Filtru
Întâi cele populare
Ce este Arlevert şi pentru ce se utilizează
Arlevert este un medicament împotriva ameţelii (vertijului).
Arlevet este utilizat în tratamentul vertijului de diferite cauze. Cum să utilizaţi Arlevert
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Dacă nu aţi primit alte instrucţiuni, doza uzuală este:
La adulţi, doza zilnică recomandată este de câte un comprimat Arlevert de 3 ori pe zi.
La începutul tratamentului şi în cazurile grave, doza poate fi crescută până la maximum 5 comprimate
Arlevert pe zi.
Luaţi comprimatele fără să le mestecaţi, după masă cu o cantitate suficientă de lichid.
Medicul dumneavoastră va stabili durata tratamentului. În general, tratamentul ar trebui să fie de scurtă
durată şi nu va depăşi 4 săptămâni. Prelungirea tratamentului se va face numai după reevaluarea medicală a
stării dumneavoastră.
Arlevert este un medicament împotriva ameţelii (vertijului).
Arlevet este utilizat în tratamentul vertijului de diferite cauze. Cum să utilizaţi Arlevert
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Dacă nu aţi primit alte instrucţiuni, doza uzuală este:
La adulţi, doza zilnică recomandată este de câte un comprimat Arlevert de 3 ori pe zi.
La începutul tratamentului şi în cazurile grave, doza poate fi crescută până la maximum 5 comprimate
Arlevert pe zi.
Luaţi comprimatele fără să le mestecaţi, după masă cu o cantitate suficientă de lichid.
Medicul dumneavoastră va stabili durata tratamentului. În general, tratamentul ar trebui să fie de scurtă
durată şi nu va depăşi 4 săptămâni. Prelungirea tratamentului se va face numai după reevaluarea medicală a
stării dumneavoastră.
-3%
123.14 MDL
126.95 MDL
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Comprimate de culoare oranj-deschis, de formă pătrată, structura compactă şi omogenă, cu o linie de divizare şi incrustaţie „BP” pe o parte a comprimatului, cu muchii teşite, suprafaţa laterală cu margini rotunjite. Se admite o marmorare pe suprafaţa comprimatelor.
Esculap este asemanator binecunoscutelor produse Viagra sau Cialis, doar ca actioneaza diferit. Esculap poate fi considerat mai bun decat Viagra fiindca erectia apare atunci cand este stimulata. Adica nu o sa avem erectie constanta toata ziua, indiferent daca mergem pe strada sau suntem in pat, ci va fi erectie atunci cand este stimulata, atunci cand va aflati in pat.
Efectul unei pastile de Esculap se poate intinde pana la 48 de ore. Tocmai de aceea multe persoane taie o pastila in doua sau chiar in patru bucati si folosesc doar o jumatate de pastila sau chiar un sfert de pastila. Si va ajunge garantat pentru o noapte de neuitat.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Preparatul se administrează intern.
Utilizarea la bărbaţii adulţi
Tadalafilul se administrează independent de masă, în doza iniţială de 20 mg. Pacienţii pot efectua actul sexual pe parcursul a 36 ore cu determinarea timpului optim de răspuns la folosirea preparatului. Se recomandă maxim o singură administrare pe zi. La bărbaţii peste 65 ani nu este necesară corecţia dozei.
CONTRAINDICAŢII
- Hipersensibilitate la tadalafil sau la oricare dintre componentele preparatului;
- administrarea concomitentă a preparatelor, care conţin orice nitraţi organici;
- tratamentul concomitent cu alfa-adrenoblocante (cu excepţia tamsulosinei 0,4 mg odată pe zi); - vârsta sub 18 ani.
Comprimate de culoare oranj-deschis, de formă pătrată, structura compactă şi omogenă, cu o linie de divizare şi incrustaţie „BP” pe o parte a comprimatului, cu muchii teşite, suprafaţa laterală cu margini rotunjite. Se admite o marmorare pe suprafaţa comprimatelor.
Esculap este asemanator binecunoscutelor produse Viagra sau Cialis, doar ca actioneaza diferit. Esculap poate fi considerat mai bun decat Viagra fiindca erectia apare atunci cand este stimulata. Adica nu o sa avem erectie constanta toata ziua, indiferent daca mergem pe strada sau suntem in pat, ci va fi erectie atunci cand este stimulata, atunci cand va aflati in pat.
Efectul unei pastile de Esculap se poate intinde pana la 48 de ore. Tocmai de aceea multe persoane taie o pastila in doua sau chiar in patru bucati si folosesc doar o jumatate de pastila sau chiar un sfert de pastila. Si va ajunge garantat pentru o noapte de neuitat.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Preparatul se administrează intern.
Utilizarea la bărbaţii adulţi
Tadalafilul se administrează independent de masă, în doza iniţială de 20 mg. Pacienţii pot efectua actul sexual pe parcursul a 36 ore cu determinarea timpului optim de răspuns la folosirea preparatului. Se recomandă maxim o singură administrare pe zi. La bărbaţii peste 65 ani nu este necesară corecţia dozei.
CONTRAINDICAŢII
- Hipersensibilitate la tadalafil sau la oricare dintre componentele preparatului;
- administrarea concomitentă a preparatelor, care conţin orice nitraţi organici;
- tratamentul concomitent cu alfa-adrenoblocante (cu excepţia tamsulosinei 0,4 mg odată pe zi); - vârsta sub 18 ani.
Indicaţii terapeutice
Amaryl este indicat pentru tratamentul diabetului zaharat de tip 2, atunci când numai dieta, exerciţiile
fizice regulate şi reducerea greutăţii corporale nu realizează un control adecvat al glicemiei. Doze şi mod de administrare
Pentru administrare orală
Baza unui tratament eficace pentru diabetul zaharat o constituie dieta adecvată, o activitate fizică
practicată cu regularitate, precum şi efectuarea periodică a analizelor de sânge şi de urină.
Antidiabeticele orale sau insulina nu pot controla glicemia, dacă pacientul nu respectă dieta
recomandată.
Doze
Doza se stabileşte în funcţie de rezultatele determinărilor valorilor glicemiei şi glicozuriei.
Doza iniţială este 1 mg glimepiridă pe zi. Dacă se obţine un control eficient al glicemiei, această doză
trebuie utilizată pentru tratamentul de întreţinere.
Pentru diferite scheme de tratament, sunt disponibile concentraţii adecvate.
În cazul în care nu se obţine un control satisfăcător al bolii, doza trebuie crescută pe baza controlului
glicemic, în etape cu un interval de circa 1-2 săptămâni între ele, până la 2, 3 sau 4 mg glimepiridă pe
zi.
O doză mai mare de 4 mg glimepiridă pe zi determină rezultate mai bune doar în cazuri excepţionale.
Doza maximă recomandată este 6 mg glimepiridă pe zi.
La pacienţii care nu sunt controlaţi adecvat cu doza zilnică maximă de metformină, poate fi iniţiat
tratament concomitent cu glimepiridă.
În timp ce se menţine doza de metformină, tratamentul cu glimepiridă se începe cu o doză mică şi
apoi se creşte treptat până la doza zilnică maximă, în funcţie de nivelul de control metabolic dorit.
Tratamentul asociat trebuie început sub strictă supraveghere medicală.
La pacienţii care nu sunt controlaţi adecvat cu doza zilnică maximă de Amaryl, poate fi iniţiat
tratament concomitent cu insulină, dacă este necesar. În timp ce se menţine doza de glimepiridă,
tratamentul cu insulină se începe cu o doză mică şi apoi se creşte treptat, în funcţie de nivelul de
control metabolic dorit. Tratamentul asociat trebuie început sub strictă supraveghere medicală.
În mod normal, este suficientă o doză zilnică unică de glimepiridă. Se recomandă ca această doză să
fie administrată cu puţin timp înainte sau în timpul unui mic dejun substanţial sau, dacă micul dejun
este omis, cu puţin timp înainte de prima masă principală sau în timpul acesteia.
Dacă o doză este omisă, acest lucru nu trebuie corectat crescând doza următoare.
Var II approval, NMA letter 3308E/15.06.2017 3/12 Var II-077G CCDS v14, QRD v9, PIL list of countries
Combined texts all strengths, EoP 12 April 2017
Dacă pacientul are o reacţie hipoglicemică la doza de 1 mg glimepiridă pe zi, acest fapt arată că
diabetul poate fi controlat numai prin dietă.
În timpul tratamentului, deoarece o îmbunătăţire a controlului diabetului zaharat este asociată cu
creşterea sensibilităţii la insulină, necesarul de glimepiridă poate să scadă. Prin urmare, pentru a evita
hipoglicemia, trebuie luată în considerare reducerea în timp a dozei sau întreruperea tratamentului. De
asemenea, poate fi necesară modificarea dozei, dacă apar modificări ale greutăţii sau ale stilului de
viaţă al pacientului sau alţi factori care cresc riscul de hipoglicemie sau hiperglicemie.
Trecerea de la alte antidiabetice orale la Amaryl
În general, se poate trece de la alte antidiabetice orale la Amaryl. Pentru trecerea la Amaryl, trebuie
luate în considerare concentraţia şi timpul de înjumătăţire plasmatică ale medicamentului utilizat
anterior. În unele cazuri, mai ales pentru antidiabeticele orale cu timp de înjumătăţire lung (de
exemplu, clorpropamidă), se recomandă un interval liber de câteva zile, pentru a reduce la minimum
riscul de reacţii hipoglicemice cauzate de efectul aditiv.
Doza iniţială recomandată este 1 mg glimepiridă pe zi. În funcţie de răspunsul la glimepiridă, doza
poate fi crescută treptat, după cum s-a menţionat mai sus.
Trecerea de la insulină la Amaryl
În cazuri excepţionale, în care la pacienţii cu diabet zaharat de tip 2 s-a obţinut controlul glicemiei cu
insulină, poate fi indicată schimbarea tratamentului la Amaryl. Schimbarea tratamentului trebuie
efectuată sub strictă supraveghere medicală.
Grupe speciale de pacienţi
Pacienţi cu insuficienţă renală sau hepatică
Vezi pct. 4.3.
Copii şi adolescenţi
Nu există date disponibile privind utilizarea glimepiridei la pacienţi cu vârsta sub 8 ani. Pentru copii
cu vârste cuprinse între 8 şi 17 ani există date limitate privind utilizarea glimepiridei în monoterapie
(vezi pct. 5.1 şi 5.2).
Datele disponibile privind siguranţa şi eficacitatea la copii şi adolescenţi sunt insuficiente şi, de aceea,
utilizarea la aceşti pacienţi nu este recomandată.
Mod de administrare
Amaryl 1 mg, Amaryl 2 mg, Amaryl 3 mg, Amaryl 4 mg şi Amaryl 6 mg
Comprimatele trebuie înghiţite fără a fi mestecate, cu puţin lichid.
Contraindicaţii
Glimepirida este contraindicată la pacienţii cu următoarele afecţiuni:
hipersensibilitate la glimepiridă, la alţi derivaţi de sulfoniluree sau sulfonamide sau la oricare
dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1,
diabet zaharat tip I,
comă diabetică,
cetoacidoză,
tulburări severe ale funcţiilor hepatice sau renale. În cazul unor tulburări funcţionale renale sau
hepatice severe, este necesară trecerea la insulină. https://bit.ly/3iwX78e
Amaryl este indicat pentru tratamentul diabetului zaharat de tip 2, atunci când numai dieta, exerciţiile
fizice regulate şi reducerea greutăţii corporale nu realizează un control adecvat al glicemiei. Doze şi mod de administrare
Pentru administrare orală
Baza unui tratament eficace pentru diabetul zaharat o constituie dieta adecvată, o activitate fizică
practicată cu regularitate, precum şi efectuarea periodică a analizelor de sânge şi de urină.
Antidiabeticele orale sau insulina nu pot controla glicemia, dacă pacientul nu respectă dieta
recomandată.
Doze
Doza se stabileşte în funcţie de rezultatele determinărilor valorilor glicemiei şi glicozuriei.
Doza iniţială este 1 mg glimepiridă pe zi. Dacă se obţine un control eficient al glicemiei, această doză
trebuie utilizată pentru tratamentul de întreţinere.
Pentru diferite scheme de tratament, sunt disponibile concentraţii adecvate.
În cazul în care nu se obţine un control satisfăcător al bolii, doza trebuie crescută pe baza controlului
glicemic, în etape cu un interval de circa 1-2 săptămâni între ele, până la 2, 3 sau 4 mg glimepiridă pe
zi.
O doză mai mare de 4 mg glimepiridă pe zi determină rezultate mai bune doar în cazuri excepţionale.
Doza maximă recomandată este 6 mg glimepiridă pe zi.
La pacienţii care nu sunt controlaţi adecvat cu doza zilnică maximă de metformină, poate fi iniţiat
tratament concomitent cu glimepiridă.
În timp ce se menţine doza de metformină, tratamentul cu glimepiridă se începe cu o doză mică şi
apoi se creşte treptat până la doza zilnică maximă, în funcţie de nivelul de control metabolic dorit.
Tratamentul asociat trebuie început sub strictă supraveghere medicală.
La pacienţii care nu sunt controlaţi adecvat cu doza zilnică maximă de Amaryl, poate fi iniţiat
tratament concomitent cu insulină, dacă este necesar. În timp ce se menţine doza de glimepiridă,
tratamentul cu insulină se începe cu o doză mică şi apoi se creşte treptat, în funcţie de nivelul de
control metabolic dorit. Tratamentul asociat trebuie început sub strictă supraveghere medicală.
În mod normal, este suficientă o doză zilnică unică de glimepiridă. Se recomandă ca această doză să
fie administrată cu puţin timp înainte sau în timpul unui mic dejun substanţial sau, dacă micul dejun
este omis, cu puţin timp înainte de prima masă principală sau în timpul acesteia.
Dacă o doză este omisă, acest lucru nu trebuie corectat crescând doza următoare.
Var II approval, NMA letter 3308E/15.06.2017 3/12 Var II-077G CCDS v14, QRD v9, PIL list of countries
Combined texts all strengths, EoP 12 April 2017
Dacă pacientul are o reacţie hipoglicemică la doza de 1 mg glimepiridă pe zi, acest fapt arată că
diabetul poate fi controlat numai prin dietă.
În timpul tratamentului, deoarece o îmbunătăţire a controlului diabetului zaharat este asociată cu
creşterea sensibilităţii la insulină, necesarul de glimepiridă poate să scadă. Prin urmare, pentru a evita
hipoglicemia, trebuie luată în considerare reducerea în timp a dozei sau întreruperea tratamentului. De
asemenea, poate fi necesară modificarea dozei, dacă apar modificări ale greutăţii sau ale stilului de
viaţă al pacientului sau alţi factori care cresc riscul de hipoglicemie sau hiperglicemie.
Trecerea de la alte antidiabetice orale la Amaryl
În general, se poate trece de la alte antidiabetice orale la Amaryl. Pentru trecerea la Amaryl, trebuie
luate în considerare concentraţia şi timpul de înjumătăţire plasmatică ale medicamentului utilizat
anterior. În unele cazuri, mai ales pentru antidiabeticele orale cu timp de înjumătăţire lung (de
exemplu, clorpropamidă), se recomandă un interval liber de câteva zile, pentru a reduce la minimum
riscul de reacţii hipoglicemice cauzate de efectul aditiv.
Doza iniţială recomandată este 1 mg glimepiridă pe zi. În funcţie de răspunsul la glimepiridă, doza
poate fi crescută treptat, după cum s-a menţionat mai sus.
Trecerea de la insulină la Amaryl
În cazuri excepţionale, în care la pacienţii cu diabet zaharat de tip 2 s-a obţinut controlul glicemiei cu
insulină, poate fi indicată schimbarea tratamentului la Amaryl. Schimbarea tratamentului trebuie
efectuată sub strictă supraveghere medicală.
