Filtru
Întâi cele populare
Întâi cele populare
0
Nu este disponibil
Descriere
Aerosol 45 ml cu pulverizator si aplicator pentru cavitatea bucala.
Particularitati farmacologice :
Polividon-iodul la interactiunea cu pielea si mucoasele elimina iod care, la rindul sau, isi manifesta actiunea dezinfectanta. Alantoina are proprietati antiinflamatoare.
Indicatii:
Angina catarala, foliculara, lacunara, tratamentul concomitent cu antibiotice al anginelor streptococice, tonsilitele acute si cronice, laringitele, glositele, aftele, gripa in perioada incipienta.
Utilizare terapeutica:
Dupa indepartarea capacelului se imbraca aplicatorul si se apasa pe el de 2-3 ori pentru ca solutia sa intre in pulverizator. Tubul aplicatorulгш se introduce in gura (2-3 cm), se inchide gura, se retine respiratia si se apasa pe capacel pentru o irigatie in dreapta si alta in stinga. Procedura se repeta de 2-4 ori pe zi, iar la necesitate la fiecare 4 ore. Inainte si dupa utilizare aplicatorul se spala cu apa. Daca peste 3 zile de tratament starea nu se amelioreaza, se trece la alt medicament.
Contraindicatii:
Hipersensibilitatea la iod si alte componente ale preparatului, hipertiroidismul, insuficienta cardiaca congestiva, virsta sub 8 ani.
Interactiuni :
Reduce efectul altor dezinfectante. Nu se administreaza concomitent cu apa oxigenata sau alte dezinfectante.
Precautii :
A nu se inghiti sau inhala. Preparatul poate fi utilizat si de copiii peste 8 ani, daca accepta introducerea aplicatorului in cavitatea bucala si pot retine respiratia in timpul pulverizarii preparatului. A nu se utiliza in apropiere de flacara deschisa.
Aerosol 45 ml cu pulverizator si aplicator pentru cavitatea bucala.
Particularitati farmacologice :
Polividon-iodul la interactiunea cu pielea si mucoasele elimina iod care, la rindul sau, isi manifesta actiunea dezinfectanta. Alantoina are proprietati antiinflamatoare.
Indicatii:
Angina catarala, foliculara, lacunara, tratamentul concomitent cu antibiotice al anginelor streptococice, tonsilitele acute si cronice, laringitele, glositele, aftele, gripa in perioada incipienta.
Utilizare terapeutica:
Dupa indepartarea capacelului se imbraca aplicatorul si se apasa pe el de 2-3 ori pentru ca solutia sa intre in pulverizator. Tubul aplicatorulгш se introduce in gura (2-3 cm), se inchide gura, se retine respiratia si se apasa pe capacel pentru o irigatie in dreapta si alta in stinga. Procedura se repeta de 2-4 ori pe zi, iar la necesitate la fiecare 4 ore. Inainte si dupa utilizare aplicatorul se spala cu apa. Daca peste 3 zile de tratament starea nu se amelioreaza, se trece la alt medicament.
Contraindicatii:
Hipersensibilitatea la iod si alte componente ale preparatului, hipertiroidismul, insuficienta cardiaca congestiva, virsta sub 8 ani.
Interactiuni :
Reduce efectul altor dezinfectante. Nu se administreaza concomitent cu apa oxigenata sau alte dezinfectante.
Precautii :
A nu se inghiti sau inhala. Preparatul poate fi utilizat si de copiii peste 8 ani, daca accepta introducerea aplicatorului in cavitatea bucala si pot retine respiratia in timpul pulverizarii preparatului. A nu se utiliza in apropiere de flacara deschisa.
0
Nu este disponibil
1. Ce este Lidocain-BP 100 mg/ml şi pentru ce se utilizează
Lidocain-BP 100 mg/ml este un medicament, care face parte din grupa
remediilor antiaritmice.
Lidocain-BP 100 mg/ml este utilizat în tratamentul de urgenţă al tulburărilor de ritm cardiac periculoase (extrasistole, tahicardie, flutter,
fibrilaţie), inclusiv în perioada acută a infarctului miocardic, în caz de implantare a pacemaker-ului, intoxicaţie cu digitalice, anestezie generală.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Lidocain-BP 100 mg/ml
Nu utilizaţi Lidocain-BP 100 mg/ml:
− dacă aveţi alergie (hipersensibilitate) la lidocaină, alte remedii anestezice locale de tipul amidelor sau la oricare dintre componentele
medicamentului, enumerate la punctul 6;
− dacă aţi prezentat episoade convulsive ca urmare a administrării
lidocainei;
− dacă aveţi probleme serioase cu inima (ritm cardiac foarte scăzut, funcţia de pompă a inimii afectată, insuficienţă cardiacă cronică,
diverse tulburări de conducere);
− dacă aveţi tensiune arterială foarte joasă;
− dacă aveţi o diminuare a volumului de sânge circulant;
− dacă aveţi tulburări severe ale funcţiei ficatului sau rinichilor;
− dacă aveţi o producere excesivă de porfirine, manifestă prin erupţii
de vezicule pe pielea expusă luminii;
− dacă aveţi boală caracterizată printr-o epuizare anormală şi rapidă a
forţei musculare, fără semne de paralizie (miastenie).
Atenţionări şi precauţii
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul înainte de a lua
acest medicament.
Lidocaina poate fi administrată doar de către personalul medical, cu monitorizarea ECG.
Spuneţi medicului dumneavoastră dacă:
− suferiţi de boli de inimă;
− suferiţi de boli neurologice;
− aveţi deformări ale coloanei vertebrale;
− aveţi infecţie a sângelui;
− aţi avut cândva bătăi neregulate ale inimii;
− aveţi probleme cu inima (ritm neregulat, întrerupt, insuficienţă cardiacă);
− aveţi tensiune arterială scăzută;
− aveţi probleme cu ficatul sau rinichii;
− aveţi afecţiuni ale plămânilor sau tulburări respiratorii;
− suferiţi de epilepsie;
− aţi avut intervenţie chirurgicală pe inimă;
− sunteţi vârstnic sau aveţi o stare generală de sănătate slăbită.
Dacă nu sunteţi sigur dacă oricare dintre cele enumerate mai sus este
valabilă în cazul dumneavoastră, discutaţi cu medicul înainte de a vi se
injecta Lidocain-BP 100 mg/ml.
Acest medicament conţine mai puţin de 1 mmol (23 mg) sodiu per
doză, adică practic “nu conţine sodiu”.
Lidocain-BP 100 mg/ml împreună cu alte medicamente
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă
luaţi, aţi luat recent sau aţi putea lua orice alte medicamente, inclusiv
cele eliberate fără prescripţia medicului.
Informaţi medicul dumneavoastră, în special dacă utilizaţi:
− clorpromazină, amitriptilină, imipramină, nortriptilină, procarbazină,
selegilină (utilizate în probleme mintale);
− bupivacaină, novocaină (utilizate pentru anestezie locală);
− petidină (utilizată pentru jugularea durerilor);
− amiodaronă, verapamil, chinidină, disopiramidă, ajmalină, novocainamidă (procainamidă), mexiletină, propafenonă şi alte medicamente,
utilizate în caz de tulburări de ritm a inimii;
− medicamente curariforme, de exemplu vecuroniu, pipecuroniu (utilizate pentru a relaxa muşchii);
− epinefrină, metoxamină, fenilefrină, norepinefrină (utilizate pentru a
creşte tensiunea arterială);
− cimetidină (utilzată în boli de stomac);
− guanadrelul, guanetidină, mecamilamină, prenilamină, β-adrenoblocante, de exemplu propranolol, sotalol (utilizate pentru a scădea
tensiunea arterială);
− glicozidele cardiace, de exemplu digoxină (utilizată pentru boli de
inimă);
− remedii calmante sau utilizate în tulburări de somn, de exemplu midazolam;
− analgezice opioide, de exemplu morfină (utilizate în dureri puternice);
− ardeparină, dalteparină, danaparoid, enoxaparină, heparină, warfarină
(utilizate pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge);
− hexobarbital, tiopental sodic intravenos (utilizate pentru anestezia
generală);
− polimixină B (utilizată în tratamentul infecţiilor);
− rifampicină (utilizată pentru tratamentul tuberculozei);
− fenitoină, carbamazepină, fenobarbital (utilizate în epilepsie);
− izadrină (utilizată în astm bronşic);
− glucagon (utilizat pentru a creşte zahărul în sânge);
− acetazolamidă, furosemid (utilizate pentru a accelera eliminarea apei
din organism).
Lidocain-BP 100 mg/ml împreună cu alimente, băuturi şi alcool
Evitaţi asocierea lidocainei cu consumul de alcool.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului
pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Medicamentul este contraindicat în timpul sarcinii.
În caz de necesitate a administrării medicamentului în perioada de alăptare, se va întrerupe alăptarea la sân.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
După administrarea lidocainei nu se recomandă efectuarea activităţilor,
care necesită reacţii psihomotorii rapide.
3. Cum să utilizaţi Lidocain-BP 100 mg/ml
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Medicamentul se administrează intramuscular, intravenos în jet, prin
perfuzie intravenoasă.
Soluţia de lidocaină 100 mg/ml intramuscular se administrează în muşchiul gluteu sau deltoid. Adulţilor intramuscular soluţia de lidocaină
100 mg/ml se administrează în doza 2-4 mg/kg (doza maximă la o
priză – cel mult 200 mg (2 ml)) cu interval de 4-6 ore. Nu se recomandă
administrarea intramusculară a medicamentului la copii.
Pentru administrare intravenoasă în jet soluţia de lidocaină 100 mg/ml
se dizolvă până la concentraţia de 20 mg/ml cu soluţie de clorură de
sodiu 9 mg/ml sterilă sau soluţie glucoză 50 mg/ml.
Pentru administrare prin perfuzie intravenoasă se utilizează soluţia, care
conţine 2 mg lidocaină în 1 ml.
În acest scop 2 ml (1 fiolă) de Lidocain-BP 100 mg/ml, soluţie 100 mg/
ml se dizolvă în 100 ml soluţie sterilă de clorură de sodiu 9 mg/ml sau
soluţie de glucoză 50 mg/ml. Cantitatea totală de soluţie, administrată
prin perfuzie intravenoasă adulţilor timp de 24 ore – cel mult 1200 ml.
Perfuzia intravenoasă se efectuează sub monitorizare continuă a ECG.
Adulţilor se indică la administrarea dozei de încărcare (în bolus) intravenos în jet câte 0,5-2 mg/kg timp de 3-4 min; doza medie la o priză
– 80 mg, doza maximă la o priză – 100 mg. Ulterior se trece imediat laperfuzie intravenoasă cu viteza de 0,02-0,055 mg/kg/min (viteza maximă – 2 mg/min) în soluţie de clorură de sodiu 9 mg/ml sau în soluţie de
glucoză 50 mg/ml (se trece la administrarea prin perfuzie intravenoasă
numai după administrarea intravenoasă în jet). Perfuzia intravenoasă se
poate efectua în decurs de 24-36 ore (până la ameliorarea stării pacientului); durata perfuziei depinde de starea pacientului şi rezultatele
administrării medicamentului. La administrarea timp de peste 24 ore
este necesar de a reduce viteza perfuziei. La necesitate pe fondalul
perfuziei intravenoase se poate repeta administrarea intravenoasă în
jet a lidocainei în doza 40 mg peste 10 min de la administrarea primei
doze de încărcare. Doza maximă pentru adulţi la administrarea intravenoasă a dozei de încărcare – 100 mg, pentru perfuzia intravenoasă
ulterioară – 300 mg (4,5 mg/kg) timp de 1 oră. Pentru pacienţii vârstnici
doza se reduce cu 1/3.
În infarct miocardic până la spitalizarea pacientului în calitate de doză
profilactică unică se administrează de obicei 4 mg/kg masă corporală
intramuscular (doza maximă 200-300 mg (2-3 ml soluţie lidocaină 100
mg/ml)).
Copiilor cu vârsta peste 12 ani în caz de aritmii se administrează cu o precauţie deosebită, numai în caz de necesitate acută. Medicamentul se va
dizolva în acelaşi mod, ca şi pentru adulţi. Se administrează intravenos
în jet în doza de încărcare 1 mg/kg în decurs de 5-10 min, la necesitate administrarea se poate repeta peste 5 min. (doza totală nu va depăşi 3
mg/kg). Pentru perfuzie intravenoasă continuă (de obicei după administrarea dozei de încărcare) – 0,02-0,03 mg/kg/min. Doza maximă pentru
copii în caz de administrare repetată a dozei de încărcare cu interval de
5 min constituie 3 mg/kg; în caz de perfuzie intravenoasă continuă (de
obicei după administrarea dozei de atac) – 0,05 mg/kg/min. Doza zilnică
maximă pentru copii constituie 4 mg/kg.
Copii
Medicamentul se administrează la copii cu vârsta peste 12 ani.
Dacă utilizaţi mai mult Lidocain-BP 100 mg/ml decât trebuie
Acest medicament se administrează de către personalul medical. Dacă
credeţi că vi s-a administrat o doză prea mare de Lidocain-BP 100 mg/ml
anunţaţi de urgenţă medicul.
Simptomele în cazul supradozajului cu lidocaină sunt: excitaţie psihomotorie, vertij, slăbiciune generală, scăderea tensiunii arteriale, tremor,
tulburări ale vederii, convulsii generalizate, comă, tulburări ale ritmului
cardiac, senzaţia de sufocare, oprirea respiraţiei.
Dacă uitaţi să utilizaţi Lidocain-BP 100 mg/ml
Acest medicament nu se administrează regulat, ci numai în caz de nevoie. Obişnuit, lidocaina vi se va administra de un personal medical cu
experienţă. Nu trebuie de administrat o doză dublă pentru a compensa
doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Lidocain-BP 100 mg/ml
Lidocain-BP 100 mg/ml se utilizează numai la nevoie. Medicul dumneavoastră va decide durata tratamentului cu lidocaină. Urmaţi strict recomandările medicului.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la utilizarea acestui medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, Lidocain-BP 100 mg/ml poate provoca reacţii
adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Dacă apar aceste reacţii adverse grave, opriţi utilizarea medicamentului şi adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră:
− reacţii alergice grave cu umflare dureroasă a buzelor, limbii, feţei
sau gâtului şi dificultate bruscă în respiraţie, când vorbiţi sau la înghiţire (edem angioneurotic), inclusiv şoc anafilactic (o reacţie alergică bruscă, gravă şi uneori letală caracterizată prin dificultăţi în respiraţie, scăderea bruscă a tensiunii arteriale şi umflare/tumefiere bruscă).
Alte reacţii adverse apărute la administrarea medicamentului
Reacţii adverse rare (afectează până la 1 din 1000 pacienţi)
− la administrarea în doze mari: bătăi de inimă neregulate, rare sau întrerupte, oprirea inimii;
− dilatare periferică a vaselor, scăderea bruscă şi rapidă a tensiunii arteriale, însoţită de pierderea conştienţei.
Reacţii adverse foarte rare (afectează până la 1 din 10000 pacienţi)
− bătăi de inimă accelerate, dureri de inimă;
− tensiune arterială ridicată sau scăzută;
− erupţii cutanate, urticarie, eritem şi descuamări intense ale pielii.
Reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate
din datele disponibile):
− excitarea sistemului nervos central (la administrarea în doze mari),
nelinişte, dureri de cap, senzaţia de învârtire, dereglări ale somnului,
confuzie mintală, somnolenţă, pierderea conştienţei, comă, tulburări
ale sensibilităţii, amorţirea limbii (la utilizarea în stomatologie), bloc
la mişcare; la pacienţii cu hipersensibilitate - euforie, tremor, ticuri
musculare, agitaţie motorie, senzaţia de furnicături ale membrelor,
convulsii;
− mişcarea rapidă, repetată şi necontrolată a ochilor, orbire reversibilă,
vedere dublă, senzaţie de „musculiţe” în faţa ochilor, sensibilitate la
lumină, inflamaţia ochilor (conjunctivită);
− tulburări de auz, zgomot în urechi, scăderea auzului;
− greaţă, vomă;
− dificultăţi de respiraţie, inflamaţia mucoasei nasului, inhibiţia respiraţiei, stop respirator;
− bufeuri de căldură, senzaţie de frig sau amorţire a extremităţilor, edeme, slăbiciune generală, creşterea exagerată a temperaturii corpului;
− la nivelul locului de administrare: senzaţie uşoară de arsură, roşeaţă.
