Filtru
Întâi cele populare
-3%
7.76 MDL
8 MDL
Cateterul este conceput pentru cateterizarea pe termen lung (până la 7 zile) a vezicii urinare și alte proceduri medicale.
Caracteristici distinctive:
Cateterul este fabricat din latex acoperit cu silicon de înaltă calitate. Materialul transparent vă permite să controlați vizual mișcarea urinei prin cateter.
Învelișul din silicon biocompatibil reduce riscul de iritare a țesuturilor și asigură confort și siguranță pacientului.
Rigid optim înainte de inserare, cateterul se înmoaie odată cu temperatura corpului, reducând posibilul disconfort. Datorită suprafeței netede, vârful cateterului trece cu ușurință prin îngustarea uretrei, previne iritarea membranei mucoase a uretrei și formarea de incrustații pe suprafața interioară a cateterului. Capătul distal este echipat cu 2 orificii laterale care optimizează drenajul urinei.
Cateterul este cu două canale, permite instilații, hemostază, lavaj de organe. Conectorul durabil în formă de pâlnie este rezistent la răsucire, asigură o conexiune de înaltă calitate între cateter și pisoar.
Balonul durabil și simetric este ușor de umflat și dezumflat. Oferă siguranță maximă pentru pacient. Capacitate flacon până la 30 ml. Tranziția lină de la balon la axul cateterului reduce posibilitatea de traumă în timpul inserției. Supapa anti-retur a cateterului este proiectată pentru umplerea balonului cu o seringă fără ac.
Cateterul este ambalat desfășurat, ceea ce vă permite să introduceți cateterul direct din ambalaj fără a-l atinge.
Specificatii:
steril, destinat pentru o singura utilizare.
Fabricat din latex acoperit cu silicon de înaltă calitate
Caracteristici distinctive:
Cateterul este fabricat din latex acoperit cu silicon de înaltă calitate. Materialul transparent vă permite să controlați vizual mișcarea urinei prin cateter.
Învelișul din silicon biocompatibil reduce riscul de iritare a țesuturilor și asigură confort și siguranță pacientului.
Rigid optim înainte de inserare, cateterul se înmoaie odată cu temperatura corpului, reducând posibilul disconfort. Datorită suprafeței netede, vârful cateterului trece cu ușurință prin îngustarea uretrei, previne iritarea membranei mucoase a uretrei și formarea de incrustații pe suprafața interioară a cateterului. Capătul distal este echipat cu 2 orificii laterale care optimizează drenajul urinei.
Cateterul este cu două canale, permite instilații, hemostază, lavaj de organe. Conectorul durabil în formă de pâlnie este rezistent la răsucire, asigură o conexiune de înaltă calitate între cateter și pisoar.
Balonul durabil și simetric este ușor de umflat și dezumflat. Oferă siguranță maximă pentru pacient. Capacitate flacon până la 30 ml. Tranziția lină de la balon la axul cateterului reduce posibilitatea de traumă în timpul inserției. Supapa anti-retur a cateterului este proiectată pentru umplerea balonului cu o seringă fără ac.
Cateterul este ambalat desfășurat, ceea ce vă permite să introduceți cateterul direct din ambalaj fără a-l atinge.
Specificatii:
steril, destinat pentru o singura utilizare.
Fabricat din latex acoperit cu silicon de înaltă calitate
-3%
152.73 MDL
157.45 MDL
Substanta activa: ticagrelor
Grupa farmaceutica: inhibitori ai agregarii plachetare excluzand heparina
Indicatii:
Brilinta, administrat în asociere cu acid acetilsalicilic (AAS), este indicat pentru prevenţia evenimentelor aterotrombotice la pacienţii adulţi cu sindrom coronarian acut (angină instabilă, infarct miocardic fără supradenivelare de segment ST [NSTEMI] sau infarct miocardic cu supradenivelare de ST [STEMI]); inclusiv pacienţii trataţi medical şi cei trataţi prin intervenţie coronariană percutanată (PCI) sau by-pass coronarian (CABG).
Contraindicatii:
• Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi.
• Sângerare patologică activă.
• Antecedente de hemoragii intracraniene
• Insuficienţă hepatică moderată până la severă
• Administrarea concomitentă a ticagrelor cu inhibitori puternici ai CYP3A4 (de exemplu ketoconazol, claritromicină, nefozodonă, ritonavir şi atazanavir) este contraindicată, deoarece administrarea concomitentă poate determina creşterea marcată a expunerii la ticagrelor.
Administrare:
Doze
Tratamentul cu Brilinta trebuie iniţiat cu o doză unică de încărcare de 180 mg (două comprimate de 90 mg) şi ulterior continuat cu 90 mg de două ori pe zi.
Pacienţii care utilizează Brilinta trebuie să utilizeze zilnic şi AAS, cu excepţia cazurilor în care există contraindicaţii specifice. După doza iniţială de AAS, Brilinta trebuie administrat în asociere cu o doză de menţinere de AAS, de 75-150 mg.
Tratamentul este recomandat timp de până la 12 luni cu excepţia cazului în care este indicată clinic întreruperea administrării Brilinta . Experienţa tratamentului pe o durată mai mare de 12 luni este limitată.
La pacienţii cu sindrom coronarian acut (SCA), întreruperea prematură a oricărui tratament antiplachetar, incluzând Brilinta, poate creşte riscul de deces de cauză cardiovasculară sau infarct miocardic ca urmare a afecţiunilor subiacente ale pacientului. Ca urmare, trebuie evitată întreruperea prematură a tratamentului.
De asemenea, trebuie evitată omisiunea administrării dozelor. Un pacient care omite o doză de Brilinta trebuie să utilizeze numai un comprimat de 90 mg (următoarea doză) la ora programată.
Pacienţii trataţi cu clopidogrel pot fi trecuţi direct la tratamentul cu Brilinta dacă este necesar. Schimbarea tratamentului de la prasugrel la Brilinta nu a fost investigată.
Grupe speciale de pacienţi
Vârstnici
Nu este necesară ajustarea dozei la vârstnici.
Insuficienţă renală
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală. Nu sunt disponibile informaţii privind tratamentul pacienţilor care efectuează şedinţe de dializă renală şi, prin urmare, Brilinta nu este recomandat la aceşti pacienţi.
Insuficienţă hepatică
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară. Brilinta nu a fost studiat la pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată sau severă. Ca urmare, utilizarea sa la pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată până la severă este contraindicată.
Copii şi adolescenţi
Siguranţa şi eficacitatea Brilinta la copiii cu vârsta sub 18 ani în indicaţiile aprobate la adulţi nu au fost stabilite. Nu există date disponibile
Mod de administrare
Pentru administrare orală. Brilinta poate fi administrat cu sau fără alimente.
Atentionari:
Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu s-au efectuat studii privind efectele Brilinta asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Brilinta are o influenţă neglijabilă sau nu are nicio influenţă asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
Supradozaj:
Ticagrelor este bine tolerat în doze unice de până la 900 mg. Toxicitatea gastro-intestinală a limitat creşterea dozelor, într-un singur studiu cu doze crescătoare. Alte reacţii adverse semnificative clinic care pot să apară în caz de supradozaj includ dispnee şi pauze ventriculare.
În caz de supradozaj, monitorizaţi aceste reacţii adverse potenţiale şi luaţi în considerare monitorizarea ECG.
În prezent nu există niciun antidot cunoscut pentru contracararea efectelor Brilinta şi nu se anticipează ca Brilinta să fie dializabil (vezi pct. 4.4). Tratamentul supradozajului trebuie s
ă respecte standardele locale ale practicii medicale. Efectul anticipat al administrării excesive de Brilinta este durata prelungită a riscului de sângerare asociat cu inhibarea plachetară. Dacă apare sângerare, trebuie instituite măsuri de susţinere adecvate.
Sarcina si alaptarea:
Femei aflate la vârsta fertilă
Femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să utilizeze metode contraceptive adecvate în timpul tratamentului cu Brilinta, pentru evitarea sarcinii.
Sarcină
Nu există date sau există date limitate privind utilizarea ticagrelor la gravide. Studiile la animale au evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere. Nu este recomandată administrarea Brilinta în timpul sarcinii.
Alăptarea
Datele de farmacodinamie/toxicologie disponibile la animale au evidenţiat excreţia în lapte a ticagrelor şi a metaboliţilor săi activi. Nu poate fi exclus un risc pentru nou-născuţi/sugari. Decizia de a întrerupe alăptarea sau de a întrerupe/nu administra Brilinta, trebuie luată ţinând cont de beneficiul alăptării pentru copil şi beneficiul tratamentului pentru femeie.
Fertilitatea
Ticagrelor nu a avut niciun efect asupra fertilităţii la masculi sau femele.
Prezentare ambalaj:
Comprimate rotunde, biconvexe, de culoare galbenă, marcate cu „90” deasupra „T” pe una dintre feţe şi plane pe cealaltă faţă.
Grupa farmaceutica: inhibitori ai agregarii plachetare excluzand heparina
Indicatii:
Brilinta, administrat în asociere cu acid acetilsalicilic (AAS), este indicat pentru prevenţia evenimentelor aterotrombotice la pacienţii adulţi cu sindrom coronarian acut (angină instabilă, infarct miocardic fără supradenivelare de segment ST [NSTEMI] sau infarct miocardic cu supradenivelare de ST [STEMI]); inclusiv pacienţii trataţi medical şi cei trataţi prin intervenţie coronariană percutanată (PCI) sau by-pass coronarian (CABG).
Contraindicatii:
• Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi.
• Sângerare patologică activă.
• Antecedente de hemoragii intracraniene
• Insuficienţă hepatică moderată până la severă
• Administrarea concomitentă a ticagrelor cu inhibitori puternici ai CYP3A4 (de exemplu ketoconazol, claritromicină, nefozodonă, ritonavir şi atazanavir) este contraindicată, deoarece administrarea concomitentă poate determina creşterea marcată a expunerii la ticagrelor.
Administrare:
Doze
Tratamentul cu Brilinta trebuie iniţiat cu o doză unică de încărcare de 180 mg (două comprimate de 90 mg) şi ulterior continuat cu 90 mg de două ori pe zi.
Pacienţii care utilizează Brilinta trebuie să utilizeze zilnic şi AAS, cu excepţia cazurilor în care există contraindicaţii specifice. După doza iniţială de AAS, Brilinta trebuie administrat în asociere cu o doză de menţinere de AAS, de 75-150 mg.
Tratamentul este recomandat timp de până la 12 luni cu excepţia cazului în care este indicată clinic întreruperea administrării Brilinta . Experienţa tratamentului pe o durată mai mare de 12 luni este limitată.
La pacienţii cu sindrom coronarian acut (SCA), întreruperea prematură a oricărui tratament antiplachetar, incluzând Brilinta, poate creşte riscul de deces de cauză cardiovasculară sau infarct miocardic ca urmare a afecţiunilor subiacente ale pacientului. Ca urmare, trebuie evitată întreruperea prematură a tratamentului.
De asemenea, trebuie evitată omisiunea administrării dozelor. Un pacient care omite o doză de Brilinta trebuie să utilizeze numai un comprimat de 90 mg (următoarea doză) la ora programată.
Pacienţii trataţi cu clopidogrel pot fi trecuţi direct la tratamentul cu Brilinta dacă este necesar. Schimbarea tratamentului de la prasugrel la Brilinta nu a fost investigată.
Grupe speciale de pacienţi
Vârstnici
Nu este necesară ajustarea dozei la vârstnici.
Insuficienţă renală
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală. Nu sunt disponibile informaţii privind tratamentul pacienţilor care efectuează şedinţe de dializă renală şi, prin urmare, Brilinta nu este recomandat la aceşti pacienţi.
Insuficienţă hepatică
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară. Brilinta nu a fost studiat la pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată sau severă. Ca urmare, utilizarea sa la pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată până la severă este contraindicată.
Copii şi adolescenţi
Siguranţa şi eficacitatea Brilinta la copiii cu vârsta sub 18 ani în indicaţiile aprobate la adulţi nu au fost stabilite. Nu există date disponibile
Mod de administrare
Pentru administrare orală. Brilinta poate fi administrat cu sau fără alimente.