Grupe speciale de pacienţi
Pacienţi cu insuficienţă renală sau hepatică
Vezi pct. 4.3.
Copii şi adolescenţi
Nu există date disponibile privind utilizarea glimepiridei la pacienţi cu vârsta sub 8 ani. Pentru copii
cu vârste cuprinse între 8 şi 17 ani există date limitate privind utilizarea glimepiridei în monoterapie
(vezi pct. 5.1 şi 5.2).
Datele disponibile privind siguranţa şi eficacitatea la copii şi adolescenţi sunt insuficiente şi, de aceea,
utilizarea la aceşti pacienţi nu este recomandată.
Mod de administrare
Amaryl 1 mg, Amaryl 2 mg, Amaryl 3 mg, Amaryl 4 mg şi Amaryl 6 mg
Comprimatele trebuie înghiţite fără a fi mestecate, cu puţin lichid.
Contraindicaţii
Glimepirida este contraindicată la pacienţii cu următoarele afecţiuni:
hipersensibilitate la glimepiridă, la alţi derivaţi de sulfoniluree sau sulfonamide sau la oricare
dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1,
diabet zaharat tip I,
comă diabetică,
cetoacidoză,
tulburări severe ale funcţiilor hepatice sau renale. În cazul unor tulburări funcţionale renale sau
hepatice severe, este necesară trecerea la insulină. https://bit.ly/3iwX78e
-3%
28.91 MDL
29.80 MDL
Indicaţii terapeutice
Medicamentul este indicat pentru tratamentul următoarelor infecții la adulți (a se vedea pct. 4.4 și
5.1).
O atenție deosebită trebuie acordată informațiilor disponibile privind rezistența la pefloxacină
înainte începerea tratamentului. Trebuie luate în considerare ghidurile oficiale cu privire utilizarea
corespunzătoare a medicamentelor antibacteriene.
Adulți
• Prostatită acută și cronică, inclusiv forme severe;
• ca medicament de linia a doua în tratamentul infecțiilor osteo-articulare;
• infecții severe cauzate de microorganisme gram-negative și Stafilococi sensibili la pefloxacină,
cum ar fi:
- septicemie și endocardită;
- infecții ale meningelui;
- infecții ale tractului respirator;
- infecții otorinolaringologice;
- infecții ale tractului urinar;
- infecții ale tractului genital;
- infecții abdominale și hepato-biliare;
- infecții osteo-articulare;
- infecții ale pielii.
Tratamentul infecțiilor cauzate de Pseudomonas aeruginosa sau Staphylococcus aureus poate
necesita administrarea concomitentă a unui alt medicament antibacterian adecvat datorită
raportărilor privind rezistența agenților patogeni. Dacă se suspectează că pefloxacina este
ineficientă, trebuie efectuată o monitorizare microbiologică pentru a studia această rezistență.
Datorită reacțiilor adverse grave (vezi pct. Atenționări și precauții speciale pentru utilizare) și
deoarece sinuzita bacteriană acută, exacerbarea bronșitei cronice acute bacteriană și infecțiile
tractului urinar necomplicate tind să se amelioreze la unii pacienți fără niciun tratament,
fluorochinolonele, inclusiv pefloxacina, vor fi rezervate pentru utilizare numai la pacienții pentru
care nu există alte opțiuni de tratament disponibile.
4.2 Doze şi mod de administrare
La adulți, doza uzuală este de 800 mg pe zi.
Pefloxacina trebuie administrată de două ori pe zi, cîte 1 comprimat filmat (400 mg) la fiecare 12
ore.
În infecţiile tractului urinar, se poate administra 1 comprimat filmat o dată la 24 ore, deoarece
pefloxacina realizează concentraţii mari în urină.
Pentru a evita apariția tulburărilor gastrointestinale, pefloxacina se administrează în timpul mesei.
În tratamentul gonoreei necomplicate, atît la bărbați cît și la femei, este suficientă o doză unică de
800 mg pefloxacină.
Doza zilnică maximă este de 1200 mg
Grupe speciale de pacienţi
Vîrstnici
Deoarece la pacienții vîrstnici este recomandată reducerea dozelor de pefloxacină și comprimatele
filmate Abaktal 400 mg nu pot fi divizate, această formulare nu este adecvată pentru această grupă
de pacienții.
Pacienți cu insuficință renală
La pacienţii cu insuficiență renală, eliminarea pefloxacinei practic nu este alterată, deoarece
clearance-ul hepatic este principala cale de eliminare. De aceea, nu este necesară reducerea dozei la
pacienţii cu disfuncţii renale.
Pefloxacina nu se elimină prin hemodializă, prin urmare, nu este necesară o doză suplimentară la
finalizarea sedinței de dializă.
Pacienți cu insuficineță hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă eliminarea pefloxacinei este prelungită semnificativ, de
aceea, doza zilnică recomandată este de 400 mg la fiecare 24-48 ore, monitorizînd concentraţiile
plasmatice ale pefloxacinei.
Pacienți pediatrici
Abaktal este contraindicat la copii și adolescenți cu vîrsta pînă la 18 ani (vezi pct. 4.3).
4.3 Contraindicaţii
Pefloxacina este contraindicată în următoarele cazuri:
- hipersensibilitate la pefloxacină, alte chinolone sau la oricare dintre excipienţii din compoziția
medicamentului;
- la copii și adolescenți în perioada de creștere ca urmare a riscului de artropatii severe, în special
ale articulațiilor mari;
- antecedente de leziuni ale tendoanelor induse de chinolone (vezi pct. 4.4 și 4.8);
- în timpul sarcinii;
- la femeile care alăptează. https://bit.ly/3u7L4C2
Medicamentul este indicat pentru tratamentul următoarelor infecții la adulți (a se vedea pct. 4.4 și
5.1).
O atenție deosebită trebuie acordată informațiilor disponibile privind rezistența la pefloxacină
înainte începerea tratamentului. Trebuie luate în considerare ghidurile oficiale cu privire utilizarea
corespunzătoare a medicamentelor antibacteriene.
Adulți
• Prostatită acută și cronică, inclusiv forme severe;
• ca medicament de linia a doua în tratamentul infecțiilor osteo-articulare;
• infecții severe cauzate de microorganisme gram-negative și Stafilococi sensibili la pefloxacină,
cum ar fi:
- septicemie și endocardită;
- infecții ale meningelui;
- infecții ale tractului respirator;
- infecții otorinolaringologice;
- infecții ale tractului urinar;
- infecții ale tractului genital;
- infecții abdominale și hepato-biliare;
- infecții osteo-articulare;
- infecții ale pielii.
Tratamentul infecțiilor cauzate de Pseudomonas aeruginosa sau Staphylococcus aureus poate
necesita administrarea concomitentă a unui alt medicament antibacterian adecvat datorită
raportărilor privind rezistența agenților patogeni. Dacă se suspectează că pefloxacina este
ineficientă, trebuie efectuată o monitorizare microbiologică pentru a studia această rezistență.
Datorită reacțiilor adverse grave (vezi pct. Atenționări și precauții speciale pentru utilizare) și
deoarece sinuzita bacteriană acută, exacerbarea bronșitei cronice acute bacteriană și infecțiile
tractului urinar necomplicate tind să se amelioreze la unii pacienți fără niciun tratament,
fluorochinolonele, inclusiv pefloxacina, vor fi rezervate pentru utilizare numai la pacienții pentru
care nu există alte opțiuni de tratament disponibile.
4.2 Doze şi mod de administrare
La adulți, doza uzuală este de 800 mg pe zi.
Pefloxacina trebuie administrată de două ori pe zi, cîte 1 comprimat filmat (400 mg) la fiecare 12
ore.
În infecţiile tractului urinar, se poate administra 1 comprimat filmat o dată la 24 ore, deoarece
pefloxacina realizează concentraţii mari în urină.
Pentru a evita apariția tulburărilor gastrointestinale, pefloxacina se administrează în timpul mesei.
În tratamentul gonoreei necomplicate, atît la bărbați cît și la femei, este suficientă o doză unică de
800 mg pefloxacină.
Doza zilnică maximă este de 1200 mg
Grupe speciale de pacienţi
Vîrstnici
Deoarece la pacienții vîrstnici este recomandată reducerea dozelor de pefloxacină și comprimatele
filmate Abaktal 400 mg nu pot fi divizate, această formulare nu este adecvată pentru această grupă
de pacienții.
Pacienți cu insuficință renală
La pacienţii cu insuficiență renală, eliminarea pefloxacinei practic nu este alterată, deoarece
clearance-ul hepatic este principala cale de eliminare. De aceea, nu este necesară reducerea dozei la
pacienţii cu disfuncţii renale.
Pefloxacina nu se elimină prin hemodializă, prin urmare, nu este necesară o doză suplimentară la
finalizarea sedinței de dializă.
Pacienți cu insuficineță hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă eliminarea pefloxacinei este prelungită semnificativ, de
aceea, doza zilnică recomandată este de 400 mg la fiecare 24-48 ore, monitorizînd concentraţiile
plasmatice ale pefloxacinei.
Pacienți pediatrici
Abaktal este contraindicat la copii și adolescenți cu vîrsta pînă la 18 ani (vezi pct. 4.3).
4.3 Contraindicaţii
Pefloxacina este contraindicată în următoarele cazuri:
- hipersensibilitate la pefloxacină, alte chinolone sau la oricare dintre excipienţii din compoziția
medicamentului;
- la copii și adolescenți în perioada de creștere ca urmare a riscului de artropatii severe, în special
ale articulațiilor mari;
- antecedente de leziuni ale tendoanelor induse de chinolone (vezi pct. 4.4 și 4.8);
- în timpul sarcinii;
- la femeile care alăptează. https://bit.ly/3u7L4C2
-3%
85.60 MDL
88.25 MDL
Rețetă medicală
INDICAŢII TERAPEUTICE
Jugularea şi profilaxia de scurtă durată a acceselor de angină pectorală.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Preparatul se recomandă de administra conform indicaţiilor medicului.
Nitroglicerina se recomandă de administrat imediat la dezvoltarea primelor simptome
accesului de angină pectorală: 1 comprimat de nitroglicerină se plasează sublingual şi
se va ţine până la dizolvarea completă, nu se înghite. Doza uzuală constituie 1
comprimat.
Dacă timp de 5 min., accesul de angină pectorală nu a fost jugulat, se recomandă
administrarea încă a 1 comprimat.
În lipsa efectului terapeutic la administrarea a 2 comprimate se recomandă de adresat
imediat la medic.
În caz de accese frecvente de angină pectorală se recomandă administrarea formelor
farmaceutice cu acţiune prelungită de nitroglicerină. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la nitraţii, şoc, colaps, administrarea concomitentă a inhibitorilor de
5-fosfodiesterază (sildenafil, tadalafil, vardenafil şi etc.), copii cu vârsta până la 18 ani
(eficacitatea şi inofensivitatea nu sunt determinate pentru copii cu vârsta până la 18
ani).
Jugularea şi profilaxia de scurtă durată a acceselor de angină pectorală.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Preparatul se recomandă de administra conform indicaţiilor medicului.
Nitroglicerina se recomandă de administrat imediat la dezvoltarea primelor simptome
accesului de angină pectorală: 1 comprimat de nitroglicerină se plasează sublingual şi
se va ţine până la dizolvarea completă, nu se înghite. Doza uzuală constituie 1
comprimat.
Dacă timp de 5 min., accesul de angină pectorală nu a fost jugulat, se recomandă
administrarea încă a 1 comprimat.
În lipsa efectului terapeutic la administrarea a 2 comprimate se recomandă de adresat
imediat la medic.
În caz de accese frecvente de angină pectorală se recomandă administrarea formelor
farmaceutice cu acţiune prelungită de nitroglicerină. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la nitraţii, şoc, colaps, administrarea concomitentă a inhibitorilor de
5-fosfodiesterază (sildenafil, tadalafil, vardenafil şi etc.), copii cu vârsta până la 18 ani
(eficacitatea şi inofensivitatea nu sunt determinate pentru copii cu vârsta până la 18
ani).
-3%
22.36 MDL
23.05 MDL
Rețetă medicală
INDICAŢII TERAPEUTICE
Apfecto 3 mg/ml este indicat adulţilor în:
Prevenirea şi tratamentul durerilor şi inflamaţiilor postoperatorii asociate cu operaţia de cataractă;
Reducerea riscului de apariţie a edemului macular postoperator asociat tratamentului chirurgical al cataractei la pacienţii cu diabet zaharat.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Adulţi, inclusiv vârstnici
Pentru prevenirea şi tratamentul durerii şi inflamaţiilor, doza este 1 picătură Apfecto în sacul conjunctival/sacii conjunctivali al/ai ochiului/ochilor afectat/afectaţi o dată pe zi, începând cu o zi înainte de operaţia de cataractă, continuând în ziua operaţiei şi în timpul primelor 2 săptămâni în perioada postoperatorie. Tratamentul poate fi extins până la primele 3 săptămâni în perioada postoperatorie, conform indicaţiilor medicului. Este necesară administrarea unei picături suplimentare cu 30 - 120 de minute înainte de operaţie.
În studii clinice, pacienţii au fost trataţi până la 21 de zile cu nepafenac 3 mg/ml, picături oftalmice, suspensie.
Pentru reducerea riscului de apariţie a edemului macular postoperator asociat tratamentului chirurgical al cataractei la pacienţii cu diabet zaharat, doza este 1 picătură de Apfecto în sacul conjunctival/sacii conjunctivali al/ai ochiului/ochilor afectat/afectaţi o dată pe zi, începând cu o zi înainte de operaţia de cataractă, continuând în ziua operaţiei şi până la 60 de zile în perioada postoperatorie, conform indicaţiilor medicului. Este necesară administrarea unei picături suplimentare cu 30 - 120 de minute înainte de intervenţia chirurgicală.
Administrarea în doză zilnică unică a Apfecto 3 mg/ml, picături oftalmice, suspensie asigură aceeaşi doză totală zilnică de nepafenac ca şi administrarea de 3 ori pe zi a Apfecto 1 mg/ml, picături oftalmice, suspensie.
Grupe speciale de pacienţi
Pacienţi cu insuficienţă hepatică sau renală
Apfecto nu a fost studiat la pacienţii cu boli hepatice sau insuficienţă renală. Nepafenac este eliminat în principal prin biotransformare, iar expunerea sistemică este foarte mică după administrarea topică oftalmică. Nu este necesară ajustarea dozei la aceşti pacienţi.
Copii şi adolescenţi
Siguranţa şi eficacitatea Apfecto la copii şi adolescenţi nu au fost stabilite. Nu sunt date disponibile. Utilizarea acestui medicament la această grupă de pacienți nu este recomandată, până când noi informații nu vor fi disponibile.
Persoane vârstnice
Nu au fost observate diferențe în ceea ce privește siguranța și eficiența medicamentului la vârstnici și pacienții mai tineri.
Mod de administrare
Administrare oftalmică.
Pacienţii trebuie instruiţi să agite energic flaconul înainte de utilizare. După îndepărtarea capacului, în cazul în care inelul de protecţie este desprins, acesta se îndepărtează înainte de utilizarea medicamentului. Dacă se utilizează mai mult de un medicament cu administrare topică oftalmică, medicamentul trebuie administrat separat, la interval de cel puţin 5 minute. Unguentele oftalmice trebuie administrate ultimele. Pentru a preveni contaminarea picurătorului şi a soluţiei, se va evita atingerea acestuia de pleoape, suprafeţe învecinate sau alte suprafeţe. Pacienţii trebuie instruiţi să păstreze flaconul bine închis între administrări.
