Filtru
Întâi cele populare
Întâi cele populare
0
În stoc
Indicații terapeutice
Tratamentul adjuvant al contracturilor musculare dureroase în patologia spinală acută la adulți și
adolescenți cu vârsta peste 16 ani. Doze si mod de administrare
Doza recomandată și maximă este de 4 mg la fiecare 12 ore (adică, 8 mg pe zi). Durata tratamentului este
limitată la 5 zile consecutive.
Mărirea dozelor recomandate și duratei de tratament trebuie evitate (vezi pct.4.4).
Copii și adolescenți
Tiyozid nu se recomandă de utilizat la copii și adolescenți cu vârsta sub 16 ani.
Mod de administrare
Tiyozid se administrează intramuscular.
Contraindicaţii
Hipersensibilitatea la tiocolchicozida sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Pe întreaga durată a perioadei de sarcină;
În timpul alăptării;
Contraindicat femeilor aflate la vârsta fertilă care nu utilizează măsuri de contracepție; https://bit.ly/3xZ6xzJ
Tratamentul adjuvant al contracturilor musculare dureroase în patologia spinală acută la adulți și
adolescenți cu vârsta peste 16 ani. Doze si mod de administrare
Doza recomandată și maximă este de 4 mg la fiecare 12 ore (adică, 8 mg pe zi). Durata tratamentului este
limitată la 5 zile consecutive.
Mărirea dozelor recomandate și duratei de tratament trebuie evitate (vezi pct.4.4).
Copii și adolescenți
Tiyozid nu se recomandă de utilizat la copii și adolescenți cu vârsta sub 16 ani.
Mod de administrare
Tiyozid se administrează intramuscular.
Contraindicaţii
Hipersensibilitatea la tiocolchicozida sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Pe întreaga durată a perioadei de sarcină;
În timpul alăptării;
Contraindicat femeilor aflate la vârsta fertilă care nu utilizează măsuri de contracepție; https://bit.ly/3xZ6xzJ
0
În stoc
DCI-ul substanţei active
Nitrofuralum
COMPOZIŢIA
1 comprimat conţine:
substanţe active: nitrofural 20 mg;
excipienți: clorură de sodiu.
FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimate
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Comprimate rotunde de culoare galbenă, biconvexe, cu aspect uniform, structura compactă şi omogenă, cu incrustaţie „BP” pe una din feţe. Se admite o marmoritate pe suprafața comprimatelor.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC
Antiseptice şi dezinfectante. Derivați de nitrofuran. D08 AF01.
PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice
Furacilina are un spectru larg de activi tate asupra unor variate grupuri de microorganisme gram-pozitive și gram-negative inclusiv unele specii și tulpini, Aerobacter aerogenes, Alcaligenes faecalis, Bacillus anthracis, Clostridium, Corynebacterium, Streptococcus pneumoniae, Erysipelothrix insidiosa, Escherichia coli, Gardnerella vaginalis (formerly Haemophilus vaginalis), Klebsiella pneumoniae, Moraxella lacunata, Neisseria, Paracolobactrum, Proteus, Serratia marcescens, Salmonella, Shigella, Staphylococcus aureus, Streptococcus spp. Furacilina nu este deosebit de activă impotriva celor mai multe tulpini de Pseudomonas aeruginosa și nu inhibă fungi și virusurile. Inhibă o serie de enzime bacteriene implicate în metabolismul aerob şi anaerob al glucozei şi piruvatului (piruvat-dehidrogenaza, citrat-sintetaza, malat-dehidrogenaza, glutation-reductaza şi piruvat-decarboxilaza) şi cauzează dereglări ale ciclului pentozofosfaţilor.
Proprietăţi farmacocinetice
La administrarea topică a furacilinei în concentrație a soluției de 13-20 µg/ml, împotriva germenilor sensibili dezvoltă efect bactericid; proprietatea de inhibare a germenilor sensibili o dezvoltă la concentrația de 5-10 µg/ml. Furacilina pot fi activă împotriva organismelor care au dezvoltat rezistență la antibiotice si sulfanilamide.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Se administrează extern în plăgi supurate ale pielii și mucoaselor, ulcere, arsuri infectate de gradul II și III, infecții anaerobe ale plăgilor, osteomielită, empiem pleural, otită media și extenă supurată, furuncul al urechii medii și externe, empiem al sinusurilor paranazale, profilaxia infecției de grefe de piele și/sau donatori înainte sau după chirurgie, escarii, efectuarea gargarismelor în caz de stomatită, tonzilită.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Furacilină este administrată extern sub formă de soluție apoasă de 0,02% (1:5000) și soluție alcoolică de 0,066% (1:1500, se utilizează alcool etilic de 70%). Pentru dizolvarea rapidă se utlizează apă caldă sau ferbinte, iar apoi soluția se răcește la tempratura camerei. Soluția se poate depozita pe o elasticitate de maxim 10 zile.
REACŢII ADVERSE
Reacţiile adverse prezentate mai jos sunt clasificate în funcţie de frecvenţă, pe aparate, sisteme şi organe. Grupele de frecvenţă conform convenţiei MedDRA: foarte frecvente(≥1/10), frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10), mai puţin fecvente (≥ 1/1000 şi < 1/100), rare(≥1/10000 şi <1/1000 ) şi foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
La administrarea topică
Foarte rare: urticarie, prurit, erupţii cutanate.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la preparat, dermatoze alergice.
SUPRADOZAJ
La dministrarea externă nu sau depistat cazuri de supradozare. La administrarea orală accidentală pot să apară greţuri și vomă.
Tratament: vomă indusă sau lavaj gastric. Administrarea de lichide în cantităţi mari pentru accelerarea eliminării cu urina.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
În administrarea topică se poate dezvolta dermatoze alergice.
Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare:
Furacilina se permite de administrat în timpul sarcinii și perioadei de alăptare.
Influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje:
Furacilina nu are nici o influenţă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ATE TIPURI DE INTERACȚIUNI Administrarea concomitentă a antihistaminicelor scad reacţiile alergice la furacilină. Acidul nicotinic şi tiamina reduc efectele adverse ale furacilinei.
PREZENTARE, AMBALAJ
Comprimate 20 mg. Câte 10 comprimate în blister.
PĂSTRARE
A se păstra la temperaturi sub 25 °C.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
TERMEN DE VALABILITATE
3 ani.
A nu se utiliza după data de expirare indicată pe ambalaj.
STATUTUL LEGAL
Fără prescripţie medicală.
Nitrofuralum
COMPOZIŢIA
1 comprimat conţine:
substanţe active: nitrofural 20 mg;
excipienți: clorură de sodiu.
FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimate
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Comprimate rotunde de culoare galbenă, biconvexe, cu aspect uniform, structura compactă şi omogenă, cu incrustaţie „BP” pe una din feţe. Se admite o marmoritate pe suprafața comprimatelor.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC
Antiseptice şi dezinfectante. Derivați de nitrofuran. D08 AF01.
PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice
Furacilina are un spectru larg de activi tate asupra unor variate grupuri de microorganisme gram-pozitive și gram-negative inclusiv unele specii și tulpini, Aerobacter aerogenes, Alcaligenes faecalis, Bacillus anthracis, Clostridium, Corynebacterium, Streptococcus pneumoniae, Erysipelothrix insidiosa, Escherichia coli, Gardnerella vaginalis (formerly Haemophilus vaginalis), Klebsiella pneumoniae, Moraxella lacunata, Neisseria, Paracolobactrum, Proteus, Serratia marcescens, Salmonella, Shigella, Staphylococcus aureus, Streptococcus spp. Furacilina nu este deosebit de activă impotriva celor mai multe tulpini de Pseudomonas aeruginosa și nu inhibă fungi și virusurile. Inhibă o serie de enzime bacteriene implicate în metabolismul aerob şi anaerob al glucozei şi piruvatului (piruvat-dehidrogenaza, citrat-sintetaza, malat-dehidrogenaza, glutation-reductaza şi piruvat-decarboxilaza) şi cauzează dereglări ale ciclului pentozofosfaţilor.
Proprietăţi farmacocinetice
La administrarea topică a furacilinei în concentrație a soluției de 13-20 µg/ml, împotriva germenilor sensibili dezvoltă efect bactericid; proprietatea de inhibare a germenilor sensibili o dezvoltă la concentrația de 5-10 µg/ml. Furacilina pot fi activă împotriva organismelor care au dezvoltat rezistență la antibiotice si sulfanilamide.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Se administrează extern în plăgi supurate ale pielii și mucoaselor, ulcere, arsuri infectate de gradul II și III, infecții anaerobe ale plăgilor, osteomielită, empiem pleural, otită media și extenă supurată, furuncul al urechii medii și externe, empiem al sinusurilor paranazale, profilaxia infecției de grefe de piele și/sau donatori înainte sau după chirurgie, escarii, efectuarea gargarismelor în caz de stomatită, tonzilită.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Furacilină este administrată extern sub formă de soluție apoasă de 0,02% (1:5000) și soluție alcoolică de 0,066% (1:1500, se utilizează alcool etilic de 70%). Pentru dizolvarea rapidă se utlizează apă caldă sau ferbinte, iar apoi soluția se răcește la tempratura camerei. Soluția se poate depozita pe o elasticitate de maxim 10 zile.
REACŢII ADVERSE
Reacţiile adverse prezentate mai jos sunt clasificate în funcţie de frecvenţă, pe aparate, sisteme şi organe. Grupele de frecvenţă conform convenţiei MedDRA: foarte frecvente(≥1/10), frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10), mai puţin fecvente (≥ 1/1000 şi < 1/100), rare(≥1/10000 şi <1/1000 ) şi foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
La administrarea topică
Foarte rare: urticarie, prurit, erupţii cutanate.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la preparat, dermatoze alergice.
SUPRADOZAJ
La dministrarea externă nu sau depistat cazuri de supradozare. La administrarea orală accidentală pot să apară greţuri și vomă.
Tratament: vomă indusă sau lavaj gastric. Administrarea de lichide în cantităţi mari pentru accelerarea eliminării cu urina.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
În administrarea topică se poate dezvolta dermatoze alergice.
Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare:
Furacilina se permite de administrat în timpul sarcinii și perioadei de alăptare.
Influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje:
Furacilina nu are nici o influenţă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ATE TIPURI DE INTERACȚIUNI Administrarea concomitentă a antihistaminicelor scad reacţiile alergice la furacilină. Acidul nicotinic şi tiamina reduc efectele adverse ale furacilinei.
PREZENTARE, AMBALAJ
Comprimate 20 mg. Câte 10 comprimate în blister.
PĂSTRARE
A se păstra la temperaturi sub 25 °C.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
TERMEN DE VALABILITATE
3 ani.
A nu se utiliza după data de expirare indicată pe ambalaj.
STATUTUL LEGAL
Fără prescripţie medicală.
0
În stoc
1. Ce este Nixar şi pentru ce se utilizează
NIXAR conţine substanța activă bilastină care este un antihistaminic.
NIXAR este utilizat pentru ameliorarea simptomelor febrei fânului (strănut, mâncărime nazală,
curgerea nasului, obstrucţie nazală şi ochi roşii, secreţie lăcrimală abundentă ) şi a altor forme de
rinite alergice. Poate fi folosit şi pentru tratarea erupţiilor cutanate (urticarie).
2. Ce trebuie să știți înainte să luaţi Nixar
Nu luaţi NIXAR:
- dacă sunteţi alergic la bilastină sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament
(enumerate la pct.6).
Atenționări și precauții
Înainte să luați Nixar, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului, dacă aveţi
insuficienţă renală moderată sau severă şi luaţi alte medicamente (vezi „Nixar împreuna cu alte
medicamente”).
Copii
Nu se administrează la copii cu vârsta sub 12 ani
2
Nu depăşiţi doza recomandată. Dacă simptomele persistă, consultaţi medicul dumneavoastră.
Nixar împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luați
orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră în special dacă luaţi oricare dintre medicamentele următoare:
• Ketoconazol (un medicament antifungic)
• Eritromicină (un antibiotic)
• Diltiazem (pentru tratamentul anginei pectorale)
• Ciclosporină (pentru scăderea activităţii sistemului imunitar, pentru a evita respingerea
unui transplant sau pentru a reduce activitatea bolii în tulburări autoimune şi alergice cum
sunt psoriazis, dermatită atopică sau artrită reumatoidă)
• Ritonavir (pentru tratamentul SIDA)
• Rifampicină (un antibiotic)
Nixar împreună cu alimente, băuturi și alcool
Aceste comprimate nu trebuie luate împreună cu alimente sau cu suc de grapefruit şi cu alte
sucuri de fructe, deoarece acest lucru va duce la scăderea efectului bilastinei. Pentru a evita acest
lucru, puteţi:
● să luaţi comprimatul şi să aşteptaţi timp de o oră înainte de a consuma alimente sau sucuri de
fructe sau
● dacă aţi consumat alimente sau aţi băut sucuri de fructe aşteptaţi două ore înainte de a înghiţi
comprimatul.
Bilastina, în doza recomandată (20 mg), nu crește somnolența provocată de alcool.
Sarcina, alăptarea și fertilitatea
Dacă sunteți gravidă sau alăptați, credeți că ați putea fi gravidă sau intenționați să rămîneți gravidă,
adresați-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice
medicament.
Nu există sau există date limitate în utilizarea bilastinei la femeile gravide și în timpul alăptării și
despre efecte asupra fertilității.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Un studiu efectuat pentru stabilirea efectului bilastinei asupra capacităţii de a conduce vehicule a
demonstrat faptul că tratamentul cu 20 mg bilastină nu afectează performanţele de conducere.
Totuşi, în cazuri rare, unele persoane au prezentat somnolenţă, care poate influenţa capacitatea de
a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
3. Cum să luaţi Nixar
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau
farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată la adulţi, inclusiv vârstnici şi adolescenţi cu vârsta de 12 ani și peste,
este 1 comprimat (20 mg) pe zi.
3
• Comprimatul este pentru administrare orală
• Comprimatul trebuie luat pe stomacul gol, de exemplu dimineaţa înainte de micul dejun.
Nu trebuie să mâncaţi timp de 1 oră după administrarea de bilastină (vezi pct. 2 „Nixar
împreună cu alimente, băuturi și alcool”).
• Înghiţiţi comprimatul cu un pahar cu apă.
• Linia mediană are numai rolul de a uşura ruperea comprimatului în cazul în care aveți
dificultăți la înghițirea comprimatului întreg.
În ceea ce priveşte durata tratamentului, medicul dumneavoastră va stabili tipul afecţiunii de care
suferiţi şi va stabili cât timp trebuie sa luaţi NIXAR.
Utilizarea la copii
Nu se administrează la copii cu vârsta sub 12 ani.
Dacă luaţi mai mult NIXAR decât trebuie
Dacă dumneavoastră, sau altcineva, aţi luat prea mult NIXAR, adresaţi-vă imediat medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă uitați să luaţi NIXAR
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă aţi uitat să luaţi doza la timp, luaţi-o cât mai curând posibil, iar apoi reveniţi la programul
dumneavoastră obişnuit.
Dacă aveţi orice întrebări suplim
NIXAR conţine substanța activă bilastină care este un antihistaminic.
NIXAR este utilizat pentru ameliorarea simptomelor febrei fânului (strănut, mâncărime nazală,
curgerea nasului, obstrucţie nazală şi ochi roşii, secreţie lăcrimală abundentă ) şi a altor forme de
rinite alergice. Poate fi folosit şi pentru tratarea erupţiilor cutanate (urticarie).
2. Ce trebuie să știți înainte să luaţi Nixar
Nu luaţi NIXAR:
- dacă sunteţi alergic la bilastină sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament
(enumerate la pct.6).
Atenționări și precauții
Înainte să luați Nixar, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului, dacă aveţi
insuficienţă renală moderată sau severă şi luaţi alte medicamente (vezi „Nixar împreuna cu alte
medicamente”).
Copii
Nu se administrează la copii cu vârsta sub 12 ani
2
Nu depăşiţi doza recomandată. Dacă simptomele persistă, consultaţi medicul dumneavoastră.
Nixar împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luați
orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră în special dacă luaţi oricare dintre medicamentele următoare:
• Ketoconazol (un medicament antifungic)
• Eritromicină (un antibiotic)
• Diltiazem (pentru tratamentul anginei pectorale)
• Ciclosporină (pentru scăderea activităţii sistemului imunitar, pentru a evita respingerea
unui transplant sau pentru a reduce activitatea bolii în tulburări autoimune şi alergice cum
sunt psoriazis, dermatită atopică sau artrită reumatoidă)
• Ritonavir (pentru tratamentul SIDA)
• Rifampicină (un antibiotic)
Nixar împreună cu alimente, băuturi și alcool
Aceste comprimate nu trebuie luate împreună cu alimente sau cu suc de grapefruit şi cu alte
sucuri de fructe, deoarece acest lucru va duce la scăderea efectului bilastinei. Pentru a evita acest
lucru, puteţi:
● să luaţi comprimatul şi să aşteptaţi timp de o oră înainte de a consuma alimente sau sucuri de
fructe sau
● dacă aţi consumat alimente sau aţi băut sucuri de fructe aşteptaţi două ore înainte de a înghiţi
comprimatul.
Bilastina, în doza recomandată (20 mg), nu crește somnolența provocată de alcool.
Sarcina, alăptarea și fertilitatea
Dacă sunteți gravidă sau alăptați, credeți că ați putea fi gravidă sau intenționați să rămîneți gravidă,
adresați-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice
medicament.
Nu există sau există date limitate în utilizarea bilastinei la femeile gravide și în timpul alăptării și
despre efecte asupra fertilității.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Un studiu efectuat pentru stabilirea efectului bilastinei asupra capacităţii de a conduce vehicule a
demonstrat faptul că tratamentul cu 20 mg bilastină nu afectează performanţele de conducere.
Totuşi, în cazuri rare, unele persoane au prezentat somnolenţă, care poate influenţa capacitatea de
a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
3. Cum să luaţi Nixar
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau
farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doza recomandată la adulţi, inclusiv vârstnici şi adolescenţi cu vârsta de 12 ani și peste,
este 1 comprimat (20 mg) pe zi.
3
• Comprimatul este pentru administrare orală
• Comprimatul trebuie luat pe stomacul gol, de exemplu dimineaţa înainte de micul dejun.
Nu trebuie să mâncaţi timp de 1 oră după administrarea de bilastină (vezi pct. 2 „Nixar
împreună cu alimente, băuturi și alcool”).
• Înghiţiţi comprimatul cu un pahar cu apă.
• Linia mediană are numai rolul de a uşura ruperea comprimatului în cazul în care aveți
dificultăți la înghițirea comprimatului întreg.
În ceea ce priveşte durata tratamentului, medicul dumneavoastră va stabili tipul afecţiunii de care
suferiţi şi va stabili cât timp trebuie sa luaţi NIXAR.
Utilizarea la copii
Nu se administrează la copii cu vârsta sub 12 ani.
Dacă luaţi mai mult NIXAR decât trebuie
Dacă dumneavoastră, sau altcineva, aţi luat prea mult NIXAR, adresaţi-vă imediat medicului
dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă uitați să luaţi NIXAR
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă aţi uitat să luaţi doza la timp, luaţi-o cât mai curând posibil, iar apoi reveniţi la programul
dumneavoastră obişnuit.
Dacă aveţi orice întrebări suplim
0
În stoc
Actiunea farmacologica: Antibiotic pentru tratamentul infectiilor tractului urinar
INDICATII
Monural este indicat in tratamentul infectiilor acute necomplicate ale tractului urinar inferior determinate de germeni sensibili la fosfomicina.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Monural se administreaza oral, de preferat pe stomacul gol, inainte de a merge la culcare si dupa golirea vezicii urinare. Doza trebuie dizolvata intr-un pahar cu apa (50-70 ml) sau in alta bautura preferata nealcoolica si bauta imediat dupa dizolvare. Adulti: Un plic (3 g de fosfomicina), o singura data. Simptomele clinice dispar obisnuit dupa 2-3 zile de la inceperea tratamentului. in infectii acute ale tractului urinar inferior (cistite, uretrite nongonococice) determinate de germeni sensibili la Monural, o doza unica de 3 g fosfomicina este suficienta pentru vindecare. Persistenta simptomelor locale, daca mai sunt, dupa tratament, nu este neaparat un semn al ineficientei tratamentului, ci poate fi consecinta inflamatiei anterioare. In multe cazuri clinice dificile (varstnici, pacienti la pat, infectii recurente) sau in infectii datorate germenilor sensibili la doze mai crescute de antibiotic (Pseudomonas, Enterobacter, Proteus indol +) pot fi administrate doua doze de Monural la un interval de 24 ore. in profilaxia infectiilor urinare dupa manevre chirurgicale si de diagnostic transuretrale se folosesc doua doze de Monural. Pri
CONTRAINDICATII
Sensibilitate cunoscuta la fosfomicina. Insuficienta renala severa: (Cl creatinina < 10 ml/min)
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
In timpul sarcinii si alaptarii Monural trebuie administrat in caz de nevoie reala si sub supraveghere medicala stricta. Alimentele pot intarzia absorbtia substantei active din Monural, cu scadere usoara a concentratiilor sanguine si urinare. Ca urmare, Monural trebuie administrat pe stomacul gol, la 2-3 ore dupa masa. Monural contine 2 231 mg zahar, corespunzator la 0,18 unitati paine sau 37 kJ.
Conditii de Pastrare:A nu se utiliza dupa data de expirare inscrisa pe ambalaj. A se pastra in ambalajul original. A nu se lasa la indemana copiilor.
INDICATII
Monural este indicat in tratamentul infectiilor acute necomplicate ale tractului urinar inferior determinate de germeni sensibili la fosfomicina.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Monural se administreaza oral, de preferat pe stomacul gol, inainte de a merge la culcare si dupa golirea vezicii urinare. Doza trebuie dizolvata intr-un pahar cu apa (50-70 ml) sau in alta bautura preferata nealcoolica si bauta imediat dupa dizolvare. Adulti: Un plic (3 g de fosfomicina), o singura data. Simptomele clinice dispar obisnuit dupa 2-3 zile de la inceperea tratamentului. in infectii acute ale tractului urinar inferior (cistite, uretrite nongonococice) determinate de germeni sensibili la Monural, o doza unica de 3 g fosfomicina este suficienta pentru vindecare. Persistenta simptomelor locale, daca mai sunt, dupa tratament, nu este neaparat un semn al ineficientei tratamentului, ci poate fi consecinta inflamatiei anterioare. In multe cazuri clinice dificile (varstnici, pacienti la pat, infectii recurente) sau in infectii datorate germenilor sensibili la doze mai crescute de antibiotic (Pseudomonas, Enterobacter, Proteus indol +) pot fi administrate doua doze de Monural la un interval de 24 ore. in profilaxia infectiilor urinare dupa manevre chirurgicale si de diagnostic transuretrale se folosesc doua doze de Monural. Pri
CONTRAINDICATII
Sensibilitate cunoscuta la fosfomicina. Insuficienta renala severa: (Cl creatinina < 10 ml/min)
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
In timpul sarcinii si alaptarii Monural trebuie administrat in caz de nevoie reala si sub supraveghere medicala stricta. Alimentele pot intarzia absorbtia substantei active din Monural, cu scadere usoara a concentratiilor sanguine si urinare. Ca urmare, Monural trebuie administrat pe stomacul gol, la 2-3 ore dupa masa. Monural contine 2 231 mg zahar, corespunzator la 0,18 unitati paine sau 37 kJ.