Atentionari:
Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu s-au efectuat studii privind efectele Brilinta asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Brilinta are o influenţă neglijabilă sau nu are nicio influenţă asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
Supradozaj:
Ticagrelor este bine tolerat în doze unice de până la 900 mg. Toxicitatea gastro-intestinală a limitat creşterea dozelor, într-un singur studiu cu doze crescătoare. Alte reacţii adverse semnificative clinic care pot să apară în caz de supradozaj includ dispnee şi pauze ventriculare.
În caz de supradozaj, monitorizaţi aceste reacţii adverse potenţiale şi luaţi în considerare monitorizarea ECG.
În prezent nu există niciun antidot cunoscut pentru contracararea efectelor Brilinta şi nu se anticipează ca Brilinta să fie dializabil (vezi pct. 4.4). Tratamentul supradozajului trebuie s
ă respecte standardele locale ale practicii medicale. Efectul anticipat al administrării excesive de Brilinta este durata prelungită a riscului de sângerare asociat cu inhibarea plachetară. Dacă apare sângerare, trebuie instituite măsuri de susţinere adecvate.
Sarcina si alaptarea:
Femei aflate la vârsta fertilă
Femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să utilizeze metode contraceptive adecvate în timpul tratamentului cu Brilinta, pentru evitarea sarcinii.
Sarcină
Nu există date sau există date limitate privind utilizarea ticagrelor la gravide. Studiile la animale au evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere. Nu este recomandată administrarea Brilinta în timpul sarcinii.
Alăptarea
Datele de farmacodinamie/toxicologie disponibile la animale au evidenţiat excreţia în lapte a ticagrelor şi a metaboliţilor săi activi. Nu poate fi exclus un risc pentru nou-născuţi/sugari. Decizia de a întrerupe alăptarea sau de a întrerupe/nu administra Brilinta, trebuie luată ţinând cont de beneficiul alăptării pentru copil şi beneficiul tratamentului pentru femeie.
Fertilitatea
Ticagrelor nu a avut niciun efect asupra fertilităţii la masculi sau femele.
Prezentare ambalaj:
Comprimate rotunde, biconvexe, de culoare galbenă, marcate cu „90” deasupra „T” pe una dintre feţe şi plane pe cealaltă faţă.
-3%
1 018.01 MDL
1 049.50 MDL
INDICAŢII TERAPEUTICE
Candidoze ale mucoaselor: orofaringiană (inclusiv cauzată de protezele dentare),
esofagiană, bronhopulmonară neinvazivă, candiduria.
Candidoze genitale: candidoza vaginala acută sau recurentă; profilaxia recidivelor
candidozei vaginale recurente (3 recidive pe an şi mai mult), balanita candidozică.
Dermatomicoze, incluzând tinea pedis, tinea corporis, tinea cruris, tinea versicolor,
tinea unguium (onicomicoze).
Profilaxia infecţiilor fungice la pacienţi ce sunt supuşi terapiei citostatice sau
radioterapiei, la bolnavii cu SIDA.
Fusys® DT se administrează la copii în tratamentul candidozei orofaringiene,
meningita criptococică, în infecţii micotice (tinea pedis, tinea corporis, tinea cruris,
tinea versicolor, tinea unguium (onicomicoze)), micoze endemice profunde,
incluzând coccidiomicoze.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Doza nictemerală a fluconazolului depinde de caracterul şi gravitatea infecţiei
micotice şi poate constitui de la 50 mg până la 400 mg. Dozele sunt determinate de
către medic.
Comprimatele se administrează la copii şi adulţi.
Comprimatul se va dizolva în linguriţă de ceai cu apă (50 mg/5 ml) sau
corespunzător dozei.
Durata tratamentului depinde de răspunsul clinic şi micologic.
Fusys® DT se administrează zilnic o dată pe zi.
În candidoza orofaringiană a adulţilor, de regulă, preparatul se administrează în
doze de 50-100 mg o dată pe zi, durata tratamentului constituie 7-14 zile. La
necesitate, la pacienţii cu imunodeficienţă tratamentul poate fi mai îndelungat.
Terapia candidozei orale atrofice cauzată de proteze dentare – 50 mg o dată pe zi,
timp de 14 zile, concomitent cu prelucrarea cu antiseptice a protezelor dentare.
În alte infecţii candidozice ale mucoaselor (cu excepţia candidozei genitale), de ex.
în esofagite, infecţii bronhopulmonare neinvazive, candidoză cutaneomucoasă,
candidurie – câte 50-100 mg/zi, timp de 14-30 zile.
În candidoza vaginală: se administrează oral 150 mg fluconazol în doză unică.
Pentru a reduce incidenţa candidozei vaginale recurente, se poate administra o
doză de 150 mg o dată pe lună. Durata tratamentului se stabileşte individual
(variază între 4-12 luni). Unele paciente pot necesita o administrare mai frecventă.
În balanita candidozică – intern 150 mg fluconazol în doză unică.
Dermatomicoze: în cazul micozelor cutanate inclusiv tinea pedis, tinea corporis,
tinea cruris se indică 150 mg o dată pe săptămână sau 50 mg o dată pe zi. Durata
tratamentului – 2-4 săptămâni, dar în tinea pedis poate necesita tratament până la
6 săptămâni. În tinea versicolor doza recomandată constituie 300 mg o dată pe
săptămână timp de 2 săptămâni. În unele cazuri poate fi necesară administrarea
unei doze suplimentare, pe când în alte cazuri este suficientă administrarea de 300-
400 mg în doză unică. O schemă alternativă de tratament este administrarea
preparatului câte 50 mg o dată pe zi timp de 2-4 săptămâni. În tinea ungium doza
recomandată – 150 mg intern o dată pe săptămână. Tratamentul se va continua
până la înlocuirea unghiei afectate cu creşterea ulterioară a unghiei neafectate.
Restabilirea unghiilor de la mâini şi picioare necesită respectiv 3-6 luni şi 6-12 luni.
Administrarea la vârstnici
Dacă funcţia renală este intactă, preparatul se va indica în doze obişnuite. Pentru
pacienţii cu insuficienţă renală (clearance-ul creatininei 11-50 ml/min) se va
administra o doză de atac de 50-400 mg în prima zi de tratament; apoi pentru
administrarea ulterioară doza nictemerală de fluconazol se reduce cu 50%. La
pacienţii dializaţi regulat se administrează o doză de fluconazol după fiecare şedinţă
de dializă.
Administrarea a copii
Doza nictemerală pentru copii nu trebuie să depăşească doza nictemerală pentru
adulţi.
În candidoza mucoaselor doza recomandată este de 3 mg/kg/zi.
Pentru tratamentul candidozei generalizate şi infecţiei criptococice doza
recomandată este de 6-12 mg/kg/zi în funcţie de severitatea maladiei.
Pentru profilaxia infecţiilor fungice la bolnavii cu imunodeficienţe, în caz de risc înalt
de dezvoltare a infecţiilor ca rezultat al neutropeniei în urma terapiei cu citostatice
sau radioterapiei, preparatul se administrează în doză de 3-12 mg/kg/zi, în funcţie
de extinderea şi durata neutropeniei induse. https://bit.ly/3uoBIll
Candidoze ale mucoaselor: orofaringiană (inclusiv cauzată de protezele dentare),
esofagiană, bronhopulmonară neinvazivă, candiduria.
Candidoze genitale: candidoza vaginala acută sau recurentă; profilaxia recidivelor
candidozei vaginale recurente (3 recidive pe an şi mai mult), balanita candidozică.
Dermatomicoze, incluzând tinea pedis, tinea corporis, tinea cruris, tinea versicolor,
tinea unguium (onicomicoze).
Profilaxia infecţiilor fungice la pacienţi ce sunt supuşi terapiei citostatice sau
radioterapiei, la bolnavii cu SIDA.
Fusys® DT se administrează la copii în tratamentul candidozei orofaringiene,
meningita criptococică, în infecţii micotice (tinea pedis, tinea corporis, tinea cruris,
tinea versicolor, tinea unguium (onicomicoze)), micoze endemice profunde,
incluzând coccidiomicoze.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Doza nictemerală a fluconazolului depinde de caracterul şi gravitatea infecţiei
micotice şi poate constitui de la 50 mg până la 400 mg. Dozele sunt determinate de
către medic.
Comprimatele se administrează la copii şi adulţi.
Comprimatul se va dizolva în linguriţă de ceai cu apă (50 mg/5 ml) sau
corespunzător dozei.
Durata tratamentului depinde de răspunsul clinic şi micologic.
Fusys® DT se administrează zilnic o dată pe zi.
În candidoza orofaringiană a adulţilor, de regulă, preparatul se administrează în
doze de 50-100 mg o dată pe zi, durata tratamentului constituie 7-14 zile. La
necesitate, la pacienţii cu imunodeficienţă tratamentul poate fi mai îndelungat.
Terapia candidozei orale atrofice cauzată de proteze dentare – 50 mg o dată pe zi,
timp de 14 zile, concomitent cu prelucrarea cu antiseptice a protezelor dentare.
În alte infecţii candidozice ale mucoaselor (cu excepţia candidozei genitale), de ex.
în esofagite, infecţii bronhopulmonare neinvazive, candidoză cutaneomucoasă,
candidurie – câte 50-100 mg/zi, timp de 14-30 zile.
În candidoza vaginală: se administrează oral 150 mg fluconazol în doză unică.
Pentru a reduce incidenţa candidozei vaginale recurente, se poate administra o
doză de 150 mg o dată pe lună. Durata tratamentului se stabileşte individual
(variază între 4-12 luni). Unele paciente pot necesita o administrare mai frecventă.
În balanita candidozică – intern 150 mg fluconazol în doză unică.
Dermatomicoze: în cazul micozelor cutanate inclusiv tinea pedis, tinea corporis,
tinea cruris se indică 150 mg o dată pe săptămână sau 50 mg o dată pe zi. Durata
tratamentului – 2-4 săptămâni, dar în tinea pedis poate necesita tratament până la
6 săptămâni. În tinea versicolor doza recomandată constituie 300 mg o dată pe
săptămână timp de 2 săptămâni. În unele cazuri poate fi necesară administrarea
unei doze suplimentare, pe când în alte cazuri este suficientă administrarea de 300-
400 mg în doză unică. O schemă alternativă de tratament este administrarea
preparatului câte 50 mg o dată pe zi timp de 2-4 săptămâni. În tinea ungium doza
recomandată – 150 mg intern o dată pe săptămână. Tratamentul se va continua
până la înlocuirea unghiei afectate cu creşterea ulterioară a unghiei neafectate.
Restabilirea unghiilor de la mâini şi picioare necesită respectiv 3-6 luni şi 6-12 luni.
Administrarea la vârstnici
Dacă funcţia renală este intactă, preparatul se va indica în doze obişnuite. Pentru
pacienţii cu insuficienţă renală (clearance-ul creatininei 11-50 ml/min) se va
administra o doză de atac de 50-400 mg în prima zi de tratament; apoi pentru
administrarea ulterioară doza nictemerală de fluconazol se reduce cu 50%. La
pacienţii dializaţi regulat se administrează o doză de fluconazol după fiecare şedinţă
de dializă.
Administrarea a copii
Doza nictemerală pentru copii nu trebuie să depăşească doza nictemerală pentru
adulţi.
În candidoza mucoaselor doza recomandată este de 3 mg/kg/zi.
Pentru tratamentul candidozei generalizate şi infecţiei criptococice doza
recomandată este de 6-12 mg/kg/zi în funcţie de severitatea maladiei.
Pentru profilaxia infecţiilor fungice la bolnavii cu imunodeficienţe, în caz de risc înalt
de dezvoltare a infecţiilor ca rezultat al neutropeniei în urma terapiei cu citostatice
sau radioterapiei, preparatul se administrează în doză de 3-12 mg/kg/zi, în funcţie
de extinderea şi durata neutropeniei induse. https://bit.ly/3uoBIll
-3%
67.95 MDL
70.05 MDL
Compozitia si forma de prezentare:
Seringa 20ml. Intr-un ambalaj de hartie steril este o seringa de unica folosinta si acul. Seringa consta dintr-un piston,corpul seringii, rezervor
Seringa 20ml. Intr-un ambalaj de hartie steril este o seringa de unica folosinta si acul. Seringa consta dintr-un piston,corpul seringii, rezervor
Complexul Honda Forte hrănește țesutul cartilajului, promovează reînnoirea sa naturală, îmbunătățește starea structurală a articulațiilor și a coloanei vertebrale și susține capacitatea lor funcțională. Recomandări de utilizare
Adulții iau 1-2 comprimate zilnic la mese. Durata admiterii este de cel puțin 1 lună. Cursul recomandat este de 3-6 luni.
