Filtru
Întâi cele populare
DESCRIEREA PRODUSULUI
Herbion® Ivy comp. de supt. 35mg N8x2
Tablete rotunde cu margini teșite, cu o suprafață aspră de la maro deschis la maro. Sunt permise incluziuni de culoare galbenă până la maro, pete ușoare, bule de aer și ușoară rugozitate a marginilor. Proprietăți
farmacologice Farmacodinamică
Remediu pe bază de plante pentru tuse. Are efect expectorant, mucolitic și bronhospasmolitic. Reduce vâscozitatea sputei și promovează evacuarea acesteia. Indicații de utilizare
Ca expectorant în terapia complexă a bolilor inflamatorii acute și cronice ale tractului respirator, însoțite de tuse cu spută greu de separat. Contraindicații
Hipersensibilitate la componentele medicamentului, precum și la plantele din familia Araliaceae, sarcină, alăptare, intoleranță la fructoză, copii sub 12 ani.
Cu precauție
Gastrita, ulcer peptic.
Utilizarea în timpul sarcinii și în timpul alăptării
Siguranța în timpul sarcinii și în timpul alăptării nu a fost stabilită. Din cauza lipsei de date privind siguranța utilizării extractului uscat de frunze de iederă la femeile însărcinate și în timpul alăptării, iedera Gerbion ® este contraindicată pentru utilizare la aceste grupuri de pacienți.
Nu sunt disponibile date privind efectul asupra fertilităţii.
Doze și mod de administrare
Adulți și copii cu vârsta de 12 ani și peste: 1 pastilă de 3 ori pe zi.
Tableta trebuie aspirată în gură până se dizolvă complet. Pastilele nu trebuie luate imediat înainte sau în timpul mesei.
In perioada de tratament cu iedera Gerbion ® se recomanda consumul unei cantitati suficiente de lichid sub forma de caldura (apa, ceai etc.), dar nu imediat dupa resorbtia tabletei.
Durata tratamentului este de 7 zile. Efectuarea unui al doilea curs este posibilă la recomandarea unui medic.
Efecte secundare
Sunt posibile reacții alergice și reacții de intoleranță individuală (erupții cutanate, mâncărimi ale pielii, dificultăți de respirație, reacție anafilactică). Au fost raportate reacții gastrointestinale (greață, vărsături, diaree) (frecvență necunoscută).
Dacă observați orice reacții adverse enumerate în instrucțiuni sau dacă acestea se agravează sau dacă observați orice alte reacții adverse care nu sunt enumerate în instrucțiuni, spuneți medicului dumneavoastră.
Supradozaj
Simptome: la administrarea de doze mari (de trei ori doza zilnică recomandată), se pot dezvolta greață, vărsături și diaree.
Tratament: retragerea medicamentului, terapie simptomatică.
Interacțiuni cu alte medicamente
Nu există raportări de interacțiuni medicamentoase ale medicamentului Gerbion® ivy cu alte medicamente. Medicamentul nu trebuie utilizat simultan cu medicamente antitusive care reduc formarea sputei, deoarece acest lucru face dificilă eliminarea sputei lichefiate.
Instrucțiuni speciale
Nu luați medicamentul Gerbion ® iederă în doze care depășesc cele recomandate în instrucțiuni.
În cazul afecțiunilor respiratorii, însoțite de dificultăți de respirație, febră, tuse prelungită sau spută amestecată cu sânge, trebuie să consultați imediat un medic.
Dacă nu există niciun efect asupra fundalului tratamentului cu medicamentul timp de 7 zile sau dacă starea se agravează, ar trebui să consultați un medic.
Herbion® Ivy comp. de supt. 35mg N8x2
Tablete rotunde cu margini teșite, cu o suprafață aspră de la maro deschis la maro. Sunt permise incluziuni de culoare galbenă până la maro, pete ușoare, bule de aer și ușoară rugozitate a marginilor. Proprietăți
farmacologice Farmacodinamică
Remediu pe bază de plante pentru tuse. Are efect expectorant, mucolitic și bronhospasmolitic. Reduce vâscozitatea sputei și promovează evacuarea acesteia. Indicații de utilizare
Ca expectorant în terapia complexă a bolilor inflamatorii acute și cronice ale tractului respirator, însoțite de tuse cu spută greu de separat. Contraindicații
Hipersensibilitate la componentele medicamentului, precum și la plantele din familia Araliaceae, sarcină, alăptare, intoleranță la fructoză, copii sub 12 ani.
Cu precauție
Gastrita, ulcer peptic.
Utilizarea în timpul sarcinii și în timpul alăptării
Siguranța în timpul sarcinii și în timpul alăptării nu a fost stabilită. Din cauza lipsei de date privind siguranța utilizării extractului uscat de frunze de iederă la femeile însărcinate și în timpul alăptării, iedera Gerbion ® este contraindicată pentru utilizare la aceste grupuri de pacienți.
Nu sunt disponibile date privind efectul asupra fertilităţii.
Doze și mod de administrare
Adulți și copii cu vârsta de 12 ani și peste: 1 pastilă de 3 ori pe zi.
Tableta trebuie aspirată în gură până se dizolvă complet. Pastilele nu trebuie luate imediat înainte sau în timpul mesei.
In perioada de tratament cu iedera Gerbion ® se recomanda consumul unei cantitati suficiente de lichid sub forma de caldura (apa, ceai etc.), dar nu imediat dupa resorbtia tabletei.
Durata tratamentului este de 7 zile. Efectuarea unui al doilea curs este posibilă la recomandarea unui medic.
Efecte secundare
Sunt posibile reacții alergice și reacții de intoleranță individuală (erupții cutanate, mâncărimi ale pielii, dificultăți de respirație, reacție anafilactică). Au fost raportate reacții gastrointestinale (greață, vărsături, diaree) (frecvență necunoscută).
Dacă observați orice reacții adverse enumerate în instrucțiuni sau dacă acestea se agravează sau dacă observați orice alte reacții adverse care nu sunt enumerate în instrucțiuni, spuneți medicului dumneavoastră.
Supradozaj
Simptome: la administrarea de doze mari (de trei ori doza zilnică recomandată), se pot dezvolta greață, vărsături și diaree.
Tratament: retragerea medicamentului, terapie simptomatică.
Interacțiuni cu alte medicamente
Nu există raportări de interacțiuni medicamentoase ale medicamentului Gerbion® ivy cu alte medicamente. Medicamentul nu trebuie utilizat simultan cu medicamente antitusive care reduc formarea sputei, deoarece acest lucru face dificilă eliminarea sputei lichefiate.
Instrucțiuni speciale
Nu luați medicamentul Gerbion ® iederă în doze care depășesc cele recomandate în instrucțiuni.
În cazul afecțiunilor respiratorii, însoțite de dificultăți de respirație, febră, tuse prelungită sau spută amestecată cu sânge, trebuie să consultați imediat un medic.
Dacă nu există niciun efect asupra fundalului tratamentului cu medicamentul timp de 7 zile sau dacă starea se agravează, ar trebui să consultați un medic.
Rețetă medicală
Lisinopril face parte din grupul medicamentelor cunoscute sub denumirea de produse active pe sistemul
renină-angiotensină-aldosteron; inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (IECA).
În mod normal, enzima de conversie a angiotensinei (ECA) produce angiotensină II, care controlează în mod
natural presiunea sanguină. Angiotensina II are două acţiuni: contractă vasele sanguine şi reduce producerea
de urină de către rinichi. Ambele acţiuni au darul de a creşte tensiunea arterială. Din moment ce lisinoprilul
blochează ECA, reduce astfel producţia de angiotensină II. Vasele sanguine se relaxează şi rinichii produc mai multă urină. Astfel, determină scăderea tensiunii arteriale.
Reducându-se tensiunea arterială, înseamnă că inima nu mai trebuie să muncească din greu pentru a pompa sângele în organism. De aceea, IECA sunt folosiţi pentru a îmbunătăţi simptomele insuficienţei cardiace şi pentru a creşte supravieţuirea în urma unui infarct miocardic.
Utilizaţi Lisinopril, doar cu recomandarea medicului, în caz de:
-creştere a tensiunii arteriale cauzată de compresia sau blocarea unei artere care aduce sânge la rinichi (hipertensiune renovasculară) sau creştere a tensiunii arteriale fără o cauză evidentă (hipertensiune esenţială);
-insuficienţă cardiacă;
-infarct miocardic acut, îmbunătăţind supravieţuirea;
-la pacienţi cu afectarea funcţiei renale în stadiu incipient din cauza diabetului zaharat. Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată este de 10-40 mg pe zi.
Lisinopril poate fi luat înainte sau după masă, cu un pahar de apă.
Luaţi Lisinopril într-o singură doză pe zi, în fiecare zi. Acest lucru vă ajută la menţinerea eficacităţii
tratamentului.
Mergeţi la medic înainte de terminarea comprimatelor, deoarece poate fi necesară continuarea tratamentului.
Nu întrerupeţi tratamentul cu Lisinopril înainte de a întreba medicul. Dacă întrerupeţi medicaţia brusc,
starea dumneavoastră se poate înrăutăţi. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Reacţiile adverse au fost clasificate în ordinea frecvenţei lor astfel:
Foarte frecvente: pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane.
Frecvente: pot afecta până la 1 din 10 persoane.
Mai puţin frecvente: pot afecta până la 1 din 100 persoane.
Rare: pot afecta până la 1 din 1000 persoane
Foarte rare: pot afecta până la 1 din 10000 persoane.
Cu frecvenţă necunoscută: frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile.
renină-angiotensină-aldosteron; inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (IECA).
În mod normal, enzima de conversie a angiotensinei (ECA) produce angiotensină II, care controlează în mod
natural presiunea sanguină. Angiotensina II are două acţiuni: contractă vasele sanguine şi reduce producerea
de urină de către rinichi. Ambele acţiuni au darul de a creşte tensiunea arterială. Din moment ce lisinoprilul
blochează ECA, reduce astfel producţia de angiotensină II. Vasele sanguine se relaxează şi rinichii produc mai multă urină. Astfel, determină scăderea tensiunii arteriale.
Reducându-se tensiunea arterială, înseamnă că inima nu mai trebuie să muncească din greu pentru a pompa sângele în organism. De aceea, IECA sunt folosiţi pentru a îmbunătăţi simptomele insuficienţei cardiace şi pentru a creşte supravieţuirea în urma unui infarct miocardic.
Utilizaţi Lisinopril, doar cu recomandarea medicului, în caz de:
-creştere a tensiunii arteriale cauzată de compresia sau blocarea unei artere care aduce sânge la rinichi (hipertensiune renovasculară) sau creştere a tensiunii arteriale fără o cauză evidentă (hipertensiune esenţială);
-insuficienţă cardiacă;
-infarct miocardic acut, îmbunătăţind supravieţuirea;
-la pacienţi cu afectarea funcţiei renale în stadiu incipient din cauza diabetului zaharat. Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată este de 10-40 mg pe zi.
Lisinopril poate fi luat înainte sau după masă, cu un pahar de apă.
Luaţi Lisinopril într-o singură doză pe zi, în fiecare zi. Acest lucru vă ajută la menţinerea eficacităţii
tratamentului.
Mergeţi la medic înainte de terminarea comprimatelor, deoarece poate fi necesară continuarea tratamentului.
Nu întrerupeţi tratamentul cu Lisinopril înainte de a întreba medicul. Dacă întrerupeţi medicaţia brusc,
starea dumneavoastră se poate înrăutăţi. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Reacţiile adverse au fost clasificate în ordinea frecvenţei lor astfel:
Foarte frecvente: pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane.
Frecvente: pot afecta până la 1 din 10 persoane.
Mai puţin frecvente: pot afecta până la 1 din 100 persoane.
Rare: pot afecta până la 1 din 1000 persoane
Foarte rare: pot afecta până la 1 din 10000 persoane.
Cu frecvenţă necunoscută: frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile.
-3%
35.02 MDL
36.10 MDL
Rețetă medicală
Ce este Enap 1,25 mg/ml şi pentru ce se utilizează
Enap aparţine unui grup de medicamente numit inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
(ECA). Acţionează prin dilatarea vaselor de sânge, ceea ce determină reducerea tensiunii arteriale și
rezistenței periferice și, astfel, aportul de sânge la nivelul miocardului și la nivelul altor organe cu
sânge este îmbunătățit.
Enap este utilizat pentru tratamentul tensiunii arteriale crescute, atunci când tratamentul pe cale orală
nu este posibil. Cum să vi se administreze Enap 1,25 mg/ml
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată este de 1 fiolă (1,25 mg) la interval de 6 ore. Enap soluţie perfuzabilă se
administrează intravenos (vezi pct. 6, “Următoarele informaţii sunt destinate numai medicilor şi
personalului medical”).
Durata tratamentului este de obicei de 48 ore. Tratamentul ulterior va fi prescris de către medicul
dumneavoastră (vezi pct. 6, “Următoarele informaţii sunt destinate numai medicilor şi personalului
medical”).
Dozele pentru pacienţii care iau un medicament diuretic şi pentru pacienţii cu funcţie renală afectată
(incluzând pe cei cu hemodializă) va fi prescris de către medic (vezi pct. 6, “Următoarele informaţii
sunt destinate numai medicilor şi personalului medical”).
Utilizarea la vârstnici
Medicul decide care sunt dozele adecvate, în funcţie de starea rinichilor dumneavoastră.
Utilizarea la copii şi adolescenţi
Utilizarea enalaprilatului la copii nu este recomandată, datorită lipsei datelor asupra siguranţei şi
eficacităţii.
Dacă vi se administrează mai mult Enap 1,25 mg/ml decât trebuie
Semnele cele mai frecvente ale supradozajului sunt greaţă, ritm cardiac accelerat şi leşin, datorate
scăderii excesive a tensiunii arteriale.
Dacă apar semne de supradozaj sau dacă bănuiţi că primiţi o doză mai mare decât trebuie, spuneţi
medicului dumneavoastră.
Dacă nu vi se administrează Enap 1,25 mg/ml
Dacă consideraţi că nu vi se administrează Enap la timp, informaţi medicul dumneavoastră.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului. https://bit.ly/3iv5v83
Enap aparţine unui grup de medicamente numit inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
(ECA). Acţionează prin dilatarea vaselor de sânge, ceea ce determină reducerea tensiunii arteriale și
rezistenței periferice și, astfel, aportul de sânge la nivelul miocardului și la nivelul altor organe cu
sânge este îmbunătățit.
Enap este utilizat pentru tratamentul tensiunii arteriale crescute, atunci când tratamentul pe cale orală
nu este posibil. Cum să vi se administreze Enap 1,25 mg/ml
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată este de 1 fiolă (1,25 mg) la interval de 6 ore. Enap soluţie perfuzabilă se
administrează intravenos (vezi pct. 6, “Următoarele informaţii sunt destinate numai medicilor şi
personalului medical”).
Durata tratamentului este de obicei de 48 ore. Tratamentul ulterior va fi prescris de către medicul
dumneavoastră (vezi pct. 6, “Următoarele informaţii sunt destinate numai medicilor şi personalului
medical”).
Dozele pentru pacienţii care iau un medicament diuretic şi pentru pacienţii cu funcţie renală afectată
(incluzând pe cei cu hemodializă) va fi prescris de către medic (vezi pct. 6, “Următoarele informaţii
sunt destinate numai medicilor şi personalului medical”).
Utilizarea la vârstnici
Medicul decide care sunt dozele adecvate, în funcţie de starea rinichilor dumneavoastră.
Utilizarea la copii şi adolescenţi
Utilizarea enalaprilatului la copii nu este recomandată, datorită lipsei datelor asupra siguranţei şi
eficacităţii.
Dacă vi se administrează mai mult Enap 1,25 mg/ml decât trebuie
Semnele cele mai frecvente ale supradozajului sunt greaţă, ritm cardiac accelerat şi leşin, datorate
scăderii excesive a tensiunii arteriale.
Dacă apar semne de supradozaj sau dacă bănuiţi că primiţi o doză mai mare decât trebuie, spuneţi
medicului dumneavoastră.
Dacă nu vi se administrează Enap 1,25 mg/ml
Dacă consideraţi că nu vi se administrează Enap la timp, informaţi medicul dumneavoastră.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului
dumneavoastră sau farmacistului. https://bit.ly/3iv5v83
-3%
82.93 MDL
85.50 MDL
Compozitie:
Substanta activa: L-ornitina - L - aspartat
Celelalte componente:
Acid citric anhidru, aroma de lamaie, aroma de portocale, zaharina, ciclamat de sodiu, Orange Yellow S, fructoza.
