Filtru
Întâi cele populare
Întâi cele populare
0
Nu este disponibil
Tratamentul local al vaginitei bacteriene sensibile și al vaginitei nespecifice. Trebuie luate în considerare recomandările oficiale privind utilizarea adecvată a antibacterianelor. • Orice istoric de hipersensibilitate la una dintre componente (sau sensibilizare de grup) • Utilizarea diafragmelor și prezervativelor din latex (vezi Interacțiuni). Rude:
• Produse spermicide (vezi Interacțiuni). Contraindicat: • Prezervative: risc de rupere a prezervativului Nerecomandat: • Spermicide: orice tratament vaginal local este susceptibil să inactiveze o contracepție spermicidă locală.
• Produse spermicide (vezi Interacțiuni). Contraindicat: • Prezervative: risc de rupere a prezervativului Nerecomandat: • Spermicide: orice tratament vaginal local este susceptibil să inactiveze o contracepție spermicidă locală.
0
Nu este disponibil
Indicaţii terapeutice • Profilaxia şi tratamentul trombozelor (în special ale venelor profunde ale membrelor inferioare), complicaţiilor tromboembolice (tromboembolia arterei pulmonare, accident cerebral vascular embolic, infarct miocardic). • Profilaxia trombozelor în perioada postoperatorie, la pacienții cu proteze mecanice ale valvelor cardiace. 4.2 Doze şi mod de administrare Comprimatele se administrează adulţilor pe cale orală, după masă. Doza se stabileşte de către medic în mod individual, în funcţie de sensibilitatea faţă medicament, caracterul afecţiunii, particularităţile alimentaţiei şi tratamentul concomitent. Doza zilnică pentru adulţi constituie: în prima zi 120-180 mg (4-6 comprimate), divizată în 3-4 prize, a doua zi 90-150 mg (3-5 comprimate), apoi câte 30-60 mg (1-2 comprimate) de 1-2 ori pe zi, în funcţie de nivelul de protrombină în plasma sanguină. Doza la o priză, frecvenţa şi durata tratamentului sunt stabilite de către medic în mod individual în funcţie de valoarea indicelui protrombinic, care se va menţine la nivelul 40-60%. La un nivel al protrombinei sub 40-50% administrarea medicamentului se va sista imediat. Pentru profilaxia complicaţiilor tromboembolice se administrează câte 30 mg (1 comprimat) de 1-2 ori pe zi. Dozele maxime pentru adulţi: la o priză – 50 mg, zilnică – 200 mg. Sistarea administrării medicamentului se va efectua treptat. 4.3 Contraindicaţii •Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1. •Hemofilie. •Insuficienţă renală şi/sau hepatică severă. •Diateze hemoragice. •Hipocoagulare sanguină (nivelul iniţial al protrombinei sub 70%). •Afecţiuni eroziv-ulceroase ale tractului gastrointestinal. •Sarcina (în special trimestrul I şi jumătatea a doua a trimestrului III). •Perioada de alăptare. •Copii. •Hemoragii de diferită localizare. •Hipertensiune arterială severă. •Eminență de avort. •Plăgi mari postoperatorii. •Traumatisme cerebro-spinale, oculare și intervenții chirurgicale recente. •Anestezie lombară, biopsie renală sau hepatică efectuate recent.
https://bit.ly/3b8KZHM
https://bit.ly/3b8KZHM
0
Nu este disponibil
Ce este Dexametazon comprimate şi pentru ce se utilizează
Dexametazon comprimate conţine dexametazonă şi aparţine unui grup de
medicamente numite corticosteroizi.
Corticosteroizii sunt hormoni care sunt produşi în mod natural în corpul
dumneavoastră, şi vă ajută să vă păstraţi starea de bine. Suplimentarea cantităţii
de corticosteroizi prezenţi în corpul dumneavoastră prin administrare de
dexametazonă, este o modalitate eficientă de a trata diferite boli care implica
existenţa inflamaţiei în organism. Dexametazona reduce inflamaţia, care altfel s-ar
putea accentua şi v-ar putea înrăutăţi starea generală. Trebuie să luaţi acest
medicament cu regularitate pentru a obţine cele mai bune rezultate.
Dexametazona poate fi utilizată pentru:
Maladii alergice: controlul stărilor alergice severe sau incapacitante care nu răspund
la tratamentul convenţional cum ar fi:
- astm bronşic;
- dermatită atopică;
- dermatită de contact;
- alergie la remedii medicamentoase;
- rinită alergică cronică sau sezonieră;
- boala serului.
Afecţiuni cutanate:
- dermatită hipertiformă buloasă;
- eritrodermie exfoliativă;
- micoză fungoidă;
- pemfigus;
- eritem multiform sever (sindromul Stevens-Johnson).
Tulburări endocrine:
- terapie de substituţie a insuficienţei suprarenale primare sau secundare
(hipofizară) (hidrocortizonul sau cortizonul sunt preparatele de elecţie; la
necesitate, analogii sintetici pot fi administraţi concomitent cu mineralocorticoizii; în
practica pediatrică administrarea concomitentă cu mineralocorticoizii este foarte
importantă);
- hiperplazie suprarenală congenitală;
- hipercalciemie, indusă de cancer;
- tiroidită nesupurativă.
Afecţiuni gastrointestinale:
- pentru a stabiliza pacientul în stările critice în caz de:
- boala Crohn;
- colită ulceroasă.
Afecţiuni hematologice:
- anemie hemolitică dobândită (autoimună);
- anemie hipoplastică congenitală (eritroidă);
- purpură trombocitopenică idiopatică la adulţi;
- aplazie eritrocitară pură;
- unele cazuri de trombocitopenie secundară.
Boli neoplazice
- tratamentul paliativ al leucemiilor şi limfoamelor.
Sistemul nervos
- exacerbările acute din scleroza multiplă;
- edem cerebral în rezultatul cancerului primar sau metastatic, craniotomie sau
traumatism cerebral.
Boli oftalmologice
- oftalmie simpatică;
- arteriită temporală;
- uveită;
- maladii oftalmice , care nu se supun tratamentului cu cortocosteroizi topici.
Afecţiuni renale
- pentru a induce diureza sau remisiunea proteinuriei în sindromul nefrotic
idiopatic şi în tulburarea funcţiei renale în caz de lupus eritematos sistemic.
Boli respiratorii
- borelioză;
- tuberculoză pulmonară focală sau diseminată, se administrează concomitent cu
chimioterapia antituberculoasă adecvată;
- pneumonie eozinofilică idiopatică;
- sarcoidoză simptomatică.
Colagenoze: în calitate de tratament adjuvant pentru administrare de scurtă durată
(pentru a stabiliza pacientul în stările acute sau în caz de exacerbare):
- artrită gutoasă cută;
- cardită reumatismală acută;
- spondilită anchilozantă;
- artrită psoriazică;
- artrită reumatoidă, inclusiv artrită reumatoidă juvenilă (unele cazuri pot
necesita tratament de întreţinere cu doze mici);
- dermatomiozită, polimiozită, lupus eritematos sistemic.
Alte indicaţii
- investigaţia diagnostică a hiperfuncţiei suprarenale;
- trichineloza cu implicare neurologică sau miocardică;
- meningita tuberculoasă cu bloc subarahnoidian sau iminenţă de blocaj (se
administrează concomitent cu chimioterapia antituberculoasă adecvată). Cum să utilizaţi Dexametazon comprimate
Utilizaţi întotdeauna Dexametazon comprimate exact aşa cum v-a spus medicul
dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul
dacă nu sunteţi sigur.
Pentru a reduce la minimum reacţiile adverse, se vor utiliza dozele cele mai mici,
pentru perioade cât mai scurte, precum şi prin administrarea unei doze zilnice
unice, dimineaţa sau unei doze unice o dată la două zile.
Dozajul glucocorticoizilor se adaptează în funcţie de răspunsul pacientului şi de
gradul de severitate al afecţiunii.
Terapia cu glucocorticoizi trebuie întreruptă dacă nu se obţine răspuns favorabil
după 2 zile de tratament.
Dozele uzuale sunt următoarele:
Doza trebuie ajustată în mod individual în funcţie de maladia tratată, perioada de
tratament recomandată, toleranţa corticoizilor şi reacţia organismului.
Doza iniţială pentru adulţi constituie 0,75-9 mg pe zi, în funcţie de diagnostic.
Dozele iniţiale de dexametazonă se administrează până la manifestarea reacţiei
clinice, apoi doza trebuie redusă treptată până la cea mai mică doză eficace. Dacă
tratamentul peroral cu doze mari se prelungeşte mai mult de câteva zile, doza
trebuie redusă treptat timp de câteva zile consecutive sau chiar mai îndelungat (de
regulă cu 0,5 mg timp de 3 zile). Doza de întreţinere, de regulă, constituie 2-4,5
mg pe zi. Doza nictemerală poate fi administrată în 2-4 prize.
Doza maximă nictemerală, de regulă, constituie 15 mg, doza maximă eficientă –
0,5-1 mg pe zi.
În tratamentul exacerbării sclerozei diseminate doza nictemerală poate constitui 30
mg dexametazonă timp de prima săptămână de tratament, cu administrarea
ulterioară a câte 4 mg până la 12 mg pe zi timp de o lună.
6
În timpul tratamentului îndelungat cu doze perorale mari se recomandă
administrarea dexametazonei în timpul mesei, iar între mese se vor administra
antiacide.
Doze recomandate pentru copii
Pentru copii doza iniţială de dexametazonă se determină în funcţie de caracterul
maladiei.
Doza recomandată în caz de tratament de substituţie constituie 0,02 mg/kg sau
0,67 mg/m2 pe zi în 3 prize.
Pentru alte indicaţii intervalul dozelor constituie 0,02-0,3 mg/kg/zi în 3-4 prize
(0,6-9 mg/m2 pe zi)
Dexametazon comprimate conţine dexametazonă şi aparţine unui grup de
medicamente numite corticosteroizi.
Corticosteroizii sunt hormoni care sunt produşi în mod natural în corpul
dumneavoastră, şi vă ajută să vă păstraţi starea de bine. Suplimentarea cantităţii
de corticosteroizi prezenţi în corpul dumneavoastră prin administrare de
dexametazonă, este o modalitate eficientă de a trata diferite boli care implica
existenţa inflamaţiei în organism. Dexametazona reduce inflamaţia, care altfel s-ar
putea accentua şi v-ar putea înrăutăţi starea generală. Trebuie să luaţi acest
medicament cu regularitate pentru a obţine cele mai bune rezultate.
Dexametazona poate fi utilizată pentru:
Maladii alergice: controlul stărilor alergice severe sau incapacitante care nu răspund
la tratamentul convenţional cum ar fi:
- astm bronşic;
- dermatită atopică;
- dermatită de contact;
- alergie la remedii medicamentoase;
- rinită alergică cronică sau sezonieră;
- boala serului.
Afecţiuni cutanate:
- dermatită hipertiformă buloasă;
- eritrodermie exfoliativă;
- micoză fungoidă;
- pemfigus;
- eritem multiform sever (sindromul Stevens-Johnson).
Tulburări endocrine:
- terapie de substituţie a insuficienţei suprarenale primare sau secundare
(hipofizară) (hidrocortizonul sau cortizonul sunt preparatele de elecţie; la
necesitate, analogii sintetici pot fi administraţi concomitent cu mineralocorticoizii; în
practica pediatrică administrarea concomitentă cu mineralocorticoizii este foarte
importantă);
- hiperplazie suprarenală congenitală;
- hipercalciemie, indusă de cancer;
- tiroidită nesupurativă.
Afecţiuni gastrointestinale:
- pentru a stabiliza pacientul în stările critice în caz de:
- boala Crohn;
- colită ulceroasă.
Afecţiuni hematologice:
- anemie hemolitică dobândită (autoimună);
- anemie hipoplastică congenitală (eritroidă);
- purpură trombocitopenică idiopatică la adulţi;
- aplazie eritrocitară pură;
- unele cazuri de trombocitopenie secundară.
Boli neoplazice
- tratamentul paliativ al leucemiilor şi limfoamelor.
Sistemul nervos
- exacerbările acute din scleroza multiplă;
- edem cerebral în rezultatul cancerului primar sau metastatic, craniotomie sau
traumatism cerebral.
Boli oftalmologice
- oftalmie simpatică;
- arteriită temporală;
- uveită;
- maladii oftalmice , care nu se supun tratamentului cu cortocosteroizi topici.