Lidocain-BP 100 mg/ml este un medicament, care face parte din grupa
remediilor antiaritmice.
Lidocain-BP 100 mg/ml este utilizat în tratamentul de urgenţă al tulburărilor de ritm cardiac periculoase (extrasistole, tahicardie, flutter,
fibrilaţie), inclusiv în perioada acută a infarctului miocardic, în caz de implantare a pacemaker-ului, intoxicaţie cu digitalice, anestezie generală.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Lidocain-BP 100 mg/ml
Nu utilizaţi Lidocain-BP 100 mg/ml:
− dacă aveţi alergie (hipersensibilitate) la lidocaină, alte remedii anestezice locale de tipul amidelor sau la oricare dintre componentele
medicamentului, enumerate la punctul 6;
− dacă aţi prezentat episoade convulsive ca urmare a administrării
lidocainei;
− dacă aveţi probleme serioase cu inima (ritm cardiac foarte scăzut, funcţia de pompă a inimii afectată, insuficienţă cardiacă cronică,
diverse tulburări de conducere);
− dacă aveţi tensiune arterială foarte joasă;
− dacă aveţi o diminuare a volumului de sânge circulant;
− dacă aveţi tulburări severe ale funcţiei ficatului sau rinichilor;
− dacă aveţi o producere excesivă de porfirine, manifestă prin erupţii
de vezicule pe pielea expusă luminii;
− dacă aveţi boală caracterizată printr-o epuizare anormală şi rapidă a
forţei musculare, fără semne de paralizie (miastenie).
Atenţionări şi precauţii
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul înainte de a lua
acest medicament.
Lidocaina poate fi administrată doar de către personalul medical, cu monitorizarea ECG.
Spuneţi medicului dumneavoastră dacă:
− suferiţi de boli de inimă;
− suferiţi de boli neurologice;
− aveţi deformări ale coloanei vertebrale;
− aveţi infecţie a sângelui;
− aţi avut cândva bătăi neregulate ale inimii;
− aveţi probleme cu inima (ritm neregulat, întrerupt, insuficienţă cardiacă);
− aveţi tensiune arterială scăzută;
− aveţi probleme cu ficatul sau rinichii;
− aveţi afecţiuni ale plămânilor sau tulburări respiratorii;
− suferiţi de epilepsie;
− aţi avut intervenţie chirurgicală pe inimă;
− sunteţi vârstnic sau aveţi o stare generală de sănătate slăbită.
Dacă nu sunteţi sigur dacă oricare dintre cele enumerate mai sus este
valabilă în cazul dumneavoastră, discutaţi cu medicul înainte de a vi se
injecta Lidocain-BP 100 mg/ml.
Acest medicament conţine mai puţin de 1 mmol (23 mg) sodiu per
doză, adică practic “nu conţine sodiu”.
Lidocain-BP 100 mg/ml împreună cu alte medicamente
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă
luaţi, aţi luat recent sau aţi putea lua orice alte medicamente, inclusiv
cele eliberate fără prescripţia medicului.
Informaţi medicul dumneavoastră, în special dacă utilizaţi:
− clorpromazină, amitriptilină, imipramină, nortriptilină, procarbazină,
selegilină (utilizate în probleme mintale);
− bupivacaină, novocaină (utilizate pentru anestezie locală);
− petidină (utilizată pentru jugularea durerilor);
− amiodaronă, verapamil, chinidină, disopiramidă, ajmalină, novocainamidă (procainamidă), mexiletină, propafenonă şi alte medicamente,
utilizate în caz de tulburări de ritm a inimii;
− medicamente curariforme, de exemplu vecuroniu, pipecuroniu (utilizate pentru a relaxa muşchii);
− epinefrină, metoxamină, fenilefrină, norepinefrină (utilizate pentru a
creşte tensiunea arterială);
− cimetidină (utilzată în boli de stomac);
− guanadrelul, guanetidină, mecamilamină, prenilamină, β-adrenoblocante, de exemplu propranolol, sotalol (utilizate pentru a scădea
tensiunea arterială);
− glicozidele cardiace, de exemplu digoxină (utilizată pentru boli de
inimă);
− remedii calmante sau utilizate în tulburări de somn, de exemplu midazolam;
− analgezice opioide, de exemplu morfină (utilizate în dureri puternice);
− ardeparină, dalteparină, danaparoid, enoxaparină, heparină, warfarină
(utilizate pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge);
− hexobarbital, tiopental sodic intravenos (utilizate pentru anestezia
generală);
− polimixină B (utilizată în tratamentul infecţiilor);
− rifampicină (utilizată pentru tratamentul tuberculozei);
− fenitoină, carbamazepină, fenobarbital (utilizate în epilepsie);
− izadrină (utilizată în astm bronşic);
− glucagon (utilizat pentru a creşte zahărul în sânge);
− acetazolamidă, furosemid (utilizate pentru a accelera eliminarea apei
din organism).
Lidocain-BP 100 mg/ml împreună cu alimente, băuturi şi alcool
Evitaţi asocierea lidocainei cu consumul de alcool.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului
pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Medicamentul este contraindicat în timpul sarcinii.
În caz de necesitate a administrării medicamentului în perioada de alăptare, se va întrerupe alăptarea la sân.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
După administrarea lidocainei nu se recomandă efectuarea activităţilor,
care necesită reacţii psihomotorii rapide.
3. Cum să utilizaţi Lidocain-BP 100 mg/ml
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Medicamentul se administrează intramuscular, intravenos în jet, prin
perfuzie intravenoasă.
Soluţia de lidocaină 100 mg/ml intramuscular se administrează în muşchiul gluteu sau deltoid. Adulţilor intramuscular soluţia de lidocaină
100 mg/ml se administrează în doza 2-4 mg/kg (doza maximă la o
priză – cel mult 200 mg (2 ml)) cu interval de 4-6 ore. Nu se recomandă
administrarea intramusculară a medicamentului la copii.
Pentru administrare intravenoasă în jet soluţia de lidocaină 100 mg/ml
se dizolvă până la concentraţia de 20 mg/ml cu soluţie de clorură de
sodiu 9 mg/ml sterilă sau soluţie glucoză 50 mg/ml.
Pentru administrare prin perfuzie intravenoasă se utilizează soluţia, care
conţine 2 mg lidocaină în 1 ml.
În acest scop 2 ml (1 fiolă) de Lidocain-BP 100 mg/ml, soluţie 100 mg/
ml se dizolvă în 100 ml soluţie sterilă de clorură de sodiu 9 mg/ml sau
soluţie de glucoză 50 mg/ml. Cantitatea totală de soluţie, administrată
prin perfuzie intravenoasă adulţilor timp de 24 ore – cel mult 1200 ml.
Perfuzia intravenoasă se efectuează sub monitorizare continuă a ECG.
Adulţilor se indică la administrarea dozei de încărcare (în bolus) intravenos în jet câte 0,5-2 mg/kg timp de 3-4 min; doza medie la o priză
– 80 mg, doza maximă la o priză – 100 mg. Ulterior se trece imediat laperfuzie intravenoasă cu viteza de 0,02-0,055 mg/kg/min (viteza maximă – 2 mg/min) în soluţie de clorură de sodiu 9 mg/ml sau în soluţie de
glucoză 50 mg/ml (se trece la administrarea prin perfuzie intravenoasă
numai după administrarea intravenoasă în jet). Perfuzia intravenoasă se
poate efectua în decurs de 24-36 ore (până la ameliorarea stării pacientului); durata perfuziei depinde de starea pacientului şi rezultatele
administrării medicamentului. La administrarea timp de peste 24 ore
este necesar de a reduce viteza perfuziei. La necesitate pe fondalul
perfuziei intravenoase se poate repeta administrarea intravenoasă în
jet a lidocainei în doza 40 mg peste 10 min de la administrarea primei
doze de încărcare. Doza maximă pentru adulţi la administrarea intravenoasă a dozei de încărcare – 100 mg, pentru perfuzia intravenoasă
ulterioară – 300 mg (4,5 mg/kg) timp de 1 oră. Pentru pacienţii vârstnici
doza se reduce cu 1/3.
În infarct miocardic până la spitalizarea pacientului în calitate de doză
profilactică unică se administrează de obicei 4 mg/kg masă corporală
intramuscular (doza maximă 200-300 mg (2-3 ml soluţie lidocaină 100
mg/ml)).
Copiilor cu vârsta peste 12 ani în caz de aritmii se administrează cu o precauţie deosebită, numai în caz de necesitate acută. Medicamentul se va
dizolva în acelaşi mod, ca şi pentru adulţi. Se administrează intravenos
în jet în doza de încărcare 1 mg/kg în decurs de 5-10 min, la necesitate administrarea se poate repeta peste 5 min. (doza totală nu va depăşi 3
mg/kg). Pentru perfuzie intravenoasă continuă (de obicei după administrarea dozei de încărcare) – 0,02-0,03 mg/kg/min. Doza maximă pentru
copii în caz de administrare repetată a dozei de încărcare cu interval de
5 min constituie 3 mg/kg; în caz de perfuzie intravenoasă continuă (de
obicei după administrarea dozei de atac) – 0,05 mg/kg/min. Doza zilnică
maximă pentru copii constituie 4 mg/kg.
Copii
Medicamentul se administrează la copii cu vârsta peste 12 ani.
Dacă utilizaţi mai mult Lidocain-BP 100 mg/ml decât trebuie
Acest medicament se administrează de către personalul medical. Dacă
credeţi că vi s-a administrat o doză prea mare de Lidocain-BP 100 mg/ml
anunţaţi de urgenţă medicul.
Simptomele în cazul supradozajului cu lidocaină sunt: excitaţie psihomotorie, vertij, slăbiciune generală, scăderea tensiunii arteriale, tremor,
tulburări ale vederii, convulsii generalizate, comă, tulburări ale ritmului
cardiac, senzaţia de sufocare, oprirea respiraţiei.
Dacă uitaţi să utilizaţi Lidocain-BP 100 mg/ml
Acest medicament nu se administrează regulat, ci numai în caz de nevoie. Obişnuit, lidocaina vi se va administra de un personal medical cu
experienţă. Nu trebuie de administrat o doză dublă pentru a compensa
doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Lidocain-BP 100 mg/ml
Lidocain-BP 100 mg/ml se utilizează numai la nevoie. Medicul dumneavoastră va decide durata tratamentului cu lidocaină. Urmaţi strict recomandările medicului.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la utilizarea acestui medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, Lidocain-BP 100 mg/ml poate provoca reacţii
adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Dacă apar aceste reacţii adverse grave, opriţi utilizarea medicamentului şi adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră:
− reacţii alergice grave cu umflare dureroasă a buzelor, limbii, feţei
sau gâtului şi dificultate bruscă în respiraţie, când vorbiţi sau la înghiţire (edem angioneurotic), inclusiv şoc anafilactic (o reacţie alergică bruscă, gravă şi uneori letală caracterizată prin dificultăţi în respiraţie, scăderea bruscă a tensiunii arteriale şi umflare/tumefiere bruscă).
Alte reacţii adverse apărute la administrarea medicamentului
Reacţii adverse rare (afectează până la 1 din 1000 pacienţi)
− la administrarea în doze mari: bătăi de inimă neregulate, rare sau întrerupte, oprirea inimii;
− dilatare periferică a vaselor, scăderea bruscă şi rapidă a tensiunii arteriale, însoţită de pierderea conştienţei.
Reacţii adverse foarte rare (afectează până la 1 din 10000 pacienţi)
− bătăi de inimă accelerate, dureri de inimă;
− tensiune arterială ridicată sau scăzută;
− erupţii cutanate, urticarie, eritem şi descuamări intense ale pielii.
Reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate
din datele disponibile):
− excitarea sistemului nervos central (la administrarea în doze mari),
nelinişte, dureri de cap, senzaţia de învârtire, dereglări ale somnului,
confuzie mintală, somnolenţă, pierderea conştienţei, comă, tulburări
ale sensibilităţii, amorţirea limbii (la utilizarea în stomatologie), bloc
la mişcare; la pacienţii cu hipersensibilitate - euforie, tremor, ticuri
musculare, agitaţie motorie, senzaţia de furnicături ale membrelor,
convulsii;
− mişcarea rapidă, repetată şi necontrolată a ochilor, orbire reversibilă,
vedere dublă, senzaţie de „musculiţe” în faţa ochilor, sensibilitate la
lumină, inflamaţia ochilor (conjunctivită);
− tulburări de auz, zgomot în urechi, scăderea auzului;
− greaţă, vomă;
− dificultăţi de respiraţie, inflamaţia mucoasei nasului, inhibiţia respiraţiei, stop respirator;
− bufeuri de căldură, senzaţie de frig sau amorţire a extremităţilor, edeme, slăbiciune generală, creşterea exagerată a temperaturii corpului;
− la nivelul locului de administrare: senzaţie uşoară de arsură, roşeaţă.
0
Nu este disponibil
INDICAŢII TERAPEUTICE
Tratamentul diabetului zaharat.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Actrapid® НМ este un preparat de insulină cu acţiune rapidă, de aceea este deseori
utilizat în asociere cu insulina cu acţiune prelungită.
Doze
Doza de insulină este individuală şi stabilită de medic în concordanţă cu necesităţile
pacientului.
Necesarul individual de insulină este cuprins, de regulă, între 0,3 şi 1,0 UI/kg şi zi şi
poate fi mai mare la pacienţii insulinorezistenţi (de exemplu în perioada pubertăţii sau
datorită obezităţii) sau mai mic la pacienţii cu producţie de insulină endogenă reziduală.
O injecţie trebuie urmată în decurs de 30 minute de o masă sau de o gustare care
conţine carbohidraţi.
Ajustarea dozei.
Afecţiunile concomitente, în special infecţiile şi stările febrile cresc, de obicei, necesarul
de insulină al pacienţilor. Afecţiunile concomitente ale rinichilor, ficatului sau cele ale
glandelor suprarenale, hipofizei sau tiroidei pot necesita modificări ale dozei de insulină.
Ajustarea dozei poate fi necesară şi în cazul în care pacienţii cresc activitatea fizică, îşi
modifică dieta obişnuită sau când se face trecerea de la alte medicamente pe bază de
insulină.
Administrare
Actrapid® НМ se administrează subcutanat sau intravenos.
Actrapid® НМ se administrează, de regulă subcutanat în peretele abdominal, în coapsă,
regiunea fesieră sau deltoidiană.
Injectarea subcutanată în peretele abdominal asigură o absorbţie mai rapidă decât din
alte locuri de injectare.
Injectarea într-un pliu cutanat reduce riscul injectării intramusculare accidentale.
După injectare, menţineţi acul sub piele cel puţin 6 secunde pentru a fi siguri că aţi
administrat întreaga doză.
Pentru a evita lipodistrofia, locurile de injectare trebuie schimbate prin rotaţie în cadrul
aceleiaşi regiuni anatomice.
Injecţiile intramusculare pot fi efectuate numai sub controlul medicului. Actrapid® НМ
poate fi de asemenea injectat intravenos. Astfel de injectări pot fi efectuate doar de
către medic. Actrapid® НМ în flacoane este destinat utilizării împreună cu seringile de
administrare a insulinei, cu scală de unităţi corespunzătoare.
Actrapid® НМ este însoţit de instrucţiunea pentru administrare, care conţine instrucţiuni
detaliate pentru folosire, care trebuie urmate.
Administrare intravenoasă
Sistemele de perfuzare cu Actrapid® НМ la concentraţii de insulină umană de la 0,05
UI/ml la 1,0 UI/ml, în soluţii perfuzabile de clorură de sodiu 0,9%, glucoză 5% sau 10%,
inclusiv clorură de potasiu 40 mmol/l şi utilizând pungi de perfuzie din polipropilenă,
sunt stabile 24 ore la temperatura camerei. Deşi stabilă în timp, o anumită cantitate de
insulină va fi adsorbită iniţial la suprafaţa materialului din care este confecţionată punga
de perfuzie. Monitorizarea glicemiei este necesară în timpul perfuziei cu insulină.
Actrapid® НМ nu trebuie utilizat în pompe de insulină cu administrare în perfuzie
subcutanată continuă. Cum se administrează Actrapid® HM în monoterapie sau în amestec cu insulina
prelungită:
► Asiguraţi-vă că utilizaţi seringi de insulină ce au unităţi de măsură
corespunzătoare.
► Trageţi în seringă un volum de aer egal cu doza de insulină care trebuie
injectată.
