Melipramin 25mg comp. film. N50
- Livrare gratuită în Chișinău și regiuni
- Preț special online
- Achitare cu card
- Cumpără online, ridică în farmacie
- Află primul despre oferte speciale
Substanţa activă a Melipramin este imipramina, care se atribuie unui grup de medicamente numite antidepresive triciclice. Melipramin - medicament, care acţionează asupra sistemul nervos central. Este predestinat pentru tratamentul tuturor formelor de depresie, de asemenea tulburărilor de panică. La copii preparatul poate fi administrat în calitate de terapie adjuvantă temporară în enurezis nocturn cu condiţia excluderii tulburărilor organice.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Melipramin comprimate filmate
Nu utilizaţi Melipramin:
• dacă sunteţi alergic la imipramină (substanța activă), alte antidepresive triciclice înrudite sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6).
• dacă utilizaţi sau aţi utilizat în ultimele trei săptămâni antidepresive pe baza de inhibitori MAO (monoaminooxidazei), care se utilizează în tratamentul depresiei;
• dacă recent aţi avut infarct miocardic, tulburări de conducere cardiacă sau aritmii cardiace;
• dacă vă aflaţi în dispoziţie foarte crescută (fază maniacală a bolii dumneavostră);
• dacă aveţi tulburări renale sau hepatice grave;
• dacă aveţi urinare dificilă, însoţită de retenţie de urină;
• dacă aveţi presiune intraoculară crescută (glaucom cu unghi închis);
• dacă aveţi porfirie (boala genetică, care interferează cu metabolismul hemoglobinei celulelor roşii din sânge, care este însoţită de apariţia unor bule pe piele, dureri abdominale, şi afectarea funcţiei cerebrale);
• Melipramin este contraindicat la copii cu vârsta până la 6 ani.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Melipramin, consultaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul.
Spuneţi medicul dumneavoastră dacă aveţi oricare dintre următoarele boli:
- alte boli psihice (schizofrenie, depresie maniacală);
- tratamentul de dependenţă alcoolică;
- administrarea preparatelor antiepileptice;
- hiperplazia prostatei;
- creşterea tensiunii intraoculare (glaucom);
- constipaţie severă;
- hipertireoză (funcţia crescută a glandei tiroide) sau tratamentul cu preparatele hormonilor glandei tiroide;
- epilepsie sau leziuni cerebrale în antecedente;
- boli cardio-vasculare sau tensiune arterială joasă;
- boli hepatice şi/sau renale, tumoare suprarenală (feocromocitom sau neuroblastom);
- utilizarea lentilelor de contact, deoarece reducerea secreţiei lichidului lacrimal poate cauza la lezarea epiteliului cornean;
- terapia electroconvulsivă;
- diabet zaharat, deoarece nivelul de zahăr în sânge se poate modifica în timpul tratamentului cu Melipramin.
- Vârstnici sau vârsta sub 18 ani, deoarece reacțiile advesre sunt mai accentuate la aceste grupe de vârstă.
În timpul tratamentului trebuie de avut în vedere:
- dacă aveţi orice intervenţie chirurgicală planificată, spuneţi medicului dumneavoastră (anestezist, stomatolog) că luaţi Melipramin. Acest lucru este important din cauza riscului crescut de scădere a tensiunii arteriale sau de dezvoltare a aritmiilor în timpul anesteziei.
- În timpul tratamentului de lungă durată a depresiei s-a înregistrat o creştere a incidenţei cariilor dentare. De aceea se recomandă consultarea sistematică a medicului stomatolog.
- Melipramin poate cauza fotosensibilitate. În timpul tratamentului se va evita expunerea la razele solare intense.
- Pentru a evita dezvoltarea reacţiilor adverse şi reacţiilor nedorite, de asemenea cu scopul de depistare precoce, înainte şi în timpul tratamentului se recomandă controlul tensiunii arteriale, ECG şi de efectuat analize de laborator (probele funcţionale hepatice, analiza sângelui).
- În timpul tratamentului cu antidepresive (în special la vârstnici) poate să scadă, comparativ cu nivelul normal, concentraţia sodiului în sânge; la simptome se atribuie: insomnie, confuzie mintală, convulsii.