Conditii de Pastrare:A nu se utiliza dupa data de expirare inscrisa pe ambalaj. A se pastra in ambalajul original. A nu se lasa la indemana copiilor.
0
În stoc
1. Ce este Velaxin capsule cu eliberare prelungită şi pentru ce se utilizează
Substanţa activă pe care o conţine preparatul Velaxin este venlafaxina.
Velaxin capsule cu eliberare prelungită este un antidepresiv care face parte dintr-un grup de medicamente denumite inhibitori ai recaptării serotoninei şi noradrenalinei (INRS). Acest grup de medicamente este utilizat pentru a trata depresia şi alte afecţiuni, cum sunt tulburările de anxietate. Se consideră că persoanele care suferă de depresie şi/sau anxietate au niveluri mai mici de serotonină şi noradrenalină în creier. Modul de acţiune al antidepresivelor nu este pe deplin înţeles, însă ele pot fi benefice prin creşterea nivelurilor de serotonină şi noradrenalină din creier.
Velaxin este un tratament destinat adulţilor cu depresie. De asemenea este şi un tratament destinat adulţilor cu următoarele tulburări de anxietate: tulburare de anxietate generalizată, tulburare de anxietate socială (teamă faţă de situaţiile sociale sau evitarea acestora) şi tulburare de panică (atacuri de panică).
Tratamentul corespunzător al depresiei sau al tulburărilor de anxietate este important pentru a vă ajuta să vă simţiţi mai bine. Dacă aceste afecţiuni nu sunt tratate, starea dumneavoastră ar putea persista, devenind mai gravă şi mai greu de tratat.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită
Nu utilizaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită :
• Dacă sunteţi alergic la venlafaxină (substanţa activă) sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6).
• Dacă luaţi sau aţi luat, în ultimele 14 zile, oricare din medicamentele cunoscute sub denumirea de inhibitori ireversibili ai monoaminooxidazei (IMAO), care sunt utilizate pentru tratamentul depresiei sau al bolii Parkinson. Administrarea unui IMAO ireversibil împreună Velaxin, poate determina reacţii adverse grave sau chiar care pot pune viaţa în pericol. De asemenea, trebuie să aşteptaţi cel puţin 7 zile după ce încetaţi să mai luaţi Velaxin înainte de a lua orice IMAO (vezi şi punctul „Velaxin capsule cu eliberare prelungită împreună cu alte medicamente” şi informaţiile de la punctul respectiv despre „Sindromul serotoninergic”).
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă vă aflaţi în oricare dintre situaţiile de mai jos, consultaţi medicului dumneavoastră înainte de a lua Velaxin capsule cu eliberare prelungită:
• Dacă utilizaţi alte medicamente care, luate concomitent cu Velaxin capsule cu eliberare prelungită, poate creşte riscul de apariţie a sindromului serotoninergic sau sindromului neuroleptic malign (SNM) (vezi pct. „Velaxin capsule cu eliberare prelungită împreună cu alte medicamente”)
• Dacă aveţi probleme oculare, cum sunt unele tipuri de glaucom (presiune crescută în interiorul ochiului).
• Dacă aţi avut tensiune arterială crescută (hipertensiune arterială).
• Dacă aţi avut probleme cu inima .
• Dacă vi s-a spus că aveţi un ritm anormal al inimii.
• Dacă aţi avut convulsii (crize convulsive).
• Dacă aţi avut valori prea mici ale sodiului în sânge (hiponatremie).
• Dacă aveţi tendinţa de a face vânătăi sau de a sângera cu uşurinţă (istoric de tulburări de sângerare) sau dacă luaţi alte medicamente care pot creşte riscul de sângerare, de exemplu warfarină (folosită pentru a preveni cheagurile de sânge).
• Dacă valorile în sânge ale colesterolului dumneavoastră cresc.
• Dacă aţi avut în trecut manie (stare de supraexcitare sau euforie) sau tulburare bipolară sau
dacă cineva din familia dumneavoastră a avut asemenea probleme.
• Dacă aţi avut un comportament agresiv
• Dacă aveţi diabet zaharat
Velaxin poate cauza o senzaţie de nelinişte sau incapacitatea de a rămâne aşezat sau nemişcat în timpul primelor săptămâni de tratament. Trebuie să spuneţi medicului dumneavoastră dacă vise întâmplă acest lucru.
Dacă aveţi oricare dintre aceste situaţii, consultaţi medicului dumneavoastră înainte de a lua Velaxin capsule cu eliberare prelungită.
Gânduri de sinucidere şi agravarea stării dumneavoastră de depresie sau de anxietate
Depresia şi/sau tulburările de anxietate de care suferiţi vă pot provoca uneori idei de auto-vătămare sau sinucidere. Acestea se pot accentua la începerea tratamentului cu medicamente antidepresive, deoarece acţiunea tuturor acestor medicamente se produce în timp, de obicei în aproximativ două săptămâni şi câteodată şi mai mult.
Sunteţi mai predispus spre astfel de idei:
- Dacă aţi avut anterior gânduri de sinucidere sau auto-vătămare.
- Dacă sunteţi de vârstă adultă tânără (mai puţin de 25 de ani). Informaţia rezultată din studiile clinice arată existenţa unui risc crescut de comportament suicidar la adulţii în vârstă de mai puţin de 25 de ani, care suferă de o afecţiune psihică şi au urmat un tratament cu un antidepresiv.
În cazul în care aveţi gânduri de auto-vătămare sau sinucidere, indiferent de moment, contactaţi-vă imediat medicul sau adresaţi-vă fără întârziere unui spital.
Poate fi util să vă adresaţi unei rude sau unui prieten apropiat, căruia să-i spuneţi că vă simţiţi deprimat sau că suferiţi de o tulburare de anxietate şi pe care să-l rugaţi să citească acest prospect. În acelaşi timp, puteţi ruga persoana respectivă să vă spună dacă nu consideră că starea dumneavoastră de depresie sau anxietate s-a agravat sau dacă o îngrijorează vreo modificare apărută în comportamentul dumneavoastră.
Gură uscată
Au fost înregistrate cazuri de gură uscată la 10% dintre pacienţii trataţi cu venlafaxină. Aceasta poate creşte riscul apariţiei cariilor. Ca urmare, trebuie să acordaţi o importanţă deosebită igienei dentare.
Diabet zaharat
Concentraţia de glucoză din sângele dumneavoastră poate fi modificată datorită lui Velaxin. Prin urmare, s-ar putea să fie necesară ajustarea dozelor dumneavoastră de medicamente pentru diabet.
Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
În mod normal, Velaxin nu trebuie utilizat la copii şi adolescenţi cu vârste sub 18 ani. De asemenea, trebuie să ştiţi că pacienţii cu vârste sub 18 ani prezintă un risc crescut de reacţii adverse, cum sunt tentativele de sinucidere, gândurile de sinucidere şi comportamentul ostil (în principal agresivitate, comportament opoziţional şi mânie) atunci când iau medicamente din această clasă. Cu toate acestea, medicul dumneavoastră ar putea prescrie Velaxin la pacienţi cu vârste sub 18 ani dacă decide că este în interesul acestora. Dacă medicul dumneavoastră a prescris Velaxin la un pacient cu vârsta sub 18 ani şi vreţi să discutaţi acest lucru, vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră. Trebuie să îl informaţi pe medicul dumneavoastră dacă oricare din simptomele prezentate mai sus apar sau se agravează la pacienţi cu vârste sub 18 ani care iau Velaxin. De asemenea, în acest grup de vârstă nu au fost încă demonstrate efectele de siguranţă pe termen lung ale Velaxin privind creşterea, maturizarea şi dezvoltarea cognitivă şi comportamentală.
Velaxin capsule cu eliberare prelungită împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente.
Medicul dumneavoastră este cel care va decide dacă puteţi lua Velaxin împreună cu alte medicamente.
Nu începeţi şi nu încetaţi să luaţi alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală, preparate naturale sau din plante, înainte de a discuta cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.
Spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi:
- Inhibitori de monoaminooxidază (IMAO) (Vezi punctul „Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită ”)
- Sindrom serotoninergic,
În tratamentul cu venlafaxină poate să apară o afecţiune care poate pune viaţa în pericol sindrom serotoninergic sau sindromul neuroleptic malign (SNM) (vezi pct. „Reacţii Adverse Posibile”), în special atunci când aceasta este administrată împreună cu alte medicamente.
Exemple de astfel de medicamente includ:
• Triptani (utilizaţi pentru migrenă)
• Alte medicamente pentru tratamentul depresiei, de exemplu inhibitori specifici ai recaptării serotoninei şi norepinefrinei (IRSN), inhibitori specifici ai recaptării serotoninei (ISRS), antidepresive triciclice sau medicamente care conţin litiu
• Medicamente care conţin linezolid, un antibiotic (utilizate pentru tratarea infecţiilor)
• Medicamente care conţin moclobemidă, un IMAO reversibil (utilizate pentru tratamentul depresiei)
• Medicamente care conţin sibutramină (utilizată pentru scăderea în greutate)
• Medicamente care conţin tramadol, fentanil, tapentadol, petidină sau pentazocină (utilizate pentru tratamentul durerii severe)
• Medicamente care conţin dextrometorfan (utilizat pentru tratamentul tusei).
• Medicamente care conţin metadonă (utilizată pentru tratamentul dependenţei de droguri opioide sau al durerii severe).
• Medicamente care conţin albastru metilen (utilizate pentru tratamentul valorilor crescute de methemogolobină în sânge)
• Produse care conţin sunătoare (numită şi Hypericum perforatum, un preparat din plante utilizat în tratamentul depresiilor uşoare)
• Produse care conţin triptofan (utilizate pentru tratarea problemelor cu somnul şi a depresiei).
• Antipsihotice (utilizate pentru tratamentul unei boli cu simptome cum sunt auzirea, vederea sau simţirea unor lucruri care nu sunt prezente, convingeri eronate, suspiciune crescută, raţionamente neclare şi să deveniţi retras).
Semnele şi simptomele sindromului serotoninergic pot include o combinaţie a următoarelor: nelinişte, halucinaţii, pierderea coordonării, accelerarea bătăilor inimii, creşterea temperaturii corporale, modificări rapide ale tensiunii arteriale, exagerarea reflexelor, diaree, comă, greaţă, vărsături.
În forma sa cea mai severă, sindromul serotoninergic poate să fie asemănător cu sindromul neuroleptic malign (SNM). Semnele şi simptomele SNM pot include o combinaţie între febră, bătăi rapide ale inimii, transpiraţii, rigiditate musculară severă, confuzie, creşterea concentraţiei enzimelor muscular din sânge (determinată printr-un test de sânge).
Spuneţi imediat medicului dumneavoastră, sau mergeţi la serviciul de primiri urgenţe a celui mai apropiat spital dacă credeţi ca aveţi sindrom serotoninergic.
Trebuie să spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi medicamente care vă pot afecta ritmul inimii.
Exemple de aceste medicamente includ:
• Antiaritmice cum sunt chinidina, amiodarona, sotalolul sau dofetilida (utilizate pentru tratamentul unui ritm anormal al inimii)
• Antipsihotice cum este tioridazina (vezi şi Sindromul serotoninergic descris mai sus)
• Antibiotice cum sunt eritromicina şi moxifloxacina (utilizate pentru tratamentul infecţiilor bacteriene)
• Antihistaminice (utilizate pentru tratamentul alergiei)
De asemenea, medicamentele de mai jos pot interacţiona cu Velaxin şi trebuie utilizate cu precauţie. În mod deosebit, este important să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi medicamente care conţin:
• Ketoconazol (medicamente antifungice).
• Haloperidol sau risperidonă (pentru tratarea problemelor psihice).
• Metoprolol (un beta-blocant destinat tratamentului tensiunii arteriale crescute şi problemelor de inimă).
Utilizarea Velaxin capsule cu eliberare prelungită cu alimente, băuturi şi alcool
Velaxin capsule cu eliberare prelungită poate fi administrat în timpul meselor (vezi pct.3. Cum să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită)
Trebuie să evitaţi consumul de alcool pe perioada cât luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită.
Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Sarcina
Trebuie să folosiţi Velaxin numai după ce discutaţi cu medicul dumneavoastră beneficiile potenţiale şi
potenţialele riscuri pentru copilul dumneavoastră nenăscut.
Asiguraţi-vă că moaşa şi/sau medicul dumneavoastră cunosc faptul că luaţi Velaxin. Când sunt administrate în perioada sarcinii, medicamente asemănătoare (IRSS) pot creşte riscul apariţ iei unei probleme grave la nou-născut numită hipertensiune pulmonară persistentă a nou născutului (HTPPNN) care face copilul să respire mai repede şi să aibă culoare albăstruie. Aceste simptome apar în general în primele 24 de ore de la naştere. Dacă aceasta se întâmplă copilului dumneavoastră, trebuie să vă adresaţi imediat medicului şi/sau moaşei dumneavoastră.
Dacă luaţi acest medicament în timpul sarcinii, în plus faţă de problemele de respiraţie alte simptome pe care le poate avea copilul dumneavoastră după naştere sunt tulburările de alimentaţie. Dacă copilul dumneavoastră are aceste simptome la naştere şi sunteţi îngrijorată, contactaţi-l pe medicul şi/sau moaşa dumneavoastră care vă vor putea face recomandări.
Alăptarea
Velaxin trece în laptele matern. Există riscul apariţiei unor efecte asupra copilului. Au fost raportate cazuri de sugari alăptaţi la sân care au manifestat iritabilitate, plâns şi tulburări ale somnului. Aceste simptome au fost înregistrate şi după întreruperea tratamentului cu Velaxin. Ca urmare, trebuie să discutaţi acest lucru cu medicul dumneavoastră iar acesta va decide dacă trebuie să întrerupeţi alăptarea sau tratamentul cu Velaxin.
Consultaţi medicul sau farmacistul înainte de a lua orice medicament.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi utilaje decât după ce deveniţi conştient de modul în care vă afectează Velaxin.
3. Cum să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Regimul de dozare
Doza iniţială recomandată, de obicei, pentru tratamentul depresiei, tulburării anxioase generalizate şi
a tulburării anxioase sociale este de 75 mg pe zi. Doza poate fi crescută treptat de către medicul dumneavoastră, după necesităţi, până la o doză maximă de 375 mg pe zi pentru depresie.
Dacă sunteţi tratat pentru tulburare de panică, medicul dumneavoastră va începe cu o doză mai mică (37,5 mg de venlafaxină) şi apoi va creşte doza treptat. Doza maximă pentru tulburarea anxioasă generalizată, tulburarea anxioasă socială şi tulburarea de panică este de 225 mg pe zi.
Luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită aproximativ la aceeaşi oră a zilei, fie dimineaţa, fie seara.
Mod de administrare
Capsulele trebuie înghiţite întregi, cu o cantitate suficientă de lichid. Capsulele nu trebuie divizate, zdrobite, mestecate sau dizolvate.
Se recomandă administrarea împreună cu alimente a capsulelor de venlafaxină cu eliberare prelungită, la aproximativ aceeaşi oră a zilei.
Dacă aveţi probleme cu ficatul sau rinichii discutaţi cu medicul dumneavoastră, deoarece este posibil
să aveţi nevoie de o doză diferită de Velaxin.
Nu întrerupeţi administrarea acestui medicament fără a discuta cu medicul dumneavoastră (vezi pct. „Dacă încetaţi să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită,,).
Dacă luaţi mai mult Velaxin capsule cu eliberare prelungită decât trebuie
Dacă dumneavoastră aţi luat mai mult Velaxin decât v-a fost indicat, adresaţi-vă imediat la medicul dumneavoastră sau farmacist.
Simptomele unui posibil supradozaj pot include bătăi rapide ale inimii, modificări ale stării de alertă
(mergând de la somnolenţă la comă), vedere înceţoşată, convulsii sau crize convulsive şi vărsături.
Dacă uitaţi să utilizaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită
În cazul în care aţi uitat o doză, luaţi-o deîndată ce vă aduceţi aminte. Dacă, însă, este timpul să luaţi următoarea doză, nu mai luaţi doza uitată şi luaţi numai o singură doză, ca de obicei. Nu luaţi o cantitate zilnică de Velaxin mai mare decât cea care v-a fost prescrisă pentru o zi. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită
Chiar dacă vă simţiţi mai bine, nu încetaţi să luaţi Velaxin şi nu reduceţi doza fără a fi vorbit în acest
sens cu medicul dumneavoastră. Atunci când medicul dumneavoastră va considera că nu mai aveţi nevoie de tratamentul cu Velaxin, vă va cere să reduceţi treptat doza până la oprirea completă a tratamentului. Se ştie că la oprirea tratamentului cu Velaxin apar reacţii adverse, în special atunci când tratamentul cu Velaxin este oprit brusc sau doza este redusă prea rapid. Unii pacienţi pot avea simptome cum sunt oboseală, ameţeală, stare de leşin, dureri de cap, insomnie, coşmaruri, gură uscată, pierderea poftei de mâncare, greaţă, vărsături, diaree, nervozitate, agitaţie, confuzie, zgomote în urechi, senzaţie de furnicături sau, rareori, de şoc electric, slăbiciune, transpiraţii, convulsii sau simptome de tip gripal.
Medicul dumneavoastră vă va sfătui cu privire la felul cum trebuie să opriţi treptat tratamentul cu Velaxin capsule cu eliberare prelungită.
Dacă aveţi oricare din aceste simptome sau oricare alte simptome supărătoare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră pentru sfaturi.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Nu vă îngrijoraţi dacă observaţi mici granule sau bile albe în scaun, după ce luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită. În interiorul capsulelor Velaxin se găsesc corpusculi sferici sau mici bile de culoare albă, care conţin componenta activă, venlafaxina. Aceşti corpusculi sferici sunt eliberaţi din capsulă în tractul gastro-intestinal. Pe măsură ce corpusculii sferici se deplasează de-a lungul tractului gastro-intestinal, venlafaxina este eliberată lent. Învelişul sferic rămâne nedizolvat şi este eliminat prin scaun. Prin urmare, chiar dacă observaţi corpusculi sferici în scaun, doza dumneavoastră de venlafaxină a fost absorbită.
Dacă se întâmplă oricare dintre următoarele, nu mai luaţi Velaxin. Anunţaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră sau mergeţi la unitatea de primiri urgenţe din cel mai apropiat spital în următoarele cazuri:
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane)
• Edem angioneurotiv (umflarea feţei, gurii, limbii, gâtului, mâinilor sau picioarelor şi/sau apariţia erupţiei trecătoare pe piele, cu mâncărime (băşici), dificultăţi la înghiţire sau în respiraţie).
Rare (pot afecta pot afecta până la 1 din 1000 persoane)
• Reacţie anafilactică (senzaţie de apăsare în piept, respiraţie şuierătoare, dificultăţi la înghiţire sau în respiraţie)
• Erupţii grave pe piele, mâncărime sau urticarie (zone în relief de piele, înroşite sau palide, care adeseori dau senzaţie de mâncărime)
• Stare de nervozitate sau anxietate, ameţeală, senzaţie de palpitaţii, înroşire bruscă a pielii şi/sau senzaţie de încălzire.
• Semne şi simptome ale sindromului serotoninergic, ce pot include nelinişte, halucinaţii, pierdere a coordonării, bătăi rapide ale inimii, temperatură corporală mare, modificări rapide ale tensiunii arteriale, reflexe exagerate, diaree, comă, greaţă, vărsături. În forma sa cea mai severă, sindromul serotoninergic poate semăna cu sindormul neurolepic malign (SNM). Semnele şi simptomele SNM pot include o asociere de febră, accelerarea bătăilor inimii, transpiraţie, rigiditate musculară severă, confuzie, creşterea valorilor enzimelor musculare (determinate printr-o analiză de sânge).
• Semne de infecţie, cum sunt temperatură corporală mare, frisoane, tremurături, dureri de cap, transpiraţie, simptome asemănătoare gripei. Acest fapt poate fi rezultatul unei tulburări sanguine care poate genera un risc crescut de infecţie.
• Erupţie severă trecătoare pe piele, care poate conduce la apariţia de băşici şi la descuamarea severă a pielii.
• Durere, sensibilitate sau slăbiciune inexplicabilă a muşchilor. Acestea pot fi semne de rabdomioliză.
Alte reacţii adverse despre care trebuie să îi spuneţi medicului dumneavoastră includ (frecvenţa acestor reacţii adverse este inclusă în lista “Alte reacţii adverse care pot să apară”, de mai jos):
• Tuse, respiraţie şuierătoare, dificultăţi la respiraţie şi temperatură ridicată
• Scaune de culoare neagră (de culoarea păcurei) sau sânge în scaun
• Colorarea în galben a pielii sau a ochilor, mâncărimi, urină închisă la culoare, care pot fi
simptomele unei inflamaţii a ficatului (hepatită)
• Probleme cu inima, cum sunt bătăi de inimă rapide sau neregulate, creşterea tensiunii arteriale
• Probleme cu ochii, cum sunt vedere înceţoşată, pupile dilatate
• Tulburări ale sistemului nervos, cum sunt ameţeală, furnicături, tulburări de mobilitate (spasme
ale muşchilor sau rigiditate), convulsii sau crize convulsive
• Probleme de ordin psihic cum sunt hiperactivitate şi euforie (senzaţie neobişnuită de exaltare).
• Efecte de întrerupere (vezi pct. „Cum să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită”, „Dacă încetaţi să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită”)
• Sângerare prelungită - dacă vă tăiaţi sau vă răniţi, este posibil ca timpul în care sângerarea să se oprească să fie mai mare decât de obicei.
Alte reacţii adverse care pot să apară
Frecvenţa reacţiilor adverse este definită astfel:
foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane):
frecvente (care afectează 1-10 din 100 pacienţi)
mai puţin frecvente (care afectează 1-10 din 1000 pacienţi)
rare (care afectează 1-10 din 10000 pacienţi)
foarte rare (care afectează mai puţin de 1 din 10000 pacienţi)
cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
Foarte frecvente
• Ameţeală; dureri de cap, somnolenţă
• Insomnie
• Greaţă; senzaţie de uscăciune la nivelul gurii, constipaţ ie
• Transpiraţie (inclusiv transpiraţii nocturne)
Frecvente
• Scădere a poftei de mâncare
• Confuzie; senzaţia de separare (sau detaşare) de propria persoană; lipsa orgasmului; scăderea
libidoului; nelinişte, stare de nervozitate; vise anormale
• Ttremor; senzaţie de nelinişte sau incapacitatea de a sta aşezat sau nemişcat; înţepături şi furnicături; alterarea senzaţiei gustative; creşterea tonusului muscular
• Tulburări de vedere inclusiv vedere înceţoşată; pupile dilatate; incapacitatea ochiului de a se
adapta de la vederea la distanţă la vederea de aproape
• Zgomote în urechi (tinitus)
• Bătăi rapide ale inimii; palpitaţii;
• Creştere a tensiunii arteriale; înroşirea feţei
• Senzaţie de lipsa aerului, căscat
• Vărsături; diaree
• Erupţie trecătoare pe piele; mâncărime
• Creştere a frecvenţei de urinare; incapacitate de a urina, dificultăţi la urinat
• Tulburări menstruale, ca sângerări crescute sau sângerări crescute şi neregulate; anomalii de ejaculare (la bărbaţi); disfuncţie erectilă (impotenţă)
• Slăbiciune (astenie); oboseală; frisoane
• Creştere a valorilor din sânge ale colesterolului.
