Filtru
Întâi cele populare
Subs. : Acetilcisteină
Indicatii : Acetilcisteina aparţine unei clase de medicamente denumite mucolitice şi are proprietăţi mucolitice. Substanţa este utilizată pentru fluidizarea secreţiilor bronşice excesive sau vâscoase, în afecţiuni respiratorii (bronşită acută, bronştă cronică şi reacutizările acesteia, bronşiectazii şi mucoviscidoză).
Administrare : Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Bronhoclean pulbere pentru soluție orală este administrat pe cale orală. Fiecare doză a medicamentului Bronhoclean este aleasă în dependență de vărsta și doză. Datorită cantităţii mari de substanţă activă Bronhoclean pulbere sol. orală 600 mg nu trebuie utilizat la copii şi adolescenţii cu vârsta sub 14 ani. Dacă nu este altfel prescris de către medicul dumneavoastră, doza uzuală este:
Afecţiuni bronşice acute însoţite de tulburări ale secreţiei bronşice
Adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta peste 7 ani: doza uzuală este de 600 mg acetilcisteină pe zi, în trei prize a 200 mg la fiecare 8 ore.
Copii cu vârsta între 2 şi 7 ani: doza uzuală este de 400 mg acetilcisteină pe zi, în două prize a 200 mg la fiecare 12 ore.
Copii cu vârsta între 1 lună şi 2 ani: doza uzuală este de 200 mg acetilcisteină pe zi, în două prize a 100 mg la fiecare 12 ore.
Complicaţii pulmonare ale mucoviscidozei:
Adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta peste 7 ani: doza uzuală este de 200 - 400 mg acetilcisteină la fiecare 8 ore.
Copii cu vârsta între 2 şi 7 ani: doza uzuală este 200 mg acetilcisteină la fiecare 8 ore.
Copii cu vârsta sub 2 ani: doza uzuală este 100 - 200 mg acetilcisteină la fiecare 12 ore. La copii cu vârsta între 1 lună şi 2 ani, tratamentul se va face sub supravegherea medicală.
Nu luaţi Bronhoclean mai mult de 5 zile fără recomandarea medicului. Dacă după 5 zile de tratament starea dumneavoastră sau a copilului dumneavoastră nu s-a ameliorat sau s-a înrăutăţit, trebuie să vă prezentaţi la medic. Dacă aveţi impresia că efectul Bronhoclean pulbere pentru soluţie orală este prea puternic sau prea slab, anunţaţi medicul sau farmacistul .Modul de administrare şi durata tratamentului:
Luaţi Bronhoclean după mese. Dizolvaţi pulberea într-un pahar cu apă fierbinte şi beţi întregul conţinut al paharului. Dacă simptomele dumneavoastră se agravează sau nu se ameliorează după 4-5 zile, vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră. În cazul bronşitei cronice şi al mucoviscidozei tratamentul trebuie continuat pe o perioadă mai lungă de timp pentru a realiza profilaxia infecţiei. Dacă utilizaţi mai mult Bronhoclean decât trebuie. Dacă aţi utilizat o doză mai mare de medicament trebuie imediat să îl contactaţi pe medicul dumnevoastră sau pe farmacist. În cazul în care aţi utilizat mai mult decât trebuie din Bronhoclean puteţi prezenta greaţă, vărsături, diaree. Mai ales la copii se poate produce secreţie bronşică excesivă. În acest caz anunţaţi imediat medicul sau mergeţi la camera de gardă a celui mai apropiat spital.
Reactii adverse : Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Reacţiile adverse sunt clasificate pe aparate, organe şi sisteme şi prezentate în funcţie de frecvenţă, utilizând următoarea convenţie:
Foarte frecvente - care afectează mai mult de 1 pacient din 10 .
Frecvente - care afectează mai puţin de 1 din 10 pacienţi.
Mai puţin frecvente - care afectează mai puţin de 1 din 100 pacienţi .
Rare - care afectează mai puţin de 1 din 1000 pacienţi.
Foarte rare - care afectează mai puţin de 1 din 10000 pacienţi .
Cu frecvenţă necunoscută care nu poate fi estimată din datele disponibile .
Contraindicatii : dacă sunteţi alergic la acetilcisteină sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament . Datorită cantităţii mari de substanţă activă Bronhoclean 200 mg nu trebuie utilizată la copiii cu vârsta sub 2 ani și Bronhoclean 600 mg la copii cu vîrsta sub 14 ani.
Pastrare : A nu se lăsa la vederea și îndemâna copiilor.
A se păstra la temperaturi sub 25 °C.A se păstra în ambalaj original, pentru a fi protejat de lumină şi umiditate.
Nu utilizaţi după data de expirare înscrisă pe cutie, după “EXP”. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective. Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
Indicatii : Acetilcisteina aparţine unei clase de medicamente denumite mucolitice şi are proprietăţi mucolitice. Substanţa este utilizată pentru fluidizarea secreţiilor bronşice excesive sau vâscoase, în afecţiuni respiratorii (bronşită acută, bronştă cronică şi reacutizările acesteia, bronşiectazii şi mucoviscidoză).
Administrare : Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Bronhoclean pulbere pentru soluție orală este administrat pe cale orală. Fiecare doză a medicamentului Bronhoclean este aleasă în dependență de vărsta și doză. Datorită cantităţii mari de substanţă activă Bronhoclean pulbere sol. orală 600 mg nu trebuie utilizat la copii şi adolescenţii cu vârsta sub 14 ani. Dacă nu este altfel prescris de către medicul dumneavoastră, doza uzuală este:
Afecţiuni bronşice acute însoţite de tulburări ale secreţiei bronşice
Adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta peste 7 ani: doza uzuală este de 600 mg acetilcisteină pe zi, în trei prize a 200 mg la fiecare 8 ore.
Copii cu vârsta între 2 şi 7 ani: doza uzuală este de 400 mg acetilcisteină pe zi, în două prize a 200 mg la fiecare 12 ore.
Copii cu vârsta între 1 lună şi 2 ani: doza uzuală este de 200 mg acetilcisteină pe zi, în două prize a 100 mg la fiecare 12 ore.
Complicaţii pulmonare ale mucoviscidozei:
Adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta peste 7 ani: doza uzuală este de 200 - 400 mg acetilcisteină la fiecare 8 ore.
Copii cu vârsta între 2 şi 7 ani: doza uzuală este 200 mg acetilcisteină la fiecare 8 ore.
Copii cu vârsta sub 2 ani: doza uzuală este 100 - 200 mg acetilcisteină la fiecare 12 ore. La copii cu vârsta între 1 lună şi 2 ani, tratamentul se va face sub supravegherea medicală.
Nu luaţi Bronhoclean mai mult de 5 zile fără recomandarea medicului. Dacă după 5 zile de tratament starea dumneavoastră sau a copilului dumneavoastră nu s-a ameliorat sau s-a înrăutăţit, trebuie să vă prezentaţi la medic. Dacă aveţi impresia că efectul Bronhoclean pulbere pentru soluţie orală este prea puternic sau prea slab, anunţaţi medicul sau farmacistul .Modul de administrare şi durata tratamentului:
Luaţi Bronhoclean după mese. Dizolvaţi pulberea într-un pahar cu apă fierbinte şi beţi întregul conţinut al paharului. Dacă simptomele dumneavoastră se agravează sau nu se ameliorează după 4-5 zile, vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră. În cazul bronşitei cronice şi al mucoviscidozei tratamentul trebuie continuat pe o perioadă mai lungă de timp pentru a realiza profilaxia infecţiei. Dacă utilizaţi mai mult Bronhoclean decât trebuie. Dacă aţi utilizat o doză mai mare de medicament trebuie imediat să îl contactaţi pe medicul dumnevoastră sau pe farmacist. În cazul în care aţi utilizat mai mult decât trebuie din Bronhoclean puteţi prezenta greaţă, vărsături, diaree. Mai ales la copii se poate produce secreţie bronşică excesivă. În acest caz anunţaţi imediat medicul sau mergeţi la camera de gardă a celui mai apropiat spital.
Reactii adverse : Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Reacţiile adverse sunt clasificate pe aparate, organe şi sisteme şi prezentate în funcţie de frecvenţă, utilizând următoarea convenţie:
Foarte frecvente - care afectează mai mult de 1 pacient din 10 .
Frecvente - care afectează mai puţin de 1 din 10 pacienţi.
Mai puţin frecvente - care afectează mai puţin de 1 din 100 pacienţi .
Rare - care afectează mai puţin de 1 din 1000 pacienţi.
Foarte rare - care afectează mai puţin de 1 din 10000 pacienţi .
Cu frecvenţă necunoscută care nu poate fi estimată din datele disponibile .
Contraindicatii : dacă sunteţi alergic la acetilcisteină sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament . Datorită cantităţii mari de substanţă activă Bronhoclean 200 mg nu trebuie utilizată la copiii cu vârsta sub 2 ani și Bronhoclean 600 mg la copii cu vîrsta sub 14 ani.
Pastrare : A nu se lăsa la vederea și îndemâna copiilor.
A se păstra la temperaturi sub 25 °C.A se păstra în ambalaj original, pentru a fi protejat de lumină şi umiditate.
Nu utilizaţi după data de expirare înscrisă pe cutie, după “EXP”. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective. Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
-3%
35.02 MDL
36.10 MDL
Indicaţii terapeutice
Tratamentul infecţiilor fungice ale pielii:
Tinea pedis (picior de atlet), tinea cruris determinate de dermatofiţi ca Trichophyton rubrum,
Trichophyton mentagrophytes, Trichophyton verrucosum, Trichophyton violaceum sau de
Microsporum canis şi Epidermophyton floccosum;
Pitiriazis (tinea) versicolor determinată de Malassezia furfur forma Pityrosporum ovale.
Lamiter 10,1 mg/ml spray cutanat, soluţie este indicat la adulţi, vârstnici şi copii cu vârsta peste 16
ani.
Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi
Lamiter 10,1 mg/ml spray cutanat se aplică local la nivelul zonei cutanate afectate. Durata
tratamentului este de 1 săptămână în cazul infecţiei tinea pedis și tinea cruris şi maxim 2 săptămâni
în cazul tratamentului pitiriazisului versicolor.
Durata tratamentului şi frecvenţa administrărilor:
- Tinea pedis cu localizare interdigitală: 1 administrare pe zi, timp de 1 săptămână;
- Tinea cruris: 1 administrare pe zi, timp de 1 săptămână;
- Pitiriazis versicolor: 1 - 2 administrări pe zi, timp de 1-2 săptămâni.
În general, simptomele clinice se ameliorează după câteva zile de la începerea tratamentului. După
finalizarea tratamentului cu Lamiter, procesul de ameliorare va continua. Vindecarea completă a
zonei de piele afectată este obţinută după o perioadă de timp de până la 4 săptămâni, chiar dacă
simptomatologia a dispărut mai devreme.
Dacă după 2 săptămâni nu apare nicio ameliorare, se recomandă ca diagnosticul să fie verificat de
către medic.
Utilizarea neregulată sau întreruperea prematură a tratamentului implică riscul recidivei.
Vârstnici
Nu există date care să sugereze că pacienţii vârstnici necesită doze diferite sau pot prezenta reacţii
adverse diferite de cele ale pacienţilor adulţi.
Se recomandă aceleaşi doze ca la adulţi.
Copii şi adolescenţi
Experienţa administrării Lamiter la copii cu vârsta sub 16 ani este limitată şi de aceea, nu se
recomandă utilizarea Lamiter la acest grup de vârstă.
Mod de administrare
Administrare cutanată.
Înaintea aplicării soluţiei, zona afectată trebuie curăţată şi uscată. Trebuie aplicată o cantitate
suficientă de soluţie, de la o distanţă între 5 şi 10 cm, pentru a acoperi întreaga suprafaţă de piele
afectată cât şi zonele înconjurătoare.
În cazul primei utilizări, spray-ul se pulverizează în aer prin apăsarea pompei dozatoare de 2-3 ori.
Astfel, pompa este pregătită pentru administrare.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la terbinafină sau la oricare dintre excipienţi (vezi pct. 6.1).
Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 16 ani.
https://bit.ly/3yJiSJ6
Tratamentul infecţiilor fungice ale pielii:
Tinea pedis (picior de atlet), tinea cruris determinate de dermatofiţi ca Trichophyton rubrum,
Trichophyton mentagrophytes, Trichophyton verrucosum, Trichophyton violaceum sau de
Microsporum canis şi Epidermophyton floccosum;
Pitiriazis (tinea) versicolor determinată de Malassezia furfur forma Pityrosporum ovale.
Lamiter 10,1 mg/ml spray cutanat, soluţie este indicat la adulţi, vârstnici şi copii cu vârsta peste 16
ani.
Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi
Lamiter 10,1 mg/ml spray cutanat se aplică local la nivelul zonei cutanate afectate. Durata
tratamentului este de 1 săptămână în cazul infecţiei tinea pedis și tinea cruris şi maxim 2 săptămâni
în cazul tratamentului pitiriazisului versicolor.
