DCI-ul substanţei active

Solifenacinum Tamsulosinum

COMPOZIŢIA

1 comprimat filmat cu eliberare prelungită conţine:

substanţă activă: clorhidrat de tamsulosină-0,4 mg; succinat de solifenacină-6 mg; excipienţi: manitol (E421), maltoză, macrogol 7000000, macrogol 8000, stearat de magneziu (E470b), butilhidroxitoluen (E321), siliciu coloidal anhidru (E551), hipromeloză (E464), oxid roşu de fier (E172).

FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimate filmate cu eliberare prelungită

DESCRIEREA MEDICAMENTULUI

Comprimate rotunde, de culoare roșie gravate cu "6/0,4" pe una din fețe.

GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC

Medicamnete utilizate în hipertrofia benignă de prostată, antagoniști ai alfaadrenoceptorilor, G04CA53.

PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE

Proprietăţi farmacodinamice

Mecanism de acțiune Vesomni-este un produs combinat care conține două substanțe active, solifenacină și tamsulosină. Aceste substanțe active au mecanisme de acțiune independente și complementare în tratarea simptomelor tractului urinar inferior asociate cu hiperplazia benignă de prostată cu simptome de umplere. Solifenacina-un inhibitor selectiv competitiv al receptorilor muscarinici vezicii urinare, cu o afinitate mai mare față de subtipul M3 urmată de M1 și M2 și nu are o afinitate relevantă pentru alți receptori, diverse enzime și canale ionice. Tamsulosina-este un antagonist al alfa1-adrenoreceptorilor. Se leagă selectiv şi competitiv de receptorii α1 postsinaptici, în particular de subtipurile α1A şi α1D și este un antagonist potent al musculaturii netede a tractului urinar inferior.

Efecte farmacodinamice Solifenacina ameliorează funcțiile de stocare ale vezicii urinare legate de activarea de către acetilcolina non-neuronală a receptorilor M3 în vezica urinară. Acetilcolina eliberată activează funcția contractilă a peretelui vezicii urinare, care se manifestă sub formă de urinări urgente sau incontinență. Tamsulosina ameliorează simptomele de golire (crește fluxul urinar maxim), prin ameliorarea obstrucției prin relaxarea musculaturii netede din prostată, vezica urinară și uretră. De asemenea, îmbunătățește simptomele de umplere.

Proprietăţi farmacocinetice

Absorbție

După doze multiple de Vesomni, în diferite studii Tmax a solifenacinei a variat între 4,27 și 4. 76 ore; Tmax a tamsulosinei a variat între 3,47 și 5,65 ore. Valorile corespunzătoare ale Cmax pentru solifenacină a variat între 26,5 ng/ml și 32,0 ng/ml, în timp ce Cmax pentru tamsulosină a variat între 6,56 ng/ml și 13,3 ng/ml. Biodisponibilitatea absolută a solifenacinei este aproximativ de 90%, în timp ce pentru tamsulosină este estimată la 70-79%.

Eliminare

După o singură administrare de Vesomni, T1/2 a solifenacinei a variat de la 49,5 ore la 53 ore și a tamsulosinei de la 12,8 ore la 14 ore.

Informații referitoare la substanțele active (componente ale Vesomni) administrate individual:

Solifenacina

Absorbție

Pentru solifenacină Tmax este dependent de doză și este atins după 3-8 ore. Cmax și ASC cresc proporțional cu doza în intervalul dozelor 5 și 40 mg. Biodisponibilitatea absolută este de aproximativ 90%.

Distribuție

Volumul aparent de distribuție al solifenacinei în urma administrării intravenoase este de aproximativ 600 l. Solifenacina, în mare măsură (aproximativ 98%), este legată de proteinele plasmatice, în principal de α1-glicoproteina acidă.

Metabolizare

Solifenacina este metabolizată extensiv în ficat, în principal de izoenzima CYP3A4. Totusi, există și căi metabolice alternative, care pot contribui la metabolizarea solifenacinei. Clerance-ul sistemic al solifenacinei este de aproximativ 9,5 l/h și timpul de injumatatire plasmatică terminal al solifenacinei este de 45-68 ore. După administrarea orală, în afără de solifenacină au fost identificați în plasmă un metabolit activ (4R-hidroxisolifenacina) și trei metaboliți in activi (N-glucuronid, N-oxid și 4Rhidroxi-N-oxid solifenacina).

Eliminare

După administrarea unica a 10 mg solifenacină marcată cu 14C, aproximativ 70% din radio activi tate a fost determinată în urină și 23% în fecale, după 26 zile. În urină, aproximativ 11% se regăsește sub formă nemodificată; aproximativ 18% ca metabolit N-oxid, 9% ca metabolit 4R-hidroxi-N-oxid și 8% ca metabolit 4R-hidroxi (metabolit activ).

Tamsulosina

Absorbție

Pentru tamsulosină OCAS, tmax este atins peste 4-6 ore după administrarea în doze multiple a 0,4 mg/zi. Cmax și ASC cresc proporțional cu doza în intervalul dozelor 0,4 mg și 1,2 mg. Biodisponibilitatea absolută este estimată la aproximativ 57%.

Distribuție

Volumul de distribuție al tamsulosinei după administrarea intravenoasă este de aproximativ 16 l. Aproximativ 99% din cantitatea plasmatică de tamsulosină este legată de proteinele plasmatice, în principal α1- glicoproteina acidă.

Biotransformare

Tamsulosina este supusă în măsură mică efectului primului pasaj hepatic, fiind metabolizată lent. Tamsulosina este metabolizată extensiv în ficat, în principal prin intermediul izoenzimelor CYP3A4 și CYP2D6. Clearance-ul sistemic al tamsulosinei este de aproximativ 2,9 l/oră. Cea mai mare parte a tamsulosinei este prezentă în plasmă sub formă de substaţă activă nemodificată. Nici unul dintre metaboliții tamsulosinei nu este mai activ decât substanţa de bază.

Eliminare

După o doză unică de 0,2 mg tamsulosină marcată radoactiv cu 14C, după 1 săptămână, 76% din radio activi tate se regăsește în urină și 21% în fecale. În urină, aproximativ 9% din cantitatea de tamsulosină se regăsește sub formă nemodificată.

INDICAŢII TERAPEUTICE

Tratamentul simptomelor de incontinență (de urgență, micțiuni frecvente) moderate pînă la severe și simptomelor de umplere asociate cu hiperplazia benignă de prostată la barbați care nu răspund în mod adecvat la tratamentul în monoterapie.

DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE

Bărbați adulți ,inclusiv vârstnici

Câte 1 comprimat Vesomni (6 mg/0,4 mg) administrat o dată pe zi, pe cale orală, cu sau fără alimente. Doza zilnică maximă este de 1 comprimat Vesomni (6 mg/0,4 mg). Comprimatele trebuie înghițit întregi, intacte fără a fi sfărâmate sau mușcate. Comprimatele nu trebuie zdrobite.

Pacienții cu insuficiență renală

Efectul insuficienței renale asupra farmacocineticii Vesomni nu a fost studiat. Cu toate acestea, efectul asupra farmacocineticii individuale a substanței active este bine cunoscut. Vesomni poate fi utilizat la pacienții cu insuficiență renală ușoară pînă la insuficiență renală moderată (clearance-ul creatininei >30 ml/minut).

Pacienții cu insuficiență renală severă (clearance-ul creatininei ≤30 ml/minut), trebuie tratați cu prudență iar doza maximă zilnică la acești pacienți este de 1 comprimat Vesomni (6 mg/0,4 mg). Pacienții cu insuficiență hepatică Efectul insuficienței hepatice asupra farmacocineticii Vesomni nu a fost studiat . Cu toate acestea, efectul asupra farmacocineticii individuale a substanței active este bine cunoscut. Vesomni poate fi utilizat la pacienți cu insuficiență renală ușoară insuficiență hepatică (scor Child-Pugh ≤7). Pacienții cu insuficiență hepatică moderată (scor ChildPugh 7-9), ar trebui să fie tratați cu prudență maximă. Doza zilnică la acești pacienți este de 1 comprimat Vesomni (6 mg/0,4 mg). La pacienții cu insuficiență hepatică severă (scor Child-Pugh >9), administrarea de Vesomni este contraindicată.

Inhibitori moderați și puternici ai citocromului P450 3A4

Doza zilnică maximă de Vesomni trebuie să se limiteze la 1 comprimat (6 mg/0,4 mg). Vesomni trebuie utilizat cu precauție la pacienții tratați concomitent cu inhibitori moderați sau puternici ai CYP3A4, de exemplu, verapamil, ketoconazol, ritonavir, nelfinavir, itraconazol.