► Urmaţi instrucţiunile, oferite de medicul dumneavoastră sau de asistenta
medicală.
► Injectaţi insulina sub piele. Folosiţi tehnica de injectare recomandată de medicul
dumneavoastră sau de asistenta medicală.
► După injectare, menţineţi acul sub piele cel puţin 6 secunde pentru a fi siguri că
aţi administrat întreaga doză.
Copii
Preparatele de insulină umană biosintetică sunt eficiente şi sigure în tratamentul
diabetului zaharat la diferite grupe de copii şi adolescenţi. Doza zilnică la copii şi
adolescenţi depinde de stadiul bolii, masă corporală, vârstă, dietă, efort fizic,
insulinorezistenţă şi dinamica glicemiei. REACŢII ADVERSE
Cea mai frecventă reacţie adversă în insulinoterapie este hipoglicemia. Conform
rezultatelor studiilor clinice efectuate, cât şi conform datelor înregistrate după
lansarea preparatului pe piaţă, frecvenţa apariţiei hipoglicemiei variază la diferite
grupe de pacienţi, cât şi în dependenţă de regimul de dozare (vezi informaţia de mai
jos).
La iniţierea tratamentului cu insulină pot să apară tulburări de refracţie, edeme şi
reacţii la locul injectării (durere, eritem, urticarie, inflamaţie, echimoză, edem şi prurit
la nivelul locului de injectare). De regulă, aceste reacţii sunt de natură tranzitorie.
Îmbunătăţirea rapidă a controlului glicemic se poate asocia cu neuropatie acută
dureroasă, care de regulă, este reversibilă.
Intensificarea tratamentului cu insulină urmată de îmbunătăţirea bruscă a controlului
glicemic se poate asocia cu agravarea temporară a retinopatiei diabetice, în timp ce
îmbunătăţirea pe termen lung a controlului glicemic scade riscul de progresie a
retinopatiei diabetice. https://bit.ly/3zlHDuo
Tratamentul diabetului zaharat.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Actrapid® НМ este un preparat de insulină cu acţiune rapidă, de aceea este deseori
utilizat în asociere cu insulina cu acţiune prelungită.
Doze
Doza de insulină este individuală şi stabilită de medic în concordanţă cu necesităţile
pacientului.
Necesarul individual de insulină este cuprins, de regulă, între 0,3 şi 1,0 UI/kg şi zi şi
poate fi mai mare la pacienţii insulinorezistenţi (de exemplu în perioada pubertăţii sau
datorită obezităţii) sau mai mic la pacienţii cu producţie de insulină endogenă reziduală.
O injecţie trebuie urmată în decurs de 30 minute de o masă sau de o gustare care
conţine carbohidraţi.
Ajustarea dozei.
Afecţiunile concomitente, în special infecţiile şi stările febrile cresc, de obicei, necesarul
de insulină al pacienţilor. Afecţiunile concomitente ale rinichilor, ficatului sau cele ale
glandelor suprarenale, hipofizei sau tiroidei pot necesita modificări ale dozei de insulină.
Ajustarea dozei poate fi necesară şi în cazul în care pacienţii cresc activitatea fizică, îşi
modifică dieta obişnuită sau când se face trecerea de la alte medicamente pe bază de
insulină.
Administrare
Actrapid® НМ se administrează subcutanat sau intravenos.
Actrapid® НМ se administrează, de regulă subcutanat în peretele abdominal, în coapsă,
regiunea fesieră sau deltoidiană.
Injectarea subcutanată în peretele abdominal asigură o absorbţie mai rapidă decât din
alte locuri de injectare.
Injectarea într-un pliu cutanat reduce riscul injectării intramusculare accidentale.
După injectare, menţineţi acul sub piele cel puţin 6 secunde pentru a fi siguri că aţi
administrat întreaga doză.
Pentru a evita lipodistrofia, locurile de injectare trebuie schimbate prin rotaţie în cadrul
aceleiaşi regiuni anatomice.
Injecţiile intramusculare pot fi efectuate numai sub controlul medicului. Actrapid® НМ
poate fi de asemenea injectat intravenos. Astfel de injectări pot fi efectuate doar de
către medic. Actrapid® НМ în flacoane este destinat utilizării împreună cu seringile de
administrare a insulinei, cu scală de unităţi corespunzătoare.
Actrapid® НМ este însoţit de instrucţiunea pentru administrare, care conţine instrucţiuni
detaliate pentru folosire, care trebuie urmate.
Administrare intravenoasă
Sistemele de perfuzare cu Actrapid® НМ la concentraţii de insulină umană de la 0,05
UI/ml la 1,0 UI/ml, în soluţii perfuzabile de clorură de sodiu 0,9%, glucoză 5% sau 10%,
inclusiv clorură de potasiu 40 mmol/l şi utilizând pungi de perfuzie din polipropilenă,
sunt stabile 24 ore la temperatura camerei. Deşi stabilă în timp, o anumită cantitate de
insulină va fi adsorbită iniţial la suprafaţa materialului din care este confecţionată punga
de perfuzie. Monitorizarea glicemiei este necesară în timpul perfuziei cu insulină.
Actrapid® НМ nu trebuie utilizat în pompe de insulină cu administrare în perfuzie
subcutanată continuă. Cum se administrează Actrapid® HM în monoterapie sau în amestec cu insulina
prelungită:
► Asiguraţi-vă că utilizaţi seringi de insulină ce au unităţi de măsură
corespunzătoare.
► Trageţi în seringă un volum de aer egal cu doza de insulină care trebuie
injectată.
► Urmaţi instrucţiunile, oferite de medicul dumneavoastră sau de asistenta
medicală.
► Injectaţi insulina sub piele. Folosiţi tehnica de injectare recomandată de medicul
dumneavoastră sau de asistenta medicală.
► După injectare, menţineţi acul sub piele cel puţin 6 secunde pentru a fi siguri că
aţi administrat întreaga doză.
Copii
Preparatele de insulină umană biosintetică sunt eficiente şi sigure în tratamentul
diabetului zaharat la diferite grupe de copii şi adolescenţi. Doza zilnică la copii şi
adolescenţi depinde de stadiul bolii, masă corporală, vârstă, dietă, efort fizic,
insulinorezistenţă şi dinamica glicemiei. REACŢII ADVERSE
Cea mai frecventă reacţie adversă în insulinoterapie este hipoglicemia. Conform
rezultatelor studiilor clinice efectuate, cât şi conform datelor înregistrate după
lansarea preparatului pe piaţă, frecvenţa apariţiei hipoglicemiei variază la diferite
grupe de pacienţi, cât şi în dependenţă de regimul de dozare (vezi informaţia de mai
jos).
La iniţierea tratamentului cu insulină pot să apară tulburări de refracţie, edeme şi
reacţii la locul injectării (durere, eritem, urticarie, inflamaţie, echimoză, edem şi prurit
la nivelul locului de injectare). De regulă, aceste reacţii sunt de natură tranzitorie.
Îmbunătăţirea rapidă a controlului glicemic se poate asocia cu neuropatie acută
dureroasă, care de regulă, este reversibilă.
Intensificarea tratamentului cu insulină urmată de îmbunătăţirea bruscă a controlului
glicemic se poate asocia cu agravarea temporară a retinopatiei diabetice, în timp ce
îmbunătăţirea pe termen lung a controlului glicemic scade riscul de progresie a
retinopatiei diabetice. https://bit.ly/3zlHDuo
0
Nu este disponibil
Tratamentul adjuvant la adulţi în boala coronariană, aritmii ectopice şi în prevenţia aritmiilor determinate de glicozide tonicardiace
0
Nu este disponibil
CE ESTE Maninil® 5 ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Maninil® 5 face parte din grupul de medicamente cunoscute sub denumirea de
hipoglicemiante orale; sulfonamide, derivaţi de uree.
Maninil® 5 este un medicament folosit pentru controlul nivelului zahărului din
sânge indicat în tratamentul diabetului zaharat tip 2 insulino-independent la adulţi.
Domeniul de aplicare
Maninil® 5 este un medicament folosit pentru controlul nivelului zahărului din
sânge indicat în trata mentul diabetului zaharat tip 2 insulino-independent la adulţi,
atunci când doar regimul alimentar, exerciţiile fizice şi scăderea greutăţii corporale
nu pot menţine glicemia la valori normale.
Maninil® 5 poate fi administrat în monoterapie sau în asociere cu metformina.
CUM SĂ LUAŢI Maninil ® 5
Utilizaţi întotdeauna Maninil ® 5 exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră.
Acest medicament este destinat exclusiv adulţilor. Ca şi în cazul altor medicamente
care scad glicemia, dozele de glibenclamidă se vor adapta fiecărui pacient în parte,
în funcţie de rezultatele probelor de laborator. Medicul vă va recomanda doza
minimă eficace.
Iniţierea tratamentului:
Cura de tratament se iniţiază, de regulă, cu administrarea dozei egale cu ½-1
comprimat Maninil® 5 (ce corespunde cu 2,5-5 mg glibenclamidă) o dată pe zi.
Doza poate fi crescută treptat până la obţinerea nivelul dorit de glicemie. Doza
maximă nictemerală constituie 3 comprimate Maninil® 5 (ce corespunde cu 15 mg
glibenclamidă) pe zi.
Trecerea de la alte antidiabetice orale:
Dacă va fost schimbat tratamentul de pe alte medicamente antidiabetice orale
(destinate pentru administrare orală) pe Maninil ® 5, doza inițială va fi: - ½ (1)
comprimat Manini ® 5 (ce corespunde cu 2,5-5 mg glibenclamidă) pe zi.
Grupuri speciale de pacienți:
Dacă sunteți în vârstă sau slăbit, fie subponderali, sau aveţi dereglări ale funcției
renale sau hepatice, sau pentru alte motive, sunteți predispus la hipoglicemie, apoi,
pentru a reduce riscul de dezvoltare a acestuia, la începutul și de-a lungul
tratamentului ar trebui să primiţi doze mai mici. În anumite circumstanțe, cum ar fi
atunci când vă schimbați greutatea sau stilul de viață în dozare ar trebui să se
intervie cu modificări corespunzătoare.
Combinații cu alte medicamente antidiabetice:
În anumite circumstanțe, este posibil să fie adăugate prescripții suplimentare din
grupul glitazonei (rosiglitazonă, pioglitazonă).
Maninil ® 5 poate fi de asemenea combinate cu alte medicamente anti-diabetice,
ce nu stimulează secreția de insulină nativă (guarmel sau acarboza).
În caz de reducere a producţiei de insulină proprie (ineficacitatea tratamentului
secundar ca urmare a epuizării de celule care produc insulina), puteți încerca o
combinație cu terapia cu insulina. Cu toate acestea, în cazul încetării complete a
producţiei de insulină proprie este indicat doar un singur tratament, cel cu insulină
(insulină în monoterapie).
Dacă aveți impresia că acțiunea Maninil ® 5 este prea puternică sau prea slabă, vă
rugăm să consultați medicul sau farmacistul.
Modul de administrare
Luaţi comprimatele de Maninil ® 5 înainte de masă, fără a se mesteca, cu suficientă
apă.
Cu o doză zilnică de până la 2 comprimate, se ia înainte de micul dejun.
Cu o doză zilnică de mai mult de 2 comprimate Maninil ® 5, se recomandă să se
distribuie cantitatea în două prize (dimineața și seara), doza mare trebuie
administrată înainte de micul dejun.
În ceea ce privește administrarea medicamentului, vă rugăm să urmați
instrucțiunile medicului curant.
Important este medicamentul de fiecare dată în același timp!
Instrucțiuni pentru divizarea comprimatului:
Comprimatele pot fi divizate în două părți egale, cu aceeași doză.
Ţineţi comprimatul cu degetele mari și degetele arătătoare a ambelor mâini cu
incizia de divizare în sus apoi apăsaţi cu degetele de-a lungul inciziei în jos pentru
a rupe pilula în jumătate.
Durata administrării:
Durata tratamentului va fi stabilită de către medicul curant. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Maninil ® 5 poate determina reacţii adverse, cu toate că
nu apar la toate persoanele. Acestea au fost clasificate astfel:
Foarte frecvente (care afectează mai mult de 1 pacient din 10);
Frecvente (care afectează mai puţin de 1 din 10 pacienţi);
Mai puţin frecvente (care afectează mai puţin de 1 din 100 pacienţi);
Rare (care afectează mai puţin de 1 din 1000 pacienţi);
Foarte rare (care afectează mai puţin de 1 din 10 000 pacienţi);
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
Frecvente
Tulburări metabolice și de nutriție
te cel mai frecvent efect advers în tratament cu glibenclamidă.
În anumite condiții, poate fi de o durată prelungită și poate duce la hipoglicemie
severă, cu comă (stare de inconștiență profundă). În timpul unei hipoglicemii cu
evoluţie mascată cu leziuni ale nervilor (neuropatie vegetativă), sau administrarea
simultană a unor remedii pentru scăderea tensiunii arteriale (Vezi pct. 2 "Alte
medicamente si Maninil ® 5"), simptomele tipice de hipoglicemie pot fi diminuate
sau absente; în acest caz, este mai greu de a recunoaşte o hipoglicemie.
Cum apare hipoglicemia
Posibile cauze pentru scăderea nivelului glicemiei în sânge sunt descrise în
secțiunea 2. "Atenționări și precauții".
Cum poți recunoaște hipoglicemia
Hipoglicemia este caracterizată printr-o scădere a glicemiei în sânge, aproximativ
sub 50 mg / dl. Următoarele simptome vă poate indica o scădere excesivă nivelului
glicemiei în sânge:
ție bruscă, palpitații, tremurături, foame, anxietate, "înțepături" în gură,
paloare, dureri de cap, somnolență, tulburări de somn, frica, lipsa de mișcare,
simptome neurologice tranzitorii (de exemplu, tulburari de vedere și vorbire,
fenomen de paralizie sau tulburări senzoriale).
Dacă hipoglicemia progreseaza, aceasta ar putea duce la pierderea controlului
asupra starii generale cu pierdere de cunoștința. In acest caz, cel mai frecvent,
pielea devine umedă și rece și există o tendință de apariţie a convulsiilor.
Ce facem în caz de scădere bruscă a nivelului glicemiei în sange (hipoglicemie)
Măsurile în caz de hipoglicemie sunt descrise în punctul 3. " CUM SĂ LUAŢI Maninil
® 5."
Dacă aveți hipoglicemie, contactați imediat medicul dumneavoastră; el va decide
dacă să modifice sau nu tratamentul medicamentos cu Maninil ® 5.
Mai puţin frecvente
Tulburari ale pielii și țesutului subcutanat
Urticaria
ții cutanate (eritem nodular, erupție cutanată maculopapulară sau
morbilliformă)
.
Aceste efecte sunt reacții de hipersensibilitate tranzitorii, cu toate acestea, în cazuri
foarte rare, acestea pot trece în stări grave ce pot pune viaţa în pericol, însoțite de
dificultăți de respirație și o scădere a tensiunii arteriale, până la șoc.
Rare
Tulburări ale sistemului sanguin și limfatic
nivelul pielii)
Foarte rare
Tulburări a ficatului și vezicii biliare
șterea enzimelor hepatice, hepatită, induse de medicamente, icter datorat
posibil reacțiilor de hipersensibilitate a ficatului.
Aceste tulburări ale funcției hepatice după anularea tartamentului cu Maninil ® 5
regresează, dar în cazuri rare poate duce la insuficienţă hepatica ce poate pune
viaţa in pericol.
Tulburari ale pielii și țesutului subcutanat
ții generale de hipersensibilitate, însoțite de o erupție pe piele, dureri
articulare, febră, apariția de proteine în urină şi icter.
inflamarea alergică a vaselor sanguine, ce poate pune viaţa in pericol.
La apariţia reacțiilor cutanate contactați imediat medicul dumneavoastră!
Tulburări ale sistemului sanguin și limfatic
șii și albe în sânge
Schimbările din sânge menţionate, după anularea tratamentului cu Maninil ® 5, în
general regresează, dar foarte rar, ele pot pune viața în pericol. https://bit.ly/3hVwryO
Maninil® 5 face parte din grupul de medicamente cunoscute sub denumirea de
hipoglicemiante orale; sulfonamide, derivaţi de uree.
Maninil® 5 este un medicament folosit pentru controlul nivelului zahărului din
sânge indicat în tratamentul diabetului zaharat tip 2 insulino-independent la adulţi.