Mai puţin frecvente
• Hiperactivitate, gânduri legate de competiţie şi nevoie de somn scăzută (manie)
• Halucinaţii; stare de agitaţie, senzaţia de separare (sau detaşare) de realitate; anomalii ale orgasmului (la femei); stare de supraexcitare; scrâşnirea dinţilor
• Leşin; mişcări involuntare ale muşchilor; tulburări de coordonare şi echilibru;
• Ameţeli (în special la ridicarea bruscă în picioare), scădere a tensiunii arteriale;
• Vărsături cu sânge, scaune (fecale) de culoare neagră sau sânge în scaun, care poate fi un semn de sângerare internă
• Sensibilitate la lumina soarelui; vânătăi; erupţie trecătoare pe piele; căderea anormală a părului
• Modificări nesemnificative în sânge ale nivelului enzimelor hepatice
Rare
• Convulsii sau crize convulsive
• Tuse, respiraţie şuierătoare, respiraţie dificilă şi temperatură mare
• Capacitatea redusă de a se orienta (dezorientare) şi confuzie, adesea însoţită de halucinaţii (delir)
• Consum excesiv de apă (sindrom cunoscut şi sub denumirea de sindromul secreţiei neadecvate de hormon antidiuretic, SIADH)
• Scăderea valorilor sodiului în sânge
• Durere severă în ochi, scăderea vederii sau vedere înceţoşată
• Accelerare anormală a bătăilor inimii, contracţii aritmice a inimii, ce poate provoca leşin
• Durere severă de abdomen sau de spate (care poate indica o problemă gravă a intestinului, ficatului sau pancreasului)
• Mâncărimi, îngălbenire a pielii sau a albului ochilor, urină de culoare închisă sau simptome asemănătoare gripei, care sunt manifestări ale inflamaţiei ficatului (hepatită)
Foarte rare
• Prelungirea timpului de sângerare, ceea ce generează un risc crescut de apariţie a vânătăilor şi sângerărilor
• Sângerări neaşteptate, de exemplu, sângerarea gingiilor, sânge în urină sau în vomă sau apariţia unor vânătăi neobişnuite sau a vaselor de sânge sparte (vene sparte)
• Secreţie anormală de lapte
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
• Idei de auto-vătămare şi sinucidere - a fost raportată apariţia ideilor de auto-vătămare şi sinucidere în timpul tratamentului cu venlafaxină sau la scurt timp după întreruperea tratamentului (Vezi punctul 2, “Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită”)
• Agresivitate
• Ameţeli cu senzaţie de învârtire (vertij)
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amed.md sau e-mail: [email protected]
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5. Cum se păstrează Velaxin capsule cu eliberare prelungită
A se păstra la loc uscat, la temperaturi sub 30°C.
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament dacă aţi observat semne evidente de înrăutăţire a calităţii lui.
Perioada de valabilitate este indicată pe ambalaj. Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Velaxin capsule cu eliberare prelungită
Fiecare capsulă cu eliberare prelungită conţine: venlafaxină 37,5 mg, 75 mg, 150 mg (sub formă de clorhidrat de venlafaxină 42,42 mg, 84,84 mg şi 169,68 mg);
Celelalte componente sunt: celuloză microcristalină, clorură de sodiu, etilceluloză, talc, dimeticonă, clorură de potasiu, copovidonă, dioxid de siliciu coloidal anhidru, gumă xantinică, oxid galben de fier.
Componenţa capsulei CONI-SNAP 3 (Velaxin 37,5 mg capsule cu eliberare prelungită): oxid galben de fier (E172), indigocarmin FD şi C albastru 2 (E132), eritrozină FD şi C roşu 3 (E127), dioxid de titan (E171), gelatină.
Componenţa capsulei CONI-SNAP 2 (Velaxin 75 mg capsule cu eliberare prelungită) şi CONI- SNAP-0EL(Velaxin 150 mg capsule cu eliberare prelungită): oxid galben de fier (E172), oxid roşu de fier (E172), dioxid de titan (E171), gelatină.
Cum arată Velaxin capsule cu eliberare prelungită şi conţinutul ambalajului:
Capsulă cu eliberare prelungită
Velaxin 37,5 mg capsule cu eliberare prelungită
Capsule gelatinoase tari CONI-SNAP 3, cu sistem de autoblocare, cu corp incolor, transparent 43000 şi căpăcel de culoare oranj-deschis L530.
Velaxin 75 mg capsule cu eliberare prelungită
Capsule gelatinoase tari CONI-SNAP 2, cu sistem de autoblocare, cu corp incolor, transparent 43000 şi căpăcel de culoare oranj-brun L570.
Velaxin 150 mg capsule cu eliberare prelungită
Capsule gelatinoase tari CONI-SNAP 0EL, cu sistem de autoblocare, cu corp incolor, transparent 43000 şi căpăcel de culoare oranj-brun L570.
Capsulele nu sunt marcate. Suprafaţa capsulelor nu trebuie să fie deteriorată sau să prezinte urme de pulbere. Capsulele conţin amestec de pelete de culoare albă şi galbenă, fără sau aproape fără miros.
Conţinutul ambalajului
Câte 14 capsule cu eliberare prelungită în blister PVC / PVDC / Aluminiu. Câte 2 blistere împreună cu prospectul pentru pacient în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria
Fabricantul
Egis Pharmaceuticals PLC
H-9900 Körmend, Mátyás király út 65.
H-1165 Budapesta, Bökényföldi út 118-120.
Ungaria
Substanţa activă pe care o conţine preparatul Velaxin este venlafaxina.
Velaxin capsule cu eliberare prelungită este un antidepresiv care face parte dintr-un grup de medicamente denumite inhibitori ai recaptării serotoninei şi noradrenalinei (INRS). Acest grup de medicamente este utilizat pentru a trata depresia şi alte afecţiuni, cum sunt tulburările de anxietate. Se consideră că persoanele care suferă de depresie şi/sau anxietate au niveluri mai mici de serotonină şi noradrenalină în creier. Modul de acţiune al antidepresivelor nu este pe deplin înţeles, însă ele pot fi benefice prin creşterea nivelurilor de serotonină şi noradrenalină din creier.
Velaxin este un tratament destinat adulţilor cu depresie. De asemenea este şi un tratament destinat adulţilor cu următoarele tulburări de anxietate: tulburare de anxietate generalizată, tulburare de anxietate socială (teamă faţă de situaţiile sociale sau evitarea acestora) şi tulburare de panică (atacuri de panică).
Tratamentul corespunzător al depresiei sau al tulburărilor de anxietate este important pentru a vă ajuta să vă simţiţi mai bine. Dacă aceste afecţiuni nu sunt tratate, starea dumneavoastră ar putea persista, devenind mai gravă şi mai greu de tratat.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită
Nu utilizaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită :
• Dacă sunteţi alergic la venlafaxină (substanţa activă) sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6).
• Dacă luaţi sau aţi luat, în ultimele 14 zile, oricare din medicamentele cunoscute sub denumirea de inhibitori ireversibili ai monoaminooxidazei (IMAO), care sunt utilizate pentru tratamentul depresiei sau al bolii Parkinson. Administrarea unui IMAO ireversibil împreună Velaxin, poate determina reacţii adverse grave sau chiar care pot pune viaţa în pericol. De asemenea, trebuie să aşteptaţi cel puţin 7 zile după ce încetaţi să mai luaţi Velaxin înainte de a lua orice IMAO (vezi şi punctul „Velaxin capsule cu eliberare prelungită împreună cu alte medicamente” şi informaţiile de la punctul respectiv despre „Sindromul serotoninergic”).
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă vă aflaţi în oricare dintre situaţiile de mai jos, consultaţi medicului dumneavoastră înainte de a lua Velaxin capsule cu eliberare prelungită:
• Dacă utilizaţi alte medicamente care, luate concomitent cu Velaxin capsule cu eliberare prelungită, poate creşte riscul de apariţie a sindromului serotoninergic sau sindromului neuroleptic malign (SNM) (vezi pct. „Velaxin capsule cu eliberare prelungită împreună cu alte medicamente”)
• Dacă aveţi probleme oculare, cum sunt unele tipuri de glaucom (presiune crescută în interiorul ochiului).
• Dacă aţi avut tensiune arterială crescută (hipertensiune arterială).
• Dacă aţi avut probleme cu inima .
• Dacă vi s-a spus că aveţi un ritm anormal al inimii.
• Dacă aţi avut convulsii (crize convulsive).
• Dacă aţi avut valori prea mici ale sodiului în sânge (hiponatremie).
• Dacă aveţi tendinţa de a face vânătăi sau de a sângera cu uşurinţă (istoric de tulburări de sângerare) sau dacă luaţi alte medicamente care pot creşte riscul de sângerare, de exemplu warfarină (folosită pentru a preveni cheagurile de sânge).
• Dacă valorile în sânge ale colesterolului dumneavoastră cresc.
• Dacă aţi avut în trecut manie (stare de supraexcitare sau euforie) sau tulburare bipolară sau
dacă cineva din familia dumneavoastră a avut asemenea probleme.
• Dacă aţi avut un comportament agresiv
• Dacă aveţi diabet zaharat
Velaxin poate cauza o senzaţie de nelinişte sau incapacitatea de a rămâne aşezat sau nemişcat în timpul primelor săptămâni de tratament. Trebuie să spuneţi medicului dumneavoastră dacă vise întâmplă acest lucru.
Dacă aveţi oricare dintre aceste situaţii, consultaţi medicului dumneavoastră înainte de a lua Velaxin capsule cu eliberare prelungită.
Gânduri de sinucidere şi agravarea stării dumneavoastră de depresie sau de anxietate
Depresia şi/sau tulburările de anxietate de care suferiţi vă pot provoca uneori idei de auto-vătămare sau sinucidere. Acestea se pot accentua la începerea tratamentului cu medicamente antidepresive, deoarece acţiunea tuturor acestor medicamente se produce în timp, de obicei în aproximativ două săptămâni şi câteodată şi mai mult.
Sunteţi mai predispus spre astfel de idei:
- Dacă aţi avut anterior gânduri de sinucidere sau auto-vătămare.
- Dacă sunteţi de vârstă adultă tânără (mai puţin de 25 de ani). Informaţia rezultată din studiile clinice arată existenţa unui risc crescut de comportament suicidar la adulţii în vârstă de mai puţin de 25 de ani, care suferă de o afecţiune psihică şi au urmat un tratament cu un antidepresiv.
În cazul în care aveţi gânduri de auto-vătămare sau sinucidere, indiferent de moment, contactaţi-vă imediat medicul sau adresaţi-vă fără întârziere unui spital.
Poate fi util să vă adresaţi unei rude sau unui prieten apropiat, căruia să-i spuneţi că vă simţiţi deprimat sau că suferiţi de o tulburare de anxietate şi pe care să-l rugaţi să citească acest prospect. În acelaşi timp, puteţi ruga persoana respectivă să vă spună dacă nu consideră că starea dumneavoastră de depresie sau anxietate s-a agravat sau dacă o îngrijorează vreo modificare apărută în comportamentul dumneavoastră.
Gură uscată
Au fost înregistrate cazuri de gură uscată la 10% dintre pacienţii trataţi cu venlafaxină. Aceasta poate creşte riscul apariţiei cariilor. Ca urmare, trebuie să acordaţi o importanţă deosebită igienei dentare.
Diabet zaharat
Concentraţia de glucoză din sângele dumneavoastră poate fi modificată datorită lui Velaxin. Prin urmare, s-ar putea să fie necesară ajustarea dozelor dumneavoastră de medicamente pentru diabet.
Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
În mod normal, Velaxin nu trebuie utilizat la copii şi adolescenţi cu vârste sub 18 ani. De asemenea, trebuie să ştiţi că pacienţii cu vârste sub 18 ani prezintă un risc crescut de reacţii adverse, cum sunt tentativele de sinucidere, gândurile de sinucidere şi comportamentul ostil (în principal agresivitate, comportament opoziţional şi mânie) atunci când iau medicamente din această clasă. Cu toate acestea, medicul dumneavoastră ar putea prescrie Velaxin la pacienţi cu vârste sub 18 ani dacă decide că este în interesul acestora. Dacă medicul dumneavoastră a prescris Velaxin la un pacient cu vârsta sub 18 ani şi vreţi să discutaţi acest lucru, vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră. Trebuie să îl informaţi pe medicul dumneavoastră dacă oricare din simptomele prezentate mai sus apar sau se agravează la pacienţi cu vârste sub 18 ani care iau Velaxin. De asemenea, în acest grup de vârstă nu au fost încă demonstrate efectele de siguranţă pe termen lung ale Velaxin privind creşterea, maturizarea şi dezvoltarea cognitivă şi comportamentală.
Velaxin capsule cu eliberare prelungită împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente.
Medicul dumneavoastră este cel care va decide dacă puteţi lua Velaxin împreună cu alte medicamente.
Nu începeţi şi nu încetaţi să luaţi alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală, preparate naturale sau din plante, înainte de a discuta cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.
Spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi:
- Inhibitori de monoaminooxidază (IMAO) (Vezi punctul „Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită ”)
- Sindrom serotoninergic,
În tratamentul cu venlafaxină poate să apară o afecţiune care poate pune viaţa în pericol sindrom serotoninergic sau sindromul neuroleptic malign (SNM) (vezi pct. „Reacţii Adverse Posibile”), în special atunci când aceasta este administrată împreună cu alte medicamente.
Exemple de astfel de medicamente includ:
• Triptani (utilizaţi pentru migrenă)
• Alte medicamente pentru tratamentul depresiei, de exemplu inhibitori specifici ai recaptării serotoninei şi norepinefrinei (IRSN), inhibitori specifici ai recaptării serotoninei (ISRS), antidepresive triciclice sau medicamente care conţin litiu
• Medicamente care conţin linezolid, un antibiotic (utilizate pentru tratarea infecţiilor)
• Medicamente care conţin moclobemidă, un IMAO reversibil (utilizate pentru tratamentul depresiei)
• Medicamente care conţin sibutramină (utilizată pentru scăderea în greutate)
• Medicamente care conţin tramadol, fentanil, tapentadol, petidină sau pentazocină (utilizate pentru tratamentul durerii severe)
• Medicamente care conţin dextrometorfan (utilizat pentru tratamentul tusei).
• Medicamente care conţin metadonă (utilizată pentru tratamentul dependenţei de droguri opioide sau al durerii severe).
• Medicamente care conţin albastru metilen (utilizate pentru tratamentul valorilor crescute de methemogolobină în sânge)
• Produse care conţin sunătoare (numită şi Hypericum perforatum, un preparat din plante utilizat în tratamentul depresiilor uşoare)
• Produse care conţin triptofan (utilizate pentru tratarea problemelor cu somnul şi a depresiei).
• Antipsihotice (utilizate pentru tratamentul unei boli cu simptome cum sunt auzirea, vederea sau simţirea unor lucruri care nu sunt prezente, convingeri eronate, suspiciune crescută, raţionamente neclare şi să deveniţi retras).
Semnele şi simptomele sindromului serotoninergic pot include o combinaţie a următoarelor: nelinişte, halucinaţii, pierderea coordonării, accelerarea bătăilor inimii, creşterea temperaturii corporale, modificări rapide ale tensiunii arteriale, exagerarea reflexelor, diaree, comă, greaţă, vărsături.
În forma sa cea mai severă, sindromul serotoninergic poate să fie asemănător cu sindromul neuroleptic malign (SNM). Semnele şi simptomele SNM pot include o combinaţie între febră, bătăi rapide ale inimii, transpiraţii, rigiditate musculară severă, confuzie, creşterea concentraţiei enzimelor muscular din sânge (determinată printr-un test de sânge).
Spuneţi imediat medicului dumneavoastră, sau mergeţi la serviciul de primiri urgenţe a celui mai apropiat spital dacă credeţi ca aveţi sindrom serotoninergic.
Trebuie să spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi medicamente care vă pot afecta ritmul inimii.
Exemple de aceste medicamente includ:
• Antiaritmice cum sunt chinidina, amiodarona, sotalolul sau dofetilida (utilizate pentru tratamentul unui ritm anormal al inimii)
• Antipsihotice cum este tioridazina (vezi şi Sindromul serotoninergic descris mai sus)
• Antibiotice cum sunt eritromicina şi moxifloxacina (utilizate pentru tratamentul infecţiilor bacteriene)
• Antihistaminice (utilizate pentru tratamentul alergiei)
De asemenea, medicamentele de mai jos pot interacţiona cu Velaxin şi trebuie utilizate cu precauţie. În mod deosebit, este important să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi medicamente care conţin:
• Ketoconazol (medicamente antifungice).
• Haloperidol sau risperidonă (pentru tratarea problemelor psihice).
• Metoprolol (un beta-blocant destinat tratamentului tensiunii arteriale crescute şi problemelor de inimă).
Utilizarea Velaxin capsule cu eliberare prelungită cu alimente, băuturi şi alcool
Velaxin capsule cu eliberare prelungită poate fi administrat în timpul meselor (vezi pct.3. Cum să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită)
Trebuie să evitaţi consumul de alcool pe perioada cât luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită.
Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Sarcina
Trebuie să folosiţi Velaxin numai după ce discutaţi cu medicul dumneavoastră beneficiile potenţiale şi
potenţialele riscuri pentru copilul dumneavoastră nenăscut.
Asiguraţi-vă că moaşa şi/sau medicul dumneavoastră cunosc faptul că luaţi Velaxin. Când sunt administrate în perioada sarcinii, medicamente asemănătoare (IRSS) pot creşte riscul apariţ iei unei probleme grave la nou-născut numită hipertensiune pulmonară persistentă a nou născutului (HTPPNN) care face copilul să respire mai repede şi să aibă culoare albăstruie. Aceste simptome apar în general în primele 24 de ore de la naştere. Dacă aceasta se întâmplă copilului dumneavoastră, trebuie să vă adresaţi imediat medicului şi/sau moaşei dumneavoastră.
Dacă luaţi acest medicament în timpul sarcinii, în plus faţă de problemele de respiraţie alte simptome pe care le poate avea copilul dumneavoastră după naştere sunt tulburările de alimentaţie. Dacă copilul dumneavoastră are aceste simptome la naştere şi sunteţi îngrijorată, contactaţi-l pe medicul şi/sau moaşa dumneavoastră care vă vor putea face recomandări.
Alăptarea
Velaxin trece în laptele matern. Există riscul apariţiei unor efecte asupra copilului. Au fost raportate cazuri de sugari alăptaţi la sân care au manifestat iritabilitate, plâns şi tulburări ale somnului. Aceste simptome au fost înregistrate şi după întreruperea tratamentului cu Velaxin. Ca urmare, trebuie să discutaţi acest lucru cu medicul dumneavoastră iar acesta va decide dacă trebuie să întrerupeţi alăptarea sau tratamentul cu Velaxin.
Consultaţi medicul sau farmacistul înainte de a lua orice medicament.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi utilaje decât după ce deveniţi conştient de modul în care vă afectează Velaxin.
3. Cum să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Regimul de dozare
Doza iniţială recomandată, de obicei, pentru tratamentul depresiei, tulburării anxioase generalizate şi
a tulburării anxioase sociale este de 75 mg pe zi. Doza poate fi crescută treptat de către medicul dumneavoastră, după necesităţi, până la o doză maximă de 375 mg pe zi pentru depresie.
Dacă sunteţi tratat pentru tulburare de panică, medicul dumneavoastră va începe cu o doză mai mică (37,5 mg de venlafaxină) şi apoi va creşte doza treptat. Doza maximă pentru tulburarea anxioasă generalizată, tulburarea anxioasă socială şi tulburarea de panică este de 225 mg pe zi.
Luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită aproximativ la aceeaşi oră a zilei, fie dimineaţa, fie seara.
Mod de administrare
Capsulele trebuie înghiţite întregi, cu o cantitate suficientă de lichid. Capsulele nu trebuie divizate, zdrobite, mestecate sau dizolvate.
Se recomandă administrarea împreună cu alimente a capsulelor de venlafaxină cu eliberare prelungită, la aproximativ aceeaşi oră a zilei.
Dacă aveţi probleme cu ficatul sau rinichii discutaţi cu medicul dumneavoastră, deoarece este posibil
să aveţi nevoie de o doză diferită de Velaxin.
Nu întrerupeţi administrarea acestui medicament fără a discuta cu medicul dumneavoastră (vezi pct. „Dacă încetaţi să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită,,).
Dacă luaţi mai mult Velaxin capsule cu eliberare prelungită decât trebuie
Dacă dumneavoastră aţi luat mai mult Velaxin decât v-a fost indicat, adresaţi-vă imediat la medicul dumneavoastră sau farmacist.
Simptomele unui posibil supradozaj pot include bătăi rapide ale inimii, modificări ale stării de alertă
(mergând de la somnolenţă la comă), vedere înceţoşată, convulsii sau crize convulsive şi vărsături.
Dacă uitaţi să utilizaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită
În cazul în care aţi uitat o doză, luaţi-o deîndată ce vă aduceţi aminte. Dacă, însă, este timpul să luaţi următoarea doză, nu mai luaţi doza uitată şi luaţi numai o singură doză, ca de obicei. Nu luaţi o cantitate zilnică de Velaxin mai mare decât cea care v-a fost prescrisă pentru o zi. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită
Chiar dacă vă simţiţi mai bine, nu încetaţi să luaţi Velaxin şi nu reduceţi doza fără a fi vorbit în acest
sens cu medicul dumneavoastră. Atunci când medicul dumneavoastră va considera că nu mai aveţi nevoie de tratamentul cu Velaxin, vă va cere să reduceţi treptat doza până la oprirea completă a tratamentului. Se ştie că la oprirea tratamentului cu Velaxin apar reacţii adverse, în special atunci când tratamentul cu Velaxin este oprit brusc sau doza este redusă prea rapid. Unii pacienţi pot avea simptome cum sunt oboseală, ameţeală, stare de leşin, dureri de cap, insomnie, coşmaruri, gură uscată, pierderea poftei de mâncare, greaţă, vărsături, diaree, nervozitate, agitaţie, confuzie, zgomote în urechi, senzaţie de furnicături sau, rareori, de şoc electric, slăbiciune, transpiraţii, convulsii sau simptome de tip gripal.
