Filtru
Întâi cele populare
Rețetă medicală
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Medaxone 500 mg pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Medaxone 1 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Medaxone 2 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Medaxone 500 mg pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Un flacon cu pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă conţine ceftriaxonă 500 mg
sub formă de ceftriaxonă sodică.
Medaxone 1 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Un flacon cu pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă conţine ceftriaxonă 1 g mg sub
formă de ceftriaxonă sodică.
Medaxone 2 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Un flacon cu pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă conţine ceftriaxonă 2 g mg sub
formă de ceftriaxonă sodică.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Aspectul pulberii: pulbere cristalină aproape albă sau gălbuie.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Medaxone este indicat la adulţi şi copii, inclusiv la nou-născuţii la termen (de la naştere),
pentru tratamentul următoarelor infecţii:
- meningită bacteriană;
- pneumonie comunitară dobândită;
- pneumonie dobândită în spital;
- otită medie acută;
- infecţii intraabdominale;
- infecţii complicate ale tractului urinar (inclusiv pielonefrită);
- infecţii ale oaselor şi articulaţiilor;
- infecţii complicate cutanate şi ale ţesuturilor moi;
- gonoree;
- sifilis;
- endocardită bacteriană.
Medaxone poate fi utilizat:
- pentru tratamentul exacerbărilor acute ale bolii pulmonare obstructive cronice la adulţi;
- pentru tratamentul boreliozei Lyme diseminate (stadii precoce (stadiul II) şi avansate
ale bolii (stadiul III)) la adulţi şi copii, inclusiv la nou-născuţi cu vârsta peste 15 zile;
- pentru profilaxia preoperatorie a infecţiilor locale asociate intervenţiilor chirurgicale;
- în controlul neutropeniei la pacienţii cu febră, care este suspectată a fi determinată de o
infecţie bacteriană;
- pentru tratamentul pacienţilor cu bacteriemie asociată cu, sau care se suspectează a fi
asociată cu oricare dintre infecţiile enumerate mai sus.
Medaxone trebuie administrat în asociere cu alţi agenţi antibacterieni atunci când
bacteriile în cauză nu se află în spectrul său de (vezi pct. 4.4).
Trebuie avute în vedere ghidurile terapeutice în vigoare cu privire la utilizarea adecvată a
antibioticelor.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Doza depinde de severitatea, susceptibilitatea, locul şi tipul infecţiei şi de vârsta şi starea
funcţiei hepato-renale ale pacientului.
Dozele recomandate în tabelele de mai jos sunt dozele recomandate în general în aceste
indicaţii. În cazuri severe particulare, trebuie luată în considerare administrarea dozelor
aflate la capătul superior al intervalului de doze recomandat. Durata tratamentului
Durata tratamentului variază în funcţie de evoluţia bolii. La fel ca în cazul tratamentului
cu antibiotice, administrarea ceftriaxonei trebuie continuată timp de 48-72 de ore după
ce pacientul devine afebril sau au fost obţinute dovezi ale eradicării bacteriene.
Mod de administrare
Medaxone poate fi administrat în perfuzie intravenoasă în decurs de cel puţin 30 de
minute (cale de administrare preferată), sub formă de injecţie intravenoasă lentă în
decurs de 5 minute sau sub formă de injecţie intramusculară profundă. Admimistrarea
intravenoasă intermitentă a injecţiilor trebuie efectuată în decurs de 5 minute, de
preferat în vene cu diametrul mai mare. La sugari şi la copiii cu vârsta de până la 12 ani,
dozele de 50 mg/kg sau mai mari trebuie administrate în perfuzie. La nou-născuţi, dozele
trebuie administrate intravenos în decurs de 60 de minute, pentru a reduce riscul
potenţial de apariţie a encefalopatiei bilirubinice (vezi pct. 4.3 şi 4.4). Injecţiile
intramusculare trebuie administrate în masa unui muşchi relativ mare al corpului şi nu
mai mult de 1 g într-un singur loc de administrare. Administrarea pe calea
intramusculară trebuie luată în considerare atunci când administrarea pe calea
intravenoasă nu este posibilă sau este mai puţin adecvată pentru pacient. Pentru doze
mai mari de 2 g, trebuie utilizată calea de administrare intravenoasă.
Dacă se utilizează lidocaina ca solvent, soluţia rezultată nu trebuie niciodată administrată
intravenos (vezi pct. 4.3). Trebuie luate în considerare informaţiile din Rezumatul
Caracteristicilor Produsului pentru lidocaină.
Ceftriaxona este contraindicată la nou-născuţi (≤ 28 de zile) dacă aceştia necesită (sau
se aşteaptă să necesite) tratament intravenos cu soluţii care conţin calciu, inclusiv cu
perfuzii continue care conţin calciu, cum este nutriţia parenterală, din cauza riscului de
precipitare a sării de calciu a ceftrixonei (vezi pct. 4.3).
Soluţiile perfuzabile care conţin calciu (de exemplu soluţia Ringer sau soluţia Hartmann)
nu trebuie utilizate pentru a reconstitui ceftriaxona sau pentru a dilua ulterior conţinutul
flaconului reconstituit pentru administrarea intravenoasă, deoarece se poate forma un
precipitat. Precipitatul de calciu-ceftriaxonă poate apărea, de asemenea, atunci când
ceftriaxona este amestecată cu soluţii care conţin calciu în aceeaşi linie de administrare
intravenoasă. Prin urmare, ceftriaxona şi soluţiile care conţin calciu nu trebuie
amestecate sau administrate simultan (vezi pct. 4.3, 4.4 şi 6.2).
Pentru profilaxia preoperatorie a infecţiilor locale asociate intervenţiilor chirurgicale,
ceftriaxona trebuie administrată cu 30-90 de minute înainte de intervenţia chirurgicală.
Pentru instrucţiuni privind reconstituirea medicamentului înainte de administrare, vezi
pct. 6.6.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la ceftriaxonă, la alte cefalosporine sau la oricare dintre excipienţii
enumeraţi la pct. 6.1.
Antecedente de hipersensibilitate severă (de exemplu, reacţie anafilactică) la oricare alt
tip de antibiotic beta-lactamic (peniciline, monobactami şi carbapeneme).
Nou-născuţii prematuri până la vârsta postmenstruală de 41 de săptămâni (vârsta
gestaţională + vârsta cronologică)*.
Nou-născuţii la termen (până la vârsta de 28 de zile):
- cu hiperbilirubinemie, icter sau care au hipoalbuminemie sau acidoză, deoarece în
aceste afecţiuni este probabil ca legarea bilirubinei să fie afectată*;
- dacă aceştia necesită (sau se aşteaptă să necesite) tratament intravenos cu calciu
sau cu perfuzii care conţin calciu, din cauza riscului de precipitare a sării de calciu a
ceftrixonei (vezi pct. 4.4, 4.8 şi 6.2).
*Studiile in vitro au indicat faptul că ceftriaxona poate deplasa bilirubina de pe
albumina serică, ceea ce determină un posibil risc de apariţie a encefalopatiei
bilirubinice la aceşti pacienţi.