Durata tratamentului şi frecvenţa administrărilor:
- Tinea pedis cu localizare interdigitală: 1 administrare pe zi, timp de 1 săptămână;
- Tinea cruris: 1 administrare pe zi, timp de 1 săptămână;
- Pitiriazis versicolor: 1 - 2 administrări pe zi, timp de 1-2 săptămâni.
În general, simptomele clinice se ameliorează după câteva zile de la începerea tratamentului. După
finalizarea tratamentului cu Lamiter, procesul de ameliorare va continua. Vindecarea completă a
zonei de piele afectată este obţinută după o perioadă de timp de până la 4 săptămâni, chiar dacă
simptomatologia a dispărut mai devreme.
Dacă după 2 săptămâni nu apare nicio ameliorare, se recomandă ca diagnosticul să fie verificat de
către medic.
Utilizarea neregulată sau întreruperea prematură a tratamentului implică riscul recidivei.
Vârstnici
Nu există date care să sugereze că pacienţii vârstnici necesită doze diferite sau pot prezenta reacţii
adverse diferite de cele ale pacienţilor adulţi.
Se recomandă aceleaşi doze ca la adulţi.
Copii şi adolescenţi
Experienţa administrării Lamiter la copii cu vârsta sub 16 ani este limitată şi de aceea, nu se
recomandă utilizarea Lamiter la acest grup de vârstă.
Mod de administrare
Administrare cutanată.
Înaintea aplicării soluţiei, zona afectată trebuie curăţată şi uscată. Trebuie aplicată o cantitate
suficientă de soluţie, de la o distanţă între 5 şi 10 cm, pentru a acoperi întreaga suprafaţă de piele
afectată cât şi zonele înconjurătoare.
În cazul primei utilizări, spray-ul se pulverizează în aer prin apăsarea pompei dozatoare de 2-3 ori.
Astfel, pompa este pregătită pentru administrare.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la terbinafină sau la oricare dintre excipienţi (vezi pct. 6.1).
Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 16 ani.
https://bit.ly/3yJiSJ6
-3%
40.69 MDL
41.95 MDL
Rețetă medicală
1. Ce este CLEXANE şi pentru ce se utilizează CLEXANE conţine substanţa activă denumită enoxaparină sodică. Aceasta aparţine unui grup de medicamente denumite „heparine cu greutate moleculară mică” sau HGMM (LMWH în engleză). Cum acţionează CLEXANE CLEXANE acţionează pe două căi: 1) Previne creşterea cheagurilor de sânge deja formate. Aceasta ajută organismul dumneavoastră să le distrugă şi le împiedică să vă facă rău. 2) Previne formarea unor noi cheaguri de sânge. Pentru ce se utilizează CLEXANE CLEXANE poate fi utilizat pentru: • Tratarea cheagurilor de sânge prezente în sângele dumneavoastră. • Prevenirea formării cheagurilor de sânge în sângele dumneavoastră, în următoarele situaţii: o înainte şi după o intervenţie chirurgicală. o când aveţi o boală cu durată scurtă şi nu vă veţi putea mişca pentru o perioadă de timp. • prevenirea formării cheagurilor de sânge atunci când aveţi angină pectorală instabilă (în care nu ajunge suficient sânge la inima dumneavoastră) sau după un infarct miocardic. • prevenirea formării cheagurilor de sânge în tubulatura aparatului de dializă (utilizat pentru persoanele cu probleme severe de rinichi). 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi CLEXANE 2 Nu utilizaţi CLEXANE dacă: • sunteţi alergic la: o enoxaparină sodică sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6) o heparină sau alte heparine cu greutate moleculară mică, cum sunt nadroparină, tinzaparină sau dalteparină. Semnele unei reacţii alergice includ: erupţie trecătoare pe piele, dificultăţi la respiraţie sau înghiţire, umflare a feţei, buzelor, limbii, cavității bucale, gâtului sau ochilor. • aţi avut o reacţie la heparină care a provocat o scădere severă a numărului de celule pentru coagularea sângelui (trombocite), în ultimele 100 zile • aveţi anticorpi împotriva enoxaparinei în sânge • sângeraţi abundent sau aveţi o afecţiune cu risc crescut de sângerare, cum sunt: o ulcer la nivelul stomacului, intervenţie chirurgicală recentă la nivelul creierului sau ochilor sau accident vascular cerebral hemoragic recent. • utilizaţi CLEXANE pentru a trata cheagurile de sânge şi urmează să vi se efectueze, în decurs de 24 ore: o o puncţie spinală sau lombară o o intervenţie chirurgicală cu anestezie epidurală sau spinală Nu utilizaţi CLEXANE dacă vreuna dintre situaţiile de mai sus este aplicabilă în cazul dumneavoastră. Dacă nu sunteţi sigur, adresaţi-vă medicului sau farmacistului înainte de a utiliza CLEXANE.
Cum să utilizaţi CLEXANE Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Administrarea acestui medicament • În mod normal, medicul dumneavoastră sau asistenta medicală vă vor administra CLEXANE, deoarece trebuie administrat injectabil. • CLEXANE se administrează, de obicei, prin injectare sub piele (subcutanat). 4 • CLEXANE se poate administra în venă (intravenos) după anumite tipuri de infarct miocardic sau intervenţii chirurgicale. • CLEXANE poate fi introdus în tubul care părăseşte corpul dumneavoastră (linia arterială), la începutul unei şedinţe de dializă. • Nu injectaţi CLEXANE în muşchi. Ce doză vă va fi administrată • Medicul dumneavoastră va decide cât CLEXANE să vă administreze. Cantitatea va depinde de motivul pentru care este utilizat. • Dacă aveţi probleme cu rinichii, este posibil să vi se administreze o doză mai mică de CLEXANE. 1) Tratarea cheagurilor de sânge care se găsesc în sângele dumneavoastră • Doza recomandată este de 150 UI (1,5 mg) pentru fiecare kilogram de greutate corporală, administrată o dată pe zi, sau 100 UI (1 mg) pentru fiecare kilogram de greutate corporală, administrată de două ori pe zi. • Medicul dumneavoastră va decide cât timp trebuie să utilizaţi CLEXANE.
Cum să utilizaţi CLEXANE Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Administrarea acestui medicament • În mod normal, medicul dumneavoastră sau asistenta medicală vă vor administra CLEXANE, deoarece trebuie administrat injectabil. • CLEXANE se administrează, de obicei, prin injectare sub piele (subcutanat). 4 • CLEXANE se poate administra în venă (intravenos) după anumite tipuri de infarct miocardic sau intervenţii chirurgicale. • CLEXANE poate fi introdus în tubul care părăseşte corpul dumneavoastră (linia arterială), la începutul unei şedinţe de dializă. • Nu injectaţi CLEXANE în muşchi. Ce doză vă va fi administrată • Medicul dumneavoastră va decide cât CLEXANE să vă administreze. Cantitatea va depinde de motivul pentru care este utilizat. • Dacă aveţi probleme cu rinichii, este posibil să vi se administreze o doză mai mică de CLEXANE. 1) Tratarea cheagurilor de sânge care se găsesc în sângele dumneavoastră • Doza recomandată este de 150 UI (1,5 mg) pentru fiecare kilogram de greutate corporală, administrată o dată pe zi, sau 100 UI (1 mg) pentru fiecare kilogram de greutate corporală, administrată de două ori pe zi. • Medicul dumneavoastră va decide cât timp trebuie să utilizaţi CLEXANE.
-3%
542.62 MDL
559.40 MDL
INDICAŢII TERAPEUTICE
Terapia complexă a afecţiunilor inflamatorii şi alergice ale pielii de etiologie
nemicrobiană: eczemă, dermatită alergică, seboreică şi de contact; neurodermită,
psoriazis, lupus eritematos, eritrodermie.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Extern.
Unguentul se aplică de 1-3 ori pe zi în strat subţire pe suprafeţele afectate ale pielii şi
se masează uşor.
Adulţi
Durata tratamentului depinde de caracterul bolii şi eficacitatea terapiei, constituind, de
regulă, 6-14 zile. Se admite prelungirea tratamentului pîna la 20 zile. Pe suprafeţe
afectate limitate, pentru potenţarea efectului, pot fi aplicate pansamente ocluzive.
Copii cu vârsta mai mare de 1 an
Durata tratamentului - de la 3 pînă la 7 zile. La administrarea unguentului la copii se
indică doze minime pe perioade scurte de tratament; nu se aplică pansamente
ocluzive, de fixare sau comprese calde. CONTRAINDICAŢII
- Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii produsului;
- tuberculoza cutanată;
- forma cutanată a sifilisului;
- reacţii cutanate post-vaccinare;
- afecţiuni ulceroase ale pielii, plăgi;
- acnee vulgară, acnee rozacee (este posibilă exacerbarea maladiei);
- afecţiuni bacteriene, virale şi micotice ale pielii;
- neoplasme cutanate;
- sarcina şi perioada de alăptare;
- copii cu vârsta pînă la 1 an. https://bit.ly/3AVDKxO
Terapia complexă a afecţiunilor inflamatorii şi alergice ale pielii de etiologie
nemicrobiană: eczemă, dermatită alergică, seboreică şi de contact; neurodermită,
psoriazis, lupus eritematos, eritrodermie.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Extern.
Unguentul se aplică de 1-3 ori pe zi în strat subţire pe suprafeţele afectate ale pielii şi
se masează uşor.
Adulţi
Durata tratamentului depinde de caracterul bolii şi eficacitatea terapiei, constituind, de
regulă, 6-14 zile. Se admite prelungirea tratamentului pîna la 20 zile. Pe suprafeţe
afectate limitate, pentru potenţarea efectului, pot fi aplicate pansamente ocluzive.
Copii cu vârsta mai mare de 1 an
Durata tratamentului - de la 3 pînă la 7 zile. La administrarea unguentului la copii se
indică doze minime pe perioade scurte de tratament; nu se aplică pansamente
ocluzive, de fixare sau comprese calde. CONTRAINDICAŢII
- Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii produsului;
- tuberculoza cutanată;
- forma cutanată a sifilisului;
- reacţii cutanate post-vaccinare;
- afecţiuni ulceroase ale pielii, plăgi;
- acnee vulgară, acnee rozacee (este posibilă exacerbarea maladiei);
- afecţiuni bacteriene, virale şi micotice ale pielii;
- neoplasme cutanate;
- sarcina şi perioada de alăptare;
- copii cu vârsta pînă la 1 an. https://bit.ly/3AVDKxO
-3%
17.85 MDL
18.40 MDL
Rețetă medicală
COMPOZIŢIA 1 supozitor conţine: substanţa activă: indometacin – 50 sau 100 mg; excipienţi: alcool cetilic, gliceride solide de semisinteză. FORMA FARMACEUTICĂ Supozitoare. DESCRIEREA MEDICAMENTULUI Supozitoare de formă cilindro-conică de culoare albă cu nuanţă gălbuie. Se admite prezenţa unei cavităţi de aer şi/sau a unei porozităţi pe axă şi a unei depresiuni în formă de pâlnie.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE Rectal. Se recomandă utilizarea celor mai mici doze eficace. La adulţi doza recomandată: - supozitoare 50 mg de 1-3 ori pe zi, - supozitoare 100 mg de 1-2 ori pe zi. La copii (peste 14 ani) doza recomandată: - supozitoare 50 mg o dată pe zi. Doza maximă nictemerală – 200 mg pe zi. Dozele mai mari de 200 mg indometacin pe zi cresc riscul reacţiilor adverse. Durata tratamentului nu va depăşi 7 zile.
CONTRAINDICAŢII - hipersensibilitate la indometacin, acid acetilsalicilic, alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau la oricare dintre excipienţii medicamentului; - ulcer gastric sau duodenal activ; - hemoragie gastro-intestinală, rectală; - insuficienţă hepatică sau renală gravă; - insuficienţă cardiacă severă; - antecedente recente de rectite sau rectoragii; - sarcina şi perioada de alăptare; - copii cu vârsta sub 14 ani.
https://bit.ly/3bm1S1E
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE Rectal. Se recomandă utilizarea celor mai mici doze eficace. La adulţi doza recomandată: - supozitoare 50 mg de 1-3 ori pe zi, - supozitoare 100 mg de 1-2 ori pe zi. La copii (peste 14 ani) doza recomandată: - supozitoare 50 mg o dată pe zi. Doza maximă nictemerală – 200 mg pe zi. Dozele mai mari de 200 mg indometacin pe zi cresc riscul reacţiilor adverse. Durata tratamentului nu va depăşi 7 zile.
CONTRAINDICAŢII - hipersensibilitate la indometacin, acid acetilsalicilic, alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau la oricare dintre excipienţii medicamentului; - ulcer gastric sau duodenal activ; - hemoragie gastro-intestinală, rectală; - insuficienţă hepatică sau renală gravă; - insuficienţă cardiacă severă; - antecedente recente de rectite sau rectoragii; - sarcina şi perioada de alăptare; - copii cu vârsta sub 14 ani.
https://bit.ly/3bm1S1E
-3%
27.84 MDL
28.70 MDL
Compozitie: Oxibutinina (I. N. N. ) (clorhidrat) 5 mg. Excipienti: Celuloza microcristalina, stearat de calciu, lactoza anhidra q. s. p. pentru o tableta de 178 mg.
