Filtru
Întâi cele populare
Întâi cele populare
0
Nu este disponibil
Indicaţii terapeutice
Amoxicilina este indicată pentru tratamentul următoarelor infecţii bacteriene sensibile la
amoxicilină:
- Infecţii ale tractului respirator superior și organelor ORL (sinuzită acută, otită acută medie,
tonsilită sau faringită provocată de streptococ),
- Infecţii ale tractului respirator inferior (bronșită cronică, exacerbare acută a bronşitei cronice,
pneumonie comunitară),
- Infecţii ale tractului urinar (pielonefrită, pielită, cistită, uretrită), bacteriurie asimptomatică în
sarcină,
- Gonoree,
- Infecții ginecologice (endometrită, cervicită),
-Tractului gastrointestinal (enterocolită, shigelloză, febră tifoidă, paratifoză, salmoneloză,
purtători de Salmonella), terapia de eradicare a Helicobacter pylori în cadrul tratamentului
complex,
-Infecții ale căilor biliare (colangită, colecistită),
-Infecții ale pielii și țesutului subcutanat,
-Leptospiroza,
-Listerioza,
-Boala Lyme ( stadiul iniţial),
-Profilaxia endocarditei,
2
Dacă administrarea parenterală a antibioticului (de exemplu, amoxicilina) nu este necesară, este
de asemenea indicat în următoarele cazuri:
- endocardita bacteriană,
- meningita bacteriană (cu sensibilitate la amoxicilină conform antibioticogramei)
- septicemie (cu sensibilitate la amoxicilina conform antibioticogramei).
Trebuie luate în considerare ghidurile oficiale privind utilizarea corespunzătoare a
medicamentelor antibacteriene.
4.2 Doze şi mod de administrare
Se administrează oral, până sau după mese. Suspensia se va administra cu apă. Copiii după
administrare vor bea apă sau lapte.
Prepararea suspensiei:
În flacon se va adăuga apă fiartă și răcită până la linia de marcare şi se va agita bine. Dacă
suspensia va fi mai jos de linia de marcare se va mai adăuga apă până la linie. Doza se va măsura
cu lingurița dozatoare, 5 ml suspensie (1 linguriţă dozatoare) conţin 250 mg amoxicilină; 2,5 ml
suspensie (½ linguriță dozatoare) – 125 mg amoxicilină. Suspensia preparată poate fi utilizată
timp de 14 zile păstrată la frigider (la temperaturi 2-8°C). Înainte de fiecare administrare
suspensia se va agita.
În cazul în care nu există recomandări speciale, se va urma regimul standard de dozare.
În tabel sunt descrise recomandările privind regimul de dozare, reieșind din calaculul 40-90
mg/kg. Masa corporală a copilului este un indice prioritar pentru determinarea dozei. Contraindicaţii
-Hipersensibilitate la amoxicilină sau la oricare dintre excipienţii produsului (enumărați la pct.
6.1);
-Hipersensibilitate la antibioticele beta-lactamice (de exemplu peniciline, cefalosporine,
carbapenam, monobactam)
https://bit.ly/3y9BDFA
Amoxicilina este indicată pentru tratamentul următoarelor infecţii bacteriene sensibile la
amoxicilină:
- Infecţii ale tractului respirator superior și organelor ORL (sinuzită acută, otită acută medie,
tonsilită sau faringită provocată de streptococ),
- Infecţii ale tractului respirator inferior (bronșită cronică, exacerbare acută a bronşitei cronice,
pneumonie comunitară),
- Infecţii ale tractului urinar (pielonefrită, pielită, cistită, uretrită), bacteriurie asimptomatică în
sarcină,
- Gonoree,
- Infecții ginecologice (endometrită, cervicită),
-Tractului gastrointestinal (enterocolită, shigelloză, febră tifoidă, paratifoză, salmoneloză,
purtători de Salmonella), terapia de eradicare a Helicobacter pylori în cadrul tratamentului
complex,
-Infecții ale căilor biliare (colangită, colecistită),
-Infecții ale pielii și țesutului subcutanat,
-Leptospiroza,
-Listerioza,
-Boala Lyme ( stadiul iniţial),
-Profilaxia endocarditei,
2
Dacă administrarea parenterală a antibioticului (de exemplu, amoxicilina) nu este necesară, este
de asemenea indicat în următoarele cazuri:
- endocardita bacteriană,
- meningita bacteriană (cu sensibilitate la amoxicilină conform antibioticogramei)
- septicemie (cu sensibilitate la amoxicilina conform antibioticogramei).
Trebuie luate în considerare ghidurile oficiale privind utilizarea corespunzătoare a
medicamentelor antibacteriene.
4.2 Doze şi mod de administrare
Se administrează oral, până sau după mese. Suspensia se va administra cu apă. Copiii după
administrare vor bea apă sau lapte.
Prepararea suspensiei:
În flacon se va adăuga apă fiartă și răcită până la linia de marcare şi se va agita bine. Dacă
suspensia va fi mai jos de linia de marcare se va mai adăuga apă până la linie. Doza se va măsura
cu lingurița dozatoare, 5 ml suspensie (1 linguriţă dozatoare) conţin 250 mg amoxicilină; 2,5 ml
suspensie (½ linguriță dozatoare) – 125 mg amoxicilină. Suspensia preparată poate fi utilizată
timp de 14 zile păstrată la frigider (la temperaturi 2-8°C). Înainte de fiecare administrare
suspensia se va agita.
În cazul în care nu există recomandări speciale, se va urma regimul standard de dozare.
În tabel sunt descrise recomandările privind regimul de dozare, reieșind din calaculul 40-90
mg/kg. Masa corporală a copilului este un indice prioritar pentru determinarea dozei. Contraindicaţii
-Hipersensibilitate la amoxicilină sau la oricare dintre excipienţii produsului (enumărați la pct.
6.1);
-Hipersensibilitate la antibioticele beta-lactamice (de exemplu peniciline, cefalosporine,
carbapenam, monobactam)
https://bit.ly/3y9BDFA
0
Nu este disponibil
Ce este Indapamidă Atb şi pentru ce se utilizează
Indapamidă Atb aparţine unei clase de medicamente denumite diuretice, care cresc producţia de
urină de către rinichi.
Indapamida este utilizată pentru reducerea tensiunii arteriale mari (hipertensiunea arterială). Cum să utilizaţi Indapamidă Atb
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza zilnică recomandată este de 1 comprimat Indapamidă Atb, care trebuie luat de preferat
dimineaţa.
Pacienţi cu insuficienţă renală
Pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei mai mic de 30 ml/min) nu trebuie
trataţi cu indapamidă (vezi pct.2 „Nu utilizaţi Indapamidă Atb”).
Diureticele tiazidice şi înrudite au eficacitate maximă doar dacă funcţia renală este normală sau doar
uşor alterată.
Pacienţi cu insuficienţă hepatică
Pacienţii cu insuficienţă hepatică severă nu trebuie trataţi cu indapamidă (vezi pct. 2 „Nu utilizaţi
Indapamidă Atb”).
Vârstnici
Pacienţii vârstnici pot fi trataţi cu indapamidă în cazul în care funcţia renală este normală sau doar
uşor alterată.
Copii şi adolescenţi
Utilizarea de indapamidă la copii şi adolescenţi nu este recomandată din cauza lipsei datelor
privind siguranţa şi eficacitatea.
Mod de administrare
Comprimatele trebuie înghiţite întregi cu o cantitate suficientă de lichid (cum este un pahar cu apă).
Comprimatele nu se zdrobesc şi nici nu se mestecă. Indapamidă Atb poate fi luată indiferent de
orarul meselor.
Durata tratamentului
Durata tratamentului va fi stabilită de către medicul dumneavoastră. Dacă aveţi impresia că efectul
Indapamidă Atb este prea slab sau prea puternic spuneţi medicului dumneavoastră.
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.
Pot apărea următoarele reacţii adverse:
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):
reacţii alergice (în special la pacienţii predispuşi la reacţii alergice şi astmatice) manifestate
prin erupţii trecătoare pe piele cu macule şi papule.
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane):
vărsături
reacţii alergice (în special la pacienţii predispuşi la reacţii alergice şi astmatice) manifestate
prin pete purpurii sau placarde pe piele.
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane):
ameţeli (vertij)
oboseală
dureri de cap
furnicături şi înţepături (parestezie)
greaţă (senzaţie de rău)
constipaţie (scaune tari, uscate)
senzaţie de gură uscată.
Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane):
scăderea numărului de plachete din sânge care creşte riscul de sângerare sau învineţire
scăderea numărului de celule albe din sânge care creşte probabilitatea de apariţie a
infecţiilor; aceasta poate fi severă (agranulocitoză)
scăderea numărului anumitor celule sanguine care poate determina slăbiciune (anemie
hemolitică, anemie aplastică)
inflamarea pancreasului, care determină durere severă la nivelul abdomenului şi în spate
(pancreatită)
bătăi neregulate ale inimii
tensiune arterială mică care determină stare de confuzie uşoară
afectarea gravă a rinichilor (insuficienţă renală)
probleme cu ficatul (detectate prin analize de laborator ale sângelui)
creştere a concentraţiei de calciu în sânge
reacţii alergice grave (angioedem, în special la persoanele predispuse la reacţii alergice şi
astmatice) cu umflarea feţei, buzelor sau limbii şi urticarie, umflarea mucosei gâtului sau căilor
aeriene determinând dificultăţi de respiraţie sau înghiţire. Dacă apar aceste reacţii adverse
adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră.
reacţii alergice grave cu simptome asemănătoare gripei, apariţia de vezicule pe piele, gură, ochi
şi organe genitale (necroliză epidermică toxică, sindrom Steven Johnson). Dacă apar aceste
reacţii adverse adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră.
https://bit.ly/3rmQadK
Indapamidă Atb aparţine unei clase de medicamente denumite diuretice, care cresc producţia de
urină de către rinichi.
Indapamida este utilizată pentru reducerea tensiunii arteriale mari (hipertensiunea arterială). Cum să utilizaţi Indapamidă Atb
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza zilnică recomandată este de 1 comprimat Indapamidă Atb, care trebuie luat de preferat
dimineaţa.
Pacienţi cu insuficienţă renală
Pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei mai mic de 30 ml/min) nu trebuie
trataţi cu indapamidă (vezi pct.2 „Nu utilizaţi Indapamidă Atb”).
Diureticele tiazidice şi înrudite au eficacitate maximă doar dacă funcţia renală este normală sau doar
uşor alterată.
Pacienţi cu insuficienţă hepatică
Pacienţii cu insuficienţă hepatică severă nu trebuie trataţi cu indapamidă (vezi pct. 2 „Nu utilizaţi
Indapamidă Atb”).
Vârstnici
Pacienţii vârstnici pot fi trataţi cu indapamidă în cazul în care funcţia renală este normală sau doar
uşor alterată.
Copii şi adolescenţi
Utilizarea de indapamidă la copii şi adolescenţi nu este recomandată din cauza lipsei datelor
privind siguranţa şi eficacitatea.
Mod de administrare
Comprimatele trebuie înghiţite întregi cu o cantitate suficientă de lichid (cum este un pahar cu apă).
Comprimatele nu se zdrobesc şi nici nu se mestecă. Indapamidă Atb poate fi luată indiferent de
orarul meselor.
Durata tratamentului
Durata tratamentului va fi stabilită de către medicul dumneavoastră. Dacă aveţi impresia că efectul
Indapamidă Atb este prea slab sau prea puternic spuneţi medicului dumneavoastră.
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.
Pot apărea următoarele reacţii adverse:
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):
reacţii alergice (în special la pacienţii predispuşi la reacţii alergice şi astmatice) manifestate
prin erupţii trecătoare pe piele cu macule şi papule.
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane):
vărsături
reacţii alergice (în special la pacienţii predispuşi la reacţii alergice şi astmatice) manifestate
prin pete purpurii sau placarde pe piele.
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane):
ameţeli (vertij)
oboseală
dureri de cap
furnicături şi înţepături (parestezie)
greaţă (senzaţie de rău)
constipaţie (scaune tari, uscate)
senzaţie de gură uscată.
Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane):
scăderea numărului de plachete din sânge care creşte riscul de sângerare sau învineţire
scăderea numărului de celule albe din sânge care creşte probabilitatea de apariţie a
infecţiilor; aceasta poate fi severă (agranulocitoză)
scăderea numărului anumitor celule sanguine care poate determina slăbiciune (anemie
hemolitică, anemie aplastică)
inflamarea pancreasului, care determină durere severă la nivelul abdomenului şi în spate
(pancreatită)
bătăi neregulate ale inimii
tensiune arterială mică care determină stare de confuzie uşoară
afectarea gravă a rinichilor (insuficienţă renală)
probleme cu ficatul (detectate prin analize de laborator ale sângelui)
creştere a concentraţiei de calciu în sânge
reacţii alergice grave (angioedem, în special la persoanele predispuse la reacţii alergice şi
astmatice) cu umflarea feţei, buzelor sau limbii şi urticarie, umflarea mucosei gâtului sau căilor
aeriene determinând dificultăţi de respiraţie sau înghiţire. Dacă apar aceste reacţii adverse
adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră.
reacţii alergice grave cu simptome asemănătoare gripei, apariţia de vezicule pe piele, gură, ochi
şi organe genitale (necroliză epidermică toxică, sindrom Steven Johnson). Dacă apar aceste
reacţii adverse adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră.
https://bit.ly/3rmQadK
0
Nu este disponibil
0
Nu este disponibil
Fitopreparat cu efect sedativ moderat datorit esterului borneolului şi acidului isovalerianic din uleiul volatil, valeropotriaţilor şi alcaloizilor (valerină şi hotenină). Facilitează adormirea. Efectul sedativ se instalează încet, dar este stabil şi durabil. Valeropotriaţii şi acidul valerianic au şi proprietăţi spasmolitice moderate, coleretice, stimulează secreţia gastrointestinală, moderează ritmul cardiac prin acţiune directă şi prin mecanisme neuro-reglatoare asupra automatismului şi conductibilităţii, dilată vasele coronare. Acţiunea terapeutică apare în tratamentul sistematic şi de durată.
Indicaţii
Stările de excitaţie nervoasă şi supraexcitaţie, tulburările de somn asociate cu excitaţie; migrena; tulburările funcţionale cardio-vasculare şi gastrointestinale moderate (adjuvant).
Utilizare terapeutică
Se stabileşte individual în funcţie de starea şi vârsta pacientului, forma medicamentoasă. Doza uzuală a infuziei din rădăcină de valeriană 1:10 constituie câte 1 lingură (15 ml) de 3 ori pe zi; tinctura de valeriană câte 20-30 picături de 3 ori pe zi; comprimatele, capsulele sau drajeurile cu extract de valeriană câte 1 comprimat, capsulă sau drajeu de 3 ori pe zi.
Supradozare
Slăbiciune, depresie, indolenţă, scăderea capacităţii de muncă. Simptomele trec la micşorarea dozelor sau întreruperea administrării.
Efecte adverse
Rar reacţii de hipersensibilitate. Dozele mari pot provoca indolenţă, slăbiciune, inhibiţie, scăderea capacităţii de muncă.
Contraindicaţii
Hipersensibilitatea la valeriană.
Interacţiuni
Potenţează acţiunea hipnoticelor, sedativelor, cardiacelor şi spasmoliticelor.
Precauţii
Conducerea vehiculelor şi munca care solicită reacţie rapidă şi vigilenţă.
Indicaţii
Stările de excitaţie nervoasă şi supraexcitaţie, tulburările de somn asociate cu excitaţie; migrena; tulburările funcţionale cardio-vasculare şi gastrointestinale moderate (adjuvant).
Utilizare terapeutică
Se stabileşte individual în funcţie de starea şi vârsta pacientului, forma medicamentoasă. Doza uzuală a infuziei din rădăcină de valeriană 1:10 constituie câte 1 lingură (15 ml) de 3 ori pe zi; tinctura de valeriană câte 20-30 picături de 3 ori pe zi; comprimatele, capsulele sau drajeurile cu extract de valeriană câte 1 comprimat, capsulă sau drajeu de 3 ori pe zi.
Supradozare
Slăbiciune, depresie, indolenţă, scăderea capacităţii de muncă. Simptomele trec la micşorarea dozelor sau întreruperea administrării.
Efecte adverse
Rar reacţii de hipersensibilitate. Dozele mari pot provoca indolenţă, slăbiciune, inhibiţie, scăderea capacităţii de muncă.
Contraindicaţii
Hipersensibilitatea la valeriană.
Interacţiuni
Potenţează acţiunea hipnoticelor, sedativelor, cardiacelor şi spasmoliticelor.
Precauţii
Conducerea vehiculelor şi munca care solicită reacţie rapidă şi vigilenţă.
0
Nu este disponibil
0
Nu este disponibil
0
Nu este disponibil
DESCRIEREA
Sfaturi generale
Purtarea măştii este una dintre măsurile de prevenire şi limitare pentru răspândirea anumitor boli respiratorii. Folosirea măştii trebuie combinată cu igiena adecvată a mâinilor şi cu alte măsuri de prevenire si control a transmiterii bolilor de la om la om.
Masca trebuie aplicată cu grijă peste gura şi nas şi apoi ajustată şi fixată:
- Fixaţi masca cu banda elastică.
- Presaţi pe forma nasului banda flexibila transversală.
- Aranjaţi masca confortabil pe faţă şi sub bărbie.
Sfaturi generale
Purtarea măştii este una dintre măsurile de prevenire şi limitare pentru răspândirea anumitor boli respiratorii. Folosirea măştii trebuie combinată cu igiena adecvată a mâinilor şi cu alte măsuri de prevenire si control a transmiterii bolilor de la om la om.
