Filtru
Întâi cele populare
Descriere
Anestezic de uz local "Emplastru Doctor Capsic", are efect analgezic și iritant local. Irită receptorii pielii, îmbunătățește trofismul tisular, reduce durerea (efect de distragere).
Fabricat pe baza de extract de ardei capia.
Este folosit ca ajutor pentru ameliorarea racelilor, precum si pentru imbunatatirea starii fizice datorita efectului de incalzire.
Anestezic de uz local "Emplastru Doctor Capsic", are efect analgezic și iritant local. Irită receptorii pielii, îmbunătățește trofismul tisular, reduce durerea (efect de distragere).
Fabricat pe baza de extract de ardei capia.
Este folosit ca ajutor pentru ameliorarea racelilor, precum si pentru imbunatatirea starii fizice datorita efectului de incalzire.
-3%
12.61 MDL
13 MDL
Ce este Augmentin şi pentru ce se utilizează
Augmentin este un antibiotic şi acţionează distrugând bacteriile care provoacă infecţii. Conţine
două medicamente diferite denumite amoxicilină şi acid clavulanic. Amoxicilina aparţine unei
clase de medicamente denumite “peniciline”, cărora le poate fi blocată funcţionarea (pot fi
inactivate).
Cealaltă substanţă activă (acidul clavulanic) previne întâmplarea acestui lucru.
Augmentin este indicat pentru tratamentul următoarelor infecţii bacteriene, la copii şi adulţi:
• infecţii ale urechii sau ale sinusurilor
• infecţii ale tractului respirator
• infecţii ale tractului urinar
• infecţii ale pielii şi ale ţesuturilor moi, inclusiv infecţii dentare
• infecţii osoase şi articulare. Cum să luaţi Augmentin
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau
farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Adulţi şi copii cu greutatea de cel puţin 40 kg
• doza uzuală – 1 comprimat de două ori pe zi
• doza crescută – 1 comprimat de trei ori pe zi
Copii cu greutate mai mică de 40 kg
Copiii cu vârsta de cel mult 6 ani trebuie să fie trataţi, de preferinţă, cu Augmentin suspensie
orală sau plicuri.
Cereţi sfatul medicului dumneavoastră sau farmacistului când administraţi Augmentin
comprimate copiilor cu greutate mai mică de 40 kg.
Comprimatele filmate nu sunt adecvate utilizării la copii cu greutate mai mică de 25 de kg.
Pacienţii cu probleme renale şi hepatice
• Dacă aveţi probleme renale, doza poate fi modificată. Medicul dumneavoastră poate alege
o concentraţie diferită sau un alt medicament.
• Dacă aveţi probleme hepatice este posibil să faceţi mai des analize de sânge pentru a
vedea cum funcţionează ficatul dumneavoastră.
Cum să luaţi Augmentin
• Înghiţiţi comprimatele întregi cu un pahar de apă în timpul mesei
Comprimatele pot fi rupte de-a lungul liniei mediane pentru a putea fi mai uşor înghiţite.
Trebuie să luaţi ambele jumătăţi de comprimat în acelaşi timp.
• Spaţiaţi dozele la intervale egale în timpul zilei, lăsând un interval de cel puţin 4 ore între
ele. Nu luaţi 2 doze într-o oră.
4
• Nu luaţi Augmentin mai mult de 2 săptămâni. Dacă continuaţi să nu vă simţiţi bine,
trebuie să mergeţi din nou la medic.
Dacă luaţi mai mult Augmentin decât trebuie
Dacă luaţi prea mult Augmentin, semnele pot include deranjament stomacal (greaţă, vărsături sau
diaree) sau convulsii. Discutaţi cu medicul dumneavoastră cât mai curând posibil. Luaţi cu
dumneavoastră cutia sau flaconul medicamentului pentru a-l arăta medicului. https://bit.ly/3fgQNzW
Augmentin este un antibiotic şi acţionează distrugând bacteriile care provoacă infecţii. Conţine
două medicamente diferite denumite amoxicilină şi acid clavulanic. Amoxicilina aparţine unei
clase de medicamente denumite “peniciline”, cărora le poate fi blocată funcţionarea (pot fi
inactivate).
Cealaltă substanţă activă (acidul clavulanic) previne întâmplarea acestui lucru.
Augmentin este indicat pentru tratamentul următoarelor infecţii bacteriene, la copii şi adulţi:
• infecţii ale urechii sau ale sinusurilor
• infecţii ale tractului respirator
• infecţii ale tractului urinar
• infecţii ale pielii şi ale ţesuturilor moi, inclusiv infecţii dentare
• infecţii osoase şi articulare. Cum să luaţi Augmentin
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau
farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Adulţi şi copii cu greutatea de cel puţin 40 kg
• doza uzuală – 1 comprimat de două ori pe zi
• doza crescută – 1 comprimat de trei ori pe zi
Copii cu greutate mai mică de 40 kg
Copiii cu vârsta de cel mult 6 ani trebuie să fie trataţi, de preferinţă, cu Augmentin suspensie
orală sau plicuri.
Cereţi sfatul medicului dumneavoastră sau farmacistului când administraţi Augmentin
comprimate copiilor cu greutate mai mică de 40 kg.
Comprimatele filmate nu sunt adecvate utilizării la copii cu greutate mai mică de 25 de kg.
Pacienţii cu probleme renale şi hepatice
• Dacă aveţi probleme renale, doza poate fi modificată. Medicul dumneavoastră poate alege
o concentraţie diferită sau un alt medicament.
• Dacă aveţi probleme hepatice este posibil să faceţi mai des analize de sânge pentru a
vedea cum funcţionează ficatul dumneavoastră.
Cum să luaţi Augmentin
• Înghiţiţi comprimatele întregi cu un pahar de apă în timpul mesei
Comprimatele pot fi rupte de-a lungul liniei mediane pentru a putea fi mai uşor înghiţite.
Trebuie să luaţi ambele jumătăţi de comprimat în acelaşi timp.
• Spaţiaţi dozele la intervale egale în timpul zilei, lăsând un interval de cel puţin 4 ore între
ele. Nu luaţi 2 doze într-o oră.
4
• Nu luaţi Augmentin mai mult de 2 săptămâni. Dacă continuaţi să nu vă simţiţi bine,
trebuie să mergeţi din nou la medic.
Dacă luaţi mai mult Augmentin decât trebuie
Dacă luaţi prea mult Augmentin, semnele pot include deranjament stomacal (greaţă, vărsături sau
diaree) sau convulsii. Discutaţi cu medicul dumneavoastră cât mai curând posibil. Luaţi cu
dumneavoastră cutia sau flaconul medicamentului pentru a-l arăta medicului. https://bit.ly/3fgQNzW
Indicaţii terapeutice
- Tratamentul hipertensiunii arteriale.
- Prevenţie cardiovasculară: scăderea mortalităţii şi morbidităţii cardiovasculare la pacienţi cu:
o boală cardiovasculară aterotrombotică manifestă (antecedente de boală coronariană sau
accident vascular cerebral sau boală vasculară periferică) sau
o diabet zaharat însoţit de cel puţin un factor de risc cardiovascular (vezi pct. 5.1).
2/18
- Tratamentul afecţiunii renale:
o Nefropatie glomerulară diabetică în stadiu incipient, definită prin prezenţa
microalbuminuriei,
o Nefropatie glomerulară diabetică manifestă, definită prin prezenţa macroproteinuriei la
pacienţi cu cel puţin un factor de risc cardiovascular (vezi pct. 5.1),
o Nefropatie glomerulară non-diabetică manifestă, definită prin prezenţa
macroproteinuriei ≥ 3 g pe zi (vezi pct. 5.1).
- Tratamentul insuficienţei cardiace simptomatice.
- Prevenţie secundară după infarct miocardic acut: scăderea mortalităţii în faza acută a infarctului
miocardic la pacienţii cu semne clinice de insuficienţă cardiacă debutată la > 48 ore după un infarct
miocardic acut.
Doze şi mod de administrare
Doze
Este recomandat ca TRITACE să fie administrat zilnic, la aceeaşi oră în fiecare zi.
TRITACE poate fi administrat înainte de masă, în timpul mesei sau după masă, deoarece ingestia de
alimente nu modifică biodisponibilitatea acestuia (vezi pct. 5.2).
TRITACE trebuie înghiţit cu lichid. Nu trebuie mestecat sau zdrobit.
Adulţi
Pacienţi trataţi cu un diuretic
Poate să apară hipotensiune arterială după iniţierea tratamentului cu TRITACE; aceasta este mult mai
probabilă la pacienţii care sunt trataţi concomitent cu diuretice. Prin urmare, se recomandă precauţie
atunci când aceşti pacienţi au depleţie de sare şi/sau hipovolemie.
Dacă este posibil, diureticul trebuie întrerupt cu 2 până la 3 zile înainte de iniţierea tratamentului cu
TRITACE (vezi pct. 4.4).
La pacienţii hipertensivi, la care tratamentul cu diuretic nu este întrerupt, tratamentul cu TRITACE
trebuie început cu o doză de 1,25 mg. Trebuie monitorizate funcţia renală şi concentraţia plasmatică a
potasiului. Doza ulterioară a TRITACE trebuie ajustată în funcţie de valoarea ţintă a tensiunii arteriale.
Hipertensiune arterială
Doza trebuie individualizată în funcţie de profilul pacientului (vezi pct. 4.4) şi de controlul tensiunii
arteriale.
TRITACE poate fi utilizat în monoterapie sau în asociere cu alte clase de medicamente antihipertensive
(vezi pct. 4.3, 4.4, 4.5 şi 5.1).
Doza de început
Tratamentul cu TRITACE trebuie început gradat, cu o doză iniţială recomandată de 2,5 mg pe zi.
Pacienţii cu activitate crescută a sistemului renină-angiotensină-aldosteron pot avea o scădere excesivă a
tensiunii arteriale după prima doză. O doză de început de 1,25 mg este recomandată la astfel de pacienţi
şi iniţierea tratamentului trebuie făcută sub supraveghere medicală (vezi pct. 4.4).
Stabilirea treptată a dozei şi doza de întreţinere
Doza poate fi dublată la interval de două până la patru săptămâni pentru a atinge progresiv valoarea
ţintă a tensiunii arteriale; doza maximă permisă de TRITACE este de 10 mg pe zi. De obicei, doza este
administrată o dată pe zi.
3/18
Prevenţie cardiovasculară
Doza de început
Doza iniţială recomandată este de 2,5 mg TRITACE o dată pe zi.
Stabilirea treptată a dozei şi doza de întreţinere
În funcţie de tolerabilitatea pacientului privind substanţa activă, doza trebuie crescută gradat. Se
recomandă dublarea dozei după una sau două săptămâni de tratament şi - după alte două până la trei
săptămâni - creşterea ei până la nivelul dozei ţintă de întreţinere de 10 mg TRITACE o dată pe zi.
Vezi, de asemenea, mai sus schema de administrare la pacienţi trataţi cu diuretic.
Tratamentul afecţiunii renale
La pacienţi cu diabet zaharat şi microalbuminurie:
Doza de început:
Doza iniţială recomandată este de TRITACE 1,25 mg o dată pe zi. Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la substanţa activă, la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1 sau la
oricare alt inhibitor al ECA (enzima de conversie a angiotensinei)
5/18
- Antecedente de angioedem (ereditar, idiopatic sau angioedem anterior la inhibitori ai ECA sau la
antagonişti ai receptorilor pentru angiotensină II (ARA II))
- Tratament extracorporeal ce presupune contactul sângelui cu suprafeţe încărcate negativ (vezi pct.
4.5)
- Stenoză bilaterală semnificativă de arteră renală sau stenoză unilaterală de arteră renală pe rinichi
unic funcţional.
- Trimestrele al doilea si al treilea de sarcină (vezi pct. 4.4 şi pct. 4.6).
- Ramiprilul nu trebuie utilizat la pacienţi cu hipotensiune arterială sau instabili din punct de vedere
hemodinamic
- Administrarea concomitentă a Tritace cu medicamente care conţin aliskiren este contraindicată la
pacienţii cu diabet zaharat sau insuficienţă renală (RFG < 60 ml/min şi 1,73 m
2
) (vezi pct. 4.5 şi
5.1).https://bit.ly/3zkeSOW
- Tratamentul hipertensiunii arteriale.
- Prevenţie cardiovasculară: scăderea mortalităţii şi morbidităţii cardiovasculare la pacienţi cu:
o boală cardiovasculară aterotrombotică manifestă (antecedente de boală coronariană sau
accident vascular cerebral sau boală vasculară periferică) sau
o diabet zaharat însoţit de cel puţin un factor de risc cardiovascular (vezi pct. 5.1).
2/18
- Tratamentul afecţiunii renale:
o Nefropatie glomerulară diabetică în stadiu incipient, definită prin prezenţa
microalbuminuriei,
o Nefropatie glomerulară diabetică manifestă, definită prin prezenţa macroproteinuriei la
pacienţi cu cel puţin un factor de risc cardiovascular (vezi pct. 5.1),
o Nefropatie glomerulară non-diabetică manifestă, definită prin prezenţa
macroproteinuriei ≥ 3 g pe zi (vezi pct. 5.1).
- Tratamentul insuficienţei cardiace simptomatice.
- Prevenţie secundară după infarct miocardic acut: scăderea mortalităţii în faza acută a infarctului
miocardic la pacienţii cu semne clinice de insuficienţă cardiacă debutată la > 48 ore după un infarct
miocardic acut.
Doze şi mod de administrare
Doze
Este recomandat ca TRITACE să fie administrat zilnic, la aceeaşi oră în fiecare zi.
TRITACE poate fi administrat înainte de masă, în timpul mesei sau după masă, deoarece ingestia de
alimente nu modifică biodisponibilitatea acestuia (vezi pct. 5.2).
