Filtru
Întâi cele populare
Rețetă medicală
Ce este Warfarex şi pentru ce se utilizează Substanţa activă conţinută în medicamentul Warfarex este varfarinatul de sodiu (în continuare - warfarină). Aceasta aparţine unui grup de medicamente care sunt numite "anticoagulante orale". Warfarina este utilizată pentru a preveni apariţia tromboembolismului (cheagurilor de sînge) şi tratamentul complicaţiilor. Warfarex reduce tendinţa de formare a cheagurilor de sînge. Ce boli pot fi tratate cu anticoagulantele orale Medicul dumneavoastră vă va explica, pentru profilaxia şi tratamentul căror boli sunt prescrise aceste medicamente. Cel mai frecvent, aceste medicamente sunt utilizate pentru: - profilaxia şi tratamentul trombozei venelor profunde ale membrelor inferioare (formarea cheagurilor de sînge în venele picioarelor) şi emboliei pulmonare (formarea cheagurilor de sînge la nivelul arterelor din plămîni); - prevenirea formării repetate a chegurilor de sînge şi migraţia acestora prin arterele din creier, coronariene sau alte artere după un atac de cord (infarct miocardic); - prevenirea formării chegurilor de sînge la pacienţii cu fibrilaţie atrială, afectare a valvelor cardiace sau cu proteze ale valvelor cardiace.
Cum se administrează Warfarex Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum va spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Pentru administrare orală. Comprimatul poate fi divizat în doze egale. În timpul tratamentului trebuie să urmaţi strict indicaţiile medicului. Este important să efectuaţi cu regularitate testele de laborator. Dozele se stabilesc individual şi este selectată special pentru dumneavoastră. Instrucţiunile privind dozajul sunt indicate în cartela de control pentru administrarea anticoagulantelor orale. În această cartelă va fi indicat pentru dumneavoastră INR-ul (de exemplu, INR 2,0-3,0 sau INR 2,5 pînă la 3,5) şi data următoarei investigaţii de laborator. Asiguraţi-vă că urmaţi instrucţiunile privind dozajul şi investigaţiile de laborator. Pacienţii cu afectare a funcţiei hepatice şi pacienţii vîrstnici pot avea nevoie de o doză mai mică de warfarină. Pacienţii cu afectare a funcţiei renale pot avea nevoie de o doză mai mare sau mai mică de warfarină.
Reacţii adverse posibile Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Reacţii adverse frecvente (pot afecta pînă la 1 din 10 persoane): - sîngerare uşoară (sîngerare din nas sau gingii sau învineţire), sînge în urină, fecale cu sînge sau de culoare neagră, sîngerări menstruale intense sau prelungite sau alte tipuri de sîngerări; - greaţă, vărsături, diaree. Reacţii adverse rare (pot afecta pînă la 1 din 1000 persoane): - necroză cumarinică (moartea pielii); - sindromul "degetele albastre" (leziuni roşii şi dureroase ale pielii degetelor şi labei piciorului); - embolism colesterolic. Reacţii adverse foarte rare (pot afecta pînă la 1 din 10.000 persoane): - vasculită (inflamarea vaselor de sînge mici); - calcifierea traheei; - creşterea reversibilă a nivelului enzimelor hepatice, colici biliare; - căderea reversibilă a părului, erupţii cutanate; - priapism, o erecţie prelungită sau dureroasă (de obicei, la începutul tratamentului); - reacţii alergice (de obicei, se manifestă ca o erupţie pe piele).
https://bit.ly/3tu8rp3
Cum se administrează Warfarex Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum va spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Pentru administrare orală. Comprimatul poate fi divizat în doze egale. În timpul tratamentului trebuie să urmaţi strict indicaţiile medicului. Este important să efectuaţi cu regularitate testele de laborator. Dozele se stabilesc individual şi este selectată special pentru dumneavoastră. Instrucţiunile privind dozajul sunt indicate în cartela de control pentru administrarea anticoagulantelor orale. În această cartelă va fi indicat pentru dumneavoastră INR-ul (de exemplu, INR 2,0-3,0 sau INR 2,5 pînă la 3,5) şi data următoarei investigaţii de laborator. Asiguraţi-vă că urmaţi instrucţiunile privind dozajul şi investigaţiile de laborator. Pacienţii cu afectare a funcţiei hepatice şi pacienţii vîrstnici pot avea nevoie de o doză mai mică de warfarină. Pacienţii cu afectare a funcţiei renale pot avea nevoie de o doză mai mare sau mai mică de warfarină.
Reacţii adverse posibile Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Reacţii adverse frecvente (pot afecta pînă la 1 din 10 persoane): - sîngerare uşoară (sîngerare din nas sau gingii sau învineţire), sînge în urină, fecale cu sînge sau de culoare neagră, sîngerări menstruale intense sau prelungite sau alte tipuri de sîngerări; - greaţă, vărsături, diaree. Reacţii adverse rare (pot afecta pînă la 1 din 1000 persoane): - necroză cumarinică (moartea pielii); - sindromul "degetele albastre" (leziuni roşii şi dureroase ale pielii degetelor şi labei piciorului); - embolism colesterolic. Reacţii adverse foarte rare (pot afecta pînă la 1 din 10.000 persoane): - vasculită (inflamarea vaselor de sînge mici); - calcifierea traheei; - creşterea reversibilă a nivelului enzimelor hepatice, colici biliare; - căderea reversibilă a părului, erupţii cutanate; - priapism, o erecţie prelungită sau dureroasă (de obicei, la începutul tratamentului); - reacţii alergice (de obicei, se manifestă ca o erupţie pe piele).
https://bit.ly/3tu8rp3
-3%
49.81 MDL
51.35 MDL
Rețetă medicală
DENUMIREA COMERCIALA:
Soluţie Ringer Helvetica, soluţie perfuzabilă
COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
1000 ml soluţie perfuzabilă conţin 0,30 g clorură de potasiu, 0,33 g clorură de calciu dihidrat, 8,60 g clorură de sodiu.
Sodiu: 154 mmol/l
Potasiu : 4 mmol/1
Calciu: 2,3 mmol/1
Clorură: 155,5 mmol/1
pH: 5,0-7,0
Osmolaritate teoretică: 309 mOsm/l
Pentru lista tuturor excipienţilor.
Forma farmaceutica:
Soluţie limpede, incoloră
DATE CLINICE
Indicaţii terapeutice
- corectarea tulburărilor homeostaziei hidroelectrolitice;
- înlocuirea lichidului intravascular pe termen scurt;
- vehicul şi solvent pentru medicamente compatibile şi electroliţi.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Doza recomandată se stabileşte în funcţie de necesităţile hidroelectrolitice ale pacientului.
Viteza maximă de perfuzare:
Viteza maximă de perfuzare depinde de starea clinică a pacientului.
Doza zilnică maximă recomandată:
Doza zilnică maximă recomandată depinde de necesităţile hidroelectrolitice ale pacientului.
Se recomandă un aport maxim de lichide de 40 ml/kg şi zi.
Se recomandă administrarea în perfuzie venoasă periferică.
CONTRAINDICATII
- hiperhidratare;
- hiperpotasemie;
- hipernatremie;
- hipercloremie;
- hipercalcemie;
- situaţii fiziologice în care se impune restricţionarea aportului de sodiu (de exemplu insuficienţă cardiacă, edeme generalizate, edem pulmonar, hipertensiune arterială, eclampsie, insuficienţă renală gravă).
Se va acorda o atenţie deosebită pacienţilor cu insuficienţă renală şi în special pacienţilor cu hiperkaliemie.
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
Echilibrul hidroelectrolitic trebuie strict monitorizat.
În tratamentul deshidratării hipertone trebuie evitată o viteză mare de perfuzare, deoarece cresc osmolaritatea şi natremia.
Soluţia Ringer nu se administrează concomitent cu transfuzia sanguină, deoarece, datorită conţinutului de calciu, există risc de coagulare.
Deoarece conţine calciu, soluţia Ringer nu trebuie amestecată cu soluţii care conţin carbonaţi, oxalaţi sau fosfaţi.
Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Asocieri contraindicate datorită prezenţei calciului
Nu se recomandă administrarea concomitentă cu medicamentele digitalice, datorită tulburărilor de ritm cardiac, uneori cu potenţial letal.
Asocieri care necesită precauţii datorită prezenţei calciului
Se recomandă precauţie la administrarea concomitentă cu diureticele tiazidice, datorită riscului de hipercalcemie, determinată de excreţia redusă de calciu, mai ales în cazul insuficienţei renale cronice.
Asocieri contraindicate datorită prezenţei potasiului
Nu se recomandă administrarea concomitentă cu diureticele care economisesc potasiul, cum sunt amilorid, spironolactonă, triamteren, datorită riscului de hiperpotasemie, uneori cu potenţial letal şi al insuficienţei renale care apare ca efect al hiperpotasemiei.
Asocieri care necesită precauţii datorită prezenţei potasiului
Nu se recomandă administrarea concomitentă cu medicamentele inhibitoare ale enzimei de conversie a angiotensinei, medicamentele antagoniste de angiotensină II, ciclosporină şi tacrolimus, datorită riscului de hiperpotasemie, uneori cu potenţial letal şi al insuficienţei renale care apare ca efect al hiperpotasemiei.
Soluţia Ringer este incompatibilă fizico-chimic cu clortetraciclina, amfotericina B şi oxitetraciclina.
Sarcina şi alăptarea
Nu se cunosc restricţii de utilizare în timpul sarcinii sau alăptării.
Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu este cazul.
REACTII ADVERSE
În caz de perfuzare rapidă, cu debit crescut, pot să apară reacţii adverse cum sunt frison, greaţă, vărsături.
Dacă se respectă recomandările de administrare nu apar astfel de reacţii adverse.
Există risc de edem, prin supraîncărcare hidro-sodată.
SUPRADOZAJ
Supradozajul poate provoca hiperhidratare, tulburări electrolitice, hiperosmolaritate, inducerea acidozei metabolice.