Contraindicații
Intoleranță individuală la componente, sarcină, alăptare. Se recomandă consultarea unui medic înainte de utilizare.
Adulții iau 1-2 comprimate zilnic la mese. Durata admiterii este de cel puțin 1 lună. Cursul recomandat este de 3-6 luni.
Contraindicații
Intoleranță individuală la componente, sarcină, alăptare. Se recomandă consultarea unui medic înainte de utilizare.
-3%
755.63 MDL
779 MDL
Indicatii:
Infectii determinate de microorganisme sensibile la azitromicina:
Infectii ale tractului respirator superior: amigdalite, faringite, sinuzite, otite medii acute;
Infectii ale cailor respiratorii inferioare: bronsite acute si pneumonii usoare sau moderat severe, dobandite in afara spitalului;
Infectii ale pielii si tesuturilor moi;
Infectii genitale necomplicate determinate de Chlamydia trachomatis.
Administrare:
Doza trebuie stabilita de catre medic. Dozele uzuale sunt:
Adulti (inclusiv varstnici)
Pentru tratamentul bolilor cu transmitere sexuala, doza recomandata este de 4 comprimate filmate. Azitromicina 250 mg comprimate filmate intr-o singura administrare orala.
Pentru toate celelalte indicatii, doza totala recomandata este de 6 comprimate filmate Azitromicina 250 mg comprimate filmate, administrate cate 2 comprimate filmate Azitromicina 250 mg
comprimate filmate pe zi, timp de trei zile consecutiv.
Ca o alternativa, aceeasi doza totala de 6 comprimate filmate Azitromicina Sandoz 250 mg comprimate filmate, poate fi administrata pe o perioada totala de cinci zile, 2 comprimate filmate Azitromicina 250 mg comprimate filmate, in prima zi si cate 1 comprimat filmat Azitromicina 250 mg comprimate filmate (250 mg azitromicina), din ziua a doua pana in ziua a cincea.
Copii
Comprimatele filmate Azitromicina 250 mg comprimate filmate trebuie administrate doar la copiii peste 6 ani si cu greutate mai mare de 45 kg, la care se utilizeaza doza uzuala pentru adult.
Pacienti cu insuficienta renala
Nu este necesara ajustarea dozei la pacientii cu insuficienta renala usoara (clearance-ul creatininei
mai mare de 40 ml/min). Nu se cunoaste suficient efectul utilizarii azitromicinei la pacientii cu insuficienta renala mai severa. In consecinta este necesara precautie.
Pacienti cu insuficienta hepatica
Azitromicina comprimate filmate nu trebuie utilizata la persoanele cu insuficienta hepatica grava.
Comprimatele filmate trebuie luate o data pe zi, impreuna cu alimente sau apa. In cazul in care constatati ca efectele azitromicinei sunt prea puternice sau prea slabe, adresati-va medicului dumneavoastra sau farmacistului.
Daca ati luat mai multa Azitromicina comprimate filmate decat ar trebui Daca ati luat mai multe doze de Azitromicina comprimate filmate decat ar trebui, adresati-va imediat medicului dumneavoastra sau celui mai apropiat spital, In caz de supradozaj pot aparea urmatoarele efecte: pierderea temporara a auzului, greata, varsaturi si diaree.
Daca ati uitat sa luati o doza de Azitromicina comprimate filmate
Daca ati uitat sa luati o doza de Azifromicina comprimate filmate, continuati cu dozele recomandate, pana la sfarsitul tratamentului. Nu luati niciodata o doza dubla de azitromicina pentru a suplini astfel doza omisa.
Actiune:
Azitromicina apartine clasei de antibiotice numite macrolide.
Cand utilizati asemenea medicamente trebuie sa tineti seama de aceste interactiuni si sa cereti sfatul medicului dumneavoastra sau farmacistului.
In general cereti sfatul medicului inainte de a utiliza orice medicament.
Este necesara precautie speciala, deoarece medicamentele mentionate mai sus va pot fi cunoscute sub un alt nume, deseori sub numele de marca. In aceasta rubrica este numita doar substanta activa sau grupa terapeutica a medicamentului si nu numele marcii. Uitati-va cu atentie pe ambalajul si prospectul medicamentelor pe care le utilizati, pentru a vedea care este substanta activa a medicamentului respectiv si din
ce grupa terapeutica face parte.
Infectii determinate de microorganisme sensibile la azitromicina:
Infectii ale tractului respirator superior: amigdalite, faringite, sinuzite, otite medii acute;
Infectii ale cailor respiratorii inferioare: bronsite acute si pneumonii usoare sau moderat severe, dobandite in afara spitalului;
Infectii ale pielii si tesuturilor moi;
Infectii genitale necomplicate determinate de Chlamydia trachomatis.
Administrare:
Doza trebuie stabilita de catre medic. Dozele uzuale sunt:
Adulti (inclusiv varstnici)
Pentru tratamentul bolilor cu transmitere sexuala, doza recomandata este de 4 comprimate filmate. Azitromicina 250 mg comprimate filmate intr-o singura administrare orala.
Pentru toate celelalte indicatii, doza totala recomandata este de 6 comprimate filmate Azitromicina 250 mg comprimate filmate, administrate cate 2 comprimate filmate Azitromicina 250 mg
comprimate filmate pe zi, timp de trei zile consecutiv.
Ca o alternativa, aceeasi doza totala de 6 comprimate filmate Azitromicina Sandoz 250 mg comprimate filmate, poate fi administrata pe o perioada totala de cinci zile, 2 comprimate filmate Azitromicina 250 mg comprimate filmate, in prima zi si cate 1 comprimat filmat Azitromicina 250 mg comprimate filmate (250 mg azitromicina), din ziua a doua pana in ziua a cincea.
Copii
Comprimatele filmate Azitromicina 250 mg comprimate filmate trebuie administrate doar la copiii peste 6 ani si cu greutate mai mare de 45 kg, la care se utilizeaza doza uzuala pentru adult.
Pacienti cu insuficienta renala
Nu este necesara ajustarea dozei la pacientii cu insuficienta renala usoara (clearance-ul creatininei
mai mare de 40 ml/min). Nu se cunoaste suficient efectul utilizarii azitromicinei la pacientii cu insuficienta renala mai severa. In consecinta este necesara precautie.
Pacienti cu insuficienta hepatica
Azitromicina comprimate filmate nu trebuie utilizata la persoanele cu insuficienta hepatica grava.
Comprimatele filmate trebuie luate o data pe zi, impreuna cu alimente sau apa. In cazul in care constatati ca efectele azitromicinei sunt prea puternice sau prea slabe, adresati-va medicului dumneavoastra sau farmacistului.
Daca ati luat mai multa Azitromicina comprimate filmate decat ar trebui Daca ati luat mai multe doze de Azitromicina comprimate filmate decat ar trebui, adresati-va imediat medicului dumneavoastra sau celui mai apropiat spital, In caz de supradozaj pot aparea urmatoarele efecte: pierderea temporara a auzului, greata, varsaturi si diaree.
Daca ati uitat sa luati o doza de Azitromicina comprimate filmate
Daca ati uitat sa luati o doza de Azifromicina comprimate filmate, continuati cu dozele recomandate, pana la sfarsitul tratamentului. Nu luati niciodata o doza dubla de azitromicina pentru a suplini astfel doza omisa.
Actiune:
Azitromicina apartine clasei de antibiotice numite macrolide.
Cand utilizati asemenea medicamente trebuie sa tineti seama de aceste interactiuni si sa cereti sfatul medicului dumneavoastra sau farmacistului.
In general cereti sfatul medicului inainte de a utiliza orice medicament.
Este necesara precautie speciala, deoarece medicamentele mentionate mai sus va pot fi cunoscute sub un alt nume, deseori sub numele de marca. In aceasta rubrica este numita doar substanta activa sau grupa terapeutica a medicamentului si nu numele marcii. Uitati-va cu atentie pe ambalajul si prospectul medicamentelor pe care le utilizati, pentru a vedea care este substanta activa a medicamentului respectiv si din
ce grupa terapeutica face parte.
-3%
40.64 MDL
41.90 MDL
-3%
25.03 MDL
25.80 MDL
Lisinopril face parte din grupul medicamentelor cunoscute sub denumirea de produse active pe sistemul
renină-angiotensină-aldosteron; inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (IECA).
În mod normal, enzima de conversie a angiotensinei (ECA) produce angiotensină II, care controlează în mod
natural presiunea sanguină. Angiotensina II are două acţiuni: contractă vasele sanguine şi reduce producerea
de urină de către rinichi. Ambele acţiuni au darul de a creşte tensiunea arterială. Din moment ce lisinoprilul
blochează ECA, reduce astfel producţia de angiotensină II. Vasele sanguine se relaxează şi rinichii produc mai multă urină. Astfel, determină scăderea tensiunii arteriale.
Reducându-se tensiunea arterială, înseamnă că inima nu mai trebuie să muncească din greu pentru a pompa sângele în organism. De aceea, IECA sunt folosiţi pentru a îmbunătăţi simptomele insuficienţei cardiace şi pentru a creşte supravieţuirea în urma unui infarct miocardic.
Utilizaţi Lisinopril, doar cu recomandarea medicului, în caz de:
-creştere a tensiunii arteriale cauzată de compresia sau blocarea unei artere care aduce sânge la rinichi (hipertensiune renovasculară) sau creştere a tensiunii arteriale fără o cauză evidentă (hipertensiune esenţială);
-insuficienţă cardiacă;
-infarct miocardic acut, îmbunătăţind supravieţuirea;
-la pacienţi cu afectarea funcţiei renale în stadiu incipient din cauza diabetului zaharat. Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată este de 10-40 mg pe zi.
Lisinopril poate fi luat înainte sau după masă, cu un pahar de apă.
Luaţi Lisinopril într-o singură doză pe zi, în fiecare zi. Acest lucru vă ajută la menţinerea eficacităţii
tratamentului.
Mergeţi la medic înainte de terminarea comprimatelor, deoarece poate fi necesară continuarea tratamentului.
Nu întrerupeţi tratamentul cu Lisinopril înainte de a întreba medicul. Dacă întrerupeţi medicaţia brusc,
starea dumneavoastră se poate înrăutăţi. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Reacţiile adverse au fost clasificate în ordinea frecvenţei lor astfel:
Foarte frecvente: pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane.
Frecvente: pot afecta până la 1 din 10 persoane.
Mai puţin frecvente: pot afecta până la 1 din 100 persoane.
Rare: pot afecta până la 1 din 1000 persoane
Foarte rare: pot afecta până la 1 din 10000 persoane.
Cu frecvenţă necunoscută: frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile.
renină-angiotensină-aldosteron; inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (IECA).
În mod normal, enzima de conversie a angiotensinei (ECA) produce angiotensină II, care controlează în mod
natural presiunea sanguină. Angiotensina II are două acţiuni: contractă vasele sanguine şi reduce producerea
de urină de către rinichi. Ambele acţiuni au darul de a creşte tensiunea arterială. Din moment ce lisinoprilul
blochează ECA, reduce astfel producţia de angiotensină II. Vasele sanguine se relaxează şi rinichii produc mai multă urină. Astfel, determină scăderea tensiunii arteriale.
Reducându-se tensiunea arterială, înseamnă că inima nu mai trebuie să muncească din greu pentru a pompa sângele în organism. De aceea, IECA sunt folosiţi pentru a îmbunătăţi simptomele insuficienţei cardiace şi pentru a creşte supravieţuirea în urma unui infarct miocardic.