TRITACE trebuie înghiţit cu lichid. Nu trebuie mestecat sau zdrobit.
Adulţi
Pacienţi trataţi cu un diuretic
Poate să apară hipotensiune arterială după iniţierea tratamentului cu TRITACE; aceasta este mult mai
probabilă la pacienţii care sunt trataţi concomitent cu diuretice. Prin urmare, se recomandă precauţie
atunci când aceşti pacienţi au depleţie de sare şi/sau hipovolemie.
Dacă este posibil, diureticul trebuie întrerupt cu 2 până la 3 zile înainte de iniţierea tratamentului cu
TRITACE (vezi pct. 4.4).
La pacienţii hipertensivi, la care tratamentul cu diuretic nu este întrerupt, tratamentul cu TRITACE
trebuie început cu o doză de 1,25 mg. Trebuie monitorizate funcţia renală şi concentraţia plasmatică a
potasiului. Doza ulterioară a TRITACE trebuie ajustată în funcţie de valoarea ţintă a tensiunii arteriale.
Hipertensiune arterială
Doza trebuie individualizată în funcţie de profilul pacientului (vezi pct. 4.4) şi de controlul tensiunii
arteriale.
TRITACE poate fi utilizat în monoterapie sau în asociere cu alte clase de medicamente antihipertensive
(vezi pct. 4.3, 4.4, 4.5 şi 5.1).
Doza de început
Tratamentul cu TRITACE trebuie început gradat, cu o doză iniţială recomandată de 2,5 mg pe zi.
Pacienţii cu activitate crescută a sistemului renină-angiotensină-aldosteron pot avea o scădere excesivă a
tensiunii arteriale după prima doză. O doză de început de 1,25 mg este recomandată la astfel de pacienţi
şi iniţierea tratamentului trebuie făcută sub supraveghere medicală (vezi pct. 4.4).
Stabilirea treptată a dozei şi doza de întreţinere
Doza poate fi dublată la interval de două până la patru săptămâni pentru a atinge progresiv valoarea
ţintă a tensiunii arteriale; doza maximă permisă de TRITACE este de 10 mg pe zi. De obicei, doza este
administrată o dată pe zi.
3/18
Prevenţie cardiovasculară
Doza de început
Doza iniţială recomandată este de 2,5 mg TRITACE o dată pe zi.
Stabilirea treptată a dozei şi doza de întreţinere
În funcţie de tolerabilitatea pacientului privind substanţa activă, doza trebuie crescută gradat. Se
recomandă dublarea dozei după una sau două săptămâni de tratament şi - după alte două până la trei
săptămâni - creşterea ei până la nivelul dozei ţintă de întreţinere de 10 mg TRITACE o dată pe zi.
Vezi, de asemenea, mai sus schema de administrare la pacienţi trataţi cu diuretic.
Tratamentul afecţiunii renale
La pacienţi cu diabet zaharat şi microalbuminurie:
Doza de început:
Doza iniţială recomandată este de TRITACE 1,25 mg o dată pe zi. Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la substanţa activă, la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1 sau la
oricare alt inhibitor al ECA (enzima de conversie a angiotensinei)
5/18
- Antecedente de angioedem (ereditar, idiopatic sau angioedem anterior la inhibitori ai ECA sau la
antagonişti ai receptorilor pentru angiotensină II (ARA II))
- Tratament extracorporeal ce presupune contactul sângelui cu suprafeţe încărcate negativ (vezi pct.
4.5)
- Stenoză bilaterală semnificativă de arteră renală sau stenoză unilaterală de arteră renală pe rinichi
unic funcţional.
- Trimestrele al doilea si al treilea de sarcină (vezi pct. 4.4 şi pct. 4.6).
- Ramiprilul nu trebuie utilizat la pacienţi cu hipotensiune arterială sau instabili din punct de vedere
hemodinamic
- Administrarea concomitentă a Tritace cu medicamente care conţin aliskiren este contraindicată la
pacienţii cu diabet zaharat sau insuficienţă renală (RFG < 60 ml/min şi 1,73 m
2
) (vezi pct. 4.5 şi
5.1).https://bit.ly/3zkeSOW
-3%
46.07 MDL
47.50 MDL
Ce este Metoclopramid soluţie injectabilă şi pentru ce se utilizează
Metoclopramid soluţie injectabilă este un antiemetic. Acesta conţine o substanţă numită
“metoclopramidă”. Aceasta acţionează asupra unei părţi a creierului dumneavoastră care previne senzaţia
de rău (greaţa) sau starea de rău (vărsăturile).
Adulţi
Metoclopramid soluţie injectabilă este utilizat la adulţi:
- pentru prevenirea greţei şi vărsăturilor care pot să apară după o intervenţie chirurgicală
- pentru tratamentul greţei şi vărsăturilor, inclusiv al greţurilor şi vărsăturilor care pot să apară în timpul
migrenei
- pentru prevenirea greţei şi vărsăturilor induse de radioterapie
Copii şi adolescenţi
Metoclopramid soluţie injectabilă este utilizat la copii şi adolescenţi (cu vârsta cuprinsă
între 1-
18 ani), numai dacă alt tratament nu dă rezultate sau nu poate fi utilizat:
- pentru prevenirea greţei şi vărsăturilor induse de întârzierea chimioterapiei
- pentru prevenirea greţei şi vărsăturilor care au apărut după o intervenţie chirurgicală. Cum să vi se administreze Metoclopramid soluţie injectabilă
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Acest medicament va fi administrat, în mod normal, de către un medic sau o asistentă medicală. Acesta va fi administrat sub formă de injecţie lentă într-o venă (în decurs de minim 3 minute) sau de injecţie într-un muşchi.
La pacienţii adulţi Pentru tratamentul greţei şi vărsăturilor, inclusiv al greţei şi vărsăturilor care pot să apară în timpul migrenei şi pentru prevenirea greţei şi vărsăturilor induse de radioterapie: doza unică recomandată este de 10 mg, repetată de până la trei ori pe zi.
Doza zilnică maximă recomandată este de 30 mg sau 0,5 mg/kg greutate corporală.
Pentru prevenirea greţei şi vărsăturilor care pot să apară după o intervenţie chirurgicală: se recomandă o
doză unică de 10 mg.
Toate indicaţiile (copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 1-18 ani)
Metoclopramida nu trebuie utilizată la copii cu vârsta sub 1 an (vezi pct. 2).
Doza recomandată este între 0,1 şi 0,15 mg/kg greutate corporală, repetată de până la trei ori pe zi,
administrată pe cale intravenoasă.
Doza maximă în 24 de ore este de 0,5 mg/kg greutate corporală.
Metoclopramid soluţie injectabilă este un antiemetic. Acesta conţine o substanţă numită
“metoclopramidă”. Aceasta acţionează asupra unei părţi a creierului dumneavoastră care previne senzaţia
de rău (greaţa) sau starea de rău (vărsăturile).
Adulţi
Metoclopramid soluţie injectabilă este utilizat la adulţi:
- pentru prevenirea greţei şi vărsăturilor care pot să apară după o intervenţie chirurgicală
- pentru tratamentul greţei şi vărsăturilor, inclusiv al greţurilor şi vărsăturilor care pot să apară în timpul
migrenei
- pentru prevenirea greţei şi vărsăturilor induse de radioterapie
Copii şi adolescenţi
Metoclopramid soluţie injectabilă este utilizat la copii şi adolescenţi (cu vârsta cuprinsă
între 1-
18 ani), numai dacă alt tratament nu dă rezultate sau nu poate fi utilizat:
- pentru prevenirea greţei şi vărsăturilor induse de întârzierea chimioterapiei
- pentru prevenirea greţei şi vărsăturilor care au apărut după o intervenţie chirurgicală. Cum să vi se administreze Metoclopramid soluţie injectabilă
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Acest medicament va fi administrat, în mod normal, de către un medic sau o asistentă medicală. Acesta va fi administrat sub formă de injecţie lentă într-o venă (în decurs de minim 3 minute) sau de injecţie într-un muşchi.
La pacienţii adulţi Pentru tratamentul greţei şi vărsăturilor, inclusiv al greţei şi vărsăturilor care pot să apară în timpul migrenei şi pentru prevenirea greţei şi vărsăturilor induse de radioterapie: doza unică recomandată este de 10 mg, repetată de până la trei ori pe zi.
Doza zilnică maximă recomandată este de 30 mg sau 0,5 mg/kg greutate corporală.
Pentru prevenirea greţei şi vărsăturilor care pot să apară după o intervenţie chirurgicală: se recomandă o
doză unică de 10 mg.
Toate indicaţiile (copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 1-18 ani)
Metoclopramida nu trebuie utilizată la copii cu vârsta sub 1 an (vezi pct. 2).
Doza recomandată este între 0,1 şi 0,15 mg/kg greutate corporală, repetată de până la trei ori pe zi,
administrată pe cale intravenoasă.
Doza maximă în 24 de ore este de 0,5 mg/kg greutate corporală.
DATE CLINICE
Indicaţii terapeutice
Silimar-RNP se indică ca tratament adjuvant hepatoprotector în:
- hepatite acute şi cronice;
- steatoză şi ciroză hepatică;
- cazuri de expunere la substanţe și alți factori cu risc hepatotoxic (medicamente,
alcool, iradiere).
Doze şi mod de administrare
Doza
Doza nictemerală pentru adulţi constituie 105-210 mg, divizată în 3 prize. La
necesitate, în caz de maladii grave doza nictemerală poate fi mărită până la 420 mg.
Durata tratamentului – cel puţin 3 luni.
Cu scop profilactic se administrează câte 35 mg de 2-3 ori pe zi.
Doza nictemerală pentru copii constituie 5 mg/kg, divizată în 2-3 prize.
Mod de administrare
Preparatul se administrează oral, cu o cantitate suficientă de apă.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la silimarină sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1. https://bit.ly/3tKlEKl
Indicaţii terapeutice
Silimar-RNP se indică ca tratament adjuvant hepatoprotector în:
- hepatite acute şi cronice;
- steatoză şi ciroză hepatică;
- cazuri de expunere la substanţe și alți factori cu risc hepatotoxic (medicamente,
alcool, iradiere).
Doze şi mod de administrare
Doza
Doza nictemerală pentru adulţi constituie 105-210 mg, divizată în 3 prize. La
necesitate, în caz de maladii grave doza nictemerală poate fi mărită până la 420 mg.
Durata tratamentului – cel puţin 3 luni.
Cu scop profilactic se administrează câte 35 mg de 2-3 ori pe zi.
Doza nictemerală pentru copii constituie 5 mg/kg, divizată în 2-3 prize.
Mod de administrare
Preparatul se administrează oral, cu o cantitate suficientă de apă.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la silimarină sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1. https://bit.ly/3tKlEKl
CE ESTE DIUVER ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Diuver este un medicament denumit diuretic, care creşte cantitatea de apă (urină)
eliminată. Acesta se administrează atunci când organismul dumneavoastră reține prea
multă apă (umflare) datorită insuficienței cardiace. Vi se va administra o doză de
Diuver, care favorizează eliminarea unei cantităţi mai mari de apă. CUM SĂ LUAŢI DIUVER
Luaţi întotdeauna Diuver exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să
discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Comprimatele se administrează dimineața și trebuie înghițite intregi, cu o cantitate
mică de apă. Nu mestecați comprimatele.
Adulți și vârstnici
Doza uzuală este de 5 mg pe zi, dar medicul dumneavoastră vă poate prescrie o doză
mai mare. Doza maximă este de 20 mg pe zi.
Copii şi adolescenţi
Nu există experiență privind tratamentul copiilor cu torasemidă.
Pacienți cu boli ale ficatului și ale rinichilor
Există informații limitate privind ajustarea dozelor la pacienții cu boli ale ficatului sau
ale rinichilor. Medicul dumneavoastră vă va monitoriza cu atenţie și vă va ajusta doza
după cum este necesar.
Dacă luaţi mai mult Diuver decât trebuie
Dacă dumneavoastră sau altcineva înghiţiţi mai multe comprimate de Diuver în acelaşi
timp, puteți prezenta următoarele simptome:
eliminarea unei cantităţi mari de apă (urină)
somnolență
confuzie
slăbiciune
amețeală
stomac deranjat.
Adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră, farmacistului sau mergeţi la camera de
gardă a celui mai apropiat spital. Luați cu dumneavoastră orice comprimate rămase și
cutia, pentru ca medicul să ştie câte comprimate au fost luate.
Dacă uitaţi să luaţi Diuver
Dacă aţi uitat să luaţi o doză, luați-o imediat ce vă amintiți, cu excepţia cazului în care
este aproape timpul pentru doza următoare. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa
doza uitată. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Diuver poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.
Adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră dacă prezentaţi oricare dintre
următoarele:
Este posibil să aveţi nevoie de îngrijire medicală, să fie necesară întreruperea
tratamentului sau modificarea dozei.
valori scăzute de potasiu sau sodiu în sânge, care pot determina uscăciune a
gurii, somnolență, confuzie, bătăi rapide sau neregulate ale inimii, crampe
musculare, greață sau vărsături, oboseală neobișnuită. Aceste efecte pot să
apară în cazul în care medicamentul determină eliminarea unei cantităţi mari de
apă (urină). Aceste efecte pot să apară dacă sunteți un pacient vârstnic sau
când începeți să luați medicamentul pentru prima dată
tensiune arterială scăzută (amețeală la ridicarea în picioare din poziția aşezat
sau culcat).
dificultăți la eliminarea apei (urinei) din organism
scădere a numărului de celule roșii și albe sau tulburări de coagulare, care pot
conduce uneori la angină pectorală, modificări ale bătăilor inimii sau alte boli
ale inimii (de exemplu atac de cord)
reacții alergice, cum sunt erupție severă pe piele, mâncărime sau sensibilitate
crescută a pielii la lumină
amorțeală sau furnicături la nivelul picioarelor sau mâinilor
inflamaţie a pancreasului care cauzează durere severă la nivelul abdomenului și
spatelui (pancreatită)
zgomote în urechi sau pierdere a auzului
tulburări vizuale, de exemplu vedere încețoșată. https://bit.ly/36SbU7S
Diuver este un medicament denumit diuretic, care creşte cantitatea de apă (urină)
eliminată. Acesta se administrează atunci când organismul dumneavoastră reține prea
multă apă (umflare) datorită insuficienței cardiace. Vi se va administra o doză de
Diuver, care favorizează eliminarea unei cantităţi mai mari de apă. CUM SĂ LUAŢI DIUVER
Luaţi întotdeauna Diuver exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să
discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Comprimatele se administrează dimineața și trebuie înghițite intregi, cu o cantitate
mică de apă. Nu mestecați comprimatele.
Adulți și vârstnici
Doza uzuală este de 5 mg pe zi, dar medicul dumneavoastră vă poate prescrie o doză
mai mare. Doza maximă este de 20 mg pe zi.
Copii şi adolescenţi
Nu există experiență privind tratamentul copiilor cu torasemidă.
Pacienți cu boli ale ficatului și ale rinichilor
Există informații limitate privind ajustarea dozelor la pacienții cu boli ale ficatului sau
ale rinichilor. Medicul dumneavoastră vă va monitoriza cu atenţie și vă va ajusta doza
după cum este necesar.
Dacă luaţi mai mult Diuver decât trebuie
Dacă dumneavoastră sau altcineva înghiţiţi mai multe comprimate de Diuver în acelaşi
timp, puteți prezenta următoarele simptome:
eliminarea unei cantităţi mari de apă (urină)
somnolență
confuzie
slăbiciune
amețeală
stomac deranjat.
Adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră, farmacistului sau mergeţi la camera de
gardă a celui mai apropiat spital. Luați cu dumneavoastră orice comprimate rămase și
cutia, pentru ca medicul să ştie câte comprimate au fost luate.
Dacă uitaţi să luaţi Diuver
Dacă aţi uitat să luaţi o doză, luați-o imediat ce vă amintiți, cu excepţia cazului în care
este aproape timpul pentru doza următoare. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa
doza uitată. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Diuver poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.
Adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră dacă prezentaţi oricare dintre
următoarele:
Este posibil să aveţi nevoie de îngrijire medicală, să fie necesară întreruperea
tratamentului sau modificarea dozei.
valori scăzute de potasiu sau sodiu în sânge, care pot determina uscăciune a
gurii, somnolență, confuzie, bătăi rapide sau neregulate ale inimii, crampe
musculare, greață sau vărsături, oboseală neobișnuită. Aceste efecte pot să
apară în cazul în care medicamentul determină eliminarea unei cantităţi mari de
apă (urină). Aceste efecte pot să apară dacă sunteți un pacient vârstnic sau
când începeți să luați medicamentul pentru prima dată
tensiune arterială scăzută (amețeală la ridicarea în picioare din poziția aşezat
sau culcat).
dificultăți la eliminarea apei (urinei) din organism
scădere a numărului de celule roșii și albe sau tulburări de coagulare, care pot
conduce uneori la angină pectorală, modificări ale bătăilor inimii sau alte boli
ale inimii (de exemplu atac de cord)
reacții alergice, cum sunt erupție severă pe piele, mâncărime sau sensibilitate
crescută a pielii la lumină
amorțeală sau furnicături la nivelul picioarelor sau mâinilor
inflamaţie a pancreasului care cauzează durere severă la nivelul abdomenului și
spatelui (pancreatită)
zgomote în urechi sau pierdere a auzului
tulburări vizuale, de exemplu vedere încețoșată. https://bit.ly/36SbU7S
Descriere Scurta
FLEXIMOBIL® ARTICULATII, plicuri este un supliment alimentar ce contribuie la mentinerea sanatatii sistemului osteoarticular la persoanele care solicita intens articulatiile, cum ar fi persoanele cu activitate fizica intensa, persoanele supraponderale, precum si cele de varsta a treia.
Indicatii
FLEXIMOBIL® ARTICULATII, plicuri este recomandat:
- pentru buna functionare a articulatiilor (sold, genunchi, glezna, coloana, umar, mana);
- in cazul suprasolicitarii mecanice a articulatiilor (munca fizica solicitanta, sport de performanta, obezitate);
- pentru recuperarea articulara dupa traumatismele aparatului locomotor.
Avantaje
FLEXIMOBIL® ARTICULATII, plicuri contine o combinatie inovatoare de glucozamina (component esential al cartilajului articular), acid ascorbic (vitamina implicata activ in formarea colagenului) si extract de gheara diavolului, bogat in harpagozide (minim 10%).
FLEXIMOBIL® ARTICULATII, plicuri este un supliment alimentar ce contribuie la mentinerea sanatatii sistemului osteoarticular la persoanele care solicita intens articulatiile, cum ar fi persoanele cu activitate fizica intensa, persoanele supraponderale, precum si cele de varsta a treia.
Indicatii
FLEXIMOBIL® ARTICULATII, plicuri este recomandat:
- pentru buna functionare a articulatiilor (sold, genunchi, glezna, coloana, umar, mana);
- in cazul suprasolicitarii mecanice a articulatiilor (munca fizica solicitanta, sport de performanta, obezitate);
- pentru recuperarea articulara dupa traumatismele aparatului locomotor.
Avantaje
FLEXIMOBIL® ARTICULATII, plicuri contine o combinatie inovatoare de glucozamina (component esential al cartilajului articular), acid ascorbic (vitamina implicata activ in formarea colagenului) si extract de gheara diavolului, bogat in harpagozide (minim 10%).
665 MDL
-3%
3.88 MDL
4 MDL
COMPOZIȚIA
1 flacon cu granule conține:
substanțe active: Abies nigra 3X; Anacardium orientale 6X 12X 30X 200X; Antimonium crudum 6X 12X 30X 200X; Argentum nitricum 6X 12X 30X 200X; Bismuthum subnitricum 6X; Carbo vegetabilis 6X; Dioscorea villosa 3X; Dopamine 6X; Epidermal growth factor 4C; Ipecacuanha 8X 30X 200X; Momordica balsamina 3X; Origanum majorana 6X 10X 30X; Robinia pseudoacacia 2X; Stomach 6X 8X 12X 30X 200X; Sympathetic nerve 3X 6X 12X.
excipienți: zaharoză.
FORMA FARMACEUTICĂ
Granule homeopate.
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Granule de forma sferică, de culoare albă, cu gust dulce, fără miros.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ
Preparat homeopat.
PROPRIETĂȚILE FARMACOLOGICE
Preparatul posedă acţiune antitoxică, antiinflamatorie, metabolică. Reduce hiperaciditatea, pirozisul, înlătură dereglările dispeptice, micşorează durerea în epigastru.
INDICAȚII TERAPEUTICE
Ameliorarea temporară a simptomelor cauzate de gastrită, ulcer gastric şi duodenal precum: discomfortul abdominal în timpul sau după consumul de alimente, hiperaciditate, pirozisul.
DOZE ȘI MOD DE ADMINISTRARE
Se va administra cu 15 minute înainte de mase. Adulţi şi copii cu vârsta peste 12 ani: câte 5 granule de 3 ori pe zi cu 15 minute înainte de mese; Copii cu vârsta între 6-12 ani: câte 3 granule de 3 ori pe zi cu 15 minute înainte de mese; Copiii cu vârsta sub 6 ani: câte 1 granulă, de 3 ori pe zi cu 15 minute înainte de mese, se va dizolva într-o cantitate mică de apă. Tubul se ţine cu capacul în jos şi se roteşte până la obţinerea unui anumit număr de granule. Apoi se scoate capacul şi conţinutul de granule se administrează intern.
REACȚII ADVERSE
Pot fi reacții alergice la componentele preparatului.
CONTRAINDICAȚII
Hipersensibilitatea individuală la componentele preparatului.
SUPRADOZAJ
Cazuri de supradozaj nu au fost semnalate.
ATENȚIONĂRI ȘI PRECAUȚII SPECIALE DE UTILIZARE
Dacă simptomele persistă mai mult de 3 zile se va întrerupe administrarea și se va consulta medicul. Guna®- Stomach conține zaharoză. Pacienții cu afecțiuni ereditare rare de intoleranță la fructoză, sindrom de malabsorbție la glucoză-galactoză sau insuficiență zaharazeiizomaltazei nu trebuie să utilizeze acest medicament. Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare Guna®- Stomach poate fi administrat în sarcină și perioada de lactație numai după consultația medicului. Influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje Nu influenţează asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
INTERACȚIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACȚIUNI
Nu au fost studiate.
PREZENTARE, AMBALAJ
Granule homeopate 4g în tuburi de masă plastică. Cîte 2 tuburi împreuna cu instrucțiunea pentru administrare se plasează în cutie de carton.
PĂSTRARE
A se păstra la temperatura 20- 25 °C.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor!
TERMEN DE VALABILITATE
5 ani.
A nu se utiliza după data de expirare indicată pe ambalaj
1 flacon cu granule conține:
substanțe active: Abies nigra 3X; Anacardium orientale 6X 12X 30X 200X; Antimonium crudum 6X 12X 30X 200X; Argentum nitricum 6X 12X 30X 200X; Bismuthum subnitricum 6X; Carbo vegetabilis 6X; Dioscorea villosa 3X; Dopamine 6X; Epidermal growth factor 4C; Ipecacuanha 8X 30X 200X; Momordica balsamina 3X; Origanum majorana 6X 10X 30X; Robinia pseudoacacia 2X; Stomach 6X 8X 12X 30X 200X; Sympathetic nerve 3X 6X 12X.
excipienți: zaharoză.
FORMA FARMACEUTICĂ
Granule homeopate.
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Granule de forma sferică, de culoare albă, cu gust dulce, fără miros.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ
Preparat homeopat.
PROPRIETĂȚILE FARMACOLOGICE
Preparatul posedă acţiune antitoxică, antiinflamatorie, metabolică. Reduce hiperaciditatea, pirozisul, înlătură dereglările dispeptice, micşorează durerea în epigastru.
INDICAȚII TERAPEUTICE
Ameliorarea temporară a simptomelor cauzate de gastrită, ulcer gastric şi duodenal precum: discomfortul abdominal în timpul sau după consumul de alimente, hiperaciditate, pirozisul.
DOZE ȘI MOD DE ADMINISTRARE
Se va administra cu 15 minute înainte de mase. Adulţi şi copii cu vârsta peste 12 ani: câte 5 granule de 3 ori pe zi cu 15 minute înainte de mese; Copii cu vârsta între 6-12 ani: câte 3 granule de 3 ori pe zi cu 15 minute înainte de mese; Copiii cu vârsta sub 6 ani: câte 1 granulă, de 3 ori pe zi cu 15 minute înainte de mese, se va dizolva într-o cantitate mică de apă. Tubul se ţine cu capacul în jos şi se roteşte până la obţinerea unui anumit număr de granule. Apoi se scoate capacul şi conţinutul de granule se administrează intern.
REACȚII ADVERSE
Pot fi reacții alergice la componentele preparatului.
CONTRAINDICAȚII
Hipersensibilitatea individuală la componentele preparatului.
SUPRADOZAJ
Cazuri de supradozaj nu au fost semnalate.
ATENȚIONĂRI ȘI PRECAUȚII SPECIALE DE UTILIZARE
Dacă simptomele persistă mai mult de 3 zile se va întrerupe administrarea și se va consulta medicul. Guna®- Stomach conține zaharoză. Pacienții cu afecțiuni ereditare rare de intoleranță la fructoză, sindrom de malabsorbție la glucoză-galactoză sau insuficiență zaharazeiizomaltazei nu trebuie să utilizeze acest medicament. Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare Guna®- Stomach poate fi administrat în sarcină și perioada de lactație numai după consultația medicului. Influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje Nu influenţează asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
INTERACȚIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACȚIUNI
Nu au fost studiate.
PREZENTARE, AMBALAJ
Granule homeopate 4g în tuburi de masă plastică. Cîte 2 tuburi împreuna cu instrucțiunea pentru administrare se plasează în cutie de carton.
PĂSTRARE
A se păstra la temperatura 20- 25 °C.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor!
TERMEN DE VALABILITATE
5 ani.
A nu se utiliza după data de expirare indicată pe ambalaj
-3%
239.59 MDL
247 MDL
Compozitia si forma de prezentare:
Seringa 20ml. Intr-un ambalaj de hartie steril este o seringa de unica folosinta si acul. Seringa consta dintr-un piston,corpul seringii, rezervor
Seringa 20ml. Intr-un ambalaj de hartie steril este o seringa de unica folosinta si acul. Seringa consta dintr-un piston,corpul seringii, rezervor
Indicatii: Metotrexat prezinta o specificitate deosebit de ridicata fata de corioepiteliom, in care asigura un procent ridicat de vindecari, chiar in stadii avansate. Mai este indicat in limfosarcoame (in special la copii), in unele tumori inoperabile ale capului si gatului, de asemenea, in mycosis fungoides.
Poate fi folosit ca paleativ in leucemia acuta si subacuta, cu efecte dintre cele mai favorabile in leucemia limfoblastica acuta, in particular in meningitele leucemice, in special la copii (administrat intratecal).