Atunci când ceftriaxona se administrează intramuscular iar lidocaina este utilizată ca
solvent, trebuie luate în considerare contraindicaţiile prevăzute la lidocaină (vezi pct.
4.4). Vezi informaţiile din rezumatul caracteristicilor produsului pentru lidocaină, în
special contraindicaţiile.
Soluţiile de ceftriaxonă care conţin lidocaină nu trebuie niciodată administrate intravenos. https://bit.ly/3f0xGLH
Medaxone 500 mg pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Medaxone 1 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Medaxone 2 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Medaxone 500 mg pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Un flacon cu pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă conţine ceftriaxonă 500 mg
sub formă de ceftriaxonă sodică.
Medaxone 1 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Un flacon cu pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă conţine ceftriaxonă 1 g mg sub
formă de ceftriaxonă sodică.
Medaxone 2 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Un flacon cu pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă conţine ceftriaxonă 2 g mg sub
formă de ceftriaxonă sodică.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Aspectul pulberii: pulbere cristalină aproape albă sau gălbuie.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Medaxone este indicat la adulţi şi copii, inclusiv la nou-născuţii la termen (de la naştere),
pentru tratamentul următoarelor infecţii:
- meningită bacteriană;
- pneumonie comunitară dobândită;
- pneumonie dobândită în spital;
- otită medie acută;
- infecţii intraabdominale;
- infecţii complicate ale tractului urinar (inclusiv pielonefrită);
- infecţii ale oaselor şi articulaţiilor;
- infecţii complicate cutanate şi ale ţesuturilor moi;
- gonoree;
- sifilis;
- endocardită bacteriană.
Medaxone poate fi utilizat:
- pentru tratamentul exacerbărilor acute ale bolii pulmonare obstructive cronice la adulţi;
- pentru tratamentul boreliozei Lyme diseminate (stadii precoce (stadiul II) şi avansate
ale bolii (stadiul III)) la adulţi şi copii, inclusiv la nou-născuţi cu vârsta peste 15 zile;
- pentru profilaxia preoperatorie a infecţiilor locale asociate intervenţiilor chirurgicale;
- în controlul neutropeniei la pacienţii cu febră, care este suspectată a fi determinată de o
infecţie bacteriană;
- pentru tratamentul pacienţilor cu bacteriemie asociată cu, sau care se suspectează a fi
asociată cu oricare dintre infecţiile enumerate mai sus.
Medaxone trebuie administrat în asociere cu alţi agenţi antibacterieni atunci când
bacteriile în cauză nu se află în spectrul său de (vezi pct. 4.4).
Trebuie avute în vedere ghidurile terapeutice în vigoare cu privire la utilizarea adecvată a
antibioticelor.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Doza depinde de severitatea, susceptibilitatea, locul şi tipul infecţiei şi de vârsta şi starea
funcţiei hepato-renale ale pacientului.
Dozele recomandate în tabelele de mai jos sunt dozele recomandate în general în aceste
indicaţii. În cazuri severe particulare, trebuie luată în considerare administrarea dozelor
aflate la capătul superior al intervalului de doze recomandat. Durata tratamentului
Durata tratamentului variază în funcţie de evoluţia bolii. La fel ca în cazul tratamentului
cu antibiotice, administrarea ceftriaxonei trebuie continuată timp de 48-72 de ore după
ce pacientul devine afebril sau au fost obţinute dovezi ale eradicării bacteriene.
Mod de administrare
Medaxone poate fi administrat în perfuzie intravenoasă în decurs de cel puţin 30 de
minute (cale de administrare preferată), sub formă de injecţie intravenoasă lentă în
decurs de 5 minute sau sub formă de injecţie intramusculară profundă. Admimistrarea
intravenoasă intermitentă a injecţiilor trebuie efectuată în decurs de 5 minute, de
preferat în vene cu diametrul mai mare. La sugari şi la copiii cu vârsta de până la 12 ani,
dozele de 50 mg/kg sau mai mari trebuie administrate în perfuzie. La nou-născuţi, dozele
trebuie administrate intravenos în decurs de 60 de minute, pentru a reduce riscul
potenţial de apariţie a encefalopatiei bilirubinice (vezi pct. 4.3 şi 4.4). Injecţiile
intramusculare trebuie administrate în masa unui muşchi relativ mare al corpului şi nu
mai mult de 1 g într-un singur loc de administrare. Administrarea pe calea
intramusculară trebuie luată în considerare atunci când administrarea pe calea
intravenoasă nu este posibilă sau este mai puţin adecvată pentru pacient. Pentru doze
mai mari de 2 g, trebuie utilizată calea de administrare intravenoasă.
Dacă se utilizează lidocaina ca solvent, soluţia rezultată nu trebuie niciodată administrată
intravenos (vezi pct. 4.3). Trebuie luate în considerare informaţiile din Rezumatul
Caracteristicilor Produsului pentru lidocaină.
Ceftriaxona este contraindicată la nou-născuţi (≤ 28 de zile) dacă aceştia necesită (sau
se aşteaptă să necesite) tratament intravenos cu soluţii care conţin calciu, inclusiv cu
perfuzii continue care conţin calciu, cum este nutriţia parenterală, din cauza riscului de
precipitare a sării de calciu a ceftrixonei (vezi pct. 4.3).
Soluţiile perfuzabile care conţin calciu (de exemplu soluţia Ringer sau soluţia Hartmann)
nu trebuie utilizate pentru a reconstitui ceftriaxona sau pentru a dilua ulterior conţinutul
flaconului reconstituit pentru administrarea intravenoasă, deoarece se poate forma un
precipitat. Precipitatul de calciu-ceftriaxonă poate apărea, de asemenea, atunci când
ceftriaxona este amestecată cu soluţii care conţin calciu în aceeaşi linie de administrare
intravenoasă. Prin urmare, ceftriaxona şi soluţiile care conţin calciu nu trebuie
amestecate sau administrate simultan (vezi pct. 4.3, 4.4 şi 6.2).
Pentru profilaxia preoperatorie a infecţiilor locale asociate intervenţiilor chirurgicale,
ceftriaxona trebuie administrată cu 30-90 de minute înainte de intervenţia chirurgicală.
Pentru instrucţiuni privind reconstituirea medicamentului înainte de administrare, vezi
pct. 6.6.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la ceftriaxonă, la alte cefalosporine sau la oricare dintre excipienţii
enumeraţi la pct. 6.1.
Antecedente de hipersensibilitate severă (de exemplu, reacţie anafilactică) la oricare alt
tip de antibiotic beta-lactamic (peniciline, monobactami şi carbapeneme).
Nou-născuţii prematuri până la vârsta postmenstruală de 41 de săptămâni (vârsta
gestaţională + vârsta cronologică)*.
