 400mg comprimate filmate nu trebuie utilizat pentru iniţierea tratamentului în nici un tip
de infecţie a tegumentului i structurilor tegumentare sau al pneumoniei comunitare.
rebuie ţinut cont de ghidurilor oficiale privind utilizarea corectă a antibioticelor. Doze şi mod de administrare
Doze (adulţi
Un comprimat filmat de 400mg o dată pe zi.
Grupuri speciale de pacienţi
Insuficienţă renală
Nu este necesară ajustarea dozelor la pacienţii cu insuficienţă renală u oară pană la severă sau la
pacienţii trataţi prin dializă cronică, adică hemodializă i dializă peritoneală ambulatorie continuă.
Insuficienţă hepatică
Nu există suficiente date la pacienţii cu insuficienţă hepatică (vezi pct. 4.4 .
Pacienţi vârstnici
Nu este necesară ajustarea dozelor la pacienţii v rstnici.
Copii şi adolescenţi
Moxifloxacina este contraindicată la copii i adolescenţi (< 1 ani . Nu s-au determinat eficacitatea
i siguranţa moxifloxacinei la copii i adolescenţi (vezi pct. 4.3 .
Mod de administrare
Administrare orală. Comprimatul filmat trebuie nghiţit ntreg cu lichid suficient i poate fi luat
independent de orarul meselor.
Durata tratamentului
Sunt date următoarele recomandări generale pentru tratamentul infecţiilor
- ro ite acutizarea bron itei cronice: 5 zile
- Pneumonie: pneumonie dob ndită n colectivitate: 10 zile
- inuzită sinuzită bacteriană acută: 7 zile
- oală inflamatorie pelvină u oară p nă la moderată 14 zile
Doza recomandată (400 mg o dată pe zi i durata tratamentului pentru indicaţiile respective nu
trebuie depă ite. Moksefen 400 mg comprimate filmate a fost studiat în studii clinice pentru un
tratament de p nă la 14 zile. Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la moxifloxacină, alte chinolone sau la oricare din excipienţi enumerate la pct.
6.1
- arcină i alăptare (vezi pct. 4.6
- Pacienţi cu v rsta sub 1 ani
- Pacienţi cu istoric de boală/afectări ale tendoanelor asociate cu tratamentul cu chinolone. https://bit.ly/3c1yYEv
Moksefen 400mg comprimate filmate este indicat n tratamentul următorelor tipuri de infecţii
bacteriene, la pacienţii cu v rsta de 1 ani i peste, determinate de germeni sensibili la
moxifloxacină (vezi pct. 4.4, 4. i .1 . Moksefen trebuie utilizat doar n cazul n care antibioticele
recomandate n mod normal pentru aceste tipuri de infecţii nu sunt considerate adecvate sau nu au
fost eficiente:
- inuzită bacteriană acută (diagnosticată n mod adecvat
- xacerbări acute ale bron itei cronice (diagnosticată n mod adecvat
- Pneumonie dob ndită n colectivitate, cu excepţia cazurilor severe
- oală inflamatorie pelvină u oară p nă la moderată (de exemplu infecţii ale tractului genital
superior la femei, inclusiv salpingită i endometrită , neasociată cu abces tubo-ovarian sau pelvin.
Moksefen 400mg comprimate filmate nu este recomandat pentru utilizare n monoterapia bolii
inflamatorii pelvine u oare p nă la moderate, dar trebuie utilizat n asociere cu un alt antibiotic
adecvat (de exemplu o cefalosporină , din cauza rezistenţei crescute a Neisseria gonorrhoeae la
moxifloxacină, except nd cazul n care poate fi exclusă o infecţie cu Neisseria gonorrhoeae
rezistentă la moxifloxacină (vezi pct. 4.4 i .1 .
De asemenea, Moksefen 400mg comprimate filmate poate fi utilizat n completarea unui tratament
la pacienţii care au prezentat ameliorări n timpul tratamentului iniţial cu moxifloxacină
administrată intravenos, pentru următoarele indicaţii terapeutice
- Pneumonie dob ndită n colectivitate.
- nfecţii complicate ale tegumentelor i structurilor tegumentare
2
Moksefen 400mg comprimate filmate nu trebuie utilizat pentru iniţierea tratamentului în nici un tip
de infecţie a tegumentului i structurilor tegumentare sau al pneumoniei comunitare.
rebuie ţinut cont de ghidurilor oficiale privind utilizarea corectă a antibioticelor. Doze şi mod de administrare
Doze (adulţi
Un comprimat filmat de 400mg o dată pe zi.
Grupuri speciale de pacienţi
Insuficienţă renală
Nu este necesară ajustarea dozelor la pacienţii cu insuficienţă renală u oară pană la severă sau la
pacienţii trataţi prin dializă cronică, adică hemodializă i dializă peritoneală ambulatorie continuă.
Insuficienţă hepatică
Nu există suficiente date la pacienţii cu insuficienţă hepatică (vezi pct. 4.4 .
Pacienţi vârstnici
Nu este necesară ajustarea dozelor la pacienţii v rstnici.
Copii şi adolescenţi
Moxifloxacina este contraindicată la copii i adolescenţi (< 1 ani . Nu s-au determinat eficacitatea
i siguranţa moxifloxacinei la copii i adolescenţi (vezi pct. 4.3 .
Mod de administrare
Administrare orală. Comprimatul filmat trebuie nghiţit ntreg cu lichid suficient i poate fi luat
independent de orarul meselor.
Durata tratamentului
Sunt date următoarele recomandări generale pentru tratamentul infecţiilor
- ro ite acutizarea bron itei cronice: 5 zile
- Pneumonie: pneumonie dob ndită n colectivitate: 10 zile
- inuzită sinuzită bacteriană acută: 7 zile
- oală inflamatorie pelvină u oară p nă la moderată 14 zile
Doza recomandată (400 mg o dată pe zi i durata tratamentului pentru indicaţiile respective nu
trebuie depă ite. Moksefen 400 mg comprimate filmate a fost studiat în studii clinice pentru un
tratament de p nă la 14 zile. Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la moxifloxacină, alte chinolone sau la oricare din excipienţi enumerate la pct.
6.1
- arcină i alăptare (vezi pct. 4.6
- Pacienţi cu v rsta sub 1 ani
- Pacienţi cu istoric de boală/afectări ale tendoanelor asociate cu tratamentul cu chinolone. https://bit.ly/3c1yYEv
0
Nu este disponibil
CE ESTE METOCLOPRAMID BIOFARM ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
METOCLOPRAMID BIOFARM este un antiemetic. Acesta conţine o substanţă numită
“metoclopramidă”. Aceasta acţionează asupra unei părţi a creierului dumneavoastră
care previne senzaţia de rău (greaţa) sau starea de rău (vărsăturile).
Adulţi
METOCLOPRAMID BIOFARM este utilizat la adulţi:
- pentru prevenirea greţei şi vărsăturilor induse de întârzierea chimioterapiei;
- pentru prevenirea greţei şi vărsăturilor induse de radioterapie;
- pentru tratamentul greţei şi vărsăturilor, inclusiv al greţei şi vărsăturilor care pot să
apară în timpul migrenei. În caz de migrenă, metoclopramida poate fi luată cu
analgezice orale, pentru o funcţionare mai eficientă a analgezicelor.
Copii şi adolescenţi
METOCLOPRAMID BIOFARM este indicat la copii şi adolescenţi (cu vârsta cuprinsă
între 1-18 ani) pentru prevenirea greţei şi vărsăturilor induse de întârzierea
chimioterapiei, numai dacă alt tratament nu dă rezultate.Instrucţiuni de utilizare
Nu trebuie să luaţi acest medicament pentru mai mult 5 zile pentru prevenirea greţei
şi vărsăturilor induse de întârzierea chimioterapiei.
Mod de administrare
Trebuie să aşteptaţi minim 6 ore între administrările de metoclopramidă, chiar şi în
caz de vărsături sau respingere a dozei, pentru a se evita supradozajul.
https://bit.ly/3d5ddUF
METOCLOPRAMID BIOFARM este un antiemetic. Acesta conţine o substanţă numită
“metoclopramidă”. Aceasta acţionează asupra unei părţi a creierului dumneavoastră
care previne senzaţia de rău (greaţa) sau starea de rău (vărsăturile).
Adulţi
METOCLOPRAMID BIOFARM este utilizat la adulţi:
- pentru prevenirea greţei şi vărsăturilor induse de întârzierea chimioterapiei;
- pentru prevenirea greţei şi vărsăturilor induse de radioterapie;
- pentru tratamentul greţei şi vărsăturilor, inclusiv al greţei şi vărsăturilor care pot să
apară în timpul migrenei. În caz de migrenă, metoclopramida poate fi luată cu
analgezice orale, pentru o funcţionare mai eficientă a analgezicelor.
Copii şi adolescenţi
METOCLOPRAMID BIOFARM este indicat la copii şi adolescenţi (cu vârsta cuprinsă
între 1-18 ani) pentru prevenirea greţei şi vărsăturilor induse de întârzierea
chimioterapiei, numai dacă alt tratament nu dă rezultate.Instrucţiuni de utilizare
Nu trebuie să luaţi acest medicament pentru mai mult 5 zile pentru prevenirea greţei
şi vărsăturilor induse de întârzierea chimioterapiei.
Mod de administrare
Trebuie să aşteptaţi minim 6 ore între administrările de metoclopramidă, chiar şi în
caz de vărsături sau respingere a dozei, pentru a se evita supradozajul.
https://bit.ly/3d5ddUF
0
Nu este disponibil
0
Nu este disponibil
Levomycetin este un medicament antibacterian utilizat pentru tratarea bolilor infecțioase. Folosit pe scară largă în oftalmologie și pediatrie. Levomicetina este un antibiotic cu spectru larg.
Substanța activă a Levomicetinei afectează în mod eficient multe bacterii gram-pozitive și gram-negative, precum și agenți patogeni ai infecției meningococice, infecții purulente, dizenterie, febră tifoidă.
Levomicetina este indicată în tratamentul bolilor cauzate de bacteriile hemofile, clamidia, rickettsia, brucella, spirochete. În concentrații terapeutice, Levomycetin are un efect bacteriostatic.
Levomycetin conform instrucțiunilor este slab activ împotriva Pseudomonas aeruginosa, a bacteriilor cu aciditate rapidă, a clostridiei și a protozoarelor. Rezistența la medicamente la Levomycetin se dezvoltă relativ lent, dar rezistența încrucișată la alte medicamente chimioterapeutice nu apare de obicei.
Cu aplicarea locală a Levomicetinei, concentrația terapeutică este creată în iris, cornee, umor vitros, umor apos, în timp ce Levomycetin nu pătrunde în lentilă.Levomicetina conform instrucțiunilor se absoarbe rapid și bine atât după administrarea orală, cât și prin administrare rectală, atingând o concentrație maximă în sânge după câteva ore.
Penetrând în organe, lichide și țesuturile corpului, Levomycetin pătrunde bine în lichidul cefalorahidian, precum și în laptele matern.
Formular de eliberare
Levomycetin este lansat sub forma:
Tablete rotunde gălbui de Levomicetină conținând 0,5 g și 0,25 g substanță activă a Levomicetinei. Excipienți - acid stearic sau acid stearic de calciu, amidon de cartofi;
Pulbere pentru soluție injectabilă. Fiecare flacon conține 500 sau 1000 mg de ingredient activ;
Picături pentru ochi (soluție 0,25%). 1 ml de medicament conține 2,5 mg de ingredient activ. În sticle picătură cu 5 și 10 ml. Levomycetin este utilizat pentru:
Persiniosis;
Forme generalizate de salmoneloză;
germen;
tularemia;
Rickettsioses;
Bruceloză;
Febră tifoidă;
meningita;
Chlamydia.Pentru bolile infecțioase de altă etiologie, care sunt cauzate de agenți patogeni sensibili la medicament, Levomycetin este indicat dacă alți agenți chimioterapeutici sunt ineficienți sau în cazurile în care utilizarea lor este imposibilă din cauza intoleranței individuale.
În oftalmologie, Levomycetin este indicat pentru prevenirea și tratamentul bolilor infecțioase ale ochilor:
Contraindicații
Conform instrucțiunilor, utilizarea Levomicetinei este contraindicată în:
Intoleranță individuală la substanța activă;
Diverse boli de piele, inclusiv psoriazis, infecții fungice, eczeme;
Suprimarea hematopoiezei.
Levomycetin conform instrucțiunilor nu este utilizat în timpul sarcinii, la nou-născuți, precum și în timpul alăptării.
Levomicetina pentru copii și adulți nu trebuie prescrisă pentru angină, boli respiratorii acute, precum și pentru scopuri profilactice și pentru forme ușoare de procese infecțioase.
Substanța activă a Levomicetinei afectează în mod eficient multe bacterii gram-pozitive și gram-negative, precum și agenți patogeni ai infecției meningococice, infecții purulente, dizenterie, febră tifoidă.
Levomicetina este indicată în tratamentul bolilor cauzate de bacteriile hemofile, clamidia, rickettsia, brucella, spirochete. În concentrații terapeutice, Levomycetin are un efect bacteriostatic.
Levomycetin conform instrucțiunilor este slab activ împotriva Pseudomonas aeruginosa, a bacteriilor cu aciditate rapidă, a clostridiei și a protozoarelor. Rezistența la medicamente la Levomycetin se dezvoltă relativ lent, dar rezistența încrucișată la alte medicamente chimioterapeutice nu apare de obicei.
Cu aplicarea locală a Levomicetinei, concentrația terapeutică este creată în iris, cornee, umor vitros, umor apos, în timp ce Levomycetin nu pătrunde în lentilă.Levomicetina conform instrucțiunilor se absoarbe rapid și bine atât după administrarea orală, cât și prin administrare rectală, atingând o concentrație maximă în sânge după câteva ore.
Penetrând în organe, lichide și țesuturile corpului, Levomycetin pătrunde bine în lichidul cefalorahidian, precum și în laptele matern.
Formular de eliberare
Levomycetin este lansat sub forma:
Tablete rotunde gălbui de Levomicetină conținând 0,5 g și 0,25 g substanță activă a Levomicetinei. Excipienți - acid stearic sau acid stearic de calciu, amidon de cartofi;
Pulbere pentru soluție injectabilă. Fiecare flacon conține 500 sau 1000 mg de ingredient activ;
Picături pentru ochi (soluție 0,25%). 1 ml de medicament conține 2,5 mg de ingredient activ. În sticle picătură cu 5 și 10 ml. Levomycetin este utilizat pentru:
Persiniosis;
Forme generalizate de salmoneloză;
germen;
tularemia;
Rickettsioses;
Bruceloză;
Febră tifoidă;
meningita;
Chlamydia.Pentru bolile infecțioase de altă etiologie, care sunt cauzate de agenți patogeni sensibili la medicament, Levomycetin este indicat dacă alți agenți chimioterapeutici sunt ineficienți sau în cazurile în care utilizarea lor este imposibilă din cauza intoleranței individuale.
În oftalmologie, Levomycetin este indicat pentru prevenirea și tratamentul bolilor infecțioase ale ochilor:
Contraindicații
Conform instrucțiunilor, utilizarea Levomicetinei este contraindicată în:
Intoleranță individuală la substanța activă;
Diverse boli de piele, inclusiv psoriazis, infecții fungice, eczeme;
Suprimarea hematopoiezei.
Levomycetin conform instrucțiunilor nu este utilizat în timpul sarcinii, la nou-născuți, precum și în timpul alăptării.
Levomicetina pentru copii și adulți nu trebuie prescrisă pentru angină, boli respiratorii acute, precum și pentru scopuri profilactice și pentru forme ușoare de procese infecțioase.
0
Nu este disponibil
0
Nu este disponibil
DATE CLINICE
Indicaţii terapeutice
Cefotaxima este indicată în tratamentul următoarelor infecţii severe, dacă se
cunoaşte sau se presupune că sunt cauzate de microorganisme sensibile, inclusiv:
- osteomielită,
- septicemie,
- endocardită bacteriană,
- meningită, cu excepţia celei determinate de Listeria monocytogenes,
- peritonită,
- alte infecţii bacteriene grave care necesită terapie antibiotică parenterală
(pneumonii, infecţii ale tractului urinar, infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi,
infecţii gonococice endocervicale şi uretrale).