Dupa administrare orala, in doze mici, metotrexat este rapid absorbit din tractul gastrointestinal. Dozele mai mari sunt mai putin bine absorbite. Prin administrare parenterala este complet si rapid absorbit. Substanta se elimina la nivel renal, in proportie de aprox. 80% in 24 de ore. Administrarea repetata a preparatului mareste remanenta sanguina a acestuia, ca urmare a unei acumulari in tesuturi. Metotrexat nu traverseaza, practic, bariera hematoencefalica, dar prin administrare intrarahidiana, se pot realiza concentratii ridicate in lichidul cefalo-rahidian.
Contraindicatii: Femei gravide, deoarece poate genera anomalii congenitale; tulburari functionale hepatice sau renale, precum si in cazurile de afectare a maduvei hematogene.
Mod de administrare: Parenteral: intramuscular, intravenos, intraarterial si intratumoral. Tratamentul initial se aplica numai la bolnavi spitalizati, sub control zilnic riguros al tabloului sanguin. In corioepiteliom (si in tumorile trofoblastice inrudite) se utilizeaza serii de tratament de cate 5 zile, administrandu-se zilnic cate 5-10 mg (doza totala 25-50 mg) in injectii intramusculare. Curele se repeta, la nevoie, la interval de 7-12 zile. In leucemii, doza unica la copiii mici este de 1,25-2,5 mg: la copii mai mari 2,5-5 mg iar la adulti 5-10 mg; aceste doze se administreaza de 3-6 ori pe saptamana in functie de toleranta individuala si de gravitatea bolii. Metotrexat poate fi injectat intravenos, in special la copiii care au prezentat rezistenta la terapia orala cu metotrexat. In meningitele leucemice se administreaza intratecal, 0,2-0,4 mg/kg corp, o singura data sau de mai multe ori, la interval de 2-7 zile, pana la normalizarea citologiei lichidiene. Posologia este limitata de raspunsul la dozele preliminare si de fenomele nervoase ce pot sa apara. Dozele mari pot provoca convulsii. In limfoamele maligne ne-Hodgkiniene se administreaza 3 g/m2 la intervale de o luna. Tratamentul va fi asociat cu o hiperhidratare alcalina si administrare de acid folinic: 15-50 mg la 6 ore timp de 3 zile in cure bilunare sau lunare. Alte tumori solide: 40-50 mg/m2 la o saptamana sau o luna. Doze de 300 mg - 10 g/m2 sunt uneori utilizate, dar numai cu administrare concomitenta de acid folinic si asigurarea unei hiperdiureze alcaline (in servicii foarte specializate). Dozarea metotrexatului sanguin poate fi util in conduita tratamentului. In cazul tratamentelor intraarteriale, se pot administra 25-50 mg de metotrexat in 24 ore diluat in 1000 ml sau 1500 ml ser fiziologic sau solutie de glucoza 5% la interval de 3 zile, numarul administrarilor fiind in functie de toleranta. In cazul administrarii unor doze mai mari de metotrexat, se foloseste ca antidot leucovorina, care se injecteaza concomitent intramuscular, in doze echivalente cu 1/3-1/2 din doza de Metotrexat administrata. Se recomanda ca prima administrare a leucovorinei sa se faca la maximum 4 ore dupa administrarea solutiei de metotrexat. Prepararea solutiei: solutia injectabila se prepara introducand in flaconul de metotrexat 5 ml apa distilata sterila (pentru injectii), iar in flaconul de 50 mg metotrexat se adauga 5 ml apa distilata. Daca apare un precipitat, solutia nu se mai foloseste. Oral: in coriocarcinoame, se efectueaza in mod uzual o cura de 2,5-10 mg/zi (1-4 comprimate), timp de 5 zile. In leucemii, doza pentru copii mici este de 2,5 mg/zi, pentru copii mai mari de 2,5-5 mg/zi si pentru adulti de 5-10 mg/zi, repetata de 3-6 ori pe saptamana, dupa toleranta individuala si gravitatea bolii.
Contraindicatii: Femei gravide, deoarece poate genera anomalii congenitale; tulburari functionale hepatice sau renale, precum si in cazurile de afectare a maduvei hematogene.
Efecte secundare: Reactii ale pielii (rash eritematos, prurit, urticarie, fotodermatoza, depigmentare, alopecie, acnee), ale sangelui (deprimarea maduvei hematogene, leucopenie, trombopenie, anemie, hipogamaglobulinemie, sangerari cu sediu variabil, septicemie), ale aparatului digestiv (gingivite, faringite, stomatite, anorexie, varsaturi, diaree, hematemeza, melena, ulceratii gastrointestinale sangerande, enterite, modificari toxice ale ficatului), ale aparatului uro-genital (insuficienta renala, azotemie, cistita, hematurie; ovogeneza si spermatogeneza imperfecta, oligospermie tranzitorie, dismenoree, sterilitate, nefropatii grave) si ale sistemului nervos central (cefalee, ameteli, tulburari vizuale, afazie, hemipareza, convulsii dupa administrarea intrarahidiana. De remarcat este faptul ca fenomenele toxice ale produsului debuteaza mai ales prin stomatita, gingivite si diaree. Ca antidot se administreaza per os sau intravenos leucovorina.
Mod de administrare: Parenteral: intramuscular, intravenos, intraarterial si intratumoral. Tratamentul initial se aplica numai la bolnavi spitalizati, sub control zilnic riguros al tabloului sanguin. In corioepiteliom (si in tumorile trofoblastice inrudite) se utilizeaza serii de tratament de cate 5 zile, administrandu-se zilnic cate 5-10 mg (doza totala 25-50 mg) in injectii intramusculare. Curele se repeta, la nevoie, la interval de 7-12 zile. In leucemii, doza unica la copiii mici este de 1,25-2,5 mg: la copii mai mari 2,5-5 mg iar la adulti 5-10 mg; aceste doze se administreaza de 3-6 ori pe saptamana in functie de toleranta individuala si de gravitatea bolii. Metotrexat poate fi injectat intravenos, in special la copiii care au prezentat rezistenta la terapia orala cu metotrexat. In meningitele leucemice se administreaza intratecal, 0,2-0,4 mg/kg corp, o singura data sau de mai multe ori, la interval de 2-7 zile, pana la normalizarea citologiei lichidiene. Posologia este limitata de raspunsul la dozele preliminare si de fenomele nervoase ce pot sa apara. Dozele mari pot provoca convulsii. In limfoamele maligne ne-Hodgkiniene se administreaza 3 g/m2 la intervale de o luna. Tratamentul va fi asociat cu o hiperhidratare alcalina si administrare de acid folinic: 15-50 mg la 6 ore timp de 3 zile in cure bilunare sau lunare. Alte tumori solide: 40-50 mg/m2 la o saptamana sau o luna. Doze de 300 mg - 10 g/m2 sunt uneori utilizate, dar numai cu administrare concomitenta de acid folinic si asigurarea unei hiperdiureze alcaline (in servicii foarte specializate). Dozarea metotrexatului sanguin poate fi util in conduita tratamentului. In cazul tratamentelor intraarteriale, se pot administra 25-50 mg de metotrexat in 24 ore diluat in 1000 ml sau 1500 ml ser fiziologic sau solutie de glucoza 5% la interval de 3 zile, numarul administrarilor fiind in functie de toleranta. In cazul administrarii unor doze mai mari de metotrexat, se foloseste ca antidot leucovorina, care se injecteaza concomitent intramuscular, in doze echivalente cu 1/3-1/2 din doza de Metotrexat administrata. Se recomanda ca prima administrare a leucovorinei sa se faca la maximum 4 ore dupa administrarea solutiei de metotrexat. Prepararea solutiei: solutia injectabila se prepara introducand in flaconul de metotrexat 5 ml apa distilata sterila (pentru injectii), iar in flaconul de 50 mg metotrexat se adauga 5 ml apa distilata. Daca apare un precipitat, solutia nu se mai foloseste. Oral: in coriocarcinoame, se efectueaza in mod uzual o cura de 2,5-10 mg/zi (1-4 comprimate), timp de 5 zile. In leucemii, doza pentru copii mici este de 2,5 mg/zi, pentru copii mai mari de 2,5-5 mg/zi si pentru adulti de 5-10 mg/zi, repetata de 3-6 ori pe saptamana, dupa toleranta individuala si gravitatea bolii.
Poate fi folosit ca paleativ in leucemia acuta si subacuta, cu efecte dintre cele mai favorabile in leucemia limfoblastica acuta, in particular in meningitele leucemice, in special la copii (administrat intratecal).
Dupa administrare orala, in doze mici, metotrexat este rapid absorbit din tractul gastrointestinal. Dozele mai mari sunt mai putin bine absorbite. Prin administrare parenterala este complet si rapid absorbit. Substanta se elimina la nivel renal, in proportie de aprox. 80% in 24 de ore. Administrarea repetata a preparatului mareste remanenta sanguina a acestuia, ca urmare a unei acumulari in tesuturi. Metotrexat nu traverseaza, practic, bariera hematoencefalica, dar prin administrare intrarahidiana, se pot realiza concentratii ridicate in lichidul cefalo-rahidian.
Contraindicatii: Femei gravide, deoarece poate genera anomalii congenitale; tulburari functionale hepatice sau renale, precum si in cazurile de afectare a maduvei hematogene.
Mod de administrare: Parenteral: intramuscular, intravenos, intraarterial si intratumoral. Tratamentul initial se aplica numai la bolnavi spitalizati, sub control zilnic riguros al tabloului sanguin. In corioepiteliom (si in tumorile trofoblastice inrudite) se utilizeaza serii de tratament de cate 5 zile, administrandu-se zilnic cate 5-10 mg (doza totala 25-50 mg) in injectii intramusculare. Curele se repeta, la nevoie, la interval de 7-12 zile. In leucemii, doza unica la copiii mici este de 1,25-2,5 mg: la copii mai mari 2,5-5 mg iar la adulti 5-10 mg; aceste doze se administreaza de 3-6 ori pe saptamana in functie de toleranta individuala si de gravitatea bolii. Metotrexat poate fi injectat intravenos, in special la copiii care au prezentat rezistenta la terapia orala cu metotrexat. In meningitele leucemice se administreaza intratecal, 0,2-0,4 mg/kg corp, o singura data sau de mai multe ori, la interval de 2-7 zile, pana la normalizarea citologiei lichidiene. Posologia este limitata de raspunsul la dozele preliminare si de fenomele nervoase ce pot sa apara. Dozele mari pot provoca convulsii. In limfoamele maligne ne-Hodgkiniene se administreaza 3 g/m2 la intervale de o luna. Tratamentul va fi asociat cu o hiperhidratare alcalina si administrare de acid folinic: 15-50 mg la 6 ore timp de 3 zile in cure bilunare sau lunare. Alte tumori solide: 40-50 mg/m2 la o saptamana sau o luna. Doze de 300 mg - 10 g/m2 sunt uneori utilizate, dar numai cu administrare concomitenta de acid folinic si asigurarea unei hiperdiureze alcaline (in servicii foarte specializate). Dozarea metotrexatului sanguin poate fi util in conduita tratamentului. In cazul tratamentelor intraarteriale, se pot administra 25-50 mg de metotrexat in 24 ore diluat in 1000 ml sau 1500 ml ser fiziologic sau solutie de glucoza 5% la interval de 3 zile, numarul administrarilor fiind in functie de toleranta. In cazul administrarii unor doze mai mari de metotrexat, se foloseste ca antidot leucovorina, care se injecteaza concomitent intramuscular, in doze echivalente cu 1/3-1/2 din doza de Metotrexat administrata. Se recomanda ca prima administrare a leucovorinei sa se faca la maximum 4 ore dupa administrarea solutiei de metotrexat. Prepararea solutiei: solutia injectabila se prepara introducand in flaconul de metotrexat 5 ml apa distilata sterila (pentru injectii), iar in flaconul de 50 mg metotrexat se adauga 5 ml apa distilata. Daca apare un precipitat, solutia nu se mai foloseste. Oral: in coriocarcinoame, se efectueaza in mod uzual o cura de 2,5-10 mg/zi (1-4 comprimate), timp de 5 zile. In leucemii, doza pentru copii mici este de 2,5 mg/zi, pentru copii mai mari de 2,5-5 mg/zi si pentru adulti de 5-10 mg/zi, repetata de 3-6 ori pe saptamana, dupa toleranta individuala si gravitatea bolii.
Contraindicatii: Femei gravide, deoarece poate genera anomalii congenitale; tulburari functionale hepatice sau renale, precum si in cazurile de afectare a maduvei hematogene.
Efecte secundare: Reactii ale pielii (rash eritematos, prurit, urticarie, fotodermatoza, depigmentare, alopecie, acnee), ale sangelui (deprimarea maduvei hematogene, leucopenie, trombopenie, anemie, hipogamaglobulinemie, sangerari cu sediu variabil, septicemie), ale aparatului digestiv (gingivite, faringite, stomatite, anorexie, varsaturi, diaree, hematemeza, melena, ulceratii gastrointestinale sangerande, enterite, modificari toxice ale ficatului), ale aparatului uro-genital (insuficienta renala, azotemie, cistita, hematurie; ovogeneza si spermatogeneza imperfecta, oligospermie tranzitorie, dismenoree, sterilitate, nefropatii grave) si ale sistemului nervos central (cefalee, ameteli, tulburari vizuale, afazie, hemipareza, convulsii dupa administrarea intrarahidiana. De remarcat este faptul ca fenomenele toxice ale produsului debuteaza mai ales prin stomatita, gingivite si diaree. Ca antidot se administreaza per os sau intravenos leucovorina.
