Plasture latex care protejeaza bataturile reducand durerea provocata de apasarea incaltamintei.

Mod de utilizare: zona de aplicare trebuie sa fie curata si uscata pentru o buna aderenta. Aplicati plasturele central pe zona care trebuie protejata. Schimbati plasturele zilnic.

Comandă

Vizualizare rapidă

Lisinopril face parte din grupul medicamentelor cunoscute sub denumirea de produse active pe sistemul
renină-angiotensină-aldosteron; inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (IECA).
În mod normal, enzima de conversie a angiotensinei (ECA) produce angiotensină II, care controlează în mod
natural presiunea sanguină. Angiotensina II are două acţiuni: contractă vasele sanguine şi reduce producerea
de urină de către rinichi. Ambele acţiuni au darul de a creşte tensiunea arterială. Din moment ce lisinoprilul
blochează ECA, reduce astfel producţia de angiotensină II. Vasele sanguine se relaxează şi rinichii produc mai multă urină. Astfel, determină scăderea tensiunii arteriale.
Reducându-se tensiunea arterială, înseamnă că inima nu mai trebuie să muncească din greu pentru a pompa sângele în organism. De aceea, IECA sunt folosiţi pentru a îmbunătăţi simptomele insuficienţei cardiace şi pentru a creşte supravieţuirea în urma unui infarct miocardic.
Utilizaţi Lisinopril, doar cu recomandarea medicului, în caz de:
-creştere a tensiunii arteriale cauzată de compresia sau blocarea unei artere care aduce sânge la rinichi (hipertensiune renovasculară) sau creştere a tensiunii arteriale fără o cauză evidentă (hipertensiune esenţială);
-insuficienţă cardiacă;
-infarct miocardic acut, îmbunătăţind supravieţuirea;
-la pacienţi cu afectarea funcţiei renale în stadiu incipient din cauza diabetului zaharat. Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată este de 10-40 mg pe zi.
Lisinopril poate fi luat înainte sau după masă, cu un pahar de apă.
Luaţi Lisinopril într-o singură doză pe zi, în fiecare zi. Acest lucru vă ajută la menţinerea eficacităţii
tratamentului.
Mergeţi la medic înainte de terminarea comprimatelor, deoarece poate fi necesară continuarea tratamentului.
Nu întrerupeţi tratamentul cu Lisinopril înainte de a întreba medicul. Dacă întrerupeţi medicaţia brusc,
starea dumneavoastră se poate înrăutăţi. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Reacţiile adverse au fost clasificate în ordinea frecvenţei lor astfel:
Foarte frecvente: pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane.
Frecvente: pot afecta până la 1 din 10 persoane.
Mai puţin frecvente: pot afecta până la 1 din 100 persoane.
Rare: pot afecta până la 1 din 1000 persoane
Foarte rare: pot afecta până la 1 din 10000 persoane.
Cu frecvenţă necunoscută: frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile.

Vizualizare rapidă

Soluţie perfuzabilă
1 ml soluție perfuzabilă conține: 2 mg ciprofloxacină sub formă de ciprofloxacină
lactat
100 ml (1 flacon) soluție perfuzabilă conține 200 mg ciprofloxacină sub formă de
ciprofloxacină lactat.
Excipienți cu efect cunoscut: sodiu (0,1571 mmol/ml sau 3,6133 mg/ml).
Pentru lista tuturor excipienţilor a se vedea pct. 6.1.
FORMA FARMACEUTICĂ
Soluție perfuzabilă
Lichid transparent, de culoare gălbue-verzuie, practic lipsit de particule. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Ciprinol este indicat pentru tratamentul infecţiilor enumerate mai jos (a se vedea pct.
4.4 și 4.5).
Înainte de iniţierea terapiei, trebuie acordată atenţie deosebită informaţiilor
disponibile privind rezistenţa la ciprofloxacină.
Trebuie luat în considerare ghidul oficial privind utilizarea corespunzătoare a
medicamentelor antibacteriene.
Adulţi:
 Infecţii ale tractului respirator inferior cauzate de bacterii gram-negative;
 exacerbarea bolii pulmonare obstructive cronice;
 infecţii bronhopulmonare în fibroza chistică sau în bronşiectazii;
 pneumonie.
 Otită medie cronică supurativă
 Acutizarea sinuzitei cronice, în special dacă aceasta este determinată de bacterii
gram-negative
 Infecţii ale tractului urinar
 Uretrite şi cervicite gonococice
 Epididimo-orhite, incluzând cazurile determinate de Neisseria gonorrhoeae
 Boala inflamatorie pelvină, incluzând cazuri determinate de Neisseria
gonorrhoeae.
În infecţiile tractului genital menţionate mai sus, dacă se presupune sau se ştie că
sunt determinate de Neisseria gonorrhoeae, este important să se obţină informaţii
locale asupra prevalenţei rezistenţei la ciprofloxacină şi să se confirme sensibilitatea
tulpinilor pe baza analizelor de laborator.

