Filtru
Întâi cele populare
Hipoalergenice, impermeabil la murdărie, elastice, respirabile, strânse și respirante, plasturele MEDRULL ideale pentru răni mici și zgârieturi. Pernuța de absorbție este foarte absorbantă. Pernuța este protejată de posibilitatea lipirii pe suprafața deteriorată a pielii. Plasturele se înlătură fără durere și nu lasă urme pe piele. O gamă largă de plasturi va permite fiecărui membru al familiei să aleagă un plasture care este cel mai potrivit pentru el;
-3%
50.44 MDL
52 MDL
-3%
35.70 MDL
36.80 MDL
Substanțele active din compoziția medicamentului NEIRALGIN® B sunt clorhidratul de piridoxină (vitamina B6), clorhidratul de tiamină (vitamina B1), cianocobalamina (vitamina B12) și clorhidratul de lidocaină.NEIRALGIN® B este utilizat la adulți și copii cu vârsta peste 12 ani pentru tratamentul simptomelor hematologice și neurologice cauzate de deficitul prelungit al vitaminelor B1, B6 și B12.
-3%
237.70 MDL
245.05 MDL
-3%
38.90 MDL
40.10 MDL
Ce este Strepsils Lemon fǎrǎ zahǎr şi pentru ce se utilizează
Strepsils Lemon fǎrǎ zahǎr aparţine unei grupe de medicamente denumite antiseptice.
Strepsils Lemon fǎrǎ zahǎr se utilizează ca adjuvant în tratamentul infecţiilor oro-faringiene, favorizând
ameliorarea simptomelor provocate de acestea.
Calmare rapidă (în 5 minute) şi de lungă durată (de până la 2 ore) a durerii în gât.
Efect antibacterian, antifungic şi antiviral.
Dacă după 5 zile nu vă simţiţi mai bine sau vă simţiţi mai rău, trebuie să vă adresaţi unui medic. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Strepsils Lemon fǎrǎ zahǎr
Nu utilizaţi Strepsils Lemon fǎrǎ zahǎr
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la amilmetacrezol şi alcool 2,4-diclorbenzilic sau la oricare
dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6). Doze
Reacţiile adverse pot fi minimizate prin utilizarea celei mai mici doze eficace necesare pentru a controla
simptomele, pentru cea mai scurtă durată posibilă.
Durata tratamentului nu trebuie sǎ depǎşeascǎ 5 zile deoarece pot apărea dezechilibre ale florei
microbiene de la nivelul cavităţii bucale cu risc de producere a unor infecţii bacteriene sau fungice
Adulţi
Doza recomandată este de o pastilă Strepsils Lemon fǎrǎ zahǎr la 2-3 ore; a nu se depăși 12 pastile într-un
interval de 24 de ore.
Populația pediatrică
Copii cu vârsta peste 6 ani: doza recomandată este similară cu cea pentru adulți.
Copii cu vârsta sub 6 ani
Nu este recomandat copiilor cu vârsta sub 6 ani.
Vârstnici
Nu este necesarǎ ajustarea dozei la aceastǎ categorie de pacienţi.
Strepsils Lemon fǎrǎ zahǎr aparţine unei grupe de medicamente denumite antiseptice.
Strepsils Lemon fǎrǎ zahǎr se utilizează ca adjuvant în tratamentul infecţiilor oro-faringiene, favorizând
ameliorarea simptomelor provocate de acestea.
Calmare rapidă (în 5 minute) şi de lungă durată (de până la 2 ore) a durerii în gât.
Efect antibacterian, antifungic şi antiviral.
Dacă după 5 zile nu vă simţiţi mai bine sau vă simţiţi mai rău, trebuie să vă adresaţi unui medic. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Strepsils Lemon fǎrǎ zahǎr
Nu utilizaţi Strepsils Lemon fǎrǎ zahǎr
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la amilmetacrezol şi alcool 2,4-diclorbenzilic sau la oricare
dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6). Doze
Reacţiile adverse pot fi minimizate prin utilizarea celei mai mici doze eficace necesare pentru a controla
simptomele, pentru cea mai scurtă durată posibilă.
Durata tratamentului nu trebuie sǎ depǎşeascǎ 5 zile deoarece pot apărea dezechilibre ale florei
microbiene de la nivelul cavităţii bucale cu risc de producere a unor infecţii bacteriene sau fungice
Adulţi
Doza recomandată este de o pastilă Strepsils Lemon fǎrǎ zahǎr la 2-3 ore; a nu se depăși 12 pastile într-un
interval de 24 de ore.
Populația pediatrică
Copii cu vârsta peste 6 ani: doza recomandată este similară cu cea pentru adulți.
Copii cu vârsta sub 6 ani
Nu este recomandat copiilor cu vârsta sub 6 ani.
Vârstnici
Nu este necesarǎ ajustarea dozei la aceastǎ categorie de pacienţi.
-3%
95.11 MDL
98.05 MDL
Rețetă medicală
-3%
91.76 MDL
94.60 MDL
Prontosan gel (Betaină și Polihexanidă), tub 250 ml
Gel steril incolor, gata de utilizare, pentru curățarea, hidratarea și decontaminarea plăgilor acute, cronice, termice, chimice sau a celor de radiații (inclusiv plăgi infectate). Rămâne pe plagă până la următoarea schimbare a pansamentului, traumele și durerea asociate îndepărtării pansamentului fiind mult reduse. Ușor și simplu de folosit. Nu este necesară o pregătire a plăgii anterioară utilizării gelului. Se poate aplica pe plăgi plane sau cavitate. Certificat din punct de vedere clinic. Se poate folosi până la 8 săptămâni de la deschidere.
Gel steril incolor, gata de utilizare, pentru curățarea, hidratarea și decontaminarea plăgilor acute, cronice, termice, chimice sau a celor de radiații (inclusiv plăgi infectate). Rămâne pe plagă până la următoarea schimbare a pansamentului, traumele și durerea asociate îndepărtării pansamentului fiind mult reduse. Ușor și simplu de folosit. Nu este necesară o pregătire a plăgii anterioară utilizării gelului. Se poate aplica pe plăgi plane sau cavitate. Certificat din punct de vedere clinic. Se poate folosi până la 8 săptămâni de la deschidere.
2 438 MDL
Rețetă medicală
1 comprimat filmat conţine:
substanţa activă:
atorvastatină (sub formă de atorvastatină calcică)-10 mg, 20 mg sau 40 mg; excipienţi: carbonat de calciu, crospovidonă, laurilsulfat de sodiu, dioxid de siliciu coloidal anhidru, talc, celuloză microcristalină, Opadry II roz (talc, polietilenglicol, dioxid de titan (E171), alcool polivinilic, oxid de fier galben (E172), oxid de fier roşu (E172), oxid de fier negru (E172).
INDICAŢII TERAPEUTICE
- Hipercolesterolemie primară (heterozigotă familială şi neereditară), hiperlipidemie combinată (după clasificarea Fredrickson de tip IIa şi IIb), nivelul ridicat al trigliceridelor plasmatice (tip IV), disbetalipoproteinemie (tip III), în cazuri în care dieta nu asigură efectul scontat; hipercolesterolemie homozigotă familială, în cazuri în care dieta şi alte măsuri non-farmacologice nu asigură efectul aşteptat.
- Profilaxia secundară cu scop de reducere a riscului de boală ischemică a cordului/ateroscleroză şi riscul dezvoltării infarctului miocardic, stenocardiei, ictusului.
- Copii cu vîrsta 10-17 ani cu hipercolesterolemie heterozigotă familială-ca remediu adjuvant la dietă, pentru scăderea nivelului de colesterol, LDL-colesterolului şi Apo B.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Înainte de a începe tratamentul cu Lipromak-LF, este necesară o diagnosticare a nivelului de colesterol în sînge, ţinîndu-se cont de dieta cuvenită. Se indică exerciţii fizice şi măsuri ce duc la scăderea masei corporale, tratamentul afecţiunilor de bază. Pe parcursul întregii perioade de tratament, pacientul trebuie să urmeze o dietă hipocolesterolemiantă standard. Preparatul se indică în doze de 10-80 mg 1 dată pe zi, indiferent de ora administrării, ţinîndu-se cont de administrarea comprimatelor - preponderent în aceeaşi parte a zilei, indiferent de mese. Dozele iniţiale şi de susţinere pot fi ajustate corespunzător valorilor iniţiale ale LDL - colesterolului, obiectivului şi eficacităţii terapiei. După 2-4 săptămîni de la începutul tratamentului cu Lipromak-LF, este necesară efectuarea lipidogramei şi ajustarea corespunzătoare a dozelor.
Hipercolesterolemie primară şi hiperlipidemie combinată (mixtă)
În majoritatea cazurilor, este suficientă o doză de 10 mg atorvastatină o dată pe zi. Răspunsul terapeutic este evident în următoarele 2 săptămîni, iar răspunsul terapeutic maxim se obţine de obicei în 4 săptămîni. Modificările pozitive sunt menţinute prin administrarea de lungă durată a preparatului.
Hipercolesterolemie familială homozigotă.
Preparatul se indică în doze de 10-80 mg atorvastatină o dată pe zi, la orice oră, indiferent de mese. Doza iniţială şi doza de susţinere sunt stabilite individual. La majoritatea pacienţilor cu hipercolesterolemie familială homozigotă rezultatul pozitiv este obţinut prin administrarea dozei de 80 mg atorvastatină pe zi.
Hipercolesterolemie familială heterozigotă în practica pediatrică (copii 10-17 ani)
Tratamentul trebuie iniţiat cu Lipromak-LF în doză de 10 mg pe zi/ zilnic, maximum 20 mg o dată pe zi (dozele mai mari de 20 mg nu au fost studiate la acestă categorie de vîrstă). Dozele se stabilesc individual în funcţie de scopul terapiei, şi pot fi ajustate la interval de 4 săptămîni şi mai mult.
Administrarea la pacienţi cu insuficienţă renală
Afecţiunile renale nu influenţează concentraţia plasmatică a atorvastatinei şi nici scăderea LDL-colesterolului plasmatic, de aceea, nu este necesară ajustarea dozelor.
Administrarea la pacienţii vîrstnici
Eficacitatea şi siguranţa la pacienţii cu vîrsta mai mare de 60 de ani, care utilizează dozele recomandate, este similară cu cea întîlnită la alte grupe de vîrstă.
Administrarea la pacienţii cu dereglări hepatice
Lipromak-LF se administrează cu precauţie la pacienţii cu dereglări hepatice, din cauza eliminării lente din organism. Este recomandată monitorizarea indicilor clinici şi de laborator şi, odată cu depistarea unor modificări patologice, dozele trebuie micşorate sau tratamentul întrerupt.
Dacă se administrează concomitent Lipromak-LF şi inhibitorii CYP3A4, atunci este necesar:
- tratamentul trebuie iniţiat cu o doză minimă (10 mg), controlul obligator al lipidelor plasmatice pînă la ajustarea treptată a dozei.
- este admisă o pauză în administrarea de Lipromak-LF, dacă se administreză inhibitori CYP3A4 într-o cură de tratament de scurtă durată (de exemplu, administrarea de scurtă durată a preparatelor antibacterine cum ar fi claritromicina).
Recomandări la administrarea dozelor maxime de Lipromak-LF concomitent cu:
- ciclosporina-doza maximă nu trebuie să depăşească 10 mg;
- claritromicina-doza maximă nu trebuie să depăşească 20 mg;
- itraconazol-doza maximă nu trebuie să depăşească 40 mg.
https://bit.ly/2PXOXeJ
substanţa activă:
atorvastatină (sub formă de atorvastatină calcică)-10 mg, 20 mg sau 40 mg; excipienţi: carbonat de calciu, crospovidonă, laurilsulfat de sodiu, dioxid de siliciu coloidal anhidru, talc, celuloză microcristalină, Opadry II roz (talc, polietilenglicol, dioxid de titan (E171), alcool polivinilic, oxid de fier galben (E172), oxid de fier roşu (E172), oxid de fier negru (E172).
INDICAŢII TERAPEUTICE
- Hipercolesterolemie primară (heterozigotă familială şi neereditară), hiperlipidemie combinată (după clasificarea Fredrickson de tip IIa şi IIb), nivelul ridicat al trigliceridelor plasmatice (tip IV), disbetalipoproteinemie (tip III), în cazuri în care dieta nu asigură efectul scontat; hipercolesterolemie homozigotă familială, în cazuri în care dieta şi alte măsuri non-farmacologice nu asigură efectul aşteptat.
- Profilaxia secundară cu scop de reducere a riscului de boală ischemică a cordului/ateroscleroză şi riscul dezvoltării infarctului miocardic, stenocardiei, ictusului.
- Copii cu vîrsta 10-17 ani cu hipercolesterolemie heterozigotă familială-ca remediu adjuvant la dietă, pentru scăderea nivelului de colesterol, LDL-colesterolului şi Apo B.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Înainte de a începe tratamentul cu Lipromak-LF, este necesară o diagnosticare a nivelului de colesterol în sînge, ţinîndu-se cont de dieta cuvenită. Se indică exerciţii fizice şi măsuri ce duc la scăderea masei corporale, tratamentul afecţiunilor de bază. Pe parcursul întregii perioade de tratament, pacientul trebuie să urmeze o dietă hipocolesterolemiantă standard. Preparatul se indică în doze de 10-80 mg 1 dată pe zi, indiferent de ora administrării, ţinîndu-se cont de administrarea comprimatelor - preponderent în aceeaşi parte a zilei, indiferent de mese. Dozele iniţiale şi de susţinere pot fi ajustate corespunzător valorilor iniţiale ale LDL - colesterolului, obiectivului şi eficacităţii terapiei. După 2-4 săptămîni de la începutul tratamentului cu Lipromak-LF, este necesară efectuarea lipidogramei şi ajustarea corespunzătoare a dozelor.
Hipercolesterolemie primară şi hiperlipidemie combinată (mixtă)
În majoritatea cazurilor, este suficientă o doză de 10 mg atorvastatină o dată pe zi. Răspunsul terapeutic este evident în următoarele 2 săptămîni, iar răspunsul terapeutic maxim se obţine de obicei în 4 săptămîni. Modificările pozitive sunt menţinute prin administrarea de lungă durată a preparatului.