Masca trebuie aplicată cu grijă peste gura şi nas şi apoi ajustată şi fixată:
- Fixaţi masca cu banda elastică.
- Presaţi pe forma nasului banda flexibila transversală.
- Aranjaţi masca confortabil pe faţă şi sub bărbie.
0
Nu este disponibil
0
Nu este disponibil
CAMELOT 7,5 mg comprimate CAMELOT 15 mg comprimate Meloxicam Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament deoarece conţine informaţii importante pentru dumneavoastră. - Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi. - Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. - Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi semne de boală ca dumneavoastră. - Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. Vezi pct. 4. Ce găsiţi în acest prospect: 1. Ce este CAMELOT şi pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi CAMELOT 3. Cum să utilizaţi CAMELOT 4. Reacţii adverse posibile 5. Cum se păstrează CAMELOT 6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii 1. Ce este CAMELOT şi pentru ce se utilizează CAMELOT conţine ca substanţă activă meloxicam. Meloxicamul aparţine grupului de medicamente denumite antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), care sunt utilizate pentru reducerea inflamaţiei şi a durerii de la nivelul articulaţiilor şi muşchilor. CAMELOT este utilizat în: - tratamentul simptomatic pe termen scurt al bolii artrozice dureroase (artroze, boală degenerativă articulară) - tratamentul simptomatic pe termen lung al poliartritei reumatoide şi spondilitei anchilozante (cunoscută ca boala Bechterew). 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi CAMELOT NU UTILIZAŢI CAMELOT ÎN URMĂTOARELE SITUAŢII: - dacă sunteţi în ultimele trei luni de sarcină; - dacă sunteţi copil sau adolescent şi aveţi vârsta sub 16 ani; - dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la meloxicam; - dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la acid acetilsalicilic sau la alte medicamente antiinflamatoare nesteriodiene (AINS); - dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6); - dacă după utilizarea acidului acetilsalicilic sau a altor medicamente antiinflamatoare nesteriodiene aţi avut vreunul dintre următoarele semne: • respiraţie şuierătoare, apăsare în piept, senzaţie de lipsă de aer (astm bronşic); • obstrucţie la nivelul nasului datorită inflamaţiei mucoasei nazale (polipi nazali); • erupţii trecătoare pe piele sau urticarie; • apariţia bruscă a tumefacţiilor la nivelul pielii sau mucoaselor, cum este tumefacţia din jurul ochilor, • feţei, buzelor, gurii şi gâtului, putând determina dificultăţi în respiraţie (edem angioneurotic); - dacă după un tratament anterior cu AINS sau dacă aţi avut recent: • sângerări la nivelul stomacului sau intestinului • perforaţii la nivelul stomacului sau intestinului. - ulcer sau sângerări la nivelul stomacului sau intestinului; - dacă aveţi sau aţi avut recent ulcer peptic sau sângerări la nivelul stomacului sau intestinului (ulceraţie sau sângerare apărută de cel puţin două ori); - dacă aţi avut sângerări recente la nivelul creierului (sângerări cerebrovasculare); - dacă aveţi orice alt tip de tulburări hemoragice; - dacă aveţi insuficienţă hepatică gravă; - dacă aveţi insuficienţă renală gravă netratată prin dializă; - dacă aveţi insuficienţă cardiacă gravă; - dacă aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, deoarece acest produs conţine lactoză (vezi şi „CAMELOT conţine lactoză”. Vă rugăm să discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur că vreuna dintre aceste situaţii vi se potriveşte dumneavoastră. Atenţionări şi precauţii Atenţionări Medicamente precum CAMELOT se pot asocia cu un risc uşor crescut de apariţie a atacului de cord („infarct miocardic”) sau a accidentului vascular cerebral (apoplexie). Riscurile de orice tip sunt mai probabile la doze mari şi în cazul tratamentului de lungă durată. Nu depăşiţi doza şi durata recomandate pentru tratament. Nu luaţi CAMELOT mai mult timp decât vă este recomandat (vezi pct. 3 „Cum să luaţi CAMELOT”). Dacă aveţi probleme cardiace, accident vascular cerebral în antecedente sau consideraţi că aţi putea fi în situaţie de risc din cauza acestor afecţiuni, trebuie să discutaţi despre tratament cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul. De exemplu: - dacă aveţi tensiunea sanguină crescută (hipertensiune arterială); - dacă aveţi valori crescute ale zahărului în sânge (diabet zaharat); - dacă aveţi valori crescute ale colesterolului (hipercolesterolemie); - sunteţi fumător. Întrerupeţi tratamentul cu CAMELOT imediat ce observaţi sângerări (care determină scaune de culoare neagră) sau ulceraţii la nivel digestiv (determinând dureri abdominale). Precauţii pentru utilizare Deoarece este posibil să fie necesară modificarea tratamentului, este important să cereţi sfatul medicului dumneavoastră înainte de a lua CAMELOT comprimate: - dacă aţi avut vreo inflamaţie a faringelui (faringită), a stomacului (gastrită) sau vreo altă afecţiune a tractului digestiv în antecedente, de exemplu, boala Crohn sau colită ulcerativă; - dacă aveţi tensiune crescută (hipertensiune arterială); - dacă sunteţi în vârstă; - dacă aveţi boli de inimă, ficat sau rinichi; - dacă aveţi valori crescute de zahăr în sânge (diabet zaharat); - dacă aveţi volumul sanguin redus (hipovolemie), situaţie care poate să apară dacă aveţi o pierdere importantă de sânge, o arsură, o operaţie chirurgicală sau consumaţi puţine lichide; - dacă aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, diagnosticată de medicul dumneavoastră, deoarece acest produs conţine lactoză; - dacă aveţi valori crescute ale potasiului în sânge, diagnosticate anterior de către medicul dumneavoastră. Medicul dumneavoastră va trebui să monitorizeze evoluţia dumneavoastră pe durata tratamentului. CAMELOT împreună cu alte medicamente Deoarece CAMELOT poate influenţa sau poate fi influenţat de utilizarea altor medicamente, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.
Doza recomandată este: Acutizări ale bolii artrozice 7,5 mg pe zi (1 comprimat 7,5 mg sau o jumătate de comprimat de 15 mg) o dată pe zi. Doza poate fi crescută la 15 mg (2 comprimate de 7,5 mg sau 1 comprimat de 15 mg) o dată pe zi. Poliartrită reumatoidă, spondilită anchilozantă 15 mg pe zi (2 comprimate de 7,5 mg sau 1 comprimat de 15 mg) o dată pe zi. Doza poate fi scăzută la 7,5 mg (1 comprimat 7,5 mg sau o jumătate de comprimat de 15 mg) pe zi. Administrare orală. Comprimatele trebuie înghiţite cu apă sau alt lichid, împreună cu alimente. Nu trebuie să depăşiţi doza zilnică maximă recomandată de 15 mg. Dacă vă încadraţi în vreo situaţie menţionată la capitolul „Atenţionări şi precauţii”, medicul dumneavoastră vă va reduce doza la 7,5 mg (o jumătate de comprimat) o dată pe zi. CAMELOT nu trebuie administrat la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 16 ani.
Doza recomandată este: Acutizări ale bolii artrozice 7,5 mg pe zi (1 comprimat 7,5 mg sau o jumătate de comprimat de 15 mg) o dată pe zi. Doza poate fi crescută la 15 mg (2 comprimate de 7,5 mg sau 1 comprimat de 15 mg) o dată pe zi. Poliartrită reumatoidă, spondilită anchilozantă 15 mg pe zi (2 comprimate de 7,5 mg sau 1 comprimat de 15 mg) o dată pe zi. Doza poate fi scăzută la 7,5 mg (1 comprimat 7,5 mg sau o jumătate de comprimat de 15 mg) pe zi. Administrare orală. Comprimatele trebuie înghiţite cu apă sau alt lichid, împreună cu alimente. Nu trebuie să depăşiţi doza zilnică maximă recomandată de 15 mg. Dacă vă încadraţi în vreo situaţie menţionată la capitolul „Atenţionări şi precauţii”, medicul dumneavoastră vă va reduce doza la 7,5 mg (o jumătate de comprimat) o dată pe zi. CAMELOT nu trebuie administrat la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 16 ani.
0
Nu este disponibil
Indicaţii terapeutice
Prevenirea evenimentelor aterotrombotice
Pacienţii adulţi cu infarct miocardic, accident vascular cerebral ischemic sau
arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare diagnosticată.
Prevenirea evenimentelor ischemice vasculare (infarct miocardic, accident vascular
cerebral, deces de cauză vasculară) la pacienții cu antecedente de boală simptomatică
aterosclerotică (accident vascular cerebral ischemic, infarct miocardic, boala arterială
periferică).