 Infecţii ale tractului gastrointestinal ( de exemplu „diareea călătorului”)
 Infecţii intra-abdominale
 Infecţii ale tegumentelor şi ţesuturile subcutanate determinate de bacterii
gram-negative
 Otită externă malignă
 Infecţii ale oaselor şi articulaţiilor
 Tratamentul infecţiilor la pacienţii neutropenici
 Profilaxia infecţiilor la pacienţii neutropenici
 Profilaxia infecţiilor invazive cauzate de Neisseria meningitidis
 Inhalarea de antrax (tratament profilactic şi curativ după expunere).
Copii şi adolescenţi:
 Infecţii bronhopulmonare în fibroza chistică produsă de Pseudomonas
aeruginosa
 Infecţii complicate ale tractului urinar şi pielonefrită
 Inhalare de antrax (tratament profilactic şi curativ după expunere).
De asemenea, Ciprinol poate fi utilizat pentru tratamentul infecţiilor severe la copii şi
adolescenţi, când se consideră necesar.
Tratamentul trebuie iniţiat numai de către un medic cu experienţă în tratamentul
fibrozei chistice şi/sau infecțiilor severe la copii şi adolescenţi (vezi pct. 4.4 și 5.1).
Doze şi mod de administrare
Doze
Dozele sunt determinate de tipul, severitatea şi locul infecţiei, sensibilitatea la
ciprofloxacină a microorganismului(elor) etiologice, funcţia renală a pacientului şi, la
copii şi adolescenţi, greutatea corporală.
Durata tratamentului depinde de severitatea afecţiunii şi evoluţia clinică şi
bacteriologică.
După iniţierea tratamentului intravenos acesta poate fi schimbat cu forme cu
administrare orală sub formă de comprimate, dacă este indicat din punct de vedere
clinic şi în funcţie de decizia medicului. Tratamentul intravenos trebuie urmat de
administrarea pe cale orală a medicamentului cât mai curând posibil.
În cazuri severe sau dacă pacientul nu este capabil să ia comprimate (de exemplu,
pacienţi cu nutriţie enterală), se recomandă administrarea de ciprofloxacină pe cale
intravenoasă până când este posibilă trecerea la administrarea pe cale orală.
Tratamentul infecţiilor cu Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter spp. sau
Staphylococcus spp poate necesita doze mai mari de ciprofloxacină şi asocierea cu
alte medicamente antibacteriene corespunzătoare.
Tratamentul unor infecţii (boala inflamatorie pelvină, infecţii intra-abdominale, infecţii
la pacienţi neutropenici şi infecţii ale oaselor şi articulaţiilor), pot necesita asocierea
altor medicamente antibacteriene corespunzătoare, în funcţie de germenii patogeni
implicaţi. Contraindicaţii
 Hipersensibilitate la substanţa activă, la alte chinolone sau la oricare dintre
excipienţi (a se vedea pct. 6.1).
 Administrarea concomitentă de ciprofloxacină şi tizanidină (a se vedea pct. 4.5).

Vizualizare rapidă

Acetatul de hidrocortizon face parte din grupa glucocorticosteroizilor naturali. Manifestă acţiune antişoc, antitoxică, imunosupresivă, antiexsudativă, antipruriginoasă, antiinflamatoare, desensibilizantă, antialergică. Inhibă reacţiile de hipersensibilitate, procesele proliferative şi exsudative în focarul de infecţie.
Osteoartrită, diverse monoartroze (ale articulaţiilor genunchiului, cotului, coxofemurală), artrită reumatică şi artrite de altă etiologie (cu excepţia artritelor de geneză tuberculoasă şi gonoreică). Periartrită scapulo-humerală, bursită, epicondilită, tendovaginită. Înainte de intervenţii chirurgicale pe articulaţii anchilozante. Ca terapie locală suplimentară la tratamentul sistemic cu corticosteroizi.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE

Înainte de administrare conţinutul fiolei se agită până la formarea unei suspensii omogene.
Adulţilor şi copiilor cu vârsta peste 14 ani: doza la o priză depinde de mărimea articulaţiei şi severitatea afecţiunii-5-50 mg hidrocortizon intraarticular sau periarticular. Timp de 24 ore adulţilor se poate de efectuat injecţii nu mai mult decât în trei articulaţii. Copiilor: doza la o priză depinde de mărimea articulaţiei şi severitatea afecţiunii-530 mg hidrocortizon intraarticular sau periarticular. Acţiunea terapeutică a preparatului la administrarea intraarticulară se instalează peste 6-24 ore şi se menţine de la câteva zile până la câteva săptămâni. Administrarea repetată a preparatului e posibilă peste 3 săptămâni. Preparatul nu se administrează nemijlocit în tendon, de aceea în tendinită preparatul se introduce în teaca tendonului. Preparatul nu poate fi utilizat pentru terapia corticosteroidă sistemică. CONTRAINDICAŢII