Hipercolesterolemie familială homozigotă.
Preparatul se indică în doze de 10-80 mg atorvastatină o dată pe zi, la orice oră, indiferent de mese. Doza iniţială şi doza de susţinere sunt stabilite individual. La majoritatea pacienţilor cu hipercolesterolemie familială homozigotă rezultatul pozitiv este obţinut prin administrarea dozei de 80 mg atorvastatină pe zi.
Hipercolesterolemie familială heterozigotă în practica pediatrică (copii 10-17 ani)
Tratamentul trebuie iniţiat cu Lipromak-LF în doză de 10 mg pe zi/ zilnic, maximum 20 mg o dată pe zi (dozele mai mari de 20 mg nu au fost studiate la acestă categorie de vîrstă). Dozele se stabilesc individual în funcţie de scopul terapiei, şi pot fi ajustate la interval de 4 săptămîni şi mai mult.
Administrarea la pacienţi cu insuficienţă renală
Afecţiunile renale nu influenţează concentraţia plasmatică a atorvastatinei şi nici scăderea LDL-colesterolului plasmatic, de aceea, nu este necesară ajustarea dozelor.
Administrarea la pacienţii vîrstnici
Eficacitatea şi siguranţa la pacienţii cu vîrsta mai mare de 60 de ani, care utilizează dozele recomandate, este similară cu cea întîlnită la alte grupe de vîrstă.
Administrarea la pacienţii cu dereglări hepatice
Lipromak-LF se administrează cu precauţie la pacienţii cu dereglări hepatice, din cauza eliminării lente din organism. Este recomandată monitorizarea indicilor clinici şi de laborator şi, odată cu depistarea unor modificări patologice, dozele trebuie micşorate sau tratamentul întrerupt.
Dacă se administrează concomitent Lipromak-LF şi inhibitorii CYP3A4, atunci este necesar:
- tratamentul trebuie iniţiat cu o doză minimă (10 mg), controlul obligator al lipidelor plasmatice pînă la ajustarea treptată a dozei.
- este admisă o pauză în administrarea de Lipromak-LF, dacă se administreză inhibitori CYP3A4 într-o cură de tratament de scurtă durată (de exemplu, administrarea de scurtă durată a preparatelor antibacterine cum ar fi claritromicina).
Recomandări la administrarea dozelor maxime de Lipromak-LF concomitent cu:
- ciclosporina-doza maximă nu trebuie să depăşească 10 mg;
- claritromicina-doza maximă nu trebuie să depăşească 20 mg;
- itraconazol-doza maximă nu trebuie să depăşească 40 mg.
https://bit.ly/2PXOXeJ
-3%
62.13 MDL
64.05 MDL
Ofloxacin-BP 200 mg comprimate
Ofloxacin-BP 400 mg comprimate
Ofloxacină
1. CE ESTE OFLOXACIN-BP ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Ofloxacin-BP confine ca substanţă activă ofloxacină, un antibacterian de sinteză,
care aparfine grupului de medicamente denumite chinolone (antibiotice). Acfi-
onează prin distrugerea unei varietăţi de bacterii care provoacă infecţii:
-Infecţii ale tractului urinar;
-Infecţii respiratorii;
-Tratamentul de lungă durată al tuberculozei;
-Infecţii genitale inclusiv gonoree (o boala cu transmitere sexuală);
-Infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi;
-Infecţii ale oaselor şi articulaţiilor;
-Infecţii ale urechilor, nasului şi gîtului;
-Infecţii intestinale.
2. CE TREBUIE SĂ ŞTIŢIÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI OFLOXACIN-BP
Nu utilizaţi Ofloxacin-BP dacă:
-dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la ofloxadna, la alte chinolone sau la orica-
re dintre celelalte componente ale Ofloxacin-BP (vezi pct. 6 pentru lista celor-
lalte componente). Semnele unei reacţii alergice includ: erupţie trecătoare ре
piele, dificultăţi de respiraţie sau înghiţire, umflarea feţei, buzelor, limbii sau
gâtului;
-dacă aţi avut vreodată în trecut inflamaţii ale tendoanelor (numite tendinite),
care pot afecta zone cum suntîncheietura mâinii sau tendonul lui Achile aso-
ciate cu adminstrarea fluorochinolonelor;
-dacă aveţi epilepsie sau prezentaţi rise de a face convulsii;
-dacă aveţi оtulburare a globulelor roşii din sânge, cunoscută ca „deficit de
glucozo-6-fosfatdehidrogenază";
-dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi;
-dacă sunteţi copil sau adolescent in perioada de creştere.
Nu utilizaţi acest medicament in cazul in care vă aflaţi in vreuna din situaţiile de
mai sus. Dacă nu sunteţi sigur, discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu far-
macistul înainte de a utilize Ofloxacin-BP.
Atentionări si precauţii
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Ofloxacin-BP
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte de a utiliza
Ofloxacin-BP:
-dacă aveţi afecţiuni la nivelul ficatului sau rinichiului;
-dacă sunteţi vârstnic;
-dacă aveţi оafecţiune a inimii sau tulburări ale bătăilor inimii;
-dacă aveţi valori scăzute ale potasiului sau magneziului din sânge;
-dacă aveţi sau aţi avut vreodată probleme de sănătate mintală.
Dacă nu sunteţi sigur că vă aflaţi in vreuna din situaţiile de mai sus, discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul inainte de a utiliza Ofloxacin-BP.
Când utilizaţi Ofloxacin-BP evitaţi expunerea la lumină solară puternică şi nu uti-
lizaţi lampa de ultraviolete sau solar.
Teste de laborator
In timpul tratamentului cu Ofloxacin-BP pot fi afectate rezultatele unor teste uri-
nare. Dacă urmează să vă faceţi teste urinare este important să spuneţi medicu-
lui dumneavoastră că luaţi Ofloxacin-BP.
Ofloxacin-BP împreună cu alte medicamente
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau
aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără pre-
scripţie medicală.
Următoarele medicamente pot modifica modul de acţiune al Ofloxacin-BP sau
Ofloxacin-BP poate modifica modul de acţiune al acestora:
-medicamente utilizate pentru a împiedica formarea cheagurilcr de sânge;
-medicamente care confin fier (pentru tratarea anemiei) sau zinc;
-medicamente care eiimină араdin organism (diuretice), cum este furosemida;
-antiacide care conţin magneziu sau aluminiu - utilizate pentru indigestie;
-glibenclamidă - utilizată pentru tratamentul diabetului zaharat;
-probenecid - utilizat pentru tratamentul gutei;
-metotrexat (pentru tratamentul cancerului sau poliartritei reumatoide);
-cimetidină - utilizat pentru tratamentul ulcerului de la nivelul stomacului sau
pentru indigestie;
-sucralfat - utilizat pentru tratamentul ulcerului de la nivelul stomacului.
Următoarele medicamente, când sunt utilizate impreună cu Ofloxacin-BP pot
creşte riscul apariţiei reacţiilor adverse:
-alte antibiotice, cum sunt: eritromicină, azitromicină, claritromicină;
-medicamente pentru tratamentul depresiei (amitriptîlină, clomipramină sau
imipramină);
-teofilină - utilizată pentru tulburări de respiraţie;
-medicamente utilizate pentru controlul ritmului cardiac, cum sunt: amiodaro-
nă, chinidină, procainamidă sau dizopiramidă;
-medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) - utilizate pentru amelio-
rarea durerii sau inflamaţiei, cum sunt: ibuprofen, diclofenac sau indometacin;
-corticosteroizi - utilizaţi pentru diverse boli inflamatorii.
Utilizarea Ofloxacin-BP cu alimente si băuturi
Nu consumaţi băuturi alcoolice în timpul tratamentului cu Ofloxacin-BP, deoare-
ce acest lucru vă poate face să vă simţiţi ameţit sau somnolent.
Fertilitatea, sarcina si aiăptarea
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări
înainte de a lua orice medicament.
Nu utilizaţi acest medicament dacă:
-sunteţi gravidă, credeţi că aţi putea să rămâneţi gravidă sau dacă planificaţi о
sarcină;
-dacă alăptaţi sau intenţionaţi să alăptaţi.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Ofloxacin-BP poate să vă reducă atenţia. S-ar putea să vă simţiţi somnolent,
ameţit sau să aveţi tulburări de vedere în cursul tratamentului. Nu conduced ve-
hicule şi nu folosiţi utilaje dacă aveţi aceste manifestări.
Informaţii importante privind unele componente ale Ofloxacin-BP
Ofloxacin-BP confine lactoză. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenfionat ca
avefi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de
a lua acest medicament.
3. CUM SĂ UTILIZAŢI OFLOXACIN-BP
Utilizafi întotdeauna Ofloxacin-BP exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoas-
tră. Trebuie să discutafi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu
suntefi sigur.
Cum să utilizafi Ofloxacin-BP
Ofloxacin-BP se utilizează pe cale orală.
Inghifiţi comprimatele întregi, cu un pahar cu apă. Nu trebuie mestecate, zdro-
bite sau sfărâmate.
Dacă vi se pare că efectul Ofloxacin-BP este prea slab sau prea puternic, adresafi-
vă medicului dumneavoastră şi nu vă modificafi singur doza.
Când să utilizafi Ofloxacin-BP
Durata tratamentului cu Ofloxacin-BP depinde de cât de gravă este infecfia.
in general, tratamentul se face реоperioada de 5-10 zile şi nu trebuie să depă-
şească 2 luni. Pentru doze până la 400 mg se recomandă administrarea intr-o
singură priză dimineafa.
Doze mai mari trebuie luate în două prize: una dimineafa şi una seara.
Câte comprimate din Ofloxacin-BP trebuie să utilizafi
-medicul dumneavoastră vă decide câte comprimate trebuie să luafi.
-doza va depinde de tipul infeefiei pe care оavefi.
Dozele uzuale pentru adulfi, inclusiv pacienţi vârstnici sunt cuprinse intre 200
mg şi 800 mg pe zi. Doza va depinde de localizarea şi tipul infeefiei:
Infecţii ale tractul urinar inferior: 200-400 mg ofloxacină pe zi.
Infecţii ale tractului urinar superior: 200-400 mg ofloxacină pe zi, crescând doza, la
nevoie, până la 400 mg de două ori pe zi.
Prostatite: 600 mg ofloxacină pe zi in doze divizate timp de 6 săptămâni.
Infecţiiale tractului respirator inferior: 400 mg ofloxacină pe zi, crescând doza, la
nevoie, până la 400 mg de două ori pe zi.
Uretriteşicervicitegonococicenecomplicate:400mg ofloxacinăîn doză unică.
Uretrite si cervicite non-gonococice: 400 mg ofloxacină pe zi într-o singură priză
sau in prize divizate.
Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi: 400 mg ofloxacină de două ori pe zi.
Insufidenţă renală şihepaticâ:trebuie să utilizafi оdoză redusă dacă avefi proble cu rinichii sau cu ficatul.
Copii şi adolescenţi
Ofloxacin-8P nu este indicată pentru utilizare la copii şi adolescenţi.
In cazuri excepţionale, in tratamentul infecfiilor severe schema terapeutică utili
zată este următoarea: 10 până la 15 mg ofloxacină/kg pe zi, administrate in dou
prize, fără a depăşi 400 mg ofloxacină pe zi.
Dacă utilizafi mai mult decât trebuie din Ofloxacin-BP
Dacă utilizafi mai multe comprimate decât cele prescrise, mergefi la depart;
mentul de urgenţă al celui mai apropiat spital sau adresafi-vă imediat medicuh
Luafi cutia cu comprimatele filmate cu dumneavostră, astfel încât medicul :
ştiece aţi luat. Potsăapară următoareleefecte: să vă simfifi confuz sau amefit,:
avefi pierderi ale stării de conştienfă, convulsii, greaţă sau sânge în scaun.
Daca ati uitat sa luati Ofloxacin-BP
Dacă uitaţi să luaţi о doză, luaţi-o imediat ce vă amintiţi. Cu toate acestea, dacă este timpul pentru doza următoare, nu mai luaţi doza uitată. Nu luaţi оdoză du- blă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Ofloxacin-BP
Continuaţi să luaţi Ofloxacin-BP cât timp v-a recomandat medicul dumneavoas- tră. Nu întrerupeţi tratamentul doar pentru că vă simţiţi bine. Dacă întrerupeţi tratamentul, simptomele infecţiei se pot agrava din nou.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
REACTII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Ofloxacin-BP poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Următoarele frecvenţesunt luateîn considerareîn ceea ce priveşte evaluarea re- acţiilor adverse:
Foarte frecvente
afectează mai mult de 1 utilizator din 10
Frecvente
afectează între 1 şi 10 utilizatori din 100
Mai puţin frecvente
afectează între 1 şi 10 utilizatori din 1000
Rare
afectează intre 1 şi 10 utilizatori din 10000
Foarte rare
afectează mai puţin de 1 utilizator din 10000
Cu frecvenţă necunoscută
care nu poate fi estimată din datele disponibile
întrerupeţi utilizarea Ofloxacin-BP şi adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră sau mergeţi la departamentul de urgenţă al celui mai apropiat
spital:
-dacă aveţi оreacţie alergică. Semnele acesteia pot include: erupţii trecătoare
pe piele, dificultăţi la îngiţire sau de respiraţie, umflarea feţei, buzelor, limbii,
gâtului.
Ofloxacin-BP 400 mg comprimate
Ofloxacină
1. CE ESTE OFLOXACIN-BP ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Ofloxacin-BP confine ca substanţă activă ofloxacină, un antibacterian de sinteză,
care aparfine grupului de medicamente denumite chinolone (antibiotice). Acfi-
onează prin distrugerea unei varietăţi de bacterii care provoacă infecţii:
-Infecţii ale tractului urinar;
-Infecţii respiratorii;
-Tratamentul de lungă durată al tuberculozei;
-Infecţii genitale inclusiv gonoree (o boala cu transmitere sexuală);
-Infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi;
-Infecţii ale oaselor şi articulaţiilor;
-Infecţii ale urechilor, nasului şi gîtului;
-Infecţii intestinale.