Mod de administrare: Parenteral: intramuscular, intravenos, intraarterial si intratumoral. Tratamentul initial se aplica numai la bolnavi spitalizati, sub control zilnic riguros al tabloului sanguin. In corioepiteliom (si in tumorile trofoblastice inrudite) se utilizeaza serii de tratament de cate 5 zile, administrandu-se zilnic cate 5-10 mg (doza totala 25-50 mg) in injectii intramusculare. Curele se repeta, la nevoie, la interval de 7-12 zile. In leucemii, doza unica la copiii mici este de 1,25-2,5 mg: la copii mai mari 2,5-5 mg iar la adulti 5-10 mg; aceste doze se administreaza de 3-6 ori pe saptamana in functie de toleranta individuala si de gravitatea bolii. Metotrexat poate fi injectat intravenos, in special la copiii care au prezentat rezistenta la terapia orala cu metotrexat. In meningitele leucemice se administreaza intratecal, 0,2-0,4 mg/kg corp, o singura data sau de mai multe ori, la interval de 2-7 zile, pana la normalizarea citologiei lichidiene. Posologia este limitata de raspunsul la dozele preliminare si de fenomele nervoase ce pot sa apara. Dozele mari pot provoca convulsii. In limfoamele maligne ne-Hodgkiniene se administreaza 3 g/m2 la intervale de o luna. Tratamentul va fi asociat cu o hiperhidratare alcalina si administrare de acid folinic: 15-50 mg la 6 ore timp de 3 zile in cure bilunare sau lunare. Alte tumori solide: 40-50 mg/m2 la o saptamana sau o luna. Doze de 300 mg - 10 g/m2 sunt uneori utilizate, dar numai cu administrare concomitenta de acid folinic si asigurarea unei hiperdiureze alcaline (in servicii foarte specializate). Dozarea metotrexatului sanguin poate fi util in conduita tratamentului. In cazul tratamentelor intraarteriale, se pot administra 25-50 mg de metotrexat in 24 ore diluat in 1000 ml sau 1500 ml ser fiziologic sau solutie de glucoza 5% la interval de 3 zile, numarul administrarilor fiind in functie de toleranta. In cazul administrarii unor doze mai mari de metotrexat, se foloseste ca antidot leucovorina, care se injecteaza concomitent intramuscular, in doze echivalente cu 1/3-1/2 din doza de Metotrexat administrata. Se recomanda ca prima administrare a leucovorinei sa se faca la maximum 4 ore dupa administrarea solutiei de metotrexat. Prepararea solutiei: solutia injectabila se prepara introducand in flaconul de metotrexat 5 ml apa distilata sterila (pentru injectii), iar in flaconul de 50 mg metotrexat se adauga 5 ml apa distilata. Daca apare un precipitat, solutia nu se mai foloseste. Oral: in coriocarcinoame, se efectueaza in mod uzual o cura de 2,5-10 mg/zi (1-4 comprimate), timp de 5 zile. In leucemii, doza pentru copii mici este de 2,5 mg/zi, pentru copii mai mari de 2,5-5 mg/zi si pentru adulti de 5-10 mg/zi, repetata de 3-6 ori pe saptamana, dupa toleranta individuala si gravitatea bolii.
-3%
187.79 MDL
193.60 MDL
AMBROFLU 15 mg/5ml este indicat ca terapie secretolitică:
- în afecţiuni bronhopulmonare cronice asociate cu secreţie anormală de mucus şi afectarea transportului mucusului;
- în afecţiuni bronşice acute şi episoade acute ale bronhopneumopatiei cronice;
- astm bronşic, bronşiectazie, sinuzite;
- este indicat în perioada preoperatorie şi postoperator în afecţiunile cu risc de complicaţii pulmonare.
- în afecţiuni bronhopulmonare cronice asociate cu secreţie anormală de mucus şi afectarea transportului mucusului;
- în afecţiuni bronşice acute şi episoade acute ale bronhopneumopatiei cronice;
- astm bronşic, bronşiectazie, sinuzite;
- este indicat în perioada preoperatorie şi postoperator în afecţiunile cu risc de complicaţii pulmonare.
-3%
37.25 MDL
38.40 MDL
INDICAŢII TERAPEUTICE
Prostatită bacteriană cronică;
Infecţii ale aparatului urinar, inclusiv pielonefrită acută;
Sinuzită bacteriană acută;
Exacerbări bacteriene acute ale bronşitei cronice;
Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi;
Pneumonie comunitară;
Pneumonie nosocomială – la necesitate trebuie folosit tratament adjuvant. În cazul
în patogenul cauzal este identificat sau presupus ca fiind Pseudomonas aeroginosa se
recomandă utilizarea terapiei combinate cu un β-lactamic antipseudomonal;
Antrax respirator (post-expunere).
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Comprimatele se administrează intern, se înghit întregi, fără a fi mestecate, cu o
cantitate suficientă de apă. CONTRAINDICAŢII
pacienţilor cu hipersensibilitate la levofloxacină, la orice altă chinolonă sau la
oricare dintre excipienţi;
pacienţilor cu epilepsie;
pacienţilor cu antecedente de afecţiuni ale tendoanelor cauzate de administrarea de
fluorochinolone;
copiilor sau adolescenţilor în perioada de creştere (până la 18 ani);
în timpul sarcinii;
femeilor care alăptează. https://bit.ly/2QDFmKp
Prostatită bacteriană cronică;
Infecţii ale aparatului urinar, inclusiv pielonefrită acută;
Sinuzită bacteriană acută;
Exacerbări bacteriene acute ale bronşitei cronice;
Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi;
Pneumonie comunitară;
Pneumonie nosocomială – la necesitate trebuie folosit tratament adjuvant. În cazul
în patogenul cauzal este identificat sau presupus ca fiind Pseudomonas aeroginosa se
recomandă utilizarea terapiei combinate cu un β-lactamic antipseudomonal;
Antrax respirator (post-expunere).
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Comprimatele se administrează intern, se înghit întregi, fără a fi mestecate, cu o
cantitate suficientă de apă. CONTRAINDICAŢII
pacienţilor cu hipersensibilitate la levofloxacină, la orice altă chinolonă sau la
oricare dintre excipienţi;
pacienţilor cu epilepsie;
pacienţilor cu antecedente de afecţiuni ale tendoanelor cauzate de administrarea de
fluorochinolone;
copiilor sau adolescenţilor în perioada de creştere (până la 18 ani);
în timpul sarcinii;
femeilor care alăptează. https://bit.ly/2QDFmKp
Vancomycin 1000 mg pulbere pentru soluţie perfuzabilă
Vancomicină
1. Ce este Vancomycin şi pentru ce se utilizează
Vancomicină aparţine unui grup de medicamente numit antibiotice (glicopeptide), care elimină mai multe tipuri de infecţii provocate de bacterii.
Vancomicină este indicată pentru tratamentul infecţiilor potenţial periculoase pentru viaţă produse de microorganisme gram pozitive care nu pot fi tratate cu alte antibacteriene mai puţin toxice, ex. cefalosporinele sau penicilinele.
Medicamentul dumneavoastră este sub formă de pudră pentru soluţie. înainte de utilizare va fi dizolvat şi diluat cu lichide pentru administrare intravenoasă şi vă va fi administrat lent prin picurare în perfuzie, de către un medic sau o asistentă medicală.
Vancomycin poate fi administrată şi pe cale orală, în tratamentul cazurilor grave de infecţii intestinale extinse (colită pseudomembranoasă).
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să vi se administreze Vancomycin
Nu utilizaţi Vancomycin:
- dacă sunteţi alergic la vancomicină.
Atenţionări şi precauţii
înaintea tratamentului cu vancomicină, asiguraţi-vă că medicul dumneavoastră cunoaşte antecedentele dumneavoastră medicale, mai ales dacă:
• aveţi puţine celuleîn sânge
• aveţi sau aţi avut probleme cu rinichii
• aveţi sau aţi avut probleme de auz, cum este surditatea
• luaţi alte medicamente care pot afecta auzul (de exemplu antibiotice aminoglicozidice) sau rinichii
• aveţi diaree persistentă, severă în timpul sau după terminarea tratamentului cu Vancomycin. în acest caz, luaţi imediat legătura cu medicul dumneavoastră. Nu luaţi medicamente împotriva diareii.
• sunteţi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă
• alăptaţi
• sunteţi vârstnicşi aveţi vârsta peste 60 de ani
• sunteţi un nou-născut prematur sau un copil
• urmează să vi se efectueze o intervenţie chirurgicală
în cazul în care dezvoltaţi o reacţie alergică severă, medicul dumneavoastră va opri tratamentul cu vancomicină şi vă va administra alt tratament corespunzător. Dacă perfuzia vă este administrată prea rapid, puteţi să prezentaţi unele reacţii adverse, cum ar fi scăderea tensiunii arteriale sau erupţie cutanată tranzitorie.
De obicei, oprirea perfuziei este urmată de încetarea promptă a acestor manifestări.
Vancomicină trebuie utilizată cu prudenţă la pacienţi cu.insuficienţă renală sau în caz de tratament concomitent cu alte substanţe toxice pentru rinichi, având în vedere că posibilitatea de apariţie a efectelor toxice este mult mai mare. Pentru a reduce acest risc, trebuie efectuate analize repetate ale funcţiei renale şi trebuie administrate dozele terapeutice adecvate.
Surditatea, tranzitorie sau permanentă, care poate fi precedată de zgomote în urechi, poate
apărea la pacienţii cu antecedente de surditate, la cei la care s-au administrat doze mari sau la cei care au primit tratament concomitent cu alte medicamente cu efecte toxice asupra auzului. Pentru reducerea acestui risc, concentraţiile plasmatice trebuie verificate periodic şi se recomandă testarea periodică a funcţiei auditive.
Dacă veţi primi tratament cu vancomicină pe o perioadă mai mare de timp, veţi face analize de sânge la intervale regulate. De asemenea, veţi fi monitorizat pentru apariţia unei posibile supra-infecţii (infecţie nouă care apare peste cea deja existentă) sau a manifestărilor severe de diaree, uneori cu sânge sau mucozităţi (ceea ce se numeşte colită pseudomembranoasă).
Vancomycin împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală, preparate be bază de plante medicinale sau vitamine şi minerale, deoarece unele dintre acestea pot interacţiona cu va neom ici na.
Mai mult, nu luaţipici un medicament nou fără a discuta cu medicul dumneavoastră.
Următoarele medicamente pot interacţiona cu vancomicina dacă le luaţi în acelaşi timp:
• medicamente care pot avea efecte dăunătoare asupra rinichilor şi auzului: dacă vi se administrează concomitent vancomicină şi alte medicamente care pot avea efecte dăunătoare asupra rinichilor şi auzului (de exemplu antibiotice aminoglicozidice), aceste efecte dăunătoare pot fi crescute. în acest caz este necesar controlul periodic al rinichilor şi auzului.
• agenţi anestezici (dacă vi se va face anestezie generală): administrarea concomitentă cu vancomicina poate creşte riscul apariţiei unor reacţii adverse la vancomicină, cum sunt eritem, bufeuri asemănătoare celor asociate cu histaminele şi reacţii anafilactoideEste posibil ca medicul dumneavoastră să vă recomande analize ale sângelui şi să modifice doza de vancomicină dacă aceasta este asociată cu alte medicamente.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţivă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Vancomicina traversează placenta şi există risc de toxicitate la nivelul urechilor şi rinichilor fătului. Prin urmare, dacă sunteţi gravidă, medicul trebuie să vă administreze vancomicină numai dacă acest lucru este absolut necesar şi după evaluarea atentă a beneficiilor şi riscurilor.
Vancomicina se excretă în laptele uman. Deoarece copilul poate fi afectat de acest medicament, acesta trebuie utilizat în timpul alăptării numai în cazul în care alte medicamente nu au avut succes.Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră despre posibilitatea dea opri alăptarea.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Vancomycin nu are nici o influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
3. Cum să vi se administreze Vancomycin
Vancomycin va fi administrată de către personalul medical în timpul spitalizării.
Medicul dumneavoastră va decide ce doză din acest medicament veţi primi în fiecare zi şi cât va dura tratamentul.
Doze
Doza de medicament care vi seva administra este în funcţie de:
• vârsta dumneavoastră
• infecţia pe care o aveţi
• starea de funcţionare a rinichilor dumneavoastră
• starea auzului dumneavoastră
• orice alte medicamente pe care le luaţi.
Adulţi si copii cu vârsta peste 12 ani: doza uzuală este de 2000 mg pe zi divizată în 2 sau 4 doze.
Copii cu vârsta între o lună si 12 ani: doza uzuală zilnică este de 40 mg/kg, fracţionată în 4 prize, adicălOmg/kgla_fiecare 6 ore.
Sugari cu vârsta de până la o lună
Se recomandă o doză iniţială de 15 mg/kg şi doze deîntreţinere de 10 mg/kg, la interval de 12 ore, în prima săptămână de viaţă şi apoi la interval de 8 ore până la vârsta de o lună. Poate fi necesară monitorizarea concentraţiilor plasmatice
Pacienţi cu insuficienţă renală, vârstnici şi copii născuţi prematur: medicul.va reduce dozele sau va mări intervalul dintre două doze.
Administrare pe cale orală: singura indicaţie pentru administrarea pe cale orală este în anumite infecţii intestinale (colită pseudomembranoasă)
Adulţi şi copii peste 12 ani: doza uzuală este de 250 mg pe zi, divizată în 4 prize, timp de 7 până la 10 zile.
Copii până la 12 ani: doza uzuală zilnică este de 40 mg/kg divizată în 2 sau 3 prize, pe o perioadă de 7 până la 10 zile.
Doza totală zilnică nu trebuie să depăşească 2000 mg.
Cum se va administra tratamentul
Administrarea în perfuzie intravenoasă înseamnă că medicamentul curge dintr-un flacon sau o pungă de perfuzie printr-un tubîntr-un vas de sânge şi de aici în corpul dumneavoastră.