Afecţiuni renale
- pentru a induce diureza sau remisiunea proteinuriei în sindromul nefrotic
idiopatic şi în tulburarea funcţiei renale în caz de lupus eritematos sistemic.
Boli respiratorii
- borelioză;
- tuberculoză pulmonară focală sau diseminată, se administrează concomitent cu
chimioterapia antituberculoasă adecvată;
- pneumonie eozinofilică idiopatică;
- sarcoidoză simptomatică.
Colagenoze: în calitate de tratament adjuvant pentru administrare de scurtă durată
(pentru a stabiliza pacientul în stările acute sau în caz de exacerbare):
- artrită gutoasă cută;
- cardită reumatismală acută;
- spondilită anchilozantă;
- artrită psoriazică;
- artrită reumatoidă, inclusiv artrită reumatoidă juvenilă (unele cazuri pot
necesita tratament de întreţinere cu doze mici);
- dermatomiozită, polimiozită, lupus eritematos sistemic.
Alte indicaţii
- investigaţia diagnostică a hiperfuncţiei suprarenale;
- trichineloza cu implicare neurologică sau miocardică;
- meningita tuberculoasă cu bloc subarahnoidian sau iminenţă de blocaj (se
administrează concomitent cu chimioterapia antituberculoasă adecvată). Cum să utilizaţi Dexametazon comprimate
Utilizaţi întotdeauna Dexametazon comprimate exact aşa cum v-a spus medicul
dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul
dacă nu sunteţi sigur.
Pentru a reduce la minimum reacţiile adverse, se vor utiliza dozele cele mai mici,
pentru perioade cât mai scurte, precum şi prin administrarea unei doze zilnice
unice, dimineaţa sau unei doze unice o dată la două zile.
Dozajul glucocorticoizilor se adaptează în funcţie de răspunsul pacientului şi de
gradul de severitate al afecţiunii.
Terapia cu glucocorticoizi trebuie întreruptă dacă nu se obţine răspuns favorabil
după 2 zile de tratament.
Dozele uzuale sunt următoarele:
Doza trebuie ajustată în mod individual în funcţie de maladia tratată, perioada de
tratament recomandată, toleranţa corticoizilor şi reacţia organismului.
Doza iniţială pentru adulţi constituie 0,75-9 mg pe zi, în funcţie de diagnostic.
Dozele iniţiale de dexametazonă se administrează până la manifestarea reacţiei
clinice, apoi doza trebuie redusă treptată până la cea mai mică doză eficace. Dacă
tratamentul peroral cu doze mari se prelungeşte mai mult de câteva zile, doza
trebuie redusă treptat timp de câteva zile consecutive sau chiar mai îndelungat (de
regulă cu 0,5 mg timp de 3 zile). Doza de întreţinere, de regulă, constituie 2-4,5
mg pe zi. Doza nictemerală poate fi administrată în 2-4 prize.
Doza maximă nictemerală, de regulă, constituie 15 mg, doza maximă eficientă –
0,5-1 mg pe zi.
În tratamentul exacerbării sclerozei diseminate doza nictemerală poate constitui 30
mg dexametazonă timp de prima săptămână de tratament, cu administrarea
ulterioară a câte 4 mg până la 12 mg pe zi timp de o lună.
6
În timpul tratamentului îndelungat cu doze perorale mari se recomandă
administrarea dexametazonei în timpul mesei, iar între mese se vor administra
antiacide.
Doze recomandate pentru copii
Pentru copii doza iniţială de dexametazonă se determină în funcţie de caracterul
maladiei.
Doza recomandată în caz de tratament de substituţie constituie 0,02 mg/kg sau
0,67 mg/m2 pe zi în 3 prize.
Pentru alte indicaţii intervalul dozelor constituie 0,02-0,3 mg/kg/zi în 3-4 prize
(0,6-9 mg/m2 pe zi)
0
Nu este disponibil
INDICAŢII TERAPEUTICE
Contracepţie locală pentru orice femeie de vîrstă reproductivă (inclusiv la prezenţa
contraindicaţiilor pentru utilizarea contraceptivelor orale sau a dispozitivului intrauterin
(sterilet); după naştere şi în perioada de alăptare; după avort; în perioada de
premenopauză; la necesitatea contracepţiei episodice; la utilizarea sistematică а
contraceptivelor orale în cazul că s-a uitat sau s-a întîrziat administrarea unui
comprimat).
Ca modalitate de asociere în cazul contracepţiei locale prin obturator vaginal (diafragmă)
sau sterilet.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
A se administra intravaginal.
În poziţie culcată pe spate se introduce ovulul cît mai adînc în vagin, cu cel puţin 5 min.
înaintea actului sexual. Durata acţiunii preparatului – 4 ore.
ATENȚIE! Un ovul este indicat pentru un raport sexual. În cazul actului sexual repetat
se introduce obligatoriu un alt ovul.
REACŢII ADVERSE
Convenţia MedDRA privind frecvenţa
Foarte frecvente (>1/10); frecvente (>1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (>1/1000 şi
<1/100); rare (>1/10000 şi <1/1000); foarte rare (<1/10000); cu frecvenţă
necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Reacţii locale: rare - reacţii alergice, dermatită de contact, prurit şi senzaţia de arsură în
vagin şi/sau a penisului, micţiune dureroasă.
În caz de apariţie a reacţiilor adverse se va întrerupe utilizarea ovulelor Primatex.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la сlorură de benzalconiu sau alte componente ale preparatului, colpită,
ulceraţii sau iritarea mucoasei vaginului şi a uterului.
https://bit.ly/2T0yQib
Contracepţie locală pentru orice femeie de vîrstă reproductivă (inclusiv la prezenţa
contraindicaţiilor pentru utilizarea contraceptivelor orale sau a dispozitivului intrauterin
(sterilet); după naştere şi în perioada de alăptare; după avort; în perioada de
premenopauză; la necesitatea contracepţiei episodice; la utilizarea sistematică а
contraceptivelor orale în cazul că s-a uitat sau s-a întîrziat administrarea unui
comprimat).
Ca modalitate de asociere în cazul contracepţiei locale prin obturator vaginal (diafragmă)
sau sterilet.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
A se administra intravaginal.
În poziţie culcată pe spate se introduce ovulul cît mai adînc în vagin, cu cel puţin 5 min.
înaintea actului sexual. Durata acţiunii preparatului – 4 ore.
ATENȚIE! Un ovul este indicat pentru un raport sexual. În cazul actului sexual repetat
se introduce obligatoriu un alt ovul.
REACŢII ADVERSE
Convenţia MedDRA privind frecvenţa
Foarte frecvente (>1/10); frecvente (>1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (>1/1000 şi
<1/100); rare (>1/10000 şi <1/1000); foarte rare (<1/10000); cu frecvenţă
necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Reacţii locale: rare - reacţii alergice, dermatită de contact, prurit şi senzaţia de arsură în
vagin şi/sau a penisului, micţiune dureroasă.
În caz de apariţie a reacţiilor adverse se va întrerupe utilizarea ovulelor Primatex.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la сlorură de benzalconiu sau alte componente ale preparatului, colpită,
ulceraţii sau iritarea mucoasei vaginului şi a uterului.
https://bit.ly/2T0yQib
0
Nu este disponibil
Ajută la drenarea lichidelor corporale, stimulează funcționalitatea tractului urinar. Contrastează afecțiunile caracteristice menopauzei. Sistemul natural de apărare a organismului, tonic și adaptogen. Contrastează afecțiunile caracteristice menopauzei. Funcționalitate fiziologică cutanată. Funcții depurative pentru organism.Se recomandă de administrat 1 sau 2 doze (1 doză = 10 ml) pur sau diluat într-un pahar cu apă de trei ori pe zi.
0
Nu este disponibil
CE ESTE ANASTROZOL ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Anastrozol conţine o substanţă numită anastrozol. Acesta aparţine unui grup de medicamente
denumit “inhibitori ai aromatazei”. Anastrozol este utilizat pentru tratamentul cancerului de sân la
femeile care au intrat la menopauză.
Anastrozol acţionează prin scăderea cantităţii de hormon numit estrogen, produs de corpul
dumneavoastră. Medicamentul face acest lucru prin blocarea unei substanţe naturale (o enzimă) din
corpul dumneavoastră, numită “aromatază”. CUM SĂ LUAŢI ANASTROZOL
Luaţi întotdeauna Anastrozol exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră.
Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza uzuală este un comprimat pe zi.
Încercaţi să luaţi comprimatul la aceeaşi oră în fiecare zi.
Înghiţiţi comprimatul întreg, cu o cantitate de apă.
Nu are importanţă dacă luaţi anastrozol înainte, în timpul sau după ce aţi consumat alimente.
Continuaţi să luaţi anastrozol atât timp cât vă spune medicul dumneavoastră. Este un tratament pe
termen lung şi este posibil să fie necesar să îl luaţi timp de mai mulţi ani.
Utilizarea la copii
Anastrozol nu trebuie administrat copiilor şi adolescenţilor.
Dacă aţi luat mai mult Anastrozol decât trebuie
Dacă aţi luat mai mult Anastrozol decât trebuie, adresaţi-vă imediat unui medic.
Dacă aţi uitat să luaţi Anastrozol
Dacă aţi uitat să luaţi o doză, luaţi doza următoare la ora obişnuită.
Nu luaţi o doză dublă (două doze în acelaşi timp) pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să luaţi Anastrozol
Nu încetaţi să luaţi comprimatele, decât dacă medicul dumneavoastră vă recomandă acest lucru.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Anastrozol poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Dacă oricare dintre situaţiile de mai jos este valabilă în cazul dumneavoastră, chemaţi o ambulanţă
sau adresaţi-vă imediat unui medic - este posibil să aveţi nevoie de tratament medical de urgenţă.
Rare (afectează până la 1 utilizator din 1000)
Inflamaţii rare la nivelul pielii, care pot include pete roşii sau băşici.
Erupţii trecătoare pe piele determinate de hipersensibilitate (aceasta poate fi o reacţie alergică
sau anafilactoidă).
Inflamaţii ale vaselor mici de sânge care cauzează colorarea pielii în roşu sau violet. Pot apărea
simptome de durere articulară, de stomac şi la nivelul rinichilor; acestea sunt cunoscute sub
denumirea de “purpura Henoch-Schönlein”.
Foarte rare (afectează mai puţin de 1 utilizator din 10000)
O reacţie cutanată extrem de severă, cu ulceraţii sau vezicule pe piele. Aceasta este cunoscută
sub numele de “sindrom Stevens-Johnson”.
Reacţii alergice (de hipersensibilitate), cu umflare a gâtului, care poate determina dificultate la
înghiţire sau respiraţie. Aceasta este cunoscută sub numele de “angioedem”.
Foarte frecvente (afectează mai mult de 1 din 10 utilizatori)
Bufeuri.
Durere sau rigiditate articulară.
Inflamația articulațiilor (artrită)
Erupţie pe piele.
Senzaţie de rău (greaţă).
Durere de cap.
Senzaţie de slăbiciune ușoară și moderată.
Pierdere de masă osoasă (osteoporoză)
Frecvente (afectează mai puțin de 1 utilizator din 10)
Durere osoasă.
Uscăciune vaginală.
Sângerare vaginală (de obicei apare în primele câteva săptămâni de tratament - în cazul în care
sângerarea continuă, adresaţi-vă medicului dumneavoastră).
Modificări ale testelor de sânge care evaluează starea de funcţionare a ficatului dumneavoastră
Reacţii alergice (hipersensibilitate) incluzând faţa, buzele sau limba.
Cădere a părului (alopecie).
Reacții alergice.
Diaree.
Vărsături.
Concentraţii crescute ale unor enzime (fosfatază alcalină, alaninaminostransferază şi
aspartataminotransferază) sau lipide (colesterol) în sângele dumneavoastră. Acest lucru este
observat printr-un test de sânge.
Senzaţie de somnolenţă.
Sindrom de tunel carpian (furnicături, durere, senzaţie de rece, slăbiciune la nivelul unei părţi a
mâinii).
Scăderea sau lipsa poftei de mâncare (anorexie).
Durere musculară
Mai puţin frecvente (afectează până la 1 utilizator din 100)
Deget în resort (o afecţiune în care unul dintre degete sau degetul mare se încleştează într-o
poziţie îndoită).
Erupţie pe piele însoțită de mâncărime (urticarie).
Modificări ale rezultatelor testelor de sânge speciale care arată starea de funcţionare a ficatului
dumneavoastră (gamma-GT şi bilirubină).