REACŢII ADVERSE

Reacțiile adverse sunt clasificate pe sisteme de organe și în funcție de frecvență utilizînd următoarea convenţie: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 pînă la <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000 pînă la <1/100), rare (≥1/10000 pînă la <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare a reacțiilor adverse.

CONTRAINDICAŢII

- Pacienții cu hipersensibilitate la substanțele active sau la oricare dintre excipienți;

- pacienții hemodializați;

- pacienții cu insuficiență hepatică severă;

- pacienții cu insuficiență renală moderată sau severă care sunt, de asemenea, tratate cu un inhibitor puternic al citocromului P450 (CYP) 3A4, de exemplu, ketoconazol;

- pacienți cu afecțiuni gastro-intestinale severe (inclusiv megacolon toxic), miastenia gravis sau glaucom cu unghi închis și la pacienții cu risc de apariție a acestor afecțiuni;

- acienții cu antecedente de hipotensiune arterială ortostatică.

SUPRADOZAJ

Simptomele

Supradozajul cu o combinație de solifenacină și tamsulosină poate duce la efecte anticolinergice severe cu hipotensiune arterială acută.

Tratament

În caz de supradozaj cu solifenacină și tamsulosină, pacientul trebuie să administreze cărbune activat. Lavajul gastric este util dacă este efectuat timp de pînă la 1 oră de la administrarea unei supradoze, dar voma nu trebuie indusă.

Ca și în cazul altor medicamente anticolinergice, simptomele supradozajului pot fi tratate după cum urmează:

- efectele anticolinergice centrale severe, cum ar fi halucinațiile sau excitația pronunțată: administrarea de fizostigmină sau carbacol;

- convulsiile sau stare de excitație pronunțatǎ: administrarea de benzodiazepine;

- insuficiența respiratorie: prin respirație artificială;

- tahicardia: la necesitate tratament simptomatic; beta-blocantele se administrează cu precauție, deoarece supradoza concomitentă cu tamsulosină ar putea induce hipotensiune arterială severă;

- retenție urinară: prin cateterizare.

Ca și în cazul altor medicamente antimuscarinice, în caz de supradozaj, o atenție deosebită trebuie acordată pacienților cu un risc cunoscut pentru prelungirea intervalului QT (de exemplu, hipokaliemie, bradicardie și administrarea concomitentă de medicamente cu proprietăți cunoscute de prelungire a intervalului QT) și boli cardiace preexistente relevante (de exemplu: ischemie miocardică, aritmie, insuficiență cardiacă congestivă). Hipotensiunea arterială acută, care poate apărea după supradozajul cu tamsulosină, trebuie tratată simptomatic. Hemodializa este puțin probabil să fie eficientă deoarece tamsulosina este legată în proporție mare de proteinele plasmatice.

ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE

Vesomni se administrează cu precauție la pacienții cu:

- insuficiență renală severă;

- risc de retenție urinară;

- tulburări obstructive gastrointestinale;

- risc de motilitate gastrointestinale scăzută;

- hernie hiatală/reflux gastro-esofagian și/sau pacienții care administrează concomitent medicamente (cum ar fi bisfosfonați) care pot determina sau exacerba esofagita;

- neuropatie vegetativă.

Pacientul ar trebui să fie examinat pentru a exclude prezența altor cauze, care pot determina simptome similare cu hiperplazia benignă de prostată. Alte cauze ale urinării frecvente (insuficiența cardiacă sau bolile renale), trebuie excluse înainte de inițierea tratamentului cu Vesomni. În cazul în care o infecție a tractului urinar este prezentă, trebuie instituit tratament antibacterian adecvat. Prelungirea intervalului QT și torsada vârfurilor au fost observate la pacienții care sunt tratați cu solifenacin succinat cu factori de risc, cum ar fi sindromul QT prelungit preexistent și hipokaliemie. Angioedemul cu obstrucția căilor respiratorii a fost raportată la unii pacienți care au administrat succinat de solifenacină și tamsulosină. Dacă apare angioedem, tratamentul cu Vesomni trebuie întrerupt și nu trebuie reînceput. Măsurile terapeutice corespunzătoare trebuie instituite. La unii pacienți tratați cu succinat de solifenacină au fost raportate reacții anafilactice. La pacienții care dezvoltă reacții anafilactice, tratamentul cu Vesomni trebuie întrerupt și măsurile terapeutice corespunzătoare trebuie instituite. Ca și în cazul altor antagoniști ai receptorilor alfa1-adrenergici, în timpul tratamentului cu tamsulosină poate aparea în cazuri individuale o reducere a tensiunii arteriale, care rar poate duce la sincopă. Pacienții care au început tratamentul cu Vesomni trebuie să fie avertizați să se așeze sau să se întindă de la primele semne de hipotensiune arterială ortostatică (apariția simptomelor ca amețeli, slăbiciune) și să stea în acestă poziție până la dispariția simptomelor. "Sindromul de iris flasc intraoperator " (SIFI, o variantă a sindromului de pupilă mică) a fost observat în timpul intervențiilor chirurgicale de cataractă și glaucom la unii pacienți tratați anterior cu clorhidrat de tamsulosină. SIFI poate crește riscul de complicații oculare în timpul și după intervenția chirurgicală. Prin urmare, inițierea tratamentului cu Vesomni la pacienți la care este programată o intervenție chirurgicală pentru cataractă sau glaucom nu este recomandată. Este recomandată întreruperea tratamentului cu Vesomni cu 1-2 săptămâni înainte de intervenția chirurgicală, dar beneficiul întreruperii tratamentului cu Vesomni nu a fost stabilit. În timpul evaluării preoperatorii, medicii chirurgi și oftalmologi trebuie să ia în considerare dacă pacienții sunt programați pentru o intervenție chirurgicală pentru cataractă sau glaucom sau pacientul a fost supus unui tratament cu Vesomni, cu scopul de a se asigura că vor fi luate măsurile adecvate, pentru a gestiona SIFI în timpul intervenției chirurgicale.

Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare

Vesomni nu este indicat pentru utilizare la femei.

Influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje

Pacienții trebuie informați despre posibilitatea apariției de amețeli, vedere încețoșată, oboseală și mai puțin frecvent, somnolență, care pot afecta negativ capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACŢIUNIInteracțiuni cu inhibitori ai CYP3A4 și CYP2D6

Vesomni trebuie utilizat cu precauție în combinație cu inhibitori moderați și puternici ai CYP3A4 (de exemplu, ketoconazol, verapamil, cimetidina) sau care administrează inhibitori puternici ai CYP2D6 (de exemplu, paroxetina).

Alte interacțiuni

Următoarele afirmații reflectă informațiile disponibile cu privire la substanțele active individuale.

Solifenacina

- solifenacina poate reduce efectul medicamentelor care stimulează motilitatea tractului gastrointestinal, cum ar fi metoclopramida sau cisaprida;

- studiile in vitro cu solifenacină au demonstrat că la concentrații terapeutice, solifenacina nu inhibă CYP1A1/2, 2B6, 2C8, 2C , 2C19, 2D6, 2E1 sau 3A4;

- prin urmare, nu sunt așteptate interacțiuni între solifenacină și medicamentele metabolizate de aceste enzime CYP;

- administrarea solifenacinei nu a modificat farmacocinetica R-warfarinei sau Swarfarinei sau efectul lor asupra timpului de protrombină;

- administrarea solifenacinei nu a aratat nici un efect asupra farmacocineticii digoxinei .

Tamsulosina

- Administrarea concomitentă cu alți antagoniști alfa1-adrenergici poate determina hipotensiune;

- in vitro, fracția liberă de tamsulosină din plasma umană nu a fost modificată de diazepam, propranolol, triclormetiazidă, clormadinon, amitriptilină, diclofenac, glibenclamidă, simvastatină sau warfarină. Tamsulosina nu modifică fracția liberă de diazepam, propranolol, triclormetiazidă sau clormadinon. Cu toate acestea diclofenacul și warfarina, pot crește rata de eliminare a tamsulosinei.

- administrarea concomitentă cu furosemida determină o scădere a concentrației plasmatice a tamsulosinei, dacă concentrațiile rămîn în limite normale, utilizarea concomitentă este posibilă.

- studiile in vitro cu tamsulosină au demonstrat că la concentrații terapeutice, tamsulosina nu inhibă CYP1A2, 2C9, 2C19, 2D6, 2E1 sau 3A4. Prin urmare, interacțiuni între tamsulosină și medicamentele metabolizate de către aceste enzime nu sunt de așteptat;

- nu au fost observate interacțiuni când tamsulosina a fost administrată concomitent cu atenolol, enalapril sau teofilină.