Indicatii:
Hepa Merz granulat se folosete in tratamentul encefalopatiei hepatice latente sau manifeste din cadrul afectiunilor cu activitate de detoxifiere hepatica insuficienta (de ex. in ciroza hepatica) si a complicatiilor acestora.
Mod de administrare:
Continutul a 1 – 2 plicuri de Hepa-Merz granulat va fi dizolvat intr-o cantitate suficienta de lichid (de exemplu un pahar de apa, ceai sau suc) iar solutia obtinuta va fi administrata oral pana la de 3 ori/zi.
Contraindicatii:
Hipersensibilitate la L-ornitina-L-aspartat sau la oricare dintre excipienti.
Insuficienta renala severa (o concentratie plasmatica a creatininei de 3 mg/100 ml poate fi considerata drept valoare de referinta).
Pacientilor care au afectiuni ereditare rare cum ar fi intoleranta la fructoza, malabsorbtie de glucoza - galactoza sau deficit de zaharaza - izomaltaza nu trebuie sa li se administreze Hepa-Merz granulat.
Substanta activa: L-ornitina - L - aspartat
Celelalte componente:
Acid citric anhidru, aroma de lamaie, aroma de portocale, zaharina, ciclamat de sodiu, Orange Yellow S, fructoza.
Indicatii:
Hepa Merz granulat se folosete in tratamentul encefalopatiei hepatice latente sau manifeste din cadrul afectiunilor cu activitate de detoxifiere hepatica insuficienta (de ex. in ciroza hepatica) si a complicatiilor acestora.
Mod de administrare:
Continutul a 1 – 2 plicuri de Hepa-Merz granulat va fi dizolvat intr-o cantitate suficienta de lichid (de exemplu un pahar de apa, ceai sau suc) iar solutia obtinuta va fi administrata oral pana la de 3 ori/zi.
Contraindicatii:
Hipersensibilitate la L-ornitina-L-aspartat sau la oricare dintre excipienti.
Insuficienta renala severa (o concentratie plasmatica a creatininei de 3 mg/100 ml poate fi considerata drept valoare de referinta).
Pacientilor care au afectiuni ereditare rare cum ar fi intoleranta la fructoza, malabsorbtie de glucoza - galactoza sau deficit de zaharaza - izomaltaza nu trebuie sa li se administreze Hepa-Merz granulat.
-3%
992.31 MDL
1 023 MDL
1. DENUMIREA COMERCIALĂ MEDICAMENTULUI Betoptic S 2,5 mg/ml picături oftalmice, suspensie 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ 1 ml picături oftalmice, suspensie conţine betaxolol 2,5 mg sub formă de clorhidrat de betaxolol 2,8 mg. Excipient cu efect cunoscut: Un ml de suspensie conține clorură de benzalconiu 0,1 mg (vezi pct. 4.4). Pentru lista completă a excipienţilor, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Picături oftalmice, suspensie. Suspensie de culoare albă până la alburie. 4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice Scăderea presiunii intraoculare (PIO) crescute la pacienţii cu glaucom cronic cu unghi deschis. 4.2 Doze şi mod de administrare Doze Pacienți adulți și vârstnici Doza recomandată este 1-2 picături Betoptic S în sacul conjunctival al ochiului/ochilor afectat/afectaţi de două ori pe zi. La unii pacienţi, scăderea presiunii intraoculare ca răspuns la tratamentul cu Betoptic S poate necesita câteva săptămâni până la stabilizare. O analiză și evaluare finală a efectului de scădere a presiunii intraoculare nu trebuie efectuate mai devreme de o lună de la instituirea tratamentului. Dacă presiunea intraoculară a pacientului nu poate fi controlată adecvat la aceste doze, se poate institui tratament concomitent cu alte antiglaucomatoase. Betoptic S poate fi utilizat în asociere cu alte medicamente antiglacomatoase. Pacienții vârstnici Nu au fost observate diferențe generale în ceea ce privește siguranța și eficacitatea medicamentului la vârstnici și pacienții mai tineri. Copii și adolescenți Nu au fost stabilite eficacitatea şi siguranţa administrării Betoptic S la pacienţi copii și adolescenți. Clinicienii trebuie să evalueze atent riscurile și beneficiile atunci când iau în considerare terapia medicamentoasă cu Betoptic S la copii și adolescenți. Utilizarea Betoptic S trebuie să fie precedată de o anamneză pediatrică și examen detaliat, pentru a determina posibilele anomalii sistemice. Nu se pot face recomandări specifice de dozaj, deoarece există doar date clinice limitate. Cu toate acestea, dacă beneficiul depășește riscul, se recomandă utilizarea celei 2 mai scăzute concentrații de substanță activă disponibilă, o dată pe zi. Dacă presiunea intraoculară nu poate fi controlată suficient, trebuie luată în considerare o titrare atentă până la maxim 2 picături zilnic per ochi afectat. Dacă se instilează de două ori pe zi, se recomandă un interval de 12 ore între administrări. Pacienții, în special nou-născuții, trebuie monitorizați riguros după prima doză timp de 1 sau 2 ore în clinică și monitorizați îndeaproape pentru reacții adverse oculare și sistemice până la efectuarea intervenției chirurgicale. Generale Dacă presiunea intraoculară nu poate fi controlată prin monoterapie cu Betoptic S, se poate iniția terapia combinată cu pilocarpină, alte miotice, adrenalină sau inhibitori anhidrază carbonică. Când pacientul este transferat de la un agent antiglaucomatos la altul, se va continua administrarea medicamentului deja utilizat și se adăugă o picătură de Betotic S în ochiul (ochii) afectat (e) de două ori pe zi. În ziua următoare, se va suspenda complet agentul antiglaucomatos anterior și tratamentul se va continua cu Betoptic S. Atunci când un pacient este transferat de la utilizarea concomitentă a mai multor agenți antiglaucomatoși, este necesară individualizarea transferului. Ajustarea trebuie să implice un medicament la un moment dat, efectuată la intervale de cel puțin 1 săptămână. Insuficienţa hepatică şi renală Siguranța și eficacitatea Betoptic S la pacienţii cu insuficiență hepatică și renală nu au fost stabilite. Mod de administrare Doar pentru uz oftalmic. Flaconul trebuie agitat înainte de utilizare. Dacă după deschiderea flaconului sigiliul este desprins, îndepărtați-l înainte de a utiliza produsul. Absorbția sistemică este redusă dacă se aplică ocluzia nazolacrimală sau închiderea pleoapelor timp de 2 minute. Astfel, pot fi reduse reacțiile adverse sistemice, favorizând activitatea locală. Pentru a evita contaminarea vârfului picurător şi a picăturilor oftalmice, suspensie, se recomandă precauție, pentru a se evita atingerea vârfului picurător de pleoape, suprafeţele învecinate sau alte suprafeţe. Flaconul se va păstra bine închis între utilizări. 4.3 Contraindicaţii Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1. Bradicardie sinusală, bloc atrioventricular de gradul II-III, insuficienţă cardiacă manifestă sau șoc cardiogen.
-3%
57.28 MDL
59.05 MDL
DESCRIEREA PREPARATULUI
Lichid transparent, incolor sau cu nuanta usor galbuie. INDICATII TERAPEUTICE
- Spasme musculare dureroase asociate cu tulburari statice și funcționale ale coloanei vertebrale;
- perioada postoperatorie dupa intervenții chirurgicale pentru prolaps de disc sau osteoartrita de șold;
- dureri cu caracter spasmodic sau colici, în special la nivelul tractului gastrointestinal, canalelor biliare, tractului urinar sau organelor genitale feminine. Preparatul nu trebuie administrat în caz de dureri ordinare. Bral® sub forma injectabila trebuie administrat numai în cazul în care administrarea comprimatelor nu este posibila.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Pe parcursul administrarii intravenoase sau intramusculare, care trebuie efectuata lent (cel mult 1 ml/min.), în poziție orizontala a pacientului, trebuie monotorizate tensiunea arteriala, frecvența contracțiilor cardiace și a respirației.
În cazul în care este suspectata intoleranța la analgezice, la debutul administrarii trebuie testata reacția la preparat: injectarea se oprește dupa primele 0,1-0,2 ml și se monitorizeaza reacția pacientului timp de 1 sau 2 minute. Înainte de administrare soluția trebuie încalzita pâna la temperatura corpului și nu trebuie amestecata cu alte soluții injectabile. Adulți și adolescenți cu vârsta de peste 15 ani Se administreaza în doza 2-5 ml, însa cantitatea totala administrata nu trebuie sa depașeasca 10 ml (de ex., 2 ori câte 5 ml) pe zi.
CONTRAINDICATII
- Hipersensibilitate la medicamentele cu conținut de pirazolone (metamizol sodic, izopropilaminofenazona, propifenazona, fenazona), fenilbutazona, pitofenona, fenpivirina sau alți excipienți; - afecțiuni metabolice (porfirie hepatica, deficit congenital de glucozo-6-fosfat dihidrogenaza (G6PD); - tahiaritmie; - glaucom cu unghi îngust; - hipertrofie de prostata cu tendința de acumulare a urinei reziduale; - stenoza mecanica în tractul gastrointestinal; - megacolon; - colaps; - porfirie acuta; - angina stabila sau instabila.
Lichid transparent, incolor sau cu nuanta usor galbuie. INDICATII TERAPEUTICE
- Spasme musculare dureroase asociate cu tulburari statice și funcționale ale coloanei vertebrale;
- perioada postoperatorie dupa intervenții chirurgicale pentru prolaps de disc sau osteoartrita de șold;
- dureri cu caracter spasmodic sau colici, în special la nivelul tractului gastrointestinal, canalelor biliare, tractului urinar sau organelor genitale feminine. Preparatul nu trebuie administrat în caz de dureri ordinare. Bral® sub forma injectabila trebuie administrat numai în cazul în care administrarea comprimatelor nu este posibila.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Pe parcursul administrarii intravenoase sau intramusculare, care trebuie efectuata lent (cel mult 1 ml/min.), în poziție orizontala a pacientului, trebuie monotorizate tensiunea arteriala, frecvența contracțiilor cardiace și a respirației.
În cazul în care este suspectata intoleranța la analgezice, la debutul administrarii trebuie testata reacția la preparat: injectarea se oprește dupa primele 0,1-0,2 ml și se monitorizeaza reacția pacientului timp de 1 sau 2 minute. Înainte de administrare soluția trebuie încalzita pâna la temperatura corpului și nu trebuie amestecata cu alte soluții injectabile. Adulți și adolescenți cu vârsta de peste 15 ani Se administreaza în doza 2-5 ml, însa cantitatea totala administrata nu trebuie sa depașeasca 10 ml (de ex., 2 ori câte 5 ml) pe zi.
CONTRAINDICATII
- Hipersensibilitate la medicamentele cu conținut de pirazolone (metamizol sodic, izopropilaminofenazona, propifenazona, fenazona), fenilbutazona, pitofenona, fenpivirina sau alți excipienți; - afecțiuni metabolice (porfirie hepatica, deficit congenital de glucozo-6-fosfat dihidrogenaza (G6PD); - tahiaritmie; - glaucom cu unghi îngust; - hipertrofie de prostata cu tendința de acumulare a urinei reziduale; - stenoza mecanica în tractul gastrointestinal; - megacolon; - colaps; - porfirie acuta; - angina stabila sau instabila.
-3%
51.75 MDL
53.35 MDL
Acest medicament conţine magneziu şi clorhidrat de piridoxină. Este utilizat pentru prevenirea şi
tratamentul deficitului de magneziu la adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta cuprinsă între 6-12 ani.
Asocierea unora dintre următoarele simptome poate indica un deficit de magneziu:
- nervozitate, iritabilitate, anxietate uşoară, oboseală trecătoare, tulburări minore de somn,
- manifestări de anxietate, cum sunt spasmele digestive sau palpitaţiile (la subiecţi fără afecţiuni
cardiace),
- crampe musculare, furnicături.
Aportul de magneziu poate ameliora aceste simptome.
Dacă simptomele nu se ameliorează după o lună de tratament, nu este utilă continuarea acestuia.
tratamentul deficitului de magneziu la adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta cuprinsă între 6-12 ani.
Asocierea unora dintre următoarele simptome poate indica un deficit de magneziu:
- nervozitate, iritabilitate, anxietate uşoară, oboseală trecătoare, tulburări minore de somn,
- manifestări de anxietate, cum sunt spasmele digestive sau palpitaţiile (la subiecţi fără afecţiuni
cardiace),
- crampe musculare, furnicături.
Aportul de magneziu poate ameliora aceste simptome.
Dacă simptomele nu se ameliorează după o lună de tratament, nu este utilă continuarea acestuia.
Rețetă medicală
Indicații Bloonis 10 mg, comprimate filmate:
Bloonis aparţine unui grup de medicamente denumit antipsihotice.
Bloonis este utilizat pentru tratamentul următoarelor probleme de sănătate mintală care afectează modul în care gândiţi, simţiţi sau acţionaţi:
* Pentru a trata schizofrenia
* Pentru a trata episoadele moderate sau severe de manie
* Pentru a preveni stările de dispoziţie exagerate, în sens pozitiv sau negativ, din cadrul tulburării bipolare (maniaco-depresivă).
Informaţii suplimentare privind aceste probleme de sănătate mintală
Schizofrenie - puteţi:
* Auzi, vedea sau simţi lucruri care nu există
* Simţi că nu mai aveţi contact cu realitatea
* Fi incapabil să gândiţi sau să judecaţi în mod clar, să fiţi neobişnuit de suspicios sau să deveniţi izolat
* De asemenea, să vă simţiţi deprimat, anxios sau tensionat.
Episod maniacal - puteţi:
* Să aveţi o stare de bună dispoziţie euforică şi prea multă energie
* Să aveţi nevoie de mult mai puţin somn decât de obicei
* Să vorbiţi foarte repede, să aveţi fugă de idei şi, uneori, să vă simţiţi foarte iritabil.
Contraindicații:
Nu luaţi Bloonis dacă:
* Sunteţi alergic (hipersensibil) la olanzapină sau la oricare dintre celelalte componente. Semnele unei reacţii alergice includ erupţie trecătoare pe piele, mâncărime, umflarea feţei, buzelor sau scurtarea respiraţiei.
* Aveţi probleme cu ochii cum este glaucomul (presiune crescută în interiorul ochiului).
Nu luaţi acest medicament dacă vă aflaţi în oricare dintre situaţiile de mai sus. Dacă nu sunteţi sigur, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte de a lua olanzapină.
Bloonis aparţine unui grup de medicamente denumit antipsihotice.
Bloonis este utilizat pentru tratamentul următoarelor probleme de sănătate mintală care afectează modul în care gândiţi, simţiţi sau acţionaţi:
* Pentru a trata schizofrenia
* Pentru a trata episoadele moderate sau severe de manie
* Pentru a preveni stările de dispoziţie exagerate, în sens pozitiv sau negativ, din cadrul tulburării bipolare (maniaco-depresivă).
Informaţii suplimentare privind aceste probleme de sănătate mintală
Schizofrenie - puteţi:
* Auzi, vedea sau simţi lucruri care nu există
* Simţi că nu mai aveţi contact cu realitatea
* Fi incapabil să gândiţi sau să judecaţi în mod clar, să fiţi neobişnuit de suspicios sau să deveniţi izolat
* De asemenea, să vă simţiţi deprimat, anxios sau tensionat.
Episod maniacal - puteţi:
* Să aveţi o stare de bună dispoziţie euforică şi prea multă energie
* Să aveţi nevoie de mult mai puţin somn decât de obicei
* Să vorbiţi foarte repede, să aveţi fugă de idei şi, uneori, să vă simţiţi foarte iritabil.
Contraindicații:
Nu luaţi Bloonis dacă:
* Sunteţi alergic (hipersensibil) la olanzapină sau la oricare dintre celelalte componente. Semnele unei reacţii alergice includ erupţie trecătoare pe piele, mâncărime, umflarea feţei, buzelor sau scurtarea respiraţiei.
* Aveţi probleme cu ochii cum este glaucomul (presiune crescută în interiorul ochiului).
Nu luaţi acest medicament dacă vă aflaţi în oricare dintre situaţiile de mai sus. Dacă nu sunteţi sigur, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte de a lua olanzapină.