2. CE TREBUIE SĂ ŞTIŢIÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI OFLOXACIN-BP
Nu utilizaţi Ofloxacin-BP dacă:
-dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la ofloxadna, la alte chinolone sau la orica-
re dintre celelalte componente ale Ofloxacin-BP (vezi pct. 6 pentru lista celor-
lalte componente). Semnele unei reacţii alergice includ: erupţie trecătoare ре
piele, dificultăţi de respiraţie sau înghiţire, umflarea feţei, buzelor, limbii sau
gâtului;
-dacă aţi avut vreodată în trecut inflamaţii ale tendoanelor (numite tendinite),
care pot afecta zone cum suntîncheietura mâinii sau tendonul lui Achile aso-
ciate cu adminstrarea fluorochinolonelor;
-dacă aveţi epilepsie sau prezentaţi rise de a face convulsii;
-dacă aveţi оtulburare a globulelor roşii din sânge, cunoscută ca „deficit de
glucozo-6-fosfatdehidrogenază";
-dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi;
-dacă sunteţi copil sau adolescent in perioada de creştere.
Nu utilizaţi acest medicament in cazul in care vă aflaţi in vreuna din situaţiile de
mai sus. Dacă nu sunteţi sigur, discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu far-
macistul înainte de a utilize Ofloxacin-BP.
Atentionări si precauţii
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Ofloxacin-BP
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte de a utiliza
Ofloxacin-BP:
-dacă aveţi afecţiuni la nivelul ficatului sau rinichiului;
-dacă sunteţi vârstnic;
-dacă aveţi оafecţiune a inimii sau tulburări ale bătăilor inimii;
-dacă aveţi valori scăzute ale potasiului sau magneziului din sânge;
-dacă aveţi sau aţi avut vreodată probleme de sănătate mintală.
Dacă nu sunteţi sigur că vă aflaţi in vreuna din situaţiile de mai sus, discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul inainte de a utiliza Ofloxacin-BP.
Când utilizaţi Ofloxacin-BP evitaţi expunerea la lumină solară puternică şi nu uti-
lizaţi lampa de ultraviolete sau solar.
Teste de laborator
In timpul tratamentului cu Ofloxacin-BP pot fi afectate rezultatele unor teste uri-
nare. Dacă urmează să vă faceţi teste urinare este important să spuneţi medicu-
lui dumneavoastră că luaţi Ofloxacin-BP.
Ofloxacin-BP împreună cu alte medicamente
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau
aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără pre-
scripţie medicală.
Următoarele medicamente pot modifica modul de acţiune al Ofloxacin-BP sau
Ofloxacin-BP poate modifica modul de acţiune al acestora:
-medicamente utilizate pentru a împiedica formarea cheagurilcr de sânge;
-medicamente care confin fier (pentru tratarea anemiei) sau zinc;
-medicamente care eiimină араdin organism (diuretice), cum este furosemida;
-antiacide care conţin magneziu sau aluminiu - utilizate pentru indigestie;
-glibenclamidă - utilizată pentru tratamentul diabetului zaharat;
-probenecid - utilizat pentru tratamentul gutei;
-metotrexat (pentru tratamentul cancerului sau poliartritei reumatoide);
-cimetidină - utilizat pentru tratamentul ulcerului de la nivelul stomacului sau
pentru indigestie;
-sucralfat - utilizat pentru tratamentul ulcerului de la nivelul stomacului.
Următoarele medicamente, când sunt utilizate impreună cu Ofloxacin-BP pot
creşte riscul apariţiei reacţiilor adverse:
-alte antibiotice, cum sunt: eritromicină, azitromicină, claritromicină;
-medicamente pentru tratamentul depresiei (amitriptîlină, clomipramină sau
imipramină);
-teofilină - utilizată pentru tulburări de respiraţie;
-medicamente utilizate pentru controlul ritmului cardiac, cum sunt: amiodaro-
nă, chinidină, procainamidă sau dizopiramidă;
-medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) - utilizate pentru amelio-
rarea durerii sau inflamaţiei, cum sunt: ibuprofen, diclofenac sau indometacin;
-corticosteroizi - utilizaţi pentru diverse boli inflamatorii.
Utilizarea Ofloxacin-BP cu alimente si băuturi
Nu consumaţi băuturi alcoolice în timpul tratamentului cu Ofloxacin-BP, deoare-
ce acest lucru vă poate face să vă simţiţi ameţit sau somnolent.
Fertilitatea, sarcina si aiăptarea
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări
înainte de a lua orice medicament.
Nu utilizaţi acest medicament dacă:
-sunteţi gravidă, credeţi că aţi putea să rămâneţi gravidă sau dacă planificaţi о
sarcină;
-dacă alăptaţi sau intenţionaţi să alăptaţi.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Ofloxacin-BP poate să vă reducă atenţia. S-ar putea să vă simţiţi somnolent,
ameţit sau să aveţi tulburări de vedere în cursul tratamentului. Nu conduced ve-
hicule şi nu folosiţi utilaje dacă aveţi aceste manifestări.
Informaţii importante privind unele componente ale Ofloxacin-BP
Ofloxacin-BP confine lactoză. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenfionat ca
avefi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de
a lua acest medicament.
3. CUM SĂ UTILIZAŢI OFLOXACIN-BP
Utilizafi întotdeauna Ofloxacin-BP exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoas-
tră. Trebuie să discutafi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu
suntefi sigur.
Cum să utilizafi Ofloxacin-BP
Ofloxacin-BP se utilizează pe cale orală.
Inghifiţi comprimatele întregi, cu un pahar cu apă. Nu trebuie mestecate, zdro-
bite sau sfărâmate.
Dacă vi se pare că efectul Ofloxacin-BP este prea slab sau prea puternic, adresafi-
vă medicului dumneavoastră şi nu vă modificafi singur doza.
Când să utilizafi Ofloxacin-BP
Durata tratamentului cu Ofloxacin-BP depinde de cât de gravă este infecfia.
in general, tratamentul se face реоperioada de 5-10 zile şi nu trebuie să depă-
şească 2 luni. Pentru doze până la 400 mg se recomandă administrarea intr-o
singură priză dimineafa.
Doze mai mari trebuie luate în două prize: una dimineafa şi una seara.
Câte comprimate din Ofloxacin-BP trebuie să utilizafi
-medicul dumneavoastră vă decide câte comprimate trebuie să luafi.
-doza va depinde de tipul infeefiei pe care оavefi.
Dozele uzuale pentru adulfi, inclusiv pacienţi vârstnici sunt cuprinse intre 200
mg şi 800 mg pe zi. Doza va depinde de localizarea şi tipul infeefiei:
Infecţii ale tractul urinar inferior: 200-400 mg ofloxacină pe zi.
Infecţii ale tractului urinar superior: 200-400 mg ofloxacină pe zi, crescând doza, la
nevoie, până la 400 mg de două ori pe zi.
Prostatite: 600 mg ofloxacină pe zi in doze divizate timp de 6 săptămâni.
Infecţiiale tractului respirator inferior: 400 mg ofloxacină pe zi, crescând doza, la
nevoie, până la 400 mg de două ori pe zi.
Uretriteşicervicitegonococicenecomplicate:400mg ofloxacinăîn doză unică.
Uretrite si cervicite non-gonococice: 400 mg ofloxacină pe zi într-o singură priză
sau in prize divizate.
Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi: 400 mg ofloxacină de două ori pe zi.
Insufidenţă renală şihepaticâ:trebuie să utilizafi оdoză redusă dacă avefi proble cu rinichii sau cu ficatul.
Copii şi adolescenţi
Ofloxacin-8P nu este indicată pentru utilizare la copii şi adolescenţi.
In cazuri excepţionale, in tratamentul infecfiilor severe schema terapeutică utili
zată este următoarea: 10 până la 15 mg ofloxacină/kg pe zi, administrate in dou
prize, fără a depăşi 400 mg ofloxacină pe zi.
Dacă utilizafi mai mult decât trebuie din Ofloxacin-BP
Dacă utilizafi mai multe comprimate decât cele prescrise, mergefi la depart;
mentul de urgenţă al celui mai apropiat spital sau adresafi-vă imediat medicuh
Luafi cutia cu comprimatele filmate cu dumneavostră, astfel încât medicul :
ştiece aţi luat. Potsăapară următoareleefecte: să vă simfifi confuz sau amefit,:
avefi pierderi ale stării de conştienfă, convulsii, greaţă sau sânge în scaun.
Daca ati uitat sa luati Ofloxacin-BP
Dacă uitaţi să luaţi о doză, luaţi-o imediat ce vă amintiţi. Cu toate acestea, dacă este timpul pentru doza următoare, nu mai luaţi doza uitată. Nu luaţi оdoză du- blă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Ofloxacin-BP
Continuaţi să luaţi Ofloxacin-BP cât timp v-a recomandat medicul dumneavoas- tră. Nu întrerupeţi tratamentul doar pentru că vă simţiţi bine. Dacă întrerupeţi tratamentul, simptomele infecţiei se pot agrava din nou.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
REACTII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Ofloxacin-BP poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Următoarele frecvenţesunt luateîn considerareîn ceea ce priveşte evaluarea re- acţiilor adverse:
Foarte frecvente
afectează mai mult de 1 utilizator din 10
Frecvente
afectează între 1 şi 10 utilizatori din 100
Mai puţin frecvente
afectează între 1 şi 10 utilizatori din 1000
Rare
afectează intre 1 şi 10 utilizatori din 10000
Foarte rare
afectează mai puţin de 1 utilizator din 10000
Cu frecvenţă necunoscută
care nu poate fi estimată din datele disponibile
întrerupeţi utilizarea Ofloxacin-BP şi adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră sau mergeţi la departamentul de urgenţă al celui mai apropiat
spital:
-dacă aveţi оreacţie alergică. Semnele acesteia pot include: erupţii trecătoare
pe piele, dificultăţi la îngiţire sau de respiraţie, umflarea feţei, buzelor, limbii,
gâtului.
-3%
38.95 MDL
40.15 MDL
Rețetă medicală
Indicații de utilizare
hipertensiune arterială (ca monoterapie sau în combinație cu alte medicamente antihipertensive);
insuficiență cardiacă (ca parte a terapiei combinate), incl. dezvoltat în primele câteva zile după infarctul miocardic acut;
nefropatie diabetică și nefropatie niabetică - stadii preclinice și semnificative clinic, incl. cu proteinurie severă, în special în asociere cu hipertensiune arterială;
reducerea riscului de a dezvolta infarct miocardic, accident vascular cerebral sau „moarte coronariană” la pacienții cu boală arterială coronariană, cu un risc crescut de boli cardiovasculare, inclusiv pacienții după infarct miocardic, angioplastie coronariană transluminală percutană, altoire de by-pass coronarian. Regimul de dozare
Medicamentul se administrează pe cale orală, indiferent de aportul alimentar (adică înainte, în timpul sau după mese). Comprimatele trebuie luate cu o cantitate suficientă (1/2 pahar) de apă. Aportul de alimente nu afectează semnificativ absorbția ramiprilului. Nu mestecați sau zdrobiți comprimatele înainte de a lua.
Dacă trebuie să luați ramipril în doză de 1,25 mg, ar trebui să utilizați un medicament de la un alt producător.
Tratamentul cu Ramilong este de obicei pe termen lung, durata tratamentului în fiecare caz este determinată de medic.
Doza este selectată în funcție de efectul terapeutic și de tolerabilitatea medicamentului.
Este posibilă o scădere excesivă a tensiunii arteriale la începutul tratamentului medicamentos, în special la pacienții cu conținut scăzut de sare și lichide în organism (de exemplu, vărsături, diaree, tratament diuretic), insuficiență cardiacă (în special după infarct miocardic acut) sau severă hipertensiune.
Deficitul de săruri și lichide din organism trebuie corectat înainte de a începe tratamentul cu medicamentul. Diureticele trebuie limitate preliminar sau anulate cel târziu în 2-3 zile.
În caz de hipertensiune arterială malignă și în cazul insuficienței cardiace, în special după infarctul miocardic acut, tratamentul medicamentos trebuie început în condiții staționare.
Pentru hipertensiune, doza inițială este de obicei 2,5 mg ramipril dimineața. Această doză este, de asemenea, o doză de întreținere. Dacă, la o astfel de doză, tensiunea arterială nu se normalizează timp de 3 săptămâni sau mai mult, atunci doza poate fi crescută la 5 mg / zi. Doza maximă este de 10 mg / zi.
Dacă, la o doză de 5 mg / zi, efectul hipotensiv este insuficient, ar trebui luată în considerare posibilitatea utilizării suplimentare, de exemplu, diuretice sau blocante ale canalelor de calciu. Datorită acestui fapt, efectul hipotensiv al ramiprilului poate fi crescut.
În caz de insuficiență cardiacă ușoară până la moderată (clasele funcționale NYHA II și III) după infarct miocardic acut (2-9 zile), doza de ramipril poate fi ajustată numai în condiții staționare la pacienții cu hemodinamică stabilă.
Pacienții tratați concomitent cu antihipertensivi sunt monitorizați foarte atent pentru a evita scăderea tensiunii arteriale. De obicei, doza inițială este de 2,5 mg (dimineața și seara), doza zilnică este de 5 mg.
Doza poate fi crescută în funcție de starea pacientului. Poate fi dublat la fiecare 1-2 zile până la doza maximă zilnică - 5 mg de ramipril dimineața și seara, adică doza zilnică este de 10 mg.
După infarctul miocardic acut, pacienții cu insuficiență cardiacă ar trebui să înceapă să ia doza zilnică prescrisă, împărțind-o în 2 doze (dimineața și seara). În alte cazuri, întreaga doză zilnică poate fi administrată odată, dimineața. În infarctul miocardic acut, complicat de dezvoltarea insuficienței cardiace, tratamentul medicamentos trebuie început nu mai devreme de a doua zi după infarct, dar nu mai târziu de a 10-a zi. Se recomandă administrarea medicamentului timp de cel puțin 15 luni.
Pentru nefropatia diabetică și non-diabetică, doza inițială este de 1,25 mg dimineața. Doza de întreținere este de obicei 2,5 mg / zi. Doza maximă este de 5 mg / zi.