Medicul dumneavoastră vă va sfătui cu privire la felul cum trebuie să opriţi treptat tratamentul cu Velaxin capsule cu eliberare prelungită.
Dacă aveţi oricare din aceste simptome sau oricare alte simptome supărătoare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră pentru sfaturi.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Nu vă îngrijoraţi dacă observaţi mici granule sau bile albe în scaun, după ce luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită. În interiorul capsulelor Velaxin se găsesc corpusculi sferici sau mici bile de culoare albă, care conţin componenta activă, venlafaxina. Aceşti corpusculi sferici sunt eliberaţi din capsulă în tractul gastro-intestinal. Pe măsură ce corpusculii sferici se deplasează de-a lungul tractului gastro-intestinal, venlafaxina este eliberată lent. Învelişul sferic rămâne nedizolvat şi este eliminat prin scaun. Prin urmare, chiar dacă observaţi corpusculi sferici în scaun, doza dumneavoastră de venlafaxină a fost absorbită.
Dacă se întâmplă oricare dintre următoarele, nu mai luaţi Velaxin. Anunţaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră sau mergeţi la unitatea de primiri urgenţe din cel mai apropiat spital în următoarele cazuri:
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane)
• Edem angioneurotiv (umflarea feţei, gurii, limbii, gâtului, mâinilor sau picioarelor şi/sau apariţia erupţiei trecătoare pe piele, cu mâncărime (băşici), dificultăţi la înghiţire sau în respiraţie).
Rare (pot afecta pot afecta până la 1 din 1000 persoane)
• Reacţie anafilactică (senzaţie de apăsare în piept, respiraţie şuierătoare, dificultăţi la înghiţire sau în respiraţie)
• Erupţii grave pe piele, mâncărime sau urticarie (zone în relief de piele, înroşite sau palide, care adeseori dau senzaţie de mâncărime)
• Stare de nervozitate sau anxietate, ameţeală, senzaţie de palpitaţii, înroşire bruscă a pielii şi/sau senzaţie de încălzire.
• Semne şi simptome ale sindromului serotoninergic, ce pot include nelinişte, halucinaţii, pierdere a coordonării, bătăi rapide ale inimii, temperatură corporală mare, modificări rapide ale tensiunii arteriale, reflexe exagerate, diaree, comă, greaţă, vărsături. În forma sa cea mai severă, sindromul serotoninergic poate semăna cu sindormul neurolepic malign (SNM). Semnele şi simptomele SNM pot include o asociere de febră, accelerarea bătăilor inimii, transpiraţie, rigiditate musculară severă, confuzie, creşterea valorilor enzimelor musculare (determinate printr-o analiză de sânge).
• Semne de infecţie, cum sunt temperatură corporală mare, frisoane, tremurături, dureri de cap, transpiraţie, simptome asemănătoare gripei. Acest fapt poate fi rezultatul unei tulburări sanguine care poate genera un risc crescut de infecţie.
• Erupţie severă trecătoare pe piele, care poate conduce la apariţia de băşici şi la descuamarea severă a pielii.
• Durere, sensibilitate sau slăbiciune inexplicabilă a muşchilor. Acestea pot fi semne de rabdomioliză.
Alte reacţii adverse despre care trebuie să îi spuneţi medicului dumneavoastră includ (frecvenţa acestor reacţii adverse este inclusă în lista “Alte reacţii adverse care pot să apară”, de mai jos):
• Tuse, respiraţie şuierătoare, dificultăţi la respiraţie şi temperatură ridicată
• Scaune de culoare neagră (de culoarea păcurei) sau sânge în scaun
• Colorarea în galben a pielii sau a ochilor, mâncărimi, urină închisă la culoare, care pot fi
simptomele unei inflamaţii a ficatului (hepatită)
• Probleme cu inima, cum sunt bătăi de inimă rapide sau neregulate, creşterea tensiunii arteriale
• Probleme cu ochii, cum sunt vedere înceţoşată, pupile dilatate
• Tulburări ale sistemului nervos, cum sunt ameţeală, furnicături, tulburări de mobilitate (spasme
ale muşchilor sau rigiditate), convulsii sau crize convulsive
• Probleme de ordin psihic cum sunt hiperactivitate şi euforie (senzaţie neobişnuită de exaltare).
• Efecte de întrerupere (vezi pct. „Cum să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită”, „Dacă încetaţi să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită”)
• Sângerare prelungită - dacă vă tăiaţi sau vă răniţi, este posibil ca timpul în care sângerarea să se oprească să fie mai mare decât de obicei.
Alte reacţii adverse care pot să apară
Frecvenţa reacţiilor adverse este definită astfel:
foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane):
frecvente (care afectează 1-10 din 100 pacienţi)
mai puţin frecvente (care afectează 1-10 din 1000 pacienţi)
rare (care afectează 1-10 din 10000 pacienţi)
foarte rare (care afectează mai puţin de 1 din 10000 pacienţi)
cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
Foarte frecvente
• Ameţeală; dureri de cap, somnolenţă
• Insomnie
• Greaţă; senzaţie de uscăciune la nivelul gurii, constipaţ ie
• Transpiraţie (inclusiv transpiraţii nocturne)
Frecvente
• Scădere a poftei de mâncare
• Confuzie; senzaţia de separare (sau detaşare) de propria persoană; lipsa orgasmului; scăderea
libidoului; nelinişte, stare de nervozitate; vise anormale
• Ttremor; senzaţie de nelinişte sau incapacitatea de a sta aşezat sau nemişcat; înţepături şi furnicături; alterarea senzaţiei gustative; creşterea tonusului muscular
• Tulburări de vedere inclusiv vedere înceţoşată; pupile dilatate; incapacitatea ochiului de a se
adapta de la vederea la distanţă la vederea de aproape
• Zgomote în urechi (tinitus)
• Bătăi rapide ale inimii; palpitaţii;
• Creştere a tensiunii arteriale; înroşirea feţei
• Senzaţie de lipsa aerului, căscat
• Vărsături; diaree
• Erupţie trecătoare pe piele; mâncărime
• Creştere a frecvenţei de urinare; incapacitate de a urina, dificultăţi la urinat
• Tulburări menstruale, ca sângerări crescute sau sângerări crescute şi neregulate; anomalii de ejaculare (la bărbaţi); disfuncţie erectilă (impotenţă)
• Slăbiciune (astenie); oboseală; frisoane
• Creştere a valorilor din sânge ale colesterolului.
Mai puţin frecvente
• Hiperactivitate, gânduri legate de competiţie şi nevoie de somn scăzută (manie)
• Halucinaţii; stare de agitaţie, senzaţia de separare (sau detaşare) de realitate; anomalii ale orgasmului (la femei); stare de supraexcitare; scrâşnirea dinţilor
• Leşin; mişcări involuntare ale muşchilor; tulburări de coordonare şi echilibru;
• Ameţeli (în special la ridicarea bruscă în picioare), scădere a tensiunii arteriale;
• Vărsături cu sânge, scaune (fecale) de culoare neagră sau sânge în scaun, care poate fi un semn de sângerare internă
• Sensibilitate la lumina soarelui; vânătăi; erupţie trecătoare pe piele; căderea anormală a părului
• Modificări nesemnificative în sânge ale nivelului enzimelor hepatice
Rare
• Convulsii sau crize convulsive
• Tuse, respiraţie şuierătoare, respiraţie dificilă şi temperatură mare
• Capacitatea redusă de a se orienta (dezorientare) şi confuzie, adesea însoţită de halucinaţii (delir)
• Consum excesiv de apă (sindrom cunoscut şi sub denumirea de sindromul secreţiei neadecvate de hormon antidiuretic, SIADH)
• Scăderea valorilor sodiului în sânge
• Durere severă în ochi, scăderea vederii sau vedere înceţoşată
• Accelerare anormală a bătăilor inimii, contracţii aritmice a inimii, ce poate provoca leşin
• Durere severă de abdomen sau de spate (care poate indica o problemă gravă a intestinului, ficatului sau pancreasului)
• Mâncărimi, îngălbenire a pielii sau a albului ochilor, urină de culoare închisă sau simptome asemănătoare gripei, care sunt manifestări ale inflamaţiei ficatului (hepatită)
Foarte rare
• Prelungirea timpului de sângerare, ceea ce generează un risc crescut de apariţie a vânătăilor şi sângerărilor
• Sângerări neaşteptate, de exemplu, sângerarea gingiilor, sânge în urină sau în vomă sau apariţia unor vânătăi neobişnuite sau a vaselor de sânge sparte (vene sparte)
• Secreţie anormală de lapte
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
• Idei de auto-vătămare şi sinucidere - a fost raportată apariţia ideilor de auto-vătămare şi sinucidere în timpul tratamentului cu venlafaxină sau la scurt timp după întreruperea tratamentului (Vezi punctul 2, “Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Velaxin capsule cu eliberare prelungită”)
• Agresivitate
• Ameţeli cu senzaţie de învârtire (vertij)
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amed.md sau e-mail: [email protected]
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5. Cum se păstrează Velaxin capsule cu eliberare prelungită
A se păstra la loc uscat, la temperaturi sub 30°C.
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament dacă aţi observat semne evidente de înrăutăţire a calităţii lui.
Perioada de valabilitate este indicată pe ambalaj. Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Velaxin capsule cu eliberare prelungită
Fiecare capsulă cu eliberare prelungită conţine: venlafaxină 37,5 mg, 75 mg, 150 mg (sub formă de clorhidrat de venlafaxină 42,42 mg, 84,84 mg şi 169,68 mg);
Celelalte componente sunt: celuloză microcristalină, clorură de sodiu, etilceluloză, talc, dimeticonă, clorură de potasiu, copovidonă, dioxid de siliciu coloidal anhidru, gumă xantinică, oxid galben de fier.
Componenţa capsulei CONI-SNAP 3 (Velaxin 37,5 mg capsule cu eliberare prelungită): oxid galben de fier (E172), indigocarmin FD şi C albastru 2 (E132), eritrozină FD şi C roşu 3 (E127), dioxid de titan (E171), gelatină.
Componenţa capsulei CONI-SNAP 2 (Velaxin 75 mg capsule cu eliberare prelungită) şi CONI- SNAP-0EL(Velaxin 150 mg capsule cu eliberare prelungită): oxid galben de fier (E172), oxid roşu de fier (E172), dioxid de titan (E171), gelatină.
Cum arată Velaxin capsule cu eliberare prelungită şi conţinutul ambalajului:
Capsulă cu eliberare prelungită
Velaxin 37,5 mg capsule cu eliberare prelungită
Capsule gelatinoase tari CONI-SNAP 3, cu sistem de autoblocare, cu corp incolor, transparent 43000 şi căpăcel de culoare oranj-deschis L530.
Velaxin 75 mg capsule cu eliberare prelungită
Capsule gelatinoase tari CONI-SNAP 2, cu sistem de autoblocare, cu corp incolor, transparent 43000 şi căpăcel de culoare oranj-brun L570.
Velaxin 150 mg capsule cu eliberare prelungită
Capsule gelatinoase tari CONI-SNAP 0EL, cu sistem de autoblocare, cu corp incolor, transparent 43000 şi căpăcel de culoare oranj-brun L570.
Capsulele nu sunt marcate. Suprafaţa capsulelor nu trebuie să fie deteriorată sau să prezinte urme de pulbere. Capsulele conţin amestec de pelete de culoare albă şi galbenă, fără sau aproape fără miros.
Conţinutul ambalajului
Câte 14 capsule cu eliberare prelungită în blister PVC / PVDC / Aluminiu. Câte 2 blistere împreună cu prospectul pentru pacient în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria
Fabricantul
Egis Pharmaceuticals PLC
H-9900 Körmend, Mátyás király út 65.
H-1165 Budapesta, Bökényföldi út 118-120.
Ungaria
0
În stoc
Ce este Vancomicină Rompharm și pentru ce se utilizează
Vancomicină Rompharm conține substanța activă vancomicină. Vancomicina este un antibiotic ce
aparține unui grup de antibiotice numite „glicopeptide”.
Vancomicina acționează prin eliminarea anumitor bacterii care provoacă infecții.
Vancomicina pulbere este transformată într-o soluție perfuzabilă.
Vancomicina este utilizată în rândul tuturor grupelor de vârstă, sub formă de perfuzie, pentru tratarea
următoarelor infecții grave:
- infecții ale pielii și ale țesuturilor de sub piele;
- infecții osoase și articulare;
- o infecție a plămânilor numită „pneumonie”;
- infecție a învelișului interior al inimii (endocardită) și pentru a preveni endocardita la pacienții cu
risc în timpul intervențiilor chirurgicale majore.
2. Ce trebuie să știți înainte să utilizați Vancomicină Rompharm
Nu utilizați Vancomicină Rompharm
- dacă sunteți alergic la vancomicină;
- vancomicina nu trebuie administrată în mușchi (intramuscular) deoarece poate induce moartea
celulelor și țesuturilor (necroză) la locul de administrare.
Atenționări și precauții
Înainte să utilizați Vancomicină Rompharm, adresați-vă medicului dumneavoastră, farmacistului
spitalului sau asistentei medicale dacă:
- ați suferit în trecut o reacție alergică la teicoplanină deoarece acest lucru poate însemna că sunteți
2
alergic și la vancomicină;
- aveți o deficiență de auz, mai ales dacă sunteți o persoană în vârstă (este posibil să aveți nevoie de
teste de auz în timpul tratamentului);
- aveți o afecțiune a rinichilor (va fi nevoie să faceți analize de sânge și renale în timpul
tratamentului);
- vă este administrată vancomicină prin perfuzie pentru tratarea diareii asociate cu infecția cu
Clostridium difficile, în loc de administrare orală.
Adresați-vă medicului dumneavoastră, farmacistului spitalului sau asistentei medicale în timpul
tratamentului cu Vancomicină Rompharm dacă:
- vă este administrată vancomicină pe o perioadă îndelungată (este posibil să fie nevoie de analize
de sânge, ale funcției rinichilor și ficatului în timpul tratamentului);
- dezvoltați o reacție pe piele în timpul tratamentului;
- dezvoltați diaree severă sau prelungită în timpul sau după administrarea vancomicinei, adresați-vă
medicului imediat. Acesta poate fi un semn de inflamație a intestinului (colită
pseudomembranoasă) care poate apărea în urma tratamentului cu antibiotice.
Copii
Vancomicina va fi utilizată cu deosebită precauție la nou-născuți prematur și sugari mici deoarece
rinichii lor nu sunt dezvoltați în totalitate și pot acumula vancomicină în sânge. Această grupă de
vârstă poate avea nevoie de analize de sânge pentru a controla nivelul de vancomicină din sânge.
Administrarea vancomicinei concomitent cu anestezice a fost asociată cu înroșirea pielii (eritem) și
reacții alergice la copii. În mod similar, utilizarea concomitentă a altor medicamente cum ar fi
antibioticele aminoglicozidice, antiinflamatoare nesteroidiene (AINS, de exemplu, ibuprofen) sau
amfotericină B (medicament pentru infecții fungice) poate crește riscul de afectare a rinichilor și, drept
urmare, poate fi nevoie de analize de sânge și renale mai frecvente.
Vancomicină Rompharm împreună cu alte medicamente
Spuneți medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luați, ați luat recent sau s-ar putea să luați
orice alte medicamente. Este important în special pentru următoarele medicamente care pot
interacționa cu Vancomicină Rompharm:
- anestezice – acestea pot cauza roșeață, înroșirea feței, leșin, colaps sau chiar atacuri de cord. Prin
urmare, trebuie să spuneți medicului dumneavoastră că luați Vancomicină Rompharm dacă veți
face o operație;
- orice medicament care afectează nervii sau rinichii dumneavoastră, cum sunt amfotericina B
(tratează infecții fungice), aminoglicozide, bacitracină, polimixina B, colistina, viomicina
(antibiotice) sau cisplatin (un medicament pentru chimioterapie);
- diuretice potente (medicamente prescrise pentru a favoriza producerea de urină) cum este
furosemid.
S-ar putea să fie în continuare în regulă să vi se administreze Vancomicină Rompharm, iar medicul
dumneavoastră va putea decide ce este potrivit pentru dumneavoastră.
Sarcina, alăptarea și fertilitatea
Dacă sunteți gravidă sau alăptați, credeți că ați putea fi gravidă sau intenționați să rămâneți gravidă,
adresați-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Vi se poate administra Vancomicină Rompharm în timpul sarcinii, numai dacă acest lucru este absolut
necesar, dar nivelurile de vancomicină din sânge trebuie măsurate în mod regulat pentru a reduce la
minimum riscul de efecte nocive pentru făt.
Conducerea vehiculelor și folosirea utilajelor
Vancomicină Rompharm nu are nicio influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a
conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
3
3. Cum să utilizați Vancomicină Rompharm
Vi se va administra Vancomicină Rompharm de către personalul medical în timpul internării în spital.
Medicul dumneavoastră va decide ce doză de medicament veți primi în fiecare zi și cât va dura
tratamentul.
Doza:
Doza care vă va fi administrată va depinde de:
- vârsta dumneavoastră,
- greutatea dumneavoastră,
- infecția pe care o aveți,
- cât de bine funcționează rinichii dumneavoastră,
- auzul dumneavoastră,
- orice alte medicamente care vă sunt administrate.
Vancomicină Rompharm conține substanța activă vancomicină. Vancomicina este un antibiotic ce
aparține unui grup de antibiotice numite „glicopeptide”.
Vancomicina acționează prin eliminarea anumitor bacterii care provoacă infecții.
Vancomicina pulbere este transformată într-o soluție perfuzabilă.
Vancomicina este utilizată în rândul tuturor grupelor de vârstă, sub formă de perfuzie, pentru tratarea
următoarelor infecții grave:
- infecții ale pielii și ale țesuturilor de sub piele;
- infecții osoase și articulare;
- o infecție a plămânilor numită „pneumonie”;
- infecție a învelișului interior al inimii (endocardită) și pentru a preveni endocardita la pacienții cu
risc în timpul intervențiilor chirurgicale majore.
2. Ce trebuie să știți înainte să utilizați Vancomicină Rompharm
Nu utilizați Vancomicină Rompharm
- dacă sunteți alergic la vancomicină;
- vancomicina nu trebuie administrată în mușchi (intramuscular) deoarece poate induce moartea
celulelor și țesuturilor (necroză) la locul de administrare.
Atenționări și precauții
Înainte să utilizați Vancomicină Rompharm, adresați-vă medicului dumneavoastră, farmacistului
spitalului sau asistentei medicale dacă:
- ați suferit în trecut o reacție alergică la teicoplanină deoarece acest lucru poate însemna că sunteți
2
alergic și la vancomicină;
- aveți o deficiență de auz, mai ales dacă sunteți o persoană în vârstă (este posibil să aveți nevoie de
teste de auz în timpul tratamentului);
- aveți o afecțiune a rinichilor (va fi nevoie să faceți analize de sânge și renale în timpul
tratamentului);
- vă este administrată vancomicină prin perfuzie pentru tratarea diareii asociate cu infecția cu
Clostridium difficile, în loc de administrare orală.
Adresați-vă medicului dumneavoastră, farmacistului spitalului sau asistentei medicale în timpul
tratamentului cu Vancomicină Rompharm dacă:
- vă este administrată vancomicină pe o perioadă îndelungată (este posibil să fie nevoie de analize
de sânge, ale funcției rinichilor și ficatului în timpul tratamentului);
- dezvoltați o reacție pe piele în timpul tratamentului;
- dezvoltați diaree severă sau prelungită în timpul sau după administrarea vancomicinei, adresați-vă
medicului imediat. Acesta poate fi un semn de inflamație a intestinului (colită
pseudomembranoasă) care poate apărea în urma tratamentului cu antibiotice.
Copii
Vancomicina va fi utilizată cu deosebită precauție la nou-născuți prematur și sugari mici deoarece
rinichii lor nu sunt dezvoltați în totalitate și pot acumula vancomicină în sânge. Această grupă de
vârstă poate avea nevoie de analize de sânge pentru a controla nivelul de vancomicină din sânge.
Administrarea vancomicinei concomitent cu anestezice a fost asociată cu înroșirea pielii (eritem) și
reacții alergice la copii. În mod similar, utilizarea concomitentă a altor medicamente cum ar fi
antibioticele aminoglicozidice, antiinflamatoare nesteroidiene (AINS, de exemplu, ibuprofen) sau
amfotericină B (medicament pentru infecții fungice) poate crește riscul de afectare a rinichilor și, drept
urmare, poate fi nevoie de analize de sânge și renale mai frecvente.
Vancomicină Rompharm împreună cu alte medicamente
Spuneți medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luați, ați luat recent sau s-ar putea să luați
orice alte medicamente. Este important în special pentru următoarele medicamente care pot
interacționa cu Vancomicină Rompharm:
- anestezice – acestea pot cauza roșeață, înroșirea feței, leșin, colaps sau chiar atacuri de cord. Prin
urmare, trebuie să spuneți medicului dumneavoastră că luați Vancomicină Rompharm dacă veți
face o operație;
- orice medicament care afectează nervii sau rinichii dumneavoastră, cum sunt amfotericina B
(tratează infecții fungice), aminoglicozide, bacitracină, polimixina B, colistina, viomicina
(antibiotice) sau cisplatin (un medicament pentru chimioterapie);
- diuretice potente (medicamente prescrise pentru a favoriza producerea de urină) cum este
furosemid.
S-ar putea să fie în continuare în regulă să vi se administreze Vancomicină Rompharm, iar medicul
dumneavoastră va putea decide ce este potrivit pentru dumneavoastră.
Sarcina, alăptarea și fertilitatea
Dacă sunteți gravidă sau alăptați, credeți că ați putea fi gravidă sau intenționați să rămâneți gravidă,
adresați-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Vi se poate administra Vancomicină Rompharm în timpul sarcinii, numai dacă acest lucru este absolut
necesar, dar nivelurile de vancomicină din sânge trebuie măsurate în mod regulat pentru a reduce la
minimum riscul de efecte nocive pentru făt.
Conducerea vehiculelor și folosirea utilajelor
Vancomicină Rompharm nu are nicio influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a
conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
3
3. Cum să utilizați Vancomicină Rompharm
Vi se va administra Vancomicină Rompharm de către personalul medical în timpul internării în spital.
Medicul dumneavoastră va decide ce doză de medicament veți primi în fiecare zi și cât va dura
tratamentul.
Doza:
Doza care vă va fi administrată va depinde de:
- vârsta dumneavoastră,
- greutatea dumneavoastră,
- infecția pe care o aveți,
- cât de bine funcționează rinichii dumneavoastră,
- auzul dumneavoastră,
- orice alte medicamente care vă sunt administrate.
0
În stoc
1. Ce este Betaserc şi pentru ce se utilizează
Betaserc conţine betahistină. Betahistina poate intensifica circulaţia sângelui la nivelul urechii
interne, de asemenea în tot creierul, asigură un efect terapeutic benefic la nivelul sistemului
vestibular (sistemul vestibular asigură orientarea în spaţiu a organismului).