Utilizaţi Lisinopril, doar cu recomandarea medicului, în caz de:
-creştere a tensiunii arteriale cauzată de compresia sau blocarea unei artere care aduce sânge la rinichi (hipertensiune renovasculară) sau creştere a tensiunii arteriale fără o cauză evidentă (hipertensiune esenţială);
-insuficienţă cardiacă;
-infarct miocardic acut, îmbunătăţind supravieţuirea;
-la pacienţi cu afectarea funcţiei renale în stadiu incipient din cauza diabetului zaharat. Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată este de 10-40 mg pe zi.
Lisinopril poate fi luat înainte sau după masă, cu un pahar de apă.
Luaţi Lisinopril într-o singură doză pe zi, în fiecare zi. Acest lucru vă ajută la menţinerea eficacităţii
tratamentului.
Mergeţi la medic înainte de terminarea comprimatelor, deoarece poate fi necesară continuarea tratamentului.
Nu întrerupeţi tratamentul cu Lisinopril înainte de a întreba medicul. Dacă întrerupeţi medicaţia brusc,
starea dumneavoastră se poate înrăutăţi. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Reacţiile adverse au fost clasificate în ordinea frecvenţei lor astfel:
Foarte frecvente: pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane.
Frecvente: pot afecta până la 1 din 10 persoane.
Mai puţin frecvente: pot afecta până la 1 din 100 persoane.
Rare: pot afecta până la 1 din 1000 persoane
Foarte rare: pot afecta până la 1 din 10000 persoane.
Cu frecvenţă necunoscută: frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile.
1. CE ESTE KETOPROFEN ROMPHARM ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ Ketoprofen Rompharm conţine o substanţă numită ketoprofen. Ketoprofen aparţine grupului de medicamente numite: „antiinflamatoare nesteroidiene” (AINS). Ketoprofen scade durerea şi inflamaţia provocată uneori de substanţe din organism denumite prostaglandine. Ketoprofen acţionează prin scăderea cantităţii acestor prostaglandine. Ketoprofen Rompharm scade durerea şi inflamaţia de origine osoasă, musculară, articulară care pot însoţi unele episoade de agravare a bolilor reumatice sau după unele intervenţii chirurgicale, traumatisme. Ketoprofen Rompharm este indicat în: - boli de natură reumatică (poliartrită reumatoidă, spondilartrite seronegative, gută, artroze, reumatism care afectează ţesuturile din jurul articulaţiilor); - dureri după o intervenţie chirurgicală; - dureri după un traumatism sau dureri musculare de natură inflamatorie; - dureri la nivelul coloanei (lombalgii, sciatică); - dureri de natură neoplazică (cancer). Ketoprofen Rompharm se administrează intramuscular profund sau perfuzare intravenoasă lentă după diluare. Injecţia de Ketoprofen Rompharm vă va fi administrată de către un medic sau o asistentă medicală, de obicei într-un spital sau o clinică.
2. CUM SĂ UTILIZAŢI KETOPROFEN ROMPHARM Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum este descris în acest prospect sau aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Ketoprofen Rompharm se administrează intramuscular profund sau perfuzare intravenoasă lentă după diluare (în ser fiziologic, soluţie Ringer sau glucoză). Injecţia de Ketoprofen Rompharm vă va fi administrată de către un medic sau o asistentă medicală, de obicei într-un spital sau o clinică. Administrarea intravenoasă sub formă de perfuzie se va face numai în spital. Doza zilnică recomandată este de 1-2 fiole pe zi (100 – 200 mg pe zi) de Ketoprofen Rompharm. Doza zilnică va fi divizată în două prize. Nu veţi primi mai mult de 2 fiole în 24 ore (maxim 200 mg ketoprofen pe zi). Unele persoane pot primi doze mai mici: - Persoanele cu afecţiuni ale rinichiului, ficatului - Pacienţii în vârstă Mod de administrare: Intramuscular: se administrează cât mai profund, în cadranul superior și extern al fesei. În perfuzie intravenoasă: conţinutul unei fiole se diluează cu o soluţie pentru preparate injectabile de ser fiziologic 0,9%, soluţie Ringer, glucoză 5% (100 - 500 ml). Durata tratamentului: Durata tratamentului injectabil este de maxim 2 zile. Dacă Ketoprofen Rompharm este utilizat în asociere cu alte analgezice puternice, cum ar fi morfina, doza de ketoprofen va fi aceeaşi cu cea explicată mai sus. 5 Utilizarea la copii Dozele de Ketoprofen Rompharm nu au fost stabilite pentru utilizare la copii. De aceea medicamentul nu este recomandat la copii.
3. Nu utilizaţi Ketoprofen Rompharm - dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la ketoprofen sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6); - dacă aţi avut vreodată o reacţie alergică la ketoprofen, acidul acetilsalicilic, la alte AINS (de exemplu, ibuprofen). Reacţiile alergice pot include: respiraţie şuierătoare (bronhospasm), crize de astm bronşic, obstrucţie nazală severă, mâncărime a pielii, erupţii cutanate sau tumefacţie la nivelul feţei, buzelor sau limbii, alte reacţii alergice sau polipi nazali după ce aţi utilizat aceste medicamente; - dacă aveţi în prezent ulcer gastric sau intestinal sau hemoragie gastro-intestinală; - dacă în trecut aţi prezentat mai mult de două episoade de ulcer gastric sau intestinal sau hemoragie gastro-intestinală; - dacă aveţi o boală severă de ficat; - dacă aveţi insuficienţă cardiacă severă; - dacă aveţi o boală severă de rinichi; - dacă aveţi în prezent hemoragii sau boli cerebro-vasculare hemoragice; - dacă suferiţi de diateză hemoragică, adică organismul dumneavoastră are tendinţa la hemoragii repetate; - dacă urmaţi tratament cu medicamente care previn formarea de cheaguri (trombi) în sânge numite şi anticoagulante (warfarină, acenocumarol); - dacă sunteţi în ultimul trimestru de sarcină. Dacă vă aflaţi în oricare din aceste situaţii, nu vi se va administra acest medicament. Spuneţi imediat medicului dumneavoastră sau asistentei medicale.
2. CUM SĂ UTILIZAŢI KETOPROFEN ROMPHARM Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum este descris în acest prospect sau aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Ketoprofen Rompharm se administrează intramuscular profund sau perfuzare intravenoasă lentă după diluare (în ser fiziologic, soluţie Ringer sau glucoză). Injecţia de Ketoprofen Rompharm vă va fi administrată de către un medic sau o asistentă medicală, de obicei într-un spital sau o clinică. Administrarea intravenoasă sub formă de perfuzie se va face numai în spital. Doza zilnică recomandată este de 1-2 fiole pe zi (100 – 200 mg pe zi) de Ketoprofen Rompharm. Doza zilnică va fi divizată în două prize. Nu veţi primi mai mult de 2 fiole în 24 ore (maxim 200 mg ketoprofen pe zi). Unele persoane pot primi doze mai mici: - Persoanele cu afecţiuni ale rinichiului, ficatului - Pacienţii în vârstă Mod de administrare: Intramuscular: se administrează cât mai profund, în cadranul superior și extern al fesei. În perfuzie intravenoasă: conţinutul unei fiole se diluează cu o soluţie pentru preparate injectabile de ser fiziologic 0,9%, soluţie Ringer, glucoză 5% (100 - 500 ml). Durata tratamentului: Durata tratamentului injectabil este de maxim 2 zile. Dacă Ketoprofen Rompharm este utilizat în asociere cu alte analgezice puternice, cum ar fi morfina, doza de ketoprofen va fi aceeaşi cu cea explicată mai sus. 5 Utilizarea la copii Dozele de Ketoprofen Rompharm nu au fost stabilite pentru utilizare la copii. De aceea medicamentul nu este recomandat la copii.
3. Nu utilizaţi Ketoprofen Rompharm - dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la ketoprofen sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6); - dacă aţi avut vreodată o reacţie alergică la ketoprofen, acidul acetilsalicilic, la alte AINS (de exemplu, ibuprofen). Reacţiile alergice pot include: respiraţie şuierătoare (bronhospasm), crize de astm bronşic, obstrucţie nazală severă, mâncărime a pielii, erupţii cutanate sau tumefacţie la nivelul feţei, buzelor sau limbii, alte reacţii alergice sau polipi nazali după ce aţi utilizat aceste medicamente; - dacă aveţi în prezent ulcer gastric sau intestinal sau hemoragie gastro-intestinală; - dacă în trecut aţi prezentat mai mult de două episoade de ulcer gastric sau intestinal sau hemoragie gastro-intestinală; - dacă aveţi o boală severă de ficat; - dacă aveţi insuficienţă cardiacă severă; - dacă aveţi o boală severă de rinichi; - dacă aveţi în prezent hemoragii sau boli cerebro-vasculare hemoragice; - dacă suferiţi de diateză hemoragică, adică organismul dumneavoastră are tendinţa la hemoragii repetate; - dacă urmaţi tratament cu medicamente care previn formarea de cheaguri (trombi) în sânge numite şi anticoagulante (warfarină, acenocumarol); - dacă sunteţi în ultimul trimestru de sarcină. Dacă vă aflaţi în oricare din aceste situaţii, nu vi se va administra acest medicament. Spuneţi imediat medicului dumneavoastră sau asistentei medicale.
Rețetă medicală
Ce este Analgin-BP şi pentu ce se utilizează
Analgin-BP conţine оn calitate de substanţă activă metamizol sodic. Medicamentul
оnlătură durerea şi reduce temperatura corpului оn caz de febră.
Analgin-BP se utilizează оn caz de:
- dureri severe acute cauzate de traumatisme sau operaţii chirurgicale,
- colici (dureri spasmodice оn abdomen),
- dureri de origine tumorală (durere canceroasă),
- febră mare care nu răspunde la alte măsuri terapeutice. Cum să utilizați Analgin-BP
Medicul dumneavoastră va decide cвnd şi cum să vă administreze Analgin-BP.
Medicamentul se va administra оn venă sau prin injectare оn muşchi.
Doza este determinată de intensitatea durerii sau febrei şi de sensibilitatea
individuală a răspunsului la Analgin-BP. Este esenţial să se aleagă cea mai
mică doză care controlează durerea şi febra.
Utilizarea la copii şi adolescenţi cu vвrsta sub 18 ani se va limita la cazurile
de urgenţă, conform indicaţiilor stricte, selectate de către profesioniştii din
domeniul sănătăţii.
Pentru copii şi adolescenţi cu vвrsta sub 14 ani doza de metamizol pentru o
administrare constituie 8-16 mg kg greutate corporală.
Adulţilor şi adolescenţilor cu vвrsta peste 15 de ani (> 53 kg) poate fi administrată
o doză de pвnă la 1000 mg. Оn caz de efect insuficient al unei singure
doze, оn funcţie de doza zilnică maximă, doza unică maximă poate fi administrată
pвnă la 4 ori pe zi. Tabelul de mai jos prezintă doza recomandată şi
doza maximă.
Doza pentru administrare parenterală constituie, de obicei, 6-16 mg metamizol
per kg greutate corporală.
Pacienţilor cu vвrsta cuprinsă оntre 3 luni şi 1 an metamizolul se administrează
doar intramuscular. Utilizarea dozelor mai mari de 1000 mg metamizol
parenteral trebuie atent evaluată, datorită dezvoltării posibile a
reacţiilor hipotensive.
Vвrsta
(greutatea
corporală)
Doza pentru o administrare
3-11 luni (5-8 kg) 0,1-0,2 ml Analgin (50-100 mg metamizol sodic)
exclusiv intramuscular
1-3 ani (9-15 kg) 0,2-0,5 ml Analgin (100-250 mg metamizol sodic)
4-6 ani (16-23 kg) 0,3-0,8 ml Analgin (150-400 mg metamizol sodic)
7-9 ani (24-30 kg) 0,4-1 ml Analgin (200-500 mg metamizol sodic)
10-12 ani (31-45 kg) 0,5-1 ml Analgin (250-500 mg metamizol sodic)
13-14 ani (46-53 kg 0,8-1,8 ml Analgin (400-900 mg metamizol sodic)
Adulţi şi adolescenţi
cu vвrsta peste 15 ani
(> 53 kg)
1-2 ml* Analgin (500-1000 mg metamizol sodic)
*- dacă este necesar, doza pentru o administrare poate fi mărită pвnă la 5 ml
(ce corespunde la 2500 mg metamizol), iar doză zilnică - pвnă la 10 ml (ce
corespunde la 5000 mg metamizol).