Pentru a reduce riscul de a dezvolta infarct miocardic, accident vascular cerebral sau deces din cauza bolilor cardiovasculare la pacienții cu risc cardiovascular crescut, doza inițială recomandată este de 2,5 mg (1/2 tab. 5 mg) 1 dată pe zi. În funcție de toleranță, doza este crescută treptat. După o săptămână, se recomandă dublarea dozei și, după alte 3 săptămâni, aducerea la doza obișnuită de întreținere de 10 mg.
La pacienții cu insuficiență renală, doza zilnică de ramipril este prescrisă ținând cont de QC.
Cu CC> 60 ml / min, nu este necesară ajustarea dozei inițiale (2,5 mg pe zi), doza maximă zilnică este de 10 mg. Cu un CC de 30-60 ml / min, nu este necesar să se ajusteze doza inițială (2,5 mg pe zi), doza maximă zilnică este de 5 mg. Cu un CC de 10-30 ml / min, doza inițială este de 1,25 mg pe zi, doza zilnică maximă este de 5 mg.
La pacienții cu hipertensiune arterială supusă hemodializei:
ramiprilul este slab dializat;
doza inițială este de 1,25 mg pe zi, doza zilnică maximă este de 5 mg;
medicamentul trebuie luat la câteva ore după procedura de hemodializă.
La pacienții cu insuficiență hepatică, tratamentul se efectuează cu prudență extremă și numai sub supraveghere medicală. Doza zilnică maximă admisibilă în astfel de cazuri este de 2,5 mg de ramipril.
La pacienții vârstnici, medicamentul trebuie utilizat la o doză inițială mai mică. Doza trebuie crescută mai lent, din cauza riscului crescut de reacții adverse, în special la pacienții debilitați. Doza zilnică inițială recomandată este de 1,25 mg ramipril. Contraindicații pentru utilizare
hipersensibilitate la ramipril, la alți inhibitori ai ECA și la alte componente ale medicamentului;
antecedente de angioedem (risc de dezvoltare rapidă a angioedemului, inclusiv în timpul tratamentului cu inhibitori ai ECA);
insuficiență renală severă (CC <20 ml / min cu o suprafață corporală de 1,73 m 2 );
hemodializă;
stenoza arterială renală semnificativă hemodinamic (rinichi bilateral sau solitar);
hipotensiune arterială (tensiune arterială sistolică mai mică de 90 mm Hg) sau afecțiuni cu parametri hemodinamici instabili;
stenoza semnificativă hemodinamic a valvei aortice sau mitrale sau cardiomiopatia obstructivă hipertrofică;
hiperaldosteronism primar;
nefropatia, care este tratată cu corticosteroizi, AINS, imunomodulatori și / sau medicamente citotoxice;
insuficiență cardiacă cronică în stadiul decompensării (experiența utilizării clinice este insuficientă);
sarcina;
perioada de lactație (alăptare);
vârsta de până la 18 ani (eficacitatea și siguranța nu au fost stabilite);
asociere cu medicamente care conțin aliskiren la pacienții cu diabet zaharat de tip 1 sau 2 sau cu insuficiență renală moderată până la severă (GFR <60 ml / min / 1,73 m 2 ).
hipertensiune arterială (ca monoterapie sau în combinație cu alte medicamente antihipertensive);
insuficiență cardiacă (ca parte a terapiei combinate), incl. dezvoltat în primele câteva zile după infarctul miocardic acut;
nefropatie diabetică și nefropatie niabetică - stadii preclinice și semnificative clinic, incl. cu proteinurie severă, în special în asociere cu hipertensiune arterială;
reducerea riscului de a dezvolta infarct miocardic, accident vascular cerebral sau „moarte coronariană” la pacienții cu boală arterială coronariană, cu un risc crescut de boli cardiovasculare, inclusiv pacienții după infarct miocardic, angioplastie coronariană transluminală percutană, altoire de by-pass coronarian. Regimul de dozare
Medicamentul se administrează pe cale orală, indiferent de aportul alimentar (adică înainte, în timpul sau după mese). Comprimatele trebuie luate cu o cantitate suficientă (1/2 pahar) de apă. Aportul de alimente nu afectează semnificativ absorbția ramiprilului. Nu mestecați sau zdrobiți comprimatele înainte de a lua.
Dacă trebuie să luați ramipril în doză de 1,25 mg, ar trebui să utilizați un medicament de la un alt producător.
Tratamentul cu Ramilong este de obicei pe termen lung, durata tratamentului în fiecare caz este determinată de medic.
Doza este selectată în funcție de efectul terapeutic și de tolerabilitatea medicamentului.
Este posibilă o scădere excesivă a tensiunii arteriale la începutul tratamentului medicamentos, în special la pacienții cu conținut scăzut de sare și lichide în organism (de exemplu, vărsături, diaree, tratament diuretic), insuficiență cardiacă (în special după infarct miocardic acut) sau severă hipertensiune.
Deficitul de săruri și lichide din organism trebuie corectat înainte de a începe tratamentul cu medicamentul. Diureticele trebuie limitate preliminar sau anulate cel târziu în 2-3 zile.
În caz de hipertensiune arterială malignă și în cazul insuficienței cardiace, în special după infarctul miocardic acut, tratamentul medicamentos trebuie început în condiții staționare.
Pentru hipertensiune, doza inițială este de obicei 2,5 mg ramipril dimineața. Această doză este, de asemenea, o doză de întreținere. Dacă, la o astfel de doză, tensiunea arterială nu se normalizează timp de 3 săptămâni sau mai mult, atunci doza poate fi crescută la 5 mg / zi. Doza maximă este de 10 mg / zi.
Dacă, la o doză de 5 mg / zi, efectul hipotensiv este insuficient, ar trebui luată în considerare posibilitatea utilizării suplimentare, de exemplu, diuretice sau blocante ale canalelor de calciu. Datorită acestui fapt, efectul hipotensiv al ramiprilului poate fi crescut.
În caz de insuficiență cardiacă ușoară până la moderată (clasele funcționale NYHA II și III) după infarct miocardic acut (2-9 zile), doza de ramipril poate fi ajustată numai în condiții staționare la pacienții cu hemodinamică stabilă.
Pacienții tratați concomitent cu antihipertensivi sunt monitorizați foarte atent pentru a evita scăderea tensiunii arteriale. De obicei, doza inițială este de 2,5 mg (dimineața și seara), doza zilnică este de 5 mg.
Doza poate fi crescută în funcție de starea pacientului. Poate fi dublat la fiecare 1-2 zile până la doza maximă zilnică - 5 mg de ramipril dimineața și seara, adică doza zilnică este de 10 mg.
După infarctul miocardic acut, pacienții cu insuficiență cardiacă ar trebui să înceapă să ia doza zilnică prescrisă, împărțind-o în 2 doze (dimineața și seara). În alte cazuri, întreaga doză zilnică poate fi administrată odată, dimineața. În infarctul miocardic acut, complicat de dezvoltarea insuficienței cardiace, tratamentul medicamentos trebuie început nu mai devreme de a doua zi după infarct, dar nu mai târziu de a 10-a zi. Se recomandă administrarea medicamentului timp de cel puțin 15 luni.
Pentru nefropatia diabetică și non-diabetică, doza inițială este de 1,25 mg dimineața. Doza de întreținere este de obicei 2,5 mg / zi. Doza maximă este de 5 mg / zi.
Pentru a reduce riscul de a dezvolta infarct miocardic, accident vascular cerebral sau deces din cauza bolilor cardiovasculare la pacienții cu risc cardiovascular crescut, doza inițială recomandată este de 2,5 mg (1/2 tab. 5 mg) 1 dată pe zi. În funcție de toleranță, doza este crescută treptat. După o săptămână, se recomandă dublarea dozei și, după alte 3 săptămâni, aducerea la doza obișnuită de întreținere de 10 mg.
La pacienții cu insuficiență renală, doza zilnică de ramipril este prescrisă ținând cont de QC.
Cu CC> 60 ml / min, nu este necesară ajustarea dozei inițiale (2,5 mg pe zi), doza maximă zilnică este de 10 mg. Cu un CC de 30-60 ml / min, nu este necesar să se ajusteze doza inițială (2,5 mg pe zi), doza maximă zilnică este de 5 mg. Cu un CC de 10-30 ml / min, doza inițială este de 1,25 mg pe zi, doza zilnică maximă este de 5 mg.
La pacienții cu hipertensiune arterială supusă hemodializei:
ramiprilul este slab dializat;
doza inițială este de 1,25 mg pe zi, doza zilnică maximă este de 5 mg;
medicamentul trebuie luat la câteva ore după procedura de hemodializă.
La pacienții cu insuficiență hepatică, tratamentul se efectuează cu prudență extremă și numai sub supraveghere medicală. Doza zilnică maximă admisibilă în astfel de cazuri este de 2,5 mg de ramipril.
La pacienții vârstnici, medicamentul trebuie utilizat la o doză inițială mai mică. Doza trebuie crescută mai lent, din cauza riscului crescut de reacții adverse, în special la pacienții debilitați. Doza zilnică inițială recomandată este de 1,25 mg ramipril. Contraindicații pentru utilizare
hipersensibilitate la ramipril, la alți inhibitori ai ECA și la alte componente ale medicamentului;
antecedente de angioedem (risc de dezvoltare rapidă a angioedemului, inclusiv în timpul tratamentului cu inhibitori ai ECA);
insuficiență renală severă (CC <20 ml / min cu o suprafață corporală de 1,73 m 2 );
hemodializă;
stenoza arterială renală semnificativă hemodinamic (rinichi bilateral sau solitar);
hipotensiune arterială (tensiune arterială sistolică mai mică de 90 mm Hg) sau afecțiuni cu parametri hemodinamici instabili;
stenoza semnificativă hemodinamic a valvei aortice sau mitrale sau cardiomiopatia obstructivă hipertrofică;
hiperaldosteronism primar;
nefropatia, care este tratată cu corticosteroizi, AINS, imunomodulatori și / sau medicamente citotoxice;
insuficiență cardiacă cronică în stadiul decompensării (experiența utilizării clinice este insuficientă);
sarcina;
perioada de lactație (alăptare);
vârsta de până la 18 ani (eficacitatea și siguranța nu au fost stabilite);
asociere cu medicamente care conțin aliskiren la pacienții cu diabet zaharat de tip 1 sau 2 sau cu insuficiență renală moderată până la severă (GFR <60 ml / min / 1,73 m 2 ).
-3%
31.14 MDL
32.10 MDL
Rețetă medicală
1. CE ESTE TRANEXAM ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
- Tranexam conţine acid tranexamic, care aparţine unui grup de medicamente denumite
antihemoragice; antifibrinolitice, aminoacizi.
- Tranexam este utilizat pentru prevenirea și tratamentul hemoragiilor cauzate de dereglări a
procesul de fibrinoliza, adică o stare în care formarea cheagurilor de sânge este inhibată
(suprimată), care sigilează pereții vaselor sangvine afectate și are loc distrugerea accelerată a
acestora.
- Tranexam se aplică în cure scurte de tratament în următoarele cazuri:
- • intervenții chirurgicale la vezica urinară și prostatectomie;
- • menoragie (pierderea mare de sânge în timpul menstruației);
- • sângerări nazale;
- coninizația colului uterin;
- • hifema traumatică (hemoragie în camera anterioară a ochiului).
- • angioedemul ereditar.
- • sângerare după extracția dinților la pacienții cu hemofilie.
2. CE TREBUIE SĂ ȘTIȚI ÎNAINTE SĂ LUAȚI TRANEXAM
Nu luați Tranexam comprimate
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la substanța activă sau oricare dintre celelalte component
ale acestui medicament (enumerate în pct.6);
- dacă aveți probleme cu rinichii;
- dacă aveți o boală cauzată de formarea unui cheag de sânge în vase (boala tromboembolică în
faza activă)
- dacă ați avut vreodată un blocaj al vaselor de sânge cu un cheag de sânge (tromboză venoasă
sau arterială)
- dacă aveți o afecțiune numită coagulare intravasculară diseminată, în care sângele din tot corpul
începe să se cuaguleze.
- dacă ați avut convulsii în trecut.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să luaţi și în timpul tratamentului cu Tranexam adresaţi-vă medicului dumneavoastră
sau asistentei medicale dacă vă aflați în oricare dintre următoarele situații:
• Dacă aveți sânge în urină (hematurie), spuneți medicului dumneavoastră. În acest caz, este
posibilă obstrucția (blocarea) tractului urinar de un cheag de sânge.
• Dacă aveți angioedem ereditar și ați utilizat acest medicament pentru o perioadă lungă de timp,
medicul dumneavoastră vă va efectua în mod regulat o examinare oculară și vă va verifica funcția
hepatică.
• Dacă aveți sângerări menstruale neregulate, medicul dumneavoastră nu vă va prescrie acest
medicament înainte de a determina cauza acestor afecțiuni. Dacă volumul de sângerări menstruale
nu va fi redus suficient în timpul tratamentului, medicul dumneavoastră poate înlocui acest
medicament cu alt medicament, care este, de asemenea, utilizat pentru a trata această afecțiune.
• Spuneți medicului dumneavoastră dacă luați contraceptive orale. În acest caz, riscul de tromboză
este crescut, astfel încât medicul va lua precauții atunci când vă va prescri acest medicament.
• Spuneți medicului dumneavoastră dacă dumneavoastră sau membrii familiei dumneavoastră ați
avut blocarea vasele de sânge cu cheag de sânge (complicații tromboembolice în istorie, cazuri de
tromboembolism la rude, diagnostic trombofilic confirmat). În acest caz, există un risc crescut de
tromboză. Medicul va evalua starea dumneavoastră și dacă puteți utiliza acest medicament. Dacă
medicul decide că aveți nevoie de tratament cu acest medicament, se vor lua măsuri de precauție și
medicul va monitoriza cu atenție starea dumneavoastră.
• Dacă aveți probleme cu rinichii, spuneți medicului dumneavoastră. Este posibil ca medicul vă va
prescrie o doză mai mică de medicament decât doza obișnuită.
• Dacă aveți o afecțiune numită coagulare intravasculară diseminată, în care sângele din tot corpul
începe să se cuaguleze, medicul dumneavoastră probabil că nu vă va prescrie acest medicament.
• Spuneți medicului dumneavoastră dacă ați observant afectare vederii în timpul tratamentului cu
acest medicament. În acest caz, medicul vă va spune probabil să nu-l mai luați.