Nou-născuţii la termen (până la vârsta de 28 de zile):
- cu hiperbilirubinemie, icter sau care au hipoalbuminemie sau acidoză, deoarece în
aceste afecţiuni este probabil ca legarea bilirubinei să fie afectată*;
- dacă aceştia necesită (sau se aşteaptă să necesite) tratament intravenos cu calciu
sau cu perfuzii care conţin calciu, din cauza riscului de precipitare a sării de calciu a
ceftrixonei (vezi pct. 4.4, 4.8 şi 6.2).
*Studiile in vitro au indicat faptul că ceftriaxona poate deplasa bilirubina de pe
albumina serică, ceea ce determină un posibil risc de apariţie a encefalopatiei
bilirubinice la aceşti pacienţi.
Atunci când ceftriaxona se administrează intramuscular iar lidocaina este utilizată ca
solvent, trebuie luate în considerare contraindicaţiile prevăzute la lidocaină (vezi pct.
4.4). Vezi informaţiile din rezumatul caracteristicilor produsului pentru lidocaină, în
special contraindicaţiile.
Soluţiile de ceftriaxonă care conţin lidocaină nu trebuie niciodată administrate intravenos. https://bit.ly/3f0xGLH
-3%
50.54 MDL
52.10 MDL
Rețetă medicală
-3%
95.98 MDL
98.95 MDL
Rețetă medicală
-3%
50.29 MDL
51.85 MDL
Gelul „ULTRA-HIDRATARE” este destinat pentru igienizarea pielii mâinilor și a picioarelor, atunci când nu există acces la apă și săpun. Produsul curăță delicat în proporție de 99,9%, iar extractele din frunze de căpșun, zmeur și coacăz, precum și cantitatea dublă de glicerină îi conferă un efect hidratant și emoliant intensiv, protejând pielea împotriva uscării excesive.
Aroma suavă a fructelor persistă pe piele timp îndelungat.
Indispensabil în timpul călătoriilor, activităților în aer liber, vizitelor în instituțiile medicale sau alte locuri publice.
Potrivit pentru copiii de la 3 ani.
Concentrația de alcool: 70% w/w
Volum: 200 ml
Aroma suavă a fructelor persistă pe piele timp îndelungat.
Indispensabil în timpul călătoriilor, activităților în aer liber, vizitelor în instituțiile medicale sau alte locuri publice.
Potrivit pentru copiii de la 3 ani.
Concentrația de alcool: 70% w/w
Volum: 200 ml
INDICAŢII TERAPEUTICE
Tratamentul hipertensiunii arteriale uşoare până la moderată la pacienţii la care starea
clinică a fost stabilizată prin utilizarea componentelor individuale în aceleaşi doze.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Doza uzuală este de 1 comprimat, administrat o dată pe zi. Similar altor medicamente
administrate în doză unică, Lopril® H trebuie administrat în fiecare zi, la aproximativ
aceeaşi oră.
În general, dacă efectul terapeutic dorit nu se obţine într-un interval de la 2 până la 4
săptămâni la un anumit nivel al dozei, doza poate fi crescută până la 2 comprimate o
dată pe zi.
Insuficienţă renală
Tiazidele nu sunt diureticele adecvate pentru administrare la pacienţii cu insuficienţă
renală, iar la valori ale clearance-ului creatininei mai mici sau egale cu 30 ml/min
(adică în cazul insuficienţei renale moderate sau severe) ele sunt ineficace.
Lopril® H nu se va utiliza ca terapie iniţială la pacienţii cu insuficienţă renală.
La pacienţii cu clearance-ul creatininei > 30 ml/min şi < 80 ml/min Lopril® H poate fi
utilizat doar după ajustarea treptată a dozelor componentelor individuale. Doza
recomandată de lisinopril în monoterapie, în insuficienţă renală uşoară, constituie 5-10
mg.
Terapia diuretică anterioară
După administrarea dozei iniţiale de Lopril® H poate apărea hipotensiune arterială
simptomatică: aceasta se dezvoltă mai probabil la pacienţii cu depleţie volemică şi/sau
sodică ca urmare a terapiei anterioare cu diuretice. Dacă este posibil, tratamentul cu
diuretice trebuie întrerupt cu 2-3 zile înaintea iniţierii terapiei cu Lopril® H. Dacă
aceasta nu este posibil, tratamentul se va iniţia doar cu lisinopril în doza de 5 mg. La
copii nu a fost stabilită siguranţa şi eficacitatea.
Vârstnici
Nu este necesară ajustarea dozelor la vârstnici.
În studiile clinice, eficacitatea şi tolerabilitatea lisinoprilului şi hidroclorotiazidei,
administrate concomitent, au fost similare la pacienţii hipertensivi vârstnici şi la cei
mai tineri. Eficacitatea lisinoprilului, administrat în doză de 20-80 mg, a fost similară
la pacienţii hipertensivi vârstnici (cu vârsta de 65 ani sau peste) şi la cei mai tineri. La
pacienţii hipertensivi vârstnici, monoterapia cu lisinopril a fost la fel de eficace în
reducerea tensiunii arteriale diastolice ca şi monoterapia cu hidrolorotiazidă sau
atenolol. În cadrul studiilor clinice, vârsta nu a influenţat tolerabilitatea lisinoprilului.
Administrarea în pediatrie
La copii nu a fost stabilită siguranţa şi eficacitatea. CONTRAINDICAŢII
- Hipersensibilitate la lisinopril, la oricare dintre excipienţi sau la alţi inhibitori ai
enzimei de conversie a angiotensinei (ECA);
- hipersensibilitate la hidroclorotiazidă sau la alte medicamente derivaţi de
sulfonamidă;
- edem angioneurotic în antecedente, asociat cu terapia anterioară cu un inhibitor
al ECA;
- edem angioneurotic ereditar sau idiopatic.
- trimestrele II şi III de sarcină;
- insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei < 30 ml/min);
- anurie;
- insuficienţă hepatică severă. https://bit.ly/3ixJy8z
Tratamentul hipertensiunii arteriale uşoare până la moderată la pacienţii la care starea
clinică a fost stabilizată prin utilizarea componentelor individuale în aceleaşi doze.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Doza uzuală este de 1 comprimat, administrat o dată pe zi. Similar altor medicamente
administrate în doză unică, Lopril® H trebuie administrat în fiecare zi, la aproximativ
aceeaşi oră.
În general, dacă efectul terapeutic dorit nu se obţine într-un interval de la 2 până la 4
săptămâni la un anumit nivel al dozei, doza poate fi crescută până la 2 comprimate o
dată pe zi.
Insuficienţă renală
Tiazidele nu sunt diureticele adecvate pentru administrare la pacienţii cu insuficienţă
renală, iar la valori ale clearance-ului creatininei mai mici sau egale cu 30 ml/min
(adică în cazul insuficienţei renale moderate sau severe) ele sunt ineficace.
Lopril® H nu se va utiliza ca terapie iniţială la pacienţii cu insuficienţă renală.
La pacienţii cu clearance-ul creatininei > 30 ml/min şi < 80 ml/min Lopril® H poate fi
utilizat doar după ajustarea treptată a dozelor componentelor individuale. Doza
recomandată de lisinopril în monoterapie, în insuficienţă renală uşoară, constituie 5-10
mg.
