RECOMANDĂRI PENTRU UTILIZARE:
Adulţi: cite 1 pacheţel fiecare 8 ore.
Copii de la 3 ani: cite 1 pacheţel fiecare 12 ore.
VIUSID® se va administra după mese, dizolvat în apă potabilă, suc sau lapte, cel puţin o lună. Consumul poate fi continuat ulterior la dorinţă proprie.

COMPOZIŢIE pentru un plic:
Acid malic 0,666 g, Glucozamină 0,666 g, Arginină 0,666 g, Glicină 0,333 g, Acid glicirizinic 0,033 g, Acid ascorbic 0,02 g, Sulfat de zinc 0,005 g, Pantotenat de calciu 0,002 g, Piridoxal 0,6 mg, Acid folie 66 pg, Cianocobalamină 0,3 ug, Neohesperidină 0,005 g, Aromă de Lămâie 0,666 g, Aromă de Mentă 0,033 g, Miere 0,833 g, Gumă de Guar 0,068 g.
A nu se lăsa la îndemâna copiilor!
A nu depăşi doza zilnică recomandată!
A se păstra la temperaturi sub 25°C.

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

Ce este Amoxicilină şi pentru ce se utilizează
Amoxicilina este un antibiotic folosit pentru tratarea infecţiilor. Aparţine unui grup de antibiotice denumit „peniciline“.
Amoxicilina poate trata o gamă largă de infecţii: infecţii ale pieptului (bronşite, pneumonii), ale urechilor (otite), ale sinusurilor (sinuzite), infecţii ale vezicii urinare şi rinichilor (pielonefrită, cistită, uretrită), infecţii ale sistemului de reproducere feminin, infecţii abdominale, ale inimii (endocardită), ale pielii, dinţilor şi gingiilor (abcese).
Amoxicilina poate fi folosită şi în tratamentul febrei tifoide şi paratifoide (determinate de o bacterie numită Salmonella).
Amoxicilina poate fi utilizată în asociere cu alte medicamente pentru tratarea ulcerului gastric şi duodenal. Nu utilizaţi Amoxicilină Antibiotice
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la amoxicilină, la alte antibiotice din grupa penicilinelor, la cefalosporine sau la oricare dintre celelalte componente ale medicamentului;
- dacă aveţi o boală determinată de un virus numit Epstein-Barr, manifestată prin febră, inflamarea ganglionilor, mărirea splinei, inflamaţia faringelui şi amigdalelor;
- dacă aveţi leucemie limfocitară (o boală a sângelui caracterizată prin creşterea excesivă a numărului de globule albe);
- la copii cu vârsta sub 6 ani.

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Amoxicilină Antibiotice
- dacă aveţi astm bronşic;
- dacă aţi avut vreodată erupţii pe piele când aţi utilizat antibiotice;
- dacă în timp ce utilizaţi amoxicilină aveţi scaune numeroase, cu striuri de sânge, dureri abdominale, febră;
- dacă aveţi sifilis primar (leziune nedureroasă a pielii, localizată de obicei la nivel zonei genitale, însoţită de inflamarea ganglionilor din vecinătate);
- dacă aveţi afecţiuni ale ficatului;
- dacă aveţi afecţiuni ale rinichilor;
- dacă aveţi diabet şi vi se efectuează dozarea glucozei din urină prin metode colorimetrice;
- dacă efectuaţi un test pentru detectarea anticorpilor faţă de globulele roşii (test Coombs). Sarcina şi alăptarea
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.
Amoxicilina se poate administra în timpul sarcinii.
Cantităţi foarte mici de amoxicilină trec în laptele matern; de obicei, în timpul administrării medicamentului, alăptarea nu trebuie întreruptă. Totuşi, în cazul apariţiei diareei, candidozei sau a erupţiei pe piele la sugar, se întrerupe fie alăptarea, fie administrarea antibioticului. Cum să utilizaţi Amoxicilină Antibiotice
Utilizaţi întotdeauna Amoxicilină Antibiotice exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Capsulele se înghit întregi, cu un pahar cu apă. Capsulele de amoxicilină se administrează în timpul mesei sau cu o cantitate mică de alimente. Nu zdrobiţi, mestecaţi sau deschideţi capsulele.
Tratamentul trebuie continuat încă 2-3 zile după dispariţia simptomelor. Se recomandă o perioadă de tratament de cel puţin 10 zile în cazul infecţiilor provocate de streptococi beta-hemolitici, în vederea eradicării agentului patogen.

Adulţi şi adolescenţi
În general, doza recomandată este de 250-500 mg amoxicilină, la intervale de 8 ore (de 3 ori pe zi).
În infecţii grave doza recomandată este de 3 g amoxicilină de două ori pe zi.
Nu trebuie depăşită doza zilnică maximă de 6 g.
La pacienţii la care este necesară profilaxia endocarditei bacteriene se administrează 3 g amoxicilină cu o oră înainte de o intervenţie stomatologică sau chirurgicală, apoi 1,5 g după 6 ore de la intervenţie.
În infecţia cu Chlamydia la gravide, doza recomandată este de 500 mg amoxicilină, la intervale de 8 ore, timp de 7–10 zile.
În infecţii gonococice endocervicale sau uretrale necomplicate doza recomandată este de 50 mg amoxicilină/kg şi zi, în priză unică.
În gastrită şi ulcer gastric sau duodenal determinate de Helicobacter pylori, doza recomandată este 750 mg - 1g amoxicilină de 2 ori pe zi în cazul asocierii cu metronidazol 400 mg şi omeprazol 40 mg pe zi sau 1 g amoxicilină de 2 ori pe zi în cazul asocierii cu claritromicină 500 mg şi omeprazol 40 mg pe zi.
Durata de tratament recomandată este de 7 zile.
Boala Lyme:
- în eritemul cronic migrator doza recomandată este de 4 g amoxicilină pe zi.
- în caz de manifestări sistemice determinate de diseminarea hematogenă a Borrelia burgdorferi, doza poate fi crescută până la 6 g amoxicilină pe zi, administrată în mai multe prize. Durata tratamentului este de 15-21 zile.
La pacienţii hemodializaţi, se administrează o doză suplimentară de 500 mg, la finalul şedinţei de dializă.

Copii cu vârsta peste 6 ani (greutatea peste 20 kg)
În general, doza recomandată este 25-50 mg amoxicilină/kg şi zi, repartizată în 3 prize egale, la intervale de 8 ore.
În funcţie de natura şi gravitatea infecţiei, doza poate fi crescută. Durata tratamentului este în funcţie de răspunsul terapeutic.
Boala Lyme:
- în eritemul cronic migrator doza recomandată este 50 mg amoxicilină/kg şi zi.
- în caz de manifestări sistemice determinate de diseminarea hematogenă a Borrelia burgdorferi, doza poate fi crescută până la 6 g amoxicilină pe zi, administrată în mai multe prize. Durata tratamentului este de 15-21 zile.

Copii cu vârsta sub 6 ani (greutatea sub 20 kg)
Pentru această categorie de pacienţi se utilizează forme farmaceutice adecvate vârstei.
Urmaţi întocmai schema de tratament recomandată de medicul dumneavoastră, chiar dacă începeţi să vă simţiţi mai bine. Simptomele se pot ameliora înainte ca infecţia să fie pe deplin tratată.

Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din Amoxicilină Antibiotice
Orice medicament utilizat în exces poate să determine tulburări grave. Dacă suspectaţi acest lucru, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Simptomele pot fi: greaţă, vărsături şi diaree, afectare neuropsihică.

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

1.    Ce este Stimuloton şi pentru ce se utilizează
Stimuloton conţine substanţa activă sertralină. Sertralina face parte dintr-o grupă de medicamente denumite inhibitori selectivi de recaptare a serotoninei (ISRS); aceste medicamente sunt utilizate în tratamentul depresiei şi/sau tulburărilor de anxietate.
Stimuloton poate fi utilizat în tratamentul:
•    Depresiei şi prevenirii recurenţei depresiei (la adulţi).
•    Tulburării de anxietate socială (la adulţi).
•    Stresului post-traumatic (SPT) (la adulţi).
•    Tulburării de panică (la adulţi).
•    Tulburării obsesiv-compulsive (TOC) (la adulţi, copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 6 şi 17 ani).
Depresia este o boală clinică cu simptome cum sunt: vă simţiţi trist, nu aveţi un somn odihnitor, nu vă mai bucuraţi de viaţă ca înainte.
Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) şi tulburările de panică sunt boli legate de anxietate, cu simptome cum sunt: perioade de idei persistente (obsesii) care v-au condus la manifestări repetitive (compulsii).
Stresul post-traumatic (SPT) este o stare care poate apărea după o experienţă emoţională puternic traumatică şi poate avea simptome similare cu depresia şi anxietatea.
Tulburarea de anxietate socială (fobia socială) este o boală asociată cu anxietatea. Este caracterizată prin sentimente de anxietate intensă sau teamă în faţa anumitor situaţii de natură socială (cum sunt: teama de a vorbi cu persoane necunoscute, de a vorbi în faţa unor grupuri de oameni, de a mânca sau de a bea în faţa celorlalţi sau teama de a nu fi pus în situaţii jenante faţă de alte persoane).
Medicul dumneavoastră a considerat că acest medicament este potrivit pentru tratarea bolii dumneavoastră.
Întrebaţi medicul dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur de ce v-a fost recomandat Stimuloton.

2.    Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Stimuloton
Nu utilizați Stimuloton:

•    Dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la sertralină sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6)
•    Dacă sunteţi în tratament sau aţi fost în tratament cu medicamente numite inhibitori de monoaminooxidază (IMAO) (cum sunt selegilina, moclobemida) sau cu medicamente asemănătoare cu IMAO (cum este linezolid). Dacă opriţi tratamentul cu sertralină, trebuie să aşteptaţi cel puţin o săptămână înainte de a începe tratamentul cu IMAO. După oprirea tratamentului cu IMAO, trebuie să aşteptaţi cel puţin 2 săptămâni înainte să puteţi începe tratamentul cu sertralină.
•    Dacă sunteţi în tratament cu un alt medicament care conţine pimozidă (medicament pentru tulburări mintale precum psihozele).

Atenţionări şi precauţii
Înainte de a lua Stimuloton comprimate filmate consultaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul.
Nu orice medicament este potrivit oricărei persoane.
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră, înainte de a utiliza Stimuloton, dacă suferiţi sau aţi suferit în trecut de una dintre următoarele afecţiuni:
•    Dacă aveţi epilepsie sau aţi suferit de crize epileptice. Dacă aveţi un episod (criză epileptică), adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră.
•    Dacă aţi suferit de tulburare maniaco-depresivă (tulburare bipolară) sau de schizofrenie. Dacă aveţi un episod maniacal, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră.
•    Dacă aveţi sau aţi avut anterior gânduri de auto-vătămare sau sinucidere (vezi mai jos - gânduri de sinucidere sau agravarea stării dumneavoastră de depresie sau de anxietate).
•    Dacă aveţi sindrom serotoninergic sau sindrom neuroleptic malign. În cazuri rare, aceste sindroame pot apărea când utilizaţi unele medicamente în acelaşi timp cu sertralina. (Pentru simptome, vezi pct 4. Reacţii adverse posibile). Medicul dumneavoastră v-a informat dacă aţi suferit de acest sindrom în trecut.
•    Dacă aveţi o cantitate scăzută de sodiu în sânge, deoarece această stare poate apărea ca urmare a tratamentului cu Stimuloton. De asemenea, trebuie să îi spuneţi medicului dumneavoastră dacă utilizaţi anumite medicamente pentru tratamentul tensiunii arteriale crescute, deoarece aceste medicamente pot modifica concentraţia de sodiu din sânge.
•    Dacă sunteţi vârstnic (cu vârsta peste 65 ani), deoarece puteţi prezenta un risc mai mare de a avea o cantitate scăzută de sodiu în sânge (vezi paragraful anterior).
•    Dacă aveţi afecţiuni la nivelul ficatului; medicul dumneavoastră poate decide dacă este necesară reducerea dozei de Stimuloton.
•    Dacă aveţi diabet zaharat; valoarea glicemiei poate fi modificată de către Stimuloton, iar medicaţia pentru diabet va trebui ajustată.
•    Dacă aţi suferit de tulburări de sângerare sau dacă luaţi medicamente care subţiază sângele (cum ar fi acidul acetilsalicilic (aspirina) sau warfarina) sau care pot creşte riscul de sângerare.
•    Dacă sunteţi copil sau adolescent cu vârsta sub 18 ani. Stimuloton trebuie utilizat numai pentru a trata copiii şi adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 17 ani, care suferă de tulburări obsesiv compulsive (TOC). Dacă sunteţi tratat pentru această tulburare, medicul dumneavoastră va dori să vă supravegheze cu atenţie (vezi mai jos Utilizarea la copii şi adolescenţi).
•    Dacă sunteţi sub tratament cu terapie electroconvulsivantă (TEC).
•    Dacă aveţi probleme ale ochilor, cum sunt anumite tipuri de glaucom (presiune crescută la nivelul ochiului).
•    Au fost raportate rezultate fals-pozitive la testele de screening prin imunoeletroforeză urinară pentru benzodiazepine (preparate hipnotice), la pacienţii aflaţi în tratament cu sertralină.
•    Dacă vi s-a spus că electrocardiograma (ECG) dumneavoastră prezintă o neregularitate cunoscută sub denumirea de prelungirea intervalului QT.
•    Dacă aveţi o boală de inimă, concentraţii mici de potasiu sau concentraţii mici de magneziu, antecedente familiale de prelungire a intervalului QT, ritm cardiac scăzut şi utilizare concomitentă de medicamente care prelungesc intervalul QT.

Agitaţie/acatizie
Utilizarea sertralinei a fost asociată cu apariţia acatiziei (o agitaţie subiectivă neplăcută şi necesitatea de mişcare deseori însoţită de incapacitatea de a sta jos sau de a sta nemişcat). Această stare apare de cele mai multe ori chiar în primele săptămâni de tratament. Creşterea dozei poate fi dăunătoare la pacienţii la care apar aceste simptome, de aceea la dezvoltarea acestor simptome adresaţi-vă la medicul dumneavoastră.

Simptome de întrerupere
La oprirea tratamentului apar frecvent reacţii adverse (simptome de întrerupere), mai ales dacă întreruperea tratamentului se face brusc (vezi punctul 3” Dacă încetaţi să luaţi Stimuloton” şi punctul 4 “ Reacţii adverse posibile”). Riscul apariţiei simptomelor de întrerupere depinde de durata şi doza tratamentului, precum şi de cantitatea cu care se scade doza. În general, aceste simptome sunt uşoare până la moderate. Totuşi, la unii pacienţi pot fi grave. Ele apar obişnuit în primele zile după oprirea tratamentului. În general, aceste simptome dispar singure până în 2 săptămâni. Totuşi, la unii pacienţi pot dura mai mult (2-3 luni sau mai mult). Când se doreşte întreruperea tratamentului cu sertralină, este recomandat ca reducerea dozelor să se facă treptat pe o perioadă de câteva săptămâni sau luni şi întotdeauna trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră pentru a stabili calea cea mai bună pentru a întrerupe tratamentul!

Gânduri de sinucidere şi agravarea stării dumneavoastră de depresie sau de anxietate
Depresia şi/sau tulburările de anxietate de care suferiţi vă pot provoca uneori idei de auto-vătămare sau sinucidere. Acestea se pot accentua la începerea tratamentului cu medicamente antidepresive, deoarece acţiunea tuturor acestor medicamente se produce în timp, de obicei în aproximativ două săptămâni şi câteodată şi mai mult.
Sunteţi mai înclinat spre astfel de idei:
•    Dacă aţi avut anterior gânduri de sinucidere sau auto-vătămare.
•    Dacă sunteţi un adult tânăr. Informaţia rezultată din studiile clinice arată existenţa unui risc crescut de comportament suicidar la adulţii cu vârsta mai mică de 25 de ani, care suferă de o afecţiune psihică şi au urmat un tratament cu un antidepresiv.
În cazul în care aveţi gânduri de auto-vătămare sau sinucidere, indiferent de moment, contactaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră sau adresaţi-vă fără întârziere unui spital.
Poate fi util să vă adresaţi unei rude sau unui prieten apropiat, căruia să-i spuneţi că vă simţiţi deprimat sau că suferiţi de o tulburare de anxietate şi pe care să-l rugaţi să citească acest prospect. În acelaşi timp, puteţi ruga persoana respectivă să vă spună dacă nu consideră că starea dumneavoastră de depresie sau anxietate s-a agravat sau dacă o îngrijorează vreo modificare apărută în comportamentul dumneavoastră.
Medicamente precum Stimuloton (numite ISRS) pot provoca simptome ale tulburării funcției sexuale (vezi pct. 4). În unele cazuri, aceste simptome nu au dispărut după întreruperea tratamentului.
Utilizarea la copii şi adolescenţi cu vârsta până la 18 ani
Sertralina nu trebuie utilizată în tratamentul copiilor şi adolescenţilor cu vârsta sub 18 ani, exceptând pacienţii care suferă de tulburare obsesiv compulsivă (TOC). Pacienţii cu vârsta sub 18 ani au un risc crescut de apariţie a unor reacţii adverse, cum sunt tentativa de sinucidere, gânduri de auto-vătămare sau sinucidere (gânduri suicidare) sau ostilitate (în principal agresivitate, comportament opozant şi furie) atunci când sunt trataţi cu această clasă de medicamente. Cu toate acestea, este posibil ca medicul dumneavoastră să decidă să prescrie Stimuloton unui pacient cu vârsta sub 18 ani, dacă este în interesul pacientului. Adresaţi-vă medicului dumneavoastră, dacă acesta v-a prescris Stimuloton, iar dumneavoastră aveţi vârsta sub 18 ani şi aţi vrea să discutaţi despre acest lucru. Mai mult, trebuie să îl informaţi pe medicul dumneavoastră dacă vreunul din simptomele enumerate mai sus apar sau se agravează când utilizaţi Stimuloton. Nu a fost demonstrat încă gradul de siguranţă al utilizării Stimuloton pe termen lung la pacienţii din acest grup de vârstă cu privire la creştere, maturizare şi dezvoltarea comportamentală şi intelectuală (cognitivă).