Inflamaţie a ficatului (hepatită)
Creştere a cantităţii de calciu din sângele dumneavoastră. Spuneţi-i medicului dumneavoastră,
farmacistului sau asistentei medicale dacă aveţi constant greaţă, vărsături sau sete deoarece
poate fi necesar să vi se efectueze analize de sânge.
Efecte asupra oaselor dumneavoastră
Anastrozol scade cantitatea de hormon numit estrogen din organismul dumneavoastră. Acest lucru
poate scădea conţinutul în minerale al oaselor dumneavoastră. Oasele dumneavoastră îşi pot pierde
rezistenţa şi este posibil să se producă fracturi. Medicul dumneavoastră va aborda aceste riscuri,
conform ghidurilor de tratament pentru întreţinerea sănătăţii oaselor la femeile care au intrat la
menopauză. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră cu privire la riscuri şi la opţiunile de
tratament. https://bit.ly/375blYs
Anastrozol conţine o substanţă numită anastrozol. Acesta aparţine unui grup de medicamente
denumit “inhibitori ai aromatazei”. Anastrozol este utilizat pentru tratamentul cancerului de sân la
femeile care au intrat la menopauză.
Anastrozol acţionează prin scăderea cantităţii de hormon numit estrogen, produs de corpul
dumneavoastră. Medicamentul face acest lucru prin blocarea unei substanţe naturale (o enzimă) din
corpul dumneavoastră, numită “aromatază”. CUM SĂ LUAŢI ANASTROZOL
Luaţi întotdeauna Anastrozol exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră.
Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza uzuală este un comprimat pe zi.
Încercaţi să luaţi comprimatul la aceeaşi oră în fiecare zi.
Înghiţiţi comprimatul întreg, cu o cantitate de apă.
Nu are importanţă dacă luaţi anastrozol înainte, în timpul sau după ce aţi consumat alimente.
Continuaţi să luaţi anastrozol atât timp cât vă spune medicul dumneavoastră. Este un tratament pe
termen lung şi este posibil să fie necesar să îl luaţi timp de mai mulţi ani.
Utilizarea la copii
Anastrozol nu trebuie administrat copiilor şi adolescenţilor.
Dacă aţi luat mai mult Anastrozol decât trebuie
Dacă aţi luat mai mult Anastrozol decât trebuie, adresaţi-vă imediat unui medic.
Dacă aţi uitat să luaţi Anastrozol
Dacă aţi uitat să luaţi o doză, luaţi doza următoare la ora obişnuită.
Nu luaţi o doză dublă (două doze în acelaşi timp) pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să luaţi Anastrozol
Nu încetaţi să luaţi comprimatele, decât dacă medicul dumneavoastră vă recomandă acest lucru.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Anastrozol poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Dacă oricare dintre situaţiile de mai jos este valabilă în cazul dumneavoastră, chemaţi o ambulanţă
sau adresaţi-vă imediat unui medic - este posibil să aveţi nevoie de tratament medical de urgenţă.
Rare (afectează până la 1 utilizator din 1000)
Inflamaţii rare la nivelul pielii, care pot include pete roşii sau băşici.
Erupţii trecătoare pe piele determinate de hipersensibilitate (aceasta poate fi o reacţie alergică
sau anafilactoidă).
Inflamaţii ale vaselor mici de sânge care cauzează colorarea pielii în roşu sau violet. Pot apărea
simptome de durere articulară, de stomac şi la nivelul rinichilor; acestea sunt cunoscute sub
denumirea de “purpura Henoch-Schönlein”.
Foarte rare (afectează mai puţin de 1 utilizator din 10000)
O reacţie cutanată extrem de severă, cu ulceraţii sau vezicule pe piele. Aceasta este cunoscută
sub numele de “sindrom Stevens-Johnson”.
Reacţii alergice (de hipersensibilitate), cu umflare a gâtului, care poate determina dificultate la
înghiţire sau respiraţie. Aceasta este cunoscută sub numele de “angioedem”.
Foarte frecvente (afectează mai mult de 1 din 10 utilizatori)
Bufeuri.
Durere sau rigiditate articulară.
Inflamația articulațiilor (artrită)
Erupţie pe piele.
Senzaţie de rău (greaţă).
Durere de cap.
Senzaţie de slăbiciune ușoară și moderată.
Pierdere de masă osoasă (osteoporoză)
Frecvente (afectează mai puțin de 1 utilizator din 10)
Durere osoasă.
Uscăciune vaginală.
Sângerare vaginală (de obicei apare în primele câteva săptămâni de tratament - în cazul în care
sângerarea continuă, adresaţi-vă medicului dumneavoastră).
Modificări ale testelor de sânge care evaluează starea de funcţionare a ficatului dumneavoastră
Reacţii alergice (hipersensibilitate) incluzând faţa, buzele sau limba.
Cădere a părului (alopecie).
Reacții alergice.
Diaree.
Vărsături.
Concentraţii crescute ale unor enzime (fosfatază alcalină, alaninaminostransferază şi
aspartataminotransferază) sau lipide (colesterol) în sângele dumneavoastră. Acest lucru este
observat printr-un test de sânge.
Senzaţie de somnolenţă.
Sindrom de tunel carpian (furnicături, durere, senzaţie de rece, slăbiciune la nivelul unei părţi a
mâinii).
Scăderea sau lipsa poftei de mâncare (anorexie).
Durere musculară
Mai puţin frecvente (afectează până la 1 utilizator din 100)
Deget în resort (o afecţiune în care unul dintre degete sau degetul mare se încleştează într-o
poziţie îndoită).
Erupţie pe piele însoțită de mâncărime (urticarie).
Modificări ale rezultatelor testelor de sânge speciale care arată starea de funcţionare a ficatului
dumneavoastră (gamma-GT şi bilirubină).
Inflamaţie a ficatului (hepatită)
Creştere a cantităţii de calciu din sângele dumneavoastră. Spuneţi-i medicului dumneavoastră,
farmacistului sau asistentei medicale dacă aveţi constant greaţă, vărsături sau sete deoarece
poate fi necesar să vi se efectueze analize de sânge.
Efecte asupra oaselor dumneavoastră
Anastrozol scade cantitatea de hormon numit estrogen din organismul dumneavoastră. Acest lucru
poate scădea conţinutul în minerale al oaselor dumneavoastră. Oasele dumneavoastră îşi pot pierde
rezistenţa şi este posibil să se producă fracturi. Medicul dumneavoastră va aborda aceste riscuri,
conform ghidurilor de tratament pentru întreţinerea sănătăţii oaselor la femeile care au intrat la
menopauză. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră cu privire la riscuri şi la opţiunile de
tratament. https://bit.ly/375blYs
0
Nu este disponibil
Indicaţii terapeutice
ALLÉ gel este indicat în:
- tratamentul bolilor venoase cronice (tromboflebite, tromboze superficiale) şi al complicaţiilor
inflamatorii ale acestora precum şi ale bolilor inflamatorii acute venoase (flebite superficiale);
- proflaxia flebitelor;
- tratamentul leziunilor post-traumatice ale articulaţiilor şi ţesuturilor moi însoţite de revărsat
sanguin şi edem local (luxaţii, entorse, contuzii, întinderi musculare, afecţiuni meniscale,
tenosinovite, contracturi, hematoame).
Doze şi mod de administrare
Pe pielea zonei dureroase (pe o lungime de aproximativ 5 cm, la nivelul zonei lezate) se aplică 2-3 g
gel de 1-3 ori pe zi, după care se masează uşor.
În cazul tratamentelor afecţiunilor venoase, nu este recomandată masarea zonei ci aplicarea unui
pansament ocluziv peste zona pe care a fost aplicat gelul.
Durata tratamentului depinde de recomandările medicului şi de efectul terapeutic obţinut. Se
recomandă reevaluarea clinică a pacientului după 2 săptămâni de la începerea tratamentului.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la heparină, la diclofenac, la alte antiinflamatoare nesteroidiene, la acidul
acetilsalicilic sau la oricare dintre excipienţii medicamentului.
Leziuni cutanate, indiferent de etiologia acestora: dermatite supurative, eczeme, plăgi, hemoragii,
infecţii cutanate, arsuri.
Trimestrul al III-lea de sarcină. https://bit.ly/3xZW3k5
ALLÉ gel este indicat în:
- tratamentul bolilor venoase cronice (tromboflebite, tromboze superficiale) şi al complicaţiilor
inflamatorii ale acestora precum şi ale bolilor inflamatorii acute venoase (flebite superficiale);
- proflaxia flebitelor;
- tratamentul leziunilor post-traumatice ale articulaţiilor şi ţesuturilor moi însoţite de revărsat
sanguin şi edem local (luxaţii, entorse, contuzii, întinderi musculare, afecţiuni meniscale,
tenosinovite, contracturi, hematoame).
Doze şi mod de administrare
Pe pielea zonei dureroase (pe o lungime de aproximativ 5 cm, la nivelul zonei lezate) se aplică 2-3 g
gel de 1-3 ori pe zi, după care se masează uşor.
În cazul tratamentelor afecţiunilor venoase, nu este recomandată masarea zonei ci aplicarea unui
pansament ocluziv peste zona pe care a fost aplicat gelul.
Durata tratamentului depinde de recomandările medicului şi de efectul terapeutic obţinut. Se
recomandă reevaluarea clinică a pacientului după 2 săptămâni de la începerea tratamentului.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la heparină, la diclofenac, la alte antiinflamatoare nesteroidiene, la acidul
acetilsalicilic sau la oricare dintre excipienţii medicamentului.
Leziuni cutanate, indiferent de etiologia acestora: dermatite supurative, eczeme, plăgi, hemoragii,
infecţii cutanate, arsuri.
Trimestrul al III-lea de sarcină. https://bit.ly/3xZW3k5
0
Nu este disponibil
INDICATII
• Curăţarea mucoasei nazale (poluare, aer uscat, aer condiţionat, praf)'
• Hidratarea mucoasei nazale
• Clătirea şi lichefierea secreţiilor nazale
• Stimularea evacuării mucozităţilor din nas (suflarea nasului). Soluţia izotonică de apă de mare Otilin Marin® poate fi utilizată о elasticitate îndelungată (în scop profilactic şi pentru igienizarea zilnică).
ACŢIUNE
Pulverizator cu gaz inert oferă о microdifuzie lină şi continue Acest produs favorizează curăţarea şi hidratarea căilor nazale.
MOD DE ACTIUNE
Soluţia izotonică de apă de mare Otilin Marin® este un sprei, 100% natural, cu gaz inert, ce oferă о microdifuzie liniară şi continuă. Datorită unui conţinut bogat de săruri minerale şi oligoelemente, Otilin Marin® este ideal pentru curăţarea şi hidratarea căilor nazale la sugari, copii şi adulţi. Ajută la menţinerea şi restabilirea echilibrului fiziologic al mucoasei nazale, buna funcţionare a ciliilor nazali şi protecţia împotriva infecţiilor nazale.
INSTRUCTIUNI
Doza recomandată: 1 -2 pulverizări în fiecare nară, de 3-6 ori pe zi Mod de utilizare:
1. Scoateţi capacul de protecţie de pe aplicatorul de pulverizare
2. Introduced cu grijă aplicatorul în nară, îndinând capul uşor
3. Apăsaţi şi ’ţineţi apăsat timp de 2-3 secunde
4. Repetaţi aplicarea în cealaltă nară
5. Lăsaţi soluţia să acţioneze timp de câteva secunde apoi suflaţi şi ştergeţi nasul sau folosiţi un aspirator nazal pentru a elimina mucusul.
PRECAUTII
Spălaţi aplicatorul bine cu apa caldă şi ştergeţi după fiecare utilizare.
Din motive de igienă, nu folosiţi acelaşi aplicator nazal pentru mai mult de о persoană.
A nu se utiliza după data de expirare indicată pe ambalaj.
A se păstra la temperaturi sub 50°C. A se proteja de lumina soarelui sau surse de căldură.
A nu se lăsa la vederea şi îndemîna copiilor!
• Curăţarea mucoasei nazale (poluare, aer uscat, aer condiţionat, praf)'
• Hidratarea mucoasei nazale
• Clătirea şi lichefierea secreţiilor nazale
• Stimularea evacuării mucozităţilor din nas (suflarea nasului). Soluţia izotonică de apă de mare Otilin Marin® poate fi utilizată о elasticitate îndelungată (în scop profilactic şi pentru igienizarea zilnică).