Cefotaxima poate fi administrată preoperator pentru prevenirea infecţiilor, la
pacienţii supuşi unor proceduri chirurgicale contaminate sau cu potenţial de
contaminare.
Doze şi mod de administrare
Doza, calea de administrare şi frecvenţa administrărilor trebuie determinate în
funcţie de severitatea infecţiei, sensibilitatea microorganismului care a produs
infecţia şi starea pacientului. Tratamentul poate fi inițiat înainte ca rezultatele
testelor de sensibilitate să fie cunoscute.
Adulţi şi adolescenţi
Doza uzuală este de 1 g la intervale de 12 ore. În cazuri mai severe, doza poate fi
crescută până la 2 g la intervale de 12 ore. Pentru doze zilnice mai mari, intervalul
dintre administrări trebuie micşorat la 6 - 8 ore.
În infecţiile grave, pot fi administrate doze până la 12 g pe zi, fractionat în 3-4
prize. Pentru infecții cauzate de Pseudomonas spp. sunt necesare, de obicei, doze
zilnice mai mari de 6 g.
Pentru gonoree, o singură injecţie de 1 g cefotaxim (intramuscular sau intravenos).
Pentru prevenirea infecţiilor chirurgicale se administrează o singură doză de 1 g
intramuscular sau intravenos, administrată cu 30-90 minute înaintea intervenţiei
chirurgicale.
La adulţi doza zilnică maximă nu trebuie să depaşească 12 g.
Nou-născuţi
Nou-născuţi până la o săptămână: 50 mg/kg intravenos la intervale de 12 ore.
Nou-născuţi între 1 şi 4 săptămâni: 50 mg/kg intravenos la intervale de 8 ore.
Copii cu vârsta între 1 lună şi 12 ani (cu greutatea sub 50 kg). https://bit.ly/33T5KmG
Indicaţii terapeutice
Cefotaxima este indicată în tratamentul următoarelor infecţii severe, dacă se
cunoaşte sau se presupune că sunt cauzate de microorganisme sensibile, inclusiv:
- osteomielită,
- septicemie,
- endocardită bacteriană,
- meningită, cu excepţia celei determinate de Listeria monocytogenes,
- peritonită,
- alte infecţii bacteriene grave care necesită terapie antibiotică parenterală
(pneumonii, infecţii ale tractului urinar, infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi,
infecţii gonococice endocervicale şi uretrale).
Cefotaxima poate fi administrată preoperator pentru prevenirea infecţiilor, la
pacienţii supuşi unor proceduri chirurgicale contaminate sau cu potenţial de
contaminare.
Doze şi mod de administrare
Doza, calea de administrare şi frecvenţa administrărilor trebuie determinate în
funcţie de severitatea infecţiei, sensibilitatea microorganismului care a produs
infecţia şi starea pacientului. Tratamentul poate fi inițiat înainte ca rezultatele
testelor de sensibilitate să fie cunoscute.
Adulţi şi adolescenţi
Doza uzuală este de 1 g la intervale de 12 ore. În cazuri mai severe, doza poate fi
crescută până la 2 g la intervale de 12 ore. Pentru doze zilnice mai mari, intervalul
dintre administrări trebuie micşorat la 6 - 8 ore.
În infecţiile grave, pot fi administrate doze până la 12 g pe zi, fractionat în 3-4
prize. Pentru infecții cauzate de Pseudomonas spp. sunt necesare, de obicei, doze
zilnice mai mari de 6 g.
Pentru gonoree, o singură injecţie de 1 g cefotaxim (intramuscular sau intravenos).
Pentru prevenirea infecţiilor chirurgicale se administrează o singură doză de 1 g
intramuscular sau intravenos, administrată cu 30-90 minute înaintea intervenţiei
chirurgicale.
La adulţi doza zilnică maximă nu trebuie să depaşească 12 g.
Nou-născuţi
Nou-născuţi până la o săptămână: 50 mg/kg intravenos la intervale de 12 ore.
Nou-născuţi între 1 şi 4 săptămâni: 50 mg/kg intravenos la intervale de 8 ore.
Copii cu vârsta între 1 lună şi 12 ani (cu greutatea sub 50 kg). https://bit.ly/33T5KmG
0
Nu este disponibil
Ce este Amoxicilină şi pentru ce se utilizează
Amoxicilina este un antibiotic folosit pentru tratarea infecţiilor. Aparţine unui grup de antibiotice denumit „peniciline“.
Amoxicilina poate trata o gamă largă de infecţii: infecţii ale pieptului (bronşite, pneumonii), ale urechilor (otite), ale sinusurilor (sinuzite), infecţii ale vezicii urinare şi rinichilor (pielonefrită, cistită, uretrită), infecţii ale sistemului de reproducere feminin, infecţii abdominale, ale inimii (endocardită), ale pielii, dinţilor şi gingiilor (abcese).
Amoxicilina poate fi folosită şi în tratamentul febrei tifoide şi paratifoide (determinate de o bacterie numită Salmonella).
Amoxicilina poate fi utilizată în asociere cu alte medicamente pentru tratarea ulcerului gastric şi duodenal. Nu utilizaţi Amoxicilină Antibiotice
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la amoxicilină, la alte antibiotice din grupa penicilinelor, la cefalosporine sau la oricare dintre celelalte componente ale medicamentului;
- dacă aveţi o boală determinată de un virus numit Epstein-Barr, manifestată prin febră, inflamarea ganglionilor, mărirea splinei, inflamaţia faringelui şi amigdalelor;
- dacă aveţi leucemie limfocitară (o boală a sângelui caracterizată prin creşterea excesivă a numărului de globule albe);
- la copii cu vârsta sub 6 ani.
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Amoxicilină Antibiotice
- dacă aveţi astm bronşic;
- dacă aţi avut vreodată erupţii pe piele când aţi utilizat antibiotice;
- dacă în timp ce utilizaţi amoxicilină aveţi scaune numeroase, cu striuri de sânge, dureri abdominale, febră;
- dacă aveţi sifilis primar (leziune nedureroasă a pielii, localizată de obicei la nivel zonei genitale, însoţită de inflamarea ganglionilor din vecinătate);
- dacă aveţi afecţiuni ale ficatului;
- dacă aveţi afecţiuni ale rinichilor;
- dacă aveţi diabet şi vi se efectuează dozarea glucozei din urină prin metode colorimetrice;
- dacă efectuaţi un test pentru detectarea anticorpilor faţă de globulele roşii (test Coombs). Sarcina şi alăptarea
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.
Amoxicilina se poate administra în timpul sarcinii.
Cantităţi foarte mici de amoxicilină trec în laptele matern; de obicei, în timpul administrării medicamentului, alăptarea nu trebuie întreruptă. Totuşi, în cazul apariţiei diareei, candidozei sau a erupţiei pe piele la sugar, se întrerupe fie alăptarea, fie administrarea antibioticului. Cum să utilizaţi Amoxicilină Antibiotice
Utilizaţi întotdeauna Amoxicilină Antibiotice exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Capsulele se înghit întregi, cu un pahar cu apă. Capsulele de amoxicilină se administrează în timpul mesei sau cu o cantitate mică de alimente. Nu zdrobiţi, mestecaţi sau deschideţi capsulele.
Tratamentul trebuie continuat încă 2-3 zile după dispariţia simptomelor. Se recomandă o perioadă de tratament de cel puţin 10 zile în cazul infecţiilor provocate de streptococi beta-hemolitici, în vederea eradicării agentului patogen.
Adulţi şi adolescenţi
În general, doza recomandată este de 250-500 mg amoxicilină, la intervale de 8 ore (de 3 ori pe zi).
În infecţii grave doza recomandată este de 3 g amoxicilină de două ori pe zi.
Nu trebuie depăşită doza zilnică maximă de 6 g.
La pacienţii la care este necesară profilaxia endocarditei bacteriene se administrează 3 g amoxicilină cu o oră înainte de o intervenţie stomatologică sau chirurgicală, apoi 1,5 g după 6 ore de la intervenţie.
În infecţia cu Chlamydia la gravide, doza recomandată este de 500 mg amoxicilină, la intervale de 8 ore, timp de 7–10 zile.
În infecţii gonococice endocervicale sau uretrale necomplicate doza recomandată este de 50 mg amoxicilină/kg şi zi, în priză unică.
În gastrită şi ulcer gastric sau duodenal determinate de Helicobacter pylori, doza recomandată este 750 mg - 1g amoxicilină de 2 ori pe zi în cazul asocierii cu metronidazol 400 mg şi omeprazol 40 mg pe zi sau 1 g amoxicilină de 2 ori pe zi în cazul asocierii cu claritromicină 500 mg şi omeprazol 40 mg pe zi.
Durata de tratament recomandată este de 7 zile.
Boala Lyme:
- în eritemul cronic migrator doza recomandată este de 4 g amoxicilină pe zi.
- în caz de manifestări sistemice determinate de diseminarea hematogenă a Borrelia burgdorferi, doza poate fi crescută până la 6 g amoxicilină pe zi, administrată în mai multe prize. Durata tratamentului este de 15-21 zile.
La pacienţii hemodializaţi, se administrează o doză suplimentară de 500 mg, la finalul şedinţei de dializă.
Copii cu vârsta peste 6 ani (greutatea peste 20 kg)
În general, doza recomandată este 25-50 mg amoxicilină/kg şi zi, repartizată în 3 prize egale, la intervale de 8 ore.
În funcţie de natura şi gravitatea infecţiei, doza poate fi crescută. Durata tratamentului este în funcţie de răspunsul terapeutic.
Boala Lyme:
- în eritemul cronic migrator doza recomandată este 50 mg amoxicilină/kg şi zi.
- în caz de manifestări sistemice determinate de diseminarea hematogenă a Borrelia burgdorferi, doza poate fi crescută până la 6 g amoxicilină pe zi, administrată în mai multe prize. Durata tratamentului este de 15-21 zile.
Copii cu vârsta sub 6 ani (greutatea sub 20 kg)
Pentru această categorie de pacienţi se utilizează forme farmaceutice adecvate vârstei.
Urmaţi întocmai schema de tratament recomandată de medicul dumneavoastră, chiar dacă începeţi să vă simţiţi mai bine. Simptomele se pot ameliora înainte ca infecţia să fie pe deplin tratată.
Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din Amoxicilină Antibiotice
Orice medicament utilizat în exces poate să determine tulburări grave. Dacă suspectaţi acest lucru, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Simptomele pot fi: greaţă, vărsături şi diaree, afectare neuropsihică.
Amoxicilina este un antibiotic folosit pentru tratarea infecţiilor. Aparţine unui grup de antibiotice denumit „peniciline“.
Amoxicilina poate trata o gamă largă de infecţii: infecţii ale pieptului (bronşite, pneumonii), ale urechilor (otite), ale sinusurilor (sinuzite), infecţii ale vezicii urinare şi rinichilor (pielonefrită, cistită, uretrită), infecţii ale sistemului de reproducere feminin, infecţii abdominale, ale inimii (endocardită), ale pielii, dinţilor şi gingiilor (abcese).
Amoxicilina poate fi folosită şi în tratamentul febrei tifoide şi paratifoide (determinate de o bacterie numită Salmonella).
Amoxicilina poate fi utilizată în asociere cu alte medicamente pentru tratarea ulcerului gastric şi duodenal. Nu utilizaţi Amoxicilină Antibiotice
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la amoxicilină, la alte antibiotice din grupa penicilinelor, la cefalosporine sau la oricare dintre celelalte componente ale medicamentului;
- dacă aveţi o boală determinată de un virus numit Epstein-Barr, manifestată prin febră, inflamarea ganglionilor, mărirea splinei, inflamaţia faringelui şi amigdalelor;
- dacă aveţi leucemie limfocitară (o boală a sângelui caracterizată prin creşterea excesivă a numărului de globule albe);
- la copii cu vârsta sub 6 ani.
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Amoxicilină Antibiotice
- dacă aveţi astm bronşic;
- dacă aţi avut vreodată erupţii pe piele când aţi utilizat antibiotice;
- dacă în timp ce utilizaţi amoxicilină aveţi scaune numeroase, cu striuri de sânge, dureri abdominale, febră;
- dacă aveţi sifilis primar (leziune nedureroasă a pielii, localizată de obicei la nivel zonei genitale, însoţită de inflamarea ganglionilor din vecinătate);
- dacă aveţi afecţiuni ale ficatului;
- dacă aveţi afecţiuni ale rinichilor;
- dacă aveţi diabet şi vi se efectuează dozarea glucozei din urină prin metode colorimetrice;
- dacă efectuaţi un test pentru detectarea anticorpilor faţă de globulele roşii (test Coombs). Sarcina şi alăptarea
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.
Amoxicilina se poate administra în timpul sarcinii.
Cantităţi foarte mici de amoxicilină trec în laptele matern; de obicei, în timpul administrării medicamentului, alăptarea nu trebuie întreruptă. Totuşi, în cazul apariţiei diareei, candidozei sau a erupţiei pe piele la sugar, se întrerupe fie alăptarea, fie administrarea antibioticului. Cum să utilizaţi Amoxicilină Antibiotice
Utilizaţi întotdeauna Amoxicilină Antibiotice exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Capsulele se înghit întregi, cu un pahar cu apă. Capsulele de amoxicilină se administrează în timpul mesei sau cu o cantitate mică de alimente. Nu zdrobiţi, mestecaţi sau deschideţi capsulele.
Tratamentul trebuie continuat încă 2-3 zile după dispariţia simptomelor. Se recomandă o perioadă de tratament de cel puţin 10 zile în cazul infecţiilor provocate de streptococi beta-hemolitici, în vederea eradicării agentului patogen.
Adulţi şi adolescenţi
În general, doza recomandată este de 250-500 mg amoxicilină, la intervale de 8 ore (de 3 ori pe zi).
În infecţii grave doza recomandată este de 3 g amoxicilină de două ori pe zi.
Nu trebuie depăşită doza zilnică maximă de 6 g.
La pacienţii la care este necesară profilaxia endocarditei bacteriene se administrează 3 g amoxicilină cu o oră înainte de o intervenţie stomatologică sau chirurgicală, apoi 1,5 g după 6 ore de la intervenţie.
În infecţia cu Chlamydia la gravide, doza recomandată este de 500 mg amoxicilină, la intervale de 8 ore, timp de 7–10 zile.
În infecţii gonococice endocervicale sau uretrale necomplicate doza recomandată este de 50 mg amoxicilină/kg şi zi, în priză unică.
În gastrită şi ulcer gastric sau duodenal determinate de Helicobacter pylori, doza recomandată este 750 mg - 1g amoxicilină de 2 ori pe zi în cazul asocierii cu metronidazol 400 mg şi omeprazol 40 mg pe zi sau 1 g amoxicilină de 2 ori pe zi în cazul asocierii cu claritromicină 500 mg şi omeprazol 40 mg pe zi.
Durata de tratament recomandată este de 7 zile.
Boala Lyme:
- în eritemul cronic migrator doza recomandată este de 4 g amoxicilină pe zi.
- în caz de manifestări sistemice determinate de diseminarea hematogenă a Borrelia burgdorferi, doza poate fi crescută până la 6 g amoxicilină pe zi, administrată în mai multe prize. Durata tratamentului este de 15-21 zile.
La pacienţii hemodializaţi, se administrează o doză suplimentară de 500 mg, la finalul şedinţei de dializă.
Copii cu vârsta peste 6 ani (greutatea peste 20 kg)
În general, doza recomandată este 25-50 mg amoxicilină/kg şi zi, repartizată în 3 prize egale, la intervale de 8 ore.
În funcţie de natura şi gravitatea infecţiei, doza poate fi crescută. Durata tratamentului este în funcţie de răspunsul terapeutic.
Boala Lyme:
- în eritemul cronic migrator doza recomandată este 50 mg amoxicilină/kg şi zi.
- în caz de manifestări sistemice determinate de diseminarea hematogenă a Borrelia burgdorferi, doza poate fi crescută până la 6 g amoxicilină pe zi, administrată în mai multe prize. Durata tratamentului este de 15-21 zile.