INDICATII
Adulti - imperiozitate urinara la femei, cu sau fara pierderi de urina, in cazurile de vezica instabila cu exceptia incontinentei urinare de efort - vezica neurologica spastica.
Copii peste varsta de 5 ani - enurezis numai in cazul in care contextul clinic indica imaturitate vezicala (prezenta tulburarilor urinare diurne).
Mod de administrare:
Adulti - Doza uzuala (inclusiv pentru batrani) este de 5 mg de 2-3 ori pe zi.
Pentru varstnicii cu tare, la care medicamentul ramane mai mult timp in organism, doza de 10 mg in doua prize (a 5 mg) este suficienta. Tabletele fiind marcate, este posibil sa se rupa o tableta in doua jumatati a 2,5 mg, doza ajustandu-se la indicatia medicului.
Copii peste varsta de 5 ani - vezica neurologica (o lipsa a controlului vezical cauzata de o patologie a coloanei vertebrale)- doza uzuala este de 5 mg administrata de 2 ori pe zi. Enurezis nocturn 5 mg administrate de 2-3 ori pe zi. Ultima doza trebuie administrata seara inainte de culcare .
CONTRAINDICATII:
Acest medicament nu trebuie folosit in urmatoarele situatii: glaucom, disurie datorata unui sindrom obstructiv (hipertrofie benigna de prostata sau alta cauza), miastenie severa, dificultati de formare a jetului urinar datorate adenomului de prostata, boli intestinale (inclusiv obstructii intestinale si colite), tiroide hiperactive, sarcina, perioada de lactatie si perioada de preconceptie, copii sub varsta de 5 ani. Pentru informatii suplimentare, cereti sfatul medicului sau farmacistului dumneavoastra.
PRECAUTII:
Datorita proprietatilor sale farmacologice, acest medicament poate provoca efecte neplacute in special la copii. Gravitatea acestor efecte poate determina intreruperea tratamentului sau ajustarea dozei in cazul in care tratamentul trebuie continuat. Pentru informatii suplimentare, cereti sfatul medicului curant sau farmacistului.
A nu se lasa la indemana copiilor.
Efecte asupra capacitatii de a conduce si de a utiliza masini-unelte: Acest medicament poate cauza uneori vedere incetosata, toropeala, ameteala (vezi Contraindicatii). Daca sunteti afectat de unul din aceste simptome, nu conduceti si nu lucrati cu masini-unelte pe durata tratamentului cu Driptane.
Reactii adverse:
Este destul de normal sa apara unele efecte nedorite la administrarea Driptanului. Cele mai obisnuite efecte adverse sunt de tip atropinic: uscaciunea gurii, constipatie, vedere incetosata, senzatie de rau, dureri sau arsuri gastrice, inrosirea fetei (in special la copii) si dificultati in formarea jetului urinar. Mai rar pot aparea toropeala, ameteala, piele uscata, senzatie de golire incompleta a vezicii, diaree si palpitatii. in cazurile in care apare o senzatie de gura uscata, o vedere incetosata,o senzatie de rau, o inrosire a fetei, dureri de cap, toropeala sau o uscaciune a pielii , nu este necesar sa consultati un medic numai in cazul in care suportati greu aceste simptome. Daca insa apare o constipatie sau o diaree, dureri de stomac sau arsuri mediastinale, dificultati in formarea jetului urinar, o senzatie de golire incompleta a vezicii, ameteli, palpitatii sau un alt efect neplacut, este indicat sa anuntati medicul curant. Medicamentul nu trebuie utilizat dupa data indicata pe cutie.
INDICATII
Adulti - imperiozitate urinara la femei, cu sau fara pierderi de urina, in cazurile de vezica instabila cu exceptia incontinentei urinare de efort - vezica neurologica spastica.
Copii peste varsta de 5 ani - enurezis numai in cazul in care contextul clinic indica imaturitate vezicala (prezenta tulburarilor urinare diurne).
Mod de administrare:
Adulti - Doza uzuala (inclusiv pentru batrani) este de 5 mg de 2-3 ori pe zi.
Pentru varstnicii cu tare, la care medicamentul ramane mai mult timp in organism, doza de 10 mg in doua prize (a 5 mg) este suficienta. Tabletele fiind marcate, este posibil sa se rupa o tableta in doua jumatati a 2,5 mg, doza ajustandu-se la indicatia medicului.
Copii peste varsta de 5 ani - vezica neurologica (o lipsa a controlului vezical cauzata de o patologie a coloanei vertebrale)- doza uzuala este de 5 mg administrata de 2 ori pe zi. Enurezis nocturn 5 mg administrate de 2-3 ori pe zi. Ultima doza trebuie administrata seara inainte de culcare .
CONTRAINDICATII:
Acest medicament nu trebuie folosit in urmatoarele situatii: glaucom, disurie datorata unui sindrom obstructiv (hipertrofie benigna de prostata sau alta cauza), miastenie severa, dificultati de formare a jetului urinar datorate adenomului de prostata, boli intestinale (inclusiv obstructii intestinale si colite), tiroide hiperactive, sarcina, perioada de lactatie si perioada de preconceptie, copii sub varsta de 5 ani. Pentru informatii suplimentare, cereti sfatul medicului sau farmacistului dumneavoastra.
PRECAUTII:
Datorita proprietatilor sale farmacologice, acest medicament poate provoca efecte neplacute in special la copii. Gravitatea acestor efecte poate determina intreruperea tratamentului sau ajustarea dozei in cazul in care tratamentul trebuie continuat. Pentru informatii suplimentare, cereti sfatul medicului curant sau farmacistului.
A nu se lasa la indemana copiilor.
Efecte asupra capacitatii de a conduce si de a utiliza masini-unelte: Acest medicament poate cauza uneori vedere incetosata, toropeala, ameteala (vezi Contraindicatii). Daca sunteti afectat de unul din aceste simptome, nu conduceti si nu lucrati cu masini-unelte pe durata tratamentului cu Driptane.
Reactii adverse:
Este destul de normal sa apara unele efecte nedorite la administrarea Driptanului. Cele mai obisnuite efecte adverse sunt de tip atropinic: uscaciunea gurii, constipatie, vedere incetosata, senzatie de rau, dureri sau arsuri gastrice, inrosirea fetei (in special la copii) si dificultati in formarea jetului urinar. Mai rar pot aparea toropeala, ameteala, piele uscata, senzatie de golire incompleta a vezicii, diaree si palpitatii. in cazurile in care apare o senzatie de gura uscata, o vedere incetosata,o senzatie de rau, o inrosire a fetei, dureri de cap, toropeala sau o uscaciune a pielii , nu este necesar sa consultati un medic numai in cazul in care suportati greu aceste simptome. Daca insa apare o constipatie sau o diaree, dureri de stomac sau arsuri mediastinale, dificultati in formarea jetului urinar, o senzatie de golire incompleta a vezicii, ameteli, palpitatii sau un alt efect neplacut, este indicat sa anuntati medicul curant. Medicamentul nu trebuie utilizat dupa data indicata pe cutie.
. Ce este Abrol sirop şi pentru ce se utilizează
Abrol sirop este un medicament ce conține ca substanță activă clorhidratul de
ambroxol – o substanță cu proprietăți mucolitice care determină creşterea
cantităţii de spută expectorată şi îi scade vâscozitatea. Ameliorează
transportul mucusului la nivelul bronhiilor, reduce tusea şi uşurează respiraţia.
Abrol este indicat pentru terapia mucolitică în maladii bronho-pulmonare acute
şi cronice, asociate cu afectarea secreţiei bronşice şi diminuarea eliminării
sputei. Cum să luaţi Abrol sirop
Luaţi întotdeauna Abrol sirop exact aşa cum v-a indicat medicul
dumneavoastră.
Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu
sunteţi sigur.
Siropul poate fi administrat în timpul meselor sau independent de mese.
Abrol 30 mg/5 ml se administrează la adulţi şi copii cu vîrsta peste 12 ani,
cîte 10 ml de 2 ori pe zi.
Abrol 15 mg/5 ml se administrează la copii cu vîrsta pînă la 12 ani în timpul
meselor, după cum urmează:
- copiii cu vârsta 6-12 ani: câte 5 ml de 2-3 ori pe zi;
- copiii cu vârsta 2-6 ani: câte 2,5 ml de 3 ori pe zi;
- copiii cu vârsta 1-2 ani: câte 2,5 ml de 2 ori pe zi.
Durata tratamentului – până la 14 zile. Dacă peste 14 zile de tratament
simptomele nu dispar şi/sau se agravează în pofida administrării produsului,
este necesară consultarea medicului. Regimul de administrare cu doză
maximă este recomandat la iniţierea tratamentului; doza poate fi redusă la
jumătate peste 14 zile de administrare a medicamentului.
Dacă luaţi mai mult Abrol decât trebuie
Dacă aţi luat sau credeţi că aţi luat mai mult Abrol decât trebuie (supradozaj),
spuneţi imediat medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Nu există date disponibile privind supradozajul la om.
Abrol sirop este un medicament ce conține ca substanță activă clorhidratul de
ambroxol – o substanță cu proprietăți mucolitice care determină creşterea
cantităţii de spută expectorată şi îi scade vâscozitatea. Ameliorează
transportul mucusului la nivelul bronhiilor, reduce tusea şi uşurează respiraţia.
Abrol este indicat pentru terapia mucolitică în maladii bronho-pulmonare acute
şi cronice, asociate cu afectarea secreţiei bronşice şi diminuarea eliminării
sputei. Cum să luaţi Abrol sirop
Luaţi întotdeauna Abrol sirop exact aşa cum v-a indicat medicul
dumneavoastră.
Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu
sunteţi sigur.
Siropul poate fi administrat în timpul meselor sau independent de mese.
Abrol 30 mg/5 ml se administrează la adulţi şi copii cu vîrsta peste 12 ani,
cîte 10 ml de 2 ori pe zi.
Abrol 15 mg/5 ml se administrează la copii cu vîrsta pînă la 12 ani în timpul
meselor, după cum urmează:
- copiii cu vârsta 6-12 ani: câte 5 ml de 2-3 ori pe zi;
- copiii cu vârsta 2-6 ani: câte 2,5 ml de 3 ori pe zi;
- copiii cu vârsta 1-2 ani: câte 2,5 ml de 2 ori pe zi.
Durata tratamentului – până la 14 zile. Dacă peste 14 zile de tratament
simptomele nu dispar şi/sau se agravează în pofida administrării produsului,
este necesară consultarea medicului. Regimul de administrare cu doză
maximă este recomandat la iniţierea tratamentului; doza poate fi redusă la
jumătate peste 14 zile de administrare a medicamentului.
Dacă luaţi mai mult Abrol decât trebuie
Dacă aţi luat sau credeţi că aţi luat mai mult Abrol decât trebuie (supradozaj),
spuneţi imediat medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Nu există date disponibile privind supradozajul la om.
Rețetă medicală
DESCRIEREA PRODUSULUI
Lidocain 10% 2ml sol.inj. N10 (Zdorovye)
Structura și componența:
Lidocaină 10%
Alte ingrediente: alcool etilic, propilenglicol, ulei de menta.
PROPRIETĂȚILE FARMACOLOGICE
Acțiunea anestezică și antiaritmică este determinată de stabilizarea membranelor celulare prin blocarea canalelor ionice.
Stoparea influxului ionilor de sodiu și calciu în neuroni se manifestă prin imposibilitatea de a genera și transmite impulsuri nervoase.
Posedă acțiune inotrop negativă slabă.
Se utilizează în tratamentul de urgență a aritmiilor ventriculare asociate cu infarctul miocardic sau intoxicația cu glicozide cardiace.
Eficacitatea în tratamentul aritmiilor supraventriculare este limitată.
INDICAȚII TERAPEUTICE
Anestezie de infiltrare în apendectomie, herniotomie;
- pentru anestezia tronculară în stomatologie, în traumatologie, pentru anestezia peridurală și rahidiană în intervenții chirurgicale pe organele bazinului mic și extremitățile inferioare ș. a. ;
- pentru anestezia terminală a mucoaselor în urologie, oftalmologie, stomatologie, în bronhoscopie ș. a.
În calitate de remediu antiaritmic lidocaina se utilizează pentru tratamentul și profilaxia aritmiilor ventriculare (extrasistolii, tahicardii, fluter, fibrilație), inclusiv în perioada acută a infarctului miocardic, intoxicația cu glicozide cardiace, narcoză.
DOZE ȘI MOD DE ADMINISTRARE
Pentru anestezie locală soluția de lidocaină se administrează parenteral și local. Cantitatea soluției și doza totală depinde de forma anesteziei și de caracterul intervenției chirurgicale: doza medie pentru anestezia plexului brahial și sciatic este de 5 -10 ml soluție de lidocaină 2%; pentru anestezia degetelor - 2 3 ml soluție 2%; pentru anestezia tronculară - 5 10 ml soluție 2%.