Terapia diuretică anterioară
După administrarea dozei iniţiale de Lopril® H poate apărea hipotensiune arterială
simptomatică: aceasta se dezvoltă mai probabil la pacienţii cu depleţie volemică şi/sau
sodică ca urmare a terapiei anterioare cu diuretice. Dacă este posibil, tratamentul cu
diuretice trebuie întrerupt cu 2-3 zile înaintea iniţierii terapiei cu Lopril® H. Dacă
aceasta nu este posibil, tratamentul se va iniţia doar cu lisinopril în doza de 5 mg. La
copii nu a fost stabilită siguranţa şi eficacitatea.
Vârstnici
Nu este necesară ajustarea dozelor la vârstnici.
În studiile clinice, eficacitatea şi tolerabilitatea lisinoprilului şi hidroclorotiazidei,
administrate concomitent, au fost similare la pacienţii hipertensivi vârstnici şi la cei
mai tineri. Eficacitatea lisinoprilului, administrat în doză de 20-80 mg, a fost similară
la pacienţii hipertensivi vârstnici (cu vârsta de 65 ani sau peste) şi la cei mai tineri. La
pacienţii hipertensivi vârstnici, monoterapia cu lisinopril a fost la fel de eficace în
reducerea tensiunii arteriale diastolice ca şi monoterapia cu hidrolorotiazidă sau
atenolol. În cadrul studiilor clinice, vârsta nu a influenţat tolerabilitatea lisinoprilului.
Administrarea în pediatrie
La copii nu a fost stabilită siguranţa şi eficacitatea. CONTRAINDICAŢII
- Hipersensibilitate la lisinopril, la oricare dintre excipienţi sau la alţi inhibitori ai
enzimei de conversie a angiotensinei (ECA);
- hipersensibilitate la hidroclorotiazidă sau la alte medicamente derivaţi de
sulfonamidă;
- edem angioneurotic în antecedente, asociat cu terapia anterioară cu un inhibitor
al ECA;
- edem angioneurotic ereditar sau idiopatic.
- trimestrele II şi III de sarcină;
- insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei < 30 ml/min);
- anurie;
- insuficienţă hepatică severă. https://bit.ly/3ixJy8z
Pentru a ajuta femeile să facă față bufeurilor, Evalar a lansat Qi-Klim Alanin , un medicament non-hormonal. Conține 100%unu aminoacizi beta-alanină.
-3%
497.61 MDL
513 MDL
Indicatii: Tratamentul simptomatic al durerii de etiologii diverse, mai ales cele de origine spastica, al febrei ce nu raspunde la alte antipiretice.
Compozitie: Comprimate continand 500 mg metamizol sodic (Noraminofenazona).
Proprietati: Metamizolul este o pirazolona cu proprietati analgezice si antipiretice.
Are si efecte antispastice si antiinflamatoare. Mecanismul de actiune nu este pe deplin elucidat, dar se pare ca se bazeaza pe inhibarea sintezei prostaglandinelor prin blocarea ciclooxigenazei. Dupa absorbtie, metamizolul se leaga de proteinele plasmatice in proportie de 50-60%. Metamizolul este transformat la nivelul ficatului in 4-N-metilaminofenazona,4-N-aminofenazona,4-N-acetilaminofenazona si 4-N-formilaminofenazona. Acesti metaboliti se elimina pe cale renala. Timpul de injumatatire biologica variaza intre 1,8 si 4,6 ore.
Mod de administrare: Adulti: Doza obisnuita variaza intre 7,7 mg/kg corp si 15,4 mg/kg corp, ceea ce corespunde pentru un adult de 65 kg la o doza de 500 respectiv 1000 mg.Aceasta se poate repeta pana la 4 ori pe zi. Nu se recomanda utilizarea Analgin-ului pentru o analgezie de lunga durata.Tratamentul va avea o durata pe cat posibil de scurta, pana la disparitia simptomelor. Nu se va depasi doza maxima de 4 g/zi.
Copii:mg/prizamg/zi
13-15 ani385-770385-3085
9-12 ani250-500250-2000
6-8 ani185-370185-1480
4-5 ani130-300130-1200
3 ani100-200100-800
Nu se va administra Analgin la copiii sub 3 ani.
Contraindicatii: Absolute: Antecedente alergice la pirazolone, antecedente de agranulocitoza (la derivatii de pirazolidina sau de orice alta cauza). Hipersensibilitate la AINS, porfirie hepatica, deficienta congenitala in glucozo 6-fosfat-dehidrogenaza. Contraindicatii relative: Bolnavii ce sufera de astm bronsic si de infectii frecvente ale cailor respiratorii superioare, asociate eventual cu o urticarie cronica; bolnavii suferind de rinite si rinosinuzite frecvente, pacientii cu intoleranta la alte analgezice, fiind posibila o alergie incrucisata; bolnavii cu hipersensibilitate la substante de natura nemedicamentoasa.
Compozitie: Comprimate continand 500 mg metamizol sodic (Noraminofenazona).
Proprietati: Metamizolul este o pirazolona cu proprietati analgezice si antipiretice.
Are si efecte antispastice si antiinflamatoare. Mecanismul de actiune nu este pe deplin elucidat, dar se pare ca se bazeaza pe inhibarea sintezei prostaglandinelor prin blocarea ciclooxigenazei. Dupa absorbtie, metamizolul se leaga de proteinele plasmatice in proportie de 50-60%. Metamizolul este transformat la nivelul ficatului in 4-N-metilaminofenazona,4-N-aminofenazona,4-N-acetilaminofenazona si 4-N-formilaminofenazona. Acesti metaboliti se elimina pe cale renala. Timpul de injumatatire biologica variaza intre 1,8 si 4,6 ore.
Mod de administrare: Adulti: Doza obisnuita variaza intre 7,7 mg/kg corp si 15,4 mg/kg corp, ceea ce corespunde pentru un adult de 65 kg la o doza de 500 respectiv 1000 mg.Aceasta se poate repeta pana la 4 ori pe zi. Nu se recomanda utilizarea Analgin-ului pentru o analgezie de lunga durata.Tratamentul va avea o durata pe cat posibil de scurta, pana la disparitia simptomelor. Nu se va depasi doza maxima de 4 g/zi.
Copii:mg/prizamg/zi
13-15 ani385-770385-3085
9-12 ani250-500250-2000
6-8 ani185-370185-1480
4-5 ani130-300130-1200
3 ani100-200100-800
Nu se va administra Analgin la copiii sub 3 ani.
Contraindicatii: Absolute: Antecedente alergice la pirazolone, antecedente de agranulocitoza (la derivatii de pirazolidina sau de orice alta cauza). Hipersensibilitate la AINS, porfirie hepatica, deficienta congenitala in glucozo 6-fosfat-dehidrogenaza. Contraindicatii relative: Bolnavii ce sufera de astm bronsic si de infectii frecvente ale cailor respiratorii superioare, asociate eventual cu o urticarie cronica; bolnavii suferind de rinite si rinosinuzite frecvente, pacientii cu intoleranta la alte analgezice, fiind posibila o alergie incrucisata; bolnavii cu hipersensibilitate la substante de natura nemedicamentoasa.