Stimuloton împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente, inclusiv medicamente eliberate fără prescripţie medicală.
Unele medicamente pot afecta modul de acţiune al Stimuloton sau Stimuloton poate reduce eficacitatea altor medicamente utilizate în acelaşi timp.

Folosirea Stimuloton împreună cu următoarele medicamente poate determina reacţii adverse grave:
•    Medicamente numite inhibitori de monoaminooxidază (IMAO), cum sunt moclobemida (pentru tratamentul depresiei) şi selegilina (pentru tratamentul bolii Parkinson), de asemenea antibioticul linezolid și şi albastrul de metil (pentru tratamentul concentraţiilor mari de methemoglobină din sânge). Nu utilizaţi Stimuloton împreună cu IMAO.
•    Medicamente utilizate pentru tratamentul tulburărilor mintale precum psihozele (pimozidă). Nu utilizaţi Stimuloton împreună cu pimozidă.

Spuneţi medicului dumneavoastră dacă utilizaţi următoarele medicamente:
•    Medicamente conţinând amfetamine (utilizate pentru a trata tulburarea hiperactivă cu deficit de atenţie (ADHD), narcolepsia şi obezitatea).
•    Medicamente pe bază de plante conţinând sunătoare (Hypericum perforatum). Efectul sunătoarei poate dura până la 1-2 săptămâni. Adresaţi-vă medicului dumneavoastră.
•    Medicamente conţinând aminoacidul triptofan.
•    Medicamente pentru tratamentul durerii severe (de exemplu tramadol).
•    Medicamente pentru anestezie sau pentru tratamentul durerii cronice (fentanil, mivacurium şi suxametoniu).
•    Medicamente pentru tratamentul migrenei (de exemplu sumatriptan)
•    Medicamente care subţiază sângele (warfarină).
•    Medicamente pentru tratamentul durerii/artritei (antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) cum sunt ibuprofen, acid acetilsalicilic (aspirină)).
•    Medicamente care împiedică formarea cheagurilor de sânge (ticlopidină).
•    Sedative (diazepam).
•    Diuretice.
•    Medicamente pentru tratamentul epilepsiei (fenitoină, carbamazepină, fenobarbital).
•    Medicamente pentru tratamentul diabetului zaharat (tolbutamidă).
•    Medicamente pentru tratamentul ulcerului şi reducerii acidităţii excesive a stomacului (cimetidină, omeprazol, lansoprazol, pantoprazol, rabeprazol).
•    Medicamente pentru tratamentul maniei şi depresiei (litiu).
•    Alte medicamente pentru tratamentul depresiei (cum sunt amitriptilina, nortriptilina, fluoxetina, fluvoxamina, nefazodona).
•    Medicamente care conțin substanțe opioide
•    Medicamente pentru tratamentul schizofreniei şi al altor tulburări mintale (cum sunt perfenazina, levomepromazina şi olanzapina).
•    Medicamente folosite pentru tratamentul tensiunii arteriale mari, a durerii în piept.
•    Medicamente pentru reglarea numărului şi ritmului bătăilor inimii (de exemplu flecainidă, propafenonă, verapamil și diltiazem).
•    Medicamente utilizate pentru tratamentul infecţiilor bacteriene (următoarele antibiotice: eritromicină, claritromicină, telitromicină, rifampicină)
•    Medicamente utilizate pentru tratamentul infecţiilor cu ciuperci (precum fluconazol, ketoconazol, itraconazol, posaconazol, voriconazol)
•    Medicamente utilizate pentru tratamentul HIV/SIDA şi hepatitei C (inhibitori de protează precum ritonavir, telaprevir).
•    Medicamente utilizate pentru a preveni greaţa şi vărsăturile după o operaţie sau chemoterapie
(aprepitant).
•    Medicamente cunoscute că sporesc riscul apariţiei de modificări ale activităţii electrice a
inimii (de exemplu unele medicamente antipsihotice sau antibiotice).

Stimuloton cu alimente, băuturi şi alcool
Stimuloton poate fi administrat cu sau fără alimente.
Nu trebuie să consumaţi băuturi alcoolice în timpul tratamentului cu Stimuloton. Sucul de grepfrut nu trebuie consumat în combinaţie cu Stimuloton, deoarece poate creşte cantitatea de Stimuloton din organismul dumneavoastră.

Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, informaţi medicul sau farmacistul înainte de a lua acest medicament.
Sarcina

Siguranţa utilizării sertralinei la femeile gravide nu a fost stabilită pe deplin. Sertralina vă va fi dată în timpul sarcinii numai dacă medicul dumneavoastră consideră că beneficiile tratamentului pentru dumneavoastră depăşesc orice riscuri posibile pentru făt. Dacă sunteţi o femeie la vârsta fertilă trebuie să folosiţi o metodă de contracepţie corespunzătoare în timpul tratamentului cu sertralină.
Asiguraţi-vă că moaşa şi/sau medicul dumneavoastră ştiu că luaţi Stimuloton. Medicamente cum sunt Stimuloton, dacă sunt luate în timpul sarcinii, în special în ultimul trimestru de sarcină, pot să crească riscul apariţiei unei afecţiuni grave pentru copil, denumită hipertensiune pulmonară persistentă a nou-născutului (HPPN), determinând respiraţie rapidă şi apariţia culorii albăstrui a pielii. Aceste simptome apar, de obicei, în primele 24 de ore de la naşterea copilului. În acest caz, trebuie să vă adresaţi imediat moaşei şi/sau medicului dumneavoastră.

Copilul dumneavoastră nou-născut poate să prezinte şi alte manifestări care, de obicei, apar în primele 24 de ore de la naştere. Simptomele includ:
•    tulburări de respiraţie,
•    culoare vineţie a pielii sau senzaţie de prea cald sau prea frig,
•    buze vineţii,
•    vărsături sau alimentare necorespunzătoare,
•    stare de oboseală mare, dificultate de a adormi sau plâns intens,
•    înţepenirea sau relaxarea muşchilor,
•    tremurături, neastâmpăr sau spasme,
•    intensificarea reacţiilor reflexe,
•    iritabilitate,
•    valori scăzute ale zahărului în sânge.
Dacă oricare dintre aceste simptome sunt prezente la naşterea copilului dumneavoastră sau sunteţi îngrijorată în privinţa sănătăţii copilului, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau moaşei pentru recomandări.
Alăptarea
Există dovezi că sertralina este excretată în laptele uman. Sertralina nu trebuie utilizată în timpul alăptării, cu excepţia cazului în care medicul consideră că beneficiile tratamentului pentru mamă depăşesc orice riscuri posibile pentru sugar.
Fertilitatea
În cadrul studiilor efectuate la animale, unele medicamente ca sertralina pot reduce calitatea spermei. Teoretic, acest lucru poate afecta fertilitatea, însă nu s-a observat încă un efect asupra fertilităţii la om.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Medicamentele cu acţiune asupra sistemului nervos central, cum este sertralina, pot influenţa capacitatea dumneavoastră de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Ca urmare, nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi utilaje înainte de a şti dacă acest medicament vă modifică capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

3. Cum să luaţi Stimuloton
Luaţi întotdeauna acest preparat exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Dacă nu sunteţi sigur trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.

Regimul de dozare
Doza recomandată este:
Adulţi:
Depresie şi tulburări obsesiv compulsive
Pentru tratamentul depresiei şi tulburării obsesiv-compulsive (TOC), doza eficace uzuală este de 50 mg pe zi. Doza zilnică poate fi crescută cu câte 50 mg şi la intervale de minim o săptămână pe parcursul câtorva săptămâni. Doza maximă recomandată este de 200 mg pe zi.
Tulburări de panică, tulburări de anxietate socială şi stres post traumatic
Doza iniţială în tratamentul tulburării de panică, tulburării de anxietate socială şi al stresului post-traumatic este de 25 mg pe zi, pe care medicul o va creşte la 50 mg pe zi după o săptămână.
Apoi, doza zilnică poate fi crescută cu câte 50 mg pe parcursul câtorva săptămâni.
Doza maximă recomandată este de 200 mg pe zi.
Copii şi adolescenţi
Stimuloton trebuie utilizat numai pentru tratamentul copiilor şi adolescenţilor suferind de TOC, cu vârste cuprinse între 6 şi 17 ani.
Tulburări obsesiv compulsive
Copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 12 ani: doza iniţială recomandată este de 25 mg pe zi.
După o săptămână, medicul dumneavoastră vă poate creşte doza la 50 mg pe zi.
Doza maximă recomandată este de 200 mg pe zi.
Adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 13 şi 17 ani: doza iniţială recomandată este de 50 mg pe zi. Doza maximă recomandată este de 200 mg pe zi.
Pacienţi cu tulburări ale funcţiei hepatice şi renale
În cazul în care aveţi probleme la nivelul ficatului sau rinichilor, spuneţi medicului dumneavoastră şi urmaţi-i indicațiile.
Medicul dumneavoastră vă va spune cât timp trebuie să luaţi acest tratament. Durata acestuia depinde de tipul afecţiunii dumneavoastră şi de modul în care răspundeţi la tratament. Este posibil să dureze câteva săptămâni până când simptomele dumneavoastră să se îmbunătăţească.
Mod de utilizare
Comprimatele pot fi luate cu sau fără alimente.
Luaţi medicamentul o dată pe zi, fie dimineaţa, fie seara.
Cu ajutorul inciziei comprimatul poate fi divizat în două doze egale.

Dacă luaţi mai mult Stimuloton decât trebuie
Dacă aţi luat din greşeală mai mult Stimuloton decât vi s-a recomandat, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau îndreptaţi-vă către cea mai apropiată unitate medicală. Luaţi întotdeauna cu dumneavoastră cutia medicamentului, indiferent dacă mai aveţi medicaţie rămasă sau nu.
Simptomele supradozajului pot fi somnolenţă, greaţă şi vărsături, bătăi rapide ale inimii, tremurături, agitaţie, ameţeli şi, în cazuri rare, inconştienţă.

Dacă uitaţi să luaţi Stimuloton
Dacă aţi uitat să luaţi o doză, nu luaţi doza pe care aţi uitat-o. Luaţi următoarea doză la orele obişnuite.
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată, deoarece dumneavoastră nu o să puteţi compensa doza omisă, dar puteţi creşte riscul dezvoltării supradozajului.

Dacă încetaţi să utilizaţi Stimuloton
Nu încetaţi să luaţi Stimuloton decât dacă medicul dumneavoastră vă spune aceasta. Medicul dumneavoastră vă poate spune să reduceţi treptat doza de Stimuloton timp de câteva săptămâni, înainte de a întrerupe definitiv tratamentul. La întreruperea bruscă a tratamentului, pot să apară reacţii adverse precum: ameţeli, amorţeli, tulburări de somn, agitaţie sau anxietate, dureri de cap, greaţă, vărsături şi tremurături.
Dacă observaţi oricare dintre aceste reacţii adverse sau orice altă reacţie adversă după ce aţi oprit utilizarea Stimuloton, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare privind administrarea acestui medicament adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

4. Reacţii adverse posibile
Ca şi alte medicamentele, acest preparat poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Cea mai frecventă reacţie adversă este greaţa. Reacţiile adverse depind de doză şi deseori dispar sau se reduc odată cu continuarea tratamentului.
Spuneţi imediat medicului dumneavoastră:
Dacă observaţi oricare dintre următoarele simptome după utilizarea medicamentului, aceste simptome pot fi grave.
•    Dacă vă apar erupţii cutanate severe care produc vezicule (eritem polimorf) (care poate afecta gura şi limba). Acestea pot fi semnele unei afecţiuni cunoscute ca sindromul Stevens Johnson sau necroliză epidermică toxică (NET). Medicul dumneavoastră va opri imediat tratamentul în această situaţie.
•    Reacţie alergică sau alergie, care poate include simptome cum sunt erupţii pe piele cu senzaţie de mâncărime, probleme de respiraţie, respiraţie şuierătoare, faţa, buzele sau pleoapele umflate.
•    Dacă prezentaţi agitaţie, confuzie, diaree, creşterea temperaturii corporale şi a tensiunii arteriale, transpiraţie excesivă şi bătăi rapide ale inimii. Acestea sunt simptome ale sindromului serotoninergic sau sindromul neuroleptic malign. În cazuri rare, aceste sindroame poate să apară când luaţi anumite medicamente în acelaşi timp cu sertralina. Medicul dumneavoastră poate dori să vă oprească tratamentul.
•    Dacă observaţi culoarea galbenă a pielii şi a ochilor, care poate indica afectarea hepatică.
•    Dacă prezentaţi simptome depresive cu idei de auto-vătămare sau sinucidere (gânduri suicidare).
•    Dacă începeţi să aveţi sentimente de nelinişte şi nu puteţi să staţi liniştiţi sau nu puteţi să staţi jos după ce aţi început să utilizaţi Stimuloton. Trebuie să spuneţi medicului dumneavoastră dacă începeţi să vă simţiţi agitat.
•    Dacă aveţi crize epileptice (convulsii).
•    Dacă aveţi un episod maniacal
Următoarele reacţii adverse au fost observate în studiile clinice la adulţi.
Foarte frecvente (apar la mai mult de 1 din 10 pacienţi):
•    Insomnie, ameţeli, somnolenţă, dureri de cap,
•    diaree, greaţă, uscăciunea gurii,
•    tulburări de ejaculare,
•    oboseală.
Frecvente (apar la 1 până la 10 pacienţi din 100):
•    Durere în gât,
•    lipsa poftei de mâncare, apetit alimentar crescut,
•    anxietate, depresie, agitaţie, scăderea interesului sexual, nervozitate, sentiment ciudat, coşmaruri, scrâşnete ale dinţilor,
•    tremurături, probleme ale mişcărilor musculare (cum sunt mişcări neîncetate, muşchi încordaţi şi dificultăţi la mers şi rigiditate, spasme şi mişcări involuntare ale muşchilor)*, amorţeli şi furnicături, musculatură tensionată, lipsă de atenţie, anomalii ale gustului,
•    tulburări de vedere,
•    ţiuit în urechi,
•    palpitaţii,
•    bufeuri,
•    căscat,
•    disconfort gastric, constipaţie, dureri abdominale, vărsături, gaze în intestin,
•    erupţii trecătoare pe piele, transpiraţii excesive,
•    dureri de spate, dureri la nivelul articulaţiilor, dureri musculare,
•    ciclu menstrual neregulat, disfuncţie erectilă,
•    stare generală de rău, dureri în piept, febră,
•    creşteri ale greutăţii corporale,
•    leziuni
Mai puţin frecvente (apar la 1 până la 10 din 1000 de pacienţi):
•    probleme la nivel intestinal, infecţie la nivelul urechii,
•    tumori,
•    hipersensibilitate, alergie sezonieră,
•    scăderea secreţiei de hormoni tiroidieni,
•    gânduri de sinucidere, comportament legat de sinucidere*, tulburări psihotice, gândire anormală, lipsa sentimentelor personale, halucinaţii, agresivitate,stare de fericire extremă, paranoia,
•    amnezie (pierderea memoriei), scădere a intensităţii sentimentelor, contracţii musculare involuntare, leşin, mişcări neîncetate, migrenă, convulsii, ameţeli în timp ce staţi în picioare, tulburări de coordonare, tulburări de vorbire,
•    pupile mărite,
•    dureri de ureche,
•    bătăi rapide ale inimii, probleme cardiace,
•    probleme de sângerare (cum este sângerarea de la nivelul stomacului)*, tensiune arterială crescută, înroşirea feţei, prezenţa sângelui în urină,
•    scurtarea respiraţiei, sângerări nazale, dificultăţi de respiraţie, posibil respiraţie şuierătoare,
•    scaun melenic, afecţiuni ale dinţilor, inflamația esofagului, probleme la nivelul limbii, hemoroizi, salivaţie în exces, dificultăţi la înghiţire, eructaţii, tulburări la nivelul limbii,
•    umflarea ochilor, urticarie, căderea părului, senzaţie de mâncărime, pete roşii pe piele, afecţiuni la nivelul pielii sub formă de vezicule, uscăciunea pielii, umflarea feţei, transpiraţii reci,
•    osteoartrită (inflamația articulațiilor), spasme musculare, crampe musculare*, slăbiciune musculară,
•    urinări cu frecvenţă crescută, urinare dificilă, incapacitatea de a urina, incontinenţă urinară, creşterea volumului de urină, urinare în timpul nopţii,
•    disfuncţii sexuale, sângerări vaginale excesive, hemoragie vaginală, disfuncţii sexuale feminine,
•    umflarea picioarelor, frisoane, dificultăţi la mers, sete,
•    creşteri ale valorilor enzimelor hepatice, scăderi ale greutăţii corporale.
Cazuri de idei şi comportamente legate de sinucidere au fost raportate în timpul tratamentului cu sertralină şi imediat după întreruperea tratamentului (vezi pct. 2)