Dacă o doză este omisă, o singură picătură trebuie administrată cât mai curând posibil, înainte de a se reveni la schema de administrare obișnuită. Nu utilizați o doză dublă pentru a compensa doza omisă.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii preparatului;
Hipersensibilitate la alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS);
Pacienţii la care crizele de astm, urticarie sau rinită acută sunt declanşate de acidul acetilsalicilic sau de alte AINS.
Apfecto 3 mg/ml este indicat adulţilor în:
Prevenirea şi tratamentul durerilor şi inflamaţiilor postoperatorii asociate cu operaţia de cataractă;
Reducerea riscului de apariţie a edemului macular postoperator asociat tratamentului chirurgical al cataractei la pacienţii cu diabet zaharat.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Adulţi, inclusiv vârstnici
Pentru prevenirea şi tratamentul durerii şi inflamaţiilor, doza este 1 picătură Apfecto în sacul conjunctival/sacii conjunctivali al/ai ochiului/ochilor afectat/afectaţi o dată pe zi, începând cu o zi înainte de operaţia de cataractă, continuând în ziua operaţiei şi în timpul primelor 2 săptămâni în perioada postoperatorie. Tratamentul poate fi extins până la primele 3 săptămâni în perioada postoperatorie, conform indicaţiilor medicului. Este necesară administrarea unei picături suplimentare cu 30 - 120 de minute înainte de operaţie.
În studii clinice, pacienţii au fost trataţi până la 21 de zile cu nepafenac 3 mg/ml, picături oftalmice, suspensie.
Pentru reducerea riscului de apariţie a edemului macular postoperator asociat tratamentului chirurgical al cataractei la pacienţii cu diabet zaharat, doza este 1 picătură de Apfecto în sacul conjunctival/sacii conjunctivali al/ai ochiului/ochilor afectat/afectaţi o dată pe zi, începând cu o zi înainte de operaţia de cataractă, continuând în ziua operaţiei şi până la 60 de zile în perioada postoperatorie, conform indicaţiilor medicului. Este necesară administrarea unei picături suplimentare cu 30 - 120 de minute înainte de intervenţia chirurgicală.
Administrarea în doză zilnică unică a Apfecto 3 mg/ml, picături oftalmice, suspensie asigură aceeaşi doză totală zilnică de nepafenac ca şi administrarea de 3 ori pe zi a Apfecto 1 mg/ml, picături oftalmice, suspensie.
Grupe speciale de pacienţi
Pacienţi cu insuficienţă hepatică sau renală
Apfecto nu a fost studiat la pacienţii cu boli hepatice sau insuficienţă renală. Nepafenac este eliminat în principal prin biotransformare, iar expunerea sistemică este foarte mică după administrarea topică oftalmică. Nu este necesară ajustarea dozei la aceşti pacienţi.
Copii şi adolescenţi
Siguranţa şi eficacitatea Apfecto la copii şi adolescenţi nu au fost stabilite. Nu sunt date disponibile. Utilizarea acestui medicament la această grupă de pacienți nu este recomandată, până când noi informații nu vor fi disponibile.
Persoane vârstnice
Nu au fost observate diferențe în ceea ce privește siguranța și eficiența medicamentului la vârstnici și pacienții mai tineri.
Mod de administrare
Administrare oftalmică.
Pacienţii trebuie instruiţi să agite energic flaconul înainte de utilizare. După îndepărtarea capacului, în cazul în care inelul de protecţie este desprins, acesta se îndepărtează înainte de utilizarea medicamentului. Dacă se utilizează mai mult de un medicament cu administrare topică oftalmică, medicamentul trebuie administrat separat, la interval de cel puţin 5 minute. Unguentele oftalmice trebuie administrate ultimele. Pentru a preveni contaminarea picurătorului şi a soluţiei, se va evita atingerea acestuia de pleoape, suprafeţe învecinate sau alte suprafeţe. Pacienţii trebuie instruiţi să păstreze flaconul bine închis între administrări.
Dacă o doză este omisă, o singură picătură trebuie administrată cât mai curând posibil, înainte de a se reveni la schema de administrare obișnuită. Nu utilizați o doză dublă pentru a compensa doza omisă.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii preparatului;
Hipersensibilitate la alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS);
Pacienţii la care crizele de astm, urticarie sau rinită acută sunt declanşate de acidul acetilsalicilic sau de alte AINS.
-3%
136.38 MDL
140.60 MDL
Levomycetin este un medicament antibacterian utilizat pentru tratarea bolilor infecțioase. Folosit pe scară largă în oftalmologie și pediatrie. Levomicetina este un antibiotic cu spectru larg.
Substanța activă a Levomicetinei afectează în mod eficient multe bacterii gram-pozitive și gram-negative, precum și agenți patogeni ai infecției meningococice, infecții purulente, dizenterie, febră tifoidă.
Levomicetina este indicată în tratamentul bolilor cauzate de bacteriile hemofile, clamidia, rickettsia, brucella, spirochete. În concentrații terapeutice, Levomycetin are un efect bacteriostatic.
Levomycetin conform instrucțiunilor este slab activ împotriva Pseudomonas aeruginosa, a bacteriilor cu aciditate rapidă, a clostridiei și a protozoarelor. Rezistența la medicamente la Levomycetin se dezvoltă relativ lent, dar rezistența încrucișată la alte medicamente chimioterapeutice nu apare de obicei.
Cu aplicarea locală a Levomicetinei, concentrația terapeutică este creată în iris, cornee, umor vitros, umor apos, în timp ce Levomycetin nu pătrunde în lentilă.Levomicetina conform instrucțiunilor se absoarbe rapid și bine atât după administrarea orală, cât și prin administrare rectală, atingând o concentrație maximă în sânge după câteva ore.
Penetrând în organe, lichide și țesuturile corpului, Levomycetin pătrunde bine în lichidul cefalorahidian, precum și în laptele matern.
Formular de eliberare
Levomycetin este lansat sub forma:
Tablete rotunde gălbui de Levomicetină conținând 0,5 g și 0,25 g substanță activă a Levomicetinei. Excipienți - acid stearic sau acid stearic de calciu, amidon de cartofi;
Pulbere pentru soluție injectabilă. Fiecare flacon conține 500 sau 1000 mg de ingredient activ;
Picături pentru ochi (soluție 0,25%). 1 ml de medicament conține 2,5 mg de ingredient activ. În sticle picătură cu 5 și 10 ml. Levomycetin este utilizat pentru:
Persiniosis;
Forme generalizate de salmoneloză;
germen;
tularemia;
Rickettsioses;
Bruceloză;
Febră tifoidă;
meningita;
Chlamydia.Pentru bolile infecțioase de altă etiologie, care sunt cauzate de agenți patogeni sensibili la medicament, Levomycetin este indicat dacă alți agenți chimioterapeutici sunt ineficienți sau în cazurile în care utilizarea lor este imposibilă din cauza intoleranței individuale.
În oftalmologie, Levomycetin este indicat pentru prevenirea și tratamentul bolilor infecțioase ale ochilor:
Contraindicații
Conform instrucțiunilor, utilizarea Levomicetinei este contraindicată în:
Intoleranță individuală la substanța activă;
Diverse boli de piele, inclusiv psoriazis, infecții fungice, eczeme;
Suprimarea hematopoiezei.
Levomycetin conform instrucțiunilor nu este utilizat în timpul sarcinii, la nou-născuți, precum și în timpul alăptării.
Levomicetina pentru copii și adulți nu trebuie prescrisă pentru angină, boli respiratorii acute, precum și pentru scopuri profilactice și pentru forme ușoare de procese infecțioase.
Substanța activă a Levomicetinei afectează în mod eficient multe bacterii gram-pozitive și gram-negative, precum și agenți patogeni ai infecției meningococice, infecții purulente, dizenterie, febră tifoidă.
Levomicetina este indicată în tratamentul bolilor cauzate de bacteriile hemofile, clamidia, rickettsia, brucella, spirochete. În concentrații terapeutice, Levomycetin are un efect bacteriostatic.
Levomycetin conform instrucțiunilor este slab activ împotriva Pseudomonas aeruginosa, a bacteriilor cu aciditate rapidă, a clostridiei și a protozoarelor. Rezistența la medicamente la Levomycetin se dezvoltă relativ lent, dar rezistența încrucișată la alte medicamente chimioterapeutice nu apare de obicei.
Cu aplicarea locală a Levomicetinei, concentrația terapeutică este creată în iris, cornee, umor vitros, umor apos, în timp ce Levomycetin nu pătrunde în lentilă.Levomicetina conform instrucțiunilor se absoarbe rapid și bine atât după administrarea orală, cât și prin administrare rectală, atingând o concentrație maximă în sânge după câteva ore.
Penetrând în organe, lichide și țesuturile corpului, Levomycetin pătrunde bine în lichidul cefalorahidian, precum și în laptele matern.
Formular de eliberare
Levomycetin este lansat sub forma:
Tablete rotunde gălbui de Levomicetină conținând 0,5 g și 0,25 g substanță activă a Levomicetinei. Excipienți - acid stearic sau acid stearic de calciu, amidon de cartofi;
Pulbere pentru soluție injectabilă. Fiecare flacon conține 500 sau 1000 mg de ingredient activ;
Picături pentru ochi (soluție 0,25%). 1 ml de medicament conține 2,5 mg de ingredient activ. În sticle picătură cu 5 și 10 ml. Levomycetin este utilizat pentru:
Persiniosis;
Forme generalizate de salmoneloză;
germen;
tularemia;
Rickettsioses;
Bruceloză;
Febră tifoidă;
meningita;
Chlamydia.Pentru bolile infecțioase de altă etiologie, care sunt cauzate de agenți patogeni sensibili la medicament, Levomycetin este indicat dacă alți agenți chimioterapeutici sunt ineficienți sau în cazurile în care utilizarea lor este imposibilă din cauza intoleranței individuale.
În oftalmologie, Levomycetin este indicat pentru prevenirea și tratamentul bolilor infecțioase ale ochilor:
Contraindicații
Conform instrucțiunilor, utilizarea Levomicetinei este contraindicată în:
Intoleranță individuală la substanța activă;
Diverse boli de piele, inclusiv psoriazis, infecții fungice, eczeme;
Suprimarea hematopoiezei.
Levomycetin conform instrucțiunilor nu este utilizat în timpul sarcinii, la nou-născuți, precum și în timpul alăptării.
Levomicetina pentru copii și adulți nu trebuie prescrisă pentru angină, boli respiratorii acute, precum și pentru scopuri profilactice și pentru forme ușoare de procese infecțioase.
-3%
16.68 MDL
17.20 MDL
Indicaţii terapeutice
Azitromicina este indicată în tratamentul următoarelor infecţii cunoscute sau care pot fi
determinate de microorganisme sensibile:
- bronşită
- pneumonie dobândită în comunitate
- sinuzită
- faringită/amigdalită (vezi pct. 4.4 privind infecţiile streptococice)
- otită medie
- infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi
- infecţii genitale necomplicate cauzate de Chlamydia trachomatis și Neisseria gonorrhoeae.
Trebuie avute în vedere ghidurile terapeutice în vigoare cu privire la utilizarea adecvată a
antibioticelor.
Doze şi mod de administrare
Administrare orală.
Azitromicina se administrează într-o singură doză zilnică. Durata tratamentului diferitelor infecţii
este menţionată mai jos.
Comprimatele pot fi luate împreună cu sau fără alimente.
Comprimatele trebuie înghiţite împreună cu o jumătate de pahar cu apă.
Copii şi adolescenţi cu masă corporală peste 45 de kg, adulţi şi vârstnici:
Doza totală este de 1500 mg, administrată câte 500 mg zilnic, timp de 3 zile.
În infecţiile genitale necomplicate determinate de Chlamydia trachomatis doza este de 1000 mg în
priză unică. În cazul infecțiilor cauzate de Neisseria gonorrhoeae, se recomandă administrarea a
1000 mg sau 2000 mg de azitrimicină în priză unică în combinație cu 250 mg sau 500 mg de
ceftriaxonă intramuscular conform ghidurile terapeutice. La pacienții hipersensibili la penicilină
și/sau cefalosporine administrarea acestui tratament se efectuiază conform ghidurilor terapeutice. Contraindicaţii
Utilizarea acestui produs este contraindicată pacienţilor cu hipersensibilitate la azitromicină,
eritromicină, orice antibiotice macrolide sau ketolide. https://bit.ly/2T3agwx
Azitromicina este indicată în tratamentul următoarelor infecţii cunoscute sau care pot fi
determinate de microorganisme sensibile:
- bronşită
- pneumonie dobândită în comunitate
- sinuzită
- faringită/amigdalită (vezi pct. 4.4 privind infecţiile streptococice)
- otită medie
- infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi
- infecţii genitale necomplicate cauzate de Chlamydia trachomatis și Neisseria gonorrhoeae.
Trebuie avute în vedere ghidurile terapeutice în vigoare cu privire la utilizarea adecvată a
antibioticelor.
Doze şi mod de administrare
Administrare orală.
Azitromicina se administrează într-o singură doză zilnică. Durata tratamentului diferitelor infecţii
este menţionată mai jos.
Comprimatele pot fi luate împreună cu sau fără alimente.
Comprimatele trebuie înghiţite împreună cu o jumătate de pahar cu apă.
Copii şi adolescenţi cu masă corporală peste 45 de kg, adulţi şi vârstnici:
Doza totală este de 1500 mg, administrată câte 500 mg zilnic, timp de 3 zile.
În infecţiile genitale necomplicate determinate de Chlamydia trachomatis doza este de 1000 mg în
priză unică. În cazul infecțiilor cauzate de Neisseria gonorrhoeae, se recomandă administrarea a
1000 mg sau 2000 mg de azitrimicină în priză unică în combinație cu 250 mg sau 500 mg de
ceftriaxonă intramuscular conform ghidurile terapeutice. La pacienții hipersensibili la penicilină
și/sau cefalosporine administrarea acestui tratament se efectuiază conform ghidurilor terapeutice. Contraindicaţii
Utilizarea acestui produs este contraindicată pacienţilor cu hipersensibilitate la azitromicină,
eritromicină, orice antibiotice macrolide sau ketolide. https://bit.ly/2T3agwx
-3%
65.28 MDL
67.30 MDL
Descriere
Emplastru Hidrocoloid Smart absoarbe lichidul din piele, formând o pernă de sus care asigură ameliorarea instantanee a durerii, condiții optime de vindecare, protejează împotriva presiunii și frecării. Poate fi folosit pe răni mici, bataturi și calusurile pielii.
Emplastru Hidrocoloid Smart absoarbe lichidul din piele, formând o pernă de sus care asigură ameliorarea instantanee a durerii, condiții optime de vindecare, protejează împotriva presiunii și frecării. Poate fi folosit pe răni mici, bataturi și calusurile pielii.
-3%
93.12 MDL
96 MDL
COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Ciprinol 250 mg
Fiecare comprimat filmat conține ciprofloxacină 250 mg sub formă de ciprofloxacină
clorhidrat monohidrat 291 mg.
Ciprinol 500 mg
Fiecare comprimat filmat conține ciprofloxacină 500 mg sub formă de ciprofloxacină
clorhidrat monohidrat 582 mg.
Ciprinol 750 mg
Fiecare comprimat filmat conține ciprofloxacină 750 mg sub formă de ciprofloxacină
clorhidrat monohidrat 873 mg. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimate filmate.
Comprimate filmate, albe, de formă ovală, marcate cu un șant median pe ambele fețe
DATE CLINICE
Indicaţii terapeutice
Ciprinol 100 mg comprimate filmate este indicat pentru tratamentul următoarelor
infecţii (vezi pct. 4.4 şi 5.1). Înaintea iniţierii terapiei, trebuie acordată o atenţie
deosebită informaţiilor disponibile cu privire la rezistenţa la ciprofloxacină.