La utilizarea soluției de lidocaină de 2% în anestezia locală este posibilă combinarea ei cu adrenalina: se adaugă ex tempore câte 1 picătură soluție de clorhidrat de adrenalină la 10 ml soluție de lidocaină, însă nu mai mult de 5 picături la toată cantitatea. În calitate de remediu antiaritmic soluția de lidocaină se administrează intravenos la început în jet (în decurs de 3-4 min) în doza medie 80 mg (50-100 mg), apoi cu picătura în mediu cîte 2 mg/min. Durata infuziei depinde de starea bolnavului și rezultatele administrării preparatului. Pentru infuzie se diluiază soluția lidocainei de 2% cu soluție izotonică de clorură de sodiu (pentru obținerea soluției ce conține 2 mg/ml de lidocaină, se diluiază 6 ml soluție de lidocaină 2% în 60 ml soluție izotonică de clorură de sodiu). Volumul total de soluție, administrat nictemeral este de 1200 ml.
REACȚII ADVERSE
Reacții adverse sistemice sunt rare, dar pot apărea la concentrații plasmatice înalte determinate de dozajul excesiv, absorbție rapidă sau injectare intravasculară accidentală.
CONTRAINDICAȚII
Slăbirea nodulului sinusal la bolnavii de vîrstă înaintată, bloc atrioventricular, bradicardie marcată, sindromul Wolff - Parkinson White, hipotonie arterială, șoc cardiogen, insuficiență cardiacă congestivă, insuficiență renală sau hepatică, prezența în anamneză a convulsiilor epileptiforme provocate de lidocaină, hipersensibilitate la preparat.
ATENȚIONĂRI ȘI PRECAUȚII SPECIALE DE UTILIZARE
Se administrează cu precauție în sarcină. Nu se asociază cu epinefrina sau norepinefrina în anestezia degetelor. În cazul administrării în țesuturi intens vascularizate se recomandă efectuarea probei de aspirație. Pentru prelungirea acțiunii anestezicului se admite adăugarea unei picături de soluție 0,1% de epinefrină la 5 10 ml de lidocaină. La administrarea intravenoasă a hexenalului sau tiopentalului de sodiu pe fonul acțiunii a lidocainei este posibilă suprimarea respirației.
Lidocain 10% 2ml sol.inj. N10 (Zdorovye)
Structura și componența:
Lidocaină 10%
Alte ingrediente: alcool etilic, propilenglicol, ulei de menta.
PROPRIETĂȚILE FARMACOLOGICE
Acțiunea anestezică și antiaritmică este determinată de stabilizarea membranelor celulare prin blocarea canalelor ionice.
Stoparea influxului ionilor de sodiu și calciu în neuroni se manifestă prin imposibilitatea de a genera și transmite impulsuri nervoase.
Posedă acțiune inotrop negativă slabă.
Se utilizează în tratamentul de urgență a aritmiilor ventriculare asociate cu infarctul miocardic sau intoxicația cu glicozide cardiace.
Eficacitatea în tratamentul aritmiilor supraventriculare este limitată.
INDICAȚII TERAPEUTICE
Anestezie de infiltrare în apendectomie, herniotomie;
- pentru anestezia tronculară în stomatologie, în traumatologie, pentru anestezia peridurală și rahidiană în intervenții chirurgicale pe organele bazinului mic și extremitățile inferioare ș. a. ;
- pentru anestezia terminală a mucoaselor în urologie, oftalmologie, stomatologie, în bronhoscopie ș. a.
În calitate de remediu antiaritmic lidocaina se utilizează pentru tratamentul și profilaxia aritmiilor ventriculare (extrasistolii, tahicardii, fluter, fibrilație), inclusiv în perioada acută a infarctului miocardic, intoxicația cu glicozide cardiace, narcoză.
DOZE ȘI MOD DE ADMINISTRARE
Pentru anestezie locală soluția de lidocaină se administrează parenteral și local. Cantitatea soluției și doza totală depinde de forma anesteziei și de caracterul intervenției chirurgicale: doza medie pentru anestezia plexului brahial și sciatic este de 5 -10 ml soluție de lidocaină 2%; pentru anestezia degetelor - 2 3 ml soluție 2%; pentru anestezia tronculară - 5 10 ml soluție 2%.
La utilizarea soluției de lidocaină de 2% în anestezia locală este posibilă combinarea ei cu adrenalina: se adaugă ex tempore câte 1 picătură soluție de clorhidrat de adrenalină la 10 ml soluție de lidocaină, însă nu mai mult de 5 picături la toată cantitatea. În calitate de remediu antiaritmic soluția de lidocaină se administrează intravenos la început în jet (în decurs de 3-4 min) în doza medie 80 mg (50-100 mg), apoi cu picătura în mediu cîte 2 mg/min. Durata infuziei depinde de starea bolnavului și rezultatele administrării preparatului. Pentru infuzie se diluiază soluția lidocainei de 2% cu soluție izotonică de clorură de sodiu (pentru obținerea soluției ce conține 2 mg/ml de lidocaină, se diluiază 6 ml soluție de lidocaină 2% în 60 ml soluție izotonică de clorură de sodiu). Volumul total de soluție, administrat nictemeral este de 1200 ml.
REACȚII ADVERSE
Reacții adverse sistemice sunt rare, dar pot apărea la concentrații plasmatice înalte determinate de dozajul excesiv, absorbție rapidă sau injectare intravasculară accidentală.
CONTRAINDICAȚII
Slăbirea nodulului sinusal la bolnavii de vîrstă înaintată, bloc atrioventricular, bradicardie marcată, sindromul Wolff - Parkinson White, hipotonie arterială, șoc cardiogen, insuficiență cardiacă congestivă, insuficiență renală sau hepatică, prezența în anamneză a convulsiilor epileptiforme provocate de lidocaină, hipersensibilitate la preparat.
ATENȚIONĂRI ȘI PRECAUȚII SPECIALE DE UTILIZARE
Se administrează cu precauție în sarcină. Nu se asociază cu epinefrina sau norepinefrina în anestezia degetelor. În cazul administrării în țesuturi intens vascularizate se recomandă efectuarea probei de aspirație. Pentru prelungirea acțiunii anestezicului se admite adăugarea unei picături de soluție 0,1% de epinefrină la 5 10 ml de lidocaină. La administrarea intravenoasă a hexenalului sau tiopentalului de sodiu pe fonul acțiunii a lidocainei este posibilă suprimarea respirației.
-3%
34 MDL
35.05 MDL
Descriere
KATARAX
picaturi oftalmice, solutie COMPOZITIA
1 ml solutie contine:
substanta activa: azapentacen polisulfonat de sodiu - 0, 15 mg ;
excipienti: acid boric, tetraborat de sodiu, clorura de potasiu, parahidroxibenzoat
de metil, parahidroxibenzoat de propil., tiomersal, hidroxid de sodiu, apa
purificata. Proprietati farmacodinamice
Azapentacenul este un derviat p-benzochinonic cu actiune benefica în profilaxia si
tratamentul cataractei. Cataracta este o afectiune ce determina scaderea
progresiva a transparentei cristalinului. Conform teoriei chinoide, dezvoltate în
Japonia, radicalul –SH al proteinei solubile din structura cristalinului este
degenerat si oxidat de o substanta chinoida dezvoltata din metabolismul anormal
al aminoacizilor aromatici precum triptofanul si tirozina. Vederea poate fi
restabilita conform acestei teorii, datorita inhibarii substantei chinoide.
În plus, azapentacenul prezinta o actiune de activare a enzimei proteolitice
prezente în umoarea apoasa, facilitând astfel resorbtia opacitatilor deja formate.
Studiile efectuate pe o durata de 5 ani de tratament au demonstrat ca aplicarea
sistematica previne dezvoltarea cataractei senile si încetineste dezvoltarea
acesteia în cazul pacientilor fara factori de risc asociati. A fost demonstrat un
efect de încetinire a dezvoltarii cataractei incipiente si în cazul aplicarii
nesistematice. Nu au fost demonstrate efecte în cazul pacientilor diabetic.
Azapentacenul s-a dovedit util în cazul pacientilor cu implicare metabolica
corneana (postherpetica, distrofica, etc.)
Proprietati farmacocinetice
Nu sunt disponibile studii farmacocinetice.
INDICATII TERAPEUTICE
Azapentacenul este un agent terapeutic derivat de p-benzochinona, recomandat
pentru tratamentul cataractei senile, traumatice, congenitale si secundare,
precum si pentru preventia aparitiei cataractei.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
În conformitate cu indicatiile terapeutice, solutia oftalmica cu azapentacen
polisulfonat de sodiu se administreaza câte 2 picaturi în ochiul/ochii afectati, de 3-
5 ori pe zi. Se recomanda apasarea usoara a coltului intern al ochiului în care s-a
instilat solutia, pentru a preveni drenarea prin canalul nazo-lacrimal.
REACTII ADVERSE
Nu au fost înregistrate reactii adverse în cazul administrariiconform
recomandarilor de mai sus.
CONTRAINDICATII
Reactii alergice la oricare dintre componentele preparatului;
- în cataracta avansata care necesita interventie chirurgicala sau alte afectiuni
oculare grave nespecificate în indicatiile acestui produs, cum ar fi ulcerul cornean.
SUPRADOZAJ
Nu au fost raportate cazuri de supradozaj prin ingestie. Supradozarea în cazul
administrarii locale poate fi combatuta prin spalaturi cu apa.
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
Se recomanda precautie la administrarea produsului oftalmic având în vedere
urmatoarele:
- în cazul în care pacientul urmeaza concomitent un tratament cu alt colir, va
pastra o perioada de minim 15 minute între administrari;
- în cazul în care pacientul poarta lentile de contact, este sfatuit sa le
îndeparteze înainte de instilarea picaturilor si sa le reaplice numai dupa cel putin
15 minute.
- solutia oftalmica cu azapentacen este destinata administrarii topice oculare
si nu se va injecta în spatiul sub-conjunctival sau în camera anterioara a
ochiului.
- se recomanda continuarea terapiei pe o perioada mai îndelungata, chiar
daca ameliorarea acuitatii vizuale apare relativ rapid dupa debutul tratamentului.
Administrarea în sarcina si perioada de alaptare
Nu sunt disponibile date clinice privind administrarea solutiei oftalmice de
azapentacen la femeile însarcinate sau care alapteaza. Deasemenea, nu exista
studii clinice care sa demonstreze siguranta si eficacitatea tratamentului la copii.
Se recomanda precautie la administrarea produsului la aceste categorii de
pacienti.
Influenta asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
La administrare pot aparea încetosarea tranzitorie a vederii sau alte tulburari de
vedere ce pot afecta temporar capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi
utilaje. Pacientul va astepta revenirea la norma a vederii.
INTERACTIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACTIUNI
Nu sunt cunoscute
PREZENTARE AMBALAJ
Picaturi oftalmice, solutie, 0,015%-15 ml. Câte 15 ml în flacon din polietilena,
prevazut cu aplicator pentru picurare (picurator si capac cu inel de siguranta).
3
Câte 1 flacon împreuna cu instruc?iunea pentru administrare se plaseaza în cutie
de carton.
PASTRARE
A se pastra în ambalajul original, la temperatura 15-25°C.
A nu se utiliza mai mult de 28 de zile de la prima deschidere a flaconului.
A nu se lasa la îndemâna si vederea copiilor!
KATARAX
picaturi oftalmice, solutie COMPOZITIA
1 ml solutie contine:
substanta activa: azapentacen polisulfonat de sodiu - 0, 15 mg ;
excipienti: acid boric, tetraborat de sodiu, clorura de potasiu, parahidroxibenzoat
de metil, parahidroxibenzoat de propil., tiomersal, hidroxid de sodiu, apa
purificata. Proprietati farmacodinamice
Azapentacenul este un derviat p-benzochinonic cu actiune benefica în profilaxia si
tratamentul cataractei. Cataracta este o afectiune ce determina scaderea
progresiva a transparentei cristalinului. Conform teoriei chinoide, dezvoltate în
Japonia, radicalul –SH al proteinei solubile din structura cristalinului este
degenerat si oxidat de o substanta chinoida dezvoltata din metabolismul anormal
al aminoacizilor aromatici precum triptofanul si tirozina. Vederea poate fi
restabilita conform acestei teorii, datorita inhibarii substantei chinoide.
În plus, azapentacenul prezinta o actiune de activare a enzimei proteolitice
prezente în umoarea apoasa, facilitând astfel resorbtia opacitatilor deja formate.
Studiile efectuate pe o durata de 5 ani de tratament au demonstrat ca aplicarea
sistematica previne dezvoltarea cataractei senile si încetineste dezvoltarea
acesteia în cazul pacientilor fara factori de risc asociati. A fost demonstrat un
efect de încetinire a dezvoltarii cataractei incipiente si în cazul aplicarii
nesistematice. Nu au fost demonstrate efecte în cazul pacientilor diabetic.
Azapentacenul s-a dovedit util în cazul pacientilor cu implicare metabolica
corneana (postherpetica, distrofica, etc.)