Rare (apar la 1 până la 10 din 10000 de pacienţi):
•    Diverticulită (inflamație sau infecție care se dezvoltă în adâncimi sau proeminențe ale peretelui intestinal), noduli limfatici măriți, scăderea numărului de plachete sanguine*, scăderea numărului de globule albe sanguine*,
•    reacţii alergice severe,
•    probleme endocrine*,
•    colesterol mare, probleme de control al concentraţiei de zahăr în sânge (diabet), concentraţie mică a zahărului din sânge, creşterea valorilor de zahăr în sânge*, concentraţie sanguină scăzută de săruri*,
•    simptome fizice din cauza stresului sau emoţiilor, coşmaruri*, dependenţă de medicamente, mers pe jos în somn, ejaculare prematură,
•    comă, mişcări anormale, dificultăţi de mişcare, senzaţii amplificate, durere de cap brusc apărută (poate fi semnul unei stări grave cunoscută ca Sindrom de vasoconstricţie cerebrală reversibilă (SVCR))*, tulburări senzoriale,
•    pete în faţa ochilor, glaucom, vedere dublă, senzaţie dureroasă în ochi în prezenţa luminii, sânge în ochi, pupile de mărime inegală*, vedere alterată*, probleme lacrimale,
•    infarct miocardic, ameţeală uşoară, leşin sau disconfort la nivelul pieptului care pot fi semne ale modificării activităţii electrice a inimii (ce se poate observa pe electrocardiogramă) sau ritm anormal al bătăilor inimii*, bătăi lente ale inimii,
•    circulaţie redusă la nivelul braţelor şi picioarelor,
•    respiraţie rapidă, cicatrizare progresivă a ţesutului pulmonar (afecţiune pulmonară interstiţială)*, senzaţie de blocare a gâtului, dificultăţi de vorbire, respiraţie lentă, sughiţ,
•    ulceraţii la nivel gurii, pancreatită*, sânge prezent în materiile fecale, ulceraţii la nivelul limbii, dureri la nivelul gurii,
•    disfuncţie la nivelul ficatului, boli grave ale ficatului*, îngălbenirea ochilor şi a pielii (icter)*,
•    reacţii ale pielii la soare*, edem la nivelul pielii*, textură anormală a părului, miros anormal al pielii, erupţie cutanată la nivelul zonelor cu păr,
•    distrugerea ţesutului muscular*, tulburări osoase,
•    ezitare la urinare, urinare redusă,
•    secreţii ale sânilor, zona vaginală uscată, secreţii genitale, penisul şi prepuţul de culoare roşie şi dureroase, mărirea sânilor*, erecţie prelungită,
•    hernie, toleranţă scăzută la medicamente,
•    creşteri ale valorilor colesterolului în sânge, valori anormale ale analizelor de laborator*,
•    spermă anormală, probleme de coagulare*,
•    vasodilataţie procedurală.

Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile):
•    blocare a maxilarului*
•    trismus (spasm al mușchiului masticatoriu)
•    urinare în timpul somnului*.
*Reacţie adversă raportată după punerea pe piaţă.

Reacţii adverse la copii şi adolescenţi
În studiile clinice la copii şi adolescenţi, reacţiile adverse au fost, în general, similare cu cele ale adulţilor (vezi mai sus). Cele mai frecvente reacţii adverse la copii şi adolescenţi au fost: dureri de cap, insomnie, diaree şi greaţă.

Simptome care pot să apară la întreruperea tratamentului
Dacă întrerupeţi brusc tratamentul, este posibil să apară reacţii adverse cum sunt ameţeli, amorţeli, tulburări de somn, agitaţie sau anxietate, dureri de cap, greaţă, vărsături şi tremurături. (vezi pct. 3 ”Dacă încetaţi să utilizaţi Stimuloton”).
S-a observat că pacienţii care iau medicamente de acest tip au un risc crescut de fracturi osoase.

Au fost raportate rezultate fals-pozitive la testele de screening prin imunoeletroforeză urinară pentru benzodiazepine, la pacienţii aflaţi în tratament cu sertralină.

Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amdm.gov.md sau e-mail: [email protected]
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.

5. Cum se păstrează Stimuloton
A se păstra la temperaturi sub 25°C.
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor!
Nu utilizați acest medicament dacă ați observat semne evidente de înrăutăţire a calităţii lui (de exemplu, modificarea culorii).
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6.    Informaţii suplimentare
Ce conţine Stimuloton Substanţa activă:
Fiecare comprimat filmat conţine: sertralină 50 mg (sub formă de clorhidrat de sertralină 55,95 mg) sau 100 mg (sub formă de clorhidrat de sertralină 111,90 mg).
Celelalte componente sunt: stearat de magneziu, hidroxipropilceluloză, amidonglicolat de sodiu, hidrogenofosfat de calciu dihidrat, celuloză microcristalină; macrogol 6000, dioxid de titan, hipromeloză.

Cum arată Stimuloton şi conţinutul ambalajului Comprimat filmat
Comprimate filmate 50 mg
Comprimate filmate ovale, biconvexe, de culoare albă sau practic albă, cu inscripţia stilizată „E 271” pe una din feţe şi incizie pe altă faţă, fără miros. Cu ajutorul inciziei comprimatul poate fi divizat în două doze egale.
Comprimate filmate 100 mg
Comprimate filmate ovale, biconvexe, de culoare albă sau practic albă, cu inscripţia stilizată „E 272” pe una din feţe şi incizie pe altă faţă, fără miros. Cu ajutorul inciziei comprimatul poate fi divizat în două doze egale.
Conţinutul ambalajului
Comprimate filmate 50 mg
Câte 10 comprimate în blister. Câte 1, 2 sau 3 blistere împreună cu prospectul în cutie de carton.
Comprimate filmate 100 mg
Câte 14 comprimate în blister. Câte 1 sau 2 blistere împreună cu prospectul în cutie de carton.

Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria

Fabricant
Egis Pharmaceuticals PLC
H-9900 Körmend, Mátyás király út 65.
Ungaria

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

DATE CLINICE
Indicaţii terapeutice
METROGYL, 10 mg/g, gel vaginal este indicat pentru tratamentul vaginitelor bacteriene de diversă
etiologie, confirmate clinic şi bacteriologic; tricomoniază urogenitală.
Doze şi mod de administrare
Administrare vaginală.
Doza recomandată este de 5 g (conţinutul unui aplicator plin) de 2 ori pe zi (dimineaţa şi seara).
Durata tratamentului este de 5 zile.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la oricare dintre componentele medicamentului.
Primul trimestru de sarcină.
https://bit.ly/3frDG0a

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

Nurofen raceala si gripa 200mg+30mg comp. film. N12

Indicaţii terapeutice
Nurofen Răceală şi Gripă este indicat pentru ameliorarea simptomelor asociate gripei şi răcelii:
congestie nazală şi sinusală, cefalee, febră, dureri în gât, dureri musculare şi articulare.
4.2 Doze şi mod de administrare
Administrare orală.
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum utilizând cea mai mică doză eficace pentru cea mai scurtă
durată necesară pentru controlul simptomatologiei (vezi pct. 4.4).
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 12 ani (≥ 40 kg):
Doza iniţială este de 1-2 comprimate filmate; ulterior, dacă este cazul, pot fi utilizate doze
suplimentare de 1-2 comprimate filmate la fiecare 4-6 ore. Intervalul dintre administrarea dozelor
trebuie stabilit în funcţie de simptomele observate şi de doza zilnică recomandată maximă. Nu trebuie
depăşită o doză zilnică maximă de 6 comprimate filmate (1200 mg ibuprofen).
Copii cu vârsta sub 12 ani
Nurofen Răceală şi Gripă nu este recomandat pentru utilizarea la copiii cu vârsta sub 12 ani.
Se recomandă ca pacienţii cu hipersensibilitate gastrică să utilizeze Nurofen Răceală şi Gripă
împreună cu alimente.
Grupe speciale de pacienţi
Vârstnici
Nu este necesară o scădere specifică a dozei.
2
AINS trebuie administrate cu deosebită atenţie la pacienţii vârstnici care sunt mult mai predispuşi la
evenimente adverse şi prezintă risc crescut de hemoragii gastro-intestinale potenţial letale, ulceraţii
sau perforaţii (vezi pct. 4.4).
Insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată nu este necesară reducerea dozei (pentru
pacienţii cu insuficienţă renală severă, vezi pct. 4.3).
Insuficienţă hepatică (vezi pct. 5.2)
La pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată nu este necesară reducerea dozei (pentru
pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, vezi pct. 4.3).
Mod de administrare
Comprimatul trebuie înghiţit întreg, cu un pahar de apă şi nu trebuie sfărâmat sau mestecat.
Dacă este necesar ca acest medicament să fie administrat mai mult de 3 zile pentru febră sau mai mult
de 4 zile pentru calmarea durerilor sau dacă simptomele se agravează, pacientul trebuie avertizat să se
adreseze unui medic pentru reevaluarea diagnosticului şi tratamentului.
4.3 Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la ibuprofen, alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), clorhidrat de
pseudoefedrină sau la oricare dintre excipienţi.
- Pacienţi cu antecedente de reacţii de hipersensibilitate (de exemplu, bronhospasm, astm bronşic,
rinită, angioedem sau urticarie) asociate cu administrarea ibuprofen, a acidului acetilsalicilic
(AAS) sau a altor medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).
- Ulcer gastro-duodenal/hemoragie activă sau antecedente de ulcer gastro-duodenal/hemoragie
recurentă (două sau mai multe episoade distincte de ulceraţii sau hemoragii dovedite).
- Antecedente de hemoragie sau perforaţie gastro-intestinală legate de tratamentul anterior cu
AINS.
- Pacienţi cu insuficienţă hepatică severă, insuficienţă renală severă, boală coronariană, boală
cardiovasculară sau insuficienţă cardiacă severă--clasa IV clasificarea NYHA (vezi şi pct. 4.4).
- Tulburări hematopoietice de etiologie neprecizată.
- Hemoragie cerebrovasculară sau altă hemoragie activă.
- Hipertensiune arterială severă sau necontrolată terapeutic.
- Angină pectorală.
- Diabet zaharat.
- Feocromocitom.
- Hipertiroidie.
- Glaucom cu unghi închis.
- Hiperplazie de prostată.
- Lupus eritematos sistemic.
- Administrare concomitentă cu inhibitori de monoaminooxidază (IMAO) sau în interval de două
săptămâni de la întreruperea terapiei cu un IMAO.
- Copii cu vârsta sub 12 ani.
- Sarcina (vezi pct. 4.6).

http://nomenclator.amdm.gov.md/med_files/aa41fea4-d27a-11e6-80d6-00155d2a071c/09.01.2018%2011_55_22/Nurofen%20raceala%20si%20gripa%20RCP%2029.11.17%20M.pdf

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

Prefix 250mg/5ml 100ml pulb./susp. orala N1

Indicaţii terapeutice
Prefix este indicat în tratamentul pacienţilor cu infecţii medii sau moderate, cauzate de
tulpini susceptibile ale microorganismelor denumite în condiţiile enumerate mai jos:
Adulţi şi adolescenţi cu vîrsta mai mare de 13 ani:
Tractul respirator inferior:
 infecţii bacteriene secundare ale bronșitei acute și exacerbarea bacteriană acută
a bronşitei cronice cauzate de Streptococcus pneumoniae, Haemophilus
influenzae (inclusiv tulpini producătoare de β-lactamaza) şi Moraxella
(Branhamella) catarrhalis (inclusiv tulpini producătoare de β-lactamaza).
Tractul respirator superior:
 faringite/tonzilite cauzate de Streptococcus pyogenes;
 otită medie cauzată de Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae
(inclusiv tulpini producătoare de β-lactamaza) şi Moraxella (Branhamella)
catarrhalis (inclusiv tulpini producătoare de β-lactamaza);
 sinusită acută cauzată de Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae
(inclusiv tulpini producătoare de β-lactamaza) şi Moraxella (Branhamella)
catarrhalis (inclusiv tulpini producătoare de β-lactamaza);
Infecţii ale pielii şi ale ţesuturilor moi:
 infecţii ale pielii şi ale ţesuturilor moi cauzate de Staphylococcus aureus
(incluzînd tulpinile producătoare de penicilinaza) şi Streptococcus pyogenes.
Abscesele, de obicei, necesită drenaj chirurgical.
Mod de administrare:
Prefix se administrează pe cale orală.
Instr ucţiun i d e r econstitu ir e a susp ensiei or a le: Prepararea suspensiei este
necesar a fi efectuată imediat înainte de prima administrare. Pentru preparare, se
adaugă apă şi se agită bine. După amestecare, a se păstra în frigider, cantitatea
nefolosită se va arunca după 14 zile.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la cefprozil sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Hipersensibilitate cunoscută la antibiotice din grupa cefalosporinelor. https://bit.ly/2S5aAuu

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

Movalis 15 mg comprimate Meloxicam Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament deoarece conţine informaţii importante pentru dumneavoastră. - Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi. - Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. - Acest medicament a fost prescris numai pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi semne de boală ca dumneavoastră. - Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. Vezi pct. 4. Ce găsiţi în acest prospect: 1. Ce este Movalis şi pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Movalis 3. Cum să utilizaţi Movalis 4. Reacţii adverse posibile 5. Cum se păstrează Movalis 6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii 1. Ce este Movalis şi pentru ce se utilizează Movalis, conţine ca substanţă activă, meloxicam. Meloxicamul aparţine grupului de medicamente denumite antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), care sunt utilizate pentru reducerea inflamaţiei şi a durerii de la nivelul articulaţiilor şi muşchilor. Movalis, este utilizat în: - tratamentul simptomatic pe termen scurt al bolii artrozice dureroase (artroze, boală degenerativă articulară) - tratamentul simptomatic pe termen lung al poliartritei reumatoide - tratamentul simptomatic pe termen lung al spondilitei anchilozante(cunoscută ca boala Bechterew). 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Movalis NU UTILIZAŢI Movalis ÎN URMĂTOARELE SITUAŢII: - dacă sunteţi în ultimele trei luni de sarcină - dacă sunteţi copil sau adolescent şi aveţi vârsta sub 16 ani - dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la meloxicam - dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la acid acetilsalicilic sau la alte medicamente antiinflamatoare nesteriodiene (AINS) - dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6); - dacă după utilizarea acidului acetilsalicilic sau a altor medicamente antiinflamatoare nesteriodiene aţi avut vreunul dintre următoarele semne: - respiraţie şuierătoare, apăsare în piept, senzaţie de lipsă de aer (astm bronşic); - obstrucţie la nivelul nasului datorită inflamaţiei mucoasei nazale (polipi nazali); - erupţii trecătoare pe piele sau urticarie; 2 - apariţia bruscă a tumefacţiilor la nivelul pielii sau mucoaselor, cum este tumefacţia din jurul ochilor, feţei, buzelor, gurii şi gâtului, putând determina dificultăţi în respiraţie (edem angioneurotic); - dacă după un tratament anterior cu AINS sau dacă aţi avut recent: - sângerări la nivelul stomacului sau intestinului - perforaţii la nivelul stomacului sau intestinului. - ulcer sau sângerări la nivelul stomacului sau intestinului; - dacă aveţi sau aţi avut recent ulcer peptic sau sângerări la nivelul stomacului sau intestinului (ulceraţie sau sângerare apărută de cel puţin două ori); - dacă aveţi insuficienţă hepatică gravă; - dacă aveţi insuficienţă renală gravă netratată prin dializă; - dacă aţi avut sângerări recente la nivelul creierului (sângerări cerebrovasculare); - dacă aveţi orice alt tip de tulburări hemoragice; - dacă aveţi insuficienţă cardiacă gravă; - dacă aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, deoarece acest produs conţine lactoză (vezi şi „Movalis conţine lactoză”. Vă rugăm să discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur că vreuna dintre aceste situaţii vi se potriveşte dumneavoastră.
Doza recomandată este: Acutizări ale boalii artrozice 7,5 mg pe zi (o jumătate de comprimat) o dată pe zi. Doza poate fi crescută la 15 mg (un comprimat) o dată pe zi. Poliartrită reumatoidă 15 mg pe zi (un comprimat) o dată pe zi. Doza poate fi scăzută la 7,5 mg (o jumătate de comprimat) pe zi. Spondilită anchilozantă 15 mg pe zi (un comprimat) o dată pe zi. Doza poate fi scăzută la 7,5 mg (o jumătate de comprimat) pe zi. Comprimatele trebuie înghiţite cu apă sau alt lichid, împreună cu alimente. Comprimatele pot fi divizate în două doze egale. Nu trebuie să depăşiţi doza zilnică maximă recomandată de 15 mg. Dacă vă încadraţi în vreo situaţie menţionată la capitolul „Atenţionări şi precauţii”, medicul dumneavoastră vă va reduce doza la 7,5 mg (o jumătate de comprimat) o dată pe zi. Movalis nu trebuie administrat la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 16 ani. Dacă aveţi impresia că efectul Movalis este prea puternic sau prea slab sau dacă după câteva zile nu simţiţi nici o ameliorare a stării dumneavoastră, informaţi-l pe medicul dumneavoastră sau pe farmacist.