ACŢIUNE
Pulverizator cu gaz inert oferă о microdifuzie lină şi continue Acest produs favorizează curăţarea şi hidratarea căilor nazale.
MOD DE ACTIUNE
Soluţia izotonică de apă de mare Otilin Marin® este un sprei, 100% natural, cu gaz inert, ce oferă о microdifuzie liniară şi continuă. Datorită unui conţinut bogat de săruri minerale şi oligoelemente, Otilin Marin® este ideal pentru curăţarea şi hidratarea căilor nazale la sugari, copii şi adulţi. Ajută la menţinerea şi restabilirea echilibrului fiziologic al mucoasei nazale, buna funcţionare a ciliilor nazali şi protecţia împotriva infecţiilor nazale.
INSTRUCTIUNI
Doza recomandată: 1 -2 pulverizări în fiecare nară, de 3-6 ori pe zi Mod de utilizare:
1. Scoateţi capacul de protecţie de pe aplicatorul de pulverizare
2. Introduced cu grijă aplicatorul în nară, îndinând capul uşor
3. Apăsaţi şi ’ţineţi apăsat timp de 2-3 secunde
4. Repetaţi aplicarea în cealaltă nară
5. Lăsaţi soluţia să acţioneze timp de câteva secunde apoi suflaţi şi ştergeţi nasul sau folosiţi un aspirator nazal pentru a elimina mucusul.
PRECAUTII
Spălaţi aplicatorul bine cu apa caldă şi ştergeţi după fiecare utilizare.
Din motive de igienă, nu folosiţi acelaşi aplicator nazal pentru mai mult de о persoană.
A nu se utiliza după data de expirare indicată pe ambalaj.
A se păstra la temperaturi sub 50°C. A se proteja de lumina soarelui sau surse de căldură.
A nu se lăsa la vederea şi îndemîna copiilor!
0
Nu este disponibil
Indicaţii terapeutice
- Tratamentul hipertensiunii arteriale.
- Tratamentul anginei pectorale.
- Tratamentul insuficienței cardiace moderate pînă la cronică severă stabilă, cu funcție sistolică
ventriculară redusă (fracția de ejecție: ≤35%, pe baza ecocardiografiei) suplimentar la
tratamentul cu inhibitori ECA, diuretice și, opțional, glicozide cardiace (pentru informații
suplimentare, vezi pct. 5.1).
Doze şi mod de administrare
Hipertensiune arterială/Angină pectorală
Dozajul trebuie determinat individual. Se recomandă ca tratamentul să înceapă cu cea mai mică
doză posibilă. La unii pacienți poate fi adecvată doza de 5 mg pe zi.
2
Doza uzuală este de 10 mg o dată pe zi, iar doza maximă recomandată este de 20 mg pe zi.
Mod de administrare
Bisoprolol comprimate trebuie administrat dimineața și poate fi luat împreună cu alimente.
Comprimatele trebuie înghițite cu puțin lichid și nu trebuie mestecate.
Tratamentul insuficienței cardiace cronice stabile cu bisoprolol este, în general, tratament pe termen
lung.
Nu este recomandată întreruperea bruscă a tratamentului cu bisoprolol, deoarece aceasta ar putea
duce la o agravare tranzitorie a insuficienței cardiace (vezi pct. 4.4). Dacă este necesară întreruperea
tratamentului, doza trebuie scăzută treptat, înjumătățind săptămînal doza. Contraindicaţii
- Insuficiență cardiacă acută sau în timpul episoadelor de decompensare a insuficienței cardiace
care necesită terapie inotropă intravenoasă;
- șoc cardiogen;
- bloc atrioventricular de gradul II sau III,
- sindrom de sinus bolnav;
- bloc sinoatrial;
- bradicardie simptomatică;
- hipotensiune arterială simptomatică;
- astm bronșic sever sau boală pulmonară obstructivă cronică severă;
- forme severe de boală ocluzivă arterială periferică sau forme severe de sindrom Raynaud;
- feocromocitom netratat (vezi pct. 4.4);
- acidoză metabolică;
- hipersensibilitate la bisoprolol sau la oricare dintre excipienții medicamentului.
- Tratamentul hipertensiunii arteriale.
- Tratamentul anginei pectorale.
- Tratamentul insuficienței cardiace moderate pînă la cronică severă stabilă, cu funcție sistolică
ventriculară redusă (fracția de ejecție: ≤35%, pe baza ecocardiografiei) suplimentar la
tratamentul cu inhibitori ECA, diuretice și, opțional, glicozide cardiace (pentru informații
suplimentare, vezi pct. 5.1).
Doze şi mod de administrare
Hipertensiune arterială/Angină pectorală
Dozajul trebuie determinat individual. Se recomandă ca tratamentul să înceapă cu cea mai mică
doză posibilă. La unii pacienți poate fi adecvată doza de 5 mg pe zi.
2
Doza uzuală este de 10 mg o dată pe zi, iar doza maximă recomandată este de 20 mg pe zi.
Mod de administrare
Bisoprolol comprimate trebuie administrat dimineața și poate fi luat împreună cu alimente.
Comprimatele trebuie înghițite cu puțin lichid și nu trebuie mestecate.
Tratamentul insuficienței cardiace cronice stabile cu bisoprolol este, în general, tratament pe termen
lung.
Nu este recomandată întreruperea bruscă a tratamentului cu bisoprolol, deoarece aceasta ar putea
duce la o agravare tranzitorie a insuficienței cardiace (vezi pct. 4.4). Dacă este necesară întreruperea
tratamentului, doza trebuie scăzută treptat, înjumătățind săptămînal doza. Contraindicaţii
- Insuficiență cardiacă acută sau în timpul episoadelor de decompensare a insuficienței cardiace
care necesită terapie inotropă intravenoasă;
- șoc cardiogen;
- bloc atrioventricular de gradul II sau III,
- sindrom de sinus bolnav;
- bloc sinoatrial;
- bradicardie simptomatică;
- hipotensiune arterială simptomatică;
- astm bronșic sever sau boală pulmonară obstructivă cronică severă;
- forme severe de boală ocluzivă arterială periferică sau forme severe de sindrom Raynaud;
- feocromocitom netratat (vezi pct. 4.4);
- acidoză metabolică;
- hipersensibilitate la bisoprolol sau la oricare dintre excipienții medicamentului.
0
Nu este disponibil
0
Nu este disponibil
Ce este Indapamid LPH şi pentru ce se utilizează
Acest medicament este utilizat pentru reducerea tensiunii arteriale mari
(hipertensiune arterială).
Medicamentul se prezintă sub formă de comprimat cu eliberare prelungită care conţine
indapamidă ca substanţă activă.
Indapamida este un diuretic. Majoritatea diureticelor cresc cantitatea de urină produsă
de rinichi.
Cu toate acestea, indapamida este diferită de alte diuretice, determinând numai o
creştere uşoară a cantităţii de urină produsă. Cum să luaţi Indapamid LPH
Luaţi întotdeauna Indapamid LPH exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Instrucţiuni pentru utilizarea corectă
Doza uzuală este de un comprimat pe zi, de preferat dimineaţa. Comprimatele pot fi
luate indiferent de orarul meselor.
Comprimatele trebuie înghiţite întregi cu apă. Nu le spargeţi sau mestecaţi.
Tratamentul pentru hipertensiunea arterială este, de regulă, administrat pe toată
durata vieţii.
Dacă luaţi mai mult Indapamid LPH decât trebuie
Dacă aţi luat prea multe comprimate, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră
sau farmacistului.
O doză foarte mare de Indapamid LPH 1,5 mg poate produce greaţă, vărsături,
tensiune arterială mică, crampe, ameţeli, somnolenţă, confuzie şi modificări ale
cantităţii de urină produsă de rinichi.
4
Dacă uitaţi să luaţi Indapamid LPH
Dacă aţi uitat să luaţi o doză din medicamentul dumneavoastră, luaţi doza următoare
la momentul obişnuit.
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să luaţi Indapamid LPH
Deoarece tratamentul hipertensiunii arteriale se face de regulă pe toată durata vieţii,
trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră înainte de a întrerupe utilizarea acestui
medicament.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră sau farmacistului. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că
nu apar la toate persoanele.
- Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane): valori mici de potasiu în sânge,
ceea ce poate produce slăbiciune musculară.
-
- Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane): vărsături, reacţii
alergice, în special dermatologice, cum sunt erupţie trecătoare pe piele, purpură
(pete roşii pe piele) la pacienţii cu predispoziţie la reacţii alergice şi astmatice.
- Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane): senzaţie de oboseală, ameţeli,
durere de cap, furnicături şi înţepături (parestezii); tulburări gastro-intestinale
(cum sunt greaţă, constipaţie), uscare a gurii; risc crescut de deshidratare la
pacienţii vârstnici şi la cei cu insuficienţă cardiacă.
- Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane):
- bătăi neregulate ale inimii, tensiune arterială mică;
- afecţiuni renale (manifestate prin oboseală, nevoie crescută de a urina,
mâncărime, stare de rău, umflarea extremităţilor);
- pancreatită (inflamaţia pancreasului care poate determina durere în partea
superioară a abdomenului), funcţionare anormală a ficatului (manifestată
prin oboseală, pierderea apetitului, stare de rău, icter). În caz de
insuficienţă hepatică, există posibilitatea instalării encefalopatiei hepatice (o
boală degenerativă a creierului).
- modificări ale numărului de celule din sânge, cum sunt trombocitopenie
(scădere a numărului de plachete care poate determina apariţia mai uşoară
a învineţirii sau a sângerării nazale), leucopenie (scădere a numărului de
celule albe care poate determina febră inexplicabilă, dureri la nivelul gâtului
sau alte simptome asemănătoare gripei – dacă acestea apar adresaţi-vă
medicului dumneavoastră) şi anemie (scădere a numărului de celule roşii
ale sângelui);
- angioedem şi/sau urticarie, manifestări severe la nivelul pielii.
Angioedemul este caracterizat prin umflarea pielii la nivelul extremităţilor
sau a feţei, umflarea limbii sau a buzelor, umflarea mucoaselor la nivelul
gâtului sau căilor respiratorii, ceea ce poate duce la scurtarea respiraţiei sau
dificultăţi la înghiţire. Dacă acestea apar, adresaţi-vă imediat medicului
dumneavoastră.
5
Dacă suferiţi de lupus eritematos sistemic (o boală de colagen), aceasta se
poate agrava. Au fost raportate şi cazuri de reacţii de fotosensibilizare
(modificări ale aspectului pielii) după expunerea la soare sau la radiaţii UVA
artificiale.
- Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile):
- Pot apărea modificări ale parametrilor de laborator şi medicul dumneavoastră vă
poate recomanda analize de sânge pentru a verifica starea dumneavoastră de
sănătate. Pot apărea următoarele modificări ale parametrilor de laborator:
- valori scăzute de potasiu în sânge;
- valori scăzute de sodiu care pot produce deshidratare şi tensiune arterială
mică;
- creştere a acidului uric, o substanţă care poate produce sau agrava guta
(articulaţii dureroase, în special la nivelul picioarelor);
- creştere a valorilor de glucoză la pacienţii cu diabet zaharat;
- creştere a calciului în sânge;
- creştere a valorilor enzimelor hepatice;
- Aspect anormal al ECG;
- Bătăi neregulate ale inimii care pot pune viaţa în pericol (torsada vârfurilor);
- Hepatită;
- Senzaţie de leşin. https://bit.ly/3ipnFIg
Acest medicament este utilizat pentru reducerea tensiunii arteriale mari
(hipertensiune arterială).
Medicamentul se prezintă sub formă de comprimat cu eliberare prelungită care conţine
indapamidă ca substanţă activă.
Indapamida este un diuretic. Majoritatea diureticelor cresc cantitatea de urină produsă
de rinichi.
Cu toate acestea, indapamida este diferită de alte diuretice, determinând numai o
creştere uşoară a cantităţii de urină produsă. Cum să luaţi Indapamid LPH
Luaţi întotdeauna Indapamid LPH exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Instrucţiuni pentru utilizarea corectă
Doza uzuală este de un comprimat pe zi, de preferat dimineaţa. Comprimatele pot fi
luate indiferent de orarul meselor.
Comprimatele trebuie înghiţite întregi cu apă. Nu le spargeţi sau mestecaţi.
Tratamentul pentru hipertensiunea arterială este, de regulă, administrat pe toată
durata vieţii.