- La copii, care utilizează imipramina pentru tratamentul enurezisului nocturn pot să se dezvolte tulburări de comportament.
- La întreruperea bruscă a tratamentului pot să se dezvolte simptome de întrerupere (greaţă, dureri de cap, stare generală de rău, nelinişte, anxietate, tulburări de somn, tulburări de mişcare, aritmie), în special la copii, de aceea nu modificaţi regimul de dozare fără recomandaţia medicului.
Gânduri de suicid şi agravarea depresiei sau anxietăţii
Dacă aveţi depresie şi / sau anxietate, este posibil să aveţi gânduri de auto-vătămare sau suicid. Aceasta este mai caracteristic la începutul tratamentului cu antidepresive, deoarece preparatele de acest tip necesită o perioadă pentru manifestarea efectului terapeutic (de regulă aproximativ 2 săptămâni, dar şi mai multe). Acest fenomen este mult mai probabil observat în următoarele condiţii:
- Dacă aţi marcat anterior gânduri de suicid sau auto-vătămare.
- Dacă sunteţi o persoană tânără. Rezultatele anumitor studii clinice au arătat existenţa unui risc accentuat de comportament suicidar în cazul terapiei cu antidepresive la pacienţi cu vârsta sub 25 de ani cu tulburări psihice.
În cazul în care aveţi gânduri de auto-vătămare sau sinucidere, indiferent de moment, contactaţi-vă imediat medicul sau adresaţi-vă fără întârziere unui spital.
Poate fi util să vă adresaţi unei rude sau unui prieten apropiat, căruia să-i spuneţi că vă simţiţi deprimat sau că suferiţi de o tulburare de anxietate şi pe care să-l rugaţi să citească acest prospect. În acelaşi timp, puteţi ruga persoana respectivă să vă spună dacă nu consideră că starea dvs. de depresie sau anxietate s-a agravat sau dacă o îngrijorează vreo modificare apărută în comportamentul dumneavoastră.
Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
Melipramin este contraindicat copiilor cu vârsta sub 6 ani.
Melipramin împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente.
Trebuie să informaţi medicul dumneavoastră, dacă planificaţi să începeţi să luaţi orice alte medicamente (în special cu influenţă asupra sistemul nervos central) în timpul unui curs de tratament cu Melipramin sau timp de 1 lună după încetarea utilizării lui:
- Medicamente antiepileptice, cum ar fi barbiturice, fenitoina, carbamazepina, fenobarbital.
- Sedative si hipnotice, care aparţin grupului de benzodiazepine (cum ar fi diazepam, nitrazepam, oxazepam, alprazolam).
- Alte medicamente pentru tratarea depresiei, precum inhibitori selectivi de recaptare a serotoninei (SSRI); astfel de medicamente includ fluoxetină, fluvoxamină.
- Disulfiram - un medicament pentru tratamentul dependenţei de alcool.
- Metilfenidat - un medicament pentru tratamentul tulburărilor psihiatrice.
- Anticoagulante (medicamente pentru a reduce coagularea sângelui), cum ar fi warfarina;
- Preparate pentru tratamentul alergiilor (antihistaminice);
- Altretamină (un medicament pentru tratamentul neoplasmelor maligne);
- Apraclonidina (un medicament pentru tratamentul glaucomului);
- Baclofen (un medicament care relaxează muşchii);
- Analgezicele, precum nefopam, tramadol, codeină, dihidrocodeină;
- Medicamente pentru tratamentul bolilor de inimă, cum ar fi diltiazem, verapamil, labetalol, propranolol, chinidina, propafenonă, flecainidă;
- Preparate pentru tratamentul anginei pectorale (spray-uri pe bază de nitrat aplicat sub limbă);
- Preparate pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, cum ar fi guanetidina, debrisochina, betanidin, metildopa, rezerpina, clonidina, diuretice;
- Preparate pentru tratamentul tulburărilor mentale şi emoţionale, cum ar fi tioridazina, clorpromazina;
- Cimetidina (remediu pentru reducerea acidităţii în boala ulceroasă);
- Preparate pentru tratamentul bolii Parkinson (entacaponă sau selegelină, biperidin);
- Contraceptive orale şi preparate pentru terapia de substituţie hormonală;
- Preparate, care conţin hormoni a glandei tiroide;
- Preparate care scad pofta de mâncare;
- Simpatomimetice, de exemplu adrenalină (epinefrină), efedrină, izoprenalină, noradrenalină (norepinefrină), fenilefrină şi fenilpropanolamină (aceste medicamente pot fi utilizate în răceală sau pentru anestezie locală);
- Ritonavir (preparate pentru tratamentul infecţiei HIV).