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

Indicaţii terapeutice
Administrare orală
Tulburări datorate unei insuficienţe a secreţiei de progesteron:
- cicluri neregulate, datorate unor tulburări de ovulaţie (cicluri anovulatorii
sau anovulaţie);
- sindrom premenstrual;
- mastopatii benigne;
- pre-menopauză.
De asemenea, este indicat în tratamentul de substituţie hormonală la
menopauză (asociat tratamentului estrogenic).
Administrare vaginală
- substituţie progesteronică în insuficienţa de secreţie ovariană sau în
insuficienţa totală de secreţie a progesteronului la femeile ovarioprive
(programe de donare de ovocite);
- suplimentarea fazei luteale în cursul ciclurilor de Fecundare In Vitro
(FIV);
- suplimentarea fazei luteale în cursul ciclurilor spontane sau induse, în caz
de reducere a fertilităţii sau de sterilitate primară sau secundară, în special
prin cicluri anovulatorii;
- în caz de ameninţare de avort sau de prevenire a avorturilor habituale
prin insuficienţă de secreţie luteală, până în săptămâna 12 de sarcină.
Pentru toate celelalte indicaţii ale progesteronului, în cazul apariţiei de
reacţii adverse (somnolenţă după administrarea pe cale orală),
administrarea pe cale vaginală reprezintă o alternativă la calea orală. Doze şi mod de administrare
2
Doza recomandată trebuie respectată strict, pentru toate indicaţiile
terapeutice.
În toate cazurile, indiferent de indicaţia terapeutică sau calea de
administrare (orală sau vaginală), doza pentru o dată nu trebuie să
depăşească 200 mg progesteron.
Administrare orală
În insuficienţa secreţiei de progesteron, doza medie este de 200 - 300 mg
progesteron pe zi.
Se recomandă administrarea medicamentului la distanţă de mese, de
preferinţă seara la culcare.
Insuficienţă de secreţie luteală (sindrom premenstrual, mastopatii benigne,
tulburări ale ciclului, pre-menopauză)
Doza terapeutică uzuală este de 200 - 300 mg progesteron pe zi:
- fie 200 mg progesteron în priză unică, seara la culcare,
- fie 300 mg progesteron în 2 prize,
10 zile pe lună, din ziua 17 până în ziua 26 a ciclului menstrual, inclusiv.
Tratament de substituţie hormonală la menopauză
Nu se recomandă numai tratament de substituţie estrogenică (risc de
hiperplazie endometrială); se va administra asociat progesteron în doză de
200 mg pe zi:
- 2 prize a câte 100 mg progesteron fiecare
- sau 200 mg progesteron în priză unică, seara la culcare,
timp de 12 - 14 zile pe lună sau în ultimele 2 săptămâni ale ciclului
terapeutic lunar.
Acest tratament de substituţie va fi întrerupt timp de aproximativ o
săptămână, în cursul căreia se poate observa de obicei o hemoragie de
privaţie.
Pentru aceste indicaţii terapeutice, în cazul apariţiei de reacţii adverse
datorate progesteronului (somnolenţă după administrarea orală),
administrarea se va face pe cale vaginală, cu aceleaşi doze ca şi pe calea
orală.
Administrare vaginală
Fiecare capsulă se introduce profund în vagin.
Insuficienţă de secreţie ovariană sau insuficienţă totală a secreţiei de
progesteron la femeile ovarioprive (programe de donare de ovocite)
Schema terapeutică de substituţie progesteronică (asociată unui tratament
estrogenic adecvat) este următoarea:
- 100 mg progesteron pe zi, în zilele 13 şi 14 ale ciclului de transfer, apoi
- 200 mg progesteron pe zi, fracţionat în 1 - 2 prize, din ziua 15 până în
ziua 25 a ciclului;
- începând cu ziua 26 a ciclului menstrual, în cazul apariţiei sarcinii, doza
poate fi crescută până la cel mult 600 mg progesteron pe zi, în 3 prize.
Această schemă terapeutică va fi continuată până în ziua 60 şi nu mai mult
de săptămâna 12 de sarcină.
Suplimentarea fazei luteale în cursul ciclurilor de Fecundare In Vitro (FIV)
3
Doza recomandată este de 400 - 600 mg progesteron pe zi, în 2 - 3 prize,
începând din ziua injecţiei cu hormon corionic gonadotrop (hCG) până în
săptămână 12 de sarcină.
Suplimentarea fazei luteale în cursul ciclurilor spontane sau induse, în caz
de reducere a fertilităţii sau de sterilitate primară sau secundară (în special
prin cicluri anovulatorii)
Doza recomandată este de 200 - 300 mg progesteron pe zi, fracţionat în 2
prize, începând cu ziua 17 a ciclului menstrual, timp de 10 zile.
În caz de amenoree şi diagnostic pozitiv de sarcină, tratamentul trebuie
reluat cât mai rapid posibil, până în săptămâna 12 de sarcină.
Ameninţare de avort sau prevenirea avorturilor habituale prin insuficienţă
de secreţie luteală
Doza recomandată este de 200 - 400 mg progesteron pe zi, fracţionat în 2
prize, până în săptămâna 12 de sarcină.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la progesteron sau la oricare dintre excipienţii
medicamentului.
Insuficienţă hepatică severă (în cazul administrării pe cale orală).
Hemoragii vaginale de etiologie neprecizată.
Cancer de sân sau tumori benigne, diagnosticate sau suspectate.
Cancer al organelor genitale diagnosticat sau suspectat.
Tromboflebită, boală tromboembolică, accident vascular cerebral, acute sau
în antecedente.
Hematurie de etiologie neprecizată. https://bit.ly/3wImRDr

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

Ce este Rispolept și pentru ce se folosește
Rispolept aparţine unei clase de medicamente denumite "antipsihotice".

Rispolept se foloseste pentru urmatoarele boli:

 Schizofrenia, în care este posibil să vedeți, să auziți sau să simțiți lucruri care nu există

realitate, e posibil să cred lucruri care nu sunt adevărate sau să vă simțiți neobișnuit de

suspicios sau confuz

 Mania, în care vă puteți simți foarte exaltat, euforic (extrem de bucuros), agitat, entuziast sau

hiperactiv. Mania apare într-o boală numită "tulburare bipolară"

 Tratamentul de scurtă durată (până la 6 săptămâni) al agresivității de lungă durată la persoane cu

demenţă Alzheimer, care se rănesc pe sine sau pe alţii. Înainte de acesta, trebuie să se fi utilizat

tratament alternativ (nemedicamentoază)

 Tratament de scurtă durată (până la 6 săptămâni) al agresivității de lungă durată la copii și

adolescenți cu dizabilități intelectuale (cu vârsta de cel puțin 5 ani) și adolescenți cu tulburări de

confort.

Rispolept poate ajuta la atenuarea simptomele bolii și poate împiedica revenirea acestora. PENTRU ADMINISTRARE ORALĂ.

Soluţia se livrează cu o seringă (pipetă dozatoare). Aceasta trebuie să utilizeze pentru a vă ajuta să

măsurați cantitatea exactă de medicament de care aveți nevoie.

Urmați aceste pași:

1.Scoateți capacul cu sistemul de siguranță pentru copii. Împingeți în jos capacul din plastic cu filet

în timp ce îl răsuciți în sens opus acelor de ceasornic (Fig. 1)

2. Introducere în seringa în flacon (Figura 2)

3. On timp ce obțineți inelul inferior, trageți în sus inelul de la vârf până la semnul care corespunde

numărului de mililitri sau miligrame pe care trebuie să le administreze (Fig. 3)

4. Ținând inelul inferior, scoateți întreaga seringă din flacon (Fig. 4)

5. Goliți seringa în orice băutură nealcoolică, cu excepția ceaiului, apăsând în jos inelul de la vârf.

6. Onchideți flaconul

7. Clătiți seringa cu puțină apă. Posibilitate de reacție adversă

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacții adverse, cu toate că nu apar la toate

persoane.

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

SeptaNazal p/u copii spray naz. sol. 0,5mg+50mg/ml 10ml

1. Ce este SeptaNazal pentru copii şi pentru ce se utilizează

SeptaNazal pentru copii spray nazal conţine clorhidrat de xilometazolină şi dexpantenol. Clorhidratul de xilometazolină contractă rapid vasele de sânge din mucoasa nazală şi reduce congestia acesteia, precum şi secreţia de mucus. În acest fel, dispare senzaţia de blocaj al nasului. Dexpantenolul este un derivat al acidului pantotenic, o vitamină care permite vindecarea rănilor şi protejează mucoasa nasului.

SeptaNazal pentru copii este utilizat:

- pentru decongestionarea mucoasei din inflamaţiile nazale (rinite) şi pentru vindecarea leziunilor mucoasei,

- pentru ameliorarea inflamaţiei non-alergice a mucosei nazale (din rinita vasomotorie),

- pentru tratamentul respiraţiei nazale afectate după chirurgia nazală.

Acest medicament poate fi utilizat la copiii cu vârsta de la 2 ani până la 6 ani.

2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi SeptaNazal pentru copii

Nu luaţi SeptaNazal pentru copii:

- dacă copilul dumneavoastră este alergic la clorhidrat de xilometazolină, dexpantenol sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament,

- dacă copilul dumneavoastră are o inflamaţie uscată, cu formare de cruste, a mucoasei nazale (rhinitis sicca),

- dacă copilului dumneavoastră i s-a îndepărtat chirurgical glanda hipofiză sau i s-au efectuat alte intervenţii chirurgicale la care a fost expus meningele (membrana care acoperă creierul).

Acest medicament nu trebuie administrat la copiii cu vârsta sub 2 ani.

Atenţionări şi precauţii

Înainte să luaţi SeptaNazal pentru copii, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului:

- dacă copilul dumneavoastră ia inhibitori de monoaminooxidază (IMAO) sau alte medicamente care pot creşte tensiunea arterială,

- dacă copilul dumneavoastră are tensiune crescută în interiorul ochiului, în special glaucom cu unghi închis,

- dacă copilul dumneavoastră are boli cardiovasculare severe (de exemplu boală coronariană, tensiune arterială mare),

- dacă copilul dumneavoastră are o tumoră a medulosuprarenalei (feocromocitom),

- dacă copilul dumneavoastră are boli metabolice (de exemplu, activi tate crescută a glandei tiroide şi prezintă creştere a transpiraţiei, creştere a temperaturii corpului, creştere a numărului de bătăi ale inimii sau diabet zaharat),

- dacă copilul dumneavoastră are o boala metabolică numită porfirie.

- dacă copilul dumneavoastră are prostată mărită.

Utilizarea în rinita cronică se poate face numai sub supraveghere medicală din cauza pericolului de atrofie a mucoasei nazale.

Utilizarea incorectă sau excesul de spray poate determina reacţii adverse sistemice, în special la copii (vezi pct. Reacţii adverse posibile).

Nu este indicat să utilizaţi acest medicament la copilul dumneavoastră dacă deja foloseşte:

- orice alte medicamente pentru tratamentul gripei,

- orice alte medicamente pentru răceală şi tuse care conțin substanţe simpatomimetice (medicamente utilizate pentru tratarea congestiei nazale, cum sunt pseudoefedrină, efedrină, fenilefrină, oximetazolină, xilometazolină, tramazolină, nafazolină, tuaminoheptan). Utilizarea concomitentă a acestor medicamente împreună cu SeptaNazal pentru copii poate crește riscul reacţiilor adverse la nivelul sistemului cardiovascular şi sistemului nervos central.

Evitaţi contactul direct al medicamentului cu ochii.

Copii

Nu utilizaţi doze mai mari decât cele recomandate de către medic. Vă rugăm întrebaţi medicul despre durata tratamentului şi frecvenţa utilizării medicamentului la copii. SeptaNazal pentru copii este recomandat numai copiilor cu vârsta de 2 ani până la 6 ani. Pentru copiii cu vârsta de peste 6 ani, este disponibil SeptaNazal spray nazal cu doze mai mari de substanţe active. Dumneavoastră trebuie să supravegheaţi administrarea medicamentului la copilul dumneavoastră. Dacă copilul nu se simte mai bine, sau se simte mai rău după 3 zile de tratament, vă rugăm să vă adresaţi medicului.

SeptaNazal pentru copii împreună cu alte medicamente

Spuneţi medicului dumneavoastră sa farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente.

Utilizarea concomitentă a SeptaNazal pentru copii cu anumite medicamente pentru tratamentul depresiei (inhibitori ai monoaminooxidazei de tipul tranilciprominei sau antidepresive triciclice), precum şi cu medicamente care cresc tensiunea arterială, poate duce la creşterea tensiunii arteriale, ca rezultat al efectelor asupra sistemului cardiovascular al acestor substanţe.

Utilizarea concomitentă a SeptaNazal pentru copii şi a unor medicamente pentru tratamentul gripei sau pentru tuse şi răceală care conţin substanţe simpatomimetice (medicamente utilizate pentru tratarea congestiei nazale, cum sunt pseudoefedrină, efedrină, fenilefrină, oximetazolină, xilometazolină, tramazolină, nafazolină, tuaminoheptan) poate crește riscul reacţiilor adverse la nivelul sistemului cardiovascular şi sistemului nervos central.

Adresaţi-vă medicului înaintea utilizării SeptaNazal pentru copii, dacă copilul dumneavoastră utilizează oricare dintre aceste medicamente.

SeptaNazal pentru copii împreună cu alimente şi băuturi

Puteţi utiliza acest medicament cu sau fără alimente.

Sarcina, alăptarea şi fertilitatea

Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament. Acest medicament nu trebuie utilizat în timpul sarcinii deoarece nu există date privind siguranţa la gravide. Acest medicament nu trebuie utilizat în timpul alăptării, deoarece nu se cunoaşte dacă clorhidratul de xilometazolină trece în laptele matern.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Dacă este utilizat conform recomandărilor, nu se aşteaptă ca acest medicament să vă afecteze capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.

3. Cum să luaţi SeptaNazal pentru copii

Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum este descris în acest prospect sau cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Doza recomandată pentru copii cu vârsta de 2 ani până la 6 ani este de 1 puf în fiecare nară, de până la 3 ori pe zi, după necesităţi. Dozele depind de sensibilitatea individuală şi rezultatul clinic. Nu utilizaţi acest medicament mai mult de 7 zile. Puteţi relua tratamentul după o pauză de câteva zile.

Mod de administrare

- Înlăturaţi capacul protector. Înainte de prima utilizare sau dacă sprayul nu a mai fost utilizat de mult timp, pompaţi de câteva ori până la apariţia unui nor fin de substanţă.

- Introduceţi vârful dispozitivului în poziţie cât mai verticală posibil într-o nară şi pompaţi o dată. În timpul procedurii, cereţi copilului să respire pe nas. La nevoie, repetaţi procedura la cealaltă nară. După fiecare utilizare, ştergeţi vârful sprayului cu un şerveţel de hârtie şi puneţi la loc capacul protector.

Utilizarea prelungită sau utilizarea unor doze mari de medicament determină o umflare premanentă şi, posibil, subţierea mucoasei nazale. Pacienţii cu tensiune crescută în interiorul ochiului (glaucom), în special glaucom cu unghi închis, trebuie să se adreseze medicului înainte de a utiliza acest medicament.

Utilizarea la copii

Doza recomandată pentru copii cu vârsta de 2 ani până la 6 ani este de un puf în fiecare nară de până la 3 ori pe zi, după necesităţi. Vă rugăm întrebaţi întotdeauna medicul despre durata tratamentului la copii.

Dacă luaţi mai mult SeptaNazal pentru copii decât trebuie

Dacă luaţi mai mult medicament decât trebuie sau aţi înghiţit accidental cantităţi mari din acest medicament, pot apărea următoarele reacţii adverse: contracţie a pupilelor (mioză), dilatare a pupilelor (midriază), febră, transpiraţii, paloare a pielii , colorare albăstruie a buzelor (cianoză), greaţă, convulsii, probleme la nivelul inimii şi vaselor de sânge (creştere a frecvenţei bătăilor inimii, scădere a frecvenţei bătăilor inimii, tulburări ale ritmului inimii, colaps circulator, stop cardiac, creştere a tensiunii arteriale), afecţiuni respiratorii (edem pulmonar, probleme cu respiraţia) şi tulburări psihice.

De asemenea, puteţi avea somnolenţă, scădere a temperaturii corpului, reducere a numărului bătăilor inimii şi scădere a tensiunii arteriale, oprire a respiraţiei şi comă.

Dacă observaţi oricare dintre aceste simptome, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră.

Dacă uitaţi să luaţi SeptaNazal pentru copii

Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.

Dacă încetaţi să luaţi SeptaNazal pentru copii

Puteţi întrerupe utilizarea SeptaNazal pentru copii atunci când nu mai aveţi nevoie.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

4. Reacţii adverse posibile

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane):

- reacţii de hipersensibilitate, cum sunt umflare a pielii şi mucoaselor, erupţii trecătoare ale pielii , mâncărimi.

Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane):

- palpitaţii (conştientizare a bătăilor inimii), tahicardie (bătăi mai frecvente ale inimii), tensiune arterială crescută (hipertensiune arterială).

Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane):

- agitație, tulburări ale somnului, oboseală (somnolență, sedare), dureri de cap, halucinații (în special la copii),

- tulburari ale ritmului inimii (aritmii),

- umflare a mucoasei nazale (după întreruperea tratamentului), sângerări nazale,

- episoade convulsive (convulsii, în special la copii).

Cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile):

- arsuri şi uscaciune a mucoasei nazale, strănut.

Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.

5. Cum se păstrează SeptaNazal pentru copii

Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.

Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

Termen de valabilitate după prima deschidere a flaconului: 3 luni.

Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii

Ce conţine SeptaNazal pentru copii

- Substanţele active sunt: clorhidrat de xilometazolină şi dexpantenol. Fiecare ml de spray nazal, soluţie, conţine clorhidrat de xilometazolină 0,5 mg şi dexpantenol 50 mg. Un puf de 0,1 ml spray nazal, soluţie, conţine clorhidrat de xilometazolină 0,05 mg şi dexpantenol 5,0 mg.

- Celelalte componente (excipienţi) sunt: dihidrogenofosfat de potasiu, fosfat disodic dodecahidratat şi apă purificată.

Cum arată SeptaNazal pentru copii şi conţinutul ambalajului

Soluţie limpede, incoloră.

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

Lornoxicam 8mg pulb.solv.sol.inj. N10 + 2ml N10 (Rompharm)

Lornoxicam Rompharm este un medicament antiinflamator nesteroidian (AINS) şi antireumatic din
clasa derivaţilor de oxicam. Este destinat tratamentului de scurtă durată al durerii acute uşoară până la
moderată atunci când administrarea orală este improprie.

Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Lornoxicam Rompharm
Nu utilizaţi Lornoxicam Rompharm
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la lornoxicam sau la oricare dintre celelalte componente ale
acestui medicament (enumerate la pct. 6);
- dacă suferiţi de trombocitopenie;
- dacă sunteţi hipersensibil la alte AINS, inclusiv la acidul acetilsalicilic;
- dacă suferiţi de insuficienţă cardiacă severă;
- dacă suferiţi de sângerare gastro-intestinală, sângerare cerebro-vasculară sau alte tulburări de
sângerare;
- dacă aţi avut în trecut sângerare sau perforare gastro-intestinală legate de terapia anterioară cu
AINS;
- dacă suferiţi de ulcer peptic activ sau aţi avut în trecut ulcer peptic recidivat;
- dacă suferiţi de insuficienţă severă a funcţiei ficatului;
- dacă suferiţi de insuficienţă severă a funcţiei rinichilor;
- dacă sunteţi în ultimele trei luni de sarcină.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Lornoxicam Rompharm adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau
asistentei medicale:
- dacă aveţi insuficienţă a funcţiei rinichilor;
2
- dacă aveţi istoric de tensiune arterială crescută şi/sau insuficienţă cardiacă, precum şi retenţie de
fluide şi edem;
- dacă suferiţi de colită ulceroasă sau boală Crohn;
- dacă aţi avut în trecut tendinţă de sângerare.
Dacă suferiţi de tulburări de coagulare a sângelui, funcție a ficatului afectată, ca de exemplu ciroza
hepatică, dacă sunteţi vârstnic sau veţi fi tratat cu Lornoxicam Rompharm mai mult de 3 luni, medicul
dumneavoastră vă poate monitoriza prin analize de laborator efectuate frecvent.
Dacă urmează să fiţi tratat cu heparină sau tacrolimus concomitent cu Lornoxicam Rompharm, vă
rugăm să informaţi medicul în legătură cu medicaţia dumneavoastră actuală.
Lornoxicam Rompharm nu trebuie utilizat concomitent cu alte AINS, precum acidul acetilsalicilic,
ibuprofen şi inhibitori de COX-2. Dacă aveţi nelămuriri, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau
farmacistului.
Dacă aveţi orice simptome abdominale neobişnuite, precum sângerare abdominală, reacţii pe piele,
cum sunt erupţie trecătoare pe piele, leziuni ale mucoaselor sau alte semne de hipersensibilitate,
trebuie să încetaţi să mai luaţi Lornoxicam Rompharm şi să contactaţi imediat medicul.
Medicamentele cum sunt Lornoxicam Rompharm se pot asocia cu o mică creştere a riscului de atac de
cord („infarct miocardic") sau de accident vascular cerebral. Orice risc are probabilitate mai mare de
apariţie în cazul dozelor mari şi a tratamentului prelungit. Nu depăşiţi doza sau durata tratamentului
recomandate.
Dacă aveţi probleme cu inima, aţi avut un accident vascular cerebral sau credeţi că puteţi prezenta risc
pentru aceste afecţiuni (de exemplu, dacă aveţi tensiune arterială crescută, diabet zaharat, valori mari
ale colesterolului sau sunteţi fumător) trebuie să discutaţi despre tratament cu medicul dumneavoastră
sau cu farmacistul.
Copii şi adolescenţi
Lornoxicam Rompharm nu este recomandat pentru utilizare la copiii şi adolescenţi (cu vârsta sub 18
ani) datorită lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea.
Lornoxicam Rompharm împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să
utilizaţi orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripție medicală.
Lornoxicam Rompharm poate interfera cu alte medicamente.
O atenţie deosebită trebuie acordată în cazul în care vi se administrează oricare din următoarele
substanţe:
- Cimetidină
- Anticoagulante, cum sunt heparina, fenoprocumona
- Corticosteroizi
- Metotrexat
- Litiu
- Imunosupresoare, cum sunt ciclosporina, tacrolimus
- Medicamente pentru inimă, cum sunt digoxină, inhibitori ai ECA, blocante beta-adrenergice
- Diuretice
- Antibiotice chinolonice
- Antiagregante plachetare
- AINS, cum sunt ibuprofen, acid acetilsalicilic
- Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)
- Sulfonilureice
- Inductori şi inhibitori ai izoenzimelor CYP2C9
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
3
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă,
adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Lornoxicam Rompharm nu este recomandat la femeile aflate în primele şase luni de sarcină şi de către
cele care alăptează. Nu trebuie să luaţi Lornoxicam Rompharm în timpul ultimelor trei luni de sarcină.
Utilizarea Lornoxicam Rompharm poate afecta fertilitatea şi nu este recomandată la femeile care
încearcă să rămână gravide. Trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului cu Lornoxicam
Rompharm la femeile care întâmpină dificultăţi în a rămâne gravide sau care sunt investigate pentru
infertilitate.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Lornoxicam Rompharm nu are influenţă sau are o influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce
vehicule sau de a folosi utilaje.
Lornoxicam Rompharm conţine mai puţin de 1 mmol (23 mg) sodiu per doză, adică practic „nu
conţine sodiu”.
3. Cum să utilizaţi Lornoxicam Rompharm
Utilizaţi întotdeauna Lornoxicam Rompharm exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie
să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Adulți
Doza recomandată este de 8 mg i.v. sau i.m. Doza zilnică maximă nu trebuie să depășească 16 mg.
Unii pacienți pot avea nevoie de încă 8 mg în prima zi a tratamentului.
Lornoxicam Rompharm 8 mg pulbere pentru soluţie injectabilă trebuie dizolvat în cei 2 ml de solvent
însoţitor pentru soluţie injectabilă, înainte de utilizare.
Lornoxicam Rompharm 4 mg/ml soluţie injectabilă este destinat injectării intramusculare (i.m.) sau
intravenoase (i.v.).
Soluţia trebuie administrată lent pe durata a cel puţin 15 secunde în cazul injectării i.v. şi a cel puţin 5
secunde în cazul injectării i.m.
Lornoxicam Rompharm 4 mg/ml soluție injectabilă trebuie administrat întotdeauna separat, cu
excepția cazului în care se dovedește compatibilitatea.
Dacă primiţi mai mult Lornoxicam Rompharm decât trebuie
Vă rugăm să contactaţi medicul sau farmacistul dacă credeți că vi s-a administrat mai mult
Lornoxicam Rompharm decât vi s-a prescris.
În cazul unui supradozaj, puteţi avea următoarele manifestări: greaţă, vărsături, simptome asociate cu
sistemul nervos central (precum ameţeli, tulburări de vedere).
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare referitoare la utilizarea acestui medicament, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Medicamentele precum Lornoxicam Rompharm se pot asocia cu o creştere mică a riscului de atac de
cord („infarct miocardic”) sau de accident vascular cerebral.
4
Cele mai frecvente reacţii adverse ale Lornoxicam Rompharm includ greață, dispepsie, indigestie,
durere abdominală, vărsături și diaree.
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane)
Cefalee ușoară și tranzitorie, amețeli, greață, dureri abdominale, dispepsie, diaree, vărsături.
Mai puțin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane)
Anorexie, insomnie, depresie, conjunctivită, vertij, tinitus, palpitații, tahicardie, înroșirea feței,
constipație, flatulență, eructație, gură uscată, gastrită, ulcer gastric, dureri abdominale superioare, ulcer
duodenal, ulcerații la nivelul gurii, creștere în testele funcționale hepatice pentru GPT (ALT) sau GOT
(AST), erupție trecătoare pe piele, mâncarime, hiperhidroză, erupție pe piele eritematosă, urticarie,
alopecie, artralgie, poliartrită reumatoidă, artroză, stare generală de rău, edem al feţei, modificări ale
greutății, edem, rinită.
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane)
Faringită, anemie, trombocitopenie, leucopenie, hipersensibilitate, confuzie, nervozitate, agitație,
somnolență, parestezie, disgeuzie, tremor, migrene, tulburări vizuale, hipertensiune arterială, bufeuri,
hemoragie, hematom, dispnee, tuse, melenă, hematemeză, stomatită, esofagită, reflux gastroesofagian,
disfagie, stomatită aftoasă, glosită, funcție a ficatului anormală, dermatită, dureri osoase, spasme
musculare, mialgii, nicturie, tulburări de micțiune, astenie, timp de sângerare prelungit, purpură,
bronhospasm, creşterea nivelului de uree şi creatinină din sânge, ulcer peptic perforat.
Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane) Leziune hepatocelulară, echimoză, edem și
reacții buloase, sindrom Stevens-Johnson, necroliză epidermică toxică.
Raportarea reacțiilor adverse
Dacă manifestați orice reacții adverse, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice posibile reacții adverse nemenționate în acest prospect. De asemenea, puteți
raporta reacțiile adverse direct la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
din România
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
București 011478- RO
e-mail: [email protected]
Website: www.anm.ro
Raportând reacțiile adverse, puteți contribui la furnizarea de informații suplimentare privind siguranța
acestui medicament.
5. Cum se păstrează Lornoxicam Rompharm
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
A nu se păstra la temperaturi peste 25°C.
Păstraţi flaconul în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.
Soluție reconstituită:
Stabilitatea chimică și fizică în timpul utilizării a fost demonstrată pentru 24 de ore la 25°C.
Nu utilizați acest medicament dacă observați semne vizibile de deteriorare.
Din punct de vedere microbiologic, cu excepția cazului în care metoda de reconstituire/diluare exclude
riscul contaminării microbiene, medicamentul trebuie utilizat imediat. Dacă nu este utilizat imediat,
perioada de depozitare și condițiile înainte de utilizare sunt responsabilitatea utilizatorului.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie sau pe eticheta flaconului după
EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
5
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să
aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Lornoxicam Rompharm
Flaconul de Lornoxicam Rompharm:
- Substanța activă este lornoxicam.
Un flacon cu pulbere conține lornoxicam 8 mg.
Soluția reconstituită: Un ml conține lornoxicam 4 mg.
- Celelalte componente sunt manitol (E421), trometamol, edetat disodic.
Fiola de solvent:
- Fiola de solvent conține apă pentru preparate injectabile.
Cum arată Lornoxicam Rompharm şi conţinutul ambalajului
Lornoxicam Rompharm este un aglomerat/pulbere de culoare galbenă, sterilă şi solventul este o soluție
sterilă, limpede și incoloră, practic lipsită de particule vizibile.
După reconstituire, soluția injectabilă este un lichid steril, galben, limpede.
Lornoxicam Rompharm este distribuit ca set care conține 1 flacon de pulbere pentru soluție injectabilă
și 1 fiolă de solvent pentru soluție injectabilă ambalate împreună într-un suport de protecție din PVC.
Dimensiunile ambalajului sunt 1, 5, 6 și 10 seturi.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricantul
S.C. Rompharm Company S.R.L.
Str. Eroilor, nr. 1A, Otopeni, cod 075100, Jud. Ilfov
România

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

Indicaţii terapeutice
- Ulcer duodenal;
- ulcer gastric benign;
- boala de reflux gastro-esofagian;
- alte maladii însoţite de hipersecreţia sucului gastric (de ex., sindromul Zollinger-Ellison);
- profilaxia recidivelor ulceroase;
- profilaxia sindromului de aspiraţie în anestezia generală (sindrom Mendelson).
Doze şi mod de administrare
Doze
Ulcer duodenal
Pentru tratamentul ulcerului duodenal acut doza recomandată este de 40 mg famotidină o dată pe zi,
seara la culcare sau câte 20 mg de 2 ori pe zi (seara şi dimineaţa) timp de 4-8 săptămâni. La
majoritatea pacienţilor care urmează această schemă de administrare, remisiunea se produce în
decurs de 4 săptămâni. În cazul pacienţilor la care ulcerul nu s-a vindecat complet după 4 săptămâni
de tratament, se recomandă continuarea acestuia pe perioada următoarelor 4 săptămâni.
Ulcer gastric benign
Doza recomandată este de 40 mg famotidină o dată pe zi, seara la culcare, timp de 4-8 săptămâni.
Profilaxia recidivelor ulceroase
Doza recomandată este de 20 mg famotidină o dată pe zi, seara la culcare.
Boala de reflux gastro-esofagian
Doza recomandată este de 20 mg famotidină de 2 ori pe zi (seara şi dimineaţa) timp de 6-12
săptămâni. Când refluxul gastro-esofagian este asociat cu prezenţa de inflamaţii esofagiene, se
recomandă 20-40 mg famotidină, timp de 12 săptămâni.
Sindromul Zollinger-Ellison
La pacienţii care nu au fost trataţi anterior cu preparate antisecretorii, doza iniţială uzuală este de 20
mg famotidină fiecare 6 ore. Apoi dozajul trebuie corejat în funcţie de starea clinică a pacientului.
La pacienţii trataţi anterior cu alţi antagonişti H2, Quamatel se poate administra în locul acestora, în
doză mai mare decât doza iniţială recomandată de 20 mg famotidină fiecare 6 ore.
Tratamentul va continua până la ameliorarea simptomelor clinice.
În anestezia generală, pentru a preveni sindromul de aspiraţie
Se recomandă 40 mg famotidină, seara înainte de operaţie sau dimineaţa, în ziua operaţiei.
Grupuri speciale de pacienţi
Insuficienţă renală
Preparatul se va administra cu precauţie în insuficienţă renală, deoarece famotidina se elimină
preponderent pe cale renală. Dacă clearance-ul creatininei constituie <30 ml/min sau nivelul
plasmatic al creatininei >3 mg/100 ml, atunci doza nictemerală a preparatului trebuie redusă până la
20 mg, sau se va creşte intervalul între prize până la 36-48 ore.
Copii
Nu există date suficiente privind inofensivitatea şi eficacitatea preparatului.
Vârstnici
Nu este necesară modificarea dozei preparatului în funcţie de vârstă.
Modul de administrare
Comprimatele Quamatel se înghit întregi, fără a fi fărămiţate, cu un pahar de apă, indiferent de
consumul de alimente.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct 6.1.
A fost observată o sensibilitate încrucişată în această clasă de compuşi. Prin urmare, Quamatel nu
trebuie administrat la pacienţii cu antecedente de hipersensibilitate la alţi antagonişti ai receptorilor
H2.
https://bit.ly/35N7AGt

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

1.    Ce este Melipramin comprimate filmate şi pentru ce se utilizează
Substanţa activă a Melipramin este imipramina, care se atribuie unui grup de medicamente numite antidepresive triciclice. Melipramin - medicament, care acţionează asupra sistemul nervos central. Este predestinat pentru tratamentul tuturor formelor de depresie, de asemenea tulburărilor de panică. La copii preparatul poate fi administrat în calitate de terapie adjuvantă temporară în enurezis nocturn cu condiţia excluderii tulburărilor organice.

2.    Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Melipramin comprimate filmate
Nu utilizaţi Melipramin:
•    dacă sunteţi alergic la imipramină (substanța activă), alte antidepresive triciclice înrudite sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6).
•    dacă utilizaţi sau aţi utilizat în ultimele trei săptămâni antidepresive pe baza de inhibitori MAO (monoaminooxidazei), care se utilizează în tratamentul depresiei;
•    dacă recent aţi avut infarct miocardic, tulburări de conducere cardiacă sau aritmii cardiace;
•    dacă vă aflaţi în dispoziţie foarte crescută (fază maniacală a bolii dumneavostră);
•    dacă aveţi tulburări renale sau hepatice grave;
•    dacă aveţi urinare dificilă, însoţită de retenţie de urină;
•    dacă aveţi presiune intraoculară crescută (glaucom cu unghi închis);
•    dacă aveţi porfirie (boala genetică, care interferează cu metabolismul hemoglobinei celulelor roşii din sânge, care este însoţită de apariţia unor bule pe piele, dureri abdominale, şi afectarea funcţiei cerebrale);
•    Melipramin este contraindicat la copii cu vârsta până la 6 ani.

Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Melipramin, consultaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul.
Spuneţi medicul dumneavoastră dacă aveţi oricare dintre următoarele boli:
-    alte boli psihice (schizofrenie, depresie maniacală);
-    tratamentul de dependenţă alcoolică;
-    administrarea preparatelor antiepileptice;
-    hiperplazia prostatei;
-    creşterea tensiunii intraoculare (glaucom);
-    constipaţie severă;
-    hipertireoză (funcţia crescută a glandei tiroide) sau tratamentul cu preparatele hormonilor glandei tiroide;
-    epilepsie sau leziuni cerebrale în antecedente;
-    boli cardio-vasculare sau tensiune arterială joasă;
-    boli hepatice şi/sau renale, tumoare suprarenală (feocromocitom sau neuroblastom);
-    utilizarea lentilelor de contact, deoarece reducerea secreţiei lichidului lacrimal poate cauza la lezarea epiteliului cornean;
-    terapia electroconvulsivă;
-    diabet zaharat, deoarece nivelul de zahăr în sânge se poate modifica în timpul tratamentului cu Melipramin.
-    Vârstnici sau vârsta sub 18 ani, deoarece reacțiile advesre sunt mai accentuate la aceste grupe de vârstă.
În timpul tratamentului trebuie de avut în vedere:
-    dacă aveţi orice intervenţie chirurgicală planificată, spuneţi medicului dumneavoastră (anestezist, stomatolog) că luaţi Melipramin. Acest lucru este important din cauza riscului crescut de scădere a tensiunii arteriale sau de dezvoltare a aritmiilor în timpul anesteziei.
-    În timpul tratamentului de lungă durată a depresiei s-a înregistrat o creştere a incidenţei cariilor dentare. De aceea se recomandă consultarea sistematică a medicului stomatolog.
-    Melipramin poate cauza fotosensibilitate. În timpul tratamentului se va evita expunerea la razele solare intense.
-    Pentru a evita dezvoltarea reacţiilor adverse şi reacţiilor nedorite, de asemenea cu scopul de depistare precoce, înainte şi în timpul tratamentului se recomandă controlul tensiunii arteriale, ECG şi de efectuat analize de laborator (probele funcţionale hepatice, analiza sângelui).
-    În timpul tratamentului cu antidepresive (în special la vârstnici) poate să scadă, comparativ cu nivelul normal, concentraţia sodiului în sânge; la simptome se atribuie: insomnie, confuzie mintală, convulsii.
-    La copii, care utilizează imipramina pentru tratamentul enurezisului nocturn pot să se dezvolte tulburări de comportament.
-    La întreruperea bruscă a tratamentului pot să se dezvolte simptome de întrerupere (greaţă, dureri de cap, stare generală de rău, nelinişte, anxietate, tulburări de somn, tulburări de mişcare, aritmie), în special la copii, de aceea nu modificaţi regimul de dozare fără recomandaţia medicului.

Gânduri de suicid şi agravarea depresiei sau anxietăţii
Dacă aveţi depresie şi / sau anxietate, este posibil să aveţi gânduri de auto-vătămare sau suicid. Aceasta este mai caracteristic la începutul tratamentului cu antidepresive, deoarece preparatele de acest tip necesită o perioadă pentru manifestarea efectului terapeutic (de regulă aproximativ 2 săptămâni, dar şi mai multe). Acest fenomen este mult mai probabil observat în următoarele condiţii:
-    Dacă aţi marcat anterior gânduri de suicid sau auto-vătămare.
-    Dacă sunteţi o persoană tânără. Rezultatele anumitor studii clinice au arătat existenţa unui risc accentuat de comportament suicidar în cazul terapiei cu antidepresive la pacienţi cu vârsta sub 25 de ani cu tulburări psihice.
În cazul în care aveţi gânduri de auto-vătămare sau sinucidere, indiferent de moment, contactaţi-vă imediat medicul sau adresaţi-vă fără întârziere unui spital.
Poate fi util să vă adresaţi unei rude sau unui prieten apropiat, căruia să-i spuneţi că vă simţiţi deprimat sau că suferiţi de o tulburare de anxietate şi pe care să-l rugaţi să citească acest prospect. În acelaşi timp, puteţi ruga persoana respectivă să vă spună dacă nu consideră că starea dvs. de depresie sau anxietate s-a agravat sau dacă o îngrijorează vreo modificare apărută în comportamentul dumneavoastră.

Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
Melipramin este contraindicat copiilor cu vârsta sub 6 ani.

Melipramin împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente.
Trebuie să informaţi medicul dumneavoastră, dacă planificaţi să începeţi să luaţi orice alte medicamente (în special cu influenţă asupra sistemul nervos central) în timpul unui curs de tratament cu Melipramin sau timp de 1 lună după încetarea utilizării lui:
-    Medicamente antiepileptice, cum ar fi barbiturice, fenitoina, carbamazepina, fenobarbital.
-    Sedative si hipnotice, care aparţin grupului de benzodiazepine (cum ar fi diazepam, nitrazepam, oxazepam, alprazolam).
-    Alte medicamente pentru tratarea depresiei, precum inhibitori selectivi de recaptare a serotoninei (SSRI); astfel de medicamente includ fluoxetină, fluvoxamină.
-    Disulfiram - un medicament pentru tratamentul dependenţei de alcool.
-    Metilfenidat - un medicament pentru tratamentul tulburărilor psihiatrice.
-    Anticoagulante (medicamente pentru a reduce coagularea sângelui), cum ar fi warfarina;
-    Preparate pentru tratamentul alergiilor (antihistaminice);
-    Altretamină (un medicament pentru tratamentul neoplasmelor maligne);
-    Apraclonidina (un medicament pentru tratamentul glaucomului);
-    Baclofen (un medicament care relaxează muşchii);
-    Analgezicele, precum nefopam, tramadol, codeină, dihidrocodeină;
-    Medicamente pentru tratamentul bolilor de inimă, cum ar fi diltiazem, verapamil, labetalol, propranolol, chinidina, propafenonă, flecainidă;
-    Preparate pentru tratamentul anginei pectorale (spray-uri pe bază de nitrat aplicat sub limbă);
-    Preparate pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, cum ar fi guanetidina, debrisochina, betanidin, metildopa, rezerpina, clonidina, diuretice;
-    Preparate pentru tratamentul tulburărilor mentale şi emoţionale, cum ar fi tioridazina, clorpromazina;
-    Cimetidina (remediu pentru reducerea acidităţii în boala ulceroasă);
-    Preparate pentru tratamentul bolii Parkinson (entacaponă sau selegelină, biperidin);
-    Contraceptive orale şi preparate pentru terapia de substituţie hormonală;
-    Preparate, care conţin hormoni a glandei tiroide;

-    Preparate care scad pofta de mâncare;
-    Simpatomimetice, de exemplu adrenalină (epinefrină), efedrină, izoprenalină, noradrenalină (norepinefrină), fenilefrină şi fenilpropanolamină (aceste medicamente pot fi utilizate în răceală sau pentru anestezie locală);
-    Ritonavir (preparate pentru tratamentul infecţiei HIV).

Niciodată nu luaţi Melipramin în asociere cu antidepresive, inhibitori MAO (monoaminooxidază), deoarece la administrarea lor concomitentă se pot dezvolta reacţii adverse severe, cu următoarele simptome posibile: criză hipertensivă, febră înaltă, fasciculaţii musculare, excitabilitate, accese convulsive, delir şi comă.
Din punct de vedere a siguranţei tratamentul cu preparatul Melipramin nu trebuie iniţiat mai devreme, decât peste 3 săptămâni după întreruperea utilizării inhibitorilor MAO (cu excepţia moclobemidei, inhibitor MAO, reversibil, după întreruperea terapiei ei este suficient un interval de 24 ore). De asemenea un interval de 3 săptămâni trebuie respectat la transferarea pacientului de la tratamentul cu imipramină la cel cu inhibitorii MAO. Reluarea curei de tratament, cu Melipramin şi inhibitorii MAO trebuie efectuată iniţial în doze mici, care se cresc treptat de medicul dumneavoastră.

Utilizarea Melipramin cu alimente, băuturi şi alcool
Este interzis consumul de băuturi alcoolice pe tot parcursul tratamentului cu Melipramin.

Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, informaţi medicul sau farmacistul până la iniţierea administrării preparatului.
Comprimatele Melipramin se vor lua numai după consultarea cu medicul dumneavoastră cu evaluarea raportului potenţialelor beneficii şi riscul pentru copilul nenăscut.
Sarcina
Nu există date clinice privind siguranţa administrării de Melipramin în sarcină. Deoarece au existat rapoarte izolate despre o posibilă legătură între utilizarea antidepresivelor triciclice şi dezvoltării malformaţiilor congenitale la făt, administrarea acestor preparate în timpul sarcinii trebuie evitată.
Nou-născuţii ale căror mame au utilizat imipramina până la naştere au manifestat dispnee, letargie, accese de dureri abdominale (colici), iritabilitate, hipotensiune arterială sau hipertensiune arterială, tremor sau spasme pe parcursul primelor câteva ore sau zile. Dacă este posibil, pentru evitarea acestor simptome, doza de imipramină trebuie redusă treptat până la sistarea preparatului, cu cel puţin cu 7 săptămâni înainte de data calculată a naşterii.
Alăptarea
Imipramina se excretă în laptele matern, de aceea administrarea preparatului în perioada de alăptare este contraindicată, cu excepţia cazurilor, când tratamentul este absolut necesar. În acest caz se întrerupe alăptarea la sân.

Înainte de a lua orice medicament consultaţi medicul dumneavoastră.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Tratamentul cu Melipramin comprimate filmate este legat cu risc de accidentare mărit, de aceea la iniţierea curei de tratament şi ulterior pe o perioadă determinată de medic se interzice conducerea vehiculelor şi folosirea utilajului. Durata şi gradul restricţiilor ulterioare sunt determinate individual de către medic.

Melipramin comprimate filmate conţine lactoză. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.

3.     Cum să luaţi Melipramin comprimate filmate
Luaţi întotdeauna acest preparat exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră și pe o perioadă de timp stabilită de medic. Dacă nu sunteţi sigur trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.
Regimul de dozare
Doza se ajustează în mod individual în funcţie de caracterul şi particularităţile pacientului.
Dacă nu există recomandaţii speciale ale medicului, doza uzuală a preparatului este următoare:
Depresie
Doza iniţială uzuală constituie 1-3 x 25 mg/zi. Ulterior sub controlul medicului poate fi crescută treptat până la 150-200 mg/zi (în cazuri excepţionale şi la pacienţii trataţi în staţionar, până la 300 mg/zi).
Ca şi în cazul tratamentului cu alte antidepresive, pentru atingerea efectului terapeutic scontat sunt necesare cel puţin 3-4 săptămâni.
Doza uzuală de întreţinere constituie 50-100 mg/zi. Durata minimă recomandată a tratamentului cu doza de întreţinere a preparatului constituie 6 luni.
Pacienții cu vârsta peste 60 ani
La aceşti pacienţi poate să se înregistreze hipersensibilitate la dozele recomandate, de aceea tratamentul lor se va iniţia cu doza minimă eficace. Ulterior doza iniţială se va creşte treptat, în majoritatea cazurilor atingând până la doza de 50-75 mg/zi. Se recomandă de a atinge doza optimă timp de 10 zile şi se trebuie menţinută până la sfârşitul terapiei.
Atacuri de panică
Tratamentul trebuie iniţiat cu cea mai mică doză eficace. Doza preparatului Melipramin se creşte treptat în majoritatea cazurilor până la 75-100 mg/zi (în cazuri excepţionale - până la 200 mg/zi). Durata minimă a tratamentului constituie 6 luni.
Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
Preparatul poate fi administrat doar la copii cu vârsta peste 6 ani şi exclusiv în calitate de terapie adjuvantă temporară a enurezisului nocturn, cu condiţia excluderii tulburărilor organice. Preparatul trebuie utilizat exclusiv conform recomandaţiilor medicului, luând în considerare vârsta si greutatea copilului. Regimul de dozare recomandat:
•    Copii cu vârsta sub 6 ani: preparatul nu trebuie administrat la acest grup de vârstă.
•    6-8 ani (masa corporală 20-25 kg): 25 mg/zi;
•    9-12 ani (masa corporală 25-35 kg): 25-50 mg/zi;
•    copii cu vârsta peste 12 ani şi masa corporală peste 35 kg: 50-75 mg/zi.
La copii doza zilnică de preparat nici într-un caz nu trebuie să depăşească 2,5 mg/kg.
Copiilor sub 6 ani nu trebuie să li se prescrie imipramină.
Doza zilnică a preparatului se recomandă de administrat într-o priză, după mese, înainte de somn.
Dacă enurezisul nocturn se înregistrează la începutul nopţii, doza zilnică se recomandă de administrat în 2 prize - după amiază şi înainte de somn. Durata tratamentului nu trebuie să depăşească 3 luni. În funcţie de modificarea tabloului clinic doza de întreţinere poate fi redusă.

Dacă luaţi mai mult Melipramin comprimate filmate decât trebuie
Dacă dumneavoastră aţi luat mai mult Melipramin decât v-a fost indicat, adresaţi-vă imediat la medic.
Simptome:  amețeli,  somnolenţă,  stupoare,  stare  comatoasă,  tulburări  de  mişcare, mişcări involuntare, nelinişte, agitaţie, intensificarea reflexelor, rigiditate musculară, accese convulsive, hipotensiune arterială (tensiune arterială scăzută), bătăi frecvente ale inimii, aritmii, tulburări de conductibilitate cardiacă, şoc (înrăutăţirea aprovizionării cu oxigen şi tulburarea funcţiei diferitor sisteme ale organismului), insuficienţă cardiacă, deprimarea respiraţiei, cianoză, vomă, febră, transpiraţie, dilatarea pupilelor, reducerea sau întreruperea urinării, în cazuri foarte rare - stop cardiac.
Tratament: în cazul suspectării unei supradozări cu imipramină persoana trebuie transportat de urgenţă în staţionar. Este absolut necesară monitorizarea medicală riguroasă timp de cel puţin de 72 ore. Deoarece preparatul poate reţinere evacuarea conţinutului gastric (cu 12 ore şi mai mult), până la sosirea ambulanţei este foarte importantă, eliminarea cât mai rapidă a preparatului din stomac, prin inducerea vomei (dacă pacientul este conştient). Se interzice inducerea vomei la persoanele inconştiente cu confuzie mintală sau în timpul acceselor convulsive.

Dacă uitaţi să utilizaţi Melipramin comprimate filmate
Dacă aţi uitat să luaţi o doză, luaţi doza respectivă imediat ce vă amintiţi. Dacă aţi uitat să luaţi medicamentul la ora obişnuită, nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată, deoarece creşte riscul de supradozaj.

Dacă încetaţi să utilizaţi Melipramin comprimate filmate
Nu întrerupeţi tratamentul cu Melipramin decât dacă medicul vă va spune să o faceţi, chiar dacă vă simţiţi mai bine. Este important să continuaţi tratamentul pe toată perioada definită de medic. La sfârşitul curei de tratament întreruperea administrării Melipramin comprimate filmate se va efectua prin reducerea treptată a dozei, deoarece întreruperea bruscă a tratamentului poate cauza următoarele simptome: greaţă, dureri de cap, stare generală de rău, agitaţie, anxietate, tulburări de somn, aritmie, tulburări de mişcare, înregistrate în special la copii.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

4.    Reacţii adverse posibile
Ca şi alte medicamentele, acest preparat poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Reacţiile adverse, înregistrate în tratamentul cu acest preparat, de regulă sunt nesemnificative, de scurtă durată, dispar de sine stătător la prelungirea terapiei şi nu necesită întreruperea ei. Trebuie de avut în vedere, că majoritatea din reacţiile adverse enumerate mai jos pot fi simptome ale maladiei, şi cu ameliorarea stării dumneavoastră şi reduce şi severitatea lor. Dacă orice reacţie adversă devine gravă, adresaţi-vă la medicul dumneavoastră.
Dacă aveţi oricare dintre următoarele simptome, încetaţi imediat să luaţi comprimatele Melipramin şi consultaţi un medic:
-    Reacţie alergică severă cu tulburări respiratorii,
-    Ameţeli sau pierderea conştienţei, include şi scădere a tensiunii arteriale,
-    Modificări din partea tegumentelor (înroşire, durere, prurit),
-    Edem al buzelor, gurii, gâtului,
-    Inflamaţia plămânilor, care determină insuficienţă de aer, tuse şi febră.
Reacţiile adverse severe se înregistrează în cazuri rare (pot afecta 1 până la 10 din 10000 de persoane).
Reacţiile adverse înregistrate în timpul tratamentului cu Melipramin, sunt enumerate mai jos conform clasificării pe aparate, sisteme şi organe:
Foarte frecvente (pot afecta cel puţin 1 pacient din 10)
Frecvente (pot afecta 1 până la 10 pacient din 100)
Mai puţin frecvente (pot afecta 1 până la 10 pacient din 1000)
Rare (pot afecta 1 până la 10 pacient din 10000)
Foarte rare (pot afecta cel puţin 1 pacient din 10000)
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Dacă observaţi oricare dintre următoarele reacţii adverse, informaţi imediat medicului dumneavoastră, deoarece este posibil să aveţi nevoie de asistenţă medicală:
Frecvente
•    Psihoză: dacă vedeţi sau auziţi ceva care nu este cu adevărat (halucinaţii), stare de manie (stare de dispoziţie neadecvat crescută).
•    Tulburări de ritm cardiac
Rare
•    Rigiditate musculară, convulsii, mişcări involuntare.
•    Infecţii frecvente cu febră şi dureri de gât (datorită reducerii numărul de celule albe din sânge).
•    Icter,  reacţii cutanate (mâncărime, roşeaţă).

