Filtru
Întâi cele populare
Rețetă medicală
Ce este SEDOXIL şi pentru ce se utilizează
SEDOXIL este un medicament ce conține substanța activă numită mexazolam, care aparține unui
grup de medicamente denumit benzodiazepine - eficiente pentru înlăturarea anxietății și pentru
calmare.
SEDOXIL este indicat pentru tratamentul stărilor de anxietate asociate sau neasociate cu tulburări
psihoneurotice. Cum să luaţi SEDOXIL
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Medicul dumneavostră va stabili care este doza potrivă pentru dumneavostră în funcție severitatea
simptomelor și vârstă.
Adulți: doza recomandată este de 1-3 mg pe zi, preferabil divizată în 3 prize.
Vârstnici: doza recomandată nu trebuie să depășească 1,5 mg pe zi.
Durata tratamentului
Medicul dumneavoastră vă va prescrie acest medicament pentru o perioadă cât mai scurtă (cel mult
8-12 săptămâni) şi vă va sfătui cum să reduceţi treptat doza. Nu luaţi mai multe comprimate decât vi
s-au prescris şi nici nu prelungiţi durata tratamentului mai mult decât v-a recomandat medicul. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, SEDOXIL poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Cele mai frecvente efecte adverse ale benzodiazepinelor includ somnolență în timpul zilei, emoții
estompate, atenție redusă, confuzie, oboseală, cefalee, amețeală ușoară, slăbiciune musculară, ataxie
sau diplopie.
Frecvent au fost raportate somnolență, vertij, amețeli, cefalee, ataxie, uscăciunea gurii, slăbiciune,
creșterea nivelului aspartataminotransferazei, alaninaminotransferazei și
gama-glutamiltranspeptidazei. Efectele adverse apar predominant la inițierea tratamentului și, de
obicei, dispar odată cu administrarea continuă.
Mai rar au fost raportate următoarele efecte adverse: afectarea mișcărilor limbii, hipotensiune
arterială, amețeală ușoară, greață, vărsături, anorexie, disconfort gastric, dureri gastrice, dureri
abdominale, diaree, reacții de hipersensibilitate (de exemplu, reacții cutanate), scăderea libidoului,
creșterea nivelului fosfatazei alcaline, anemie și leucopenie.
Alte reacții adverse raportate la sunt: amnezie (indeosebi la utilizarea dozelor mari), depresie,
neliniște, agitație, iritabilitate, agresivitate, iluzii, furie, coșmaruri, halucinații, psihoze,
comportament inadecvat și alte efecte adverse comportamentale, dependență.
SEDOXIL este un medicament ce conține substanța activă numită mexazolam, care aparține unui
grup de medicamente denumit benzodiazepine - eficiente pentru înlăturarea anxietății și pentru
calmare.
SEDOXIL este indicat pentru tratamentul stărilor de anxietate asociate sau neasociate cu tulburări
psihoneurotice. Cum să luaţi SEDOXIL
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu
medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Medicul dumneavostră va stabili care este doza potrivă pentru dumneavostră în funcție severitatea
simptomelor și vârstă.
Adulți: doza recomandată este de 1-3 mg pe zi, preferabil divizată în 3 prize.
Vârstnici: doza recomandată nu trebuie să depășească 1,5 mg pe zi.
Durata tratamentului
Medicul dumneavoastră vă va prescrie acest medicament pentru o perioadă cât mai scurtă (cel mult
8-12 săptămâni) şi vă va sfătui cum să reduceţi treptat doza. Nu luaţi mai multe comprimate decât vi
s-au prescris şi nici nu prelungiţi durata tratamentului mai mult decât v-a recomandat medicul. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, SEDOXIL poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.
Cele mai frecvente efecte adverse ale benzodiazepinelor includ somnolență în timpul zilei, emoții
estompate, atenție redusă, confuzie, oboseală, cefalee, amețeală ușoară, slăbiciune musculară, ataxie
sau diplopie.
Frecvent au fost raportate somnolență, vertij, amețeli, cefalee, ataxie, uscăciunea gurii, slăbiciune,
creșterea nivelului aspartataminotransferazei, alaninaminotransferazei și
gama-glutamiltranspeptidazei. Efectele adverse apar predominant la inițierea tratamentului și, de
obicei, dispar odată cu administrarea continuă.
Mai rar au fost raportate următoarele efecte adverse: afectarea mișcărilor limbii, hipotensiune
arterială, amețeală ușoară, greață, vărsături, anorexie, disconfort gastric, dureri gastrice, dureri
abdominale, diaree, reacții de hipersensibilitate (de exemplu, reacții cutanate), scăderea libidoului,
creșterea nivelului fosfatazei alcaline, anemie și leucopenie.
Alte reacții adverse raportate la sunt: amnezie (indeosebi la utilizarea dozelor mari), depresie,
neliniște, agitație, iritabilitate, agresivitate, iluzii, furie, coșmaruri, halucinații, psihoze,
comportament inadecvat și alte efecte adverse comportamentale, dependență.
-3%
346.92 MDL
357.65 MDL
Rețetă medicală
MilgammaN este un medicament ce conţine trei substanţe active: clorhidrat de tiamină (vitamina B1), clorhidrat de piridoxină (vitamina B6) şi cianocobalamină (vitamina B12). Milgamma N este utilizat pentru tratamentul:
• afecţiunilor sistemului nervos periferic provocate de diverse cauze, de exemplu inflamaţii ale nervilor (nevrite), dureri ale nervilor (nevralgii), afectarea mai multor nervi (de exemplu polineuropatia diabetică şi alcoolică), dureri musculare (mialgii), compresia rădăcinilor nervilor spinali de către discurile intervertebrale (sindrom radicular, sindrom cervico-brahial), anumite forme de inflamaţii ale nervului optic (nevrite retrobulbare), herpes zoster (infecţie a nervilor cu virusul care determină varicelă), paralizie a nervului facial (facialis paresis).
• adjuvant sau în convalescenţă.
• afecţiunilor sistemului nervos periferic provocate de diverse cauze, de exemplu inflamaţii ale nervilor (nevrite), dureri ale nervilor (nevralgii), afectarea mai multor nervi (de exemplu polineuropatia diabetică şi alcoolică), dureri musculare (mialgii), compresia rădăcinilor nervilor spinali de către discurile intervertebrale (sindrom radicular, sindrom cervico-brahial), anumite forme de inflamaţii ale nervului optic (nevrite retrobulbare), herpes zoster (infecţie a nervilor cu virusul care determină varicelă), paralizie a nervului facial (facialis paresis).
• adjuvant sau în convalescenţă.
-3%
193.03 MDL
199 MDL
Benevron BF draj. N10x2
Compozitia preparatului: 1 drajeu contine:
substante active:
vitamina B1 (nitrat de tiamina) – 250 mg,
vitamina B2 (riboflavina) – 15 mg,
vitamina B6 (clorhidrat de piridoxina) – 200 mg,
vitamina B9 (acid folic) – 0,50 mg,
vitamina B12 (cianocobalamina) – 0,25 mg-
substante auxiliare: povidona (K50), celuloza microcristalina, hidrofosfat de calciu, talc purificat, stearat de magneziu, siliciu coloidal anhidru, metabisulfit de sodiu, edetat disodic, metilparaben de sodiu, propilparaben de sodiu, croscarmeloza de sodiu- filmul: selac, zaharoza, dioxid de titan, guma arabica, Ponceau 4R supra, carbonat de calciu, gelatina, ceara de carnauba, ceara alba.
Forma farmaceutica: Drajeuri.
PROPRIETATILE FARMACOLOGICE
Vitamina B1 (nitratul de tiamina) prezinta un energetic celular, ce favorizeaza cresterea si dezvoltarea organismului, creste toleranta psihica si fizica, manifesta actiune detoxifianta, amelioreaza metabolismul tesutului nervos. Tiamina participa la formarea coenzimelor unui sir de enzime cu rol important in metabolismul glucidic si cel energetic, indeosebi al tesutului nervos si muscular. Carenta de tiamina duce la dezvoltarea sindromului beri-beri (polineuropatie specifica) si a sindromului Wernicke (psihoza polinevritica).
Vitamina B2 (riboflavina) este un catalizator important in procesele respiratiei tisulare si perceptiei vizuale. Riboflavina regleaza procesele de oxido-reducere, intervine in metabolismul proteic, glucidic si lipidic, joaca un rol important in formarea ADN-ului, participa la sinteza hemoglobinei, favorizeaza procesele de regenerare tisulara (inclusiv celulele pielii), corijeaza dereglarile trofice din celule.
Vitamina B6 (clorhidratul de piridoxina) creste capacitatea fizica si psihica, regleaza nivelul de glucoza in sange, normalizeaza functia glandelor tiroide, suprarenale si a gonadelor, amelioreaza metabolismul in tesuturile nervoase, intareste sistemul nervos, este un antidepresant. Manifesta o actiune favorabila asupra sistemului nervos central si periferic. Carenta de piridoxina duce la anemie, dermatita si convulsii.
Vitamina B9 (acidul folic) este necesara pentru decurgerea normala a proceselor de crestere, dezvoltare si proliferare tisulara, in particular pentru hematopoeza si embriogeneza, creste capacitatea fizica si psihica. Aceasta vitamina stimuleaza formarea acidului clorhidric in stomac. Acidul folic de rand cu vitamina B6 trebuie administrate in faza precoce a sarcinii. Acidul folic de asemenea este utilizat in anemia si leucopenia induse de medicamente sau de actiunea radiatiei ionizante.
Vitamina B12 (cianocobalamina) manifesta actiune imunomodulatoare, antialergica, antiaterosclerotica, normalizeaza presiunea arteriala, restabileste structura tesutului nervos, amelioreaza functia reproductiva, creste pofta de mancare. Vitamina B12 participa la sinteza diferitor aminoacizi, manifesta o actiune favorabila asupra functiei ficatului, sistemului nervos, activeaza procesele de coagulare ale sangelui, metabolismului glucidic si lipidic. Vitamina B12 poate cumula in ficat si se reactiveaza la necesitate. Carenta de vitamina B12 provoaca anemie maligna si modificari degenerative ale tesutului nervos.
INDICATII TERAPEUTICE
- Profilaxia si tratamentul hipo- si avitaminozelor B1, B2, B6 , B12 si a acidului folic-
- tratamentul simptomatic al afectiunilor sistemului nervos de etiologie diversa: nevrite periferice si polinevrite, nevralgii, pareze periferice si paralizii, radiculite, lumbago, plexite, nevralgie intercostala, nevralgia nervului trigemen si facial, pareza nervului facial, scleroza amiotrofica laterala, paralizia cerebrala infantila, traumele nervilor periferici-
- encefalopatii, inclusiv diabetica, alcoolica-
- in componenta tratamentului combinat al aterosclerozei, cardiopatiei ischemice, insuficientei circulatorii cronice, hepatitei, diabetului zaharat-
- profilaxia si corijarea reactiilor adverse ca rezultat al administrarii remediilor antituberculoase din grupa izoniazidei, antibioticelor, radioterapiei-
- anemii, determinate de carenta de vitamina B12, provocate de substante toxice, remedii medicamentoase-
- perioada de convalescenta, neurastenie, insotita de dereglari de somn, iritabilitate, slabiciune (inclusiv musculara), retinerea ovulatiei-
- afectiuni cutanate: eczema si dermatoze de origine nervoasa, dermatite si neurodermite, psoriazis-
- in oftalmologie: hemeralopie, keratita, irita, cataracta, ulcere corneene.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Benevron BF se administreaza intern cate 1 drajeu in timpul mesei de 1-3 ori pe zi.
Cura de tratament si doza de administrare se stabileste individual si variaza in functie de starea pacientului.
CONTRAINDICATII
Hipersensibilitate la componentele preparatului.
Compozitia preparatului: 1 drajeu contine:
substante active:
vitamina B1 (nitrat de tiamina) – 250 mg,
vitamina B2 (riboflavina) – 15 mg,
vitamina B6 (clorhidrat de piridoxina) – 200 mg,
vitamina B9 (acid folic) – 0,50 mg,
vitamina B12 (cianocobalamina) – 0,25 mg-
substante auxiliare: povidona (K50), celuloza microcristalina, hidrofosfat de calciu, talc purificat, stearat de magneziu, siliciu coloidal anhidru, metabisulfit de sodiu, edetat disodic, metilparaben de sodiu, propilparaben de sodiu, croscarmeloza de sodiu- filmul: selac, zaharoza, dioxid de titan, guma arabica, Ponceau 4R supra, carbonat de calciu, gelatina, ceara de carnauba, ceara alba.
Forma farmaceutica: Drajeuri.
PROPRIETATILE FARMACOLOGICE
Vitamina B1 (nitratul de tiamina) prezinta un energetic celular, ce favorizeaza cresterea si dezvoltarea organismului, creste toleranta psihica si fizica, manifesta actiune detoxifianta, amelioreaza metabolismul tesutului nervos. Tiamina participa la formarea coenzimelor unui sir de enzime cu rol important in metabolismul glucidic si cel energetic, indeosebi al tesutului nervos si muscular. Carenta de tiamina duce la dezvoltarea sindromului beri-beri (polineuropatie specifica) si a sindromului Wernicke (psihoza polinevritica).
Vitamina B2 (riboflavina) este un catalizator important in procesele respiratiei tisulare si perceptiei vizuale. Riboflavina regleaza procesele de oxido-reducere, intervine in metabolismul proteic, glucidic si lipidic, joaca un rol important in formarea ADN-ului, participa la sinteza hemoglobinei, favorizeaza procesele de regenerare tisulara (inclusiv celulele pielii), corijeaza dereglarile trofice din celule.
Vitamina B6 (clorhidratul de piridoxina) creste capacitatea fizica si psihica, regleaza nivelul de glucoza in sange, normalizeaza functia glandelor tiroide, suprarenale si a gonadelor, amelioreaza metabolismul in tesuturile nervoase, intareste sistemul nervos, este un antidepresant. Manifesta o actiune favorabila asupra sistemului nervos central si periferic. Carenta de piridoxina duce la anemie, dermatita si convulsii.