Dacă luaţi mai mult Indapamid LPH decât trebuie
Dacă aţi luat prea multe comprimate, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră
sau farmacistului.
O doză foarte mare de Indapamid LPH 1,5 mg poate produce greaţă, vărsături,
tensiune arterială mică, crampe, ameţeli, somnolenţă, confuzie şi modificări ale
cantităţii de urină produsă de rinichi.
4
Dacă uitaţi să luaţi Indapamid LPH
Dacă aţi uitat să luaţi o doză din medicamentul dumneavoastră, luaţi doza următoare
la momentul obişnuit.
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să luaţi Indapamid LPH
Deoarece tratamentul hipertensiunii arteriale se face de regulă pe toată durata vieţii,
trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră înainte de a întrerupe utilizarea acestui
medicament.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră sau farmacistului. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că
nu apar la toate persoanele.
- Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane): valori mici de potasiu în sânge,
ceea ce poate produce slăbiciune musculară.
-
- Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane): vărsături, reacţii
alergice, în special dermatologice, cum sunt erupţie trecătoare pe piele, purpură
(pete roşii pe piele) la pacienţii cu predispoziţie la reacţii alergice şi astmatice.
- Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane): senzaţie de oboseală, ameţeli,
durere de cap, furnicături şi înţepături (parestezii); tulburări gastro-intestinale
(cum sunt greaţă, constipaţie), uscare a gurii; risc crescut de deshidratare la
pacienţii vârstnici şi la cei cu insuficienţă cardiacă.
- Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane):
- bătăi neregulate ale inimii, tensiune arterială mică;
- afecţiuni renale (manifestate prin oboseală, nevoie crescută de a urina,
mâncărime, stare de rău, umflarea extremităţilor);
- pancreatită (inflamaţia pancreasului care poate determina durere în partea
superioară a abdomenului), funcţionare anormală a ficatului (manifestată
prin oboseală, pierderea apetitului, stare de rău, icter). În caz de
insuficienţă hepatică, există posibilitatea instalării encefalopatiei hepatice (o
boală degenerativă a creierului).
- modificări ale numărului de celule din sânge, cum sunt trombocitopenie
(scădere a numărului de plachete care poate determina apariţia mai uşoară
a învineţirii sau a sângerării nazale), leucopenie (scădere a numărului de
celule albe care poate determina febră inexplicabilă, dureri la nivelul gâtului
sau alte simptome asemănătoare gripei – dacă acestea apar adresaţi-vă
medicului dumneavoastră) şi anemie (scădere a numărului de celule roşii
ale sângelui);
- angioedem şi/sau urticarie, manifestări severe la nivelul pielii.
Angioedemul este caracterizat prin umflarea pielii la nivelul extremităţilor
sau a feţei, umflarea limbii sau a buzelor, umflarea mucoaselor la nivelul
gâtului sau căilor respiratorii, ceea ce poate duce la scurtarea respiraţiei sau
dificultăţi la înghiţire. Dacă acestea apar, adresaţi-vă imediat medicului
dumneavoastră.
5
Dacă suferiţi de lupus eritematos sistemic (o boală de colagen), aceasta se
poate agrava. Au fost raportate şi cazuri de reacţii de fotosensibilizare
(modificări ale aspectului pielii) după expunerea la soare sau la radiaţii UVA
artificiale.
- Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile):
- Pot apărea modificări ale parametrilor de laborator şi medicul dumneavoastră vă
poate recomanda analize de sânge pentru a verifica starea dumneavoastră de
sănătate. Pot apărea următoarele modificări ale parametrilor de laborator:
- valori scăzute de potasiu în sânge;
- valori scăzute de sodiu care pot produce deshidratare şi tensiune arterială
mică;
- creştere a acidului uric, o substanţă care poate produce sau agrava guta
(articulaţii dureroase, în special la nivelul picioarelor);
- creştere a valorilor de glucoză la pacienţii cu diabet zaharat;
- creştere a calciului în sânge;
- creştere a valorilor enzimelor hepatice;
- Aspect anormal al ECG;
- Bătăi neregulate ale inimii care pot pune viaţa în pericol (torsada vârfurilor);
- Hepatită;
- Senzaţie de leşin. https://bit.ly/3ipnFIg
0
Nu este disponibil
0
Nu este disponibil
Indicații de utilizare
Constipație. Curățarea colonului înainte de procedurile de diagnostic. Intoxicație cu săruri de metale grele (mercur, arsenic, plumb tetraetil, bariu).ontraindicații
Insuficiență renală cronică severă, hipersensibilitate la sulfatul de magneziu, apendicită, sângerări rectale (inclusiv nediagnosticate), obstrucție intestinală, deshidratare, hipermagnezemie, sarcină, alăptare, copii cu vârsta sub 18 ani.
Cu grijă
Bloc cardiac, insuficiență cardiacă, insuficiență renală cronică.
Mod de administrare și dozare
Este luat intern.
Adulți - 20-25 g o dată pe zi pe stomacul gol, după dizolvarea medicamentului într-un pahar cu apă (200 ml).
Este posibil să se utilizeze medicamentul sub formă de clisme (50-100 ml soluție 20-30%).
În caz de otrăvire cu săruri de metale grele, stomacul este spălat cu o soluție de sulfat de magneziu 1% sau administrat în interiorul a 20 g, dizolvat într-un pahar cu apă (200 ml). Pentru spălarea gastrică, pacientului i se administrează o soluție 1% de sulfat de magneziu (20 g la 2 litri de apă). Dacă vărsăturile nu apar rapid, atunci este cauzată de acțiunea mecanică asupra rădăcinii limbii. Spălarea se efectuează pentru a curăța apa de spălare.
Constipație. Curățarea colonului înainte de procedurile de diagnostic. Intoxicație cu săruri de metale grele (mercur, arsenic, plumb tetraetil, bariu).ontraindicații
Insuficiență renală cronică severă, hipersensibilitate la sulfatul de magneziu, apendicită, sângerări rectale (inclusiv nediagnosticate), obstrucție intestinală, deshidratare, hipermagnezemie, sarcină, alăptare, copii cu vârsta sub 18 ani.
Cu grijă
Bloc cardiac, insuficiență cardiacă, insuficiență renală cronică.
Mod de administrare și dozare
Este luat intern.
Adulți - 20-25 g o dată pe zi pe stomacul gol, după dizolvarea medicamentului într-un pahar cu apă (200 ml).
Este posibil să se utilizeze medicamentul sub formă de clisme (50-100 ml soluție 20-30%).
În caz de otrăvire cu săruri de metale grele, stomacul este spălat cu o soluție de sulfat de magneziu 1% sau administrat în interiorul a 20 g, dizolvat într-un pahar cu apă (200 ml). Pentru spălarea gastrică, pacientului i se administrează o soluție 1% de sulfat de magneziu (20 g la 2 litri de apă). Dacă vărsăturile nu apar rapid, atunci este cauzată de acțiunea mecanică asupra rădăcinii limbii. Spălarea se efectuează pentru a curăța apa de spălare.
0
Nu este disponibil
Keppra 500mg comp. film. N10X6
1. CE ESTE KEPPRA Sl PENTRU CE SE UTILIZEAZA
Keppra 500 mg, comprimate filmate este un medicament antiepileptic.
Keppra este indicat in tratamentul crizelor convulsive partiale la pacientii care utilizeaza deja un alt medicament antiepileptic.
2. INAINTE SA LUATI KEPPRA
Keppra este indicat la adulti si copii cu varsta de peste 4 ani. Nu se recomanda copiilor cu varsta sub 4 ani.
Nu luati Keppra:
daca sunteji hipersensibil (alergic) Iq levetiracetam sau la oricare dintre celelalte componente ale
Keppra. In acest caz nu trebuie sa utilizati Keppra.
Aveti grija deosebita cand utilizati Keppra:
daca aveti probleme cu rinichii, urmati sfatul medicului dumneavoastra.
Acesta poate decide daca doza administrata trebuie modificata.
Administrarea Keppra cu alimente si bauturi:
Keppra se poate administra cu sau fara alimente. Ca masura de siguranta nu utilizati Keppra cu alcool etilic.
Sarcina si alaptare:
Adresati-va medicului dumneavoastra sau farmacistului pentru recomandari inainte de a lua orice medicament.
Va rugam sa anuntati medicul dumneavoastra daca sunteti insarcinata sau credeti ca ati putea fi gravida.
Keppra nu trebuie administrat in timpul sarcinii decat daca este absolut necesar. Nu se recomanda alaptarea in timpul tratamentului.
Conducerea vehiculelor si folosirea utilajelor:
Se recomanda prudenta in conducerea vehiculelor si folosirea oricaror unelte sau utilaje, deoarece Keppra determina somnolenta. Aceasta se intampla indeosebi la inceputul tratamentului sau dupa cresterea dozei.
3. CUM SA LUATI KEPPRA
Administrarea la adulti si adolescenti (12-17 ani) cu greutate de 50 kg sau mai mult:
Luati intotdeauna numarul de comprimate filmate Keppra care v-a fost recomandat de medicul dumneavoastra.
Doza va fi in general intre 1000 mg (2 comprimate filmate) si 3000 mg (6 comprimate filmate) zilnic.
Keppra trebuie administrat de doua ori pe zi, o data dimineata si o data seara, la aproximativ acelasi moment al zilei.
Exemplu: daca doza dumneavoastra zilnica este de 1000 mg trebuie administrate un comprimat filmat dimineata si un comprimat filmat seara.
Administrarea la copii (intre 4 si 11 ani) si adolescenti (12 -17 ani) cu greutate sub 50 kg:
Administrati copilului dumneavoastra numarul de comprimate filmate de Keppra asa cum i-a fost recomandat de catre medic.
Doza va fi in general intre 20 mg/kg si 60 mg/kg zilnic.
Keppra trebuie administrat de doua ori pe zi, o data dimineata si o data seara, la aproximativ acelasi moment al zilei.
Pentru copii mici se vor utiliza forme farmaceutice adecvate.
Administrare:
Comprimatele filmate Keppra se inghit cu o cantitate suficienta de lichid (de exemplu, un pahar cu apa).
Durata tratamentului:
Keppra implica un tratament de lunga durata. Utilizati Keppra atata timp cat va recomandat medicul dumneavoastra.
Nu intrerupeti tratamentul fara a discuta in prealabil cu medicul dumneavoastra .
4. REACTII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Keppra poate avea reactii adverse.
Spuneti medicului dumneavoastra daca aveti oricare dintre aceste reactii adverse si acestea sunt deranjante.
Reactii adverse in urma tratamentului cu Keppra sunt:
-somnolenta
-astenia (oboseala).
Daca observati orice reactie adversa, va rugam sa l informati pe medicul dumneavoastra sau pe farmacist.
1. CE ESTE KEPPRA Sl PENTRU CE SE UTILIZEAZA
Keppra 500 mg, comprimate filmate este un medicament antiepileptic.
Keppra este indicat in tratamentul crizelor convulsive partiale la pacientii care utilizeaza deja un alt medicament antiepileptic.
2. INAINTE SA LUATI KEPPRA
Keppra este indicat la adulti si copii cu varsta de peste 4 ani. Nu se recomanda copiilor cu varsta sub 4 ani.
Nu luati Keppra:
daca sunteji hipersensibil (alergic) Iq levetiracetam sau la oricare dintre celelalte componente ale
Keppra. In acest caz nu trebuie sa utilizati Keppra.
Aveti grija deosebita cand utilizati Keppra:
daca aveti probleme cu rinichii, urmati sfatul medicului dumneavoastra.
Acesta poate decide daca doza administrata trebuie modificata.
Administrarea Keppra cu alimente si bauturi:
Keppra se poate administra cu sau fara alimente. Ca masura de siguranta nu utilizati Keppra cu alcool etilic.
Sarcina si alaptare:
Adresati-va medicului dumneavoastra sau farmacistului pentru recomandari inainte de a lua orice medicament.
Va rugam sa anuntati medicul dumneavoastra daca sunteti insarcinata sau credeti ca ati putea fi gravida.
Keppra nu trebuie administrat in timpul sarcinii decat daca este absolut necesar. Nu se recomanda alaptarea in timpul tratamentului.
Conducerea vehiculelor si folosirea utilajelor:
Se recomanda prudenta in conducerea vehiculelor si folosirea oricaror unelte sau utilaje, deoarece Keppra determina somnolenta. Aceasta se intampla indeosebi la inceputul tratamentului sau dupa cresterea dozei.