Medicul dumneavoastră sau asistenta medicală vă vor administra întotdeauna vancomicina în vasele de sânge, niciodată în muşchi. Vancomicina va fi diluată înainte să vi se administreze şi va curge ientîn vena dumneavoastră pe o perioadă de cel puţin 60 de minute.
Pentru administrarea orală, pulberea va fi dizolvată cu apă în flacon şi vi se va da pentru băut sau vă va fi administrată printr-o sondă nazogastrică.
Durata tratamentului
Durata tratamentului depinde de tipul de infecţie de care suferiţi şi poate dura câteva săptămâni. Este posibil ca în timpul tratamentului să vi se facă analize de sânge, să fiţi rugat să daţi probe de urină şi să vi se testeze auzul pentru a depista semnele unor posibile reacţii adverse.
Dacă utilizaţi mai mult Vancomycin decât trebuie
Deoarece acest medicament vi se va administra în timp ce sunteţi internat, este puţin probabil să vi se administreze o doză incorectă de vancomicină. Cu toate acestea, spuneţi imediat medicului dumneavoastră sau asistentei medicale dacă vă îngrijorează ceva.
Dacă administrarea Vancomycin a fost omisă
Nu trebuie administrată o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Doza uitată trebuie administrată înaintea următoarei doze obişnuite, numai dacă intervalul de timp dintre administrări este încă destul de mare.
Dacă tratamentul cu Vancomycin este întrerupt sau oprit prea devreme
Doza scăzută, administrarea neregulată sau întreruperea tratamentului prea devreme pot compromite rezultatele terapiei sau pot duce la recăderi, al cărortratament este mai dificil.
Urmaţi recomandările medicului dumneavoastră.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect,.vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau asistentei medicale. înţrerupeţi imediat utilizarea acestui medicament şi cereţi asistenţă medicală dacă aparsemne ale unei reacţii alergice:
Frecvente: afectează 1 până ia 10 utilizatori din 100
-Scăderea tensiunii arteriale a sângelui, tromboflebită.
-dispnee,stridor.
- exantem, prurit, urticarie.
-insuficienţă renală manifestată în principal prin creşterea valorilor creatininei serice.
-flebită, înroşirea tegumentelor la nivelul părţii superioare a corpului şi feţei, durere şi spasm la nivelul toracelui şi muşchilorspatelui.
Mai puţin frecvente: afectează 1 până la 10 utilizatori din 1000
- pierdearea permanentă sau tranzitorie a auzului.
Rare: afectează l până ia 10 utilizatori din 10000
-trombocitopenie, neutropenie, agranulocitoză, eozinofilie.
- reacţii anafilactice, reacţii de hipersensibilitate.
-greaţă, diaree.
-tinitus, ameţeală.
- nefrită interstiţială, insuficienţă renală acută.
- febră determinată de medicament, frisoane.
Foarte rare: afectează mai puţin de 1 utilizator din 10000
-stop cardiac.
-vasculită.
- colită pseudomembranoasă.
- dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson, dermatita cu IgA linear, sindromul lui Lyell.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile, reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.
5. Cum se păstrează Vancomycin
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
A se păstra la loc ferit de lumină, la temperaturi sub 25 °C.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirareînscrisă pe cutie după EXP.
Data de expirare se referă la ultima zi alunii respective.
Nu aruncaţi nici un medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Vancomycin
Vancomycin 500mg pulbere pentru soluţie perfuzabilă
Un flacon cu pulbere conţine 500 mg vancomicină sub formă de clorhidrat de vancomicină. Vancomycin 1000mg pulbere pentru soluţie perfuzabilă
Un flacon cu pulbere conţine 1000 mg vancomicină sub formă de clorhidrat de vancomicină.
Vancomicină
1. Ce este Vancomycin şi pentru ce se utilizează
Vancomicină aparţine unui grup de medicamente numit antibiotice (glicopeptide), care elimină mai multe tipuri de infecţii provocate de bacterii.
Vancomicină este indicată pentru tratamentul infecţiilor potenţial periculoase pentru viaţă produse de microorganisme gram pozitive care nu pot fi tratate cu alte antibacteriene mai puţin toxice, ex. cefalosporinele sau penicilinele.
Medicamentul dumneavoastră este sub formă de pudră pentru soluţie. înainte de utilizare va fi dizolvat şi diluat cu lichide pentru administrare intravenoasă şi vă va fi administrat lent prin picurare în perfuzie, de către un medic sau o asistentă medicală.
Vancomycin poate fi administrată şi pe cale orală, în tratamentul cazurilor grave de infecţii intestinale extinse (colită pseudomembranoasă).
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să vi se administreze Vancomycin
Nu utilizaţi Vancomycin:
- dacă sunteţi alergic la vancomicină.
Atenţionări şi precauţii
înaintea tratamentului cu vancomicină, asiguraţi-vă că medicul dumneavoastră cunoaşte antecedentele dumneavoastră medicale, mai ales dacă:
• aveţi puţine celuleîn sânge
• aveţi sau aţi avut probleme cu rinichii
• aveţi sau aţi avut probleme de auz, cum este surditatea
• luaţi alte medicamente care pot afecta auzul (de exemplu antibiotice aminoglicozidice) sau rinichii
• aveţi diaree persistentă, severă în timpul sau după terminarea tratamentului cu Vancomycin. în acest caz, luaţi imediat legătura cu medicul dumneavoastră. Nu luaţi medicamente împotriva diareii.
• sunteţi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă
• alăptaţi
• sunteţi vârstnicşi aveţi vârsta peste 60 de ani
• sunteţi un nou-născut prematur sau un copil
• urmează să vi se efectueze o intervenţie chirurgicală
în cazul în care dezvoltaţi o reacţie alergică severă, medicul dumneavoastră va opri tratamentul cu vancomicină şi vă va administra alt tratament corespunzător. Dacă perfuzia vă este administrată prea rapid, puteţi să prezentaţi unele reacţii adverse, cum ar fi scăderea tensiunii arteriale sau erupţie cutanată tranzitorie.
De obicei, oprirea perfuziei este urmată de încetarea promptă a acestor manifestări.
Vancomicină trebuie utilizată cu prudenţă la pacienţi cu.insuficienţă renală sau în caz de tratament concomitent cu alte substanţe toxice pentru rinichi, având în vedere că posibilitatea de apariţie a efectelor toxice este mult mai mare. Pentru a reduce acest risc, trebuie efectuate analize repetate ale funcţiei renale şi trebuie administrate dozele terapeutice adecvate.
Surditatea, tranzitorie sau permanentă, care poate fi precedată de zgomote în urechi, poate
apărea la pacienţii cu antecedente de surditate, la cei la care s-au administrat doze mari sau la cei care au primit tratament concomitent cu alte medicamente cu efecte toxice asupra auzului. Pentru reducerea acestui risc, concentraţiile plasmatice trebuie verificate periodic şi se recomandă testarea periodică a funcţiei auditive.
Dacă veţi primi tratament cu vancomicină pe o perioadă mai mare de timp, veţi face analize de sânge la intervale regulate. De asemenea, veţi fi monitorizat pentru apariţia unei posibile supra-infecţii (infecţie nouă care apare peste cea deja existentă) sau a manifestărilor severe de diaree, uneori cu sânge sau mucozităţi (ceea ce se numeşte colită pseudomembranoasă).
Vancomycin împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală, preparate be bază de plante medicinale sau vitamine şi minerale, deoarece unele dintre acestea pot interacţiona cu va neom ici na.
Mai mult, nu luaţipici un medicament nou fără a discuta cu medicul dumneavoastră.
Următoarele medicamente pot interacţiona cu vancomicina dacă le luaţi în acelaşi timp:
• medicamente care pot avea efecte dăunătoare asupra rinichilor şi auzului: dacă vi se administrează concomitent vancomicină şi alte medicamente care pot avea efecte dăunătoare asupra rinichilor şi auzului (de exemplu antibiotice aminoglicozidice), aceste efecte dăunătoare pot fi crescute. în acest caz este necesar controlul periodic al rinichilor şi auzului.
• agenţi anestezici (dacă vi se va face anestezie generală): administrarea concomitentă cu vancomicina poate creşte riscul apariţiei unor reacţii adverse la vancomicină, cum sunt eritem, bufeuri asemănătoare celor asociate cu histaminele şi reacţii anafilactoideEste posibil ca medicul dumneavoastră să vă recomande analize ale sângelui şi să modifice doza de vancomicină dacă aceasta este asociată cu alte medicamente.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţivă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Vancomicina traversează placenta şi există risc de toxicitate la nivelul urechilor şi rinichilor fătului. Prin urmare, dacă sunteţi gravidă, medicul trebuie să vă administreze vancomicină numai dacă acest lucru este absolut necesar şi după evaluarea atentă a beneficiilor şi riscurilor.
Vancomicina se excretă în laptele uman. Deoarece copilul poate fi afectat de acest medicament, acesta trebuie utilizat în timpul alăptării numai în cazul în care alte medicamente nu au avut succes.Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră despre posibilitatea dea opri alăptarea.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Vancomycin nu are nici o influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
3. Cum să vi se administreze Vancomycin
Vancomycin va fi administrată de către personalul medical în timpul spitalizării.
Medicul dumneavoastră va decide ce doză din acest medicament veţi primi în fiecare zi şi cât va dura tratamentul.
Doze
Doza de medicament care vi seva administra este în funcţie de:
• vârsta dumneavoastră
• infecţia pe care o aveţi
• starea de funcţionare a rinichilor dumneavoastră
• starea auzului dumneavoastră
• orice alte medicamente pe care le luaţi.
Adulţi si copii cu vârsta peste 12 ani: doza uzuală este de 2000 mg pe zi divizată în 2 sau 4 doze.
Copii cu vârsta între o lună si 12 ani: doza uzuală zilnică este de 40 mg/kg, fracţionată în 4 prize, adicălOmg/kgla_fiecare 6 ore.
Sugari cu vârsta de până la o lună
Se recomandă o doză iniţială de 15 mg/kg şi doze deîntreţinere de 10 mg/kg, la interval de 12 ore, în prima săptămână de viaţă şi apoi la interval de 8 ore până la vârsta de o lună. Poate fi necesară monitorizarea concentraţiilor plasmatice
Pacienţi cu insuficienţă renală, vârstnici şi copii născuţi prematur: medicul.va reduce dozele sau va mări intervalul dintre două doze.
Administrare pe cale orală: singura indicaţie pentru administrarea pe cale orală este în anumite infecţii intestinale (colită pseudomembranoasă)
Adulţi şi copii peste 12 ani: doza uzuală este de 250 mg pe zi, divizată în 4 prize, timp de 7 până la 10 zile.
Copii până la 12 ani: doza uzuală zilnică este de 40 mg/kg divizată în 2 sau 3 prize, pe o perioadă de 7 până la 10 zile.
Doza totală zilnică nu trebuie să depăşească 2000 mg.
Cum se va administra tratamentul
Administrarea în perfuzie intravenoasă înseamnă că medicamentul curge dintr-un flacon sau o pungă de perfuzie printr-un tubîntr-un vas de sânge şi de aici în corpul dumneavoastră.
Medicul dumneavoastră sau asistenta medicală vă vor administra întotdeauna vancomicina în vasele de sânge, niciodată în muşchi. Vancomicina va fi diluată înainte să vi se administreze şi va curge ientîn vena dumneavoastră pe o perioadă de cel puţin 60 de minute.
Pentru administrarea orală, pulberea va fi dizolvată cu apă în flacon şi vi se va da pentru băut sau vă va fi administrată printr-o sondă nazogastrică.
Durata tratamentului
Durata tratamentului depinde de tipul de infecţie de care suferiţi şi poate dura câteva săptămâni. Este posibil ca în timpul tratamentului să vi se facă analize de sânge, să fiţi rugat să daţi probe de urină şi să vi se testeze auzul pentru a depista semnele unor posibile reacţii adverse.
Dacă utilizaţi mai mult Vancomycin decât trebuie
Deoarece acest medicament vi se va administra în timp ce sunteţi internat, este puţin probabil să vi se administreze o doză incorectă de vancomicină. Cu toate acestea, spuneţi imediat medicului dumneavoastră sau asistentei medicale dacă vă îngrijorează ceva.
Dacă administrarea Vancomycin a fost omisă
Nu trebuie administrată o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Doza uitată trebuie administrată înaintea următoarei doze obişnuite, numai dacă intervalul de timp dintre administrări este încă destul de mare.
Dacă tratamentul cu Vancomycin este întrerupt sau oprit prea devreme
Doza scăzută, administrarea neregulată sau întreruperea tratamentului prea devreme pot compromite rezultatele terapiei sau pot duce la recăderi, al cărortratament este mai dificil.
Urmaţi recomandările medicului dumneavoastră.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect,.vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau asistentei medicale. înţrerupeţi imediat utilizarea acestui medicament şi cereţi asistenţă medicală dacă aparsemne ale unei reacţii alergice:
Frecvente: afectează 1 până ia 10 utilizatori din 100
-Scăderea tensiunii arteriale a sângelui, tromboflebită.
-dispnee,stridor.
- exantem, prurit, urticarie.
-insuficienţă renală manifestată în principal prin creşterea valorilor creatininei serice.
-flebită, înroşirea tegumentelor la nivelul părţii superioare a corpului şi feţei, durere şi spasm la nivelul toracelui şi muşchilorspatelui.
Mai puţin frecvente: afectează 1 până la 10 utilizatori din 1000
- pierdearea permanentă sau tranzitorie a auzului.
Rare: afectează l până ia 10 utilizatori din 10000
-trombocitopenie, neutropenie, agranulocitoză, eozinofilie.