-3%
318.35 MDL
328.20 MDL
Rețetă medicală
Indicații de utilizare
hipertensiune arterială (ca monoterapie sau în combinație cu alte medicamente antihipertensive);
insuficiență cardiacă (ca parte a terapiei combinate), incl. dezvoltat în primele câteva zile după infarctul miocardic acut;
nefropatie diabetică și nefropatie niabetică - stadii preclinice și semnificative clinic, incl. cu proteinurie severă, în special în asociere cu hipertensiune arterială;
reducerea riscului de a dezvolta infarct miocardic, accident vascular cerebral sau „moarte coronariană” la pacienții cu boală arterială coronariană, cu un risc crescut de boli cardiovasculare, inclusiv pacienții după infarct miocardic, angioplastie coronariană transluminală percutană, altoire de by-pass coronarian. Regimul de dozare
Medicamentul se administrează pe cale orală, indiferent de aportul alimentar (adică înainte, în timpul sau după mese). Comprimatele trebuie luate cu o cantitate suficientă (1/2 pahar) de apă. Aportul de alimente nu afectează semnificativ absorbția ramiprilului. Nu mestecați sau zdrobiți comprimatele înainte de a lua.
Dacă trebuie să luați ramipril în doză de 1,25 mg, ar trebui să utilizați un medicament de la un alt producător.
Tratamentul cu Ramilong este de obicei pe termen lung, durata tratamentului în fiecare caz este determinată de medic.
Doza este selectată în funcție de efectul terapeutic și de tolerabilitatea medicamentului.
Este posibilă o scădere excesivă a tensiunii arteriale la începutul tratamentului medicamentos, în special la pacienții cu conținut scăzut de sare și lichide în organism (de exemplu, vărsături, diaree, tratament diuretic), insuficiență cardiacă (în special după infarct miocardic acut) sau severă hipertensiune.
Deficitul de săruri și lichide din organism trebuie corectat înainte de a începe tratamentul cu medicamentul. Diureticele trebuie limitate preliminar sau anulate cel târziu în 2-3 zile.
În caz de hipertensiune arterială malignă și în cazul insuficienței cardiace, în special după infarctul miocardic acut, tratamentul medicamentos trebuie început în condiții staționare.
Pentru hipertensiune, doza inițială este de obicei 2,5 mg ramipril dimineața. Această doză este, de asemenea, o doză de întreținere. Dacă, la o astfel de doză, tensiunea arterială nu se normalizează timp de 3 săptămâni sau mai mult, atunci doza poate fi crescută la 5 mg / zi. Doza maximă este de 10 mg / zi.
Dacă, la o doză de 5 mg / zi, efectul hipotensiv este insuficient, ar trebui luată în considerare posibilitatea utilizării suplimentare, de exemplu, diuretice sau blocante ale canalelor de calciu. Datorită acestui fapt, efectul hipotensiv al ramiprilului poate fi crescut.
În caz de insuficiență cardiacă ușoară până la moderată (clasele funcționale NYHA II și III) după infarct miocardic acut (2-9 zile), doza de ramipril poate fi ajustată numai în condiții staționare la pacienții cu hemodinamică stabilă.
Pacienții tratați concomitent cu antihipertensivi sunt monitorizați foarte atent pentru a evita scăderea tensiunii arteriale. De obicei, doza inițială este de 2,5 mg (dimineața și seara), doza zilnică este de 5 mg.
Doza poate fi crescută în funcție de starea pacientului. Poate fi dublat la fiecare 1-2 zile până la doza maximă zilnică - 5 mg de ramipril dimineața și seara, adică doza zilnică este de 10 mg.
După infarctul miocardic acut, pacienții cu insuficiență cardiacă ar trebui să înceapă să ia doza zilnică prescrisă, împărțind-o în 2 doze (dimineața și seara). În alte cazuri, întreaga doză zilnică poate fi administrată odată, dimineața. În infarctul miocardic acut, complicat de dezvoltarea insuficienței cardiace, tratamentul medicamentos trebuie început nu mai devreme de a doua zi după infarct, dar nu mai târziu de a 10-a zi. Se recomandă administrarea medicamentului timp de cel puțin 15 luni.
Pentru nefropatia diabetică și non-diabetică, doza inițială este de 1,25 mg dimineața. Doza de întreținere este de obicei 2,5 mg / zi. Doza maximă este de 5 mg / zi.
Pentru a reduce riscul de a dezvolta infarct miocardic, accident vascular cerebral sau deces din cauza bolilor cardiovasculare la pacienții cu risc cardiovascular crescut, doza inițială recomandată este de 2,5 mg (1/2 tab. 5 mg) 1 dată pe zi. În funcție de toleranță, doza este crescută treptat. După o săptămână, se recomandă dublarea dozei și, după alte 3 săptămâni, aducerea la doza obișnuită de întreținere de 10 mg.
La pacienții cu insuficiență renală, doza zilnică de ramipril este prescrisă ținând cont de QC.
Cu CC> 60 ml / min, nu este necesară ajustarea dozei inițiale (2,5 mg pe zi), doza maximă zilnică este de 10 mg. Cu un CC de 30-60 ml / min, nu este necesar să se ajusteze doza inițială (2,5 mg pe zi), doza maximă zilnică este de 5 mg. Cu un CC de 10-30 ml / min, doza inițială este de 1,25 mg pe zi, doza zilnică maximă este de 5 mg.
La pacienții cu hipertensiune arterială supusă hemodializei:
ramiprilul este slab dializat;
doza inițială este de 1,25 mg pe zi, doza zilnică maximă este de 5 mg;
medicamentul trebuie luat la câteva ore după procedura de hemodializă.
La pacienții cu insuficiență hepatică, tratamentul se efectuează cu prudență extremă și numai sub supraveghere medicală. Doza zilnică maximă admisibilă în astfel de cazuri este de 2,5 mg de ramipril.
La pacienții vârstnici, medicamentul trebuie utilizat la o doză inițială mai mică. Doza trebuie crescută mai lent, din cauza riscului crescut de reacții adverse, în special la pacienții debilitați. Doza zilnică inițială recomandată este de 1,25 mg ramipril. Contraindicații pentru utilizare
hipersensibilitate la ramipril, la alți inhibitori ai ECA și la alte componente ale medicamentului;
antecedente de angioedem (risc de dezvoltare rapidă a angioedemului, inclusiv în timpul tratamentului cu inhibitori ai ECA);
insuficiență renală severă (CC <20 ml / min cu o suprafață corporală de 1,73 m 2 );
hemodializă;
stenoza arterială renală semnificativă hemodinamic (rinichi bilateral sau solitar);
hipotensiune arterială (tensiune arterială sistolică mai mică de 90 mm Hg) sau afecțiuni cu parametri hemodinamici instabili;
stenoza semnificativă hemodinamic a valvei aortice sau mitrale sau cardiomiopatia obstructivă hipertrofică;
hiperaldosteronism primar;
nefropatia, care este tratată cu corticosteroizi, AINS, imunomodulatori și / sau medicamente citotoxice;
insuficiență cardiacă cronică în stadiul decompensării (experiența utilizării clinice este insuficientă);
sarcina;
perioada de lactație (alăptare);
vârsta de până la 18 ani (eficacitatea și siguranța nu au fost stabilite);
asociere cu medicamente care conțin aliskiren la pacienții cu diabet zaharat de tip 1 sau 2 sau cu insuficiență renală moderată până la severă (GFR <60 ml / min / 1,73 m 2 ).
hipertensiune arterială (ca monoterapie sau în combinație cu alte medicamente antihipertensive);
insuficiență cardiacă (ca parte a terapiei combinate), incl. dezvoltat în primele câteva zile după infarctul miocardic acut;
nefropatie diabetică și nefropatie niabetică - stadii preclinice și semnificative clinic, incl. cu proteinurie severă, în special în asociere cu hipertensiune arterială;
reducerea riscului de a dezvolta infarct miocardic, accident vascular cerebral sau „moarte coronariană” la pacienții cu boală arterială coronariană, cu un risc crescut de boli cardiovasculare, inclusiv pacienții după infarct miocardic, angioplastie coronariană transluminală percutană, altoire de by-pass coronarian. Regimul de dozare
Medicamentul se administrează pe cale orală, indiferent de aportul alimentar (adică înainte, în timpul sau după mese). Comprimatele trebuie luate cu o cantitate suficientă (1/2 pahar) de apă. Aportul de alimente nu afectează semnificativ absorbția ramiprilului. Nu mestecați sau zdrobiți comprimatele înainte de a lua.
Dacă trebuie să luați ramipril în doză de 1,25 mg, ar trebui să utilizați un medicament de la un alt producător.
Tratamentul cu Ramilong este de obicei pe termen lung, durata tratamentului în fiecare caz este determinată de medic.
Doza este selectată în funcție de efectul terapeutic și de tolerabilitatea medicamentului.
Este posibilă o scădere excesivă a tensiunii arteriale la începutul tratamentului medicamentos, în special la pacienții cu conținut scăzut de sare și lichide în organism (de exemplu, vărsături, diaree, tratament diuretic), insuficiență cardiacă (în special după infarct miocardic acut) sau severă hipertensiune.
Deficitul de săruri și lichide din organism trebuie corectat înainte de a începe tratamentul cu medicamentul. Diureticele trebuie limitate preliminar sau anulate cel târziu în 2-3 zile.
În caz de hipertensiune arterială malignă și în cazul insuficienței cardiace, în special după infarctul miocardic acut, tratamentul medicamentos trebuie început în condiții staționare.
Pentru hipertensiune, doza inițială este de obicei 2,5 mg ramipril dimineața. Această doză este, de asemenea, o doză de întreținere. Dacă, la o astfel de doză, tensiunea arterială nu se normalizează timp de 3 săptămâni sau mai mult, atunci doza poate fi crescută la 5 mg / zi. Doza maximă este de 10 mg / zi.
Dacă, la o doză de 5 mg / zi, efectul hipotensiv este insuficient, ar trebui luată în considerare posibilitatea utilizării suplimentare, de exemplu, diuretice sau blocante ale canalelor de calciu. Datorită acestui fapt, efectul hipotensiv al ramiprilului poate fi crescut.
În caz de insuficiență cardiacă ușoară până la moderată (clasele funcționale NYHA II și III) după infarct miocardic acut (2-9 zile), doza de ramipril poate fi ajustată numai în condiții staționare la pacienții cu hemodinamică stabilă.
Pacienții tratați concomitent cu antihipertensivi sunt monitorizați foarte atent pentru a evita scăderea tensiunii arteriale. De obicei, doza inițială este de 2,5 mg (dimineața și seara), doza zilnică este de 5 mg.
Doza poate fi crescută în funcție de starea pacientului. Poate fi dublat la fiecare 1-2 zile până la doza maximă zilnică - 5 mg de ramipril dimineața și seara, adică doza zilnică este de 10 mg.
După infarctul miocardic acut, pacienții cu insuficiență cardiacă ar trebui să înceapă să ia doza zilnică prescrisă, împărțind-o în 2 doze (dimineața și seara). În alte cazuri, întreaga doză zilnică poate fi administrată odată, dimineața. În infarctul miocardic acut, complicat de dezvoltarea insuficienței cardiace, tratamentul medicamentos trebuie început nu mai devreme de a doua zi după infarct, dar nu mai târziu de a 10-a zi. Se recomandă administrarea medicamentului timp de cel puțin 15 luni.
Pentru nefropatia diabetică și non-diabetică, doza inițială este de 1,25 mg dimineața. Doza de întreținere este de obicei 2,5 mg / zi. Doza maximă este de 5 mg / zi.
Pentru a reduce riscul de a dezvolta infarct miocardic, accident vascular cerebral sau deces din cauza bolilor cardiovasculare la pacienții cu risc cardiovascular crescut, doza inițială recomandată este de 2,5 mg (1/2 tab. 5 mg) 1 dată pe zi. În funcție de toleranță, doza este crescută treptat. După o săptămână, se recomandă dublarea dozei și, după alte 3 săptămâni, aducerea la doza obișnuită de întreținere de 10 mg.
La pacienții cu insuficiență renală, doza zilnică de ramipril este prescrisă ținând cont de QC.
Cu CC> 60 ml / min, nu este necesară ajustarea dozei inițiale (2,5 mg pe zi), doza maximă zilnică este de 10 mg. Cu un CC de 30-60 ml / min, nu este necesar să se ajusteze doza inițială (2,5 mg pe zi), doza maximă zilnică este de 5 mg. Cu un CC de 10-30 ml / min, doza inițială este de 1,25 mg pe zi, doza zilnică maximă este de 5 mg.
La pacienții cu hipertensiune arterială supusă hemodializei:
ramiprilul este slab dializat;
doza inițială este de 1,25 mg pe zi, doza zilnică maximă este de 5 mg;
medicamentul trebuie luat la câteva ore după procedura de hemodializă.
La pacienții cu insuficiență hepatică, tratamentul se efectuează cu prudență extremă și numai sub supraveghere medicală. Doza zilnică maximă admisibilă în astfel de cazuri este de 2,5 mg de ramipril.
La pacienții vârstnici, medicamentul trebuie utilizat la o doză inițială mai mică. Doza trebuie crescută mai lent, din cauza riscului crescut de reacții adverse, în special la pacienții debilitați. Doza zilnică inițială recomandată este de 1,25 mg ramipril. Contraindicații pentru utilizare
hipersensibilitate la ramipril, la alți inhibitori ai ECA și la alte componente ale medicamentului;
antecedente de angioedem (risc de dezvoltare rapidă a angioedemului, inclusiv în timpul tratamentului cu inhibitori ai ECA);
insuficiență renală severă (CC <20 ml / min cu o suprafață corporală de 1,73 m 2 );
hemodializă;
stenoza arterială renală semnificativă hemodinamic (rinichi bilateral sau solitar);
hipotensiune arterială (tensiune arterială sistolică mai mică de 90 mm Hg) sau afecțiuni cu parametri hemodinamici instabili;
stenoza semnificativă hemodinamic a valvei aortice sau mitrale sau cardiomiopatia obstructivă hipertrofică;
hiperaldosteronism primar;
nefropatia, care este tratată cu corticosteroizi, AINS, imunomodulatori și / sau medicamente citotoxice;
insuficiență cardiacă cronică în stadiul decompensării (experiența utilizării clinice este insuficientă);
sarcina;
perioada de lactație (alăptare);
vârsta de până la 18 ani (eficacitatea și siguranța nu au fost stabilite);
asociere cu medicamente care conțin aliskiren la pacienții cu diabet zaharat de tip 1 sau 2 sau cu insuficiență renală moderată până la severă (GFR <60 ml / min / 1,73 m 2 ).
-3%
52.43 MDL
54.05 MDL
Lokren 20 mg, 84 comprimate filmate
1. Ce este Lokren şi pentru ce se utilizează
Acest medicament este un beta-blocant. El diminuează anumite acţiuni ale sistemului nervos simpatic,
implicate în reglarea activităţii cardiovasculare.
Acest medicament este recomandat în tratamentul hipertensiunii arteriale şi în tratamentul preventiv al
crizelor de angină pectorală (manifestată prin senzaţii dureroase de constricţie toracică) care apar la efort.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţiLokren
Nu luaţi Lokren:
- dacă sunteţi alergic la clorhidrat de betaxolol
-aveţi forme severe de astm
-aveţi insuficienţă cardiacă
-aveţi colaps cardiac
-aveţi tulburări de ritm cardiac
-aveţi angină Prinzm (o variantă specifică a anginei pectorale)
-aveţi disfuncţie sinoatrială (inclusiv bloc sinoatrial) - o afecţiune cardiacă care determină un ritm
anormal al bătăilor inimii
-aveţi bradicardie (frecvenţa bătăilor cardiace sub 45-50 de bătăi pe minut)
-aveţi o formă severă a sindromului Raynaud şi tulburări severe ale circulaţiei arteriale periferice
-aveţi feocromocitom (o afecţiune a glandei suprarenale) pentru care nu urmaţi tratament
-aveţi tensiune arterială scăzută
Copii şi adolescenţi
Lokren nu este recomandat pentru utilizare la copii şi adolescenţi.
Sportivi
Dacă sunteţi sportiv/sportivă, trebuie să ştiţi că acest medicament conţine o substanţă activă care poate
determina rezultate fals pozitive la testele antidoping.
Lokren împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte
medicamente.
3. Cum să luaţiLokren
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată este de 1 comprimat pe zi, administrat oral într-o singură priză.
Comprimatul Lokren se înghite întreg, nemestecat, cu puţină apă. Dacă medicul dumneavoastră v-a prescris
doze mai mici, comprimatele pot fi divizate în doze egale.
Pacienţi cu insuficienţă renală
Medicul dumneavoastră vă va ajusta doza în funcţie de gradul insuficienţei renale.
Insuficienţă hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică nu este necesară ajustarea dozelor; cu toate acestea, se recomandă
supraveghere clinică la începutul tratamentului.
Vârstnici
În cazul în care sunteţi vârstnic, medicul dumneavoastră va lua măsurile necesare la începerea tratamentului
cu Lokren.