PREZENTARE, AMBALAJ

Comprimate filmate cu eliberare prelungită 6 mg + 0,4 mg. Câte 10 comprimate în blister. Câte 1 sau 3 blistere împreună cu instrucţiunea pentru administrare plasate în cutie de carton.

PĂSTRARE

A se păstra la temperatura sub 25°C sau sub 30.

A nu se lăsa la îndemîna şi vederea copiilor!

TERMEN DE VALABILITATE

3 ani. A nu se utiliza după data de expirare indicată pe ambalaj.

STATUTUL LEGAL

Cu prescripţie medicală.

Comandă

Vizualizare rapidă

DESCRIEREA PRODUSULUI Actiunea farmacologica: Oxibutinin este un medicament anticolinergic. Acesta blocheaza anumiti receptori din organism numiti receptorii muscarinici M1 si MLa nivelul vezicii urinare, efectul este de relaxare a muschilor care controleaza mictiunea. Aceasta determina cresterea cantitatii de urina care poate fi retinuta de vezica urinara si modificari ale modului de contractare a muschilor vezicii urinare pe masura ce aceasta se umple. Astfel, Oxibutinin ajuta la oprirea mictiunilor nedorite. INDICATII
Adulti-incontenenta de urinara la femei, cu sau fara pierderi de urina, in cazurile de vezica instabila cu exceptia incontinentei urinare de efort - vezica neurologica spastica. Copii peste varsta de 5 ani - enurezis numai in cazul in care contextul clinic indica imaturitate vezicala (prezenta tulburarilor urinare diurne).
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Adulti - Doza uzuala (inclusiv pentru batrani) este de 5 mg de 2-3 ori pe zi. Pentru mai varstnicii, la care medicamentul ramane mai mult timp in organism, doza de 10 mg in doua prize (a 5 mg) este suficienta. Tabletele fiind marcate, e posibil injumatatirea tabletei a cite 2,5 mg, doza ajustandu-se la indicatia medicului. Copii peste varsta de 5 ani - vezica neurologica (o lipsa a controlului vezical cauzata de o patologie a coloanei vertebrale)- doza uzuala este de 5 mg, administrata de 2 ori pe zi. Enurezis nocturn 5 mg administrate de 2-3 ori pe zi. Ultima doza trebuie administrata seara inainte de culcare.

ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
Datorita proprietatilor sale farmacologice, acest medicament poate provoca efecte neplacute in special la copii. Gravitatea acestor efecte poate determina intreruperea tratamentului sau ajustarea dozei in cazul in care tratamentul trebuie continuat. Pentru informatii suplimentare, cereti sfatul medicului curant sau farmacistului.

Comandă

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

INDICAŢII TERAPEUTICE
Insuficienţă cardiacă congestivă;
fibrilaţie şi flutter atrial (pentru reglarea frecvenţei contracţiilor cardiace);
tahicardie paroxistică supraventriculară.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Intern. Comprimatele se vor înghiţi întregi, fără a fi mestecate, cu o cantitate suficientă
de lichid. Se recomandă de administrat între mese.
Dozele medicamentului sunt stabilite în mod individual de către medic.
Adulţi şi copii cu vârsta peste 10 ani pentru digitalizare rapidă se administrează câte 0,5-
1 mg (2-4 comprimate) pe zi, apoi câte 0,25-0,75 mg la fiecare 6 ore timp de 2-3 zile.
După atingerea efectului terapeutic se administrează în doza de întreţinere 0,125 -0,5
mg în 1-2 prize pe zi.
Pentru digitalizare lentă tratamentul se iniţiază în doza de întreţinere 0,125 - 0,5 mg în
1-2 prize pe zi. Saturarea survine după circa 1 săptămână de la iniţierea tratamentului.
Doza maximă nictemerală pentru adulţi constituie 1,5 mg (6 comprimate).
Copii cu vârsta peste 2 ani: pentru digitalizare rapidă digoxina se administrează în doza
de 0,03–0,06 mg/kg masă corporală. Pentru digitalizare lentă se administrează în doza,
egală cu ¼ din doza pentru digitalizare rapidă.
Doza maximă nictemerală pentru saturare constituie 0,75-1,5 mg, pentru întreţinere –
0,125-0,5 mg.
La copii doza de saturare se va administra în câteva prize: aproximativ jumătate din
doza totală se administrează ca prima doză şi apoi – părţi ale dozei sumare cu interval
de 4-8 ore, cu evaluarea răspunsului clinic înainte de fiecare doză următoare. Dacă
răspunsul clinic a pacientului necesită modificarea dozei calculate în prealabil, atunci
doza de întreţinere se calculează, pe baza dozei de încărcare reală.
La necesitatea administrării digoxinei în doză de 0,125 mg medicamentul se va
administra în formă de dozare respectivă.
La pacienţii cu tulburarea funcţiei renale dozele de digoxină se vor reduce, deoarece
calea principală de eliminare sunt rinichii.
La pacienţii vârstnici, având în vedere reducerea funcţiei renale în funcţie de vârstă şi
masă musculară joasă, dozele trebuie ajustate minuţios, pentru a preîntâmpina
dezvoltarea reacţiilor toxice şi a supradozajului.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la digoxină, alţi glicozizi cardiaci sau la alte componente ale
medicamentului;
intoxicaţie digitalică, cu medicamente administrate anterior;
aritmii, cauzate de intoxicaţia cu glicozizi în anamneză;
bradicardie sinusală severă, bloc atrioventricular de grad II – III, sindromul
Adams-Stokes-Morgagni;
sindromul sinusului carotidian;
cardiomiopatie obstructivă hipertrofică;
aritmii supraventriculare, asociate cu fascicule accesorii atrioventriculare, cum ar
fi sindromul Wolff-Parkinson-White;
tahicardie paroxisitică ventriculară / fibrilaţie ventriculară;
anevrismul aortei toracice;
stenoză subaortică hipertrofică;
stenoză mitrală izolată;
endocardită, miocardită, angină pectorală instabilă, infarct miocardic acut,
pericardita constrictivă, tamponadă cardiacă;
hipercalcemie, hipokaliemie.

Comandă

Vizualizare rapidă

Descrierea preparatului

Aspectul exterior al capsulei: capsule operculate de formă cilindrică, cu capete emisferice, cu suprafaţa netedă, lucios-opacă. Mărimea capsulei 1.
Culoarea capsulei: corp - roşu, şi capac - maro. Conţinutul capsulei: pulbere sau masa cilindrică de culoare brună, cu miros caracteristic. Se admite prezenta unor particule albe.

Proprietăţi farmacologice

Extractul uscat din frunze de dud alb (Morus alba) posedă acţiune hipoglicemiantă, expectorantă, antibacteriană, antiinflamatoare, diaforetică şi tonizantă generală. Preparatul reduce valoarea maximă al glucozei postprandiale prin inhibarea activi tăţii secundare al enzimelor ce scindează glucidele şi reduc absorbţia dizaharidelor in intestine. Stimulează beta-celulele pancreasului, care secretă insulină, ameliorează utilizarea glucozei la nivelul celular şi sinteză de glicogen în ficatul, stimulând şi metabolismul glucidelor, ceea ce ca rezultat conduce la scăderea conţinutul glucozei în sânge. La fel inhibă procesul de multiplicare a microorganismelor patogene şi înlătură meteorismul prin acidularea conţinutului intestinal.
Indicaţii terapeutice

- Remediu adjuvant în tratamentul diabetului zaharat tip II;

- în tratamentul complex al astmului bronşic şi al bronşitei;

- în calitate de remediu diaforetic în caz de răceală;

- pentru normalizarea şi ameliorarea metabolismului glucidic şi lipidic;

- în calitate de remediu tonizant general;

- pentru ameliorarea funcţiei tractului gastrointestinal şi normalizarea microflorei intestinale.

Doze şi mod de administrare
Intern.
Câte 1 capsulă de 3 ori pe zi înainte sau în timpul meselor.

Reacţii adverse
Nu s-au semnalat reacţii adverse.

Contraindicaţii
Hipersensibilitate la componentele preparatului.

Supradozaj
Cazuri de supradozare nu s-au semnalat.