- reacţii anafilactice, reacţii de hipersensibilitate.
-greaţă, diaree.
-tinitus, ameţeală.
- nefrită interstiţială, insuficienţă renală acută.
- febră determinată de medicament, frisoane.
Foarte rare: afectează mai puţin de 1 utilizator din 10000
-stop cardiac.
-vasculită.
- colită pseudomembranoasă.
- dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson, dermatita cu IgA linear, sindromul lui Lyell.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile, reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.
5. Cum se păstrează Vancomycin
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
A se păstra la loc ferit de lumină, la temperaturi sub 25 °C.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirareînscrisă pe cutie după EXP.
Data de expirare se referă la ultima zi alunii respective.
Nu aruncaţi nici un medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Vancomycin
Vancomycin 500mg pulbere pentru soluţie perfuzabilă
Un flacon cu pulbere conţine 500 mg vancomicină sub formă de clorhidrat de vancomicină. Vancomycin 1000mg pulbere pentru soluţie perfuzabilă
Un flacon cu pulbere conţine 1000 mg vancomicină sub formă de clorhidrat de vancomicină.
Subs. : Paracetamol/clorhidrat
de fenilefrină
Indicatii : Acționează asupra simptomelor de răceală şi gripă: reduce febra, ameliorează durerile de cap, durerile musculare şi articulare, durerile de gât, desfundă nasul înfundat.Acționează asupra simptomelor sinuzitei: ameliorează durerea de cap și desfundă nasul înfundat.
Modafen Hot Drink este utilizat la adulţi (inclusiv vârstnici) şi adolescenţi cu vârsta peste 15 ani.Dacă după 3 zile nu vă simţiţi mai bine sau vă simţiţi mai rău, trebuie să vă adresaţi unui medic.
Administrare : Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum este descris în acest prospect sau aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu
sunteţi sigur. Adulţi, inclusiv vârstnici, şi adolescenţi cu vârsta peste 15 ani: se administrează un plic de maxim patru ori
pe zi. Intervalul dintre doze nu trebuie să fie mai mic de patru ore. Utilizarea la copii și adolescenți
Medicamentul nu este destinat utlizării la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 15 ani. Pacienți cu deteriorarea funcției ficatului sau rinichilor
Adresați-vă unui medic pentru ajustarea dozei înainte de utilizarea acestui medicament. După evaluarea
stării dumneavoastră de sănătate, medicul poate să vă recomande o doză mai mică sau un interval mai
lung de 4 ore între două doze. Mod de administrare:
Pentru administrare orală.
Conţinutul fiecărui plic trebuie dizolvat într-o cană cu apă fierbinte şi băut cât este cald.
Reactii adverse : Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Întrerupeţi administrarea acestui medicament şi adresaţi-vă imediat unui medic dacă observaţi
oricare dintre următoarele reacţii adverse grave (frecvența de apariție - foarte rară):
- Febră mare, durere în gât și leziuni în gură apărute brusc - acestea sunt semne ale unei tulburări foarte grave a sângelui (număr scăzut de celule albe în sânge).
- Reacții alergice grave care determină dificultăți de respirație sau amețeli. Reacții grave pe piele, inclusiv înroșire, vezicule și descuamare a pielii (necroliză epidermică toxică
(NET), sindrom Stevens-Johnson (SSJ), pustuloză exantematoasă generalizată acută, erupție cutanată fixă determinată de medicament). Alte reacții adverse care pot apărea sunt enumerate mai jos, grupate conform frecvenței acestora:
Reacţii adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):- Durere de cap, amețeli, insomnie.Reacţii adverse rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane):
- Senzație de rău (greață), agitaţie, nervozitate. Reacţii adverse foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane):
- Modificări ale numărului de celule din sânge, de exemplu, un număr scăzut de celule albe din sange
sau de trombocite. Tulburările sângelui se pot manifesta ca puncte purpurii, rotunde, nedureroase
apărute pe piele, uneori grupate în pete mai mari, sângerare a gingiilor, sângerări nazale sau vânătăi la
lovituri minore, creșterea sensibilității la infecții, oboseală, dureri de cap.
- Reacții de alergie pe piele, inclusiv erupții trecătoare pe piele, apariția bruscă de umflături în țesutul
de sub suprafața pielii.
- Înroşire a pielii, urticarie.
- Tulburări ale ficatului și rinichilor.
- Perceperea bătăilor inimii (palpitaţii), creșterea tensiunii arteriale.
- Stare de rău (vărsături), diaree. Reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile):
- Dureri ale ochilor și înțepături, vedere încețoșată, sensibilitate anormală sau intoleranță de lumină,
glaucom acut cu unghi închis (vedere încețoșată cu debut brusc, dureri severe oculare sau faciale,
halouri).
- Modificări ale ritmului în care bate inima (mai rapid sau ritm cardiac neregulat).
- Distrugere a celulelor roșii ale sângelui, la pacienți cu o tulburare metabolică numită deficit de
glucozo-6-fosfat dehidrogenază.
- Scăderea numărului de granulocite din sânge (globule albe granulare) numită agranulocitoză.
- Inflamare de cauză alergică a arterelor coronare, numită sindrom Kounis.
- Inflamația ficatului (pot să apară dureri de stomac, pierdere a poftei de mâncare, senzație sau stare de
rău), care poate duce la insuficiență acută a ficatului. Șoc anafilactic, umflarea buzelor, limbii și gâtului (angioedem).
- Dificultăți de respirație sau respirație șuierătoare.
Contraindicatii : Nu luaţi Modafen Hot Drink
- dacă sunteţi alergic la paracetamol, clorhidrat de fenilefrină sau oricare dintre celelalte componente
ale acestui medicament (enumerate la punctul 6).
- dacă aveţi boli grave ale ficatului sau rinichilor.
- dacă aveţi deficit de enzimă glucozo-6-fosfat dehidrogenază
- dacă aveţi tensiune arterială mare.
- dacă aveţi boli grave ale inimii sau vaselor de sânge.
- dacă aveţi o tiroidă hiperactivă (hipertiroidie).
- dacă aveţi diabet zaharat.
- dacă aveţi glaucom cu unghi închis.
- dacă aveți retenție urinară (nu puteți urina).
- dacă aveți o tumoră vasculară a glandei suprarenale (feocromocitom).
- dacă urmaţi tratament cu:
- medicamente utilizate pentru tratamentul depresiei (din categoria inhibitorilor de
monoaminooxidază-IMAO) sau dacă ați luat aceste medicamente în ultimele două săptamâni,
- medicamente utilizate pentru tratamentul depresiei (din categoria antidepresivelor triciclice),
- medicamente utilizate pentru tratamentul tensiunii arteriale mari sau bolilor de inimă (din
categoria beta-blocantelor).
Dacă nu sunteți sigur că oricare din situațiile menționate mai sus se aplică în cazul dumneavoastră,
adresați-vă medicului.
Pastrare : Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original. Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
de fenilefrină
Indicatii : Acționează asupra simptomelor de răceală şi gripă: reduce febra, ameliorează durerile de cap, durerile musculare şi articulare, durerile de gât, desfundă nasul înfundat.Acționează asupra simptomelor sinuzitei: ameliorează durerea de cap și desfundă nasul înfundat.
Modafen Hot Drink este utilizat la adulţi (inclusiv vârstnici) şi adolescenţi cu vârsta peste 15 ani.Dacă după 3 zile nu vă simţiţi mai bine sau vă simţiţi mai rău, trebuie să vă adresaţi unui medic.
Administrare : Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum este descris în acest prospect sau aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu
sunteţi sigur. Adulţi, inclusiv vârstnici, şi adolescenţi cu vârsta peste 15 ani: se administrează un plic de maxim patru ori
pe zi. Intervalul dintre doze nu trebuie să fie mai mic de patru ore. Utilizarea la copii și adolescenți
Medicamentul nu este destinat utlizării la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 15 ani. Pacienți cu deteriorarea funcției ficatului sau rinichilor
Adresați-vă unui medic pentru ajustarea dozei înainte de utilizarea acestui medicament. După evaluarea
stării dumneavoastră de sănătate, medicul poate să vă recomande o doză mai mică sau un interval mai
lung de 4 ore între două doze. Mod de administrare:
Pentru administrare orală.
Conţinutul fiecărui plic trebuie dizolvat într-o cană cu apă fierbinte şi băut cât este cald.
Reactii adverse : Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Întrerupeţi administrarea acestui medicament şi adresaţi-vă imediat unui medic dacă observaţi
oricare dintre următoarele reacţii adverse grave (frecvența de apariție - foarte rară):
- Febră mare, durere în gât și leziuni în gură apărute brusc - acestea sunt semne ale unei tulburări foarte grave a sângelui (număr scăzut de celule albe în sânge).
- Reacții alergice grave care determină dificultăți de respirație sau amețeli. Reacții grave pe piele, inclusiv înroșire, vezicule și descuamare a pielii (necroliză epidermică toxică
(NET), sindrom Stevens-Johnson (SSJ), pustuloză exantematoasă generalizată acută, erupție cutanată fixă determinată de medicament). Alte reacții adverse care pot apărea sunt enumerate mai jos, grupate conform frecvenței acestora:
Reacţii adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):- Durere de cap, amețeli, insomnie.Reacţii adverse rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane):
- Senzație de rău (greață), agitaţie, nervozitate. Reacţii adverse foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane):
- Modificări ale numărului de celule din sânge, de exemplu, un număr scăzut de celule albe din sange
sau de trombocite. Tulburările sângelui se pot manifesta ca puncte purpurii, rotunde, nedureroase
apărute pe piele, uneori grupate în pete mai mari, sângerare a gingiilor, sângerări nazale sau vânătăi la
lovituri minore, creșterea sensibilității la infecții, oboseală, dureri de cap.
- Reacții de alergie pe piele, inclusiv erupții trecătoare pe piele, apariția bruscă de umflături în țesutul
de sub suprafața pielii.
- Înroşire a pielii, urticarie.
- Tulburări ale ficatului și rinichilor.
- Perceperea bătăilor inimii (palpitaţii), creșterea tensiunii arteriale.
- Stare de rău (vărsături), diaree. Reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile):
- Dureri ale ochilor și înțepături, vedere încețoșată, sensibilitate anormală sau intoleranță de lumină,
glaucom acut cu unghi închis (vedere încețoșată cu debut brusc, dureri severe oculare sau faciale,
halouri).
- Modificări ale ritmului în care bate inima (mai rapid sau ritm cardiac neregulat).
- Distrugere a celulelor roșii ale sângelui, la pacienți cu o tulburare metabolică numită deficit de
glucozo-6-fosfat dehidrogenază.
- Scăderea numărului de granulocite din sânge (globule albe granulare) numită agranulocitoză.
- Inflamare de cauză alergică a arterelor coronare, numită sindrom Kounis.
- Inflamația ficatului (pot să apară dureri de stomac, pierdere a poftei de mâncare, senzație sau stare de
rău), care poate duce la insuficiență acută a ficatului. Șoc anafilactic, umflarea buzelor, limbii și gâtului (angioedem).
- Dificultăți de respirație sau respirație șuierătoare.
Contraindicatii : Nu luaţi Modafen Hot Drink
- dacă sunteţi alergic la paracetamol, clorhidrat de fenilefrină sau oricare dintre celelalte componente
ale acestui medicament (enumerate la punctul 6).
- dacă aveţi boli grave ale ficatului sau rinichilor.
- dacă aveţi deficit de enzimă glucozo-6-fosfat dehidrogenază
- dacă aveţi tensiune arterială mare.
- dacă aveţi boli grave ale inimii sau vaselor de sânge.
- dacă aveţi o tiroidă hiperactivă (hipertiroidie).
- dacă aveţi diabet zaharat.
- dacă aveţi glaucom cu unghi închis.
- dacă aveți retenție urinară (nu puteți urina).
- dacă aveți o tumoră vasculară a glandei suprarenale (feocromocitom).
- dacă urmaţi tratament cu:
- medicamente utilizate pentru tratamentul depresiei (din categoria inhibitorilor de
monoaminooxidază-IMAO) sau dacă ați luat aceste medicamente în ultimele două săptamâni,
- medicamente utilizate pentru tratamentul depresiei (din categoria antidepresivelor triciclice),
- medicamente utilizate pentru tratamentul tensiunii arteriale mari sau bolilor de inimă (din
categoria beta-blocantelor).
Dacă nu sunteți sigur că oricare din situațiile menționate mai sus se aplică în cazul dumneavoastră,
adresați-vă medicului.
Pastrare : Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original. Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
-3%
105.73 MDL
109 MDL
INDICAŢII TERAPEUTICE
Dispepsie, consumul concomitent de alimente greu digerabile de origine vegetală,
grase şi neobişnuite; meteorism determinat de tulburările enumerate; accelerarea
tranzitului intestinal cu caracter funcţional.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Intern.
Certificat de înregistrare al medicamentului nr. 21077 din 20.08.2014
Anexa 1
Adulţi şi copii cu vârsta peste 6 ani: câte 1-2 comprimate în timpul mesei sau imediat
după masă. Comprimatele se administrează întregi, fără a fi mestecate, cu o cantitate
suficientă de lichid.
În funcţie de tipul alimentelor consumate sau de gravitatea tulburărilor digestive, cu
scop de terapie enzimatică de substituţie se administrează în timpul mesei 2-4
comprimate.
Regimul de dozare şi durata tratamentului depinde de evoluţia bolii şi se determină în
mod individual de către medic.
REACŢII ADVERSE
Tulburări gastrointestinale: diaree, senzaţie de disconfort în epigastru, greaţă,
vărsături, meteorism, modificarea aspectului scaunului, constipaţie, ocluzie intestinală.