Dacă luaţi mai mult Lokren decât trebuie
Dacă luaţi mai mult Lokren decât trebuie, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau mergeţi imediat la
departamentul de urgenţă al celui mai apropiat spital. Luaţi ambalajul medicamentului cu dumneavoastră,
pentru ca medicul să ştie ce aţi luat.
În caz de supradozaj, cele mai frecvente reacţii adverse sunt: scăderea frecvenţei bătăilor inimii (bradicardia),
tensiunea arterială scăzută, insuficienţa cardiacă, bronhospasmul şi hipoglicemia (valori scăzute ale zahărului
în sânge). Nu există un antidot specific.
În caz de bradicardie sau de scădere excesivă a tensiunii arteriale, trebuie administrate:
-atropină 1-2 mg intravenos
-glucagon 1 mg (repetat la nevoie)
-dacă este necesar, ulterior se administrează izoprenalină în doză de 25micrograme, injectată lent sau
dobutamină în doză de 2,5 - 10 micrograme/kg şi minut.
În caz de decompensare cardiacă la nou-născuţii ai căror mame au primit tratament cu beta-blocante:
5
-glucagon 0,3 mg/kg,
-spitalizare într-o unitate de terapie intensivă,
-izoprenalină şi dobutamină: tratamentul prelungit şi, în general, dozele crescute necesită supraveghere
specializată.
Dacă uitaţi să luaţi Lokren
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să luaţi Lokren
Nu întrerupeţi NICIODATĂ BRUSC tratamentul.
Oprirea tratamentului sau reducerea dozelor se va face numai sub supraveghere medicală.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră
sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Frecvente:
- oboseală, insomnie
- ameţeli, dureri de cap
- frecvenţă scăzută a bătăilor inimii, posibil severă
- extremităţi reci
- dureri de stomac, diaree, greaţă şi vărsături
- impotenţă.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
1. Ce este Lokren şi pentru ce se utilizează
Acest medicament este un beta-blocant. El diminuează anumite acţiuni ale sistemului nervos simpatic,
implicate în reglarea activităţii cardiovasculare.
Acest medicament este recomandat în tratamentul hipertensiunii arteriale şi în tratamentul preventiv al
crizelor de angină pectorală (manifestată prin senzaţii dureroase de constricţie toracică) care apar la efort.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţiLokren
Nu luaţi Lokren:
- dacă sunteţi alergic la clorhidrat de betaxolol
-aveţi forme severe de astm
-aveţi insuficienţă cardiacă
-aveţi colaps cardiac
-aveţi tulburări de ritm cardiac
-aveţi angină Prinzm (o variantă specifică a anginei pectorale)
-aveţi disfuncţie sinoatrială (inclusiv bloc sinoatrial) - o afecţiune cardiacă care determină un ritm
anormal al bătăilor inimii
-aveţi bradicardie (frecvenţa bătăilor cardiace sub 45-50 de bătăi pe minut)
-aveţi o formă severă a sindromului Raynaud şi tulburări severe ale circulaţiei arteriale periferice
-aveţi feocromocitom (o afecţiune a glandei suprarenale) pentru care nu urmaţi tratament
-aveţi tensiune arterială scăzută
Copii şi adolescenţi
Lokren nu este recomandat pentru utilizare la copii şi adolescenţi.
Sportivi
Dacă sunteţi sportiv/sportivă, trebuie să ştiţi că acest medicament conţine o substanţă activă care poate
determina rezultate fals pozitive la testele antidoping.
Lokren împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte
medicamente.
3. Cum să luaţiLokren
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată este de 1 comprimat pe zi, administrat oral într-o singură priză.
Comprimatul Lokren se înghite întreg, nemestecat, cu puţină apă. Dacă medicul dumneavoastră v-a prescris
doze mai mici, comprimatele pot fi divizate în doze egale.
Pacienţi cu insuficienţă renală
Medicul dumneavoastră vă va ajusta doza în funcţie de gradul insuficienţei renale.
Insuficienţă hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică nu este necesară ajustarea dozelor; cu toate acestea, se recomandă
supraveghere clinică la începutul tratamentului.
Vârstnici
În cazul în care sunteţi vârstnic, medicul dumneavoastră va lua măsurile necesare la începerea tratamentului
cu Lokren.
Dacă luaţi mai mult Lokren decât trebuie
Dacă luaţi mai mult Lokren decât trebuie, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau mergeţi imediat la
departamentul de urgenţă al celui mai apropiat spital. Luaţi ambalajul medicamentului cu dumneavoastră,
pentru ca medicul să ştie ce aţi luat.
În caz de supradozaj, cele mai frecvente reacţii adverse sunt: scăderea frecvenţei bătăilor inimii (bradicardia),
tensiunea arterială scăzută, insuficienţa cardiacă, bronhospasmul şi hipoglicemia (valori scăzute ale zahărului
în sânge). Nu există un antidot specific.
În caz de bradicardie sau de scădere excesivă a tensiunii arteriale, trebuie administrate:
-atropină 1-2 mg intravenos
-glucagon 1 mg (repetat la nevoie)
-dacă este necesar, ulterior se administrează izoprenalină în doză de 25micrograme, injectată lent sau
dobutamină în doză de 2,5 - 10 micrograme/kg şi minut.
În caz de decompensare cardiacă la nou-născuţii ai căror mame au primit tratament cu beta-blocante:
5
-glucagon 0,3 mg/kg,
-spitalizare într-o unitate de terapie intensivă,
-izoprenalină şi dobutamină: tratamentul prelungit şi, în general, dozele crescute necesită supraveghere
specializată.
Dacă uitaţi să luaţi Lokren
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să luaţi Lokren
Nu întrerupeţi NICIODATĂ BRUSC tratamentul.
Oprirea tratamentului sau reducerea dozelor se va face numai sub supraveghere medicală.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră
sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Frecvente:
- oboseală, insomnie
- ameţeli, dureri de cap
- frecvenţă scăzută a bătăilor inimii, posibil severă
- extremităţi reci
- dureri de stomac, diaree, greaţă şi vărsături
- impotenţă.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
-3%
414.38 MDL
427.20 MDL
Rețetă medicală
Ce este Bisogamma şi pentru ce se utilizează
Substanţa activă din componenţa Bisogamma este bisoprololul fumarat.
Acesta aparţine unui grup de medicamente numite beta-blocante.
Aceste medicamente acţionează prin modificarea felului în care organismul dumneavoastră răspunde la unele
impulsuri nervoase, mai ales la nivelul inimii.
Ca rezultat, bisoprololul scade frecvenţa bătăilor inimii dumneavoastră şi prin aceasta creşte eficacitatea
pompării sângelui de către inima dumneavoastră. În acelaşi timp este scăzut necesarul de sânge şi oxigen al
inimii.
Bisogamma este utilizat pentru a trata:
- tensiunea arterială mare (hipertensiunea arterială)
- angina pectorală. Cum să utilizaţi Bisogamma
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Tratamentul cu Bisogamma necesită monitorizare regulată de către medicul dumneavoastră. Aceasta este
necesară în special la începutul tratamentului, în perioada creşterii dozei şi la întreruperea tratamentului.
Doze
Dacă medicul dumneavoastră nu v-a spus altfel, doza recomandată este de 5 mg bisoprolol fumarat (un
comprimat filmat Bisogamma 5 mg sau ½ comprimat filmat Bisogamma 10 mg), o dată pe zi.
Dacă este necesar, doza poate fi crescută la 10 mg bisoprolol fumarat (2 comprimate filmate Bisogamma 5
mg sau un comprimat filmat Bisogamma 10 mg), o dată pe zi.
Doza maximă recomandată este de 20 mg bisoprolol (4 comprimate filmate Bisogamma 5 mg sau 2
comprimate filmate Bisogamma 10 mg), o dată pe zi.
Durata tratamentului
Tratamentul cu bisoprolol este, în general, de lungă durată și depinde de tipul și severitatea bolii. Doza nu
trebuie modificată dacă medicul dumneavoastră nu vă spune să o faceți. Tratamentul cu Bisogamma nu
trebuie întrerupt sau încheiat prematur până când medicul dumneavoastră nu decide asta.
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Pentru prevenirea reacţiilor adverse severe, adresaţi-vă imediat unui medic dacă o reacţie adversă este severă,
a apărut brusc sau se agravează rapid.
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane)
- oboseală, slăbiciune, ameţeli, durere de cap (apar mai ales la începutul tratamentului. Ele sunt, de obicei,
uşoare şi dispar în decurs de 1-2 săptămâni).
- senzaţie de răceală sau amorţeli ale mâinilor sau picioarelor
- tensiune arterială mică
- probleme intestinale, cum sunt greaţă, vărsături, diaree sau constipaţie. Tulburări de metabolism şi nutriţie.
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane)
- depresie, tulburări ale somnului
- scăderea pulsului (bradicardie), tulburări ale conducerii atrio-ventriculare, agravarea insuficienţei cardiace
preexistente, cu acumularea de fluide în picioare (edem periferic) și/sau probleme ale respirației în timpul
exercițiilor fizice (dispnee)
- agravarea simptomelor la pacienții cu tulburări ale circulației periferice, inclusiv la cei cu angiospasm în
degetele mâinilor și picioarelor (sindrom Reynaud)
- ameţeli la ridicarea în picioare
- probleme ale respiraţiei la pacienţii cu astm bronşic sau boală pulmonară obstructivă cronică
- slăbiciune musculară, crampe musculare
- senzație de slăbiciune.
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane)
- probleme cu auzul
- secreţii nazale crescute, de natură alergică
- scăderea lăcrimării (uscăciunea ochilor)
- inflamarea ficatului, care poate determina îngălbenirea pielii sau a albului ochilor
- rezultate modificate ale anumitor teste ale funcţiei ficatului sau ale nivelului lipidelor din sânge
- reacţii alergice, cum sunt mâncărimi, înroşirea pielii, erupţii trecătoare pe piele
- afectarea erecţiei
- coşmaruri, halucinaţii
- leşin.
Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane)
- iritaţie sau înroşire a ochilor (conjunctivită)
- căderea părului
- apariţia sau agravarea erupţiei cu cruste de pe piele (psoriasis); erupţie trecătoare, asemănătoare
psoriazisului.
Substanţa activă din componenţa Bisogamma este bisoprololul fumarat.
Acesta aparţine unui grup de medicamente numite beta-blocante.
Aceste medicamente acţionează prin modificarea felului în care organismul dumneavoastră răspunde la unele
impulsuri nervoase, mai ales la nivelul inimii.
Ca rezultat, bisoprololul scade frecvenţa bătăilor inimii dumneavoastră şi prin aceasta creşte eficacitatea
pompării sângelui de către inima dumneavoastră. În acelaşi timp este scăzut necesarul de sânge şi oxigen al
inimii.
Bisogamma este utilizat pentru a trata:
- tensiunea arterială mare (hipertensiunea arterială)
- angina pectorală. Cum să utilizaţi Bisogamma
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Tratamentul cu Bisogamma necesită monitorizare regulată de către medicul dumneavoastră. Aceasta este
necesară în special la începutul tratamentului, în perioada creşterii dozei şi la întreruperea tratamentului.
Doze
Dacă medicul dumneavoastră nu v-a spus altfel, doza recomandată este de 5 mg bisoprolol fumarat (un
comprimat filmat Bisogamma 5 mg sau ½ comprimat filmat Bisogamma 10 mg), o dată pe zi.
Dacă este necesar, doza poate fi crescută la 10 mg bisoprolol fumarat (2 comprimate filmate Bisogamma 5
mg sau un comprimat filmat Bisogamma 10 mg), o dată pe zi.
Doza maximă recomandată este de 20 mg bisoprolol (4 comprimate filmate Bisogamma 5 mg sau 2
comprimate filmate Bisogamma 10 mg), o dată pe zi.
Durata tratamentului
Tratamentul cu bisoprolol este, în general, de lungă durată și depinde de tipul și severitatea bolii. Doza nu
trebuie modificată dacă medicul dumneavoastră nu vă spune să o faceți. Tratamentul cu Bisogamma nu
trebuie întrerupt sau încheiat prematur până când medicul dumneavoastră nu decide asta.
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Pentru prevenirea reacţiilor adverse severe, adresaţi-vă imediat unui medic dacă o reacţie adversă este severă,
a apărut brusc sau se agravează rapid.
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane)
- oboseală, slăbiciune, ameţeli, durere de cap (apar mai ales la începutul tratamentului. Ele sunt, de obicei,
uşoare şi dispar în decurs de 1-2 săptămâni).
- senzaţie de răceală sau amorţeli ale mâinilor sau picioarelor
- tensiune arterială mică
- probleme intestinale, cum sunt greaţă, vărsături, diaree sau constipaţie. Tulburări de metabolism şi nutriţie.
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane)
- depresie, tulburări ale somnului
- scăderea pulsului (bradicardie), tulburări ale conducerii atrio-ventriculare, agravarea insuficienţei cardiace
preexistente, cu acumularea de fluide în picioare (edem periferic) și/sau probleme ale respirației în timpul
exercițiilor fizice (dispnee)
- agravarea simptomelor la pacienții cu tulburări ale circulației periferice, inclusiv la cei cu angiospasm în
degetele mâinilor și picioarelor (sindrom Reynaud)
- ameţeli la ridicarea în picioare
- probleme ale respiraţiei la pacienţii cu astm bronşic sau boală pulmonară obstructivă cronică
- slăbiciune musculară, crampe musculare
- senzație de slăbiciune.
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane)
- probleme cu auzul
- secreţii nazale crescute, de natură alergică
- scăderea lăcrimării (uscăciunea ochilor)
- inflamarea ficatului, care poate determina îngălbenirea pielii sau a albului ochilor
- rezultate modificate ale anumitor teste ale funcţiei ficatului sau ale nivelului lipidelor din sânge
- reacţii alergice, cum sunt mâncărimi, înroşirea pielii, erupţii trecătoare pe piele
- afectarea erecţiei
- coşmaruri, halucinaţii
- leşin.
Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane)
- iritaţie sau înroşire a ochilor (conjunctivită)
- căderea părului
- apariţia sau agravarea erupţiei cu cruste de pe piele (psoriasis); erupţie trecătoare, asemănătoare
psoriazisului.
-3%
32.16 MDL
33.15 MDL
Acțiune farmacologică
Antiaritmic; vasodilatatoare; hipotensiv;
dilatarea coronariană; metabolic; cerebrovasodilatatoare
Indicații de utilizare
Tahicardie paroxistica supraventriculară (ameliorarea paroxismului). Anterior, medicamentul era utilizat pentru următoarele indicații (în prezent, din cauza eficacității scăzute, sunt excluse următoarele indicații): distrofie și atrofie musculară, poliomielita, scleroză multiplă, insuficiență coronariană, cardiomiodistrofie postinfarct, insuficiență cardiovasculară acută și cronică, boli obliterante. ale arterelor - șchiopătură „intermitentă”, boala Raynaud, tromboangeita obliterantă (boala Buerger), degenerare pigmentară ereditară a retinei, slăbiciune a activității muncii.
Dozaj si administrare
În / m, în / în sau în / a. În primele zile de tratament - în / m, 10 mg (1 ml de soluție 1%) 1 dată pe zi, apoi în aceeași doză de 2 ori pe zi sau 20 mg de 1 dată pe zi. Cursul tratamentului - 30-40 de injecții, curs repetat - după 1-2 luni. Pentru ameliorarea aritmiilor supraventriculare - în / in, 10-20 mg, timp de 5-6 secunde (efectul apare după 30-40 de secunde), dacă este necesar, administrarea repetată este posibilă după 2-3 minute.
Contraindicații
Hipersensibilitate, infarct miocardic acut, hipotensiune arterială, boli inflamatorii ale plămânilor.
Instrucțiuni speciale
Este imposibil să se introducă în doze mari concomitent cu glicozide cardiace.
Antiaritmic; vasodilatatoare; hipotensiv;
dilatarea coronariană; metabolic; cerebrovasodilatatoare
Indicații de utilizare
Tahicardie paroxistica supraventriculară (ameliorarea paroxismului). Anterior, medicamentul era utilizat pentru următoarele indicații (în prezent, din cauza eficacității scăzute, sunt excluse următoarele indicații): distrofie și atrofie musculară, poliomielita, scleroză multiplă, insuficiență coronariană, cardiomiodistrofie postinfarct, insuficiență cardiovasculară acută și cronică, boli obliterante. ale arterelor - șchiopătură „intermitentă”, boala Raynaud, tromboangeita obliterantă (boala Buerger), degenerare pigmentară ereditară a retinei, slăbiciune a activității muncii.
