Propanorm 150mg comp. film. N10x5

INDICATII TERAPEUTICE
Tahicardie ventriculara si extrasistolie ventriculara complexa, sindrom de preexcitare, tahicardie re-entry a nodului atrioventricular, tahicardie supraventriculara si paroxistica, fibrilatie atriala.

DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Adulti
Pentru faza de titrare si terapia de întretinere pentru pacientii cu greutatea corporala de circa 70 kg doza zinica recomandata constituie 450-600 mg, divizata în 2-3 prize.
Uneori este necesara cresterea dozei pâna la 900 mg. La pacientii cu greutatea mai mica se recomanda reducerea dozei. Doza trebuie crescuta doar peste 3-4 zile de tratament.
Daca are loc largirea considerabila a complexului QRS, sau apare bloc atrioventricular de grad II sau III, se va evalua posibilitatea reducerii dozei.
Doza de întretinere se va stabili sub monitorizare medicala, a ECG si tensiunii arteriale (în faza de titrare a dozei).

Copii
Pentru faza de titrare a dozei si terapia de întretinere doza zilnica recomandata constituie 10-20 mg/kg, administrata de 3-4 ori pe zi. Doza trebuie crescuta doar peste 3-4 zile de tratament. Doza de întretinere se va stabili sub monitorizare
medicala, a ECG si tensiunii arteriale (în faza de titrare a dozei).

Pacienti vârstnici
La pacientii vârstnici cu tuburari considerabile ale functiei ventriculului stâng (fractia de ejectie sub 35%), de asemenea la pacientii cu afectiuni organice ale miocardului tratamentul se va initia lent, cu precautie deosebita si cu majorarea treptata cu pasi mici a dozei. Acest lucru se refera si la terapia de întretinere. Orice crestere a dozei se va efectua doar peste 5-8 zile de tratament.

Pacienti cu tulburari ale functiei renale si/sau hepatice
La pacientii cu tulburari ale functiei renale si/sau hepatice poate avea loc cumularea preparatului în organism, chiar la utilizarea dozelor uzuale. Faza de titrare a propafenonei se va initia doar dupa controlul atent al ECG si concentratiei plasmatice. CONTRAINDICATII
Hipersensibilitate la clorhidrat de propafenona sau la oricare dintre excipientii medicamentului.
Sindrom Brugada.
Afectiuni organice severe ale miocardului, inclusiv:
- infarct miocardic pe parcursul ultimelor 3 luni;
- insuficienta cardiaca congestiva necontrolata, cu fractia de ejectie a ventriculului stâng redusa pâna la mai jos de 35%;
- soc cargiogen, cu exceptia socului produs de aritmie;
- bradicardie simptomatica severa;
- boala nodului sinusal, bloc sinoatrial, bloc atrioventricular de grad II si mai mult, bloc de ramura sau bloc intraventricular în lipsa cardiostimulatorului;
- hipotensiune arteriala severa.
Tulburari electrolitice (de exemplu, ale metabolismului potasiului).
Boli pulmonare obstructive severe.
Miastenia gravis.
Administrarea concomitenta cu ritonavir.