Tulburări ale sistemului imunitar: sunt posibile reacţii de hipersensibilitate (erupţii
cutanate, prurit, strănut, hiperlacrimaţie, bronhospasm, urticarie, reacţii anafilactice).
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la pancreatină sau la oricare din excipienţii preparatului, pancreatită
acută, pancreatită cronică în acutizare, ocluzie intestinală. https://bit.ly/3j6ugts
Dispepsie, consumul concomitent de alimente greu digerabile de origine vegetală,
grase şi neobişnuite; meteorism determinat de tulburările enumerate; accelerarea
tranzitului intestinal cu caracter funcţional.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Intern.
Certificat de înregistrare al medicamentului nr. 21077 din 20.08.2014
Anexa 1
Adulţi şi copii cu vârsta peste 6 ani: câte 1-2 comprimate în timpul mesei sau imediat
după masă. Comprimatele se administrează întregi, fără a fi mestecate, cu o cantitate
suficientă de lichid.
În funcţie de tipul alimentelor consumate sau de gravitatea tulburărilor digestive, cu
scop de terapie enzimatică de substituţie se administrează în timpul mesei 2-4
comprimate.
Regimul de dozare şi durata tratamentului depinde de evoluţia bolii şi se determină în
mod individual de către medic.
REACŢII ADVERSE
Tulburări gastrointestinale: diaree, senzaţie de disconfort în epigastru, greaţă,
vărsături, meteorism, modificarea aspectului scaunului, constipaţie, ocluzie intestinală.
Tulburări ale sistemului imunitar: sunt posibile reacţii de hipersensibilitate (erupţii
cutanate, prurit, strănut, hiperlacrimaţie, bronhospasm, urticarie, reacţii anafilactice).
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la pancreatină sau la oricare din excipienţii preparatului, pancreatită
acută, pancreatită cronică în acutizare, ocluzie intestinală. https://bit.ly/3j6ugts
-3%
23.04 MDL
23.75 MDL
Ce este Glucophage şi pentru ce se utilizează
Glucophage comprimate cu eliberare prelungită conține clorhidrat de metformină în calitate de
substanță activă, care aparține unui grup de medicamente numite biguanide, utilizate în tratamentul
diabetului zaharat de tip 2 (non-insulino dependent).
Glucophage se utilizează împreună cu dieta și exercițiile fizice pentru a reduce riscul de apariție
a diabetului de tip 2 la adulții supraponderali, atunci când dieta și exercițiile fizice singure nu au
fost suficiente pentru a controla glucoza (zahărul) din sânge. Aveți risc crescut de a dezvolta diabet
zaharat de tip 2 dacă aveți și alte boli cum ar fi tensiune arterială crescută, vârsta peste 40 de ani, o
cantitate anormală de lipide (grăsimi) din sânge sau antecedente de diabet zaharat în timpul sarcinii.
Medicamentul este deosebit de eficient dacă aveți vârsta sub 45 de ani, sunteți foarte supraponderal,
aveți niveluri ridicate ale glicemiei după o masă sau aveți diabet zaharat dezvoltat în timpul sarcinii.
Glucophage este utilizat pentru tratamentul diabetului zaharat de tip 2 atunci când dieta și
exercițiile fizice singure nu au fost suficiente pentru a controla glucoza (zahărul) din sânge.
Insulina este un hormon care permite țesuturilor organismului să utilizeze glucoza din sânge și să o
folosească pentru energie sau pentru depozitare pentru a fi utilizată ulterior. Persoanele cu diabet
zaharat de tip 2 nu produc suficientă insulină în pancreas sau organismul lor nu răspunde în mod
adecvat la insulina pe care o produce. Acest lucru duce la o acumulare de glucoză în sânge, care
poate cauza o serie de probleme grave pe termen lung, de aceea este important să continuați să luați
medicamentul, chiar dacă s-ar putea să nu aveți nici un fel de simptome evidente. Glucophage face organismul mai sensibil la insulină și ajută la normalizarea modului în care organismul
dumneavoastră utilizează glucoza.
Glucophage este asociat fie cu o greutate corporală stabilă, fie cu o pierdere modestă în
greutate.
Glucophage comprimate cu eliberare prelungită sunt concepute special pentru a elibera
medicamentul lent în corpul dumneavoastră și, prin urmare, sunt diferite de majoritatea altor tipuri
de comprimate ce conțin metformină.
Cum să utilizaţi Glucophage. Medicul dumneavoastră vă poate prescrie Glucophage XR singur sau în asociere cu alte
medicamente antidiabetice orale sau insulină.
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Înghițiți comprimatul întreg, cu un pahar de apă, fără a-l mesteca.
Doza recomandată
De obicei, veți începe tratamentul cu Glucophage 500 mg pe zi. Dupa ce luați Glucophage
timp de aproximativ 2 săptămâni, medicul dumneavoastră vă poate măsura glicemia și să vă
ajusteze doza. Doza zilnică maximă este de 2000 mg Glucophage.
Dacă aveți funcția renală redusă, medicul vă poate prescrie o doză mai mică.
În mod normal, ar trebui să luați comprimatele o dată pe zi, cu masa de seară.
În unele cazuri, medicul dumneavoastră vă poate recomanda să luați comprimatele de două ori pe
zi. Luați întotdeauna comprimatele cu alimente.
Dacă utilizaţi mai mult Glucophage decât trebuie
Dacă aţi luat mai multe comprimate decât ar fi trebuit, nu vă neliniștiți, însă dacă prezentați
simptome neobișnuite, contactați medicul. Dacă supradoza este mare, acidoza lactică este mai
probabilă. Simptomele acidozei lactice sunt nespecifice, cum ar fi vărsături, durere abdominală
asociată cu crampe musculare, stare generală de rău cu stare de oboseală marcată, dificultate de
respiraţie. Simptomele ulterioare sunt reducerea temperaturii corporale și a frecvenței bătăilor
cardiace.
Dacă prezentați unul dintre aceste simptome, trebuie să vă adresați imediat medicului, deoarece
acidoza lactică poate produce comă. Opriți imediat administrarea de Glucophage și contactaţi
medicul sau cel mai apropiat spital.
Dacă uitaţi să utilizaţi Glucophage. Luați doza omisă cât mai curând posibil cu ceva alimente. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa
doza uitată.
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, Glucophage poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele. Pot apărea următoarele reacții adverse:
Glucophage poate cauza o reacție adversă foarte rară (poate afecta mai puțin de 1 utilizator din
10000), dar foarte severă, numită “ acidoză lactică” (vezi pct. Atenționări și precauții). Dacă se
întâmplă acest lucru, trebuie să întrerupeți utilizarea Glucophage și să contactați imediat
medicul sau cel mai apropiat spital, deoarece acidoza lactică poate conduce la comă.
Glucophage poate cauza rezultate anormale ale testelor hepatice și hepatită (inflamația
ficatului), ce poate conduce la apariția icterului (poate afecta mai puțin de 1 utilizator din 10000).
Dacă observați îngălbenirea albului ochilor și/sau a pielii, adresați-vă imediat medicului
dumneavoastră.
Alte reacţii adverse posibile sunt enumerate conform frecvenței, după cum urmează:
Foarte frecvente (afectează mai mult de 1 din 10 persoane)
- diaree, greață, vărsături, dureri abdominale sau pierderea apetitului. Dacă prezentați aceste
reacții adverse, nu opriți utilizarea comprimatelor, deoarece aceste simptome vor dispărea în
aproximativ 2 săptămâni. Este utilă luarea comprimatelor în timpul mesei sau imediat după
masă.
Frecvente (afectează mai puțin de 1 persoană din 100)
- tulburări ale gustului
Foarte rare (afectează mai puțin de 1 persoană din 10000)
- scăderea nivelului vitaminei B12
- erupții cutanate, inclusiv roșeață, mâncărime și urticarie.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.
Glucophage comprimate cu eliberare prelungită conține clorhidrat de metformină în calitate de
substanță activă, care aparține unui grup de medicamente numite biguanide, utilizate în tratamentul
diabetului zaharat de tip 2 (non-insulino dependent).
Glucophage se utilizează împreună cu dieta și exercițiile fizice pentru a reduce riscul de apariție
a diabetului de tip 2 la adulții supraponderali, atunci când dieta și exercițiile fizice singure nu au
fost suficiente pentru a controla glucoza (zahărul) din sânge. Aveți risc crescut de a dezvolta diabet
zaharat de tip 2 dacă aveți și alte boli cum ar fi tensiune arterială crescută, vârsta peste 40 de ani, o
cantitate anormală de lipide (grăsimi) din sânge sau antecedente de diabet zaharat în timpul sarcinii.
Medicamentul este deosebit de eficient dacă aveți vârsta sub 45 de ani, sunteți foarte supraponderal,
aveți niveluri ridicate ale glicemiei după o masă sau aveți diabet zaharat dezvoltat în timpul sarcinii.
Glucophage este utilizat pentru tratamentul diabetului zaharat de tip 2 atunci când dieta și
exercițiile fizice singure nu au fost suficiente pentru a controla glucoza (zahărul) din sânge.
Insulina este un hormon care permite țesuturilor organismului să utilizeze glucoza din sânge și să o
folosească pentru energie sau pentru depozitare pentru a fi utilizată ulterior. Persoanele cu diabet
zaharat de tip 2 nu produc suficientă insulină în pancreas sau organismul lor nu răspunde în mod
adecvat la insulina pe care o produce. Acest lucru duce la o acumulare de glucoză în sânge, care
poate cauza o serie de probleme grave pe termen lung, de aceea este important să continuați să luați
medicamentul, chiar dacă s-ar putea să nu aveți nici un fel de simptome evidente. Glucophage face organismul mai sensibil la insulină și ajută la normalizarea modului în care organismul
dumneavoastră utilizează glucoza.
Glucophage este asociat fie cu o greutate corporală stabilă, fie cu o pierdere modestă în
greutate.
Glucophage comprimate cu eliberare prelungită sunt concepute special pentru a elibera
medicamentul lent în corpul dumneavoastră și, prin urmare, sunt diferite de majoritatea altor tipuri
de comprimate ce conțin metformină.
Cum să utilizaţi Glucophage. Medicul dumneavoastră vă poate prescrie Glucophage XR singur sau în asociere cu alte
medicamente antidiabetice orale sau insulină.
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Înghițiți comprimatul întreg, cu un pahar de apă, fără a-l mesteca.
Doza recomandată
De obicei, veți începe tratamentul cu Glucophage 500 mg pe zi. Dupa ce luați Glucophage
timp de aproximativ 2 săptămâni, medicul dumneavoastră vă poate măsura glicemia și să vă
ajusteze doza. Doza zilnică maximă este de 2000 mg Glucophage.
Dacă aveți funcția renală redusă, medicul vă poate prescrie o doză mai mică.
În mod normal, ar trebui să luați comprimatele o dată pe zi, cu masa de seară.
În unele cazuri, medicul dumneavoastră vă poate recomanda să luați comprimatele de două ori pe
zi. Luați întotdeauna comprimatele cu alimente.
Dacă utilizaţi mai mult Glucophage decât trebuie
Dacă aţi luat mai multe comprimate decât ar fi trebuit, nu vă neliniștiți, însă dacă prezentați
simptome neobișnuite, contactați medicul. Dacă supradoza este mare, acidoza lactică este mai
probabilă. Simptomele acidozei lactice sunt nespecifice, cum ar fi vărsături, durere abdominală
asociată cu crampe musculare, stare generală de rău cu stare de oboseală marcată, dificultate de
respiraţie. Simptomele ulterioare sunt reducerea temperaturii corporale și a frecvenței bătăilor
cardiace.
Dacă prezentați unul dintre aceste simptome, trebuie să vă adresați imediat medicului, deoarece
acidoza lactică poate produce comă. Opriți imediat administrarea de Glucophage și contactaţi
medicul sau cel mai apropiat spital.
Dacă uitaţi să utilizaţi Glucophage. Luați doza omisă cât mai curând posibil cu ceva alimente. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa
doza uitată.
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, Glucophage poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele. Pot apărea următoarele reacții adverse:
Glucophage poate cauza o reacție adversă foarte rară (poate afecta mai puțin de 1 utilizator din
10000), dar foarte severă, numită “ acidoză lactică” (vezi pct. Atenționări și precauții). Dacă se
întâmplă acest lucru, trebuie să întrerupeți utilizarea Glucophage și să contactați imediat
medicul sau cel mai apropiat spital, deoarece acidoza lactică poate conduce la comă.
Glucophage poate cauza rezultate anormale ale testelor hepatice și hepatită (inflamația
ficatului), ce poate conduce la apariția icterului (poate afecta mai puțin de 1 utilizator din 10000).
Dacă observați îngălbenirea albului ochilor și/sau a pielii, adresați-vă imediat medicului
dumneavoastră.
Alte reacţii adverse posibile sunt enumerate conform frecvenței, după cum urmează:
Foarte frecvente (afectează mai mult de 1 din 10 persoane)
- diaree, greață, vărsături, dureri abdominale sau pierderea apetitului. Dacă prezentați aceste
reacții adverse, nu opriți utilizarea comprimatelor, deoarece aceste simptome vor dispărea în
aproximativ 2 săptămâni. Este utilă luarea comprimatelor în timpul mesei sau imediat după
masă.
Frecvente (afectează mai puțin de 1 persoană din 100)
- tulburări ale gustului
Foarte rare (afectează mai puțin de 1 persoană din 10000)
- scăderea nivelului vitaminei B12
- erupții cutanate, inclusiv roșeață, mâncărime și urticarie.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.
Tifon elast Tonus 9701 plasa impletita 3m N1
Țara producător Lituania
Producător Tonus Elast"
Țara producător Lituania
Producător Tonus Elast"