În aceste cazuri, perfuzia trebuie oprită şi se instituie măsuri adecvate, pentru creşterea eliminării renale şi realizarea unei balanţe hidro-electrolitice negative, corespunzătoare.
PROPRIETATI FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice
Soluţia Ringer este o soluţie de electroliţi cu o compoziţie adaptată concentraţiei plasmatice a cationilor esenţiali.
Soluţia Ringer se administrează pentru corectarea tulburărilor homeostaziei hidroelectrolitice. Administrarea electroliţilor este indicată pentru menţinerea sau restabilirea condiţiilor fiziologice la nivelul spaţiului extracelular şi a spaţiului intracelular.
Datorită unui conţinut ridicat de clor, soluţia Ringer are efect acidozic uşor.
Proprietăţi farmacocinetice
Primul spaţiu reechilibrat după administrarea soluţiei Ringer este cel interstiţial. Aproximativ 2/3 din doza administrată se distribuie în spaţiul extracelular. Aproximativ 1/3 din lichidul administrat rămâne în spaţiul intravascular. Astfel, soluţia determină un efect hemodinamic de scurtă durată.
Date preclinice de siguranţă
Nu este cazul.
PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
Lista excipienţilor
Apă pentru preparate injectabile
Incompatibilităţi
Deoarece conţine calciu, soluţia Ringer nu trebuie amestecată cu soluţii care conţin carbonaţi, oxalaţi sau fosfaţi.
Dacă se adaugă alte medicamente, trebuie acordă o atenţie deosebită condiţiilor igienice, amestecării complete şi compatibilităţii.
Se utilizează doar soluţii limpezi, fără depuneri.
Se utilizează doar soluţii din ambalaje originale, nedeteriorate.
Soluţia Ringer nu se păstrează după adăugarea altor medicamente.
Soluţie Ringer Helvetica, soluţie perfuzabilă
COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
1000 ml soluţie perfuzabilă conţin 0,30 g clorură de potasiu, 0,33 g clorură de calciu dihidrat, 8,60 g clorură de sodiu.
Sodiu: 154 mmol/l
Potasiu : 4 mmol/1
Calciu: 2,3 mmol/1
Clorură: 155,5 mmol/1
pH: 5,0-7,0
Osmolaritate teoretică: 309 mOsm/l
Pentru lista tuturor excipienţilor.
Forma farmaceutica:
Soluţie limpede, incoloră
DATE CLINICE
Indicaţii terapeutice
- corectarea tulburărilor homeostaziei hidroelectrolitice;
- înlocuirea lichidului intravascular pe termen scurt;
- vehicul şi solvent pentru medicamente compatibile şi electroliţi.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Doza recomandată se stabileşte în funcţie de necesităţile hidroelectrolitice ale pacientului.
Viteza maximă de perfuzare:
Viteza maximă de perfuzare depinde de starea clinică a pacientului.
Doza zilnică maximă recomandată:
Doza zilnică maximă recomandată depinde de necesităţile hidroelectrolitice ale pacientului.
Se recomandă un aport maxim de lichide de 40 ml/kg şi zi.
Se recomandă administrarea în perfuzie venoasă periferică.
CONTRAINDICATII
- hiperhidratare;
- hiperpotasemie;
- hipernatremie;
- hipercloremie;
- hipercalcemie;
- situaţii fiziologice în care se impune restricţionarea aportului de sodiu (de exemplu insuficienţă cardiacă, edeme generalizate, edem pulmonar, hipertensiune arterială, eclampsie, insuficienţă renală gravă).
Se va acorda o atenţie deosebită pacienţilor cu insuficienţă renală şi în special pacienţilor cu hiperkaliemie.
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
Echilibrul hidroelectrolitic trebuie strict monitorizat.
În tratamentul deshidratării hipertone trebuie evitată o viteză mare de perfuzare, deoarece cresc osmolaritatea şi natremia.
Soluţia Ringer nu se administrează concomitent cu transfuzia sanguină, deoarece, datorită conţinutului de calciu, există risc de coagulare.
Deoarece conţine calciu, soluţia Ringer nu trebuie amestecată cu soluţii care conţin carbonaţi, oxalaţi sau fosfaţi.
Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Asocieri contraindicate datorită prezenţei calciului
Nu se recomandă administrarea concomitentă cu medicamentele digitalice, datorită tulburărilor de ritm cardiac, uneori cu potenţial letal.
Asocieri care necesită precauţii datorită prezenţei calciului
Se recomandă precauţie la administrarea concomitentă cu diureticele tiazidice, datorită riscului de hipercalcemie, determinată de excreţia redusă de calciu, mai ales în cazul insuficienţei renale cronice.
Asocieri contraindicate datorită prezenţei potasiului
Nu se recomandă administrarea concomitentă cu diureticele care economisesc potasiul, cum sunt amilorid, spironolactonă, triamteren, datorită riscului de hiperpotasemie, uneori cu potenţial letal şi al insuficienţei renale care apare ca efect al hiperpotasemiei.
Asocieri care necesită precauţii datorită prezenţei potasiului
Nu se recomandă administrarea concomitentă cu medicamentele inhibitoare ale enzimei de conversie a angiotensinei, medicamentele antagoniste de angiotensină II, ciclosporină şi tacrolimus, datorită riscului de hiperpotasemie, uneori cu potenţial letal şi al insuficienţei renale care apare ca efect al hiperpotasemiei.
Soluţia Ringer este incompatibilă fizico-chimic cu clortetraciclina, amfotericina B şi oxitetraciclina.
Sarcina şi alăptarea
Nu se cunosc restricţii de utilizare în timpul sarcinii sau alăptării.
Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu este cazul.
REACTII ADVERSE
În caz de perfuzare rapidă, cu debit crescut, pot să apară reacţii adverse cum sunt frison, greaţă, vărsături.
Dacă se respectă recomandările de administrare nu apar astfel de reacţii adverse.
Există risc de edem, prin supraîncărcare hidro-sodată.
SUPRADOZAJ
Supradozajul poate provoca hiperhidratare, tulburări electrolitice, hiperosmolaritate, inducerea acidozei metabolice.
În aceste cazuri, perfuzia trebuie oprită şi se instituie măsuri adecvate, pentru creşterea eliminării renale şi realizarea unei balanţe hidro-electrolitice negative, corespunzătoare.
PROPRIETATI FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice
Soluţia Ringer este o soluţie de electroliţi cu o compoziţie adaptată concentraţiei plasmatice a cationilor esenţiali.
Soluţia Ringer se administrează pentru corectarea tulburărilor homeostaziei hidroelectrolitice. Administrarea electroliţilor este indicată pentru menţinerea sau restabilirea condiţiilor fiziologice la nivelul spaţiului extracelular şi a spaţiului intracelular.
Datorită unui conţinut ridicat de clor, soluţia Ringer are efect acidozic uşor.
Proprietăţi farmacocinetice
Primul spaţiu reechilibrat după administrarea soluţiei Ringer este cel interstiţial. Aproximativ 2/3 din doza administrată se distribuie în spaţiul extracelular. Aproximativ 1/3 din lichidul administrat rămâne în spaţiul intravascular. Astfel, soluţia determină un efect hemodinamic de scurtă durată.
Date preclinice de siguranţă
Nu este cazul.
PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
Lista excipienţilor
Apă pentru preparate injectabile
Incompatibilităţi
Deoarece conţine calciu, soluţia Ringer nu trebuie amestecată cu soluţii care conţin carbonaţi, oxalaţi sau fosfaţi.
Dacă se adaugă alte medicamente, trebuie acordă o atenţie deosebită condiţiilor igienice, amestecării complete şi compatibilităţii.
Se utilizează doar soluţii limpezi, fără depuneri.
Se utilizează doar soluţii din ambalaje originale, nedeteriorate.
Soluţia Ringer nu se păstrează după adăugarea altor medicamente.
-3%
23.38 MDL
24.10 MDL
Indicaţii terapeutice
- scabia;
- pediculoza capului şi cea pubiană.
Doze şi mod de administrare
Preparatul se aplică extern.
Adulţi. În tratamentul scabiei crema se aplică seara pe toată suprafaţa corpului, cu excepţia feţei şi părţii piloase a capului, după o spălare prealabilă cu săpun. După aplicarea cremei mîinile nu se spală. În ziua a 4-a crema se aplică încă o dată. După aplicarea cremei, pacientul îmbracă lengerie şi haine dezinfectate. În ziua a 5-a pacientul face baie, îşi schimbă lengeria de corp şi de pat. Pentru o aplicare se foloseşte 30-40 g de cremă, pentru o cură de tratament – 60-80 g.
Tratamentul complicaţiilor scabiei (dermatită, eczemă, piodermie, limfoplazie) se efectuiază concomitent cu tratamentul scabiei şi se continuie după finisarea lui.
În pediculoza capului crema se aplică pe pielea capului şi pe păr, după ce capul se acoperă cu o băsma din bumbac. În pediculoza pubiană crema se aplică pe pielea în regiunea pubisului şi regiuni adiacente – abdomen, pliurile inghinale, suprafaţa internă a coapselor. Prelucrarea se face în zilele 1, 3, 5 o dată pe zi, seara. A 8-a zi pacientul se spală cu săpun, părul se clăteşte cu soluţie 3% de acid acetic. La necesitate tratamentul se repetă. Este obligatorie dezinsecţia hainelor şi a lengeriei.
Copii. Înainte de aplicarea pe piele crema se va dilua cu apă fiartă (30-35 °С) în proporţie 1:1, după care se va agita pînă la apariţia emulsiei omogene.
Reacţii adverse
La aplicarea cremei este posibilă dezvoltarea senzaţiei de arsură care dispare în cîteva minute, în acest caz sistarea tratamentului nu este necesară.
Rar poate apărea iritaţie locală (arsură, prurit, hiperemie, xerodermie) şi reacţii alergice cutanate.
- scabia;
- pediculoza capului şi cea pubiană.
Doze şi mod de administrare
Preparatul se aplică extern.