Proprietati farmacocinetice
Nu sunt disponibile studii farmacocinetice.
INDICATII TERAPEUTICE
Azapentacenul este un agent terapeutic derivat de p-benzochinona, recomandat
pentru tratamentul cataractei senile, traumatice, congenitale si secundare,
precum si pentru preventia aparitiei cataractei.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
În conformitate cu indicatiile terapeutice, solutia oftalmica cu azapentacen
polisulfonat de sodiu se administreaza câte 2 picaturi în ochiul/ochii afectati, de 3-
5 ori pe zi. Se recomanda apasarea usoara a coltului intern al ochiului în care s-a
instilat solutia, pentru a preveni drenarea prin canalul nazo-lacrimal.
REACTII ADVERSE
Nu au fost înregistrate reactii adverse în cazul administrariiconform
recomandarilor de mai sus.
CONTRAINDICATII
Reactii alergice la oricare dintre componentele preparatului;
- în cataracta avansata care necesita interventie chirurgicala sau alte afectiuni
oculare grave nespecificate în indicatiile acestui produs, cum ar fi ulcerul cornean.
SUPRADOZAJ
Nu au fost raportate cazuri de supradozaj prin ingestie. Supradozarea în cazul
administrarii locale poate fi combatuta prin spalaturi cu apa.
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
Se recomanda precautie la administrarea produsului oftalmic având în vedere
urmatoarele:
- în cazul în care pacientul urmeaza concomitent un tratament cu alt colir, va
pastra o perioada de minim 15 minute între administrari;
- în cazul în care pacientul poarta lentile de contact, este sfatuit sa le
îndeparteze înainte de instilarea picaturilor si sa le reaplice numai dupa cel putin
15 minute.
- solutia oftalmica cu azapentacen este destinata administrarii topice oculare
si nu se va injecta în spatiul sub-conjunctival sau în camera anterioara a
ochiului.
- se recomanda continuarea terapiei pe o perioada mai îndelungata, chiar
daca ameliorarea acuitatii vizuale apare relativ rapid dupa debutul tratamentului.
Administrarea în sarcina si perioada de alaptare
Nu sunt disponibile date clinice privind administrarea solutiei oftalmice de
azapentacen la femeile însarcinate sau care alapteaza. Deasemenea, nu exista
studii clinice care sa demonstreze siguranta si eficacitatea tratamentului la copii.
Se recomanda precautie la administrarea produsului la aceste categorii de
pacienti.
Influenta asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
La administrare pot aparea încetosarea tranzitorie a vederii sau alte tulburari de
vedere ce pot afecta temporar capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi
utilaje. Pacientul va astepta revenirea la norma a vederii.
INTERACTIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACTIUNI
Nu sunt cunoscute
PREZENTARE AMBALAJ
Picaturi oftalmice, solutie, 0,015%-15 ml. Câte 15 ml în flacon din polietilena,
prevazut cu aplicator pentru picurare (picurator si capac cu inel de siguranta).
3
Câte 1 flacon împreuna cu instruc?iunea pentru administrare se plaseaza în cutie
de carton.
PASTRARE
A se pastra în ambalajul original, la temperatura 15-25°C.
A nu se utiliza mai mult de 28 de zile de la prima deschidere a flaconului.
A nu se lasa la îndemâna si vederea copiilor!
-3%
86.52 MDL
89.20 MDL
Ce este Anzibel ghimbir şi pentru ce se utilizează
Anzibel ghimbir conţine o combinaţie a 3 substanţe active care acţionează asupra ameliorării temporare a simptomelor locale în afecţiunile inflamatoare şi infecţioase ale cavităţii bucale şi faringe. Preparatul are gust de ghimbir. Substanţele active ale acestui preparat acţionează completîndu-se una pe alta, şi anume: efectul antiseptic al clorhexidinei şi cel antiinflamator al enoxolonei acţionează asupra mucoasei orofaringiene şi plus efectul anestezic al benzocainei elimină discomfortul cauzat de iritarea locală a gîtului. Anzibel ghimbir se indică pentru ameliorarea temporară a simptomelor locale în afecţiunile inflamatoare şi infecţioase ale cavităţii bucale şi faringe: ulcere aftoase ale gurii, iritarea faringelui cauzată de agenți nocivi externi, cum ar fi tutunul, schimbări bruște de temperatură, praf, care pot duce la durere și sunt fără febră. Cum să utilizaţi Anzibel ghimbir
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum este descries în acest prospect sau aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Utilizarea la adulţi şi copii cu vîrsta de peste 12 ani
Doza recomandată este 8 pastile. Se va ţine câte o pastilă în gură până la dizolvare completă, cu un interval de 2-3 ore.
Utilizarea la copii de la 6 ani
Doza recomandată este de 6 pastile. Se va ţine câte o pastilă în gură până la dizolvare completă, cu un interval de 4-5 ore.
Nu se recomandă mestecarea sau înghiţirea pastilei. Are efect local şi se manifestă doar în contact cu zona afectată. Utilizaţi întotdeauna cea mai mică doză eficientă.
&În cazul acutizării simptomelor sau dacă acestea persistă după 2 zile de administare a preparatului, se recomandă adresarea la medic.
Dacă utilizaţi mai mult Anzibel ghimbir decât trebuie
Dacă aţi luat Anzibel ghimbir în doză mai mare decât trebuia, adresaţi-vă medicului dumneavoastră. Cele mai frecvente simptome ale supradozajului sunt: vorbire neclară,
somnolenţă, mers instabil, vederea confuză sau diplopie, vertij, excitație sau convulsii, acufene, creşterea transpiraţiei şi/sau tensiunea arterială scăzută. Având în vedere că acest medicament conţine enoxolonă, adiţional pot apărea simptome ca tensiune arterială ridicată şi edem (mâncărime din cauza retenției de lichide). Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. &În mod excepțional, reacții alergice generalizate și alterări digestive. Ca urmare a administrării medicamentului în doze mari și tratament continuu, pot apărea edeme (mâncărime datorate retenției de lichide) și hipertensiune arterială.
Este posibil să se schimbe culoarea dinților, în special la persoanele cu acumulare de plăci dentare. Această schimbare nu este permanentă și poate fi eliminată prin igiena orală. Plombele se pot schimba la culoare și acest fenomen poate fi permanent.
Poate apărea o percepție modificată a gustului.
Acest medicament poate provoca iritarea la nivelul gurii sau iritarea pe vârful limbii și aceste condiții sunt, în general, temporare, ca reacțiile alergice date de clorhexidină sau benzocaină.
Dacă observați că unele reacții adverse devin severe sau dacă aveți orice reacție adversă care nu este menționată în acest prospect, spuneți medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Anzibel ghimbir conţine o combinaţie a 3 substanţe active care acţionează asupra ameliorării temporare a simptomelor locale în afecţiunile inflamatoare şi infecţioase ale cavităţii bucale şi faringe. Preparatul are gust de ghimbir. Substanţele active ale acestui preparat acţionează completîndu-se una pe alta, şi anume: efectul antiseptic al clorhexidinei şi cel antiinflamator al enoxolonei acţionează asupra mucoasei orofaringiene şi plus efectul anestezic al benzocainei elimină discomfortul cauzat de iritarea locală a gîtului. Anzibel ghimbir se indică pentru ameliorarea temporară a simptomelor locale în afecţiunile inflamatoare şi infecţioase ale cavităţii bucale şi faringe: ulcere aftoase ale gurii, iritarea faringelui cauzată de agenți nocivi externi, cum ar fi tutunul, schimbări bruște de temperatură, praf, care pot duce la durere și sunt fără febră. Cum să utilizaţi Anzibel ghimbir
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum este descries în acest prospect sau aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Utilizarea la adulţi şi copii cu vîrsta de peste 12 ani
Doza recomandată este 8 pastile. Se va ţine câte o pastilă în gură până la dizolvare completă, cu un interval de 2-3 ore.
Utilizarea la copii de la 6 ani
Doza recomandată este de 6 pastile. Se va ţine câte o pastilă în gură până la dizolvare completă, cu un interval de 4-5 ore.
Nu se recomandă mestecarea sau înghiţirea pastilei. Are efect local şi se manifestă doar în contact cu zona afectată. Utilizaţi întotdeauna cea mai mică doză eficientă.
&În cazul acutizării simptomelor sau dacă acestea persistă după 2 zile de administare a preparatului, se recomandă adresarea la medic.
Dacă utilizaţi mai mult Anzibel ghimbir decât trebuie
Dacă aţi luat Anzibel ghimbir în doză mai mare decât trebuia, adresaţi-vă medicului dumneavoastră. Cele mai frecvente simptome ale supradozajului sunt: vorbire neclară,
somnolenţă, mers instabil, vederea confuză sau diplopie, vertij, excitație sau convulsii, acufene, creşterea transpiraţiei şi/sau tensiunea arterială scăzută. Având în vedere că acest medicament conţine enoxolonă, adiţional pot apărea simptome ca tensiune arterială ridicată şi edem (mâncărime din cauza retenției de lichide). Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. &În mod excepțional, reacții alergice generalizate și alterări digestive. Ca urmare a administrării medicamentului în doze mari și tratament continuu, pot apărea edeme (mâncărime datorate retenției de lichide) și hipertensiune arterială.
Este posibil să se schimbe culoarea dinților, în special la persoanele cu acumulare de plăci dentare. Această schimbare nu este permanentă și poate fi eliminată prin igiena orală. Plombele se pot schimba la culoare și acest fenomen poate fi permanent.
Poate apărea o percepție modificată a gustului.
Acest medicament poate provoca iritarea la nivelul gurii sau iritarea pe vârful limbii și aceste condiții sunt, în general, temporare, ca reacțiile alergice date de clorhexidină sau benzocaină.
Dacă observați că unele reacții adverse devin severe sau dacă aveți orice reacție adversă care nu este menționată în acest prospect, spuneți medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Indicatii: Infectii primare ale pielii, arsuri si rani infectate si alte infectii secundare ale pielii.
Compozitie: Un gram de unguent (0,1%) contine 1 mg de gentamicina in forma de sulfat de gentamicina, un gram de crema (0,1%) contine 1 mg de gentamicina in forma de sulfat de gentamicina.
Actiune: Gentamicina este un antibiotic bactericid cu spectru larg de actiune din grupa aminoglicozidelor. Actioneaza asupra germenilor Gram-pozitivi si Gram negativi. Importanata este actiunea asupra Pseudomonas aeruginosa, Klebsiella spp., Enterobacter, Serratia, Escherichia coli, tulpini pozitive si indol negative de Proteus si mai putin activ asupra Salmonella, Shigella, Neisseria gonorrhoeae si a stafilococilor, printre care si Staphylococcus aureus. Gentamicina administrata local este eficace in tratamentul infectiilor primare si secundare ale pielii.
Contraindicatii: Sensibilitate la gentamicina.
Reactii adverse: Sunt foarte rare. Poate apare eritem si prurit, care insa nu sunt periculoase. Gentamicina poate determina crestera numarului de microorganisme, cum sunt ciupercile. In acest caz se va intrerupe tratamentul cu gentamicina.
Dozare si mod de administrare: Se va aplica un strat subtire de crema sau unguent pe piele de 3 pana la 4 ori pe zi.
Compozitie: Un gram de unguent (0,1%) contine 1 mg de gentamicina in forma de sulfat de gentamicina, un gram de crema (0,1%) contine 1 mg de gentamicina in forma de sulfat de gentamicina.
Actiune: Gentamicina este un antibiotic bactericid cu spectru larg de actiune din grupa aminoglicozidelor. Actioneaza asupra germenilor Gram-pozitivi si Gram negativi. Importanata este actiunea asupra Pseudomonas aeruginosa, Klebsiella spp., Enterobacter, Serratia, Escherichia coli, tulpini pozitive si indol negative de Proteus si mai putin activ asupra Salmonella, Shigella, Neisseria gonorrhoeae si a stafilococilor, printre care si Staphylococcus aureus. Gentamicina administrata local este eficace in tratamentul infectiilor primare si secundare ale pielii.
Contraindicatii: Sensibilitate la gentamicina.
Reactii adverse: Sunt foarte rare. Poate apare eritem si prurit, care insa nu sunt periculoase. Gentamicina poate determina crestera numarului de microorganisme, cum sunt ciupercile. In acest caz se va intrerupe tratamentul cu gentamicina.
Dozare si mod de administrare: Se va aplica un strat subtire de crema sau unguent pe piele de 3 pana la 4 ori pe zi.