3. CUM SA LUATI KEPPRA
Administrarea la adulti si adolescenti (12-17 ani) cu greutate de 50 kg sau mai mult:
Luati intotdeauna numarul de comprimate filmate Keppra care v-a fost recomandat de medicul dumneavoastra.
Doza va fi in general intre 1000 mg (2 comprimate filmate) si 3000 mg (6 comprimate filmate) zilnic.
Keppra trebuie administrat de doua ori pe zi, o data dimineata si o data seara, la aproximativ acelasi moment al zilei.
Exemplu: daca doza dumneavoastra zilnica este de 1000 mg trebuie administrate un comprimat filmat dimineata si un comprimat filmat seara.
Administrarea la copii (intre 4 si 11 ani) si adolescenti (12 -17 ani) cu greutate sub 50 kg:
Administrati copilului dumneavoastra numarul de comprimate filmate de Keppra asa cum i-a fost recomandat de catre medic.
Doza va fi in general intre 20 mg/kg si 60 mg/kg zilnic.
Keppra trebuie administrat de doua ori pe zi, o data dimineata si o data seara, la aproximativ acelasi moment al zilei.
Pentru copii mici se vor utiliza forme farmaceutice adecvate.
Administrare:
Comprimatele filmate Keppra se inghit cu o cantitate suficienta de lichid (de exemplu, un pahar cu apa).
Durata tratamentului:
Keppra implica un tratament de lunga durata. Utilizati Keppra atata timp cat va recomandat medicul dumneavoastra.
Nu intrerupeti tratamentul fara a discuta in prealabil cu medicul dumneavoastra .
4. REACTII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Keppra poate avea reactii adverse.
Spuneti medicului dumneavoastra daca aveti oricare dintre aceste reactii adverse si acestea sunt deranjante.
Reactii adverse in urma tratamentului cu Keppra sunt:
-somnolenta
-astenia (oboseala).
Daca observati orice reactie adversa, va rugam sa l informati pe medicul dumneavoastra sau pe farmacist.
0
Nu este disponibil
Ce este OFTALMODEK picături oftalmice, soluţie şi pentru ce se utilizează Preparat antiseptic cu spectru larg de acţiune antimicrobiană, activ faţă de cocii gram-pozitivi (stafilococi, pneumococi, streptococi) şi gram-negativi (gonococi, meningococi) corynebacterii, bacterii gram-negative (enterobacterii, pseudomonade), protozoare, dermatofiţi, fungi din genul Candida, chlamidii şi virusuri. OFTALMODEK picături oftalmice, soluţie se utilizează în: Inflamația conjunctivei acută şi cronică, inflamație a conjunctivei și a pleoapei, inflamaţiei membranelor mucoase ale ochiului de către gonococi (gonoblenoree), afectarea mucoasei oculare cauzată de chlamidii; profilaxia inflamaţiei membranelor mucoase ale ochiului, însoţită de formare și eliminare de puroi în urma unui proces infecțios microbian (blenoreei) la nou-născuţi; pentru profilaxia complicaţiilor infecţios-inflamatorii în perioada preoperatorie şi după intervenţii oftalmologice. Prelucrarea lentilelor de contact. 2. Ce trebuie să știți înainte să utilizaţi OFTALMODEK picături oftalmice, soluţie Nu utilizați OFTALMODEK picături oftalmice, soluţie - Hipersensibilitate individuală la decametoxină. Atenționări și precauții În caz de hipersensibilitate individuală la decametoxină nu se administrează preparatul. OFTALMODEK picături oftalmice, soluţie împreună cu alte medicamente Dacă luaţi acest medicament împreună cu altele, se poate modifica modul lor de acţiune, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.
https://bit.ly/3ekRTKE
https://bit.ly/3ekRTKE
0
Nu este disponibil
Ce este Cisplatin şi pentru ce se utilizează
Cisplatina aparţine unui grup de medicamente cunoscute sub numele de citostatice, care sunt
utilizate în tratamentul cancerului. Cisplatina poate fi utilizată singură, dar cel mai frecvent,
cisplatina este utilizată în asociere cu alte citostatice.
Pentru ce se utilizează?
Cisplatina poate distruge celulele din organismul dumneavoastră care pot determina anumite tipuri
de cancer (tumori testiculare, tumori ovariene, tumori ale vezicii urinare, tumori epiteliale la nivelul
capului şi gâtului, cancer pulmonar şi cancer de col uterin în asociere cu radioterapie).
Medicul dumneavoastră vă poate furniza mai multe informaţii.
Cum vi se va administra Cisplatin
Cisplatin trebuie administrat numai de un specialist în tratamentul cancerului. Concentratul pentru
soluţie perfuzabilă se diluează în 2 litri soluţie clorură de sodiu 0,9% sau amestec de clorură de
sodiu 0,9% cu soluţie glucoză 5%.
Cisplatin se administrează numai prin injectare într-o venă (perfuzie intravenoasă).
Cisplatin nu trebuie să vină în contact cu materiale care conţin aluminiu.
Doza recomandată de Cisplatin depinde de tipul de cancer, starea de sănătate, efectele anticipate ale
tratamentului şi de utilizarea cisplatinei singură (în monoterapie) sau în asociere cu alte
medicamente (chimioterapie asociată).
Pentru a evita sau a reduce problemele renale, înainte şi după întreruperea tratamentului în mod
normal vi se va administra o perfuzie cu lichide pentru a creşte cantitatea de urină pe care o
produceţi. În următoarele 24 de ore după tratament trebuie să beţi o cantitate considerabilă de
lichide.
Înainte de începerea tratamentului, medicul dumneavoastră vă va face analize pentru a verifica dacă
aveţi un număr suficient de celule în sânge (celule roşii, celule albe şi trombocite) şi, de asemenea,
pentru a verifica cât de bine vă funcţionează rinichii. De asemenea, în timpul şi după întreruperea
tratamentului pot fi efectuate analize suplimentare. De asemenea veţi efectua o testare a auzului
înainte de începerea tratamentului şi periodic după aceea.
Dacă credeţi că vi s-a administrat mai mult decât trebuie din Cisplatin
Medicul dumneavoastră se va asigura că vi se administrează doza corectă pentru afecţiunea de care
suferiţi. În caz de supradozaj, reacţiile adverse pot fi exacerbate. Medicul dumneavoastră vă poate
da tratament simptomatic pentru aceste reacţii adverse.
Dacă credeţi că vi s-a administrat mai mult decât trebuie din Cisplatin, adresaţi-vă imediat
medicului dumneavoastră.
Dacă uitaţi să utilizaţi Cisplatin
Deoarece acest medicament este administrat de către personalul medical este puţin probabil ca
administrarea unei doze să fie uitată.
Trebuie să verificaţi cu medicul în cazul în care nu sunteţi sigur.
Dacă încetaţi să utilizaţi Cisplatin
Adresaţi-vă medicului.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră.
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.
Dacă aveţi orice fel de reacţie adversă, este important să spuneţi medicului dumneavoastră înainte
de următorul tratament.
Spune-ţi imediat medicului dumneavoastră dacă observaţi oricare dintre următoarele efecte adverse,
deoarece puteţi necesita îngrijire medicală urgentă:
- diaree sau vărsături persistente sau severe;
- stomatită/mucozită (dureri la nivelul buzelor sau ulceraţii la nivelul gurii);
- umflarea feţei, buzelor, gurii sau gâtului, simptome respiratorii inexplicabile cum sunt tuse
neproductivă;
- dificultăţi de respiraţie sau zgomote respiratorii;
- dificultăţi la înghiţire;
- amorţeli sau furnicături în degetele de la mâini sau picioare;
- oboseală extremă;
- învineţire sau sângerare neobişnuită;
- semne ale unei infecţii cum sunt durere în gât şi temperatură mare;
- senzaţie de disconfort în apropiere sau la nivelul locului de injectare în timpul perfuziei.
Alte reacţii, care pot apărea pe durata tratamentului cu Cisplatin:
Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 persoană din 10)
- supresia măduvei osoase, caracterizată de reducerea masivă a numărului de celule albe din
sânge, care favorizează apariţia infecţiilor (leucopenie), reducerea numărului de trombocite,
care creşte riscul de vânătăi şi sângerări (trombocitopenie), precum şi reducerea numărului de
celule roşii din sânge, care poate determina paloare şi slăbiciune sau senzaţie de lipsă de aer
(anemie);
- reducerea valorilor electroliţilor din sânge (sodiu);
- pierderea apetitului alimentar (anorexie), greaţă, vărsături, diaree;
- valori crescute ale acidului uric în sânge (hiperuricemie) (de exemplu gută);
- febră.
Frecvente (pot afecta până la 1 persoană din 10)
- infecţii şi infectarea sângelui (sepsis);
- bătăi neregulate ale inimii, inclusiv reducerea bătăilor inimii (bradicardie), accelerarea bătăilor
inimii (tahicardie);
- inflamarea unei vene (flebită) la nivelul locului de injectare;
- dificultăţi la respiraţie (dispnee), inflamarea plămânilor (pneumonie) şi insuficienţă
respiratorie.
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 persoană din 100)
- reacţii de hipersensibilitate, inclusiv erupţie trecătoare pe piele, eczemă cu mâncărimi severe şi
formarea de noduli (urticarie), înroşirea şi inflamarea pielii (eritem) sau mâncărime (prurit),
reacţii anafilactice cu tensiune arterială mică (hipotensiune arterială), accelerarea bătăilor inimii
(tahicardie), dificultăţi la respiraţie (dispnee), disconfort datorită spasmelor musculaturii de la
nivelul căilor respiratorii (bronhospasm);
- afectarea urechii (ototoxicitate);
- reducerea valorilor electroliţilor din sânge (magneziu);
- depuneri metalice la nivelul gingiilor;
- căderea părului (alopecie);
- spermatogeneză şi ovulaţie disfuncţională şi creşterea dureroasă a sânilor la bărbaţi
(ginecomastie).
Rare (pot afecta până la 1 persoană din 1 000)
- cisplatina, la fel ca alte medicamente similare, creşte riscul de apariţie a leucemiei (leucemie
acută);
- hipersensibilitate gravă (reacţii anafilactice) cu tensiune arterială mică (hipotensiune arterială),
accelerarea bătăilor inimii (tahicardie), dificultăţi la respiraţie (dispnee), disconfort datorită
spasmelor musculaturii de la nivelul căilor respiratorii (bronhospasm), umflarea feţei şi febră;
- suprimarea sistemului imunitar (imunosupresie);
- pierderea anumitor tipuri de funcţii cerebrale, inclusiv disfuncţii cerebrale caracterizate prin
spasme şi reducerea stării de conştienţă (encefalopatie), neuropatie periferică a nervilor
senzoriali (neuropatie bilaterală, senzorială), caracterizată prin înţepături, mâncărime sau
furnicături fără cauză şi uneori caracterizată prin pierderea gustului, a simţului tactil, a vederii,
dureri bruşte apărute la nivelul gâtului, mergând de-a lungul spatelui până la picioare la
aplecarea înainte, criză convulsivă (convulsii);
- pierderea capacităţii de a purta o conversaţie normală, pierderea auzului (în special la copii şi
vârstnici);
- creşterea valorilor tensiunii arteriale, afecţiuni coronariene şi infarct miocardic;
- inflamarea mucoaselor de la nivelul gurii (stomatită);
- reducerea valorilor proteinelor din sânge (albumină);
Foarte rare (pot afecta până la 1 persoană din 10 000)
- creşterea valorilor fierului din sânge;
- stop cardiac. https://bit.ly/3y7ARYV
Cisplatina aparţine unui grup de medicamente cunoscute sub numele de citostatice, care sunt
utilizate în tratamentul cancerului. Cisplatina poate fi utilizată singură, dar cel mai frecvent,
cisplatina este utilizată în asociere cu alte citostatice.
Pentru ce se utilizează?
Cisplatina poate distruge celulele din organismul dumneavoastră care pot determina anumite tipuri
de cancer (tumori testiculare, tumori ovariene, tumori ale vezicii urinare, tumori epiteliale la nivelul
capului şi gâtului, cancer pulmonar şi cancer de col uterin în asociere cu radioterapie).
Medicul dumneavoastră vă poate furniza mai multe informaţii.
Cum vi se va administra Cisplatin
Cisplatin trebuie administrat numai de un specialist în tratamentul cancerului. Concentratul pentru
soluţie perfuzabilă se diluează în 2 litri soluţie clorură de sodiu 0,9% sau amestec de clorură de
sodiu 0,9% cu soluţie glucoză 5%.