Pacienţii adulţi cu sindrom coronarian acut
Reducerea ratei de deces, rezultatul combinat al infarctului miocardic, accidentului
vascular cerebral sau ischemie refractară, precum și rata de deces cardiovascular,
rezultatul combinat de infarct miocardic sau accident vascular cerebral la pacienții cu
sindrom coronarian acut (angină pectorală instabilă fără supradenivelare de segment
ST sau infarct miocardic non-Q sau infarct miocardic acut cu supradenivelare de
segment ST), inclusiv a celor care au nevoie să fie trataţi medical sau după intervenţie
coronariană percutanată sau după chirurgia coronariană prin by-pass (CABG) (cu sau
fără implantare de stent).
Prevenirea evenimentelor aterotrombotice şi tromboembolice în fibrilaţia atrială
La pacienţii adulţi cu fibrilaţie atrială, care prezintă cel puţin un factor de risc pentru
evenimente vasculare, cărora nu li se poate administra tratament cu antagonişti ai
vitaminei K şi care prezintă un risc scăzut de sângerări, clopidogrelul este indicat în
asociere cu AAS pentru prevenirea evenimentelor aterotrombotice şi tromboembolice,
incluzând accidentul vascular cerebral.
Doze şi mod de administrare
Doze/frecvenţa de administrare
Adulţi şi vârstnici
Clopidogrel trebuie administrat în doză de 75 mg pe zi, în priză unică la pacienţii cu
infarct miocardic, accident vascular cerebral ischemic sau arteriopatie obliterantă a
membrelor inferioare diagnosticată.
La pacienţii cu sindrom coronarian acut:
- Sindrom coronarian acut fără supradenivelare de segment ST (angină pectorală
instabilă sau infarct miocardic non-Q): tratamentul cu clopidogrel trebuie iniţiat cu o
doză de încărcare unică, de 300 mg şi apoi continuat cu o doză de 75 mg o dată pe zi
(în asociere cu acid acetilsalicilic (AAS) 75-325 mg pe zi).
- Infarct miocardic acut cu supradenivelare de segment ST: clopidogrelul trebuie
administrat în doză unică de 75 mg pe zi, pentru început sub formă de doză de
încărcare de 300 mg, în asociere cu AAS şi cu sau fără trombolitice. La pacienţii cu
vârsta peste 75 de ani, tratamentul cu clopidogrel trebuie iniţiat fără administrarea
unei doze de încărcare. Tratamentul asociat trebuie început cât de curând posibil după
debutul simptomelor şi continuat pentru cel puţin patru săptămâni. Beneficiul asocierii
clopidogrelului cu AAS pentru o perioadă mai mare de patru săptămâni nu a fost
studiat în acest context (vezi pct. 5.1).
La pacienţii cu fibrilaţie atrială, clopidogrelul trebuie administrat în doză zilnică unică
de 75 mg. Tratamentul cu AAS (75-100 mg pe zi) trebuie început şi continuat în
asociere cu clopidogrel (vezi pct. 5.1).
Mod de administrare
Medicamentul poate fi administrat cu sau fără alimente.
Informaţie suplimentară pentru grupe speciale de pacienţi
Insuficienţă renală/insuficienţă hepatică
Experienţa terapeutică privind administrarea de clopidogrel la pacienţii cu insuficienţă
renală este limitată (vezi pct. 4.4).
Experienţa terapeutică la pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată, care pot avea
diateză hemoragică, este limitată (vezi pct. 4.4).
Populaţia pediatrică
Siguranţa şi eficacitatea nu au fost stabilite la copii şi adolescenţi.
Vârstnici
La pacienţii cu vârsta peste 75 de ani cu infarct miocardic acut cu supradenivelare de
segment ST, tratamentul cu clopidogrel trebuie iniţiat fără doză de încărcare.
Farmacogenetică
Statusul de metabolizator lent pe calea CYP2C19 este asociat cu un răspuns redus la
tratamentul cu clopidogrel. Schema terapeutică optimă pentru metabolizatorii lenţi nu
a fost încă stabilită (vezi pct. 5.2).
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi.
Insuficienţă hepatică severă.
Leziune hemoragică evolutivă, cum sunt ulcerul gastro-duodenal sau hemoragia
intracraniană. https://bit.ly/3eDvBoK
Prevenirea evenimentelor aterotrombotice
Pacienţii adulţi cu infarct miocardic, accident vascular cerebral ischemic sau
arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare diagnosticată.
Prevenirea evenimentelor ischemice vasculare (infarct miocardic, accident vascular
cerebral, deces de cauză vasculară) la pacienții cu antecedente de boală simptomatică
aterosclerotică (accident vascular cerebral ischemic, infarct miocardic, boala arterială
periferică).
Pacienţii adulţi cu sindrom coronarian acut
Reducerea ratei de deces, rezultatul combinat al infarctului miocardic, accidentului
vascular cerebral sau ischemie refractară, precum și rata de deces cardiovascular,
rezultatul combinat de infarct miocardic sau accident vascular cerebral la pacienții cu
sindrom coronarian acut (angină pectorală instabilă fără supradenivelare de segment
ST sau infarct miocardic non-Q sau infarct miocardic acut cu supradenivelare de
segment ST), inclusiv a celor care au nevoie să fie trataţi medical sau după intervenţie
coronariană percutanată sau după chirurgia coronariană prin by-pass (CABG) (cu sau
fără implantare de stent).
Prevenirea evenimentelor aterotrombotice şi tromboembolice în fibrilaţia atrială
La pacienţii adulţi cu fibrilaţie atrială, care prezintă cel puţin un factor de risc pentru
evenimente vasculare, cărora nu li se poate administra tratament cu antagonişti ai
vitaminei K şi care prezintă un risc scăzut de sângerări, clopidogrelul este indicat în
asociere cu AAS pentru prevenirea evenimentelor aterotrombotice şi tromboembolice,
incluzând accidentul vascular cerebral.
Doze şi mod de administrare
Doze/frecvenţa de administrare
Adulţi şi vârstnici
Clopidogrel trebuie administrat în doză de 75 mg pe zi, în priză unică la pacienţii cu
infarct miocardic, accident vascular cerebral ischemic sau arteriopatie obliterantă a
membrelor inferioare diagnosticată.
La pacienţii cu sindrom coronarian acut:
- Sindrom coronarian acut fără supradenivelare de segment ST (angină pectorală
instabilă sau infarct miocardic non-Q): tratamentul cu clopidogrel trebuie iniţiat cu o
doză de încărcare unică, de 300 mg şi apoi continuat cu o doză de 75 mg o dată pe zi
(în asociere cu acid acetilsalicilic (AAS) 75-325 mg pe zi).
- Infarct miocardic acut cu supradenivelare de segment ST: clopidogrelul trebuie
administrat în doză unică de 75 mg pe zi, pentru început sub formă de doză de
încărcare de 300 mg, în asociere cu AAS şi cu sau fără trombolitice. La pacienţii cu
vârsta peste 75 de ani, tratamentul cu clopidogrel trebuie iniţiat fără administrarea
unei doze de încărcare. Tratamentul asociat trebuie început cât de curând posibil după
debutul simptomelor şi continuat pentru cel puţin patru săptămâni. Beneficiul asocierii
clopidogrelului cu AAS pentru o perioadă mai mare de patru săptămâni nu a fost
studiat în acest context (vezi pct. 5.1).
La pacienţii cu fibrilaţie atrială, clopidogrelul trebuie administrat în doză zilnică unică
de 75 mg. Tratamentul cu AAS (75-100 mg pe zi) trebuie început şi continuat în
asociere cu clopidogrel (vezi pct. 5.1).
Mod de administrare
Medicamentul poate fi administrat cu sau fără alimente.
Informaţie suplimentară pentru grupe speciale de pacienţi
Insuficienţă renală/insuficienţă hepatică
Experienţa terapeutică privind administrarea de clopidogrel la pacienţii cu insuficienţă
renală este limitată (vezi pct. 4.4).
Experienţa terapeutică la pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată, care pot avea
diateză hemoragică, este limitată (vezi pct. 4.4).
Populaţia pediatrică
Siguranţa şi eficacitatea nu au fost stabilite la copii şi adolescenţi.
Vârstnici
La pacienţii cu vârsta peste 75 de ani cu infarct miocardic acut cu supradenivelare de
segment ST, tratamentul cu clopidogrel trebuie iniţiat fără doză de încărcare.
Farmacogenetică
Statusul de metabolizator lent pe calea CYP2C19 este asociat cu un răspuns redus la
tratamentul cu clopidogrel. Schema terapeutică optimă pentru metabolizatorii lenţi nu
a fost încă stabilită (vezi pct. 5.2).
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi.
Insuficienţă hepatică severă.
Leziune hemoragică evolutivă, cum sunt ulcerul gastro-duodenal sau hemoragia
intracraniană. https://bit.ly/3eDvBoK
0
Nu este disponibil
Irigator proiectat pentru clisme atât pentru copii, cât și adulți pentru constipație, colici abdominali.
0
Nu este disponibil
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Medaxone 500 mg pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Medaxone 1 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Medaxone 2 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Medaxone 500 mg pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Un flacon cu pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă conţine ceftriaxonă 500 mg
sub formă de ceftriaxonă sodică.