• Informațiile privind utilizarea acestui medicament în tratamentul menoragiei la pacienții cu vârsta
sub 15 ani nu sunt suficiente.
• La utilizarea acestui medicament, unii pacienți au prezentat convulsii, dar în majoritatea cazurilor
s-au dezvoltat la administrarea intravenoasă în doze mari.
Tranexam comprimate împreună cu alte medicamente
Anunțați medicul dumnevoastră sau farmacistul dacă administrați sau de curând ați administrat
orice alte medicamente, inclusive medicamente fără prescripție medicală.
Trebuie să spuneţi în special medicului dumneavoastră dacă luaţi:
• alte medicamente care ajută sângele să se coaguleze, denumite medicamente antifibrinolitice
• medicamente contraceptive orale (estrogeni).
Sarcina, alăptarea și fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă,
adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Nu se recomandă a utiliza acid tranexamic în primul trimestru de sarcină.
Sarcina:
Nu utilizați Tranexam în perioada sarcinii, dacă nu a fost prescris de medicul dumneavoastră.
Alăptarea:
Acidul tranexamic se excretă în laptele matern, dar este puţin probabilă să acționeze asupra
cuagulării sângelui la sugar.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Preparatul nu are nicio influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce
vehicule sau de a folosi utilaje.
3. CUM SĂ LUAȚI TRANEXAM COMPRIMATE
Luați întotdeauna Tranexam comprimate exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi
cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Tranexam comprimate se administrează oral. Doza recomandată este 15-25 mg/kg masă corp de 2-3
ori pe zi.
Pentru următoarele indicații, pot fi aplicate următoarele doze:
Prostatectomia: prevenirea și tratamentul sângerării la pacienții cu risc crescut trebuie să înceapă
înainte sau după intervenția chirurgicală, cu administrarea de acid tranexamic sub formă de soluție
pentru administrare intravenoasă; după aceea, acidul tranexamic este prescris sub formă de comprimate
- 1000 mg de 3-4 ori pe zi până ce se oprește hematuria macroscopică (sânge în urină).
Menoragie: doza recomandată este câte 1000 mg de 3 ori pe zi. Durata tratamentului este stabilită
individual, dar nu trebuie să depășească 4 zile. În cazul unei sângerări menstruale foarte intense, doza
de medicament poate fi crescută. Doza totală nu trebuie să depășească 4 g pe zi. Tratamentul cu
medicamentul nu trebuie să înceapă înainte de apariția sângerării menstruale.
Sângerare nazală: în sângerări nazală recidivante , medicamentul este prescris câte 1000 mg de 3 ori
pe zi timp de 7 zile.
Coninizația colului uterin: câte 1500 mg de 3 ori pe zi.
Hifema traumatică: câte 1000-1500 mg de 3 ori pe zi (care corespunde unei doze de 25 mg / kg corp
de trei ori pe zi).
Angioedem ereditar: pentru pacienții care suferă de simptome prodromale, 1000-1500 mg de 2-3 ori pe
zi, cu întreruperi de câteva zile. Pentru ceilalți pacienți - în mod constant câte 1000-1500 mg de 2-3 ori
pe zi.
Hemofilie: pentru sângerare după extracția dinților, 1000-1500 mg la fiecare 8 ore (corespunzând unei
doze de 25 mg / kg corp).
Pacienți cu insuficiență renală
Dacă aveți probleme cu rinichii, anunțați medicul dumneavoastră. Medicul vă poate scri o doză mai
mică decât cea obișnuită.
Copii
Medicul va decide dacă copilul dumneavoastră va administra acest medicament, care va fi doza și
durata tratamentului.
Doza unică la copii este de 25 mg / kg greutate corporală. Datele privind eficacitatea, dozele şi
siguranţa pentru aceste indicaţii sunt limitate.
Vârstnici
În absența afectării funcției renale, nu este necesară reducerea dozei.
Dacă ați luat mai mult Tranexam comprimate decât trebuie
Dacă ați administrat o doză semnificativ de mare adresați-vă medicului.
Dacă luați mai multe comprimate Tranexam decât doza recomandată (supradozaj), spuneți imediat
medicului dumneavoastră. La supradozare acestui medicament sunt posibile:greață, vărsături,
hipotensiune arterială ortostatică (o scădere bruscă a tensiunii arteriale atunci când poziția corpului
se schimbă), hipotensiune (scăderea tensiunii arteriale), amețeli, cefalee și convulsii.
În cazul unui supradozaj, trebuie să contactați imediat un medic, un farmacist sau să contactați
departamentul de urgență al celui mai apropiat spital. Dacă este posibil, luați cu dumneavoastră
comprimatele sau ambalajul medicamentului, pentru a arăta medicului ce medicament ați folosit.
Dacă după supradozare nu a trecut mai mult de 2-3 ore, puteți să provocați voma și să luați cărbune
activat. Beți multe lichide, pentru a accelera excreția medicamentului din organism cu urina.
Dacă uitaţi să luaţi Tranexam comprimate
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă ați uitat să luați cmprimatul luați-l cum v-ați amintit, următoarea doză o veți administra
conform prescripției recomandate de medic.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
4. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Tranexam poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
În unele cazuri pot apărea următoarele reacții adverse:
Rare (afectează mai puţin de 1 din 1000 utilizatori):
- afectarea vederii culorilor, ocluzia (blocarea) arterei retinale;
- evenimente tromboembolice;
- reacții alergice cutanate.
Foarte rare (afectează mai puţin de 1 din 10000 pacienţi):
- reacţii de hipersensibilitate, inclusiv anafilaxie (reactive alergică acută ce se mnifestă prin
înroşirea pielii, mâncărimi, respirație grea, scăderea tensiunii arteriale);
- tromboză arterială sau venoasă, cu orice localizare;
- tulburări digestive, cum ar fi greață, vărsături, diaree, care trec după reducerea dozei.
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile):
- crize convulsive, în special în cazul utilizării greşite.
- Tranexam conţine acid tranexamic, care aparţine unui grup de medicamente denumite
antihemoragice; antifibrinolitice, aminoacizi.
- Tranexam este utilizat pentru prevenirea și tratamentul hemoragiilor cauzate de dereglări a
procesul de fibrinoliza, adică o stare în care formarea cheagurilor de sânge este inhibată
(suprimată), care sigilează pereții vaselor sangvine afectate și are loc distrugerea accelerată a
acestora.
- Tranexam se aplică în cure scurte de tratament în următoarele cazuri:
- • intervenții chirurgicale la vezica urinară și prostatectomie;
- • menoragie (pierderea mare de sânge în timpul menstruației);
- • sângerări nazale;
- coninizația colului uterin;
- • hifema traumatică (hemoragie în camera anterioară a ochiului).
- • angioedemul ereditar.
- • sângerare după extracția dinților la pacienții cu hemofilie.
2. CE TREBUIE SĂ ȘTIȚI ÎNAINTE SĂ LUAȚI TRANEXAM
Nu luați Tranexam comprimate
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la substanța activă sau oricare dintre celelalte component
ale acestui medicament (enumerate în pct.6);
- dacă aveți probleme cu rinichii;
- dacă aveți o boală cauzată de formarea unui cheag de sânge în vase (boala tromboembolică în
faza activă)
- dacă ați avut vreodată un blocaj al vaselor de sânge cu un cheag de sânge (tromboză venoasă
sau arterială)
- dacă aveți o afecțiune numită coagulare intravasculară diseminată, în care sângele din tot corpul
începe să se cuaguleze.
- dacă ați avut convulsii în trecut.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să luaţi și în timpul tratamentului cu Tranexam adresaţi-vă medicului dumneavoastră
sau asistentei medicale dacă vă aflați în oricare dintre următoarele situații:
• Dacă aveți sânge în urină (hematurie), spuneți medicului dumneavoastră. În acest caz, este
posibilă obstrucția (blocarea) tractului urinar de un cheag de sânge.
• Dacă aveți angioedem ereditar și ați utilizat acest medicament pentru o perioadă lungă de timp,
medicul dumneavoastră vă va efectua în mod regulat o examinare oculară și vă va verifica funcția
hepatică.
• Dacă aveți sângerări menstruale neregulate, medicul dumneavoastră nu vă va prescrie acest
medicament înainte de a determina cauza acestor afecțiuni. Dacă volumul de sângerări menstruale
nu va fi redus suficient în timpul tratamentului, medicul dumneavoastră poate înlocui acest
medicament cu alt medicament, care este, de asemenea, utilizat pentru a trata această afecțiune.
• Spuneți medicului dumneavoastră dacă luați contraceptive orale. În acest caz, riscul de tromboză
este crescut, astfel încât medicul va lua precauții atunci când vă va prescri acest medicament.
• Spuneți medicului dumneavoastră dacă dumneavoastră sau membrii familiei dumneavoastră ați
avut blocarea vasele de sânge cu cheag de sânge (complicații tromboembolice în istorie, cazuri de
tromboembolism la rude, diagnostic trombofilic confirmat). În acest caz, există un risc crescut de
tromboză. Medicul va evalua starea dumneavoastră și dacă puteți utiliza acest medicament. Dacă
medicul decide că aveți nevoie de tratament cu acest medicament, se vor lua măsuri de precauție și
medicul va monitoriza cu atenție starea dumneavoastră.
• Dacă aveți probleme cu rinichii, spuneți medicului dumneavoastră. Este posibil ca medicul vă va
prescrie o doză mai mică de medicament decât doza obișnuită.
• Dacă aveți o afecțiune numită coagulare intravasculară diseminată, în care sângele din tot corpul
începe să se cuaguleze, medicul dumneavoastră probabil că nu vă va prescrie acest medicament.
• Spuneți medicului dumneavoastră dacă ați observant afectare vederii în timpul tratamentului cu
acest medicament. În acest caz, medicul vă va spune probabil să nu-l mai luați.
• Informațiile privind utilizarea acestui medicament în tratamentul menoragiei la pacienții cu vârsta
sub 15 ani nu sunt suficiente.
• La utilizarea acestui medicament, unii pacienți au prezentat convulsii, dar în majoritatea cazurilor
s-au dezvoltat la administrarea intravenoasă în doze mari.
Tranexam comprimate împreună cu alte medicamente
Anunțați medicul dumnevoastră sau farmacistul dacă administrați sau de curând ați administrat
orice alte medicamente, inclusive medicamente fără prescripție medicală.
Trebuie să spuneţi în special medicului dumneavoastră dacă luaţi:
• alte medicamente care ajută sângele să se coaguleze, denumite medicamente antifibrinolitice
• medicamente contraceptive orale (estrogeni).
Sarcina, alăptarea și fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă,
adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Nu se recomandă a utiliza acid tranexamic în primul trimestru de sarcină.
Sarcina:
Nu utilizați Tranexam în perioada sarcinii, dacă nu a fost prescris de medicul dumneavoastră.
Alăptarea:
Acidul tranexamic se excretă în laptele matern, dar este puţin probabilă să acționeze asupra
cuagulării sângelui la sugar.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Preparatul nu are nicio influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce
vehicule sau de a folosi utilaje.
3. CUM SĂ LUAȚI TRANEXAM COMPRIMATE
Luați întotdeauna Tranexam comprimate exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi
cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Tranexam comprimate se administrează oral. Doza recomandată este 15-25 mg/kg masă corp de 2-3
ori pe zi.
Pentru următoarele indicații, pot fi aplicate următoarele doze:
Prostatectomia: prevenirea și tratamentul sângerării la pacienții cu risc crescut trebuie să înceapă
înainte sau după intervenția chirurgicală, cu administrarea de acid tranexamic sub formă de soluție
pentru administrare intravenoasă; după aceea, acidul tranexamic este prescris sub formă de comprimate
- 1000 mg de 3-4 ori pe zi până ce se oprește hematuria macroscopică (sânge în urină).
Menoragie: doza recomandată este câte 1000 mg de 3 ori pe zi. Durata tratamentului este stabilită
individual, dar nu trebuie să depășească 4 zile. În cazul unei sângerări menstruale foarte intense, doza
de medicament poate fi crescută. Doza totală nu trebuie să depășească 4 g pe zi. Tratamentul cu
medicamentul nu trebuie să înceapă înainte de apariția sângerării menstruale.
Sângerare nazală: în sângerări nazală recidivante , medicamentul este prescris câte 1000 mg de 3 ori
pe zi timp de 7 zile.
Coninizația colului uterin: câte 1500 mg de 3 ori pe zi.
Hifema traumatică: câte 1000-1500 mg de 3 ori pe zi (care corespunde unei doze de 25 mg / kg corp
de trei ori pe zi).
Angioedem ereditar: pentru pacienții care suferă de simptome prodromale, 1000-1500 mg de 2-3 ori pe
zi, cu întreruperi de câteva zile. Pentru ceilalți pacienți - în mod constant câte 1000-1500 mg de 2-3 ori
pe zi.
Hemofilie: pentru sângerare după extracția dinților, 1000-1500 mg la fiecare 8 ore (corespunzând unei
doze de 25 mg / kg corp).
Pacienți cu insuficiență renală
Dacă aveți probleme cu rinichii, anunțați medicul dumneavoastră. Medicul vă poate scri o doză mai
mică decât cea obișnuită.
Copii
Medicul va decide dacă copilul dumneavoastră va administra acest medicament, care va fi doza și
durata tratamentului.
Doza unică la copii este de 25 mg / kg greutate corporală. Datele privind eficacitatea, dozele şi
siguranţa pentru aceste indicaţii sunt limitate.
Vârstnici
În absența afectării funcției renale, nu este necesară reducerea dozei.
Dacă ați luat mai mult Tranexam comprimate decât trebuie
Dacă ați administrat o doză semnificativ de mare adresați-vă medicului.
Dacă luați mai multe comprimate Tranexam decât doza recomandată (supradozaj), spuneți imediat
medicului dumneavoastră. La supradozare acestui medicament sunt posibile:greață, vărsături,
hipotensiune arterială ortostatică (o scădere bruscă a tensiunii arteriale atunci când poziția corpului
se schimbă), hipotensiune (scăderea tensiunii arteriale), amețeli, cefalee și convulsii.