Trebuie luate în considerare recomandările oficiale privind utilizarea adecvată a
medicamentelor antibacteriene.
Adulţi
Infecţii ale tractului respirator inferior, determinate de bacterii Gram-negativ (vezi
pct. 4.4):
exacerbări ale bolii pulmonare obstructive cronice;
infecţii bronho-pulmonare la pacienţii cu fibroză chistică sau bronşiectazie;
pneumonie.
Otită medie cronică purulentă.
Exacerbarea sinuzitei cronice, în special dacă aceasta este determinată de bacterii
Gram-negativ.
Infecţii ale tractului urinar.
Uretrită gonococică şi cervicită.
Orhiepididimită, incluzând cazuri determinate de Neisseria gonorrhoeae.
Boală inflamatorie pelvină, incluzând cazuri determinate de Neisseria gonorrhoeae.
În cazul infecţiilor tractului genital menţionate anterior, când se suspectează sau se
cunoaşte că sunt determinate de Neisseria gonorrhoeae, este foarte important să se
obţină informaţii locale despre prevalenţa rezistenţei la ciprofoloxacină şi să se
confirme susceptibilitatea prin teste microbiologice.
Infecţii ale tractului gastro-intestinal (inclusiv diareea călătorului).
Infecţii intra-abdominale.
Infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi, determinate de bacterii Gram-negative.
Otită externă malignă.
Infecţii ale oaselor şi articulaţiilor.
Tratamentul infecţiilor la pacienţii neutropenici.
Profilaxia infecţiilor la pacienţii neutropenici
Profilaxia infecţiilor invazive determinate de Neisseria meningitidis.
Antrax prin inhalare (profilaxia după expunere şi tratamentul curativ).
Copii şi adolescenţi
Infecţii bronho-pulmonare determinate de Pseudomonas aeruginosa, la pacienţii cu
fibroză chistică.
Infecţii complicate ale tractului urinar şi pielonefrită.
Antrax prin inhalare (profilaxia după expunere şi tratamentul curativ).
De asemenea, ciprofloxacina poate fi utilizată pentru tratamentul infecţiilor severe la
copii şi adolescenţi, dacă este necesar.
Tratamentul trebuie iniţiat numai de către medici cu experienţă în tratamentul fibrozei
chistice şi/sau infecţiilor severe la copii şi adolescenţi (vezi pct. 4.4 şi 5.1).
Doze şi mod de administrare
Dozajul depinde de indicaţia clinică, severitatea şi localizarea infecţiei, de
sensibilitatea la ciprofloxacină a microorganismului(elor) etiologice, de funcţia renală a
pacientului şi greutatea corporală la copii şi adolescenţi.
Durata tratamentului depinde de severitatea bolii şi de evoluţia clinică şi
bacteriologică.
Tratamentul infecţiilor determinate de anumite bacterii (de exemplu: Pseudomonas
aeruginosa, Acinetobacter sau Staphylococci) poate necesita doze mari de
ciprofloxacină şi administrarea concomitentă a altor r medicamente antibacteriene
adecvate.
Tratamentul unor infecţii (de exemplu: boli inflamatorii pelvine, infecţii intraabdominale, infecţii la pacienţii neutropenici şi infecţii osteo-articulare) pot necesita
administrarea concomitentă a altor medicamente antibacteriene, în funcţie de
germenii patogeni implicaţi. Mod de administrare
Comprimatele trebuie înghiţite nemestecate, cu un lichid. Comprimatele pot fi
administrate cu sau fără alimente. Dacă sunt administrate pe stomacul gol, substanţa
activă se absoarbe mai rapid.Comprimatele de ciprofloxacină nu trebuie administrate
cu produse lactate (de exemplu lapte, iaurt) sau cu sucuri de fructe cu supliment de
minerale (de exemplu suc de portocale cu supliment de calciu) (vezi pct. 4.5).
În cazuri severe sau dacă pacientul nu este capabil să înghită comprimate (de
exemplu pacienţi cu nutriţie enterală), se recomandă să se înceapă tratamentul prin
administrarea intravenoasă de ciprofloxacină, până când tratamentul poate fi
continuat pe cale orală.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, la alte chinolone sau la oricare dintre
excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Administrarea concomitentă de ciprofloxacină şi tizanidină (vezi pct. 4.5). https://bit.ly/3fw9pfr
Ciprinol 250 mg
Fiecare comprimat filmat conține ciprofloxacină 250 mg sub formă de ciprofloxacină
clorhidrat monohidrat 291 mg.
Ciprinol 500 mg
Fiecare comprimat filmat conține ciprofloxacină 500 mg sub formă de ciprofloxacină
clorhidrat monohidrat 582 mg.
Ciprinol 750 mg
Fiecare comprimat filmat conține ciprofloxacină 750 mg sub formă de ciprofloxacină
clorhidrat monohidrat 873 mg. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimate filmate.
Comprimate filmate, albe, de formă ovală, marcate cu un șant median pe ambele fețe
DATE CLINICE
Indicaţii terapeutice
Ciprinol 100 mg comprimate filmate este indicat pentru tratamentul următoarelor
infecţii (vezi pct. 4.4 şi 5.1). Înaintea iniţierii terapiei, trebuie acordată o atenţie
deosebită informaţiilor disponibile cu privire la rezistenţa la ciprofloxacină.
Trebuie luate în considerare recomandările oficiale privind utilizarea adecvată a
medicamentelor antibacteriene.
Adulţi
Infecţii ale tractului respirator inferior, determinate de bacterii Gram-negativ (vezi
pct. 4.4):
exacerbări ale bolii pulmonare obstructive cronice;
infecţii bronho-pulmonare la pacienţii cu fibroză chistică sau bronşiectazie;
pneumonie.
Otită medie cronică purulentă.
Exacerbarea sinuzitei cronice, în special dacă aceasta este determinată de bacterii
Gram-negativ.
Infecţii ale tractului urinar.
Uretrită gonococică şi cervicită.
Orhiepididimită, incluzând cazuri determinate de Neisseria gonorrhoeae.
Boală inflamatorie pelvină, incluzând cazuri determinate de Neisseria gonorrhoeae.
În cazul infecţiilor tractului genital menţionate anterior, când se suspectează sau se
cunoaşte că sunt determinate de Neisseria gonorrhoeae, este foarte important să se
obţină informaţii locale despre prevalenţa rezistenţei la ciprofoloxacină şi să se
confirme susceptibilitatea prin teste microbiologice.
Infecţii ale tractului gastro-intestinal (inclusiv diareea călătorului).
Infecţii intra-abdominale.
Infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi, determinate de bacterii Gram-negative.
Otită externă malignă.
Infecţii ale oaselor şi articulaţiilor.
Tratamentul infecţiilor la pacienţii neutropenici.
Profilaxia infecţiilor la pacienţii neutropenici
Profilaxia infecţiilor invazive determinate de Neisseria meningitidis.
Antrax prin inhalare (profilaxia după expunere şi tratamentul curativ).
Copii şi adolescenţi
Infecţii bronho-pulmonare determinate de Pseudomonas aeruginosa, la pacienţii cu
fibroză chistică.
Infecţii complicate ale tractului urinar şi pielonefrită.
Antrax prin inhalare (profilaxia după expunere şi tratamentul curativ).
De asemenea, ciprofloxacina poate fi utilizată pentru tratamentul infecţiilor severe la
copii şi adolescenţi, dacă este necesar.
Tratamentul trebuie iniţiat numai de către medici cu experienţă în tratamentul fibrozei
chistice şi/sau infecţiilor severe la copii şi adolescenţi (vezi pct. 4.4 şi 5.1).
Doze şi mod de administrare
Dozajul depinde de indicaţia clinică, severitatea şi localizarea infecţiei, de
sensibilitatea la ciprofloxacină a microorganismului(elor) etiologice, de funcţia renală a
pacientului şi greutatea corporală la copii şi adolescenţi.
Durata tratamentului depinde de severitatea bolii şi de evoluţia clinică şi
bacteriologică.
Tratamentul infecţiilor determinate de anumite bacterii (de exemplu: Pseudomonas
aeruginosa, Acinetobacter sau Staphylococci) poate necesita doze mari de
ciprofloxacină şi administrarea concomitentă a altor r medicamente antibacteriene
adecvate.
Tratamentul unor infecţii (de exemplu: boli inflamatorii pelvine, infecţii intraabdominale, infecţii la pacienţii neutropenici şi infecţii osteo-articulare) pot necesita
administrarea concomitentă a altor medicamente antibacteriene, în funcţie de
germenii patogeni implicaţi. Mod de administrare
Comprimatele trebuie înghiţite nemestecate, cu un lichid. Comprimatele pot fi
administrate cu sau fără alimente. Dacă sunt administrate pe stomacul gol, substanţa
activă se absoarbe mai rapid.Comprimatele de ciprofloxacină nu trebuie administrate
cu produse lactate (de exemplu lapte, iaurt) sau cu sucuri de fructe cu supliment de
minerale (de exemplu suc de portocale cu supliment de calciu) (vezi pct. 4.5).
În cazuri severe sau dacă pacientul nu este capabil să înghită comprimate (de
exemplu pacienţi cu nutriţie enterală), se recomandă să se înceapă tratamentul prin
administrarea intravenoasă de ciprofloxacină, până când tratamentul poate fi
continuat pe cale orală.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, la alte chinolone sau la oricare dintre
excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Administrarea concomitentă de ciprofloxacină şi tizanidină (vezi pct. 4.5). https://bit.ly/3fw9pfr
-3%
28.91 MDL
29.80 MDL
Rețetă medicală
Indicatii
Medicament cu actiune bacteriostatica. Este o asociere de trimetoprim si sulfametoxazol, ambele componente actionand sinergic si prezentand o inhibare a cresterii bacteriilor atat in vitro cat si in vivo. Actiunea lor duce in final la inhibarea sintezei compusilor purinici din celulele bacteriilor, prin influenta asupra diferitelor faze din formarea si transformarea acidului folic (sulfametoxazolul impiedica intercalarea acidului p-aminobenzoic in ciclul metabolic al acidului folic, iar trimetoprimul inhiba in schimb reductaza acidului dihidrofolic). Astfel ambele componente inhiba sinteza acidului dezoxiribonucleic al bacteriilor. Pe baza acestui dublu atac, preparatul devine foarte activ si numai rareori apar surse de microbirezistenti fata de acesta. Biseptol inhiba dezvoltarea agentilor gram pozitivi si gram negativi. Este ineficace fata de microbacterii, virusuri si fungi. Preparatul se preteaza mai ales la tratamentul infectiilor microbiene ale rinichilor si ale cailor urinare, provocate mai ales de escherichia coli si proteus vulgaris. Este bine resorbit din traiectul gastrointestinal si atinge concentratia bacteriostatica dupa 1 ora de la administrare (concentratia maxima dupa 2-4 ore) care se mentine circa 12 ore. Concentratiile cele mai mari apar in rinichi si in plamani. Se elimina nemodificat prin rinichi in interval de 24 ore.
Infectii ale cailor respiratorii, bronsita cronica, sinuzita, infectii ale rinichilor si ale cailor urinare, pielonefrita cronica, infectii ale traiectului digestiv provocat de Salmonella, Shigella si Escherichia coli. Infectii genitale, inclusiv uretrita gonococica, alte infectii bacteriene sistemice, infectii cutanate, septicemii.
Mod de administrare
Adulti: Doza initiala 1-3 comprimate Biseptol 480, de 2 ori pe zi. Doza de intretinere: 1 comprimat de 2 ori pe zi.
Copii de la 1-3 ani: 1-2 comprimate Biseptol 480, de 2 ori pe zi. Peste 14 ani ca la 1-2 com-primate Biseptol 120, de 2 ori pe zi.
De la 12-14 ani: adulti. Contraindicatii
Hipersensibilitate, fata de sulfamide sau fata de trimetoprim, sarcina si perioada de alaptare. La modificari importante ale tabloului sanguin se recomanda precautii in caz de insuficienta hepatica sau renala, precum si la predispozitie marcanta la alergii, la astmul bronsic. Sa nu se administreze la nou-nascuti si la prematuri.
Medicament cu actiune bacteriostatica. Este o asociere de trimetoprim si sulfametoxazol, ambele componente actionand sinergic si prezentand o inhibare a cresterii bacteriilor atat in vitro cat si in vivo. Actiunea lor duce in final la inhibarea sintezei compusilor purinici din celulele bacteriilor, prin influenta asupra diferitelor faze din formarea si transformarea acidului folic (sulfametoxazolul impiedica intercalarea acidului p-aminobenzoic in ciclul metabolic al acidului folic, iar trimetoprimul inhiba in schimb reductaza acidului dihidrofolic). Astfel ambele componente inhiba sinteza acidului dezoxiribonucleic al bacteriilor. Pe baza acestui dublu atac, preparatul devine foarte activ si numai rareori apar surse de microbirezistenti fata de acesta. Biseptol inhiba dezvoltarea agentilor gram pozitivi si gram negativi. Este ineficace fata de microbacterii, virusuri si fungi. Preparatul se preteaza mai ales la tratamentul infectiilor microbiene ale rinichilor si ale cailor urinare, provocate mai ales de escherichia coli si proteus vulgaris. Este bine resorbit din traiectul gastrointestinal si atinge concentratia bacteriostatica dupa 1 ora de la administrare (concentratia maxima dupa 2-4 ore) care se mentine circa 12 ore. Concentratiile cele mai mari apar in rinichi si in plamani. Se elimina nemodificat prin rinichi in interval de 24 ore.
Infectii ale cailor respiratorii, bronsita cronica, sinuzita, infectii ale rinichilor si ale cailor urinare, pielonefrita cronica, infectii ale traiectului digestiv provocat de Salmonella, Shigella si Escherichia coli. Infectii genitale, inclusiv uretrita gonococica, alte infectii bacteriene sistemice, infectii cutanate, septicemii.
Mod de administrare
Adulti: Doza initiala 1-3 comprimate Biseptol 480, de 2 ori pe zi. Doza de intretinere: 1 comprimat de 2 ori pe zi.
Copii de la 1-3 ani: 1-2 comprimate Biseptol 480, de 2 ori pe zi. Peste 14 ani ca la 1-2 com-primate Biseptol 120, de 2 ori pe zi.
De la 12-14 ani: adulti. Contraindicatii
Hipersensibilitate, fata de sulfamide sau fata de trimetoprim, sarcina si perioada de alaptare. La modificari importante ale tabloului sanguin se recomanda precautii in caz de insuficienta hepatica sau renala, precum si la predispozitie marcanta la alergii, la astmul bronsic. Sa nu se administreze la nou-nascuti si la prematuri.
1. CE ESTE ALORA ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Alora sirop conţine extract fluid din planta Passiflora incarnata, care are proprietăţi sedative. Siropul Alora este indicat în tratamentul simptomelor uşoare de stres şi dereglări ale somnului.
2. ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI ALORA
Nu utilizaţi Alora®
- dacă sunteţi alergic la componentele preparatului.
Aveţi grijă deosebită când administraţi Alora
- dacă sunteţi însărcinată;
- dacă conduceţi vehicule sau manevraţi utilaje;
Utilizarea altor medicamente
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.
Pentru administrarea concomitentă cu sedativele sintetice nu sunt date disponibile, de aceea se pot folosi doar la recomandarea medicului.
Deşi nu sunt disponibile date privind interacţiunea cu sedativele de sinteză (de exemplu, benzodiazepine), acestea pot fi utilizate concomitent numai la recomandarea medicului.
Utilizarea Alora cu alimente şi băuturi
Utilizarea de băuturi alcoolice în timpul tratamentului cu Alora sirop poate potenţa efectul sedativ şi hipnotic al acestuia.