Copii cu vârsta sub 6 ani (greutatea sub 20 kg)
Pentru această categorie de pacienţi se utilizează forme farmaceutice adecvate vârstei.
Urmaţi întocmai schema de tratament recomandată de medicul dumneavoastră, chiar dacă începeţi să vă simţiţi mai bine. Simptomele se pot ameliora înainte ca infecţia să fie pe deplin tratată.
Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din Amoxicilină Antibiotice
Orice medicament utilizat în exces poate să determine tulburări grave. Dacă suspectaţi acest lucru, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Simptomele pot fi: greaţă, vărsături şi diaree, afectare neuropsihică.
0
Nu este disponibil
0
Nu este disponibil
COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare ml suspensie orală conţine ibuprofen 20 mg.
Excipienți cu efect cunoscut: sorbitol 40 mg/ml.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Suspensie orală.
Suspensie de culoare albă sau aproape albă, omogenă după agitare, cu aromă de
portocale.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
În reumatologie - dureri reumatice ușoare până la moderate (osteoartroză/
osteoartrită).
Ca analgezic - dismenoree primara, odontalgie, dureri post-traumatice (luxații,
contuzii, entorse, fracturi), dureri articulare ușoare până la moderate.
Ca antipiretic - febră (mai puțin de 3 zile).
Ca tratament antipiretic la copii cu vârsta mai mare de 3 luni, pentru o perioadă
scurtă de timp.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Modificarea dozei depinde de starea pacientului, vârsta acestuia și situația clinică.
Fiecare 5 ml de soluție conține 100 mg ibuprofen.
Perufen nu conține zahăr, astfel, poate fi administrat pacienților cu diabet zaharat.
Adulți:
Chiar dacă se recurge, de obicei, la alte forme farmaceutice cu conținut de ibuprofen
200 mg, 400 mg sau 600 mg în cazul adulților, în prezența dificultăților de deglutiție
Perufen poate fi administrat în doza de 15 ml (300 mg) de 4 ori pe zi.
Pentru adulți și adolescenți doza maximă recomandată este de 2400 mg/zi. Dacă
tratamentul cu acest medicament la adulți și adolescenți este necesar pentru mai mult
de 3 zile în caz de febră sau mai mult de 4 zile în tratamentul durerii, sau dacă
simptomele se agravează, se recomandă consultarea medicului.
Vârstnici:
Nu este necesară ajustarea dozei, cu excepția cazului de insuficiență renală sau
hepatică, în care este necesară individualizarea dozei.
Insuficiență renală:
Se recomandă prudență în caz de administrare a AINS la pacienții cu insuficiență
renală.
La pacienții cu disfuncție renală ușoară până la moderată doza inițială trebuie redusă.
Pacienților cu insuficiență renală sau hepatică severă ibuprofen nu trebuie administrat
(vezi pct. 4.3).
Reacțiile adverse pot fi minimizate prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru
cea mai scurtă perioadă de timp necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct.
4.4).
Durata medie a tratamentului
Durata tratamentului se va ajusta în funcție de starea pacientului și situația clinică.
Copii și adolescenți
Perufen nu este recomandat pentru copii cu vârsta mai mica de 3 luni sau cu o
greutate corporală sub 5 kg, deoarece nu există date suficiente pentru a susține
utilizarea sa la această grupă de vârstă.
Administrarea orală este destinată doar pentru tratamentul pe termen scurt.
Doza zilnică maximă recomandată este de 20-30 mg/kg greutate corporală pe zi,
divizată în 3-4 administrări.
Intervalul dintre doze trebuie să fie de cel puțin 6 ore.
- copii cu vârsta de la 3 până la 6 luni (greutatea > 5 kg): 5 mg/kg de 3 ori pe zi;
- copii cu vârsta de la 6 luni până la 1 an: 2,5 ml (50 mg) de 3 ori pe zi;
- copii cu vârsta de la 1 până la 2 ani: 2,5 ml (50 mg) de 3-4 ori pe zi;
- copii cu vârsta de la 3 până la 7 ani: 5 ml (100 mg) de 3-4 ori pe zi;
- copii cu vârsta de la 8 până la 12 ani: 10 ml (200 mg) de 3-4 ori pe zi.
În tratamentul artritei juvenile idiopatice pot fi necesare doze mai mari, fără a se
depăși doza de ibuprofen 40 mg/kg/zi.
Mod de administrare
Perufen se administrează pe cale orală, preferabil după mese.
Perufen poate provoca o senzație tranzitorie de arsură în cavitatea bucală sau în gât.
A se agita bine flaconul înainte de utilizare.
4.3 Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienții enumerați la
pct. 6.1.
- Astm bronșic, rinită, urticarie, edem angioneurotic sau bronhospasm asociate cu
administrarea acidului acetilsalicilic sau altor medicamente antiinflamatoare
nesteroidiene (AINS).
- Tulburări de coagulare (cu tendință de sângerare crescândă).
- Hemoragie sau perforare gastrointestinală, asociate cu tratamentul anterior cu AINS.
- Colita ulcerativă, boala Crohn, ulcer peptic sau sângerare gastrointestinală recurentă
(definite ca două sau mai multe episoade distincte de ulcerații sau sângerări
dovedite).
- Pacienți cu insuficiență cardiacă severă.
- Pacienți cu insuficiență hepatică severă.
- Pacienți cu insuficiență renală severă (clearance-ul creatininei sub 30 ml/min).
- Al III-lea trimestru de sarcină.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Reacțiile adverse pot fi minimizate prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru
cea mai scurtă perioadă de timp necesară controlului simptomelor (vezi pct. 4.2 și
informații cu privire la riscurile gastrointestinale și cardiovasculare menționate mai
jos).
Efecte cardiovasculare și cerebrovasculare
În asociere cu tratamentul cu AINS au fost raportate retenție de lichide și edem,
astfel, încât pacienții cu antecedente de hipertensiune arterială și/sau insuficiență
cardiacă congestivă ușoară până la moderată trebuie monitorizați și consiliați în mod
corespunzător.
Datele din studiile clinice și epidemiologice sugerează că administrarea de ibuprofen,
in special în doze mari (2400 mg pe zi) și pentru perioade îndelungate de timp poate fi
asociată cu o creștere ușoară a riscului de evenimente trombotice arteriale (de
exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral). În general, studiile
epidemiologice nu sugerează că dozele mici de ibuprofen (de ex., 1200 mg pe zi) sunt
asociate cu un risc mai mare de infarct miocardic.
Pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficiență cardiacă congestivă,
boală cardiacă ischemică stabilă, boală arterială periferică și/sau boală
cerebrovasculară trebuie tratați cu ibuprofen numai după o evaluare atentă. Ar trebui
să fie luate aceleași măsuri de precauție înainte de începerea tratamentului pe termen
lung al pacienților cu factori de risc cardiovascular (de ex., hipertensiune arterială,
hiperlipidemie, diabet zaharat și fumat).
Medicamentele cum ar fi Perufen pot fi asociate cu o ușoară creștere a riscului de atac
de cord (infarct miocardic) sau accident vascular cerebral (ictus). Riscul este mai mare
la doze mai mari și în caz de tratament prelungit. Nu trebuie depășită doza sau
durata recomandată a tratamentului.
Trebuie evitată administrarea concomitentă a Perufen cu alte AINS, inclusiv inhibitori
selectivi ai ciclooxigenazei-2.
La pacienții astmatici sau pacienții cu antecedente de astm bronșic trebuie luate
precauții speciale, deoarece ibuprofenul poate declanșa un acces de bronhospasm la
asemenea pacienți.
Se recomandă administrarea cu precauție la pacienții cu insuficiență renală, hepatică
sau insuficiență cardiacă cu predispoziție la retenție hidrosalină, deoarece utilizarea
AINS poate deteriora funcția renală.
La asemenea pacienți doza trebuie să fie cât mai mică posibil, iar funcția renală
trebuie monitorizată.
Vârstnici
Vârstnici au o frecvență mai mare a reacțiilor adverse la administrarea AINS, în
special hemoragii gastrointestinale și perforații, care pot fi fatale.
Ca și alte AINS, ibuprofenul trebuie administrat cu precauție la vârstnicii care
administrează concomitent inhibitori ai ECA sau antagoniști ai angiotensinei II.
Pacienții trebuie hidratați corespunzător și ar trebui luată în considerare necesitatea
monitorizării funcției renale după inițierea terapiei concomitente și periodic după
aceea.
Ca și alte AINS, ibuprofenul poate masca semnele de infecție.
În termenii precoce ai tratamentului ibuprofenul, ca și alte AINS, trebuie administrat
cu precauție la pacienții cu deshidratare considerabilă.
Ca și în cazul altor AINS administrarea îndelungată de ibuprofen conduce la necroză
papilară renală și alte modificări renale patologice. De asemenea, au fost observate
cazuri de toxicitate renală la pacienții la care prostaglandinele au o funcție
compensatorie în menținerea perfuziei renale. La acești pacienți administrarea AINS
poate determina o scădere dependentă de doză a formării prostaglandinelor și,
secundar, a fluxului sanguin renal, care poate conduce la decompensare clară a
funcției renale. Pacienții care prezintă un risc mai mare pentru această reacție sunt cei
cu insuficiență renală, insuficiență cardiacă și hepatică, care administrează diuretice și
inhibitori ai ECA și vârstnicii. Întreruperea terapiei cu AINS este, de obicei, urmată de
revenirea la starea de pre-tratament.
Funcția hepatică trebuie monitorizată cu atenție la pacienții tratați cu ibuprofen, care
au simptome sugestive de afectare hepatică (anorexie, greață, vărsături, icter) și/sau
care dezvoltă modificări ale funcției hepatice (creșterea transaminazelor, bilirubinei,
fosfatazei alcaline, gamma GT). În prezența valorilor transaminazelor, bilirubinei
conjugate sau fosfatazei alcaline ce depășesc de 2 ori limita superioară a valorilor
normale, medicamentul trebuie sistat imediat, iar tratamentul trebuie reevaluat.
Trebuie evitată reluarea tratamentului cu ibuprofen.
Ibuprofen, ca și alte AINS, poate inhiba agregarea trombocitelor și prelungi timpul de
sângerare.
Ca și alte medicamente care conțin AINS, administrarea concomitentă de ibuprofen cu
acid acetilsalicilic nu este recomandată, din cauza unei creșteri potențiale a efectelor
adverse.
Reacții cutanate severe, dintre care unele letale, inclusiv dermatită exfoliativă,
sindrom Stevens-Johnson și necroliza epidermică toxică au fost raportate foarte rar în
asociere cu administrarea de AINS. Aparent, riscul de apariție a acestor reacții este
mai mare la inițierea tratamentului și, în majoritatea cazurilor, aceste reacții se
manifestă în timpul primei luni de tratament. Perufen trebuie sistat la primele semne
de erupție cutanată, leziuni ale mucoasei sau alte manifestări de hipersensibilitate.
Hemoragii gastrointestinale, ulcerații și perforații: cazuri potențial letale de sângerări
gastrointestinale, ulcerație și perforație au fost raportate cu referire la toate AINS, la
mai multe etape ale tratamentului, asociate sau nu cu simptome de avertizare sau
antecedente de reacții gastrointestinale severe. Riscul de sângerare, ulcerație sau
perforare este mai mare la administrarea dozelor mai mari de AINS, la pacienții cu
antecedente de ulcer peptic, în special asociat cu sângerare sau perforare (vezi pct.
4.3) și la pacienții vârstnici. În aceste situații pacienții trebuie să fie instruiți să
informeze medicul la apariția simptomelor abdominale și sângerărilor
gastrointestinale, în special în etapele precoce ale tratamentului.
La acești pacienți tratamentul trebuie inițiat cu cea mai mică doză eficace. Trebuie
luată în considerare administrarea concomitentă a remediilor de protecție (de ex.,
misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni) la acești pacienți, precum și la cei care
necesită administrarea concomitentă a acidului acetilsalicilic în doze mici sau a altor
medicamente asociate cu creșterea riscului de ulcer sau sângerări, cum ar fi
corticosteroizi, anticoagulante (cum ar fi warfarina), inhibitori selectivi ai recaptării
serotoninei sau antiagregante plachetare, cum ar fi acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5).
În caz de hemoragii gastrointestinale sau ulcerații la pacienții care administrează
Perufen tratamentul trebuie sistat.
Medicul ar trebuie să stabilească dacă dismenoreea este însoțită de alte modificări
neobișnuite.
Pacienții care semnalează tulburări de vedere în timpul tratamentului cu ibuprofen
trebuie să sisteze tratamentul și să fie supuși examenului oftalmologic.
Poate fi mai dificil de a concepe în timpul tratamentului cu Perufen.
Conține sorbitol. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză nu
trebuie să utilizeze acest medicament.
http://nomenclator.amdm.gov.md/med_files/4f2775b3-8cf4-11e5-80c5-00155d2a071c/23.05.2016%2010_30_30/Perufen%20susp%20orala%20RCP%2010.05.2016%20A.pdf
Fiecare ml suspensie orală conţine ibuprofen 20 mg.
Excipienți cu efect cunoscut: sorbitol 40 mg/ml.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Suspensie orală.
Suspensie de culoare albă sau aproape albă, omogenă după agitare, cu aromă de
portocale.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
În reumatologie - dureri reumatice ușoare până la moderate (osteoartroză/
osteoartrită).
Ca analgezic - dismenoree primara, odontalgie, dureri post-traumatice (luxații,
contuzii, entorse, fracturi), dureri articulare ușoare până la moderate.
Ca antipiretic - febră (mai puțin de 3 zile).
Ca tratament antipiretic la copii cu vârsta mai mare de 3 luni, pentru o perioadă
scurtă de timp.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Modificarea dozei depinde de starea pacientului, vârsta acestuia și situația clinică.
Fiecare 5 ml de soluție conține 100 mg ibuprofen.
Perufen nu conține zahăr, astfel, poate fi administrat pacienților cu diabet zaharat.
Adulți:
Chiar dacă se recurge, de obicei, la alte forme farmaceutice cu conținut de ibuprofen
200 mg, 400 mg sau 600 mg în cazul adulților, în prezența dificultăților de deglutiție
Perufen poate fi administrat în doza de 15 ml (300 mg) de 4 ori pe zi.
Pentru adulți și adolescenți doza maximă recomandată este de 2400 mg/zi. Dacă
tratamentul cu acest medicament la adulți și adolescenți este necesar pentru mai mult
de 3 zile în caz de febră sau mai mult de 4 zile în tratamentul durerii, sau dacă
simptomele se agravează, se recomandă consultarea medicului.
Vârstnici:
Nu este necesară ajustarea dozei, cu excepția cazului de insuficiență renală sau
hepatică, în care este necesară individualizarea dozei.
Insuficiență renală:
Se recomandă prudență în caz de administrare a AINS la pacienții cu insuficiență
renală.
La pacienții cu disfuncție renală ușoară până la moderată doza inițială trebuie redusă.
Pacienților cu insuficiență renală sau hepatică severă ibuprofen nu trebuie administrat
(vezi pct. 4.3).
Reacțiile adverse pot fi minimizate prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru
cea mai scurtă perioadă de timp necesară pentru controlul simptomelor (vezi pct.
4.4).
Durata medie a tratamentului
Durata tratamentului se va ajusta în funcție de starea pacientului și situația clinică.
Copii și adolescenți
Perufen nu este recomandat pentru copii cu vârsta mai mica de 3 luni sau cu o
greutate corporală sub 5 kg, deoarece nu există date suficiente pentru a susține
utilizarea sa la această grupă de vârstă.
Administrarea orală este destinată doar pentru tratamentul pe termen scurt.
Doza zilnică maximă recomandată este de 20-30 mg/kg greutate corporală pe zi,
divizată în 3-4 administrări.
Intervalul dintre doze trebuie să fie de cel puțin 6 ore.
- copii cu vârsta de la 3 până la 6 luni (greutatea > 5 kg): 5 mg/kg de 3 ori pe zi;
- copii cu vârsta de la 6 luni până la 1 an: 2,5 ml (50 mg) de 3 ori pe zi;
- copii cu vârsta de la 1 până la 2 ani: 2,5 ml (50 mg) de 3-4 ori pe zi;
- copii cu vârsta de la 3 până la 7 ani: 5 ml (100 mg) de 3-4 ori pe zi;
- copii cu vârsta de la 8 până la 12 ani: 10 ml (200 mg) de 3-4 ori pe zi.