Vitamina B9 (acidul folic) este necesara pentru decurgerea normala a proceselor de crestere, dezvoltare si proliferare tisulara, in particular pentru hematopoeza si embriogeneza, creste capacitatea fizica si psihica. Aceasta vitamina stimuleaza formarea acidului clorhidric in stomac. Acidul folic de rand cu vitamina B6 trebuie administrate in faza precoce a sarcinii. Acidul folic de asemenea este utilizat in anemia si leucopenia induse de medicamente sau de actiunea radiatiei ionizante.
Vitamina B12 (cianocobalamina) manifesta actiune imunomodulatoare, antialergica, antiaterosclerotica, normalizeaza presiunea arteriala, restabileste structura tesutului nervos, amelioreaza functia reproductiva, creste pofta de mancare. Vitamina B12 participa la sinteza diferitor aminoacizi, manifesta o actiune favorabila asupra functiei ficatului, sistemului nervos, activeaza procesele de coagulare ale sangelui, metabolismului glucidic si lipidic. Vitamina B12 poate cumula in ficat si se reactiveaza la necesitate. Carenta de vitamina B12 provoaca anemie maligna si modificari degenerative ale tesutului nervos.
INDICATII TERAPEUTICE
- Profilaxia si tratamentul hipo- si avitaminozelor B1, B2, B6 , B12 si a acidului folic-
- tratamentul simptomatic al afectiunilor sistemului nervos de etiologie diversa: nevrite periferice si polinevrite, nevralgii, pareze periferice si paralizii, radiculite, lumbago, plexite, nevralgie intercostala, nevralgia nervului trigemen si facial, pareza nervului facial, scleroza amiotrofica laterala, paralizia cerebrala infantila, traumele nervilor periferici-
- encefalopatii, inclusiv diabetica, alcoolica-
- in componenta tratamentului combinat al aterosclerozei, cardiopatiei ischemice, insuficientei circulatorii cronice, hepatitei, diabetului zaharat-
- profilaxia si corijarea reactiilor adverse ca rezultat al administrarii remediilor antituberculoase din grupa izoniazidei, antibioticelor, radioterapiei-
- anemii, determinate de carenta de vitamina B12, provocate de substante toxice, remedii medicamentoase-
- perioada de convalescenta, neurastenie, insotita de dereglari de somn, iritabilitate, slabiciune (inclusiv musculara), retinerea ovulatiei-
- afectiuni cutanate: eczema si dermatoze de origine nervoasa, dermatite si neurodermite, psoriazis-
- in oftalmologie: hemeralopie, keratita, irita, cataracta, ulcere corneene.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Benevron BF se administreaza intern cate 1 drajeu in timpul mesei de 1-3 ori pe zi.
Cura de tratament si doza de administrare se stabileste individual si variaza in functie de starea pacientului.
CONTRAINDICATII
Hipersensibilitate la componentele preparatului.
-3%
167.76 MDL
172.95 MDL
Rețetă medicală
Fenibut-LF, comprimate 250 mg.
2. COMPOZIȚIA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ
O tabletă conține:
Ingredient activ: phenibut - 250 mg;
O listă completă a excipienților este dată la pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Tablete pentru administrare orală.
Comprimate rotunde de culoare albă sau albă, cu o nuanță gălbuie, de formă plat-cilindric, cu teșitură, cu risc pe o parte. Marmorarea este permisă pe suprafața tabletei.
Linia de rupere (riscul) este destinată exclusiv să faciliteze separarea comprimatului și înghițirea acestuia, și nu împărțirea în doze egale.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicații de utilizare
Medicamentul Phenibut-LF este utilizat pentru creșterea excitabilității nervoase (neurastenie) și tulburări de somn.
La copii - pentru tratamentul bâlbâială, ticuri.
4.2 Regimul de dozare și calea de administrare
Regimul de dozare
Cu excitabilitate nervoasă crescută (neurastenie) și tulburări de somn
250-500 mg de 3 ori pe zi.
Doza unică maximă este de 750 mg, pentru pacienții cu vârsta peste 60 de ani - 500 mg. Cursul tratamentului este de 2-3 săptămâni. Dacă este necesar, cursul poate fi prelungit până la 4-6 săptămâni.
Utilizare la copii și adolescenți (pentru tratamentul bâlbâiilor, ticurilor)
Copii cu vârsta cuprinsă între 3 și 8 ani - numiți 100 mg de 2-3 ori pe zi. Pentru a asigura acest regim de dozare, se recomandă utilizarea medicamentului Phenibut-LF, pulbere pentru soluție orală.
Copii cu vârsta cuprinsă între 8 și 14 ani - 250 mg de 3 ori pe zi.
Copiilor peste 14 ani li se prescriu doze pentru adulți.
Pacienți cu insuficiență hepatică
La pacienții cu insuficiență hepatică, dozele mari de medicament pot provoca un efect hepatotoxic. Pacienților din acest grup li se prescriu doze mai mici de medicament sub controlul funcției hepatice.
Pacienți cu insuficiență renală
Utilizarea medicamentului este contraindicată la pacienții cu insuficiență renală acută.
În cazul utilizării prelungite la pacienții cu insuficiență hepatică și/sau renală, este necesar să se monitorizeze indicatorii funcției renale și hepatice.
Mod de aplicare
Phenibut-LF se administrează pe cale orală după mese cu apă.
Durata cursului tratamentului este determinată de medic, luând în considerare boala, toleranța medicamentului și efectul obținut.
4.3 Contraindicații
Hipersensibilitate la substanța activă sau componentele auxiliare ale medicamentului.
Insuficiență renală acută.
În timpul sarcinii și alăptării.
4.4 Instrucţiuni speciale şi precauţii pentru utilizare
Se recomandă prudență la pacienții cu boli erozive și ulcerative ale tractului gastro-intestinal din cauza efectului iritant al medicamentului. Acestor pacienți li se prescriu doze mai mici de medicament.
În cazul utilizării prelungite, este necesară monitorizarea sângelui periferic și a funcției hepatice.
Dacă simptomele bolii persistă sau se agravează în timp ce luați medicamentul, trebuie să consultați un medic.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Combinația medicamentului cu alte medicamente psihotrope necesită o consultare prealabilă cu un medic și supravegherea unui medic în timpul tratamentului.
Administrarea simultană a medicamentului cu carbamazepină, oxcarbazepină sau inhibitori de monoaminooxidază nu este recomandată.
4.6 Fertilitatea, sarcina și alăptarea
Utilizarea în timpul sarcinii și alăptării este contraindicată, deoarece. nu există studii clinice adecvate și bine controlate privind siguranța medicamentului în aceste perioade.
În studiile experimentale pe animale, nu au fost stabilite efecte mutagene, teratogene și embriotoxice ale medicamentului.
4.7 Influența asupra capacității de a conduce vehicule și de a lucra cu mecanisme
Datorită posibilelor tulburări ale sistemului nervos central (somnolență, amețeli), în timp ce luați medicamentul, nu trebuie să conduceți vehicule sau să lucrați cu mecanisme.
4.8 Reacții adverse
În cele ce urmează, reacțiile adverse enumerate sunt clasificate în funcție de grupele de organe și de frecvența de apariție a MedDRA: foarte des (≥1/10), adesea (≥1/100 până la <1/10), rar ( ≥1/1000 până la <1/100), rare (≥1/10000 până la <1/1000), foarte rare (<1/10000), frecvență necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile).
Tulburări ale sistemului imunitar: frecvență necunoscută - reacții de hipersensibilitate (inclusiv urticarie, prurit, eritem, erupții cutanate, angioedem, umflarea feței, umflarea limbii).
Tulburări ale sistemului nervos: frecvență necunoscută - somnolență (la începutul tratamentului), iritabilitate crescută, agitație, anxietate, dureri de cap, amețeli (când se administrează fenibut în doze mai mari de 2000 mg (8 comprimate ale medicamentului Phenibut-LF 250 mg) per zi , cu scăderea dozei, severitatea reacțiilor adverse scade).
2. COMPOZIȚIA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ
O tabletă conține:
Ingredient activ: phenibut - 250 mg;
O listă completă a excipienților este dată la pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Tablete pentru administrare orală.
Comprimate rotunde de culoare albă sau albă, cu o nuanță gălbuie, de formă plat-cilindric, cu teșitură, cu risc pe o parte. Marmorarea este permisă pe suprafața tabletei.
Linia de rupere (riscul) este destinată exclusiv să faciliteze separarea comprimatului și înghițirea acestuia, și nu împărțirea în doze egale.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicații de utilizare
Medicamentul Phenibut-LF este utilizat pentru creșterea excitabilității nervoase (neurastenie) și tulburări de somn.
La copii - pentru tratamentul bâlbâială, ticuri.
4.2 Regimul de dozare și calea de administrare
Regimul de dozare
Cu excitabilitate nervoasă crescută (neurastenie) și tulburări de somn
250-500 mg de 3 ori pe zi.
Doza unică maximă este de 750 mg, pentru pacienții cu vârsta peste 60 de ani - 500 mg. Cursul tratamentului este de 2-3 săptămâni. Dacă este necesar, cursul poate fi prelungit până la 4-6 săptămâni.
Utilizare la copii și adolescenți (pentru tratamentul bâlbâiilor, ticurilor)
Copii cu vârsta cuprinsă între 3 și 8 ani - numiți 100 mg de 2-3 ori pe zi. Pentru a asigura acest regim de dozare, se recomandă utilizarea medicamentului Phenibut-LF, pulbere pentru soluție orală.
Copii cu vârsta cuprinsă între 8 și 14 ani - 250 mg de 3 ori pe zi.
Copiilor peste 14 ani li se prescriu doze pentru adulți.
Pacienți cu insuficiență hepatică
La pacienții cu insuficiență hepatică, dozele mari de medicament pot provoca un efect hepatotoxic. Pacienților din acest grup li se prescriu doze mai mici de medicament sub controlul funcției hepatice.
Pacienți cu insuficiență renală
Utilizarea medicamentului este contraindicată la pacienții cu insuficiență renală acută.
În cazul utilizării prelungite la pacienții cu insuficiență hepatică și/sau renală, este necesar să se monitorizeze indicatorii funcției renale și hepatice.
Mod de aplicare
Phenibut-LF se administrează pe cale orală după mese cu apă.
Durata cursului tratamentului este determinată de medic, luând în considerare boala, toleranța medicamentului și efectul obținut.
4.3 Contraindicații
Hipersensibilitate la substanța activă sau componentele auxiliare ale medicamentului.
Insuficiență renală acută.
În timpul sarcinii și alăptării.
4.4 Instrucţiuni speciale şi precauţii pentru utilizare
Se recomandă prudență la pacienții cu boli erozive și ulcerative ale tractului gastro-intestinal din cauza efectului iritant al medicamentului. Acestor pacienți li se prescriu doze mai mici de medicament.
În cazul utilizării prelungite, este necesară monitorizarea sângelui periferic și a funcției hepatice.
Dacă simptomele bolii persistă sau se agravează în timp ce luați medicamentul, trebuie să consultați un medic.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Combinația medicamentului cu alte medicamente psihotrope necesită o consultare prealabilă cu un medic și supravegherea unui medic în timpul tratamentului.
Administrarea simultană a medicamentului cu carbamazepină, oxcarbazepină sau inhibitori de monoaminooxidază nu este recomandată.
4.6 Fertilitatea, sarcina și alăptarea
Utilizarea în timpul sarcinii și alăptării este contraindicată, deoarece. nu există studii clinice adecvate și bine controlate privind siguranța medicamentului în aceste perioade.
În studiile experimentale pe animale, nu au fost stabilite efecte mutagene, teratogene și embriotoxice ale medicamentului.
4.7 Influența asupra capacității de a conduce vehicule și de a lucra cu mecanisme
Datorită posibilelor tulburări ale sistemului nervos central (somnolență, amețeli), în timp ce luați medicamentul, nu trebuie să conduceți vehicule sau să lucrați cu mecanisme.
4.8 Reacții adverse
În cele ce urmează, reacțiile adverse enumerate sunt clasificate în funcție de grupele de organe și de frecvența de apariție a MedDRA: foarte des (≥1/10), adesea (≥1/100 până la <1/10), rar ( ≥1/1000 până la <1/100), rare (≥1/10000 până la <1/1000), foarte rare (<1/10000), frecvență necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile).
Tulburări ale sistemului imunitar: frecvență necunoscută - reacții de hipersensibilitate (inclusiv urticarie, prurit, eritem, erupții cutanate, angioedem, umflarea feței, umflarea limbii).
Tulburări ale sistemului nervos: frecvență necunoscută - somnolență (la începutul tratamentului), iritabilitate crescută, agitație, anxietate, dureri de cap, amețeli (când se administrează fenibut în doze mai mari de 2000 mg (8 comprimate ale medicamentului Phenibut-LF 250 mg) per zi , cu scăderea dozei, severitatea reacțiilor adverse scade).
-3%
61.79 MDL
63.70 MDL
DESCRIEREA PRODUSULUI
Magnerot® 500 mg comprimate
1. CE ESTE MAGNEROT ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Magnerot este un medicament ce conţine ca substanţă activă orotatul de magneziu. Magnerot este indicat în profilaxia infarctului miocardic şi necrozei miocardice, în tratamentul anginei pectorale, dacă aceste afecţiuni sunt determinate de carenţa de magneziu, arteroscleroză, stenocardie, arterită şi arteriolită, tulburări ale metabolismului lipidic, crampe musculare.
2. ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI MAGNEROT
Nu luaţi Magnerot:
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la orotatul de magneziu sau la oricare dintre celelalte componente ale Magnerot (vezi pct. 6 “Informaţii suplimentare” pentru lista componentelor);
- dacă aveţi afecţiuni ale rinichilor sau în prezenţa diatezei litiazice renale (calculi urinari alcătuiţi din fosfat de calciu, magneziu, amoniu).