Atenţionări şi precauţii speciale de utilizare
Acest produs medicamentos conţine lactoză, de aceea el nu poate fi administrat de către pacienţii cu tulburări ereditare rare de tipul intoleranţei la galactoză, deficienţa de lactază sau sindromul de malabsorbţie glucoză-galactoză. Nu se recomandă depăşirea dozei zilnice recomandate. Preparatul nu afectează capacitatea de a conduce autovehiculele sau de a folosi utilaje.
Interacţiuni cu alte medicamente

Nu s-au determinat interacţiuni cu alte preparate.
Prezentare, ambalaj

Capsule 300 mg. Câte 30 sau 60 capsule în flacoane. Câte 1 facon împreună cu instrucţiunea pentru administrare în cutie de carton.
Păstrare
A se păstra la loc uscat, ferit de lumină, la temperaturi sub 25°C.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
Termen de valabilitate
2 ani.

Comandă

Vizualizare rapidă

Ce este Feck SR 200 şi pentru ce se utilizează
Feck SR 200 conţine ca substanţă activă aceclofenac. Aceasta aparţine unui grup de medicamente
denumite antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).
Feck SR 200 este utilizat pentru ameliorarea durerii şi inflamaţiei la pacienţii adulţi care au:
 artroză. Această afecţiune apare, de obicei, la pacienţii cu vârsta de peste 50 de ani şi duce la
pierderea cartilajului şi a ţesutului osos de lângă articulaţii.
 o boală autoimună care cauzează inflamaţia cronică a articulaţiilor (poliartrită reumatoidă).
 artrită la nivelul coloanei vertebrale, care poate duce la fuziunea vertebrelor (spondilită
anchilozantă).
Cum să utilizaţi Feck SR 200
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Adulţi
Doza recomandată la adulţi este de 200 mg.
Copii si adolescenți
Acest medicament nu este recomandat la copii şi adolescenţi.
Vârstnici
Dacă sunteţi în vârstă, probabilitatea de a vă confrunta cu reacţii adverse grave (enumerate la pct. 4
„Reacţii adverse posibile”) este mai mare.
În cazul în care medicul dumneavoastră vă prescrie Feck SR 200, vi se va recomanda cea mai mică
doză eficace, pentru cea mai scurtă durată.
Pacienţi cu boli de rinichi
Dozele vor fi stabilite de medicul dumneavoastră şi este necesar control medical periodic.
Pacienţi cu boli de ficat
Doza zilnică recomandată este de 100 mg pe zi.
Mod de administrare
Capsulele trebuie înghiţite întregi cu lichid, preferabil în timpul mesei sau după masă şi nu trebuie
divizate sau mestecate.

Comandă

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

Meropenem Atb 1000mg pulb./sol.inj./perf. N10

Ce este Meropenem Atb şi pentru ce se utilizează
Meropenem Atb aparţine unui grup de antibiotice care se numesc carbapeneme. Medicamentul acţionează prin distrugerea bacteriilor care pot determina infecţii grave.
infecţie care afectează plămânii (pneumonie)
infecţii la nivelul plămânilor şi bronhiilor la pacienţii cu fibroză chistică
infecţii complicate ale tractului urinar
infecţii complicate la nivelul abdomenului
infecţii survenite în timpul sau după naştere
infecţii complicate la nivelul pielii şi ţesuturilor moi
infecţie bacteriană acută la nivelul creierului (meningită)
Meropenemul Atb poate fi utilizat pentru tratamentul pacienţilor neutropenici cu febră care se suspectează a fi determinată de o infecţie bacteriană.

Comandă

Vizualizare rapidă

Instructiuni de utilizare Seringa Alpina Plast A14 490 ml PVC cu varf moale                                                                                      Scurta descriere
Destinat pentru uz medical în spitale și pentru uz individual.                                                                                           Indicatii
Dușurile sunt folosite pentru irigare și aspirarea lichidului din cavitățile corpului. Proiectat pentru utilizare în spitale și pentru uz individual acasă. Poate fi folosit ca clisme de curățare.
Mod de administrare și dozare
1. Înainte de utilizare, seringa trebuie dezinfectată prin fierbere în apă distilată timp de 10-5 minute.
2. Pentru dezinfecția în spitale se folosește metoda de scufundare într-o soluție 3% de peroxid de hidrogen sau într-o soluție 3% de cloramină conform MU 287-113.
3. La sfârșitul expunerii la dezinfecție, seringa se clătește cu apă potabilă curentă.
4. Înainte de utilizare, colectați seringa, pentru care vârful este introdus în orificiul cilindrului; ungeți vârful cu vaselină, lanolină sau altă unsoare neutră.
5. Seringa nu trebuie să intre în contact cu soluția medicinală mai mult de 30 de minute.
6. După utilizare, clătiți seringa cu apă fierbinte și uscați. Indicatii
Dușurile sunt folosite pentru irigare (irigare) și aspirarea lichidului din cavitățile corpului. Proiectat pentru utilizare în spitale și pentru uz individual acasă. Poate fi folosit ca clisme de curățare.

Vizualizare rapidă

CE ESTE JANUMET ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Janumet conţine două medicamente diferite denumite sitagliptin şi metformin.
 sitagliptinul aparţine unei clase de medicamente denumită inhibitori DPP-4 (inhibitori ai
dipeptidil peptidazei-4)
 metforminul aparţine unei clase de medicamente denumită biguanide.
Acestea acţionează împreună pentru a controla valorile zahărului din sânge la pacienţii adulţi cu o
formă de diabet zaharat denumită ‘diabet zaharat de tip 2’. Acest medicament ajută la creșterea
valorilor insulinei produsă după o masă şi reduce cantitatea de zahăr fabricat de organism.
Împreună cu regimul alimentar şi exerciţiul fizic, acest medicament ajută la scăderea valorilor
zahărului din sângele dumneavoastră. Acest medicament poate fi utilizat singur sau împreună cu
anumite alte medicamente pentru diabetul zaharat (insulină, sulfonilureice sau glitazone).
Ce este diabetul zaharat de tip 2?
Diabetul zaharat de tip 2 este o afecţiune în care organismul dumneavoastră nu produce suficientă
insulină, iar insulina produsă de organismul dumneavoastră nu acţionează cum ar trebui.
Organismul dumneavoastră poate, de asemenea, să producă prea mult zahăr. Când se întâmplă acest
lucru, zahărul (glucoza) se acumulează în sânge. Aceasta poate duce la apariţia unor probleme
medicale grave, cum sunt afectare cardiacă, afectare renală, orbire şi amputaţie. CUM SĂ UTILIZAŢI JANUMET
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
 Luați un comprimat:
 de două ori pe zi pe cale orală
 împreună cu alimente pentru a scădea riscul unei tulburări gastrice.
 Poate fi necesar ca medicul dumneavoastră să crească doza pentru a vă controla valoarea
zahărului din sânge.
În timpul tratamentului cu acest medicament trebuie să continuaţi regimul alimentar recomandat de
către medicul dumneavoastră şi să aveţi grijă ca ingestia de carbohidraţi să fie distribuită în mod
egal pe parcursul zilei.
Este puţin probabil ca administrarea doar a acestui medicament să determine o valoare anormal de
mică a zahărului în sânge (hipoglicemie). La administrarea acestui medicament în asociere cu un
medicament sulfonilureic sau cu insulină poate să apară o valoare mică a zahărului în sânge şi este
posibil ca medicul dumneavoastră să vă reducă doza de sulfoniluree sau de insulină.
Uneori este necesar să încetaţi să utilizaţi medicamentul dumneavoastră pentru o perioadă scurtă de
timp. Discutaţi cu medicul dumneavoastră pentru recomandări dacă:
 prezentaţi o stare care poate fi asociată cu deshidratare (pierdere considerabilă a fluidelor din
organism) precum stare de rău cu vărsături severe, diaree sau febră sau dacă consumaţi cu
mult mai puţine lichide decât normal
 planificaţi să fiţi supus unei intervenţii chirurgicale
 trebuie să efectuaţi o injecţie cu un colorant sau substanţă de contrast ca parte a unei proceduri
cu raze X
Dacă utilizaţi mai mult Janumet decât trebuie
Dacă utilizaţi o doză din acest medicament mai mare decât doza care v-a fost recomandată, adresaţivă imediat medicului dumneavoastră. Mergeţi la spital dacă aveţi simptome de acidoză lactică, cum
suntsenzaţie de frig sau disconfort, greaţă sau vărsături severe, durere la nivelul stomacului, scădere
în greutate inexplicabilă, crampe musculare sau respiraţie rapidă.
Dacă uitaţi să utilizaţi Janumet
Dacă uitaţi o doză, utilizaţi-o imediat ce vă amintiţi. Dacă nu vă amintiţi până când a venit
momentul să utilizaţi doza următoare, lăsaţi doza uitată şi continuaţi orarul obişnuit de administrare.
Nu luaţi o doză dublă din acest medicament.
Dacă încetaţi să utilizaţi Janumet
Continuaţi să utilizaţi acest medicament atât timp cât medicul dumneavoastră v-a recomandat,
pentru a continua să vă controlaţi valoarea zahărului din sânge. Nu trebuie să opriţi administrarea
acestui medicament fără a discuta în prealabil cu medicul dumneavoastră. Dacă încetaţi să utilizaţi
Janumet, valoarea zahărului din sânge poate să crească din nou.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.
OPRIŢI administrarea Janumet şi contactaţi imediat un medic dacă observaţi oricare dintre
următoarele reacții adverse grave:
 Durere abdominală severă și persistentă (zona stomacului) care poate ajunge la nivelul
spatelui, însoțită sau nu de greață și vărsături, acestea putând fi semne ale inflamaţiei
pancreasului (pancreatită).
Foarte rar (pot afecta până la 1 din 10000 persoane), pacienţii care utilizează metformin (una dintre
substanţele active din Janumet) au prezentat o afecţiune gravă denumită acidoză lactică (prea mult
acid lactic în sângele dumneavoastră). Aceasta este mai frecventă la persoanele ai căror rinichi nu
funcţionează normal. Opriţi administrarea acestui medicament şi adresaţi-vă imediat unui medic
dacă prezentaţi oricare dintre următoarele simptome:
 senzaţie de rău (greaţă) sau stare de rău (vărsături), durere la nivelul stomacului (durere
abdominală), crampe musculare, scădere în greutate inexplicabilă, respiraţie accelerată şi
senzaţie de frig sau disconfort.
Dacă prezentaţi o reacţie alergică gravă (cu frecvenţă necunoscută), incluzând erupţie trecătoare pe
piele, urticarie şi umflare a feţei, buzelor, limbii şi faringelui care poate determina dificultăţi în
respiraţie sau la înghiţire, opriţi administrarea acestui medicament şi adresaţi-vă imediat medicului
dumneavoastră. Medicul dumneavoastră vă poate prescrie un medicament pentru a vă trata reacţia
alergică şi un alt medicament pentru tratamentul diabetului zaharat.
Unii pacienţi care utilizau metformin au prezentat următoarele reacţii adverse după ce au început
tratamentul cu sitagliptin:
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane): valoare mică a zahărului din sânge, greaţă,
balonare, vărsături
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane): durere la nivelul stomacului, diaree,
constipaţie, somnolenţă
Unii pacienţi au prezentat diaree, greaţă, balonare, constipaţie, durere la nivelul stomacului sau
vărsături atunci când au început să utilizeze împreună sitagliptin şi metformin (frecvența de apariție:
frecvente).
Unii pacienţi au prezentat următoarele reacţii adverse în timpul tratamentului cu acest medicament
în asociere cu o sulfoniluree cum esteglimepirida:
Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane): valoare mică a zahărului din sânge
Frecvente: constipaţie
Unii pacienţi au prezentat următoarele reacţii adverse în timpul tratamentului cu acest medicament
în asociere cu pioglitazonă:
Frecvente: umflare a mâinilor şi picioarelor. https://bit.ly/3eCoVqw