Hipersensibilitate la componentele preparatului. Infecţiile intraarticulare. Primul trimestru de sarcină. Afecţiuni infecţioase şi septicemie fără tratament antibacterian. Sindromul Iţenco-Cushing. Tratamentul afecţiunilor tendonului Achile. Perioada de vaccinare. Ulcer peptic gastric şi duodenal. Osteoporoza. Tendinţă la tromboembolii. Insuficienţă renală. Hipertensiune arterială severă. Herpes simplex. Varicela. Tuberculoza în forma activă. Sifilis.

Vizualizare rapidă

Indicaţii terapeutice
Tratamentul hipertensiunii arteriale esenţiale. Carvedilol LPH poate fi utilizat singur sau în asociere cu
alte medicamente antihipertensive.
Tratamentul anginei pectorale cronice stabile.
Tratament adjuvant în insuficienţa cardiacă stabilă, moderată sau severă, în completare la terapia cu
diuretice, digitală, inhibitori ai enzimei de conversie şi /sau alte vasodilatatoare.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la carvedilol sau la oricare dintre excipienţii medicamentului,
Insuficienţă cardiacă necontrolată terapeutic sau insuficienţă cardiacă severă (insuficienţă cardiacă
decompensată clasa IV NYHA ce necesită terapie inotropă intravenoasă),
Astm bronşic, bronhopneumopatie cronică obstructivă, hipertensiune pulmonară, cord pulmonar,
Hipotensiune arterială severă (tensiune arterială sistolică <85 mmHg),
Şoc cardiogen,
Bradicardie severă (sub 50 bătăi pe minut în repaus),
Sindromul sinusului bolnav inclusiv bloc sinoatrial (dacă nu este instalat un stimulator cardiac
permanent),
Bloc AV de gradul II sau III (dacă nu este instalat un stimulator cardiac permanent),
Feocromocitom netratat,
Insuficienţa hepatică severă,
2
Acidoză metabolică,
Angina Prinzmetal,
Boli arteriale periferice severe. Doze şi mod de administrare
Carvedilol LPH trebuie administrat după mese astfel încât absorbţia să fie mai lentă şi efectele
ortostatice evitate.
Dozele trebuie stabilite individual. Tratamentul trebuie început cu doze mici, care vor fi crescute
progresiv la fiecare 7 – 14 zile, până la atingerea efectului clinic dorit. După prima doză şi după
fiecare creştere a dozei se recomandă măsurarea tensiunii arteriale a pacientului în ortostatism la 1 oră
de la administrarea dozei, pentru a exclude posibila hipotensiune arterială ortostatică.
Tratamentul cu Carvedilol LPH se va întrerupe treptat, într-o perioadă de 1 - 2 săptămâni.
Dacă tratamentul a fost întrerupt mai mult de 2 săptămâni, se va relua cu cea mai mică doză.
Hipertensiune arterială esenţială
Doza iniţială recomandată este 12,5 mg carvedilol dimineaţa, după micul dejun, sau 6,25 mg
carvedilol, de 2 ori pe zi (dimineaţa şi seara). După 7 - 14 zile de tratament, posibil chiar după 2 zile,
doza se va creşte la 25 mg carvedilol dimineaţa sau 12,5 mg carvedilol de 2 ori pe zi. După 14 zile de
tratament, doza poate fi crescută din nou, la 50 mg carvedilol pe zi. Pentru dozele indicate se
recomandă utilizarea comprimatelor cu 6,25 mg, 12,5 mg şi 25 mg carvedilol. Doza pentru o singură
administrare nu va depăşi 25 mg iar doza totală zilnică în tratamentul hipertensiunii arteriale nu va
depăşi 50 mg carvedilol.
Angina pectorală cronică stabilă
Doza recomandată la începutul tratamentului cu Carvedilol LPH este de 12,5 mg carvedilol de 2 ori pe
zi, după mese. După 7 - 14 zile de tratament, doza poate fi crescută la 25 mg carvedilol de două ori pe
zi. Dacă această doză este ineficace, după 14 zile de administrare se poate mări doza la 50 mg
carvedilol de 2 ori pe zi dacă pacientul o tolerează bine. Doza zilnică totală în tratamentul anginei
pectorale cronice nu va depăşi 50 mg carvedilol de 2 ori pe zi. În cazul pacienţilor vârstnici, doza
maximă nu va depăşi 25 mg carvedilol de 2 ori pe zi.
Insuficienţa cardiacă cronică
Carvedilol LPH este recomandat a fi utilizat în completarea tratamentului standard, ca diureticele,
inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) şi/sau digitala. Poate fi, de asemenea,
administrat pacienţilor care nu tolerează inhibitorii ECA. Carvedilol LPH poate fi administrat
pacienţilor numai după ce dozele de diuretic, inhibitor ECA şi digitală (dacă este administrată) au fost
stabilite.
Dozele trebuie individualizate. Pacientul trebuie să fie sub monitorizare medicală atentă în primele 2 -
3 ore după doza iniţială şi după fiecare creştere a dozei, iar toleranţa la medicament trebuie testată.
Dacă apare bradicardie (puls sub 55 bătăi/min.), doza de Carvedilol LPH trebuie redusă. Dacă apar
simptome de hipotensiune arterială, trebuie întâi redusă doza de diuretic sau inhibitor ECA, iar, dacă
aceste măsuri sunt insuficiente, se va reduce şi doza de Carvedilol LPH.
La iniţierea tratamentului cu Carvedilol LPH sau după creşterea dozelor, poate apărea o agravare
temporară a insuficienţei cardiace. În acest caz, trebuie crescută doza de diuretic. Uneori este necesară
reducerea temporară a dozei de Carvedilol LPH sau chiar întreruperea tratamentului. Când starea
clinică s-a stabilizat, tratamentul cu Carvedilol LPH şi/sau creşterea dozelor pot fi reluate. Dacă
insuficienţa cardiacă evoluează spre o formă severă (clasa IV - NYHA), întregul tratament trebuie
revizuit.
Doza iniţială recomandată este de 3,125 mg carvedilol, de 2 ori pe zi. Dacă această doză este bine
tolerată, poate fi crescută treptat (la interval de 2 săptămâni) până la doza optimă. Următoarele doze
sunt de 6,25 mg carvedilol, de 2 ori pe zi, după aceea de 12,5 mg carvedilol, de 2 ori/zi şi, în final, de
25 mg carvedilol, de 2 ori pe zi. In funcţie de doza administrată se vor alege comprimatele cu 6,25 mg,
12,5 mg sau 25 mg carvedilol. Pacientul trebuie să utilizeze doza cea mai mare pe care o tolerează
bine. Doza maximă recomandată este de 25 mg carvedilol, de 2 ori pe zi. La pacienţii care au peste 85
kg, doza poate fi crescută cu atenţie la 50 mg carvedilol, de 2 ori pe zi.
6
Ajustarea dozelor
La pacienţii vârstnici, se recomandă o doză de început mai mică: 6,25 mg carvedilol pe zi pentru
tratamentul hipertensiunii arteriale şi 6,25 mg carvedilol de 2 ori pe zi pentru tratamentul anginei
pectorale; în cazul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă asociată acestor afecţiuni: 3,125 mg carvedilol
zilnic pentru tratamentul hipertensiunii arteriale şi anginei pectorale.
Omiterea unei doze
O doză omisă se va lua cât mai repede posibil. În orice caz, dacă este momentul pentru următoarea
doză, pacientul o va lua numai pe aceea şi nu va lua o doză dublă.