Dozaj si administrare
În / m, în / în sau în / a. În primele zile de tratament - în / m, 10 mg (1 ml de soluție 1%) 1 dată pe zi, apoi în aceeași doză de 2 ori pe zi sau 20 mg de 1 dată pe zi. Cursul tratamentului - 30-40 de injecții, curs repetat - după 1-2 luni. Pentru ameliorarea aritmiilor supraventriculare - în / in, 10-20 mg, timp de 5-6 secunde (efectul apare după 30-40 de secunde), dacă este necesar, administrarea repetată este posibilă după 2-3 minute.
Contraindicații
Hipersensibilitate, infarct miocardic acut, hipotensiune arterială, boli inflamatorii ale plămânilor.
Instrucțiuni speciale
Este imposibil să se introducă în doze mari concomitent cu glicozide cardiace.
-3%
27.11 MDL
27.95 MDL
Grupa farmacoterapeutica:
Nootrop Preparat polipeptidic, complex de fractii polipeptidice hidrosolubile cu masa moleculara de la 1 la 10 kDa extras din cortexul de bovina cu varsta de pana la 12 luni.
Substanta adjuvanta (stabilizator)- 12mg glicina- Actiunea farmacologica:
neuroprotector- preparatul Cortexin stimuleaza procesele reparative in creier, procesele de remielinizare in SN periferic- reduce edemul citotoxic in leziunea acuta sau cronica a neuronilor- reduce toxicitatea nootropelor- contribuie la activi tatea stabila a creierului
nootrop - mentine si majoreaza functiile superioare ale creierului, creste rezistenta SNC la factorii lezanti, amelioreaza memoria, atentia si procesul de invatare, este eficient in terapia retardului psihomotor si verbal
antioxidant- scade intensitatea peroxidarii oxidative a lipidelor in celulele cortexului, activeaza mecanismele de protectie a neuronilor in conditiile oxidarii toxice,
biomodulator cu specificitate tisulara - activeaza metabolismul neuronilor in SNC si SNP, optimizeaza functiile corticale.
Specificitate tisulara, tropism catre organul tinta- influienteaza si au actiune specifica asupra celulelor, tesuturilor, organelor din care au fost obtinute. De unde rezulta lipsa efectelor adverse asupra altor organe.
Neuropeptidele nu au specificitate de specie, deoarece consecutivitatea aminoacizilor mediatorilor este identica la vertebratele superioare si la om.
Lipsa reactiilor alergice! Actiune patogenetica - actioneaza la nivelul oricarui stadiu de dezvoltare a procesului patologic, initiind mecanismele necesare celulei in momentul dat, orientate spre mentinerea viabilitatii acesteia. Efectele bioregulatorilor peptidici se manifesta numai in prezenta schimbarilor patologice.
Lipseste efectul asupra tesuturilor si organelor sanatoase.
Eficacitate inalta - datorata tropismului peptidelor exogene si includerea acestora in metabolismul celulei ca "material inrudit" Efectele apar rapid - la sfirsitul zilei a doua de la initierea tratamentului, datorita raspunsului rapid din partea sistemelor de mediatori. Actiune antioxidanta - gratie activarii fermentului glutationperoxidazei si superoxiddismutazei s. a. are loc inhibitia peroxidarii oxidative a lipidelor.
Regenerarea tesuturilor - majorarea numarului de conexiuni interneuronale in SN conform cantitatii programate genetic.
Normalizarea metabolismului celule i- sinteza proteinei nucleilor celulari, optimizarea activi tatii bioelectrice a celulei.
Cortexinul are 2 nivele ale mecanismului de actiune reglator:
Nivelul celular - actiunea directa a neuropeptidelor asupra metabolismului neuronului, Nivelul central - modificarea nivelului neuromediatorilor (dopamina, serotonina, GABA), reglarea sistemelor ergice neuromediatoare.
Mecanismul de actiune in perioada acuta de lezare a tesuturilor:
reduce leziunea endoteliala,
scade agresiunea autoimuna asupra neuronilor,
restabileste integritatea BHE(barierei hematoencefalice),
mentine integritatea morfologica a neuronilor in zona de penumbra ischemica,
previne apoptoza neuronilor,
declanseaza mecanismele centrale nespecifice de sanogeneza.
Mecanismul de actiune in perioada de recuperare:
Reglarea metabolica a celulei, stimuleaza fosforilarea oxidativa in mitocondrii, sinteza proteinelor intracelulare, restabilirea legaturilor intercelulare,
Lansarea mecanismelor de reparatie si regenerare sub actiunea sistemelor serotoninergice,
Actiunea neurotrofica- majorarea cantitatii de dendrite si elemente gliale, sporirea numarului legaturilor functionale dintre celule.
Preparatul Cortexin nu are efect excitator, gratie echilibrului natural dintre neuromediatorii excitatori (glutamat, glutamina, acid glutamic, aspartat) si neuromediatorii inhibitori (glicina, taurina, serina, fagmentele GABA).
Se poate combina cu orice preparat, din toate grupele farmacologice.
INDICATII
Tulburari ale circulatiei cerebrale (acute, cronice)-Neuroinfectii (bacteriene, virale) si consecintele acestora-Stari critice ale nou-nascutului cu afectarea perinatala a SNC-Encefalopatii de diversa geneza-Neuroze motorii (ticuri)-Astenie-Epilepsia-TCC (trauma cranio- cerebrala) si consecintele acestora-PCI (paralezia cerebrala infantila)-Tulburari de memorie si mnestice-Diminuarea capacitatii de invatare-Dereglari de dezvoltare psihomotorie si a vorbirii-Encefalita acuta si cronica, encefalomielita-Migrena-Dementa vasculara-Neuropatii-Neurite-Sindrom climacteric- Eficienta tratamentului este direct proportionala cu precocitatea lui
CONTRAINDICATII:
nu sunt stabilite, dar se va considera posibilitatea hipersensibilitatii individuale la componentele preparatului sau la solventi (novocain, procain), graviditatea.
Reactii adverse:
n-au fost stabilite la administrarea preparatului conform indicatiilor si in dozele recomandate.
Mod de administrare:
si doze: Copiilor cu masa corpului mai mica de 20 kg - in doza de 0,5mg/kg- Copiilor cu masa ≥ 20 kg li se administreaza 10 mg zilnic, 5-10 zile.
Continutul flaconului se dizolva in 1-2 ml ser fiziologic sau apa pentru injectii, sau novocain (procain) 0,5%.
La necesitate cura se repeta la 1- 3- 6 luni.
Avantaje:
Sigur - n-are contraindicatii si efecte adverse.
Lipsa limitelor de virsta- se administreaza din primele zile de viata si pina la adinci batrinete.
Farmacoeconom - cura de tratament este scurta, efectul apare din primele zile de administrare.
Specificitate tisulara- actioneaza numai asupra tesuturilor lezate.
Nu provoaca excitabilitate- spre deosebire de alte nootrope (se poate administra seara). Este indicat in epilepsie.
Comod - se administreaza i/m, este compatibil cu preparatele tuturor grupurilor farmacologice, se poate administra la domiciliu, nu are efecte adverse.
Nootrop Preparat polipeptidic, complex de fractii polipeptidice hidrosolubile cu masa moleculara de la 1 la 10 kDa extras din cortexul de bovina cu varsta de pana la 12 luni.
Substanta adjuvanta (stabilizator)- 12mg glicina- Actiunea farmacologica:
neuroprotector- preparatul Cortexin stimuleaza procesele reparative in creier, procesele de remielinizare in SN periferic- reduce edemul citotoxic in leziunea acuta sau cronica a neuronilor- reduce toxicitatea nootropelor- contribuie la activi tatea stabila a creierului
nootrop - mentine si majoreaza functiile superioare ale creierului, creste rezistenta SNC la factorii lezanti, amelioreaza memoria, atentia si procesul de invatare, este eficient in terapia retardului psihomotor si verbal
antioxidant- scade intensitatea peroxidarii oxidative a lipidelor in celulele cortexului, activeaza mecanismele de protectie a neuronilor in conditiile oxidarii toxice,
biomodulator cu specificitate tisulara - activeaza metabolismul neuronilor in SNC si SNP, optimizeaza functiile corticale.
Specificitate tisulara, tropism catre organul tinta- influienteaza si au actiune specifica asupra celulelor, tesuturilor, organelor din care au fost obtinute. De unde rezulta lipsa efectelor adverse asupra altor organe.
Neuropeptidele nu au specificitate de specie, deoarece consecutivitatea aminoacizilor mediatorilor este identica la vertebratele superioare si la om.
Lipsa reactiilor alergice! Actiune patogenetica - actioneaza la nivelul oricarui stadiu de dezvoltare a procesului patologic, initiind mecanismele necesare celulei in momentul dat, orientate spre mentinerea viabilitatii acesteia. Efectele bioregulatorilor peptidici se manifesta numai in prezenta schimbarilor patologice.
Lipseste efectul asupra tesuturilor si organelor sanatoase.
Eficacitate inalta - datorata tropismului peptidelor exogene si includerea acestora in metabolismul celulei ca "material inrudit" Efectele apar rapid - la sfirsitul zilei a doua de la initierea tratamentului, datorita raspunsului rapid din partea sistemelor de mediatori. Actiune antioxidanta - gratie activarii fermentului glutationperoxidazei si superoxiddismutazei s. a. are loc inhibitia peroxidarii oxidative a lipidelor.
Regenerarea tesuturilor - majorarea numarului de conexiuni interneuronale in SN conform cantitatii programate genetic.
Normalizarea metabolismului celule i- sinteza proteinei nucleilor celulari, optimizarea activi tatii bioelectrice a celulei.
Cortexinul are 2 nivele ale mecanismului de actiune reglator:
Nivelul celular - actiunea directa a neuropeptidelor asupra metabolismului neuronului, Nivelul central - modificarea nivelului neuromediatorilor (dopamina, serotonina, GABA), reglarea sistemelor ergice neuromediatoare.
Mecanismul de actiune in perioada acuta de lezare a tesuturilor:
reduce leziunea endoteliala,
scade agresiunea autoimuna asupra neuronilor,
restabileste integritatea BHE(barierei hematoencefalice),
mentine integritatea morfologica a neuronilor in zona de penumbra ischemica,
previne apoptoza neuronilor,
declanseaza mecanismele centrale nespecifice de sanogeneza.
Mecanismul de actiune in perioada de recuperare:
Reglarea metabolica a celulei, stimuleaza fosforilarea oxidativa in mitocondrii, sinteza proteinelor intracelulare, restabilirea legaturilor intercelulare,
Lansarea mecanismelor de reparatie si regenerare sub actiunea sistemelor serotoninergice,
Actiunea neurotrofica- majorarea cantitatii de dendrite si elemente gliale, sporirea numarului legaturilor functionale dintre celule.
Preparatul Cortexin nu are efect excitator, gratie echilibrului natural dintre neuromediatorii excitatori (glutamat, glutamina, acid glutamic, aspartat) si neuromediatorii inhibitori (glicina, taurina, serina, fagmentele GABA).
Se poate combina cu orice preparat, din toate grupele farmacologice.
INDICATII
Tulburari ale circulatiei cerebrale (acute, cronice)-Neuroinfectii (bacteriene, virale) si consecintele acestora-Stari critice ale nou-nascutului cu afectarea perinatala a SNC-Encefalopatii de diversa geneza-Neuroze motorii (ticuri)-Astenie-Epilepsia-TCC (trauma cranio- cerebrala) si consecintele acestora-PCI (paralezia cerebrala infantila)-Tulburari de memorie si mnestice-Diminuarea capacitatii de invatare-Dereglari de dezvoltare psihomotorie si a vorbirii-Encefalita acuta si cronica, encefalomielita-Migrena-Dementa vasculara-Neuropatii-Neurite-Sindrom climacteric- Eficienta tratamentului este direct proportionala cu precocitatea lui
CONTRAINDICATII:
nu sunt stabilite, dar se va considera posibilitatea hipersensibilitatii individuale la componentele preparatului sau la solventi (novocain, procain), graviditatea.
Reactii adverse:
n-au fost stabilite la administrarea preparatului conform indicatiilor si in dozele recomandate.
Mod de administrare:
si doze: Copiilor cu masa corpului mai mica de 20 kg - in doza de 0,5mg/kg- Copiilor cu masa ≥ 20 kg li se administreaza 10 mg zilnic, 5-10 zile.
Continutul flaconului se dizolva in 1-2 ml ser fiziologic sau apa pentru injectii, sau novocain (procain) 0,5%.
La necesitate cura se repeta la 1- 3- 6 luni.
Avantaje:
Sigur - n-are contraindicatii si efecte adverse.
Lipsa limitelor de virsta- se administreaza din primele zile de viata si pina la adinci batrinete.
Farmacoeconom - cura de tratament este scurta, efectul apare din primele zile de administrare.
Specificitate tisulara- actioneaza numai asupra tesuturilor lezate.
Nu provoaca excitabilitate- spre deosebire de alte nootrope (se poate administra seara). Este indicat in epilepsie.
Comod - se administreaza i/m, este compatibil cu preparatele tuturor grupurilor farmacologice, se poate administra la domiciliu, nu are efecte adverse.
-3%
219.27 MDL
226.05 MDL
Indicaţii terapeutice
Betahistina este indicată pentru tratamentul simptomelor sindromului Menière care
pot include vertij (adeseori asociat cu greaţă şi/sau vărsături), tinitus şi pierderea
auzului.Doze şi mod de administrare
Doza zilnică uzuală este 24 - 48 mg diclorhidrat de betahistină, fracţionată în 2 -3
doze egale.
Comprimatele trebuie înghiţite fără să fie mestecate, cu o cantitate suficientă de lichid
in timpul mesei sau după masă.
Durata tratamentului depinde de caracteristicile şi evoluţia bolii. În mod obişnuit,
tratamentul este unul de lungă durată.
Vertimed nu este recomandat pentru utilizare la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18
ani datorită insuficienţei datelor privind siguranţa şi eficacitatea.
Contraindicaţii
Vertimed este contraindicat în cazurile de:
• hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi,
• feocromocitom. https://bit.ly/3eeSJJu
Betahistina este indicată pentru tratamentul simptomelor sindromului Menière care
pot include vertij (adeseori asociat cu greaţă şi/sau vărsături), tinitus şi pierderea
auzului.Doze şi mod de administrare
Doza zilnică uzuală este 24 - 48 mg diclorhidrat de betahistină, fracţionată în 2 -3
doze egale.
Comprimatele trebuie înghiţite fără să fie mestecate, cu o cantitate suficientă de lichid
in timpul mesei sau după masă.
Durata tratamentului depinde de caracteristicile şi evoluţia bolii. În mod obişnuit,
tratamentul este unul de lungă durată.
Vertimed nu este recomandat pentru utilizare la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18
ani datorită insuficienţei datelor privind siguranţa şi eficacitatea.
Contraindicaţii
Vertimed este contraindicat în cazurile de:
• hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi,
• feocromocitom. https://bit.ly/3eeSJJu
-3%
94.77 MDL
97.70 MDL
Rețetă medicală
DATE CLINICE
Indicaţii terapeutice
Tratamentul simptomatic pe termen scurt al anxietăţii la adulţi, în caz de eşec al
tratamentului convenţional.
Tratamentul simptomatic al tulburărilor de comportament severe (agitaţie, automutilare, stereotipii), la copii cu vârsta peste 6 ani, în special în contextul autismului.
Doze şi mod de administrare
Doze
Întotdeauna trebuie căutată doza minimă eficace. Dacă starea clinică a pacientului
permite, tratamentul trebuie început cu doze mici, care apoi sunt crescute progresiv.
Adulţi
Doza zilnică recomandată este de 50 mg - 150 mg sulpiridă (1 - 3 capsule Eglonyl 50
mg), timp de maxim 4 săptămâni.
Copii cu vârsta peste 6 ani
Doza zilnică recomandată este de 5 - 10 mg/kg.
Vârstnici
La pacienţii vârstnici trebuie să se reducă dozele dacă există dovezi de insuficienţă
renală.
Mod de administrare
Se administrează pe cale orală.
Contraindicaţii
- hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la
pct. 6.1;
- tumori prolactino-dependente (de exemplu, prolactinom şi cancer de sân);
- feocromocitom diagnosticat sau suspectat;
- porfirie acută;
- în asociere cu:
levodopa sau medicamente antiparkinsoniene (inclusiv ropinirol) (vezi pct. 4.5)
sultopridă
agonişti dopaminergici (amantadină, apomorfină, bromocriptină, cabergolină,
entacaponă, lisuridă, pergolidă, piribedil, pramipexol, quinagolidă), cu excepţia
pacienţilor cu boala Parkinson (vezi pct. 4.4, 4.5)
- copii cu vârsta sub 6 ani. https://bit.ly/3xGl3w8
Indicaţii terapeutice
Tratamentul simptomatic pe termen scurt al anxietăţii la adulţi, în caz de eşec al
tratamentului convenţional.