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

CE ESTE ACID ASCORBIC ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ. Acidul ascorbic sau vitamina C este o vitamină hidrosolubilă. Participă la reacţiile de oxidoreducere, participă la multiple procese metabolice, în particular în reglarea metabolismului glucidic, metabolismul aminoacizilor aromatici, tiroxinei, la sinteza cateholaminelor, hormonilor steroizi, insulinei.

Este indicat pentru:

- tratamentul deficitului de acid ascorbic,

- scorbut;

- hemoragii (uterine, pulmonare, nazale, hepatice),

- diateze hemoragice,

- hemoragii ca sindrom al bolii actinice,

- intoxicații și maladii infecțioase,

- nefropatii la gravide,

- criza Addison,

- supradozaj cu anticoagulante,

- fracturi osoase,

- plăgi trenante,

- distrofii diverse,

- sarcină și perioada de alăptare. cid ascorbic împreună cu alte medicamente

Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, ați utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente.

Spuneți medicului dumneavoastră dacă utilizați:

- salicilaţi (ex. acid acetilsalicilic) (utilizate pentru tratamentul inflamației și durerii);

- derivați cumarinici (ex. warfarina), heparină (pentru micșorarea coagulabilității sângelui);

- antibiotice (tetracicline, sulfonamide);

- amfetamină și antidepresante triciclice (pentru unele afecțiuni mentale);

- contraceptive orale;

- barbiturice (sedative);

- etanol;

- medicamente cu reacţie alcalină (inclusiv alcaloizi);

- mexiletină (pentru inimă);

- deferoxamină (pentru tratamentul nivelului crescut de fier);

- izoprenalina (pentru inimă)

- derivaților de fenotiazină

Sarcina şi alăptarea

Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament. CUM SĂ UTILIZAȚI ACID ASCORBIC
Acid ascorbic se administrează intramuscular şi intravenos în bolus sau în perfuzie. În bolus se administrează timp de 1-3 minute. Pentru administrare intravenoasă în perfuzie doza pentru o administrare se dizolvă în 50-100 ml soluție clorură de sodiu 0,9% și se administrează prin perfuzie lentă cu viteza 30-40 picături pe minut. Se administrează intramuscular profund.

Doza se stabilește individual în dependență de caracterul și gravitatea maladiei. Adulților și copiilor cu vârsta mai mare de 12 ani se indică 50 – 150 mg (1-3 ml soluție 5%) pe zi. În intoxicații doza zilnică poate fi crescută până la 500 mg. Doza maximă la o administrare – 200 mg, nictemerală – 1 g.

Copii cu vârsta mai mică de 12 ani se administrează intravenos în doza nictemerală de 5-7 mg/kg sub formă de soluție 5% (0,5-2 ml). Dozele nictemerale obișnuite pentru copii: copii cu vârsta sub 6 luni – 30 mg;

6-12 luni – 35 mg;

1-3 ani – 40 mg;

4-10 ani – 45 mg;

11-12 ani – 50 mg.

Doza nictemerală maximă pentru copiii cu vârsta mai mică de 12 ani – 100 mg. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele Acid ascorbic-Darnița poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Comandă

Vizualizare rapidă

Ce este Vazonatşi pentru ce se utilizează
Vazonat manifestă efect pozitiv asupra metabolismului energetic în organism, de
asemenea, stimulează uşor sistemul nervos central.
În condiţii de ischemie (lipsa de oxigen în ţesuturi) Vazonat restabileşte echilibrul
proceselor de transport şi utilizare a oxigenului în celule, posedă efect cardioprotector
(de protecţie a inimii) puternic. Sub influenţa medicamentului are loc dilatarea vaselor
sanguine, ameliorând aportul sângelui către ţesuturi.
Vazonat reduce frecvenţa crizelor de angină pectorală (atacuri de durere în regiunea
inimii, cauzate de lipsa de oxigen în muşchiul inimii) şi ameliorează capacitatea de
contracţie a muşchiului inimii. Medicamentul creşte capacitatea de muncă fizică şi
rezistenţa la efort fizic.
În tulburări ale circulaţiei sanguine în creier de tip ischemic (se caracterizează prin
insuficienţă de oxigen în ţesuturile afectate) Vazonat îmbunătăţeşte circulaţia şi aportul
sângelui către focarul de ischemie cerebrală.
Medicamentul ameliorează memoria, capacitatea de concentrare şi coordonare a
mişcărilor.
Vazonat 100 mg/ml soluţie injectabilă se utilizează în cadrul tratamentului complex în
următoarele cazuri:
- maladii ale inimii şi vaselor: angină pectorală de efort stabilă (atacuri de durere în
regiunea inimii, cauzate de lipsa de oxigen în muşchiul inimii), insuficienţă cardiacă
cronică (clasă funcţională I-III după NYHA) (inimă slăbită), cardiomiopatie ischemică
(afecţiune de natură neinflamatoare a muşchiului cardiac), în perioada de
convalescenţă după infarct miocardic suportat.
- tulburări acute şi cronice ale circulaţiei cerebrale, perioada de convalescenţă după
tulburări ale circulaţiei cerebrale, traumatisme cerebrale. Cum să utilizaţi Vazonat
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa, cumv-a spus medicul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră, dacă nu sunteţi sigur.
Ţinând cont de posibila dezvoltare a efectului stimulant, se recomandă de a administra
medicamentul în prima jumătate a zilei.
În cadrul terapiei complexe a maladiilor sistemului cardiovascular: intravenos (i.v.) câte
500-1000 mg (5-10 ml Vazonat 100 mg/ml soluţie injectabilă) o dată pe zi. Pentru
continuarea tratamentului se recomandă administrarea medicamentului sub formă de
capsule. Cura de tratament  4-6 săptămâni.
În cadrul terapiei complexe a tulburărilor cronice ale circulaţiei cerebrale, precum şi în
perioada de convalescenţă: i.v. câte 500 mg (5 ml Vazonat 100 mg/ml soluţie
injectabilă) 1 dată pe zi timp de 2-3 săptămâni. Pentru continuarea tratamentului se
recomandă administrarea medicamentului sub formă de capsule. Cura de tratament  6
săptămâni.
Grupe speciale de pacienţi
Lipsesc date privind necesitatea de a reduce doza de la pacienţii cu afecţiuni hepatice
şi/sau renale în antecedente, dar se recomandă precauţie în cazul acestui grup de
pacienţi.
Utilizarea la copii şi adolescenţi
Date privind siguranţa şi eficacitatea medicamentului la copii şi adolescenţi cu vârsta
sub 18 ani nu sunt disponibile, prin urmare medicamentul nu este recomandat pentru
această grupă de vârstă.
Reacţii adverse posibile
Ca şi toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate
că nu apar la toate persoanele.
Reacţii adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 utilizatori)
- reacţii alergice cutanate (mâncărime, erupţii pe piele, roşeaţă);
- dureri de cap,
Reacţii adverse rare (pot afecta până la 1 din 1000 utilizatori)
- tensiune arterială scăzută.
Reacţii adverse foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 utilizatori)
- bătăi prea rapide ale inimii.
Reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi determinată reieşind
din datele disponibile)
- eozinofile (creşterea numărului de celule albe sanguine speciale);
- insomnie, nelinişte;
- agitaţie;
- senzaţie de bătăi puternice ale inimii, tulburări de ritm ale inimii;
- tensiune arterială crescută;
- senzaţie de sufocare;
- greaţă, indigestie, disconfort abdominal;
- slăbiciune generală cu obosire rapidă.
În caz de apariţie a reacţiilor alergice se va opri utilizarea medicamentului şi se va
consulta de urgenţă medicul. https://bit.ly/3rjzZOl