Niciodată nu luaţi Melipramin în asociere cu antidepresive, inhibitori MAO (monoaminooxidază), deoarece la administrarea lor concomitentă se pot dezvolta reacţii adverse severe, cu următoarele simptome posibile: criză hipertensivă, febră înaltă, fasciculaţii musculare, excitabilitate, accese convulsive, delir şi comă.
Din punct de vedere a siguranţei tratamentul cu preparatul Melipramin nu trebuie iniţiat mai devreme, decât peste 3 săptămâni după întreruperea utilizării inhibitorilor MAO (cu excepţia moclobemidei, inhibitor MAO, reversibil, după întreruperea terapiei ei este suficient un interval de 24 ore). De asemenea un interval de 3 săptămâni trebuie respectat la transferarea pacientului de la tratamentul cu imipramină la cel cu inhibitorii MAO. Reluarea curei de tratament, cu Melipramin şi inhibitorii MAO trebuie efectuată iniţial în doze mici, care se cresc treptat de medicul dumneavoastră.
Utilizarea Melipramin cu alimente, băuturi şi alcool
Este interzis consumul de băuturi alcoolice pe tot parcursul tratamentului cu Melipramin.
Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, informaţi medicul sau farmacistul până la iniţierea administrării preparatului.
Comprimatele Melipramin se vor lua numai după consultarea cu medicul dumneavoastră cu evaluarea raportului potenţialelor beneficii şi riscul pentru copilul nenăscut.
Sarcina
Nu există date clinice privind siguranţa administrării de Melipramin în sarcină. Deoarece au existat rapoarte izolate despre o posibilă legătură între utilizarea antidepresivelor triciclice şi dezvoltării malformaţiilor congenitale la făt, administrarea acestor preparate în timpul sarcinii trebuie evitată.
Nou-născuţii ale căror mame au utilizat imipramina până la naştere au manifestat dispnee, letargie, accese de dureri abdominale (colici), iritabilitate, hipotensiune arterială sau hipertensiune arterială, tremor sau spasme pe parcursul primelor câteva ore sau zile. Dacă este posibil, pentru evitarea acestor simptome, doza de imipramină trebuie redusă treptat până la sistarea preparatului, cu cel puţin cu 7 săptămâni înainte de data calculată a naşterii.
Alăptarea
Imipramina se excretă în laptele matern, de aceea administrarea preparatului în perioada de alăptare este contraindicată, cu excepţia cazurilor, când tratamentul este absolut necesar. În acest caz se întrerupe alăptarea la sân.
Înainte de a lua orice medicament consultaţi medicul dumneavoastră.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Tratamentul cu Melipramin comprimate filmate este legat cu risc de accidentare mărit, de aceea la iniţierea curei de tratament şi ulterior pe o perioadă determinată de medic se interzice conducerea vehiculelor şi folosirea utilajului. Durata şi gradul restricţiilor ulterioare sunt determinate individual de către medic.
Melipramin comprimate filmate conţine lactoză. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
3. Cum să luaţi Melipramin comprimate filmate
Luaţi întotdeauna acest preparat exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră și pe o perioadă de timp stabilită de medic. Dacă nu sunteţi sigur trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.
Regimul de dozare
Doza se ajustează în mod individual în funcţie de caracterul şi particularităţile pacientului.
Dacă nu există recomandaţii speciale ale medicului, doza uzuală a preparatului este următoare:
Depresie
Doza iniţială uzuală constituie 1-3 x 25 mg/zi. Ulterior sub controlul medicului poate fi crescută treptat până la 150-200 mg/zi (în cazuri excepţionale şi la pacienţii trataţi în staţionar, până la 300 mg/zi).
Ca şi în cazul tratamentului cu alte antidepresive, pentru atingerea efectului terapeutic scontat sunt necesare cel puţin 3-4 săptămâni.