Precauții speciale pentru utilizare
Administrarea la copiii sub 12 ani nu se recomandă fără consultarea medicului, din motiv că nu există date suficiente la acest capitol.
Sarcină şi perioada de alăptare
Nu sunt date privind administrarea preparatului în perioada de sarcină şi alăptare, de aceea administrarea preparatului în perioada de sarcină şi lactaţie e posibilă numai dacă beneficiile scontate pentru mamă justifică riscul potenţial pentru făt.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Cantitatea de etanol din acest medicament poate afecta negativ capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. De asemenea, extractul de Passiflora incarnata, prin efectul său sedativ, poate afecta capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Din aceste motive pacienţii la care apare afectarea acestei capacităţi nu trebuie să utilizeze acest medicament.
Informaţii importante privind unele componente ale Alora
Acest medicament conţine zahăr. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat ca aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
Acest medicament conţine etanol: poate fi dăunător persoanelor cu etilism. Acest lucru trebuie avut în vedere la femeile gravide sau care alăptează, copii şi grupuri cu risc crescut cum sunt pacienţi cu boli hepatice sau epilepsie. Utilizarea de băuturi alcoolice în timpul tratamentului cu Alora sirop poate potenţa efectul sedativ şi hipnotic al acestuia. Datorită conţinutului în para-hidroxibenzoaţi, medicamentul poate provoca reacţii alergice (chiar întârziate).
3. CUM SĂ UTILIZAŢI ALORA
Utilizaţi întotdeauna Alora exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 12 ani
- Pentru ameliorarea anxietăţii şi stării de agitaţie, luaţi 5-10 ml sirop (1-2 linguriţe dozatoare) pe zi, în doză unică sau fracţionată, înainte de mese.
- În dereglări ale somnului luaţi 10 ml sirop (2 linguriţe dozatoare) înainte de culcare.
Copii
Datorită lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea, Alora nu este recomandat la copii cu vârsta sub 12 ani.
Durata de administrare
Dacă simptomele nu se ameliorează după o lună de administrare a medicamentului, tratamentul trebuie reevaluat.
Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din Alora
Dacă aţi luaţi Alora în doză mai mare decât trebuia, adresaţi-vă medicului dumneavoastră. Nu au fost raportate cazuri de supradozaj.
Dacă uitaţi să utilizaţi Alora
Dacă aţi uitat să luaţi o doză, luaţi alta, imediat ce v-aţi amintit. Totuşi, dacă este timpul pentru următoarea doză, luaţi-o doar pe aceasta. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Alora
Alora se utilizează numai la nevoie. Puteţi opri tratamentul imediat ce vă simţiţi bine.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Alora poate determina reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Tulburări ale sistemului imunitar: hipersensibilitate (vasculită (1 caz raportat).
Tulburări cardiace: bătăi rapide ale inimii (1 caz raportat).
Tulburări gastrointestinale: greaţă (1 caz raportat).
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: http://www. amed. md. Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
Alora sirop conţine extract fluid din planta Passiflora incarnata, care are proprietăţi sedative. Siropul Alora este indicat în tratamentul simptomelor uşoare de stres şi dereglări ale somnului.
2. ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI ALORA
Nu utilizaţi Alora®
- dacă sunteţi alergic la componentele preparatului.
Aveţi grijă deosebită când administraţi Alora
- dacă sunteţi însărcinată;
- dacă conduceţi vehicule sau manevraţi utilaje;
Utilizarea altor medicamente
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.
Pentru administrarea concomitentă cu sedativele sintetice nu sunt date disponibile, de aceea se pot folosi doar la recomandarea medicului.
Deşi nu sunt disponibile date privind interacţiunea cu sedativele de sinteză (de exemplu, benzodiazepine), acestea pot fi utilizate concomitent numai la recomandarea medicului.
Utilizarea Alora cu alimente şi băuturi
Utilizarea de băuturi alcoolice în timpul tratamentului cu Alora sirop poate potenţa efectul sedativ şi hipnotic al acestuia.
Precauții speciale pentru utilizare
Administrarea la copiii sub 12 ani nu se recomandă fără consultarea medicului, din motiv că nu există date suficiente la acest capitol.
Sarcină şi perioada de alăptare
Nu sunt date privind administrarea preparatului în perioada de sarcină şi alăptare, de aceea administrarea preparatului în perioada de sarcină şi lactaţie e posibilă numai dacă beneficiile scontate pentru mamă justifică riscul potenţial pentru făt.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Cantitatea de etanol din acest medicament poate afecta negativ capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. De asemenea, extractul de Passiflora incarnata, prin efectul său sedativ, poate afecta capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Din aceste motive pacienţii la care apare afectarea acestei capacităţi nu trebuie să utilizeze acest medicament.
Informaţii importante privind unele componente ale Alora
Acest medicament conţine zahăr. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat ca aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
Acest medicament conţine etanol: poate fi dăunător persoanelor cu etilism. Acest lucru trebuie avut în vedere la femeile gravide sau care alăptează, copii şi grupuri cu risc crescut cum sunt pacienţi cu boli hepatice sau epilepsie. Utilizarea de băuturi alcoolice în timpul tratamentului cu Alora sirop poate potenţa efectul sedativ şi hipnotic al acestuia. Datorită conţinutului în para-hidroxibenzoaţi, medicamentul poate provoca reacţii alergice (chiar întârziate).
3. CUM SĂ UTILIZAŢI ALORA
Utilizaţi întotdeauna Alora exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 12 ani
- Pentru ameliorarea anxietăţii şi stării de agitaţie, luaţi 5-10 ml sirop (1-2 linguriţe dozatoare) pe zi, în doză unică sau fracţionată, înainte de mese.
- În dereglări ale somnului luaţi 10 ml sirop (2 linguriţe dozatoare) înainte de culcare.
Copii
Datorită lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea, Alora nu este recomandat la copii cu vârsta sub 12 ani.
Durata de administrare
Dacă simptomele nu se ameliorează după o lună de administrare a medicamentului, tratamentul trebuie reevaluat.
Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din Alora
Dacă aţi luaţi Alora în doză mai mare decât trebuia, adresaţi-vă medicului dumneavoastră. Nu au fost raportate cazuri de supradozaj.
Dacă uitaţi să utilizaţi Alora
Dacă aţi uitat să luaţi o doză, luaţi alta, imediat ce v-aţi amintit. Totuşi, dacă este timpul pentru următoarea doză, luaţi-o doar pe aceasta. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Alora
Alora se utilizează numai la nevoie. Puteţi opri tratamentul imediat ce vă simţiţi bine.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Alora poate determina reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Tulburări ale sistemului imunitar: hipersensibilitate (vasculită (1 caz raportat).
Tulburări cardiace: bătăi rapide ale inimii (1 caz raportat).
Tulburări gastrointestinale: greaţă (1 caz raportat).
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: http://www. amed. md. Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
-3%
44.77 MDL
46.15 MDL
Un medicament standard pentru prevenirea astmului bronșic care conține propionat de fluticazonă. Utilizat de obicei dimineața și seara pentru a reduce inflamația plămânilor. Folosit corect, Flixotide Evohaler poate ajuta la prevenirea crizelor de astm. Reduce inflamația plămânilor și poate preveni atacurile de astm
De obicei se iau 1-2 pufuri, de două ori pe zi
Dispozitiv inhalator standard.
De obicei se iau 1-2 pufuri, de două ori pe zi
Dispozitiv inhalator standard.
-3%
129.88 MDL
133.90 MDL
Subs. : Levocetirizinum
Indicatii : Xyzal este un agent antialergic pentru tratamentul semnelor de boală (simptomelor) asociate cu reacţii alergice, cum ar fi: - rinita alergică (inclusiv rinita alergică persistentă); - urticaria idiopatică cronică.
Administrare : Luaţi întotdeauna Xyzal exact aşa cum v-a recomandat medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza uzua lă este:
Adulţi şi adolescenţi peste 12 ani: 5 mg (20 picături).
Copii cu vârste cuprinse între 6-12 ani: 5 mg (20 picături).
Copii cu vârste cuprinse între 2-6 ani: 2,5 mg în 2 prize a câte 1,25 mg (5 picături de două ori pe zi)
Notă: pacienţilor cu funcţie renală afectată (insuficienţă renală) li se poate administra o doză mai mică (vezi " Atenționări și precauții").
Picăturile trebuie diluate cu lichid, putând fi administrat cu sau fără alimente. Durata tratamentului depinde de tipul, durata şi evoluţia simptomatologiei. Rinita alergică intermitentă (simptome persistente mai puţin de 4 zile pe săptămână sau pe o perioadă mai scurtă de 4 săptămâni) trebuie să fie tratată în conformitate cu boala şi istoricul acesteia; tratamentul poate fi oprit odată ce simptomele au dispărut şi poate fi reiniţiat odată ce simptomele reapar.
În caz de rinită alergică persistentă (simptome persistente mai mult de 4 zile pe săptămână și pe parcursul a mai mult de 4 săptămâni), pacientului i se poate propune terapia continuă în timpul perioadei de expunere la alergeni. Experiența clinică cu 5 mg levocetirizină sub formă de comprimate filmate este disponibilă în prezent pentru o perioadă de tratament de 6 luni. Pentru urticaria cronică şi rinita alergică cronică, pentru forma racemică este disponibilă experienţa clinică de până la un an.
Dacă aveţi impresia că efectul Xyzal este prea puternic sau prea slab, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Reactii adverse : Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacții adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Reacţii adverse frecvente (care apar la mai mult de 1 pacient din 100, dar la mai puţin de 1 pacient din 10 pacienţi trataţi): uscăciunea gurii, dureri de cap, oboseală şi somnolenţă.
Reacţii adverse mai puţin frecvente (care apar la mai mult de 1 pacient din 1000, dar la mai puţin de 1 pacient din 100 de pacienţi trataţi): epuizare, dureri abdominale.
Reacţii adverse necunoscute (care nu pot fi estimate din datele disponibile): hipersensibilitate, inclusiv anafilaxie, poftă de mâncare crescută, agresie, agitaţie, halucinaţii, depresie, insomnie, idei de suicid, convulsii, parestezie, amețeli, sincopă, tremor, disgeuzie, vertij, tulburări vizuale, vedere înceţoşată, palpitaţii, tahicardie, dispnee, greaţă, vomă, diaree, hepatită, dizurie, retenţie urinară, edem angioneurotic, eritem fix medicamentos, prurit, erupţii, urticarie, mialgie, artralgie, edem, cresterea greutatii corporale, devieri de la normă în testul funcţiei hepatice..
Dacă apare una dintre reacţiile adverse descrise mai sus, vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră, care va stabili severitatea acestora şi va decide orice măsuri în plus care vor fi necesare. La primul semn de reacţie de hipersensibilitate (alergie la medicament), opriţi imediat tratamentul cu Xyzal și adresați-vă medicului dumneavoastră.
Dacă observaţi oricare alte reacţii adverse care nu sunt menţionate în acest prospect, vă rugăm să informaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul.
Reacţii adverse suplimentare la copii şi adolescenţi
Față de reacțiile adverse observate la adulți, în studiile clinice la copii și adolescenți s-au observat frecvent (pot afecta până la 1 din 10 persoane) următoarele reacții adverse suplimentare: diaree, vomă și constipație, somnolenț și tulburări de somn. Mai puțin frecvent (pot afecta până la 1 din 100 de persoane) s-au observat dureri de cap, somnolență.
Contraindicatii :
- Dacă sunteţi hipersensibil (alergic) la diclorhidrat de levocetirizină/cetirizină, la oricare altă substanţă cu o structură chimică asemănătoare sau la unul dintre ceilalţi componenţi ai Xyzal;
- Dacă funcţia dumneavoastră renală este complet sau aproape complet afectată (anurie);
- Nu este recomandată administrarea Xyzal copiilor cu vârsta sub 2 ani.
Pastrare : A nu se lăsa la vederea și îndemâna copiilor!
A nu se administra după data de expirare, indicată pe ambalaj, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
A se pastra la temperaturi sub 30ºC, în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină. Nu utilizaţi după 3 luni de la prima dechidere a flaconului.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
Indicatii : Xyzal este un agent antialergic pentru tratamentul semnelor de boală (simptomelor) asociate cu reacţii alergice, cum ar fi: - rinita alergică (inclusiv rinita alergică persistentă); - urticaria idiopatică cronică.
Administrare : Luaţi întotdeauna Xyzal exact aşa cum v-a recomandat medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza uzua lă este:
Adulţi şi adolescenţi peste 12 ani: 5 mg (20 picături).
Copii cu vârste cuprinse între 6-12 ani: 5 mg (20 picături).
Copii cu vârste cuprinse între 2-6 ani: 2,5 mg în 2 prize a câte 1,25 mg (5 picături de două ori pe zi)
Notă: pacienţilor cu funcţie renală afectată (insuficienţă renală) li se poate administra o doză mai mică (vezi " Atenționări și precauții").
Picăturile trebuie diluate cu lichid, putând fi administrat cu sau fără alimente. Durata tratamentului depinde de tipul, durata şi evoluţia simptomatologiei. Rinita alergică intermitentă (simptome persistente mai puţin de 4 zile pe săptămână sau pe o perioadă mai scurtă de 4 săptămâni) trebuie să fie tratată în conformitate cu boala şi istoricul acesteia; tratamentul poate fi oprit odată ce simptomele au dispărut şi poate fi reiniţiat odată ce simptomele reapar.
În caz de rinită alergică persistentă (simptome persistente mai mult de 4 zile pe săptămână și pe parcursul a mai mult de 4 săptămâni), pacientului i se poate propune terapia continuă în timpul perioadei de expunere la alergeni. Experiența clinică cu 5 mg levocetirizină sub formă de comprimate filmate este disponibilă în prezent pentru o perioadă de tratament de 6 luni. Pentru urticaria cronică şi rinita alergică cronică, pentru forma racemică este disponibilă experienţa clinică de până la un an.
Dacă aveţi impresia că efectul Xyzal este prea puternic sau prea slab, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Reactii adverse : Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacții adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Reacţii adverse frecvente (care apar la mai mult de 1 pacient din 100, dar la mai puţin de 1 pacient din 10 pacienţi trataţi): uscăciunea gurii, dureri de cap, oboseală şi somnolenţă.
Reacţii adverse mai puţin frecvente (care apar la mai mult de 1 pacient din 1000, dar la mai puţin de 1 pacient din 100 de pacienţi trataţi): epuizare, dureri abdominale.
Reacţii adverse necunoscute (care nu pot fi estimate din datele disponibile): hipersensibilitate, inclusiv anafilaxie, poftă de mâncare crescută, agresie, agitaţie, halucinaţii, depresie, insomnie, idei de suicid, convulsii, parestezie, amețeli, sincopă, tremor, disgeuzie, vertij, tulburări vizuale, vedere înceţoşată, palpitaţii, tahicardie, dispnee, greaţă, vomă, diaree, hepatită, dizurie, retenţie urinară, edem angioneurotic, eritem fix medicamentos, prurit, erupţii, urticarie, mialgie, artralgie, edem, cresterea greutatii corporale, devieri de la normă în testul funcţiei hepatice..
Dacă apare una dintre reacţiile adverse descrise mai sus, vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră, care va stabili severitatea acestora şi va decide orice măsuri în plus care vor fi necesare. La primul semn de reacţie de hipersensibilitate (alergie la medicament), opriţi imediat tratamentul cu Xyzal și adresați-vă medicului dumneavoastră.
Dacă observaţi oricare alte reacţii adverse care nu sunt menţionate în acest prospect, vă rugăm să informaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul.
Reacţii adverse suplimentare la copii şi adolescenţi
Față de reacțiile adverse observate la adulți, în studiile clinice la copii și adolescenți s-au observat frecvent (pot afecta până la 1 din 10 persoane) următoarele reacții adverse suplimentare: diaree, vomă și constipație, somnolenț și tulburări de somn. Mai puțin frecvent (pot afecta până la 1 din 100 de persoane) s-au observat dureri de cap, somnolență.