Comandă

Vizualizare rapidă

Indicaţii terapeutice
- scabia;
- pediculoza capului şi cea pubiană.

Doze şi mod de administrare
Preparatul se aplică extern.
Adulţi. În tratamentul scabiei crema se aplică seara pe toată suprafaţa corpului, cu excepţia feţei şi părţii piloase a capului, după o spălare prealabilă cu săpun. După aplicarea cremei mîinile nu se spală. În ziua a 4-a crema se aplică încă o dată. După aplicarea cremei, pacientul îmbracă lengerie şi haine dezinfectate. În ziua a 5-a pacientul face baie, îşi schimbă lengeria de corp şi de pat. Pentru o aplicare se foloseşte 30-40 g de cremă, pentru o cură de tratament – 60-80 g.
Tratamentul complicaţiilor scabiei (dermatită, eczemă, piodermie, limfoplazie) se efectuiază concomitent cu tratamentul scabiei şi se continuie după finisarea lui.
În pediculoza capului crema se aplică pe pielea capului şi pe păr, după ce capul se acoperă cu o băsma din bumbac. În pediculoza pubiană crema se aplică pe pielea în regiunea pubisului şi regiuni adiacente – abdomen, pliurile inghinale, suprafaţa internă a coapselor. Prelucrarea se face în zilele 1, 3, 5 o dată pe zi, seara. A 8-a zi pacientul se spală cu săpun, părul se clăteşte cu soluţie 3% de acid acetic. La necesitate tratamentul se repetă. Este obligatorie dezinsecţia hainelor şi a lengeriei.
Copii. Înainte de aplicarea pe piele crema se va dilua cu apă fiartă (30-35 °С) în proporţie 1:1, după care se va agita pînă la apariţia emulsiei omogene.

Reacţii adverse
La aplicarea cremei este posibilă dezvoltarea senzaţiei de arsură care dispare în cîteva minute, în acest caz sistarea tratamentului nu este necesară.
Rar poate apărea iritaţie locală (arsură, prurit, hiperemie, xerodermie) şi reacţii alergice cutanate.

Vizualizare rapidă

Metoclopramid 10mg/2ml sol.inj. N10 (BalkanPharm)

Ce este Metoclopramid soluţie injectabilă şi pentru ce se utilizează
Metoclopramid soluţie injectabilă este un antiemetic. Acesta conţine o substanţă numită
“metoclopramidă”. Aceasta acţionează asupra unei părţi a creierului dumneavoastră care previne senzaţia
de rău (greaţa) sau starea de rău (vărsăturile).
Adulţi
Metoclopramid soluţie injectabilă este utilizat la adulţi:
- pentru prevenirea greţei şi vărsăturilor care pot să apară după o intervenţie chirurgicală
- pentru tratamentul greţei şi vărsăturilor, inclusiv al greţurilor şi vărsăturilor care pot să apară în timpul
migrenei
- pentru prevenirea greţei şi vărsăturilor induse de radioterapie
Copii şi adolescenţi
Metoclopramid soluţie injectabilă este utilizat la copii şi adolescenţi (cu vârsta cuprinsă
între 1-
18 ani), numai dacă alt tratament nu dă rezultate sau nu poate fi utilizat:
- pentru prevenirea greţei şi vărsăturilor induse de întârzierea chimioterapiei
- pentru prevenirea greţei şi vărsăturilor care au apărut după o intervenţie chirurgicală. Cum să vi se administreze Metoclopramid soluţie injectabilă
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Acest medicament va fi administrat, în mod normal, de către un medic sau o asistentă medicală. Acesta va fi administrat sub formă de injecţie lentă într-o venă (în decurs de minim 3 minute) sau de injecţie într-un muşchi.
La pacienţii adulţi Pentru tratamentul greţei şi vărsăturilor, inclusiv al greţei şi vărsăturilor care pot să apară în timpul migrenei şi pentru prevenirea greţei şi vărsăturilor induse de radioterapie: doza unică recomandată este de 10 mg, repetată de până la trei ori pe zi.
Doza zilnică maximă recomandată este de 30 mg sau 0,5 mg/kg greutate corporală.
Pentru prevenirea greţei şi vărsăturilor care pot să apară după o intervenţie chirurgicală: se recomandă o
doză unică de 10 mg.
Toate indicaţiile (copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 1-18 ani)
Metoclopramida nu trebuie utilizată la copii cu vârsta sub 1 an (vezi pct. 2).
Doza recomandată este între 0,1 şi 0,15 mg/kg greutate corporală, repetată de până la trei ori pe zi,
administrată pe cale intravenoasă.
Doza maximă în 24 de ore este de 0,5 mg/kg greutate corporală.