Tratamentul simptomatic al tulburărilor de comportament severe (agitaţie, automutilare, stereotipii), la copii cu vârsta peste 6 ani, în special în contextul autismului.
Doze şi mod de administrare
Doze
Întotdeauna trebuie căutată doza minimă eficace. Dacă starea clinică a pacientului
permite, tratamentul trebuie început cu doze mici, care apoi sunt crescute progresiv.
Adulţi
Doza zilnică recomandată este de 50 mg - 150 mg sulpiridă (1 - 3 capsule Eglonyl 50
mg), timp de maxim 4 săptămâni.
Copii cu vârsta peste 6 ani
Doza zilnică recomandată este de 5 - 10 mg/kg.
Vârstnici
La pacienţii vârstnici trebuie să se reducă dozele dacă există dovezi de insuficienţă
renală.
Mod de administrare
Se administrează pe cale orală.
Contraindicaţii
- hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la
pct. 6.1;
- tumori prolactino-dependente (de exemplu, prolactinom şi cancer de sân);
- feocromocitom diagnosticat sau suspectat;
- porfirie acută;
- în asociere cu:
levodopa sau medicamente antiparkinsoniene (inclusiv ropinirol) (vezi pct. 4.5)
sultopridă
agonişti dopaminergici (amantadină, apomorfină, bromocriptină, cabergolină,
entacaponă, lisuridă, pergolidă, piribedil, pramipexol, quinagolidă), cu excepţia
pacienţilor cu boala Parkinson (vezi pct. 4.4, 4.5)
- copii cu vârsta sub 6 ani. https://bit.ly/3xGl3w8
-3%
60.62 MDL
62.50 MDL
Indicaţii terapeutice
Tratamentul simptomatic al anginei pectorale cronice stabile
Ivabradina este indicată pentru tratamentul simptomatic al anginei pectorale cronice stabile la adulţi
cu boală coronariană şi ritm sinusal normal și frecvență cardiacă ≥ 70 bătăi per minut (bpm).
Ivabradina este indicată:
la adulţi care au intoleranţă sau contraindicaţie la utilizarea de beta-blocante
2
în asociere cu beta-blocante la pacienţi insuficient controlaţi cu o doză optimă de betablocant.
Tratamentul insuficienţei cardiace cronice
Ivabradina este indicată în insuficienţa cardiacă cronică clasa II-IV NYHA cu disfuncţie sistolică, la
pacienţi în ritm sinusal şi a căror frecvenţă cardiacă este ≥ 75 bpm, în asociere cu tratamentul
standard incluzând beta-blocante sau atunci când tratamentul cu beta-blocante este contraindicat sau
nu este tolerat (vezi pct. 5.1).
Doze şi mod de administrare
Doze
Pentru diferitele doze, sunt disponibile comprimate filmate conţinând ivabradină 5 mg, respectiv 7,5
mg.
Tratamentul simptomatic al anginei pectorale cronice stabile
Se recomandă ca decizia de a iniția sau de a modifica tratamentul să se bazeze pe datele disponibile
provenind din măsurări în serie ale frecvenței cardiace, ECG sau monitorizarea ambulatorie timp de
24 ore.
Doza de iniţiere nu trebuie să depășească 5 mg ivabradină de două ori pe zi la pacienții cu vârsta
sub 75 ani. După trei-patru săptămâni de tratament, dacă pacientul este încă simptomatic, în cazul în
care doza inițială este bine tolerată și frecvența cardiacă în repaus se menține peste 60 bpm, doza
poate fi crescută până la următoarea doză mai mare, la pacienții la care se administrează 2,5 mg sau
5 mg de două ori pe zi.
Doza de întreținere nu trebuie să depășească 7,5 mg de două ori pe zi.
Dacă simptomele de angină pectorală nu se ameliorează în decurs de 3 luni după începerea
tratamentului, tratamentul cu ivabradină trebuie întrerupt.
În plus, dacă există doar un răspuns limitat din punct de vedere al simptomelor și nu există o
reducere relevantă clinic a frecvenței cardiace în repaus, în decurs de trei luni, trebuie luată în
considerare întreruperea tratamentului.
Dacă, în timpul tratamentului, frecvenţa cardiacă scade sub 50 bpm în repaus sau pacientul prezintă
simptome asociate bradicardiei, cum sunt: ameţeli, fatigabilitate sau hipotensiune arterială, doza
trebuie diminuată treptat, până la cea mai mică doză de 2,5 mg de două ori pe zi (o jumătate de
comprimat de 5 mg de două ori pe zi). După reducerea dozei, frecvența cardiacă trebuie
monitorizată (vezi pct. 4.4). Tratamentul trebuie întrerupt în cazul în care persistă scăderea
frecvenţei cardiace sub 50 bpm sau simptomele de bradicardie, cu toate că doza a fost redusă.
Tratamentul insuficienţei cardiace cronice
Tratamentul trebuie iniţiat numai la pacienţii cu insuficienţă cardiacă stabilă. Este recomandat ca
medicul curant să aibă experienţă în tratarea insuficienţei cardiace cronice.
De obicei, doza de iniţiere recomandată este de 5 mg ivabradină de două ori pe zi. După două
săptămâni de tratament, doza poate fi mărită la 7,5 mg ivabradină de două ori pe zi, dacă frecvenţa
cardiacă se menţine peste 60 bpm în repaus, sau diminuată la 2,5 mg ivabradină de două ori pe zi (o
jumătate de comprimat de 5 mg de două ori pe zi), dacă frecvenţa cardiacă se menţine sub 50 bpm
în repaus sau în cazul simptomelor asociate bradicardiei, cum sunt ameţeli, fatigabilitate sau
hipotensiune arterială. Dacă frecvenţa cardiacă este între 50 şi 60 bpm, trebuie păstrată doza de 5
mg de două ori pe zi.
Dacă, în timpul tratamentului, frecvenţa cardiacă scade persistent sub 50 bpm în repaus sau dacă
pacientul prezintă simptome asociate bradicardiei, doza trebuie diminuată până la următoarea doză
mai mică la pacienţii care primesc 7,5 mg de două ori pe zi sau 5 mg de două ori pe zi. Dacă
frecvenţa cardiacă creşte persistent peste 60 bpm în repaus, doza poate fi crescută până la
următoarea doză mai mare la pacienţii care primesc 2,5 mg de două ori pe zi sau 5 mg de două ori
pe zi.
3
Tratamentul trebuie întrerupt dacă frecvenţa cardiacă se menţine sub 50 bpm sau dacă persistă
simptomele de bradicardie (vezi pct. 4.4).
Mod de administrare
Comprimatele se administrează oral, de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, în timpul meselor (vezi
pct. 5.2).
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1;
Frecvenţa cardiacă în repaus mai mică de 70 bătăi/minut înaintea inițierii tratamentului;
Şoc cardiogen;
Infarct miocardic acut;
Hipotensiune arterială severă (< 90/50 mmHg);
Insuficienţă hepatică severă;
Sindromul sinusului bolnav;
Bloc sino-atrial;
Insuficienţă cardiacă acută sau instabilă;
Dependenţă de pacemaker (frecvenţă cardiacă impusă exclusiv de pacemaker);
Angină pectorală instabilă;
Bloc AV gradul 3;
Asociere cu inhibitorii puternici ai citocromului P450 3A4, cum sunt: antifungice de tip azolic
(ketoconazol, itraconazol), antibiotice macrolidice (claritromicină, eritromicină per os,
josamicină, telitromicină), inhibitori ai proteazei HIV (nelfinavir, ritonavir) şi nefazodonă
(vezi pct. 4.5 şi 5.2);
Asociere cu verapamil sau diltiazem, care sunt inhibitori moderați de CYP3A4 cu proprietăți
4
de reducere a frecvenței cardiace (vezi pct. 4.5);
Sarcină, alăptare și femei aflate la vârsta fertilă care nu utilizează măsuri contraceptive
adecvate (vezi pct. 4.6). https://bit.ly/3esq442
Tratamentul simptomatic al anginei pectorale cronice stabile
Ivabradina este indicată pentru tratamentul simptomatic al anginei pectorale cronice stabile la adulţi
cu boală coronariană şi ritm sinusal normal și frecvență cardiacă ≥ 70 bătăi per minut (bpm).
Ivabradina este indicată:
la adulţi care au intoleranţă sau contraindicaţie la utilizarea de beta-blocante
2
în asociere cu beta-blocante la pacienţi insuficient controlaţi cu o doză optimă de betablocant.
Tratamentul insuficienţei cardiace cronice
Ivabradina este indicată în insuficienţa cardiacă cronică clasa II-IV NYHA cu disfuncţie sistolică, la
pacienţi în ritm sinusal şi a căror frecvenţă cardiacă este ≥ 75 bpm, în asociere cu tratamentul
standard incluzând beta-blocante sau atunci când tratamentul cu beta-blocante este contraindicat sau
nu este tolerat (vezi pct. 5.1).
Doze şi mod de administrare
Doze
Pentru diferitele doze, sunt disponibile comprimate filmate conţinând ivabradină 5 mg, respectiv 7,5
mg.
Tratamentul simptomatic al anginei pectorale cronice stabile
Se recomandă ca decizia de a iniția sau de a modifica tratamentul să se bazeze pe datele disponibile
provenind din măsurări în serie ale frecvenței cardiace, ECG sau monitorizarea ambulatorie timp de
24 ore.
Doza de iniţiere nu trebuie să depășească 5 mg ivabradină de două ori pe zi la pacienții cu vârsta
sub 75 ani. După trei-patru săptămâni de tratament, dacă pacientul este încă simptomatic, în cazul în
care doza inițială este bine tolerată și frecvența cardiacă în repaus se menține peste 60 bpm, doza
poate fi crescută până la următoarea doză mai mare, la pacienții la care se administrează 2,5 mg sau
5 mg de două ori pe zi.
Doza de întreținere nu trebuie să depășească 7,5 mg de două ori pe zi.
Dacă simptomele de angină pectorală nu se ameliorează în decurs de 3 luni după începerea
tratamentului, tratamentul cu ivabradină trebuie întrerupt.
În plus, dacă există doar un răspuns limitat din punct de vedere al simptomelor și nu există o
reducere relevantă clinic a frecvenței cardiace în repaus, în decurs de trei luni, trebuie luată în
considerare întreruperea tratamentului.
Dacă, în timpul tratamentului, frecvenţa cardiacă scade sub 50 bpm în repaus sau pacientul prezintă
simptome asociate bradicardiei, cum sunt: ameţeli, fatigabilitate sau hipotensiune arterială, doza
trebuie diminuată treptat, până la cea mai mică doză de 2,5 mg de două ori pe zi (o jumătate de
comprimat de 5 mg de două ori pe zi). După reducerea dozei, frecvența cardiacă trebuie
monitorizată (vezi pct. 4.4). Tratamentul trebuie întrerupt în cazul în care persistă scăderea
frecvenţei cardiace sub 50 bpm sau simptomele de bradicardie, cu toate că doza a fost redusă.
Tratamentul insuficienţei cardiace cronice
Tratamentul trebuie iniţiat numai la pacienţii cu insuficienţă cardiacă stabilă. Este recomandat ca
medicul curant să aibă experienţă în tratarea insuficienţei cardiace cronice.
De obicei, doza de iniţiere recomandată este de 5 mg ivabradină de două ori pe zi. După două
săptămâni de tratament, doza poate fi mărită la 7,5 mg ivabradină de două ori pe zi, dacă frecvenţa
cardiacă se menţine peste 60 bpm în repaus, sau diminuată la 2,5 mg ivabradină de două ori pe zi (o
jumătate de comprimat de 5 mg de două ori pe zi), dacă frecvenţa cardiacă se menţine sub 50 bpm
în repaus sau în cazul simptomelor asociate bradicardiei, cum sunt ameţeli, fatigabilitate sau
hipotensiune arterială. Dacă frecvenţa cardiacă este între 50 şi 60 bpm, trebuie păstrată doza de 5
mg de două ori pe zi.
Dacă, în timpul tratamentului, frecvenţa cardiacă scade persistent sub 50 bpm în repaus sau dacă
pacientul prezintă simptome asociate bradicardiei, doza trebuie diminuată până la următoarea doză
mai mică la pacienţii care primesc 7,5 mg de două ori pe zi sau 5 mg de două ori pe zi. Dacă
frecvenţa cardiacă creşte persistent peste 60 bpm în repaus, doza poate fi crescută până la
următoarea doză mai mare la pacienţii care primesc 2,5 mg de două ori pe zi sau 5 mg de două ori
pe zi.
3
Tratamentul trebuie întrerupt dacă frecvenţa cardiacă se menţine sub 50 bpm sau dacă persistă
simptomele de bradicardie (vezi pct. 4.4).
Mod de administrare
Comprimatele se administrează oral, de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, în timpul meselor (vezi
pct. 5.2).
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1;
Frecvenţa cardiacă în repaus mai mică de 70 bătăi/minut înaintea inițierii tratamentului;
Şoc cardiogen;
Infarct miocardic acut;
Hipotensiune arterială severă (< 90/50 mmHg);
Insuficienţă hepatică severă;
Sindromul sinusului bolnav;
Bloc sino-atrial;
Insuficienţă cardiacă acută sau instabilă;
Dependenţă de pacemaker (frecvenţă cardiacă impusă exclusiv de pacemaker);
Angină pectorală instabilă;
Bloc AV gradul 3;
Asociere cu inhibitorii puternici ai citocromului P450 3A4, cum sunt: antifungice de tip azolic
(ketoconazol, itraconazol), antibiotice macrolidice (claritromicină, eritromicină per os,
josamicină, telitromicină), inhibitori ai proteazei HIV (nelfinavir, ritonavir) şi nefazodonă
(vezi pct. 4.5 şi 5.2);
Asociere cu verapamil sau diltiazem, care sunt inhibitori moderați de CYP3A4 cu proprietăți
4
de reducere a frecvenței cardiace (vezi pct. 4.5);
Sarcină, alăptare și femei aflate la vârsta fertilă care nu utilizează măsuri contraceptive
adecvate (vezi pct. 4.6). https://bit.ly/3esq442
-3%
309.33 MDL
318.90 MDL
CE ESTE Maninil® 5 ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Maninil® 5 face parte din grupul de medicamente cunoscute sub denumirea de
hipoglicemiante orale; sulfonamide, derivaţi de uree.
Maninil® 5 este un medicament folosit pentru controlul nivelului zahărului din
sânge indicat în tratamentul diabetului zaharat tip 2 insulino-independent la adulţi.
Domeniul de aplicare
Maninil® 5 este un medicament folosit pentru controlul nivelului zahărului din
sânge indicat în trata mentul diabetului zaharat tip 2 insulino-independent la adulţi,
atunci când doar regimul alimentar, exerciţiile fizice şi scăderea greutăţii corporale
nu pot menţine glicemia la valori normale.
Maninil® 5 poate fi administrat în monoterapie sau în asociere cu metformina.
CUM SĂ LUAŢI Maninil ® 5
Utilizaţi întotdeauna Maninil ® 5 exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră.
Acest medicament este destinat exclusiv adulţilor. Ca şi în cazul altor medicamente
care scad glicemia, dozele de glibenclamidă se vor adapta fiecărui pacient în parte,
în funcţie de rezultatele probelor de laborator. Medicul vă va recomanda doza
minimă eficace.
Iniţierea tratamentului:
Cura de tratament se iniţiază, de regulă, cu administrarea dozei egale cu ½-1
comprimat Maninil® 5 (ce corespunde cu 2,5-5 mg glibenclamidă) o dată pe zi.
Doza poate fi crescută treptat până la obţinerea nivelul dorit de glicemie. Doza
maximă nictemerală constituie 3 comprimate Maninil® 5 (ce corespunde cu 15 mg
glibenclamidă) pe zi.
Trecerea de la alte antidiabetice orale:
Dacă va fost schimbat tratamentul de pe alte medicamente antidiabetice orale
(destinate pentru administrare orală) pe Maninil ® 5, doza inițială va fi: - ½ (1)
comprimat Manini ® 5 (ce corespunde cu 2,5-5 mg glibenclamidă) pe zi.
Grupuri speciale de pacienți:
Dacă sunteți în vârstă sau slăbit, fie subponderali, sau aveţi dereglări ale funcției
renale sau hepatice, sau pentru alte motive, sunteți predispus la hipoglicemie, apoi,
pentru a reduce riscul de dezvoltare a acestuia, la începutul și de-a lungul
tratamentului ar trebui să primiţi doze mai mici. În anumite circumstanțe, cum ar fi
atunci când vă schimbați greutatea sau stilul de viață în dozare ar trebui să se
intervie cu modificări corespunzătoare.