CE ESTE ORFIRIL ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Orfiril este un medicament utilizat pentru tratamentul crizelor epileptice
(medicament antiepileptic) şi al maniei.
Orfiril este indicat în tratamentul
- epilepsiei;
- maniei, care vă poate face să vă simţiţi foarte excitat, euforic, agitat,
entuziasmat sau hiperactiv. Mania apare în cadrul unei boli denumită „boală
bipolară”. Orfiril poate fi administrat atunci când nu poate fi utilizat litiul. CUM SĂ LUAŢI ORFIRIL
Luaţi întotdeauna Orfiril exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să
discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Orfiril se administrează oral, cu o cantitate suficientă de lichid (de exemplu, un
pahar cu apă), cu o oră înainte de mese, obişnuit în 2-4 prize pe zi.
Orfiril este disponibil în diverse concentraţii, ceea ce permite creşterea treptată a
dozei, precum şi stabilirea cu exactitate a dozei de întreţinere.
Doza necesară este stabilită de către medicul dumneavoastră. Ea este strict
individualizată.
Durata administrării diferă de la un pacient la altul şi va fi stabilită de către medic.
În general, tratamentul este de lungă durată.
Nu este permis să modificaţi tratamentul sau dozele fără a discuta cu medicul în
prealabil, pentru a nu periclita reuşita tratamentului.
Dacă aveţi impresia că efectul Orfiril este prea slab sau prea puternic, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Epilepsie
Se recomandă creşterea treptată a dozei până la doza optimă. Atunci când luaţi
valproat de sodiu neînsoţit de alte medicamente (în monoterapie), doza iniţială este,
în general, de 5 – 10 mg/kg, crescând cu 5 mg/kg la intervale de 4 – 7 zile, până la
doza eficace de întreţinere la care se evită apariţia reacţiilor adverse.
În unele cazuri, eficacitatea maximă se observă numai după 4 – 6 săptămâni de
tratament. De aceea, dozele zilnice nu trebuie crescute prea rapid peste valorile
medii.
În general, dacă medicul nu recomandă altfel, doza zilnică medie pentru tratamentul
de lungă durată este următoarea:
Copii: 30 mg valproat de sodiu/kg
Adolescenţi: 25 mg valproat de sodiu/kg
Adulţi: 20 mg valproat de sodiu/kg
Administrarea se face în 2 -4 prize pe zi.
Manie
Doza zilnică trebuie stabilită şi controlată în mod individual de către medicul
dumneavoastră.
Doza iniţială
Doza iniţială zilnică recomandată este de 750 mg.
Doza medie zilnică
Dozele zilnice recomandate sunt cuprinse, de obicei, între 1000 mg şi 2000 mg.
REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Orfiril poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar
la toate persoanele.
Majoritatea reacţiilor adverse au fost raportate din experienţa clinică privind
administrarea valproatului în tratamentul epilepsiei şi nicio altă reacţie adversă nu a
fost în mod specific asociată cu administrarea valproatului în tratamentul
episoadelor maniacale.
La administrarea valproatului în monoterapie riscul apariţiei reacţiilor adverse este
mai scăzut decât la administrarea concomitentă cu alte antiepileptice (terapie
combinată).
Majoritatea reacţiilor adverse apar în funcţie de doză, în special la iniţierea
tratamentului şi sunt tranzitorii, dispărând spontan după cîteva zile de tratament
sau după reducerea dozei.
Orfiril este un medicament utilizat pentru tratamentul crizelor epileptice
(medicament antiepileptic) şi al maniei.
Orfiril este indicat în tratamentul
- epilepsiei;
- maniei, care vă poate face să vă simţiţi foarte excitat, euforic, agitat,
entuziasmat sau hiperactiv. Mania apare în cadrul unei boli denumită „boală
bipolară”. Orfiril poate fi administrat atunci când nu poate fi utilizat litiul. CUM SĂ LUAŢI ORFIRIL
Luaţi întotdeauna Orfiril exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să
discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Orfiril se administrează oral, cu o cantitate suficientă de lichid (de exemplu, un
pahar cu apă), cu o oră înainte de mese, obişnuit în 2-4 prize pe zi.
Orfiril este disponibil în diverse concentraţii, ceea ce permite creşterea treptată a
dozei, precum şi stabilirea cu exactitate a dozei de întreţinere.
Doza necesară este stabilită de către medicul dumneavoastră. Ea este strict
individualizată.
Durata administrării diferă de la un pacient la altul şi va fi stabilită de către medic.
În general, tratamentul este de lungă durată.
Nu este permis să modificaţi tratamentul sau dozele fără a discuta cu medicul în
prealabil, pentru a nu periclita reuşita tratamentului.
Dacă aveţi impresia că efectul Orfiril este prea slab sau prea puternic, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Epilepsie
Se recomandă creşterea treptată a dozei până la doza optimă. Atunci când luaţi
valproat de sodiu neînsoţit de alte medicamente (în monoterapie), doza iniţială este,
în general, de 5 – 10 mg/kg, crescând cu 5 mg/kg la intervale de 4 – 7 zile, până la
doza eficace de întreţinere la care se evită apariţia reacţiilor adverse.
În unele cazuri, eficacitatea maximă se observă numai după 4 – 6 săptămâni de
tratament. De aceea, dozele zilnice nu trebuie crescute prea rapid peste valorile
medii.
În general, dacă medicul nu recomandă altfel, doza zilnică medie pentru tratamentul
de lungă durată este următoarea:
Copii: 30 mg valproat de sodiu/kg
Adolescenţi: 25 mg valproat de sodiu/kg
Adulţi: 20 mg valproat de sodiu/kg
Administrarea se face în 2 -4 prize pe zi.
Manie
Doza zilnică trebuie stabilită şi controlată în mod individual de către medicul
dumneavoastră.
Doza iniţială
Doza iniţială zilnică recomandată este de 750 mg.
Doza medie zilnică
Dozele zilnice recomandate sunt cuprinse, de obicei, între 1000 mg şi 2000 mg.
REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Orfiril poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar
la toate persoanele.
Majoritatea reacţiilor adverse au fost raportate din experienţa clinică privind
administrarea valproatului în tratamentul epilepsiei şi nicio altă reacţie adversă nu a
fost în mod specific asociată cu administrarea valproatului în tratamentul
episoadelor maniacale.
La administrarea valproatului în monoterapie riscul apariţiei reacţiilor adverse este
mai scăzut decât la administrarea concomitentă cu alte antiepileptice (terapie
combinată).
Majoritatea reacţiilor adverse apar în funcţie de doză, în special la iniţierea
tratamentului şi sunt tranzitorii, dispărând spontan după cîteva zile de tratament
sau după reducerea dozei.