Modul de administrare depinde de efectul terapeutic scontat şi starea pacientului.
Оn majoritatea cazurilor, administrarea orală este suficientă pentru
a realiza un efect satisfăcător.
Dacă este necesar un efect rapid, este posibilă administrarea prin injecţie intravenoasă
sau intramusculară. La selectarea modului de utilizare, trebuie să
se ia оn considerare riscul mai mare de reacţii anafilactice sau anafilactoide
la utilizarea parenterală.
Analgin-BP se administrează intravenos sau intramuscular (la sugari cu vвrsta
3-11 luni - doar intramuscular). Temperatura soluţiei injectată injectabile
trebuie să fie aproape de temperatura corpului.
Analgin-BP soluţie injectabilă poate fi amestecat sau diluat cu soluţie de
glucoză 5%, soluţie clorură de sodiu 0,9% sau Ringer lactat. Din cauza stabilităţii
limitate a acestor soluţii, acestea trebuie să fie administrate imediat.
Din cauza incompatibilităţii potenţiale, nu se recomandă administrarea
Analgin-BP cu alte medicamente оn aceeaşi seringă sau оntr-un sistem de
perfuzie intravenoasă.
Durata tratamentului depinde de tipul şi severitatea bolii. Terapia pe termen
lung cu Analgin-BP necesită monitorizarea regulată a parametrilor hematologici,
inclusiv a numărului de leucocite.
Analgin-BP conţine оn calitate de substanţă activă metamizol sodic. Medicamentul
оnlătură durerea şi reduce temperatura corpului оn caz de febră.
Analgin-BP se utilizează оn caz de:
- dureri severe acute cauzate de traumatisme sau operaţii chirurgicale,
- colici (dureri spasmodice оn abdomen),
- dureri de origine tumorală (durere canceroasă),
- febră mare care nu răspunde la alte măsuri terapeutice. Cum să utilizați Analgin-BP
Medicul dumneavoastră va decide cвnd şi cum să vă administreze Analgin-BP.
Medicamentul se va administra оn venă sau prin injectare оn muşchi.
Doza este determinată de intensitatea durerii sau febrei şi de sensibilitatea
individuală a răspunsului la Analgin-BP. Este esenţial să se aleagă cea mai
mică doză care controlează durerea şi febra.
Utilizarea la copii şi adolescenţi cu vвrsta sub 18 ani se va limita la cazurile
de urgenţă, conform indicaţiilor stricte, selectate de către profesioniştii din
domeniul sănătăţii.
Pentru copii şi adolescenţi cu vвrsta sub 14 ani doza de metamizol pentru o
administrare constituie 8-16 mg kg greutate corporală.
Adulţilor şi adolescenţilor cu vвrsta peste 15 de ani (> 53 kg) poate fi administrată
o doză de pвnă la 1000 mg. Оn caz de efect insuficient al unei singure
doze, оn funcţie de doza zilnică maximă, doza unică maximă poate fi administrată
pвnă la 4 ori pe zi. Tabelul de mai jos prezintă doza recomandată şi
doza maximă.
Doza pentru administrare parenterală constituie, de obicei, 6-16 mg metamizol
per kg greutate corporală.
Pacienţilor cu vвrsta cuprinsă оntre 3 luni şi 1 an metamizolul se administrează
doar intramuscular. Utilizarea dozelor mai mari de 1000 mg metamizol
parenteral trebuie atent evaluată, datorită dezvoltării posibile a
reacţiilor hipotensive.
Vвrsta
(greutatea
corporală)
Doza pentru o administrare
3-11 luni (5-8 kg) 0,1-0,2 ml Analgin (50-100 mg metamizol sodic)
exclusiv intramuscular
1-3 ani (9-15 kg) 0,2-0,5 ml Analgin (100-250 mg metamizol sodic)
4-6 ani (16-23 kg) 0,3-0,8 ml Analgin (150-400 mg metamizol sodic)
7-9 ani (24-30 kg) 0,4-1 ml Analgin (200-500 mg metamizol sodic)
10-12 ani (31-45 kg) 0,5-1 ml Analgin (250-500 mg metamizol sodic)
13-14 ani (46-53 kg 0,8-1,8 ml Analgin (400-900 mg metamizol sodic)
Adulţi şi adolescenţi
cu vвrsta peste 15 ani
(> 53 kg)
1-2 ml* Analgin (500-1000 mg metamizol sodic)
*- dacă este necesar, doza pentru o administrare poate fi mărită pвnă la 5 ml
(ce corespunde la 2500 mg metamizol), iar doză zilnică - pвnă la 10 ml (ce
corespunde la 5000 mg metamizol).
Modul de administrare depinde de efectul terapeutic scontat şi starea pacientului.
Оn majoritatea cazurilor, administrarea orală este suficientă pentru
a realiza un efect satisfăcător.
Dacă este necesar un efect rapid, este posibilă administrarea prin injecţie intravenoasă
sau intramusculară. La selectarea modului de utilizare, trebuie să
se ia оn considerare riscul mai mare de reacţii anafilactice sau anafilactoide
la utilizarea parenterală.
Analgin-BP se administrează intravenos sau intramuscular (la sugari cu vвrsta
3-11 luni - doar intramuscular). Temperatura soluţiei injectată injectabile
trebuie să fie aproape de temperatura corpului.
Analgin-BP soluţie injectabilă poate fi amestecat sau diluat cu soluţie de
glucoză 5%, soluţie clorură de sodiu 0,9% sau Ringer lactat. Din cauza stabilităţii
limitate a acestor soluţii, acestea trebuie să fie administrate imediat.
Din cauza incompatibilităţii potenţiale, nu se recomandă administrarea
Analgin-BP cu alte medicamente оn aceeaşi seringă sau оntr-un sistem de
perfuzie intravenoasă.
Durata tratamentului depinde de tipul şi severitatea bolii. Terapia pe termen
lung cu Analgin-BP necesită monitorizarea regulată a parametrilor hematologici,
inclusiv a numărului de leucocite.
-3%
68.58 MDL
70.70 MDL
-3%
420.06 MDL
433.05 MDL
INDICAŢII TERAPEUTICE
Infecţii necomplicate şi complicate cauzate de agenţi patogeni sensibili la
ciprofloxacină.
Infecţii ale căilor respiratorii: pneumonii cauzate de Klebsiella spp.,
Enterobacter spp., Proteus spp., Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa,
Haemophilus spp., Moraxella catarrhalis, Legionella şi stafilococi;
Infecţii ale urechii medii (otită medie) şi ale sinusurilor paranazale (sinuzită), în
special provocate de microorganisme gram-negative (Pseudomonas aeruginosa,
stafilococi).
Infecţii oculare.
Infecţii renale şi/sau ale căilor urinare.
Infecţii ale organelor genitale, inclusiv anexită, gonoree şi prostatită.
Infecţii ale organelor cavităţii abdominale (infecţii ale tractului gastrointestinal,
ale căilor biliare, peritonită).
Infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi.
Infecţii ale oaselor şi articulaţiilor.
Septicemie.
Infecţii sau risc sporit de infecţii (cu scop profilactic) la pacienţii cu sistemul
imunitar compromis (inclusiv în timpul tratamentului cu imunodepresive şi în
caz de neutropenie).
Decontaminarea selectivă a intestinului în timpul tratamentului cu
imunosupresive.
Profilaxia infecţiilor invazive, provocate de Neisseria meningitidus.
Copii. Coprofloxacina poate fi utilizată la copii în calitate de remediu de linia întâi şi a
doua pentru tratamentul infecţiilor complicate ale tractului urinar şi pielonefritei,
provocate de Escherichia coli (în studiile clinice vârsta copiilor care au administrat
tratamentul a constituit 1-17 ani), de asemenea, pentru tratamentul complicaţiilor
pulmonare, provocate de Pseudomonas aeruginosa la copiii cu mucoviscidoză (în
studiile clinice vârsta copiilor care au administrat tratamentul a constituit 5-17 ani).
Tratamentul cu ciprofloxacină trebuie iniţiat doar după evaluarea riguroasă a
raportului risc-beneficiu, din cauza probabilităţii de apariţie a efectelor adverse din
partea articulaţiilor şi/sau a ţesuturilor periarticulare.
Tratamentul copiilor în studiile clinice s-a efectuat doar conform indicaţiilor
enumerate. Experienţa clinică de tratament al copiilor conform altor indicaţii este
limitată.
Antrax prin inhalare la adulţi şi copii
Reducerea riscului de apariţie sau progresare a antraxului după contactul aerogen cu
Bacillus anthracis.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Este necesară respectarea recomandărilor oficiale referitor la utilizarea adecvată a
remediilor antibacteriene. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la ciprofloxacină, alte chinolone sau alte componente ale
preparatului.
Administrarea concomitentă cu tizanidina din cauza efectelor adverse clinic relevante
(hipotensiune arterială, somnolenţă), cauzate de majorarea concentraţiei plasmatice a
tizanidinei.
Deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenază. https://bit.ly/3hF9FLS
Infecţii necomplicate şi complicate cauzate de agenţi patogeni sensibili la
ciprofloxacină.
Infecţii ale căilor respiratorii: pneumonii cauzate de Klebsiella spp.,
Enterobacter spp., Proteus spp., Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa,
Haemophilus spp., Moraxella catarrhalis, Legionella şi stafilococi;
Infecţii ale urechii medii (otită medie) şi ale sinusurilor paranazale (sinuzită), în
special provocate de microorganisme gram-negative (Pseudomonas aeruginosa,
stafilococi).
Infecţii oculare.
Infecţii renale şi/sau ale căilor urinare.
Infecţii ale organelor genitale, inclusiv anexită, gonoree şi prostatită.
Infecţii ale organelor cavităţii abdominale (infecţii ale tractului gastrointestinal,
ale căilor biliare, peritonită).
Infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi.
Infecţii ale oaselor şi articulaţiilor.
Septicemie.
Infecţii sau risc sporit de infecţii (cu scop profilactic) la pacienţii cu sistemul
imunitar compromis (inclusiv în timpul tratamentului cu imunodepresive şi în
caz de neutropenie).
Decontaminarea selectivă a intestinului în timpul tratamentului cu
imunosupresive.
Profilaxia infecţiilor invazive, provocate de Neisseria meningitidus.
Copii. Coprofloxacina poate fi utilizată la copii în calitate de remediu de linia întâi şi a
doua pentru tratamentul infecţiilor complicate ale tractului urinar şi pielonefritei,
provocate de Escherichia coli (în studiile clinice vârsta copiilor care au administrat
tratamentul a constituit 1-17 ani), de asemenea, pentru tratamentul complicaţiilor
pulmonare, provocate de Pseudomonas aeruginosa la copiii cu mucoviscidoză (în
studiile clinice vârsta copiilor care au administrat tratamentul a constituit 5-17 ani).
Tratamentul cu ciprofloxacină trebuie iniţiat doar după evaluarea riguroasă a
raportului risc-beneficiu, din cauza probabilităţii de apariţie a efectelor adverse din
partea articulaţiilor şi/sau a ţesuturilor periarticulare.
Tratamentul copiilor în studiile clinice s-a efectuat doar conform indicaţiilor
enumerate. Experienţa clinică de tratament al copiilor conform altor indicaţii este
limitată.
Antrax prin inhalare la adulţi şi copii
Reducerea riscului de apariţie sau progresare a antraxului după contactul aerogen cu
Bacillus anthracis.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Este necesară respectarea recomandărilor oficiale referitor la utilizarea adecvată a
remediilor antibacteriene. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la ciprofloxacină, alte chinolone sau alte componente ale
preparatului.
Administrarea concomitentă cu tizanidina din cauza efectelor adverse clinic relevante
(hipotensiune arterială, somnolenţă), cauzate de majorarea concentraţiei plasmatice a
tizanidinei.
Deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenază. https://bit.ly/3hF9FLS
Particularitati farmacologice
Indometacina a fost lansata pe piata farmaceutica in 1966. Efectul ei antiinflamator, analgezic, antipiretic si antiagregant se explica prin inhibitia sintezei prostaglandinelor. In administrarea enterala si parenterala reduce durerile, indeosebi cele articulare, micsoreaza rigiditatea si tumefactia matinala.