Rețetă medicală
Indicații de utilizare
hipertensiune arterială (ca monoterapie sau în combinație cu alte medicamente antihipertensive);
insuficiență cardiacă (ca parte a terapiei combinate), incl. dezvoltat în primele câteva zile după infarctul miocardic acut;
nefropatie diabetică și nefropatie niabetică - stadii preclinice și semnificative clinic, incl. cu proteinurie severă, în special în asociere cu hipertensiune arterială;
reducerea riscului de a dezvolta infarct miocardic, accident vascular cerebral sau „moarte coronariană” la pacienții cu boală arterială coronariană, cu un risc crescut de boli cardiovasculare, inclusiv pacienții după infarct miocardic, angioplastie coronariană transluminală percutană, altoire de by-pass coronarian. Regimul de dozare
Medicamentul se administrează pe cale orală, indiferent de aportul alimentar (adică înainte, în timpul sau după mese). Comprimatele trebuie luate cu o cantitate suficientă (1/2 pahar) de apă. Aportul de alimente nu afectează semnificativ absorbția ramiprilului. Nu mestecați sau zdrobiți comprimatele înainte de a lua.
Dacă trebuie să luați ramipril în doză de 1,25 mg, ar trebui să utilizați un medicament de la un alt producător.
Tratamentul cu Ramilong este de obicei pe termen lung, durata tratamentului în fiecare caz este determinată de medic.
Doza este selectată în funcție de efectul terapeutic și de tolerabilitatea medicamentului.
Este posibilă o scădere excesivă a tensiunii arteriale la începutul tratamentului medicamentos, în special la pacienții cu conținut scăzut de sare și lichide în organism (de exemplu, vărsături, diaree, tratament diuretic), insuficiență cardiacă (în special după infarct miocardic acut) sau severă hipertensiune.
Deficitul de săruri și lichide din organism trebuie corectat înainte de a începe tratamentul cu medicamentul. Diureticele trebuie limitate preliminar sau anulate cel târziu în 2-3 zile.
În caz de hipertensiune arterială malignă și în cazul insuficienței cardiace, în special după infarctul miocardic acut, tratamentul medicamentos trebuie început în condiții staționare.
Pentru hipertensiune, doza inițială este de obicei 2,5 mg ramipril dimineața. Această doză este, de asemenea, o doză de întreținere. Dacă, la o astfel de doză, tensiunea arterială nu se normalizează timp de 3 săptămâni sau mai mult, atunci doza poate fi crescută la 5 mg / zi. Doza maximă este de 10 mg / zi.
Dacă, la o doză de 5 mg / zi, efectul hipotensiv este insuficient, ar trebui luată în considerare posibilitatea utilizării suplimentare, de exemplu, diuretice sau blocante ale canalelor de calciu. Datorită acestui fapt, efectul hipotensiv al ramiprilului poate fi crescut.
În caz de insuficiență cardiacă ușoară până la moderată (clasele funcționale NYHA II și III) după infarct miocardic acut (2-9 zile), doza de ramipril poate fi ajustată numai în condiții staționare la pacienții cu hemodinamică stabilă.
Pacienții tratați concomitent cu antihipertensivi sunt monitorizați foarte atent pentru a evita scăderea tensiunii arteriale. De obicei, doza inițială este de 2,5 mg (dimineața și seara), doza zilnică este de 5 mg.
Doza poate fi crescută în funcție de starea pacientului. Poate fi dublat la fiecare 1-2 zile până la doza maximă zilnică - 5 mg de ramipril dimineața și seara, adică doza zilnică este de 10 mg.
După infarctul miocardic acut, pacienții cu insuficiență cardiacă ar trebui să înceapă să ia doza zilnică prescrisă, împărțind-o în 2 doze (dimineața și seara). În alte cazuri, întreaga doză zilnică poate fi administrată odată, dimineața. În infarctul miocardic acut, complicat de dezvoltarea insuficienței cardiace, tratamentul medicamentos trebuie început nu mai devreme de a doua zi după infarct, dar nu mai târziu de a 10-a zi. Se recomandă administrarea medicamentului timp de cel puțin 15 luni.
Pentru nefropatia diabetică și non-diabetică, doza inițială este de 1,25 mg dimineața. Doza de întreținere este de obicei 2,5 mg / zi. Doza maximă este de 5 mg / zi.
Pentru a reduce riscul de a dezvolta infarct miocardic, accident vascular cerebral sau deces din cauza bolilor cardiovasculare la pacienții cu risc cardiovascular crescut, doza inițială recomandată este de 2,5 mg (1/2 tab. 5 mg) 1 dată pe zi. În funcție de toleranță, doza este crescută treptat. După o săptămână, se recomandă dublarea dozei și, după alte 3 săptămâni, aducerea la doza obișnuită de întreținere de 10 mg.
La pacienții cu insuficiență renală, doza zilnică de ramipril este prescrisă ținând cont de QC.
Cu CC> 60 ml / min, nu este necesară ajustarea dozei inițiale (2,5 mg pe zi), doza maximă zilnică este de 10 mg. Cu un CC de 30-60 ml / min, nu este necesar să se ajusteze doza inițială (2,5 mg pe zi), doza maximă zilnică este de 5 mg. Cu un CC de 10-30 ml / min, doza inițială este de 1,25 mg pe zi, doza zilnică maximă este de 5 mg.
La pacienții cu hipertensiune arterială supusă hemodializei:
ramiprilul este slab dializat;
doza inițială este de 1,25 mg pe zi, doza zilnică maximă este de 5 mg;
medicamentul trebuie luat la câteva ore după procedura de hemodializă.
La pacienții cu insuficiență hepatică, tratamentul se efectuează cu prudență extremă și numai sub supraveghere medicală. Doza zilnică maximă admisibilă în astfel de cazuri este de 2,5 mg de ramipril.
La pacienții vârstnici, medicamentul trebuie utilizat la o doză inițială mai mică. Doza trebuie crescută mai lent, din cauza riscului crescut de reacții adverse, în special la pacienții debilitați. Doza zilnică inițială recomandată este de 1,25 mg ramipril. Contraindicații pentru utilizare
hipersensibilitate la ramipril, la alți inhibitori ai ECA și la alte componente ale medicamentului;
antecedente de angioedem (risc de dezvoltare rapidă a angioedemului, inclusiv în timpul tratamentului cu inhibitori ai ECA);
insuficiență renală severă (CC <20 ml / min cu o suprafață corporală de 1,73 m 2 );
hemodializă;
stenoza arterială renală semnificativă hemodinamic (rinichi bilateral sau solitar);
hipotensiune arterială (tensiune arterială sistolică mai mică de 90 mm Hg) sau afecțiuni cu parametri hemodinamici instabili;
stenoza semnificativă hemodinamic a valvei aortice sau mitrale sau cardiomiopatia obstructivă hipertrofică;
hiperaldosteronism primar;
nefropatia, care este tratată cu corticosteroizi, AINS, imunomodulatori și / sau medicamente citotoxice;
insuficiență cardiacă cronică în stadiul decompensării (experiența utilizării clinice este insuficientă);
sarcina;
perioada de lactație (alăptare);
vârsta de până la 18 ani (eficacitatea și siguranța nu au fost stabilite);
asociere cu medicamente care conțin aliskiren la pacienții cu diabet zaharat de tip 1 sau 2 sau cu insuficiență renală moderată până la severă (GFR <60 ml / min / 1,73 m 2 ).
hipertensiune arterială (ca monoterapie sau în combinație cu alte medicamente antihipertensive);
insuficiență cardiacă (ca parte a terapiei combinate), incl. dezvoltat în primele câteva zile după infarctul miocardic acut;
nefropatie diabetică și nefropatie niabetică - stadii preclinice și semnificative clinic, incl. cu proteinurie severă, în special în asociere cu hipertensiune arterială;
reducerea riscului de a dezvolta infarct miocardic, accident vascular cerebral sau „moarte coronariană” la pacienții cu boală arterială coronariană, cu un risc crescut de boli cardiovasculare, inclusiv pacienții după infarct miocardic, angioplastie coronariană transluminală percutană, altoire de by-pass coronarian. Regimul de dozare
Medicamentul se administrează pe cale orală, indiferent de aportul alimentar (adică înainte, în timpul sau după mese). Comprimatele trebuie luate cu o cantitate suficientă (1/2 pahar) de apă. Aportul de alimente nu afectează semnificativ absorbția ramiprilului. Nu mestecați sau zdrobiți comprimatele înainte de a lua.
Dacă trebuie să luați ramipril în doză de 1,25 mg, ar trebui să utilizați un medicament de la un alt producător.
Tratamentul cu Ramilong este de obicei pe termen lung, durata tratamentului în fiecare caz este determinată de medic.
Doza este selectată în funcție de efectul terapeutic și de tolerabilitatea medicamentului.
Este posibilă o scădere excesivă a tensiunii arteriale la începutul tratamentului medicamentos, în special la pacienții cu conținut scăzut de sare și lichide în organism (de exemplu, vărsături, diaree, tratament diuretic), insuficiență cardiacă (în special după infarct miocardic acut) sau severă hipertensiune.
Deficitul de săruri și lichide din organism trebuie corectat înainte de a începe tratamentul cu medicamentul. Diureticele trebuie limitate preliminar sau anulate cel târziu în 2-3 zile.
În caz de hipertensiune arterială malignă și în cazul insuficienței cardiace, în special după infarctul miocardic acut, tratamentul medicamentos trebuie început în condiții staționare.
Pentru hipertensiune, doza inițială este de obicei 2,5 mg ramipril dimineața. Această doză este, de asemenea, o doză de întreținere. Dacă, la o astfel de doză, tensiunea arterială nu se normalizează timp de 3 săptămâni sau mai mult, atunci doza poate fi crescută la 5 mg / zi. Doza maximă este de 10 mg / zi.
Dacă, la o doză de 5 mg / zi, efectul hipotensiv este insuficient, ar trebui luată în considerare posibilitatea utilizării suplimentare, de exemplu, diuretice sau blocante ale canalelor de calciu. Datorită acestui fapt, efectul hipotensiv al ramiprilului poate fi crescut.
În caz de insuficiență cardiacă ușoară până la moderată (clasele funcționale NYHA II și III) după infarct miocardic acut (2-9 zile), doza de ramipril poate fi ajustată numai în condiții staționare la pacienții cu hemodinamică stabilă.
Pacienții tratați concomitent cu antihipertensivi sunt monitorizați foarte atent pentru a evita scăderea tensiunii arteriale. De obicei, doza inițială este de 2,5 mg (dimineața și seara), doza zilnică este de 5 mg.
Doza poate fi crescută în funcție de starea pacientului. Poate fi dublat la fiecare 1-2 zile până la doza maximă zilnică - 5 mg de ramipril dimineața și seara, adică doza zilnică este de 10 mg.
După infarctul miocardic acut, pacienții cu insuficiență cardiacă ar trebui să înceapă să ia doza zilnică prescrisă, împărțind-o în 2 doze (dimineața și seara). În alte cazuri, întreaga doză zilnică poate fi administrată odată, dimineața. În infarctul miocardic acut, complicat de dezvoltarea insuficienței cardiace, tratamentul medicamentos trebuie început nu mai devreme de a doua zi după infarct, dar nu mai târziu de a 10-a zi. Se recomandă administrarea medicamentului timp de cel puțin 15 luni.
Pentru nefropatia diabetică și non-diabetică, doza inițială este de 1,25 mg dimineața. Doza de întreținere este de obicei 2,5 mg / zi. Doza maximă este de 5 mg / zi.
Pentru a reduce riscul de a dezvolta infarct miocardic, accident vascular cerebral sau deces din cauza bolilor cardiovasculare la pacienții cu risc cardiovascular crescut, doza inițială recomandată este de 2,5 mg (1/2 tab. 5 mg) 1 dată pe zi. În funcție de toleranță, doza este crescută treptat. După o săptămână, se recomandă dublarea dozei și, după alte 3 săptămâni, aducerea la doza obișnuită de întreținere de 10 mg.
La pacienții cu insuficiență renală, doza zilnică de ramipril este prescrisă ținând cont de QC.
Cu CC> 60 ml / min, nu este necesară ajustarea dozei inițiale (2,5 mg pe zi), doza maximă zilnică este de 10 mg. Cu un CC de 30-60 ml / min, nu este necesar să se ajusteze doza inițială (2,5 mg pe zi), doza maximă zilnică este de 5 mg. Cu un CC de 10-30 ml / min, doza inițială este de 1,25 mg pe zi, doza zilnică maximă este de 5 mg.
La pacienții cu hipertensiune arterială supusă hemodializei:
ramiprilul este slab dializat;
doza inițială este de 1,25 mg pe zi, doza zilnică maximă este de 5 mg;
medicamentul trebuie luat la câteva ore după procedura de hemodializă.
La pacienții cu insuficiență hepatică, tratamentul se efectuează cu prudență extremă și numai sub supraveghere medicală. Doza zilnică maximă admisibilă în astfel de cazuri este de 2,5 mg de ramipril.