Adulţi. În tratamentul scabiei crema se aplică seara pe toată suprafaţa corpului, cu excepţia feţei şi părţii piloase a capului, după o spălare prealabilă cu săpun. După aplicarea cremei mîinile nu se spală. În ziua a 4-a crema se aplică încă o dată. După aplicarea cremei, pacientul îmbracă lengerie şi haine dezinfectate. În ziua a 5-a pacientul face baie, îşi schimbă lengeria de corp şi de pat. Pentru o aplicare se foloseşte 30-40 g de cremă, pentru o cură de tratament – 60-80 g.
Tratamentul complicaţiilor scabiei (dermatită, eczemă, piodermie, limfoplazie) se efectuiază concomitent cu tratamentul scabiei şi se continuie după finisarea lui.
În pediculoza capului crema se aplică pe pielea capului şi pe păr, după ce capul se acoperă cu o băsma din bumbac. În pediculoza pubiană crema se aplică pe pielea în regiunea pubisului şi regiuni adiacente – abdomen, pliurile inghinale, suprafaţa internă a coapselor. Prelucrarea se face în zilele 1, 3, 5 o dată pe zi, seara. A 8-a zi pacientul se spală cu săpun, părul se clăteşte cu soluţie 3% de acid acetic. La necesitate tratamentul se repetă. Este obligatorie dezinsecţia hainelor şi a lengeriei.
Copii. Înainte de aplicarea pe piele crema se va dilua cu apă fiartă (30-35 °С) în proporţie 1:1, după care se va agita pînă la apariţia emulsiei omogene.
Reacţii adverse
La aplicarea cremei este posibilă dezvoltarea senzaţiei de arsură care dispare în cîteva minute, în acest caz sistarea tratamentului nu este necesară.
Rar poate apărea iritaţie locală (arsură, prurit, hiperemie, xerodermie) şi reacţii alergice cutanate.
Efecte:
Mentinerea sanatatii oaselor si a dintilor
Reducerea disconfortului in incheieturi si oase, spate, genunchi, incheieturi
Refacere mai rapida a fracturilor sau entorselor
Recuperare eficienta dupa accidente ale sistemului osos si muscular
Mentinerea aportului de calciu in organism
Prevenirea osteoporozei si reducerea simptomelor
Prevenirea artritei si reducerea simptomelor
Reducerea riscului de fracturare a oaselor
Mentinerea tesutului conjunctiv normal
Refacerea matricei osoase, cresterea masei osoase
Sursa de calciu in menopauza
Mentinerea sanatatii oaselor si a dintilor
Reducerea disconfortului in incheieturi si oase, spate, genunchi, incheieturi
Refacere mai rapida a fracturilor sau entorselor
Recuperare eficienta dupa accidente ale sistemului osos si muscular
Mentinerea aportului de calciu in organism
Prevenirea osteoporozei si reducerea simptomelor
Prevenirea artritei si reducerea simptomelor
Reducerea riscului de fracturare a oaselor
Mentinerea tesutului conjunctiv normal
Refacerea matricei osoase, cresterea masei osoase
Sursa de calciu in menopauza
-3%
118.24 MDL
121.90 MDL
Instrucțiuni de utilizare
Două substanțe active, acidul undecilenic și sarea sa au un efect puternic antifungic. Ele sunt eficiente împotriva majorității ciupercilor patogene ( cu excepția Candida ), și în același timp , au o suficient blând pentru piele.
Substanță activă reduce funcția de barieră a membranelor celulelor de ciuperci, o distruge. In plus unguentul are un efect antiseptic general.
Ionii de zinc, în majoritatea cazurilor, promovează slăbirea rapidă a simptomelor, cum ar fi mâncărime, arsură, roșeață. Recuperarea completă are loc după câteva zile sau săptămâni după dispar simptomele. Prin urmare, este important să se aplice unguent pentru întregul curs.
Mikoseptin este un unguent de culoare albă sau galbenă, cu miros caracteristic. Structura poate fi neomogen, disponibil sub formă de incluziuni solide și fluide de izolare, datorită faptului că componentele nu sunt amestecate, dar acest lucru nu afectează proprietățile terapeutice ale unguentului.
ingrediente:
Acid undecilenic (5%)
sare de zinc al acidului undecilenic (20%)
Utilizare și dozare
Zona a pielii, înainte de aplicare trebuie să fie spălate cu apă și săpun și se usucă. Unguentul se aplică într-un strat uniform subțire de 2 ori pe zi. Durata tratamentului este determinată de un medic, de obicei un număr de 4 - 6 săptămâni.
Pentru prevenirea unguent trebuie aplicat de 2 ori pe săptămână, timp de o lună.
Nu uitați să dezinfectati încălțămintea după tratament.
Contraindicații
vârsta pacientului mai putin de 2 ani
Creșterea sensibilității la medicament
Măsuri de precauție
Nu se aplica pe piept, în orice moment pe parcursul perioadei de alăptare.
Posibilitatea de a aplica Cremă in timpul sarcinii sau alăptării este determinată de către medic.
Datele privind interacțiunea cu alte medicamente topice nu.
Nu se aplică pentru a deschide răni, zgârieturi, etc.
A se evita contactul cu ochii unguent
În cazul stomacului intră unguente rekommenduetsja spălare imediată
Două substanțe active, acidul undecilenic și sarea sa au un efect puternic antifungic. Ele sunt eficiente împotriva majorității ciupercilor patogene ( cu excepția Candida ), și în același timp , au o suficient blând pentru piele.
Substanță activă reduce funcția de barieră a membranelor celulelor de ciuperci, o distruge. In plus unguentul are un efect antiseptic general.
Ionii de zinc, în majoritatea cazurilor, promovează slăbirea rapidă a simptomelor, cum ar fi mâncărime, arsură, roșeață. Recuperarea completă are loc după câteva zile sau săptămâni după dispar simptomele. Prin urmare, este important să se aplice unguent pentru întregul curs.
Mikoseptin este un unguent de culoare albă sau galbenă, cu miros caracteristic. Structura poate fi neomogen, disponibil sub formă de incluziuni solide și fluide de izolare, datorită faptului că componentele nu sunt amestecate, dar acest lucru nu afectează proprietățile terapeutice ale unguentului.
ingrediente:
Acid undecilenic (5%)
sare de zinc al acidului undecilenic (20%)
Utilizare și dozare
Zona a pielii, înainte de aplicare trebuie să fie spălate cu apă și săpun și se usucă. Unguentul se aplică într-un strat uniform subțire de 2 ori pe zi. Durata tratamentului este determinată de un medic, de obicei un număr de 4 - 6 săptămâni.
Pentru prevenirea unguent trebuie aplicat de 2 ori pe săptămână, timp de o lună.
Nu uitați să dezinfectati încălțămintea după tratament.
Contraindicații
vârsta pacientului mai putin de 2 ani
Creșterea sensibilității la medicament
Măsuri de precauție
Nu se aplica pe piept, în orice moment pe parcursul perioadei de alăptare.
Posibilitatea de a aplica Cremă in timpul sarcinii sau alăptării este determinată de către medic.
Datele privind interacțiunea cu alte medicamente topice nu.
Nu se aplică pentru a deschide răni, zgârieturi, etc.
A se evita contactul cu ochii unguent
În cazul stomacului intră unguente rekommenduetsja spălare imediată
-3%
142.49 MDL
146.90 MDL
Instrucțiuni de utilizare Nicergoline liof. d/in. 4mg 5ml 5buc
Scurta descriere
Insuficiență cerebrală acută, cronică vasculară sau metabolică;
insuficiență vasculară periferică acută sau cronică;
dureri de cap, migrene;
hipertensiune arteriala.
Interior. În intervalele dintre mese - 5-10 mg de 3 ori pe zi la intervale regulate.
De obicei recomandat - 2-4 mg de 2 ori pe zi.
Indicatii
Tulburări metabolice și vasculare cerebrale acute și cronice (datorite aterosclerozei, hipertensiunii arteriale, trombozei sau emboliei vaselor cerebrale, inclusiv accident cerebrovascular acut tranzitoriu, demență vasculară și cefalee cauzată de vasospasm);
tulburări metabolice și vasculare periferice acute și cronice (arteriopatie organică și funcțională a extremităților, boala Raynaud, sindroame cauzate de afectarea fluxului sanguin periferic);
ca agent suplimentar în tratamentul crizei hipertensive (parenterală).
Mod de aplicare și dozare În interiorul medicamentului se prescrie 5-10 mg de 3 ori pe zi, cu aceleași intervale între doze pentru o perioadă lungă de timp. Pentru a îmbunătăți absorbția, medicamentul trebuie luat între mese.
În demența vasculară este indicată utilizarea a 30 mg de 2 ori pe zi. Totodată, se recomandă consultarea unui medic la fiecare 6 luni despre oportunitatea continuării terapiei.
Liofilizat pentru soluție injectabilă:
i/m : 2-4 mg (2-4 ml) de 2 ori/zi;
IV : perfuzie lentă în doză de 4-8 mg în 100 ml soluție de clorură de sodiu 0,9% sau soluție de dextroză 5-10%. Medicamentul în această doză poate fi administrat de mai multe ori pe zi;
intra -arterial : 4 mg în 10 ml soluție de clorură de sodiu 0,9%; medicamentul se administrează în 2 minute.
La pacienții cu insuficiență renală (creatinină serică mai mare de 2 mg/dl), medicamentul este recomandat să fie utilizat la doze terapeutice mai mici.
Efect farmacologic
Un medicament care îmbunătățește circulația sanguină cerebrală și periferică prin activarea metabolismului.
Reduce rezistența vasculară, crește fluxul sanguin arterial și consumul de oxigen și glucoză de către țesuturile creierului. Reduce rezistența vasculară pulmonară. Reduce agregarea trombocitară și îmbunătățește parametrii hemoreologici.
Crește viteza fluxului sanguin în vasele extremităților superioare și inferioare, în special în cazul încălcării fluxului sanguin din cauza arteriopatiei funcționale.
La pacienții cu hipertensiune arterială, medicamentul poate provoca o scădere treptată a tensiunii arteriale.
Contraindicatii
infarct miocardic acut recent;
sângerare acută;
bradicardie severă;
încălcarea reglementării ortostatice;
hipersensibilitate la nicergolină.