Contraindicatii :
- Dacă sunteţi hipersensibil (alergic) la diclorhidrat de levocetirizină/cetirizină, la oricare altă substanţă cu o structură chimică asemănătoare sau la unul dintre ceilalţi componenţi ai Xyzal;
- Dacă funcţia dumneavoastră renală este complet sau aproape complet afectată (anurie);
- Nu este recomandată administrarea Xyzal copiilor cu vârsta sub 2 ani.
Pastrare : A nu se lăsa la vederea și îndemâna copiilor!
A nu se administra după data de expirare, indicată pe ambalaj, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
A se pastra la temperaturi sub 30ºC, în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină. Nu utilizaţi după 3 luni de la prima dechidere a flaconului.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
Paracetamol comp. 200 mg N10x10 (Balkan) / Парацетамол табл 200 mg N10x10 (Balkan)
DCI-ul substanţei active
Paracetamolum
Compoziţia
1 comprimat conţine:
substanţa activă:
paracetamol 200 mg sau 500 mg
Descrierea medicamentului
Comprimate rotunde de culoare albă, biconvexe,
cu aspect uniform, structura compactă şi omogenă,
inscripţionate cu „BP” pe una din feţe.
Grupa FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC
Analgezic/antipiretic, N02BE01.
Proprietăţi farmacologice
Proprietăţi farmacodinamice.
Paracetamolul manifestă acţiune analgezică, antipireiică. Mecanismul acţiunii constă în suprimarea sintezei prostaglandinelor datorită inhibiţiei COX şi altor mediatori de durere şi inflamaţic, preponderent în sistemul nervos central, de asemenea de scăderea excitaţiei centrului termoreglator în hipotalamus. În comparaţie cu antiinflamatoarele nesteroidiene, paracetamolul determină mai puţine reacţii adverse gastro-intestinale, deoarece are un efect slab asupra sintezei prostaglandinelor în ţesuturile periferice.
Proprietăţi farmacocinetice.
Componentele se absorb rapid şi practic complet din tractul gastrointestinal, preponderent în porţiunile superioare ale intestinului. Concentraţia plasmatică maximă după administrarea internă se realizează peste 0,5-1 oră. Biodisponibilitatea este de aproximativ 80%.
Se fixează de proteinele plasmatice în raport de 25%. Paracetamolul este distribuit rapid şi relativ uniform în organism. Se metabolizează în ficat prin conjugare cu acidul glucuronic şi conjugare cu sulfiţi. Penetrează bariera hematoencefalică, se cxcretă în laptele matern (sub 1%). Timpul de înjumătăţire a paracetamolului constituie 1-4 ore. Se elimină preponderent pe cale renală în special sub formă de metaboliţi sub 5% se excretă sub formă nemodificată. La vârstnici clearance-ul paracetamolului se reduce, iar timpul de înjumătăţire creşte.
Indicaţii terapeutice
Sindrom algic de intensitate slabă şi moderată: cefalee, migrenă, odontalgie, nevralgie, mialgie, artralgii, algodismenoree, dureri faringiene, durere postvaccinală, sindrom febril în afecţiuni infecţios-inflamatorii.
Doze şi mod de administrare
Adulţilor şi copiilor cu vârsta peste 12 ani, de regulă, se administrează câte 500 mg de 2-4 ori pe zi, copiilor cu vârsta 6-12 ani-200-500 mg de 2-4 ori pe zi, 1-6 ani-100-200 mg de 2-4 ori pe zi.
La necesitate, copiilor cu vârsta până la 3 ani preparatul poate fi măruniţ şi dizolvat într-o cantitate suficientă de apă.
Doza maxima la o priză pentru adulţi constituie1 g, doza maximă nictemerală -4 g.
Doza maximă nictemerală pentru copii, luând în consideraţie vârsta şi masa corporală constituie: pentru copii cu vârsta până la 3 ani (10-15 kg)-500-750 mg, până la 6 ani (până la22 kg) -1 g, până la 9 ani (până la30 kg) -1,5 g. până la 12 ani (până la40 kg) -2 g.
Durata curei de tratament se stabileşte în mod individual în funcţie de eficienţa şi sensibilitatea faţă de tratament. Pentru adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 12 ani constituie 5-7 zile, pentru copii cu vârsta până la 12 ani - până la 3 zile.
Reacţii adverse
Convenţia MedDRA privind frecvenţa
Foarte frecvente (>1/10)
Frecvente (>1/100 şi
Mai puţin frecvente (>1/1000 şi
Rare (>1/10000 şi
Foarte rare (
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Tulburări hematologice şi limfatice: rare - anemie, agranulocitoză, trombocitopenie; foarte rare - methemoglobinemie.
Tulburări gastrointestinale: ocazionale - greaţă, vărsături, diaree, foarte rare - icter.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: rare - erupţii cutanate, prurit, urticarie.
Tulburări renale si ale căilor urinare: rare - colică renală, foarte rare - nefrită interstiţială, piurie aseptică, necroză papilară.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la componentele preparatului, dereglări severe ale funcţiei hepatice şi renale, deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenază, afecţiuni hematologice. Este contraindicat în sarcină şi perioada de alăptare, copiilor cu vârsta până la 1 an.
Supradozare
Simptome: paliditate, greţuri, vomă, anorexie, dureri abdominale, în caz de supradozaj sever - hepatonecroză. Afectarea ficatului este posibila la administrarea a10 gşi peste (la adulţi), tabloul clinic desfăşurat al afectării hepatice se determină peste 1-6 zile. În cazuri rare tulburările hepatice se dezvolta rapid şi pot fi complicate cu insuficienţă renală (necroza tubulară).
Tratament: sistarea preparatului, lavaj gastric (în primele 1-2 ore după administrare), administrarea intravenoasă a N- acetilcisteinei sau administrarea internă a metioninei, terapie simptomatică.
Atenţionări şi precauţii speciale de utilizare
Dozele recomandate nu trebuie depăşite. Nu se recomandă asocierea altor medicamente ce conţin paracetamol.
La pacienţii cu afectarea funcţiei hepatice şi/sau renale, cu sindromul Gilbert, la vârstnici doza nictemerală se va reduce şi/sau se va creşte intervalul dintre prize.
Pe durata administrării paracetamolului este necesar examenul hemogramei şi a stării funcţionale a ficatului. Paracetamolul poate altera rezultatele teslelor de laborator la determinarea cantitativă a nivelului de glucozâ şi acidului uric in serul sanguin.
Administrarea în timpul sarcinii sau în perioada de alăptare
Studiile la om şi la animale nu au identificat nici un risc asupra sarcinii sau dezvoltării embrio-fetale. Studiile epidemiologice din timpul sarcinii nu au arătat apariţia efectelor teratogene şi fetotoxice datorate paracetamolului în dozele recomandate. Administrarea paracetamolului în timpul sarcinii se va face după evaluarea raportului beneficiu terapeutic matern/risc potenţial fetal. Paracetamolul este excretat în laptele matern în cantităţi nesemnificative clinic. La doze terapeutice paracetamolul poate fi administrat în perioada de alăptare.
Efecte privind capacitatea de a conduce autovehicule şi de a manevra utilaje
Paracetamolul nu afectează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACŢIUNI
La administrarea concomitentă cu barbituricele, antidepresivele triciclice. rifampicina, de asemenea la consumarea alcoolului creşte considerabil riscul efectelor hepatoloxice.
Paracetamolul creşte riscul toxic al cloramfenicolului şi riscul neutropenic al zidovudinei.
Preparatul creşte efectul anticoagulantelor indirecte (derivaţi de cumarină).
Metoclopramidul creşte, iar colestiramina reduce viteza de absorbţie a paracetamolului.
Administrarea concomitentă cu antiinflamatoare nesteroidiene creşte riscul de insuficienţă renală.
Salicilamida prelungeşte timpul de eliminare al paracetamolului, ceea ce determină acumularea substanţei active şi în consecinţă creşterea formării de metaboliţi toxici.
Paracetamolul poate influenţa valorile uricemiei determinate cu utilizarea acidului fosfotungstic şi ale glicemiei, determinate prin metoda oxidativă.
Administrarea îndelungată a preparatelor anticonvulsive poate reduce eficienţa preparatului şi creşte riscul acţiunii hepatotoxice.
Reduce efectul lisinoprilului.
Prezentare, ambalaj
Comprimate 200 mg sau 500 mg.
Câte 10 comprimate în blister, câte 3 sau 10 blistere împreună cu instrucţiunea pentru administrare în cutie individuală din carton.
Păstrare
A se păstra la temperaturi sub25 °C.
A nu se congela.
A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină şi umiditate.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor!
Termen de valabilitate
3 ani.
A nu se utiliza după data de expirare indicată pe ambalaj.
Statutul legal
Comprimate 200 mg
Fără prescripţie medicală.
Comprimate 500 mg
Cu prescripţie medicală.
NUMELE ŞI ADRESA PRODUCĂTORULUI
SC Balkan Pharmaceuticals SRL,
str. N. Grădescu 4,
mun. Chişinău, Republica Moldova
DCI-ul substanţei active
Paracetamolum
Compoziţia
1 comprimat conţine:
substanţa activă:
paracetamol 200 mg sau 500 mg
Descrierea medicamentului
Comprimate rotunde de culoare albă, biconvexe,
cu aspect uniform, structura compactă şi omogenă,
inscripţionate cu „BP” pe una din feţe.
Grupa FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC
Analgezic/antipiretic, N02BE01.
Proprietăţi farmacologice
Proprietăţi farmacodinamice.
Paracetamolul manifestă acţiune analgezică, antipireiică. Mecanismul acţiunii constă în suprimarea sintezei prostaglandinelor datorită inhibiţiei COX şi altor mediatori de durere şi inflamaţic, preponderent în sistemul nervos central, de asemenea de scăderea excitaţiei centrului termoreglator în hipotalamus. În comparaţie cu antiinflamatoarele nesteroidiene, paracetamolul determină mai puţine reacţii adverse gastro-intestinale, deoarece are un efect slab asupra sintezei prostaglandinelor în ţesuturile periferice.
Proprietăţi farmacocinetice.
Componentele se absorb rapid şi practic complet din tractul gastrointestinal, preponderent în porţiunile superioare ale intestinului. Concentraţia plasmatică maximă după administrarea internă se realizează peste 0,5-1 oră. Biodisponibilitatea este de aproximativ 80%.
Se fixează de proteinele plasmatice în raport de 25%. Paracetamolul este distribuit rapid şi relativ uniform în organism. Se metabolizează în ficat prin conjugare cu acidul glucuronic şi conjugare cu sulfiţi. Penetrează bariera hematoencefalică, se cxcretă în laptele matern (sub 1%). Timpul de înjumătăţire a paracetamolului constituie 1-4 ore. Se elimină preponderent pe cale renală în special sub formă de metaboliţi sub 5% se excretă sub formă nemodificată. La vârstnici clearance-ul paracetamolului se reduce, iar timpul de înjumătăţire creşte.
Indicaţii terapeutice
Sindrom algic de intensitate slabă şi moderată: cefalee, migrenă, odontalgie, nevralgie, mialgie, artralgii, algodismenoree, dureri faringiene, durere postvaccinală, sindrom febril în afecţiuni infecţios-inflamatorii.
Doze şi mod de administrare
Adulţilor şi copiilor cu vârsta peste 12 ani, de regulă, se administrează câte 500 mg de 2-4 ori pe zi, copiilor cu vârsta 6-12 ani-200-500 mg de 2-4 ori pe zi, 1-6 ani-100-200 mg de 2-4 ori pe zi.
La necesitate, copiilor cu vârsta până la 3 ani preparatul poate fi măruniţ şi dizolvat într-o cantitate suficientă de apă.
Doza maxima la o priză pentru adulţi constituie1 g, doza maximă nictemerală -4 g.
Doza maximă nictemerală pentru copii, luând în consideraţie vârsta şi masa corporală constituie: pentru copii cu vârsta până la 3 ani (10-15 kg)-500-750 mg, până la 6 ani (până la22 kg) -1 g, până la 9 ani (până la30 kg) -1,5 g. până la 12 ani (până la40 kg) -2 g.
Durata curei de tratament se stabileşte în mod individual în funcţie de eficienţa şi sensibilitatea faţă de tratament. Pentru adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 12 ani constituie 5-7 zile, pentru copii cu vârsta până la 12 ani - până la 3 zile.
Reacţii adverse
Convenţia MedDRA privind frecvenţa
Foarte frecvente (>1/10)
Frecvente (>1/100 şi
Mai puţin frecvente (>1/1000 şi
Rare (>1/10000 şi
Foarte rare (
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Tulburări hematologice şi limfatice: rare - anemie, agranulocitoză, trombocitopenie; foarte rare - methemoglobinemie.
Tulburări gastrointestinale: ocazionale - greaţă, vărsături, diaree, foarte rare - icter.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: rare - erupţii cutanate, prurit, urticarie.
Tulburări renale si ale căilor urinare: rare - colică renală, foarte rare - nefrită interstiţială, piurie aseptică, necroză papilară.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la componentele preparatului, dereglări severe ale funcţiei hepatice şi renale, deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenază, afecţiuni hematologice. Este contraindicat în sarcină şi perioada de alăptare, copiilor cu vârsta până la 1 an.
Supradozare
Simptome: paliditate, greţuri, vomă, anorexie, dureri abdominale, în caz de supradozaj sever - hepatonecroză. Afectarea ficatului este posibila la administrarea a10 gşi peste (la adulţi), tabloul clinic desfăşurat al afectării hepatice se determină peste 1-6 zile. În cazuri rare tulburările hepatice se dezvolta rapid şi pot fi complicate cu insuficienţă renală (necroza tubulară).
Tratament: sistarea preparatului, lavaj gastric (în primele 1-2 ore după administrare), administrarea intravenoasă a N- acetilcisteinei sau administrarea internă a metioninei, terapie simptomatică.
Atenţionări şi precauţii speciale de utilizare
Dozele recomandate nu trebuie depăşite. Nu se recomandă asocierea altor medicamente ce conţin paracetamol.
La pacienţii cu afectarea funcţiei hepatice şi/sau renale, cu sindromul Gilbert, la vârstnici doza nictemerală se va reduce şi/sau se va creşte intervalul dintre prize.
Pe durata administrării paracetamolului este necesar examenul hemogramei şi a stării funcţionale a ficatului. Paracetamolul poate altera rezultatele teslelor de laborator la determinarea cantitativă a nivelului de glucozâ şi acidului uric in serul sanguin.
Administrarea în timpul sarcinii sau în perioada de alăptare
Studiile la om şi la animale nu au identificat nici un risc asupra sarcinii sau dezvoltării embrio-fetale. Studiile epidemiologice din timpul sarcinii nu au arătat apariţia efectelor teratogene şi fetotoxice datorate paracetamolului în dozele recomandate. Administrarea paracetamolului în timpul sarcinii se va face după evaluarea raportului beneficiu terapeutic matern/risc potenţial fetal. Paracetamolul este excretat în laptele matern în cantităţi nesemnificative clinic. La doze terapeutice paracetamolul poate fi administrat în perioada de alăptare.
Efecte privind capacitatea de a conduce autovehicule şi de a manevra utilaje
Paracetamolul nu afectează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACŢIUNI
La administrarea concomitentă cu barbituricele, antidepresivele triciclice. rifampicina, de asemenea la consumarea alcoolului creşte considerabil riscul efectelor hepatoloxice.
Paracetamolul creşte riscul toxic al cloramfenicolului şi riscul neutropenic al zidovudinei.