Comandă

Vizualizare rapidă

Prospect: Informaţii pentru consumator/pacient
LAVOMAX NEO 125 mg comprimate filmate
Tiloronum
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizați acest
medicament, deoarece conţine informaţii importante pentru dumneavoastră.
Luaţi întotdeauna acest medicament conform indicaţiilor din acest prospect sau indicaţiilor
medicului dumneavoastră sau farmacistului.
− Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
− Întrebaţi farmacistul dacă aveţi nevoie de mai multe informaţii sau recomandări.
− Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau
farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest
prospect. Vezi pct. 4.
− Dacă nu vă simţiţi mai bine sau vă simţiţi mai rău, trebuie să vă adresaţi unui medic.
Ce găsiți în acest prospect:
1. Ce este Lavomax NEO şi pentru ce se utilizează
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luații Lavomax NEO
3. Cum să luați Lavomax NEO
4. Reacţii adverse posibile
5. Cum se păstrează Lavomax NEO
6. Conținutul ambalajului și alte informații
1. CE ESTE LAVOMAX NEO ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Lavomax NEO este un medicament antiviral, imunostimulant.
Substanța activă este tiloronul, un inductor sintetic, cu masă moleculară mică, al
interferonului, care stimulează în organism sinteza tuturor tipurilor de interferoni (alfa, beta,
gamma și lambda). Tiloronul manifestă acţiune imunomodulatoare şi antivirală.
Lavomax NEO se utilizează în cadrul tratamentului complex la adulți:
− pentru tratamentul gripei și a altor infecții respiratorii virale acute (IRVA);
− pentru tratamentul infecției cu herpes.
Lavomax NEO se utilizează pentru profilaxia gripei și a altor IRVA la adulți.
2. CE TREBUIE SĂ ȘTIȚI ÎNAINTE SĂ LUAȚI LAVOMAX NEO
Nu utilizaţi Lavomax NEO, dacă:
− sunteți alergic (hipersensibil) la tiloron sau la oricare dintre celelalte componente ale
acestui medicament (enumerate la pct. 6);
− sunteți gravidă sau alăptați;
− aveți vârsta sub 18 ani.
Atenționări și precauții
Înainte să luaţi Lavomax NEO, discutați cu medicul dumneavoastră sau farmacistul.
Copii şi adolescenţi
Lavomax NEO nu se va administra copiilor și adolescenților cu vârsta sub18 ani.
Lavomax NEO împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea
să luaţi orice alte medicamente, inclusiv dintre cele, eliberate fără prescripție medicală.
Lavomax NEO este compatibil cu antibioticele, precum şi cu alte medicamente utilizate
uzual în tratamentul afecţiunilor virale şi bacteriene.
Nu au fost înregistrate interacţiuni relevante clinic ale Lavomax NEO cu antibioticele şi cu
medicamentele utilizate uzual în tratamentul afecţiunilor virale şi bacteriene, alcool.
Sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi
gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest
medicament.
Lavomax NEO nu se recomandă în sarcină. La necesitatea utilizării medicamentului în
perioada de lactație se va întrerupe alăptarea la sân.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Lavomax NEO nu influenţează capacitatea de conducere a autovehiculelor şi alte activităţi
potenţial periculoase, care necesită o concentrare sporită a atenţiei şi reacţii psihomotorii
rapide.
Lavomax NEO conţine colorantul galben amurg FCF (E 110).
Poate provoca reacţii alergice.
3. CUM SĂ LUAȚI LAVOMAX NEO
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum este descris în acest prospect sau cum v a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu
farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doze recomandate
Pentru tratamentul gripei şi altor IRVA
Câte 125 mg în primele 2 zile de tratament, ulterior – câte 125 mg peste 48 ore.
La o cură de tratament – 750 mg (6 comprimate).
Pentru profilaxia gripei şi altor IRVA
Câte 125 mg o dată pe săptămână timp de 6 săptămâni.
La o cură – 750 mg (6 comprimate).
Pentru tratamentul infecţiei herpetice
În primele 2 zile se administrează câte 125 mg, ulterior peste 48 ore câte 125 mg.
Doza la o cură de tratament constituie 1,25–2,5 g (10-20 comprimate).
În tratamentul gripei și altor IRVA în caz de persistență a simptomelor mai mult de 4 zile e
necesar de consultat medicul.
Mod de administrare:
Medicamentul se administrează oral, după mese.
Copii și adolescenții
Lavomax NEO nu se recomandă copiilor și adolescenților cu vârsta sub 18 ani.
Dacă luați mai mult Lavomax NEO decât trebuie
Dacă ați administrat o doză mai mare adresați-vă medicului sau farmacistului. Cazuri de
supradozare nu se cunosc.
Dacă uitaţi să luați Lavomax NEO
Nu luați o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Luați medicamentul imediat ce v-ați amintit.
Dacă încetați să utilizați Lavomax NEO
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
4. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, acest preparat poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.
La administrarea Lavomax NEO sunt posibile următoarele reacții adverse:
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile):
- reacţii alergice;
- manifestări dispeptice;
- frisoane tranzitorii.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau
farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.
De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi
Dispozitivelor Medicale: www.amdm.gov.md sau e-mail: [email protected].
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind
siguranţa acestui medicament.
5. CUM SE PĂSTREAZĂ LAVOMAX NEO
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
A se păstra la temperaturi sub 25 ºC.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalajul primar și secundar
după Exp. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu folosiți medicamentul dacă observaţi semne vizibile de deteriorare.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi
farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor
ajuta la protejarea mediului.
6. CONȚINUTUL AMBALAJULUI ȘI INFORMAȚII SUPLIMENTARE
Ce conţine Lavomax NEO
Substanța activă este tiloron dihidroclorid.
Fiecare comprimat filmat conține tiloron dihidroclorid – 125 mg.
Celelalte componente sunt: nucleu: amidon de cartofi, celuloza microcristalină, povidonă
K30, croscarmeloză sodică, stearat de calciu; film: alcool polivinilic, dioxid de titan,
macrogol 4000, colorant galben de chinolină (E 104), colorant galben amurg FCF (E110),
colorant oxid galben de fier, talc.
Cum arată Lavomax NEO şi conţinutul ambalajului
Lavomax NEO se prezintă sub formă de comprimate filmate rotunde, biconvexe, de
culoare galbenă. În secțiune transversală nucleul comprimatului este de culoare oranj.
Lavomax NEO este disponibil în cutii cu 1 sau 2 blistere a câte 3 comprimate filmate
sau cutii cu 1 blister a câte 10 comprimate filmate.
Deţinătorul certificatului de înregistrare și fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
SA „Nijfarm”, Rusia
str. Salganskaya, 7,
603105, or. Nijnii Novgorod.
Fabricantul
SRL „Hemofarm”, Rusia
autostrada Kiev, 62, or. Obninsk,
249032, regiunea Kaluga.
Acest prospect a fost revizuit în Iunie 2023.
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenţiei
Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (AMDM) http://nomenclator.amdm.gov.md

Comandă

Vizualizare rapidă

Indicaţii terapeutice
Tratamentul simptomatic al diareei acute la adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 12 ani.
Tratamentul simptomatic al episoadelor acute de diaree asociată cu sindromul colonului iritabil la
adulţi, după confirmarea diagnosticului. Doze şi mod de administrare
Diaree acută
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 12 ani
Doza iniţială recomandată este de 4 mg clorhidrat de loperamidă (2 capsule LOPEGEN), urmată de
2 mg clorhidrat de loperamidă (1 capsulă LOPEGEN) după fiecare scaun diareic. Doza maximă
zilnică nu trebuie să depăşească 12 mg clorhidrat de loperamidă (6 capsule LOPEGEN).
Diaree acută asociată cu sindromul colonului iritabil, după confirmarea diagnosticului
Adulţi
Doza iniţială recomandată este de 4 mg clorhidrat de loperamidă (2 capsule LOPEGEN), urmată de
2 mg clorhidrat de loperamidă (1 capsulă LOPEGEN) după fiecare scaun diareic, sau la
recomandarea medicului. Doza maximă zilnică nu trebuie să depăşească 12 mg clorhidrat de
loperamidă (6 capsule LOPEGEN).
Pacienţi vârstnici
Nu este necesară ajustarea dozei la vârstnici.
Copii cu vârsta sub l2 ani
La copii cu vârsta sub 12 ani se recomandă forme farmaceutice şi concentraţii adecvate vârstei.
Pacienţi cu insuficienţă renală
Nu este necesară o ajustare a dozelor pentru pacienţii cu funcţie renală afectată.
Pacienţi cu insuficienţă hepatică
Cu toate că nu sunt disponibile date farmacocinetice la pacienţii cu insuficienţă hepatică,
loperamida trebuie administrată cu precauţie la aceşti pacienţi, datorită metabolizării reduse la
primul pasaj hepatic (vezi pct. 4.4).
Mod de administrare
Capsulele se administrează oral şi se înghit întregi, cu un pahar cu apă. Contraindicaţii
Hipersensibilitate la clorhidrat de loperamidă sau la oricare dintre excipienţi.
Copii cu vârsta sub 12 ani (datorită formei farmaceutice şi concentraţiei).
Loperamida nu trebuie utilizată ca tratament de bază:
- la pacienţii cu dizenterie acută, caracterizată prin scaune cu sânge şi febră mare;
- la pacienţii cu colită ulceroasă acută;
- la pacienţii cu enterocolită bacteriană determinată de microorganisme agresive, incluzând
Salmonella, Shigella şi Campylobacter;
- la pacienţii cu colită pseudomembranoasă asociată cu administrarea antibioticelor cu spectru larg.
În general, loperamida nu trebuie administrată în cazul în care trebuie evitată inhibarea
peristaltismului, datorită posibilului risc de complicaţii semnificative, incluzând: ileus, megacolon
şi megacolon toxic. Administrarea loperamidei trebuie întreruptă prompt dacă apar: constipaţie,
distensie abdominală sau ileus.
https://bit.ly/3vPryuQ