- Medicul dumneavoastră v-a prescris Betaserc pentru tratamentul sindromului Ménière, care se
caracterizează prin trei simptome principale: ameţeli, care sunt însoţite de greaţă şi vărsături;
pierderea auzului (surditate); zgomot în urechi.
- Betaserc este, de asemenea, utilizat pentru tratamentul simptomatic al vertijului vestibular.
- Eficacitatea Betaserc a fost demonstrată în studiile efectuate la pacienţii cu vertij vestibular şi
boala Ménière, demonstrat prin reducerea severităţii şi frecvenţei atacurilor de ameţeală.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Betaserc
Nu utilizaţi Betaserc:
- dacă suferiţi de feocromocitom (tumoare a glandei suprarenale);
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la betahistină sau la oricare dintre celelalte componente
ale acestui medicament (enumerate la pct. 6).
Atenţionări şi precauţii
Înainte de utilizare, fiţi deosebit de atent şi adresaţi-vă medicului dumneavoastră dacă:
- suferiţi de astm bronşic ;
- suferiţi de ulcer gastric şi/sau duodenal;
- sunteţi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă;
- alăptaţi.
Dacă vreuna dintre situaţiile de mai sus se referă la dumneavoastră, consultaţi-vă cu medicul înainte
de a începe tratamentul. Medicul vă va spune dacă este sigur să începeţi să utilizaţi acest
medicament.
Copii şi adolescenţi
Betaserc nu se recomandă de indicat la copii (cu vârsta sub 18 ani).
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Nu utilizaţi Betaserc dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi până când medicul dumneavoastră nu vă
confirmă că acesta este absolut necesar.
3. Cum să utilizaţi Betaserc
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa, cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi
cu medicul dumneavoastră sau farmacistul, dacă nu sunteţi sigur.
Doza zilnică pentru adulţi este de 48 mg, divizată în mod egal pe parcursul zilei( 1 comprimat de 2 ori pe zi).
Mod de administrare:
Administrare orală.
Comprimatele se înghit cu apă. Este preferabil să luaţi comprimatele împreună cu alimentele.
4. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca şi toate medicamentele, Betaserc poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toţi
pacienţii.
Reacţii adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 de pacienţi):
- tulburări digestive, greaţă, dureri de cap.
Reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută (nu pot fi estimate pe baza datelor disponibile):
- reacţii de hipersensibilitate, reacţii alergice severe (anafilaxie);
- tulburări uşoare ale stomacului (de exemplu: vărsături, dureri abdominale, flatulenţă şi
formare excesivă de gaze în intestin). Aceste efecte secundare dispar, de obicei, atunci când
medicamentul se consumă cu alimente sau după reducerea dozei;
- reacţii de sensibilitate crescută a pielii şi ţesutului adipos subcutanat, în special edem
angioneurotic (edem acut în evoluţie al pielii, ţesutului subcutanat şi mucoaselor), erupţii
cutanate, mâncărime şi urticarie (umflarea şi înroşirea pielii cu apariţia rapidă a unor
vezicule cu mâncărime puternică). 5. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Betaserc
- Substanţa activă este diclorhidratul de betahistină.
1 comprimat conţine diclorhidrat de betahistină 24 mg.
- Celelalte componente sunt: celuloză microcristalină, manitol (E421), acid citric, dioxid de
siliciu coloidal anhidru, talc.
Cum arată Betaserc şi conţinutul ambalajului Comprimate 24 mg: comprimate rotunde, biconvexe, divizibile, de culoare albă sau aproape albă,
cu margini teşite, prevăzute cu o linie mediană pe una din feţe şi având marcajul ”289” pe ambele
părţi a liniei mediane; linia mediană are rolul de a facilita ruperea comprimatului pentru a face mai
uşoară înghiţirea acestuia şi nu acela de a diviza comprimatul în 2 părţi egale.
Cutie cu 1 sau 3 blistere din PVC-PDVC/Al a câte 20 comprimate.
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Abbott Healthcare Products B.V.,
C.J. van Houtenlaan 36 NL-1381 C.P. Weesp, Olanda.
Fabricantul
Mylan Laboratories S.A.S.
Route de Belleville, Lieu-dit ”Maillard”, 01400 Châtillon-sur-Chalaronne, Franţa
Betaserc conţine betahistină. Betahistina poate intensifica circulaţia sângelui la nivelul urechii
interne, de asemenea în tot creierul, asigură un efect terapeutic benefic la nivelul sistemului
vestibular (sistemul vestibular asigură orientarea în spaţiu a organismului).
- Medicul dumneavoastră v-a prescris Betaserc pentru tratamentul sindromului Ménière, care se
caracterizează prin trei simptome principale: ameţeli, care sunt însoţite de greaţă şi vărsături;
pierderea auzului (surditate); zgomot în urechi.
- Betaserc este, de asemenea, utilizat pentru tratamentul simptomatic al vertijului vestibular.
- Eficacitatea Betaserc a fost demonstrată în studiile efectuate la pacienţii cu vertij vestibular şi
boala Ménière, demonstrat prin reducerea severităţii şi frecvenţei atacurilor de ameţeală.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Betaserc
Nu utilizaţi Betaserc:
- dacă suferiţi de feocromocitom (tumoare a glandei suprarenale);
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la betahistină sau la oricare dintre celelalte componente
ale acestui medicament (enumerate la pct. 6).
Atenţionări şi precauţii
Înainte de utilizare, fiţi deosebit de atent şi adresaţi-vă medicului dumneavoastră dacă:
- suferiţi de astm bronşic ;
- suferiţi de ulcer gastric şi/sau duodenal;
- sunteţi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă;
- alăptaţi.
Dacă vreuna dintre situaţiile de mai sus se referă la dumneavoastră, consultaţi-vă cu medicul înainte
de a începe tratamentul. Medicul vă va spune dacă este sigur să începeţi să utilizaţi acest
medicament.
Copii şi adolescenţi
Betaserc nu se recomandă de indicat la copii (cu vârsta sub 18 ani).
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Nu utilizaţi Betaserc dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi până când medicul dumneavoastră nu vă
confirmă că acesta este absolut necesar.
3. Cum să utilizaţi Betaserc
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa, cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi
cu medicul dumneavoastră sau farmacistul, dacă nu sunteţi sigur.
Doza zilnică pentru adulţi este de 48 mg, divizată în mod egal pe parcursul zilei( 1 comprimat de 2 ori pe zi).
Mod de administrare:
Administrare orală.
Comprimatele se înghit cu apă. Este preferabil să luaţi comprimatele împreună cu alimentele.
4. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca şi toate medicamentele, Betaserc poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toţi
pacienţii.
Reacţii adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 de pacienţi):
- tulburări digestive, greaţă, dureri de cap.
Reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută (nu pot fi estimate pe baza datelor disponibile):
- reacţii de hipersensibilitate, reacţii alergice severe (anafilaxie);
- tulburări uşoare ale stomacului (de exemplu: vărsături, dureri abdominale, flatulenţă şi
formare excesivă de gaze în intestin). Aceste efecte secundare dispar, de obicei, atunci când
medicamentul se consumă cu alimente sau după reducerea dozei;
- reacţii de sensibilitate crescută a pielii şi ţesutului adipos subcutanat, în special edem
angioneurotic (edem acut în evoluţie al pielii, ţesutului subcutanat şi mucoaselor), erupţii
cutanate, mâncărime şi urticarie (umflarea şi înroşirea pielii cu apariţia rapidă a unor
vezicule cu mâncărime puternică). 5. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Betaserc
- Substanţa activă este diclorhidratul de betahistină.
1 comprimat conţine diclorhidrat de betahistină 24 mg.
- Celelalte componente sunt: celuloză microcristalină, manitol (E421), acid citric, dioxid de
siliciu coloidal anhidru, talc.
Cum arată Betaserc şi conţinutul ambalajului Comprimate 24 mg: comprimate rotunde, biconvexe, divizibile, de culoare albă sau aproape albă,
cu margini teşite, prevăzute cu o linie mediană pe una din feţe şi având marcajul ”289” pe ambele
părţi a liniei mediane; linia mediană are rolul de a facilita ruperea comprimatului pentru a face mai
uşoară înghiţirea acestuia şi nu acela de a diviza comprimatul în 2 părţi egale.
Cutie cu 1 sau 3 blistere din PVC-PDVC/Al a câte 20 comprimate.
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Abbott Healthcare Products B.V.,
C.J. van Houtenlaan 36 NL-1381 C.P. Weesp, Olanda.
Fabricantul
Mylan Laboratories S.A.S.
Route de Belleville, Lieu-dit ”Maillard”, 01400 Châtillon-sur-Chalaronne, Franţa
0
În stoc
Subs. :Cetirizinum
Indicatii : Substanţa activă din Zyrtec este diclorhidrat de cetirizină. Zyrtec este un medicament antialergic.
La adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta de 6 ani şi peste, Zyrtec este indicat:
-pentru ameliorarea simptomelor de la nivelul nasului şi ochilor din rinita alergică sezonieră şi perenă.
-pentru ameliorarea urticariei.
Administrare : Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.Trebuie să înghiţiţi comprimatul întreg cu apă sau alt lichid.Copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 12 ani :
- 5 mg de două ori pe zi (1/2 comprimat de două ori pe zi)
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 12 ani :
- 10 mg o dată pe zi (1 comprimat).
Pacienţi vârstnici :
Nu există date clinice care să sugereze că dozele trebuie reduse la vârstnici, cu condiţia ca funcţia renală să fie normală.Dacă vi se pare că efectul Zyrtec este prea slab sau prea puternic, vă rugăm să vă adresaţi medicului.
Reactii adverse : Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Următoarele reacţii adverse sunt rare sau foarte rare, însă în cazul în care le observaţi, trebuie să întrerupeţi administrarea medicamentului şi să vă adresaţi imediat medicului dumneavoastră:
- Reacţii alergice, inclusiv reacţii severe şi angioedem (reacţie alergică gravă care determină umflarea feţei sau gâtului). Aceste reacţii pot să apară imediat după administrarea medicamentului pentru prima dată sau mai târziu .Reacţii adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 pacienţi)
- Somnolenţă (toropeală)
- Ameţeli, dureri de cap
- Faringită, rinită (la copii)
- Diaree, greaţă, gură uscată
- Oboseală
Reacţii adverse mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 pacienţi) :
- Agitaţie
- Parestezie (senzaţii anormale la nivelul pielii)
- Durere abdominală
- Prurit (mâncărime a pielii), erupţie trecătoare pe piele
- Astenie (oboseală extremă), stare de rău
Reacţii adverse rare (pot afecta până la 1 din 1000 pacienţi)
- Reacţii alergice, unele severe(foarte rare)
- Depresie, halucinaţii, agresivitate, confuzie, insomnie
- Convulsii
- Tahicardie (bătăi rapide ale inimii)
- Anomalii ale funcţiei ficatului
- Urticarie (erupţie)
- Edem (umflare)
- Creştere în greutate
Reacţii adverse foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 pacienţi)
- Trombocitopenie (număr scăzut de trombocite)
- Ticuri (spasm necontrolat)
- Sincopă, diskinezie (mişcări involuntare), distonie (contracţii musculare anormale, prelungite), tremor, disgeuzie (modificări ale gustului)- Vedere înceţoşată, tulburare de acomodare (dificultate de focalizare), mişcări oculogire (mişcări circulare necontrolate ale ochilor)
- Angioedem (reacţie alergică gravă care cauzează umflare a feţei sau gâtului), erupţie medicamentoasă fixă
- Eliminare anormală de urină (pierdere de urină, durere şi/sau dificultate la eliminarea urinei)
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.
Contraindicatii : - dacă aveţi o boală de rinichi severă (insuficienţă renală severă cu clearance al creatininei sub 10 ml/min);
- dacă sunteţi alergic la diclorhidrat de cetirizină, la oricare dintre celelalte ingrediente (enumerate la pct. 6), la hidroxizină sau la derivaţi de piperazină (ingrediente active înrudite ale altor medicamente).
Pastrare : A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor!
A se pastra la temperaturi sub 30 ºC. A nu se administra după data de expirare, indicată pe ambalaj, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
Indicatii : Substanţa activă din Zyrtec este diclorhidrat de cetirizină. Zyrtec este un medicament antialergic.
La adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta de 6 ani şi peste, Zyrtec este indicat:
-pentru ameliorarea simptomelor de la nivelul nasului şi ochilor din rinita alergică sezonieră şi perenă.
-pentru ameliorarea urticariei.
Administrare : Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.Trebuie să înghiţiţi comprimatul întreg cu apă sau alt lichid.Copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 12 ani :
- 5 mg de două ori pe zi (1/2 comprimat de două ori pe zi)
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 12 ani :
- 10 mg o dată pe zi (1 comprimat).
Pacienţi vârstnici :
Nu există date clinice care să sugereze că dozele trebuie reduse la vârstnici, cu condiţia ca funcţia renală să fie normală.Dacă vi se pare că efectul Zyrtec este prea slab sau prea puternic, vă rugăm să vă adresaţi medicului.
Reactii adverse : Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Următoarele reacţii adverse sunt rare sau foarte rare, însă în cazul în care le observaţi, trebuie să întrerupeţi administrarea medicamentului şi să vă adresaţi imediat medicului dumneavoastră:
- Reacţii alergice, inclusiv reacţii severe şi angioedem (reacţie alergică gravă care determină umflarea feţei sau gâtului). Aceste reacţii pot să apară imediat după administrarea medicamentului pentru prima dată sau mai târziu .Reacţii adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 pacienţi)
- Somnolenţă (toropeală)
- Ameţeli, dureri de cap
- Faringită, rinită (la copii)
- Diaree, greaţă, gură uscată
- Oboseală
Reacţii adverse mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 pacienţi) :
- Agitaţie
- Parestezie (senzaţii anormale la nivelul pielii)
- Durere abdominală
- Prurit (mâncărime a pielii), erupţie trecătoare pe piele
- Astenie (oboseală extremă), stare de rău
Reacţii adverse rare (pot afecta până la 1 din 1000 pacienţi)
- Reacţii alergice, unele severe(foarte rare)
- Depresie, halucinaţii, agresivitate, confuzie, insomnie
- Convulsii
- Tahicardie (bătăi rapide ale inimii)
- Anomalii ale funcţiei ficatului
- Urticarie (erupţie)
- Edem (umflare)
- Creştere în greutate
Reacţii adverse foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 pacienţi)
- Trombocitopenie (număr scăzut de trombocite)
- Ticuri (spasm necontrolat)
- Sincopă, diskinezie (mişcări involuntare), distonie (contracţii musculare anormale, prelungite), tremor, disgeuzie (modificări ale gustului)- Vedere înceţoşată, tulburare de acomodare (dificultate de focalizare), mişcări oculogire (mişcări circulare necontrolate ale ochilor)
- Angioedem (reacţie alergică gravă care cauzează umflare a feţei sau gâtului), erupţie medicamentoasă fixă
- Eliminare anormală de urină (pierdere de urină, durere şi/sau dificultate la eliminarea urinei)
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.
Contraindicatii : - dacă aveţi o boală de rinichi severă (insuficienţă renală severă cu clearance al creatininei sub 10 ml/min);
- dacă sunteţi alergic la diclorhidrat de cetirizină, la oricare dintre celelalte ingrediente (enumerate la pct. 6), la hidroxizină sau la derivaţi de piperazină (ingrediente active înrudite ale altor medicamente).
Pastrare : A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor!
A se pastra la temperaturi sub 30 ºC. A nu se administra după data de expirare, indicată pe ambalaj, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
0
În stoc
Efecte:
Choliver, hepatoprotector natural, cu actiune coleretica, diuretica, cu efect antiinflamator si antitoxic. Contine turmeric, extract de bila si anghinare.
Choliver are urmatoarele indicatii:disfunctii hepatobiliare (dischinezie biliara, colangita, colecistita), profilaxia formarii de calculi biliari, ulcerul gastroduodenal (remisie), constipatii cauzate de disfunctii biliare, hiperlipidemia, intoxicatii cu substante toxice pentru ficat, hepatita cronica, pancreatita cronica.
Beneficii:
Mentine sanatatea si functionarea normala a ficatului;stimuleaza secretia bilei si evacuarea acesteia; favorizeaza procesul de digestie si pasajul alimentar prin intestin;faciliteaza transportul si metabolismul acizilor grasi in celule;contribuie la detoxificarea organismului prin actiunea de legare a apei si, ulterior, de eliminare a toxinelor;protejeaza membrana celulara la nivelul structurilor hepatice, impiedicand patrunderea in celula a substantelor hepatotoxice;asigura suportul unui raspuns imun corespunzator;
favorizeaza regenerarea celulelor hepatice;ajuta la mentinerea valorilor normale ale colesterolului si trigliceridelor, contribuind la asigurarea unui tranzit intestinal normal.
Mod de administrare:
Inainte de masa, cu o cantitate suficienta de apa (1-2 pahar).
Adulti: cate 2-4 tablete de 3 ori pe zi.
Copii intre 4 si 12 ani: cate 1-2 tablete de 3 ori pe zi.
Durata curei: 10-20 zile.
Contraindicații:
Hipersensibilitate la oricare dintre ingredientele produsului; ocluzia cailor biliare, insuficienta hepatica acuta.
Choliver, hepatoprotector natural, cu actiune coleretica, diuretica, cu efect antiinflamator si antitoxic. Contine turmeric, extract de bila si anghinare.
Choliver are urmatoarele indicatii:disfunctii hepatobiliare (dischinezie biliara, colangita, colecistita), profilaxia formarii de calculi biliari, ulcerul gastroduodenal (remisie), constipatii cauzate de disfunctii biliare, hiperlipidemia, intoxicatii cu substante toxice pentru ficat, hepatita cronica, pancreatita cronica.
Beneficii:
Mentine sanatatea si functionarea normala a ficatului;stimuleaza secretia bilei si evacuarea acesteia; favorizeaza procesul de digestie si pasajul alimentar prin intestin;faciliteaza transportul si metabolismul acizilor grasi in celule;contribuie la detoxificarea organismului prin actiunea de legare a apei si, ulterior, de eliminare a toxinelor;protejeaza membrana celulara la nivelul structurilor hepatice, impiedicand patrunderea in celula a substantelor hepatotoxice;asigura suportul unui raspuns imun corespunzator;
favorizeaza regenerarea celulelor hepatice;ajuta la mentinerea valorilor normale ale colesterolului si trigliceridelor, contribuind la asigurarea unui tranzit intestinal normal.
Mod de administrare:
Inainte de masa, cu o cantitate suficienta de apa (1-2 pahar).
Adulti: cate 2-4 tablete de 3 ori pe zi.
Copii intre 4 si 12 ani: cate 1-2 tablete de 3 ori pe zi.
Durata curei: 10-20 zile.
Contraindicații:
Hipersensibilitate la oricare dintre ingredientele produsului; ocluzia cailor biliare, insuficienta hepatica acuta.
0
În stoc
DESCRIEREA PRODUSULUI
Magne B6 sol. orala 10ml N10
Compozitia si forma de prezentare: Cutie cu 10 fiole a 10 ml solutie buvabila.
Actiunea farmacologica: Magneziul este un element mineral prezent in mod natural in toate celulele corpului uman, regleaza in special influxul nervos si contractia musculara. Aportul de magneziu necesar organismului este asigurat printr-o alimentatie echilibrata. Deficitul de magneziu poate sa apara atunci cand alimentatia este dezechilibrata, de exemplu in cazul unor regimuri alimentare foarte restrictive sau in anumite situatii, cum sunt efort fiziC intens, perioada de crestere, stres, tratament cu anumite medicamente (de exempu diuretice).
INDICATII
- nervozitate, iritabilitate, anxietate usoara, oboseala trecatoare, tulburari minore de somn, - manifestari de anxietate, cum sunt spasme digestive sau palpitatiile (la subiecti fara afectiuni cardiace).
- crampe musculare, furnicaturi.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Adulti: 3 fiole pe zi. Copii si sugari peste 10 kg (aproximativ 1 an): 10-30 mg/kg corp/zi (0,4-1,2 mmol/kg corp/zi), sau 1 pana la 3 fiole pe zi.
Doza zilnica va fi divizata in 2 - 3 prize, administrate in timpul meselor, dupa diluare intr-o jumatate de pahar cu apa.
CONTRAINDICATII
- daca sunteti alergic la oricare dintre componentii produsului-
- daca suferiti de insufcienta renala severa (afectare a functiei rinichilor).
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
La pacientii cu insuficienta renala moderata este necesara prudenta, pentru o evita riscurile care ar putea proveni de la cresterea concentratiei magneziului in sange.
In cazul carentei de calciu asociate, se recomanda, ca prima masura, in majoritatea cazurilor, corectarea deficitului de magneziu inainte de a incepe administrarea de calciu.
Conditii de Pastrare:A nu se utiliza dupa data de expirare inscrisa pe ambalai.
A se pastra la temperaturi sub 25 grade C, in ambalajul original.
A nu se lasa la indemana si vederea copiilor.
Magne B6 sol. orala 10ml N10
Compozitia si forma de prezentare: Cutie cu 10 fiole a 10 ml solutie buvabila.
Actiunea farmacologica: Magneziul este un element mineral prezent in mod natural in toate celulele corpului uman, regleaza in special influxul nervos si contractia musculara. Aportul de magneziu necesar organismului este asigurat printr-o alimentatie echilibrata. Deficitul de magneziu poate sa apara atunci cand alimentatia este dezechilibrata, de exemplu in cazul unor regimuri alimentare foarte restrictive sau in anumite situatii, cum sunt efort fiziC intens, perioada de crestere, stres, tratament cu anumite medicamente (de exempu diuretice).
INDICATII
- nervozitate, iritabilitate, anxietate usoara, oboseala trecatoare, tulburari minore de somn, - manifestari de anxietate, cum sunt spasme digestive sau palpitatiile (la subiecti fara afectiuni cardiace).
- crampe musculare, furnicaturi.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Adulti: 3 fiole pe zi. Copii si sugari peste 10 kg (aproximativ 1 an): 10-30 mg/kg corp/zi (0,4-1,2 mmol/kg corp/zi), sau 1 pana la 3 fiole pe zi.
Doza zilnica va fi divizata in 2 - 3 prize, administrate in timpul meselor, dupa diluare intr-o jumatate de pahar cu apa.
CONTRAINDICATII
- daca sunteti alergic la oricare dintre componentii produsului-
- daca suferiti de insufcienta renala severa (afectare a functiei rinichilor).
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
La pacientii cu insuficienta renala moderata este necesara prudenta, pentru o evita riscurile care ar putea proveni de la cresterea concentratiei magneziului in sange.
In cazul carentei de calciu asociate, se recomanda, ca prima masura, in majoritatea cazurilor, corectarea deficitului de magneziu inainte de a incepe administrarea de calciu.
Conditii de Pastrare:A nu se utiliza dupa data de expirare inscrisa pe ambalai.
A se pastra la temperaturi sub 25 grade C, in ambalajul original.
A nu se lasa la indemana si vederea copiilor.