Domeniul de aplicare
Maninil® 5 este un medicament folosit pentru controlul nivelului zahărului din
sânge indicat în trata mentul diabetului zaharat tip 2 insulino-independent la adulţi,
atunci când doar regimul alimentar, exerciţiile fizice şi scăderea greutăţii corporale
nu pot menţine glicemia la valori normale.
Maninil® 5 poate fi administrat în monoterapie sau în asociere cu metformina.
CUM SĂ LUAŢI Maninil ® 5
Utilizaţi întotdeauna Maninil ® 5 exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră.
Acest medicament este destinat exclusiv adulţilor. Ca şi în cazul altor medicamente
care scad glicemia, dozele de glibenclamidă se vor adapta fiecărui pacient în parte,
în funcţie de rezultatele probelor de laborator. Medicul vă va recomanda doza
minimă eficace.
Iniţierea tratamentului:
Cura de tratament se iniţiază, de regulă, cu administrarea dozei egale cu ½-1
comprimat Maninil® 5 (ce corespunde cu 2,5-5 mg glibenclamidă) o dată pe zi.
Doza poate fi crescută treptat până la obţinerea nivelul dorit de glicemie. Doza
maximă nictemerală constituie 3 comprimate Maninil® 5 (ce corespunde cu 15 mg
glibenclamidă) pe zi.
Trecerea de la alte antidiabetice orale:
Dacă va fost schimbat tratamentul de pe alte medicamente antidiabetice orale
(destinate pentru administrare orală) pe Maninil ® 5, doza inițială va fi: - ½ (1)
comprimat Manini ® 5 (ce corespunde cu 2,5-5 mg glibenclamidă) pe zi.
Grupuri speciale de pacienți:
Dacă sunteți în vârstă sau slăbit, fie subponderali, sau aveţi dereglări ale funcției
renale sau hepatice, sau pentru alte motive, sunteți predispus la hipoglicemie, apoi,
pentru a reduce riscul de dezvoltare a acestuia, la începutul și de-a lungul
tratamentului ar trebui să primiţi doze mai mici. În anumite circumstanțe, cum ar fi
atunci când vă schimbați greutatea sau stilul de viață în dozare ar trebui să se
intervie cu modificări corespunzătoare.
Combinații cu alte medicamente antidiabetice:
În anumite circumstanțe, este posibil să fie adăugate prescripții suplimentare din
grupul glitazonei (rosiglitazonă, pioglitazonă).
Maninil ® 5 poate fi de asemenea combinate cu alte medicamente anti-diabetice,
ce nu stimulează secreția de insulină nativă (guarmel sau acarboza).
În caz de reducere a producţiei de insulină proprie (ineficacitatea tratamentului
secundar ca urmare a epuizării de celule care produc insulina), puteți încerca o
combinație cu terapia cu insulina. Cu toate acestea, în cazul încetării complete a
producţiei de insulină proprie este indicat doar un singur tratament, cel cu insulină
(insulină în monoterapie).
Dacă aveți impresia că acțiunea Maninil ® 5 este prea puternică sau prea slabă, vă
rugăm să consultați medicul sau farmacistul.
Modul de administrare
Luaţi comprimatele de Maninil ® 5 înainte de masă, fără a se mesteca, cu suficientă
apă.
Cu o doză zilnică de până la 2 comprimate, se ia înainte de micul dejun.
Cu o doză zilnică de mai mult de 2 comprimate Maninil ® 5, se recomandă să se
distribuie cantitatea în două prize (dimineața și seara), doza mare trebuie
administrată înainte de micul dejun.
În ceea ce privește administrarea medicamentului, vă rugăm să urmați
instrucțiunile medicului curant.
Important este medicamentul de fiecare dată în același timp!
Instrucțiuni pentru divizarea comprimatului:
Comprimatele pot fi divizate în două părți egale, cu aceeași doză.
Ţineţi comprimatul cu degetele mari și degetele arătătoare a ambelor mâini cu
incizia de divizare în sus apoi apăsaţi cu degetele de-a lungul inciziei în jos pentru
a rupe pilula în jumătate.
Durata administrării:
Durata tratamentului va fi stabilită de către medicul curant. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Maninil ® 5 poate determina reacţii adverse, cu toate că
nu apar la toate persoanele. Acestea au fost clasificate astfel:
Foarte frecvente (care afectează mai mult de 1 pacient din 10);
Frecvente (care afectează mai puţin de 1 din 10 pacienţi);
Mai puţin frecvente (care afectează mai puţin de 1 din 100 pacienţi);
Rare (care afectează mai puţin de 1 din 1000 pacienţi);
Foarte rare (care afectează mai puţin de 1 din 10 000 pacienţi);
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
Frecvente
Tulburări metabolice și de nutriție
te cel mai frecvent efect advers în tratament cu glibenclamidă.
În anumite condiții, poate fi de o durată prelungită și poate duce la hipoglicemie
severă, cu comă (stare de inconștiență profundă). În timpul unei hipoglicemii cu
evoluţie mascată cu leziuni ale nervilor (neuropatie vegetativă), sau administrarea
simultană a unor remedii pentru scăderea tensiunii arteriale (Vezi pct. 2 "Alte
medicamente si Maninil ® 5"), simptomele tipice de hipoglicemie pot fi diminuate
sau absente; în acest caz, este mai greu de a recunoaşte o hipoglicemie.
Cum apare hipoglicemia
Posibile cauze pentru scăderea nivelului glicemiei în sânge sunt descrise în
secțiunea 2. "Atenționări și precauții".
Cum poți recunoaște hipoglicemia
Hipoglicemia este caracterizată printr-o scădere a glicemiei în sânge, aproximativ
sub 50 mg / dl. Următoarele simptome vă poate indica o scădere excesivă nivelului
glicemiei în sânge:
ție bruscă, palpitații, tremurături, foame, anxietate, "înțepături" în gură,
paloare, dureri de cap, somnolență, tulburări de somn, frica, lipsa de mișcare,
simptome neurologice tranzitorii (de exemplu, tulburari de vedere și vorbire,
fenomen de paralizie sau tulburări senzoriale).
Dacă hipoglicemia progreseaza, aceasta ar putea duce la pierderea controlului
asupra starii generale cu pierdere de cunoștința. In acest caz, cel mai frecvent,
pielea devine umedă și rece și există o tendință de apariţie a convulsiilor.
Ce facem în caz de scădere bruscă a nivelului glicemiei în sange (hipoglicemie)
Măsurile în caz de hipoglicemie sunt descrise în punctul 3. " CUM SĂ LUAŢI Maninil
® 5."
Dacă aveți hipoglicemie, contactați imediat medicul dumneavoastră; el va decide
dacă să modifice sau nu tratamentul medicamentos cu Maninil ® 5.
Mai puţin frecvente
Tulburari ale pielii și țesutului subcutanat
Urticaria
ții cutanate (eritem nodular, erupție cutanată maculopapulară sau
morbilliformă)
.
Aceste efecte sunt reacții de hipersensibilitate tranzitorii, cu toate acestea, în cazuri
foarte rare, acestea pot trece în stări grave ce pot pune viaţa în pericol, însoțite de
dificultăți de respirație și o scădere a tensiunii arteriale, până la șoc.
Rare
Tulburări ale sistemului sanguin și limfatic
nivelul pielii)
Foarte rare
Tulburări a ficatului și vezicii biliare
șterea enzimelor hepatice, hepatită, induse de medicamente, icter datorat
posibil reacțiilor de hipersensibilitate a ficatului.
Aceste tulburări ale funcției hepatice după anularea tartamentului cu Maninil ® 5
regresează, dar în cazuri rare poate duce la insuficienţă hepatica ce poate pune
viaţa in pericol.
Tulburari ale pielii și țesutului subcutanat
ții generale de hipersensibilitate, însoțite de o erupție pe piele, dureri
articulare, febră, apariția de proteine în urină şi icter.
inflamarea alergică a vaselor sanguine, ce poate pune viaţa in pericol.
La apariţia reacțiilor cutanate contactați imediat medicul dumneavoastră!
Tulburări ale sistemului sanguin și limfatic
șii și albe în sânge
Schimbările din sânge menţionate, după anularea tratamentului cu Maninil ® 5, în
general regresează, dar foarte rar, ele pot pune viața în pericol. https://bit.ly/3hVwryO
0
Nu este disponibil
Produs eficient in:
Vindecarea auxiliară a:
– ulcerelor (ischemice, venoase, neuropatice, diabetice)
– rănilor, iritațiilor, arsurilor
– a punctelor de inserare a cateterelor venoase și arteriale centrale sau periferice
În special în cazul rănilor cu exsudat
Vindecarea auxiliară a:
– ulcerelor (ischemice, venoase, neuropatice, diabetice)
– rănilor, iritațiilor, arsurilor
– a punctelor de inserare a cateterelor venoase și arteriale centrale sau periferice
În special în cazul rănilor cu exsudat
0
Nu este disponibil
Indicaţii terapeutice
Tratamentul hipertensiunii arteriale esenţiale.
Tratamentul anginei pectorale cronice stabile.
Tratamentul insuficienţei cardiace cronice. Doze şi mod de administrare
Administrare orală. Hipertensiune arterială esenţială
Carvedilolul poate fi utilizat în tratamentul hipertensiunii arteriale, în monoterapie sau
în asociere cu alte antihipertensive, în special cu diuretice tiazidice. Se recomandă o
doză zilnică unică, cu toate acestea doza maximă recomandată pentru o administrare
este 25 mg, iar doza maximă zilnică este 50 mg.
Certificat de înregistrare al medicamentului nr. 22020 din 10.11.2015
nr. 22018 din 10.11.2015
nr. 22019 din 10.11.2015
Anexa 1
Adulţi
Doza iniţială recomandată este 12,5 mg o dată pe zi, în primele două zile. Apoi,
tratamentul se continuă cu doze de 25 mg pe zi. Dacă este necesar, doza poate fi
crescută în continuare treptat, la intervale de cel puţin două săptămâni.
Vârstnici
Doza iniţială recomandată în tratamentul hipertensiunii arteriale este 12,5 mg o dată
pe zi, care de asemenea poate fi suficientă pentru continuarea tratamentului.
Cu toate acestea, dacă răspunsul terapeutic nu este adecvat la această doză, ulterior
doza poate fi crescută treptat la intervale de cel puţin două săptămâni.
Angină pectorală cronică stabilă
Se recomandă o schemă de tratament cu două administrări pe zi.
Adulţi
Doza iniţială recomandată este 12,5 mg de două ori pe zi, în primele două zile. Apoi,
tratamentul se continuă cu doze de 25 mg de două ori pe zi. Dacă este necesar, doza
poate fi crescută în continuare, treptat, la intervale de cel puţin două săptămâni, până
la doza maximă recomandată de 100 mg pe zi, fracţionată în două administrări (de
două ori pe zi).
Vârstnici
Doza iniţială recomandată este 12,5 mg de două ori pe zi, în primele două zile.
Ulterior, tratamentul se continuă cu doza de 25 mg de două ori pe zi, care este doza
zilnică maximă recomandată.
Insuficienţă cardiacă cronică
Carvedilolul se administrează în tratamentul insuficienţei cardiace moderate până la
severe în asociere cu terapia convenţională standard cu diuretice, inhibitori ai enyimei
de onversie a angiotensinei, digitalice şi/sau vasodilatatoare. Pacientul trebuie să fie
stabil clinic (fără modificări în clasele NYHA, fără spitalizare din cauza insuficienţei
cardiace) şi terapia standard trebuie să fi fost stabilă cel puţin 4 săptămâni înainte de
iniţierea tratamentului. Adiţional, pacientul trebuie să aibă o fracţie de ejecţie a
ventriculului stâng redusă, frecvenţa cardiacă trebuie să fie mai mare de 50 bătăi pe
minut şi tensiunea arterială sistolică mai mare de 85 mm Hg (vezi pct. 4.3).
Doza iniţială este de 3,125 mg de două ori pe zi, timp de două săptămâni. Dacă
această doză este tolerată, doza de carvedilol poate fi crescută încet la intervale de cel
puţin două săptămâni până la 6,25 mg de două ori pe zi, apoi la 12,5 mg de două ori
pe zi şi în final până la 25 mg de două ori pe zi.
Doza trebuie crescută până la doza maximă tolerată de pacient.
Doza maximă recomandată este de 25 mg de două ori pe zi, la pacienţii cu greutatea
corporală mai mică de 85 kg şi 50 mg de două ori pe zi la pacienţii cu greutatea
corporală mai mare de 85 kg, dacă s- a dovedit că insuficienţa cardiacă nu este
severă. Creşterea dozei până la 50 mg de două ori pe zi trebuie realizată cu atenţie,
sub supravegherea medicală strictă a pacientului.
La începutul tratamentului sau din cauza creşterii dozei, poate să apară o agravare
tranzitorie a simptomelor insuficienţei cardiace, în special la pacienţii cu insuficienţă
cardiacă severă şi/sau trataţi cu doze mari de diuretice. În mod obişnuit aceasta nu
impune întreruperea tratamentului, dar doza nu mai trebuie crescută. Timp de două
ore de la începerea tratamentului cu carvedilol sau după creşterea dozei, pacientul
trebuie monitorizat de un medic/cardiolog. Înaintea fiecărei creşteri a dozei, trebuie
efectuată o examinare pentru posibilele simptome de agravare a insuficienţei cardiace
sau pentru simptome de vasodilataţie excesivă (de exemplu funcţia renală, greutatea
corporală, tensiunea arterială, frecvenţa cardiacă şi ritmul cardiac). Agravarea
insuficienţei cardiace sau retenţia de lichide se tratează prin creşterea dozei de
diuretic, iar doza de carvedilol nu trebuie crescută până când pacientul nu este
stabilizat. Dacă apare bradicardie sau în cazul prelungirii timpului de conducere AV,
trebuie în primul rând monitorizată concentraţia de digoxină. Ocazional poate fi
necesară reducerea dozei de carvedilol sau întreruperea temporară a tratamentului.
Chiar în aceste cazuri, creşterea treptată a dozelor de carvedilol poate fi continuată cu
succes.
Pe durata regimului de creştere a dozelor de carvedilol vor fi monitorizate funcţia
renală, numărul de trombocite şi glicemia (în caz dediabet zaharat noninsulinodependent DZ tip II şi/sau diabet zaharat insulinodependent- DZ tip I). Cu
toate acestea, după creşterea dozelor, frecvenţa monitorizării poate fi redusă.
Dacă terapia cu carvedilol este întreruptă pentru o perioadă mai mare de două
săptămâni, aceasta va trebui reiniţiată cu doza de 3,125 mg de două ori pe zi şi
crescută gradat, în concordanţă cu recomandările anterioare.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la carvedilol sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Insuficienţă cardiacă clasa IV NYHA cu retenţie marcată de fluide sau supraîncărcare
lichidiană care necesită terapie intravenoasă inotropă.
Disfuncţie hepatică semnificativă clinic.
Antecedente de bronhospasm sau astm bronşic.
Bloc atrioventricular grad doi sau trei, în lipsa unui pacemaker.
Bradicardie severă (<50 bătăi pe minut).
Şoc cardiogen.
Sindromul sinusului bolnav (inclusiv bloc sino-atrial).
Hipotensiune arterială severă (tensiune arterială sistolică <85 mm Hg).
Acidoză metabolică.
Tratamentul hipertensiunii arteriale esenţiale.
Tratamentul anginei pectorale cronice stabile.
Tratamentul insuficienţei cardiace cronice. Doze şi mod de administrare
Administrare orală. Hipertensiune arterială esenţială
Carvedilolul poate fi utilizat în tratamentul hipertensiunii arteriale, în monoterapie sau
în asociere cu alte antihipertensive, în special cu diuretice tiazidice. Se recomandă o
doză zilnică unică, cu toate acestea doza maximă recomandată pentru o administrare
este 25 mg, iar doza maximă zilnică este 50 mg.
Certificat de înregistrare al medicamentului nr. 22020 din 10.11.2015
nr. 22018 din 10.11.2015
nr. 22019 din 10.11.2015
Anexa 1
Adulţi
Doza iniţială recomandată este 12,5 mg o dată pe zi, în primele două zile. Apoi,
tratamentul se continuă cu doze de 25 mg pe zi. Dacă este necesar, doza poate fi
crescută în continuare treptat, la intervale de cel puţin două săptămâni.
Vârstnici
Doza iniţială recomandată în tratamentul hipertensiunii arteriale este 12,5 mg o dată
pe zi, care de asemenea poate fi suficientă pentru continuarea tratamentului.