3. CUM SĂ UTILIZAŢI MAGNEROT
Luaţi întotdeauna Magnerot exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doze
Pentru refacerea depozitelor de magneziu
Dacă nu vă este prescris altfel, luaţi timp de o săptămână, câte 2 comprimate Magnerot (1g orotat de magneziu dihidrat) de 3 ori pe zi. În continuare, trebuie administrate 2-3 comprimate Magnerot (1-1,5g orotat de magneziu dihidrat) pe zi.
Mod de administrare
Luaţi comprimatele de Magnerot întregi, cu puţin lichid, înainte sau odată cu mesele.
Durata tratamentului
Durata tratamentului trebuie să fie de cel puţin 6 săptămâni, însă Magnerot poate fi administrat şi timp mai îndelungat. Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Magnerot® 500 mg comprimate
1. CE ESTE MAGNEROT ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Magnerot este un medicament ce conţine ca substanţă activă orotatul de magneziu. Magnerot este indicat în profilaxia infarctului miocardic şi necrozei miocardice, în tratamentul anginei pectorale, dacă aceste afecţiuni sunt determinate de carenţa de magneziu, arteroscleroză, stenocardie, arterită şi arteriolită, tulburări ale metabolismului lipidic, crampe musculare.
2. ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI MAGNEROT
Nu luaţi Magnerot:
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la orotatul de magneziu sau la oricare dintre celelalte componente ale Magnerot (vezi pct. 6 “Informaţii suplimentare” pentru lista componentelor);
- dacă aveţi afecţiuni ale rinichilor sau în prezenţa diatezei litiazice renale (calculi urinari alcătuiţi din fosfat de calciu, magneziu, amoniu).
3. CUM SĂ UTILIZAŢI MAGNEROT
Luaţi întotdeauna Magnerot exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Doze
Pentru refacerea depozitelor de magneziu
Dacă nu vă este prescris altfel, luaţi timp de o săptămână, câte 2 comprimate Magnerot (1g orotat de magneziu dihidrat) de 3 ori pe zi. În continuare, trebuie administrate 2-3 comprimate Magnerot (1-1,5g orotat de magneziu dihidrat) pe zi.
Mod de administrare
Luaţi comprimatele de Magnerot întregi, cu puţin lichid, înainte sau odată cu mesele.
Durata tratamentului
Durata tratamentului trebuie să fie de cel puţin 6 săptămâni, însă Magnerot poate fi administrat şi timp mai îndelungat. Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
-3%
152.63 MDL
157.35 MDL
Rețetă medicală
1. CE ESTE SOMNOL ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
SOMNOL aparţine grupului de medicamente hipnotice şi sedative (calmante). SOMNOL este un medicament utilizat pentru tratarea insomniei de scurtă durată, tranzitorii, la adulţi (inclusiv a dificultăţilor de a adormi, a trezitului în timpul nopţii sau a trezitului mult prea devreme).
SOMNOL este utilizat ca tratament suplimentar pentru o elasticitate limitată de timp în tratarea insomniei cronice.
Nu utilizaţi SOMNOL în următoarele situaţii:
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la zopiclonă sau la oricare dintre celelalte componente ale medicamentului(enumerate la punctul 6);
- dacă suferiţi de insuficienţă respiratorie severă;
- dacă suferiţi de o boală severă a ficatului;
- dacă suferiţi de o afecţiune în care vă opriţi temporar din respirat în timp ce dormiţi (sindrom de apnee în timpul somnului);
- dacă suferiţi de miastenia gravis (stare de slăbiciune periodică a muşchilor);
- pentru copii şi adolescenţi până la vârsta de 18 ani.
Pentru anumiţi pacienţi, în special pentru persoane vârstnice şi copii, acest medicament poate avea efect opus celui dorit:
- intensificarea insomniei, a coşmarurilor;
- agitaţie, nervozitate, nelinişte, agresivitate, episoade de furie;
- stare de confuzie severă brusc instalată (delir), halucinaţii, simptome psihotice, tulburări de comportament. Dacă apar aceste simptome, contactaţi-vă medicul.
Acesta va decide dacă trebuie să întrerupeţi tratamentul şi cum trebuie procedat.
Atenţionări şi precauţii
&Înainte să începeţi tratamentul spuneţi medicului dacă suferiţi de:
- orice probleme ale ficatului (vezi şi Nu utilizaţi SOMNOL în următoarele situaţii). Poate va fi necesar ca medicul dumneavoastră să vă prescrie o doză mai mică de SOMNOL;
- orice probleme ale rinichilor. Poate va fi necesar ca medicul dumneavoastră să vă prescrie o doză mai mică de SOMNOL;
- orice probleme cu plămânii (vezi şi Nu utilizaţi SOMNOL în următoarele situaţii). Poate va fi necesar ca medicul dumneavoastră să vă prescrie o doză mai mică de SOMNOL;
- dacă aveţi istoric de dependenţă de alcool sau medicamente.
Dacă nu sunteţi sigur că cele menţionate mai sus sunt valabile în cazul dumneavoastră, discutaţi cu medicul dumneavoastră sau farmacistul înainte de utilizarea SOMNOL.
Acest medicament nu este recomandat să fie luat în asociere cu alcool etilic şi în timpul alăptării (vezi şi Sarcină şi alăptare).
Dacă insomnia continuă după 2-4 săptămâni de la începerea tratamentului, vă rugăm să discutaţi acest lucru cu medicul dumneavoastră pentru ca acesta să poată revizui diagnosticul şi tratamentul. SOMNOL este destinat doar pentru tratament pe termen scurt sau intermitent (adică nu trebuie luat în fiecare zi) pentru a reduce simptomele care pot apărea după ce s-a încetat utilizarea SOMNOL (vezi pct. Dependenţă pentru descrierea posibilelor simptome).
Poate apărea pierderea eficacităţii medicamentului SOMNOL. Dacă după 2-4 săptămâni observaţi că medicamentul nu mai funcţionează la fel de bine ca la începutul tratamentului, trebuie să vă anunţaţi medical, deoarece o ajustare a dozei poate fi necesară.
La utilizarea unui astfel de medicament există riscul de dependenţă, care creşte împreună cu doza şi perioada de administrare a tratamentului. Există un risc crescut la pacienţii care au un istoric de dependenţă de alcool sau medicamente sau tulburări de personalitate (vezi şi Mod de administrare a SOMNOL, Dependenţă). Anumite reacţii psihice neaşteptate şi comportamente bizare se pot observa la utilizarea acestui medicament (vezi şi Nu utilizaţi SOMNOL în următoarele cazuri şi Dependenţă).
La întreruperea tratamentului cu SOMNOL poate apărea un sindrom trecător, unde simptomele, care au dus la folosirea tratamentului cu zopiclonă, pot reapărea sub formă accentuată. Poate fi acompaniat de alte reacţii, inclusiv schimbarea dispoziţiei, anxietate şi nelinişte. Tratamentul trebuie întrerupt treptat. Medicul dumneavoastră vă va sfătui cum să procedaţi.
SOMNOL poate determina pierderea memoriei. Pentru a reduce acest risc, trebuie să vă asiguraţi că aveţi posibilitatea de a dormi neîntrerupt noaptea (vezi Mod de administrare a SOMNOL).
Copii şi adolescenţi
Acest medicament este contraindicate copiilor cu vârsta sub 18 ani.
SOMNOL împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre medicamentele eliberate fără prescripţie medicală, deoarece SOMNOL poate afecta felul în care acţionează anumite medicamente. La fel şi diferite medicamente pot interacţiona cu SOMNOL.
Spuneţi medicului dacă utilizaţi oricare din următoarele medicamente:
- unele medicamente pentru tratarea durerii moderate sau severe numite "analgezice opioide" (codeină, morfină, metadonă, petidină sau tramadol);
- anumite medicamente pentru tuse (de exemplu codeină);
- medicamente pentru tulburări mintale (neuroleptice);
- medicamente pentru tratarea depresiei;
- medicamente antialergice care au un efect sedativ (antihistaminice sedative), precum clorfeniramină sau prometazină;
- medicamente pentru reducerea anxietăţii;
- clonidină (utilizată la tratarea tensiunii arteriale crescute) şi medicamente similar;
- talidomidă (utilizată la tratarea unor anumite tipuri de cancer);
- clozapină (pentru tratarea anumitor psihoze);
- eritromicină sau claritromicină (antibiotice, utilizate pentru tratarea infecţiilor);
- itraconazol sau ketoconazol (utilizate pentru tratarea anumitor infecţii fungice);
- ritonavir (inhibitor de proteaze - utilizate la tratarea infecţiilor HIV);
- medicamente pentru epilepsie (fenobarbital, carbamazepină sau fenitoină),
- rifampicină (antibiotic - pentru tratarea infecţiilor),
- sunătoare (plantă medicinală - pentru tulburări de dispoziţie şi depresie).
Alcool etilic
Nu folosiţi alcool etilic sau medicamente care conţin alcool etilic împreună cu SOMNOL.
Utilizarea SOMNOL împreună cu alimente şi băuturi
Nu consumaţi băuturi alcoolice când utilizaţi acest medicament.
Sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravida sau alăptaţi, credeţi ca sunteţi gravida sau planificaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Sarcina
Utilizarea SOMNOL pe timpul sarcinii nu este recomandată. Dacă SOMNOL este utilizat în ultimele 3 luni de sarcină sau în timpul travaliului, nou-născutul poate fi afectat. Simptomele pot fi scăderea temperaturii corpului, reducerea tonusului muscular, tulburări respiratorii şi simptome de sevraj (abstinenţă). De aceea în această elasticitate , dacă există posibilitatea, utilizarea SOMNOL trebuie evitată.
Alăptarea
SOMNOL este eliminat în laptele matern. Afectarea sugarului nu poate fi exclusă, de aceea SOMNOL nu trebuie utilizat pe perioada alăptării.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Somnolenţa, afectarea memoriei, dificultatea în concentrare, vederea înceţoşată şi afectarea funcţiei musculare pot influenţa capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Dacă aveţi oricare dintre aceste simptome nu conduceţi vehicule sau nu folosiţi utilaje. Riscul de reducere a vigilenţei este mai ridicat dacă persoana nu a dormit suficient.
SOMNOL conţine lactoză
&Învelişul comprimatelor SOMNOL conţine o cantitate mică de lactoză. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat ca aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
3. CUM SĂ UTILIZAŢI SOMNOL
Utilizaţi întotdeauna SOMNOL exact aşa, cum vi l-a prescris medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul, dacă nu sunteţi sigur.
Utilizaţi nemijlocit înainte de culcare. Adulţi cu vârsta sub 65 de ani
: câte 1 comprimat (7,5 mg) o dată pe zi.
Pacienţi cu vârsta peste 65 de ani şi pacienţi cu insuficienţă hepatică sau respiratorie: doza recomandată este de ½ comprimat (3,75 mg) pe zi.
Pacienţi cu insuficienţă renală: sunt sfătuiţi să înceapă tratamentul cu ½ comprimat (3,75 mg) pe zi.
Copii şi adolescenţi (sub vârsta sub 18 ani):
SOMNOL nu trebuie folosit la copii (vezi şi Nu utilizaţi SOMNOL în următoarele situaţii).
Acest medicament poate cauza tulburări de memorie (o persoană nu îşi aminteşte ce tocmai s-a întâmplat). De obicei se întâmplă la câteva ore de la administrare, mai ales, dacă vă treziţi sau dacă nu v-aţi culcat imediat după administrarea comprimatului. De aceea se recomandă ca acest comprimat să fie administrat chiar înainte de culcare şi să se ia măsuri pentru a putea dormi pentru 7-8 ore.
Nu luaţi mai mult de 7,5 mg pe zi! Nu creşteţi doza, deoarece efectul medicamentului are tendinţa de a scădea rezultând o utilizare îndelungată.
Durata tratamentului trebuie să fie cât mai scurtă posibil - de la câteva zile la maxim 2-4 săptămâni. Medicul vă va spune cum să scădeţi doza treptat şi in cele din urmă să opriţi complet tratamentul. Dacă insomnia continuă pentru mai mult de patru săptămâni, vă rugăm adresaţi-vă medicului.
Dacă vi se pare că efectul SOMNOL este prea puternic sau prea slab, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă aţi utilizat mai mult SOMNOL decât trebuie
&În cazul în care aţi luat o doză prea mare sau v-aţi intoxicat accidental, trebuie să vă adresaţi imediat medicului.
Dacă aţi uitat să utilizaţi SOMNOL
SOMNOL trebuie luat numai înainte de culcare. Dacă uitaţi să va luaţi comprimatul la culcare, atunci nu îl luaţi la alte ore, deoarece puteţi să vă simţiţi obosiţi, ameţiţi sau confuz în timpul zilei. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa pe cea uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi SOMNOL
Oprirea bruscă a tratamentului poate cauza reapariţia insomniei: insomnia care este tratată de medicamentul prescris se va intensifica. Este temporar - trebuie doar să respectaţi instrucţiunile medicului.
Dependenţă
Există riscul de dependenţă fizică, dar şi psihică, determinată de utilizarea acestui medicament, dacă dozajul şi/sau durata tratamentului nu sunt respectate. &În cazul dependenţei fizice, oprirea bruscă a tratamentului poate cauza simptome determinate de oprirea utilizării medicamentului (sevraj) precum : insomnie, durere de cap, dureri musculare, anxietate, tensiune, confuzie şi iritabilitate. &În cazuri severe pot apărea: pierderea contactului cu realitatea, tulburări de personalitate, halucinaţii, convulsii, hipersensibilitate la lumină, zgomot sau atingere, insensibilitate şi furnicături ale extremităţilor. Aceste simptome pot apărea la câteva zile de la oprirea SOMNOL. Somnambulism şi alte astfel de comportamente similare precum "condusul somnambulic", pregătirea şi mâncarea alimentelor, sau vorbirea la telefon, având amnezie asupra evenimentului petrecut, au fost raportate de către pacienţi care au luat SOMNOL şi nu au fost complet treji. Utilizarea alcoolului etilic şi a altor deprimante ale activi tăţii sistemului nervos central împreună cu zopiclonă pare să crească riscul unor astfel de comportamente, precum şi utilizarea SOMNOL în doze care întrec doza maximă recomandată. &În cazul sesizării unui astfel de comportament, contactaţi-vă medicul. Acesta va decide dacă trebuie să opriţi tratamentul şi cum să fie realizat acest lucru.
4. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, SOMNOL poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Cel mai frecvent se observă gust amar în gură. Alte reacţii adverse pot apărea, mai ales după o oră de la luarea medicamentului. De aceea medicamentul trebuie luat înainte de culcare pentru a reduce riscul unei reacţii adverse.
Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 pacienţi):
- gust amar în gură
Frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 100 de pacienţi, dar mai puţin de 1 din 10 pacienţi):
- somnolenţă în timpul zilei, vigilenţă redusă, tulburări cognitive;
- gură uscată;
- oboseală.
Mai puţin frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 1000 de pacienţi, dar mai puţin
de 1 din 100 de pacienţi):
- vertij, durere de cap, ameţeli;
- greaţă, indigestie;
- slăbiciune musculară.
Rare (pot afecta mai mult de 1 din 10000 de pacienţi, dar mai puţini de 1 din 1000 de pacienţi):
- mâncărime şi erupţii pe piele;
- modificarea apetitului sexual;
- nelinişte, agitaţie, mânie, psihoză, coşmaruri, halucinaţii, delir, iritabilitate, confuzie, agresivitate, comportament neadecvat care poate fi conectat cu amnezie (afectarea memoriei din momentul luării SOMNOL, de aceea este important de a asigura somn neîntrerupt timp de 7-8 ore), tulburări ale memoriei, somnambulism.
Foarte rare (pot afecta mai puţin de 1 din 10000 de pacienţi)
- reacţii anafilactice şi/sau angioedem (reacţii alergice severe; semnele pot fi o erupţie trecătoare pe piele, probleme de înghiţit sau de respiraţie, umflarea buzelor, feţei, gâtului sau limbii). Dacă aveţi oricare dintre aceste simptome trebuie să încetaţi să luaţi SOMNOL şi să contactaşi medicul imediat;
- creşterea uşoară sau moderată a concentraţiei în sânge a enzimelor ficatului.
Cu frecvenţa necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile)
- tonus muscular scăzut (hipotonie musculară)
Au fost raportate vedere înceţoşată şi abilitatea scăzută de coordonare a mişcărilor (ataxie).
Utilizarea acestui medicament poate cauza dependenţă fizică şi psihică. Insomnie, anxietate, tremur, transpiraţie, iritare, confuzie, dureri de cap, palpitaţii, tahicardie, delir, coşmaruri, halucinaţii şi iritabilitate. &În cazuri foarte rare pot apare şi convulsii.
&În cazul tulburărilor psihice, care sunt caracteristice vârstnicilor, tratamentul trebuie oprit.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
5. CUM SE PĂSTREAZĂ SOMNOL
A se păstra la loc uscat, ferit de lumină, la temperatura sub 25 °C.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie după "EXP".
Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi acest medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. &Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. CONŢINUTUL AMBALAJULUI ŞI ALTE INFORMAŢII
Ce conţine SOMNOL
- Substanţa activă este zopiclonă. Un comprimat conţine zopiclonă7,5 mg .
- Celelalte componente sunt: hidrogenofosfat de calciu anhidru, amidon de cartof, stearat de magneziu, dioxid de siliciu, amidon glicolat de sodiu (tip A); filmul: colorantul Opadry II 33G28707 alb (hipromeloză (E 464), dioxid de titan (E 171), lactoză monohidrat, triacetin, macrogol 3000).
Cum arată SOMNOL şi conţinutul ambalajului
Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare albă, cu linie mediană pe o parte.
Câte 10 comprimate în blister.
Câte 1, 2 sau 3 blistere în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
SA "Grindeks",
str. Krustpils 53, Riga, LV-1057, Letonia.
Telefon: +371 67083205
Fax: +371 67083505
E-mail: grindeks@grindeks. lv
SOMNOL aparţine grupului de medicamente hipnotice şi sedative (calmante). SOMNOL este un medicament utilizat pentru tratarea insomniei de scurtă durată, tranzitorii, la adulţi (inclusiv a dificultăţilor de a adormi, a trezitului în timpul nopţii sau a trezitului mult prea devreme).
SOMNOL este utilizat ca tratament suplimentar pentru o elasticitate limitată de timp în tratarea insomniei cronice.
Nu utilizaţi SOMNOL în următoarele situaţii:
- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la zopiclonă sau la oricare dintre celelalte componente ale medicamentului(enumerate la punctul 6);
- dacă suferiţi de insuficienţă respiratorie severă;
- dacă suferiţi de o boală severă a ficatului;
- dacă suferiţi de o afecţiune în care vă opriţi temporar din respirat în timp ce dormiţi (sindrom de apnee în timpul somnului);
- dacă suferiţi de miastenia gravis (stare de slăbiciune periodică a muşchilor);
- pentru copii şi adolescenţi până la vârsta de 18 ani.
Pentru anumiţi pacienţi, în special pentru persoane vârstnice şi copii, acest medicament poate avea efect opus celui dorit:
- intensificarea insomniei, a coşmarurilor;
- agitaţie, nervozitate, nelinişte, agresivitate, episoade de furie;
- stare de confuzie severă brusc instalată (delir), halucinaţii, simptome psihotice, tulburări de comportament. Dacă apar aceste simptome, contactaţi-vă medicul.
Acesta va decide dacă trebuie să întrerupeţi tratamentul şi cum trebuie procedat.
Atenţionări şi precauţii
&Înainte să începeţi tratamentul spuneţi medicului dacă suferiţi de:
- orice probleme ale ficatului (vezi şi Nu utilizaţi SOMNOL în următoarele situaţii). Poate va fi necesar ca medicul dumneavoastră să vă prescrie o doză mai mică de SOMNOL;
- orice probleme ale rinichilor. Poate va fi necesar ca medicul dumneavoastră să vă prescrie o doză mai mică de SOMNOL;
- orice probleme cu plămânii (vezi şi Nu utilizaţi SOMNOL în următoarele situaţii). Poate va fi necesar ca medicul dumneavoastră să vă prescrie o doză mai mică de SOMNOL;
- dacă aveţi istoric de dependenţă de alcool sau medicamente.
Dacă nu sunteţi sigur că cele menţionate mai sus sunt valabile în cazul dumneavoastră, discutaţi cu medicul dumneavoastră sau farmacistul înainte de utilizarea SOMNOL.
Acest medicament nu este recomandat să fie luat în asociere cu alcool etilic şi în timpul alăptării (vezi şi Sarcină şi alăptare).
Dacă insomnia continuă după 2-4 săptămâni de la începerea tratamentului, vă rugăm să discutaţi acest lucru cu medicul dumneavoastră pentru ca acesta să poată revizui diagnosticul şi tratamentul. SOMNOL este destinat doar pentru tratament pe termen scurt sau intermitent (adică nu trebuie luat în fiecare zi) pentru a reduce simptomele care pot apărea după ce s-a încetat utilizarea SOMNOL (vezi pct. Dependenţă pentru descrierea posibilelor simptome).
Poate apărea pierderea eficacităţii medicamentului SOMNOL. Dacă după 2-4 săptămâni observaţi că medicamentul nu mai funcţionează la fel de bine ca la începutul tratamentului, trebuie să vă anunţaţi medical, deoarece o ajustare a dozei poate fi necesară.
La utilizarea unui astfel de medicament există riscul de dependenţă, care creşte împreună cu doza şi perioada de administrare a tratamentului. Există un risc crescut la pacienţii care au un istoric de dependenţă de alcool sau medicamente sau tulburări de personalitate (vezi şi Mod de administrare a SOMNOL, Dependenţă). Anumite reacţii psihice neaşteptate şi comportamente bizare se pot observa la utilizarea acestui medicament (vezi şi Nu utilizaţi SOMNOL în următoarele cazuri şi Dependenţă).
La întreruperea tratamentului cu SOMNOL poate apărea un sindrom trecător, unde simptomele, care au dus la folosirea tratamentului cu zopiclonă, pot reapărea sub formă accentuată. Poate fi acompaniat de alte reacţii, inclusiv schimbarea dispoziţiei, anxietate şi nelinişte. Tratamentul trebuie întrerupt treptat. Medicul dumneavoastră vă va sfătui cum să procedaţi.
SOMNOL poate determina pierderea memoriei. Pentru a reduce acest risc, trebuie să vă asiguraţi că aveţi posibilitatea de a dormi neîntrerupt noaptea (vezi Mod de administrare a SOMNOL).
Copii şi adolescenţi
Acest medicament este contraindicate copiilor cu vârsta sub 18 ani.
SOMNOL împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre medicamentele eliberate fără prescripţie medicală, deoarece SOMNOL poate afecta felul în care acţionează anumite medicamente. La fel şi diferite medicamente pot interacţiona cu SOMNOL.
Spuneţi medicului dacă utilizaţi oricare din următoarele medicamente:
- unele medicamente pentru tratarea durerii moderate sau severe numite "analgezice opioide" (codeină, morfină, metadonă, petidină sau tramadol);
- anumite medicamente pentru tuse (de exemplu codeină);
- medicamente pentru tulburări mintale (neuroleptice);
- medicamente pentru tratarea depresiei;
- medicamente antialergice care au un efect sedativ (antihistaminice sedative), precum clorfeniramină sau prometazină;
- medicamente pentru reducerea anxietăţii;
- clonidină (utilizată la tratarea tensiunii arteriale crescute) şi medicamente similar;
- talidomidă (utilizată la tratarea unor anumite tipuri de cancer);
- clozapină (pentru tratarea anumitor psihoze);
- eritromicină sau claritromicină (antibiotice, utilizate pentru tratarea infecţiilor);
- itraconazol sau ketoconazol (utilizate pentru tratarea anumitor infecţii fungice);
- ritonavir (inhibitor de proteaze - utilizate la tratarea infecţiilor HIV);
- medicamente pentru epilepsie (fenobarbital, carbamazepină sau fenitoină),
- rifampicină (antibiotic - pentru tratarea infecţiilor),
- sunătoare (plantă medicinală - pentru tulburări de dispoziţie şi depresie).
Alcool etilic
Nu folosiţi alcool etilic sau medicamente care conţin alcool etilic împreună cu SOMNOL.
Utilizarea SOMNOL împreună cu alimente şi băuturi
Nu consumaţi băuturi alcoolice când utilizaţi acest medicament.
Sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravida sau alăptaţi, credeţi ca sunteţi gravida sau planificaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Sarcina
Utilizarea SOMNOL pe timpul sarcinii nu este recomandată. Dacă SOMNOL este utilizat în ultimele 3 luni de sarcină sau în timpul travaliului, nou-născutul poate fi afectat. Simptomele pot fi scăderea temperaturii corpului, reducerea tonusului muscular, tulburări respiratorii şi simptome de sevraj (abstinenţă). De aceea în această elasticitate , dacă există posibilitatea, utilizarea SOMNOL trebuie evitată.
Alăptarea
SOMNOL este eliminat în laptele matern. Afectarea sugarului nu poate fi exclusă, de aceea SOMNOL nu trebuie utilizat pe perioada alăptării.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Somnolenţa, afectarea memoriei, dificultatea în concentrare, vederea înceţoşată şi afectarea funcţiei musculare pot influenţa capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Dacă aveţi oricare dintre aceste simptome nu conduceţi vehicule sau nu folosiţi utilaje. Riscul de reducere a vigilenţei este mai ridicat dacă persoana nu a dormit suficient.
SOMNOL conţine lactoză
&Învelişul comprimatelor SOMNOL conţine o cantitate mică de lactoză. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat ca aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
3. CUM SĂ UTILIZAŢI SOMNOL
Utilizaţi întotdeauna SOMNOL exact aşa, cum vi l-a prescris medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul, dacă nu sunteţi sigur.
Utilizaţi nemijlocit înainte de culcare. Adulţi cu vârsta sub 65 de ani
: câte 1 comprimat (7,5 mg) o dată pe zi.
Pacienţi cu vârsta peste 65 de ani şi pacienţi cu insuficienţă hepatică sau respiratorie: doza recomandată este de ½ comprimat (3,75 mg) pe zi.
Pacienţi cu insuficienţă renală: sunt sfătuiţi să înceapă tratamentul cu ½ comprimat (3,75 mg) pe zi.
Copii şi adolescenţi (sub vârsta sub 18 ani):
SOMNOL nu trebuie folosit la copii (vezi şi Nu utilizaţi SOMNOL în următoarele situaţii).
Acest medicament poate cauza tulburări de memorie (o persoană nu îşi aminteşte ce tocmai s-a întâmplat). De obicei se întâmplă la câteva ore de la administrare, mai ales, dacă vă treziţi sau dacă nu v-aţi culcat imediat după administrarea comprimatului. De aceea se recomandă ca acest comprimat să fie administrat chiar înainte de culcare şi să se ia măsuri pentru a putea dormi pentru 7-8 ore.
Nu luaţi mai mult de 7,5 mg pe zi! Nu creşteţi doza, deoarece efectul medicamentului are tendinţa de a scădea rezultând o utilizare îndelungată.
Durata tratamentului trebuie să fie cât mai scurtă posibil - de la câteva zile la maxim 2-4 săptămâni. Medicul vă va spune cum să scădeţi doza treptat şi in cele din urmă să opriţi complet tratamentul. Dacă insomnia continuă pentru mai mult de patru săptămâni, vă rugăm adresaţi-vă medicului.
Dacă vi se pare că efectul SOMNOL este prea puternic sau prea slab, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă aţi utilizat mai mult SOMNOL decât trebuie
&În cazul în care aţi luat o doză prea mare sau v-aţi intoxicat accidental, trebuie să vă adresaţi imediat medicului.