0
În stoc
Ce este Maalox şi pentru ce se utilizează
Maalox este o combinaţie echilibrată de hidroxid de aluminiu şi hidroxid de magneziu, care are un efect de
scădere a acidităţii, protejând mucoasa esofagului (parte a tubului digestiv care face legătura între gură şi
stomac), stomacului şi duodenului (prima porţiune din intestinul subţire) de acţiunea acidă a sucului gastric.
Hidroxidul de aluminiu este un antiacid cu acţiune slabă şi lentă. Are acţiune antiacidă directă; leagă acizii
biliari şi scade contracţia muşchilor din peretele stomacului şi intestinului.
Hidroxidul de magneziu este un antiacid cu acţiune intensă, rapidă şi de durată relativ scurtă; acţionează prin
creşterea volumului conţinutului intestinal. Astfel creşte şi contracţia muşchilor din peretele intestinului.
Acest medicament este utilizat pentru tratamentul durerilor determinate de afecţiunile esofagului, stomacului
şi duodenului, însoţite de aciditate crescută (hiperaciditate), la adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 15 ani. Cum să luaţi Maalox
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum este descris în acest prospect sau aşa cum v-a spus
medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
În momentul apariţiei durerilor sau manifestărilor de aciditate crescută (hiperaciditate), doza uzuală este de 1
– 2 comprimate masticabile Maalox. Comprimatele masticabile pot fi supte sau mestecate. Doza cea mai
mare recomandată este de 12 comprimate masticabile Maalox pe zi, administrate în 6 prize. Maalox este
recomandat adulţilor şi adolescenţilor cu vârsta peste 15 ani. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Reacţiile adverse sunt mai puţin frecvente pentru dozele recomandate. Ocazional pot apare diaree sau
constipaţie, dacă medicamentul este utilizat în mod excesiv.
Maalox este o combinaţie echilibrată de hidroxid de aluminiu şi hidroxid de magneziu, care are un efect de
scădere a acidităţii, protejând mucoasa esofagului (parte a tubului digestiv care face legătura între gură şi
stomac), stomacului şi duodenului (prima porţiune din intestinul subţire) de acţiunea acidă a sucului gastric.
Hidroxidul de aluminiu este un antiacid cu acţiune slabă şi lentă. Are acţiune antiacidă directă; leagă acizii
biliari şi scade contracţia muşchilor din peretele stomacului şi intestinului.
Hidroxidul de magneziu este un antiacid cu acţiune intensă, rapidă şi de durată relativ scurtă; acţionează prin
creşterea volumului conţinutului intestinal. Astfel creşte şi contracţia muşchilor din peretele intestinului.
Acest medicament este utilizat pentru tratamentul durerilor determinate de afecţiunile esofagului, stomacului
şi duodenului, însoţite de aciditate crescută (hiperaciditate), la adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 15 ani. Cum să luaţi Maalox
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum este descris în acest prospect sau aşa cum v-a spus
medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
În momentul apariţiei durerilor sau manifestărilor de aciditate crescută (hiperaciditate), doza uzuală este de 1
– 2 comprimate masticabile Maalox. Comprimatele masticabile pot fi supte sau mestecate. Doza cea mai
mare recomandată este de 12 comprimate masticabile Maalox pe zi, administrate în 6 prize. Maalox este
recomandat adulţilor şi adolescenţilor cu vârsta peste 15 ani. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Reacţiile adverse sunt mai puţin frecvente pentru dozele recomandate. Ocazional pot apare diaree sau
constipaţie, dacă medicamentul este utilizat în mod excesiv.
0
În stoc
COMPOZIŢIA
1 supozitor de 150 000 UI conţine:
substanţe active: interferon alfa-2b uman recombinant- 150 000 UI,
excipienţi: acetat de alfa-tocoferol, acid ascorbic, ascorbat de sodiu, edetat disodic dihidrat, polisorbat-80, baza de unt de cacao şi grăsimi vegetale. 1 supozitor de 500 000 UI conţine:
substanţe active: interferon alfa-2b uman recombinant-500 000 UI,
excipienţi: acetat de alfa-tocoferol, acid ascorbic, ascorbat de sodiu, edetat disodic dihidrat, polisorbat-80, baza de unt de cacao şi grăsimi vegetale.
1 supozitor de 1 000 000 UI conţine:
substanţe active: interferon alfa-2b uman recombinant-1 000 000 UI,
excipienţi: acetat de alfa-tocoferol, acid ascorbic, ascorbat de sodiu, edetat disodic dihidrat, polisorbat-80, baza de unt de cacao şi grăsimi vegetale.
1 supozitor de 3 000 000 UI conţine:
substanţe active: interferon alfa-2b uman recombinant-3 000 000 UI,
excipienţi: acetat de alfa-tocoferol, acid ascorbic, ascorbat de sodiu, edetat disodic dihidrat, polisorbat-80, baza de unt de cacao şi grăsimi vegetale.
FORMA FARMACEUTICĂ
Supozitoare
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Supozitoare sub formă de torpidă, de culoare de la alb-gălbui până la galben, consistenţă omogenă. Se admit neomogenităţi sub formă de incluziuni sau marmură. Pe axa supozitorului este prezentă o depresiune sub formă de pâlnie.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC
Imunostimulatoare şi antivirale, L03AB01.
PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE
Interferon alfa-2b uman recombinant posedă proprietăţi exprimate antivirale, antiproliferative şi imunomodulatoare. Proprietăţile imunomodulatoare a interferonului, cum ar fi creşterea activi tăţii fagocitare a macrofagelor, creşterea citotoxicităţii specifice a limfocitelor pentru celulele ţintă, determină activi tatea lui antibacteriană. În prezenţa acidului ascorbic şi acetatului de tocoferol creşte activi tatea antivirală specifică a interferonului, sporeşte acţiunea lui imunomodulatoare, ce permite creşterea eficacităţii răspunsului imun al organismului asupra microorganismelor patogene. La administrarea preparatului creşte nivelul imunoglobulinelor secretorii clasa A, se normalizează nivelul imunoglobulinei E, se restabileşte funcţia sistemului endogen al interferonului. Acidul ascorbic şi acetatul de tocoferol, fiind antioxidanţi extrem de activi , posedă acţiuni antiinflamatoare, membranostabilizatoare precum şi regeneratoare. S-a determinat că la administrarea preparatului VIFERON lipsesc reacţiile adverse, ce apar la administrarea parenterală a preparatelor interferonului; nu se formează anticorpi ce neutralizează activi tatea antivirală a interferonului. Administrarea preparatului permite scăderea dozelor terapeutice ale remediilor antibacteriene şi hormonale, precum şi reducerea efectelor toxice ale acestei terapii. Untul de cacao conţine fosfolipide, care permit excluderea din procesul tehnologic a emulgatorilor sintetici toxici, dar prezenţa acizilor graşi polinesaturaţi uşurează introducerea şi dizolvarea supozitoarelor.
INDICAŢII TERAPEUTICE
- În terapia complexă a diferitor infecţii la copii, inclusiv nou-născuţi, prematuri: infecţii respiratorii acute, gripa, inclusiv infecţii bacteriale, pneumonii (bacteriene, virale, provocate de chlamidii), meningita (bacteriană, virală), septicemie, infecţii intrauterine (chlamidioză, herpes, citomegalie, infecţie enterovirală, candidoză viscerală, micoplasmoză);
- În terapia complexă a hepatitelor virale cronice B, C, D la copii şi adulţi; în terapia combinată cu administrarea plasmaforezei şi hemosorbţiei în hepatitele virale cronice cu activi tate exprimată şi ciroză;
- În terapia complexă la adulţi, inclusiv la femeile însărcinate cu infecţii urogenitale (chlamidioză, infecţie citomegalică, ureaplasmoză, trihomoniază, gardnereloză, papilomatoză virală, vaginită bacteriană, candidoză vaginală recurentă, micoplasmoză), infecţia herpetică simplă şi recurentă a pielii şi ale mucoasei (forma localizată, simplă şi moderată, inclusiv şi herpesul genital);
- În terapia complexă a gripei şi a altor infecţii respiratorii virale acute, inclusiv infecţii bacteriene complicate la adulţi.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Preparatul VIFERON , se administrează rectal. Un supozitor conţine în calitate de substanţa activă interferon alfa-2b uman recombinant în dozele enumerate (150 000 UI, 500 000 UI, 1 000 000 UI, 3 000 000 UI).
În terapia complexă a diferitor infecţii la nou-născuţi, inclusiv prematuri:
Nou-născuţilor, precum şi copiilor prematuri cu vârsta gestaţională mai mare de 34 săptămîni, se administrează VIFERON 150 000 UI zilnic câte 1 supozitor de 2 ori pe zi cu intervalul de 12 ore timp de 5 zile. Copiilor prematuri cu vârsta gestaţională mai mică de 34 săptămîni, se administrează VIFERON 150 000 UI zilnic câte 1 supozitor de 3 ori pe zi cu intervalul de 8 ore timp de 5 zile. Numărul recomandat de cure de tratament în caz de diferite infecţii la nou-născuţi, inclusiv prematuri: gripa şi alte infecţii respiratorii virale acute, inclusiv infecţiile bacteriene-1-2 cure, pneumonii (bacteriene, virale, provocate de chlamidii)-1-2 cure, septicemie-2-3 cure, meningită-1-2 cure, herpes-2 cure, infecţie enterovirală-1-2 cure, citomegalie-2-3 cure, micoplasmoză, candidoză, inclusiv candidoza viscerală-2-3 cure. Intervalul între curele de tratament constituie 5 zile. Terapia cu Viferon, supozitoare poate fi continuată în funcţie de indicaţiile clinice. În terapia complexă a hepatitelor virale cronice B, C, D la copii şi adulţi: Copiilor cu hepatită virală cronică preparatul se indică în următoarele doze crescânde: copiilor cu vârsta până la 6 luni 300 000-500 000 UI pe zi; de la 6 până la 12 luni-500 000 UI pe zi. Copiilor cu vârsta de la 1 an până la 7 ani-3 000 000 UI/m2 suprafaţa corpului pe zi. Copiilor cu vârsta mai mare de 7 ani-5 000 000 UI/m2 suprafaţa corpului pe zi. Pentru fiecare pacient în parte doza se calculează prin înmulţirea dozei recomandate vârstei respective la suprafaţa corpului, calculată după nomograma Garford, Terry şi Rurk pentru determinarea suprafeţei corpului după înălţime şi masă, se împarte la 2 administrări şi se rotungeşte până la doza supozitorului respectiv. Preparatul se administrează câte 1 supozitor de 2 ori pe zi cu interval de 12 ore primele 10 zile în fiecare zi, ulterior de 3 ori pe săptămînă peste o zi timp de 6-12 luni. Durata tratamentului este determinată de eficacitatea clinică şi indicii de laborator. Copiilor cu hepatite virale cronice cu activi tate exprimată şi ciroză înainte de petrecerea plasmaforezei şi/sau hemosorbţiei preparatul se indică timp de 14 zile în fiecare zi câte 1 supozitor de 2 ori pe zi cu interval de 12 ore (copiilor până la 7 ani VIFERON 150 000 UI, copiilor mai mari de 7 ani - VIFERON 500 000 UI).
Adulţilor cu hepatită virală cronică se indică VIFERON 1 000 000 UI sau VIFERON 3 000 000 UI câte 1 supozitor de 2 ori pe zi cu interval de 12 ore primele 10 zile în fiecare zi, ulterior de 3 ori pe săptămînă peste o zi timp de 6-12 luni. Durata tratamentului este determinată de eficacitatea clinică şi indicii de laborator.
În terapia complexă la adulţi, inclusiv la femeile însărcinate cu infecţii urogenitale (chlamidioză, infecţie citomegalică, ureaplasmoză, trihomoniază, gardnereloză, papilomatoză virală, vaginită bacteriană, candidoză vaginală recurentă, micoplasmoză), infecţia herpetică simplă şi recurentă a pielii şi ale mucoasei (forma localizată, simplă şi moderată, inclusiv şi herpesul genital). Adulţilor, cu infecţiile sus enumerate, cu excepţia herpesului, se administrează VIFERON 500 000 UI câte 1 supozitor de 2 ori pe zi cu interval de 12 ore timp de 5-10 zile. Intervalul între curele de tratament constituie 5 zile. În cazul infecţiilor herpetice se indică VIFERON 1 000 000 UI câte 1 supozitor de 2 ori pe zi cu interval de 12 ore timp de 10 zile şi mai mult în cazul infecţiilor recurente. Se recomandă de început tratamentul odată cu apariţia primelor simptome (prurit, arsuri, eritem). Tratamentul herpesului recurent se recomandă de început în perioada prodromală sau la prima apariţie a simptomelor recurente. La femeile însărcinate cu infecţii urogenitale, inclusiv herpetice, în trimestrul II de sarcină (începînd cu a 14 saptămînă)-VIFERON 500 000 UI, câte 1 supozitor cu interval 12 ore (de 2 ori pe zi) timp de 10 zile, ulterior câte 1 supozitor cu interval de 12 ore (de 2 ori pe zi) de 2 ori pe săptămînă timp de 10 zile. Peste 4 săptămîni se trec cure profilactice de VIFERON 150 000 UI câte 1 supozitor cu interval de 12 ore timp de 5 zile, cura profilactică se repetă la fiecare 4 săptămîni. În caz de necesitate se poate de primit o cură de tratament înainte de naştere.
În terapia complexă a gripei şi a altor infecţii respiratorii virale acute, inclusiv infecţii bacteriene complicate la adulţi. Se administrează VIFERON 500 000 UI câte 1 supozitor de 2 ori pe zi cu interval de 12 ore zilnic timp de 5-10 zile.
REACŢII ADVERSE
În cazuri rare sunt posibile reacţii alergice sub formă de erupţii cutanate şi prurit. Aceste manifestări sunt reversibile şi dispar peste 72 ore după întreruperea administrării preparatului.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la oricare din componentele produsului.
SUPRADOZAJ
Cazuri de supradozare nu au fost semnalate.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare Se permite administrarea preparatului în sarcină de la a 14-cea săptămînă. Nu sunt precauţii speciale de administrare în perioada de alăptare. Influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje VIFERON supozitoare nu influenţează asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACŢIUNI VIFERON
-supozitoare este compatibil şi poate fi combinat cu toate preparatele medicamentoase, utilizate în tratamentul maladiilor stipulate mai sus (antibiotice, chimiopreparate, glucocorticosteroizi).
PREZENTARE, AMBALAJ
Supozitoare a câte 150 000 UI, 500 000 UI, 1 000 000 UI, 3 000 000 UI. Câte 10 supozitoare în ambalaj cu contur de fag PVC/PVC de tip Rotoplast, câte 1 ambalaj de contur cu fag împreună cu instrucţiunea pentru administrare se plasează în cutie de carton.
PĂSTRARE
A se păstra la frigider (2-8 °C), la loc ferit de lumină.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor!
1 supozitor de 150 000 UI conţine:
substanţe active: interferon alfa-2b uman recombinant- 150 000 UI,
excipienţi: acetat de alfa-tocoferol, acid ascorbic, ascorbat de sodiu, edetat disodic dihidrat, polisorbat-80, baza de unt de cacao şi grăsimi vegetale. 1 supozitor de 500 000 UI conţine:
substanţe active: interferon alfa-2b uman recombinant-500 000 UI,
excipienţi: acetat de alfa-tocoferol, acid ascorbic, ascorbat de sodiu, edetat disodic dihidrat, polisorbat-80, baza de unt de cacao şi grăsimi vegetale.
1 supozitor de 1 000 000 UI conţine:
substanţe active: interferon alfa-2b uman recombinant-1 000 000 UI,
excipienţi: acetat de alfa-tocoferol, acid ascorbic, ascorbat de sodiu, edetat disodic dihidrat, polisorbat-80, baza de unt de cacao şi grăsimi vegetale.
1 supozitor de 3 000 000 UI conţine:
substanţe active: interferon alfa-2b uman recombinant-3 000 000 UI,
excipienţi: acetat de alfa-tocoferol, acid ascorbic, ascorbat de sodiu, edetat disodic dihidrat, polisorbat-80, baza de unt de cacao şi grăsimi vegetale.
FORMA FARMACEUTICĂ
Supozitoare
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Supozitoare sub formă de torpidă, de culoare de la alb-gălbui până la galben, consistenţă omogenă. Se admit neomogenităţi sub formă de incluziuni sau marmură. Pe axa supozitorului este prezentă o depresiune sub formă de pâlnie.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC
Imunostimulatoare şi antivirale, L03AB01.
PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE
Interferon alfa-2b uman recombinant posedă proprietăţi exprimate antivirale, antiproliferative şi imunomodulatoare. Proprietăţile imunomodulatoare a interferonului, cum ar fi creşterea activi tăţii fagocitare a macrofagelor, creşterea citotoxicităţii specifice a limfocitelor pentru celulele ţintă, determină activi tatea lui antibacteriană. În prezenţa acidului ascorbic şi acetatului de tocoferol creşte activi tatea antivirală specifică a interferonului, sporeşte acţiunea lui imunomodulatoare, ce permite creşterea eficacităţii răspunsului imun al organismului asupra microorganismelor patogene. La administrarea preparatului creşte nivelul imunoglobulinelor secretorii clasa A, se normalizează nivelul imunoglobulinei E, se restabileşte funcţia sistemului endogen al interferonului. Acidul ascorbic şi acetatul de tocoferol, fiind antioxidanţi extrem de activi , posedă acţiuni antiinflamatoare, membranostabilizatoare precum şi regeneratoare. S-a determinat că la administrarea preparatului VIFERON lipsesc reacţiile adverse, ce apar la administrarea parenterală a preparatelor interferonului; nu se formează anticorpi ce neutralizează activi tatea antivirală a interferonului. Administrarea preparatului permite scăderea dozelor terapeutice ale remediilor antibacteriene şi hormonale, precum şi reducerea efectelor toxice ale acestei terapii. Untul de cacao conţine fosfolipide, care permit excluderea din procesul tehnologic a emulgatorilor sintetici toxici, dar prezenţa acizilor graşi polinesaturaţi uşurează introducerea şi dizolvarea supozitoarelor.
INDICAŢII TERAPEUTICE
- În terapia complexă a diferitor infecţii la copii, inclusiv nou-născuţi, prematuri: infecţii respiratorii acute, gripa, inclusiv infecţii bacteriale, pneumonii (bacteriene, virale, provocate de chlamidii), meningita (bacteriană, virală), septicemie, infecţii intrauterine (chlamidioză, herpes, citomegalie, infecţie enterovirală, candidoză viscerală, micoplasmoză);
- În terapia complexă a hepatitelor virale cronice B, C, D la copii şi adulţi; în terapia combinată cu administrarea plasmaforezei şi hemosorbţiei în hepatitele virale cronice cu activi tate exprimată şi ciroză;
- În terapia complexă la adulţi, inclusiv la femeile însărcinate cu infecţii urogenitale (chlamidioză, infecţie citomegalică, ureaplasmoză, trihomoniază, gardnereloză, papilomatoză virală, vaginită bacteriană, candidoză vaginală recurentă, micoplasmoză), infecţia herpetică simplă şi recurentă a pielii şi ale mucoasei (forma localizată, simplă şi moderată, inclusiv şi herpesul genital);
- În terapia complexă a gripei şi a altor infecţii respiratorii virale acute, inclusiv infecţii bacteriene complicate la adulţi.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Preparatul VIFERON , se administrează rectal. Un supozitor conţine în calitate de substanţa activă interferon alfa-2b uman recombinant în dozele enumerate (150 000 UI, 500 000 UI, 1 000 000 UI, 3 000 000 UI).
În terapia complexă a diferitor infecţii la nou-născuţi, inclusiv prematuri:
Nou-născuţilor, precum şi copiilor prematuri cu vârsta gestaţională mai mare de 34 săptămîni, se administrează VIFERON 150 000 UI zilnic câte 1 supozitor de 2 ori pe zi cu intervalul de 12 ore timp de 5 zile. Copiilor prematuri cu vârsta gestaţională mai mică de 34 săptămîni, se administrează VIFERON 150 000 UI zilnic câte 1 supozitor de 3 ori pe zi cu intervalul de 8 ore timp de 5 zile. Numărul recomandat de cure de tratament în caz de diferite infecţii la nou-născuţi, inclusiv prematuri: gripa şi alte infecţii respiratorii virale acute, inclusiv infecţiile bacteriene-1-2 cure, pneumonii (bacteriene, virale, provocate de chlamidii)-1-2 cure, septicemie-2-3 cure, meningită-1-2 cure, herpes-2 cure, infecţie enterovirală-1-2 cure, citomegalie-2-3 cure, micoplasmoză, candidoză, inclusiv candidoza viscerală-2-3 cure. Intervalul între curele de tratament constituie 5 zile. Terapia cu Viferon, supozitoare poate fi continuată în funcţie de indicaţiile clinice. În terapia complexă a hepatitelor virale cronice B, C, D la copii şi adulţi: Copiilor cu hepatită virală cronică preparatul se indică în următoarele doze crescânde: copiilor cu vârsta până la 6 luni 300 000-500 000 UI pe zi; de la 6 până la 12 luni-500 000 UI pe zi. Copiilor cu vârsta de la 1 an până la 7 ani-3 000 000 UI/m2 suprafaţa corpului pe zi. Copiilor cu vârsta mai mare de 7 ani-5 000 000 UI/m2 suprafaţa corpului pe zi. Pentru fiecare pacient în parte doza se calculează prin înmulţirea dozei recomandate vârstei respective la suprafaţa corpului, calculată după nomograma Garford, Terry şi Rurk pentru determinarea suprafeţei corpului după înălţime şi masă, se împarte la 2 administrări şi se rotungeşte până la doza supozitorului respectiv. Preparatul se administrează câte 1 supozitor de 2 ori pe zi cu interval de 12 ore primele 10 zile în fiecare zi, ulterior de 3 ori pe săptămînă peste o zi timp de 6-12 luni. Durata tratamentului este determinată de eficacitatea clinică şi indicii de laborator. Copiilor cu hepatite virale cronice cu activi tate exprimată şi ciroză înainte de petrecerea plasmaforezei şi/sau hemosorbţiei preparatul se indică timp de 14 zile în fiecare zi câte 1 supozitor de 2 ori pe zi cu interval de 12 ore (copiilor până la 7 ani VIFERON 150 000 UI, copiilor mai mari de 7 ani - VIFERON 500 000 UI).
Adulţilor cu hepatită virală cronică se indică VIFERON 1 000 000 UI sau VIFERON 3 000 000 UI câte 1 supozitor de 2 ori pe zi cu interval de 12 ore primele 10 zile în fiecare zi, ulterior de 3 ori pe săptămînă peste o zi timp de 6-12 luni. Durata tratamentului este determinată de eficacitatea clinică şi indicii de laborator.