La pacienții vârstnici, medicamentul trebuie utilizat la o doză inițială mai mică. Doza trebuie crescută mai lent, din cauza riscului crescut de reacții adverse, în special la pacienții debilitați. Doza zilnică inițială recomandată este de 1,25 mg ramipril. Contraindicații pentru utilizare
hipersensibilitate la ramipril, la alți inhibitori ai ECA și la alte componente ale medicamentului;
antecedente de angioedem (risc de dezvoltare rapidă a angioedemului, inclusiv în timpul tratamentului cu inhibitori ai ECA);
insuficiență renală severă (CC <20 ml / min cu o suprafață corporală de 1,73 m 2 );
hemodializă;
stenoza arterială renală semnificativă hemodinamic (rinichi bilateral sau solitar);
hipotensiune arterială (tensiune arterială sistolică mai mică de 90 mm Hg) sau afecțiuni cu parametri hemodinamici instabili;
stenoza semnificativă hemodinamic a valvei aortice sau mitrale sau cardiomiopatia obstructivă hipertrofică;
hiperaldosteronism primar;
nefropatia, care este tratată cu corticosteroizi, AINS, imunomodulatori și / sau medicamente citotoxice;
insuficiență cardiacă cronică în stadiul decompensării (experiența utilizării clinice este insuficientă);
sarcina;
perioada de lactație (alăptare);
vârsta de până la 18 ani (eficacitatea și siguranța nu au fost stabilite);
asociere cu medicamente care conțin aliskiren la pacienții cu diabet zaharat de tip 1 sau 2 sau cu insuficiență renală moderată până la severă (GFR <60 ml / min / 1,73 m 2 ).
Ce este Dexamethason 0,1 % şi pentru ce se utilizează
Medicamentul conţine dexametazonă, care manifestă acţiune antiinflamatoare,
antialergică şi antipruriginoasă.
Dexamethason 0,1 % este utilizat:
- în caz de procese alergice şi inflamatorii, acute şi cronice, cu implicarea globului
ocular;
- după intervenţii chirurgicale şi traume cu perforarea globului ocular;
- în caz de arsuri oculare termice sau chimice în perioada tardivă.
Cum să utilizaţi Dexamethason 0,1 %
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul, dacă nu sunteţi sigur.
În procesele inflamatorii acute:
În sacul conjunctival se instilează câte 1-2 picături de 4-5 ori pe zi timp de 2 zile, apoi
câte 1-2 picături de 3-4 ori pe zi timp de 4-6 zile.
În procesele inflamatorii cronice:
În sacul conjunctival se instilează câte 1-2 picături de 2 ori pe zi timp de 3-6
săptămâni. Durata tratamentului nu va depăşi 6 săptămâni.
În perioada postoperatorie şi posttraumatică, în funcţie de gradul intensităţii
manifestărilor inflamatorii:
În sacul conjunctival se instilează câte 1-2 picături de 2-4 ori pe zi timp de 2-4
săptămâni:
în ziua operaţiei sau a doua zi după intervenţie chirurgicală în glaucom;
începând din a 8-a zi după operaţia de extragere a cataractei, intervenţie de
corijare a strabismului, decolarea retinei şi din momentul traumei.
Modul de administrare
Medicamentul este destinat doar pentru uz oftalmic – în sacul conjunctival.
Este interzis de atins vârful picurătorului, deoarece se poate de contaminat conţinutul
flaconului.
1. Înainte de instilarea medicamentului spălaţi-vă bine pe mâini.
2. Agitaţi flaconul înainte de utilizare.
3. Deşurubaţi capacul flaconului
4. Lăsaţi capul uşor pe spate şi trageţi pleoapa în jos, până când se formează un
„buzunar” între pleoapă şi ochi.
5. Întoarceţi flaconului şi apăsaţi uşor pereţii cu degetul mare şi degetul indicator
astfel, încât la o apăsare să eliberaţi o picătură de medicament în ochi. Nu atingeţi
vârful picurătorului de ochi sau de pleoapă. Dacă picătura nu a nimerit în ochi,
eliberaţi încă una.
6. Nemijlocit după instilarea Dexamethason 0,1 % apăsaţi cu un deget unghiul intern
al ochiului, timp de 1 minut. Aceasta va permite reducerea riscului dezvoltării
reacţiilor adverse sistemice.
7. Dacă medicul va indicat să instilaţi medicamentul şi în celălalt ochi, repetaţi
acţiunile din punctele 4, 5 şi 6.
8. Picurătorul este elaborat astfel, încât să măsoare picăturile cu precizie, de aceea nu
trebuie să lărgiţi orificiul lui.
9. După instilare închideţi flaconul, dar nu înşurubaţi capacul prea strâns.
Se recomandă de instilat sistematic medicamentul pe toată perioada de tratament,
indicată de medic.
Dacă utilizaţi mai mult Dexamethason 0,1 % decât trebuie
Utilizarea îndelungată a medicamentului poate provoca reacţii adverse sistemice ale
dexametazonei.
Ingestia accidentală a suspensiei nu conduce la dezvoltarea reacţiilor adverse grave.
Dacă uitaţi să utilizaţi Dexamethason 0,1 %
Dacă aţi uitat să instilaţi o doză, instilaţi-o imediat ce vă aduceţi aminte. Dacă se
apropie momentul instilării următoarei doze, omiteţi pe cea precedentă şi instilaţi
următoarea doză conform schemei de dozare indicate. Nu instilaţi o doză dublă pentru
a compensa doza uitată de medicament.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră sau farmacistului. https://bit.ly/3ke86Ge
Medicamentul conţine dexametazonă, care manifestă acţiune antiinflamatoare,
antialergică şi antipruriginoasă.
Dexamethason 0,1 % este utilizat:
- în caz de procese alergice şi inflamatorii, acute şi cronice, cu implicarea globului
ocular;
- după intervenţii chirurgicale şi traume cu perforarea globului ocular;
- în caz de arsuri oculare termice sau chimice în perioada tardivă.
Cum să utilizaţi Dexamethason 0,1 %
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul, dacă nu sunteţi sigur.
În procesele inflamatorii acute:
În sacul conjunctival se instilează câte 1-2 picături de 4-5 ori pe zi timp de 2 zile, apoi
câte 1-2 picături de 3-4 ori pe zi timp de 4-6 zile.
În procesele inflamatorii cronice:
În sacul conjunctival se instilează câte 1-2 picături de 2 ori pe zi timp de 3-6
săptămâni. Durata tratamentului nu va depăşi 6 săptămâni.
În perioada postoperatorie şi posttraumatică, în funcţie de gradul intensităţii
manifestărilor inflamatorii:
În sacul conjunctival se instilează câte 1-2 picături de 2-4 ori pe zi timp de 2-4
săptămâni:
în ziua operaţiei sau a doua zi după intervenţie chirurgicală în glaucom;
începând din a 8-a zi după operaţia de extragere a cataractei, intervenţie de
corijare a strabismului, decolarea retinei şi din momentul traumei.
Modul de administrare
Medicamentul este destinat doar pentru uz oftalmic – în sacul conjunctival.
Este interzis de atins vârful picurătorului, deoarece se poate de contaminat conţinutul
flaconului.
1. Înainte de instilarea medicamentului spălaţi-vă bine pe mâini.
2. Agitaţi flaconul înainte de utilizare.
3. Deşurubaţi capacul flaconului
4. Lăsaţi capul uşor pe spate şi trageţi pleoapa în jos, până când se formează un
„buzunar” între pleoapă şi ochi.
5. Întoarceţi flaconului şi apăsaţi uşor pereţii cu degetul mare şi degetul indicator
astfel, încât la o apăsare să eliberaţi o picătură de medicament în ochi. Nu atingeţi
vârful picurătorului de ochi sau de pleoapă. Dacă picătura nu a nimerit în ochi,
eliberaţi încă una.
6. Nemijlocit după instilarea Dexamethason 0,1 % apăsaţi cu un deget unghiul intern
al ochiului, timp de 1 minut. Aceasta va permite reducerea riscului dezvoltării
reacţiilor adverse sistemice.
7. Dacă medicul va indicat să instilaţi medicamentul şi în celălalt ochi, repetaţi
acţiunile din punctele 4, 5 şi 6.
8. Picurătorul este elaborat astfel, încât să măsoare picăturile cu precizie, de aceea nu
trebuie să lărgiţi orificiul lui.
9. După instilare închideţi flaconul, dar nu înşurubaţi capacul prea strâns.
Se recomandă de instilat sistematic medicamentul pe toată perioada de tratament,
indicată de medic.
Dacă utilizaţi mai mult Dexamethason 0,1 % decât trebuie
Utilizarea îndelungată a medicamentului poate provoca reacţii adverse sistemice ale
dexametazonei.
Ingestia accidentală a suspensiei nu conduce la dezvoltarea reacţiilor adverse grave.
Dacă uitaţi să utilizaţi Dexamethason 0,1 %
Dacă aţi uitat să instilaţi o doză, instilaţi-o imediat ce vă aduceţi aminte. Dacă se
apropie momentul instilării următoarei doze, omiteţi pe cea precedentă şi instilaţi
următoarea doză conform schemei de dozare indicate. Nu instilaţi o doză dublă pentru
a compensa doza uitată de medicament.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră sau farmacistului. https://bit.ly/3ke86Ge
DESCRIEREA PRODUSULUI
Inestom 1 g/10 ml soluţie orală
Levocarnitină
1. Ce este Inestom şi pentru ce se utilizează
Inestom conţine levocarnitină, este un constituent natural al celulei care joacă un rol fundamental în producerea şi transportul energiei celulare.
Inestom soluţie orală se utilizează în tratamentul deficienţei primare şi secundare de carnitină la adulţi şi copii cu vârsta peste 12 ani.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Inestom
Nu utilizaţi Inestom:
Dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la levocarnitină sau la oricare dintre celelalte componente (vezi pct. 6). Preparatul conţine metilparaben, propilparaben și poate provoca reacţii alergice (pot fi întârziate).
Atenţionări şi precauţii
Consultaţi medicul dumneavoastră înainte de a lua Inestom dacă:
- aveţi probleme severe ale funcţiei renale (insuficienţă renală, faza terminală a bolii renale care necesită dializă)
- dacă sunteţi diabetici, şi utilizaţi insulină sau hipoglicemiante orale. Medicul dumneavoastră vă va recomanda să verificaţi frecvent nivelului plasmatic al glucozei şi la necesitate el va ajusta tratamentul hipoglicemic
- dacă administrați produse anticoagulante
Copii şi adolescenţi
Nu se utilizeză.
Inestom împreună cu alte medicamente
Pacientii care administrează Inestom concomitent cu preparate cumarinice cu acțiune anticuagulantă a sângelui, trebuie să se verifice coagularea sângelui săptămânal până când acesta devine stabil, iar apoi lunar. La pacienţii diabetici, care administrează insulină sau hipoglicemiante orale, administrarea de Inestom poate conduce la hipoglicemie.
Inestom cu alimente, băuturi şi alcool
Soluţia orală poate fi administrată nediluată sau diluată cu apă sau suc de fructe.
Sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, informaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul pentru recomandări înainte de a utiliza acest medicament. Luând în considerare consecințele grave pentru o femeie gravidă care are deficit de carnitină sistemică primară, riscul pentru mama de la întreruperea tratamentului pare mai mare decât riscul teoretic asupra fătului dacă se continuă tratamentul. Levocarnitina este o componentă normală a laptelui uman. Utilizarea suplimentară a levocarnitinei la mamele care alăptează nu a fost studiată.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Nu se cunosc efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
3. Cum să luaţi Inestom
Luaţi întotdeauna acest preparat exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Dacă nu sunteţi sigur trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul. Inestom se administrează pe cale orală. Soluţia orală poate fi administrată nediluată sau diluată cu apă sau suc de fructe.
Adulţii şi copii cu vârsta peste 12 ani: pe parcursul tratamentului se recomandă monitorizarea nivelului carnitinei libere şi acilcarnitinei în plasmă şi urină.
Tratamentul tulburărilor metabolice congenitale
Regimul de dozare depinde de tulburările metabolice congenitale implicate şi gradul de severitate în timpul tratamentului. Cu toate acestea, următoarele recomandaţii pot fi considerate ca un ghid general. Doze de până la 200 mg/kg, divizate în 2-4 prize, se recomandă în tratamentul cronic în unele tulburări metabolice, pe când în altele sunt suficiente doze mai mici. Dacă simptomele clinice şi biochimice nu se ameliorează, dozele pot fi crescute pe scurt timp. În decompensarea metabolică se recomandă doze maxime până la 400 mg/kg/zi pe cale orală sau intravenoasă.
Hemodializă-tratamentul de întreţinere
Dacă beneficiul clinic semnificativ este obţinut la prima cură de administrare intravenoasă de Inestom, atunci tratamentul de întreţinere poate constitui 1 g Inestom administrat oral. În ziua dializei administrarea de Inestom se va efectua la sfârşitul şedinţei de hemodializă.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
5. Cum se păstrează Inestom
A se păstra la temperaturi sub 25°C.
A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.
Perioada de valabilitate este indicată pe ambalaj.
Inestom 1 g/10 ml soluţie orală
Levocarnitină
1. Ce este Inestom şi pentru ce se utilizează
Inestom conţine levocarnitină, este un constituent natural al celulei care joacă un rol fundamental în producerea şi transportul energiei celulare.
Inestom soluţie orală se utilizează în tratamentul deficienţei primare şi secundare de carnitină la adulţi şi copii cu vârsta peste 12 ani.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Inestom
Nu utilizaţi Inestom:
Dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la levocarnitină sau la oricare dintre celelalte componente (vezi pct. 6). Preparatul conţine metilparaben, propilparaben și poate provoca reacţii alergice (pot fi întârziate).
