Actrapid hm penfill 100UI/ml 10ml sol.inj. N1

INDICAŢII TERAPEUTICE
Tratamentul diabetului zaharat.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Actrapid® НМ este un preparat de insulină cu acţiune rapidă, de aceea este deseori
utilizat în asociere cu insulina cu acţiune prelungită.
Doze
Doza de insulină este individuală şi stabilită de medic în concordanţă cu necesităţile
pacientului.
Necesarul individual de insulină este cuprins, de regulă, între 0,3 şi 1,0 UI/kg şi zi şi
poate fi mai mare la pacienţii insulinorezistenţi (de exemplu în perioada pubertăţii sau
datorită obezităţii) sau mai mic la pacienţii cu producţie de insulină endogenă reziduală.
O injecţie trebuie urmată în decurs de 30 minute de o masă sau de o gustare care
conţine carbohidraţi.
Ajustarea dozei.
Afecţiunile concomitente, în special infecţiile şi stările febrile cresc, de obicei, necesarul
de insulină al pacienţilor. Afecţiunile concomitente ale rinichilor, ficatului sau cele ale
glandelor suprarenale, hipofizei sau tiroidei pot necesita modificări ale dozei de insulină.
Ajustarea dozei poate fi necesară şi în cazul în care pacienţii cresc activitatea fizică, îşi
modifică dieta obişnuită sau când se face trecerea de la alte medicamente pe bază de
insulină.
Administrare
Actrapid® НМ se administrează subcutanat sau intravenos.
Actrapid® НМ se administrează, de regulă subcutanat în peretele abdominal, în coapsă,
regiunea fesieră sau deltoidiană.
Injectarea subcutanată în peretele abdominal asigură o absorbţie mai rapidă decât din
alte locuri de injectare.
Injectarea într-un pliu cutanat reduce riscul injectării intramusculare accidentale.
După injectare, menţineţi acul sub piele cel puţin 6 secunde pentru a fi siguri că aţi
administrat întreaga doză.
Pentru a evita lipodistrofia, locurile de injectare trebuie schimbate prin rotaţie în cadrul
aceleiaşi regiuni anatomice.
Injecţiile intramusculare pot fi efectuate numai sub controlul medicului. Actrapid® НМ
poate fi de asemenea injectat intravenos. Astfel de injectări pot fi efectuate doar de
către medic. Actrapid® НМ în flacoane este destinat utilizării împreună cu seringile de
administrare a insulinei, cu scală de unităţi corespunzătoare.
Actrapid® НМ este însoţit de instrucţiunea pentru administrare, care conţine instrucţiuni
detaliate pentru folosire, care trebuie urmate.
Administrare intravenoasă
Sistemele de perfuzare cu Actrapid® НМ la concentraţii de insulină umană de la 0,05
UI/ml la 1,0 UI/ml, în soluţii perfuzabile de clorură de sodiu 0,9%, glucoză 5% sau 10%,
inclusiv clorură de potasiu 40 mmol/l şi utilizând pungi de perfuzie din polipropilenă,
sunt stabile 24 ore la temperatura camerei. Deşi stabilă în timp, o anumită cantitate de
insulină va fi adsorbită iniţial la suprafaţa materialului din care este confecţionată punga
de perfuzie. Monitorizarea glicemiei este necesară în timpul perfuziei cu insulină.
Actrapid® НМ nu trebuie utilizat în pompe de insulină cu administrare în perfuzie
subcutanată continuă. Cum se administrează Actrapid® HM în monoterapie sau în amestec cu insulina
prelungită:
► Asiguraţi-vă că utilizaţi seringi de insulină ce au unităţi de măsură
corespunzătoare.
► Trageţi în seringă un volum de aer egal cu doza de insulină care trebuie
injectată.
► Urmaţi instrucţiunile, oferite de medicul dumneavoastră sau de asistenta
medicală.
► Injectaţi insulina sub piele. Folosiţi tehnica de injectare recomandată de medicul
dumneavoastră sau de asistenta medicală.
► După injectare, menţineţi acul sub piele cel puţin 6 secunde pentru a fi siguri că
aţi administrat întreaga doză.
Copii
Preparatele de insulină umană biosintetică sunt eficiente şi sigure în tratamentul
diabetului zaharat la diferite grupe de copii şi adolescenţi. Doza zilnică la copii şi
adolescenţi depinde de stadiul bolii, masă corporală, vârstă, dietă, efort fizic,
insulinorezistenţă şi dinamica glicemiei. REACŢII ADVERSE
Cea mai frecventă reacţie adversă în insulinoterapie este hipoglicemia. Conform
rezultatelor studiilor clinice efectuate, cât şi conform datelor înregistrate după
lansarea preparatului pe piaţă, frecvenţa apariţiei hipoglicemiei variază la diferite
grupe de pacienţi, cât şi în dependenţă de regimul de dozare (vezi informaţia de mai
jos).
La iniţierea tratamentului cu insulină pot să apară tulburări de refracţie, edeme şi
reacţii la locul injectării (durere, eritem, urticarie, inflamaţie, echimoză, edem şi prurit
la nivelul locului de injectare). De regulă, aceste reacţii sunt de natură tranzitorie.
Îmbunătăţirea rapidă a controlului glicemic se poate asocia cu neuropatie acută
dureroasă, care de regulă, este reversibilă.
Intensificarea tratamentului cu insulină urmată de îmbunătăţirea bruscă a controlului
glicemic se poate asocia cu agravarea temporară a retinopatiei diabetice, în timp ce
îmbunătăţirea pe termen lung a controlului glicemic scade riscul de progresie a
retinopatiei diabetice. https://bit.ly/3zlHDuo