În terapia complexă la adulţi, inclusiv la femeile însărcinate cu infecţii urogenitale (chlamidioză, infecţie citomegalică, ureaplasmoză, trihomoniază, gardnereloză, papilomatoză virală, vaginită bacteriană, candidoză vaginală recurentă, micoplasmoză), infecţia herpetică simplă şi recurentă a pielii şi ale mucoasei (forma localizată, simplă şi moderată, inclusiv şi herpesul genital). Adulţilor, cu infecţiile sus enumerate, cu excepţia herpesului, se administrează VIFERON 500 000 UI câte 1 supozitor de 2 ori pe zi cu interval de 12 ore timp de 5-10 zile. Intervalul între curele de tratament constituie 5 zile. În cazul infecţiilor herpetice se indică VIFERON 1 000 000 UI câte 1 supozitor de 2 ori pe zi cu interval de 12 ore timp de 10 zile şi mai mult în cazul infecţiilor recurente. Se recomandă de început tratamentul odată cu apariţia primelor simptome (prurit, arsuri, eritem). Tratamentul herpesului recurent se recomandă de început în perioada prodromală sau la prima apariţie a simptomelor recurente. La femeile însărcinate cu infecţii urogenitale, inclusiv herpetice, în trimestrul II de sarcină (începînd cu a 14 saptămînă)-VIFERON 500 000 UI, câte 1 supozitor cu interval 12 ore (de 2 ori pe zi) timp de 10 zile, ulterior câte 1 supozitor cu interval de 12 ore (de 2 ori pe zi) de 2 ori pe săptămînă timp de 10 zile. Peste 4 săptămîni se trec cure profilactice de VIFERON 150 000 UI câte 1 supozitor cu interval de 12 ore timp de 5 zile, cura profilactică se repetă la fiecare 4 săptămîni. În caz de necesitate se poate de primit o cură de tratament înainte de naştere.
În terapia complexă a gripei şi a altor infecţii respiratorii virale acute, inclusiv infecţii bacteriene complicate la adulţi. Se administrează VIFERON 500 000 UI câte 1 supozitor de 2 ori pe zi cu interval de 12 ore zilnic timp de 5-10 zile.
REACŢII ADVERSE
În cazuri rare sunt posibile reacţii alergice sub formă de erupţii cutanate şi prurit. Aceste manifestări sunt reversibile şi dispar peste 72 ore după întreruperea administrării preparatului.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la oricare din componentele produsului.
SUPRADOZAJ
Cazuri de supradozare nu au fost semnalate.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare Se permite administrarea preparatului în sarcină de la a 14-cea săptămînă. Nu sunt precauţii speciale de administrare în perioada de alăptare. Influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje VIFERON supozitoare nu influenţează asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACŢIUNI VIFERON
-supozitoare este compatibil şi poate fi combinat cu toate preparatele medicamentoase, utilizate în tratamentul maladiilor stipulate mai sus (antibiotice, chimiopreparate, glucocorticosteroizi).
PREZENTARE, AMBALAJ
Supozitoare a câte 150 000 UI, 500 000 UI, 1 000 000 UI, 3 000 000 UI. Câte 10 supozitoare în ambalaj cu contur de fag PVC/PVC de tip Rotoplast, câte 1 ambalaj de contur cu fag împreună cu instrucţiunea pentru administrare se plasează în cutie de carton.
PĂSTRARE
A se păstra la frigider (2-8 °C), la loc ferit de lumină.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor!
0
În stoc
Ce este Pregabalin Richter si pentru ce se utilizează
Pregabalin - Richter aparţine unui grup de medicamente utilizate pentru a trata
epilepsia, durerea neuropată şi tulburarea anxioasă generalizată (TAG) la adulţi.
Durerea neuropată periferică şi centrală: Pregabalin - Richter este utilizat
pentru a trata durerea cronică determinată de lezarea nervilor. O mare varietate de
boli pot determina durere neuropată, cum sunt diabetul zaharat sau zona zoster.
Senzaţiile de durere pot fi descrise ca şi caldură, arsură, pulsaţie, junghi,
înţepătură, crampe, furnicături, amorţeli, furnicături după amorţeli. Durerea
neuropată periferică şi centrală pot fi asociate şi cu modificări de comportament,
tulburări ale somnului, oboseală (moleşeală) şi pot avea impact asupra integrităţii
fizice şi sociale şi, în plus, asupra calităţii vieţii.
Epilepsie: Pregabalin - Richter este utilizată pentru tratamentul anumitor forme de
epilepsie la adulţi (crize epileptice parţiale, cu sau fără generalizare secundară).
Medicul dumneavoastră vă va prescrie Pregabalin - Richter pentru a vă ajuta în
tratarea epilepsiei atunci când tratamentul obişnuit nu mai controlează boala.
Trebuie să luaţi Pregabalin - Richter în asociere cu tratamentul obişnuit. Pregabalin
- Richter nu este destinat pentru a fi folosit singur, ci întotdeauna trebuie utilizată
în asociere cu alte medicamente antiepileptice.
Tulburare anxioasă generalizată: Pregabalin - Richter este ultilizată pentru
tratarea tulburării anxioase generalizate (TAG). Simptomele TAG sunt starea de
anxietate prelungită excesiv şi îngrijorarea dificil de controlat. De asemenea, TAG
poate cauza nelinişte, surescitare sau nervozitate, stare de oboseală, dificultăţi sau
pierderea capacităţii de concentrare a atenţiei, iritabilitate, tensiune musculară sau
tulburări de somn. Aceste manifestări se deosebesc de stresul şi grijile vieţii
cotidiene. Cum să luaţi Pregabalin - Richter
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul
dumneavoastră. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu
sunteţi sigur.
Medicul v-a stabili care este doza potrivită pentru dumneavoastră.
Pregabalin - Richter se administrează numai pe cale orală.
Durerea neuropată periferică, epilepsia sau tulburarea anxioasă
generalizată:
- Luaţi numărul de capsule prescrise de medicul dumneavoastră.
- Doza, care a fost adaptată pentru dumneavoastră şi în funcţie de afecţiunea
de care suferiţi, va fi, în general, cuprinsă între 150 mg şi 600 mg în fiecare zi.
- Doctorul vă v-a spune să luaţi Pregabalin - Richter fie de două, fie de trei ori
pe zi. Pentru regimul cu două administrări pe zi, luaţi Pregabalin - Richter o
dată dimineaţa şi o dată seara, cam în aceleaşi momente ale zilei. Pentru
regimul cu trei administrări pe zi, luaţi Pregabalin - Richter o dată dimineaţa, o
dată după-amiaza şi o dată seara, cam în aceleaşi momente ale zilei.
Dacă aveţi impresia că efectul Pregabalin - Richter este prea puternic sau prea slab,
spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă sunteţi în vârstă (peste 65 ani), trebuie să luaţi Pregabalin - Richter cum este
prezentat mai sus, cu excepţia cazului în care aveţi afecţiuni renale.
Medicul dumneavoastră vă poate prescrie o schemă diferită de dozare şi/sau doze
diferite dacă aveţi afecţiuni renale.
Înghiţiţi capsulele întregi, cu apă.
Continuaţi să luaţi Pregabalin - Richter pe toată durata recomandată de medicul
dumneavoastră. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate
că nu apar la toate persoanele.
https://bit.ly/3wIbmv
Pregabalin - Richter aparţine unui grup de medicamente utilizate pentru a trata
epilepsia, durerea neuropată şi tulburarea anxioasă generalizată (TAG) la adulţi.
Durerea neuropată periferică şi centrală: Pregabalin - Richter este utilizat
pentru a trata durerea cronică determinată de lezarea nervilor. O mare varietate de
boli pot determina durere neuropată, cum sunt diabetul zaharat sau zona zoster.
Senzaţiile de durere pot fi descrise ca şi caldură, arsură, pulsaţie, junghi,
înţepătură, crampe, furnicături, amorţeli, furnicături după amorţeli. Durerea
neuropată periferică şi centrală pot fi asociate şi cu modificări de comportament,
tulburări ale somnului, oboseală (moleşeală) şi pot avea impact asupra integrităţii
fizice şi sociale şi, în plus, asupra calităţii vieţii.
Epilepsie: Pregabalin - Richter este utilizată pentru tratamentul anumitor forme de
epilepsie la adulţi (crize epileptice parţiale, cu sau fără generalizare secundară).
Medicul dumneavoastră vă va prescrie Pregabalin - Richter pentru a vă ajuta în
tratarea epilepsiei atunci când tratamentul obişnuit nu mai controlează boala.
Trebuie să luaţi Pregabalin - Richter în asociere cu tratamentul obişnuit. Pregabalin
- Richter nu este destinat pentru a fi folosit singur, ci întotdeauna trebuie utilizată
în asociere cu alte medicamente antiepileptice.
Tulburare anxioasă generalizată: Pregabalin - Richter este ultilizată pentru
tratarea tulburării anxioase generalizate (TAG). Simptomele TAG sunt starea de
anxietate prelungită excesiv şi îngrijorarea dificil de controlat. De asemenea, TAG
poate cauza nelinişte, surescitare sau nervozitate, stare de oboseală, dificultăţi sau
pierderea capacităţii de concentrare a atenţiei, iritabilitate, tensiune musculară sau
tulburări de somn. Aceste manifestări se deosebesc de stresul şi grijile vieţii
cotidiene. Cum să luaţi Pregabalin - Richter
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul
dumneavoastră. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu
sunteţi sigur.
Medicul v-a stabili care este doza potrivită pentru dumneavoastră.
Pregabalin - Richter se administrează numai pe cale orală.
Durerea neuropată periferică, epilepsia sau tulburarea anxioasă
generalizată:
- Luaţi numărul de capsule prescrise de medicul dumneavoastră.
- Doza, care a fost adaptată pentru dumneavoastră şi în funcţie de afecţiunea
de care suferiţi, va fi, în general, cuprinsă între 150 mg şi 600 mg în fiecare zi.
- Doctorul vă v-a spune să luaţi Pregabalin - Richter fie de două, fie de trei ori
pe zi. Pentru regimul cu două administrări pe zi, luaţi Pregabalin - Richter o
dată dimineaţa şi o dată seara, cam în aceleaşi momente ale zilei. Pentru
regimul cu trei administrări pe zi, luaţi Pregabalin - Richter o dată dimineaţa, o
dată după-amiaza şi o dată seara, cam în aceleaşi momente ale zilei.
Dacă aveţi impresia că efectul Pregabalin - Richter este prea puternic sau prea slab,
spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă sunteţi în vârstă (peste 65 ani), trebuie să luaţi Pregabalin - Richter cum este
prezentat mai sus, cu excepţia cazului în care aveţi afecţiuni renale.
Medicul dumneavoastră vă poate prescrie o schemă diferită de dozare şi/sau doze
diferite dacă aveţi afecţiuni renale.
Înghiţiţi capsulele întregi, cu apă.
Continuaţi să luaţi Pregabalin - Richter pe toată durata recomandată de medicul
dumneavoastră. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate
că nu apar la toate persoanele.
https://bit.ly/3wIbmv
0
În stoc
Cutie cu 10 flacoane cu pulbere ce conțin 600 mg glutation + 10 fiole cu solvent (4 ml). Fiecare flacon conține glutation sodic 643 mg echivalent cu glutation 600 mg.
Glutationul este o tripeptidă fiziologică care este implicată în mai multe procese biologice și joacă un rol important în reacțiile de detoxifiere, protejând celulele de efectele nocive ale oxidanților xenobiotici, de mediu și intracelulari (radicali liberi, intermediari oxigen reactivi) și de radiații.
Indicații
• Hepatopatii de diferită etiologie, inclusiv alcoolice, medicamentoase, dismetabolice
• Antidot în intoxicațiile medicamentoase, etilice, metale grele, etc.
• Neuropatia indusă de preparatele chimioterapice, îndeosebi cisplatina, oxaliplatina.
• Tulburările depresive și anxioase
• Boala Pulmonară Cronică Obstructivă, tabagismul
Doze și mod de administrare
• Cazuri grave: câte 1 - 2 flacoane a câte 600 mg glutation pe zi, intramuscular sau intravenos lent.
Paricularități
• În formele ușoare: câte 1 flacon a câte 600 mg glutation pe zi, intramuscular sau intravenos lent.
• Unicul medicament în bază de glutation, înregistrat în Republica Moldova!
• Conține dizolvant, este gata pentru administrarea intravenoasă sau intramusculară!
• Medicament original, materie primă de proveniență Kyowa Pharmaceutical, Japonia!
• Produs de calitate europeană – Biomedica Foscama, Italia
• Spectrul larg de indicații terapeutice
Glutationul este o tripeptidă fiziologică care este implicată în mai multe procese biologice și joacă un rol important în reacțiile de detoxifiere, protejând celulele de efectele nocive ale oxidanților xenobiotici, de mediu și intracelulari (radicali liberi, intermediari oxigen reactivi) și de radiații.
Indicații
• Hepatopatii de diferită etiologie, inclusiv alcoolice, medicamentoase, dismetabolice
• Antidot în intoxicațiile medicamentoase, etilice, metale grele, etc.
• Neuropatia indusă de preparatele chimioterapice, îndeosebi cisplatina, oxaliplatina.
• Tulburările depresive și anxioase
• Boala Pulmonară Cronică Obstructivă, tabagismul
Doze și mod de administrare
• Cazuri grave: câte 1 - 2 flacoane a câte 600 mg glutation pe zi, intramuscular sau intravenos lent.
Paricularități
• În formele ușoare: câte 1 flacon a câte 600 mg glutation pe zi, intramuscular sau intravenos lent.
• Unicul medicament în bază de glutation, înregistrat în Republica Moldova!
• Conține dizolvant, este gata pentru administrarea intravenoasă sau intramusculară!
• Medicament original, materie primă de proveniență Kyowa Pharmaceutical, Japonia!
• Produs de calitate europeană – Biomedica Foscama, Italia
• Spectrul larg de indicații terapeutice
0
În stoc
Ce este Rispolept și pentru ce se folosește
Rispolept aparţine unei clase de medicamente denumite "antipsihotice".
Rispolept se foloseste pentru urmatoarele boli:
Schizofrenia, în care este posibil să vedeți, să auziți sau să simțiți lucruri care nu există
realitate, e posibil să cred lucruri care nu sunt adevărate sau să vă simțiți neobișnuit de
suspicios sau confuz
Mania, în care vă puteți simți foarte exaltat, euforic (extrem de bucuros), agitat, entuziast sau
hiperactiv. Mania apare într-o boală numită "tulburare bipolară"
Tratamentul de scurtă durată (până la 6 săptămâni) al agresivității de lungă durată la persoane cu
demenţă Alzheimer, care se rănesc pe sine sau pe alţii. Înainte de acesta, trebuie să se fi utilizat
tratament alternativ (nemedicamentoază)
Tratament de scurtă durată (până la 6 săptămâni) al agresivității de lungă durată la copii și
adolescenți cu dizabilități intelectuale (cu vârsta de cel puțin 5 ani) și adolescenți cu tulburări de
confort.
Rispolept poate ajuta la atenuarea simptomele bolii și poate împiedica revenirea acestora. PENTRU ADMINISTRARE ORALĂ.
Soluţia se livrează cu o seringă (pipetă dozatoare). Aceasta trebuie să utilizeze pentru a vă ajuta să
măsurați cantitatea exactă de medicament de care aveți nevoie.
Urmați aceste pași:
1.Scoateți capacul cu sistemul de siguranță pentru copii. Împingeți în jos capacul din plastic cu filet
în timp ce îl răsuciți în sens opus acelor de ceasornic (Fig. 1)
2. Introducere în seringa în flacon (Figura 2)
3. On timp ce obțineți inelul inferior, trageți în sus inelul de la vârf până la semnul care corespunde
numărului de mililitri sau miligrame pe care trebuie să le administreze (Fig. 3)
4. Ținând inelul inferior, scoateți întreaga seringă din flacon (Fig. 4)
5. Goliți seringa în orice băutură nealcoolică, cu excepția ceaiului, apăsând în jos inelul de la vârf.
6. Onchideți flaconul
7. Clătiți seringa cu puțină apă. Posibilitate de reacție adversă
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacții adverse, cu toate că nu apar la toate
persoane.
Rispolept aparţine unei clase de medicamente denumite "antipsihotice".
Rispolept se foloseste pentru urmatoarele boli:
Schizofrenia, în care este posibil să vedeți, să auziți sau să simțiți lucruri care nu există
realitate, e posibil să cred lucruri care nu sunt adevărate sau să vă simțiți neobișnuit de
suspicios sau confuz
Mania, în care vă puteți simți foarte exaltat, euforic (extrem de bucuros), agitat, entuziast sau
hiperactiv. Mania apare într-o boală numită "tulburare bipolară"
Tratamentul de scurtă durată (până la 6 săptămâni) al agresivității de lungă durată la persoane cu
demenţă Alzheimer, care se rănesc pe sine sau pe alţii. Înainte de acesta, trebuie să se fi utilizat
tratament alternativ (nemedicamentoază)
Tratament de scurtă durată (până la 6 săptămâni) al agresivității de lungă durată la copii și
adolescenți cu dizabilități intelectuale (cu vârsta de cel puțin 5 ani) și adolescenți cu tulburări de
confort.
Rispolept poate ajuta la atenuarea simptomele bolii și poate împiedica revenirea acestora. PENTRU ADMINISTRARE ORALĂ.
Soluţia se livrează cu o seringă (pipetă dozatoare). Aceasta trebuie să utilizeze pentru a vă ajuta să
măsurați cantitatea exactă de medicament de care aveți nevoie.
Urmați aceste pași:
1.Scoateți capacul cu sistemul de siguranță pentru copii. Împingeți în jos capacul din plastic cu filet
în timp ce îl răsuciți în sens opus acelor de ceasornic (Fig. 1)
2. Introducere în seringa în flacon (Figura 2)
3. On timp ce obțineți inelul inferior, trageți în sus inelul de la vârf până la semnul care corespunde
numărului de mililitri sau miligrame pe care trebuie să le administreze (Fig. 3)
4. Ținând inelul inferior, scoateți întreaga seringă din flacon (Fig. 4)
5. Goliți seringa în orice băutură nealcoolică, cu excepția ceaiului, apăsând în jos inelul de la vârf.
6. Onchideți flaconul
7. Clătiți seringa cu puțină apă. Posibilitate de reacție adversă
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacții adverse, cu toate că nu apar la toate
persoane.
0
În stoc
Ce este Famotidin şi pentru ce se utilizează
Famotidina este un medicament din grupa numită antagonişti ai receptorilor H2. Principala sa
acţiune este de a reduce cantitatea de acid secretată în stomac. Concomitent cu scăderea producției de
acid clorhidric scade aciditatea conținutilui stomacului și activitatea pepsinei (ferment din compoziția
sucului gastric).
Acest medicament este utilizat în:
Ulcer gastro-duodenal activ (ulcer situat situat în partea anterioară a intestinului subțire în
apropierea stomacului).
Ulcer gastric benign.
Esofagită de reflux - este o afecțiune digestivă cronică în care acidul (si uneori si bila) din
stomac ajunge (refluxează) în esofag (tubul care leaga faringele de stomac).
Maladii legate de hipersecreții gastrice ( de exemplu Sindromul Zollinger-Ellison).
Profilaxia recidivelor ulcerului. Cum să luaţi Famotidin
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Comprimatele se administrează oral, se înghit întregi, fără a fi mestecate, cu o cantitate suficientă de
apă.
Ulcer gasto-duodenal activ
Doza recomandată este de 20 mg famotidină de 2 ori pe zi, dimineaţa şi seara sau 40 mg famotidină,
administrată oral, în priză unică, seara la culcare. Dacă timp de 4 săptămâni pacientul nu s-a tratat,
medicul vă poate prelungi tratamentul cu 4 săptămâni.
Ulcer gastric benign
Doza recomandată este de 2 comprimate a câte 20 mg sau 1 comprimat de 40 mg famotidină,
administrată oral, în priză unică, seara la culcare, timp de 4-8 săptămâni.
Profilaxia recidivelor în ulcerul duodenal
Doza recomandată este de 20 mg famotidină administrată oral, seara la culcare.
Esofagită de reflux
Doza este de 20 mg famotidine administrată oral, de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, timp de 6-12
săptămâni. În cazurile în care esofagita de reflux este însoțită de o inflamație a esofagului, doza
recomandată este de 20-40 mg de două ori pe zi timp de 12 săptămâni.
Sindrom Zollinger-Ellison
Doza se recomandă individual de medic. Doza de întreţinere şi durata tratamentului se stabilesc în
funcţie de răspunsul terapeutic.
Doza iniţială recomandată este de 20 mg famotidină administrată oral, la intervale de 6 ore (doza
maxima nictimerală este de 240 mg), la pacienții carea anterior nu au folosit preparate ce inhibă
secreția gastrică. Doza de întreţinere şi durata tratamentului se stabilesc în funcţie de răspunsul
terapeutic.
În cazuri grave se administrează doze mai mari de famotidină – până la 160 mg, la interval de 6 ore
(640 mg în nictimer). Pacienții tratați anterior cu alte preparate ale acestei grupe, poate trece la
administrarea famotidinei în doze mai mai mari, în comparație cu doza inițială de 20 mg la fiecare 6
ore.
Durata tratamentului o va determina medicul dumneavoastră.
Dacă aveți boli ai rinichilor anunțați medicul dumneavoastră.
Utilizarea la copii
Nu este recomandat pentru utilizarea la copii, datorită lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea. https://bit.ly/3qm07rG
Famotidina este un medicament din grupa numită antagonişti ai receptorilor H2. Principala sa
acţiune este de a reduce cantitatea de acid secretată în stomac. Concomitent cu scăderea producției de
acid clorhidric scade aciditatea conținutilui stomacului și activitatea pepsinei (ferment din compoziția
sucului gastric).
Acest medicament este utilizat în:
Ulcer gastro-duodenal activ (ulcer situat situat în partea anterioară a intestinului subțire în
apropierea stomacului).
Ulcer gastric benign.
Esofagită de reflux - este o afecțiune digestivă cronică în care acidul (si uneori si bila) din
stomac ajunge (refluxează) în esofag (tubul care leaga faringele de stomac).
Maladii legate de hipersecreții gastrice ( de exemplu Sindromul Zollinger-Ellison).
Profilaxia recidivelor ulcerului. Cum să luaţi Famotidin
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Comprimatele se administrează oral, se înghit întregi, fără a fi mestecate, cu o cantitate suficientă de
apă.
Ulcer gasto-duodenal activ
Doza recomandată este de 20 mg famotidină de 2 ori pe zi, dimineaţa şi seara sau 40 mg famotidină,
administrată oral, în priză unică, seara la culcare. Dacă timp de 4 săptămâni pacientul nu s-a tratat,
medicul vă poate prelungi tratamentul cu 4 săptămâni.
Ulcer gastric benign
Doza recomandată este de 2 comprimate a câte 20 mg sau 1 comprimat de 40 mg famotidină,
administrată oral, în priză unică, seara la culcare, timp de 4-8 săptămâni.
Profilaxia recidivelor în ulcerul duodenal
Doza recomandată este de 20 mg famotidină administrată oral, seara la culcare.