În tratamentul artritei juvenile idiopatice pot fi necesare doze mai mari, fără a se
depăși doza de ibuprofen 40 mg/kg/zi.
Mod de administrare
Perufen se administrează pe cale orală, preferabil după mese.
Perufen poate provoca o senzație tranzitorie de arsură în cavitatea bucală sau în gât.
A se agita bine flaconul înainte de utilizare.
4.3 Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienții enumerați la
pct. 6.1.
- Astm bronșic, rinită, urticarie, edem angioneurotic sau bronhospasm asociate cu
administrarea acidului acetilsalicilic sau altor medicamente antiinflamatoare
nesteroidiene (AINS).
- Tulburări de coagulare (cu tendință de sângerare crescândă).
- Hemoragie sau perforare gastrointestinală, asociate cu tratamentul anterior cu AINS.
- Colita ulcerativă, boala Crohn, ulcer peptic sau sângerare gastrointestinală recurentă
(definite ca două sau mai multe episoade distincte de ulcerații sau sângerări
dovedite).
- Pacienți cu insuficiență cardiacă severă.
- Pacienți cu insuficiență hepatică severă.
- Pacienți cu insuficiență renală severă (clearance-ul creatininei sub 30 ml/min).
- Al III-lea trimestru de sarcină.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Reacțiile adverse pot fi minimizate prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru
cea mai scurtă perioadă de timp necesară controlului simptomelor (vezi pct. 4.2 și
informații cu privire la riscurile gastrointestinale și cardiovasculare menționate mai
jos).
Efecte cardiovasculare și cerebrovasculare
În asociere cu tratamentul cu AINS au fost raportate retenție de lichide și edem,
astfel, încât pacienții cu antecedente de hipertensiune arterială și/sau insuficiență
cardiacă congestivă ușoară până la moderată trebuie monitorizați și consiliați în mod
corespunzător.
Datele din studiile clinice și epidemiologice sugerează că administrarea de ibuprofen,
in special în doze mari (2400 mg pe zi) și pentru perioade îndelungate de timp poate fi
asociată cu o creștere ușoară a riscului de evenimente trombotice arteriale (de
exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral). În general, studiile
epidemiologice nu sugerează că dozele mici de ibuprofen (de ex., 1200 mg pe zi) sunt
asociate cu un risc mai mare de infarct miocardic.
Pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficiență cardiacă congestivă,
boală cardiacă ischemică stabilă, boală arterială periferică și/sau boală
cerebrovasculară trebuie tratați cu ibuprofen numai după o evaluare atentă. Ar trebui
să fie luate aceleași măsuri de precauție înainte de începerea tratamentului pe termen
lung al pacienților cu factori de risc cardiovascular (de ex., hipertensiune arterială,
hiperlipidemie, diabet zaharat și fumat).
Medicamentele cum ar fi Perufen pot fi asociate cu o ușoară creștere a riscului de atac
de cord (infarct miocardic) sau accident vascular cerebral (ictus). Riscul este mai mare
la doze mai mari și în caz de tratament prelungit. Nu trebuie depășită doza sau
durata recomandată a tratamentului.
Trebuie evitată administrarea concomitentă a Perufen cu alte AINS, inclusiv inhibitori
selectivi ai ciclooxigenazei-2.
La pacienții astmatici sau pacienții cu antecedente de astm bronșic trebuie luate
precauții speciale, deoarece ibuprofenul poate declanșa un acces de bronhospasm la
asemenea pacienți.
Se recomandă administrarea cu precauție la pacienții cu insuficiență renală, hepatică
sau insuficiență cardiacă cu predispoziție la retenție hidrosalină, deoarece utilizarea
AINS poate deteriora funcția renală.
La asemenea pacienți doza trebuie să fie cât mai mică posibil, iar funcția renală
trebuie monitorizată.
Vârstnici
Vârstnici au o frecvență mai mare a reacțiilor adverse la administrarea AINS, în
special hemoragii gastrointestinale și perforații, care pot fi fatale.
Ca și alte AINS, ibuprofenul trebuie administrat cu precauție la vârstnicii care
administrează concomitent inhibitori ai ECA sau antagoniști ai angiotensinei II.
Pacienții trebuie hidratați corespunzător și ar trebui luată în considerare necesitatea
monitorizării funcției renale după inițierea terapiei concomitente și periodic după
aceea.
Ca și alte AINS, ibuprofenul poate masca semnele de infecție.
În termenii precoce ai tratamentului ibuprofenul, ca și alte AINS, trebuie administrat
cu precauție la pacienții cu deshidratare considerabilă.
Ca și în cazul altor AINS administrarea îndelungată de ibuprofen conduce la necroză
papilară renală și alte modificări renale patologice. De asemenea, au fost observate
cazuri de toxicitate renală la pacienții la care prostaglandinele au o funcție
compensatorie în menținerea perfuziei renale. La acești pacienți administrarea AINS
poate determina o scădere dependentă de doză a formării prostaglandinelor și,
secundar, a fluxului sanguin renal, care poate conduce la decompensare clară a
funcției renale. Pacienții care prezintă un risc mai mare pentru această reacție sunt cei
cu insuficiență renală, insuficiență cardiacă și hepatică, care administrează diuretice și
inhibitori ai ECA și vârstnicii. Întreruperea terapiei cu AINS este, de obicei, urmată de
revenirea la starea de pre-tratament.
Funcția hepatică trebuie monitorizată cu atenție la pacienții tratați cu ibuprofen, care
au simptome sugestive de afectare hepatică (anorexie, greață, vărsături, icter) și/sau
care dezvoltă modificări ale funcției hepatice (creșterea transaminazelor, bilirubinei,
fosfatazei alcaline, gamma GT). În prezența valorilor transaminazelor, bilirubinei
conjugate sau fosfatazei alcaline ce depășesc de 2 ori limita superioară a valorilor
normale, medicamentul trebuie sistat imediat, iar tratamentul trebuie reevaluat.
Trebuie evitată reluarea tratamentului cu ibuprofen.
Ibuprofen, ca și alte AINS, poate inhiba agregarea trombocitelor și prelungi timpul de
sângerare.
Ca și alte medicamente care conțin AINS, administrarea concomitentă de ibuprofen cu
acid acetilsalicilic nu este recomandată, din cauza unei creșteri potențiale a efectelor
adverse.
Reacții cutanate severe, dintre care unele letale, inclusiv dermatită exfoliativă,
sindrom Stevens-Johnson și necroliza epidermică toxică au fost raportate foarte rar în
asociere cu administrarea de AINS. Aparent, riscul de apariție a acestor reacții este
mai mare la inițierea tratamentului și, în majoritatea cazurilor, aceste reacții se
manifestă în timpul primei luni de tratament. Perufen trebuie sistat la primele semne
de erupție cutanată, leziuni ale mucoasei sau alte manifestări de hipersensibilitate.
Hemoragii gastrointestinale, ulcerații și perforații: cazuri potențial letale de sângerări
gastrointestinale, ulcerație și perforație au fost raportate cu referire la toate AINS, la
mai multe etape ale tratamentului, asociate sau nu cu simptome de avertizare sau
antecedente de reacții gastrointestinale severe. Riscul de sângerare, ulcerație sau
perforare este mai mare la administrarea dozelor mai mari de AINS, la pacienții cu
antecedente de ulcer peptic, în special asociat cu sângerare sau perforare (vezi pct.
4.3) și la pacienții vârstnici. În aceste situații pacienții trebuie să fie instruiți să
informeze medicul la apariția simptomelor abdominale și sângerărilor
gastrointestinale, în special în etapele precoce ale tratamentului.
La acești pacienți tratamentul trebuie inițiat cu cea mai mică doză eficace. Trebuie
luată în considerare administrarea concomitentă a remediilor de protecție (de ex.,
misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni) la acești pacienți, precum și la cei care
necesită administrarea concomitentă a acidului acetilsalicilic în doze mici sau a altor
medicamente asociate cu creșterea riscului de ulcer sau sângerări, cum ar fi
corticosteroizi, anticoagulante (cum ar fi warfarina), inhibitori selectivi ai recaptării
serotoninei sau antiagregante plachetare, cum ar fi acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5).
În caz de hemoragii gastrointestinale sau ulcerații la pacienții care administrează
Perufen tratamentul trebuie sistat.
Medicul ar trebuie să stabilească dacă dismenoreea este însoțită de alte modificări
neobișnuite.
Pacienții care semnalează tulburări de vedere în timpul tratamentului cu ibuprofen
trebuie să sisteze tratamentul și să fie supuși examenului oftalmologic.
Poate fi mai dificil de a concepe în timpul tratamentului cu Perufen.
Conține sorbitol. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză nu
trebuie să utilizeze acest medicament.
http://nomenclator.amdm.gov.md/med_files/4f2775b3-8cf4-11e5-80c5-00155d2a071c/23.05.2016%2010_30_30/Perufen%20susp%20orala%20RCP%2010.05.2016%20A.pdf
0
Nu este disponibil
IDRINK este un medicament combinat, care conţine două substanţe active, destinate să combată
simptomele răcelii şi gripei: paracetamol şi fenilefrină.
Paracetamolul ameliorează durerea şi vă scade temperatura atunci când aveţi febră, iar fenilefrina
este un decongestionant, care vă desfundă nasul, ajutându-vă să respiraţi mai uşor.
IDRINK se utilizează pentru tratamentul simptomatic al infecţiilor respiratorii acute şi gripei,
asociate cu dureri de cap, dureri de muşchi şi articulaţii, dureri în gât, febră, guturai.
Acest medicament se utilizează la copii cu vârsta peste 12 ani.
2. CE TREBUIE SĂ ŞTIŢI ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI IDRINK
Nu utilizaţi IDRINK:
- dacă aveţi alergie (hipersensibilitate) la paracetamol, fenilefrină sau la oricare dintre celelalte
componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6);
- dacă aveţi tulburări severe ale funcţiei ficatului sau rinichilor;
- dacă aveţi o boală înnăscută, manifestată prin valori crescute ale bilirubinei;
- dacă aveţi un deficit al enzimei numită glucozo-6-fosfat dehidrogenază;
- dacă aveţi intoleranţă la unele zaharuri;
- dacă suferiţi de alcoolism;
- dacă suferiţi de boli de sânge, aveţi un număr redus de globule roşii sau albe;
- dacă aveţi formate cheaguri de sânge în vasele sanguine sau vene inflamate;
- dacă aveţi stări de hiperexcitabilitate;
- dacă aveţi tulburări ale somnului;
- dacă aveţi tensiune arterială foarte mare;
- dacă aveţi probleme cu inima sau vasele de sânge, inclusiv ateroscleroză (prezenţa plăcilor
multiple);
- dacă aveţi tulburări ale ritmului inimii;
- dacă aveţi tensiune crescută la nivelul ochilor (glaucom cu unghi închis);
- dacă aveţi inflamaţie acută a pancreasului;
- dacă aveţi o creştere în volum a prostatei;
- dacă aveţi valori foarte crescute ale zahărului în sânge (forme severe de diabet zaharat);
- dacă aveţi epilepsie;
- dacă aveţi o tiroidă hiperactivă;
- dacă urmaţi tratament cu medicamente administrate în depresie – antidepresive triciclice sau
inhibitori de monoaminooxidază (inclusiv o perioadă de 2 săptămâni de la oprirea tratamentului
cu aceştia) sau dacă urmaţi tratament cu beta-blocante (medicamente utilizate în tratamentul
aritmiilor);
- dacă urmaţi tratament cu medicamente care inhibă sau stimulează pofta de mâncare şi
psihostimulante (de tipul amfetaminei);
- dacă suferiţi de fenilcetonurie (o tulburare metabolică rară);
- dacă sunteţi gravidă;
- dacă alăptaţi;
- la copii cu vârsta sub 12 ani.
Atenţionări şi precauţii
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau farmacistul înainte de a utiliza IDRINK, dacă:
- aveţi tendinţă de creştere a tensiunii arteriale;
- aveţi boli de ficat sau rinichi;
- aveţi feocromocitom (o tumoare a glandei suprarenale);
- aveţi dificultăţi de urinare;
- aveţi boala Raynaud (ceea ce se poate manifesta prin apariţia durerilor la nivelul degetelor de
la mâini şi picioare ca răspuns la frig sau stres).
Nu utilizaţi alte medicamente care conţin paracetamol, decongestionante sau medicamente pentru
tratamentul răcelii şi gripei în acelaşi timp cu IDRINK
IDRINK împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să
utilizaţi orice alte medicamente, inclusiv cele eliberate fără prescripţie medicală.
În mod special discutaţi cu medicul dumneavoastră sau farmacistul:
- dacă luaţi antidepresive triciclice (amitriptilina) (medicamente utilizate pentru tratamentul
depresiei);
- dacă luaţi sau aţi luat în ultimele 2 săptămâni medicamente pentru tratamentul depresiei
cunoscute ca inhibitori ai monoaminooxidazei (MAO);
- dacă luaţi beta blocante, utilizate pentru tratarea problemelor cardiace şi a tensiunii arteriale
mari;
- metildopa (utilizată pentru scăderea tensiunii arteriale crescute)
În acest caz nu trebuie să utilizaţi IDRINK.
De asemenea, înainte de a lua IDRINK, adresaţi-vă medicului sau farmacistului dacă utilizaţi
oricare din aceste medicamente:
- remedii calmante (sedative);
- remedii utilizate în tratamentul epilepsiei;
- etanol şi preparate cu conţinut de etanol;
- remedii utilizate pentru scăderea tensiunii arteriale (antihipertensive);
- remedii somnifere, inclusiv barbiturice, de exemplu fenobarbital (utilizate în tulburări de somn);
- rifampicină (utilizat în tratamentul tuberculozei);
- azidotimidina (utilizată în tratamentul infecţiei cu HIV);
- cloramfenicol (utilizat în tratamentul infecţiilor);
- medicamente, utilizate pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge (anticoagulante), de
exemplu warfarină;
- metoclopramidă şi domperidonă (utilizate pentru tratamentul senzaţiei de greaţă sau vărsături);
- colestiramina (utilizată pentru reducerea nivelului de colesterol);
- digoxina şi alte glicozide cardiace (utilizate în boli de inimă);
- alte simpatomimetice (medicamente cu administrare la nivelul nasului, urechii externe sau
ochilor).
IDRINK împreună cu alimente, băuturi şi alcool
A nu se utiliza concomitent cu alcoolul sau pe fondalul consumului permanent de băuturi alcoolice.
Sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă,
adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
A nu se utiliza în timpul sarcini şi perioadei de alăptare.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Pe durata tratamentului nu se recomandă conducerea autovehiculelor şi folosirea utilajelor, deoarece
medicamentul poate provoca somnolenţă.
Informaţii importante privind unele componente ale IDRINK
IDRINK conţine zaharoză, fructoză. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi
intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a utiliza acest
medicament.
Acest medicament conţine aspartam (E 951). Este sursă de fenilalanină. Poate fi dăunător pentru
persoanele cu fenilcetonurie.
3. CUM SĂ UTILIZAŢI IDRINK
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum este descris în acest prospect sau aşa cum v-a
spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medical sau cu farmacistul, dacă nu
sunteţi sigur.
Doze recomandate
Adulţi şi copii cu vârsta peste 12 ani: câte 1 plic. La necesitate administrarea poate fi repetată peste
fiecare 4-6 ore.
A nu se administra mai mult de 4 plicuri pe zi.
Cura de tratament nu va depăşi 3-5 zile.
Modul şi calea de administrare
Administrare orală.
Conţinutul unui plic se toarnă într-o cană şi se acoperă cu apă fierbinte. Se amestecă până la
dizolvare completă, la necesitate se poate de îndulcit. A se administra călduţ.
Copii
Medicamentul este contraindicat copiilor cu vârsta sub 12 ani.