La utilizarea comprimatelor de Melipramin de asemenea pot să se dezvolte următoarele reacţii adverse:
Foarte frecvente
•    Creşterea greutăţii corporale;
•    Tremor;
•    Tulburări de acomodare, vedere înceţoşată;
•    Creşterea frecvenţei pulsului;
•    Scăderea tensiunii arteriale la ridicarea în picioare, ceea ce duce la ameţeli;
•    Bufeurile;
•    Constipaţie;
•    Uscăciunea gurii;
•    Transpiraţie crescută.
Frecvente
•    Lipsa poftei de mâncare;
•    Confuzie mintală (este mai caracteristic la vârstnici şi la pacienţii cu boala Parkinson);
•    Dezorientare şi halucinaţii;
•    Trecerea bruscă în dispoziţie ridicată;
•    Starea emotivă;
•    Nelinişte;
•    Anxietate sporită;
•    Oboseală;
•    Somnolenţă;
•    Tulburări de somn;
•    Tulburări a libidoului şi a potenţei;
•    Furnicături sau amorţeală;
•    Dureri de cap;
•    Ameţeli;
•    Bătăi neregulate ale inimii, tulburări de conducere, palpitaţii ale inimii;
•    Greaţă, vărsături;
•    Reacţii alergice pe piele (erupţii cutanate, urticarie);
•    Dificultate la urinare;
•    Creşterea indicilor de laborator ale funcţiei hepatice.
Mai puțin frecvente
•    Activarea simptomelor psihice;
•    Accese epileptice.
Rare
•    Scăderea bruscă a numărului de celule albe din sânge (agranulocitoză), ceea ce creşte sensibilitatea la infecţii;
•    Scăderea numărului de globule albe (leucopenie);
•    Scăderea numărului de plachete (trombocitopenie) cu un risc crescut de vânătăi şi sângerare
•    Creşterea cantităţii de un anumit tip de celule albe din sânge (eozinofilie);
•    Creşterea în volum a glandei mamare;
•    Eliminarea laptelui matern;
•    Tulburarea eliberării hormonului antidiuretic, care stimulează absorbţia apei în tubii renali;
•    Creşterea sau scăderea nivelului de zahăr din sânge;
•    Scăderea greutăţii corporale;
•    Agresivitate;
•    Rigiditate musculară, spasme şi mişcări involuntare (simptome extrapiramidale);
•    Modificări în mers;
•    Spasme musculare;
•    Tulburări de vorbire;
•    Modificări pe EEG;
•    Glaucom;
•    Dilatarea pupilelor;
•    Insuficienţă cardiacă;
•    Tensiune arterială crescută;
•    Îngustarea arterelor extremităţilor;
•    Încetinirea motilităţii intestinale;
•    Durere abdominală;
•    Inflamaţia mucoasei ale gurii
•    Traume ale limbii;
•    Inflamaţia ficatului cu sau fără icter;
•    Tulburarea funcţiei hepatice;
•    Edeme - sau locale, sau pe tot corpul;
•    Sensibilitate crescută la lumină;
•    Mâncărime;
•    Vânătăi punctiforme pe piele şi mucoase;
•    Căderea părului;
•    Febră;
•    Slăbiciune.
Cu frecvență necunoscută
•    În timpul tratamentului cu antidepresivele triciclice este posibilă intensificarea judecăţii eronate paranoice, care cel mai frecvent se înregistrează la vârstnici şi la pacienţii, care administrează doze mari de aceste preparate
•    Acufene.

În timpul tratamentului sau la scurt timp după încetarea tratamentului cu imipramina au fost descrise cazuri de ideaţie suicidară şi comportamente de tip suicidar. În cazul în care aveţi gânduri de auto-vătămare sau sinucidere, contactaţi-vă imediat medicul sau adresaţi-vă fără întârziere unui spital!

Reacţiile adverse caracteristice pentru această clasă de preparate La pacienţii, care au utilizat preparate de acest tip, a fost determinat risc crescut de fracturi osoase. Mecanismul care determină creşterea acestui risc nu este cunoscut. Scăderea concentraţiei plasmatice de sodiu, în special, la vârstnici a fost înregistrată în legătură cu administrarea tuturor tipurilor de antidepresive.

Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţ iile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amdm.gov.md sau e-mail: [email protected]
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.

5.    Cum se păstrează Melipramin comprimate filmate
A se păstra la temperaturi sub 25°C.
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor!
Perioada de valabilitate este indicată pe ambalaj. Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu utilizaţi acest medicament dacă observaţi orice semn vizibil de deteriorare (de exemplu, modificarea culorii).
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6.    Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Melipramin comprimate filmate
Substanţa activă este imipramină
Fiecare comprimat filmat conţine: clorhidrat de imipramină 25 mg;
Celelalte componente sunt: stearat de magneziu, crospovidonă (XL 10), talc, povidonă (K-25), lactoză monohidrat (110,5 mg), hipromeloză, oxid de fier roşu (C.I.77491, E 172), oxid de fier negru (E 172), dimeticonă (E-1049).

Cum arată Melipramin şi conţinutul ambalajului
Comprimate filmate
Comprimate filmate de culoare rosu-brun, biconvexe, rotunde, cu suprafaţă mată, fără miros sau aproape fără miros.

Ambalaj:
Câte 50 comprimate în flacon din sticlă brună, cu capac din PE. Câte 1 flacon împreună cu prospectul în cutie de carton.

Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria

Fabricantul
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1165 Budapesta, Bökényföldi út 118-120.
Ungaria

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

RICHTER FerroBio 14 mg
Supliment alimentar cu conținut de sulfat de fier (II) și hemoglobină.
Acest produs este disponibil fără prescripție medicală, pentru a fi utilizat ca supliment alimentar. Cu toate acestea, trebuie să utilizați RICHTER FerroBio 14 mg cu atenție pentru a obține cele mai bune rezultate. Dacă aveți întrebări suplimentare, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Instrucțiuni de utilizare a RICHTER FerroBio 14 mg
• Adulți: 1 comprimat RICHTER FerroBio 14 mg pe zi, cu un pahar cu apă. Nu sunt cunoscute
interacțiuni cu alimente și băuturi.
• A nu se depăşi doza recomandată.
• Se recomandă un curs de minim trei luni. RICHTER FerroBio 14 mg poate fi continuat atât timp, cât este necesar. Consultați medicul dumneavoastră.
• RICHTER FerroBio 14 mg nu conține niciun medicament sau hormon și este fabricat conformstandardelor farmaceutice de control al calității.
• RICHTER FerroBio 14 mg nu trebuie utilizat pentru a înlocui o alimentație variată, echilibrată și un stil de viață sănătos.
• RICHTER FerroBio 14 mg conține lecitină de soia. Dacă sunteți alergic la soia sau la oricare dintre celelalte ingrediente, nu utilizați acest produs.
• RICHTER FerroBio 14 mg poate fi utilizat în timpul sarcinii și alăptării. Utilizați după consultarea medicului sau farmacistului.
• A nu se lăsa RICHTER FerroBio 14 mg la îndemâna și vederea copiilor și departe de animalele de companie.

De ce a fost creat RICHTER FerroBio 14 mg?
RICHTER FerroBio 14 mg este un supliment alimentar cu conținut de fier pentru situațiile în care se pierde mai mult fier decât este absorbit. Oferă organismului fier suplimentar.
Organismul nu poate produce fier și, prin urmare, este dependent de un aport regulat în dietă. Fierul este un mineral esențial și este important pentru mai multe funcții din organism. Fierul contribuie la formarea normală a globulelor roșii și a hemoglobinei și, prin urmare, contribuie la transportul normal de oxigen în organism. În plus, fierul contribuie la metabolismul energetic normal și la funcționarea normală a sistemului imunitar. Atunci când nu avem suficient fier, aceste funcții pot fi afectate. Fierul contribuie la funcția cognitivă normală, la reducerea oboselii si are rol in procesul de diviziune celulară. Un aport adecvat de fier este necesar pentru bunăstare și o bună sănătate.

Prin ce se deosebește RICHTER FerroBio 14 mg de alte preparate de fier?
RICHTER FerroBio 14 mg este un supliment delicat de fier.
Ingredientul principal al RICHTER FerroBio 14 mg este fierul hem fortificat, care este bine absorbit prin intestin prin calea independentă a hemoglobinei. Eficacitatea RICHTER FerroBio 14 mg nu este afectată de aciditatea gastrică, nici de alimente sau băuturi.
RICHTER FerroBio 14 mg prezintă efecte secundare gastrointestinale minime, biodisponibilitate ridicată și tolerabilitate bună. Nivelul ridicat de absorbție și tolerabilitate va duce la o eficiență fiziologică mai bună.

Când se recomandă RICHTER FerroBio 14 mg?
RICHTER FerroBio 14 mg poate fi utilizat în situațiile în care există un necesar crescut de fier. Este potrivit pentru persoanele cu vârsta peste 18 ani, ca protecție nutrițională, pentru a ajuta la menținerea sănătății și a vitalității. RICHTER FerroBio 14 mg este potrivit în special pentru tineri, femeile care planifică o sarcină, femeile aflate în premenopauză și persoanele în vârstă. Deși nu este destinat să înlocuiască o dietă echilibrată, RICHTER FerroBio 14 mg poate fi benefic acolo unde există cerințe excepționale de fier, de ex. femeile aflate la menstruație și gravide, precum și sportive, sau în situații în care există limitări alimentare de ex. pierderea în greutate sau lipsa poftei de mâncare. RICHTER FerroBio 14 mg este, de asemenea, potrivit pentru afecțiunile în care există pierderi de sânge.

RICHTER FerroBio 14 mg poate fi utilizat concomitent cu medicamente?
Luați RICHTER FerroBio așa cum este recomandat în instrucțiune. Nu utilizați alte suplimente alimentare care conțin fier în timp ce luați RICHTER FerroBio. Nu utilizați RICHTER FerroBio dacă aveți o suprasolicitare cu fier sau tulburări în utilizarea fierului sau luați medicamente care conțin fier.

Există efecte adverse în timpul tratamentului cu RICHTER FerroBio 14 mg?
Acest produs conține fier, care, dacă este luat în exces, poate fi dăunător copiilor foarte mici. Fierul poate cauza scaune închise la culoare sau verzi. Acest lucru este normal și nu este un motiv de îngrijorare. Dacă observați orice alte reacții adverse, vă rugăm să spuneți medicului dumneavoastră sau farmacistului. În caz de supradozaj accidental întrerupeți utilizarea și cereți imediat sfatul medicului.

Ingrediente:
Pulbere de hemoglobină bovină; agent de volum-celuloză microcristalină; sulfat de fier (II); agent antiaglomerant - fosfati de calciu; emulgator- polivinilpolipirolidon; agent de glazură - săruri de magneziu ale acizilor grași; agent antiaglomerant - dioxid de siliciu; agenți de gelifiere - hipromeloză, polidextroză, alcool polivinilic; coloranți- carbonat de calciu, oxizi și hidroxizi de fier, indigotină; agent antiaglomerant - talc; emulgatori - trigliceride cu catenă medie, polietilen glicol, lecitine (conține soia).

Informații suplimentare despre RICHTER FerroBio 14 mg
RICHTER FerroBio 14 mg sunt comprimate filmate roșii în formă de capsulă, ambalate în blistere; Se pun 20 de comprimate într-un blister; fiecare cutie conține 2 blistere.
Perioada de valabilitate a produsului este de 36 de luni de la data producerii. Nu utilizați RICHTER FerroBio 14 mg după data de expirare înscrisă pe blister și pe partea exterioară a cutiei după mențiunea „A se consuma înainte de”. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
A se pastra intre 15°C si 25°C intr-un loc răcoros și uscat.
A se păstra departe de căldură și umiditate. Nu depozitați în baie.
Producător: Laboratoria Wolfs NV (pentru GlobiFer Intl.), Westpoort 50, 2070 Zwijndrecht, Belgia
Distribuitor: Gedeon Richter Plc., Gyömrői út 19-21, 1103 Budapesta, Ungaria

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

Naftizin 0.1% 10ml pic.naz. cu pipeta (Farmak)

Descriere

Naftizina pic. nazale 0.1% 10ml cu picuratoare (Farmak)
Substanta activa:Naphazolinum
Compozitia si forma de prezentare: 0,1 % 10 ml in flacoane cu picuratoare

Actiunea farmacologica: Nafazolina este un alfa-simpatomimetic pentru uz topic. Constricta vasele sanguine, reduce edemul si congestia, faciliteaza respiratia nazala.

INDICATII
Rinitele, highmoreitele, conjunctivitele alergice.

DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Intranazal cate 1-2 picaturi la fiecare 12 ore sau in fiecare sac conjunctival de 2-4 ori pe zi.

CONTRAINDICATII
Bolile cardiace si coronariene, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, glaucomul cu unghi inchis, hipertiroidismul, sensibilitatea la preparat.

ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
Tratamentul indelungat (peste 3 zile) poate conduce la edemul mucoasei nazale apoi la atrofia ei. Flaconul trebuie folosit de o singura persoana (riscul transmiterii infectiei).

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

Ranezol 20mg comp. film. gastrorez. N14x2

Indicaţii terapeutice
Ranezol comprimate este indicat pentru tratamentul:
 Ulcerului duodenal activ.
 Ulcerului gastric activ benign.
 Bolii de reflux gastroesofagian erozivă sau ulcerativă simptomatică (BRGE).
 Tratamentul de întreţinere al bolii de reflux gastroesofagian (întreţinere
BRGE).
 Tratamentul simptomatic al bolii de reflux gastroesofagian formă moderată
până la foarte severă (BRGE simptomatică).
 Sindromului Zollinger-Ellison.
 Eradicarea Helicobacter pylori la pacienţii cu ulcer peptic, în asociere cu
antibacteriene adecvate. Vezi pct. 4.2. Doze şi mod de administrare
Adulţi/vârstnici:
Ulcer duodenal activ şi ulcer gastric activ benign
Doza orală recomandată pentru ulcerul duodenal activ şi ulcerul gastric activ benign
este de 20 mg, o dată pe zi, dimineaţa.
Certificat de înregistrare al medicamentului - nr. 22138 din 21.12.2015
Anexa 1
Majoritatea pacienţilor cu ulcer duodenal activ se vindecă în patru săptămâni.
Totuşi, anumiţi pacienţi pot necesita încă patru săptămâni de tratament adiţional
pentru vindecare.
Cei mai mulţi pacienţi cu ulcer gastric activ benign se vindecă în şase săptămâni.
Totuşi, anumiţi pacienţi pot necesita încă şase săptămâni de tratament adiţional
pentru vindecare.
Boala de reflux gastroesofagian erozivă sau ulcerativă (BRGE)
Doza orală recomandată este de 20 mg o dată pe zi, timp de patru până la opt
săptămâni.
Tratamentul de menţinere pentru boala de reflux gastroesofagian (BRGE)
Pentru tratamentul pe termen îndelungat, poate fi utilizată o doză de menţinere de
1 comprimat Ranezol 20 mg sau 10 mg o dată pe zi, în funcţie de răspunsul la
tratament.
Tratamentul simptomatic al bolii de reflux gastroesofagian formă moderată
până la foarte severă (BRGE)
Doza orală recomandată este de 10 mg o dată pe zi la pacienţii fără esofagită.
Dacă după patru săptămâni de tratament nu se obţine controlul simptomelor,
pacientul necesită investigaţii suplimentare. După vindecarea simptomelor,
controlul ulterior al simptomatologiei poate fi realizat prin tratament la nevoie,
cu 10 mg o dată pe zi.
Sindrom Zollinger-Ellison
Doza iniţială recomandată la adulţi este de 60 mg o dată pe zi. Doza poate fi
crescută până la 120 mg pe zi, în funcţie de necesităţile fiecărui pacient. Pot fi
administrate doze unice de până la 100 mg pe zi. Doza de 120 mg poate necesita
divizarea în două doze de 60 mg, de două ori pe zi. Tratamentul trebuie continuat
cât este nevoie.
Eradicarea H. pylori
Pacienţii cu infecţie cu H. pylori trebuie trataţi în cadrul terapiei de eradicare. Este
recomandată următoarea asociere medicamentoasă, pentru o perioadă de 7 zile:
Ranezol 20 mg de două ori pe zi + claritromicină 500 mg de două ori pe zi şi
amoxicilină 1 g, de două ori pe zi.
Pentru schemele de tratament cu administrare o dată pe zi, comprimatele de
Ranezol trebuie administrate dimineaţa, înainte de masă; cu toate că activitatea
rabeprazolului sodic nu este afectată de perioada zilei sau alimente, această
administrare ameliorează complianţa pacientului la tratament.
Pacienţii trebuie atenţionaţi să nu zdrobească sau să mestece comprimatele de
Ranezol, ci să le înghită întregi.
Informații suplimentare referitoare la grupe speciale:
Insuficienţă renală şi hepatică
La pacienţii cu insuficienţă renală sau hepatică nu este necesară ajustarea
dozei (vezi pct. 4.4, Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizarea Ranezol în
tratamentul pacienţilor cu insuficienţă hepatica severă).
Copii şi adolescenţi
Ranezol nu este recomandat la copii, deoarece nu există date disponibile.
Contraindicaţii
Ranezol este contraindicat pacienților cu hipersensibilitate la rabeprazol de sodiu,
substituenţi de benzimidazol sau la oricare dintre excipienţi. Ranezol este
contraindicat în sarcină şi alăptare. https://bit.ly/3gR3J1I