Vizualizare rapidă

Azithromycin Lek 500mg comprimate film. N3

Indicatii:
Infectii determinate de microorganisme sensibile la azitromicina:
Infectii ale tractului respirator superior: amigdalite, faringite, sinuzite, otite medii acute;
Infectii ale cailor respiratorii inferioare: bronsite acute si pneumonii usoare sau moderat severe, dobandite in afara spitalului;
Infectii ale pielii si tesuturilor moi;
Infectii genitale necomplicate determinate de Chlamydia trachomatis.
Administrare:
Doza trebuie stabilita de catre medic. Dozele uzuale sunt:
Adulti (inclusiv varstnici)
Pentru tratamentul bolilor cu transmitere sexuala, doza recomandata este de 4 comprimate filmate. Azitromicina 250 mg comprimate filmate intr-o singura administrare orala.
Pentru toate celelalte indicatii, doza totala recomandata este de 6 comprimate filmate Azitromicina 250 mg comprimate filmate, administrate cate 2 comprimate filmate Azitromicina 250 mg
comprimate filmate pe zi, timp de trei zile consecutiv.
Ca o alternativa, aceeasi doza totala de 6 comprimate filmate Azitromicina Sandoz 250 mg comprimate filmate, poate fi administrata pe o perioada totala de cinci zile, 2 comprimate filmate Azitromicina 250 mg comprimate filmate, in prima zi si cate 1 comprimat filmat Azitromicina 250 mg comprimate filmate (250 mg azitromicina), din ziua a doua pana in ziua a cincea.
Copii
Comprimatele filmate Azitromicina 250 mg comprimate filmate trebuie administrate doar la copiii peste 6 ani si cu greutate mai mare de 45 kg, la care se utilizeaza doza uzuala pentru adult.
Pacienti cu insuficienta renala
Nu este necesara ajustarea dozei la pacientii cu insuficienta renala usoara (clearance-ul creatininei
mai mare de 40 ml/min). Nu se cunoaste suficient efectul utilizarii azitromicinei la pacientii cu insuficienta renala mai severa. In consecinta este necesara precautie.
Pacienti cu insuficienta hepatica
Azitromicina comprimate filmate nu trebuie utilizata la persoanele cu insuficienta hepatica grava.
Comprimatele filmate trebuie luate o data pe zi, impreuna cu alimente sau apa. In cazul in care constatati ca efectele azitromicinei sunt prea puternice sau prea slabe, adresati-va medicului dumneavoastra sau farmacistului.
Daca ati luat mai multa Azitromicina comprimate filmate decat ar trebui Daca ati luat mai multe doze de Azitromicina comprimate filmate decat ar trebui, adresati-va imediat medicului dumneavoastra sau celui mai apropiat spital, In caz de supradozaj pot aparea urmatoarele efecte: pierderea temporara a auzului, greata, varsaturi si diaree.