Cu toate acestea, dacă răspunsul terapeutic nu este adecvat la această doză, ulterior
doza poate fi crescută treptat la intervale de cel puţin două săptămâni.
Angină pectorală cronică stabilă
Se recomandă o schemă de tratament cu două administrări pe zi.
Adulţi
Doza iniţială recomandată este 12,5 mg de două ori pe zi, în primele două zile. Apoi,
tratamentul se continuă cu doze de 25 mg de două ori pe zi. Dacă este necesar, doza
poate fi crescută în continuare, treptat, la intervale de cel puţin două săptămâni, până
la doza maximă recomandată de 100 mg pe zi, fracţionată în două administrări (de
două ori pe zi).
Vârstnici
Doza iniţială recomandată este 12,5 mg de două ori pe zi, în primele două zile.
Ulterior, tratamentul se continuă cu doza de 25 mg de două ori pe zi, care este doza
zilnică maximă recomandată.
Insuficienţă cardiacă cronică
Carvedilolul se administrează în tratamentul insuficienţei cardiace moderate până la
severe în asociere cu terapia convenţională standard cu diuretice, inhibitori ai enyimei
de onversie a angiotensinei, digitalice şi/sau vasodilatatoare. Pacientul trebuie să fie
stabil clinic (fără modificări în clasele NYHA, fără spitalizare din cauza insuficienţei
cardiace) şi terapia standard trebuie să fi fost stabilă cel puţin 4 săptămâni înainte de
iniţierea tratamentului. Adiţional, pacientul trebuie să aibă o fracţie de ejecţie a
ventriculului stâng redusă, frecvenţa cardiacă trebuie să fie mai mare de 50 bătăi pe
minut şi tensiunea arterială sistolică mai mare de 85 mm Hg (vezi pct. 4.3).
Doza iniţială este de 3,125 mg de două ori pe zi, timp de două săptămâni. Dacă
această doză este tolerată, doza de carvedilol poate fi crescută încet la intervale de cel
puţin două săptămâni până la 6,25 mg de două ori pe zi, apoi la 12,5 mg de două ori
pe zi şi în final până la 25 mg de două ori pe zi.
Doza trebuie crescută până la doza maximă tolerată de pacient.
Doza maximă recomandată este de 25 mg de două ori pe zi, la pacienţii cu greutatea
corporală mai mică de 85 kg şi 50 mg de două ori pe zi la pacienţii cu greutatea
corporală mai mare de 85 kg, dacă s- a dovedit că insuficienţa cardiacă nu este
severă. Creşterea dozei până la 50 mg de două ori pe zi trebuie realizată cu atenţie,
sub supravegherea medicală strictă a pacientului.
La începutul tratamentului sau din cauza creşterii dozei, poate să apară o agravare
tranzitorie a simptomelor insuficienţei cardiace, în special la pacienţii cu insuficienţă
cardiacă severă şi/sau trataţi cu doze mari de diuretice. În mod obişnuit aceasta nu
impune întreruperea tratamentului, dar doza nu mai trebuie crescută. Timp de două
ore de la începerea tratamentului cu carvedilol sau după creşterea dozei, pacientul
trebuie monitorizat de un medic/cardiolog. Înaintea fiecărei creşteri a dozei, trebuie
efectuată o examinare pentru posibilele simptome de agravare a insuficienţei cardiace
sau pentru simptome de vasodilataţie excesivă (de exemplu funcţia renală, greutatea
corporală, tensiunea arterială, frecvenţa cardiacă şi ritmul cardiac). Agravarea
insuficienţei cardiace sau retenţia de lichide se tratează prin creşterea dozei de
diuretic, iar doza de carvedilol nu trebuie crescută până când pacientul nu este
stabilizat. Dacă apare bradicardie sau în cazul prelungirii timpului de conducere AV,
trebuie în primul rând monitorizată concentraţia de digoxină. Ocazional poate fi
necesară reducerea dozei de carvedilol sau întreruperea temporară a tratamentului.
Chiar în aceste cazuri, creşterea treptată a dozelor de carvedilol poate fi continuată cu
succes.
Pe durata regimului de creştere a dozelor de carvedilol vor fi monitorizate funcţia
renală, numărul de trombocite şi glicemia (în caz dediabet zaharat noninsulinodependent DZ tip II şi/sau diabet zaharat insulinodependent- DZ tip I). Cu
toate acestea, după creşterea dozelor, frecvenţa monitorizării poate fi redusă.
Dacă terapia cu carvedilol este întreruptă pentru o perioadă mai mare de două
săptămâni, aceasta va trebui reiniţiată cu doza de 3,125 mg de două ori pe zi şi
crescută gradat, în concordanţă cu recomandările anterioare.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la carvedilol sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Insuficienţă cardiacă clasa IV NYHA cu retenţie marcată de fluide sau supraîncărcare
lichidiană care necesită terapie intravenoasă inotropă.
Disfuncţie hepatică semnificativă clinic.
Antecedente de bronhospasm sau astm bronşic.
Bloc atrioventricular grad doi sau trei, în lipsa unui pacemaker.
Bradicardie severă (<50 bătăi pe minut).
Şoc cardiogen.
Sindromul sinusului bolnav (inclusiv bloc sino-atrial).
Hipotensiune arterială severă (tensiune arterială sistolică <85 mm Hg).
Acidoză metabolică.
0
Nu este disponibil
Proprietăți:
- desfundă nasul în congestia datorată mucoasei nazale uscate;
- hidratează mucoasa nazală;
- calmează inflamația și iritația mucoasei nazale din alergii și rinite alergice.
Indicații:
- congestie nazală datorată sindromului de 'nas uscat''
- inflamația și iritația mucaosei nazale;
- alergii și rinite alergice;
- tratamentul postoperator al intervențiilor chirurgicale nazale (de exemplu operația de deviație de sept, polipi nazali, etc).
- desfundă nasul în congestia datorată mucoasei nazale uscate;
- hidratează mucoasa nazală;
- calmează inflamația și iritația mucoasei nazale din alergii și rinite alergice.
Indicații:
- congestie nazală datorată sindromului de 'nas uscat''
- inflamația și iritația mucaosei nazale;
- alergii și rinite alergice;
- tratamentul postoperator al intervențiilor chirurgicale nazale (de exemplu operația de deviație de sept, polipi nazali, etc).
0
Nu este disponibil
Ce este Hexoral şi pentru ce se utilizează
Dacă după 5 zile nu vă simţiţi mai bine sau vă simţiţi mai rău, trebuie să vă adresaţi unui medic.
Hexoral face parte din grupul medicamentelor utilizate în tratamentul local al infecţiilor şi
inflamaţiilor gurii şi faringelui.
Adjuvant în:
-tratamentul infecţiilor mucoasei bucofaringiene (inclusiv candidozice);
-prevenţia şi tratamentul gingivitelor;
-tratamentul inflamaţiilor faringelui şi a ulcerelor aftoase (pentru a preveni suprainfecţia);
-combaterea mirosului urât al gurii;
-tratamentul pre şi postoperator în cazul intervenţiilor chirurgicale stomatologice. Cum să utilizați Hexoral
Adulţi şi copii cu vârsta peste 6 ani
O doză de Hexoral corespunde pulverizării aerosolului timp de 1 - 2 secunde la nivelul cavităţii
bucale sau faringelui.
Dacă nu există alte recomandări, se administrează o doză (o pulverizare) de două ori pe zi,
preferabil dimineaţa şi seara, după mese; la nevoie, doza se poate creşte până la maxim 2
pulverizări de 3 ori pe zi.
Hexetidina aderă la suprafaţa mucoaselor, ceea ce duce la un efect pe termen lung. De aceea, se
recomandă administrarea după mese.
Instrucţiuni de utilizare
Sistemul de pulverizare se fixează în orificiul corespunzător din vârful
flaconului, prin exercitarea unei presiuni uşoare. Vârful sistemului de
pulverizare se ţine la distanţă de corp.
Vârful sistemului de pulverizare se introduce în cavitatea bucală şi se
orientează spre zona afectată. Întotdeauna, în timpul pulverizării, flaconul se
menţine în poziţie verticală.
Se pulverizează cantitatea necesară de Hexoral, 2 mg/ml, spray
bucofaringian, ţinând apăsat capul flaconului timp de 1-2 secunde. În timpul
acestei manevre nu se respiră.
În cazul în care valva este deschisă ţinând flaconul culcat, din flacon iese doar
gazul propulsor, soluţia cu substanţa activă rămânând în flacon.
4
Hexoral este activ faţă de majoritatea agenţilor patogeni din gură şi gât,
inclusiv fungi (ciuperci).
Alte informaţii:
Substanţa activă din Hexoral poate adera de mucoasă timp de 12 ore. Pentru
ca aderenţa să fie persistentă, se administrează după mese, pentru a preveni
înlăturarea de pe mucoase de către alimente şi băuturi.
Hexoral nu poluează mediul ambiant, deoarece gazul propulsor este azotul.
Durata tratamentului nu trebuie să depăşească 5 zile consecutive. Prelungirea tratamentului peste
acest interval se poate face numai la recomandarea medicului.
Copii cu vârsta între 3 şi 6 ani
Administrarea Hexoral, 2 mg/ml, spray bucofaringian se va face în doza minimă eficace şi numai
la recomandarea medicului.
.
Vârstnici
Se recomandă aceleaşi doze ca la adulţi. Reacții adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate determina reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.
Următoarele reacții adverse au fost raportate la administrarea de hexetidină:
Foarte rare (pot afecta mai puțin de 1 din 10000 persoane):
Reacții de hipersensibilitate ușoare până la forme severe,
Tulburări de gust sau dispariția gustului,
Tuse,
Respirație dificilă,
Uscăciunea gurii,
Disfagie,
Greaţă,
Mărirea glandei salivare,
Vărsături,
Iritație locală.
Dacă după 5 zile nu vă simţiţi mai bine sau vă simţiţi mai rău, trebuie să vă adresaţi unui medic.
Hexoral face parte din grupul medicamentelor utilizate în tratamentul local al infecţiilor şi
inflamaţiilor gurii şi faringelui.
Adjuvant în:
-tratamentul infecţiilor mucoasei bucofaringiene (inclusiv candidozice);
-prevenţia şi tratamentul gingivitelor;
-tratamentul inflamaţiilor faringelui şi a ulcerelor aftoase (pentru a preveni suprainfecţia);
-combaterea mirosului urât al gurii;
-tratamentul pre şi postoperator în cazul intervenţiilor chirurgicale stomatologice. Cum să utilizați Hexoral
Adulţi şi copii cu vârsta peste 6 ani
O doză de Hexoral corespunde pulverizării aerosolului timp de 1 - 2 secunde la nivelul cavităţii
bucale sau faringelui.
Dacă nu există alte recomandări, se administrează o doză (o pulverizare) de două ori pe zi,
preferabil dimineaţa şi seara, după mese; la nevoie, doza se poate creşte până la maxim 2
pulverizări de 3 ori pe zi.
Hexetidina aderă la suprafaţa mucoaselor, ceea ce duce la un efect pe termen lung. De aceea, se
recomandă administrarea după mese.
Instrucţiuni de utilizare
Sistemul de pulverizare se fixează în orificiul corespunzător din vârful
flaconului, prin exercitarea unei presiuni uşoare. Vârful sistemului de
pulverizare se ţine la distanţă de corp.
Vârful sistemului de pulverizare se introduce în cavitatea bucală şi se
orientează spre zona afectată. Întotdeauna, în timpul pulverizării, flaconul se
menţine în poziţie verticală.
Se pulverizează cantitatea necesară de Hexoral, 2 mg/ml, spray
bucofaringian, ţinând apăsat capul flaconului timp de 1-2 secunde. În timpul
acestei manevre nu se respiră.
În cazul în care valva este deschisă ţinând flaconul culcat, din flacon iese doar
gazul propulsor, soluţia cu substanţa activă rămânând în flacon.
4
Hexoral este activ faţă de majoritatea agenţilor patogeni din gură şi gât,
inclusiv fungi (ciuperci).
Alte informaţii:
Substanţa activă din Hexoral poate adera de mucoasă timp de 12 ore. Pentru
ca aderenţa să fie persistentă, se administrează după mese, pentru a preveni
înlăturarea de pe mucoase de către alimente şi băuturi.
Hexoral nu poluează mediul ambiant, deoarece gazul propulsor este azotul.
Durata tratamentului nu trebuie să depăşească 5 zile consecutive. Prelungirea tratamentului peste
acest interval se poate face numai la recomandarea medicului.
Copii cu vârsta între 3 şi 6 ani
Administrarea Hexoral, 2 mg/ml, spray bucofaringian se va face în doza minimă eficace şi numai
la recomandarea medicului.
.
Vârstnici
Se recomandă aceleaşi doze ca la adulţi. Reacții adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate determina reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.
Următoarele reacții adverse au fost raportate la administrarea de hexetidină:
Foarte rare (pot afecta mai puțin de 1 din 10000 persoane):
Reacții de hipersensibilitate ușoare până la forme severe,
Tulburări de gust sau dispariția gustului,
Tuse,
Respirație dificilă,
Uscăciunea gurii,
Disfagie,
Greaţă,
Mărirea glandei salivare,
Vărsături,
Iritație locală.
0
Nu este disponibil
0
Nu este disponibil
Tamidra conține substanța activă clorhidrat de tamsulosin. Este un blocant al receptorilor alfa-1 care reduce tensiunea în mușchii prostatei și ai uretrei. Îmbunătățește fluxul de urină, reduce simptomele de obstrucție și iritație a tractului urinar în hiperplazia benignă de prostată.
Tamidra este destinat bărbaților pentru a trata problemele asociate cu hiperplazia benignă de prostată, cum ar fi dificultăți la urinare, pierderea involuntară de urină, nevoia bruscă de a urina noaptea și în timpul zilei.
Aplicație:
Utilizați întotdeauna acest medicament exact așa cum este descris în instrucțiuni sau așa cum este recomandat de medicul dumneavoastră. Discutați cu medicul dumneavoastră dacă nu sunteți sigur.
Doza recomandată este de o capsulă pe zi. Trebuie luat după micul dejun sau după prima masă. Capsula trebuie înghițită întreagă cu un pahar cu apă în poziție așezată sau în picioare. Nu este nevoie să deschideți, zdrobiți sau mestecați capsula.
Tamidra este de obicei prescrisă pentru perioade lungi de timp. Efectele asupra vezicii urinare și urinare persistă în cazul tratamentului pe termen lung cu Tamidra.
Tamidra este destinat bărbaților pentru a trata problemele asociate cu hiperplazia benignă de prostată, cum ar fi dificultăți la urinare, pierderea involuntară de urină, nevoia bruscă de a urina noaptea și în timpul zilei.
Aplicație:
Utilizați întotdeauna acest medicament exact așa cum este descris în instrucțiuni sau așa cum este recomandat de medicul dumneavoastră. Discutați cu medicul dumneavoastră dacă nu sunteți sigur.
Doza recomandată este de o capsulă pe zi. Trebuie luat după micul dejun sau după prima masă. Capsula trebuie înghițită întreagă cu un pahar cu apă în poziție așezată sau în picioare. Nu este nevoie să deschideți, zdrobiți sau mestecați capsula.
Tamidra este de obicei prescrisă pentru perioade lungi de timp. Efectele asupra vezicii urinare și urinare persistă în cazul tratamentului pe termen lung cu Tamidra.
0
Nu este disponibil
Crema Mastofit
Crema Mastofit pentru mentinerea sanatatii sanului feminin
Crema Mastofit ajută la normalizarea proceselor metabolice, hrănește și hidratează pielea și îmbunătățește forma sânilor.
Crema conține un extract uscat de fucus ca sursă suplimentară de iod, a cărui lipsă duce la modificări hormonale nedorite, provocând boli ale glandelor tiroide și mamare.
Mod de aplicare
Aplicați crema de 1-2 ori pe zi pe suprafața pielii glandelor mamare și frecați cu mișcări circulare ușoare până la absorbția completă.
Conditii de depozitare
A se păstra la o temperatură nu mai mică de 0 °C și nu mai mare de 25 °C.
Crema Mastofit pentru mentinerea sanatatii sanului feminin
Crema Mastofit ajută la normalizarea proceselor metabolice, hrănește și hidratează pielea și îmbunătățește forma sânilor.
Crema conține un extract uscat de fucus ca sursă suplimentară de iod, a cărui lipsă duce la modificări hormonale nedorite, provocând boli ale glandelor tiroide și mamare.