Dacă utilizaţi mai mult IDRINK decât trebuie
Trebuie să vă adresaţi imediat medicului în cazul unei supradoze sau a ingestiei accidentale a
acestui medicament de către un copil, chiar dacă vă simţiţi bine, din cauza riscului afectării severe,
întârziate, a ficatului. În caz de supradozare cu paracetamol este necesar ajutor medical de urgenţă.
Dacă aţi utilizat o doză prea mare, în primele 24 de ore se pot observa: transpiraţie excesivă, agitaţie
psihomotorie sau sedare, dureri de cap, paloarea tegumentelor, ameţeli, insomnie, tulburări ale
ritmului cardiac, tremor, greaţă, vărsături, iritabilitate, nelinişte, pierderea poftei de mâncare şi dureri
abdominale. În cazurile severe pot apărea tulburări de conştienţă, halucinaţii, convulsii şi aritmii.
Dacă uitaţi să utilizaţi IDRINK
Dacă uitaţi să luaţi o doză, luaţi următoarea doză imediat ce vă amintiţi. Nu luaţi mai mult de o doză
la fiecare 4 ore. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi IDRINK
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului
simptomele răcelii şi gripei: paracetamol şi fenilefrină.
Paracetamolul ameliorează durerea şi vă scade temperatura atunci când aveţi febră, iar fenilefrina
este un decongestionant, care vă desfundă nasul, ajutându-vă să respiraţi mai uşor.
IDRINK se utilizează pentru tratamentul simptomatic al infecţiilor respiratorii acute şi gripei,
asociate cu dureri de cap, dureri de muşchi şi articulaţii, dureri în gât, febră, guturai.
Acest medicament se utilizează la copii cu vârsta peste 12 ani.
2. CE TREBUIE SĂ ŞTIŢI ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI IDRINK
Nu utilizaţi IDRINK:
- dacă aveţi alergie (hipersensibilitate) la paracetamol, fenilefrină sau la oricare dintre celelalte
componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6);
- dacă aveţi tulburări severe ale funcţiei ficatului sau rinichilor;
- dacă aveţi o boală înnăscută, manifestată prin valori crescute ale bilirubinei;
- dacă aveţi un deficit al enzimei numită glucozo-6-fosfat dehidrogenază;
- dacă aveţi intoleranţă la unele zaharuri;
- dacă suferiţi de alcoolism;
- dacă suferiţi de boli de sânge, aveţi un număr redus de globule roşii sau albe;
- dacă aveţi formate cheaguri de sânge în vasele sanguine sau vene inflamate;
- dacă aveţi stări de hiperexcitabilitate;
- dacă aveţi tulburări ale somnului;
- dacă aveţi tensiune arterială foarte mare;
- dacă aveţi probleme cu inima sau vasele de sânge, inclusiv ateroscleroză (prezenţa plăcilor
multiple);
- dacă aveţi tulburări ale ritmului inimii;
- dacă aveţi tensiune crescută la nivelul ochilor (glaucom cu unghi închis);
- dacă aveţi inflamaţie acută a pancreasului;
- dacă aveţi o creştere în volum a prostatei;
- dacă aveţi valori foarte crescute ale zahărului în sânge (forme severe de diabet zaharat);
- dacă aveţi epilepsie;
- dacă aveţi o tiroidă hiperactivă;
- dacă urmaţi tratament cu medicamente administrate în depresie – antidepresive triciclice sau
inhibitori de monoaminooxidază (inclusiv o perioadă de 2 săptămâni de la oprirea tratamentului
cu aceştia) sau dacă urmaţi tratament cu beta-blocante (medicamente utilizate în tratamentul
aritmiilor);
- dacă urmaţi tratament cu medicamente care inhibă sau stimulează pofta de mâncare şi
psihostimulante (de tipul amfetaminei);
- dacă suferiţi de fenilcetonurie (o tulburare metabolică rară);
- dacă sunteţi gravidă;
- dacă alăptaţi;
- la copii cu vârsta sub 12 ani.
Atenţionări şi precauţii
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau farmacistul înainte de a utiliza IDRINK, dacă:
- aveţi tendinţă de creştere a tensiunii arteriale;
- aveţi boli de ficat sau rinichi;
- aveţi feocromocitom (o tumoare a glandei suprarenale);
- aveţi dificultăţi de urinare;
- aveţi boala Raynaud (ceea ce se poate manifesta prin apariţia durerilor la nivelul degetelor de
la mâini şi picioare ca răspuns la frig sau stres).
Nu utilizaţi alte medicamente care conţin paracetamol, decongestionante sau medicamente pentru
tratamentul răcelii şi gripei în acelaşi timp cu IDRINK
IDRINK împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să
utilizaţi orice alte medicamente, inclusiv cele eliberate fără prescripţie medicală.
În mod special discutaţi cu medicul dumneavoastră sau farmacistul:
- dacă luaţi antidepresive triciclice (amitriptilina) (medicamente utilizate pentru tratamentul
depresiei);
- dacă luaţi sau aţi luat în ultimele 2 săptămâni medicamente pentru tratamentul depresiei
cunoscute ca inhibitori ai monoaminooxidazei (MAO);
- dacă luaţi beta blocante, utilizate pentru tratarea problemelor cardiace şi a tensiunii arteriale
mari;
- metildopa (utilizată pentru scăderea tensiunii arteriale crescute)
În acest caz nu trebuie să utilizaţi IDRINK.
De asemenea, înainte de a lua IDRINK, adresaţi-vă medicului sau farmacistului dacă utilizaţi
oricare din aceste medicamente:
- remedii calmante (sedative);
- remedii utilizate în tratamentul epilepsiei;
- etanol şi preparate cu conţinut de etanol;
- remedii utilizate pentru scăderea tensiunii arteriale (antihipertensive);
- remedii somnifere, inclusiv barbiturice, de exemplu fenobarbital (utilizate în tulburări de somn);
- rifampicină (utilizat în tratamentul tuberculozei);
- azidotimidina (utilizată în tratamentul infecţiei cu HIV);
- cloramfenicol (utilizat în tratamentul infecţiilor);
- medicamente, utilizate pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge (anticoagulante), de
exemplu warfarină;
- metoclopramidă şi domperidonă (utilizate pentru tratamentul senzaţiei de greaţă sau vărsături);
- colestiramina (utilizată pentru reducerea nivelului de colesterol);
- digoxina şi alte glicozide cardiace (utilizate în boli de inimă);
- alte simpatomimetice (medicamente cu administrare la nivelul nasului, urechii externe sau
ochilor).
IDRINK împreună cu alimente, băuturi şi alcool
A nu se utiliza concomitent cu alcoolul sau pe fondalul consumului permanent de băuturi alcoolice.
Sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă,
adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
A nu se utiliza în timpul sarcini şi perioadei de alăptare.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Pe durata tratamentului nu se recomandă conducerea autovehiculelor şi folosirea utilajelor, deoarece
medicamentul poate provoca somnolenţă.
Informaţii importante privind unele componente ale IDRINK
IDRINK conţine zaharoză, fructoză. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi
intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a utiliza acest
medicament.
Acest medicament conţine aspartam (E 951). Este sursă de fenilalanină. Poate fi dăunător pentru
persoanele cu fenilcetonurie.
3. CUM SĂ UTILIZAŢI IDRINK
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum este descris în acest prospect sau aşa cum v-a
spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medical sau cu farmacistul, dacă nu
sunteţi sigur.
Doze recomandate
Adulţi şi copii cu vârsta peste 12 ani: câte 1 plic. La necesitate administrarea poate fi repetată peste
fiecare 4-6 ore.
A nu se administra mai mult de 4 plicuri pe zi.
Cura de tratament nu va depăşi 3-5 zile.
Modul şi calea de administrare
Administrare orală.
Conţinutul unui plic se toarnă într-o cană şi se acoperă cu apă fierbinte. Se amestecă până la
dizolvare completă, la necesitate se poate de îndulcit. A se administra călduţ.
Copii
Medicamentul este contraindicat copiilor cu vârsta sub 12 ani.
Dacă utilizaţi mai mult IDRINK decât trebuie
Trebuie să vă adresaţi imediat medicului în cazul unei supradoze sau a ingestiei accidentale a
acestui medicament de către un copil, chiar dacă vă simţiţi bine, din cauza riscului afectării severe,
întârziate, a ficatului. În caz de supradozare cu paracetamol este necesar ajutor medical de urgenţă.
Dacă aţi utilizat o doză prea mare, în primele 24 de ore se pot observa: transpiraţie excesivă, agitaţie
psihomotorie sau sedare, dureri de cap, paloarea tegumentelor, ameţeli, insomnie, tulburări ale
ritmului cardiac, tremor, greaţă, vărsături, iritabilitate, nelinişte, pierderea poftei de mâncare şi dureri
abdominale. În cazurile severe pot apărea tulburări de conştienţă, halucinaţii, convulsii şi aritmii.
Dacă uitaţi să utilizaţi IDRINK
Dacă uitaţi să luaţi o doză, luaţi următoarea doză imediat ce vă amintiţi. Nu luaţi mai mult de o doză
la fiecare 4 ore. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi IDRINK
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului
0
Nu este disponibil
Ce este Acid acetilsalicilic şi pentru ce se utilizează. Acest medicament conține ca substanță activă acid acetilsalicilic și aparține unui grup de medicamente
numit antiinflamatoare nesteroidiene cu proprietăți de reducere a durerii, febrei și inflamației.
Este indicat pentru:
- tratamentul simptomatic al durerilor de intensitate slabă sau moderată, al durerilor de cap,
durerilor la nivelul mușchilor, durerilor reumatice la nivelul și în jurul articulațiilor, durerilor
acute localizate pe traiectul unui nerv, durerilor de dinți și al durerilor menstruale;
- tratamentul simptomatic al febrei; Copii și adolescenți
Acidul acetilsalicilic nu trebuie utilizat la copii şi adolescenţi cu infecţii virale, cu sau fără febră. În
anumite boli virale, în special gripa A, gripa B şi varicela, există un risc de sindrom Reye, o boală
foarte rară, care este posibil să pună în pericol viața şi necesită o acţiune medicală imediată. Apariția
sindromului Reye a fost observată indiferent de administrarea de acid acetilsalicilic, dar riscul poate fi
crescut atunci când acidul acetilsalicilic se administrează concomitent. În aceste afecţiuni poate să
apară vărsătură persistentă şi acest lucru poate fi un semn al sindromului Reye. Cum să luaţi Acid acetilsalicilic-Richter
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum este descris în acest prospect sau aşa cum v-a spus
medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă
nu sunteţi sigur.
Doze recomandate
Adulţi
500 mg acid acetilsalicilic (un comprimat Acid acetilsalicilic 500 mg) repetând doza în funcţie
de necesităţi la intervale de 4 ore.
Doza zilnică maximă este de 4 g acid acetilsalicilic (8 comprimate Acid acetilsalicilic
500 mg).
4
Utilizarea la copii și adolescenți
Adolescenți cu vârsta peste 16 ani
250 mg acid acetilsalicilic, repetând doza în funcţie de necesităţi la intervale de 4-8 ore.
Linia mediană are numai rolul de a uşura ruperea comprimatului în cazul în care aveți dificultăți la
înghițirea comprimatului întreg, şi nu de divizare în doze egale.
Copii și adolescenți cu vârsta sub 16 ani
Nu se recomandă utilizarea acidului acetilsalicilic la copii și adolescenți cu vârsta sub 16 ani.
Mod de administrare
Luați comprimatele după mese, cu mult lichid.
Durata tratamentului
Nu utilizați acest medicament timp de mai mult de 3-5 zile fără a consulta medicul.
Dacă luați mai mult Acid acetilsalicilic decât trebuie
Simptomele supradozajului pot include respirație accelerată, transpirație excesivă, greață și vărsături.
În cazul unui supradozaj mai sever puteți prezenta febră, ameţeli, tulburări ale ritmului inimii,
zgomote în urechi, confuzie, convulsii și comă. Amețelile și zgomotele în urechi, în special la copii și
vârstnici, pot indica intoxicații grave. Vă rugăm să contactați imediat medicul dumneavoastră dacă aţi
luat prea mult din acest medicament. Medicul dumneavoastră va decide ce măsuri trebuie luate în
funcţie de severitatea supradozajului.
Dacă uitați să luați Acid acetilsalicilic
Dacă ați uitat să luați o doză din acest medicament, nu luați o doză dublă pentru a compensa doza
uitată. Continuaţi să luaţi medicamentul aşa cum este menţionat în acest prospect sau cum v-a prescris
medicul dumneavoastră.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
numit antiinflamatoare nesteroidiene cu proprietăți de reducere a durerii, febrei și inflamației.
Este indicat pentru:
- tratamentul simptomatic al durerilor de intensitate slabă sau moderată, al durerilor de cap,
durerilor la nivelul mușchilor, durerilor reumatice la nivelul și în jurul articulațiilor, durerilor
acute localizate pe traiectul unui nerv, durerilor de dinți și al durerilor menstruale;
- tratamentul simptomatic al febrei; Copii și adolescenți
Acidul acetilsalicilic nu trebuie utilizat la copii şi adolescenţi cu infecţii virale, cu sau fără febră. În
anumite boli virale, în special gripa A, gripa B şi varicela, există un risc de sindrom Reye, o boală
foarte rară, care este posibil să pună în pericol viața şi necesită o acţiune medicală imediată. Apariția
sindromului Reye a fost observată indiferent de administrarea de acid acetilsalicilic, dar riscul poate fi
crescut atunci când acidul acetilsalicilic se administrează concomitent. În aceste afecţiuni poate să
apară vărsătură persistentă şi acest lucru poate fi un semn al sindromului Reye. Cum să luaţi Acid acetilsalicilic-Richter
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum este descris în acest prospect sau aşa cum v-a spus
medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă
nu sunteţi sigur.
Doze recomandate
Adulţi
500 mg acid acetilsalicilic (un comprimat Acid acetilsalicilic 500 mg) repetând doza în funcţie
de necesităţi la intervale de 4 ore.
Doza zilnică maximă este de 4 g acid acetilsalicilic (8 comprimate Acid acetilsalicilic
500 mg).
4
Utilizarea la copii și adolescenți
Adolescenți cu vârsta peste 16 ani
250 mg acid acetilsalicilic, repetând doza în funcţie de necesităţi la intervale de 4-8 ore.
Linia mediană are numai rolul de a uşura ruperea comprimatului în cazul în care aveți dificultăți la
înghițirea comprimatului întreg, şi nu de divizare în doze egale.
Copii și adolescenți cu vârsta sub 16 ani
Nu se recomandă utilizarea acidului acetilsalicilic la copii și adolescenți cu vârsta sub 16 ani.
Mod de administrare
Luați comprimatele după mese, cu mult lichid.
Durata tratamentului
Nu utilizați acest medicament timp de mai mult de 3-5 zile fără a consulta medicul.
Dacă luați mai mult Acid acetilsalicilic decât trebuie
Simptomele supradozajului pot include respirație accelerată, transpirație excesivă, greață și vărsături.
În cazul unui supradozaj mai sever puteți prezenta febră, ameţeli, tulburări ale ritmului inimii,
zgomote în urechi, confuzie, convulsii și comă. Amețelile și zgomotele în urechi, în special la copii și
vârstnici, pot indica intoxicații grave. Vă rugăm să contactați imediat medicul dumneavoastră dacă aţi
luat prea mult din acest medicament. Medicul dumneavoastră va decide ce măsuri trebuie luate în
funcţie de severitatea supradozajului.
Dacă uitați să luați Acid acetilsalicilic
Dacă ați uitat să luați o doză din acest medicament, nu luați o doză dublă pentru a compensa doza
uitată. Continuaţi să luaţi medicamentul aşa cum este menţionat în acest prospect sau cum v-a prescris
medicul dumneavoastră.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
0
Nu este disponibil
Oglinda ginecologica ster. S N1, tip B (Vogt)
0
Nu este disponibil
INDICAŢII TERAPEUTICE
Micoze cutanate, cauzate de agenţi patogeni susceptibili (tricofiţie, microsporie,
epidermofiţie, rubrofiţie, candidoză cutanată):
- micoza plantară (tinea pedis);
- dermatofiţia corpului (tinea corporis), inclusiv infecţii fungice ale pielii glabre şi
ale pliurilor cutanate;
- epidermofiţie inghinală (tinea cruris);
- infecţii superficiale ale pielii provocate de fungi de genul Candida (ex. Candida
albicans);
- pityriasis versicolor.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Extern.