-3%
104.61 MDL
107.85 MDL
INDICAȚII DE UTILIZARE:
Terapie simptomatică afecțiunilor acute și cronice ale căilor respiratorii superioare, însoțite de o tuse uscată:
faringită - laringită (inclusiv laringită "profesională") - traheită - bronșită.
Dozaj si administrare:
Adulților li se prescrie 1 pastilă la fiecare 2 ore, pastilele trebuie absorbite lent în gură. Doza zilnică maximă este de 10 pastile. Cursul tratamentului este de 2-3 săptămâni.
Contraindicații:
hipersensibilitate la componentele medicamentului.
Nu există experiență privind utilizarea clinică a medicamentului la copii (sub 18 ani).
Terapie simptomatică afecțiunilor acute și cronice ale căilor respiratorii superioare, însoțite de o tuse uscată:
faringită - laringită (inclusiv laringită "profesională") - traheită - bronșită.
Dozaj si administrare:
Adulților li se prescrie 1 pastilă la fiecare 2 ore, pastilele trebuie absorbite lent în gură. Doza zilnică maximă este de 10 pastile. Cursul tratamentului este de 2-3 săptămâni.
Contraindicații:
hipersensibilitate la componentele medicamentului.
Nu există experiență privind utilizarea clinică a medicamentului la copii (sub 18 ani).
Descriere
Tencuiala de fixare universală pe bază de material hipoalergenic.
Recomandări de utilizare
Conceput pentru fixarea pansamentelor protectoare, tampoane, comprese, sonde, catetere.
Mod de aplicare
Aplicați lungimea dorită a benzii numai pe o suprafață curată și uscată a pielii. Schimbați dacă este necesar.
Contraindicatii
Intoleranță individuală la materiale.
Conditii de depozitare
A se pastra la loc uscat ferit de lumina.
Tencuiala de fixare universală pe bază de material hipoalergenic.
Recomandări de utilizare
Conceput pentru fixarea pansamentelor protectoare, tampoane, comprese, sonde, catetere.
Mod de aplicare
Aplicați lungimea dorită a benzii numai pe o suprafață curată și uscată a pielii. Schimbați dacă este necesar.
Contraindicatii
Intoleranță individuală la materiale.
Conditii de depozitare
A se pastra la loc uscat ferit de lumina.
Indicaţii terapeutice
- infectii micotice cutanate sau ale pliurilor cutanate (Tinea Corporis, Tinea Inguinalis);
- micoze interdigitale (Tinea Manum, Tinea Pedis);
- infectii micotice ale unghiilor;
- dermatomicoze cu Candida;
- pityriasis versicolor;
- dermatomicoze inflamatorii (cu sau fără prurit).
Doze şi mod de administrare
Crema se aplică local, o dată pe zi, la nivelul zonei afectate, precum şi a zonelor adiacente, în prealabil curăţate şi uscate. Pentru prevenirea recidivelor se recomandă administrarea cremei încă cel puţin 2 săptămâni după dispariţia simptomelor clinice.
Reacţii adverse
Sporadic, pot apărea semne de iritaţie locală (senzaţia de uscăciune, arsură sau eritem). Reacţiile adverse sunt întotdeauna reversibile si nu necesită întreruperea tratamentului.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la naftifină sau la oricare dintre componentele preparatului.
Indicaţii terapeutice
- infectii micotice cutanate sau ale pliurilor cutanate (Tinea Corporis, Tinea Inguinalis);
- micoze interdigitale (Tinea Manum, Tinea Pedis);
- infectii micotice ale unghiilor;
- dermatomicoze cu Candida;
- pityriasis versicolor;
- dermatomicoze inflamatorii (cu sau fără prurit).
Doze şi mod de administrare
Crema se aplică local, o dată pe zi, la nivelul zonei afectate, precum şi a zonelor adiacente, în prealabil curăţate şi uscate. Pentru prevenirea recidivelor se recomandă administrarea cremei încă cel puţin 2 săptămâni după dispariţia simptomelor clinice.
Reacţii adverse
Sporadic, pot apărea semne de iritaţie locală (senzaţia de uscăciune, arsură sau eritem). Reacţiile adverse sunt întotdeauna reversibile si nu necesită întreruperea tratamentului.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la naftifină sau la oricare dintre componentele preparatului.
Supradozaj
- infectii micotice cutanate sau ale pliurilor cutanate (Tinea Corporis, Tinea Inguinalis);
- micoze interdigitale (Tinea Manum, Tinea Pedis);
- infectii micotice ale unghiilor;
- dermatomicoze cu Candida;
- pityriasis versicolor;
- dermatomicoze inflamatorii (cu sau fără prurit).
Doze şi mod de administrare
Crema se aplică local, o dată pe zi, la nivelul zonei afectate, precum şi a zonelor adiacente, în prealabil curăţate şi uscate. Pentru prevenirea recidivelor se recomandă administrarea cremei încă cel puţin 2 săptămâni după dispariţia simptomelor clinice.
Reacţii adverse
Sporadic, pot apărea semne de iritaţie locală (senzaţia de uscăciune, arsură sau eritem). Reacţiile adverse sunt întotdeauna reversibile si nu necesită întreruperea tratamentului.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la naftifină sau la oricare dintre componentele preparatului.
Indicaţii terapeutice
- infectii micotice cutanate sau ale pliurilor cutanate (Tinea Corporis, Tinea Inguinalis);
- micoze interdigitale (Tinea Manum, Tinea Pedis);
- infectii micotice ale unghiilor;
- dermatomicoze cu Candida;
- pityriasis versicolor;
- dermatomicoze inflamatorii (cu sau fără prurit).
Doze şi mod de administrare
Crema se aplică local, o dată pe zi, la nivelul zonei afectate, precum şi a zonelor adiacente, în prealabil curăţate şi uscate. Pentru prevenirea recidivelor se recomandă administrarea cremei încă cel puţin 2 săptămâni după dispariţia simptomelor clinice.
Reacţii adverse
Sporadic, pot apărea semne de iritaţie locală (senzaţia de uscăciune, arsură sau eritem). Reacţiile adverse sunt întotdeauna reversibile si nu necesită întreruperea tratamentului.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la naftifină sau la oricare dintre componentele preparatului.
Supradozaj
-3%
20.71 MDL
21.35 MDL
-3%
60.48 MDL
62.35 MDL
COMPOZIŢIA PREPARATULUI
10 ml soluţie 0,025% conţine:
substanţa activă: clorhidrat de oximetazolină 0,025 g;
substanţe auxiliare: ulei de eucalipt, dihidrogenofosfat de sodiu, trilon B (edetat disodic), clorură
de benzalconiu, propilenglicol, acid clorhidric 0,1 M sau soluţie hidroxid de sodiu 0,1 M, apă
purificată.
DESCRIEREA PREPARATULUI
Lichid transparent, incolor sau cu nuanţă slab gălbuie, cu miros specific.