Indicatii
Poliartrita reumatoida, preparat de prima electie in spondiloartrita anchilozanta, spondiloartroza, coxartroza, artrita juvenila, artrita psoriazica, boala Reiter, complicatiile reumatice asociate cu boala Paget, puseurile de guta, tendinitele, bursitele, tendovaginitele, durerile dupa interventiile stomatologice, ginecologice si chirurgicale.
Utilizare terapeutica :
Cite 25 mg de 3 ori pe zi, in toleranta buna de 4 ori pe zi. Formele retard o data pe zi. In crizele de guta 50 mg de 3 ori pe zi. Supozitoarele cite 50 mg de 2 ori pe zi, in toleranta buna cite 100 mg de 2 ori pe zi. Formele topice se aplica in strat subtire pe regiunile dureroase o data sau de citeva ori pe zi. Suspensia oftalmica se instileaza cite o picatura in fiecare sac conjunctival de 2-3 ori pe zi.
Supradozare :
Greata, varsaturi, cefalee intensa, ameteli, confuzie, dezorientare, letargie, parestezii, convulsii. Tratament: Voma indusa sau Lavaj gastric cit mai curind posibil dupa ingestie, 25-50 g carbune activat. Terapie simptomatica si suportiva. Antiacidele pot fi de folos. Pacientul trebuie observat citeva zile din cauza riscului ulceratiilor si hemoragiilor gastro-intestinale.
Efecte adverse :
Greata, varsaturi, inapetenta, epigastralgii, diaree sau constipatie, cefalee, oboseala, somnolenta, depresie, reactii alergice, rar hepatita, icter, glomerulonefrita, hipertensiune arteriala, leucopenie si neutropenie, tulburari ale metabolismului glucidic, aritmii cardiace.
CONTRAINDICATI
Ulcerul gastric si duodenal evolutiv sau in antecedente, insuficienta renala sau hepatica, astmul bronsic, lupusul eritematos sistemic, colita hemoragica, hemoragiile hemoroidale, hemofilia, urticaria, rinita acuta, polipii nazali, anemia, epilepsia, depresia psihica, parkinsonismul.
INTERACTIUNI CU ALTE MEDICAMENTE
Indometacina potenteaza efectele anticoagulantelor, fibrinoliticelor, antidiabeticelor, antiagregantelor, creste toxicitatea glicozizilor cardiaci, efectele adverse ale altor AINS, preparatelor aurului, litiului, mielodepresivelor. Acidul acetilsalicilic mareste efectele adverse ale indometacinei. Inhibitoarele enzimei de conversie, beta-blocantele si prazosina scad efectele indometacinei.
Precautii :
In scopul micsorarii riscului afectiunilor gastro-intestinale a se administra preparatul in timpul meselor, cu lapte sau antiacide. In reactiile alergice a se folosi antihistaminice. Se cere atentie in conducerea mijloacelor de transport sau in lucrul la inaltime. Astmul bronsic, sarcina.
Indometacina a fost lansata pe piata farmaceutica in 1966. Efectul ei antiinflamator, analgezic, antipiretic si antiagregant se explica prin inhibitia sintezei prostaglandinelor. In administrarea enterala si parenterala reduce durerile, indeosebi cele articulare, micsoreaza rigiditatea si tumefactia matinala.
Indicatii
Poliartrita reumatoida, preparat de prima electie in spondiloartrita anchilozanta, spondiloartroza, coxartroza, artrita juvenila, artrita psoriazica, boala Reiter, complicatiile reumatice asociate cu boala Paget, puseurile de guta, tendinitele, bursitele, tendovaginitele, durerile dupa interventiile stomatologice, ginecologice si chirurgicale.
Utilizare terapeutica :
Cite 25 mg de 3 ori pe zi, in toleranta buna de 4 ori pe zi. Formele retard o data pe zi. In crizele de guta 50 mg de 3 ori pe zi. Supozitoarele cite 50 mg de 2 ori pe zi, in toleranta buna cite 100 mg de 2 ori pe zi. Formele topice se aplica in strat subtire pe regiunile dureroase o data sau de citeva ori pe zi. Suspensia oftalmica se instileaza cite o picatura in fiecare sac conjunctival de 2-3 ori pe zi.
Supradozare :
Greata, varsaturi, cefalee intensa, ameteli, confuzie, dezorientare, letargie, parestezii, convulsii. Tratament: Voma indusa sau Lavaj gastric cit mai curind posibil dupa ingestie, 25-50 g carbune activat. Terapie simptomatica si suportiva. Antiacidele pot fi de folos. Pacientul trebuie observat citeva zile din cauza riscului ulceratiilor si hemoragiilor gastro-intestinale.
Efecte adverse :
Greata, varsaturi, inapetenta, epigastralgii, diaree sau constipatie, cefalee, oboseala, somnolenta, depresie, reactii alergice, rar hepatita, icter, glomerulonefrita, hipertensiune arteriala, leucopenie si neutropenie, tulburari ale metabolismului glucidic, aritmii cardiace.
CONTRAINDICATI
Ulcerul gastric si duodenal evolutiv sau in antecedente, insuficienta renala sau hepatica, astmul bronsic, lupusul eritematos sistemic, colita hemoragica, hemoragiile hemoroidale, hemofilia, urticaria, rinita acuta, polipii nazali, anemia, epilepsia, depresia psihica, parkinsonismul.
INTERACTIUNI CU ALTE MEDICAMENTE
Indometacina potenteaza efectele anticoagulantelor, fibrinoliticelor, antidiabeticelor, antiagregantelor, creste toxicitatea glicozizilor cardiaci, efectele adverse ale altor AINS, preparatelor aurului, litiului, mielodepresivelor. Acidul acetilsalicilic mareste efectele adverse ale indometacinei. Inhibitoarele enzimei de conversie, beta-blocantele si prazosina scad efectele indometacinei.
Precautii :
In scopul micsorarii riscului afectiunilor gastro-intestinale a se administra preparatul in timpul meselor, cu lapte sau antiacide. In reactiile alergice a se folosi antihistaminice. Se cere atentie in conducerea mijloacelor de transport sau in lucrul la inaltime. Astmul bronsic, sarcina.
Vancomycin 1000 mg pulbere pentru soluţie perfuzabilă
Vancomicină
1. Ce este Vancomycin şi pentru ce se utilizează
Vancomicină aparţine unui grup de medicamente numit antibiotice (glicopeptide), care elimină mai multe tipuri de infecţii provocate de bacterii.
Vancomicină este indicată pentru tratamentul infecţiilor potenţial periculoase pentru viaţă produse de microorganisme gram pozitive care nu pot fi tratate cu alte antibacteriene mai puţin toxice, ex. cefalosporinele sau penicilinele.
Medicamentul dumneavoastră este sub formă de pudră pentru soluţie. înainte de utilizare va fi dizolvat şi diluat cu lichide pentru administrare intravenoasă şi vă va fi administrat lent prin picurare în perfuzie, de către un medic sau o asistentă medicală.
Vancomycin poate fi administrată şi pe cale orală, în tratamentul cazurilor grave de infecţii intestinale extinse (colită pseudomembranoasă).
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să vi se administreze Vancomycin
Nu utilizaţi Vancomycin:
- dacă sunteţi alergic la vancomicină.
Atenţionări şi precauţii
înaintea tratamentului cu vancomicină, asiguraţi-vă că medicul dumneavoastră cunoaşte antecedentele dumneavoastră medicale, mai ales dacă:
• aveţi puţine celuleîn sânge
• aveţi sau aţi avut probleme cu rinichii
• aveţi sau aţi avut probleme de auz, cum este surditatea
• luaţi alte medicamente care pot afecta auzul (de exemplu antibiotice aminoglicozidice) sau rinichii
• aveţi diaree persistentă, severă în timpul sau după terminarea tratamentului cu Vancomycin. în acest caz, luaţi imediat legătura cu medicul dumneavoastră. Nu luaţi medicamente împotriva diareii.
• sunteţi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă
• alăptaţi
• sunteţi vârstnicşi aveţi vârsta peste 60 de ani
• sunteţi un nou-născut prematur sau un copil
• urmează să vi se efectueze o intervenţie chirurgicală
în cazul în care dezvoltaţi o reacţie alergică severă, medicul dumneavoastră va opri tratamentul cu vancomicină şi vă va administra alt tratament corespunzător. Dacă perfuzia vă este administrată prea rapid, puteţi să prezentaţi unele reacţii adverse, cum ar fi scăderea tensiunii arteriale sau erupţie cutanată tranzitorie.
De obicei, oprirea perfuziei este urmată de încetarea promptă a acestor manifestări.
Vancomicină trebuie utilizată cu prudenţă la pacienţi cu.insuficienţă renală sau în caz de tratament concomitent cu alte substanţe toxice pentru rinichi, având în vedere că posibilitatea de apariţie a efectelor toxice este mult mai mare. Pentru a reduce acest risc, trebuie efectuate analize repetate ale funcţiei renale şi trebuie administrate dozele terapeutice adecvate.
Surditatea, tranzitorie sau permanentă, care poate fi precedată de zgomote în urechi, poate
apărea la pacienţii cu antecedente de surditate, la cei la care s-au administrat doze mari sau la cei care au primit tratament concomitent cu alte medicamente cu efecte toxice asupra auzului. Pentru reducerea acestui risc, concentraţiile plasmatice trebuie verificate periodic şi se recomandă testarea periodică a funcţiei auditive.
Dacă veţi primi tratament cu vancomicină pe o perioadă mai mare de timp, veţi face analize de sânge la intervale regulate. De asemenea, veţi fi monitorizat pentru apariţia unei posibile supra-infecţii (infecţie nouă care apare peste cea deja existentă) sau a manifestărilor severe de diaree, uneori cu sânge sau mucozităţi (ceea ce se numeşte colită pseudomembranoasă).
Vancomycin împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală, preparate be bază de plante medicinale sau vitamine şi minerale, deoarece unele dintre acestea pot interacţiona cu va neom ici na.
Mai mult, nu luaţipici un medicament nou fără a discuta cu medicul dumneavoastră.
Următoarele medicamente pot interacţiona cu vancomicina dacă le luaţi în acelaşi timp:
• medicamente care pot avea efecte dăunătoare asupra rinichilor şi auzului: dacă vi se administrează concomitent vancomicină şi alte medicamente care pot avea efecte dăunătoare asupra rinichilor şi auzului (de exemplu antibiotice aminoglicozidice), aceste efecte dăunătoare pot fi crescute. în acest caz este necesar controlul periodic al rinichilor şi auzului.
• agenţi anestezici (dacă vi se va face anestezie generală): administrarea concomitentă cu vancomicina poate creşte riscul apariţiei unor reacţii adverse la vancomicină, cum sunt eritem, bufeuri asemănătoare celor asociate cu histaminele şi reacţii anafilactoideEste posibil ca medicul dumneavoastră să vă recomande analize ale sângelui şi să modifice doza de vancomicină dacă aceasta este asociată cu alte medicamente.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţivă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Vancomicina traversează placenta şi există risc de toxicitate la nivelul urechilor şi rinichilor fătului. Prin urmare, dacă sunteţi gravidă, medicul trebuie să vă administreze vancomicină numai dacă acest lucru este absolut necesar şi după evaluarea atentă a beneficiilor şi riscurilor.
Vancomicina se excretă în laptele uman. Deoarece copilul poate fi afectat de acest medicament, acesta trebuie utilizat în timpul alăptării numai în cazul în care alte medicamente nu au avut succes.Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră despre posibilitatea dea opri alăptarea.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Vancomycin nu are nici o influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
3. Cum să vi se administreze Vancomycin
Vancomycin va fi administrată de către personalul medical în timpul spitalizării.
Medicul dumneavoastră va decide ce doză din acest medicament veţi primi în fiecare zi şi cât va dura tratamentul.
Doze
Doza de medicament care vi seva administra este în funcţie de:
• vârsta dumneavoastră
• infecţia pe care o aveţi
• starea de funcţionare a rinichilor dumneavoastră
• starea auzului dumneavoastră
• orice alte medicamente pe care le luaţi.