Daca ati uitat sa luati o doza de Azitromicina comprimate filmate
Daca ati uitat sa luati o doza de Azifromicina comprimate filmate, continuati cu dozele recomandate, pana la sfarsitul tratamentului. Nu luati niciodata o doza dubla de azitromicina pentru a suplini astfel doza omisa.

Actiune:
Azitromicina apartine clasei de antibiotice numite macrolide.
Cand utilizati asemenea medicamente trebuie sa tineti seama de aceste interactiuni si sa cereti sfatul medicului dumneavoastra sau farmacistului.
In general cereti sfatul medicului inainte de a utiliza orice medicament.
Este necesara precautie speciala, deoarece medicamentele mentionate mai sus va pot fi cunoscute sub un alt nume, deseori sub numele de marca. In aceasta rubrica este numita doar substanta activa sau grupa terapeutica a medicamentului si nu numele marcii. Uitati-va cu atentie pe ambalajul si prospectul medicamentelor pe care le utilizati, pentru a vedea care este substanta activa a medicamentului respectiv si din
ce grupa terapeutica face parte.

Comandă

Vizualizare rapidă

Levomycetin este un medicament antibacterian utilizat pentru tratarea bolilor infecțioase. Folosit pe scară largă în oftalmologie și pediatrie. Levomicetina este un antibiotic cu spectru larg.

Substanța activă a Levomicetinei afectează în mod eficient multe bacterii gram-pozitive și gram-negative, precum și agenți patogeni ai infecției meningococice, infecții purulente, dizenterie, febră tifoidă.

Levomicetina este indicată în tratamentul bolilor cauzate de bacteriile hemofile, clamidia, rickettsia, brucella, spirochete. În concentrații terapeutice, Levomycetin are un efect bacteriostatic.

Levomycetin conform instrucțiunilor este slab activ împotriva Pseudomonas aeruginosa, a bacteriilor cu aciditate rapidă, a clostridiei și a protozoarelor. Rezistența la medicamente la Levomycetin se dezvoltă relativ lent, dar rezistența încrucișată la alte medicamente chimioterapeutice nu apare de obicei.

Cu aplicarea locală a Levomicetinei, concentrația terapeutică este creată în iris, cornee, umor vitros, umor apos, în timp ce Levomycetin nu pătrunde în lentilă.Levomicetina conform instrucțiunilor se absoarbe rapid și bine atât după administrarea orală, cât și prin administrare rectală, atingând o concentrație maximă în sânge după câteva ore.

Penetrând în organe, lichide și țesuturile corpului, Levomycetin pătrunde bine în lichidul cefalorahidian, precum și în laptele matern.

Formular de eliberare
Levomycetin este lansat sub forma:

Tablete rotunde gălbui de Levomicetină conținând 0,5 g și 0,25 g substanță activă a Levomicetinei. Excipienți - acid stearic sau acid stearic de calciu, amidon de cartofi;
Pulbere pentru soluție injectabilă. Fiecare flacon conține 500 sau 1000 mg de ingredient activ;
Picături pentru ochi (soluție 0,25%). 1 ml de medicament conține 2,5 mg de ingredient activ. În sticle picătură cu 5 și 10 ml. Levomycetin este utilizat pentru:

Persiniosis;
Forme generalizate de salmoneloză;
germen;
tularemia;
Rickettsioses;
Bruceloză;
Febră tifoidă;
meningita;
Chlamydia.Pentru bolile infecțioase de altă etiologie, care sunt cauzate de agenți patogeni sensibili la medicament, Levomycetin este indicat dacă alți agenți chimioterapeutici sunt ineficienți sau în cazurile în care utilizarea lor este imposibilă din cauza intoleranței individuale.