Se recomandă prudență în cazul antecedentelor de hiperuricemie sau gută și/sau în asociere cu medicamente care interferează cu metabolismul și/sau excreția acidului uric. Efecte secundare
Din partea sistemului cardiovascular : rar - o scădere pronunțată a tensiunii arteriale (în principal după administrarea parenterală), amețeli, senzație de căldură.
Din sistemul nervos : rareori - somnolență sau insomnie.
Din partea metabolismului : este posibilă creșterea concentrației de acid uric în sânge, iar acest efect nu depinde de doza și durata terapiei.
Altele : rareori - fenomene dispeptice, erupții cutanate.
Efectele secundare sunt de obicei ușoare sau moderate.
Scurta descriere
Insuficiență cerebrală acută, cronică vasculară sau metabolică;
insuficiență vasculară periferică acută sau cronică;
dureri de cap, migrene;
hipertensiune arteriala.
Interior. În intervalele dintre mese - 5-10 mg de 3 ori pe zi la intervale regulate.
De obicei recomandat - 2-4 mg de 2 ori pe zi.
Indicatii
Tulburări metabolice și vasculare cerebrale acute și cronice (datorite aterosclerozei, hipertensiunii arteriale, trombozei sau emboliei vaselor cerebrale, inclusiv accident cerebrovascular acut tranzitoriu, demență vasculară și cefalee cauzată de vasospasm);
tulburări metabolice și vasculare periferice acute și cronice (arteriopatie organică și funcțională a extremităților, boala Raynaud, sindroame cauzate de afectarea fluxului sanguin periferic);
ca agent suplimentar în tratamentul crizei hipertensive (parenterală).
Mod de aplicare și dozare În interiorul medicamentului se prescrie 5-10 mg de 3 ori pe zi, cu aceleași intervale între doze pentru o perioadă lungă de timp. Pentru a îmbunătăți absorbția, medicamentul trebuie luat între mese.
În demența vasculară este indicată utilizarea a 30 mg de 2 ori pe zi. Totodată, se recomandă consultarea unui medic la fiecare 6 luni despre oportunitatea continuării terapiei.
Liofilizat pentru soluție injectabilă:
i/m : 2-4 mg (2-4 ml) de 2 ori/zi;
IV : perfuzie lentă în doză de 4-8 mg în 100 ml soluție de clorură de sodiu 0,9% sau soluție de dextroză 5-10%. Medicamentul în această doză poate fi administrat de mai multe ori pe zi;
intra -arterial : 4 mg în 10 ml soluție de clorură de sodiu 0,9%; medicamentul se administrează în 2 minute.
La pacienții cu insuficiență renală (creatinină serică mai mare de 2 mg/dl), medicamentul este recomandat să fie utilizat la doze terapeutice mai mici.
Efect farmacologic
Un medicament care îmbunătățește circulația sanguină cerebrală și periferică prin activarea metabolismului.
Reduce rezistența vasculară, crește fluxul sanguin arterial și consumul de oxigen și glucoză de către țesuturile creierului. Reduce rezistența vasculară pulmonară. Reduce agregarea trombocitară și îmbunătățește parametrii hemoreologici.
Crește viteza fluxului sanguin în vasele extremităților superioare și inferioare, în special în cazul încălcării fluxului sanguin din cauza arteriopatiei funcționale.
La pacienții cu hipertensiune arterială, medicamentul poate provoca o scădere treptată a tensiunii arteriale.
Contraindicatii
infarct miocardic acut recent;
sângerare acută;
bradicardie severă;
încălcarea reglementării ortostatice;
hipersensibilitate la nicergolină.
Se recomandă prudență în cazul antecedentelor de hiperuricemie sau gută și/sau în asociere cu medicamente care interferează cu metabolismul și/sau excreția acidului uric. Efecte secundare
Din partea sistemului cardiovascular : rar - o scădere pronunțată a tensiunii arteriale (în principal după administrarea parenterală), amețeli, senzație de căldură.
Din sistemul nervos : rareori - somnolență sau insomnie.
Din partea metabolismului : este posibilă creșterea concentrației de acid uric în sânge, iar acest efect nu depinde de doza și durata terapiei.
Altele : rareori - fenomene dispeptice, erupții cutanate.
Efectele secundare sunt de obicei ușoare sau moderate.
INDICATII
Algiile slabe si moderate: cefaleea, odontalgiile, mialgiile, nevralgiile, artralgiile, dismenorea primara, starile febrile de diversa provenienta.
Utilizarea Terapeutica:
Adulti cite 500-1000 mg de 3 ori pe zi, cu 30 min inaintea meselor, copii 3 luni-1 an cite 25-50 mg de 2-4 ori pe zi, 2-5 ani cite 100-150 mg de 2-4 ori pe zi, 5-10 ani pina la 1000 mg/zi, 10-15 ani pina la 1500 mg/zi. Suspensia buvabila: copii de 6-12 ani cite 10-20 ml (2-4 lingurite) de 4 ori pe zi, 1-6 ani cite 5-10 ml (1-2 lingurite) de 4 ori pe zi, 3 luni-1 an cite 2,5-5 ml (1/2-1 lingurita) de 4 ori pe zi. Durata tratamentului nu trebuie sa depaseasca 10 zile.
Supradozare:
Insuficienta hepatica, methemoglobinemie. Tratament: Lavaj gastric, carbune activat, acetilcisteina ca antidot (140 mg/kg initial, apoi 70 mg/kg la fiecare 4 ore timp de citeva zile. in intoxicatia severa se recurge la hemodializa. A se controla nivelul aminotransferazelor.
Efecte adverse:
Anemie, agranulocitoza, trombocitopenie, reactii alergice.
CONTRAINDICATII:
Hipersensibilitatea la preparat, insuficienta hepatica si/sau renala severa, glaucomul, retentia urinara, bolile singelui, sarcina, lactatia, virsta sub 3 luni.
Algiile slabe si moderate: cefaleea, odontalgiile, mialgiile, nevralgiile, artralgiile, dismenorea primara, starile febrile de diversa provenienta.
Utilizarea Terapeutica:
Adulti cite 500-1000 mg de 3 ori pe zi, cu 30 min inaintea meselor, copii 3 luni-1 an cite 25-50 mg de 2-4 ori pe zi, 2-5 ani cite 100-150 mg de 2-4 ori pe zi, 5-10 ani pina la 1000 mg/zi, 10-15 ani pina la 1500 mg/zi. Suspensia buvabila: copii de 6-12 ani cite 10-20 ml (2-4 lingurite) de 4 ori pe zi, 1-6 ani cite 5-10 ml (1-2 lingurite) de 4 ori pe zi, 3 luni-1 an cite 2,5-5 ml (1/2-1 lingurita) de 4 ori pe zi. Durata tratamentului nu trebuie sa depaseasca 10 zile.
Supradozare:
Insuficienta hepatica, methemoglobinemie. Tratament: Lavaj gastric, carbune activat, acetilcisteina ca antidot (140 mg/kg initial, apoi 70 mg/kg la fiecare 4 ore timp de citeva zile. in intoxicatia severa se recurge la hemodializa. A se controla nivelul aminotransferazelor.
Efecte adverse:
Anemie, agranulocitoza, trombocitopenie, reactii alergice.
CONTRAINDICATII:
Hipersensibilitatea la preparat, insuficienta hepatica si/sau renala severa, glaucomul, retentia urinara, bolile singelui, sarcina, lactatia, virsta sub 3 luni.
-3%
15.52 MDL
16 MDL
Indicaţii terapeutice
Tratamentul simptomatic al rinitei alergice (inclusiv rinita alergică persistentă) şi
urticariei idiopatice cronice. Doze şi mod de administrare
Comprimatele filmate se administrează pe cale orală, înghiţindu-se întregi, cu lichid şi cu
sau fără alimente. Se recomandă să se administreze doza zilnică în priză unică. Doze
Adulţi și adolescenţi cu vârsta de 12 ani şi peste
Doza zilnică recomandată este de 5 mg (1 comprimat filmat).
Copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 12 ani
Doza zilnică recomandată este de 5 mg (1 comprimat filmat).
Copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 6 ani
Pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 6 ani, această formă farmaceutică (comprimat
filmat) nu permite ajustarea corespunzătoare a dozei. Pentru administrarea
levocetirizinei la această grupă de vârstă, se recomandă o formă farmaceutică adecvată
utilizării la copii (vezi pct. 4.4).
Copiii mai mici de 2 ani
Administrarea levocetirizinei la sugari şi copiii mici cu vîrsta sub 2 ani nu este
recomandată. Durata de administrare
Rinita alergică intermitentă (simptome <4 zile/săptămână sau cu durată mai mică de 4
săptămâni) trebuie tratată în funcţie de boală şi de antecedente; tratamentul poate fi
întrerupt dacă simptomele au dispărut şi poate fi reluat atunci când simptomele revin.
În cazul rinitei alergice persistente (simptome >4 zile/săptămână şi cu durată mai mare
de 4 săptămâni), se poate propune pacientului tratament continuu pe perioada expunerii
la alergen.
În prezent, există experienţă clinică privind administrarea unei doze de levocetirizină 5
mg, sub formă de comprimate filmate, pentru o perioadă de 6 luni. Pentru urticaria
cronică şi rinita alergică cronică, există experienţă clinică cu privire la tratamentul cu
amestecul racemic pentru o perioadă de până la un an.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă (levocetirizină), la alţi derivaţi de piperazină sau la
oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Pacienţi cu insuficienţă renală severă, cu clearance al creatininei mai mic de 10 ml/min. https://bit.ly/3vvOQWD
Tratamentul simptomatic al rinitei alergice (inclusiv rinita alergică persistentă) şi
urticariei idiopatice cronice. Doze şi mod de administrare
Comprimatele filmate se administrează pe cale orală, înghiţindu-se întregi, cu lichid şi cu
sau fără alimente. Se recomandă să se administreze doza zilnică în priză unică. Doze
Adulţi și adolescenţi cu vârsta de 12 ani şi peste
Doza zilnică recomandată este de 5 mg (1 comprimat filmat).
Copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 12 ani
Doza zilnică recomandată este de 5 mg (1 comprimat filmat).
Copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 6 ani
Pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 6 ani, această formă farmaceutică (comprimat
filmat) nu permite ajustarea corespunzătoare a dozei. Pentru administrarea
levocetirizinei la această grupă de vârstă, se recomandă o formă farmaceutică adecvată
utilizării la copii (vezi pct. 4.4).
Copiii mai mici de 2 ani
Administrarea levocetirizinei la sugari şi copiii mici cu vîrsta sub 2 ani nu este
recomandată. Durata de administrare
Rinita alergică intermitentă (simptome <4 zile/săptămână sau cu durată mai mică de 4
săptămâni) trebuie tratată în funcţie de boală şi de antecedente; tratamentul poate fi
întrerupt dacă simptomele au dispărut şi poate fi reluat atunci când simptomele revin.
În cazul rinitei alergice persistente (simptome >4 zile/săptămână şi cu durată mai mare
de 4 săptămâni), se poate propune pacientului tratament continuu pe perioada expunerii
la alergen.
În prezent, există experienţă clinică privind administrarea unei doze de levocetirizină 5
mg, sub formă de comprimate filmate, pentru o perioadă de 6 luni. Pentru urticaria
cronică şi rinita alergică cronică, există experienţă clinică cu privire la tratamentul cu
amestecul racemic pentru o perioadă de până la un an.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă (levocetirizină), la alţi derivaţi de piperazină sau la
oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Pacienţi cu insuficienţă renală severă, cu clearance al creatininei mai mic de 10 ml/min. https://bit.ly/3vvOQWD
Indicaţii terapeutice
- Tratamentul hipertensiunii arteriale.
- Prevenţie cardiovasculară: scăderea mortalităţii şi morbidităţii cardiovasculare la pacienţi cu:
o boală cardiovasculară aterotrombotică manifestă (antecedente de boală coronariană sau
accident vascular cerebral sau boală vasculară periferică) sau
o diabet zaharat însoţit de cel puţin un factor de risc cardiovascular (vezi pct. 5.1).
2/18
- Tratamentul afecţiunii renale:
o Nefropatie glomerulară diabetică în stadiu incipient, definită prin prezenţa
microalbuminuriei,
o Nefropatie glomerulară diabetică manifestă, definită prin prezenţa macroproteinuriei la
pacienţi cu cel puţin un factor de risc cardiovascular (vezi pct. 5.1),
o Nefropatie glomerulară non-diabetică manifestă, definită prin prezenţa
macroproteinuriei ≥ 3 g pe zi (vezi pct. 5.1).
- Tratamentul insuficienţei cardiace simptomatice.
- Prevenţie secundară după infarct miocardic acut: scăderea mortalităţii în faza acută a infarctului
miocardic la pacienţii cu semne clinice de insuficienţă cardiacă debutată la > 48 ore după un infarct
miocardic acut.
Doze şi mod de administrare
Doze
Este recomandat ca TRITACE să fie administrat zilnic, la aceeaşi oră în fiecare zi.
TRITACE poate fi administrat înainte de masă, în timpul mesei sau după masă, deoarece ingestia de
alimente nu modifică biodisponibilitatea acestuia (vezi pct. 5.2).
TRITACE trebuie înghiţit cu lichid. Nu trebuie mestecat sau zdrobit.
Adulţi
Pacienţi trataţi cu un diuretic
Poate să apară hipotensiune arterială după iniţierea tratamentului cu TRITACE; aceasta este mult mai
probabilă la pacienţii care sunt trataţi concomitent cu diuretice. Prin urmare, se recomandă precauţie
atunci când aceşti pacienţi au depleţie de sare şi/sau hipovolemie.
Dacă este posibil, diureticul trebuie întrerupt cu 2 până la 3 zile înainte de iniţierea tratamentului cu
TRITACE (vezi pct. 4.4).
La pacienţii hipertensivi, la care tratamentul cu diuretic nu este întrerupt, tratamentul cu TRITACE
trebuie început cu o doză de 1,25 mg. Trebuie monitorizate funcţia renală şi concentraţia plasmatică a
potasiului. Doza ulterioară a TRITACE trebuie ajustată în funcţie de valoarea ţintă a tensiunii arteriale.
Hipertensiune arterială
Doza trebuie individualizată în funcţie de profilul pacientului (vezi pct. 4.4) şi de controlul tensiunii
arteriale.
TRITACE poate fi utilizat în monoterapie sau în asociere cu alte clase de medicamente antihipertensive
(vezi pct. 4.3, 4.4, 4.5 şi 5.1).
Doza de început
Tratamentul cu TRITACE trebuie început gradat, cu o doză iniţială recomandată de 2,5 mg pe zi.
Pacienţii cu activitate crescută a sistemului renină-angiotensină-aldosteron pot avea o scădere excesivă a
tensiunii arteriale după prima doză. O doză de început de 1,25 mg este recomandată la astfel de pacienţi
şi iniţierea tratamentului trebuie făcută sub supraveghere medicală (vezi pct. 4.4).
Stabilirea treptată a dozei şi doza de întreţinere
Doza poate fi dublată la interval de două până la patru săptămâni pentru a atinge progresiv valoarea
ţintă a tensiunii arteriale; doza maximă permisă de TRITACE este de 10 mg pe zi. De obicei, doza este
administrată o dată pe zi.
3/18
Prevenţie cardiovasculară
Doza de început
Doza iniţială recomandată este de 2,5 mg TRITACE o dată pe zi.
Stabilirea treptată a dozei şi doza de întreţinere
În funcţie de tolerabilitatea pacientului privind substanţa activă, doza trebuie crescută gradat. Se
recomandă dublarea dozei după una sau două săptămâni de tratament şi - după alte două până la trei
săptămâni - creşterea ei până la nivelul dozei ţintă de întreţinere de 10 mg TRITACE o dată pe zi.
Vezi, de asemenea, mai sus schema de administrare la pacienţi trataţi cu diuretic.
Tratamentul afecţiunii renale
La pacienţi cu diabet zaharat şi microalbuminurie:
Doza de început:
Doza iniţială recomandată este de TRITACE 1,25 mg o dată pe zi. Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la substanţa activă, la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1 sau la
oricare alt inhibitor al ECA (enzima de conversie a angiotensinei)
5/18
- Antecedente de angioedem (ereditar, idiopatic sau angioedem anterior la inhibitori ai ECA sau la
antagonişti ai receptorilor pentru angiotensină II (ARA II))
- Tratament extracorporeal ce presupune contactul sângelui cu suprafeţe încărcate negativ (vezi pct.
4.5)
- Stenoză bilaterală semnificativă de arteră renală sau stenoză unilaterală de arteră renală pe rinichi
unic funcţional.
- Trimestrele al doilea si al treilea de sarcină (vezi pct. 4.4 şi pct. 4.6).
- Ramiprilul nu trebuie utilizat la pacienţi cu hipotensiune arterială sau instabili din punct de vedere
hemodinamic
- Administrarea concomitentă a Tritace cu medicamente care conţin aliskiren este contraindicată la
pacienţii cu diabet zaharat sau insuficienţă renală (RFG < 60 ml/min şi 1,73 m
2
) (vezi pct. 4.5 şi
5.1).https://bit.ly/3zkeSOW
- Tratamentul hipertensiunii arteriale.
- Prevenţie cardiovasculară: scăderea mortalităţii şi morbidităţii cardiovasculare la pacienţi cu:
o boală cardiovasculară aterotrombotică manifestă (antecedente de boală coronariană sau
accident vascular cerebral sau boală vasculară periferică) sau
o diabet zaharat însoţit de cel puţin un factor de risc cardiovascular (vezi pct. 5.1).
2/18
- Tratamentul afecţiunii renale:
o Nefropatie glomerulară diabetică în stadiu incipient, definită prin prezenţa
microalbuminuriei,
o Nefropatie glomerulară diabetică manifestă, definită prin prezenţa macroproteinuriei la
pacienţi cu cel puţin un factor de risc cardiovascular (vezi pct. 5.1),
o Nefropatie glomerulară non-diabetică manifestă, definită prin prezenţa
macroproteinuriei ≥ 3 g pe zi (vezi pct. 5.1).
- Tratamentul insuficienţei cardiace simptomatice.
- Prevenţie secundară după infarct miocardic acut: scăderea mortalităţii în faza acută a infarctului
miocardic la pacienţii cu semne clinice de insuficienţă cardiacă debutată la > 48 ore după un infarct
miocardic acut.
Doze şi mod de administrare
Doze
Este recomandat ca TRITACE să fie administrat zilnic, la aceeaşi oră în fiecare zi.
TRITACE poate fi administrat înainte de masă, în timpul mesei sau după masă, deoarece ingestia de
alimente nu modifică biodisponibilitatea acestuia (vezi pct. 5.2).
TRITACE trebuie înghiţit cu lichid. Nu trebuie mestecat sau zdrobit.
Adulţi
Pacienţi trataţi cu un diuretic
Poate să apară hipotensiune arterială după iniţierea tratamentului cu TRITACE; aceasta este mult mai
probabilă la pacienţii care sunt trataţi concomitent cu diuretice. Prin urmare, se recomandă precauţie
atunci când aceşti pacienţi au depleţie de sare şi/sau hipovolemie.
Dacă este posibil, diureticul trebuie întrerupt cu 2 până la 3 zile înainte de iniţierea tratamentului cu
TRITACE (vezi pct. 4.4).
La pacienţii hipertensivi, la care tratamentul cu diuretic nu este întrerupt, tratamentul cu TRITACE
trebuie început cu o doză de 1,25 mg. Trebuie monitorizate funcţia renală şi concentraţia plasmatică a
potasiului. Doza ulterioară a TRITACE trebuie ajustată în funcţie de valoarea ţintă a tensiunii arteriale.
Hipertensiune arterială
Doza trebuie individualizată în funcţie de profilul pacientului (vezi pct. 4.4) şi de controlul tensiunii
arteriale.