Cisplatin se administrează numai prin injectare într-o venă (perfuzie intravenoasă).
Cisplatin nu trebuie să vină în contact cu materiale care conţin aluminiu.
Doza recomandată de Cisplatin depinde de tipul de cancer, starea de sănătate, efectele anticipate ale
tratamentului şi de utilizarea cisplatinei singură (în monoterapie) sau în asociere cu alte
medicamente (chimioterapie asociată).
Pentru a evita sau a reduce problemele renale, înainte şi după întreruperea tratamentului în mod
normal vi se va administra o perfuzie cu lichide pentru a creşte cantitatea de urină pe care o
produceţi. În următoarele 24 de ore după tratament trebuie să beţi o cantitate considerabilă de
lichide.
Înainte de începerea tratamentului, medicul dumneavoastră vă va face analize pentru a verifica dacă
aveţi un număr suficient de celule în sânge (celule roşii, celule albe şi trombocite) şi, de asemenea,
pentru a verifica cât de bine vă funcţionează rinichii. De asemenea, în timpul şi după întreruperea
tratamentului pot fi efectuate analize suplimentare. De asemenea veţi efectua o testare a auzului
înainte de începerea tratamentului şi periodic după aceea.
Dacă credeţi că vi s-a administrat mai mult decât trebuie din Cisplatin
Medicul dumneavoastră se va asigura că vi se administrează doza corectă pentru afecţiunea de care
suferiţi. În caz de supradozaj, reacţiile adverse pot fi exacerbate. Medicul dumneavoastră vă poate
da tratament simptomatic pentru aceste reacţii adverse.
Dacă credeţi că vi s-a administrat mai mult decât trebuie din Cisplatin, adresaţi-vă imediat
medicului dumneavoastră.
Dacă uitaţi să utilizaţi Cisplatin
Deoarece acest medicament este administrat de către personalul medical este puţin probabil ca
administrarea unei doze să fie uitată.
Trebuie să verificaţi cu medicul în cazul în care nu sunteţi sigur.
Dacă încetaţi să utilizaţi Cisplatin
Adresaţi-vă medicului.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră.
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.
Dacă aveţi orice fel de reacţie adversă, este important să spuneţi medicului dumneavoastră înainte
de următorul tratament.
Spune-ţi imediat medicului dumneavoastră dacă observaţi oricare dintre următoarele efecte adverse,
deoarece puteţi necesita îngrijire medicală urgentă:
- diaree sau vărsături persistente sau severe;
- stomatită/mucozită (dureri la nivelul buzelor sau ulceraţii la nivelul gurii);
- umflarea feţei, buzelor, gurii sau gâtului, simptome respiratorii inexplicabile cum sunt tuse
neproductivă;
- dificultăţi de respiraţie sau zgomote respiratorii;
- dificultăţi la înghiţire;
- amorţeli sau furnicături în degetele de la mâini sau picioare;
- oboseală extremă;
- învineţire sau sângerare neobişnuită;
- semne ale unei infecţii cum sunt durere în gât şi temperatură mare;
- senzaţie de disconfort în apropiere sau la nivelul locului de injectare în timpul perfuziei.
Alte reacţii, care pot apărea pe durata tratamentului cu Cisplatin:
Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 persoană din 10)
- supresia măduvei osoase, caracterizată de reducerea masivă a numărului de celule albe din
sânge, care favorizează apariţia infecţiilor (leucopenie), reducerea numărului de trombocite,
care creşte riscul de vânătăi şi sângerări (trombocitopenie), precum şi reducerea numărului de
celule roşii din sânge, care poate determina paloare şi slăbiciune sau senzaţie de lipsă de aer
(anemie);
- reducerea valorilor electroliţilor din sânge (sodiu);
- pierderea apetitului alimentar (anorexie), greaţă, vărsături, diaree;
- valori crescute ale acidului uric în sânge (hiperuricemie) (de exemplu gută);
- febră.
Frecvente (pot afecta până la 1 persoană din 10)
- infecţii şi infectarea sângelui (sepsis);
- bătăi neregulate ale inimii, inclusiv reducerea bătăilor inimii (bradicardie), accelerarea bătăilor
inimii (tahicardie);
- inflamarea unei vene (flebită) la nivelul locului de injectare;
- dificultăţi la respiraţie (dispnee), inflamarea plămânilor (pneumonie) şi insuficienţă
respiratorie.
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 persoană din 100)
- reacţii de hipersensibilitate, inclusiv erupţie trecătoare pe piele, eczemă cu mâncărimi severe şi
formarea de noduli (urticarie), înroşirea şi inflamarea pielii (eritem) sau mâncărime (prurit),
reacţii anafilactice cu tensiune arterială mică (hipotensiune arterială), accelerarea bătăilor inimii
(tahicardie), dificultăţi la respiraţie (dispnee), disconfort datorită spasmelor musculaturii de la
nivelul căilor respiratorii (bronhospasm);
- afectarea urechii (ototoxicitate);
- reducerea valorilor electroliţilor din sânge (magneziu);
- depuneri metalice la nivelul gingiilor;
- căderea părului (alopecie);
- spermatogeneză şi ovulaţie disfuncţională şi creşterea dureroasă a sânilor la bărbaţi
(ginecomastie).
Rare (pot afecta până la 1 persoană din 1 000)
- cisplatina, la fel ca alte medicamente similare, creşte riscul de apariţie a leucemiei (leucemie
acută);
- hipersensibilitate gravă (reacţii anafilactice) cu tensiune arterială mică (hipotensiune arterială),
accelerarea bătăilor inimii (tahicardie), dificultăţi la respiraţie (dispnee), disconfort datorită
spasmelor musculaturii de la nivelul căilor respiratorii (bronhospasm), umflarea feţei şi febră;
- suprimarea sistemului imunitar (imunosupresie);
- pierderea anumitor tipuri de funcţii cerebrale, inclusiv disfuncţii cerebrale caracterizate prin
spasme şi reducerea stării de conştienţă (encefalopatie), neuropatie periferică a nervilor
senzoriali (neuropatie bilaterală, senzorială), caracterizată prin înţepături, mâncărime sau
furnicături fără cauză şi uneori caracterizată prin pierderea gustului, a simţului tactil, a vederii,
dureri bruşte apărute la nivelul gâtului, mergând de-a lungul spatelui până la picioare la
aplecarea înainte, criză convulsivă (convulsii);
- pierderea capacităţii de a purta o conversaţie normală, pierderea auzului (în special la copii şi
vârstnici);
- creşterea valorilor tensiunii arteriale, afecţiuni coronariene şi infarct miocardic;
- inflamarea mucoaselor de la nivelul gurii (stomatită);
- reducerea valorilor proteinelor din sânge (albumină);
Foarte rare (pot afecta până la 1 persoană din 10 000)
- creşterea valorilor fierului din sânge;
- stop cardiac. https://bit.ly/3y7ARYV
0
Nu este disponibil
Indicaţii terapeutice
- Tratamentul hipertensiunii arteriale.
- Tratamentul anginei pectorale.
- Tratamentul insuficienței cardiace moderate pînă la cronică severă stabilă, cu funcție sistolică
ventriculară redusă (fracția de ejecție: ≤35%, pe baza ecocardiografiei) suplimentar la
tratamentul cu inhibitori ECA, diuretice și, opțional, glicozide cardiace (pentru informații
suplimentare, vezi pct. 5.1).
Doze şi mod de administrare
Hipertensiune arterială/Angină pectorală
Dozajul trebuie determinat individual. Se recomandă ca tratamentul să înceapă cu cea mai mică
doză posibilă. La unii pacienți poate fi adecvată doza de 5 mg pe zi.
2
Doza uzuală este de 10 mg o dată pe zi, iar doza maximă recomandată este de 20 mg pe zi.
Mod de administrare
Bisoprolol comprimate trebuie administrat dimineața și poate fi luat împreună cu alimente.
Comprimatele trebuie înghițite cu puțin lichid și nu trebuie mestecate.
Tratamentul insuficienței cardiace cronice stabile cu bisoprolol este, în general, tratament pe termen
lung.
Nu este recomandată întreruperea bruscă a tratamentului cu bisoprolol, deoarece aceasta ar putea
duce la o agravare tranzitorie a insuficienței cardiace (vezi pct. 4.4). Dacă este necesară întreruperea
tratamentului, doza trebuie scăzută treptat, înjumătățind săptămînal doza. Contraindicaţii
- Insuficiență cardiacă acută sau în timpul episoadelor de decompensare a insuficienței cardiace
care necesită terapie inotropă intravenoasă;
- șoc cardiogen;
- bloc atrioventricular de gradul II sau III,
- sindrom de sinus bolnav;
- bloc sinoatrial;
- bradicardie simptomatică;
- hipotensiune arterială simptomatică;
- astm bronșic sever sau boală pulmonară obstructivă cronică severă;
- forme severe de boală ocluzivă arterială periferică sau forme severe de sindrom Raynaud;
- feocromocitom netratat (vezi pct. 4.4);
- acidoză metabolică;
- hipersensibilitate la bisoprolol sau la oricare dintre excipienții medicamentului.
- Tratamentul hipertensiunii arteriale.
- Tratamentul anginei pectorale.
- Tratamentul insuficienței cardiace moderate pînă la cronică severă stabilă, cu funcție sistolică
ventriculară redusă (fracția de ejecție: ≤35%, pe baza ecocardiografiei) suplimentar la
tratamentul cu inhibitori ECA, diuretice și, opțional, glicozide cardiace (pentru informații
suplimentare, vezi pct. 5.1).
Doze şi mod de administrare
Hipertensiune arterială/Angină pectorală
Dozajul trebuie determinat individual. Se recomandă ca tratamentul să înceapă cu cea mai mică
doză posibilă. La unii pacienți poate fi adecvată doza de 5 mg pe zi.
2
Doza uzuală este de 10 mg o dată pe zi, iar doza maximă recomandată este de 20 mg pe zi.
Mod de administrare
Bisoprolol comprimate trebuie administrat dimineața și poate fi luat împreună cu alimente.
Comprimatele trebuie înghițite cu puțin lichid și nu trebuie mestecate.
Tratamentul insuficienței cardiace cronice stabile cu bisoprolol este, în general, tratament pe termen
lung.
Nu este recomandată întreruperea bruscă a tratamentului cu bisoprolol, deoarece aceasta ar putea
duce la o agravare tranzitorie a insuficienței cardiace (vezi pct. 4.4). Dacă este necesară întreruperea
tratamentului, doza trebuie scăzută treptat, înjumătățind săptămînal doza. Contraindicaţii
- Insuficiență cardiacă acută sau în timpul episoadelor de decompensare a insuficienței cardiace
care necesită terapie inotropă intravenoasă;
- șoc cardiogen;
- bloc atrioventricular de gradul II sau III,
- sindrom de sinus bolnav;
- bloc sinoatrial;
- bradicardie simptomatică;
- hipotensiune arterială simptomatică;
- astm bronșic sever sau boală pulmonară obstructivă cronică severă;
- forme severe de boală ocluzivă arterială periferică sau forme severe de sindrom Raynaud;
- feocromocitom netratat (vezi pct. 4.4);
- acidoză metabolică;
- hipersensibilitate la bisoprolol sau la oricare dintre excipienții medicamentului.
0
Nu este disponibil
CE ESTE ZINNAT ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Zinnat este un antibiotic utilizat la adulți, adolescenți și copii. Acționează prin distrugerea
bacteriilor care determină apariția infecţiilor. Aparține unui grup de medicamente denumite
cefalosporine.
Zinnat este utilizat pentru tratamentul infecțiilor de la nivelul:
- gâtului
- sinusurilor
- urechii medii
- plămânilor sau toracelui
- tractului urinar
- pielii şi ţesuturilor moi
De asemenea, Zinnat poate fi utilizat pentru:
- tratamentul bolii Lyme (o infecție transmisă de paraziți denumiți căpuşe). CUM SĂ LUAŢI ZINNAT
Luaţi întotdeauna Zinnat exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. D
iscutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Luaţi Zinnat după masă. Astfel, tratamentul va fi mai eficient. Înghiţiţi
comprimatele Zinnat întregi, cu puţină apă.
Nu mestecaţi, zdrobiţi sau rupeţi comprimatele — astfel s-ar putea reduce eficacitatea
tratamentului.
Doza recomandată de către medicul dumneavoastră depinde.
