Lopril H 10mg+12.5mg comp. N20

INDICAŢII TERAPEUTICE Tratamentul hipertensiunii arteriale uşoare până la moderată la pacienţii la care starea clinică a fost stabilizată prin utilizarea componentelor individuale în aceleaşi doze. DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE Doza uzuală este de 1 comprimat, administrat o dată pe zi. Similar altor medicamente administrate în doză unică, Lopril® H trebuie administrat în fiecare zi, la aproximativ aceeaşi oră. În general, dacă efectul terapeutic dorit nu se obţine într-un interval de la 2 până la 4 săptămâni la un anumit nivel al dozei, doza poate fi crescută până la 2 comprimate o dată pe zi. Insuficienţă renală Tiazidele nu sunt diureticele adecvate pentru administrare la pacienţii cu insuficienţă renală, iar la valori ale clearance-ului creatininei mai mici sau egale cu 30 ml/min (adică în cazul insuficienţei renale moderate sau severe) ele sunt ineficace. Lopril® H nu se va utiliza ca terapie iniţială la pacienţii cu insuficienţă renală. La pacienţii cu clearance-ul creatininei > 30 ml/min şi < 80 ml/min Lopril® H poate fi utilizat doar după ajustarea treptată a dozelor componentelor individuale. Doza recomandată de lisinopril în monoterapie, în insuficienţă renală uşoară, constituie 5-10 mg. Terapia diuretică anterioară După administrarea dozei iniţiale de Lopril® H poate apărea hipotensiune arterială simptomatică: aceasta se dezvoltă mai probabil la pacienţii cu depleţie volemică şi/sau sodică ca urmare a terapiei anterioare cu diuretice. Dacă este posibil, tratamentul cu diuretice trebuie întrerupt cu 2-3 zile înaintea iniţierii terapiei cu Lopril® H. Dacă aceasta nu este posibil, tratamentul se va iniţia doar cu lisinopril în doza de 5 mg. La copii nu a fost stabilită siguranţa şi eficacitatea. Vârstnici Nu este necesară ajustarea dozelor la vârstnici. În studiile clinice, eficacitatea şi tolerabilitatea lisinoprilului şi hidroclorotiazidei, administrate concomitent, au fost similare la pacienţii hipertensivi vârstnici şi la cei mai tineri. Eficacitatea lisinoprilului, administrat în doză de 20-80 mg, a fost similară la pacienţii hipertensivi vârstnici (cu vârsta de 65 ani sau peste) şi la cei mai tineri. La pacienţii hipertensivi vârstnici, monoterapia cu lisinopril a fost la fel de eficace în reducerea tensiunii arteriale diastolice ca şi monoterapia cu hidrolorotiazidă sau atenolol. În cadrul studiilor clinice, vârsta nu a influenţat tolerabilitatea lisinoprilului. Administrarea în pediatrie La copii nu a fost stabilită siguranţa şi eficacitatea. CONTRAINDICAŢII - Hipersensibilitate la lisinopril, la oricare dintre excipienţi sau la alţi inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA); - hipersensibilitate la hidroclorotiazidă sau la alte medicamente derivaţi de sulfonamidă; - edem angioneurotic în antecedente, asociat cu terapia anterioară cu un inhibitor al ECA; - edem angioneurotic ereditar sau idiopatic. - trimestrele II şi III de sarcină; - insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei < 30 ml/min); - anurie; - insuficienţă hepatică severă. https://bit.ly/3ixJy8z