Înainte de aplicare suprafaţa afectată trebuie curăţată şi uscată.
Fungoterbin® se aplică pe piele de 1-2 ori pe zi. Crema se aplică în strat subţire pe zona
afectată şi regiunile adiacente şi se masează uşor. În cazul infecţiilor, însoţite de
intertrigo (inghinal, interfesier, submamar) porţiunile prelucrate cu cremă pot fi
acoperite cu tifon.
Tinea corporis, tinea cruris, tinea pedis: o dată pe zi, durata tratamentului – 1
săptămână.
Tinea pedis: o dată pe zi, durata tratamentului – 1 săptămână.
Candidoza cutanată: 1-2 ori pe zi, durata tratamentului – 1-2 săptămâni.
Pityriasis versicolor: 1-2 ori pe zi, durata tratamentului – 1 săptămână.
REACŢII ADVERSE
Convenţia MedDRA privind frecvenţa
Foarte frecvente (>1/10)
Frecvente (>1/100 şi <1/10)
Mai puţin frecvente (>1/1000 şi <1/100)
Rare (>1/10000 şi <1/1000)
Foarte rare (<1/10000)
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare: mai puţin frecvente – la locul
aplicării – prurit sau senzaţie de arsură, hiperemie( nu necesită întreruperea
tratamentului).
Tulburări ale sistemului imunitar: mai puţin frecvente – erupţii generalizate, urticarie,
edem angioneurotic.
Aceste reacţii necesită întreruperea tratamentului şi consultaţia medicului.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la terbinafină şi/sau orice component al preparatului
Micoze cutanate, cauzate de agenţi patogeni susceptibili (tricofiţie, microsporie,
epidermofiţie, rubrofiţie, candidoză cutanată):
- micoza plantară (tinea pedis);
- dermatofiţia corpului (tinea corporis), inclusiv infecţii fungice ale pielii glabre şi
ale pliurilor cutanate;
- epidermofiţie inghinală (tinea cruris);
- infecţii superficiale ale pielii provocate de fungi de genul Candida (ex. Candida
albicans);
- pityriasis versicolor.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Extern.
Înainte de aplicare suprafaţa afectată trebuie curăţată şi uscată.
Fungoterbin® se aplică pe piele de 1-2 ori pe zi. Crema se aplică în strat subţire pe zona
afectată şi regiunile adiacente şi se masează uşor. În cazul infecţiilor, însoţite de
intertrigo (inghinal, interfesier, submamar) porţiunile prelucrate cu cremă pot fi
acoperite cu tifon.
Tinea corporis, tinea cruris, tinea pedis: o dată pe zi, durata tratamentului – 1
săptămână.
Tinea pedis: o dată pe zi, durata tratamentului – 1 săptămână.
Candidoza cutanată: 1-2 ori pe zi, durata tratamentului – 1-2 săptămâni.
Pityriasis versicolor: 1-2 ori pe zi, durata tratamentului – 1 săptămână.
REACŢII ADVERSE
Convenţia MedDRA privind frecvenţa
Foarte frecvente (>1/10)
Frecvente (>1/100 şi <1/10)
Mai puţin frecvente (>1/1000 şi <1/100)
Rare (>1/10000 şi <1/1000)
Foarte rare (<1/10000)
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare: mai puţin frecvente – la locul
aplicării – prurit sau senzaţie de arsură, hiperemie( nu necesită întreruperea
tratamentului).
Tulburări ale sistemului imunitar: mai puţin frecvente – erupţii generalizate, urticarie,
edem angioneurotic.
Aceste reacţii necesită întreruperea tratamentului şi consultaţia medicului.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la terbinafină şi/sau orice component al preparatului
0
Nu este disponibil
INDICAŢII TERAPEUTICE
Klarfast este indicat în tratamentul simptomatic al rinitei alergice şi al urticariei cronice
idiopatice.
Klarfast este indicat la adulţi pentru ameliorarea simptomelor asociate cu rinita alergică
sezonieră şi perenă, precum strănut, congestie nazală, prurit, prurit ocular şi senzaţie
de arsură. Simptomele nazale si oculare se ameliorează rapid după administrarea
internă.
Klarfast este indicat la adulţi pentru ameliorarea simptomelor asociate urticariei cronice
idiopatice.
La copii cu vârsta peste 2 ani, Klarfast este indicat în tratamentul simptomatic al rinitei
alergice sezoniere şi al urticariei cronice idiopatice.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Se administrează intern.
Preparatul poate fi administrat indiferent de mese.
Adulţi şi copii cu vârsta peste 12 ani: câte 10 mg o dată zi.
Copii cu vârsta între 2 şi 12 ani cu masa corporală peste 30 kg: câte 10 mg o dată pe
zi.
Siguranţa şi eficacitatea loratadinei nu au fost stabilite la copii cu vârsta sub 2 ani.
La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă se va administra o doză iniţială mai mică,
deoarece la aceştia clearance-ul loratadinei poate fi redus.
Nu este necesară ajustarea dozelor la pacienţii vârstnici sau la cei care prezintă
insuficienţă renală. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la loratadină sau la oricare dintre excipienţi. https://bit.ly/3cCh2k1
Klarfast este indicat în tratamentul simptomatic al rinitei alergice şi al urticariei cronice
idiopatice.
Klarfast este indicat la adulţi pentru ameliorarea simptomelor asociate cu rinita alergică
sezonieră şi perenă, precum strănut, congestie nazală, prurit, prurit ocular şi senzaţie
de arsură. Simptomele nazale si oculare se ameliorează rapid după administrarea
internă.
Klarfast este indicat la adulţi pentru ameliorarea simptomelor asociate urticariei cronice
idiopatice.
La copii cu vârsta peste 2 ani, Klarfast este indicat în tratamentul simptomatic al rinitei
alergice sezoniere şi al urticariei cronice idiopatice.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Se administrează intern.
Preparatul poate fi administrat indiferent de mese.
Adulţi şi copii cu vârsta peste 12 ani: câte 10 mg o dată zi.
Copii cu vârsta între 2 şi 12 ani cu masa corporală peste 30 kg: câte 10 mg o dată pe
zi.
Siguranţa şi eficacitatea loratadinei nu au fost stabilite la copii cu vârsta sub 2 ani.
La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă se va administra o doză iniţială mai mică,
deoarece la aceştia clearance-ul loratadinei poate fi redus.
Nu este necesară ajustarea dozelor la pacienţii vârstnici sau la cei care prezintă
insuficienţă renală. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la loratadină sau la oricare dintre excipienţi. https://bit.ly/3cCh2k1
0
Nu este disponibil
Indicaţii terapeutice
Flaprox 500 mg comprimate filmate este indicat pentru tratamentul următoarelor infecţii (vezi pct.
4.4 şi 5.1). Înaintea iniţierii terapiei, trebuie acordată o atenţie deosebită informaţiilor disponibile cu
privire la rezistenţa la ciprofloxacină.
Trebuie luate în considerare recomandările oficiale privind utilizarea adecvată a medicamentelor
antibacteriene.
Adulţi
Infecţii ale tractului respirator inferior, determinate de bacterii Gram-negativ:
exacerbarea bolii pulmonare obstructive cronice
infecţii bronho-pulmonare în fibroza chistică sau bronşiectazie
pneumonie
Otite medii cronice purulente
Exacerbări acute ale sinusitelor cronice, în special, cauzate de bacterii Gram negative
Infecţii ale sistemului urinar
Uretrite gonococice şi cervicite
Epididimo-orhita, incluzând cazurile determinate de Neisseria gonorrhoeae.
Boala inflamatorie pelviană, incluzînd cazurile determinate de Neisseria gonorrhoeae.
În cazul infecţiilor tractului genital menţionate anterior, când se suspectează sau se cunoaşte că sunt
determinate de Neisseria gonorrhoeae, este foarte important să se obţină informaţii locale despre
prevalenţa rezistenţei la ciprofoloxacină şi să se confirme susceptibilitatea prin teste microbiologice.
Infecţii ale tractului gastro-intestinal ( de exemplu diaree călătorului)
Infecţii intra-abdominale
Infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi cauzate de bacterii Gram negative
Otită externă malignă
Infecții ale oaselor şi articulațiilor
Tratamentul infecțiilor la pacienții neutropenici
Profilaxia infecțiilor la pacienții neutropenici
Profilaxia infecțiilor invazive cauzate de Neisseria meningitidis
Antrax prin inhalare ( profilaxie post-expunere şi tratament curativ)
Copii şi adolescenţi
Infecţii bronho-pulmonare determinate de Pseudomonas aeruginosa, la pacienţii cu fibroză
chistică
Infecţii complicate ale tractului urinar şi pielonefrită
Antrax prin inhalare (profilaxia după expunere şi tratamentul curativ).
De asemenea, ciprofloxacina poate fi utilizată pentru tratamentul infecţiilor severe la copii şi
adolescenţi, dacă este necesar.
Tratamentul trebuie iniţiat numai de către medici cu experienţă în tratamentul fibrozei chistice
şi/sau infecţiilor severe la copii şi adolescenţi (vezi pct. 4.4 şi 5.1).
Doze şi mod de administrare
Dozajul depinde de indicaţia clinică, severitatea şi localizarea infecţiei, de sensibilitatea la
ciprofloxacină a microorganismului(elor) etiologice, de funcţia renală a pacientului şi greutatea
corporală la copii şi adolescenţi.
Durata tratamentului depinde de severitatea bolii şi de evoluţia clinică şi bacteriologică.
Tratamentul infecţiilor determinate de anumite bacterii (de exemplu: Pseudomonas aeruginosa,
Acinetobacter sau Staphylococci) poate necesita doze mari de ciprofloxacină şi administrarea
concomitentă a altor medicamente antibacteriene adecvate.
Tratamentul unor infecţii (de exemplu: boli inflamatorii pelvine, infecţii intra-abdominale, infecţii
la pacienţii neutropenici şi infecţii osteo-articulare) pot necesita administrarea concomitentă a altor
medicamente antibacteriene, în funcţie de germenii patogeni implicaţi. Mod de administrare
Comprimatele trebuie înghiţite nemestecate, cu un lichid. Comprimatele pot fi administrate cu sau
fără alimente. Dacă sunt administrate pe stomacul gol, substanţa activă se absoarbe mai rapid.
Comprimatele de ciprofloxacină nu trebuie administrate cu produse lactate (de exemplu lapte, iaurt)
sau băuturi fortifiante cu conținut de minerale (de exemplu suc de portocale cu adaus de calciu)
(vezi pct. 4.5).
În cazuri grave sau dacă pacientul nu poate administra comprimate (pacienţii cu nutriţie
parenterală), se recomandă administrarea formei injectabile a ciprofloxacinei, ulterior, cînd este
posibil, de continuat cu administrarea orală.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, la alte chinolone sau la oricare dintre excipienţi (vezi pct. 6.1).
Administrarea concomitentă de ciprofloxacină şi tizanidină (vezi pct. 4.5). https://bit.ly/3owRGJ7
Flaprox 500 mg comprimate filmate este indicat pentru tratamentul următoarelor infecţii (vezi pct.
4.4 şi 5.1). Înaintea iniţierii terapiei, trebuie acordată o atenţie deosebită informaţiilor disponibile cu
privire la rezistenţa la ciprofloxacină.
Trebuie luate în considerare recomandările oficiale privind utilizarea adecvată a medicamentelor
antibacteriene.
Adulţi
Infecţii ale tractului respirator inferior, determinate de bacterii Gram-negativ:
exacerbarea bolii pulmonare obstructive cronice
infecţii bronho-pulmonare în fibroza chistică sau bronşiectazie
pneumonie
Otite medii cronice purulente
Exacerbări acute ale sinusitelor cronice, în special, cauzate de bacterii Gram negative
Infecţii ale sistemului urinar
Uretrite gonococice şi cervicite
Epididimo-orhita, incluzând cazurile determinate de Neisseria gonorrhoeae.
Boala inflamatorie pelviană, incluzînd cazurile determinate de Neisseria gonorrhoeae.
În cazul infecţiilor tractului genital menţionate anterior, când se suspectează sau se cunoaşte că sunt
determinate de Neisseria gonorrhoeae, este foarte important să se obţină informaţii locale despre
prevalenţa rezistenţei la ciprofoloxacină şi să se confirme susceptibilitatea prin teste microbiologice.
Infecţii ale tractului gastro-intestinal ( de exemplu diaree călătorului)
Infecţii intra-abdominale
Infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi cauzate de bacterii Gram negative
Otită externă malignă
Infecții ale oaselor şi articulațiilor
Tratamentul infecțiilor la pacienții neutropenici
Profilaxia infecțiilor la pacienții neutropenici
Profilaxia infecțiilor invazive cauzate de Neisseria meningitidis
Antrax prin inhalare ( profilaxie post-expunere şi tratament curativ)
Copii şi adolescenţi
Infecţii bronho-pulmonare determinate de Pseudomonas aeruginosa, la pacienţii cu fibroză
chistică
Infecţii complicate ale tractului urinar şi pielonefrită
Antrax prin inhalare (profilaxia după expunere şi tratamentul curativ).
De asemenea, ciprofloxacina poate fi utilizată pentru tratamentul infecţiilor severe la copii şi
adolescenţi, dacă este necesar.
Tratamentul trebuie iniţiat numai de către medici cu experienţă în tratamentul fibrozei chistice
şi/sau infecţiilor severe la copii şi adolescenţi (vezi pct. 4.4 şi 5.1).
Doze şi mod de administrare
Dozajul depinde de indicaţia clinică, severitatea şi localizarea infecţiei, de sensibilitatea la
ciprofloxacină a microorganismului(elor) etiologice, de funcţia renală a pacientului şi greutatea
corporală la copii şi adolescenţi.
Durata tratamentului depinde de severitatea bolii şi de evoluţia clinică şi bacteriologică.
Tratamentul infecţiilor determinate de anumite bacterii (de exemplu: Pseudomonas aeruginosa,
Acinetobacter sau Staphylococci) poate necesita doze mari de ciprofloxacină şi administrarea
concomitentă a altor medicamente antibacteriene adecvate.
Tratamentul unor infecţii (de exemplu: boli inflamatorii pelvine, infecţii intra-abdominale, infecţii
la pacienţii neutropenici şi infecţii osteo-articulare) pot necesita administrarea concomitentă a altor
medicamente antibacteriene, în funcţie de germenii patogeni implicaţi. Mod de administrare
Comprimatele trebuie înghiţite nemestecate, cu un lichid. Comprimatele pot fi administrate cu sau
fără alimente. Dacă sunt administrate pe stomacul gol, substanţa activă se absoarbe mai rapid.
Comprimatele de ciprofloxacină nu trebuie administrate cu produse lactate (de exemplu lapte, iaurt)
sau băuturi fortifiante cu conținut de minerale (de exemplu suc de portocale cu adaus de calciu)
(vezi pct. 4.5).
În cazuri grave sau dacă pacientul nu poate administra comprimate (pacienţii cu nutriţie
parenterală), se recomandă administrarea formei injectabile a ciprofloxacinei, ulterior, cînd este
posibil, de continuat cu administrarea orală.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, la alte chinolone sau la oricare dintre excipienţi (vezi pct. 6.1).
Administrarea concomitentă de ciprofloxacină şi tizanidină (vezi pct. 4.5). https://bit.ly/3owRGJ7
0
Nu este disponibil
INDICAŢII TERAPEUTICE
Este indicat în infecţiile cu microorganisme sensibile la azitromicină:
- infecţii ale căilor respiratorii superioare: faringite / amigdalite bacteriene
sinuzite şi otite medii;
- infecţii ale căilor respiratorii inferioare: bronşită bacteriană, pneumonia
comunitară dobândită;
- infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi: eritem cronic migrator (primul stadiu al bolii
Lyme), erizipel, impetigo, piodermita secundară;
- maladi cu transmitere sexuala: uretrite / cervicite necomplicate determinate de
Chlamydia trachomatis.