Comprimatele trebuie luate după mese, deoarece acest lucru îmbunătăţeşte absorbţia cefuroximei în
organismul dumneavoastră.
Dozele recomandate sunt prezentate mai jos. Totuşi, medicul dumneavoastră poate să vă prescrie
o doză diferită.
Doza uzuală
Adulţi
Doza uzuală de Zinnat este de 250 mg până la 500 mg în funcție de severitatea și tipul
infecţiei.
Copii:
Doza uzuală de Zinnat este de 10 mg/kg (până la maxim 125 mg) până la 15 mg/kg (până la maxim
250 mg) de două ori pe zi în funcţie de:
severitatea şi tipul infecţiei. Condiţii cărora este indicat să le acordaţi o atenţie desosebită
Un număr mic de persoane tratate cu Zinnat prezintă o reacţie alergică sau o reacţie la nivelul
pielii potenţial gravă. Simptomele acestor reacţii includ:
reacţie alergică severă. Semnele includ erupţie în relief pe piele însoţită de mâncărimi,
umflare, uneori a feţei sau gurii care poate cauza dificultăţi la respiraţie
erupţii trecătoare pe piele, care pot forma vezicule cu aspect de mici ţinte (un punct
central întunecat înconjurat de o zonă mai deschisă la culoare şi cu margini circulare
închise la culoare)
erupţie pe piele, extinsă, cu vezicule şi exfoliere a pielii (Acestea pot fi semne ale
sindromului Stevens-Johnson sau ale necrolizei epidermice toxice)
infecţii fungice. Medicamentele ca Zinnat pot determina dezvoltarea excesivă a ciupercilor
(Candida) în organism, fapt care poate cauza infecţii fungice (cum este candidoza orală).
Probabilitatea de apariţie a acestei reacţii adverse este mai mare în cazul în care luaţi Zinnat o
perioadă lungă de timp.
diaree severă (colită pseudomembranoasă). Medicamentele ca Zinnat pot determina
inflamaţie a colonului (intestinului gros), care determină diaree severă, de obicei cu eliminare
de sânge şi mucus, durere de stomac, febră
reacţie Jarisch-Herxheimer. Este posibil ca la unii pacienţi să apară creştere a temperaturii
(febră), frisoane, dureri de cap, dureri musculare şi erupţii trecătoare pe piele pe durata
tratamentului cu Zinnat pentru boala Lyme. Aceasta este cunoscută ca reacţie JarischHerxheimer. De obicei simptomele persistă câteva ore până la maximum o zi. https://bit.ly/2SRZ99F
Zinnat este un antibiotic utilizat la adulți, adolescenți și copii. Acționează prin distrugerea
bacteriilor care determină apariția infecţiilor. Aparține unui grup de medicamente denumite
cefalosporine.
Zinnat este utilizat pentru tratamentul infecțiilor de la nivelul:
- gâtului
- sinusurilor
- urechii medii
- plămânilor sau toracelui
- tractului urinar
- pielii şi ţesuturilor moi
De asemenea, Zinnat poate fi utilizat pentru:
- tratamentul bolii Lyme (o infecție transmisă de paraziți denumiți căpuşe). CUM SĂ LUAŢI ZINNAT
Luaţi întotdeauna Zinnat exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. D
iscutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Luaţi Zinnat după masă. Astfel, tratamentul va fi mai eficient. Înghiţiţi
comprimatele Zinnat întregi, cu puţină apă.
Nu mestecaţi, zdrobiţi sau rupeţi comprimatele — astfel s-ar putea reduce eficacitatea
tratamentului.
Doza recomandată de către medicul dumneavoastră depinde.
Comprimatele trebuie luate după mese, deoarece acest lucru îmbunătăţeşte absorbţia cefuroximei în
organismul dumneavoastră.
Dozele recomandate sunt prezentate mai jos. Totuşi, medicul dumneavoastră poate să vă prescrie
o doză diferită.
Doza uzuală
Adulţi
Doza uzuală de Zinnat este de 250 mg până la 500 mg în funcție de severitatea și tipul
infecţiei.
Copii:
Doza uzuală de Zinnat este de 10 mg/kg (până la maxim 125 mg) până la 15 mg/kg (până la maxim
250 mg) de două ori pe zi în funcţie de:
severitatea şi tipul infecţiei. Condiţii cărora este indicat să le acordaţi o atenţie desosebită
Un număr mic de persoane tratate cu Zinnat prezintă o reacţie alergică sau o reacţie la nivelul
pielii potenţial gravă. Simptomele acestor reacţii includ:
reacţie alergică severă. Semnele includ erupţie în relief pe piele însoţită de mâncărimi,
umflare, uneori a feţei sau gurii care poate cauza dificultăţi la respiraţie
erupţii trecătoare pe piele, care pot forma vezicule cu aspect de mici ţinte (un punct
central întunecat înconjurat de o zonă mai deschisă la culoare şi cu margini circulare
închise la culoare)
erupţie pe piele, extinsă, cu vezicule şi exfoliere a pielii (Acestea pot fi semne ale
sindromului Stevens-Johnson sau ale necrolizei epidermice toxice)
infecţii fungice. Medicamentele ca Zinnat pot determina dezvoltarea excesivă a ciupercilor
(Candida) în organism, fapt care poate cauza infecţii fungice (cum este candidoza orală).
Probabilitatea de apariţie a acestei reacţii adverse este mai mare în cazul în care luaţi Zinnat o
perioadă lungă de timp.
diaree severă (colită pseudomembranoasă). Medicamentele ca Zinnat pot determina
inflamaţie a colonului (intestinului gros), care determină diaree severă, de obicei cu eliminare
de sânge şi mucus, durere de stomac, febră
reacţie Jarisch-Herxheimer. Este posibil ca la unii pacienţi să apară creştere a temperaturii
(febră), frisoane, dureri de cap, dureri musculare şi erupţii trecătoare pe piele pe durata
tratamentului cu Zinnat pentru boala Lyme. Aceasta este cunoscută ca reacţie JarischHerxheimer. De obicei simptomele persistă câteva ore până la maximum o zi. https://bit.ly/2SRZ99F
0
Nu este disponibil
Ce este Sammit Max şi pentru ce se utilizează
Sammit Max conţine ibuprofen care aparţine unui grup de medicamente cunoscut
numele
antiinflamatoare
nesteroidiene
(AINS).
AINS
acţionează
prin
schimbarea răspunsului organismului la durere, inflamaţie şi febră.
Sammit Max este indicat în tratamentul migrenei, durerilor de cap, de spate,
dentare, nevralgiilor, durerilor menstruale, reumatice şi musculare.
Sammit Max ameliorează durerea şi reduce inflamaţia şi febra fiind eficace în dureri
de cap şi alte tipuri de durere precum şi în atenuarea simptomelor din răceală şi
gripă. Cum să utilizaţi Sammit Max
Acest medicament este numai pentru utilizare pe termen scurt. Ar trebui să luaţi
cea mai mică doză pentru cel mai scurt timp necesar pentru a ameliora simptomele.
Adulț
i, vârstnici, copii ș
i adolescenț
i cu vârsta cuprinsă între 12 ș
i 18 ani
Doza iniț
ială recomandată este de 400mg ibuprofen (1 comprimat), dacă este
necesar, inca 400mg ibuprofen (1 comprimat), pot fi luate la fiecare 4-6 ore.
A nu se depăș
i 1200 mg (3 comprimate) pe zi.
Comprimatele trebuie înghiț
ite întregi, fără a fi mestecate, cu un pahar de apă.
Nu este indicat copiilor sub 12 ani.
La copii şi/sau la adolescenţi (cu vârste cuprinse între ≥12 ani şi <18 ani):
Dacă la copii şi la adolescenţi acest medicament este necesar pentru mai mult de 3
zile, sau în cazul în care simptomele se agravează trebuie consultat un medic.
La adul
i
Nu luaț
i mai mult de 10 zile, cu excepț
ia cazului în care vă recomandă medicul
dumneavoastră. Dacă simptomele persistă sau durerea sau febra se agravează sau
dacă apar simptome noi, consultați medicul sau farmacistul. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate
că nu apar la toate persoanele.
Încetaţi de a mai lua medicamentul şi adresaţi-vă imediat medicului dacă
apar următoarele simptome:
Semnele de sângerare intestinală, cum ar fi: scaune de culoare roşu aprins,
scaune negre, vărsături cu sânge sau particule de culoare închisă care arată ca
zaţul de cafea.
Semne de reacţii alergice grave, cum ar fi:
dificultate in respiraţie sau respiraţie şuierătoare inexplicabilă;
ameţeli sau bătăi rapide ale inimii;
forme severe de reacţii cutanate, cum ar fi prurit, erupţii pe piele cu roseata,
descuamare, exfolieri sau vezicule (de exemplu, sindrom Steven-Johnson);
umflarea feţei, a limbii sau a gâtului.
Semne de probleme renale, cum ar fi:
eliminarea urinii mai puţn sau mai mult;
urina tulbure sau cu sânge;
dureri în spate şi / sau edem (în special la nivelul picioarelor).
Semne de meningită aseptică cu rigiditate a gâtului, dureri de cap, senzaţie de
rău, vărsături, febră sau dezorientare. Pacienţii cu tulburări autoimune (lupus,
boala mixta de tesut conjunctiv) pot fi mai susceptibili de a fi afectati.
Sammit Max conţine ibuprofen care aparţine unui grup de medicamente cunoscut
numele
antiinflamatoare
nesteroidiene
(AINS).
AINS
acţionează
prin
schimbarea răspunsului organismului la durere, inflamaţie şi febră.
Sammit Max este indicat în tratamentul migrenei, durerilor de cap, de spate,
dentare, nevralgiilor, durerilor menstruale, reumatice şi musculare.
Sammit Max ameliorează durerea şi reduce inflamaţia şi febra fiind eficace în dureri
de cap şi alte tipuri de durere precum şi în atenuarea simptomelor din răceală şi
gripă. Cum să utilizaţi Sammit Max
Acest medicament este numai pentru utilizare pe termen scurt. Ar trebui să luaţi
cea mai mică doză pentru cel mai scurt timp necesar pentru a ameliora simptomele.
Adulț
i, vârstnici, copii ș
i adolescenț
i cu vârsta cuprinsă între 12 ș
i 18 ani
Doza iniț
ială recomandată este de 400mg ibuprofen (1 comprimat), dacă este
necesar, inca 400mg ibuprofen (1 comprimat), pot fi luate la fiecare 4-6 ore.
A nu se depăș
i 1200 mg (3 comprimate) pe zi.
Comprimatele trebuie înghiț
ite întregi, fără a fi mestecate, cu un pahar de apă.
Nu este indicat copiilor sub 12 ani.
La copii şi/sau la adolescenţi (cu vârste cuprinse între ≥12 ani şi <18 ani):
Dacă la copii şi la adolescenţi acest medicament este necesar pentru mai mult de 3
zile, sau în cazul în care simptomele se agravează trebuie consultat un medic.
La adul
i
Nu luaț
i mai mult de 10 zile, cu excepț
ia cazului în care vă recomandă medicul
dumneavoastră. Dacă simptomele persistă sau durerea sau febra se agravează sau
dacă apar simptome noi, consultați medicul sau farmacistul. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate
că nu apar la toate persoanele.
Încetaţi de a mai lua medicamentul şi adresaţi-vă imediat medicului dacă
apar următoarele simptome:
Semnele de sângerare intestinală, cum ar fi: scaune de culoare roşu aprins,
scaune negre, vărsături cu sânge sau particule de culoare închisă care arată ca
zaţul de cafea.
Semne de reacţii alergice grave, cum ar fi:
dificultate in respiraţie sau respiraţie şuierătoare inexplicabilă;
ameţeli sau bătăi rapide ale inimii;
forme severe de reacţii cutanate, cum ar fi prurit, erupţii pe piele cu roseata,
descuamare, exfolieri sau vezicule (de exemplu, sindrom Steven-Johnson);
umflarea feţei, a limbii sau a gâtului.
Semne de probleme renale, cum ar fi:
eliminarea urinii mai puţn sau mai mult;
urina tulbure sau cu sânge;
dureri în spate şi / sau edem (în special la nivelul picioarelor).
Semne de meningită aseptică cu rigiditate a gâtului, dureri de cap, senzaţie de
rău, vărsături, febră sau dezorientare. Pacienţii cu tulburări autoimune (lupus,
boala mixta de tesut conjunctiv) pot fi mai susceptibili de a fi afectati.