Preparatul creşte efectul anticoagulantelor indirecte (derivaţi de cumarină).
Metoclopramidul creşte, iar colestiramina reduce viteza de absorbţie a paracetamolului.
Administrarea concomitentă cu antiinflamatoare nesteroidiene creşte riscul de insuficienţă renală.
Salicilamida prelungeşte timpul de eliminare al paracetamolului, ceea ce determină acumularea substanţei active şi în consecinţă creşterea formării de metaboliţi toxici.
Paracetamolul poate influenţa valorile uricemiei determinate cu utilizarea acidului fosfotungstic şi ale glicemiei, determinate prin metoda oxidativă.
Administrarea îndelungată a preparatelor anticonvulsive poate reduce eficienţa preparatului şi creşte riscul acţiunii hepatotoxice.
Reduce efectul lisinoprilului.
Prezentare, ambalaj
Comprimate 200 mg sau 500 mg.
Câte 10 comprimate în blister, câte 3 sau 10 blistere împreună cu instrucţiunea pentru administrare în cutie individuală din carton.
Păstrare
A se păstra la temperaturi sub25 °C.
A nu se congela.
A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină şi umiditate.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor!
Termen de valabilitate
3 ani.
A nu se utiliza după data de expirare indicată pe ambalaj.
Statutul legal
Comprimate 200 mg
Fără prescripţie medicală.
Comprimate 500 mg
Cu prescripţie medicală.
NUMELE ŞI ADRESA PRODUCĂTORULUI
SC Balkan Pharmaceuticals SRL,
str. N. Grădescu 4,
mun. Chişinău, Republica Moldova
Ce este AZARGA şi pentru ce se utilizează AZARGA conţine două substanţe active, brinzolamidă şi timolol, care acţionează împreună pentru reducerea presiunii din interiorul ochiului. AZARGA este utilizat în tratamentul presiunii ridicate din interiorul ochiului, numită şi glaucom sau hipertensiune oculară, la pacienţii adulţi cu vârsta mai mare de 18 ani şi la care presiunea din interiorul ochiului nu poate fi controlată eficient cu ajutorul unui singur medicament.
Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi AZARGA Nu utilizaţi AZARGA - dacă sunteţi alergic la brinzolamidă, medicamente numite sulfonamide (exemplele includ medicamente utilizate în tratamentul diabetului zaharat şi al infecţiilor, dar şi diureticele (comprimate pentru eliminarea apei), timolol sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6). - dacă aveţi în prezent sau aţi avut în trecut probleme respiratorii ca astm bronşic, bronşită cronică obstructivă severă (afecţiune severă la nivelul plămânilor care poate cauza respiraţie şuierătoare, dificultate în respiraţie şi/sau tuse prelungită) sau alte tipuri de probleme de respiraţie. - dacă aveţi o frecvenţă lentă a bătăilor inimii, insuficienţă cardiacă sau tulburări de ritm cardiac (bătăi neregulate ale inimii). - dacă prezentaţi prea multă aciditate în sânge (o afecţiune numită acidoză hipercloremică). - dacă aveţi probleme severe cu rinichii. Atenţionări şi precauţii Utilizaţi AZARGA doar pentru picurare în ochi. Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte de a utiliza AZARGA dacă aveţi sau aţi avut: - boli coronariene (simptomele pot include dureri sau tensiune în piept, dificultate în respiraţie, senzaţie de sufocare), insuficienţă cardiacă, tensiune arterială scăzută - tulburări ale circulaţiei sângelui (boala Raynaud sau sindrom Raynaud) - probleme de respiraţie, astm sau boală pulmonară obstructivă cronică - diabet zaharat, deoarece timololul poate masca semnele şi simptomele valorilor scăzute ale glucozei în sânge hiperactivitate a glandei tiroidiene, deoarece timololul poate masca semnele şi simptomele afecţiunilor tiroidiene - slăbiciune musculară (miastenia gravis) - spuneți medicului dumneavoastră dacă luați concomitent alte beta-blocante cu acțiune sistemică - spuneți medicului dumneavoastră dacă aveţi alergie în antecedente (o tendinţă de a dezvolta o reacţie alergică) şi reacţii alergice severe, deoarece este posibil să fiţi mai sensibil la apariţia unei reacţii alergice în timpul utilizării AZARGA şi adrenalina poate să nu fie la fel de eficace în tratamentul unei reacţii alergice - spuneţi medicului dumneavoastră înaintea unei intervenţii chirurgicale, că utilizaţi AZARGA, deoarece timololul poate modifica efectele unor medicamente folosite în timpul anesteziei. - dacă purtați lentile de contact, discutați cu medicul dumneavoastră. - dacă suferiţi de ochi uscat sau probleme corneene, discutaţi cu medicul dumneavoastră. - dacă aveți probleme cu rinichii dumneavoastră. Copii şi adolescenţi AZARGA nu este recomandat pentru a fi utilizat la copii şi adolescenţi cu vârsta mai mică de 18 ani.
https://bit.ly/3sPgpc8
Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi AZARGA Nu utilizaţi AZARGA - dacă sunteţi alergic la brinzolamidă, medicamente numite sulfonamide (exemplele includ medicamente utilizate în tratamentul diabetului zaharat şi al infecţiilor, dar şi diureticele (comprimate pentru eliminarea apei), timolol sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6). - dacă aveţi în prezent sau aţi avut în trecut probleme respiratorii ca astm bronşic, bronşită cronică obstructivă severă (afecţiune severă la nivelul plămânilor care poate cauza respiraţie şuierătoare, dificultate în respiraţie şi/sau tuse prelungită) sau alte tipuri de probleme de respiraţie. - dacă aveţi o frecvenţă lentă a bătăilor inimii, insuficienţă cardiacă sau tulburări de ritm cardiac (bătăi neregulate ale inimii). - dacă prezentaţi prea multă aciditate în sânge (o afecţiune numită acidoză hipercloremică). - dacă aveţi probleme severe cu rinichii. Atenţionări şi precauţii Utilizaţi AZARGA doar pentru picurare în ochi. Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte de a utiliza AZARGA dacă aveţi sau aţi avut: - boli coronariene (simptomele pot include dureri sau tensiune în piept, dificultate în respiraţie, senzaţie de sufocare), insuficienţă cardiacă, tensiune arterială scăzută - tulburări ale circulaţiei sângelui (boala Raynaud sau sindrom Raynaud) - probleme de respiraţie, astm sau boală pulmonară obstructivă cronică - diabet zaharat, deoarece timololul poate masca semnele şi simptomele valorilor scăzute ale glucozei în sânge hiperactivitate a glandei tiroidiene, deoarece timololul poate masca semnele şi simptomele afecţiunilor tiroidiene - slăbiciune musculară (miastenia gravis) - spuneți medicului dumneavoastră dacă luați concomitent alte beta-blocante cu acțiune sistemică - spuneți medicului dumneavoastră dacă aveţi alergie în antecedente (o tendinţă de a dezvolta o reacţie alergică) şi reacţii alergice severe, deoarece este posibil să fiţi mai sensibil la apariţia unei reacţii alergice în timpul utilizării AZARGA şi adrenalina poate să nu fie la fel de eficace în tratamentul unei reacţii alergice - spuneţi medicului dumneavoastră înaintea unei intervenţii chirurgicale, că utilizaţi AZARGA, deoarece timololul poate modifica efectele unor medicamente folosite în timpul anesteziei. - dacă purtați lentile de contact, discutați cu medicul dumneavoastră. - dacă suferiţi de ochi uscat sau probleme corneene, discutaţi cu medicul dumneavoastră. - dacă aveți probleme cu rinichii dumneavoastră. Copii şi adolescenţi AZARGA nu este recomandat pentru a fi utilizat la copii şi adolescenţi cu vârsta mai mică de 18 ani.
https://bit.ly/3sPgpc8
-3%
236.24 MDL
243.55 MDL
Indicaţii terapeutice
Ulsepan este indicat la adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 12 ani şi mai mari pentru:
Esofagita de reflux.
Ulsepan este indicat la adulţi pentru:
Eradicarea Helicobacter pylori (H. pylori) în combinație cu tratament antibiotic adecvat la
pacienţi cu ulcere asociate cu H. pylori.
Ulcer gastric şi duodenal.
Sindromul Zollinger-Ellison şi alte stări hipersecretorii patologice.
Doze şi mod de administrare
Doze:
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 12 ani şi mai mari
Esofagită de reflux
Un comprimat Ulsepan pe zi. În unele cazuri doza poate fi dublată (creştere la 2 comprimate
Ulsepan zilnic), în special atunci când pacientul nu a răspuns la alt tratament. Pentru vindecarea
esofagitei de reflux, de obicei, este necesară o perioadă de 4 săptămâni. Dacă aceasta nu este
suficientă, vindecarea are loc, de obicei, în termen de alte 4 săptămâni.
Adulţi
Eradicarea H. pylori în combinaţie cu două antibiotice adecvate
La pacienţii cu ulcer gastric şi duodenal, care prezintă H. pylori, eradicarea agentului patogen se
poate realiza cu ajutorul unei terapii combinate. Trebuie luate în consideraţie ghidurile locale
oficiale (de ex. recomandările naţionale) privind rezistenţa bacteriană şi utilizarea şi prescripţia
adecvată a antibioticelor. În funcţie de nivelul de rezistenţă, pentru eradicarea infecţiilor cu H.
pylori pot fi recomandate următoarele combinaţii:
a) câte un comprimat Ulsepan de două ori pe zi
+ 1000 mg amoxicilină de două ori pe zi
+ 500 mg claritromicină de două ori pe zi
b) câte un comprimat Ulsepan de două ori pe zi
+ 400 - 500 mg metronidazol (sau 500 mg tinidazol) de două ori pe zi
+ 250 - 500 mg claritromicină de două ori pe zi
c) câte un comprimat Ulsepan de două ori pe zi
+ 1000 mg amoxicilină de două ori pe zi
+ 400 - 500 mg metronidazol (sau 500 mg tinidazol) de două ori pe zi.
În terapia combinată pentru eradicarea infecţiei cu H. pylori, cel de-al doilea comprimat Ulsepan
trebuie administrat cu o oră înainte de masa de seară. Terapia combinată se aplică, în general, timp
de 7 zile şi poate fi prelungită timp de alte 7 zile, până la o durată totală de maxim două săptămâni.
Dacă, pentru a asigura vindecarea ulcerelor se indică prelungirea tratamentului cu pantoprazol,
trebuie consultate recomandările privind dozele pentru ulcerele duodenale şi gastrice.
Dacă terapia combinată nu reprezintă o opţiune, de exemplu dacă pacientul nu prezintă infecţie cu
H. pylori, pentru monoterapia cu Ulsepan se aplică următoarele recomandări privind regimul de
dozare:
Tratamentul ulcerului gastric
Un comprimat Ulsepan pe zi. În cazuri indvduale doza poate fi dublată (creştere la 2 comprimate
Ulsepan pe zi), în special atunci când pacientul nu a răspuns la alt tratament. Pentru vindecarea
ulcerului gastric, de obicei, este necesară o perioadă de 4 săptămâni. Dacă aceasta nu este
suficientă, vindecarea are loc, de obicei, în termen de alte 4 săptămâni.
Tratamentul ulcerului duodenal
Un comprimat Ulsepan pe zi. În unele cazuri doza poate fi dublată (creştere la 2 comprimate
Ulsepan pe zi), în special atunci când pacientul nu a răspuns la alt tratament. Pentru vindecarea
ulcerului duodenal, de obicei, este necesară o perioadă de 2 săptămâni. Dacă aceasta nu este
suficientă, vindecarea are loc, de obicei, în termen de alte 2 săptămâni.
Sindromul Zollinger-Ellison şi alte stări hipersecretorii patologice
Pentru tratarea pe termen lung a sindromului Zollinger-Ellison şi a altor stări hipersecretorii
patologice pacienţii trebuie să inițieze tratamentul cu o doză zilnică de 80 mg (2 comprimate
Ulsepan 40 mg). Ulterior, titrarea dozei poate fi efectuată prin creşterea sau reducerea acesteia, în
funcţie de necesităţi, utilizându-se ca reper măsurătorile secreţiilor de acid gastric.
În cazul dozelor zilnice de peste 80 mg, acestea trebuie divizate şi administrate de 2 ori pe zi.
Este posibilă o creştere temporară a dozei la peste 160 mg pantoprazol, dar aceasta nu trebuie
aplicată pe perioade mai lungi decât este necesar pentru controlul corespunzător al acidităţii.
Durata tratamentului în cazul sindromului Zollinger-Ellison şi al altor stări hipersecretorii
patologice nu este limitată şi trebuie adaptată în funcţie de necesităţile clinice.
Pacienţii cu insuficienţă hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă nu trebuie depăşită doza zilnică de 20 mg pantoprazol
(un comprimat Ulsepan 20 mg). Ulsepan nu trebuie utilizat în tratamentul combinat pentru
eradicarea H. pylori la pacienţii cu disfuncţie hepatică moderată spre severă, pentru că nu există
date curente de eficacitate şi siguranţă a preparatului în tratamentul combinat la aceşti pacienţi (vezi
pct. 4.4).
Pacienţii cu insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală nu este necesară ajustarea dozei. Ulsepan nu trebuie utilizat în
tratamentul combinat pentru eradicarea H. pylori la pacienţii cu insuficienţă renală, pentru că nu
există date curente de eficacitate şi siguranţă a preparatului în tratamentul combinat la aceşti
pacienţi (vezi pct. 5.2).
Pacienţi vârstnici
La pacienţii vârstnici nu este necesară ajustarea dozei (vezi pct. 5.2).
Populaţia pediatrică
Ulsepan nu este recomandat pentru utilizare la copii cu vârsta sub 12 ani, datorită insuficienţei
datelor de siguranţă şi de eficacitate pentru această grupă de vârstă (vezi pct.5.2).
Mod de administrare
Administrare orală.
Comprimatele nu trebuie mestecate sau zdrobite şi trebuie înghiţite întregi, cu puțină apă, cu o oră
înainte de masă.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, substituenţi de benzimidazol, sau la oricare dintre excipienţii
enumerați la pct. 6.1.
Ulsepan este indicat la adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 12 ani şi mai mari pentru:
Esofagita de reflux.
Ulsepan este indicat la adulţi pentru:
Eradicarea Helicobacter pylori (H. pylori) în combinație cu tratament antibiotic adecvat la
pacienţi cu ulcere asociate cu H. pylori.
Ulcer gastric şi duodenal.
Sindromul Zollinger-Ellison şi alte stări hipersecretorii patologice.
Doze şi mod de administrare
Doze:
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 12 ani şi mai mari
Esofagită de reflux
Un comprimat Ulsepan pe zi. În unele cazuri doza poate fi dublată (creştere la 2 comprimate
Ulsepan zilnic), în special atunci când pacientul nu a răspuns la alt tratament. Pentru vindecarea
esofagitei de reflux, de obicei, este necesară o perioadă de 4 săptămâni. Dacă aceasta nu este
suficientă, vindecarea are loc, de obicei, în termen de alte 4 săptămâni.
Adulţi
Eradicarea H. pylori în combinaţie cu două antibiotice adecvate
La pacienţii cu ulcer gastric şi duodenal, care prezintă H. pylori, eradicarea agentului patogen se
poate realiza cu ajutorul unei terapii combinate. Trebuie luate în consideraţie ghidurile locale
oficiale (de ex. recomandările naţionale) privind rezistenţa bacteriană şi utilizarea şi prescripţia
adecvată a antibioticelor. În funcţie de nivelul de rezistenţă, pentru eradicarea infecţiilor cu H.
pylori pot fi recomandate următoarele combinaţii:
a) câte un comprimat Ulsepan de două ori pe zi
+ 1000 mg amoxicilină de două ori pe zi
+ 500 mg claritromicină de două ori pe zi
b) câte un comprimat Ulsepan de două ori pe zi
+ 400 - 500 mg metronidazol (sau 500 mg tinidazol) de două ori pe zi
+ 250 - 500 mg claritromicină de două ori pe zi
c) câte un comprimat Ulsepan de două ori pe zi
+ 1000 mg amoxicilină de două ori pe zi
+ 400 - 500 mg metronidazol (sau 500 mg tinidazol) de două ori pe zi.