Combinații cu alte medicamente antidiabetice:
În anumite circumstanțe, este posibil să fie adăugate prescripții suplimentare din
grupul glitazonei (rosiglitazonă, pioglitazonă).
Maninil ® 5 poate fi de asemenea combinate cu alte medicamente anti-diabetice,
ce nu stimulează secreția de insulină nativă (guarmel sau acarboza).
În caz de reducere a producţiei de insulină proprie (ineficacitatea tratamentului
secundar ca urmare a epuizării de celule care produc insulina), puteți încerca o
combinație cu terapia cu insulina. Cu toate acestea, în cazul încetării complete a
producţiei de insulină proprie este indicat doar un singur tratament, cel cu insulină
(insulină în monoterapie).
Dacă aveți impresia că acțiunea Maninil ® 5 este prea puternică sau prea slabă, vă
rugăm să consultați medicul sau farmacistul.
Modul de administrare
Luaţi comprimatele de Maninil ® 5 înainte de masă, fără a se mesteca, cu suficientă
apă.
Cu o doză zilnică de până la 2 comprimate, se ia înainte de micul dejun.
Cu o doză zilnică de mai mult de 2 comprimate Maninil ® 5, se recomandă să se
distribuie cantitatea în două prize (dimineața și seara), doza mare trebuie
administrată înainte de micul dejun.
În ceea ce privește administrarea medicamentului, vă rugăm să urmați
instrucțiunile medicului curant.
Important este medicamentul de fiecare dată în același timp!
Instrucțiuni pentru divizarea comprimatului:
Comprimatele pot fi divizate în două părți egale, cu aceeași doză.
Ţineţi comprimatul cu degetele mari și degetele arătătoare a ambelor mâini cu
incizia de divizare în sus apoi apăsaţi cu degetele de-a lungul inciziei în jos pentru
a rupe pilula în jumătate.
Durata administrării:
Durata tratamentului va fi stabilită de către medicul curant. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Maninil ® 5 poate determina reacţii adverse, cu toate că
nu apar la toate persoanele. Acestea au fost clasificate astfel:
Foarte frecvente (care afectează mai mult de 1 pacient din 10);
Frecvente (care afectează mai puţin de 1 din 10 pacienţi);
Mai puţin frecvente (care afectează mai puţin de 1 din 100 pacienţi);
Rare (care afectează mai puţin de 1 din 1000 pacienţi);
Foarte rare (care afectează mai puţin de 1 din 10 000 pacienţi);
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
Frecvente
Tulburări metabolice și de nutriție
te cel mai frecvent efect advers în tratament cu glibenclamidă.
În anumite condiții, poate fi de o durată prelungită și poate duce la hipoglicemie
severă, cu comă (stare de inconștiență profundă). În timpul unei hipoglicemii cu
evoluţie mascată cu leziuni ale nervilor (neuropatie vegetativă), sau administrarea
simultană a unor remedii pentru scăderea tensiunii arteriale (Vezi pct. 2 "Alte
medicamente si Maninil ® 5"), simptomele tipice de hipoglicemie pot fi diminuate
sau absente; în acest caz, este mai greu de a recunoaşte o hipoglicemie.
Cum apare hipoglicemia
Posibile cauze pentru scăderea nivelului glicemiei în sânge sunt descrise în
secțiunea 2. "Atenționări și precauții".
Cum poți recunoaște hipoglicemia
Hipoglicemia este caracterizată printr-o scădere a glicemiei în sânge, aproximativ
sub 50 mg / dl. Următoarele simptome vă poate indica o scădere excesivă nivelului
glicemiei în sânge:
ție bruscă, palpitații, tremurături, foame, anxietate, "înțepături" în gură,
paloare, dureri de cap, somnolență, tulburări de somn, frica, lipsa de mișcare,
simptome neurologice tranzitorii (de exemplu, tulburari de vedere și vorbire,
fenomen de paralizie sau tulburări senzoriale).
Dacă hipoglicemia progreseaza, aceasta ar putea duce la pierderea controlului
asupra starii generale cu pierdere de cunoștința. In acest caz, cel mai frecvent,
pielea devine umedă și rece și există o tendință de apariţie a convulsiilor.
Ce facem în caz de scădere bruscă a nivelului glicemiei în sange (hipoglicemie)
Măsurile în caz de hipoglicemie sunt descrise în punctul 3. " CUM SĂ LUAŢI Maninil
® 5."
Dacă aveți hipoglicemie, contactați imediat medicul dumneavoastră; el va decide
dacă să modifice sau nu tratamentul medicamentos cu Maninil ® 5.
Mai puţin frecvente
Tulburari ale pielii și țesutului subcutanat
Urticaria
ții cutanate (eritem nodular, erupție cutanată maculopapulară sau
morbilliformă)
.
Aceste efecte sunt reacții de hipersensibilitate tranzitorii, cu toate acestea, în cazuri
foarte rare, acestea pot trece în stări grave ce pot pune viaţa în pericol, însoțite de
dificultăți de respirație și o scădere a tensiunii arteriale, până la șoc.
Rare
Tulburări ale sistemului sanguin și limfatic
nivelul pielii)
Foarte rare
Tulburări a ficatului și vezicii biliare
șterea enzimelor hepatice, hepatită, induse de medicamente, icter datorat
posibil reacțiilor de hipersensibilitate a ficatului.
Aceste tulburări ale funcției hepatice după anularea tartamentului cu Maninil ® 5
regresează, dar în cazuri rare poate duce la insuficienţă hepatica ce poate pune
viaţa in pericol.
Tulburari ale pielii și țesutului subcutanat
ții generale de hipersensibilitate, însoțite de o erupție pe piele, dureri
articulare, febră, apariția de proteine în urină şi icter.
inflamarea alergică a vaselor sanguine, ce poate pune viaţa in pericol.
La apariţia reacțiilor cutanate contactați imediat medicul dumneavoastră!
Tulburări ale sistemului sanguin și limfatic
șii și albe în sânge
Schimbările din sânge menţionate, după anularea tratamentului cu Maninil ® 5, în
general regresează, dar foarte rar, ele pot pune viața în pericol. https://bit.ly/3hVwryO
Maninil® 5 face parte din grupul de medicamente cunoscute sub denumirea de
hipoglicemiante orale; sulfonamide, derivaţi de uree.
Maninil® 5 este un medicament folosit pentru controlul nivelului zahărului din
sânge indicat în tratamentul diabetului zaharat tip 2 insulino-independent la adulţi.
Domeniul de aplicare
Maninil® 5 este un medicament folosit pentru controlul nivelului zahărului din
sânge indicat în trata mentul diabetului zaharat tip 2 insulino-independent la adulţi,
atunci când doar regimul alimentar, exerciţiile fizice şi scăderea greutăţii corporale
nu pot menţine glicemia la valori normale.
Maninil® 5 poate fi administrat în monoterapie sau în asociere cu metformina.
CUM SĂ LUAŢI Maninil ® 5
Utilizaţi întotdeauna Maninil ® 5 exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră.
Acest medicament este destinat exclusiv adulţilor. Ca şi în cazul altor medicamente
care scad glicemia, dozele de glibenclamidă se vor adapta fiecărui pacient în parte,
în funcţie de rezultatele probelor de laborator. Medicul vă va recomanda doza
minimă eficace.
Iniţierea tratamentului:
Cura de tratament se iniţiază, de regulă, cu administrarea dozei egale cu ½-1
comprimat Maninil® 5 (ce corespunde cu 2,5-5 mg glibenclamidă) o dată pe zi.
Doza poate fi crescută treptat până la obţinerea nivelul dorit de glicemie. Doza
maximă nictemerală constituie 3 comprimate Maninil® 5 (ce corespunde cu 15 mg
glibenclamidă) pe zi.
Trecerea de la alte antidiabetice orale:
Dacă va fost schimbat tratamentul de pe alte medicamente antidiabetice orale
(destinate pentru administrare orală) pe Maninil ® 5, doza inițială va fi: - ½ (1)
comprimat Manini ® 5 (ce corespunde cu 2,5-5 mg glibenclamidă) pe zi.
Grupuri speciale de pacienți:
Dacă sunteți în vârstă sau slăbit, fie subponderali, sau aveţi dereglări ale funcției
renale sau hepatice, sau pentru alte motive, sunteți predispus la hipoglicemie, apoi,
pentru a reduce riscul de dezvoltare a acestuia, la începutul și de-a lungul
tratamentului ar trebui să primiţi doze mai mici. În anumite circumstanțe, cum ar fi
atunci când vă schimbați greutatea sau stilul de viață în dozare ar trebui să se
intervie cu modificări corespunzătoare.
Combinații cu alte medicamente antidiabetice:
În anumite circumstanțe, este posibil să fie adăugate prescripții suplimentare din
grupul glitazonei (rosiglitazonă, pioglitazonă).
Maninil ® 5 poate fi de asemenea combinate cu alte medicamente anti-diabetice,
ce nu stimulează secreția de insulină nativă (guarmel sau acarboza).
În caz de reducere a producţiei de insulină proprie (ineficacitatea tratamentului
secundar ca urmare a epuizării de celule care produc insulina), puteți încerca o
combinație cu terapia cu insulina. Cu toate acestea, în cazul încetării complete a
producţiei de insulină proprie este indicat doar un singur tratament, cel cu insulină
(insulină în monoterapie).
Dacă aveți impresia că acțiunea Maninil ® 5 este prea puternică sau prea slabă, vă
rugăm să consultați medicul sau farmacistul.
Modul de administrare
Luaţi comprimatele de Maninil ® 5 înainte de masă, fără a se mesteca, cu suficientă
apă.
Cu o doză zilnică de până la 2 comprimate, se ia înainte de micul dejun.
Cu o doză zilnică de mai mult de 2 comprimate Maninil ® 5, se recomandă să se
distribuie cantitatea în două prize (dimineața și seara), doza mare trebuie
administrată înainte de micul dejun.
În ceea ce privește administrarea medicamentului, vă rugăm să urmați
instrucțiunile medicului curant.
Important este medicamentul de fiecare dată în același timp!
Instrucțiuni pentru divizarea comprimatului:
Comprimatele pot fi divizate în două părți egale, cu aceeași doză.
Ţineţi comprimatul cu degetele mari și degetele arătătoare a ambelor mâini cu
incizia de divizare în sus apoi apăsaţi cu degetele de-a lungul inciziei în jos pentru
a rupe pilula în jumătate.
Durata administrării:
Durata tratamentului va fi stabilită de către medicul curant. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Maninil ® 5 poate determina reacţii adverse, cu toate că
nu apar la toate persoanele. Acestea au fost clasificate astfel:
Foarte frecvente (care afectează mai mult de 1 pacient din 10);
Frecvente (care afectează mai puţin de 1 din 10 pacienţi);
Mai puţin frecvente (care afectează mai puţin de 1 din 100 pacienţi);
Rare (care afectează mai puţin de 1 din 1000 pacienţi);
Foarte rare (care afectează mai puţin de 1 din 10 000 pacienţi);
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
Frecvente
Tulburări metabolice și de nutriție
te cel mai frecvent efect advers în tratament cu glibenclamidă.
În anumite condiții, poate fi de o durată prelungită și poate duce la hipoglicemie
severă, cu comă (stare de inconștiență profundă). În timpul unei hipoglicemii cu
evoluţie mascată cu leziuni ale nervilor (neuropatie vegetativă), sau administrarea
simultană a unor remedii pentru scăderea tensiunii arteriale (Vezi pct. 2 "Alte
medicamente si Maninil ® 5"), simptomele tipice de hipoglicemie pot fi diminuate
sau absente; în acest caz, este mai greu de a recunoaşte o hipoglicemie.
Cum apare hipoglicemia
Posibile cauze pentru scăderea nivelului glicemiei în sânge sunt descrise în
secțiunea 2. "Atenționări și precauții".
Cum poți recunoaște hipoglicemia
Hipoglicemia este caracterizată printr-o scădere a glicemiei în sânge, aproximativ
sub 50 mg / dl. Următoarele simptome vă poate indica o scădere excesivă nivelului
glicemiei în sânge:
ție bruscă, palpitații, tremurături, foame, anxietate, "înțepături" în gură,
paloare, dureri de cap, somnolență, tulburări de somn, frica, lipsa de mișcare,
simptome neurologice tranzitorii (de exemplu, tulburari de vedere și vorbire,
fenomen de paralizie sau tulburări senzoriale).
Dacă hipoglicemia progreseaza, aceasta ar putea duce la pierderea controlului
asupra starii generale cu pierdere de cunoștința. In acest caz, cel mai frecvent,
pielea devine umedă și rece și există o tendință de apariţie a convulsiilor.
Ce facem în caz de scădere bruscă a nivelului glicemiei în sange (hipoglicemie)
Măsurile în caz de hipoglicemie sunt descrise în punctul 3. " CUM SĂ LUAŢI Maninil
® 5."
Dacă aveți hipoglicemie, contactați imediat medicul dumneavoastră; el va decide
dacă să modifice sau nu tratamentul medicamentos cu Maninil ® 5.
Mai puţin frecvente
Tulburari ale pielii și țesutului subcutanat
Urticaria
ții cutanate (eritem nodular, erupție cutanată maculopapulară sau
morbilliformă)
.
Aceste efecte sunt reacții de hipersensibilitate tranzitorii, cu toate acestea, în cazuri
foarte rare, acestea pot trece în stări grave ce pot pune viaţa în pericol, însoțite de
dificultăți de respirație și o scădere a tensiunii arteriale, până la șoc.
Rare
Tulburări ale sistemului sanguin și limfatic
nivelul pielii)
Foarte rare
Tulburări a ficatului și vezicii biliare
șterea enzimelor hepatice, hepatită, induse de medicamente, icter datorat
posibil reacțiilor de hipersensibilitate a ficatului.
Aceste tulburări ale funcției hepatice după anularea tartamentului cu Maninil ® 5
regresează, dar în cazuri rare poate duce la insuficienţă hepatica ce poate pune
viaţa in pericol.
Tulburari ale pielii și țesutului subcutanat
ții generale de hipersensibilitate, însoțite de o erupție pe piele, dureri
articulare, febră, apariția de proteine în urină şi icter.
inflamarea alergică a vaselor sanguine, ce poate pune viaţa in pericol.
La apariţia reacțiilor cutanate contactați imediat medicul dumneavoastră!
Tulburări ale sistemului sanguin și limfatic
șii și albe în sânge
Schimbările din sânge menţionate, după anularea tratamentului cu Maninil ® 5, în
general regresează, dar foarte rar, ele pot pune viața în pericol. https://bit.ly/3hVwryO
-3%
35.26 MDL
36.35 MDL
INDICATII
Candidozele sistemice, orofarngiene, vaginale, cutanate. Profilaxia infectiilor micotice la bolnavii cu neoplazii maligne. Meningita cu criptococ. Coccidiomicozele cu Coccidioides immitis. Criptococozele (formele meningeale si extrameningeale cu Cryptococcus neoformans). Onicomicozele cu Trichop.hyton spp. si Candida spp. Dermatomicozele (tinea corporis, tinea cruris, tinea manum, tinea pedis). Pytiriasis versicolor (tinea versicolor).
Utilizare terapeutica: Adulti si adolescenti - in candidoza sistemica si meningita criptococica 400 mg o data pe zi pana la disparitia simptomelor, apoi 200-400 mg o data pe zi timp de 10-12 saptamani dupa ce LCR devine steril. Candidoza orofaringeana si esofageana 50-100 mg pe zi timp de 7-14 zile sau mai mult la bolnavii cu imunodeficit. Candidoza vaginala 150 mg o singura data. Alte forme de candidoze ale mucoaselor 50-100 mg o data pe zi timp de 14-30 zile. Profilaxia micozelor la pacientii cu neoplazii maligne 50 mg o data pe zi. Micozele pielii 150 mg o data pe saptamana sau 50 mg o data pe zi timp de 2-4 saptamani, in dermofitia picioarelor (tinea pedis) pana la 6 saptamani. In pytiriasis versicolor 50 mg o data pe zi timp de 2-4 saptamani. In administrarea parenterala dozele sunt aceleasi. In scopuri profilactice 400 mg o data pe zi timp indelungat (saptamani sau luni). Copii sub 3 ani in candidozele superficiale 1-2 mg/kg, in cele sistemice si criptococoza 3-6 mg/kg o data pe zi. Durata tratamentului ca la adulti.