În cazul unui supradozaj, trebuie să contactați imediat un medic, un farmacist sau să contactați
departamentul de urgență al celui mai apropiat spital. Dacă este posibil, luați cu dumneavoastră
comprimatele sau ambalajul medicamentului, pentru a arăta medicului ce medicament ați folosit.
Dacă după supradozare nu a trecut mai mult de 2-3 ore, puteți să provocați voma și să luați cărbune
activat. Beți multe lichide, pentru a accelera excreția medicamentului din organism cu urina.
Dacă uitaţi să luaţi Tranexam comprimate
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă ați uitat să luați cmprimatul luați-l cum v-ați amintit, următoarea doză o veți administra
conform prescripției recomandate de medic.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
4. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Tranexam poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
În unele cazuri pot apărea următoarele reacții adverse:
Rare (afectează mai puţin de 1 din 1000 utilizatori):
- afectarea vederii culorilor, ocluzia (blocarea) arterei retinale;
- evenimente tromboembolice;
- reacții alergice cutanate.
Foarte rare (afectează mai puţin de 1 din 10000 pacienţi):
- reacţii de hipersensibilitate, inclusiv anafilaxie (reactive alergică acută ce se mnifestă prin
înroşirea pielii, mâncărimi, respirație grea, scăderea tensiunii arteriale);
- tromboză arterială sau venoasă, cu orice localizare;
- tulburări digestive, cum ar fi greață, vărsături, diaree, care trec după reducerea dozei.
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile):
- crize convulsive, în special în cazul utilizării greşite.
-3%
77.70 MDL
80.10 MDL
Descriere
PROPRIETATILE FARMACOLOGICE
Acidul orotic este un precursor al nucleotidelor pirimidinice necesare pentru sinteza acizilor nucleici. Stimuleaza sinteza proteinelor si procesele metabolice ale organismului, indeosebi in miocard si ficat. Orotatul de potasiu creste nivelul glicogenului in ficat si muschi, a creatininei, potasiului si ATP in miocard, stimuleaza vascularizarea miocardului. Datorita ionilor de potasiu manifesta actiune antiaritmica.
INDICATII
Insuficienta cardiaca cronica, dereglarile de ritm cardiac, distrofia alimentara si alimentaro-infectioasa a copiilor, hepatitele provocate de intoxicatiile acute si cronice (cu exceptia cirozelor cu ascita), colecistitele, distrofia musculara progresiva, sarcina fizica intensa, miocardiodistrofia, alte cazuri cind este indicata stimularea proceselor anabolice.
Utilizare terapeutica :
Adulti cite 250-500 mg de 2-3 ori pe zi cu 1 ora inainte sau peste 4 ore dupa mese timp de 20-40 zile. In caz de toleranta buna doza poate fi marita pina la 3 g/zi. Copii cite 10-20 mg/kg/zi divizate in 2-3 prize timp de 3-5 saptamini. Cura de tratament poate fi repetata dupa o intrerupere de o luna.
CONTRAINDICATII
Hipersensibilitatea la preparat. Afectiunile hepatice acute si cronice.
INTERACTIUNI CU ALTE MEDICAMENTE
Creste efectul glicozizilor cardiaci si le reduce toxicitatea. Potenteaza actiunea betablocantelor cardioselective.
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
Tratamentul cu orotat de potasiu pe fondul unei alimentatii sarace in proteine poate conduce la distrofie hepatica.
PROPRIETATILE FARMACOLOGICE
Acidul orotic este un precursor al nucleotidelor pirimidinice necesare pentru sinteza acizilor nucleici. Stimuleaza sinteza proteinelor si procesele metabolice ale organismului, indeosebi in miocard si ficat. Orotatul de potasiu creste nivelul glicogenului in ficat si muschi, a creatininei, potasiului si ATP in miocard, stimuleaza vascularizarea miocardului. Datorita ionilor de potasiu manifesta actiune antiaritmica.
INDICATII
Insuficienta cardiaca cronica, dereglarile de ritm cardiac, distrofia alimentara si alimentaro-infectioasa a copiilor, hepatitele provocate de intoxicatiile acute si cronice (cu exceptia cirozelor cu ascita), colecistitele, distrofia musculara progresiva, sarcina fizica intensa, miocardiodistrofia, alte cazuri cind este indicata stimularea proceselor anabolice.
Utilizare terapeutica :
Adulti cite 250-500 mg de 2-3 ori pe zi cu 1 ora inainte sau peste 4 ore dupa mese timp de 20-40 zile. In caz de toleranta buna doza poate fi marita pina la 3 g/zi. Copii cite 10-20 mg/kg/zi divizate in 2-3 prize timp de 3-5 saptamini. Cura de tratament poate fi repetata dupa o intrerupere de o luna.
CONTRAINDICATII
Hipersensibilitatea la preparat. Afectiunile hepatice acute si cronice.
INTERACTIUNI CU ALTE MEDICAMENTE
Creste efectul glicozizilor cardiaci si le reduce toxicitatea. Potenteaza actiunea betablocantelor cardioselective.
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
Tratamentul cu orotat de potasiu pe fondul unei alimentatii sarace in proteine poate conduce la distrofie hepatica.
-3%
19.11 MDL
19.70 MDL
Ce este Chinofucin și pentru ce se utilizează
Chinofucin conține substanța activă clorquinaldol. Acesta este un antiinfecțios care
distruge bacterii, fungi şi unele protozoare.
Chinofucin
este
indicat
tratamentul
colpitelor
vulvovaginitelor
etiologie
micotică și bacteriană nespecifică. Cum să luați Chinofucin
Utilizați
întotdeauna
acest
medicament
exact
așa
spus
medicul
dumneavoastră
farmacistul.
Discutați
medicul
dumneavoastră
farmacistul dacă nu sunteți sigură.
Doza recomandată este de 1 ovul o dată pe zi timp de 20 zile sau câte 1 ovul de 2 ori
pe zi timp de 10 zile, administrat vaginal. Înainte de administrare ovulul trebuie
umezit în apă. Tratamentul se va iniția la începutul ciclului menstrual.
Dacă aveți orice alte întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresați-
vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale. Doze și mod de administrare
Înainte de administrare:
se rupe un supozitor în ambalajul primar pe linia de demarcare,
trageți de marginile peliculei pentru a elibera supozitorul din ambalajul
primar.
Preparatul se administrează vaginal femeilor adulte; câte 1 ovul o dată pe zi timp
de 20 zile sau câte 1 ovul de 2 ori pe zi timp de 10 zile. Înainte de administrare
ovulul trebuie umezit în apă. Tratamentul se va iniția la începutul ciclului menstrual.
Contraindicații
Hipersensibilitate la clorchinaldon sau la oricare dintre excipienții preparatului.
Chinofucin conține substanța activă clorquinaldol. Acesta este un antiinfecțios care
distruge bacterii, fungi şi unele protozoare.
Chinofucin
este
indicat
tratamentul
colpitelor
vulvovaginitelor
etiologie
micotică și bacteriană nespecifică. Cum să luați Chinofucin
Utilizați
întotdeauna
acest
medicament
exact
așa
spus
medicul
dumneavoastră
farmacistul.
Discutați
medicul
dumneavoastră
farmacistul dacă nu sunteți sigură.
Doza recomandată este de 1 ovul o dată pe zi timp de 20 zile sau câte 1 ovul de 2 ori
pe zi timp de 10 zile, administrat vaginal. Înainte de administrare ovulul trebuie
umezit în apă. Tratamentul se va iniția la începutul ciclului menstrual.
Dacă aveți orice alte întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresați-
vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale. Doze și mod de administrare
Înainte de administrare:
se rupe un supozitor în ambalajul primar pe linia de demarcare,
trageți de marginile peliculei pentru a elibera supozitorul din ambalajul
primar.
Preparatul se administrează vaginal femeilor adulte; câte 1 ovul o dată pe zi timp
de 20 zile sau câte 1 ovul de 2 ori pe zi timp de 10 zile. Înainte de administrare
ovulul trebuie umezit în apă. Tratamentul se va iniția la începutul ciclului menstrual.
Contraindicații
Hipersensibilitate la clorchinaldon sau la oricare dintre excipienții preparatului.
-3%
115.33 MDL
118.90 MDL
Ce este Luminal i.v. şi pentru ce se utilizează
Ingredientul activ al Luminal i.v. se numeşte fenobarbital.
Fenobarbitalul este un medicament antiepileptic (un medicament utilizat pentru
tratarea crizelor de epilepsie), care aparţine grupului barbituricelor.
Luminal i.v. este tratat pentru tratamentul a diferite forme de epilepsie, inclusiv status
epilepticus.
Avertisment: Fenobarbitalul poate declanşa apariţia crizelor psihomotorii şi a crizelor
de tip absenţă. Cum să utilizaţi Luminal i.v.
Utilizaţi întotdeauna Luminal i.v. exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Regimul
de dozare nu trebuie modificat din proprie iniţiativă, aceasta putând conduce la eşecul
tratamentului.
Utilizarea la adulţi
În tratamentul epilepsiei, adulţilor li se administrează 1-3 mg de fenobarbital per kg
de greutate corporală, după necesităţi. Ar putea fi nevoie ca medicul curant să
ajusteze doza în cursul tratamentului.
De obicei, adulţii primesc 1 ml de Luminal i.v. (1 fiolă = 200 mg de fenobarbital), de
cel mult 2-3 ori pe zi.
Doza depinde de natura şi severitatea bolii. La adulţi, doza maximă pentru
administrare în priză unică este de 400 mg de fenobarbital (2 fiole = 2 ml Luminal
i.v.), iar doza zilnică maximă este de 800 mg de fenobarbital pe zi.
Utilizarea la copii si adolescenţi
La copii, doza iniţială totală este de 3-4 mg/kg de greutate corporală/zi. Ar putea fi
nevoie ca medicul curant să ajusteze doza în cursul tratamentului.
Nou-născuţii şi sugarii sub vârsta de 6 săptămâni au nevoie de o doză aşa-numită de
încărcare mai mare, care este de obicei administrată în perfuzie i.v. lentă. După
aceea, doza de întreţinere de 3-4 mg/kg de greutate corporală/zi va fi suficientă.
La sugarii cu vârste cuprinse între 6 săptămâni şi 1 an, doza de 3-4 mg/kg de
greutate corporală/zi, administrată iniţial poate fi crescută de către medic până la o
doză de întreţinere de cel mult 8 mg/kg de greutate corporală/zi, datorită
metabolismului mai rapid al acestora.
De obicei, copiii mai mari primesc 0,75 ml, copiii mai mici primesc 0,3 ml, sugarii
primesc 0,1–0,3 ml i.m. sau în perfuzie i.v. lentă, de cel mult 2-3 ori pe zi.
Doza depinde de natura şi severitatea bolii.
Populaţii speciale
La pacienţii vârstnici, reducerea dozei este adeseori necesară. La pacienţii cu
insuficienţă hepatică, doza iniţială trebuie redusă. La pacienţii cu insuficienţă renală, în
prezenţa unui clearance al creatininei mai mic de 10 ml/minut, doza trebuie redusă iar
intervalul dintre doze trebuie prelungit. La pacienţii care fac dializă peritoneală nu este
necesară ajustarea dozei.
Modul şi durata de administrare
Luminal i.v. este injectat după necesităţi, de 2-3 ori pe zi i.m. sau în perfuzie i.v.
lentă.
Luminal i.v. este destinat utilizării, în principal, în stadii severe ale bolii sau în cazurile
în care administrarea pe cale orală a medicamentelor care conţin fenobarbital poate fi
făcută numai cu mari dificultăţi.
6
Trebuie evitată injectarea subcutanată sau paravenoasă deoarece poate provoca
necroză. Injectarea intra-arterială accidentală poate cauza spasm vascular, durere
severă şi cangrenă.
În cursul administrării intravenoase de fenobarbital, trebuie să fie monitorizate ECG,
tensiunea arterială, funcţia respiratorie şi nivelurile plasmatice de fenobarbital. În
plus, trebuie să fie la îndemână facilităţi pentru resuscitarea cardiopulmonară.
NOTĂ: Înainte de administrarea în injecţie amestecat cu un alt preparat, trebuie luată
în considerare posibilitatea apariţiei de reacţii chimice nedorite (precipitare,
turbiditate) a componentelor singulare.
Durata tratamentului cu fenobarbital este decisă de către medicul curant în funcţie de
evoluţia generală a patologiei de bază. De aceea, medicul curant trebuie să evalueze,
din când în când, dacă tratamentul cu fenobarbital este, în continuare, indicat
dumneavoastră.
Trebuie avut în vedere faptul că fenobarbitalul se administrează în mod continuu şi că,
odată cu oprirea tratamentului, pot reveni crizele sau chiar poate interveni status
epilepticus. Se recomandă ca oprirea tratamentului cu fenobarbital să se facă printr-o
reducere treptată a dozei.
În cazul în care consideraţi că efectul Luminal i.v. este prea puternic sau prea slab,
discutaţi cu medicul dumneavoastră.
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că
nu apar la toate persoanele.
Reacţii adverse foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane):
7
sedare, oboseală, somnolenţă, slăbiciune, moleşeală, prelungirea timpului de
reacţie
ameţeală, dureri de cap, dificultate de controlare a mişcărilor
tulburări cognitive, confuzie şi disfuncţii sexuale (reducerea libidoului, impotenţă)
Reacţii adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):
stări paradoxale de excitaţie la copii şi vârstnici, anxietate, iritabilitate,
nervozitate
Reacţii adverse mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane):
reacţii de incompatibilitate (febră, tulburări ale funcţiei hepatice, inflamaţia
ficatului, umflarea ganglionilor limfatici, creşterea numărului anumitor celule albe
sanguine [leucocitoză, limfocitoză], creşterea sensibilităţii pielii la lumina solară,
erupţii pe piele precum şi reacţii grave apărute pe piele cum sunt dermatita
exfoliativă, eritemul multiform)
afectarea măduvei osoase, anemie megaloblastică (scăderea numărului de
globule roşii sanguine şi creşterea dimensiunilor acestora peste limitele normale)
tulburări de ordin depresiv
probleme circulatorii cu scăderea tensiunii arteriale, mergând până la şoc
afectare hepatică, afectare renală
senzaţie de rău, stare de rău, constipaţie, senzaţie neplăcută în epigastru
Reacţii adverse foarte rare (pot afecta până la 1 din 10.000 persoane):
erupţii pe piele, care pot pune viaţa în pericol (sindrom Stevens-Johnson,
necroliza epidermică toxică) (vezi pct. 2)
contractura Dupuytren (boală a ţesutului conjunctiv care afectează palmele şi
degetele de la mâini), umăr blocat (rigiditate dureroasă a umărului).