Adulţi si copii cu vârsta peste 12 ani: doza uzuală este de 2000 mg pe zi divizată în 2 sau 4 doze.
Copii cu vârsta între o lună si 12 ani: doza uzuală zilnică este de 40 mg/kg, fracţionată în 4 prize, adicălOmg/kgla_fiecare 6 ore.
Sugari cu vârsta de până la o lună
Se recomandă o doză iniţială de 15 mg/kg şi doze deîntreţinere de 10 mg/kg, la interval de 12 ore, în prima săptămână de viaţă şi apoi la interval de 8 ore până la vârsta de o lună. Poate fi necesară monitorizarea concentraţiilor plasmatice
Pacienţi cu insuficienţă renală, vârstnici şi copii născuţi prematur: medicul.va reduce dozele sau va mări intervalul dintre două doze.
Administrare pe cale orală: singura indicaţie pentru administrarea pe cale orală este în anumite infecţii intestinale (colită pseudomembranoasă)
Adulţi şi copii peste 12 ani: doza uzuală este de 250 mg pe zi, divizată în 4 prize, timp de 7 până la 10 zile.
Copii până la 12 ani: doza uzuală zilnică este de 40 mg/kg divizată în 2 sau 3 prize, pe o perioadă de 7 până la 10 zile.
Doza totală zilnică nu trebuie să depăşească 2000 mg.
Cum se va administra tratamentul
Administrarea în perfuzie intravenoasă înseamnă că medicamentul curge dintr-un flacon sau o pungă de perfuzie printr-un tubîntr-un vas de sânge şi de aici în corpul dumneavoastră.
Medicul dumneavoastră sau asistenta medicală vă vor administra întotdeauna vancomicina în vasele de sânge, niciodată în muşchi. Vancomicina va fi diluată înainte să vi se administreze şi va curge ientîn vena dumneavoastră pe o perioadă de cel puţin 60 de minute.
Pentru administrarea orală, pulberea va fi dizolvată cu apă în flacon şi vi se va da pentru băut sau vă va fi administrată printr-o sondă nazogastrică.
Durata tratamentului
Durata tratamentului depinde de tipul de infecţie de care suferiţi şi poate dura câteva săptămâni. Este posibil ca în timpul tratamentului să vi se facă analize de sânge, să fiţi rugat să daţi probe de urină şi să vi se testeze auzul pentru a depista semnele unor posibile reacţii adverse.
Dacă utilizaţi mai mult Vancomycin decât trebuie
Deoarece acest medicament vi se va administra în timp ce sunteţi internat, este puţin probabil să vi se administreze o doză incorectă de vancomicină. Cu toate acestea, spuneţi imediat medicului dumneavoastră sau asistentei medicale dacă vă îngrijorează ceva.
Dacă administrarea Vancomycin a fost omisă
Nu trebuie administrată o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Doza uitată trebuie administrată înaintea următoarei doze obişnuite, numai dacă intervalul de timp dintre administrări este încă destul de mare.
Dacă tratamentul cu Vancomycin este întrerupt sau oprit prea devreme
Doza scăzută, administrarea neregulată sau întreruperea tratamentului prea devreme pot compromite rezultatele terapiei sau pot duce la recăderi, al cărortratament este mai dificil.
Urmaţi recomandările medicului dumneavoastră.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect,.vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau asistentei medicale. înţrerupeţi imediat utilizarea acestui medicament şi cereţi asistenţă medicală dacă aparsemne ale unei reacţii alergice:
Frecvente: afectează 1 până ia 10 utilizatori din 100
-Scăderea tensiunii arteriale a sângelui, tromboflebită.
-dispnee,stridor.
- exantem, prurit, urticarie.
-insuficienţă renală manifestată în principal prin creşterea valorilor creatininei serice.
-flebită, înroşirea tegumentelor la nivelul părţii superioare a corpului şi feţei, durere şi spasm la nivelul toracelui şi muşchilorspatelui.
Mai puţin frecvente: afectează 1 până la 10 utilizatori din 1000
- pierdearea permanentă sau tranzitorie a auzului.
Rare: afectează l până ia 10 utilizatori din 10000
-trombocitopenie, neutropenie, agranulocitoză, eozinofilie.
- reacţii anafilactice, reacţii de hipersensibilitate.
-greaţă, diaree.
-tinitus, ameţeală.
- nefrită interstiţială, insuficienţă renală acută.
- febră determinată de medicament, frisoane.
Foarte rare: afectează mai puţin de 1 utilizator din 10000
-stop cardiac.
-vasculită.
- colită pseudomembranoasă.
- dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson, dermatita cu IgA linear, sindromul lui Lyell.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile, reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.
5. Cum se păstrează Vancomycin
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
A se păstra la loc ferit de lumină, la temperaturi sub 25 °C.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirareînscrisă pe cutie după EXP.
Data de expirare se referă la ultima zi alunii respective.
Nu aruncaţi nici un medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Vancomycin
Vancomycin 500mg pulbere pentru soluţie perfuzabilă
Un flacon cu pulbere conţine 500 mg vancomicină sub formă de clorhidrat de vancomicină. Vancomycin 1000mg pulbere pentru soluţie perfuzabilă
Un flacon cu pulbere conţine 1000 mg vancomicină sub formă de clorhidrat de vancomicină.
Vancomicină
1. Ce este Vancomycin şi pentru ce se utilizează
Vancomicină aparţine unui grup de medicamente numit antibiotice (glicopeptide), care elimină mai multe tipuri de infecţii provocate de bacterii.
Vancomicină este indicată pentru tratamentul infecţiilor potenţial periculoase pentru viaţă produse de microorganisme gram pozitive care nu pot fi tratate cu alte antibacteriene mai puţin toxice, ex. cefalosporinele sau penicilinele.
Medicamentul dumneavoastră este sub formă de pudră pentru soluţie. înainte de utilizare va fi dizolvat şi diluat cu lichide pentru administrare intravenoasă şi vă va fi administrat lent prin picurare în perfuzie, de către un medic sau o asistentă medicală.
Vancomycin poate fi administrată şi pe cale orală, în tratamentul cazurilor grave de infecţii intestinale extinse (colită pseudomembranoasă).
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să vi se administreze Vancomycin
Nu utilizaţi Vancomycin:
- dacă sunteţi alergic la vancomicină.
Atenţionări şi precauţii
înaintea tratamentului cu vancomicină, asiguraţi-vă că medicul dumneavoastră cunoaşte antecedentele dumneavoastră medicale, mai ales dacă:
• aveţi puţine celuleîn sânge
• aveţi sau aţi avut probleme cu rinichii
• aveţi sau aţi avut probleme de auz, cum este surditatea
• luaţi alte medicamente care pot afecta auzul (de exemplu antibiotice aminoglicozidice) sau rinichii
• aveţi diaree persistentă, severă în timpul sau după terminarea tratamentului cu Vancomycin. în acest caz, luaţi imediat legătura cu medicul dumneavoastră. Nu luaţi medicamente împotriva diareii.
• sunteţi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă
• alăptaţi
• sunteţi vârstnicşi aveţi vârsta peste 60 de ani
• sunteţi un nou-născut prematur sau un copil
• urmează să vi se efectueze o intervenţie chirurgicală
în cazul în care dezvoltaţi o reacţie alergică severă, medicul dumneavoastră va opri tratamentul cu vancomicină şi vă va administra alt tratament corespunzător. Dacă perfuzia vă este administrată prea rapid, puteţi să prezentaţi unele reacţii adverse, cum ar fi scăderea tensiunii arteriale sau erupţie cutanată tranzitorie.
De obicei, oprirea perfuziei este urmată de încetarea promptă a acestor manifestări.
Vancomicină trebuie utilizată cu prudenţă la pacienţi cu.insuficienţă renală sau în caz de tratament concomitent cu alte substanţe toxice pentru rinichi, având în vedere că posibilitatea de apariţie a efectelor toxice este mult mai mare. Pentru a reduce acest risc, trebuie efectuate analize repetate ale funcţiei renale şi trebuie administrate dozele terapeutice adecvate.
Surditatea, tranzitorie sau permanentă, care poate fi precedată de zgomote în urechi, poate
apărea la pacienţii cu antecedente de surditate, la cei la care s-au administrat doze mari sau la cei care au primit tratament concomitent cu alte medicamente cu efecte toxice asupra auzului. Pentru reducerea acestui risc, concentraţiile plasmatice trebuie verificate periodic şi se recomandă testarea periodică a funcţiei auditive.
Dacă veţi primi tratament cu vancomicină pe o perioadă mai mare de timp, veţi face analize de sânge la intervale regulate. De asemenea, veţi fi monitorizat pentru apariţia unei posibile supra-infecţii (infecţie nouă care apare peste cea deja existentă) sau a manifestărilor severe de diaree, uneori cu sânge sau mucozităţi (ceea ce se numeşte colită pseudomembranoasă).
Vancomycin împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală, preparate be bază de plante medicinale sau vitamine şi minerale, deoarece unele dintre acestea pot interacţiona cu va neom ici na.
Mai mult, nu luaţipici un medicament nou fără a discuta cu medicul dumneavoastră.
Următoarele medicamente pot interacţiona cu vancomicina dacă le luaţi în acelaşi timp:
• medicamente care pot avea efecte dăunătoare asupra rinichilor şi auzului: dacă vi se administrează concomitent vancomicină şi alte medicamente care pot avea efecte dăunătoare asupra rinichilor şi auzului (de exemplu antibiotice aminoglicozidice), aceste efecte dăunătoare pot fi crescute. în acest caz este necesar controlul periodic al rinichilor şi auzului.
• agenţi anestezici (dacă vi se va face anestezie generală): administrarea concomitentă cu vancomicina poate creşte riscul apariţiei unor reacţii adverse la vancomicină, cum sunt eritem, bufeuri asemănătoare celor asociate cu histaminele şi reacţii anafilactoideEste posibil ca medicul dumneavoastră să vă recomande analize ale sângelui şi să modifice doza de vancomicină dacă aceasta este asociată cu alte medicamente.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţivă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Vancomicina traversează placenta şi există risc de toxicitate la nivelul urechilor şi rinichilor fătului. Prin urmare, dacă sunteţi gravidă, medicul trebuie să vă administreze vancomicină numai dacă acest lucru este absolut necesar şi după evaluarea atentă a beneficiilor şi riscurilor.
Vancomicina se excretă în laptele uman. Deoarece copilul poate fi afectat de acest medicament, acesta trebuie utilizat în timpul alăptării numai în cazul în care alte medicamente nu au avut succes.Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră despre posibilitatea dea opri alăptarea.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Vancomycin nu are nici o influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
3. Cum să vi se administreze Vancomycin
Vancomycin va fi administrată de către personalul medical în timpul spitalizării.
Medicul dumneavoastră va decide ce doză din acest medicament veţi primi în fiecare zi şi cât va dura tratamentul.
Doze
Doza de medicament care vi seva administra este în funcţie de:
• vârsta dumneavoastră
• infecţia pe care o aveţi
• starea de funcţionare a rinichilor dumneavoastră
• starea auzului dumneavoastră
• orice alte medicamente pe care le luaţi.
Adulţi si copii cu vârsta peste 12 ani: doza uzuală este de 2000 mg pe zi divizată în 2 sau 4 doze.
Copii cu vârsta între o lună si 12 ani: doza uzuală zilnică este de 40 mg/kg, fracţionată în 4 prize, adicălOmg/kgla_fiecare 6 ore.
Sugari cu vârsta de până la o lună
Se recomandă o doză iniţială de 15 mg/kg şi doze deîntreţinere de 10 mg/kg, la interval de 12 ore, în prima săptămână de viaţă şi apoi la interval de 8 ore până la vârsta de o lună. Poate fi necesară monitorizarea concentraţiilor plasmatice
Pacienţi cu insuficienţă renală, vârstnici şi copii născuţi prematur: medicul.va reduce dozele sau va mări intervalul dintre două doze.
Administrare pe cale orală: singura indicaţie pentru administrarea pe cale orală este în anumite infecţii intestinale (colită pseudomembranoasă)
Adulţi şi copii peste 12 ani: doza uzuală este de 250 mg pe zi, divizată în 4 prize, timp de 7 până la 10 zile.