Doza uzuală de întreţinere constituie 50-100 mg/zi. Durata minimă recomandată a tratamentului cu doza de întreţinere a preparatului constituie 6 luni.
Pacienții cu vârsta peste 60 ani
La aceşti pacienţi poate să se înregistreze hipersensibilitate la dozele recomandate, de aceea tratamentul lor se va iniţia cu doza minimă eficace. Ulterior doza iniţială se va creşte treptat, în majoritatea cazurilor atingând până la doza de 50-75 mg/zi. Se recomandă de a atinge doza optimă timp de 10 zile şi se trebuie menţinută până la sfârşitul terapiei.
Atacuri de panică
Tratamentul trebuie iniţiat cu cea mai mică doză eficace. Doza preparatului Melipramin se creşte treptat în majoritatea cazurilor până la 75-100 mg/zi (în cazuri excepţionale - până la 200 mg/zi). Durata minimă a tratamentului constituie 6 luni.
Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani
Preparatul poate fi administrat doar la copii cu vârsta peste 6 ani şi exclusiv în calitate de terapie adjuvantă temporară a enurezisului nocturn, cu condiţia excluderii tulburărilor organice. Preparatul trebuie utilizat exclusiv conform recomandaţiilor medicului, luând în considerare vârsta si greutatea copilului. Regimul de dozare recomandat:
• Copii cu vârsta sub 6 ani: preparatul nu trebuie administrat la acest grup de vârstă.
• 6-8 ani (masa corporală 20-25 kg): 25 mg/zi;
• 9-12 ani (masa corporală 25-35 kg): 25-50 mg/zi;
• copii cu vârsta peste 12 ani şi masa corporală peste 35 kg: 50-75 mg/zi.
La copii doza zilnică de preparat nici într-un caz nu trebuie să depăşească 2,5 mg/kg.
Copiilor sub 6 ani nu trebuie să li se prescrie imipramină.
Doza zilnică a preparatului se recomandă de administrat într-o priză, după mese, înainte de somn.
Dacă enurezisul nocturn se înregistrează la începutul nopţii, doza zilnică se recomandă de administrat în 2 prize - după amiază şi înainte de somn. Durata tratamentului nu trebuie să depăşească 3 luni. În funcţie de modificarea tabloului clinic doza de întreţinere poate fi redusă.
Dacă luaţi mai mult Melipramin comprimate filmate decât trebuie
Dacă dumneavoastră aţi luat mai mult Melipramin decât v-a fost indicat, adresaţi-vă imediat la medic.
Simptome: amețeli, somnolenţă, stupoare, stare comatoasă, tulburări de mişcare, mişcări involuntare, nelinişte, agitaţie, intensificarea reflexelor, rigiditate musculară, accese convulsive, hipotensiune arterială (tensiune arterială scăzută), bătăi frecvente ale inimii, aritmii, tulburări de conductibilitate cardiacă, şoc (înrăutăţirea aprovizionării cu oxigen şi tulburarea funcţiei diferitor sisteme ale organismului), insuficienţă cardiacă, deprimarea respiraţiei, cianoză, vomă, febră, transpiraţie, dilatarea pupilelor, reducerea sau întreruperea urinării, în cazuri foarte rare - stop cardiac.
Tratament: în cazul suspectării unei supradozări cu imipramină persoana trebuie transportat de urgenţă în staţionar. Este absolut necesară monitorizarea medicală riguroasă timp de cel puţin de 72 ore. Deoarece preparatul poate reţinere evacuarea conţinutului gastric (cu 12 ore şi mai mult), până la sosirea ambulanţei este foarte importantă, eliminarea cât mai rapidă a preparatului din stomac, prin inducerea vomei (dacă pacientul este conştient). Se interzice inducerea vomei la persoanele inconştiente cu confuzie mintală sau în timpul acceselor convulsive.
Dacă uitaţi să utilizaţi Melipramin comprimate filmate
Dacă aţi uitat să luaţi o doză, luaţi doza respectivă imediat ce vă amintiţi. Dacă aţi uitat să luaţi medicamentul la ora obişnuită, nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată, deoarece creşte riscul de supradozaj.