Comandă

Vizualizare rapidă

Indicaţii terapeutice
Boli endocrine: Insuficienţă corticosuprarenală primară sau secundară. NB! Hidrocortizonul sau
cortizonul sunt medicamente de prima alegere; analogi sintetici sunt folosiți împreună cu
mineralocorticoizi, dacă este necesar; tratamentul suplimentar cu mineralocorticoizi este deosebit de
important la copii și adolescenți. Insuficienţă corticosuprarenală acută (hidrocortizonul sau
cortizonul sunt medicamente de prima alegere; poate fi necesar tratamentul suplimentar cu
mineralocorticoizi, în special când sunt folosiți analogi sintetici).
Preoperator sau în cazul unor traumatisme bruște sau boli severe la pacienţi cu insuficienţă
corticosuprarenală diagnosticată. Hiperplazie corticosuprarenală congenitală. Tiroidita
nesupurativă. Criză hipercalcemică, de exemplu legată de cancer.
Boli reumatismale (administrat intravenos sau intramuscular ca tratament adjuvant de scurtă
durată a episoadelor acute sau exacerbărilor): Bursita acută şi subacută; artrita gutoasă acută;
tenosinovita acută nespecifică; spondilita anchilopoietică; epicondilita; osteoartrita posttraumatică;
artrita psoriazică; artrita reumatoidă, inclusiv poliartrita reumatoidă juvenilă (poate fi necesar
tratamentul de întreținere cu doze mici); sinovita asociată cu artroză.
Boli de colagen (în timpul exacerbărilor sau ca tratament de întreţinere în anumite cazuri): Cardita
reumatismală acută; sindrom Goodpasture; poliarterita nodoasă; dermatomiozită sistemică
(polimiozită); lupus eritematos sistemic, inclusiv nefrita lupică.
Boli dermatologice: Pemfigus; eritem multiform sever (sindrom Stevens-Johnson).
Stări alergice: Stări alergice refractorii (care nu răspund la medicaţia convenţională) precum astmul
bronşic, edemul laringian acut neinfecţios (adrenalina este medicamentul de prima alegere),
reacţiile de hipersensibilitate induse de medicamente, boala serului, reacţiile urticariene posttransfuzionale.
2
Boli oftalmologice: Tratamentul sistemic al afecţiunilor alergice şi inflamatorii severe acute şi
cronice oftalmologice; infecția camerei anterioare a ochiului; herpes zoster oftalmic când
corticosteroidul este combinat cu un medicament antiviral adecvat; keratită; nevrită optică; uveită;
irită; iridociclită; corioretinită; uveita simpatică.
Boli gastrointestinale: Tratamentul sistemic al exacerbări acute ale bolii Crohn și colita ulcerativă.
Boli ale tractului respirator: Pneumonie de aspiraţie; berilioză; sindrom Löffler, care nu răspunde
la alte tratamente adecvate; sarcoidoză pulmonară simptomatică; tuberculoză pulmonară fulminantă
sau miliară, în asociere cu chimioterapie antituberculoasă adecvată.
Pneumonia cu Pneumocystis carinii la pacienții cu SIDA (ca tratament adjuvant în infecții
moderate și severe): Rezultatul bun al tratamentului a fost obținut în cazul în care tratamentul antiPneumocystis a fost suplimentat cu un corticosteroid în termen de 72 de ore de la începerea
medicației la pacienții cu SIDA cu pneumonie cu Pneumocystis carinii moderată sau severă.
Deoarece reactivarea tuberculozei este crescută la pacienții cu SIDA, tratamentul antimicobacterian
trebuie luat în considerare în cazul în care corticosteroizi sunt utilizate la acești pacienți cu risc.
Pacienții trebuie să fie monitorizați și pentru activarea altor infecții latente.
Boli hematologice: Anemia hemolitică dobândită (autoimună); anemia hipoplastică congenitală;
eritroblastopenia care reacționează la tratamentul corticosteroid, precum sindromul BlackfanDiamond; purpura trombocitopenică idiopatică la adulţi numai pe cale intravenoasă (administrarea
intramusculară este contraindicată); trombocitopenia secundară la adulţi.
Boli neoplazice: Tratament paliativ al leucemiei şi limfoamelor la adulți, precum leucemia acută la
copii.
Boli renale: Sindrom nefrotic (cauzat de lupus eritematos sistemic idiopatic sau secundar):
inducerea remisiei bolilor renale la pacienții non-uremici.
Boli neurologice: De exemplu, exacerbări acute de scleroză multiplă; edem cerebral (asociat cu
terapia chirurgicală sau radioterapia a tumorilor cerebrale); traumatism acut al măduvei spinării
(tratamentul trebuie început în primele 8 ore de la traumatism).
Boli cardio-vasculare: De exemplu, insuficienţă corticosuprarenală sau șoc care nu răspund la
tratamentul convențional și atunci când este posibilă insuficiență suprarenală. (Hidrocortizonul este
medicamentul de prima alegere. Atunci când nu se dorește un efect mineralocorticoid,
metilprednisolonul poate avea un efect mai pozitiv.)
Cu toate că problema nu a fost investigată în detaliu în studiile clinice controlate (placebo, dubluorb), studiile pe animale au demonstrat că Methypred poate fi benefic în șoc hemoragic, traumatic
sau post-operator, care nu răspund la tratamentul standard (de exemplu, terapia cu lichide). Vezi de
asemenea pct. 4.4.
Transplant de organ: Profilaxia sau tratamentul reacției de rejecție de transplant.
Alte afecţiuni: Meningita tuberculoasă severă, atunci când corticosteroizii se administrează
concomitent cu medicamente antituberculoase adecvate. Trichineloza acută severă cu simptome
neurologice sau cardiace. Profilaxia stărilor de greaţă şi a vărsăturilor provocate de chimioterapia
citostatică. Tratamentul trebuie să înceapă în primele 8 ore de la traumatism.
La pacienţii la care tratamentul a fost iniţiat în primele 3 ore de la traumatism: iniţial se
administrează 30 mg/kg intravenos in bolus, timp de 15 minute. După o pauză de 45 de minute, se
administrează în perfuzie intravenos continuă 5,4 mg/kg şi oră, timp de 23 de ore.
La pacienţii la care tratamentul a fost iniţiat în primele 3-8 ore de la traumatism: iniţial se
administrează 30 mg/kg intravenos in bolus, timp de 15 minute. După o pauză de 45 de minute, se
administrează în perfuzie intravenos continuă 5,4 mg/kg şi oră, timp de 47 de ore.
În cazul perfuziei, se preferă un alt loc de puncţionare decât cel pentru injecţia in bolus.
Pneumonia cu Pneumocystis carinii la pacienţii cu SIDA
Doza recomandată este de 40 mg Methypred la fiecare 6-12 ore, cu scăderea treptată a dozei pe
durata maximă de 21 de zile sau până la finalizarea tratamentului pentru Pneumocystis.
Tratamentul trebuie să înceapă în primele 72 de ore de tratament iniţial anti-pneumocistoză.
Tratament în alte situaţii
Doza iniţială variază de la 10 mg la 500 mg, în funcţie de situaţia clinică tratată. Doze mai mari pot
fi necesare pentru tratamentul pe termen scurt al stărilor acute severe. Doza iniţială de până la 250
mg, trebuie administrată intravenos, timp de cel puţin 5 minute, iar dozele peste 250 mg, timp de cel
puţin 30 de minute. Următoarele doze pot fi injectate intravenos sau intramuscular la intervale
determinate de răspunsul pacientului şi de situaţia clinică. Tratamentul corticosteroid este un
4
adjuvant la, și nu de înlocuire pentru, tratamentul convențional.
Copii
Doza pentru nou-născuți și copii pot fi reduse, dar reducerea dozei trebuie efectuată în funcție de
gravitatea stării și a răspunsului la tratament, mai degrabă decât în funcție de vârsta și înălțimea
pacientului. Doza nu trebuie să fie mai mică de 0,5 mg / kg / zi.
Contraindicaţii
Metilprednisolon succinat de sodiu este contraindicat:
- infecţii fungice sistemice;
- hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la punctul 6.1.
- administrare intratecală.
Administrare de vaccinuri vii sau vii atenuate sunt contraindicate la pacienții tratați cu
corticosteroizi în doze imunosupresoare. https://bit.ly/3wGpHce

Comandă

1 ... 158 159 160 161 162 ... 217

Acasa Catalog 0 Favorite Cabinet

Medicamente

Magazin online

Catalog

Promoții

Branduri

Companie

Despre companie

Noutăți

Cariere

Informaţii

Farmacii

Politica cookie

Contacte

Regulament Card Frumos

Felicia Eco

Adrese Optici

Ajutor

Modalități de plată

Termeni de livrare

Întrebări frecvente

Cum comand?

Metode de livrare

Reclamații și întrebări