PROPRIETĂILE FARMACOLOGICE
Oximetazolina face parte din preparatele vasoconstrictoare locale. Manifestă acţiune α-adreno-
mimetică. Fiind un derivat de imidazolină, în concentraţii joase manifestă acţiune preponderent
α2-adrenomimetică, în concentraţii înalte acţionează si asupra α1-adrenoreceptorilor. Efectul va-
soconstrictor topic se manifestă prin reducerea edemului, hiperemiei mucoasei cavităţii nazale,
sinusurilor paranazale si trompei Eustachio, reducerea eliminărilor nazale. Vasoconstricţia locală
la nivelul mucoasei nazale si sinusurilor adiacente se realizează peste 5-10 minute după aplicarea
preparatului în cavitatea nazală si durează 10-12 ore.
Nu manifestă acţiune sistemică.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Rinita acută (inclusiv alergică), rinita vasomotorie, sinuzită, eustachiită, otită medie; pentru faci-
litarea efectuării rinoscopiei si altor manipulaţii în regiunea rinofaringelui.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Copiilor cu vârsta până la 1 an: nou-născuţilor în vârsta de până la 4 săptămâni se indică câte 1
picătură Rino-Baby 0,01% în fiecare meat nazal de 2-3 ori pe zi. De la săptămâna a 5-a până la 1
an – câte 1-2 picături în fiecare meat nazal de 2-3 ori pe zi.
Este demonstrată si eficienţa altei proceduri: în funcţie de vârstă câte 1-2 picături se aplică pe vată
si se prelucrează meaturile nazale.
Copiilor cu vârsta de la 1 an până la 6 ani: câte 1-2 picături Rino-Baby 0,025% în fiecare meat
nazal de 2-3 ori pe zi.
Tratamentul cu Rino-Baby soluţie 0,01% si 0,025% nu trebuie să dureze mai mult de 3-5 zile.
Dozele mai înalte decât cele recomandate pot fiadministrate numai sub supravegherea medicului.
REACŢII ADVERSE
Uneori apare senzaţia de usturime sau uscăciunea mucoasei nazale, strănut. Rar – hiperemie
reactivă. Administrarea intranazală multiplă poate provoca efecte simpatomimetice sistemice
(tahicardie, hipertensiune arterială). Foarte rar – neliniste, insomnie, oboseală, cefalee si greaţă.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la oximetazolină sau alte componente ale preparatului, rinită atrofică, glaucom
cu unghi închis, la utilizarea inhibitorilor MAO sau antidepresantelor triciclice.
SUPRADOZAJ
În cazul supradozării marcate a preparatului sau ingestiei accidentale este posibilă dezvoltarea ur-
mătoarelor simptome: mioză, greaţă, vomă, cianoză, febră, tahicardie, aritmie, insuficienţă vascula-
ră, hipertensiune arterială, dereglări respiratorii, edem pulmonar, stop cardiac. În plus pot să se dez-
volte dereglări psihice, de asemenea suprimarea sistemului nervos central, însoţite de somnolenţă,
hipotermie, bradicardie, hipotensiune arterială, stop respirator si este posibilă dezvoltarea comei.
Tratament: stoparea administrării, terapie simptomatică.
ATENŢIONĂRI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
Preparatul se va administra cu precauţie în caz de: hipertensiune arterială, tahicardie, hipertensi-
une intraoculară, hipertiroidism, diabet zaharat, feocromocitom.
Utilizarea prelungită a preparatelor decongestionante poate reduce eficacitatea lor. Utilizarea
abuzivă a acestui preparat poate provoca atrofia mucoasei nazale si hiperemie reactivă cu rinită
medicamentoasă, la fel lezarea epiteliului mucoasei si dereglarea funcţiei lui.
Se va evita administrarea prelungită si supradozarea preparatului.
Pentru profilaxia răspândirii infecţiei nu se recomandă de a transmite 8 aconul utilizat altor per-
soane.
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE
Rino-Baby nu se va administra concomitent cu alte remedii vasoconstrictoare locale, cu alte pre-
parate utilizate intranazal. La administrarea concomitentă a antidepresivelor triciclice sau inhibi-
torilor MAO e posibilă cresterea tensiunii arteriale.
PREZENTARE, AMBALAJ
Picături nazale, soluţie 0,01% si 0,025% câte 10 ml în 8 acoane cu capac-pipetă.
PĂSTRARE
A se păstra la loc uscat, ferit de lumină, la temperatura sub 25°C. A nu se congela.
A nu se lăsa la îndemâna si vederea copiilor.
TERMEN DE VALABILITATE
3 ani.
A nu se administra după expirarea termenului de valabilitate indicat pe ambalaj.
STATUTUL LEGAL
Se eliberează fără prescripţie medicală.
10 ml soluţie 0,025% conţine:
substanţa activă: clorhidrat de oximetazolină 0,025 g;
substanţe auxiliare: ulei de eucalipt, dihidrogenofosfat de sodiu, trilon B (edetat disodic), clorură
de benzalconiu, propilenglicol, acid clorhidric 0,1 M sau soluţie hidroxid de sodiu 0,1 M, apă
purificată.
DESCRIEREA PREPARATULUI
Lichid transparent, incolor sau cu nuanţă slab gălbuie, cu miros specific.
PROPRIETĂILE FARMACOLOGICE
Oximetazolina face parte din preparatele vasoconstrictoare locale. Manifestă acţiune α-adreno-
mimetică. Fiind un derivat de imidazolină, în concentraţii joase manifestă acţiune preponderent
α2-adrenomimetică, în concentraţii înalte acţionează si asupra α1-adrenoreceptorilor. Efectul va-
soconstrictor topic se manifestă prin reducerea edemului, hiperemiei mucoasei cavităţii nazale,
sinusurilor paranazale si trompei Eustachio, reducerea eliminărilor nazale. Vasoconstricţia locală
la nivelul mucoasei nazale si sinusurilor adiacente se realizează peste 5-10 minute după aplicarea
preparatului în cavitatea nazală si durează 10-12 ore.
Nu manifestă acţiune sistemică.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Rinita acută (inclusiv alergică), rinita vasomotorie, sinuzită, eustachiită, otită medie; pentru faci-
litarea efectuării rinoscopiei si altor manipulaţii în regiunea rinofaringelui.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Copiilor cu vârsta până la 1 an: nou-născuţilor în vârsta de până la 4 săptămâni se indică câte 1
picătură Rino-Baby 0,01% în fiecare meat nazal de 2-3 ori pe zi. De la săptămâna a 5-a până la 1
an – câte 1-2 picături în fiecare meat nazal de 2-3 ori pe zi.
Este demonstrată si eficienţa altei proceduri: în funcţie de vârstă câte 1-2 picături se aplică pe vată
si se prelucrează meaturile nazale.
Copiilor cu vârsta de la 1 an până la 6 ani: câte 1-2 picături Rino-Baby 0,025% în fiecare meat
nazal de 2-3 ori pe zi.
Tratamentul cu Rino-Baby soluţie 0,01% si 0,025% nu trebuie să dureze mai mult de 3-5 zile.
Dozele mai înalte decât cele recomandate pot fiadministrate numai sub supravegherea medicului.