Medaxone 1 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Un flacon cu pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă conţine ceftriaxonă 1 g mg sub
formă de ceftriaxonă sodică.
Medaxone 2 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Un flacon cu pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă conţine ceftriaxonă 2 g mg sub
formă de ceftriaxonă sodică.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Aspectul pulberii: pulbere cristalină aproape albă sau gălbuie.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Medaxone este indicat la adulţi şi copii, inclusiv la nou-născuţii la termen (de la naştere),
pentru tratamentul următoarelor infecţii:
- meningită bacteriană;
- pneumonie comunitară dobândită;
- pneumonie dobândită în spital;
- otită medie acută;
- infecţii intraabdominale;
- infecţii complicate ale tractului urinar (inclusiv pielonefrită);
- infecţii ale oaselor şi articulaţiilor;
- infecţii complicate cutanate şi ale ţesuturilor moi;
- gonoree;
- sifilis;
- endocardită bacteriană.
Medaxone poate fi utilizat:
- pentru tratamentul exacerbărilor acute ale bolii pulmonare obstructive cronice la adulţi;
- pentru tratamentul boreliozei Lyme diseminate (stadii precoce (stadiul II) şi avansate
ale bolii (stadiul III)) la adulţi şi copii, inclusiv la nou-născuţi cu vârsta peste 15 zile;
- pentru profilaxia preoperatorie a infecţiilor locale asociate intervenţiilor chirurgicale;
- în controlul neutropeniei la pacienţii cu febră, care este suspectată a fi determinată de o
infecţie bacteriană;
- pentru tratamentul pacienţilor cu bacteriemie asociată cu, sau care se suspectează a fi
asociată cu oricare dintre infecţiile enumerate mai sus.
Medaxone trebuie administrat în asociere cu alţi agenţi antibacterieni atunci când
bacteriile în cauză nu se află în spectrul său de (vezi pct. 4.4).
Trebuie avute în vedere ghidurile terapeutice în vigoare cu privire la utilizarea adecvată a
antibioticelor.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Doza depinde de severitatea, susceptibilitatea, locul şi tipul infecţiei şi de vârsta şi starea
funcţiei hepato-renale ale pacientului.
Dozele recomandate în tabelele de mai jos sunt dozele recomandate în general în aceste
indicaţii. În cazuri severe particulare, trebuie luată în considerare administrarea dozelor
aflate la capătul superior al intervalului de doze recomandat. Durata tratamentului
Durata tratamentului variază în funcţie de evoluţia bolii. La fel ca în cazul tratamentului
cu antibiotice, administrarea ceftriaxonei trebuie continuată timp de 48-72 de ore după
ce pacientul devine afebril sau au fost obţinute dovezi ale eradicării bacteriene.
Mod de administrare
Medaxone poate fi administrat în perfuzie intravenoasă în decurs de cel puţin 30 de
minute (cale de administrare preferată), sub formă de injecţie intravenoasă lentă în
decurs de 5 minute sau sub formă de injecţie intramusculară profundă. Admimistrarea
intravenoasă intermitentă a injecţiilor trebuie efectuată în decurs de 5 minute, de
preferat în vene cu diametrul mai mare. La sugari şi la copiii cu vârsta de până la 12 ani,
dozele de 50 mg/kg sau mai mari trebuie administrate în perfuzie. La nou-născuţi, dozele
trebuie administrate intravenos în decurs de 60 de minute, pentru a reduce riscul
potenţial de apariţie a encefalopatiei bilirubinice (vezi pct. 4.3 şi 4.4). Injecţiile
intramusculare trebuie administrate în masa unui muşchi relativ mare al corpului şi nu
mai mult de 1 g într-un singur loc de administrare. Administrarea pe calea
intramusculară trebuie luată în considerare atunci când administrarea pe calea
intravenoasă nu este posibilă sau este mai puţin adecvată pentru pacient. Pentru doze
mai mari de 2 g, trebuie utilizată calea de administrare intravenoasă.
Dacă se utilizează lidocaina ca solvent, soluţia rezultată nu trebuie niciodată administrată
intravenos (vezi pct. 4.3). Trebuie luate în considerare informaţiile din Rezumatul
Caracteristicilor Produsului pentru lidocaină.
Ceftriaxona este contraindicată la nou-născuţi (≤ 28 de zile) dacă aceştia necesită (sau
se aşteaptă să necesite) tratament intravenos cu soluţii care conţin calciu, inclusiv cu
perfuzii continue care conţin calciu, cum este nutriţia parenterală, din cauza riscului de
precipitare a sării de calciu a ceftrixonei (vezi pct. 4.3).
Soluţiile perfuzabile care conţin calciu (de exemplu soluţia Ringer sau soluţia Hartmann)
nu trebuie utilizate pentru a reconstitui ceftriaxona sau pentru a dilua ulterior conţinutul
flaconului reconstituit pentru administrarea intravenoasă, deoarece se poate forma un
precipitat. Precipitatul de calciu-ceftriaxonă poate apărea, de asemenea, atunci când
ceftriaxona este amestecată cu soluţii care conţin calciu în aceeaşi linie de administrare
intravenoasă. Prin urmare, ceftriaxona şi soluţiile care conţin calciu nu trebuie
amestecate sau administrate simultan (vezi pct. 4.3, 4.4 şi 6.2).
Pentru profilaxia preoperatorie a infecţiilor locale asociate intervenţiilor chirurgicale,
ceftriaxona trebuie administrată cu 30-90 de minute înainte de intervenţia chirurgicală.
Pentru instrucţiuni privind reconstituirea medicamentului înainte de administrare, vezi
pct. 6.6.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la ceftriaxonă, la alte cefalosporine sau la oricare dintre excipienţii
enumeraţi la pct. 6.1.
Antecedente de hipersensibilitate severă (de exemplu, reacţie anafilactică) la oricare alt
tip de antibiotic beta-lactamic (peniciline, monobactami şi carbapeneme).
Nou-născuţii prematuri până la vârsta postmenstruală de 41 de săptămâni (vârsta
gestaţională + vârsta cronologică)*.
Nou-născuţii la termen (până la vârsta de 28 de zile):
- cu hiperbilirubinemie, icter sau care au hipoalbuminemie sau acidoză, deoarece în
aceste afecţiuni este probabil ca legarea bilirubinei să fie afectată*;
- dacă aceştia necesită (sau se aşteaptă să necesite) tratament intravenos cu calciu
sau cu perfuzii care conţin calciu, din cauza riscului de precipitare a sării de calciu a
ceftrixonei (vezi pct. 4.4, 4.8 şi 6.2).
*Studiile in vitro au indicat faptul că ceftriaxona poate deplasa bilirubina de pe
albumina serică, ceea ce determină un posibil risc de apariţie a encefalopatiei
bilirubinice la aceşti pacienţi.
Atunci când ceftriaxona se administrează intramuscular iar lidocaina este utilizată ca
solvent, trebuie luate în considerare contraindicaţiile prevăzute la lidocaină (vezi pct.
4.4). Vezi informaţiile din rezumatul caracteristicilor produsului pentru lidocaină, în
special contraindicaţiile.
Soluţiile de ceftriaxonă care conţin lidocaină nu trebuie niciodată administrate intravenos. https://bit.ly/3f0xGLH
Medaxone 500 mg pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Medaxone 1 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Medaxone 2 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Medaxone 500 mg pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Un flacon cu pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă conţine ceftriaxonă 500 mg
sub formă de ceftriaxonă sodică.
Medaxone 1 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Un flacon cu pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă conţine ceftriaxonă 1 g mg sub
formă de ceftriaxonă sodică.
Medaxone 2 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Un flacon cu pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă conţine ceftriaxonă 2 g mg sub
formă de ceftriaxonă sodică.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Aspectul pulberii: pulbere cristalină aproape albă sau gălbuie.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Medaxone este indicat la adulţi şi copii, inclusiv la nou-născuţii la termen (de la naştere),
pentru tratamentul următoarelor infecţii:
- meningită bacteriană;
- pneumonie comunitară dobândită;
- pneumonie dobândită în spital;
- otită medie acută;
- infecţii intraabdominale;
- infecţii complicate ale tractului urinar (inclusiv pielonefrită);
- infecţii ale oaselor şi articulaţiilor;
- infecţii complicate cutanate şi ale ţesuturilor moi;
- gonoree;
- sifilis;
- endocardită bacteriană.
Medaxone poate fi utilizat:
- pentru tratamentul exacerbărilor acute ale bolii pulmonare obstructive cronice la adulţi;
- pentru tratamentul boreliozei Lyme diseminate (stadii precoce (stadiul II) şi avansate
ale bolii (stadiul III)) la adulţi şi copii, inclusiv la nou-născuţi cu vârsta peste 15 zile;
- pentru profilaxia preoperatorie a infecţiilor locale asociate intervenţiilor chirurgicale;
- în controlul neutropeniei la pacienţii cu febră, care este suspectată a fi determinată de o
infecţie bacteriană;
- pentru tratamentul pacienţilor cu bacteriemie asociată cu, sau care se suspectează a fi
asociată cu oricare dintre infecţiile enumerate mai sus.