În oftalmologie, Levomycetin este indicat pentru prevenirea și tratamentul bolilor infecțioase ale ochilor:

Contraindicații
Conform instrucțiunilor, utilizarea Levomicetinei este contraindicată în:

Intoleranță individuală la substanța activă;
Diverse boli de piele, inclusiv psoriazis, infecții fungice, eczeme;
Suprimarea hematopoiezei.
Levomycetin conform instrucțiunilor nu este utilizat în timpul sarcinii, la nou-născuți, precum și în timpul alăptării.

Levomicetina pentru copii și adulți nu trebuie prescrisă pentru angină, boli respiratorii acute, precum și pentru scopuri profilactice și pentru forme ușoare de procese infecțioase.

Comandă

Vizualizare rapidă

"Indicaţii terapeutice
Tratamentul rinitei acute, tratamentul adjuvant al sinuzitei și otitei medii.
Decongestionarea mucoasei nazale în caz de intervenții diagnostice.
Sanorin 1 mg/ml picături nazale, emulsie se utilizează la adolescenți cu vârsta peste 15
ani și adulți.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze:
Se administrează câte 1-3 picături în fiecare nară de câteva ori pe zi (de 3 ori pe zi se
consideră suficient). Intervalul între administrării trebuie să constituie cel puțin 4 ore.
Preparatul trebuie administrat doar pentru o perioadă scurtă de timp. Acesta nu trebuie
utilizat mai mult de 5 zile la adulți. Tratamentul poate fi sistat chiar mai devreme, dacă a
fost înlăturată congestia nazală. Administrarea medicamentului poate fi reluată doar după
ce tratamentul a fost întrerupt timp de câteva zile.
Cu scop diagnostic se instilează câte 3-4 picături în fiecare nară, după curățirea nasului.
Mod de administrare:
Medicamentul este instilat în fiecare nară, ținând capul puțin înclinat pe spate. În timpul
instilării în nara stângă se recomandă aplecarea ușoară a capului spre stânga. În timpul
instilării în nara dreaptă se recomandă aplecarea ușoară a capului spre dreapta.
În caz de hemoragii din partea frontală a nasului, este posibilă întroducerea unei meșe de tifon
îmbibată cu preparat în nas.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la nafazolină sau la oricare dintre excipienţii numerați la pct. 6.1.
Copii și adolescenți cu vârsta sub 15 ani.
Rhinitis sicca.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Medicamentul trebuie administrat cu precauție deosebită la pacienții care suferă de tulburări
ale sistemului cardiovascular (hipertensiune arteriala, boală cardiacă ischemică), tulburări
metabolice (diabet zaharat, hipertireoidism) și feocromocitom sau în caz de tratament
concomitent cu inhibitori MAO sau alte preparate potențial hipertensive.
O atenție deosebită se recomandă, de asemenea, în timpul anesteziei generale indusă de
anestezice, care cresc sensibilitatea miocardului față de simpatomimetice (de exemplu,
halotan) și la pacienții cu astm bronșic; în timpul sarcinii și alăptării.
Este necesar să se evite utilizarea pe termen lung și supradozajul, în special la copii.
Utilizarea pe termen lung a medicamentelor descongestionante ale mucoasei nazale poate
conduce la edemațierea și atrofia ulterioară a mucoasei nazale.
Pacienții care utilizează doze mari de preparat trebuie să fie monitorizați îndeaproape în ceea
ce privește posibila apariție a efectelor adverse cardiovasculare și neurologice (palpitatii,
hipertensiune arterială, aritmie, cefalee, vertij, somnolență sau insomnie).
Acest medicament conține para-hidroxibenzoat de metil, care poate provoca reacții alergice
(chiar întârziate).
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Administrarea concomitentă cu inhibitori MAO sau cu antidepresive triciclice și
maprotilină poate duce la creșterea tensiunii arteriale (chiar și peste câteva zile după
administrarea acestora).
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Nu există suficiente informații disponibile cu privire la capacitatea nafazolinei de a
penetra bariera placentară și de a se elimina în laptele matern. Prin urmare, se vor lua în
considerare potențialele riscuri și beneficii ale tratamentului înainte de administrarea
preparatului femeilor gravide sau mamelor care alăptează, iar medicamentul se va indica
numai dacă acest lucru este absolut necesar.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Medicamentul nu are nici un efect sau are un efect neglijabil asupra capacităţii de a
conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Medicamentul, de obicei, este bine tolerat, la respectarea regimului de dozare
recomandat. La pacienții hipertensivi uneori este posibilă apariția unor efecte adverse
ușoare, cum ar fi uscăciunea mucoasei nazale și senzație de arsură. În cazuri foarte rare,
poate apărea congestie nazală intensă după terminarea efectului preparatului.
Doar în cazuri foarte rare este posibilă apariția efectelor sistemice, care apar din cauza
iritației nervilor simpatici, cum ar fi:
Tulburări ale sistemului nervos: foarte rare – nervozitate, cefalee, tremor.
Tulburări cardiace: foarte rare – tahicardie, palpitații.
Tulburări vasculare: foarte rare – hipertensiune arterială.
Afecțiuni cutanate și ale țesutului subcutanat: foarte rare – transpirație excesivă.
Aceste reacții adverse apar preponderent după un supradozaj.
Administrarea nazală pentru mai mult de 5 zile sau administrarea prea frecventă poate
conduce la dependență (sanorinism), însoțită de tumefierea intensă a mucoasei, care apare
după un timp relativ scurt după administrare. Utilizarea pe termen lung a medicamentului
poate afecta epiteliul mucoasei, inhiba activitatea ciliară și cauza daune reversibile
mucoasei și dezvoltarea rhinitis sicca.