REACŢII ADVERSE
Uneori apare senzaţia de usturime sau uscăciunea mucoasei nazale, strănut. Rar – hiperemie
reactivă. Administrarea intranazală multiplă poate provoca efecte simpatomimetice sistemice
(tahicardie, hipertensiune arterială). Foarte rar – neliniste, insomnie, oboseală, cefalee si greaţă.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la oximetazolină sau alte componente ale preparatului, rinită atrofică, glaucom
cu unghi închis, la utilizarea inhibitorilor MAO sau antidepresantelor triciclice.
SUPRADOZAJ
În cazul supradozării marcate a preparatului sau ingestiei accidentale este posibilă dezvoltarea ur-
mătoarelor simptome: mioză, greaţă, vomă, cianoză, febră, tahicardie, aritmie, insuficienţă vascula-
ră, hipertensiune arterială, dereglări respiratorii, edem pulmonar, stop cardiac. În plus pot să se dez-
volte dereglări psihice, de asemenea suprimarea sistemului nervos central, însoţite de somnolenţă,
hipotermie, bradicardie, hipotensiune arterială, stop respirator si este posibilă dezvoltarea comei.
Tratament: stoparea administrării, terapie simptomatică.
ATENŢIONĂRI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
Preparatul se va administra cu precauţie în caz de: hipertensiune arterială, tahicardie, hipertensi-
une intraoculară, hipertiroidism, diabet zaharat, feocromocitom.
Utilizarea prelungită a preparatelor decongestionante poate reduce eficacitatea lor. Utilizarea
abuzivă a acestui preparat poate provoca atrofia mucoasei nazale si hiperemie reactivă cu rinită
medicamentoasă, la fel lezarea epiteliului mucoasei si dereglarea funcţiei lui.
Se va evita administrarea prelungită si supradozarea preparatului.
Pentru profilaxia răspândirii infecţiei nu se recomandă de a transmite 8 aconul utilizat altor per-
soane.
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE
Rino-Baby nu se va administra concomitent cu alte remedii vasoconstrictoare locale, cu alte pre-
parate utilizate intranazal. La administrarea concomitentă a antidepresivelor triciclice sau inhibi-
torilor MAO e posibilă cresterea tensiunii arteriale.
PREZENTARE, AMBALAJ
Picături nazale, soluţie 0,01% si 0,025% câte 10 ml în 8 acoane cu capac-pipetă.
PĂSTRARE
A se păstra la loc uscat, ferit de lumină, la temperatura sub 25°C. A nu se congela.
A nu se lăsa la îndemâna si vederea copiilor.
TERMEN DE VALABILITATE
3 ani.
A nu se administra după expirarea termenului de valabilitate indicat pe ambalaj.
STATUTUL LEGAL
Se eliberează fără prescripţie medicală.
-3%
43.21 MDL
44.55 MDL
Cum să utilizați Gluconat de calciu soluţie injectabilă
Asistenta medicală sau medicul dumneavoastră vă va administra injecția într-o venă. Medicul dumneavoastră va decide care este doza necesară pentru dumneavoastră precum și cum și când se va
administra injecția.
Doza recomandată pentru adulți este de 10 ml, dacă este necesar se pot administra doze suplimentare.
Cel mult 50 ml (5 fiole) de Gluconat de calciu soluţie injectabilă este recomandat
pentru administrare pe o perioadă de 24 de ore, din cauza riscului de expunere la aluminiu. Luând în considerare conținutul de aluminiu într-o fiolă (atunci când este măsurat la sfârșitul duratei de valabilitate) și având în vedere cunoștințele științifice actuale, nu poate fi exclus faptul că expunerea la aluminiu (din
administrarea a mai mult decât a numărului recomandat de fiole) ar putea contribui în viitor la expunerea totală la aluminiu (din mediu, apă potabilă și alimente) și toxicitate potențială la pacienți.
Trebuie să vă aflați în poziție culcată când vi se administrează injecția.
Concentrațiile de calciu din sângele și urina dumneavoastră vor fi verificate în timpul tratamentului.
Utilizarea Gluconat de calciu soluţie injectabilă la copii și adolescenți nu este
recomandată din cauza riscului de expunere la aluminiu scurs din sticla fiolei de gluconat de calciu.
Tratamentul repetat sau prelungit, inclusiv ca perfuzie intravenoasă, la copii și adolescenți ( cu vârsta sub 18 ani) este contraindicat din cauza riscului de expunere la aluminiu.
Dacă utilizați mai mult Gluconat de calciu soluţie injectabilă decât trebuie
Deoarece injecția vi se va administra de către un medic sau o asistentă medicală, este puțin probabil să vi se administreze prea mult. Trebuie să spuneți imediat persoanei care vă administrează injecția, dacă credeți că vi s-a administrat prea mult, aveți greață, vărsături, constipație, aveți dureri de stomac, aveți
slăbiciune musculară, simțiți sete, urinați mult, vă simțiți confuz sau aveți dureri osoase, .
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Asistenta medicală sau medicul dumneavoastră vă va administra injecția într-o venă. Medicul dumneavoastră va decide care este doza necesară pentru dumneavoastră precum și cum și când se va
administra injecția.
Doza recomandată pentru adulți este de 10 ml, dacă este necesar se pot administra doze suplimentare.
Cel mult 50 ml (5 fiole) de Gluconat de calciu soluţie injectabilă este recomandat
pentru administrare pe o perioadă de 24 de ore, din cauza riscului de expunere la aluminiu. Luând în considerare conținutul de aluminiu într-o fiolă (atunci când este măsurat la sfârșitul duratei de valabilitate) și având în vedere cunoștințele științifice actuale, nu poate fi exclus faptul că expunerea la aluminiu (din
administrarea a mai mult decât a numărului recomandat de fiole) ar putea contribui în viitor la expunerea totală la aluminiu (din mediu, apă potabilă și alimente) și toxicitate potențială la pacienți.
Trebuie să vă aflați în poziție culcată când vi se administrează injecția.
Concentrațiile de calciu din sângele și urina dumneavoastră vor fi verificate în timpul tratamentului.
Utilizarea Gluconat de calciu soluţie injectabilă la copii și adolescenți nu este
recomandată din cauza riscului de expunere la aluminiu scurs din sticla fiolei de gluconat de calciu.
Tratamentul repetat sau prelungit, inclusiv ca perfuzie intravenoasă, la copii și adolescenți ( cu vârsta sub 18 ani) este contraindicat din cauza riscului de expunere la aluminiu.
Dacă utilizați mai mult Gluconat de calciu soluţie injectabilă decât trebuie
Deoarece injecția vi se va administra de către un medic sau o asistentă medicală, este puțin probabil să vi se administreze prea mult. Trebuie să spuneți imediat persoanei care vă administrează injecția, dacă credeți că vi s-a administrat prea mult, aveți greață, vărsături, constipație, aveți dureri de stomac, aveți
slăbiciune musculară, simțiți sete, urinați mult, vă simțiți confuz sau aveți dureri osoase, .
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
-3%
20.47 MDL
21.10 MDL