Ingredientul activ al Luminal i.v. se numeşte fenobarbital.
Fenobarbitalul este un medicament antiepileptic (un medicament utilizat pentru
tratarea crizelor de epilepsie), care aparţine grupului barbituricelor.
Luminal i.v. este tratat pentru tratamentul a diferite forme de epilepsie, inclusiv status
epilepticus.
Avertisment: Fenobarbitalul poate declanşa apariţia crizelor psihomotorii şi a crizelor
de tip absenţă. Cum să utilizaţi Luminal i.v.
Utilizaţi întotdeauna Luminal i.v. exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Regimul
de dozare nu trebuie modificat din proprie iniţiativă, aceasta putând conduce la eşecul
tratamentului.
Utilizarea la adulţi
În tratamentul epilepsiei, adulţilor li se administrează 1-3 mg de fenobarbital per kg
de greutate corporală, după necesităţi. Ar putea fi nevoie ca medicul curant să
ajusteze doza în cursul tratamentului.
De obicei, adulţii primesc 1 ml de Luminal i.v. (1 fiolă = 200 mg de fenobarbital), de
cel mult 2-3 ori pe zi.
Doza depinde de natura şi severitatea bolii. La adulţi, doza maximă pentru
administrare în priză unică este de 400 mg de fenobarbital (2 fiole = 2 ml Luminal
i.v.), iar doza zilnică maximă este de 800 mg de fenobarbital pe zi.
Utilizarea la copii si adolescenţi
La copii, doza iniţială totală este de 3-4 mg/kg de greutate corporală/zi. Ar putea fi
nevoie ca medicul curant să ajusteze doza în cursul tratamentului.
Nou-născuţii şi sugarii sub vârsta de 6 săptămâni au nevoie de o doză aşa-numită de
încărcare mai mare, care este de obicei administrată în perfuzie i.v. lentă. După
aceea, doza de întreţinere de 3-4 mg/kg de greutate corporală/zi va fi suficientă.
La sugarii cu vârste cuprinse între 6 săptămâni şi 1 an, doza de 3-4 mg/kg de
greutate corporală/zi, administrată iniţial poate fi crescută de către medic până la o
doză de întreţinere de cel mult 8 mg/kg de greutate corporală/zi, datorită
metabolismului mai rapid al acestora.
De obicei, copiii mai mari primesc 0,75 ml, copiii mai mici primesc 0,3 ml, sugarii
primesc 0,1–0,3 ml i.m. sau în perfuzie i.v. lentă, de cel mult 2-3 ori pe zi.
Doza depinde de natura şi severitatea bolii.
Populaţii speciale
La pacienţii vârstnici, reducerea dozei este adeseori necesară. La pacienţii cu
insuficienţă hepatică, doza iniţială trebuie redusă. La pacienţii cu insuficienţă renală, în
prezenţa unui clearance al creatininei mai mic de 10 ml/minut, doza trebuie redusă iar
intervalul dintre doze trebuie prelungit. La pacienţii care fac dializă peritoneală nu este
necesară ajustarea dozei.
Modul şi durata de administrare
Luminal i.v. este injectat după necesităţi, de 2-3 ori pe zi i.m. sau în perfuzie i.v.
lentă.
Luminal i.v. este destinat utilizării, în principal, în stadii severe ale bolii sau în cazurile
în care administrarea pe cale orală a medicamentelor care conţin fenobarbital poate fi
făcută numai cu mari dificultăţi.
6
Trebuie evitată injectarea subcutanată sau paravenoasă deoarece poate provoca
necroză. Injectarea intra-arterială accidentală poate cauza spasm vascular, durere
severă şi cangrenă.
În cursul administrării intravenoase de fenobarbital, trebuie să fie monitorizate ECG,
tensiunea arterială, funcţia respiratorie şi nivelurile plasmatice de fenobarbital. În
plus, trebuie să fie la îndemână facilităţi pentru resuscitarea cardiopulmonară.
NOTĂ: Înainte de administrarea în injecţie amestecat cu un alt preparat, trebuie luată
în considerare posibilitatea apariţiei de reacţii chimice nedorite (precipitare,
turbiditate) a componentelor singulare.
Durata tratamentului cu fenobarbital este decisă de către medicul curant în funcţie de
evoluţia generală a patologiei de bază. De aceea, medicul curant trebuie să evalueze,
din când în când, dacă tratamentul cu fenobarbital este, în continuare, indicat
dumneavoastră.
Trebuie avut în vedere faptul că fenobarbitalul se administrează în mod continuu şi că,
odată cu oprirea tratamentului, pot reveni crizele sau chiar poate interveni status
epilepticus. Se recomandă ca oprirea tratamentului cu fenobarbital să se facă printr-o
reducere treptată a dozei.
În cazul în care consideraţi că efectul Luminal i.v. este prea puternic sau prea slab,
discutaţi cu medicul dumneavoastră.
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că
nu apar la toate persoanele.
Reacţii adverse foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane):
7
sedare, oboseală, somnolenţă, slăbiciune, moleşeală, prelungirea timpului de
reacţie
ameţeală, dureri de cap, dificultate de controlare a mişcărilor
tulburări cognitive, confuzie şi disfuncţii sexuale (reducerea libidoului, impotenţă)
Reacţii adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):
stări paradoxale de excitaţie la copii şi vârstnici, anxietate, iritabilitate,
nervozitate
Reacţii adverse mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane):
reacţii de incompatibilitate (febră, tulburări ale funcţiei hepatice, inflamaţia
ficatului, umflarea ganglionilor limfatici, creşterea numărului anumitor celule albe
sanguine [leucocitoză, limfocitoză], creşterea sensibilităţii pielii la lumina solară,
erupţii pe piele precum şi reacţii grave apărute pe piele cum sunt dermatita
exfoliativă, eritemul multiform)
afectarea măduvei osoase, anemie megaloblastică (scăderea numărului de
globule roşii sanguine şi creşterea dimensiunilor acestora peste limitele normale)
tulburări de ordin depresiv
probleme circulatorii cu scăderea tensiunii arteriale, mergând până la şoc
afectare hepatică, afectare renală
senzaţie de rău, stare de rău, constipaţie, senzaţie neplăcută în epigastru
Reacţii adverse foarte rare (pot afecta până la 1 din 10.000 persoane):
erupţii pe piele, care pot pune viaţa în pericol (sindrom Stevens-Johnson,
necroliza epidermică toxică) (vezi pct. 2)
contractura Dupuytren (boală a ţesutului conjunctiv care afectează palmele şi
degetele de la mâini), umăr blocat (rigiditate dureroasă a umărului).
-3%
259.18 MDL
267.20 MDL
Rețetă medicală
Indicatii de utilizare:
Dermatoze care pot fi tratate cu glucocorticosteroizi, cu complicatii sau complicatii suspectate ale infectiei secundare cauzate de microorganisme sensibile la gentamicina: eczeme (atopica, copilarie, asemanatoare monedelor), prurit anogenital si senil, dermatita de contact, seboree , dermatita exfoliativa. , dermatită de stază și psoriazis.
Contraindicatii:
Medicamentul este contraindicat la pacienții cu hipersensibilitate la substanțele active sau la orice altă componentă a medicamentului.
Medicamentul este contraindicat în tuberculoza pielii, manifestări cutanate de sifilis, reacții cutanate după vaccinare, psoriazis în plăci larg răspândit, vene varicoase, dermatită periorală, acnee roz, varicela, infecții virale, alte infecții bacteriene și fungice ale pielii fără fungi și fungi. infecții antibacteriene. Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune. Datorită prezenței parafinei moi albe și a uleiului mineral, aplicarea unguentului Celestoderm-B cu Garamicina pe zona anogenitală poate deteriora structura prezervativelor din latex și poate reduce siguranța acestora atunci când sunt utilizate în timpul tratamentului.
Mod de administrare și dozare:
T el unguent este aplicat într - un strat subțire pe întreaga suprafață afectată a pielii de 2 ori pe zi - dimineața și seara. Frecvența de aplicare a medicamentului este determinată de medic individual, în funcție de severitatea bolii. În cazurile ușoare, utilizat o dată pe zi, cu leziuni mai severe poate necesita o utilizare mai frecventă. Durata tratamentului depinde de dimensiunea și localizarea bolii, precum și de răspunsul pacientului la tratament. Cu toate acestea, dacă nu se observă nicio îmbunătățire clinică în decurs de 3 până la 4 săptămâni, diagnosticul trebuie reconsiderat.
Copii.
Nu există date clinice privind utilizarea medicamentului la copii, deci nu este de dorit să se utilizeze la pacienții din această categorie de vârstă. Deoarece copiii au un raport dintre suprafața și greutatea corporală mai mare decât adulții, există o absorbție mai activă a medicamentului. Prin urmare, copiii sunt mai predispuși la dezvoltarea suprimării funcției sistemului hipotalamo-hipofizo-suprarenal (GGNZ) din cauza utilizării corticosteroizilor și a dezvoltării efectelor exogene ale corticosteroizilor. La copiii care au primit corticosteroizi topici, au fost observate supresia suprarenalei, sindromul Cushing, întârzierea creșterii, creșterea insuficientă în greutate, creșterea presiunii intracraniene. Manifestări ale insuficienței suprarenale: niveluri scăzute de cortizol în plasmă și lipsă de răspuns la testul de stimulare suprarenală cu hormon adrenocorticotrop (ACTH).
Supradozaj.
Cu utilizarea pe termen lung sau excesivă a glucocorticosteroizilor topici poate suprima funcția hipofizo-suprarenală cu dezvoltarea insuficienței suprarenale secundare și apariția simptomelor de hipercorticism, inclusiv boala Cushing. O singură supradoză de gentamicină nu a provocat simptome de supradozaj. Utilizarea excesivă sau prelungită a gentamicinei poate duce la creșterea excesivă a microorganismelor insensibile la antibiotice. Tratament. Aplicați terapia simptomatică adecvată. Simptomele hipercorticismului acut sunt de obicei reversibile. Dacă este necesar, efectuați corectarea echilibrului electrolitic. În caz de toxicitate cronică, se recomandă întreruperea treptată a corticosteroizilor. În cazul creșterii excesive a microorganismelor rezistente, se recomandă oprirea tratamentului cu medicamentul și prescrierea terapiei necesare.
Dermatoze care pot fi tratate cu glucocorticosteroizi, cu complicatii sau complicatii suspectate ale infectiei secundare cauzate de microorganisme sensibile la gentamicina: eczeme (atopica, copilarie, asemanatoare monedelor), prurit anogenital si senil, dermatita de contact, seboree , dermatita exfoliativa. , dermatită de stază și psoriazis.
Contraindicatii:
Medicamentul este contraindicat la pacienții cu hipersensibilitate la substanțele active sau la orice altă componentă a medicamentului.
Medicamentul este contraindicat în tuberculoza pielii, manifestări cutanate de sifilis, reacții cutanate după vaccinare, psoriazis în plăci larg răspândit, vene varicoase, dermatită periorală, acnee roz, varicela, infecții virale, alte infecții bacteriene și fungice ale pielii fără fungi și fungi. infecții antibacteriene. Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune. Datorită prezenței parafinei moi albe și a uleiului mineral, aplicarea unguentului Celestoderm-B cu Garamicina pe zona anogenitală poate deteriora structura prezervativelor din latex și poate reduce siguranța acestora atunci când sunt utilizate în timpul tratamentului.
Mod de administrare și dozare:
T el unguent este aplicat într - un strat subțire pe întreaga suprafață afectată a pielii de 2 ori pe zi - dimineața și seara. Frecvența de aplicare a medicamentului este determinată de medic individual, în funcție de severitatea bolii. În cazurile ușoare, utilizat o dată pe zi, cu leziuni mai severe poate necesita o utilizare mai frecventă. Durata tratamentului depinde de dimensiunea și localizarea bolii, precum și de răspunsul pacientului la tratament. Cu toate acestea, dacă nu se observă nicio îmbunătățire clinică în decurs de 3 până la 4 săptămâni, diagnosticul trebuie reconsiderat.
Copii.
Nu există date clinice privind utilizarea medicamentului la copii, deci nu este de dorit să se utilizeze la pacienții din această categorie de vârstă. Deoarece copiii au un raport dintre suprafața și greutatea corporală mai mare decât adulții, există o absorbție mai activă a medicamentului. Prin urmare, copiii sunt mai predispuși la dezvoltarea suprimării funcției sistemului hipotalamo-hipofizo-suprarenal (GGNZ) din cauza utilizării corticosteroizilor și a dezvoltării efectelor exogene ale corticosteroizilor. La copiii care au primit corticosteroizi topici, au fost observate supresia suprarenalei, sindromul Cushing, întârzierea creșterii, creșterea insuficientă în greutate, creșterea presiunii intracraniene. Manifestări ale insuficienței suprarenale: niveluri scăzute de cortizol în plasmă și lipsă de răspuns la testul de stimulare suprarenală cu hormon adrenocorticotrop (ACTH).
Supradozaj.
Cu utilizarea pe termen lung sau excesivă a glucocorticosteroizilor topici poate suprima funcția hipofizo-suprarenală cu dezvoltarea insuficienței suprarenale secundare și apariția simptomelor de hipercorticism, inclusiv boala Cushing. O singură supradoză de gentamicină nu a provocat simptome de supradozaj. Utilizarea excesivă sau prelungită a gentamicinei poate duce la creșterea excesivă a microorganismelor insensibile la antibiotice. Tratament. Aplicați terapia simptomatică adecvată. Simptomele hipercorticismului acut sunt de obicei reversibile. Dacă este necesar, efectuați corectarea echilibrului electrolitic. În caz de toxicitate cronică, se recomandă întreruperea treptată a corticosteroizilor. În cazul creșterii excesive a microorganismelor rezistente, se recomandă oprirea tratamentului cu medicamentul și prescrierea terapiei necesare.