TRITACE poate fi utilizat în monoterapie sau în asociere cu alte clase de medicamente antihipertensive
(vezi pct. 4.3, 4.4, 4.5 şi 5.1).
Doza de început
Tratamentul cu TRITACE trebuie început gradat, cu o doză iniţială recomandată de 2,5 mg pe zi.
Pacienţii cu activitate crescută a sistemului renină-angiotensină-aldosteron pot avea o scădere excesivă a
tensiunii arteriale după prima doză. O doză de început de 1,25 mg este recomandată la astfel de pacienţi
şi iniţierea tratamentului trebuie făcută sub supraveghere medicală (vezi pct. 4.4).
Stabilirea treptată a dozei şi doza de întreţinere
Doza poate fi dublată la interval de două până la patru săptămâni pentru a atinge progresiv valoarea
ţintă a tensiunii arteriale; doza maximă permisă de TRITACE este de 10 mg pe zi. De obicei, doza este
administrată o dată pe zi.
3/18
Prevenţie cardiovasculară
Doza de început
Doza iniţială recomandată este de 2,5 mg TRITACE o dată pe zi.
Stabilirea treptată a dozei şi doza de întreţinere
În funcţie de tolerabilitatea pacientului privind substanţa activă, doza trebuie crescută gradat. Se
recomandă dublarea dozei după una sau două săptămâni de tratament şi - după alte două până la trei
săptămâni - creşterea ei până la nivelul dozei ţintă de întreţinere de 10 mg TRITACE o dată pe zi.
Vezi, de asemenea, mai sus schema de administrare la pacienţi trataţi cu diuretic.
Tratamentul afecţiunii renale
La pacienţi cu diabet zaharat şi microalbuminurie:
Doza de început:
Doza iniţială recomandată este de TRITACE 1,25 mg o dată pe zi. Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la substanţa activă, la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1 sau la
oricare alt inhibitor al ECA (enzima de conversie a angiotensinei)
5/18
- Antecedente de angioedem (ereditar, idiopatic sau angioedem anterior la inhibitori ai ECA sau la
antagonişti ai receptorilor pentru angiotensină II (ARA II))
- Tratament extracorporeal ce presupune contactul sângelui cu suprafeţe încărcate negativ (vezi pct.
4.5)
- Stenoză bilaterală semnificativă de arteră renală sau stenoză unilaterală de arteră renală pe rinichi
unic funcţional.
- Trimestrele al doilea si al treilea de sarcină (vezi pct. 4.4 şi pct. 4.6).
- Ramiprilul nu trebuie utilizat la pacienţi cu hipotensiune arterială sau instabili din punct de vedere
hemodinamic
- Administrarea concomitentă a Tritace cu medicamente care conţin aliskiren este contraindicată la
pacienţii cu diabet zaharat sau insuficienţă renală (RFG < 60 ml/min şi 1,73 m
2
) (vezi pct. 4.5 şi
5.1).https://bit.ly/3zkeSOW
-3%
63.34 MDL
65.30 MDL
CE ESTE METILPREDNISOLON-BP ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂMetilprednisolon-BP aparţine grupului de medicamente denumite glucocorticoizi de sinteză. Metilprednisolonul inhibă reacţiile inflamatorii locale (febră, tumefiere, durere, înroşire) şi reacţiile alergice. De asemenea, influenţează multe funcţii organice şi procese metabolice din organism.
De aceea, Metilprednisolon-BP poate fi folosit în tratamentul unei game largi de afecţiuni, cum sunt:
- anumite boli endocrine (inclusiv afectarea funcţiei glandei suprarenale, tiroidita nesupurativă, hipercalcemia din cancer);
- diverse boli reumatismale;
- anumite boli ale sistemului imun (cum sunt bolile de colagen);
- anumite afecţiuni ale pielii ;
- afecţiuni alergice (inclusiv febra de fân, astmul bronşic, alergii la medicamente);
- boli alergice sau inflamatorii ale ochilor;
- anumite inflamaţii ale sistemului digestiv;
- anumite afecţiuni respiratorii;
- unele boli sanguine severe, leucemii, limfoame;
- pentru reducerea edemelor în unele boli de rinichi;
- anumite afecţiuni ale sistemului nervos;
- tuberculoză;
- trichineloză cu complicaţii nervoase sau cardiace. CUM SĂ LUAŢI METILPREDNISOLON-BP
Întotdeauna luaţi Metilprednisolon-BP cu respectarea strictă a indicaţiilor medicului. Dacă aveţi nelămuriri, cereţi sfatul medicului sau farmacistului. Doza la începutul tratamentului variază între 4 mg şi 48 mg pe zi. Medicul este cel care decide doza necesară şi durata tratamentului, în funcţie de boala dumneavoastră. În anumite situaţii, pentru a reduce riscul efectelor nedorite, mai ales în cazul tratamentului de lungă durată, medicul poate recomanda utilizarea unei doze duble o dată la două zile. Dacă aveţi impresia că medicamentul acţionează prea puternic sau prea slab, informaţi medicul sau farmacistul. Comprimatele trebuie înghiţite cu o cantitate suficientă de apă sau lapte.
Dacă luaţi mai mult decât trebuie Metilprednisolon-BP:
Dacă luaţi mai multe comprimate decât vi s-a recomandat, adresaţi-vă medicului. Se recomandă mai ales evitarea administrării de comprimate prea multe pentru o lungă elasticitate .
Dacă uitaţi să luaţi Metilprednisolon-BP:
Este important să luaţi comprimatele de Metilprednisolon-BP în mod regulat, la aceleaşi ore în fiecare zi. Dacă aţi uitat să luaţi o doză, luaţi următoarea doză la ora obişnuită. Nu luaţi o doză dublă pentru a recupera doza pe care aţi uitat să o luaţi.
Dacă încetaţi să luaţi Metilprednisolon-BP:
Efectuaţi tratamentul pe toată durata recomandată de medic; nu opriţi tratamentul din proprie iniţiativă, chiar dacă aveţi impresia că boala dumneavoastră s-a ameliorat. Dacă tratamentul trebuie oprit, medicul vă va recomanda să o faceţi treptat, pentru a evita reapariţia tulburărilor de care aţi suferit.
De aceea, Metilprednisolon-BP poate fi folosit în tratamentul unei game largi de afecţiuni, cum sunt:
- anumite boli endocrine (inclusiv afectarea funcţiei glandei suprarenale, tiroidita nesupurativă, hipercalcemia din cancer);
- diverse boli reumatismale;
- anumite boli ale sistemului imun (cum sunt bolile de colagen);
- anumite afecţiuni ale pielii ;
- afecţiuni alergice (inclusiv febra de fân, astmul bronşic, alergii la medicamente);
- boli alergice sau inflamatorii ale ochilor;
- anumite inflamaţii ale sistemului digestiv;
- anumite afecţiuni respiratorii;
- unele boli sanguine severe, leucemii, limfoame;
- pentru reducerea edemelor în unele boli de rinichi;
- anumite afecţiuni ale sistemului nervos;
- tuberculoză;
- trichineloză cu complicaţii nervoase sau cardiace. CUM SĂ LUAŢI METILPREDNISOLON-BP
Întotdeauna luaţi Metilprednisolon-BP cu respectarea strictă a indicaţiilor medicului. Dacă aveţi nelămuriri, cereţi sfatul medicului sau farmacistului. Doza la începutul tratamentului variază între 4 mg şi 48 mg pe zi. Medicul este cel care decide doza necesară şi durata tratamentului, în funcţie de boala dumneavoastră. În anumite situaţii, pentru a reduce riscul efectelor nedorite, mai ales în cazul tratamentului de lungă durată, medicul poate recomanda utilizarea unei doze duble o dată la două zile. Dacă aveţi impresia că medicamentul acţionează prea puternic sau prea slab, informaţi medicul sau farmacistul. Comprimatele trebuie înghiţite cu o cantitate suficientă de apă sau lapte.
Dacă luaţi mai mult decât trebuie Metilprednisolon-BP:
Dacă luaţi mai multe comprimate decât vi s-a recomandat, adresaţi-vă medicului. Se recomandă mai ales evitarea administrării de comprimate prea multe pentru o lungă elasticitate .
Dacă uitaţi să luaţi Metilprednisolon-BP:
Este important să luaţi comprimatele de Metilprednisolon-BP în mod regulat, la aceleaşi ore în fiecare zi. Dacă aţi uitat să luaţi o doză, luaţi următoarea doză la ora obişnuită. Nu luaţi o doză dublă pentru a recupera doza pe care aţi uitat să o luaţi.
Dacă încetaţi să luaţi Metilprednisolon-BP:
Efectuaţi tratamentul pe toată durata recomandată de medic; nu opriţi tratamentul din proprie iniţiativă, chiar dacă aveţi impresia că boala dumneavoastră s-a ameliorat. Dacă tratamentul trebuie oprit, medicul vă va recomanda să o faceţi treptat, pentru a evita reapariţia tulburărilor de care aţi suferit.
-3%
85.21 MDL
87.85 MDL
-3%
82.06 MDL
84.60 MDL
CE ESTE EFITUSIN ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Efitusin sirop conţine substanţa activă extract moale din rădăcini de lemn dulce.
Componentul principal al extractului este acidul glicirizinic sub formă de săruri de
calciu, potasiu şi magneziu. Datorită acidului glicirizinic şi saponinelor, care
stimulează secre
ţia bronhiilor, extractul fluidifică mucusul din căile respiratorii şi
facilitează eliminarea acestuia. Rădăcina de lemn dulce conţine, de asemenea, lipide,
amidon, manitol, vitaminele grupei B, dihidrostigmasterol. Graţie compoziţiei chimice
complexe, extractul de lemn dulce manifestă efect antitusiv, antiinflamator, laxativ şi
antitoxic.
Efitusin este indicat în:
afecţiuni inflamatorii ale căilor respiratorii superioare (faringite, traheite);
bronşite şi pneumonii;
gastrită acută şi cronică, ulcer gastric şi duodenal, enterocolite, colite, constipaţii. CUM SĂ UTILIZAŢI EFITUSIN
Utilizaţi
întotdeauna
Efitusin
exact
aşa
spus
medicul
dumneavoastră.