Dacă aţi uitat să utilizaţi SOMNOL
SOMNOL trebuie luat numai înainte de culcare. Dacă uitaţi să va luaţi comprimatul la culcare, atunci nu îl luaţi la alte ore, deoarece puteţi să vă simţiţi obosiţi, ameţiţi sau confuz în timpul zilei. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa pe cea uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi SOMNOL
Oprirea bruscă a tratamentului poate cauza reapariţia insomniei: insomnia care este tratată de medicamentul prescris se va intensifica. Este temporar - trebuie doar să respectaţi instrucţiunile medicului.
Dependenţă
Există riscul de dependenţă fizică, dar şi psihică, determinată de utilizarea acestui medicament, dacă dozajul şi/sau durata tratamentului nu sunt respectate. &În cazul dependenţei fizice, oprirea bruscă a tratamentului poate cauza simptome determinate de oprirea utilizării medicamentului (sevraj) precum : insomnie, durere de cap, dureri musculare, anxietate, tensiune, confuzie şi iritabilitate. &În cazuri severe pot apărea: pierderea contactului cu realitatea, tulburări de personalitate, halucinaţii, convulsii, hipersensibilitate la lumină, zgomot sau atingere, insensibilitate şi furnicături ale extremităţilor. Aceste simptome pot apărea la câteva zile de la oprirea SOMNOL. Somnambulism şi alte astfel de comportamente similare precum "condusul somnambulic", pregătirea şi mâncarea alimentelor, sau vorbirea la telefon, având amnezie asupra evenimentului petrecut, au fost raportate de către pacienţi care au luat SOMNOL şi nu au fost complet treji. Utilizarea alcoolului etilic şi a altor deprimante ale activi tăţii sistemului nervos central împreună cu zopiclonă pare să crească riscul unor astfel de comportamente, precum şi utilizarea SOMNOL în doze care întrec doza maximă recomandată. &În cazul sesizării unui astfel de comportament, contactaţi-vă medicul. Acesta va decide dacă trebuie să opriţi tratamentul şi cum să fie realizat acest lucru.
4. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, SOMNOL poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Cel mai frecvent se observă gust amar în gură. Alte reacţii adverse pot apărea, mai ales după o oră de la luarea medicamentului. De aceea medicamentul trebuie luat înainte de culcare pentru a reduce riscul unei reacţii adverse.
Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 pacienţi):
- gust amar în gură
Frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 100 de pacienţi, dar mai puţin de 1 din 10 pacienţi):
- somnolenţă în timpul zilei, vigilenţă redusă, tulburări cognitive;
- gură uscată;
- oboseală.
Mai puţin frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 1000 de pacienţi, dar mai puţin
de 1 din 100 de pacienţi):
- vertij, durere de cap, ameţeli;
- greaţă, indigestie;
- slăbiciune musculară.
Rare (pot afecta mai mult de 1 din 10000 de pacienţi, dar mai puţini de 1 din 1000 de pacienţi):
- mâncărime şi erupţii pe piele;
- modificarea apetitului sexual;
- nelinişte, agitaţie, mânie, psihoză, coşmaruri, halucinaţii, delir, iritabilitate, confuzie, agresivitate, comportament neadecvat care poate fi conectat cu amnezie (afectarea memoriei din momentul luării SOMNOL, de aceea este important de a asigura somn neîntrerupt timp de 7-8 ore), tulburări ale memoriei, somnambulism.
Foarte rare (pot afecta mai puţin de 1 din 10000 de pacienţi)
- reacţii anafilactice şi/sau angioedem (reacţii alergice severe; semnele pot fi o erupţie trecătoare pe piele, probleme de înghiţit sau de respiraţie, umflarea buzelor, feţei, gâtului sau limbii). Dacă aveţi oricare dintre aceste simptome trebuie să încetaţi să luaţi SOMNOL şi să contactaşi medicul imediat;
- creşterea uşoară sau moderată a concentraţiei în sânge a enzimelor ficatului.
Cu frecvenţa necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile)
- tonus muscular scăzut (hipotonie musculară)
Au fost raportate vedere înceţoşată şi abilitatea scăzută de coordonare a mişcărilor (ataxie).
Utilizarea acestui medicament poate cauza dependenţă fizică şi psihică. Insomnie, anxietate, tremur, transpiraţie, iritare, confuzie, dureri de cap, palpitaţii, tahicardie, delir, coşmaruri, halucinaţii şi iritabilitate. &În cazuri foarte rare pot apare şi convulsii.
&În cazul tulburărilor psihice, care sunt caracteristice vârstnicilor, tratamentul trebuie oprit.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
5. CUM SE PĂSTREAZĂ SOMNOL
A se păstra la loc uscat, ferit de lumină, la temperatura sub 25 °C.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie după "EXP".
Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi acest medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. &Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. CONŢINUTUL AMBALAJULUI ŞI ALTE INFORMAŢII
Ce conţine SOMNOL
- Substanţa activă este zopiclonă. Un comprimat conţine zopiclonă7,5 mg .
- Celelalte componente sunt: hidrogenofosfat de calciu anhidru, amidon de cartof, stearat de magneziu, dioxid de siliciu, amidon glicolat de sodiu (tip A); filmul: colorantul Opadry II 33G28707 alb (hipromeloză (E 464), dioxid de titan (E 171), lactoză monohidrat, triacetin, macrogol 3000).
Cum arată SOMNOL şi conţinutul ambalajului
Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare albă, cu linie mediană pe o parte.
Câte 10 comprimate în blister.
Câte 1, 2 sau 3 blistere în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
SA "Grindeks",
str. Krustpils 53, Riga, LV-1057, Letonia.
Telefon: +371 67083205
Fax: +371 67083505
E-mail: grindeks@grindeks. lv
-3%
70.23 MDL
72.40 MDL
Proprietati:
- contribuie la metabolismul energetic normal, cat si la functionarea normala a sistemului nervos si la mentinerea sanatatii psihice;
- este util in slabiciune, stres (suprasolicitare fizica sau psihica), convalescenta pentru reducerea oboselii si extenuarii, optimizarea functiilor organismului (hepatice, cardiovasculare si renale), revigorarea si tonifierea organismului si imbunatatirea calitatii vietii;
- aspartatul de arginina - include doi aminoacizi (arginina si acidul aspartic) si intervine in ciclul ureei,ajutand la eliminarea amoniacului din organism;
- arginina - este un aminoacid esential la copii (nu poate fi produs in organism si se obtine exclusiv prin aport exogen) si semiesential la adulti (poate fi produs in organism, dar in cantitate insuficienta si necesita aport exogen);
- vitamina B6 si magneziul - contribuie la reducerea oboselii si extenuarii;
- vitamina B6 - contribuie la functionarea normala a sistemului imunitar.
- contribuie la metabolismul energetic normal, cat si la functionarea normala a sistemului nervos si la mentinerea sanatatii psihice;
- este util in slabiciune, stres (suprasolicitare fizica sau psihica), convalescenta pentru reducerea oboselii si extenuarii, optimizarea functiilor organismului (hepatice, cardiovasculare si renale), revigorarea si tonifierea organismului si imbunatatirea calitatii vietii;
- aspartatul de arginina - include doi aminoacizi (arginina si acidul aspartic) si intervine in ciclul ureei,ajutand la eliminarea amoniacului din organism;
- arginina - este un aminoacid esential la copii (nu poate fi produs in organism si se obtine exclusiv prin aport exogen) si semiesential la adulti (poate fi produs in organism, dar in cantitate insuficienta si necesita aport exogen);
- vitamina B6 si magneziul - contribuie la reducerea oboselii si extenuarii;
- vitamina B6 - contribuie la functionarea normala a sistemului imunitar.
-3%
315.25 MDL
325 MDL
Vagostabyl este o asociere de extracte din plante (păducel şi roiniţă cu efect sedativ), săruri de magneziu şi de calciu (care diminuează hiperexcitabilitatea neuromusculară).
Vagostabyl este utilizat la adulţi şi adolescenţi pentru:
-tratamentul hiperexcitabilităţii cardiace (de exemplu în caz de percepere exagerată a bătăilor inimii - palpitaţii), în absenţa oricărei boli cardiace diagnosticate;
-tratamentul simptomatic al stărilor de agitaţie psihică la adulţi şi adolescenţi, în special în cazurile de tulburări uşoare ale somnului.
Compoziție:
- Substanţele active sunt: extract hidroalcoolic uscat din frunză şi floare de păducel (Crataegi folium cum flore), extract hidroalcoolic uscat din frunză de roiniţă (Melissae folium), lactat de calciu pentahidrat, tiosulfat de magneziu. Fiecare drajeu conţine extract uscat hidroalcoolic din frunză şi floare de păducel 50 mg, extract uscat hidroalcoolic din frunză de roiniţă 45 mg, lactat de calciu pentahidrat 50 mg, tiosulfat de magneziu 10 mg.
- Celelalte componente sunt: nucleu: dioxid de siliciu coloidal anhidru, povidonă K 30, lactoză anhidră, celuloză microcristalină, amidon de porumb, talc, stearat de magneziu; maltodextrină; strat de drajefiere: sepifilm SN*** (talc, zahăr, gelatină, gumă Acacia, galben portocaliu S (E 110), Opagloss 6000****
***Conţine: gumă-lac neceruit, monogliceride acetilate, povidonă K 30.
****Conţine: gumă lac neceruit, ceară albă de albine, ceară carnauba.
Mod de administrare:
Adulţi:
Doza recomandată în caz de hiperexcitabilitate cardiacă este de 2 drajeuri Vagostabyl de 1-3 ori pe zi, înainte de masă.
Pentru tratamentul tulburărilor uşoare ale somnului, doza recomandată este de 2 drajeuri Vagostabyl la masa de seară şi 2 drajeuri înainte de culcare.
Adolescenţi:
Pentru tratamentul tulburărilor uşoare ale somnului, doza recomandată este de 1 drajeu Vagostabyl la masa de seară şi 1 drajeu înainte de culcare.
Vagostabyl drajeuri nu este recomandat pentru utilizare în timpul sarcinii, alăptării sau la copii cu vârsta sub 12 ani.
Contraindicații:
Nu utilizaţi Vagostabyl
-dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la păducel, roiniţă, lactat de calciu pentahidrat, tiosulfat de magneziu sau la oricare dintre celelalte componente ale medicamentului.
Precauții:
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Vagostabyl
Înainte de a lua Vagostabyl, cereţi sfatul medicului dumneavoastră, care va exclude prezenţa unor afecţiuni severe ca şi cauză a simptomelor şi va face o reevaluare clinică după cel mult 6 luni.
Se recomandă să urmăriţi numărul de bătăi cardiace pe minut şi tensiunea arterială şi în funcţie de valoarea acestora, doza Vagostabyl şi a celorlalte medicamente utilizate trebuie ajustată de către medic.
Adresaţi-vă în acelaşi timp medicului:
-dacă simptomele bolii persistă o perioadă de peste 2 săptămâni sau dacă apare umflarea membrelor inferioare;
-dacă apar dureri în regiunea pieptului, care iradiază în braţe, partea de sus a abdomenului sau în zona gâtului sau apare o lipsă de aer este necesar imediat un consult medical.
Nu există date suficiente privind administrarea la copii. De aceea, Vagostabyl nu va fi utilizat la copiii cu vârsta sub 12 ani.
Sarcina și alăptarea:
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.
În absenţa datelor suficiente, nu se recomandă utilizarea Vagostabyl în timpul sarcinii (în special în primul trimestru) şi alăptării
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor:
Datorită efectului slab sedativ, Vagostabyl are influenţă moderată asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje – de aceea, aceste acţiuni necesită prudenţă crescută atunci când luaţi Vagostabyl.
Prezentare:
40 drajeuri
Vagostabyl este utilizat la adulţi şi adolescenţi pentru:
-tratamentul hiperexcitabilităţii cardiace (de exemplu în caz de percepere exagerată a bătăilor inimii - palpitaţii), în absenţa oricărei boli cardiace diagnosticate;
-tratamentul simptomatic al stărilor de agitaţie psihică la adulţi şi adolescenţi, în special în cazurile de tulburări uşoare ale somnului.
Compoziție:
- Substanţele active sunt: extract hidroalcoolic uscat din frunză şi floare de păducel (Crataegi folium cum flore), extract hidroalcoolic uscat din frunză de roiniţă (Melissae folium), lactat de calciu pentahidrat, tiosulfat de magneziu. Fiecare drajeu conţine extract uscat hidroalcoolic din frunză şi floare de păducel 50 mg, extract uscat hidroalcoolic din frunză de roiniţă 45 mg, lactat de calciu pentahidrat 50 mg, tiosulfat de magneziu 10 mg.
- Celelalte componente sunt: nucleu: dioxid de siliciu coloidal anhidru, povidonă K 30, lactoză anhidră, celuloză microcristalină, amidon de porumb, talc, stearat de magneziu; maltodextrină; strat de drajefiere: sepifilm SN*** (talc, zahăr, gelatină, gumă Acacia, galben portocaliu S (E 110), Opagloss 6000****
***Conţine: gumă-lac neceruit, monogliceride acetilate, povidonă K 30.
****Conţine: gumă lac neceruit, ceară albă de albine, ceară carnauba.
Mod de administrare:
Adulţi:
Doza recomandată în caz de hiperexcitabilitate cardiacă este de 2 drajeuri Vagostabyl de 1-3 ori pe zi, înainte de masă.
Pentru tratamentul tulburărilor uşoare ale somnului, doza recomandată este de 2 drajeuri Vagostabyl la masa de seară şi 2 drajeuri înainte de culcare.
Adolescenţi:
Pentru tratamentul tulburărilor uşoare ale somnului, doza recomandată este de 1 drajeu Vagostabyl la masa de seară şi 1 drajeu înainte de culcare.
Vagostabyl drajeuri nu este recomandat pentru utilizare în timpul sarcinii, alăptării sau la copii cu vârsta sub 12 ani.