Esofagită de reflux
Doza este de 20 mg famotidine administrată oral, de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, timp de 6-12
săptămâni. În cazurile în care esofagita de reflux este însoțită de o inflamație a esofagului, doza
recomandată este de 20-40 mg de două ori pe zi timp de 12 săptămâni.
Sindrom Zollinger-Ellison
Doza se recomandă individual de medic. Doza de întreţinere şi durata tratamentului se stabilesc în
funcţie de răspunsul terapeutic.
Doza iniţială recomandată este de 20 mg famotidină administrată oral, la intervale de 6 ore (doza
maxima nictimerală este de 240 mg), la pacienții carea anterior nu au folosit preparate ce inhibă
secreția gastrică. Doza de întreţinere şi durata tratamentului se stabilesc în funcţie de răspunsul
terapeutic.
În cazuri grave se administrează doze mai mari de famotidină – până la 160 mg, la interval de 6 ore
(640 mg în nictimer). Pacienții tratați anterior cu alte preparate ale acestei grupe, poate trece la
administrarea famotidinei în doze mai mai mari, în comparație cu doza inițială de 20 mg la fiecare 6
ore.
Durata tratamentului o va determina medicul dumneavoastră.
Dacă aveți boli ai rinichilor anunțați medicul dumneavoastră.
Utilizarea la copii
Nu este recomandat pentru utilizarea la copii, datorită lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea. https://bit.ly/3qm07rG
0
În stoc
1 Indicaţii terapeutice
Aksef comprimate filmate se indică în tratamentul infecțiilor sistemice cauzate de
microorganisme Gram-pozitiv şi Gram-negativ susceptibile la acest preparat.
Indicaţiile includ:
- infecţii ale căilor respiratorii
- infecţii ale tractului genito-urinar
- infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi: furunculoză, piodermite şi impetigo
- gonoree, uretrite şi cervicite gonococice acute necomplicate
- tratamentul stadiilor precoce ale bolii Lyme şi profilaxia ulterioară a stadiilor
tardive la adulţi şi copii peste 12 ani.
Cefuroxim este, de asemenea, disponibil ca sare de sodiu (Aksef 750mg sol.inj.)
pentru administrare parenterală. Aceasta permite terapia secvenţială cu acelaşi
antibiotic, cînd trecerea de la forma parenterală la cea enterală este clinic indicată.
În caz de necesitate, Aksef 500 mg, compr. film. este eficient cînd este utilizat
urmînd tratamentul iniţial parenteral cu Aksef 750mg, sol. inj. (cefuroxim sodiu) în
tratamentul pneumoniei şi a acutizărilor bronşitei cronice. Adulţi:
Infecţii ale căilor respiratorii inferioare:
Infecţii uşoare pînă la moderate de ex. bronşite – 250 mg de 2 ori pe zi.
Infecţii mai severe sau cînd se suspectează pneumonie – 500 mg de 2 ori pe zi.
Certificat de înregistrare al medicamentului - nr. 21969 din 19.08.2015
Anexa 1
Infecţii ale căilor respiratorii superioare: 250mg de 2 ori pe zi.
Infecţii ale tractului urinar: 125-250mg de 2 ori pe zi.
Gonoreea necomplicată: 1g în doză unică.
Boala Lyme la adulţi şi copii cu vîrsta mai mare de 12 ani: 500 mg de 2 ori în zi,
timp de 20 zile.
Tratamentul secvenţial:
Pneumonia: 1,5g Aksef sol. inj., de 2-3 ori pe zi ( i.v. sau i.m.) timp de 48 sau 72
ore, urmate de 500mg Aksef comp. film., de 2 ori pe zi, oral, timp de 7-10 zile.
Exacerbări acute ale bronşitelor cronice: 750mg Aksef sol. inj., de 2-3 ori pe zi (
i.v. sau i.m.) timp de 48 sau 72 ore, urmate de 500mg Aksef comp. film., de 2 ori
pe zi, oral, timp de 5-10 zile.
Durata tratamentului este determinată de severitatea infecţiei şi starea clinică a
pacientului.
Copii:
Majoritatea infecţiilor: 125mg de 2 ori pe zi sau 10 mg/kg de 2 ori pe zi pînă la doza
maximă de 250 mg zilnic.
Pentru otita medie, la copii cu vârsta sub 2 ani sau mai mari: 250 mg de 2 ori pe zi
sau 15mg/kg de 2 ori pe zi până la doza maximă de 500 mg pe zi.
Pacienţi cu insuficienţă renală sau la dializă:
Nu sunt necesare precauţii speciale la acest grup de pacienţi.
Absorbția optimală are loc dacă medicamentul este administrat după mese.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la cefalosporine. https://bit.ly/3wjVjoo
Aksef comprimate filmate se indică în tratamentul infecțiilor sistemice cauzate de
microorganisme Gram-pozitiv şi Gram-negativ susceptibile la acest preparat.
Indicaţiile includ:
- infecţii ale căilor respiratorii
- infecţii ale tractului genito-urinar
- infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi: furunculoză, piodermite şi impetigo
- gonoree, uretrite şi cervicite gonococice acute necomplicate
- tratamentul stadiilor precoce ale bolii Lyme şi profilaxia ulterioară a stadiilor
tardive la adulţi şi copii peste 12 ani.
Cefuroxim este, de asemenea, disponibil ca sare de sodiu (Aksef 750mg sol.inj.)
pentru administrare parenterală. Aceasta permite terapia secvenţială cu acelaşi
antibiotic, cînd trecerea de la forma parenterală la cea enterală este clinic indicată.
În caz de necesitate, Aksef 500 mg, compr. film. este eficient cînd este utilizat
urmînd tratamentul iniţial parenteral cu Aksef 750mg, sol. inj. (cefuroxim sodiu) în
tratamentul pneumoniei şi a acutizărilor bronşitei cronice. Adulţi:
Infecţii ale căilor respiratorii inferioare:
Infecţii uşoare pînă la moderate de ex. bronşite – 250 mg de 2 ori pe zi.
Infecţii mai severe sau cînd se suspectează pneumonie – 500 mg de 2 ori pe zi.
Certificat de înregistrare al medicamentului - nr. 21969 din 19.08.2015
Anexa 1
Infecţii ale căilor respiratorii superioare: 250mg de 2 ori pe zi.
Infecţii ale tractului urinar: 125-250mg de 2 ori pe zi.
Gonoreea necomplicată: 1g în doză unică.
Boala Lyme la adulţi şi copii cu vîrsta mai mare de 12 ani: 500 mg de 2 ori în zi,
timp de 20 zile.
Tratamentul secvenţial:
Pneumonia: 1,5g Aksef sol. inj., de 2-3 ori pe zi ( i.v. sau i.m.) timp de 48 sau 72
ore, urmate de 500mg Aksef comp. film., de 2 ori pe zi, oral, timp de 7-10 zile.
Exacerbări acute ale bronşitelor cronice: 750mg Aksef sol. inj., de 2-3 ori pe zi (
i.v. sau i.m.) timp de 48 sau 72 ore, urmate de 500mg Aksef comp. film., de 2 ori
pe zi, oral, timp de 5-10 zile.
Durata tratamentului este determinată de severitatea infecţiei şi starea clinică a
pacientului.
Copii:
Majoritatea infecţiilor: 125mg de 2 ori pe zi sau 10 mg/kg de 2 ori pe zi pînă la doza
maximă de 250 mg zilnic.
Pentru otita medie, la copii cu vârsta sub 2 ani sau mai mari: 250 mg de 2 ori pe zi
sau 15mg/kg de 2 ori pe zi până la doza maximă de 500 mg pe zi.
Pacienţi cu insuficienţă renală sau la dializă:
Nu sunt necesare precauţii speciale la acest grup de pacienţi.
Absorbția optimală are loc dacă medicamentul este administrat după mese.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la cefalosporine. https://bit.ly/3wjVjoo
0
În stoc
Ce este Loroben şi pentru ce se utilizează
Loroben conţine gluconat de clorhexidină, este o substanţă antimicrobiană (care ucide
microbii sau previne multiplicarea lor) şi clorhidrat de benzidamină, este un
medicament care aparţine grupului de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene,
utilizate în tratamentul inflamaţiei, de asemenea posedă efect anestezic (duce la
amorţirea a zonei unde a fost aplicat) atunci când se aplică pe suprafața.
Loroben se utilizează în următoarele cazuri:
Inflamaţii ale mucoasei cavităţii bucale şi gâtului, şi gingivita însoţite de dureri,
stomatita, faringita, tonzilita şi leziuni aftoase.
Prevenirea bolii microbiene care cauzează inflamaţia cavităţii bucale şi gâtului,
ameliorarea deglutiţiei, ameliorarea simptomelor gingivitei.
Înainte şi după intervenţie chirurgicală asupra țesutului din jurul dinţilor.
Mucozita orală cauzată de radioterapie, chimioterapie sau alte intervenţii.
Prevenirea plăcii dentare cauzate de bacterii și deșeurilor alimentare din jurul dinţilor. Cum să luaţi LOROBEN
Luaţi întotdeauna acest preparat exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră.
Dacă nu sunteţi sigur trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu
farmacistul.
Regim de dozare
Adulţi: doza uzuală constituie 15 ml. La necesitate se va repeta fiecare 1,5-3 ore.
Mod de utilizare
Loroben se utilizează pentru clătirea şi gargarisme ale cavităţii orale.
Loroben se utilizează fără a fi dizolvat.
Durata gargarismelor constituie 30 secunde.
Nu trebuie înghiţit şi orice cantitate trebuie eliminată din cavitatea bucală.
Dacă Loroben se utilizează pentru menţinerea igienei cavităţii bucale, gargarismele se
vor efectua timp de 1 min. Pentru reducerea formării petelor, determinate de
clorhexidină, înainte de utilizare dinţii se vor curăţi cu periuţa de dinţi.
Copii cu vârsta de 12 ani şi peste
Loroben se administrează la copii cu vârsta peste 12 ani.
Doza uzuală constituie 5-15 ml. Durata gargarismelor constituie 30 secunde. La
necesitate se va repeta fiecare 1,5-3 ore. A nu se utiliza mai mult de 7 zile consecutiv.
În caz, dacă se dezvoltă senzaţie de arsură şi înţepătură, soluţia se va dizolva cu apă.
Deoarece există studii clinice adecvate Loroben nu se recomandă de administrat la
copii cu vârsta sub 12 ani.
Vârstnici
Nu este necesară ajustarea dozei. https://bit.ly/3ppmbB6
Loroben conţine gluconat de clorhexidină, este o substanţă antimicrobiană (care ucide
microbii sau previne multiplicarea lor) şi clorhidrat de benzidamină, este un
medicament care aparţine grupului de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene,
utilizate în tratamentul inflamaţiei, de asemenea posedă efect anestezic (duce la
amorţirea a zonei unde a fost aplicat) atunci când se aplică pe suprafața.
Loroben se utilizează în următoarele cazuri:
Inflamaţii ale mucoasei cavităţii bucale şi gâtului, şi gingivita însoţite de dureri,
stomatita, faringita, tonzilita şi leziuni aftoase.
Prevenirea bolii microbiene care cauzează inflamaţia cavităţii bucale şi gâtului,
ameliorarea deglutiţiei, ameliorarea simptomelor gingivitei.
Înainte şi după intervenţie chirurgicală asupra țesutului din jurul dinţilor.
Mucozita orală cauzată de radioterapie, chimioterapie sau alte intervenţii.
Prevenirea plăcii dentare cauzate de bacterii și deșeurilor alimentare din jurul dinţilor. Cum să luaţi LOROBEN
Luaţi întotdeauna acest preparat exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră.
Dacă nu sunteţi sigur trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu
farmacistul.
Regim de dozare
Adulţi: doza uzuală constituie 15 ml. La necesitate se va repeta fiecare 1,5-3 ore.
Mod de utilizare
Loroben se utilizează pentru clătirea şi gargarisme ale cavităţii orale.
Loroben se utilizează fără a fi dizolvat.
Durata gargarismelor constituie 30 secunde.
Nu trebuie înghiţit şi orice cantitate trebuie eliminată din cavitatea bucală.
Dacă Loroben se utilizează pentru menţinerea igienei cavităţii bucale, gargarismele se
vor efectua timp de 1 min. Pentru reducerea formării petelor, determinate de
clorhexidină, înainte de utilizare dinţii se vor curăţi cu periuţa de dinţi.
Copii cu vârsta de 12 ani şi peste
Loroben se administrează la copii cu vârsta peste 12 ani.
Doza uzuală constituie 5-15 ml. Durata gargarismelor constituie 30 secunde. La
necesitate se va repeta fiecare 1,5-3 ore. A nu se utiliza mai mult de 7 zile consecutiv.
În caz, dacă se dezvoltă senzaţie de arsură şi înţepătură, soluţia se va dizolva cu apă.
Deoarece există studii clinice adecvate Loroben nu se recomandă de administrat la
copii cu vârsta sub 12 ani.
Vârstnici
Nu este necesară ajustarea dozei. https://bit.ly/3ppmbB6
0
În stoc
Substanta activa: Cerebrolizina
Compozitia si forma de prezentare: Solutie injectabila 215,2 mg/ml in fiole a 10 ml N 5.
Actiunea farmacologica: Cerebrolizina este un complex de peptide cu masa moleculara sub 10 000 dalton, obtinute din creier de porc. Neuropeptidele cerebrolizinei depasesc usor bariera hemato-encefalica si sunt captate de neuroni in care isi manifesta actiunea metabolica, neurotrofica, neuroprotectoare si neuromodulatoare. Actiunea metabolica consta in cresterea eficacitatii metabolismului energetic aerob al creierului, stimularea sintezei proteinelor in creierul copiilor si batrinilor. Actiunea neurotrofica se manifesta prin stimularea diferentierii neuronilor in perioada postnatala, are actiune nootropa, incetineste degenerescenta neuronilor (de ex. in boala Alzheimer). Actiunea neuroprotectoare se exercita prin inhibitia formarii radicalilor liberi si protectia neuronilor de actiunea acidului lactic in lactacidoza, de hipoxie si ischemie sau de actiunea aminoacizilor excitanti (glutamat). Actiunea neuromodulatoare se manifesta prin stimularea capacitatilor cognitive, concentratiei atentiei, imbunatatirea memoriei si activi tatii mintale, formarea emotiilor pozitive.
INDICATII
Patologia cerebrovasculara cronica (encefalopatia discirculatorie), ictusul ischemic (faza acuta si convalescenta), leziunile traumatice ale creierului (trauma encefalica, comotia cerebrala, starea dupa operatiile pe creier), retardarea psihica a copiilor, insuficienta atentiei la copii, sindroamele de dementa de diversa geneza (boala Alzheimer, dementa senila de tip Alzheimer, dementa vasculara si mixta, depresiile endogene rezistente la antidepresive.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Preparatul se administreaza numai i. m. (1-5 ml) sau in perfuzie i. v. (10-60 ml) timp de 4 saptamini. In starile acute se recomanda in perfuzii i. v. (diluat in 100-250 ml ser fiziologic, timp de 60-90 min in cura de 10-25 zile. In perioada dupa ictus sau traume 5-10 ml i. v. , 20-30 zile. In sindroamele psihoorganice perfuzii i. v. cite 5-10 ml/zi, 20-25 si 10-15 zile.
CONTRAINDICATII
Insuficienta renala acuta, starea de rau epileptic (status epilepticus).
Conditii de Pastrare: Temperatura 15-25 C, loc uscat, ferit de lumina.
Alte informatii:
Creste actiunea antidepresivelor.
Compozitia si forma de prezentare: Solutie injectabila 215,2 mg/ml in fiole a 10 ml N 5.
Actiunea farmacologica: Cerebrolizina este un complex de peptide cu masa moleculara sub 10 000 dalton, obtinute din creier de porc. Neuropeptidele cerebrolizinei depasesc usor bariera hemato-encefalica si sunt captate de neuroni in care isi manifesta actiunea metabolica, neurotrofica, neuroprotectoare si neuromodulatoare. Actiunea metabolica consta in cresterea eficacitatii metabolismului energetic aerob al creierului, stimularea sintezei proteinelor in creierul copiilor si batrinilor. Actiunea neurotrofica se manifesta prin stimularea diferentierii neuronilor in perioada postnatala, are actiune nootropa, incetineste degenerescenta neuronilor (de ex. in boala Alzheimer). Actiunea neuroprotectoare se exercita prin inhibitia formarii radicalilor liberi si protectia neuronilor de actiunea acidului lactic in lactacidoza, de hipoxie si ischemie sau de actiunea aminoacizilor excitanti (glutamat). Actiunea neuromodulatoare se manifesta prin stimularea capacitatilor cognitive, concentratiei atentiei, imbunatatirea memoriei si activi tatii mintale, formarea emotiilor pozitive.
INDICATII
Patologia cerebrovasculara cronica (encefalopatia discirculatorie), ictusul ischemic (faza acuta si convalescenta), leziunile traumatice ale creierului (trauma encefalica, comotia cerebrala, starea dupa operatiile pe creier), retardarea psihica a copiilor, insuficienta atentiei la copii, sindroamele de dementa de diversa geneza (boala Alzheimer, dementa senila de tip Alzheimer, dementa vasculara si mixta, depresiile endogene rezistente la antidepresive.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Preparatul se administreaza numai i. m. (1-5 ml) sau in perfuzie i. v. (10-60 ml) timp de 4 saptamini. In starile acute se recomanda in perfuzii i. v. (diluat in 100-250 ml ser fiziologic, timp de 60-90 min in cura de 10-25 zile. In perioada dupa ictus sau traume 5-10 ml i. v. , 20-30 zile. In sindroamele psihoorganice perfuzii i. v. cite 5-10 ml/zi, 20-25 si 10-15 zile.
CONTRAINDICATII
Insuficienta renala acuta, starea de rau epileptic (status epilepticus).
Conditii de Pastrare: Temperatura 15-25 C, loc uscat, ferit de lumina.
Alte informatii:
Creste actiunea antidepresivelor.
0
În stoc
Ce este Aciclovir cremă şi pentru ce se utilizează
Aciclovir cremă conţine o substanţă numită aciclovir şi este utilizat pentru tratamentul local al infecţiilor de
la nivelul pielii cu virus herpetic. Infecţiile de la nivelul pielii cu virus herpetic în primele stadii se manifestă
prin înţepături, durere, înroşire şi apariţia unor leziuni ulcerative pe faţă sau buze (herpes simplu) sau genital
(herpes genital). Aciclovir cremă acţionează prin distrugerea sau oprirea dezvoltării virusului herpetic.
Studiile clinice cu substanţa activă au confirmat că acest medicament scurtează timpul până la vindecare şi
perioada de percepere a durerii.
Dacă după 10 zile nu vă simţiţi mai bine sau vă simţiţi mai rău, trebuie să vă adresaţi unui medic. Cum să utilizaţi Aciclovir cremă
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum este descris în acest prospect sau aşa cum v-a spus
medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Tratamentul trebuie început cât mai curând posibil după apariția primelor semne sau simptome ale
infecţiei (durere, senzaţie de înţepături, înroșirea pielii). Totuşi tratamentul poate fi început şi mai
târziu, după apariţia veziculelor.
Utilizarea la copii, adulţi şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
• înainte şi după aplicarea tratamentului pe zona infectată spălaţi-vă întotdeauna pe mâini şi evitaţi
ştergerea sau atingerea zonei infectate cu prosopul pentru a împiedica evoluţia şi răspândirea
infecţiei.
• Aplicaţi crema pe toată suprafaţa afectată.
• În absenţa altor indicaţii ale medicului crema trebuie aplicată pe zona afectată de cinci ori pe zi (o
dată la fiecare 4 ore).
• Tratamentul pentru herpesul simplu durează cel puţin 4 zile, iar pentru herpesul genital cel puţin 5
zile. Dacă zona afectată nu este vindecată puteţi continua tratamentul până la 10 zile. Dacă nu este
obţinută vindecarea nici după această perioadă consultaţi medicul dumneavoastră.
3
Aciclovir cremă este pentru uz extern.
Este puţin probabil să apară probleme dacă înghiţiţi accidental o cantitate mică de cremă în timpul aplicării
pe herpesul simplu. Dacă apare senzaţie de arsură, usturime sau aţi înghiţiţi o cantitate mare de cremă spuneţi
medicului dumneavoastră.
Pacienți vârstnici (cu vârsta peste 65 ani)
Se administrează doza obişnuită.
Crema poate fi îndepărtată prin spălare cu apă fără ca hainele să rămână pătate. Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea
includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse
direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul
Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro/. Raportând reacţiile
adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
Aciclovir cremă conţine o substanţă numită aciclovir şi este utilizat pentru tratamentul local al infecţiilor de
la nivelul pielii cu virus herpetic. Infecţiile de la nivelul pielii cu virus herpetic în primele stadii se manifestă
prin înţepături, durere, înroşire şi apariţia unor leziuni ulcerative pe faţă sau buze (herpes simplu) sau genital
(herpes genital). Aciclovir cremă acţionează prin distrugerea sau oprirea dezvoltării virusului herpetic.
Studiile clinice cu substanţa activă au confirmat că acest medicament scurtează timpul până la vindecare şi
perioada de percepere a durerii.
Dacă după 10 zile nu vă simţiţi mai bine sau vă simţiţi mai rău, trebuie să vă adresaţi unui medic. Cum să utilizaţi Aciclovir cremă
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum este descris în acest prospect sau aşa cum v-a spus
medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Tratamentul trebuie început cât mai curând posibil după apariția primelor semne sau simptome ale
infecţiei (durere, senzaţie de înţepături, înroșirea pielii). Totuşi tratamentul poate fi început şi mai
târziu, după apariţia veziculelor.
Utilizarea la copii, adulţi şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
• înainte şi după aplicarea tratamentului pe zona infectată spălaţi-vă întotdeauna pe mâini şi evitaţi
ştergerea sau atingerea zonei infectate cu prosopul pentru a împiedica evoluţia şi răspândirea
infecţiei.
• Aplicaţi crema pe toată suprafaţa afectată.
• În absenţa altor indicaţii ale medicului crema trebuie aplicată pe zona afectată de cinci ori pe zi (o
dată la fiecare 4 ore).
• Tratamentul pentru herpesul simplu durează cel puţin 4 zile, iar pentru herpesul genital cel puţin 5
zile. Dacă zona afectată nu este vindecată puteţi continua tratamentul până la 10 zile. Dacă nu este
obţinută vindecarea nici după această perioadă consultaţi medicul dumneavoastră.
3
Aciclovir cremă este pentru uz extern.
Este puţin probabil să apară probleme dacă înghiţiţi accidental o cantitate mică de cremă în timpul aplicării
pe herpesul simplu. Dacă apare senzaţie de arsură, usturime sau aţi înghiţiţi o cantitate mare de cremă spuneţi
medicului dumneavoastră.
Pacienți vârstnici (cu vârsta peste 65 ani)
Se administrează doza obişnuită.
Crema poate fi îndepărtată prin spălare cu apă fără ca hainele să rămână pătate. Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea
includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse
direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul
Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro/. Raportând reacţiile
adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.