Mod de aplicare
Aplicați crema de 1-2 ori pe zi pe suprafața pielii glandelor mamare și frecați cu mișcări circulare ușoare până la absorbția completă.
Conditii de depozitare
A se păstra la o temperatură nu mai mică de 0 °C și nu mai mare de 25 °C.
0
Nu este disponibil
Prospect: Informații pentru consumator/pacient Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA 0,5 mg/0,4 mg capsule Dutasteridă/Clorhidrat de tamsulosin Citiți cu atenție și în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizați acest medicament, deoarece conține informații importante pentru dumneavoastră. - Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi. - Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. - Acest medicament a fost prescris numai pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi semne de boală ca dumneavoastră. - Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. Vezi pct. 4. Ce găsiţi în acest prospect: 1. Ce este Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA și pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizați Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA 3. Cum să utilizați Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA 4. Reacții adverse posibile 5. Cum se păstrează Dutasteride/Tamsulosina STADAFARMA 6. Conținutul ambalajului și alte informații. 1. Ce este Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA şi pentru ce se utilizează Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA este utilizat pentru tratamentul bărbaților care prezintă o creștere în dimensiuni a prostatei (hiperplazie benignă de prostată) - o creștere necanceroasă a dimensiunilor prostatei, determinată de producerea în exces a unui hormon, numit dihidrotestosteron. Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA este o combinație între două medicamente diferite, numite dutasteridă și tamsulosin. Dutasterida aparține unui grup de medicamente denumit inhibitori ai enzimei 5-alfa reductază și tamsulosin aparține unui grup de medicamente numit alfa-blocante. Creșterea în dimensiuni a prostatei poate determina probleme urinare, cum sunt eliminarea cu dificultate a urinei și necesitatea de a merge frecvent la toaletă. De asemenea, poate determina ca jetul urinar să fie mai lent și mai slab. Dacă hiperplazia benigna de prostata rămâne netratată, exista riscul unui blocaj complet al fluxului urinar (retenție urinară acută). Acest lucru necesită tratament medical imediat. În unele cazuri, este necesară intervenția chirurgicală pentru înlăturarea sau reducerea mărimii prostatei. Dutasterida determină scăderea producerii de dihidrotestosteron, fapt care ajută la reducerea dimensiunii prostatei și la ameliorarea simptomelor. Acest lucru va reduce riscul de apariție a retenției urinare acute și necesitatea unei intervenții chirurgicale. Tamsulosin acționează prin relaxarea mușchilor prostatei, ușurând urinarea și ameliorând rapid simptomele. 2. Ce trebuie să știți înainte să utilizați Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA Nu utilizați Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA - dacă sunteți o femeie (deoarece acest medicament este destinat doar pentru bărbați); - dacă sunteți un copil sau un adolescent cu vârsta sub 18 ani; - dacă sunteți alergic la dutasteridă, alți inhibitori ai enzimei 5-alfa reductază, tamsulosin, soia, arahide sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (vezi pct. 6); - dacă aveți tensiune arterială mică, ceea ce vă face să vă simțiți amețit sau să aveți stare de leșin (hipotensiune arterială ortostatică); - dacă aveți boală hepatică severă. Dacă credeți că oricare dintre afirmațiile de mai sus se aplică în cazul dumneavoastră, nu utilizați acest medicament înainte să discutați cu medicul dumneavoastră. Atenționări și precauții Înainte să utilizați Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA, adresați-vă medicului dumneavoastră. - În câteva studii clinice, mai mulți pacienți care au administrat dutasteridă împreună cu un alt medicament numit alfa-blocant, cum este tamsulosinul, au prezentat insuficiență cardiacă, comparativ cu pacienții care au administrat doar dutasteridă sau doar un alfa-blocant. Insuficiența cardiacă înseamnă că inima dumneavoastră nu pompează sânge atât de bine cum trebuie. - Asigurați-vă că medicul dumneavoastră cunoaște problemele dumneavoastră de la nivelul ficatului. Dacă aţi avut orice boală care v-a afectat ficatul, este posibil să aveți nevoie de câteva investigații suplimentare în timpul tratamentului cu Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA. - Asigurați-vă că medicul dumneavoastră știe dacă aveți afecțiuni severe la rinichii. - Intervenția chirurgicală de cataractă (opacifierea cristalinului). Dacă urmează să vi se efectueze o operație de cataractă, este posibil ca medicul dumneavoastră să vă ceară să întrerupeți tratamentul cu Dutasterida/Tamsulosin STADAFARMA cu ceva timp înainte de operație. Înainte de operație, spuneți medicului oftalmolog că luați dutasteridă/tamsulosin sau tamsulosin (sau dacă sau că aţi luat în trecut). Oftalmologul dumneavoastră va trebui să ia măsurile de precauție adecvate pentru a preveni apariția complicațiilor în timpul operației. - Femeile, copiii și adolescenții trebuie să evite contactul cu capsulele de Dutasterida/Ttamsulosina STADAFARMA care prezintă scurgeri, deoarece substanța activă poate fi absorbită prin piele. Spălați imediat zona afectată cu apă și săpun, dacă s-a produs orice contact cu pielea. - Utilizați prezervativul în timpul contactelor sexuale. Dutasterida a fost regăsită în sperma a bărbaților care au administrat dutasteridă/tamsulosin. Dacă partenera dumneavoastră este sau poate fi gravidă, trebuie să evitați expunerea ei la spermă, deoarece dutasterida poate afecta dezvoltarea normală a fătului de sex masculin. S-a demonstrat că dutasterida determină reducerea numărului de spermatozoizi, a motilității spermatozoizilor și a volumului spermei. Acest lucru vă poate reduce fertilitatea. - Dutasterida/tamsulosin afectează rezultatul unui test de sânge pentru PSA (antigen specific prostatic), care este utilizat, uneori, pentru depistarea cancerului de prostată. Medicul dumneavoastră trebuie să fie conștient de acest efect și poate utiliza, în continuare, acest test pentru depistarea cancerului de prostată. Dacă vi se face un test de sânge pentru PSA, spuneți medicului dumneavoastră că administrați dutasteridă/tamsulosin. Bărbaților care administrează Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA trebuie să li se testeze regulat PSA. - Într-un studiu clinic efectuat la bărbați cu risc crescut de apariție a cancerului de prostată, bărbații care au utilizat dutasteridă au prezentat forme severe de cancer de prostată mai des decât bărbații care nu au utilizat dutasteridă. Nu este clar efectul utilizării dutasteridei în apariția acestor forme severe de cancer de prostată. - Dutasterida/tamsulosin poate provoca mărirea în volum a sânilor și durere la palpare. Dacă acest lucru vă provoacă disconfort sau dacă observați noduli la nivelul sânilor sau scurgeri la nivelul mameloanelor, spuneţi medicului dumneavoastră despre aceste modificări, pentru că acestea pot fi semne ale unei afecţiuni grave, ca de exemplu cancer de sân. Discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă aveți orice nelămuriri despre cum să utilizaţi Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA. Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA împreună cu alte medicamente Spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente. Nu utilizați Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA împreună cu aceste medicamente: - alte alfa blocante (pentru prostata mărită sau hipertensiune arterială mare). Nu se recomandă să utilizați Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA împreună cu aceste medicamente: - ketoconazol (utilizat pentru a trata infecțiile fungice). Unele medicamente pot interacționa cu dutasterida/tamsulosin sau pot face mai probabilă apariția reacțiilor adverse. Aceste medicamente includ: - inhibitori ai enzimei 5-PDE (utilizați pentru a obține sau menține erecția), cum sunt vardenafil, citrat de sildenafil și tadalafil; - verapamil sau diltiazem (pentru hipertensiune arterială mare); - ritonavir sau indinavir (pentru SIDA); - itraconazol sau ketoconazol (pentru infecții fungice); - nefazodonă (un antidepresiv); - cimetidină (pentru ulcerul gastric); - warfarină (pentru probleme de coagulare a sângelui); - eritromicină (un antibiotic utilizat pentru a trata infecțiile); - paroxetină (un antidepresiv); - terbinafină (utilizată pentru a trata infecțiile fungice); - diclofenac (utilizat pentru a trata durerea și inflamația). Informați medicul dumneavoastră dacă administrați oricare dintre aceste medicamente. Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA împreună cu alimente și băuturi Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA trebuie utilizat la 30 minute după aceeași masă, în fiecare zi. Sarcina, alăptarea și fertilitatea Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA nu trebuie utilizat de către femei. Femeile care sunt (sau pot fi) gravide trebuie să evite contactul cu capsulele care prezintă scurgeri. Dutasterida este absorbită prin piele și poate afecta dezvoltarea normală a fătului de sex masculin. Acest risc este deosebit de important în primele 16 săptămâni de sarcină. Consultați medicul pentru recomandări dacă o femeie gravidă a fost în contact cu dutasteridă/tamsulosin. Utilizați prezervativul în timpul contactelor sexuale. Dutasterida a fost regăsită în sperma bărbaților care au administrat dutasteridă/tamsulosin. Dacă partenera dumneavoastră este sau poate fi gravidă, trebui să evitați expunerea ei la sperma dumneavoastră. - S-a demonstrat că dutasterida determină reducerea numărului de spermatozoizi, a motilității spermatozoizilor și a volumului spermei. Ca urmare, fertilitatea masculină poate fi redusă. Conducerea vehiculelor și folosirea utilajelor Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA îi face pe unii oameni să se simtă ameţiţi, aşa că vă poate afecta capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje în siguranţă. Nu conduceți vehicule și nu folosiți utilaje dacă sunteți afectat în acest fel. Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA conține colorantul galben amurg (E110) și lecitină de soia. Acest medicament conține colorantul galben amurg (E110), care poate provoca reacții alergice. Poate provoca astm bronșic, în special la pacienții alergici la acidul acetilsalicilic. Acest medicament conține lecitină de soia. Nu utilizați acest medicament dacă sunteți alergic la arahide sau soia. Acest medicament conține mai puțin de 1 mmol sodiu (23 mg) per capsulă; adică practic nu conține sodiu. 3. Cum să utilizați Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA Utilizați întotdeauna Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Dacă nu îl luaţi în mod regulat, poate fi afectată monitorizarea valorilor PSA. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Cât Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA trebuie să utilizați Doza recomandată este de o capsulă o dată pe zi, la 30 minute după aceeași masă, în fiecare zi. Cum să utilizați Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA Înghiţiţi capsula întreagă cu apă. Nu mestecați și nu deschideți capsula. Contactul cu conținutul capsulelor poate să vă determine dureri la nivelul gurii sau gâtului. Dacă utilizați mai mult Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA decât trebuie Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări dacă aţi luat prea multe capsule de Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA. Dacă uitați să utlizați Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA Nu utilizați o doză dublă pentru a compensa doza uitată. Utilizați următoarea doză la timpul stabilit. Nu întrerupeți tratamentul cu Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA fără recomandare Nu întrerupeți să utilizați Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA fără a discuta în prealabil cu medicul dumneavoastră. Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. 4. Reacții adverse posibile Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacții adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Reacții alergice Simptomele unei reacții alergice pot include: - erupție pe piele (care poate fi însoțită de mâncărimi) - urticarie (ca o erupție determinată de urzică) - umflare a pleoapelor, feței, buzelor, brațelor sau picioarelor ➢ Dacă prezentați oricare dintre aceste simptome adresați-vă imediat medicului dumneavoastră și întrerupeți tratamentul cu Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA. Amețeli, stare confuzională și de leșin Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA poate provoca amețeli, stare confuzională și, în cazuri rare, leșin. Aveţi grijă atunci când vă mişcaţi dintr-o poziţie în care sunteţi întins sau stați în șezut într-una în care staţi în picioare sau invers (din poziţie stând în picioare în poziţie întinsă/în şezut), mai ales dacă vă treziţi în timpul nopţii, până când vă daţi seama cum vă afectează acest medicament. Dacă vă simţiţi ameţit sau aveţi stare confuzională oricând pe parcursul tratamentului, aşezaţi-vă sau întindeţi-vă până când trec simptomele. Reacții grave la nivelul pielii Simptomele unei reacții grave la nivelul pielii pot include: - erupții extinse pe piele cu pustule și descuamare a pielii, care apar în special în jurul gurii, nasului, ochilor și organelor genitale (Sindrom Stevens-Johnson). ➢ Adresați-vă imediat medicului dumneavoastră dacă aveți aceste simptome și încetați să utilizați Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA. Reacții adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane) - impotență (incapacitatea de a obține sau de a menține o erecție)* - reducerea impulsului sexual (libidoul)* - dificultate la ejaculare, cum ar fi o scădere a cantității de spermă eliberată în timpul actului sexual* - mărire sau sensibilitate la nivelul sânilor (ginecomastie) - amețeli * La un număr mic de persoane, unele dintre aceste reacții adverse pot continua după ce întrerupeți să administrați Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA. Reacții adverse mai puțin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane) - insuficiență cardiacă (inima devine mai puțin eficientă atunci când pompează sânge în corp. Este posibil să aveți simptome cum sunt scurtare a respirației, oboseală excesivă și umflături la nivelul gleznelor și picioarelor) - reducerea tensiunii arteriale la ridicarea în picioare - bătăi cardiace mai rapide decât cele normale (palpitații) - constipație, diaree, vărsături, senzație de rău (greață) - slăbiciune sau senzație de pierdere a puterilor - dureri de cap - mâncărimi la nivelul nasului, nas înfundat sau care curge (rinită) - erupții pe piele, urticarie, mâncărime - căderea părului (de obicei de pe corp) sau creșterea părului. Reacții adverse rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane) - umflarea pleoapelor, feței, buzelor, brațelor sau picioarelor (angioedem) - leşin. Reacții adverse foarte rare (pot afecta până la 1 din 10.000 persoane) - erecție prelungită și dureroasă (priapism) - reacții cutanate severe (sindrom Stevens-Johnson) Alte reacții adverse Alte reacții adverse au apărut la un număr mic de pacienți, dar frecvența lor exactă de apariție nu este cunoscută (frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile): - bătăi anormale sau rapide ale inimii (aritmie, tahicardie sau fibrilație atrială) - dificultăți de respirație (dispnee) - depresie - durere și umflare la nivelul testiculelor - sângerări la nivelul nasului - erupție cutanată severă - modificări ale vederii (vedere încețoșată sau turburări de vedere) - gură uscată Raportarea reacţiilor adverse Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amdm.gov.md sau e-mail: [email protected]. Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament. 5. Cum se păstrează Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA Nu lăsați acest medicament la vederea și îndemâna copiilor. A se păstra la temperaturi sub 30 °C. Nu utilizați acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj după EXP. Data de expirare este ultima zi a lunii indicate. După prima deschidere a flaconului nu utilizați capsulele mai mult de 6 săptămâni. Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului. 6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii Ce conține Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA - Substanțele active sunt dutasterida și clorhidratul de tamsulosin. Fiecare capsulă conține dutasteridă 0,5 mg și clorhidrat de tamsulosin 0,4 mg. - Celelalte componente sunt: capsula: hipromeloză, caragenan (E407), clorură de potasiu, dioxid de titan (E171), oxid roșu de fier (E172), galben amurg (E110). - conținutul capsulei: mono-di-gliceride de acid caprilic/capric, butilhidroxitoluen (E321), gelatină, glicerol, dioxid de titan (E171), oxid galben de fier (E172), trigliceride cu lanț mediu, lecitină (poate conține ulei de soia) (E322), celuloză microcristalină, copolimer de acid metilacrilic și acrilat de etil (1:1) dispersie 30%, copolimer acid metilacrilic și acrilat de etil (1:1), stearat de magneziu, hidroxid de sodiu, triacetină, talc, dioxid de titan (E171). Cum arată Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA și conținutul ambalajului Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA se prezintă sub formă de capsule gelatinoase tari, oblongi, de aproximativ 24 mm lungime, cu corp de culoare maro și capac portocaliu. Dutasterida/Tamsulosina STADAFARMA este disponibil în: - cutii cu un flacon din polietilenă de înaltă densitate (PEÎD) cu sistem de securizare pentru copii a câte 30 capsule; - cutii cu 3 blistere din aluminiu/aluminiu a câte 10 capsule. Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricanții Deţinătorul certificatului de înregistrare Laboratorio STADA, S.L. Frederic Mompou, 5 08960 Sant Just Desvern (Barcelona) Spania Fabricanții SAG MANUFACTURING, S.L.U. Ctra. N-I, km 36, 28750 San Agustin de Guadalix, Madrid, Spania. Galenicum Health, S.L. Avda. Cornella 144, 7º-1ª, Edificio Lekla Esplugues de Llobregat 08950 Barcelona, Spania. Acest prospect a fost revizuit în Ianuarie 2023. Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (AMDM) http://nomenclator.amdm.gov.md
0
Nu este disponibil
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Ceftazidim 0,5 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Ceftazidim 1 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Ceftazidim 2 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Ceftazidim 500 mg pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Un flacon conţine ceftazidimă 500 mg, sub formă de ceftazidimă pentahidrat.