Contraindicații:
Nu utilizaţi Vagostabyl
-dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la păducel, roiniţă, lactat de calciu pentahidrat, tiosulfat de magneziu sau la oricare dintre celelalte componente ale medicamentului.
Precauții:
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Vagostabyl
Înainte de a lua Vagostabyl, cereţi sfatul medicului dumneavoastră, care va exclude prezenţa unor afecţiuni severe ca şi cauză a simptomelor şi va face o reevaluare clinică după cel mult 6 luni.
Se recomandă să urmăriţi numărul de bătăi cardiace pe minut şi tensiunea arterială şi în funcţie de valoarea acestora, doza Vagostabyl şi a celorlalte medicamente utilizate trebuie ajustată de către medic.
Adresaţi-vă în acelaşi timp medicului:
-dacă simptomele bolii persistă o perioadă de peste 2 săptămâni sau dacă apare umflarea membrelor inferioare;
-dacă apar dureri în regiunea pieptului, care iradiază în braţe, partea de sus a abdomenului sau în zona gâtului sau apare o lipsă de aer este necesar imediat un consult medical.
Nu există date suficiente privind administrarea la copii. De aceea, Vagostabyl nu va fi utilizat la copiii cu vârsta sub 12 ani.
Sarcina și alăptarea:
Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.
În absenţa datelor suficiente, nu se recomandă utilizarea Vagostabyl în timpul sarcinii (în special în primul trimestru) şi alăptării
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor:
Datorită efectului slab sedativ, Vagostabyl are influenţă moderată asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje – de aceea, aceste acţiuni necesită prudenţă crescută atunci când luaţi Vagostabyl.
Prezentare:
40 drajeuri
-3%
195.12 MDL
201.15 MDL
Rețetă medicală
1. Ce este Grandaxin comprimate $i pentru ce se utilizeaza
Grandaxin este un preparat cu actiune asupra sistemului nervos central. Se atribuie grupei de medicamente, numite benzodiazepine.
Grandaxin se utilizeaza in:
Tulburari psihice (nevrotice) și somatice insoțite de senzatie a tensiunii psihice, anxietate (neliniste), tulburari vegetative (mediata de vointa sistemului nervos autonom uman), lipsa de energie și/sau motivafie, apatie, fatigabilitate, scaderea dispozifiei.
Sindromul de abstinența alcoolica: acest preparat contribuie la inlaturarea simptomelor vegetative și excitației in faza de predelir și delir alcoolic.
Preparatul Grandaxin nu poseda efect de relaxare musculara, de aceea poate fi utilizat in cazul, in care administrarea de miorelaxante este contraindicata sau nu este recomandata, de exemplu, in miastenie, miopatie și atrofie musculara neurogena.
2. Ce trebuie sa știfi inainte sa utilizați Grandaxin comprimate
Nu utilizati Grandaxin:
9
□ daca suntefi alergic la substanfa activa, alte benzodiazepine sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6).
□ daca aveti insuficiența respiratorie, insotita de simptome acute;
□ daca ati avut in trecut sindromul de apnee (stop respirator) in somn.
□ daca ati avut in trecut coma.
□ daca administrati e de inhibitie a sistemului imun in caz de transplant de organe: tacrolimus, sirolimus și ciclosporina
daca nu sunteti sigur privind afectiunile dumneavoastra sau utilizarea medicamentelor, consultati medicul.
Atenționari și precauții
Inainte sa utilizati Grandaxin comprimate, adresati-va medicului dumneavoastra sau farmacistului.
Spuneti medicului dumneavoastra inainte sa utilizati Grandaxin comprimate, daca aveti urmatoarele stari:
• Insuficienta respiratorie cronica sau insuficienta respiratorie in trecut cu simptome acute
• afectarea functiei renale si / sau hepatice, care pot incetini excretia substantei active a medicamentului (efectele si reactiile adverse ale Grandaxin pot fi crescute);
• Modificari organice ale creierului (de exemplu, ateroscleroza), varsta inaintata (peste 65 ani), deoarece acesti pacienti au predispozitie mai mare de a dezvolta reactii adverse
• Alte boli psihice sau boala a sistemului nervos (depresie, stare psihotica, fobii, stari obsesive, tulburari de personalitate), deoarece Grandaxin poate afecta simptomele acestor boli;
• epilepsie (Grandaxin poate provoca accese convulsive);
• glaucom cu unghi inchis
Copii si adolescenji cu varsta sub 18 ani
Exista date limitate privind administrarea preparatului la copii §i adolescent cu varsta sub 18 ani.
Grandaxin comprimate impreuna cu alte medicamente
Spuneți medicului dumneavoastra sau farmacistului daca utilizați, ați utilizat recent sau s-ar putea sa utilizați orice alte medicamente, inclusiv eliberate fara prescriptie medicala.
Daca incepeti sa luati un alt medicament (in special medicamente care afecteaza sistemul nervos central) in timpul tratamentului cu Grandaxin sau in decurs de o luna dupa intreruperea tratamentului cu Grandaxin, spuneti medicului dumneavoastra ca luati Grandaxin.
Grandaxin si alte medicamente administrate concomitente pot intensifica sau reduce efectul reciproc.
Spuneti medicului dumneavoastra daca utilizati:
- alte medicamente care suprima functia sistemului nervos central (antidepresive, sedative, medicamente antiepileptice, medicamente antialergice, antipsihotice, analgezice, hipnotice (somnifere));
- agenti care suprima sistemul imunitar,
- anticoagulante (medicamente care inhiba coagularea sangelui)
- unele medicamente antifungice (ketoconazol, itraconazol),
- preparate care regleaza ritmul cardiac, glicozide cardiace (digoxina, digotoxina, izolanida),
- medicamente care reduc tensiunea arteriala,
- medicamente care reduc formarea de acid in stomac,
- contraceptive orale
- utilizarea regulata a alcoolului
Administrarea concomitenta de Grandaxin cu opioizi (agenti puternici de diminuare a durerii, medicamente pentru terapia de substitute si unele medicamente pentru tuse) creste somnolenta, cauzeaza inhibitia respiratiei, riscul dezvoltarii comei, ceea ce poate determina sfarsit letal. Administrarea concomitenta a acestor preparate este posibila doar la pacientii, la care nu este posibila aplicarea altor metode de tratament. Daca medicul dumneavoastra prescrie Grandaxin impreuna cu un medicament care contine opioid, medicul va reduce doza de medicamente si va reduce timpul de utilizare concomitent a acestor medicamente. Spuneti medicului dumneavoastra ce medicamente care contin opioizi luati si strict respectati regimul de dozare, prescris de medic. Se recomand sa va informati persoanele apropiate despre posibilitatea dezvoltarii simptomelor de mai sus. Daca la dumneavoastra apar aceste simptome, consultati medicul dumneavoastra.
Grandaxin impreuna cu alimente, bauturi și alcool
Trebuie sa evitati consumul de alcool in timpul tratamentului cu acest medicament.
Sarcina și alaptarea
Daca sunteji gravida sau alaptați, credeți ca ați putea fi gravida sau intentionați sa ramaneți gravida, adresaji-va medicului sau farmacistului inainte de a utiliza acest medicament.
Sarcina
Desi in studii clinice bine cunoscute, substanta activa a Grandaxin nu a avut efecte nocive asupra fatului, el traverseaza bariera placentara. Utilizarea acestui medicament nu este recomandata in timpul primului trimestru de sarcina. In perioadele ulterioare, acesta poate fi luat numai atunci cand este absolut necesar, pe baza deciziei medicului dumneavoastra.
Alaptarea
Preparatul se excreta in laptele matern, de aceea, nu se recomanda administrarea lui in perioada de alaptare.
Adresafi-va medicului sau farmacistului inainte de a utiliza acest medicament daca sunteți gravida sau alaptați.
Conducerea vehiculelor și folosirea utilajelor
Deși, preparatul Grandaxin nu provoaca somnolenja și efect sedativ, pacienților este interzisa conducerea vehiculelor și efectuarea activitajilor cu risc sporit de accidentare, indeosebi in timpul primei cure de tratament pentru o perioada determinata individual. Ulterior, gradul si durata restrictiilor se va stabili in mod individual pentru fiecare pacient.
Grandaxin confine lactoza. Daca medicul dumneavoastra v-a atenționat ca aveți intoleranța la unele categorii de glucide, va rugam sa-l intrebați inainte de a lua acest medicament.
3. Cum sa luafi Grandaxin comprimate
Luați intotdeauna acest medicament exact așa cum v-a spus medicul dumneavoastra sau farmacistul. Discutați cu medicul dumneavoastra sau cu farmacistul daca nu sunteți sigur.
Doze recomandate
Adulți
Doza uzuala pentru adulji: 1-2 comprimate de 1-3 ori pe zi (doza zilnica totala constituie 50 - 300 mg).
In cazul utilizarii ocazionale pot fi administrate 1 -2 comprimate.
Tratamentul poate fi inceput cu orice doza admisa. Lipsește necesitatea in creșterea treptata a dozei, deoarece preparatul este bine tolerat și in decursul administrarii, nu se observa reducerea vigilenței.
Mod de administrare
Administrare orala.
Daca luați mai mult Grandaxin comprimate decat trebuie
In cazul suspectarii unui supradozaj, anunțați-l imediat pe medicul dumneavoastra sau mergeji la unitatea de urgența a celui mai apropiat spital. Luaji cu dumneavoastra acest prospect și comprimatele ramase, pentru a arata medicului.
Efectele de deprimare a sistemului nervos central (SNC) se manifesta numai dupa administrarea dozelor mari (50-120 mg/kg corp). Aceste doze pot determina: voma, confuzie mintala, coma, inhibarea respirației și/sau accese epileptice.
In caz de deprimare pronunțata a funcjiilor SNC nu se recomanda de a provoca voma, insa se permite efectuarea lavajului gastric. Administrarea carbunelui medicinal și laxativelor contribuie la diminuarea absorbției preparatului.
Daca uitați sa luați Grandaxin comprimate
Daca ați uitat sa luați o doza, luați-o imediat ce v-ați amintit. Daca totuși se apropie timpul pentru urmatoarea doza, nu luați o doza dubla pentru a compensa doza uitata, deoarece nu veti putea completa doza omisa, dar poate creste riscul de supradozaj.
Daca incetați sa utilizati Grandaxin comprimate
Nu incetati sa utilizati Grandaxin comprimate fara sa discutati cu medicul dumneavoastra, chiar daca va simtiti mai bine.
Este important sa utilizati preparatul fara intrerupere. Verificati, ca preparatul sa nu se termine.
Daca aveti orice intrebari suplimentare cu privire la utilizarea acestui preparat, adresati-va medicului dumneavoastra sau farmacistului.
4. Reacții adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reactii adverse, cu toate ca nu apar la toate persoanele.
Reactiile adverse - de obicei usoare si rare - apar de obicei atunci cand se utilizeaza doze mari de medicament.
La utilizarea Grandaxin urmatoarele reactii adverse au fost raportate
Foarte rare (pot afecta pana la 1 din 10000 persoane)
- confuzie mintala
- preparatul poate induce accese convulsive la pacientii cu epilepsie.
- icter colestatic (colorare in galben a ochilor si albului ochilor)
Cu frecvenfa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile)
- excitatie, iritabilitate, senzatie a tensiunii psihice, scaderea poftei de mancare
- insomnie
- suprimarea respiratiei
- greata, voma, constipate, meteorism, gura uscata
- exantem, exantem scarlatiniform
- tensiune musculara, dureri musculare
- dureri de cap, prurit
Raportarea reacțiilor adverse
Daca manifestați orice reactii adverse, adresati-va medicului dumneavoastra sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reactii adverse nementionate in acest prospect. De asemenea, puteti raporta reactiile adverse direct prin intermediul sistemului national de raportare, ale carui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agentiei Medicamentului §i Dispozitivelor Medicale: www.amdm.gov.md sau
e-mail:[email protected]
Raportand reactiile adverse, puteti contribui la furnizarea de informatii suplimentare privind siguranta acestui medicament.
5. Cum se pastreaza Grandaxin comprimate
A se pastra la temperaturi sub 25°C.
Nu lasati acest medicament la vederea și indemana copiilor!
Nu utilizati acest medicament daca observati orice semn vizibil de deteriorare (de exemplu, modificarea culorii).
Perioada de valabilitate este indicata pe ambalaj. Nu utilizati acest medicament dupa data de expirare inscrisa pe ambalaj. Data de expirare se refera la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncati niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Intrebati farmacistul cum sa aruncati medicamentele pe care nu le mai folositi. Aceste masuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conținutul ambalajului și alte informații
Ce conține Grandaxin comprimate
Substanfa activa este tofisopam
Fiecare comprimat confine tofisopam 50 mg.
Celelalte componente sunt: amidon de cartofi, celuloza microcristalina, gelatina, talc, acid stearic, stearat de magneziu, lactoza monohidrat (92 mg)
Cum arata Grandaxin comprimate și conținutul ambalajului:
Comprimat
Comprimate de culoare alba sau alb-gri, plate, rotunde, cu margini teșite, cu incizie pe o suprafața și cu inscripfia arcuita „Grandax” - pe cealalta, cu sau aproape fara miros.
Cu ajutorul inciziei comprimatul poate fi divizat in doua parți egale
Conținutul ambalajului
Cate 10 comprimate in blister. Cate 2 sau 6 blistere impreuna cu prospectul pentru pacient in cutie de carton.
Definatorul certificatului de mregistrare și fabricantul
Definatorul certificatului de mregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Kereszturi ut 30-38.
Ungaria
Fabricantul
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1165 Budapesta, Bokenyfoldi ut 118-120.
Ungaria
Egis Pharmaceuticals PLC
H-9900 Kormend, Matyas kiraly ut 65.
Ungaria
Grandaxin este un preparat cu actiune asupra sistemului nervos central. Se atribuie grupei de medicamente, numite benzodiazepine.
Grandaxin se utilizeaza in:
Tulburari psihice (nevrotice) și somatice insoțite de senzatie a tensiunii psihice, anxietate (neliniste), tulburari vegetative (mediata de vointa sistemului nervos autonom uman), lipsa de energie și/sau motivafie, apatie, fatigabilitate, scaderea dispozifiei.