În terapia combinată pentru eradicarea infecţiei cu H. pylori, cel de-al doilea comprimat Ulsepan
trebuie administrat cu o oră înainte de masa de seară. Terapia combinată se aplică, în general, timp
de 7 zile şi poate fi prelungită timp de alte 7 zile, până la o durată totală de maxim două săptămâni.
Dacă, pentru a asigura vindecarea ulcerelor se indică prelungirea tratamentului cu pantoprazol,
trebuie consultate recomandările privind dozele pentru ulcerele duodenale şi gastrice.
Dacă terapia combinată nu reprezintă o opţiune, de exemplu dacă pacientul nu prezintă infecţie cu
H. pylori, pentru monoterapia cu Ulsepan se aplică următoarele recomandări privind regimul de
dozare:
Tratamentul ulcerului gastric
Un comprimat Ulsepan pe zi. În cazuri indvduale doza poate fi dublată (creştere la 2 comprimate
Ulsepan pe zi), în special atunci când pacientul nu a răspuns la alt tratament. Pentru vindecarea
ulcerului gastric, de obicei, este necesară o perioadă de 4 săptămâni. Dacă aceasta nu este
suficientă, vindecarea are loc, de obicei, în termen de alte 4 săptămâni.
Tratamentul ulcerului duodenal
Un comprimat Ulsepan pe zi. În unele cazuri doza poate fi dublată (creştere la 2 comprimate
Ulsepan pe zi), în special atunci când pacientul nu a răspuns la alt tratament. Pentru vindecarea
ulcerului duodenal, de obicei, este necesară o perioadă de 2 săptămâni. Dacă aceasta nu este
suficientă, vindecarea are loc, de obicei, în termen de alte 2 săptămâni.
Sindromul Zollinger-Ellison şi alte stări hipersecretorii patologice
Pentru tratarea pe termen lung a sindromului Zollinger-Ellison şi a altor stări hipersecretorii
patologice pacienţii trebuie să inițieze tratamentul cu o doză zilnică de 80 mg (2 comprimate
Ulsepan 40 mg). Ulterior, titrarea dozei poate fi efectuată prin creşterea sau reducerea acesteia, în
funcţie de necesităţi, utilizându-se ca reper măsurătorile secreţiilor de acid gastric.
În cazul dozelor zilnice de peste 80 mg, acestea trebuie divizate şi administrate de 2 ori pe zi.
Este posibilă o creştere temporară a dozei la peste 160 mg pantoprazol, dar aceasta nu trebuie
aplicată pe perioade mai lungi decât este necesar pentru controlul corespunzător al acidităţii.
Durata tratamentului în cazul sindromului Zollinger-Ellison şi al altor stări hipersecretorii
patologice nu este limitată şi trebuie adaptată în funcţie de necesităţile clinice.
Pacienţii cu insuficienţă hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă nu trebuie depăşită doza zilnică de 20 mg pantoprazol
(un comprimat Ulsepan 20 mg). Ulsepan nu trebuie utilizat în tratamentul combinat pentru
eradicarea H. pylori la pacienţii cu disfuncţie hepatică moderată spre severă, pentru că nu există
date curente de eficacitate şi siguranţă a preparatului în tratamentul combinat la aceşti pacienţi (vezi
pct. 4.4).
Pacienţii cu insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală nu este necesară ajustarea dozei. Ulsepan nu trebuie utilizat în
tratamentul combinat pentru eradicarea H. pylori la pacienţii cu insuficienţă renală, pentru că nu
există date curente de eficacitate şi siguranţă a preparatului în tratamentul combinat la aceşti
pacienţi (vezi pct. 5.2).
Pacienţi vârstnici
La pacienţii vârstnici nu este necesară ajustarea dozei (vezi pct. 5.2).
Populaţia pediatrică
Ulsepan nu este recomandat pentru utilizare la copii cu vârsta sub 12 ani, datorită insuficienţei
datelor de siguranţă şi de eficacitate pentru această grupă de vârstă (vezi pct.5.2).
Mod de administrare
Administrare orală.
Comprimatele nu trebuie mestecate sau zdrobite şi trebuie înghiţite întregi, cu puțină apă, cu o oră
înainte de masă.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, substituenţi de benzimidazol, sau la oricare dintre excipienţii
enumerați la pct. 6.1.
Irigator proiectat pentru clisme atât pentru copii, cât și adulți pentru constipație, colici abdominali.
-3%
46.56 MDL
48 MDL
Rețetă medicală
DESCRIERE
Lichid maro vâscos cu miros caracteristic și acru astringent
gust. În timpul depozitării, este permisă formarea unui ușor precipitat,
format din substanțe extractive obținute din materiale vegetale,
care nu afectează calitatea produsului și nu reduce eficacitatea acestuia.
MOD DE APLICARE: interior.
Agitați înainte de utilizare.
Adulți: 5 ml cu 20 de minute înainte de masă de 2-3 ori pe zi timp de o lună.
Înainte de utilizare, consultați un medic.
EFECTE SECUNDARE
Dozele mari pot provoca reacții nedorite: scăderea arterială
presiune, aritmie cardiacă, depresie (sedare).
CONTRAINDICAȚII
Hipersensibilitate individuală la oricare dintre componentele produsului. Zahăr
diabet (conține zahăr - aproximativ 5 g per aplicare). Copii sub 12 ani, sarcina
și alăptarea.
Lichid maro vâscos cu miros caracteristic și acru astringent
gust. În timpul depozitării, este permisă formarea unui ușor precipitat,
format din substanțe extractive obținute din materiale vegetale,
care nu afectează calitatea produsului și nu reduce eficacitatea acestuia.
MOD DE APLICARE: interior.
Agitați înainte de utilizare.
Adulți: 5 ml cu 20 de minute înainte de masă de 2-3 ori pe zi timp de o lună.
Înainte de utilizare, consultați un medic.
EFECTE SECUNDARE
Dozele mari pot provoca reacții nedorite: scăderea arterială
presiune, aritmie cardiacă, depresie (sedare).
CONTRAINDICAȚII
Hipersensibilitate individuală la oricare dintre componentele produsului. Zahăr
diabet (conține zahăr - aproximativ 5 g per aplicare). Copii sub 12 ani, sarcina
și alăptarea.
-3%
257.05 MDL
265 MDL
Indicaţii terapeutice
Tratamentul diabetului zaharat la adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta de 2 ani şi
peste. Doze şi mod de administrare
Doze
Lantus conţine insulină glargin, un analog al insulinei, şi are durată de acţiune
prelungită.
Lantus trebuie administrat o dată pe zi, oricând în timpul zilei, însă la aceeaşi oră în
fiecare zi.
Schema de administrare a dozei pentru Lantus (doza şi momentul administrării)
trebuie ajustată în mod individual. La pacienţii cu diabet zaharat de tip 2, Lantus
poate fi administrat şi în asociere cu medicamente antidiabetice orale.
Potenţa acestui medicament este exprimată în unităţi. Aceste unităţi sunt valabile
exclusiv pentru Lantus şi nu sunt identice cu UI sau unităţile utilizate pentru a
exprima potenţa altor analogi de insulină (vezi pct. 5.1).
Grupe speciale de pacienţi
Pacienţi vârstnici (≥65 ani)
La vârstnici, deteriorarea progresivă a funcţiei renale poate duce la o scădere
constantă a necesarului de insulină.
Insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală, necesarul de insulină poate fi diminuat datorită
metabolizării reduse a insulinei.
Insuficienţă hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică, necesarul de insulină poate fi diminuat datorită
capacităţii reduse de gluconeogeneză şi metabolizării reduse a insulinei
Copii şi adolescenţi
Siguranţa şi eficacitatea Lantus au fost stabilite la adolescenţi şi copii cu vârsta de
2 ani şi peste (vezi pct. 5.1). Utilizarea Lantus nu a fost studiată la copii cu vârsta sub
2 ani.
Certificat de înregistrare al medicamentului - nr. 21472 din 22.01.2015
Anexa 1
Trecerea de la alte tipuri de insuline la Lantus
Când se trece de la o schemă de tratament care conţine o insulină cu acţiune
intermediară sau de lungă durată la o schemă de tratament care conţine Lantus, pot fi
necesare modificarea dozei de insulină bazală şi ajustarea tratamentului antidiabetic
concomitent (doza şi momentul administrării suplimentare de insuline regular sau
analogi de insulină cu acţiune rapidă sau doza de medicamente antidiabetice orale).
Pentru a reduce riscul de hipoglicemie nocturnă sau apărută dimineaţa devreme,
pacienţii care schimbă în schema de tratament insulina bazală, de la insulină NPH de
două ori pe zi, la Lantus o dată pe zi, trebuie să reducă doza zilnică de insulină bazală
cu 20-30% în primele săptămâni de tratament.
În timpul primelor săptămâni, această reducere trebuie compensată, cel puţin parţial,
prin creşterea dozei de insulină injectată la ora mesei, după această perioadă schema
de tratament trebuie ajustată în mod individual.
Ca şi în cazul altor analogi de insulină, pacienţii care necesită doze mari de insulină
datorită prezenţei anticorpilor anti-insulină umană pot să manifeste un răspuns la
insulină mai bun cu Lantus.
În timpul perioadei de tranziţie şi în primele săptămâni după aceasta, se recomandă o
monitorizare metabolică strictă.
Odată cu ameliorarea controlului metabolic şi cu creşterea consecutivă a sensibilităţii
la insulină, poate deveni necesară o ajustare suplimentară a schemei de administrare
a dozelor. De asemenea, ajustarea dozei poate fi necesară, de exemplu, dacă se
modifică greutatea corporală, stilul de viaţă al pacientului, orarul administrării insulinei
sau dacă survin alte situaţii care cresc susceptibilitatea la hipo- sau hiperglicemie
(vezi pct. 4.4).
Mod de administrare
Lantus se administrează pe cale subcutanată.
Lantus nu trebuie administrat intravenos. Durata prelungită de acţiune a Lantus este
dependentă de injectarea sa în ţesutul subcutanat. Administrarea intravenoasă a dozei
uzuale subcutanate poate determina hipoglicemie severă.
Nu există diferenţe semnificative clinic ale concentraţiei plasmatice a insulinei sau ale
valorilor glicemiei după injectarea Lantus în regiunea abdominală, deltoidiană sau a
coapsei. În cadrul aceleiaşi regiuni, locurile injectării trebuie alternate de la o injecţie
la alta.
Lantus nu trebuie amestecat cu nicio altă insulină şi nu trebuie diluat. Amestecarea
sau diluarea îi pot modifica profilul timp/acţiune, iar amestecarea poate determina
precipitare.
Pentru detalii suplimentare privind manipularea, vezi pct. 6.6. Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la
pct. 6.1. https://bit.ly/2V2j1YG
Tratamentul diabetului zaharat la adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta de 2 ani şi
peste. Doze şi mod de administrare
Doze
Lantus conţine insulină glargin, un analog al insulinei, şi are durată de acţiune
prelungită.
Lantus trebuie administrat o dată pe zi, oricând în timpul zilei, însă la aceeaşi oră în
fiecare zi.
Schema de administrare a dozei pentru Lantus (doza şi momentul administrării)
trebuie ajustată în mod individual. La pacienţii cu diabet zaharat de tip 2, Lantus
poate fi administrat şi în asociere cu medicamente antidiabetice orale.
Potenţa acestui medicament este exprimată în unităţi. Aceste unităţi sunt valabile
exclusiv pentru Lantus şi nu sunt identice cu UI sau unităţile utilizate pentru a
exprima potenţa altor analogi de insulină (vezi pct. 5.1).
Grupe speciale de pacienţi
Pacienţi vârstnici (≥65 ani)
La vârstnici, deteriorarea progresivă a funcţiei renale poate duce la o scădere
constantă a necesarului de insulină.
Insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală, necesarul de insulină poate fi diminuat datorită
metabolizării reduse a insulinei.
Insuficienţă hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică, necesarul de insulină poate fi diminuat datorită
capacităţii reduse de gluconeogeneză şi metabolizării reduse a insulinei
Copii şi adolescenţi
Siguranţa şi eficacitatea Lantus au fost stabilite la adolescenţi şi copii cu vârsta de
2 ani şi peste (vezi pct. 5.1). Utilizarea Lantus nu a fost studiată la copii cu vârsta sub
2 ani.
Certificat de înregistrare al medicamentului - nr. 21472 din 22.01.2015
Anexa 1
Trecerea de la alte tipuri de insuline la Lantus
Când se trece de la o schemă de tratament care conţine o insulină cu acţiune
intermediară sau de lungă durată la o schemă de tratament care conţine Lantus, pot fi
necesare modificarea dozei de insulină bazală şi ajustarea tratamentului antidiabetic
concomitent (doza şi momentul administrării suplimentare de insuline regular sau
analogi de insulină cu acţiune rapidă sau doza de medicamente antidiabetice orale).
Pentru a reduce riscul de hipoglicemie nocturnă sau apărută dimineaţa devreme,
pacienţii care schimbă în schema de tratament insulina bazală, de la insulină NPH de
două ori pe zi, la Lantus o dată pe zi, trebuie să reducă doza zilnică de insulină bazală
cu 20-30% în primele săptămâni de tratament.
În timpul primelor săptămâni, această reducere trebuie compensată, cel puţin parţial,
prin creşterea dozei de insulină injectată la ora mesei, după această perioadă schema
de tratament trebuie ajustată în mod individual.
Ca şi în cazul altor analogi de insulină, pacienţii care necesită doze mari de insulină
datorită prezenţei anticorpilor anti-insulină umană pot să manifeste un răspuns la
insulină mai bun cu Lantus.
În timpul perioadei de tranziţie şi în primele săptămâni după aceasta, se recomandă o
monitorizare metabolică strictă.
Odată cu ameliorarea controlului metabolic şi cu creşterea consecutivă a sensibilităţii
la insulină, poate deveni necesară o ajustare suplimentară a schemei de administrare
a dozelor. De asemenea, ajustarea dozei poate fi necesară, de exemplu, dacă se
modifică greutatea corporală, stilul de viaţă al pacientului, orarul administrării insulinei
sau dacă survin alte situaţii care cresc susceptibilitatea la hipo- sau hiperglicemie
(vezi pct. 4.4).
Mod de administrare
Lantus se administrează pe cale subcutanată.
Lantus nu trebuie administrat intravenos. Durata prelungită de acţiune a Lantus este
dependentă de injectarea sa în ţesutul subcutanat. Administrarea intravenoasă a dozei
uzuale subcutanate poate determina hipoglicemie severă.
Nu există diferenţe semnificative clinic ale concentraţiei plasmatice a insulinei sau ale
valorilor glicemiei după injectarea Lantus în regiunea abdominală, deltoidiană sau a
coapsei. În cadrul aceleiaşi regiuni, locurile injectării trebuie alternate de la o injecţie
la alta.
Lantus nu trebuie amestecat cu nicio altă insulină şi nu trebuie diluat. Amestecarea
sau diluarea îi pot modifica profilul timp/acţiune, iar amestecarea poate determina
precipitare.
Pentru detalii suplimentare privind manipularea, vezi pct. 6.6. Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la
pct. 6.1. https://bit.ly/2V2j1YG
-3%
888.86 MDL
916.35 MDL