CONTRAINDICATII
Hipersensibilitatea la preparat, afectiunile hepatice si renale, lactatia, copiii sub 2 ani.
Candidozele sistemice, orofarngiene, vaginale, cutanate. Profilaxia infectiilor micotice la bolnavii cu neoplazii maligne. Meningita cu criptococ. Coccidiomicozele cu Coccidioides immitis. Criptococozele (formele meningeale si extrameningeale cu Cryptococcus neoformans). Onicomicozele cu Trichop.hyton spp. si Candida spp. Dermatomicozele (tinea corporis, tinea cruris, tinea manum, tinea pedis). Pytiriasis versicolor (tinea versicolor).
Utilizare terapeutica: Adulti si adolescenti - in candidoza sistemica si meningita criptococica 400 mg o data pe zi pana la disparitia simptomelor, apoi 200-400 mg o data pe zi timp de 10-12 saptamani dupa ce LCR devine steril. Candidoza orofaringeana si esofageana 50-100 mg pe zi timp de 7-14 zile sau mai mult la bolnavii cu imunodeficit. Candidoza vaginala 150 mg o singura data. Alte forme de candidoze ale mucoaselor 50-100 mg o data pe zi timp de 14-30 zile. Profilaxia micozelor la pacientii cu neoplazii maligne 50 mg o data pe zi. Micozele pielii 150 mg o data pe saptamana sau 50 mg o data pe zi timp de 2-4 saptamani, in dermofitia picioarelor (tinea pedis) pana la 6 saptamani. In pytiriasis versicolor 50 mg o data pe zi timp de 2-4 saptamani. In administrarea parenterala dozele sunt aceleasi. In scopuri profilactice 400 mg o data pe zi timp indelungat (saptamani sau luni). Copii sub 3 ani in candidozele superficiale 1-2 mg/kg, in cele sistemice si criptococoza 3-6 mg/kg o data pe zi. Durata tratamentului ca la adulti.
CONTRAINDICATII
Hipersensibilitatea la preparat, afectiunile hepatice si renale, lactatia, copiii sub 2 ani.
-3%
38.75 MDL
39.95 MDL
INDICAȚII
- Externă și hemoroizi interni;
- Fisurile si eroziune a anusului;
- Proctită;
- Mâncărime Anal, eczeme și dermatite, zona perianală.
DOZARE
De droguri ar trebui să fie utilizat după procedurile de igienă. Introdus în rect de 1 suppozytoryyu la 4 timp / zi.
EFECT SECUNDAR
Poate: Reacții alergice locale (Hiperemia, mâncărime).
CONTRAINDICAȚII
- Bacteriene, fungice și virale în domeniul administrației;
- Tumorile zonei anorectale;
- Tuberculoza;
- Sindromul Cushing;
- Diabet sever;
- Gipernatriemiya;
- Sarcina;
- Alăptarea (alăptarea);
- Hipersensibilitate la medicament.
Sarcina și alăptarea
Nu utilizați acest medicament în timpul sarcinii și alăptării (alăptarea).
- Externă și hemoroizi interni;
- Fisurile si eroziune a anusului;
- Proctită;
- Mâncărime Anal, eczeme și dermatite, zona perianală.
DOZARE
De droguri ar trebui să fie utilizat după procedurile de igienă. Introdus în rect de 1 suppozytoryyu la 4 timp / zi.
EFECT SECUNDAR
Poate: Reacții alergice locale (Hiperemia, mâncărime).
CONTRAINDICAȚII
- Bacteriene, fungice și virale în domeniul administrației;
- Tumorile zonei anorectale;
- Tuberculoza;
- Sindromul Cushing;
- Diabet sever;
- Gipernatriemiya;
- Sarcina;
- Alăptarea (alăptarea);
- Hipersensibilitate la medicament.
Sarcina și alăptarea
Nu utilizați acest medicament în timpul sarcinii și alăptării (alăptarea).
-3%
154.47 MDL
159.25 MDL
Rețetă medicală
Ce este Alziben 400 şi pentru ce se utilizează
Alziben 400 este un carbamat de benzimidazol, compus care aparţine grupei de medicamente
antihelmintice şi antiparazitare.
Alziben 400 este utilizat pentru tratamentul unei varietăţi largi de manifestări intestinale
determinate de viermi şi paraziţi.
Alziben 400 este eficace împotriva trichinelei spiralis, oxiurilor, limbricilor, teniei, nematodelor,
viermilor care determină tricocefaloză, giardiei.
Alziben 400 este utilizat pentru tratamentul manifestărilor sistemice determinate de paraziţi,
incluzând boală hidatică sau neurocisticercoză.
Alziben 400 elimină viermii sau paraziţii prin afectarea metabolismului acestora, ceea ce
determina moartea lor. Sunt afectate atât ouăle şi larvele cât şi paraziţii adulţi.
Cum să utilizaţi Alziben 400
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau
farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Medicul dumneavoastră vă va spune câte comprimate filmate de Alziben 400 sunt necesare zilnic
şi cât timp trebuie să luaţi Alziben 400. Doza depinde de greutatea sau vârsta dumneavoastră şi de
tipul şi severitatea infecţiei.
Medicamentul dumneavoastră poate fi luat în timpul mesei, după masă sau pe stomacul gol.
Dacă vi se pare că efectul medicamentului dumneavoastră este prea slab sau prea puternic nu
trebuie să modificaţi dumneavoastră doza ci trebuie să vă adresaţi medicului dumneavoastră.
Trebuie să urmaţi instrucţiunile medicului dumneavoastră despre cum şi când să utilizaţi
medicamentul dumneavoastră, altfel nu veţi beneficia de pe urma acestuia. Cel mai bine este să
utilizaţi doza de medicament în acelaşi moment în fiecare zi.
Administrare
Comprimatele masticabile pot si supte sau mestecate.
Doze uzuale
Tratament de scurtă durată cu doze mici
Pentru tratamentul infecţiilor intestinale
cu oxiuri (Oxiurază), limbrici (ascaridioză), ankilostomiază şi necatoriază, tricocefaloză,
doza recomandată la adulţi şi copii cu vârsta peste 2 ani este de 1 comprimat de Alziben 400
administrat o singură dată.
strongiloidoză suspectată sau diagnosticată, teniază, himenolepidoză, doza recomandată la
adulţi şi copii cu vârsta peste 2 ani,este de 1 comprimat de Alziben 400 pe zi administrat
timp de 3 zile consecutiv.
Clonorcoză, opistorcoză, doza recomandată la adulţi şi copii cu vârsta peste 2 ani este de 2
comprimate de Alziben 400 pe zi administrate în două prize timp de 3 zile consecutiv.
Larva migrans cutanată, doza recomandată la adulţi şi copii cu vârsta peste 2 ani este de 1
comprimat de Alziben 400 pe zi administrat timp de 1 până la 3 zile.
Giardioză la copii cu vârsta între 2-12 ani, doza recomandată este de 1 comprimat de
Alziben 400 pe zi administrat timp de 5 zile consecutiv.
Medicamentul dumneavoastră poate fi luat în timpul mesei, după masă sau pe stomacul gol.
Pentru tratamentul copiilor cu vârsta cuprinsă între 1 şi 2 ani, se recomandă utilizarea
albendazol 0,4 g/10 ml suspensie orală.
Tratament de lungă durată cu doze crescute
Pentru tratamentul infecţiilor sistemice cu
Echinococoză chistică (chist hidatic), Echinococoză alveolară doza recomandată este de
800 mg albendazol pe zi, adică 2 comprimate de Alziben 400 pe zi administrate timp de 28
de zile.
Neurocisticercoză doza recomandată este de 800 mg albendazol pe zi, adică 2 comprimate
de Alziben 400 pe zi administrate timp de 7-30 de zile în funcţie de răspunsul la tratament.
Capilariază, Gnatostomiază doza recomandată este de 400 mg albendazol pe zi, adică 1
comprimat de Alziben 400 pe zi, administrat timp de 10-20 de zile.
Trichinoză, Toxocaroză doza recomandată este de 800 mg albendazol pe zi, adică 2
comprimate de Alziben 400 pe zi, administrate timp de 5-10 zile în funcţie de răspunsul la
tratament.
Medicul dumneavoastră poate considera necesar să vă examineze la 2-3 săptămâni după ce aţi
utilizat doza unică prescrisă sau după ce aţi terminat ciclul de tratament, pentru a se asigura că
Alziben 400 şi-a făcut efectul. Uneori poate fi necesară administrarea unei a doua doze unice sau
efectuarea unei a doua cure de tratament.
Copii cu vârsta sub 6 ani
La copii cu vârsta sub 6 ani nu se recomandă administrarea albendzolului în tratament de lungă
durată cu doze crescute.
Unii pacienţi, în special copii mici pot să prezinte dificultăţi la înghiţirea comprimatelor întregi şi,
ca urmare, pot fi încurajaţi să mestece comprimatele cu puţină apă sau să le sfărâme.
Pentru alte infecţii, medicul vă poate prescrie o doză diferită de medicament. De asemenea, vi se
poate spune să luaţi medicamentul în timpul mesei.
Trebuie să efectuaţi tratamentul în întregime şi nu trebuie să-l întrerupeţi dacă vă simţiţi mai bine.
Trebuie să urmaţi instrucţiunile medicului dumneavoastră despre cum şi când să utilizaţi
medicamentul dumneavoastră, altfel nu veţi beneficia de pe urma acestuia. Cel mai bine este să
utilizaţi doza de medicament în acelaşi moment în fiecare zi.
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, Alziben 400 poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Majoritatea reacţiilor adverse determinate de Alziben 400 sunt uşoare şi dispar, de obicei, fară să
încetaţi să luaţi Alziben 400 . Cu toate acestea, unele reacţii adverse pot necesita tratament medical.
Dacă observaţi apariţia unor simptome care vă deranjează, adresaţi-vă imediat medicului
dumneavoastră.
Condiţii în care trebuie să aveţi grijă deosebită:
Persoanele tratate pentru infecţii parazitare pot avea rar, o infecţie gravă a creierului, numită
neurocisticercoză. Prin administrarea de Alziben 400 are loc în creier o reacţie în momentul
uciderii paraziţilor. Atenţie deosebită trebuie acordată următoarelor simptome:
durere de cap, uneori severă
greaţă şi vărsături
convulsii
probleme de vedere https://bit.ly/2URoKB2
Alziben 400 este un carbamat de benzimidazol, compus care aparţine grupei de medicamente
antihelmintice şi antiparazitare.
Alziben 400 este utilizat pentru tratamentul unei varietăţi largi de manifestări intestinale
determinate de viermi şi paraziţi.
Alziben 400 este eficace împotriva trichinelei spiralis, oxiurilor, limbricilor, teniei, nematodelor,
viermilor care determină tricocefaloză, giardiei.
Alziben 400 este utilizat pentru tratamentul manifestărilor sistemice determinate de paraziţi,
incluzând boală hidatică sau neurocisticercoză.
Alziben 400 elimină viermii sau paraziţii prin afectarea metabolismului acestora, ceea ce
determina moartea lor. Sunt afectate atât ouăle şi larvele cât şi paraziţii adulţi.
Cum să utilizaţi Alziben 400
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau
farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Medicul dumneavoastră vă va spune câte comprimate filmate de Alziben 400 sunt necesare zilnic
şi cât timp trebuie să luaţi Alziben 400. Doza depinde de greutatea sau vârsta dumneavoastră şi de
tipul şi severitatea infecţiei.
Medicamentul dumneavoastră poate fi luat în timpul mesei, după masă sau pe stomacul gol.
Dacă vi se pare că efectul medicamentului dumneavoastră este prea slab sau prea puternic nu
trebuie să modificaţi dumneavoastră doza ci trebuie să vă adresaţi medicului dumneavoastră.
Trebuie să urmaţi instrucţiunile medicului dumneavoastră despre cum şi când să utilizaţi
medicamentul dumneavoastră, altfel nu veţi beneficia de pe urma acestuia. Cel mai bine este să
utilizaţi doza de medicament în acelaşi moment în fiecare zi.
Administrare
Comprimatele masticabile pot si supte sau mestecate.
Doze uzuale
Tratament de scurtă durată cu doze mici
Pentru tratamentul infecţiilor intestinale
cu oxiuri (Oxiurază), limbrici (ascaridioză), ankilostomiază şi necatoriază, tricocefaloză,
doza recomandată la adulţi şi copii cu vârsta peste 2 ani este de 1 comprimat de Alziben 400
administrat o singură dată.
strongiloidoză suspectată sau diagnosticată, teniază, himenolepidoză, doza recomandată la
adulţi şi copii cu vârsta peste 2 ani,este de 1 comprimat de Alziben 400 pe zi administrat
timp de 3 zile consecutiv.
Clonorcoză, opistorcoză, doza recomandată la adulţi şi copii cu vârsta peste 2 ani este de 2
comprimate de Alziben 400 pe zi administrate în două prize timp de 3 zile consecutiv.
Larva migrans cutanată, doza recomandată la adulţi şi copii cu vârsta peste 2 ani este de 1
comprimat de Alziben 400 pe zi administrat timp de 1 până la 3 zile.
Giardioză la copii cu vârsta între 2-12 ani, doza recomandată este de 1 comprimat de
Alziben 400 pe zi administrat timp de 5 zile consecutiv.
Medicamentul dumneavoastră poate fi luat în timpul mesei, după masă sau pe stomacul gol.
Pentru tratamentul copiilor cu vârsta cuprinsă între 1 şi 2 ani, se recomandă utilizarea
albendazol 0,4 g/10 ml suspensie orală.
Tratament de lungă durată cu doze crescute
Pentru tratamentul infecţiilor sistemice cu
Echinococoză chistică (chist hidatic), Echinococoză alveolară doza recomandată este de
800 mg albendazol pe zi, adică 2 comprimate de Alziben 400 pe zi administrate timp de 28
de zile.
Neurocisticercoză doza recomandată este de 800 mg albendazol pe zi, adică 2 comprimate
de Alziben 400 pe zi administrate timp de 7-30 de zile în funcţie de răspunsul la tratament.
Capilariază, Gnatostomiază doza recomandată este de 400 mg albendazol pe zi, adică 1
comprimat de Alziben 400 pe zi, administrat timp de 10-20 de zile.
Trichinoză, Toxocaroză doza recomandată este de 800 mg albendazol pe zi, adică 2
comprimate de Alziben 400 pe zi, administrate timp de 5-10 zile în funcţie de răspunsul la
tratament.
Medicul dumneavoastră poate considera necesar să vă examineze la 2-3 săptămâni după ce aţi
utilizat doza unică prescrisă sau după ce aţi terminat ciclul de tratament, pentru a se asigura că
Alziben 400 şi-a făcut efectul. Uneori poate fi necesară administrarea unei a doua doze unice sau
efectuarea unei a doua cure de tratament.
Copii cu vârsta sub 6 ani
La copii cu vârsta sub 6 ani nu se recomandă administrarea albendzolului în tratament de lungă
durată cu doze crescute.
Unii pacienţi, în special copii mici pot să prezinte dificultăţi la înghiţirea comprimatelor întregi şi,
ca urmare, pot fi încurajaţi să mestece comprimatele cu puţină apă sau să le sfărâme.
Pentru alte infecţii, medicul vă poate prescrie o doză diferită de medicament. De asemenea, vi se
poate spune să luaţi medicamentul în timpul mesei.
Trebuie să efectuaţi tratamentul în întregime şi nu trebuie să-l întrerupeţi dacă vă simţiţi mai bine.
Trebuie să urmaţi instrucţiunile medicului dumneavoastră despre cum şi când să utilizaţi
medicamentul dumneavoastră, altfel nu veţi beneficia de pe urma acestuia. Cel mai bine este să
utilizaţi doza de medicament în acelaşi moment în fiecare zi.
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, Alziben 400 poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Majoritatea reacţiilor adverse determinate de Alziben 400 sunt uşoare şi dispar, de obicei, fară să
încetaţi să luaţi Alziben 400 . Cu toate acestea, unele reacţii adverse pot necesita tratament medical.
Dacă observaţi apariţia unor simptome care vă deranjează, adresaţi-vă imediat medicului
dumneavoastră.
Condiţii în care trebuie să aveţi grijă deosebită:
Persoanele tratate pentru infecţii parazitare pot avea rar, o infecţie gravă a creierului, numită
neurocisticercoză. Prin administrarea de Alziben 400 are loc în creier o reacţie în momentul
uciderii paraziţilor. Atenţie deosebită trebuie acordată următoarelor simptome:
durere de cap, uneori severă
greaţă şi vărsături
convulsii
probleme de vedere https://bit.ly/2URoKB2
-3%
158.98 MDL
163.90 MDL