http://nomenclator.amdm.gov.md/med_files/694c7a3e-5cb3-11e7-80de-00155d2a071c/23.11.2017%2010_50_11/Sanorin%201%20mg%20ml%20pic%20naz%20emulsie%20RCP%2031.10.2017%20R.pdf"

Comandă

Vizualizare rapidă

INDICAŢII TERAPEUTICE
Klarfast este indicat în tratamentul simptomatic al rinitei alergice şi al urticariei cronice
idiopatice.
Klarfast este indicat la adulţi pentru ameliorarea simptomelor asociate cu rinita alergică
sezonieră şi perenă, precum strănut, congestie nazală, prurit, prurit ocular şi senzaţie
de arsură. Simptomele nazale si oculare se ameliorează rapid după administrarea
internă.
Klarfast este indicat la adulţi pentru ameliorarea simptomelor asociate urticariei cronice
idiopatice.
La copii cu vârsta peste 2 ani, Klarfast este indicat în tratamentul simptomatic al rinitei
alergice sezoniere şi al urticariei cronice idiopatice.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Se administrează intern.
Preparatul poate fi administrat indiferent de mese.
Adulţi şi copii cu vârsta peste 12 ani: câte 10 mg o dată zi.
Copii cu vârsta între 2 şi 12 ani cu masa corporală peste 30 kg: câte 10 mg o dată pe
zi.
Siguranţa şi eficacitatea loratadinei nu au fost stabilite la copii cu vârsta sub 2 ani.
La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă se va administra o doză iniţială mai mică,
deoarece la aceştia clearance-ul loratadinei poate fi redus.
Nu este necesară ajustarea dozelor la pacienţii vârstnici sau la cei care prezintă
insuficienţă renală. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la loratadină sau la oricare dintre excipienţi. https://bit.ly/3cCh2k1

Comandă

Vizualizare rapidă

Emplastru contra bataturilor Pharma Doct (oval,lina) N9

Emplastru contra bataturi Pharma Doct (disc central) N9

Pentru protectie a bataturilor. Nu aplicati pe pielea taiata sau iritata.
Produs pentru uz extern.

Instructiuni
Zona de aplicare trebuie sa fie curata si uscata pentru o buna aderenta.
Aplicati plasturele central pe zona care trebuie protejata.
Schimbati plasturele zilnic.

Comandă

Vizualizare rapidă

INTRODUCERE
Comprimatul Domperon 10 mg este utilizat în tratamentul indigestiei, greață și vărsături. Crește mișcarea alimentelor prin stomac și intestine, ameliorând astfel balonarea, plinătatea și disconfortul gastric.

Luați Domperon 10 mg comprimat cu o jumătate de oră înainte de fiecare masă, în doză și durată, conform recomandărilor medicului. Doza care vi se administrează va depinde de starea dumneavoastră și de modul în care răspundeți la medicament. Ar trebui să luați acest medicament până când medicul dumneavoastră vă spune să vă opriți. Spuneți medicului dumneavoastră despre toate celelalte medicamente pe care le luați, deoarece unele pot afecta sau pot fi afectate de acest medicament.

Cele mai frecvente efecte secundare sunt durerile de cap, gura uscată și durerile de stomac. Cele mai multe dintre acestea sunt temporare și, de obicei, se rezolvă cu timpul. Adresați-vă imediat medicului dumneavoastră dacă sunteți deloc preocupat de oricare dintre aceste reacții adverse. De asemenea, poate provoca amețeli. Nu conduceți vehicule și nu faceți nimic care necesită concentrare mentală până nu știți cum vă afectează acest medicament. Evitați consumul de alcool în timp ce luați acest medicament, deoarece poate agrava efectele secundare. Acest medicament poate provoca, de asemenea, diaree, deci este mai bine să luați multe lichide în timp ce luați acest medicament, deoarece poate ajuta la prevenirea deshidratării.