Administraţi pe cale orală după mese cu ajutorul linguriţei dozatoare.
Doza recomandată este:
Adulţi:
câte 1 linguriţă de sirop (5 ml) de 3 ori pe zi.
Durata tratamentului nu trebuie să depăşească 7-10 zile. Reactii adeverse: Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau
farmacistului.
Efitusin sirop conţine substanţa activă extract moale din rădăcini de lemn dulce.
Componentul principal al extractului este acidul glicirizinic sub formă de săruri de
calciu, potasiu şi magneziu. Datorită acidului glicirizinic şi saponinelor, care
stimulează secre
ţia bronhiilor, extractul fluidifică mucusul din căile respiratorii şi
facilitează eliminarea acestuia. Rădăcina de lemn dulce conţine, de asemenea, lipide,
amidon, manitol, vitaminele grupei B, dihidrostigmasterol. Graţie compoziţiei chimice
complexe, extractul de lemn dulce manifestă efect antitusiv, antiinflamator, laxativ şi
antitoxic.
Efitusin este indicat în:
afecţiuni inflamatorii ale căilor respiratorii superioare (faringite, traheite);
bronşite şi pneumonii;
gastrită acută şi cronică, ulcer gastric şi duodenal, enterocolite, colite, constipaţii. CUM SĂ UTILIZAŢI EFITUSIN
Utilizaţi
întotdeauna
Efitusin
exact
aşa
spus
medicul
dumneavoastră.
Administraţi pe cale orală după mese cu ajutorul linguriţei dozatoare.
Doza recomandată este:
Adulţi:
câte 1 linguriţă de sirop (5 ml) de 3 ori pe zi.
Durata tratamentului nu trebuie să depăşească 7-10 zile. Reactii adeverse: Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau
farmacistului.
-3%
38.75 MDL
39.95 MDL
5.45 MDL
Ciprinol 400 mg/200 ml soluție perfuzabilă
Ciprofloxacină
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi, acest medicament
deoarece conţine informaţii importante pentru dumneavoastră.
- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
- Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau
farmacistului.
- Acest medicament a fost prescris numai pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor
persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi semne de boală ca dumneavoastră.
- Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau
farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. Vezi pct.
4.
Ce găsiţi în acest prospect:
1. Ce este Ciprinol şi pentru ce se utilizează
2. Ce trebuie să știți înainte de a vi se administra Ciprinol
3. Cum să utilizaţi Ciprinol
4. Reacţii adverse posibile
5. Cum se păstrează Ciprinol
6. Conținutul ambalajului și alte informații
1. Ce este Ciprinol şi pentru ce se utilizează
Ciprinol este un antibiotic aparținând familiei fluorochinolonelor. Substanța activă este
ciprofloxacina. Ciprofloxacina acționează prin distrugerea unor tipuri de bacterii care cauzează
infecții.
Adulţi:
Ciprinol este utilizat la adulți pentru tratamentul următoarelor infecții bacteriene:
- infecţii ale tractului respirator;
- infecții cu evoluție îndelungată sau recurente ale urechilor și sinusurilor;
- infecții ale tractului urinar;
- infecții ale organelor genitale la femei și bărbați;
- infecții ale tractului gastrointestinal și infecții intraabdominale;
- infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi;
- infecţii ale oaselor şi articulaţiilor;
- expunere la inhalarea de antrax.
Ciprofloxacin poate fi utilizat în tratamentul pacienților cu un număr scăzut de celule albe sanguine
(neutropenie), care au febră, care este suspectat de a fi din cauza unei infecții bacteriene.
Dacă aveți o infecție severă sau una cauzată de mai mult de către un tip de bacterii, vi s-ar putea
administra un tratament cu antibiotice, suplimentar celui cu Ciprinol.
Copii şi adolescenţi:
Ciprinol este utilizat la copii și adolescenți, sub supraveghere medicală de specialitate, pentru
tratamentul următoarelor infecții bacteriene:
- infecţii bronșice și pulmonare la copii și adolescenți care suferă de fibroza chistică,
- infecţii complicate ale tractului urinar, inclusiv infecții ale rinichilor (pielonefrită),
- expunere la inhalare de antrax.
Ciprinol poate fi utilizat pentru tratamentul infecţiilor severe la copii şi adolescenţi, atunci când
medicul consideră necesar. Cum să utilizaţi Ciprinol
Utilizați întotdeauna acest medicament exact așa cum va spus medicul dumneavoastră, care vă va
explica când și cât de des trebuie utilizată soluția și cât timp. Acest lucru va depinde de tipul
infecției pe care o aveți și de severitatea acesteia. Discutați cu medicul dumneavoastră dacă nu
sunteți sigur.
Spuneți medicului dumneavoastră dacă suferiți de probleme renale, deoarece poate fi necesară
ajustarea dozei.
Tratamentul durează, de obicei, între 5 și 21 zile, dar poate fi mai îndelungat în infecțiile severe.
Medicul dumneavoastră vă va administra fiecare doză prin perfuzie lenta printr-o venă. Pentru
copii, durata perfuziei este de 60 de minute. La pacienții adulți timpul de perfuzie este de 60 minute
pentru Ciprinol 400 mg/200 ml soluție perfuzabilă. Administrarea lentă a perfuziei contribuie la
prevenirea apariției efectelor secundare imediate.
Amintiți-vă să beți o cantitate abundentă de lichide în timpul tratamentului cu Ciprinol.
https://bit.ly/3f2ptH0
Ciprofloxacină
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi, acest medicament
deoarece conţine informaţii importante pentru dumneavoastră.
- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
- Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau
farmacistului.
- Acest medicament a fost prescris numai pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor
persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi semne de boală ca dumneavoastră.
- Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau
farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. Vezi pct.
4.
Ce găsiţi în acest prospect:
1. Ce este Ciprinol şi pentru ce se utilizează
2. Ce trebuie să știți înainte de a vi se administra Ciprinol
3. Cum să utilizaţi Ciprinol
4. Reacţii adverse posibile
5. Cum se păstrează Ciprinol
6. Conținutul ambalajului și alte informații
1. Ce este Ciprinol şi pentru ce se utilizează
Ciprinol este un antibiotic aparținând familiei fluorochinolonelor. Substanța activă este
ciprofloxacina. Ciprofloxacina acționează prin distrugerea unor tipuri de bacterii care cauzează
infecții.
Adulţi:
Ciprinol este utilizat la adulți pentru tratamentul următoarelor infecții bacteriene:
- infecţii ale tractului respirator;
- infecții cu evoluție îndelungată sau recurente ale urechilor și sinusurilor;
- infecții ale tractului urinar;
- infecții ale organelor genitale la femei și bărbați;
- infecții ale tractului gastrointestinal și infecții intraabdominale;
- infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi;
- infecţii ale oaselor şi articulaţiilor;
- expunere la inhalarea de antrax.
Ciprofloxacin poate fi utilizat în tratamentul pacienților cu un număr scăzut de celule albe sanguine
(neutropenie), care au febră, care este suspectat de a fi din cauza unei infecții bacteriene.
Dacă aveți o infecție severă sau una cauzată de mai mult de către un tip de bacterii, vi s-ar putea
administra un tratament cu antibiotice, suplimentar celui cu Ciprinol.
Copii şi adolescenţi:
Ciprinol este utilizat la copii și adolescenți, sub supraveghere medicală de specialitate, pentru
tratamentul următoarelor infecții bacteriene:
- infecţii bronșice și pulmonare la copii și adolescenți care suferă de fibroza chistică,
- infecţii complicate ale tractului urinar, inclusiv infecții ale rinichilor (pielonefrită),
- expunere la inhalare de antrax.
Ciprinol poate fi utilizat pentru tratamentul infecţiilor severe la copii şi adolescenţi, atunci când
medicul consideră necesar. Cum să utilizaţi Ciprinol
Utilizați întotdeauna acest medicament exact așa cum va spus medicul dumneavoastră, care vă va
explica când și cât de des trebuie utilizată soluția și cât timp. Acest lucru va depinde de tipul
infecției pe care o aveți și de severitatea acesteia. Discutați cu medicul dumneavoastră dacă nu
sunteți sigur.
Spuneți medicului dumneavoastră dacă suferiți de probleme renale, deoarece poate fi necesară
ajustarea dozei.
Tratamentul durează, de obicei, între 5 și 21 zile, dar poate fi mai îndelungat în infecțiile severe.
Medicul dumneavoastră vă va administra fiecare doză prin perfuzie lenta printr-o venă. Pentru
copii, durata perfuziei este de 60 de minute. La pacienții adulți timpul de perfuzie este de 60 minute
pentru Ciprinol 400 mg/200 ml soluție perfuzabilă. Administrarea lentă a perfuziei contribuie la
prevenirea apariției efectelor secundare imediate.