Medaxone trebuie administrat în asociere cu alţi agenţi antibacterieni atunci când
bacteriile în cauză nu se află în spectrul său de (vezi pct. 4.4).
Trebuie avute în vedere ghidurile terapeutice în vigoare cu privire la utilizarea adecvată a
antibioticelor.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Doza depinde de severitatea, susceptibilitatea, locul şi tipul infecţiei şi de vârsta şi starea
funcţiei hepato-renale ale pacientului.
Dozele recomandate în tabelele de mai jos sunt dozele recomandate în general în aceste
indicaţii. În cazuri severe particulare, trebuie luată în considerare administrarea dozelor
aflate la capătul superior al intervalului de doze recomandat. Durata tratamentului
Durata tratamentului variază în funcţie de evoluţia bolii. La fel ca în cazul tratamentului
cu antibiotice, administrarea ceftriaxonei trebuie continuată timp de 48-72 de ore după
ce pacientul devine afebril sau au fost obţinute dovezi ale eradicării bacteriene.
Mod de administrare
Medaxone poate fi administrat în perfuzie intravenoasă în decurs de cel puţin 30 de
minute (cale de administrare preferată), sub formă de injecţie intravenoasă lentă în
decurs de 5 minute sau sub formă de injecţie intramusculară profundă. Admimistrarea
intravenoasă intermitentă a injecţiilor trebuie efectuată în decurs de 5 minute, de
preferat în vene cu diametrul mai mare. La sugari şi la copiii cu vârsta de până la 12 ani,
dozele de 50 mg/kg sau mai mari trebuie administrate în perfuzie. La nou-născuţi, dozele
trebuie administrate intravenos în decurs de 60 de minute, pentru a reduce riscul
potenţial de apariţie a encefalopatiei bilirubinice (vezi pct. 4.3 şi 4.4). Injecţiile
intramusculare trebuie administrate în masa unui muşchi relativ mare al corpului şi nu
mai mult de 1 g într-un singur loc de administrare. Administrarea pe calea
intramusculară trebuie luată în considerare atunci când administrarea pe calea
intravenoasă nu este posibilă sau este mai puţin adecvată pentru pacient. Pentru doze
mai mari de 2 g, trebuie utilizată calea de administrare intravenoasă.
Dacă se utilizează lidocaina ca solvent, soluţia rezultată nu trebuie niciodată administrată
intravenos (vezi pct. 4.3). Trebuie luate în considerare informaţiile din Rezumatul
Caracteristicilor Produsului pentru lidocaină.
Ceftriaxona este contraindicată la nou-născuţi (≤ 28 de zile) dacă aceştia necesită (sau
se aşteaptă să necesite) tratament intravenos cu soluţii care conţin calciu, inclusiv cu
perfuzii continue care conţin calciu, cum este nutriţia parenterală, din cauza riscului de
precipitare a sării de calciu a ceftrixonei (vezi pct. 4.3).
Soluţiile perfuzabile care conţin calciu (de exemplu soluţia Ringer sau soluţia Hartmann)
nu trebuie utilizate pentru a reconstitui ceftriaxona sau pentru a dilua ulterior conţinutul
flaconului reconstituit pentru administrarea intravenoasă, deoarece se poate forma un
precipitat. Precipitatul de calciu-ceftriaxonă poate apărea, de asemenea, atunci când
ceftriaxona este amestecată cu soluţii care conţin calciu în aceeaşi linie de administrare
intravenoasă. Prin urmare, ceftriaxona şi soluţiile care conţin calciu nu trebuie
amestecate sau administrate simultan (vezi pct. 4.3, 4.4 şi 6.2).
Pentru profilaxia preoperatorie a infecţiilor locale asociate intervenţiilor chirurgicale,
ceftriaxona trebuie administrată cu 30-90 de minute înainte de intervenţia chirurgicală.
Pentru instrucţiuni privind reconstituirea medicamentului înainte de administrare, vezi
pct. 6.6.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la ceftriaxonă, la alte cefalosporine sau la oricare dintre excipienţii
enumeraţi la pct. 6.1.
Antecedente de hipersensibilitate severă (de exemplu, reacţie anafilactică) la oricare alt
tip de antibiotic beta-lactamic (peniciline, monobactami şi carbapeneme).
Nou-născuţii prematuri până la vârsta postmenstruală de 41 de săptămâni (vârsta
gestaţională + vârsta cronologică)*.
Nou-născuţii la termen (până la vârsta de 28 de zile):
- cu hiperbilirubinemie, icter sau care au hipoalbuminemie sau acidoză, deoarece în
aceste afecţiuni este probabil ca legarea bilirubinei să fie afectată*;
- dacă aceştia necesită (sau se aşteaptă să necesite) tratament intravenos cu calciu
sau cu perfuzii care conţin calciu, din cauza riscului de precipitare a sării de calciu a
ceftrixonei (vezi pct. 4.4, 4.8 şi 6.2).
*Studiile in vitro au indicat faptul că ceftriaxona poate deplasa bilirubina de pe
albumina serică, ceea ce determină un posibil risc de apariţie a encefalopatiei
bilirubinice la aceşti pacienţi.
Atunci când ceftriaxona se administrează intramuscular iar lidocaina este utilizată ca
solvent, trebuie luate în considerare contraindicaţiile prevăzute la lidocaină (vezi pct.
4.4). Vezi informaţiile din rezumatul caracteristicilor produsului pentru lidocaină, în
special contraindicaţiile.
Soluţiile de ceftriaxonă care conţin lidocaină nu trebuie niciodată administrate intravenos. https://bit.ly/3f0xGLH
0
Nu este disponibil
Ce este Zibor 3500 și pentru ce se utilizează Substanța activă din Zibor 3500 este bemiparina sodică, care aparţine unui grup de medicamente denumite anticoagulante. Acestea previn coagularea sângelui în vasele sanguine. Zibor 3500 este utilizat pentru a preveni formarea cheagurilor periculoase de sânge din venele picioarelor şi/sau plămânilor, care pot să se formeze după o intervenţie chirurgicală ortopedică (șold, genunchi sau altă operație la oase). Se mai foloseşte la prevenirea formării cheagurilor de sânge în tubulatura aparaturii de dializă.
Cum să utilizați Zibor 3500 Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur. Doza recomandată este: Pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge în timpul intervenţiilor chirurgicale ortopedice: Zibor 3500 este administrat de către medic sau de o asistentă medicală prin injecţie subcutanată (injecţia se face sub piele, de regulă într-un pliu de piele localizat la nivelul abdomenului sau în partea superioară a coapsei). Vi se va administra o doză (conţinutul unei seringi) înainte sau după operaţie. În zilele care urmează vi se va administra câte o doză (conţinutul unei seringi) zilnic. Medicul dumneavoastră vă va spune cât de lung trebuie să fie tratamentul cu acest medicament. Pentru prevenirea coagulării sângelui în timpul hemodializei: Când se foloseşte în hemodializă, Zibor 3500 se administrează uzual prin injectarea in bolus a dozei (conţinutul unei seringi) în secţiunea arterială a aparatului de dializă. Zibor 3500 este injectat subcutanat, de obicei într-un pliu de piele de la marginea taliei (abdomen) sau în partea superioară a coapsei. Medicul dumneavoastră sau asistenta medicală vă va administra, de obicei, injecția în spital. Este posibil să trebuiască să continuați să primiți Zibor 3500 la întoarcerea acasă. - Zibor 3500 nu trebuie injectat intramuscular sau amestecat cu orice alt medicament injectabil. - De obicei este administrat o dată pe zi. - Medicul dumneavoastră vă va spune cât timp trebuie administrat acest medicament (de obicei aproximativ 7 – 10 zile). - Dacă medicul dumneavoastră v-a spus că vă puteți injecta singur acest medicament, vă rugăm să urmați cu mare atenție instrucțiunile medicului dumneavoastră. (Vezi mai jos “Cum se injectează Zibor 3500?”) Vârstnici (65 ani și peste 65 de ani): Se va folosi acelaşi dozaj ca în cazul adulţilor. Dacă aveți probleme hepatice sau renale, vă rugăm să spuneți medicului dumneavoastră, care ar putea dori să vă monitorizeze îndeaproape. În cazul în care boala de rinichi este severă, medicul dumneavoastră poate lua în considerare o dozare specifică. Utilizarea la copii și adolescenți (sub 18 ani): Nu se recomandă administrarea medicamentului Zibor 3500 la copii. Cum se injectează Zibor 3500 Zibor 3500 nu trebuie injectat niciodată în mușchi, deoarece ar putea provoca sângerări în mușchi. Veți primi instrucțiuni cu privire la modul corect de utilizare al acestui medicament și despre tehnica corectă de auto-injectare înainte de a vi se administra injecția pentru prima dată. 4 Aceste instrucțiuni vă sunt date de către medic sau alt personal medical calificat. Trebuie să respectați următorii pași: - Spălați-vă bine pe mâini și așezați-vă sau întindeți-vă într-o poziție confortabilă. - Alegeți o zonă a taliei, la cel puțin 5 cm distanță de ombilic și la depărtare de cicatrici sau vânătăi existente și curățați pielea cu atenție. - Folosiți pentru injectare locuri diferite în zile diferite, de exemplu, prima dată pe partea stângă, următoarea dată pe partea dreaptă. - Îndepărtați capacul acului seringii. - Pentru a menține acul steril, asigurați-vă că nu atinge nimic. - Seringa pre-umplută este acum gata de utilizare. - Înainte de utilizare, nu împingeți pistonul pentru a îndepărta posibile bule de aer, pentru că s-ar putea să pierdeți medicamentul. - Țineți seringa cu o mână și cu cealaltă mână, folosind degetul arătător și degetul mare, prindeți ușor zona de piele pe care ați curățat-o și faceți un pliu de piele. - Introduceți întreaga lungime a acului în pliul de piele, drept, într-un unghi de 90 grade. - Apăsați în jos pe piston asigurându-vă că țineți pliul de piele în aceeași poziție pe durata injectării. - Scoateți acul trăgându-l afară și dați dumul la piele. - Nu frecați pielea în care a fost introdus acul. Acest lucru vă va ajuta să evitați învinețirea. - Nu încercați să puneți capacul acului înapoi pe seringă. Doar aruncați-l (acul mai întâi) într-un coș pentru obiecte ascuțite, închideți etanș capacul containerului și nu îl lăsați la îndemâna copiilor. - Dacă aveți impresia că doza este prea puternică (de exemplu, vă confruntați cu sângerări neașteptate) sau prea slabă (de exemplu, doza pare a nu funcționa) discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul. Aruncați imediat seringa în cel mai apropiat coș pentru obiecte ascuțite (cu tot cu ac), închideți etanș capacul containerului și nu îl lăsați la îndemâna copiilor.