Copii până la 12 ani: doza uzuală zilnică este de 40 mg/kg divizată în 2 sau 3 prize, pe o perioadă de 7 până la 10 zile.
Doza totală zilnică nu trebuie să depăşească 2000 mg.
Cum se va administra tratamentul
Administrarea în perfuzie intravenoasă înseamnă că medicamentul curge dintr-un flacon sau o pungă de perfuzie printr-un tubîntr-un vas de sânge şi de aici în corpul dumneavoastră.
Medicul dumneavoastră sau asistenta medicală vă vor administra întotdeauna vancomicina în vasele de sânge, niciodată în muşchi. Vancomicina va fi diluată înainte să vi se administreze şi va curge ientîn vena dumneavoastră pe o perioadă de cel puţin 60 de minute.
Pentru administrarea orală, pulberea va fi dizolvată cu apă în flacon şi vi se va da pentru băut sau vă va fi administrată printr-o sondă nazogastrică.
Durata tratamentului
Durata tratamentului depinde de tipul de infecţie de care suferiţi şi poate dura câteva săptămâni. Este posibil ca în timpul tratamentului să vi se facă analize de sânge, să fiţi rugat să daţi probe de urină şi să vi se testeze auzul pentru a depista semnele unor posibile reacţii adverse.
Dacă utilizaţi mai mult Vancomycin decât trebuie
Deoarece acest medicament vi se va administra în timp ce sunteţi internat, este puţin probabil să vi se administreze o doză incorectă de vancomicină. Cu toate acestea, spuneţi imediat medicului dumneavoastră sau asistentei medicale dacă vă îngrijorează ceva.
Dacă administrarea Vancomycin a fost omisă
Nu trebuie administrată o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Doza uitată trebuie administrată înaintea următoarei doze obişnuite, numai dacă intervalul de timp dintre administrări este încă destul de mare.
Dacă tratamentul cu Vancomycin este întrerupt sau oprit prea devreme
Doza scăzută, administrarea neregulată sau întreruperea tratamentului prea devreme pot compromite rezultatele terapiei sau pot duce la recăderi, al cărortratament este mai dificil.
Urmaţi recomandările medicului dumneavoastră.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect,.vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau asistentei medicale. înţrerupeţi imediat utilizarea acestui medicament şi cereţi asistenţă medicală dacă aparsemne ale unei reacţii alergice:
Frecvente: afectează 1 până ia 10 utilizatori din 100
-Scăderea tensiunii arteriale a sângelui, tromboflebită.
-dispnee,stridor.
- exantem, prurit, urticarie.
-insuficienţă renală manifestată în principal prin creşterea valorilor creatininei serice.
-flebită, înroşirea tegumentelor la nivelul părţii superioare a corpului şi feţei, durere şi spasm la nivelul toracelui şi muşchilorspatelui.
Mai puţin frecvente: afectează 1 până la 10 utilizatori din 1000
- pierdearea permanentă sau tranzitorie a auzului.
Rare: afectează l până ia 10 utilizatori din 10000
-trombocitopenie, neutropenie, agranulocitoză, eozinofilie.
- reacţii anafilactice, reacţii de hipersensibilitate.
-greaţă, diaree.
-tinitus, ameţeală.
- nefrită interstiţială, insuficienţă renală acută.
- febră determinată de medicament, frisoane.
Foarte rare: afectează mai puţin de 1 utilizator din 10000
-stop cardiac.
-vasculită.
- colită pseudomembranoasă.
- dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson, dermatita cu IgA linear, sindromul lui Lyell.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile, reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.
5. Cum se păstrează Vancomycin
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
A se păstra la loc ferit de lumină, la temperaturi sub 25 °C.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirareînscrisă pe cutie după EXP.
Data de expirare se referă la ultima zi alunii respective.
Nu aruncaţi nici un medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Vancomycin
Vancomycin 500mg pulbere pentru soluţie perfuzabilă
Un flacon cu pulbere conţine 500 mg vancomicină sub formă de clorhidrat de vancomicină. Vancomycin 1000mg pulbere pentru soluţie perfuzabilă
Un flacon cu pulbere conţine 1000 mg vancomicină sub formă de clorhidrat de vancomicină.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Ursorom este indicat pentru:
- dizolvarea calculilor biliari colesterolici din vezicula biliară; calculii nu trebuie să fie
mai mari de 15 mm, trebuie să fie radiotransparenţi (la examinare cu raze X nu
trebuie să apară întunecaţi) şi funcţia veziculei biliare trebuie să fie intactă;
- tratamentul simptomatic al cirozelor biliare primitive cu condiţia inexistenţei unei
ciroze hepatice decompensate.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Doza zilnică se stabileşte în funcţie de indicaţia terapeutică.
Tratamentul simptomatic al cirozelor biliare primitive:
Doza zilnică recomandată se stabileşte în funcţie de greutatea corporală şi este
cuprinsă între 2 şi 6 capsule Ursorom (aproximativ 10 – 15 mg acid ursodeoxicolic/kg
şi zi).
În timpul primelor 3 luni de tratament, Ursorom 250 mg trebuie administrat în doze
divizate pentru întreaga zi. Dacă parametrii funcţiei hepatice se îmbunătăţesc, doza
zilnică poate fi administrată o dată pe zi, în timpul serii. Utilizarea Ursorom 250 mg în ciroza biliară primitivă poate fi continuată pe termen
nelimitat.
La pacienţii cu ciroză biliară primitivă, în cazuri rare, simptomele clinice se pot
înrăutăţi la începutul tratamentului, de exemplu pruritul se poate intensifica. În acest
caz, tratamentul trebuie mai întâi realizat cu o doză zilnică mai mică de Ursorom 250
mg şi apoi doza trebuie crescută treptat (creşterea dozei zilnice săptămânal), până
când doza indicată în respectiva schemă de dozare este din nou obţinută.
Dizolvarea calculilor biliari:
Doza recomandată este de aproximativ 10 mg acid ursodeoxicolic/kg şi zi,
corespunzând în funcţie de greutate la:
- < 60 kg - 2 capsule Ursorom 250 mg;
- < 80 kg - capsule Ursorom 250 mg;
- < 100 kg - 4 capsule Ursorom 250 mg;
- > 100 kg - 5 capsule Ursorom 250 mg.
Timpul necesar pentru dizolvarea calculilor biliari variază între 6 şi 24 de luni, în
funcţie de dimensiunea şi compoziţia acestora.
Colecistografiile sau ecografiile de control pot fi utile din 6 în 6 luni, până la dispariţia
calculilor.
Tratamentul trebuie continuat până la absenţa calculilor pe 2 colecistografii şi/sau
ecografii succesive, efectuate după 4-12 săptămâni, deoarece aceste tehnici nu permit
3
vizualizarea calculilor cu dimensiuni mai mici de 2 mm. Probabilitatea recurenţelor
calculilor biliari după tratamentul cu dizolvanţi de acizi biliari a fost estimată ca fiind
de 50% la 5 ani. Eficacitatea acidului ursodeoxicolic în tratamentul calculilor biliari
radio-opaci sau parţial radio-opaci nu a fost testată, dar aceştia sunt în general
consideraţi ca fiind mai puţin solubili decât calculii radiotransparenţi. Calculii noncolesterolici, responsabili pentru 10-15% din calculii radio-opaci pot să nu fie dizolvaţi
de acizii biliari.
Vârstnici
Nu există dovezi care să sugereze că este necesară modificarea dozelor pentru adulţi.
Copii
Calculii bogaţi în colesterol sunt rar întâlniţi la copii, dar când aceştia apar, dozele
trebuie adaptate greutăţii corporale.
CONTRAINDICAŢII
Ursorom 250 mg nu trebuie utilizat la pacienţii cu:
- inflamaţie acută a veziculei biliare sau a căilor biliare;
- obstrucţie a căilor biliare (blocajul canalului coledoc sau a canalului cistic);
- episoade frecvente de colică biliară;
- calculi radio-opaci;
- tulburări de contractilitate la nivelul veziculei biliare;
- hipersensibilitate la acid ursodeoxicolic sau la oricare dintre excipienţi.
https://bit.ly/33Cx7Bi
Ursorom este indicat pentru:
- dizolvarea calculilor biliari colesterolici din vezicula biliară; calculii nu trebuie să fie
mai mari de 15 mm, trebuie să fie radiotransparenţi (la examinare cu raze X nu
trebuie să apară întunecaţi) şi funcţia veziculei biliare trebuie să fie intactă;
- tratamentul simptomatic al cirozelor biliare primitive cu condiţia inexistenţei unei
ciroze hepatice decompensate.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Doza zilnică se stabileşte în funcţie de indicaţia terapeutică.
Tratamentul simptomatic al cirozelor biliare primitive:
Doza zilnică recomandată se stabileşte în funcţie de greutatea corporală şi este
cuprinsă între 2 şi 6 capsule Ursorom (aproximativ 10 – 15 mg acid ursodeoxicolic/kg
şi zi).
În timpul primelor 3 luni de tratament, Ursorom 250 mg trebuie administrat în doze
divizate pentru întreaga zi. Dacă parametrii funcţiei hepatice se îmbunătăţesc, doza
zilnică poate fi administrată o dată pe zi, în timpul serii. Utilizarea Ursorom 250 mg în ciroza biliară primitivă poate fi continuată pe termen
nelimitat.
La pacienţii cu ciroză biliară primitivă, în cazuri rare, simptomele clinice se pot
înrăutăţi la începutul tratamentului, de exemplu pruritul se poate intensifica. În acest
caz, tratamentul trebuie mai întâi realizat cu o doză zilnică mai mică de Ursorom 250
mg şi apoi doza trebuie crescută treptat (creşterea dozei zilnice săptămânal), până
când doza indicată în respectiva schemă de dozare este din nou obţinută.
Dizolvarea calculilor biliari:
Doza recomandată este de aproximativ 10 mg acid ursodeoxicolic/kg şi zi,
corespunzând în funcţie de greutate la:
- < 60 kg - 2 capsule Ursorom 250 mg;
- < 80 kg - capsule Ursorom 250 mg;
- < 100 kg - 4 capsule Ursorom 250 mg;
- > 100 kg - 5 capsule Ursorom 250 mg.
Timpul necesar pentru dizolvarea calculilor biliari variază între 6 şi 24 de luni, în
funcţie de dimensiunea şi compoziţia acestora.
Colecistografiile sau ecografiile de control pot fi utile din 6 în 6 luni, până la dispariţia
calculilor.
Tratamentul trebuie continuat până la absenţa calculilor pe 2 colecistografii şi/sau
ecografii succesive, efectuate după 4-12 săptămâni, deoarece aceste tehnici nu permit
3
vizualizarea calculilor cu dimensiuni mai mici de 2 mm. Probabilitatea recurenţelor
calculilor biliari după tratamentul cu dizolvanţi de acizi biliari a fost estimată ca fiind
de 50% la 5 ani. Eficacitatea acidului ursodeoxicolic în tratamentul calculilor biliari
radio-opaci sau parţial radio-opaci nu a fost testată, dar aceştia sunt în general
consideraţi ca fiind mai puţin solubili decât calculii radiotransparenţi. Calculii noncolesterolici, responsabili pentru 10-15% din calculii radio-opaci pot să nu fie dizolvaţi
de acizii biliari.
Vârstnici
Nu există dovezi care să sugereze că este necesară modificarea dozelor pentru adulţi.
Copii
Calculii bogaţi în colesterol sunt rar întâlniţi la copii, dar când aceştia apar, dozele
trebuie adaptate greutăţii corporale.
CONTRAINDICAŢII
Ursorom 250 mg nu trebuie utilizat la pacienţii cu:
- inflamaţie acută a veziculei biliare sau a căilor biliare;
- obstrucţie a căilor biliare (blocajul canalului coledoc sau a canalului cistic);
- episoade frecvente de colică biliară;
- calculi radio-opaci;
- tulburări de contractilitate la nivelul veziculei biliare;
- hipersensibilitate la acid ursodeoxicolic sau la oricare dintre excipienţi.
https://bit.ly/33Cx7Bi
-3%
106.70 MDL
110 MDL