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

Tratamentul pe termen scurt al durerilor acute de intensitate moderată pană la severă, inclusiv în perioada postoperatorie

Adaugă in coş

Rețetă medicală

Vizualizare rapidă

Indicaţii terapeutice
- Nevroze şi tulburări nevrotice (anxietate, labilitate emoţională, nelinişte,
fobie).
- Cardialgii de diversă geneză, care nu sunt asociate cu cardiopatia ischemică.
- Pentru ameliorarea toleranţei neurolepticelor şi tranchilizantelor.
- În componenţa terapiei asociate pentru a reduce atracţia către fumat. Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi – câte 300-500 mg de 2-3 ori pe zi.
Doza maximă pentru o priză constituie 3 g, doza zilnică maximă – 10 g.
Durata curei de tratament – de la câteva zile până la 2-3 luni.
În componenţa terapiei asociate pentru a reduce atracţia către fumat – câte
600-900 mg de 3 ori pe zi timp de 5-6 săptămâni. Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la
pct. 6.1. https://bit.ly/3wBRQkF

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

Amoxicillin 250mg/5ml 100ml gran.susp.orala

Indicaţii terapeutice
Amoxicilina este indicată pentru tratamentul următoarelor infecţii bacteriene sensibile la
amoxicilină:
- Infecţii ale tractului respirator superior și organelor ORL (sinuzită acută, otită acută medie,
tonsilită sau faringită provocată de streptococ),
- Infecţii ale tractului respirator inferior (bronșită cronică, exacerbare acută a bronşitei cronice,
pneumonie comunitară),
- Infecţii ale tractului urinar (pielonefrită, pielită, cistită, uretrită), bacteriurie asimptomatică în
sarcină,
- Gonoree,
- Infecții ginecologice (endometrită, cervicită),
-Tractului gastrointestinal (enterocolită, shigelloză, febră tifoidă, paratifoză, salmoneloză,
purtători de Salmonella), terapia de eradicare a Helicobacter pylori în cadrul tratamentului
complex,
-Infecții ale căilor biliare (colangită, colecistită),
-Infecții ale pielii și țesutului subcutanat,
-Leptospiroza,
-Listerioza,
-Boala Lyme ( stadiul iniţial),
-Profilaxia endocarditei,
2
Dacă administrarea parenterală a antibioticului (de exemplu, amoxicilina) nu este necesară, este
de asemenea indicat în următoarele cazuri:
- endocardita bacteriană,
- meningita bacteriană (cu sensibilitate la amoxicilină conform antibioticogramei)
- septicemie (cu sensibilitate la amoxicilina conform antibioticogramei).
Trebuie luate în considerare ghidurile oficiale privind utilizarea corespunzătoare a
medicamentelor antibacteriene.
4.2 Doze şi mod de administrare
Se administrează oral, până sau după mese. Suspensia se va administra cu apă. Copiii după
administrare vor bea apă sau lapte.
Prepararea suspensiei:
În flacon se va adăuga apă fiartă și răcită până la linia de marcare şi se va agita bine. Dacă
suspensia va fi mai jos de linia de marcare se va mai adăuga apă până la linie. Doza se va măsura
cu lingurița dozatoare, 5 ml suspensie (1 linguriţă dozatoare) conţin 250 mg amoxicilină; 2,5 ml
suspensie (½ linguriță dozatoare) – 125 mg amoxicilină. Suspensia preparată poate fi utilizată
timp de 14 zile păstrată la frigider (la temperaturi 2-8°C). Înainte de fiecare administrare
suspensia se va agita.
În cazul în care nu există recomandări speciale, se va urma regimul standard de dozare.
În tabel sunt descrise recomandările privind regimul de dozare, reieșind din calaculul 40-90
mg/kg. Masa corporală a copilului este un indice prioritar pentru determinarea dozei. Contraindicaţii
-Hipersensibilitate la amoxicilină sau la oricare dintre excipienţii produsului (enumărați la pct.
6.1);
-Hipersensibilitate la antibioticele beta-lactamice (de exemplu peniciline, cefalosporine,
carbapenam, monobactam). https://bit.ly/3xZfvgO

Adaugă in coş

Vizualizare rapidă

COMPOZIŢIA

1 supozitor de 150 000 UI conţine:

substanţe active: interferon alfa-2b uman recombinant- 150 000 UI,

excipienţi: acetat de alfa-tocoferol, acid ascorbic, ascorbat de sodiu, edetat disodic dihidrat, polisorbat-80, baza de unt de cacao şi grăsimi vegetale. 1 supozitor de 500 000 UI conţine:

substanţe active: interferon alfa-2b uman recombinant-500 000 UI,

excipienţi: acetat de alfa-tocoferol, acid ascorbic, ascorbat de sodiu, edetat disodic dihidrat, polisorbat-80, baza de unt de cacao şi grăsimi vegetale.

1 supozitor de 1 000 000 UI conţine:

substanţe active: interferon alfa-2b uman recombinant-1 000 000 UI,

excipienţi: acetat de alfa-tocoferol, acid ascorbic, ascorbat de sodiu, edetat disodic dihidrat, polisorbat-80, baza de unt de cacao şi grăsimi vegetale.

1 supozitor de 3 000 000 UI conţine:

substanţe active: interferon alfa-2b uman recombinant-3 000 000 UI,

excipienţi: acetat de alfa-tocoferol, acid ascorbic, ascorbat de sodiu, edetat disodic dihidrat, polisorbat-80, baza de unt de cacao şi grăsimi vegetale.

FORMA FARMACEUTICĂ

Supozitoare

DESCRIEREA MEDICAMENTULUI

Supozitoare sub formă de torpidă, de culoare de la alb-gălbui până la galben, consistenţă omogenă. Se admit neomogenităţi sub formă de incluziuni sau marmură. Pe axa supozitorului este prezentă o depresiune sub formă de pâlnie.

GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC

Imunostimulatoare şi antivirale, L03AB01.

PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE

Interferon alfa-2b uman recombinant posedă proprietăţi exprimate antivirale, antiproliferative şi imunomodulatoare. Proprietăţile imunomodulatoare a interferonului, cum ar fi creşterea activi tăţii fagocitare a macrofagelor, creşterea citotoxicităţii specifice a limfocitelor pentru celulele ţintă, determină activi tatea lui antibacteriană. În prezenţa acidului ascorbic şi acetatului de tocoferol creşte activi tatea antivirală specifică a interferonului, sporeşte acţiunea lui imunomodulatoare, ce permite creşterea eficacităţii răspunsului imun al organismului asupra microorganismelor patogene. La administrarea preparatului creşte nivelul imunoglobulinelor secretorii clasa A, se normalizează nivelul imunoglobulinei E, se restabileşte funcţia sistemului endogen al interferonului. Acidul ascorbic şi acetatul de tocoferol, fiind antioxidanţi extrem de activi , posedă acţiuni antiinflamatoare, membranostabilizatoare precum şi regeneratoare. S-a determinat că la administrarea preparatului VIFERON lipsesc reacţiile adverse, ce apar la administrarea parenterală a preparatelor interferonului; nu se formează anticorpi ce neutralizează activi tatea antivirală a interferonului. Administrarea preparatului permite scăderea dozelor terapeutice ale remediilor antibacteriene şi hormonale, precum şi reducerea efectelor toxice ale acestei terapii. Untul de cacao conţine fosfolipide, care permit excluderea din procesul tehnologic a emulgatorilor sintetici toxici, dar prezenţa acizilor graşi polinesaturaţi uşurează introducerea şi dizolvarea supozitoarelor.

INDICAŢII TERAPEUTICE

- În terapia complexă a diferitor infecţii la copii, inclusiv nou-născuţi, prematuri: infecţii respiratorii acute, gripa, inclusiv infecţii bacteriale, pneumonii (bacteriene, virale, provocate de chlamidii), meningita (bacteriană, virală), septicemie, infecţii intrauterine (chlamidioză, herpes, citomegalie, infecţie enterovirală, candidoză viscerală, micoplasmoză);

- În terapia complexă a hepatitelor virale cronice B, C, D la copii şi adulţi; în terapia combinată cu administrarea plasmaforezei şi hemosorbţiei în hepatitele virale cronice cu activi tate exprimată şi ciroză;

- În terapia complexă la adulţi, inclusiv la femeile însărcinate cu infecţii urogenitale (chlamidioză, infecţie citomegalică, ureaplasmoză, trihomoniază, gardnereloză, papilomatoză virală, vaginită bacteriană, candidoză vaginală recurentă, micoplasmoză), infecţia herpetică simplă şi recurentă a pielii şi ale mucoasei (forma localizată, simplă şi moderată, inclusiv şi herpesul genital);

- În terapia complexă a gripei şi a altor infecţii respiratorii virale acute, inclusiv infecţii bacteriene complicate la adulţi.

DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE

Preparatul VIFERON , se administrează rectal. Un supozitor conţine în calitate de substanţa activă interferon alfa-2b uman recombinant în dozele enumerate (150 000 UI, 500 000 UI, 1 000 000 UI, 3 000 000 UI).

În terapia complexă a diferitor infecţii la nou-născuţi, inclusiv prematuri:

Nou-născuţilor, precum şi copiilor prematuri cu vârsta gestaţională mai mare de 34 săptămîni, se administrează VIFERON 150 000 UI zilnic câte 1 supozitor de 2 ori pe zi cu intervalul de 12 ore timp de 5 zile. Copiilor prematuri cu vârsta gestaţională mai mică de 34 săptămîni, se administrează VIFERON 150 000 UI zilnic câte 1 supozitor de 3 ori pe zi cu intervalul de 8 ore timp de 5 zile. Numărul recomandat de cure de tratament în caz de diferite infecţii la nou-născuţi, inclusiv prematuri: gripa şi alte infecţii respiratorii virale acute, inclusiv infecţiile bacteriene-1-2 cure, pneumonii (bacteriene, virale, provocate de chlamidii)-1-2 cure, septicemie-2-3 cure, meningită-1-2 cure, herpes-2 cure, infecţie enterovirală-1-2 cure, citomegalie-2-3 cure, micoplasmoză, candidoză, inclusiv candidoza viscerală-2-3 cure. Intervalul între curele de tratament constituie 5 zile. Terapia cu Viferon, supozitoare poate fi continuată în funcţie de indicaţiile clinice. În terapia complexă a hepatitelor virale cronice B, C, D la copii şi adulţi: Copiilor cu hepatită virală cronică preparatul se indică în următoarele doze crescânde: copiilor cu vârsta până la 6 luni 300 000-500 000 UI pe zi; de la 6 până la 12 luni-500 000 UI pe zi. Copiilor cu vârsta de la 1 an până la 7 ani-3 000 000 UI/m2 suprafaţa corpului pe zi. Copiilor cu vârsta mai mare de 7 ani-5 000 000 UI/m2 suprafaţa corpului pe zi. Pentru fiecare pacient în parte doza se calculează prin înmulţirea dozei recomandate vârstei respective la suprafaţa corpului, calculată după nomograma Garford, Terry şi Rurk pentru determinarea suprafeţei corpului după înălţime şi masă, se împarte la 2 administrări şi se rotungeşte până la doza supozitorului respectiv. Preparatul se administrează câte 1 supozitor de 2 ori pe zi cu interval de 12 ore primele 10 zile în fiecare zi, ulterior de 3 ori pe săptămînă peste o zi timp de 6-12 luni. Durata tratamentului este determinată de eficacitatea clinică şi indicii de laborator. Copiilor cu hepatite virale cronice cu activi tate exprimată şi ciroză înainte de petrecerea plasmaforezei şi/sau hemosorbţiei preparatul se indică timp de 14 zile în fiecare zi câte 1 supozitor de 2 ori pe zi cu interval de 12 ore (copiilor până la 7 ani VIFERON 150 000 UI, copiilor mai mari de 7 ani - VIFERON 500 000 UI).

Adulţilor cu hepatită virală cronică se indică VIFERON 1 000 000 UI sau VIFERON 3 000 000 UI câte 1 supozitor de 2 ori pe zi cu interval de 12 ore primele 10 zile în fiecare zi, ulterior de 3 ori pe săptămînă peste o zi timp de 6-12 luni. Durata tratamentului este determinată de eficacitatea clinică şi indicii de laborator.

În terapia complexă la adulţi, inclusiv la femeile însărcinate cu infecţii urogenitale (chlamidioză, infecţie citomegalică, ureaplasmoză, trihomoniază, gardnereloză, papilomatoză virală, vaginită bacteriană, candidoză vaginală recurentă, micoplasmoză), infecţia herpetică simplă şi recurentă a pielii şi ale mucoasei (forma localizată, simplă şi moderată, inclusiv şi herpesul genital). Adulţilor, cu infecţiile sus enumerate, cu excepţia herpesului, se administrează VIFERON 500 000 UI câte 1 supozitor de 2 ori pe zi cu interval de 12 ore timp de 5-10 zile. Intervalul între curele de tratament constituie 5 zile. În cazul infecţiilor herpetice se indică VIFERON 1 000 000 UI câte 1 supozitor de 2 ori pe zi cu interval de 12 ore timp de 10 zile şi mai mult în cazul infecţiilor recurente. Se recomandă de început tratamentul odată cu apariţia primelor simptome (prurit, arsuri, eritem). Tratamentul herpesului recurent se recomandă de început în perioada prodromală sau la prima apariţie a simptomelor recurente. La femeile însărcinate cu infecţii urogenitale, inclusiv herpetice, în trimestrul II de sarcină (începînd cu a 14 saptămînă)-VIFERON 500 000 UI, câte 1 supozitor cu interval 12 ore (de 2 ori pe zi) timp de 10 zile, ulterior câte 1 supozitor cu interval de 12 ore (de 2 ori pe zi) de 2 ori pe săptămînă timp de 10 zile. Peste 4 săptămîni se trec cure profilactice de VIFERON 150 000 UI câte 1 supozitor cu interval de 12 ore timp de 5 zile, cura profilactică se repetă la fiecare 4 săptămîni. În caz de necesitate se poate de primit o cură de tratament înainte de naştere.

În terapia complexă a gripei şi a altor infecţii respiratorii virale acute, inclusiv infecţii bacteriene complicate la adulţi. Se administrează VIFERON 500 000 UI câte 1 supozitor de 2 ori pe zi cu interval de 12 ore zilnic timp de 5-10 zile.

REACŢII ADVERSE

În cazuri rare sunt posibile reacţii alergice sub formă de erupţii cutanate şi prurit. Aceste manifestări sunt reversibile şi dispar peste 72 ore după întreruperea administrării preparatului.

CONTRAINDICAŢII

Hipersensibilitate la oricare din componentele produsului.

SUPRADOZAJ

Cazuri de supradozare nu au fost semnalate.

ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE

Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare Se permite administrarea preparatului în sarcină de la a 14-cea săptămînă. Nu sunt precauţii speciale de administrare în perioada de alăptare. Influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje VIFERON supozitoare nu influenţează asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACŢIUNI VIFERON

-supozitoare este compatibil şi poate fi combinat cu toate preparatele medicamentoase, utilizate în tratamentul maladiilor stipulate mai sus (antibiotice, chimiopreparate, glucocorticosteroizi).

PREZENTARE, AMBALAJ

Supozitoare a câte 150 000 UI, 500 000 UI, 1 000 000 UI, 3 000 000 UI. Câte 10 supozitoare în ambalaj cu contur de fag PVC/PVC de tip Rotoplast, câte 1 ambalaj de contur cu fag împreună cu instrucţiunea pentru administrare se plasează în cutie de carton.

PĂSTRARE

A se păstra la frigider (2-8 °C), la loc ferit de lumină.

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor!

Adaugă in coş

1 ... 14 15 16 17 18 ... 226

Acasa Catalog 0 Favorite Cabinet

Medicamente

Magazin online

Catalog

Promoții

Branduri

Companie

Despre companie

Noutăți

Cariere

Informaţii

Farmacii

Politica cookie

Contacte

Regulament Card Frumos

Felicia Eco

Ajutor

Modalități de plată

Termeni de livrare

Întrebări frecvente

Cum comand?

Metode de livrare

Reclamații și întrebări