Dacă încetaţi să utilizaţi Melipramin comprimate filmate
Nu întrerupeţi tratamentul cu Melipramin decât dacă medicul vă va spune să o faceţi, chiar dacă vă simţiţi mai bine. Este important să continuaţi tratamentul pe toată perioada definită de medic. La sfârşitul curei de tratament întreruperea administrării Melipramin comprimate filmate se va efectua prin reducerea treptată a dozei, deoarece întreruperea bruscă a tratamentului poate cauza următoarele simptome: greaţă, dureri de cap, stare generală de rău, agitaţie, anxietate, tulburări de somn, aritmie, tulburări de mişcare, înregistrate în special la copii.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca şi alte medicamentele, acest preparat poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Reacţiile adverse, înregistrate în tratamentul cu acest preparat, de regulă sunt nesemnificative, de scurtă durată, dispar de sine stătător la prelungirea terapiei şi nu necesită întreruperea ei. Trebuie de avut în vedere, că majoritatea din reacţiile adverse enumerate mai jos pot fi simptome ale maladiei, şi cu ameliorarea stării dumneavoastră şi reduce şi severitatea lor. Dacă orice reacţie adversă devine gravă, adresaţi-vă la medicul dumneavoastră.
Dacă aveţi oricare dintre următoarele simptome, încetaţi imediat să luaţi comprimatele Melipramin şi consultaţi un medic:
- Reacţie alergică severă cu tulburări respiratorii,
- Ameţeli sau pierderea conştienţei, include şi scădere a tensiunii arteriale,
- Modificări din partea tegumentelor (înroşire, durere, prurit),
- Edem al buzelor, gurii, gâtului,
- Inflamaţia plămânilor, care determină insuficienţă de aer, tuse şi febră.
Reacţiile adverse severe se înregistrează în cazuri rare (pot afecta 1 până la 10 din 10000 de persoane).
Reacţiile adverse înregistrate în timpul tratamentului cu Melipramin, sunt enumerate mai jos conform clasificării pe aparate, sisteme şi organe:
Foarte frecvente (pot afecta cel puţin 1 pacient din 10)
Frecvente (pot afecta 1 până la 10 pacient din 100)
Mai puţin frecvente (pot afecta 1 până la 10 pacient din 1000)
Rare (pot afecta 1 până la 10 pacient din 10000)
Foarte rare (pot afecta cel puţin 1 pacient din 10000)
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Dacă observaţi oricare dintre următoarele reacţii adverse, informaţi imediat medicului dumneavoastră, deoarece este posibil să aveţi nevoie de asistenţă medicală:
Frecvente
• Psihoză: dacă vedeţi sau auziţi ceva care nu este cu adevărat (halucinaţii), stare de manie (stare de dispoziţie neadecvat crescută).
• Tulburări de ritm cardiac
Rare
• Rigiditate musculară, convulsii, mişcări involuntare.
• Infecţii frecvente cu febră şi dureri de gât (datorită reducerii numărul de celule albe din sânge).
• Icter, reacţii cutanate (mâncărime, roşeaţă).
La utilizarea comprimatelor de Melipramin de asemenea pot să se dezvolte următoarele reacţii adverse:
Foarte frecvente
• Creşterea greutăţii corporale;
• Tremor;
• Tulburări de acomodare, vedere înceţoşată;
• Creşterea frecvenţei pulsului;
• Scăderea tensiunii arteriale la ridicarea în picioare, ceea ce duce la ameţeli;
• Bufeurile;
• Constipaţie;
• Uscăciunea gurii;
• Transpiraţie crescută.
Frecvente
• Lipsa poftei de mâncare;
• Confuzie mintală (este mai caracteristic la vârstnici şi la pacienţii cu boala Parkinson);
• Dezorientare şi halucinaţii;
• Trecerea bruscă în dispoziţie ridicată;
• Starea emotivă;
• Nelinişte;
• Anxietate sporită;
• Oboseală;
• Somnolenţă;
• Tulburări de somn;
• Tulburări a libidoului şi a potenţei;
• Furnicături sau amorţeală;
• Dureri de cap;
• Ameţeli;
• Bătăi neregulate ale inimii, tulburări de conducere, palpitaţii ale inimii;
• Greaţă, vărsături;
• Reacţii alergice pe piele (erupţii cutanate, urticarie);
• Dificultate la urinare;
• Creşterea indicilor de laborator ale funcţiei hepatice.