Sindromul de abstinența alcoolica: acest preparat contribuie la inlaturarea simptomelor vegetative și excitației in faza de predelir și delir alcoolic.
Preparatul Grandaxin nu poseda efect de relaxare musculara, de aceea poate fi utilizat in cazul, in care administrarea de miorelaxante este contraindicata sau nu este recomandata, de exemplu, in miastenie, miopatie și atrofie musculara neurogena.
2. Ce trebuie sa știfi inainte sa utilizați Grandaxin comprimate
Nu utilizati Grandaxin:
9
□ daca suntefi alergic la substanfa activa, alte benzodiazepine sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6).
□ daca aveti insuficiența respiratorie, insotita de simptome acute;
□ daca ati avut in trecut sindromul de apnee (stop respirator) in somn.
□ daca ati avut in trecut coma.
□ daca administrati e de inhibitie a sistemului imun in caz de transplant de organe: tacrolimus, sirolimus și ciclosporina
daca nu sunteti sigur privind afectiunile dumneavoastra sau utilizarea medicamentelor, consultati medicul.
Atenționari și precauții
Inainte sa utilizati Grandaxin comprimate, adresati-va medicului dumneavoastra sau farmacistului.
Spuneti medicului dumneavoastra inainte sa utilizati Grandaxin comprimate, daca aveti urmatoarele stari:
• Insuficienta respiratorie cronica sau insuficienta respiratorie in trecut cu simptome acute
• afectarea functiei renale si / sau hepatice, care pot incetini excretia substantei active a medicamentului (efectele si reactiile adverse ale Grandaxin pot fi crescute);
• Modificari organice ale creierului (de exemplu, ateroscleroza), varsta inaintata (peste 65 ani), deoarece acesti pacienti au predispozitie mai mare de a dezvolta reactii adverse
• Alte boli psihice sau boala a sistemului nervos (depresie, stare psihotica, fobii, stari obsesive, tulburari de personalitate), deoarece Grandaxin poate afecta simptomele acestor boli;
• epilepsie (Grandaxin poate provoca accese convulsive);
• glaucom cu unghi inchis
Copii si adolescenji cu varsta sub 18 ani
Exista date limitate privind administrarea preparatului la copii §i adolescent cu varsta sub 18 ani.
Grandaxin comprimate impreuna cu alte medicamente
Spuneți medicului dumneavoastra sau farmacistului daca utilizați, ați utilizat recent sau s-ar putea sa utilizați orice alte medicamente, inclusiv eliberate fara prescriptie medicala.
Daca incepeti sa luati un alt medicament (in special medicamente care afecteaza sistemul nervos central) in timpul tratamentului cu Grandaxin sau in decurs de o luna dupa intreruperea tratamentului cu Grandaxin, spuneti medicului dumneavoastra ca luati Grandaxin.
Grandaxin si alte medicamente administrate concomitente pot intensifica sau reduce efectul reciproc.
Spuneti medicului dumneavoastra daca utilizati:
- alte medicamente care suprima functia sistemului nervos central (antidepresive, sedative, medicamente antiepileptice, medicamente antialergice, antipsihotice, analgezice, hipnotice (somnifere));
- agenti care suprima sistemul imunitar,
- anticoagulante (medicamente care inhiba coagularea sangelui)
- unele medicamente antifungice (ketoconazol, itraconazol),
- preparate care regleaza ritmul cardiac, glicozide cardiace (digoxina, digotoxina, izolanida),
- medicamente care reduc tensiunea arteriala,
- medicamente care reduc formarea de acid in stomac,
- contraceptive orale
- utilizarea regulata a alcoolului
Administrarea concomitenta de Grandaxin cu opioizi (agenti puternici de diminuare a durerii, medicamente pentru terapia de substitute si unele medicamente pentru tuse) creste somnolenta, cauzeaza inhibitia respiratiei, riscul dezvoltarii comei, ceea ce poate determina sfarsit letal. Administrarea concomitenta a acestor preparate este posibila doar la pacientii, la care nu este posibila aplicarea altor metode de tratament. Daca medicul dumneavoastra prescrie Grandaxin impreuna cu un medicament care contine opioid, medicul va reduce doza de medicamente si va reduce timpul de utilizare concomitent a acestor medicamente. Spuneti medicului dumneavoastra ce medicamente care contin opioizi luati si strict respectati regimul de dozare, prescris de medic. Se recomand sa va informati persoanele apropiate despre posibilitatea dezvoltarii simptomelor de mai sus. Daca la dumneavoastra apar aceste simptome, consultati medicul dumneavoastra.
Grandaxin impreuna cu alimente, bauturi și alcool
Trebuie sa evitati consumul de alcool in timpul tratamentului cu acest medicament.
Sarcina și alaptarea
Daca sunteji gravida sau alaptați, credeți ca ați putea fi gravida sau intentionați sa ramaneți gravida, adresaji-va medicului sau farmacistului inainte de a utiliza acest medicament.
Sarcina
Desi in studii clinice bine cunoscute, substanta activa a Grandaxin nu a avut efecte nocive asupra fatului, el traverseaza bariera placentara. Utilizarea acestui medicament nu este recomandata in timpul primului trimestru de sarcina. In perioadele ulterioare, acesta poate fi luat numai atunci cand este absolut necesar, pe baza deciziei medicului dumneavoastra.
Alaptarea
Preparatul se excreta in laptele matern, de aceea, nu se recomanda administrarea lui in perioada de alaptare.
Adresafi-va medicului sau farmacistului inainte de a utiliza acest medicament daca sunteți gravida sau alaptați.
Conducerea vehiculelor și folosirea utilajelor
Deși, preparatul Grandaxin nu provoaca somnolenja și efect sedativ, pacienților este interzisa conducerea vehiculelor și efectuarea activitajilor cu risc sporit de accidentare, indeosebi in timpul primei cure de tratament pentru o perioada determinata individual. Ulterior, gradul si durata restrictiilor se va stabili in mod individual pentru fiecare pacient.
Grandaxin confine lactoza. Daca medicul dumneavoastra v-a atenționat ca aveți intoleranța la unele categorii de glucide, va rugam sa-l intrebați inainte de a lua acest medicament.
3. Cum sa luafi Grandaxin comprimate
Luați intotdeauna acest medicament exact așa cum v-a spus medicul dumneavoastra sau farmacistul. Discutați cu medicul dumneavoastra sau cu farmacistul daca nu sunteți sigur.
Doze recomandate
Adulți
Doza uzuala pentru adulji: 1-2 comprimate de 1-3 ori pe zi (doza zilnica totala constituie 50 - 300 mg).
In cazul utilizarii ocazionale pot fi administrate 1 -2 comprimate.
Tratamentul poate fi inceput cu orice doza admisa. Lipsește necesitatea in creșterea treptata a dozei, deoarece preparatul este bine tolerat și in decursul administrarii, nu se observa reducerea vigilenței.
Mod de administrare
Administrare orala.
Daca luați mai mult Grandaxin comprimate decat trebuie
In cazul suspectarii unui supradozaj, anunțați-l imediat pe medicul dumneavoastra sau mergeji la unitatea de urgența a celui mai apropiat spital. Luaji cu dumneavoastra acest prospect și comprimatele ramase, pentru a arata medicului.
Efectele de deprimare a sistemului nervos central (SNC) se manifesta numai dupa administrarea dozelor mari (50-120 mg/kg corp). Aceste doze pot determina: voma, confuzie mintala, coma, inhibarea respirației și/sau accese epileptice.
In caz de deprimare pronunțata a funcjiilor SNC nu se recomanda de a provoca voma, insa se permite efectuarea lavajului gastric. Administrarea carbunelui medicinal și laxativelor contribuie la diminuarea absorbției preparatului.
Daca uitați sa luați Grandaxin comprimate
Daca ați uitat sa luați o doza, luați-o imediat ce v-ați amintit. Daca totuși se apropie timpul pentru urmatoarea doza, nu luați o doza dubla pentru a compensa doza uitata, deoarece nu veti putea completa doza omisa, dar poate creste riscul de supradozaj.
Daca incetați sa utilizati Grandaxin comprimate
Nu incetati sa utilizati Grandaxin comprimate fara sa discutati cu medicul dumneavoastra, chiar daca va simtiti mai bine.
Este important sa utilizati preparatul fara intrerupere. Verificati, ca preparatul sa nu se termine.
Daca aveti orice intrebari suplimentare cu privire la utilizarea acestui preparat, adresati-va medicului dumneavoastra sau farmacistului.
4. Reacții adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reactii adverse, cu toate ca nu apar la toate persoanele.
Reactiile adverse - de obicei usoare si rare - apar de obicei atunci cand se utilizeaza doze mari de medicament.
La utilizarea Grandaxin urmatoarele reactii adverse au fost raportate
Foarte rare (pot afecta pana la 1 din 10000 persoane)
- confuzie mintala
- preparatul poate induce accese convulsive la pacientii cu epilepsie.
- icter colestatic (colorare in galben a ochilor si albului ochilor)
Cu frecvenfa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile)
- excitatie, iritabilitate, senzatie a tensiunii psihice, scaderea poftei de mancare
- insomnie
- suprimarea respiratiei
- greata, voma, constipate, meteorism, gura uscata
- exantem, exantem scarlatiniform
- tensiune musculara, dureri musculare
- dureri de cap, prurit
Raportarea reacțiilor adverse
Daca manifestați orice reactii adverse, adresati-va medicului dumneavoastra sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reactii adverse nementionate in acest prospect. De asemenea, puteti raporta reactiile adverse direct prin intermediul sistemului national de raportare, ale carui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agentiei Medicamentului §i Dispozitivelor Medicale: www.amdm.gov.md sau
e-mail:[email protected]
Raportand reactiile adverse, puteti contribui la furnizarea de informatii suplimentare privind siguranta acestui medicament.
5. Cum se pastreaza Grandaxin comprimate
A se pastra la temperaturi sub 25°C.
Nu lasati acest medicament la vederea și indemana copiilor!
Nu utilizati acest medicament daca observati orice semn vizibil de deteriorare (de exemplu, modificarea culorii).
Perioada de valabilitate este indicata pe ambalaj. Nu utilizati acest medicament dupa data de expirare inscrisa pe ambalaj. Data de expirare se refera la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncati niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Intrebati farmacistul cum sa aruncati medicamentele pe care nu le mai folositi. Aceste masuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Conținutul ambalajului și alte informații
Ce conține Grandaxin comprimate
Substanfa activa este tofisopam
Fiecare comprimat confine tofisopam 50 mg.
Celelalte componente sunt: amidon de cartofi, celuloza microcristalina, gelatina, talc, acid stearic, stearat de magneziu, lactoza monohidrat (92 mg)
Cum arata Grandaxin comprimate și conținutul ambalajului:
Comprimat
Comprimate de culoare alba sau alb-gri, plate, rotunde, cu margini teșite, cu incizie pe o suprafața și cu inscripfia arcuita „Grandax” - pe cealalta, cu sau aproape fara miros.
Cu ajutorul inciziei comprimatul poate fi divizat in doua parți egale
Conținutul ambalajului
Cate 10 comprimate in blister. Cate 2 sau 6 blistere impreuna cu prospectul pentru pacient in cutie de carton.
Definatorul certificatului de mregistrare și fabricantul
Definatorul certificatului de mregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Kereszturi ut 30-38.
Ungaria
Fabricantul
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1165 Budapesta, Bokenyfoldi ut 118-120.
Ungaria
Egis Pharmaceuticals PLC
H-9900 Kormend, Matyas kiraly ut 65.
Ungaria
-3%
57.67 MDL
59.45 MDL
Acest medicament conţine magneziu şi clorhidrat de piridoxină. Este utilizat pentru prevenirea şi
tratamentul deficitului de magneziu la adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta cuprinsă între 6-12 ani.
Asocierea unora dintre următoarele simptome poate indica un deficit de magneziu:
- nervozitate, iritabilitate, anxietate uşoară, oboseală trecătoare, tulburări minore de somn,
- manifestări de anxietate, cum sunt spasmele digestive sau palpitaţiile (la subiecţi fără afecţiuni
cardiace),
- crampe musculare, furnicături.
Aportul de magneziu poate ameliora aceste simptome.
Dacă simptomele nu se ameliorează după o lună de tratament, nu este utilă continuarea acestuia.
tratamentul deficitului de magneziu la adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta cuprinsă între 6-12 ani.
Asocierea unora dintre următoarele simptome poate indica un deficit de magneziu:
- nervozitate, iritabilitate, anxietate uşoară, oboseală trecătoare, tulburări minore de somn,
- manifestări de anxietate, cum sunt spasmele digestive sau palpitaţiile (la subiecţi fără afecţiuni
cardiace),
- crampe musculare, furnicături.
Aportul de magneziu poate ameliora aceste simptome.
Dacă simptomele nu se ameliorează după o lună de tratament, nu este utilă continuarea acestuia.
-3%
194.39 MDL
200.40 MDL
Rețetă medicală
Ce este Nox şi pentru ce se utilizează
Etilmetilhidroxipiridină succinat, substanţa activă din Nox, este un antioxidant şi
se referă la preparatele utilizate în tratamentul maladiilor sistemului nervos.
Posedă un spectru larg de acţiune farmacologică: creşte rezistenţa organismului
faţă de stres, manifestă acţiune anxiolitică (înlătură frica, neliniştea), fără efect
de relaxare a muşchilor; posedă proprietăţi nootrope, preîntâmpină şi reduce
tulburările de învăţare şi de memorie, care se dezvoltă în procesul de
îmbătrânire şi la influenţa diferitor factori patogeni; manifestă acţiune
anticonvulsivă; posedă proprietăţi antioxidante şi antihipoxice; creşte
concentraţia atenţiei şi capacitatea de muncă; diminuează acţiunea toxică a
alcoolului.