Trebuie avute în vedere ghidurile terapeutice în vigoare cu privire la utilizarea
adecvată a antibioticelor.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Adulţi, inclusiv pacienţi vârstnici, adolescenţi şi copii cu greutatea peste
45 kg
În tratamentul infecţiilor căilor respiratorii superioare şi inferioare, infecţiilor
cutanate şi ale ţesuturilor moi (cu excepţia eritemului migrator), doza totală de
azitromicină este de 1500 mg, timp de 3 zile (500 mg, o dată pe zi).
În tratamentul eritemului migrator: doza totală recomandată este de 3 g
azitromicină, distribuită după cum urmează: 1 g azitromicină în prima zi (4
3
capsule), urmat de 500 mg azitromicină (2 capsule) din ziua a 2-a până în ziua a
5-a.
În infecţiile necomplicate cu transmitere sexuală determinate de Chlamydia
trachomatis doza recomandată este de 1000 mg azitromicină (4 capsule),
administrată în priză unică.
Copii cu greutatea sub 45 kg
Sumarom, capsule 250 mg nu este indicat la copii cu greutatea sub 45 kg.
Insuficienţa renală
La pacienţii cu insuficienţă renală uşoară (clearance-ul creatininei > 40 ml/min)
nu este necesară ajustarea dozei. La pacienţi cu clearance al creatininei <40
ml/min, se recomandă prudenţă la administrarea azitromicinei.
Insuficienţa hepatică
Deoarece azitromicina este metabolizată în ficat şi excretată prin bilă, nu se
recomandă administrarea la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă. Nu s-au
efectuat studii cu azitromicină la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă.
Mod de administrare
Capsulele se administrează în doză zilnică unică. Capsulele se administrează
întregi.
Sumarom capsule se administrează cu cel puţin o oră înainte de masă sau la două
ore după masă. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la azitromicină, la eritromicină, la alte antibiotice macrolide sau
ketolide sau la oricare dintre excipienţii produsului.
Datorită posibilităţii teoretice de apariţie a ergotismului, azitromicina nu trebuie
administrată concomitent cu derivaţi de ergot.
https://bit.ly/3wkmgIz
Este indicat în infecţiile cu microorganisme sensibile la azitromicină:
- infecţii ale căilor respiratorii superioare: faringite / amigdalite bacteriene
sinuzite şi otite medii;
- infecţii ale căilor respiratorii inferioare: bronşită bacteriană, pneumonia
comunitară dobândită;
- infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi: eritem cronic migrator (primul stadiu al bolii
Lyme), erizipel, impetigo, piodermita secundară;
- maladi cu transmitere sexuala: uretrite / cervicite necomplicate determinate de
Chlamydia trachomatis.
Trebuie avute în vedere ghidurile terapeutice în vigoare cu privire la utilizarea
adecvată a antibioticelor.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Adulţi, inclusiv pacienţi vârstnici, adolescenţi şi copii cu greutatea peste
45 kg
În tratamentul infecţiilor căilor respiratorii superioare şi inferioare, infecţiilor
cutanate şi ale ţesuturilor moi (cu excepţia eritemului migrator), doza totală de
azitromicină este de 1500 mg, timp de 3 zile (500 mg, o dată pe zi).
În tratamentul eritemului migrator: doza totală recomandată este de 3 g
azitromicină, distribuită după cum urmează: 1 g azitromicină în prima zi (4
3
capsule), urmat de 500 mg azitromicină (2 capsule) din ziua a 2-a până în ziua a
5-a.
În infecţiile necomplicate cu transmitere sexuală determinate de Chlamydia
trachomatis doza recomandată este de 1000 mg azitromicină (4 capsule),
administrată în priză unică.
Copii cu greutatea sub 45 kg
Sumarom, capsule 250 mg nu este indicat la copii cu greutatea sub 45 kg.
Insuficienţa renală
La pacienţii cu insuficienţă renală uşoară (clearance-ul creatininei > 40 ml/min)
nu este necesară ajustarea dozei. La pacienţi cu clearance al creatininei <40
ml/min, se recomandă prudenţă la administrarea azitromicinei.
Insuficienţa hepatică
Deoarece azitromicina este metabolizată în ficat şi excretată prin bilă, nu se
recomandă administrarea la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă. Nu s-au
efectuat studii cu azitromicină la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă.
Mod de administrare
Capsulele se administrează în doză zilnică unică. Capsulele se administrează
întregi.
Sumarom capsule se administrează cu cel puţin o oră înainte de masă sau la două
ore după masă. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la azitromicină, la eritromicină, la alte antibiotice macrolide sau
ketolide sau la oricare dintre excipienţii produsului.
Datorită posibilităţii teoretice de apariţie a ergotismului, azitromicina nu trebuie
administrată concomitent cu derivaţi de ergot.
https://bit.ly/3wkmgIz
0
Nu este disponibil
Indicații terapeutice
Infecții ale tractului respirator, cu excepția cazurilor de infecție stabilită sau
suspectată cu pneumococ (unele tulpini de pneumococ sunt doar parțial sensibile la
ofloxacină, astfel că aceasta nu ar trebui să fie utilizată ca un medicament de primă
linie în cazul pneumoniei comunitare, cauzate de pneumococ), organelor ORL, cu
excepția tonzilitei acute, cauzate de streptococul β-hemolitic (unele tulpini de
streptococ β-hemolitic sunt doar parțial sensibile la ofloxacină, astfel că aceasta nu
ar trebui să fie folosită ca medicament de primă linie în cazul tonzilitei acute,
cauzate de streptococul β-hemolitic), pielii, țesuturilor moi, oaselor, articulațiilor;
boli infecțioase și inflamatorii ale organelor cavității abdominale și căilor biliare (cu
excepția enteritei bacteriene), rinichilor (pielonefrita), ale tractului urinar (cistită,
uretrită), organelor pelviene (endometrita, salpingita, ooforita, cervicita,
parametrita, prostatita), organelor genitale (colpita, orhita, epididimita), gonoree,
chlamidioză; septicemie, meningită; profilaxia infecțiilor la pacienții cu status imun
alterat (inclusiv cu neutropenie).
Doze și mod de administrare
Administrare prin perfuzie intravenoasă.
Dozele sunt selectate individual, în funcție de localizarea, tipul și severitatea
infecției, precum și de sensibilitatea microorganismelor, starea generală a
pacientului, și funcția renală, și hepatică.
Pacienți adulți cu funcție renală normală (clearance-ul creatininei mai mare de 50
ml/min)
În tratamentul infecțiilor cauzate de microorganisme sensibile la ofloxacină, doza
recomandată este de 200 mg de 2 ori pe zi sau 400 mg o dată pe zi.
De regulă, doza zilnică este de 400 mg. În cazul tratării infecțiilor severe sau la
pacienții supraponderali, doza zilnică poate fi crescută pînă la 600 mg.
Infecții ale tractului urinar - 200 mg pe zi.
Regim de dozare în cazul dereglărilor funcției renale.
La un clearance al creatininei de 50-20 ml/min, doza unică recomandată constituie
100-200 mg de preparat (conform indicațiilor) 1 dată pe zi (la fiecare 24 de ore). La
un clearance al creatininei mai mic de 20 ml/min, doza unică recomandată este de
100 mg 1 dată pe zi (la fiecare 24 de ore). Se recomandă monitorizarea
concentrațiilor serice ale ofloxacinei la pacienții cu tulburări severe ale funcției
renale sau la pacienții dializați.
Regim de dozare în cazul dereglărilor funcției hepatice.
În cazul unei disfuncții hepatice severe (de exemplu, în ciroză hepatică cu ascită),
nu se recomandă depășirea dozei de ofloxacină mai mult de 400 mg/zi.
Pacienți vîrstnici
Vîrsta pacientului nu necesită corecția dozei de ofloxacină. Cu toate acestea, la
administrarea medicamentului la pacienții vîrstnici, trebuie acordată o atenție
deosebită funcției renale a pacientului, deoarece, în cazul reducerii sale, poate fi
necesară corecția corespunzătoare a regimului de dozare. Trebuie să se ia în
considerare riscul de prelungire a intervalului QT în prezența bolilor cardiace
concomitente.
Administrarea preparatului
Soluția de ofloxacină este destinată doar pentru administrarea prin perfuzie
intravenoasă lentă. Perfuzia intravenoasă se efectuează o dată sau de două ori pe
zi. Durata perfuziei trebuie să fie nu mai mică de 30 de minute pentru fiecare doză
de soluție de ofloxacină de 200 mg. Acest lucru este deosebit de important, mai
ales dacă ofloxacina este administrată simultan cu alte medicamente care pot
reduce tensiunea arterială sau cu preparate pentru anestezie generală neinhalatorie
din grupul barbituricelor. Doza zilnică de pînă la 400 mg de ofloxacină poate fi
administrată într-o singură priză. În acest caz, este de preferat administrarea
medicamentului dimineața. Doza zilnică de 400 mg trebuie divizată în două părți și
administrată la intervale de 12 ore.
Compatibilitatea soluției de ofloxacină cu soluții perfuzabile vezi în "Interacțiuni cu
alte medicamente".
Durata tratamentului
Durata tratamentului depinde de severitatea bolii. Tratamentul cu ofloxacină trebuie
continuat pentru cel puțin 48-72 ore după normalizarea temperaturii corpului sau în
prezența confirmării eradicării agentului bacterian.
Peste cîteva zile după îmbunătățirea stării pacientului, tratamentul început cu
ofloxacină sub formă de perfuzii intravenoase poate fi continuat prin administrarea
preparatului pe cale orală în aceleași doze. În majoritatea cazurilor, pentru
tratamentul infecțiilor acute sunt suficiente 7-10 zile de tratament. Contraindicații
- Hipersensibilitate la ofloxacină și alți derivați de fluorochinolonă, precum și la
excipienţii preparatului;
- Epilepsie (inclusiv în anamneză) sau pragul convulsiv scăzut (după traumatisme
cranio-cerebrale, accidente vasculare cerebrale, boli inflamatorii cerebrale);
- Afectarea tendoanelor la administrarea fluorochinolonelor în anamneză;
- Deficitul de glucoză-6-fosfat-dehidrogenază (este posibilă reacția hemolitică în
timpul tratamentului);
- Sarcina și lactația;
- Copii și adolescenți (cu vârsta pînă la 18 ani), pînă cînd nu este completă
creșterea scheletului. https://bit.ly/3v2VRPb
Infecții ale tractului respirator, cu excepția cazurilor de infecție stabilită sau
suspectată cu pneumococ (unele tulpini de pneumococ sunt doar parțial sensibile la
ofloxacină, astfel că aceasta nu ar trebui să fie utilizată ca un medicament de primă
linie în cazul pneumoniei comunitare, cauzate de pneumococ), organelor ORL, cu
excepția tonzilitei acute, cauzate de streptococul β-hemolitic (unele tulpini de
streptococ β-hemolitic sunt doar parțial sensibile la ofloxacină, astfel că aceasta nu
ar trebui să fie folosită ca medicament de primă linie în cazul tonzilitei acute,
cauzate de streptococul β-hemolitic), pielii, țesuturilor moi, oaselor, articulațiilor;
boli infecțioase și inflamatorii ale organelor cavității abdominale și căilor biliare (cu
excepția enteritei bacteriene), rinichilor (pielonefrita), ale tractului urinar (cistită,
uretrită), organelor pelviene (endometrita, salpingita, ooforita, cervicita,
parametrita, prostatita), organelor genitale (colpita, orhita, epididimita), gonoree,
chlamidioză; septicemie, meningită; profilaxia infecțiilor la pacienții cu status imun
alterat (inclusiv cu neutropenie).
Doze și mod de administrare
Administrare prin perfuzie intravenoasă.
Dozele sunt selectate individual, în funcție de localizarea, tipul și severitatea
infecției, precum și de sensibilitatea microorganismelor, starea generală a
pacientului, și funcția renală, și hepatică.
Pacienți adulți cu funcție renală normală (clearance-ul creatininei mai mare de 50
ml/min)
În tratamentul infecțiilor cauzate de microorganisme sensibile la ofloxacină, doza
recomandată este de 200 mg de 2 ori pe zi sau 400 mg o dată pe zi.
De regulă, doza zilnică este de 400 mg. În cazul tratării infecțiilor severe sau la
pacienții supraponderali, doza zilnică poate fi crescută pînă la 600 mg.
Infecții ale tractului urinar - 200 mg pe zi.
Regim de dozare în cazul dereglărilor funcției renale.
La un clearance al creatininei de 50-20 ml/min, doza unică recomandată constituie
100-200 mg de preparat (conform indicațiilor) 1 dată pe zi (la fiecare 24 de ore). La
un clearance al creatininei mai mic de 20 ml/min, doza unică recomandată este de
100 mg 1 dată pe zi (la fiecare 24 de ore). Se recomandă monitorizarea
concentrațiilor serice ale ofloxacinei la pacienții cu tulburări severe ale funcției
renale sau la pacienții dializați.
Regim de dozare în cazul dereglărilor funcției hepatice.
În cazul unei disfuncții hepatice severe (de exemplu, în ciroză hepatică cu ascită),
nu se recomandă depășirea dozei de ofloxacină mai mult de 400 mg/zi.
Pacienți vîrstnici
Vîrsta pacientului nu necesită corecția dozei de ofloxacină. Cu toate acestea, la
administrarea medicamentului la pacienții vîrstnici, trebuie acordată o atenție
deosebită funcției renale a pacientului, deoarece, în cazul reducerii sale, poate fi
necesară corecția corespunzătoare a regimului de dozare. Trebuie să se ia în
considerare riscul de prelungire a intervalului QT în prezența bolilor cardiace
concomitente.
Administrarea preparatului
Soluția de ofloxacină este destinată doar pentru administrarea prin perfuzie
intravenoasă lentă. Perfuzia intravenoasă se efectuează o dată sau de două ori pe
zi. Durata perfuziei trebuie să fie nu mai mică de 30 de minute pentru fiecare doză
de soluție de ofloxacină de 200 mg. Acest lucru este deosebit de important, mai
ales dacă ofloxacina este administrată simultan cu alte medicamente care pot
reduce tensiunea arterială sau cu preparate pentru anestezie generală neinhalatorie
din grupul barbituricelor. Doza zilnică de pînă la 400 mg de ofloxacină poate fi
administrată într-o singură priză. În acest caz, este de preferat administrarea
medicamentului dimineața. Doza zilnică de 400 mg trebuie divizată în două părți și
administrată la intervale de 12 ore.
Compatibilitatea soluției de ofloxacină cu soluții perfuzabile vezi în "Interacțiuni cu
alte medicamente".
Durata tratamentului
Durata tratamentului depinde de severitatea bolii. Tratamentul cu ofloxacină trebuie
continuat pentru cel puțin 48-72 ore după normalizarea temperaturii corpului sau în
prezența confirmării eradicării agentului bacterian.
Peste cîteva zile după îmbunătățirea stării pacientului, tratamentul început cu
ofloxacină sub formă de perfuzii intravenoase poate fi continuat prin administrarea
preparatului pe cale orală în aceleași doze. În majoritatea cazurilor, pentru
tratamentul infecțiilor acute sunt suficiente 7-10 zile de tratament. Contraindicații
- Hipersensibilitate la ofloxacină și alți derivați de fluorochinolonă, precum și la
excipienţii preparatului;
- Epilepsie (inclusiv în anamneză) sau pragul convulsiv scăzut (după traumatisme
cranio-cerebrale, accidente vasculare cerebrale, boli inflamatorii cerebrale);
- Afectarea tendoanelor la administrarea fluorochinolonelor în anamneză;
- Deficitul de glucoză-6-fosfat-dehidrogenază (este posibilă reacția hemolitică în
timpul tratamentului);
- Sarcina și lactația;
- Copii și adolescenți (cu vârsta pînă la 18 ani), pînă cînd nu este completă
creșterea scheletului. https://bit.ly/3v2VRPb
0
Nu este disponibil
INDICAŢII TERAPEUTICE
Suspensia Clavomed este utilizată pentru tratamentul infecţiilor bacteriene, la copii şi
adulţi (vezi pct. 4.2, 4.4 şi 5.1).
- Sinuzită acută bacteriană (diagnosticată corespunzător).
- Otită acută medie.