-3%
129.64 MDL
133.65 MDL
Descriere
Emplastru din matase este o tencuială hipoalergenică multifuncțională de înaltă rezistență care asigură fixarea fiabilă a celor mai complexe pansamente chirurgicale.
Emplastru din matase este o tencuială hipoalergenică multifuncțională de înaltă rezistență care asigură fixarea fiabilă a celor mai complexe pansamente chirurgicale.
-3%
21.34 MDL
22 MDL
Compoziție: soluție hidroalcoolică; Propolis E.P.I.D.® (extract uscat de propolis decerat și purificat, conținând 3% polifenoli); stabilizator (glicerină vegetală), extract hidroetanolic din părții aeriene de Brancuță, Sisymbrium officinale; ulei esențial de Eucalipt Eucalyptus globulus; ulei esențial de Mirt Myrtus communis.
Efecte: Brâncuță* – utilă în caz de răgușeală, are efect calmant asupra gâtului iritat. Eucalipt - are efect calmant și plăcut asupra gâtului, faringelui și corzilor vocale.
Forma de prezentare: Spray oral
Mod de administrare: 2 pufuri, de 4 ori pe zi
Producator: Specchiasol
Efecte: Brâncuță* – utilă în caz de răgușeală, are efect calmant asupra gâtului iritat. Eucalipt - are efect calmant și plăcut asupra gâtului, faringelui și corzilor vocale.
Forma de prezentare: Spray oral
Mod de administrare: 2 pufuri, de 4 ori pe zi
Producator: Specchiasol
-10%
191.70 MDL
213 MDL
KARDATUXAN 2,5 mg comprimate filmate
Ce este Kardatuxan și pentru ce se utilizează
Vi s-a administrat Kardatuxan deoarece
- ați fost diagnosticat cu un sindrom coronarian acut (un grup de afecțiuni care include infarct
miocardic și angină pectorală instabilă, un tip sever de durere în piept) și s-a dovedit că ați avut
o creștere a unor teste cardiace de sânge.
La adulți, Kardatuxan reduce riscul apariției unui alt infarct miocardic sau reduce riscul de
deces din cauza unei afecțiuni la nivelul inimii sau vaselor de sânge.
Kardatuxan nu vi se va administra de unul singur.
Medicul dumneavoastră vă va spune să luați fie:
• acid acetilsalicilic sau
• acid acetilsalicilic plus clopidogrel sau ticlopidină.
sau
- ați fost diagnosticat cu risc crescut de apariție a unui cheag de sânge din cauza unei boli arteriale
coronariene sau a unei boli arteriale periferice, care provoacă simptome.
La adulți, Kardatuxan reduce riscul de apariție a cheagurilor de sânge (evenimente
aterotrombotice). Kardatuxan nu vi se va administra de unul singur. Medicul dumneavoastră vă
va spune să luați acid acetilsalicilic.
În unele cazuri, dacă primiți Kardatuxan după o procedură de deschidere a arterei îngustate sau
închise de la nivelul piciorului, pentru restabilirea fluxului de sânge, medicul dumneavoastră
vă poate prescrie, de asemenea, clopidogrel pentru a-l lua în plus față de acidul acetilsalicilic,
pentru o perioadă scurtă.
Kardatuxan conține ca substanță activă rivaroxaban și aparține unei clase de medicamente numite
medicamente antitrombotice. Acesta acționează prin blocarea unui factor de coagulare (factorul Xa),
reducând astfel tendința sângelui de a forma cheaguri.
Ce este Kardatuxan și pentru ce se utilizează
Vi s-a administrat Kardatuxan deoarece
- ați fost diagnosticat cu un sindrom coronarian acut (un grup de afecțiuni care include infarct
miocardic și angină pectorală instabilă, un tip sever de durere în piept) și s-a dovedit că ați avut
o creștere a unor teste cardiace de sânge.
La adulți, Kardatuxan reduce riscul apariției unui alt infarct miocardic sau reduce riscul de
deces din cauza unei afecțiuni la nivelul inimii sau vaselor de sânge.
Kardatuxan nu vi se va administra de unul singur.
Medicul dumneavoastră vă va spune să luați fie:
• acid acetilsalicilic sau
• acid acetilsalicilic plus clopidogrel sau ticlopidină.
sau
- ați fost diagnosticat cu risc crescut de apariție a unui cheag de sânge din cauza unei boli arteriale
coronariene sau a unei boli arteriale periferice, care provoacă simptome.
La adulți, Kardatuxan reduce riscul de apariție a cheagurilor de sânge (evenimente
aterotrombotice). Kardatuxan nu vi se va administra de unul singur. Medicul dumneavoastră vă
va spune să luați acid acetilsalicilic.
În unele cazuri, dacă primiți Kardatuxan după o procedură de deschidere a arterei îngustate sau
închise de la nivelul piciorului, pentru restabilirea fluxului de sânge, medicul dumneavoastră
vă poate prescrie, de asemenea, clopidogrel pentru a-l lua în plus față de acidul acetilsalicilic,
pentru o perioadă scurtă.
Kardatuxan conține ca substanță activă rivaroxaban și aparține unei clase de medicamente numite
medicamente antitrombotice. Acesta acționează prin blocarea unui factor de coagulare (factorul Xa),
reducând astfel tendința sângelui de a forma cheaguri.
572.10 MDL
Indicatii
Încălcarea scurgerii sputei: bronșită, traheită, bronșiolită, pneumonie, bronșiectazie, fibroză chistică, abces pulmonar, emfizem pulmonar, laringotraheită, astm bronșic, atelectazie pulmonară (din cauza obstrucției bronșice de către un dop de muc). Otita medie catarală și purulentă, sinuzită, sinuzită (ameliorarea secreției). Îndepărtarea secrețiilor vâscoase din tractul respirator în condiții posttraumatice și postoperatorii. Pregătire pentru bronhoscopie, bronhografie, drenaj aspirativ. Pentru spalarea abceselor, cailor nazale, sinusurilor maxilare, urechii medii; tratamentul fistulelor, câmp chirurgical în timpul operațiilor pe cavitatea nazală și procesul mastoid.
Regimul de dozare
Interior. Adulți - 200 mg de 2-3 ori pe zi sub formă de granule, tablete sau capsule. Copii 2-6 ani - 200 mg de 2 ori pe zi sau 100 mg de 3 ori pe zi sub formă de granulat solubil în apă; sub 2 ani - 100 mg de 2 ori pe zi; 6-14 ani - 200 mg de 2 ori pe zi. Pentru boli cronice timp de câteva săptămâni: pentru adulți - 400-600 mg/zi în 1-2 doze; copii 2-14 ani - 100 mg de 3 ori pe zi; cu fibroză chistică - copii de la 10 zile la 2 ani - 50 mg de 3 ori pe zi, 2-6 ani - 100 mg de 4 ori pe zi, peste 6 ani - 200 mg de 3 ori pe zi sub formă de apă -granulat solubil, un comprimat efervescent sau în capsule...
Inhalare Pentru terapia cu aerosoli, se pulverizează 20 ml dintr-o soluție 10% sau 2-5 ml dintr-o soluție 20% în dispozitive cu ultrasunete, în dispozitive cu supapă de control - 6 ml dintr-o soluție 10%. Durata inhalării -15-20 minute; rata de frecvență - de 2-4 ori pe zi. În tratamentul stărilor acute, durata medie a terapiei este de 5-10 zile; cu terapia pe termen lung a afecțiunilor cronice, cursul tratamentului este de până la 6 luni. În cazul unui efect secretolitic puternic, secretul este aspirat, iar frecvența inhalațiilor și doza zilnică sunt reduse.
intratraheal. Pentru spălarea arborelui bronșic în timpul bronhoscopiei medicale se folosește o soluție de 5% sau 10%. La nivel local. Îngropat în canalul auditiv extern și căile nazale 150-300 mg (pentru 1 procedură).
Parenteral Se introduce intravenos (preferabil prin picurare, sau jet lent - peste 5 minute) sau intramuscular. Adulți - 300 mg de 1-2 ori pe zi. Copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 14 ani - 150 mg de 1-2 ori pe zi. Pentru copiii sub 6 ani, administrarea orală este de preferat, pentru copiii sub 1 an, administrarea intravenoasă a acetilcisteinei este posibilă numai din motive de sănătate în spital. În cazul în care, totuși, există indicații pentru terapia parenterală, doza zilnică pentru copiii sub 6 ani ar trebui să fie de 10 mg/kg greutate corporală. Pentru administrare intravenoasă, soluția este diluată suplimentar cu soluție de clorură de sodiu 0,9% sau soluție de dextroză 5% într-un raport de 1: 1. Durata terapiei este determinată individual (nu mai mult de 10 zile). La pacienții cu vârsta peste 65 de ani - utilizați doza minimă eficientă.
Efect secundar
Greață, vărsături, senzație de plenitudine în stomac, sângerări nazale, urticarie, tinitus, apariția pe termen scurt a unui miros neplăcut în timpul administrării, somnolență, febră. Rareori - arsuri la stomac, dispepsie. Cu aerosoli: tuse reflexă, iritații ale căilor respiratorii, rinoree; rar stomatită. Cu injecție intramusculară - arsură la locul injectării; cu tratament pe termen lung - afectarea funcției hepatice și/sau renale.
Contraindicatii
Hipersensibilitate, sarcină, alăptare. Cu grijă - ulcer gastric și ulcer duodenal (în faza acută), varice esofagiene, hemoptizie, hemoragie pulmonară, fenilcetonurie (pentru formele care conțin aspartam), astm bronșic (cu administrare intravenoasă, risc de bronhospasm), boli suprarenale, hepatice și / sau insuficienta renala, hipertensiune arteriala.
Instrucțiuni Speciale
Încălcarea scurgerii sputei: bronșită, traheită, bronșiolită, pneumonie, bronșiectazie, fibroză chistică, abces pulmonar, emfizem pulmonar, laringotraheită, astm bronșic, atelectazie pulmonară (din cauza obstrucției bronșice de către un dop de muc). Otita medie catarală și purulentă, sinuzită, sinuzită (ameliorarea secreției). Îndepărtarea secrețiilor vâscoase din tractul respirator în condiții posttraumatice și postoperatorii. Pregătire pentru bronhoscopie, bronhografie, drenaj aspirativ. Pentru spalarea abceselor, cailor nazale, sinusurilor maxilare, urechii medii; tratamentul fistulelor, câmp chirurgical în timpul operațiilor pe cavitatea nazală și procesul mastoid.
Regimul de dozare
Interior. Adulți - 200 mg de 2-3 ori pe zi sub formă de granule, tablete sau capsule. Copii 2-6 ani - 200 mg de 2 ori pe zi sau 100 mg de 3 ori pe zi sub formă de granulat solubil în apă; sub 2 ani - 100 mg de 2 ori pe zi; 6-14 ani - 200 mg de 2 ori pe zi. Pentru boli cronice timp de câteva săptămâni: pentru adulți - 400-600 mg/zi în 1-2 doze; copii 2-14 ani - 100 mg de 3 ori pe zi; cu fibroză chistică - copii de la 10 zile la 2 ani - 50 mg de 3 ori pe zi, 2-6 ani - 100 mg de 4 ori pe zi, peste 6 ani - 200 mg de 3 ori pe zi sub formă de apă -granulat solubil, un comprimat efervescent sau în capsule...
Inhalare Pentru terapia cu aerosoli, se pulverizează 20 ml dintr-o soluție 10% sau 2-5 ml dintr-o soluție 20% în dispozitive cu ultrasunete, în dispozitive cu supapă de control - 6 ml dintr-o soluție 10%. Durata inhalării -15-20 minute; rata de frecvență - de 2-4 ori pe zi. În tratamentul stărilor acute, durata medie a terapiei este de 5-10 zile; cu terapia pe termen lung a afecțiunilor cronice, cursul tratamentului este de până la 6 luni. În cazul unui efect secretolitic puternic, secretul este aspirat, iar frecvența inhalațiilor și doza zilnică sunt reduse.
intratraheal. Pentru spălarea arborelui bronșic în timpul bronhoscopiei medicale se folosește o soluție de 5% sau 10%. La nivel local. Îngropat în canalul auditiv extern și căile nazale 150-300 mg (pentru 1 procedură).
Parenteral Se introduce intravenos (preferabil prin picurare, sau jet lent - peste 5 minute) sau intramuscular. Adulți - 300 mg de 1-2 ori pe zi. Copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 14 ani - 150 mg de 1-2 ori pe zi. Pentru copiii sub 6 ani, administrarea orală este de preferat, pentru copiii sub 1 an, administrarea intravenoasă a acetilcisteinei este posibilă numai din motive de sănătate în spital. În cazul în care, totuși, există indicații pentru terapia parenterală, doza zilnică pentru copiii sub 6 ani ar trebui să fie de 10 mg/kg greutate corporală. Pentru administrare intravenoasă, soluția este diluată suplimentar cu soluție de clorură de sodiu 0,9% sau soluție de dextroză 5% într-un raport de 1: 1. Durata terapiei este determinată individual (nu mai mult de 10 zile). La pacienții cu vârsta peste 65 de ani - utilizați doza minimă eficientă.
Efect secundar
Greață, vărsături, senzație de plenitudine în stomac, sângerări nazale, urticarie, tinitus, apariția pe termen scurt a unui miros neplăcut în timpul administrării, somnolență, febră. Rareori - arsuri la stomac, dispepsie. Cu aerosoli: tuse reflexă, iritații ale căilor respiratorii, rinoree; rar stomatită. Cu injecție intramusculară - arsură la locul injectării; cu tratament pe termen lung - afectarea funcției hepatice și/sau renale.
Contraindicatii
Hipersensibilitate, sarcină, alăptare. Cu grijă - ulcer gastric și ulcer duodenal (în faza acută), varice esofagiene, hemoptizie, hemoragie pulmonară, fenilcetonurie (pentru formele care conțin aspartam), astm bronșic (cu administrare intravenoasă, risc de bronhospasm), boli suprarenale, hepatice și / sau insuficienta renala, hipertensiune arteriala.
Instrucțiuni Speciale
-3%
58.83 MDL
60.65 MDL