Cum să utilizați Zibor 3500 Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur. Doza recomandată este: Pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge în timpul intervenţiilor chirurgicale ortopedice: Zibor 3500 este administrat de către medic sau de o asistentă medicală prin injecţie subcutanată (injecţia se face sub piele, de regulă într-un pliu de piele localizat la nivelul abdomenului sau în partea superioară a coapsei). Vi se va administra o doză (conţinutul unei seringi) înainte sau după operaţie. În zilele care urmează vi se va administra câte o doză (conţinutul unei seringi) zilnic. Medicul dumneavoastră vă va spune cât de lung trebuie să fie tratamentul cu acest medicament. Pentru prevenirea coagulării sângelui în timpul hemodializei: Când se foloseşte în hemodializă, Zibor 3500 se administrează uzual prin injectarea in bolus a dozei (conţinutul unei seringi) în secţiunea arterială a aparatului de dializă. Zibor 3500 este injectat subcutanat, de obicei într-un pliu de piele de la marginea taliei (abdomen) sau în partea superioară a coapsei. Medicul dumneavoastră sau asistenta medicală vă va administra, de obicei, injecția în spital. Este posibil să trebuiască să continuați să primiți Zibor 3500 la întoarcerea acasă. - Zibor 3500 nu trebuie injectat intramuscular sau amestecat cu orice alt medicament injectabil. - De obicei este administrat o dată pe zi. - Medicul dumneavoastră vă va spune cât timp trebuie administrat acest medicament (de obicei aproximativ 7 – 10 zile). - Dacă medicul dumneavoastră v-a spus că vă puteți injecta singur acest medicament, vă rugăm să urmați cu mare atenție instrucțiunile medicului dumneavoastră. (Vezi mai jos “Cum se injectează Zibor 3500?”) Vârstnici (65 ani și peste 65 de ani): Se va folosi acelaşi dozaj ca în cazul adulţilor. Dacă aveți probleme hepatice sau renale, vă rugăm să spuneți medicului dumneavoastră, care ar putea dori să vă monitorizeze îndeaproape. În cazul în care boala de rinichi este severă, medicul dumneavoastră poate lua în considerare o dozare specifică. Utilizarea la copii și adolescenți (sub 18 ani): Nu se recomandă administrarea medicamentului Zibor 3500 la copii. Cum se injectează Zibor 3500 Zibor 3500 nu trebuie injectat niciodată în mușchi, deoarece ar putea provoca sângerări în mușchi. Veți primi instrucțiuni cu privire la modul corect de utilizare al acestui medicament și despre tehnica corectă de auto-injectare înainte de a vi se administra injecția pentru prima dată. 4 Aceste instrucțiuni vă sunt date de către medic sau alt personal medical calificat. Trebuie să respectați următorii pași: - Spălați-vă bine pe mâini și așezați-vă sau întindeți-vă într-o poziție confortabilă. - Alegeți o zonă a taliei, la cel puțin 5 cm distanță de ombilic și la depărtare de cicatrici sau vânătăi existente și curățați pielea cu atenție. - Folosiți pentru injectare locuri diferite în zile diferite, de exemplu, prima dată pe partea stângă, următoarea dată pe partea dreaptă. - Îndepărtați capacul acului seringii. - Pentru a menține acul steril, asigurați-vă că nu atinge nimic. - Seringa pre-umplută este acum gata de utilizare. - Înainte de utilizare, nu împingeți pistonul pentru a îndepărta posibile bule de aer, pentru că s-ar putea să pierdeți medicamentul. - Țineți seringa cu o mână și cu cealaltă mână, folosind degetul arătător și degetul mare, prindeți ușor zona de piele pe care ați curățat-o și faceți un pliu de piele. - Introduceți întreaga lungime a acului în pliul de piele, drept, într-un unghi de 90 grade. - Apăsați în jos pe piston asigurându-vă că țineți pliul de piele în aceeași poziție pe durata injectării. - Scoateți acul trăgându-l afară și dați dumul la piele. - Nu frecați pielea în care a fost introdus acul. Acest lucru vă va ajuta să evitați învinețirea. - Nu încercați să puneți capacul acului înapoi pe seringă. Doar aruncați-l (acul mai întâi) într-un coș pentru obiecte ascuțite, închideți etanș capacul containerului și nu îl lăsați la îndemâna copiilor. - Dacă aveți impresia că doza este prea puternică (de exemplu, vă confruntați cu sângerări neașteptate) sau prea slabă (de exemplu, doza pare a nu funcționa) discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul. Aruncați imediat seringa în cel mai apropiat coș pentru obiecte ascuțite (cu tot cu ac), închideți etanș capacul containerului și nu îl lăsați la îndemâna copiilor.
0
Nu este disponibil
Emplastru banda 1,25cm x5m alb,netesut
Dimensiune: 1,25 cm x5m
- -Fabricat din lignină, țesătură
- -hipoalergenic
- -Testat dermatologic
- -Adeziv puternic
Dimensiune: 1,25 cm x5m
- -Fabricat din lignină, țesătură
- -hipoalergenic
- -Testat dermatologic
- -Adeziv puternic
0
Nu este disponibil
Originalul de la HUXOL este clasicul dintre alternativele de zahăr.
Cu calitatea sa dovedită, îndulcește deliciile culinare fără a adăuga calorii la ecuație. Conține îndulcitori zaharină și ciclamat, care sunt unul dintre cei mai vechi îndulcitori sintetici din istorie. De zeci de ani, gama sa largă de utilizări în preparatele alimentare și băuturile s-a dovedit a fi un ajutor valoros în gestionarea greutății.
Cu calitatea sa dovedită, îndulcește deliciile culinare fără a adăuga calorii la ecuație. Conține îndulcitori zaharină și ciclamat, care sunt unul dintre cei mai vechi îndulcitori sintetici din istorie. De zeci de ani, gama sa largă de utilizări în preparatele alimentare și băuturile s-a dovedit a fi un ajutor valoros în gestionarea greutății.
0
Nu este disponibil
0
Nu este disponibil
0
Nu este disponibil
COMPOZIŢIA
1capsulă conţine:
Substanţa activă: diosmină 600 mg;
excipienţi: talc purificat,stearate de magneziu.
FORMA FARMACEUTICĂ
Capsule
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Capsule gelatinoase tari,mărimea 00,de culoare gri-azurie,care conţin pulbere granulate de culoare bej-cafenie.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC
Capilarotonice,bioflavonoide,C05CA03
PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice
Diosmina posedă proprietăţi venotonice şi angioprotectoare.
Crescând tonusulv enelor (acţiunea vasoconstrictoare asupra venelor poartă un character dependent de doză), reduce staza venoasă şi volumul stazei venoase.
Creşte rezistenţa capilarelor(effect de pendentdedoză), reduce permeabilitatea lor, îmbunătăţeşte microcirculaţia.Îmbunătăţeşte drenajul limfatic.