Mai puțin frecvente
• Activarea simptomelor psihice;
• Accese epileptice.
Rare
• Scăderea bruscă a numărului de celule albe din sânge (agranulocitoză), ceea ce creşte sensibilitatea la infecţii;
• Scăderea numărului de globule albe (leucopenie);
• Scăderea numărului de plachete (trombocitopenie) cu un risc crescut de vânătăi şi sângerare
• Creşterea cantităţii de un anumit tip de celule albe din sânge (eozinofilie);
• Creşterea în volum a glandei mamare;
• Eliminarea laptelui matern;
• Tulburarea eliberării hormonului antidiuretic, care stimulează absorbţia apei în tubii renali;
• Creşterea sau scăderea nivelului de zahăr din sânge;
• Scăderea greutăţii corporale;
• Agresivitate;
• Rigiditate musculară, spasme şi mişcări involuntare (simptome extrapiramidale);
• Modificări în mers;
• Spasme musculare;
• Tulburări de vorbire;
• Modificări pe EEG;
• Glaucom;
• Dilatarea pupilelor;
• Insuficienţă cardiacă;
• Tensiune arterială crescută;
• Îngustarea arterelor extremităţilor;
• Încetinirea motilităţii intestinale;
• Durere abdominală;
• Inflamaţia mucoasei ale gurii
• Traume ale limbii;
• Inflamaţia ficatului cu sau fără icter;
• Tulburarea funcţiei hepatice;
• Edeme - sau locale, sau pe tot corpul;
• Sensibilitate crescută la lumină;
• Mâncărime;
• Vânătăi punctiforme pe piele şi mucoase;
• Căderea părului;
• Febră;
• Slăbiciune.
Cu frecvență necunoscută
• În timpul tratamentului cu antidepresivele triciclice este posibilă intensificarea judecăţii eronate paranoice, care cel mai frecvent se înregistrează la vârstnici şi la pacienţii, care administrează doze mari de aceste preparate
• Acufene.
În timpul tratamentului sau la scurt timp după încetarea tratamentului cu imipramina au fost descrise cazuri de ideaţie suicidară şi comportamente de tip suicidar. În cazul în care aveţi gânduri de auto-vătămare sau sinucidere, contactaţi-vă imediat medicul sau adresaţi-vă fără întârziere unui spital!
Reacţiile adverse caracteristice pentru această clasă de preparate La pacienţii, care au utilizat preparate de acest tip, a fost determinat risc crescut de fracturi osoase. Mecanismul care determină creşterea acestui risc nu este cunoscut. Scăderea concentraţiei plasmatice de sodiu, în special, la vârstnici a fost înregistrată în legătură cu administrarea tuturor tipurilor de antidepresive.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţ iile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amdm.gov.md sau e-mail: farmacovigilenta@amdm.gov.md
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5. Cum se păstrează Melipramin comprimate filmate
A se păstra la temperaturi sub 25°C.
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor!
Perioada de valabilitate este indicată pe ambalaj. Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu utilizaţi acest medicament dacă observaţi orice semn vizibil de deteriorare (de exemplu, modificarea culorii).
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
Ce conţine Melipramin comprimate filmate
Substanţa activă este imipramină
Fiecare comprimat filmat conţine: clorhidrat de imipramină 25 mg;
Celelalte componente sunt: stearat de magneziu, crospovidonă (XL 10), talc, povidonă (K-25), lactoză monohidrat (110,5 mg), hipromeloză, oxid de fier roşu (C.I.77491, E 172), oxid de fier negru (E 172), dimeticonă (E-1049).
Cum arată Melipramin şi conţinutul ambalajului
Comprimate filmate
Comprimate filmate de culoare rosu-brun, biconvexe, rotunde, cu suprafaţă mată, fără miros sau aproape fără miros.
Ambalaj:
Câte 50 comprimate în flacon din sticlă brună, cu capac din PE. Câte 1 flacon împreună cu prospectul în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria
Fabricantul
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1165 Budapesta, Bökényföldi út 118-120.
Ungaria
Specificații principale
- Article 14923
- Producător Egis Pharmaceuticals PLC
- Țara producător Ungaria
- Cod medicament 0900060036
