Cefoperazona 2g pulb.sol.inj. N1x10

DATE CLINICE
Indicaţii terapeutice
Cefoperazona este indicată pentru tratamentul următoarelor infecţii determinate
de microorganisme sensibile la cefoperazonă şi care necesită tratament
parenteral (vezi pct.5.1):
Infecţii intraabdominale (inclusiv peritonite),
Infecţii de tract urinar,
Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi,
Infecţii ale căilor respiratorii superioare şi inferioare,
Septicemie,
Infecţii ginecologice (inclusiv boală inflamatorie pelvină şi endometrite).
Trebuie avute în vedere ghidurile terapeutice în vigoare cu privire la utilizarea
adecvată a antibioticelor.
Se recomandă efectuarea antibiogramei înainte de iniţierea tratamentului, deşi
tratamentul poate fi început înainte ca rezultatele antibiogramei să fie
disponibile. Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi
Doza uzuală este de 2 - 4 g cefoperazona pe zi (2 - 4 flacoane), administrată
divizat la intervale de 12 ore, în prize egale.
Pentru tratamentul infecţiilor severe sau al infecţiilor produse de germeni mai
puţini sensibili, doza şi/sau frecvenţa administrării pot fi crescute, până la
maximum 6-12 g cefoperazonă pe zi, divizat în 2 - 4 prize egale.
Copii
Deşi siguranţa administrării cefoperazonei la copii sub 12 ani nu a fost pe deplin
stabilită, se pot recomanda doze de 100 - 150 mg cefoperazonă/kg corp şi zi,
administrate în 2 sau 3 prize pentru tratamentul infecţiilor uşoare şi moderate la
copiii cu vârsta mai mare de 1 lună.
2
Durata tratamentului depinde de tipul infecţiei, dar acesta trebuie continuat cel
puţin 48 – 72 ore după dispariţia febrei sau apariţia semnelor de eradicare a
infecţiei. Deşi o serie de alte chimioterapice antibacteriene sunt de preferat, dacă
cefoperazona este utilizată în tratamentul infecţiilor produse de Streptococcus
pyogenes (streptococ beta-hemolitic de grup A), tratamentul trebuie continuat
cel puţin 10 zile, pentru a reduce riscul reumatismului poliarticular acut sau al
glomerulonefritei.
Vârstnici
În mod normal sunt recomandate aceleaşi doze ca la adulţi. În caz de
insuficienţă renală sau hepatică se vor lua în considerare recomandările de mai
jos.
Insuficienţă renală și hepatică
În cazul pacienţilor cu tulburări hepatice şi obstrucţie biliară, doza nu trebuie să
depăşească 4 g cefoperazonă pe zi. Dacă se creşte doza, trebuie monitorizată
concentraţia plasmatică de cefoperazonă. În general, la pacienţii cu tulburări
renale nu este necesară modificarea dozei. Totuşi, în cazul creşterii dozei,
concentraţia plasmatică de cefoperazonă trebuie monitorizată şi, dacă se
produce acumularea medicamentului, se vor institui măsuri pentru scăderea
acesteia. La pacienţii hemodializaţi, timpul de înjumătăţire plasmatică prin
eliminare este uşor scăzut şi dozarea trebuie realizată astfel încât cefoperazona
să fie administrată la sfârşitul şedinţei de dializă.
Mod de administrare
Cefoperazonă 1g poate fi administrată fie intramuscular profund, fie intravenoas
în perfuzie intermitentă, în decurs de 15-30 minute, sau în perfuzie continuă,
după reconstituirea soluţiei conform instrucţiunilor (vezi pct. 6.6).Nu se
recomandă administrarea intravenoasă în bolus.
Dozele de cefoperazonă sodică sunt exprimate ca doze de cefoperazonă şi sunt
identice pentru administrarea intravenoasă şi injectarea intramusculară.
Doza şi modul de administrare trebuie determinate în funcţie de severitatea şi
localizarea infecţiei, sensibilitatea microorganismelor patogene, de vârsta şi
starea clinică a pacientului.
Pentru informaţii referitoare la reconstituirea/diluarea soluţiei înainte de
administrare şi a eventualelor incompatibilităţi vezi pct. 6.6 şi 6.2.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la cefoperazonă, la alte antibiotice beta-lactamice sau la
oricare dintre excipienţi (vezi pct. 4.4). https://bit.ly/3hDwdMU