- Exacerbările acute ale bronşitei cronice (diagnosticate corespunzător).
- Pneumonie extraspitalicească.
- Cistită.
- Pielonefrită.
- Infecţiile cutanate şi de ţesuturi moi, mai ales celulită, muşcăturile de animale,
abcesele dentare severe cu celulită difuzantă.
- Infecţii osoase şi articulare, mai ales osteomielită.
Trebuie respectate recomandările oficiale referitoare la utilizarea adecvată a
medicamentelor antibacteriene.
4.2. DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Dozele sunt exprimate raportat la conţinutul de amoxicilină/acid clavulanic, cu
excepţia cazului în care dozele sunt declarate pe componente individuale.
Doza de Clavomed pentru tratamentul unui anumit tip de infecţie trebuie să
ia în considerare:
- agentul patogen implicat şi sensibilitatea probabilă la medicamentele
antibacteriene (vezi pct. 4.4);
- severitatea şi localizarea infecţiei;
- vârsta, greutatea şi funcţia renală a pacientului, aşa cum este arătat mai jos.
Utilizarea formelor alternative de condiţionare a Clavomed (de exemplu a
acelora care eliberează doze mai mari de amoxicilină şi/sau alte rapoarte
amoxicilină/acid clavulanic) trebuie considerată ca necesară (vezi pct. 4.4 şi 5.1).
Pentru adulţi, copii şi adolescenţi cu greutatea ≥ 40 kg, această formă de condiţionare
a Clavomed eliberează o doză totală zilnică de 1750 mg amoxicilină/250 mg
acid clavulanic cu administrare de două ori pe zi şi 2625 mg amoxicilină/375
mg acid clavulanic cu administrare de trei ori pe zi, când este administrată
Certificat de înregistrare al medicamentului - nr. 22180 din 21.12.2015
Anexa 1
conform recomandărilor de mai jos. Pentru copiii şi adolescenţii cu greutatea < 40 kg,
aceastăformă de condiţionare a Clavomed eliberează o doză totală zilnică de 1000-
2800 mg amoxicilină/143-400 mg acid clavulanic, când este administrată
conform recomandărilor de mai jos. Când se consideră că este necesară o doză
zilnică mai mare de amoxicilină, se recomandă alegerea unei alte formulări de
Clavomed, pentru a evita administrarea unei doze zilnice mari de acid clavulanic,
fără ca aceasta să fie necesară (vezi pct. 4.4 şi 5.1).
Durata tratamentului trebuie să fie determinată de răspunsul clinic al pacientului.
Unele infecţii (de exemplu osteomielita) necesită perioade mai lungi de
tratament.
Tratamentul nu trebuie prelungit mai mult de 14 zile fără un control (vezi pct. 4.4 cu
privire la tratamentul prelungit). Doze recomandate:
- de la 25 mg/3,6 mg/kg pe zi până la 45 mg/6,4 mg/kg pe zi divizat în două
prize;
- pentru unele infecţii: otita medie, sinuzite şi infecţiile ale căilor respiratorii
inferioare: se poate administra o doză de la 70 mg/10 mg/kg/zi în două prize. Mod de administrare
Clavomed se administrează pe cale orală.
Pentru a optimiza absorbţia şi pentru a minimiza posibilitatea de apariţie a reacţiilor
adverse din partea tractului gastrointestinal, se recomandă administrarea Clavomed
la începutul mesei.
A se agita bine flaconul pentru afânarea pulberii, apoi a se adăuga apă conform
recomandărilor, a se răsturna şi a se agita puternic timp de 30 secunde.
A se agita bine flaconul înainte de fiecare utilizare.
Pentru dozare corectă, în fiecare cutie este plasată măsură dozatoare (căpăcel) 10 ml,
5 ml, 2,5 ml.
Mod de preparare
Pentru prepararea suspensiei pulberea se va dizolva în 80 ml apă fiartă răcită în două
etape (până la semnul de pe flacon), agitând flaconul după fiecare adăugare a apei.
Se obţine o suspensie cu volumul de 80 ml cu dozarea respectivă:
312,5 mg/5 ml – 5 ml suspensie conţin 250 mg amoxicilină şi 62,5 mg acid
clavulanic.
SUSPENSIA SE VA AGITA BINE ÎNAINTE DE FIECARE ÎNTREBUINŢARE!
4.3. Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, la oricare dintre peniciline sau la oricare dintre
excipienţi.
Antecedente de reacţii severe de hipersensibilitate (de exemplu anafilaxie) la alte
antibiotice beta-lactamice (de exemplu cefalosporine, carbapenem sau manobactam).
Antecedente de icter sau tulburări ale funcţiei hepatice în timpul administrării
combinaţiei amoxicilină şi acidu clavulanic (vezi pct. 4.8). https://bit.ly/33FEGae
Suspensia Clavomed este utilizată pentru tratamentul infecţiilor bacteriene, la copii şi
adulţi (vezi pct. 4.2, 4.4 şi 5.1).
- Sinuzită acută bacteriană (diagnosticată corespunzător).
- Otită acută medie.
- Exacerbările acute ale bronşitei cronice (diagnosticate corespunzător).
- Pneumonie extraspitalicească.
- Cistită.
- Pielonefrită.
- Infecţiile cutanate şi de ţesuturi moi, mai ales celulită, muşcăturile de animale,
abcesele dentare severe cu celulită difuzantă.
- Infecţii osoase şi articulare, mai ales osteomielită.
Trebuie respectate recomandările oficiale referitoare la utilizarea adecvată a
medicamentelor antibacteriene.
4.2. DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Dozele sunt exprimate raportat la conţinutul de amoxicilină/acid clavulanic, cu
excepţia cazului în care dozele sunt declarate pe componente individuale.
Doza de Clavomed pentru tratamentul unui anumit tip de infecţie trebuie să
ia în considerare:
- agentul patogen implicat şi sensibilitatea probabilă la medicamentele
antibacteriene (vezi pct. 4.4);
- severitatea şi localizarea infecţiei;
- vârsta, greutatea şi funcţia renală a pacientului, aşa cum este arătat mai jos.
Utilizarea formelor alternative de condiţionare a Clavomed (de exemplu a
acelora care eliberează doze mai mari de amoxicilină şi/sau alte rapoarte
amoxicilină/acid clavulanic) trebuie considerată ca necesară (vezi pct. 4.4 şi 5.1).
Pentru adulţi, copii şi adolescenţi cu greutatea ≥ 40 kg, această formă de condiţionare
a Clavomed eliberează o doză totală zilnică de 1750 mg amoxicilină/250 mg
acid clavulanic cu administrare de două ori pe zi şi 2625 mg amoxicilină/375
mg acid clavulanic cu administrare de trei ori pe zi, când este administrată
Certificat de înregistrare al medicamentului - nr. 22180 din 21.12.2015
Anexa 1
conform recomandărilor de mai jos. Pentru copiii şi adolescenţii cu greutatea < 40 kg,
aceastăformă de condiţionare a Clavomed eliberează o doză totală zilnică de 1000-
2800 mg amoxicilină/143-400 mg acid clavulanic, când este administrată
conform recomandărilor de mai jos. Când se consideră că este necesară o doză
zilnică mai mare de amoxicilină, se recomandă alegerea unei alte formulări de
Clavomed, pentru a evita administrarea unei doze zilnice mari de acid clavulanic,
fără ca aceasta să fie necesară (vezi pct. 4.4 şi 5.1).
Durata tratamentului trebuie să fie determinată de răspunsul clinic al pacientului.
Unele infecţii (de exemplu osteomielita) necesită perioade mai lungi de
tratament.
Tratamentul nu trebuie prelungit mai mult de 14 zile fără un control (vezi pct. 4.4 cu
privire la tratamentul prelungit). Doze recomandate:
- de la 25 mg/3,6 mg/kg pe zi până la 45 mg/6,4 mg/kg pe zi divizat în două
prize;
- pentru unele infecţii: otita medie, sinuzite şi infecţiile ale căilor respiratorii
inferioare: se poate administra o doză de la 70 mg/10 mg/kg/zi în două prize. Mod de administrare
Clavomed se administrează pe cale orală.
Pentru a optimiza absorbţia şi pentru a minimiza posibilitatea de apariţie a reacţiilor
adverse din partea tractului gastrointestinal, se recomandă administrarea Clavomed
la începutul mesei.
A se agita bine flaconul pentru afânarea pulberii, apoi a se adăuga apă conform
recomandărilor, a se răsturna şi a se agita puternic timp de 30 secunde.
A se agita bine flaconul înainte de fiecare utilizare.
Pentru dozare corectă, în fiecare cutie este plasată măsură dozatoare (căpăcel) 10 ml,
5 ml, 2,5 ml.
Mod de preparare
Pentru prepararea suspensiei pulberea se va dizolva în 80 ml apă fiartă răcită în două
etape (până la semnul de pe flacon), agitând flaconul după fiecare adăugare a apei.
Se obţine o suspensie cu volumul de 80 ml cu dozarea respectivă:
312,5 mg/5 ml – 5 ml suspensie conţin 250 mg amoxicilină şi 62,5 mg acid
clavulanic.
SUSPENSIA SE VA AGITA BINE ÎNAINTE DE FIECARE ÎNTREBUINŢARE!
4.3. Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, la oricare dintre peniciline sau la oricare dintre
excipienţi.
Antecedente de reacţii severe de hipersensibilitate (de exemplu anafilaxie) la alte
antibiotice beta-lactamice (de exemplu cefalosporine, carbapenem sau manobactam).
Antecedente de icter sau tulburări ale funcţiei hepatice în timpul administrării
combinaţiei amoxicilină şi acidu clavulanic (vezi pct. 4.8). https://bit.ly/33FEGae
0
Nu este disponibil
Indicaţii terapeutice
Hemomycin este indicat în tratamentul următoarelor infecţii, care sunt determinate sau se
presupune că sunt determinate de unul sau mai multe microorganisme sensibile (vezi punctul 5.1):
bronşită;
pneumonie comunitară;
sinuzită;
faringită, tonzilită (vezi punctul 4.4 referitor la infecția cu streptococi);
otită medie;
infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi;
uretrită şi cervicită fără complicaţii, determinate de Chlamydia trachomatis.
Trebuie avute în vedere ghidurile terapeutice în vigoare cu privire la utilizarea adecvată a
antibioticelor. Doze şi mod de administrare
Azitromicina se administrează oral cu 1 oră înainte sau peste 2 ore după luarea mesei, 1 dată pe zi.
Acest preparat este indicat adulților și copiilor cu vârsta mai mare de 6 luni.
Pregătirea suspensiei:
În flacon se adaugă apă (distilată sau fiartă şi răcită) până la linia de marcare. Conţinutul
flaconului se agită bine până la obţinerea unei suspensii omogene.
Dacă nivelul suspensiei preparate este mai jos decât linia de marcare de pe etichetă, se adaugă
repetat apă până la linie şi se agită. Doza se măsoară cu ajutorul linguriței dozatoare cu marcare.
Suspensia preparată este stabilă la temperatura camerei timp de 5 zile.
Copii cu masa corporală mai mică de 45 kg
Preparatul se indică în doză de 10mg/kg masă corp în zi, timp de 3 zile.După administrarea preparatului copilului i se va da să bea lichid (apă sau ceai) pentru a inghiți
preparatul care a mai rămas în cavitatea bucală.
Copiilor cu masa corporală mai mică de 10 kg se recomandă de administrat suspensie cu
concentrația de azitromicină 100 mg/5 ml.
Adulţi, inclusiv vârstnici şi copii cu greutatea corporală peste 45 kg.
Se administrează 500 mg (12,5 ml suspenzie 200 mg/5ml) 1 dată în zi timp de 3 zile (doza totală
de azitromicină este de 1500 mg).
În uretrită necomplicată şi/sau cervicită , cauzate de Chlamydia trachomatis - se administrează o
doză unică de 1000 mg (25 ml suspenzie 200 mg/5ml ).
Pacienții cu insuficiență renală.
La pacienţii cu insuficienţă renală uşoră (rata de filtrare glomerulară (RFG) de 10-80 ml/min) nu
este necesară ajustarea dozei. La pacienţi cu afecțiuni grave a funcției renale (rata de filtrare
glomerulară (RFG) mai puțin de 10 ml/min), se recomandă prudenţă la administrarea
azitromicinei (vezi pct.4.4).
Pacienții cu insuficiență hepatică.
Deoarece azitromicina este metabolizată hepatic şi excretată prin bilă, nu trebuie administrată
pacienţilor cu insuficienţă hepatică severă. Nu au fost efectuate studii cu azitromicină la acest
grup de pacienţi.
Nu este necesară ajustarea dozei pentru pacienții cu insuficiență hepatică ușoară și moderată dar
totuși trebuie prudență la administrare (vezi pct. 4.4) . Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la azitromicină sau la oricare dintre excipienţii enumărați la pct. 6.1;
- hipersensibilitate la eritromicină, alte macrolide, ketolide. https://bit.ly/3oLd5OP
Hemomycin este indicat în tratamentul următoarelor infecţii, care sunt determinate sau se
presupune că sunt determinate de unul sau mai multe microorganisme sensibile (vezi punctul 5.1):
bronşită;
pneumonie comunitară;
sinuzită;
faringită, tonzilită (vezi punctul 4.4 referitor la infecția cu streptococi);
otită medie;
infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi;
uretrită şi cervicită fără complicaţii, determinate de Chlamydia trachomatis.
Trebuie avute în vedere ghidurile terapeutice în vigoare cu privire la utilizarea adecvată a
antibioticelor. Doze şi mod de administrare
Azitromicina se administrează oral cu 1 oră înainte sau peste 2 ore după luarea mesei, 1 dată pe zi.
Acest preparat este indicat adulților și copiilor cu vârsta mai mare de 6 luni.
Pregătirea suspensiei:
În flacon se adaugă apă (distilată sau fiartă şi răcită) până la linia de marcare. Conţinutul
flaconului se agită bine până la obţinerea unei suspensii omogene.
Dacă nivelul suspensiei preparate este mai jos decât linia de marcare de pe etichetă, se adaugă
repetat apă până la linie şi se agită. Doza se măsoară cu ajutorul linguriței dozatoare cu marcare.
Suspensia preparată este stabilă la temperatura camerei timp de 5 zile.
Copii cu masa corporală mai mică de 45 kg
Preparatul se indică în doză de 10mg/kg masă corp în zi, timp de 3 zile.După administrarea preparatului copilului i se va da să bea lichid (apă sau ceai) pentru a inghiți
preparatul care a mai rămas în cavitatea bucală.
Copiilor cu masa corporală mai mică de 10 kg se recomandă de administrat suspensie cu
concentrația de azitromicină 100 mg/5 ml.
Adulţi, inclusiv vârstnici şi copii cu greutatea corporală peste 45 kg.
Se administrează 500 mg (12,5 ml suspenzie 200 mg/5ml) 1 dată în zi timp de 3 zile (doza totală
de azitromicină este de 1500 mg).
În uretrită necomplicată şi/sau cervicită , cauzate de Chlamydia trachomatis - se administrează o
doză unică de 1000 mg (25 ml suspenzie 200 mg/5ml ).
Pacienții cu insuficiență renală.
La pacienţii cu insuficienţă renală uşoră (rata de filtrare glomerulară (RFG) de 10-80 ml/min) nu
este necesară ajustarea dozei. La pacienţi cu afecțiuni grave a funcției renale (rata de filtrare
glomerulară (RFG) mai puțin de 10 ml/min), se recomandă prudenţă la administrarea
azitromicinei (vezi pct.4.4).
Pacienții cu insuficiență hepatică.
Deoarece azitromicina este metabolizată hepatic şi excretată prin bilă, nu trebuie administrată
pacienţilor cu insuficienţă hepatică severă. Nu au fost efectuate studii cu azitromicină la acest
grup de pacienţi.
Nu este necesară ajustarea dozei pentru pacienții cu insuficiență hepatică ușoară și moderată dar
totuși trebuie prudență la administrare (vezi pct. 4.4) . Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la azitromicină sau la oricare dintre excipienţii enumărați la pct. 6.1;
- hipersensibilitate la eritromicină, alte macrolide, ketolide. https://bit.ly/3oLd5OP