Proprietăţi farmacocinetice
Se absoarbe rapid din tractul gastrointestinal, în plasma se înregistrează peste 2 ore după administrare. Concentraţiaplasmatică maximă(C)se atinge peste 5 ore după administrare. Se distribuie uniform şi cumulează în toate straturile venelor ca veşivenelor subcutanate ale membrelor inferioare, mai puţin–în venele renale, hepatice, pulmonare şi alte ţesuturi. Cumularea selective a diosminei şi/sau metaboliţilor ei în vasele venoase atinge maximum peste 9 ore după administrare şi se menţine timp de 96 ore.
Se elimină prin urină–79%, masele fecale–11%, cubilă–2,4%.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Tratamentul şi profilaxia:
- insuficienţă veno-limfatică cronică(senzaţie de greutate la nivelul membrelor inferioare, parestezie, durere, edeme,tulburări trofice);
- dilatarea varicoasă a venelor membrelor inferioare;
- hemoroizi în faza de acutizare şi cronică;
- fragilitatea capilară.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Se administrează intern.
Îninsuficienţă veno-limfatică cronică(senzaţie de greutate la nivelul membrelor
inferioare,parestezie,durere,edeme,tulburări trofice),dilatarea varicoasă ale
venelor membrelor inferioare se administrează câte 1capsulă pe zi.
Hemoroizi în faza de acutizare:intern câte 3 capsule pe zi în timpul meselor timp de 4zile, apoi câte 2 capsule timp de 3 zile. La necessitate cura de tratament poate fi prelungită. Durata curie de tratament este determinate de medic, în funcţie de severitatea şi evoluţia maladiei.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la orice component al preparatului,copii şi adolescenţi cu vârsta
Până la 18 ani, sarcina (trimestruI3) şi perioada de alăptare.
1capsulă conţine:
Substanţa activă: diosmină 600 mg;
excipienţi: talc purificat,stearate de magneziu.
FORMA FARMACEUTICĂ
Capsule
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Capsule gelatinoase tari,mărimea 00,de culoare gri-azurie,care conţin pulbere granulate de culoare bej-cafenie.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC
Capilarotonice,bioflavonoide,C05CA03
PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice
Diosmina posedă proprietăţi venotonice şi angioprotectoare.
Crescând tonusulv enelor (acţiunea vasoconstrictoare asupra venelor poartă un character dependent de doză), reduce staza venoasă şi volumul stazei venoase.
Creşte rezistenţa capilarelor(effect de pendentdedoză), reduce permeabilitatea lor, îmbunătăţeşte microcirculaţia.Îmbunătăţeşte drenajul limfatic.
Proprietăţi farmacocinetice
Se absoarbe rapid din tractul gastrointestinal, în plasma se înregistrează peste 2 ore după administrare. Concentraţiaplasmatică maximă(C)se atinge peste 5 ore după administrare. Se distribuie uniform şi cumulează în toate straturile venelor ca veşivenelor subcutanate ale membrelor inferioare, mai puţin–în venele renale, hepatice, pulmonare şi alte ţesuturi. Cumularea selective a diosminei şi/sau metaboliţilor ei în vasele venoase atinge maximum peste 9 ore după administrare şi se menţine timp de 96 ore.
Se elimină prin urină–79%, masele fecale–11%, cubilă–2,4%.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Tratamentul şi profilaxia:
- insuficienţă veno-limfatică cronică(senzaţie de greutate la nivelul membrelor inferioare, parestezie, durere, edeme,tulburări trofice);
- dilatarea varicoasă a venelor membrelor inferioare;
- hemoroizi în faza de acutizare şi cronică;
- fragilitatea capilară.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Se administrează intern.
Îninsuficienţă veno-limfatică cronică(senzaţie de greutate la nivelul membrelor
inferioare,parestezie,durere,edeme,tulburări trofice),dilatarea varicoasă ale
venelor membrelor inferioare se administrează câte 1capsulă pe zi.
Hemoroizi în faza de acutizare:intern câte 3 capsule pe zi în timpul meselor timp de 4zile, apoi câte 2 capsule timp de 3 zile. La necessitate cura de tratament poate fi prelungită. Durata curie de tratament este determinate de medic, în funcţie de severitatea şi evoluţia maladiei.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la orice component al preparatului,copii şi adolescenţi cu vârsta
Până la 18 ani, sarcina (trimestruI3) şi perioada de alăptare.
0
Nu este disponibil
Ce este Muscomed şi pentru ce se utilizează
Acest medicament este un relaxant muscular. Acesta se utilizează la adulţi şi
adolescenţi cu vârsta peste 16 ani, ca tratament adjuvant pentru contracţiile
musculare dureroase. Acesta trebuie să se utilizeze pentru stări acute legate de
coloana vertebrală.
Copii
Este contraindicat la copii cu vârsta sub 16 ani.
Pacientii vîrstnici (≥ 65 ani)
Siguranta si eficienta thiocolchicosidum la pacientii vîrstnici nu au fost studiate. Cum să luaţi Muscomed
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată şi maximă este de 8 mg la fiecare 12 ore (adică, 16 mg pe zi).
Durata tratamentului este limitată la 7 zile consecutive.
Nu depăşiţi dozele recomandate şi durata tratamentului.
Acest medicament nu trebuie utilizat pentru tratamentul pe termen lung (vezi pct. 2
„Atenţionări şi precauţii”).
Copii şi adolescenţi
Nu administraţi acest medicament copiilor şi adolescenţilor cu vârsta sub 16 ani din
motive de siguranţă.
Durata cursului tratamentului cu Muscomed
Medicul dumneavoastră trebuie să vă informeze despre durata tratamentului cu acest
preparat. Dumneavoastră trebuie să mergeti la medic periodic pentru evaluarea
tratamentului si simptomelor dumneavoastră.
Dacă încetaţi să luaţi Muscomed.
Administrarea preparatului poate fi sistată numai după consultarea cu medicul
dumneavoastră. Dacă încetați tratamentul cu Muscomed, efectul benefic al
tratamentului s-ar putea să dispară treptat.
Dacă luaţi mai mult Muscomed decît trebuie
Dacă luaţi accidental mai mult Muscomed decât trebuie, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale.
Dacă uitaţi să luaţi Muscomed
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că
nu apar la toate persoanele.
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse se agravează sau dacă observaţi orice reacţie
adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
Rare:
- mîncărime, urticarie
- edemul feței sau a unei părți a feței sau a extremităților
- somnolență
- leșin
- confuzie temporară sau agitație
- diaree, vomă, greață
- reacții alergice
Foarte rare:
- cresterea bruscă a sensibilității organismului;
-hipotensiune arterială.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau
farmacistului.
Acest medicament este un relaxant muscular. Acesta se utilizează la adulţi şi
adolescenţi cu vârsta peste 16 ani, ca tratament adjuvant pentru contracţiile
musculare dureroase. Acesta trebuie să se utilizeze pentru stări acute legate de
coloana vertebrală.
Copii
Este contraindicat la copii cu vârsta sub 16 ani.
Pacientii vîrstnici (≥ 65 ani)
Siguranta si eficienta thiocolchicosidum la pacientii vîrstnici nu au fost studiate. Cum să luaţi Muscomed
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată şi maximă este de 8 mg la fiecare 12 ore (adică, 16 mg pe zi).
Durata tratamentului este limitată la 7 zile consecutive.
Nu depăşiţi dozele recomandate şi durata tratamentului.
Acest medicament nu trebuie utilizat pentru tratamentul pe termen lung (vezi pct. 2
„Atenţionări şi precauţii”).
Copii şi adolescenţi
Nu administraţi acest medicament copiilor şi adolescenţilor cu vârsta sub 16 ani din
motive de siguranţă.
Durata cursului tratamentului cu Muscomed
Medicul dumneavoastră trebuie să vă informeze despre durata tratamentului cu acest
preparat. Dumneavoastră trebuie să mergeti la medic periodic pentru evaluarea
tratamentului si simptomelor dumneavoastră.
Dacă încetaţi să luaţi Muscomed.
Administrarea preparatului poate fi sistată numai după consultarea cu medicul
dumneavoastră. Dacă încetați tratamentul cu Muscomed, efectul benefic al
tratamentului s-ar putea să dispară treptat.
Dacă luaţi mai mult Muscomed decît trebuie
Dacă luaţi accidental mai mult Muscomed decât trebuie, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale.
Dacă uitaţi să luaţi Muscomed
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că
nu apar la toate persoanele.
Dacă vreuna dintre reacţiile adverse se agravează sau dacă observaţi orice reacţie
adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
Rare:
- mîncărime, urticarie
- edemul feței sau a unei părți a feței sau a extremităților
- somnolență
- leșin
- confuzie temporară sau agitație
- diaree, vomă, greață
- reacții alergice
Foarte rare:
- cresterea bruscă a sensibilității organismului;
-hipotensiune arterială.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau
farmacistului.