Înainte de a lua acest medicament, trebuie să informați medicul dacă aveți probleme cu ficatul sau rinichii. Nu ar trebui să o luați în același timp cu un antiacid. Femeile însărcinate trebuie, de asemenea, să consulte medicul. Ar trebui să evitați acest medicament dacă suferiți de ulcer sângerând în stomac. Indigestia înseamnă disconfort în partea superioară a stomacului, care poate avea și alte simptome, cum ar fi dureri de stomac, balonare, senzație de plin etc. Domperon 10 mg comprimat îmbunătățește mișcarea alimentelor în stomac și intestin (intestin). Acest lucru ameliorează aceste simptome și ajută la digestia corectă a alimentelor.

Luați Domperon 10 mg comprimat așa cum va prescris medicul. Gândiți-vă la ce alimente declanșează indigestia și încercați să le evitați; mâncați mese mai mici, mai frecvente; încercați să slăbiți dacă sunteți supraponderal și încercați să găsiți modalități de relaxare. Nu mâncați în decurs de 3-4 ore de la culcare. CUM SE UTILIZEAZĂ DOMPERON TABLET
Luați acest medicament în doză și în timp, conform recomandărilor medicului dumneavoastră. Înghițiți-l în ansamblu. Nu mestecați, nu zdrobiți sau rupeți-l. Comprimatul Domperon 10 mg trebuie administrat cu stomacul gol.

Vizualizare rapidă

INDICAŢII TERAPEUTICE
Infecţii necomplicate şi complicate cauzate de agenţi patogeni sensibili la
ciprofloxacină.
 Infecţii ale căilor respiratorii: pneumonii cauzate de Klebsiella spp.,
Enterobacter spp., Proteus spp., Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa,
Haemophilus spp., Moraxella catarrhalis, Legionella şi stafilococi;
 Infecţii ale urechii medii (otită medie) şi ale sinusurilor paranazale (sinuzită), în
special provocate de microorganisme gram-negative (Pseudomonas aeruginosa,
stafilococi).
 Infecţii oculare.
 Infecţii renale şi/sau ale căilor urinare.
 Infecţii ale organelor genitale, inclusiv anexită, gonoree şi prostatită.
 Infecţii ale organelor cavităţii abdominale (infecţii ale tractului gastrointestinal,
ale căilor biliare, peritonită).
 Infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi.
 Infecţii ale oaselor şi articulaţiilor.
 Septicemie.
 Infecţii sau risc sporit de infecţii (cu scop profilactic) la pacienţii cu sistemul
imunitar compromis (inclusiv în timpul tratamentului cu imunodepresive şi în
caz de neutropenie).
 Decontaminarea selectivă a intestinului în timpul tratamentului cu
imunosupresive.
 Profilaxia infecţiilor invazive, provocate de Neisseria meningitidus.
Copii. Coprofloxacina poate fi utilizată la copii în calitate de remediu de linia întâi şi a
doua pentru tratamentul infecţiilor complicate ale tractului urinar şi pielonefritei,
provocate de Escherichia coli (în studiile clinice vârsta copiilor care au administrat
tratamentul a constituit 1-17 ani), de asemenea, pentru tratamentul complicaţiilor
pulmonare, provocate de Pseudomonas aeruginosa la copiii cu mucoviscidoză (în
studiile clinice vârsta copiilor care au administrat tratamentul a constituit 5-17 ani).
Tratamentul cu ciprofloxacină trebuie iniţiat doar după evaluarea riguroasă a
raportului risc-beneficiu, din cauza probabilităţii de apariţie a efectelor adverse din
partea articulaţiilor şi/sau a ţesuturilor periarticulare.
Tratamentul copiilor în studiile clinice s-a efectuat doar conform indicaţiilor
enumerate. Experienţa clinică de tratament al copiilor conform altor indicaţii este
limitată.
Antrax prin inhalare la adulţi şi copii
Reducerea riscului de apariţie sau progresare a antraxului după contactul aerogen cu
Bacillus anthracis.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Este necesară respectarea recomandărilor oficiale referitor la utilizarea adecvată a
remediilor antibacteriene. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la ciprofloxacină, alte chinolone sau alte componente ale
preparatului.
Administrarea concomitentă cu tizanidina din cauza efectelor adverse clinic relevante
(hipotensiune arterială, somnolenţă), cauzate de majorarea concentraţiei plasmatice a
tizanidinei.
Deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenază. https://bit.ly/3hF9FLS

1 ... 203 204 205 206 207 ... 217

Acasa Catalog 0 Favorite Cabinet

Medicamente

Magazin online

Catalog

Promoții

Branduri

Companie

Despre companie

Noutăți

Cariere

Informaţii

Farmacii

Politica cookie

Contacte

Regulament Card Frumos

Felicia Eco

Adrese Optici

Ajutor

Modalități de plată

Termeni de livrare

Întrebări frecvente

Cum comand?

Metode de livrare

Reclamații și întrebări