Ceftazidim 1 gpulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Un flacon conţine ceftazidimă 1 g, sub formă de ceftazidimă pentahidrat.
Ceftazidim 2 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Un flacon conţine ceftazidimă 2 g, sub formă de ceftazidimă pentahidrat.
Fiecare gram de ceftazidimă conține aproximativ 52 mg (2,26 mmol) de sodiu.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă.
Pulbere cristalină, de culoare de la albă până la crem.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Ceftazidim este indicat pentru tratamentul infecţiilor enumerate mai jos la adulţi,
adolescenţi şi copii, incluzând nou-născuţi (de la naştere).
• Pneumonie nosocomială
• Infecţii bronhopulmonare la pacienţi cu fibroză chistică
• Meningită bacteriană
• Otită medie cronică supurativă
• Otită externă malignă
• Infecţii ale tractului urinar complicate
• Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi, complicate
• Infecţii intraabdominale complicate
• Infecţii osteoarticulare
• Peritonită asociată cu dializa la pacienţii care efectuează şedinţe de dializă
peritoneală continuă ambulatorie (DPCA).
Tratamentul pacienţilor cu bacteremie care apare în asociere cu, sau este
suspicionată a fi asociată cu oricare dintre infecţiile enumerate mai sus.
Ceftazidima poate fi utilizată în tratamentul pacienţilor cu neutropenie care
prezintă febră suspicionată a fi determinată de o infecţie bacteriană.
Ceftazidima poate fi utilizată în profilaxia perioperatorie a infecţiilor tractului
urinar la pacienţii la care se efectuează rezecţie transuretrală a prostatei (RTUP).
2
Când se optează pentru ceftazidimă, trebuie să se ţină cont de spectrul său
antibacterian, care se limitează în principal la bacterii aerobe Gram-negativ (vezi
pct. 4.4 şi 5.1).
Ceftazidima trebuie admnistrată concomitent cu alte antibiotice ori de câte ori
spectrul său de acţiune nu acoperă bacteriile patogene posibil implicate.
Trebuie avute în vedere ghidurile oficiale referitoare la utilizarea adecvată a
medicamentelor antibacteriene. Mod de administrare
Doza depinde de severitatea infecţiei, sensibilitatea agentului patogen,
localizarea şi tipul infecţiei, vârsta şi statusul funcţiei renale ale pacientului.
Ceftazidima trebuie administrat injectabil intravenos sau în perfuzie, sau
intramuscular profund. Locurile recomandate pentru injectarea intramusculară
sunt cadranul supero-extern al muşchiului gluteus maximus sau faţa laterală a
coapsei. Soluţia de ceftazidimă poate fi administrată direct în venă sau poate fi
introdusă în linia de perfuzie la pacienţii cărora li se administrează parenteral
lichide.
Calea de administrare standard recomandată este cea intravenoasă, prin
injectare intermitentă sau perfuzie continuă. Administrarea intramusculară
trebuie utilizată numai atunci când nu se poate folosi calea intravenoasă sau
este mai puţin adecvată pentru pacient.
7
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la ceftazidimă, alte cefalosporine sau la oricare dintre
excipienţi.
Antecedente de hipersensibilitate severă (de exemplu, reacţie anafilactică) la
orice antibiotic beta-lactamic (peniciline, monobactami şi carbapenemi).
https://bit.ly/3hIHrjz
Ceftazidim 0,5 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Ceftazidim 1 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Ceftazidim 2 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Ceftazidim 500 mg pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Un flacon conţine ceftazidimă 500 mg, sub formă de ceftazidimă pentahidrat.
Ceftazidim 1 gpulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Un flacon conţine ceftazidimă 1 g, sub formă de ceftazidimă pentahidrat.
Ceftazidim 2 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă
Un flacon conţine ceftazidimă 2 g, sub formă de ceftazidimă pentahidrat.
Fiecare gram de ceftazidimă conține aproximativ 52 mg (2,26 mmol) de sodiu.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă.
Pulbere cristalină, de culoare de la albă până la crem.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Ceftazidim este indicat pentru tratamentul infecţiilor enumerate mai jos la adulţi,
adolescenţi şi copii, incluzând nou-născuţi (de la naştere).
• Pneumonie nosocomială
• Infecţii bronhopulmonare la pacienţi cu fibroză chistică
• Meningită bacteriană
• Otită medie cronică supurativă
• Otită externă malignă
• Infecţii ale tractului urinar complicate
• Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi, complicate
• Infecţii intraabdominale complicate
• Infecţii osteoarticulare
• Peritonită asociată cu dializa la pacienţii care efectuează şedinţe de dializă
peritoneală continuă ambulatorie (DPCA).
Tratamentul pacienţilor cu bacteremie care apare în asociere cu, sau este
suspicionată a fi asociată cu oricare dintre infecţiile enumerate mai sus.
Ceftazidima poate fi utilizată în tratamentul pacienţilor cu neutropenie care
prezintă febră suspicionată a fi determinată de o infecţie bacteriană.
Ceftazidima poate fi utilizată în profilaxia perioperatorie a infecţiilor tractului
urinar la pacienţii la care se efectuează rezecţie transuretrală a prostatei (RTUP).
2
Când se optează pentru ceftazidimă, trebuie să se ţină cont de spectrul său
antibacterian, care se limitează în principal la bacterii aerobe Gram-negativ (vezi
pct. 4.4 şi 5.1).
Ceftazidima trebuie admnistrată concomitent cu alte antibiotice ori de câte ori
spectrul său de acţiune nu acoperă bacteriile patogene posibil implicate.
Trebuie avute în vedere ghidurile oficiale referitoare la utilizarea adecvată a
medicamentelor antibacteriene. Mod de administrare
Doza depinde de severitatea infecţiei, sensibilitatea agentului patogen,
localizarea şi tipul infecţiei, vârsta şi statusul funcţiei renale ale pacientului.
Ceftazidima trebuie administrat injectabil intravenos sau în perfuzie, sau
intramuscular profund. Locurile recomandate pentru injectarea intramusculară
sunt cadranul supero-extern al muşchiului gluteus maximus sau faţa laterală a
coapsei. Soluţia de ceftazidimă poate fi administrată direct în venă sau poate fi
introdusă în linia de perfuzie la pacienţii cărora li se administrează parenteral
lichide.
Calea de administrare standard recomandată este cea intravenoasă, prin
injectare intermitentă sau perfuzie continuă. Administrarea intramusculară
trebuie utilizată numai atunci când nu se poate folosi calea intravenoasă sau
este mai puţin adecvată pentru pacient.
7
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la ceftazidimă, alte cefalosporine sau la oricare dintre
excipienţi.
Antecedente de hipersensibilitate severă (de exemplu, reacţie anafilactică) la
orice antibiotic beta-lactamic (peniciline, monobactami şi carbapenemi).
https://bit.ly/3hIHrjz
0
Nu este disponibil
INDICAȚII
- Extern și hemoroizi interni;
- Eroziunea și fisuri;
- Mâncărime Anal;
- Scopul ameliorarea durerii după operații proctologice;
- În timpul procedurilor de diagnosticare.
DOZARE
Ar trebui să fie utilizat după procedurile de igienă.
Supozitoarele sunt administrate în rect dimineata, peste noapte și după fiecare scaun.
Adulti si copii peste 12 ani
Se recomanda administrat 1 suppozitoriu in timp / zi.
Pentru a aplica unguentul ar trebui să fie eliminate din capacul aplicator, atașați aplicatorul la tub și stoarce o cantitate mică de unguent pentru a lubrifia aplicator.
Unguent introdus cu atenție de către un aplicator pentru 4 ori timp / zi (dimineață, după-amiaza și seara și după fiecare scaun).
După fiecare utilizare, aplicatorul trebuie să fie bine spălat și plasat într-un capac de protecție.
Copiii sub 12 an medicamentul este prescris sub supraveghere medicală.
EFECT SECUNDAR
Reacții locale: Hiperemia, mâncărime.
Sunt reacții alergice.
CONTRAINDICAȚII
- Tromboembolism;
- Granulozitopenia;
- Hipersensibilitate la medicament.
Sarcina și alăptarea
Consumul de Relief Advance in timpul sarcinii și alăptării (alăptarea) cu prudență și numai, dacă beneficiul așteptat pentru mamă depășește riscul potențial pentru făt sau copil.
- Extern și hemoroizi interni;
- Eroziunea și fisuri;
- Mâncărime Anal;
- Scopul ameliorarea durerii după operații proctologice;
- În timpul procedurilor de diagnosticare.
DOZARE
Ar trebui să fie utilizat după procedurile de igienă.
Supozitoarele sunt administrate în rect dimineata, peste noapte și după fiecare scaun.
Adulti si copii peste 12 ani
Se recomanda administrat 1 suppozitoriu in timp / zi.
Pentru a aplica unguentul ar trebui să fie eliminate din capacul aplicator, atașați aplicatorul la tub și stoarce o cantitate mică de unguent pentru a lubrifia aplicator.
Unguent introdus cu atenție de către un aplicator pentru 4 ori timp / zi (dimineață, după-amiaza și seara și după fiecare scaun).
După fiecare utilizare, aplicatorul trebuie să fie bine spălat și plasat într-un capac de protecție.
Copiii sub 12 an medicamentul este prescris sub supraveghere medicală.
EFECT SECUNDAR
Reacții locale: Hiperemia, mâncărime.
Sunt reacții alergice.
CONTRAINDICAȚII
- Tromboembolism;
- Granulozitopenia;
- Hipersensibilitate la medicament.
Sarcina și alăptarea
Consumul de Relief Advance in timpul sarcinii și alăptării (alăptarea) cu prudență și numai, dacă beneficiul așteptat pentru mamă depășește riscul potențial pentru făt sau copil.
0
Nu este disponibil
Nurofen pentru copii 3 luni+ 60mg x 10 supozitoare Actiune:
Ibuprofenul apartine unui grup de medicamente denumite medicamente antiinflamatoare nesteroidiene.Aceste medicamente actioneaza prin modificarea modului in care corpul raspunde la durere,la umflare si la temperatura ridicata. Indicatii:
Nurofen pentru copii supozitoare este utilizat pentru tratamentul :
febrei;
durerii usoare pana la moderate;
Nurofen pentru copii supozitoare se recomanda pentru utilizare cand nu se recomanda doza pe cale orala ,de exemplu in cazul varsaturilor. Mod de administrare:
Utilizati intotdeauna Nurofen pentru copii supozitoare asa cum este indicat in acest prospect.Trebuie sa va consultati cu medicul dumneavoastra sau cu farmacistul daca nu sunteti sigur.
Nurofen pentru copii supozitoare trebuie utilizat numai pentru copii cu varsta peste 3 luni,avand greutatea de cel putin 6kg.
Doza totala maxima zilnica de ibuprofen este de 20-30mg per kg de greutate corporala ,impartita in 3 pana la 4 doze unice.
Supozitoarele sunt destinate pentru administrarea prin anus,in care se introduce mai intai varful supozitorului.Poate fi de ajutor incalzirea supozitorului in mana inainte de introducere.
Nurofen pentru copii supozitoare trebuie administrat pe o perioada de maxim 3 zile.
Ibuprofenul apartine unui grup de medicamente denumite medicamente antiinflamatoare nesteroidiene.Aceste medicamente actioneaza prin modificarea modului in care corpul raspunde la durere,la umflare si la temperatura ridicata. Indicatii:
Nurofen pentru copii supozitoare este utilizat pentru tratamentul :
febrei;
durerii usoare pana la moderate;
Nurofen pentru copii supozitoare se recomanda pentru utilizare cand nu se recomanda doza pe cale orala ,de exemplu in cazul varsaturilor. Mod de administrare:
Utilizati intotdeauna Nurofen pentru copii supozitoare asa cum este indicat in acest prospect.Trebuie sa va consultati cu medicul dumneavoastra sau cu farmacistul daca nu sunteti sigur.
Nurofen pentru copii supozitoare trebuie utilizat numai pentru copii cu varsta peste 3 luni,avand greutatea de cel putin 6kg.
Doza totala maxima zilnica de ibuprofen este de 20-30mg per kg de greutate corporala ,impartita in 3 pana la 4 doze unice.
Supozitoarele sunt destinate pentru administrarea prin anus,in care se introduce mai intai varful supozitorului.Poate fi de ajutor incalzirea supozitorului in mana inainte de introducere.
Nurofen pentru copii supozitoare trebuie administrat pe o perioada de maxim 3 zile.
0
Nu este disponibil
COMPOZIŢIA
1 ml soluție conține:
substanţa activă: 10 mg meloxicam.
excipienţi: meglumină, glicofurol, poloxamer188, glicină, clorură de sodiu, hidroxid de sodiu solutie 1M, apă pentru injecții.
FORMA FARMACEUTICĂ
soluţie injectabilă
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Soluţie transparentă de culoare galbenă cu nuanță verde, fără particule străine.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurtă elasticitate necesară controlării simptomelor.
Administrarea intramusculară trebuie efectuată numai în primele zile de tratament. Tratamentul va fi continuat cu forme farmaceutice orale (comprimate).
Adulţi
Doza recomandată este de 7,5 mg sau 15 mg meloxicam o dată pe zi, în funcţie de intensitatea durerii şi de gravitatea inflamaţiei.
Doza maximă recomandată este de 15 mg meloxicam pe zi.
Doza maximă recomandată de meloxicam administrată sub formă de comprimate, supozitoare şi soluţie injectabilă nu trebuie să depăşească 15 mg pe zi.
Pacienţi cu insuficienţă renală severă hemodializaţi
Doza nu trebuie să depăşească 7,5 mg meloxicam pe zi.
Copii şi adolescenţi
Nu se recomandă administrarea la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 15 ani.
Mod de administrare
MELOFLEX10 mg/mltrebuie administrat prin injectare intramusculară profundă.
Soluţia injectabilă de MELOFLEX10 mg/ml nu trebuie administrată intravenos.
Pentru a evita eventualele incompatibilităţi, conţinutul fiolelor de MELOFLEX10 mg/ml nu trebuie amestecat cu alte medicamente în aceeaşi seringă.
CONTRAINDICAŢII
- hipersensibilitate la meloxicam sau la oricare dintre componentele produsului;
- hipersensibilitate la acidul acetilsalicilic sau alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS);
- boală intestinală inflamatorie activă (boală Crohn sau colită ulceroasă);
- insuficienţă hepatică severă;
- insuficienţă renală severă la pacienţi netrataţi prin dializă;
- hemoragie gastro-intestinală manifestă, hemoragii recente cerebrovasculare sau evidenţierea unor tulburări hemoragice sistemice;
- insuficienţă cardiacă severă;
- în tratamentul durerilor post chirurgicale după by-pass aorto-coronarian (CABG).
- copii şi adolescenţi cu vârsta sub 15 ani;
- sarcină şi alăptare.
https://farmacie.md/ro/5982713/
1 ml soluție conține:
substanţa activă: 10 mg meloxicam.
excipienţi: meglumină, glicofurol, poloxamer188, glicină, clorură de sodiu, hidroxid de sodiu solutie 1M, apă pentru injecții.
FORMA FARMACEUTICĂ
soluţie injectabilă
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Soluţie transparentă de culoare galbenă cu nuanță verde, fără particule străine.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurtă elasticitate necesară controlării simptomelor.
Administrarea intramusculară trebuie efectuată numai în primele zile de tratament. Tratamentul va fi continuat cu forme farmaceutice orale (comprimate).
Adulţi
Doza recomandată este de 7,5 mg sau 15 mg meloxicam o dată pe zi, în funcţie de intensitatea durerii şi de gravitatea inflamaţiei.
Doza maximă recomandată este de 15 mg meloxicam pe zi.
Doza maximă recomandată de meloxicam administrată sub formă de comprimate, supozitoare şi soluţie injectabilă nu trebuie să depăşească 15 mg pe zi.
Pacienţi cu insuficienţă renală severă hemodializaţi
Doza nu trebuie să depăşească 7,5 mg meloxicam pe zi.