Atenţionări şi precauţii
Consultaţi medicul dumneavoastră înainte de a lua Inestom dacă:
- aveţi probleme severe ale funcţiei renale (insuficienţă renală, faza terminală a bolii renale care necesită dializă)
- dacă sunteţi diabetici, şi utilizaţi insulină sau hipoglicemiante orale. Medicul dumneavoastră vă va recomanda să verificaţi frecvent nivelului plasmatic al glucozei şi la necesitate el va ajusta tratamentul hipoglicemic
- dacă administrați produse anticoagulante
Copii şi adolescenţi
Nu se utilizeză.
Inestom împreună cu alte medicamente
Pacientii care administrează Inestom concomitent cu preparate cumarinice cu acțiune anticuagulantă a sângelui, trebuie să se verifice coagularea sângelui săptămânal până când acesta devine stabil, iar apoi lunar. La pacienţii diabetici, care administrează insulină sau hipoglicemiante orale, administrarea de Inestom poate conduce la hipoglicemie.
Inestom cu alimente, băuturi şi alcool
Soluţia orală poate fi administrată nediluată sau diluată cu apă sau suc de fructe.
Sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, informaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul pentru recomandări înainte de a utiliza acest medicament. Luând în considerare consecințele grave pentru o femeie gravidă care are deficit de carnitină sistemică primară, riscul pentru mama de la întreruperea tratamentului pare mai mare decât riscul teoretic asupra fătului dacă se continuă tratamentul. Levocarnitina este o componentă normală a laptelui uman. Utilizarea suplimentară a levocarnitinei la mamele care alăptează nu a fost studiată.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Nu se cunosc efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
3. Cum să luaţi Inestom
Luaţi întotdeauna acest preparat exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Dacă nu sunteţi sigur trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul. Inestom se administrează pe cale orală. Soluţia orală poate fi administrată nediluată sau diluată cu apă sau suc de fructe.
Adulţii şi copii cu vârsta peste 12 ani: pe parcursul tratamentului se recomandă monitorizarea nivelului carnitinei libere şi acilcarnitinei în plasmă şi urină.
Tratamentul tulburărilor metabolice congenitale
Regimul de dozare depinde de tulburările metabolice congenitale implicate şi gradul de severitate în timpul tratamentului. Cu toate acestea, următoarele recomandaţii pot fi considerate ca un ghid general. Doze de până la 200 mg/kg, divizate în 2-4 prize, se recomandă în tratamentul cronic în unele tulburări metabolice, pe când în altele sunt suficiente doze mai mici. Dacă simptomele clinice şi biochimice nu se ameliorează, dozele pot fi crescute pe scurt timp. În decompensarea metabolică se recomandă doze maxime până la 400 mg/kg/zi pe cale orală sau intravenoasă.
Hemodializă-tratamentul de întreţinere
Dacă beneficiul clinic semnificativ este obţinut la prima cură de administrare intravenoasă de Inestom, atunci tratamentul de întreţinere poate constitui 1 g Inestom administrat oral. În ziua dializei administrarea de Inestom se va efectua la sfârşitul şedinţei de hemodializă.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
5. Cum se păstrează Inestom
A se păstra la temperaturi sub 25°C.
A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.
Perioada de valabilitate este indicată pe ambalaj.
CE ESTE LAVOMAX ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Lvomax este un remediu antiviral, imunostimulant.
Medicul va prescrie preparatul Lavomax adulților în cazul:
- tratamentul și profilaxia gripei și a altor infecții respiratorii virale acute;
- în terapia complexă a infecției cu herpes, infecția cu citomegalovirus;
- în cadrul tratamentului complex al chlamidiozei urogenitale şi a tractului respirator, în cadrul tratamentului complex al uretritelor non-gonococice;
-în cadrul tratamentului complex al hepatitelor virale A, B, C;
-în tratamentul complex al tuberculozei pulmonare;
- în cadrul tratamentului complex al encefalomielitelor infecţios-alergice şi virale. Nu utilizaţi Lavomax dacă aveți:
- dacă sunteți alergic la substanța activă sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6);
- Sarcina și perioada de alăptare;
- Vârsta sub 18 ani.
- Dacă aveți sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză sau insuficienţă a zaharazei-izomaltazei nu trebuie să utilizeze acest medicament (preparatul conține zaharoză). CUM SĂ LUAȚI LAVOMAX
Preparatul se administrează oral, după mese. CUM SE PĂSTREAZĂ LAVOMAX
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
A se păstra la loc uscat, ferit de lumină la temperaturi sub 25 ºC.
Lvomax este un remediu antiviral, imunostimulant.
Medicul va prescrie preparatul Lavomax adulților în cazul:
- tratamentul și profilaxia gripei și a altor infecții respiratorii virale acute;
- în terapia complexă a infecției cu herpes, infecția cu citomegalovirus;
- în cadrul tratamentului complex al chlamidiozei urogenitale şi a tractului respirator, în cadrul tratamentului complex al uretritelor non-gonococice;
-în cadrul tratamentului complex al hepatitelor virale A, B, C;
-în tratamentul complex al tuberculozei pulmonare;
- în cadrul tratamentului complex al encefalomielitelor infecţios-alergice şi virale. Nu utilizaţi Lavomax dacă aveți:
- dacă sunteți alergic la substanța activă sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6);
- Sarcina și perioada de alăptare;
- Vârsta sub 18 ani.
- Dacă aveți sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză sau insuficienţă a zaharazei-izomaltazei nu trebuie să utilizeze acest medicament (preparatul conține zaharoză). CUM SĂ LUAȚI LAVOMAX
Preparatul se administrează oral, după mese. CUM SE PĂSTREAZĂ LAVOMAX
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
A se păstra la loc uscat, ferit de lumină la temperaturi sub 25 ºC.
-3%
71.05 MDL
73.25 MDL
Preparat fitoterapeutic cu actiune coleretica, diuretica, vitaminica (fructele de maces contin vitamina C, B2, K, PP, provitamina A, zaharuri 14 - 16%, acid malic si citric, pectine -25%, uleiuri volatile, dextrina, vanilina, lecitina, saruri de K, Ca, Fe, Mg)- are proprietati antiscorbutice, stimuleaza digestia si metabolismul. Creste rezistenta nespecifica a organismului la infectii. Sporeste capacitatile fizice si intelectuale ale organismului. Accelereaza procesul de regenerare a tesuturilor si sinteza hormonilor, diminueaza permeabilitatea capilara, participa la metabolismul glucidic.
INDICATII TERAPEUTICE
Colecistite, hepatite, diatezele hemoragice. Profilaxia si tratamentul hipovitaminozelor C si P.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Adulti - cite 1 lingurita (5 ml) de 2 - 3 ori pe zi. Copii - cite 1/4- 1/2 lingurita de 2 - 3 ori pe zi.
INDICATII TERAPEUTICE
Colecistite, hepatite, diatezele hemoragice. Profilaxia si tratamentul hipovitaminozelor C si P.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Adulti - cite 1 lingurita (5 ml) de 2 - 3 ori pe zi. Copii - cite 1/4- 1/2 lingurita de 2 - 3 ori pe zi.
52 MDL
Rețetă medicală
1.Ce este Fokusin şi pentru ce se utilizează
Fokusin conţine substanţa activă clorhidrat de tamsulosin. Aceasta este un blocant al receptorilor alfa1, care
reduce tensiunea din muşchii prostatei şi uretrei. Astfel, se obţine o curgere mai uşoară a urinii prin uretră şi,
implicit o urinare mai uşoară.
Fokusin este folosit de bărbați în tratarea dificultăţilor asociate cu mărirea benignă a prostatei, cum ar fi:
dificultăţi de urinare, pierderi urinare, nevoia urgentă de urinare, urinare frecventă pe timpul nopţii, precum
şi în timpul zilei. Cum să utilizaţi Fokusin
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată este de o capsulă pe zi. Aceasta trebuie luată după micul dejun sau după prima masă a
zilei. Capsula trebuie înghiţită întreagă, cu un pahar de apă, în timp ce staţi jos sau în picioare. Nu deschideți,
striviți sau mestecaţi capsula. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
https://bit.ly/3oZVBhB
Fokusin conţine substanţa activă clorhidrat de tamsulosin. Aceasta este un blocant al receptorilor alfa1, care
reduce tensiunea din muşchii prostatei şi uretrei. Astfel, se obţine o curgere mai uşoară a urinii prin uretră şi,
implicit o urinare mai uşoară.
Fokusin este folosit de bărbați în tratarea dificultăţilor asociate cu mărirea benignă a prostatei, cum ar fi:
dificultăţi de urinare, pierderi urinare, nevoia urgentă de urinare, urinare frecventă pe timpul nopţii, precum
şi în timpul zilei. Cum să utilizaţi Fokusin
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată este de o capsulă pe zi. Aceasta trebuie luată după micul dejun sau după prima masă a
zilei. Capsula trebuie înghiţită întreagă, cu un pahar de apă, în timp ce staţi jos sau în picioare. Nu deschideți,
striviți sau mestecaţi capsula. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
https://bit.ly/3oZVBhB
-3%
75.22 MDL
77.55 MDL
Indicaţii terapeutice
Tratamentul simptomatic al diareei acute la copii, sugari (în asociere cu rehidratarea orală) şi adulţi.
Tratamentul simptomatic al diareei cronice.
Tratamentul simptomatic al durerii asociate afecţiunilor eso-gastro-duodenale şi colice. Doze şi mod de administrare
Tratamentul diareei acute
Sugari cu vârsta sub 1 an si copii cu vârsta peste 1 an
Sugari cu vârsta sub 1 an: doza recomandată este de 2 plicuri pe zi, administrată timp de 3 zile, apoi 1
plic pe zi.
Copii cu vârsta peste 1 an: doza recomandată este de 4 plicuri pe zi, administrată timp de 3 zile, apoi 2
plicuri pe zi.
Adulţi
Doza zilnică recomandată este de 6 plicuri pe zi.
Tratamentul altor indicatii:
Sugari cu vârsta sub 1 an si copii cu vârsta peste 1 an
Sugari cu vârsta sub 1 an: 1 plic pe zi.
Copii cu vârsta cuprinsă între 1 an și 2 ani: 1 până la 2 plicuri pe zi.
Copii cu vârsta peste 2 ani: 2 până la 3 plicuri pe zi.
Adulti:
Doza zilnică recomandată este de 3 plicuri pe zi.
Mod de administrare:
Continutul unui plic trebuie dizolvat înainte de administrare
Smecta se administrează de preferat:
- după masă, în esofagită;
- între mese, în alte afecţiuni.
Sugari si copii:
Continutul unui plic trebuie dizolvat într-un biberon cu 50 ml apă, care trebuie administrat în timpul
zilei sau prin amestecarea cu alimente semilichide: supă, compot de fructe, pireu de legume, mâncare
pentru copii.
Adulti:
Continutul unui plic trebuie dizolvat într- o jumătate de pahar cu apă.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la diosmectită sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1; https://bit.ly/35MB4Va
Tratamentul simptomatic al diareei acute la copii, sugari (în asociere cu rehidratarea orală) şi adulţi.
Tratamentul simptomatic al diareei cronice.
Tratamentul simptomatic al durerii asociate afecţiunilor eso-gastro-duodenale şi colice. Doze şi mod de administrare
Tratamentul diareei acute
Sugari cu vârsta sub 1 an si copii cu vârsta peste 1 an
Sugari cu vârsta sub 1 an: doza recomandată este de 2 plicuri pe zi, administrată timp de 3 zile, apoi 1
plic pe zi.
Copii cu vârsta peste 1 an: doza recomandată este de 4 plicuri pe zi, administrată timp de 3 zile, apoi 2
plicuri pe zi.
Adulţi
Doza zilnică recomandată este de 6 plicuri pe zi.
Tratamentul altor indicatii:
Sugari cu vârsta sub 1 an si copii cu vârsta peste 1 an
Sugari cu vârsta sub 1 an: 1 plic pe zi.
Copii cu vârsta cuprinsă între 1 an și 2 ani: 1 până la 2 plicuri pe zi.
Copii cu vârsta peste 2 ani: 2 până la 3 plicuri pe zi.
Adulti:
Doza zilnică recomandată este de 3 plicuri pe zi.
Mod de administrare:
Continutul unui plic trebuie dizolvat înainte de administrare
Smecta se administrează de preferat:
- după masă, în esofagită;
- între mese, în alte afecţiuni.
Sugari si copii:
Continutul unui plic trebuie dizolvat într-un biberon cu 50 ml apă, care trebuie administrat în timpul
zilei sau prin amestecarea cu alimente semilichide: supă, compot de fructe, pireu de legume, mâncare
pentru copii.
Adulti:
Continutul unui plic trebuie dizolvat într- o jumătate de pahar cu apă.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la diosmectită sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1; https://bit.ly/35MB4Va
-3%
156.22 MDL
161.05 MDL