Glucoza 40% 10ml sol.inj. N10 (Farmak)

DESCRIEREA PREPARATULUI

Glucoza 40% 10ml sol.inj. N10

PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

Proprietăţi farmacodinamice
Glucoza asigură completarea pierderilor energetice. După administrarea intravenoasă a soluţiilor hipertonice creşte presiunea osmotică intravasculară, se intensifică fluxul de lichide din ţesuturi în sânge, procesele metabolice, se ameliorează funcţia antitoxică a ficatului, are loc stimularea activi tăţii contractile a miocardului, creşte diureza. La administrarea soluţiei hipertonice de glucoză se intensifică procesele de oxido¬reducere şi depunerea glicogenului în ficat.
Proprietăţi farmacocinetice După administrarea intravenoasă glucoza cu fluxul sanguin pătrunde în organe şi ţesuturi, unde se include în procesele metabolice. Glucoza se depozitează în celulele multor ţesuturi sub formă de glicogen. În procesul de glicoliză glucoza se metabolizează până la piruvat şi lactat,iar în condiţii anaerobe piruvatul se metabolizează complet până la bioxid de carbon şi apă, cu formarea energiei sub formă de ATP. Produsele finale ale oxidării glucozei se elimină prin plămâni (bioxidul de carbon) şi pe cale renală (apa).

INDICAŢII TERAPEUTICE
Hipoglicemie.

DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Soluţia de glucoza 40% se administrează intravenos (foarte lent), adulţilor-câte 20¬40¬50 ml la o administrare. La necesitate se administrează în perfuzie intravenoasă, cu viteza până la 30
picături/minut (1,5 ml/kg/oră). Doza pentru adulţi la administrare prin perfuzie intravenoasă- până la 300 ml pe zi. Doza nictemerală maximă pentru adulţi-15 ml/kg, dar nu mai mult de 1000 ml în 24 ore.

REACŢII ADVERSE
Tulburări ale sistemului imunitar: reacţii alergice, creşterea temperaturii corpului, erupţii cutanate,edem angioneurotic, soc.
Tulburări metabolice şi de nutriţie: hiperglicemie, hipopotasemie, hipofosfatemie, hipomagnezemie,acidoză, hipervolemie.
Tulburări gastrointestinale: polidipsie, greaţă.
Tulburări renale şi ale căilor urinare: poliurie, glucozurie.
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare: durere în locul administrării, iritarea venelor, flebită, tromboză venoasă.

CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la componentele preparatului; ictus hemoragic cerebral şi spinal, cu excepţia cazurilor de hipoglicemie. Deshidratare puternică, delir alcoolic, anurie, diabet zaharat şi alte stări însoţite de hiperglicemie, sindrom de malabsorbţie glucoză¬galactoză. Medicamentul nu se administrează concomitent cu preparatele de sânge.

SUPRADOZAJ
Simptome: hiperglicemie, glucozurie, creşterea presiunii osmotice a sângelui (până la dezvoltarea comei hiperosmotice hiperglicemice), hiperhidratarea şi dereglarea echilibrului electrolitic. Tratament: se sistează administrarea preparatului şi se indică insulină, reieşind din calculul 1 UA la fiecare 0,45¬0,9 mmol glucoză în sânge până la obţinerea nivelului glicemiei de 9 mmol/l. Nivelul glucozei în sânge se scade treptat. Concomitent cu administrarea insulinei se infuzează soluţii saline echilibrate. La necesitate se indică tratament simptomatic.

ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
Se recomandă administrarea preparatului sub monitorizarea concentraţiei plasmatice a glucozei şi electroliţilor. Nu se recomandă administrarea soluţiei de glucoză în perioada acută a traumei cranio¬cerebrale grave, în dereglarea acută a circulaţiei cerebrale, deoarece preparatul poate agrava evoluţia maladiei (cu excepţia corecţiei hipoglicemiei). Administrarea soluţiei de glucoză în hipokaliemie e necesar de asociat cu corecţia deficitului de potasiu (riscul creşterii hipokaliemiei). Pentru o asimilare mai bună a glucozei în stările normoglicemice administrarea preparatului se recomandă de asociat cu indicarea (subcutanat) a insulinei de scurtă durată, reieşind din calculul 1 UA la 4¬5 g glucoză (substanţă anhidră). Soluţia nu trebuie administrată subcutanat şi intramuscular. Conţinutul flaconului poate fi administrat numai unei persoane, soluţia rămasă trebuie aruncată. Medicamentul este destinat utilizării în condiții de staționar.
Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare Perfuzia glucozei la femeile însărcinate cu normoglicemie poate conduce la hiperglicemia fătului şi să provoace la el acidoză metabolică. Ultima e important de luat în considerare îndeosebi când detresa fătului sau hipoxia deja sunt determinate de alţi factori perinatali.
Influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
Nu sunt date.

INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACŢIUNI
Diureticele tiazidice şi furosemidul scad toleranţa la glucoză la administrarea concomitentă.
Insulina contribuie la pătrunderea glucozei în ţesuturile periferice,stimulează sintetiza glicogenului, sinteza proteinelor şi acizilor graşi. Soluţia de glucoză micşorează acţiunea hepatotoxică a pirazinamidei asupra ficatului. Administrarea unul volum mare de soluţie de glucoză produce hipokaliemie, aceasta creşte toxicitatea preparatelor digitalice.
Incompatibilităţi Deoarece glucoza este un oxidant destul de puternic, nu se va administra în aceiaşi seringă cu hexametilentetramina. Nu se recomandă amestecarea soluţiei de glucoză intr¬o seringă cu soluţiile alcaline: anestezice generale şi hipnotice (scade activi tatea lor), soluţii alcaloide; inactivează streptomicina, micşorează eficacitatea nistatinei.

PREZENTARE, AMBALAJ Soluţie injectabilă 40%, câte 10 ml sau 20 ml în fiole. Câte 5 sau 10 fiole împreună cu instrucţiunea pentru administrare în cutie.

PĂSTRARE
A se păstra la temperatura sub 25 °C.
A nu se lăsa la îndemâna și vederea copiilor.
TERMEN DE VALABILITATE 5 ani. A nu se utiliza după data de expirare indicată pe ambalaj.