Copii şi adolescenţi
Nu se recomandă administrarea la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 15 ani.
Mod de administrare
MELOFLEX10 mg/mltrebuie administrat prin injectare intramusculară profundă.
Soluţia injectabilă de MELOFLEX10 mg/ml nu trebuie administrată intravenos.
Pentru a evita eventualele incompatibilităţi, conţinutul fiolelor de MELOFLEX10 mg/ml nu trebuie amestecat cu alte medicamente în aceeaşi seringă.
CONTRAINDICAŢII
- hipersensibilitate la meloxicam sau la oricare dintre componentele produsului;
- hipersensibilitate la acidul acetilsalicilic sau alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS);
- boală intestinală inflamatorie activă (boală Crohn sau colită ulceroasă);
- insuficienţă hepatică severă;
- insuficienţă renală severă la pacienţi netrataţi prin dializă;
- hemoragie gastro-intestinală manifestă, hemoragii recente cerebrovasculare sau evidenţierea unor tulburări hemoragice sistemice;
- insuficienţă cardiacă severă;
- în tratamentul durerilor post chirurgicale după by-pass aorto-coronarian (CABG).
- copii şi adolescenţi cu vârsta sub 15 ani;
- sarcină şi alăptare.
1 ml soluție conține:
substanţa activă: 10 mg meloxicam.
excipienţi: meglumină, glicofurol, poloxamer188, glicină, clorură de sodiu, hidroxid de sodiu solutie 1M, apă pentru injecții.
FORMA FARMACEUTICĂ
soluţie injectabilă
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Soluţie transparentă de culoare galbenă cu nuanță verde, fără particule străine.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurtă elasticitate necesară controlării simptomelor.
Administrarea intramusculară trebuie efectuată numai în primele zile de tratament. Tratamentul va fi continuat cu forme farmaceutice orale (comprimate).
Adulţi
Doza recomandată este de 7,5 mg sau 15 mg meloxicam o dată pe zi, în funcţie de intensitatea durerii şi de gravitatea inflamaţiei.
Doza maximă recomandată este de 15 mg meloxicam pe zi.
Doza maximă recomandată de meloxicam administrată sub formă de comprimate, supozitoare şi soluţie injectabilă nu trebuie să depăşească 15 mg pe zi.
Pacienţi cu insuficienţă renală severă hemodializaţi
Doza nu trebuie să depăşească 7,5 mg meloxicam pe zi.
Copii şi adolescenţi
Nu se recomandă administrarea la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 15 ani.
Mod de administrare
MELOFLEX10 mg/mltrebuie administrat prin injectare intramusculară profundă.
Soluţia injectabilă de MELOFLEX10 mg/ml nu trebuie administrată intravenos.
Pentru a evita eventualele incompatibilităţi, conţinutul fiolelor de MELOFLEX10 mg/ml nu trebuie amestecat cu alte medicamente în aceeaşi seringă.
CONTRAINDICAŢII
- hipersensibilitate la meloxicam sau la oricare dintre componentele produsului;
- hipersensibilitate la acidul acetilsalicilic sau alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS);
- boală intestinală inflamatorie activă (boală Crohn sau colită ulceroasă);
- insuficienţă hepatică severă;
- insuficienţă renală severă la pacienţi netrataţi prin dializă;
- hemoragie gastro-intestinală manifestă, hemoragii recente cerebrovasculare sau evidenţierea unor tulburări hemoragice sistemice;
- insuficienţă cardiacă severă;
- în tratamentul durerilor post chirurgicale după by-pass aorto-coronarian (CABG).
- copii şi adolescenţi cu vârsta sub 15 ani;
- sarcină şi alăptare.
https://farmacie.md/ro/5982713/
1 ml soluție conține:
substanţa activă: 10 mg meloxicam.
excipienţi: meglumină, glicofurol, poloxamer188, glicină, clorură de sodiu, hidroxid de sodiu solutie 1M, apă pentru injecții.
FORMA FARMACEUTICĂ
soluţie injectabilă
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Soluţie transparentă de culoare galbenă cu nuanță verde, fără particule străine.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurtă elasticitate necesară controlării simptomelor.
Administrarea intramusculară trebuie efectuată numai în primele zile de tratament. Tratamentul va fi continuat cu forme farmaceutice orale (comprimate).
Adulţi
Doza recomandată este de 7,5 mg sau 15 mg meloxicam o dată pe zi, în funcţie de intensitatea durerii şi de gravitatea inflamaţiei.
Doza maximă recomandată este de 15 mg meloxicam pe zi.
Doza maximă recomandată de meloxicam administrată sub formă de comprimate, supozitoare şi soluţie injectabilă nu trebuie să depăşească 15 mg pe zi.
Pacienţi cu insuficienţă renală severă hemodializaţi
Doza nu trebuie să depăşească 7,5 mg meloxicam pe zi.
Copii şi adolescenţi
Nu se recomandă administrarea la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 15 ani.
Mod de administrare
MELOFLEX10 mg/mltrebuie administrat prin injectare intramusculară profundă.
Soluţia injectabilă de MELOFLEX10 mg/ml nu trebuie administrată intravenos.
Pentru a evita eventualele incompatibilităţi, conţinutul fiolelor de MELOFLEX10 mg/ml nu trebuie amestecat cu alte medicamente în aceeaşi seringă.
CONTRAINDICAŢII
- hipersensibilitate la meloxicam sau la oricare dintre componentele produsului;
- hipersensibilitate la acidul acetilsalicilic sau alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS);
- boală intestinală inflamatorie activă (boală Crohn sau colită ulceroasă);
- insuficienţă hepatică severă;
- insuficienţă renală severă la pacienţi netrataţi prin dializă;
- hemoragie gastro-intestinală manifestă, hemoragii recente cerebrovasculare sau evidenţierea unor tulburări hemoragice sistemice;
- insuficienţă cardiacă severă;
- în tratamentul durerilor post chirurgicale după by-pass aorto-coronarian (CABG).
- copii şi adolescenţi cu vârsta sub 15 ani;
- sarcină şi alăptare.
0
Nu este disponibil
Datorită uleiului esențial de lămâie, pastilele Stim Royal Throat înmoaie și calmează gâtul.
Formula lor combină:
-propolis, unul dintre produsele vedetă ale stupului, un adevărat scut natural;
-ulei esențial de lămâie, care calmează gâtul și corzile vocale;
-zinc și cupru, care contribuie la funcțiile sistemului imunitar.
Ingrediente: Gelifiant: gumă arabică; Agenți de încărcare: sorbitol și maltitol; Aromă naturală de miere; Citrus limon L. ulei esențial de lămâie (Italia); Extract din pastă de propolis (Asia); Agenți de acoperire: ulei de cocos, ceară de carnauba; Zinc (citrat); Îndulcitor: sucraloză; Cupru (gluconat).
Mod de administrare: Sugeți sau mestecați până la 4 pastiluțe pe zi. De la vârsta de 6 ani.
Avertisment: Suplimentele alimentare nu sunt medicamente și nu sunt destinate diagnosticării, tratamentului, vindecării sau prevenirii oricărei boli. Nu înlocuiesc o dietă variată, echilibrată și un stil de viață sănătos. Nu este potrivit pentru copii cu vârsta sub 6 ani, femei însărcinate sau care alăptează și persoanele alergice la produsele stupului. Conține ulei esențial de lămâie: cereți sfatul unui profesionist din domeniul sănătății înainte de utilizare. A nu se lăsa la îndemâna copiilor mici. Nu depășiți doza zilnică recomandată. Nu luați pentru mai mult de o lună. Consumul excesiv poate avea efecte laxative.
Formula lor combină:
-propolis, unul dintre produsele vedetă ale stupului, un adevărat scut natural;
-ulei esențial de lămâie, care calmează gâtul și corzile vocale;
-zinc și cupru, care contribuie la funcțiile sistemului imunitar.
Ingrediente: Gelifiant: gumă arabică; Agenți de încărcare: sorbitol și maltitol; Aromă naturală de miere; Citrus limon L. ulei esențial de lămâie (Italia); Extract din pastă de propolis (Asia); Agenți de acoperire: ulei de cocos, ceară de carnauba; Zinc (citrat); Îndulcitor: sucraloză; Cupru (gluconat).
Mod de administrare: Sugeți sau mestecați până la 4 pastiluțe pe zi. De la vârsta de 6 ani.
Avertisment: Suplimentele alimentare nu sunt medicamente și nu sunt destinate diagnosticării, tratamentului, vindecării sau prevenirii oricărei boli. Nu înlocuiesc o dietă variată, echilibrată și un stil de viață sănătos. Nu este potrivit pentru copii cu vârsta sub 6 ani, femei însărcinate sau care alăptează și persoanele alergice la produsele stupului. Conține ulei esențial de lămâie: cereți sfatul unui profesionist din domeniul sănătății înainte de utilizare. A nu se lăsa la îndemâna copiilor mici. Nu depășiți doza zilnică recomandată. Nu luați pentru mai mult de o lună. Consumul excesiv poate avea efecte laxative.
0
Nu este disponibil
Ce este Funit şi pentru ce se utilizează
Funit este un preparat ce conţine itraconazol, face parte din grupa farmaceutică
Antimicotice şi este predestinat pentru tratamentul infecţiilor micotice ale vaginului, pielii,
gurii, ochilor, unghiilor şi organelor interne.
Funit se utilizează pentru tratarea infecţiilor produse de fungi sau ciuperci. Se utilizează
pentru:
- Infecţiile cavităţii bucale sau ale vaginului care cauzează candidoză
- Infecţiile pielii
- Infecţiile care afectează alte părţi ale corpului
În cazul infecţiilor pielii, leziunile vor dispare complet numai după câteva săptămâni de la
terminarea tratamentului cu Funit. Refacerea completă a unghiilor de la mâini şi picioare
poate dura mai multe luni. Cu toate că medicamentul a distrus fungii care au cauzat
infecţia, pielea sau unghia dumneavoastră vor arăta normal numai după ce a avut loc
regenerarea pielii sau a crescut o nouă unghie. Doza recomandată este de:
Candidoză vaginală: 2 capsule/zi – o singură zi
Dermatomicoză: Doza depinde de infecţia dumneavoastră. Medicul dumneavoastră vă va
spune cum trebuie administrat:
• 2 capsule/zi timp de 7 zile sau
• 1 capsulă/zi timp de 15 zile sau
• 1 capsulă/zi timp de 30 zile
Tinea palmo-plantară: 1 capsulă/zi timp de 30 de zile.
Pitiriasis versicolor: 2 capsule/zi timp de 7 zile.
Tinea corporis, tinea cruris: 1 capsulă/zi timp de 15 zile.
Candidoză orofaringiană: 1 capsulă pe zi timp de 15 zile.
Micoza unghiilor: 2 capsule/zi timp de 3 luni.
Aspergiloză, criptococoză, histoplasmoză, profilaxia în neutropenie, asociat tratamentului
SIDA: 2 capsule/zi. Durata tratamentului va fi stabilită de medic în funcție de răspunsul
la tratament. 4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu
apar la toate persoanele. https://bit.ly/3oVpuzz
Funit este un preparat ce conţine itraconazol, face parte din grupa farmaceutică
Antimicotice şi este predestinat pentru tratamentul infecţiilor micotice ale vaginului, pielii,
gurii, ochilor, unghiilor şi organelor interne.
Funit se utilizează pentru tratarea infecţiilor produse de fungi sau ciuperci. Se utilizează
pentru:
- Infecţiile cavităţii bucale sau ale vaginului care cauzează candidoză
- Infecţiile pielii
- Infecţiile care afectează alte părţi ale corpului
În cazul infecţiilor pielii, leziunile vor dispare complet numai după câteva săptămâni de la
terminarea tratamentului cu Funit. Refacerea completă a unghiilor de la mâini şi picioare
poate dura mai multe luni. Cu toate că medicamentul a distrus fungii care au cauzat
infecţia, pielea sau unghia dumneavoastră vor arăta normal numai după ce a avut loc
regenerarea pielii sau a crescut o nouă unghie. Doza recomandată este de:
Candidoză vaginală: 2 capsule/zi – o singură zi
Dermatomicoză: Doza depinde de infecţia dumneavoastră. Medicul dumneavoastră vă va
spune cum trebuie administrat:
• 2 capsule/zi timp de 7 zile sau
• 1 capsulă/zi timp de 15 zile sau
• 1 capsulă/zi timp de 30 zile
Tinea palmo-plantară: 1 capsulă/zi timp de 30 de zile.
Pitiriasis versicolor: 2 capsule/zi timp de 7 zile.
Tinea corporis, tinea cruris: 1 capsulă/zi timp de 15 zile.
Candidoză orofaringiană: 1 capsulă pe zi timp de 15 zile.
Micoza unghiilor: 2 capsule/zi timp de 3 luni.
Aspergiloză, criptococoză, histoplasmoză, profilaxia în neutropenie, asociat tratamentului
SIDA: 2 capsule/zi. Durata tratamentului va fi stabilită de medic în funcție de răspunsul
la tratament. 4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu
apar la toate persoanele. https://bit.ly/3oVpuzz
0
Nu este disponibil
INDICAŢII TERAPEUTICE
Insuficienţa funcţiei secretorii exocrine a pancreasului (pancreatită cronică, fibroză
chistică).
Maladii inflamatorii degenerative cronice ale stomacului, intestinului, ficatului şi vezicii
biliare, stări după rezecţia sau iradierea acestor organe, asociate cu tulburări ale
digestiei, flatulenţă şi diaree (în terapia combinată).
Ameliorarea digestiei la pacienţii cu funcţia normală a tractului gastrointestinal după
erori dietetice.
Pregătirea pacientului către investigaţii diagnostice (radiografie, sonografie).
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Doza trebuie individualizată.
Tratamentul se iniţiază cu doze mici: câte 1comprimat de 3 ori pe zi, în timpul
meselor principale. Dacă simptomele de insuficienţă pancreatică persistă, doza poate
fi mărită treptat. De obicei, sunt suficiente 1-2 comprimate în timpul meselor
principale de 3 ori pe zi. Pacienţii pot, de asemenea, administra câte 1 comprimat în
timpul gustărilor dintre mesele principale.
Dozele pot fi mai mari, însă este necesară administrarea dozelor minime necesare
pentru eliminarea simptomelor, în special la pacienţii cu fibroză chistică.
Dozele mai mici sunt, de obicei, suficiente la copii.
Durata tratamentului poate varia de la o zi sau câteva zile (în caz de erori dietetice)
până la câteva luni sau ani (la necesitatea terapiei de substituţie continue). CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la substanţele active, proteinele de porcină sau la oricare din
excipienţi.
Pancreatită acută sau exacerbarea acută a pancreatitei cronice.
Copii cu vârsta sub 15 ani cu fibroză chistică. https://bit.ly/3vROrh8
Insuficienţa funcţiei secretorii exocrine a pancreasului (pancreatită cronică, fibroză
chistică).
Maladii inflamatorii degenerative cronice ale stomacului, intestinului, ficatului şi vezicii
biliare, stări după rezecţia sau iradierea acestor organe, asociate cu tulburări ale
digestiei, flatulenţă şi diaree (în terapia combinată).
Ameliorarea digestiei la pacienţii cu funcţia normală a tractului gastrointestinal după
erori dietetice.
Pregătirea pacientului către investigaţii diagnostice (radiografie, sonografie).
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Doza trebuie individualizată.
Tratamentul se iniţiază cu doze mici: câte 1comprimat de 3 ori pe zi, în timpul
meselor principale. Dacă simptomele de insuficienţă pancreatică persistă, doza poate
fi mărită treptat. De obicei, sunt suficiente 1-2 comprimate în timpul meselor
principale de 3 ori pe zi. Pacienţii pot, de asemenea, administra câte 1 comprimat în
timpul gustărilor dintre mesele principale.
Dozele pot fi mai mari, însă este necesară administrarea dozelor minime necesare
pentru eliminarea simptomelor, în special la pacienţii cu fibroză chistică.
Dozele mai mici sunt, de obicei, suficiente la copii.
Durata tratamentului poate varia de la o zi sau câteva zile (în caz de erori dietetice)
până la câteva luni sau ani (la necesitatea terapiei de substituţie continue). CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la substanţele active, proteinele de porcină sau la oricare din
excipienţi.
Pancreatită acută sau exacerbarea acută a pancreatitei cronice.
Copii cu vârsta sub 15 ani cu fibroză chistică. https://bit.ly/3vROrh8