Amintiți-vă să beți o cantitate abundentă de lichide în timpul tratamentului cu Ciprinol.
https://bit.ly/3f2ptH0
CE ESTE ZELOXIM ȘI PENTRU CE ESTE UTILIZAT Zeloxim conține ca substanță activă meloxicam. Meloxicam face parte din grupa medicamentelor numite “medicamente antiinflamatoare nesteroidiene”, care este utilizat pentru a reduce inflamația și durerile articulare și musculare. Zeloxim este indicat pentru: • Tratamentul de scurtă durată al puseelor acute de osteoartroză; • Tratamentul de lungă durată al artritei reumatoide; • Tratamentul spondilitei anchilozante. ÎNAINTE DE A UTILIZA ZELOXIM NU UTILIZAȚI ZELOXIM ÎN URMĂTOARELE CIRCUMSTANȚE: • Sunteți în ultimile trei luni de sarcină ori alăptați; • Copii și adolescenți sub 16 ani; • Sunteți alergici (hipersensibilitate) la meloxicam; • Sunteți alergici (hipersensibilitate) la aspirină ori alte antinflamatoare; • Sunteți alergici (hipersensibilitate) la oricare dintre excipientii medicamentului. Atenționări și precauții Medicamentele așa ca ZELOXIM pot fi asociate cu un risc crescut de atac de cord (infarct miocardic) ori insult. Acest risc este mult mai probabil în cazul utilizării dozelor mari sau în cazul tratmentului de lungă durată. A nu se administra mai mult decît doza recomandată. A nu se administra pe o perioadă mai lungă decît cea recomandată. (vezi pct. Cum să utilizați Zeloxim). Dacă aveți probleme de inimă, ați suferit un insult ori credeți ca sunteți sub riscul acestor condiții, trebuie să discutați tratamentul dumneavoastră cu medicul sau farmacistul. De exemplu dacă: • Aveți hepertensiune arterială; • Aveți un nivel înalt al zahărului în sînge (diabet insipid); • Aveți un nivel înalt al colesterolului în sînge (hipercolesterinemia); • Sunteți fumător; Stopați tratamentul cu ZELOXIM imediat ce ați observat sângerări (scaun de culoarea gudronului) ori ulcerații la nivelul tractului digestiv (cauzează dureri abdominale). Au fost raportate erupții cutanate ce pun viața în pericol (sindromul StevenJohnson, dermatita exfoliativă) la utilizarea ZELOXIM, ce inițial apar ca niște pete roșii sau circulare cu vezicule pe centru. Adițional pot fi ulcerații în gură, gît, nas, genitale și conjunctivită (ochi roșii și umflați) Aceste erupții cutanate ce pun viața în pericol adesea sunt acompaniate de simptome asemănătoare răcelii. Erupțiile pot progresa și răspîndi cu vezicule sau descuamarea pielii. Cel mai mare risc de apariție a reacțiilor cutanate grave este în primele săptămâni de tratament. Dacă ați dezvoltat sindromul Stevens-Johnson sau necroliză epidermică toxică cu utilizarea de ZELOXİM, nu trebuie să utilizați ZELOXİM vreodată. Dacă ați dezvoltat erupții cutanate sau alte simptome la nivelul pielii, stopați administrarea ZELOXIM, adresați-vă de urgență după ajutor medical medicului dumneavoastră și anunțați-l că primiți ZELOXIM. ZELOXİM nu se utilizează, dacă aveți nevoie de ajutor imediat la dureri acute. ZELOXİM, ca orice alt AINS, poate masca simptomele unei infecții preexistente (ex. febră). Dacă credeți că ați putea avea o infecție ar trebui sa vă adresați medicului dumneavoastră. Precauții Deoarece este necesară ajustarea tratamentului cu ZELOXIM, este important să cereți sfatul medicului dumneavoastră înainte să luați ZELOXİM în caz de: • Antecedente de inflamație a esofagului (esofagită), inflamație a stomacului (gastrită), ori alte antecedente de boli la nivelul tractului gastrointestinal (ex. boala Crohn); • Tensiune arterială ridicată ( hipertensiune arterială); • Vârstnici; • Boli de inimă, ficat ori rinichi; • Nivel înalt al zahărului în sînge (diabet insipid); • Reducerea volumului de sânge (hipovolemie), care poate să apară dacă aveți o pierdere de sânge gravă, intervenție chirurgicală sau consum redus de lichide; • Intoleranță la zahăr, deoarece acest medicament conține lactoză; • Nivel mărit de potasiu în sînge, diagnosticat anterior de medicul dumneavoastră. Medicul dumneavoastră v-a trebui să vă monitorizeze pe durata tratamentului. CUM SĂ UTILIZAȚI ZELOXIM Acest medicament trebuie luat exact așa cum v-a prescris medicul dumneavoastră. Dacă nu sunteți sigur, discutați cu medicul dumneavoastră sau farmacistul. Dozele recomandate sunt: Pusee acute de osteoartroza: Doza recomandată este de 7,5 mg/zi (1 comprimat pe zi). Aceasta poate fi crescută până la 15 mg/zi (2 comprimate pe zi). Artrita reumatoidă: Doza recomandată este de 15 mg/zi (2 comprimate pe zi). Aceasta poate fi redusă până la 7,5 mg/zi. Spondilita anchilozantă: Doza recomandată este de 15 mg/zi (2 comprimate pe zi). Aceasta poate fi redusă până la 7,5 mg/zi (1 comprimat pe zi). Comprimatele trebuie înghițite cu apă ori alt lichid, în timpul mesei. Linia de incizie de pe comprimat este pentru a le putea rupe în două, în caz cînd aveți dificultăți în a înghiți comprimatul întreg. Nu depășiți doza recomandată de maximum 15 mg/zi. Dacă una din stările menționate în capitolul "Atenționări și precauții" vi se atribuie, medicul dumneavoastră ar putea restricționa doza de numai 7,5 mg/zi.
Rețetă medicală
CE ESTE AMOXICILINA ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Amoxicilina sodică face parte dintr-un grup de medicamente denumit antibiotice penicilinice.
Este utilizată pentru tratamentul unui număr mare de infecţii bacteriene, incluzând : infectii ale tractului respirator superior, otite medii, bronşite acute şi cronice, pneumonie lobară şi bronhopneumonie, bacteriurie în sarcină, cistită, pielonefrită, uretrită, infecţii ginecologice (avort septic, infecţii puerperale), gonoree, septicemii, peritonite, endocardita bacteriană, febră tifoidă şi paratifoidă, infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi şi abcese dentare.
Amoxicilina este de asemenea utilizată pentru protecţia împotriva infecţiei valvelor cardiace după intervenţii stomatologice sau chirurgicale, provocate de bacteriile din fluxul sanguin.
Medicul dumneavoastră vă va explica motivul pentru care trebuie să luaţi acest medicament. Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Amoxicilină
Înainte de a lua acest medicament asiguraţi-vă că doctorul dumneavoastră ştie:
dacă suferiţi de afecţiuni ale sângelui
dacă suferiţi de afecţiuni ale rinichiului
dacă aveţi o infecţie denumită mononucleoză
dacă aţi prezentat vreodată o reacţie alergică la acest medicament ,la oricare alt medicament sau la oricare ingredient din Amoxicilină. CUM VI SE VA ADMINISTRA AMOXICILINA
Adulți, inclusiv vârstnici
În cazul infecțiilor moderate, se vor administra 500 mg de amoxicilină intramuscular (sau, la necesitate, sub formă de injecție intravenoasă lentă), la fiecare 8 ore (sau, la necesitate, mai frecvent).
În cazul infecțiilor severe, se vor administra 1000 mg de amoxicilină intravenos, la fiecare 6 ore.
Copii (cu vârsta până la 10 ani)
Doza nictemerală recomandată reprezintă 50 – 100 mg/kg masă corporală, divizată în prize egale.
Administrarea parenterală este recomandată în cazul în care calea orală nu este considerată adecvată, sau în tratamentul infecțiilor severe.
În insuficiența renală, excreția preparatului este întârziată. Astfel, în funcție de gradul de afectare, poate fi necesară reducerea dozei nictemerale.
Mod de administrare
Preparatul se administrează intravenos sau intramuscular.
Dacă vi s-a administrat mai mult decât trebuie Amoxicilină
Deoarece medicamentul vă este administrat, în general, de către medic sau asistentă, este puţin probabil să vi se administreaze o doză mai mare decât cea recomandată din amoxicilină.
Oricum, utilizarea oricărui medicament în exces poate avea consecinţe grave. Dacă suspectaţi supradozajul, anunţaţi de urgenţă medicul.
Amoxicilina sodică face parte dintr-un grup de medicamente denumit antibiotice penicilinice.
Este utilizată pentru tratamentul unui număr mare de infecţii bacteriene, incluzând : infectii ale tractului respirator superior, otite medii, bronşite acute şi cronice, pneumonie lobară şi bronhopneumonie, bacteriurie în sarcină, cistită, pielonefrită, uretrită, infecţii ginecologice (avort septic, infecţii puerperale), gonoree, septicemii, peritonite, endocardita bacteriană, febră tifoidă şi paratifoidă, infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi şi abcese dentare.
Amoxicilina este de asemenea utilizată pentru protecţia împotriva infecţiei valvelor cardiace după intervenţii stomatologice sau chirurgicale, provocate de bacteriile din fluxul sanguin.
Medicul dumneavoastră vă va explica motivul pentru care trebuie să luaţi acest medicament. Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Amoxicilină
Înainte de a lua acest medicament asiguraţi-vă că doctorul dumneavoastră ştie:
dacă suferiţi de afecţiuni ale sângelui
dacă suferiţi de afecţiuni ale rinichiului
dacă aveţi o infecţie denumită mononucleoză
dacă aţi prezentat vreodată o reacţie alergică la acest medicament ,la oricare alt medicament sau la oricare ingredient din Amoxicilină. CUM VI SE VA ADMINISTRA AMOXICILINA
Adulți, inclusiv vârstnici
În cazul infecțiilor moderate, se vor administra 500 mg de amoxicilină intramuscular (sau, la necesitate, sub formă de injecție intravenoasă lentă), la fiecare 8 ore (sau, la necesitate, mai frecvent).
În cazul infecțiilor severe, se vor administra 1000 mg de amoxicilină intravenos, la fiecare 6 ore.
Copii (cu vârsta până la 10 ani)
Doza nictemerală recomandată reprezintă 50 – 100 mg/kg masă corporală, divizată în prize egale.
Administrarea parenterală este recomandată în cazul în care calea orală nu este considerată adecvată, sau în tratamentul infecțiilor severe.
În insuficiența renală, excreția preparatului este întârziată. Astfel, în funcție de gradul de afectare, poate fi necesară reducerea dozei nictemerale.
Mod de administrare
Preparatul se administrează intravenos sau intramuscular.
Dacă vi s-a administrat mai mult decât trebuie Amoxicilină
Deoarece medicamentul vă este administrat, în general, de către medic sau asistentă, este puţin probabil să vi se administreaze o doză mai mare decât cea recomandată din amoxicilină.
Oricum, utilizarea oricărui medicament în exces poate avea consecinţe grave. Dacă suspectaţi supradozajul, anunţaţi de urgenţă medicul.
-3%
115.48 MDL
119.05 MDL