Nox este utilizat în tratamentul următoarelor maladii:
• Tulburări acute ale circulaţiei cerebrale (în cadrul tratamentului complex);
• traumatism cranio-cerebral, consecinţele traumatismului cranio-cerebral;
• encefalopatie discirculatorie (afecţiune cronică progresivă a circulaţiei
cerebrale);
• sindrom al distoniei vegetative (neurocirculatorie) (tulburări funcţionale
ale funcţiilor autonome şi vasculare);
• tulburări cognitive (de învăţare) uşoare de geneză aterosclerotică;
• tulburări anxioase (de nelinişte) în stări nevrotice şi de tip nevrotic;
• infarct miocardic acut (din primele zile) în cadrul tratamentului complex;
• glaucom (o boală a ochiului caracterizează prin creşterea tensiunii
intraoculare şi scăderea acuităţii vizuale) cu unghi deschis primar în
diverse stadii, în cadrul tratamentului complex;
• jugularea sindromului de abstinenţă în caz de alcoolism cu predominarea
tulburărilor de tip nevrotic şi vegetativ-vascular;
• intoxicaţie acută cu antipsihotice (medicamente utilizate în depresie). Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu
toate că nu apar la toate persoanele.
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
– reacţii alergice,
– somnolenţă, tulburări de adormire, nelinişte, reactivitate emoţională, dureri
de cap, tulburări de coordonare,
– tensiune arterială crescută sau scăzută,
– greaţă, gură uscată,
– transpiraţie abundentă.https://bit.ly/36z6ZbM
Etilmetilhidroxipiridină succinat, substanţa activă din Nox, este un antioxidant şi
se referă la preparatele utilizate în tratamentul maladiilor sistemului nervos.
Posedă un spectru larg de acţiune farmacologică: creşte rezistenţa organismului
faţă de stres, manifestă acţiune anxiolitică (înlătură frica, neliniştea), fără efect
de relaxare a muşchilor; posedă proprietăţi nootrope, preîntâmpină şi reduce
tulburările de învăţare şi de memorie, care se dezvoltă în procesul de
îmbătrânire şi la influenţa diferitor factori patogeni; manifestă acţiune
anticonvulsivă; posedă proprietăţi antioxidante şi antihipoxice; creşte
concentraţia atenţiei şi capacitatea de muncă; diminuează acţiunea toxică a
alcoolului.
Nox este utilizat în tratamentul următoarelor maladii:
• Tulburări acute ale circulaţiei cerebrale (în cadrul tratamentului complex);
• traumatism cranio-cerebral, consecinţele traumatismului cranio-cerebral;
• encefalopatie discirculatorie (afecţiune cronică progresivă a circulaţiei
cerebrale);
• sindrom al distoniei vegetative (neurocirculatorie) (tulburări funcţionale
ale funcţiilor autonome şi vasculare);
• tulburări cognitive (de învăţare) uşoare de geneză aterosclerotică;
• tulburări anxioase (de nelinişte) în stări nevrotice şi de tip nevrotic;
• infarct miocardic acut (din primele zile) în cadrul tratamentului complex;
• glaucom (o boală a ochiului caracterizează prin creşterea tensiunii
intraoculare şi scăderea acuităţii vizuale) cu unghi deschis primar în
diverse stadii, în cadrul tratamentului complex;
• jugularea sindromului de abstinenţă în caz de alcoolism cu predominarea
tulburărilor de tip nevrotic şi vegetativ-vascular;
• intoxicaţie acută cu antipsihotice (medicamente utilizate în depresie). Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu
toate că nu apar la toate persoanele.
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
– reacţii alergice,
– somnolenţă, tulburări de adormire, nelinişte, reactivitate emoţională, dureri
de cap, tulburări de coordonare,
– tensiune arterială crescută sau scăzută,
– greaţă, gură uscată,
– transpiraţie abundentă.https://bit.ly/36z6ZbM
-3%
101.27 MDL
104.40 MDL
Rețetă medicală
Ce este Mirzaten şi pentru ce se utilizează
Mirzaten face parte dintr-un grup de medicamente numite antidepresive. Ce trebuie să știți înainte să luaţi Mirzaten
Nu luaţi Mirzaten
- dacă sunteţi alergic la mirtazapină sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament. În acest caz, trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră cât de repede posibil înainte de a lua Mirzaten.
- dacă luaţi sau aţi luat de curând (în ultimele două săptămâni) medicamente numite inhibitori de monoaminooxidază. Cum să luaţi Mirzaten
Luaţi întotdeauna acest medicament aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Cât să luaţi
Doza recomandată la început este de 15 sau 30 mg zilnic. Medicul vă poate sfătui să creşteţi treptat doza după câteva zile până la valoarea cea mai potrivită pentru dumneavoastră (între 15 şi 45 mg zilnic). Această doză este de obicei aceeaşi pentru toate vârstele. Totuşi, dacă sunteţi vârstnic sau aveţi o afecţiune renală sau hepatică, medicul dumneavoastră poate adapta doza.
Când să luaţi Mirzaten
Luaţi Mirzaten zilnic la aceeaşi oră în fiecare zi.Cel mai bine este să luaţi Mirzaten într-o singură doză înainte de a merge la culcare. Totuşi medicul dumneavoastră vă poate sugera să împărţiţi doza de Mirzaten – o parte din doza zilnică dimineaţa şi cealaltă parte înainte de a merge la culcare. Doza cea mai mare trebuie luată înainte de culcare. Luaţi comprimatele oral. Înghiţiţi fără a mesteca doza de Mirzaten prescrisă, cu puţină apă sau suc dacă este necesar.
Alte reacţii adverse posibile la mirtazapină sunt:
Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane):
- creşterea poftei de mâncare şi creştere în greutate
- somnolenţă sau moleşeală
- durere de cap
- gură uscată.
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):
- letargie
- ameţeli
- frison sau tremor
- greaţă
- diaree
- vărsături
- constipație
- eritem sau erupţii cutanate (exantem)
- durere în articulaţii (artralgii) sau muşchi (mialgii)
- durere de spate
- senzaţie de ameţeală sau slăbiciune la ridicare rapidă în picioare (hipotensiune arterială ortostatică)
- umflături (tipic la glezne sau picioare) determinate de retenţia de lichid (edem)
- oboseală
- vise agitate
- confuzie
- anxietate
- tulburări ale somnului.
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane):
- senzaţii anormale la nivelul pielii, de exemplu arsură, înţepătură, gâdilat sau furnicături (parestezie)
- picioare neliniştite
- leşin (sincopă)
- senzaţie de amorţeală în gură (hipoestezie orală)
- tensiune arterială mică
- coşmaruri
- agitaţie
- halucinaţii
- nevoie de mişcare.
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane):
- spasme sau contracţii musculare (mioclonie)
- comportament agresiv
- dureri abdominale și greață; aceasta poate sugera o inflamație a pancreasului (pancreatită).
- Cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile)
- senzaţii anormale la nivelul gurii (parestezie orală)
- tumefacţie la nivelul gurii (edem oral)
- umflare a corpului (edem generalizat)
- umflături locale
- hiponatremie
- secreţie inadecvată a hormonului antidiuretic
- reacţii alergice severe ale pielii (dermatită buloasă, eritem polimorf)
- umblat în timpul somnului (somnambulism)
- tulburări ale vorbirii.
- creștere a concentrațiilor creatinin-kinazei din sânge
- dificultate la urinare (retenție urinară)
- durere a mușchilor, rigiditate și/sau slăbiciune, urină închisă la culoare sau decolorată (rabdomioliză).
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Dacă apare oricare dintre următoarele reacţii adverse, întrerupeţi administrarea mirtazapinei şi adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră.
Mirzaten face parte dintr-un grup de medicamente numite antidepresive. Ce trebuie să știți înainte să luaţi Mirzaten
Nu luaţi Mirzaten
- dacă sunteţi alergic la mirtazapină sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament. În acest caz, trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră cât de repede posibil înainte de a lua Mirzaten.
- dacă luaţi sau aţi luat de curând (în ultimele două săptămâni) medicamente numite inhibitori de monoaminooxidază. Cum să luaţi Mirzaten
Luaţi întotdeauna acest medicament aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Cât să luaţi
Doza recomandată la început este de 15 sau 30 mg zilnic. Medicul vă poate sfătui să creşteţi treptat doza după câteva zile până la valoarea cea mai potrivită pentru dumneavoastră (între 15 şi 45 mg zilnic). Această doză este de obicei aceeaşi pentru toate vârstele. Totuşi, dacă sunteţi vârstnic sau aveţi o afecţiune renală sau hepatică, medicul dumneavoastră poate adapta doza.
Când să luaţi Mirzaten
Luaţi Mirzaten zilnic la aceeaşi oră în fiecare zi.Cel mai bine este să luaţi Mirzaten într-o singură doză înainte de a merge la culcare. Totuşi medicul dumneavoastră vă poate sugera să împărţiţi doza de Mirzaten – o parte din doza zilnică dimineaţa şi cealaltă parte înainte de a merge la culcare. Doza cea mai mare trebuie luată înainte de culcare. Luaţi comprimatele oral. Înghiţiţi fără a mesteca doza de Mirzaten prescrisă, cu puţină apă sau suc dacă este necesar.
Alte reacţii adverse posibile la mirtazapină sunt:
Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane):
- creşterea poftei de mâncare şi creştere în greutate
- somnolenţă sau moleşeală
- durere de cap
- gură uscată.
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):
- letargie
- ameţeli
- frison sau tremor
- greaţă
- diaree
- vărsături
- constipație
- eritem sau erupţii cutanate (exantem)
- durere în articulaţii (artralgii) sau muşchi (mialgii)
- durere de spate
- senzaţie de ameţeală sau slăbiciune la ridicare rapidă în picioare (hipotensiune arterială ortostatică)
- umflături (tipic la glezne sau picioare) determinate de retenţia de lichid (edem)
- oboseală
- vise agitate
- confuzie
- anxietate
- tulburări ale somnului.
Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane):
- senzaţii anormale la nivelul pielii, de exemplu arsură, înţepătură, gâdilat sau furnicături (parestezie)
- picioare neliniştite
- leşin (sincopă)
- senzaţie de amorţeală în gură (hipoestezie orală)
- tensiune arterială mică
- coşmaruri
- agitaţie
- halucinaţii
- nevoie de mişcare.
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane):
- spasme sau contracţii musculare (mioclonie)
- comportament agresiv
- dureri abdominale și greață; aceasta poate sugera o inflamație a pancreasului (pancreatită).
- Cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile)
- senzaţii anormale la nivelul gurii (parestezie orală)
- tumefacţie la nivelul gurii (edem oral)
- umflare a corpului (edem generalizat)
- umflături locale
- hiponatremie
- secreţie inadecvată a hormonului antidiuretic
- reacţii alergice severe ale pielii (dermatită buloasă, eritem polimorf)
- umblat în timpul somnului (somnambulism)
- tulburări ale vorbirii.
- creștere a concentrațiilor creatinin-kinazei din sânge
- dificultate la urinare (retenție urinară)
- durere a mușchilor, rigiditate și/sau slăbiciune, urină închisă la culoare sau decolorată (rabdomioliză).
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Dacă apare oricare dintre următoarele reacţii adverse, întrerupeţi administrarea mirtazapinei şi adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră.
-3%
69.06 MDL
71.20 MDL
Rețetă medicală
Noofen 250 mg capsule
COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Substanţa activă este fenibutul.
O capsulă conţine fenibut 250 mg.
Excipienţi cu efect cunoscut: fiecare capsulă conţine lactoză monohidrat 180 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor vezi pct. 6.1.
FORMA FARMACEUTICĂ
Capsule
Capsule gelatinoase tari de culoare albă. Numărul capsulei – 0.
Conţinutul capsulei: pulbere de culoare albă până la aproape albă cu nuanţă crem.
DATE CLINICE
Indicaţii terapeutice
- Stări astenice şi anxios-nevrotice: nelinişte, frică, anxietate; la vârstnici – insomnie, nelinişte nocturnă; profilaxia stărilor de stres înainte de intervenţii chirurgicale sau investigaţii diagnostice dureroase.
- Boala Ménière, vertij, determinat de disfuncţia analizatorului vestibular de diversă geneză.
- Profilaxia cinetozelor.
- Remediu auxiliar în tratamentul complex pentru jugularea sindromului de abstinenţă alcoolică.
- La copii cu vârsta de la 8 ani – tratamentul gângăvelii, enurezisului şi a ticurilor.
Doze şi mod de administrare
Doze
Stări astenice şi anxios-nevrotice: adulţilor – câte 250-500 mg 3 ori pe zi.
Doza maximă pentru o administrare – 750 mg, pacienţilor cu vârsta peste 60 ani – 500 mg.
Cura de tratament constituie 2-3 săptămâni. La necesitate cura de tratament poate fi prelungită până la 4-6 săptămâni.
Boala Ménière şi vertije de diversă geneză, determinate de disfuncţia analizatorului vestibular:
- Tulburări ale funcţiei analizatorului vestibular de etiologie infecţioasă şi în perioada de acutizare a bolii Ménière – câte 750 mg de 3 ori pe zi timp de 5-7 zile, în caz de reducere a simptomelor vestibulare – câte 250-500 mg de 3 ori pe zi timp de 5-7 zile, ulterior – câte 250 mg o dată pe zi timp de încă 5 zile.
- În caz de evoluţie relativ uşoară a maladiei – câte 250 mg de 2 ori pe zi timp de 5- 7 zile, ulterior – câte 250 mg o dată pe zi timp de 7-10 zile.
- Tulburări ale funcţiei analizatorului vestibular de etiologie vasculară şi traumatică – câte 250 mg de 3 ori pe zi timp de 12 zile.
Pentru profilaxia cinetozelor se administrează câte 250-500 mg în priză unică cu o oră înaintea călătoriei planificate sau la apariţia primelor simptome ale răului de mişcare. La dezvoltarea simptomelor severe (vărsături etc.) administrarea medicamentului este puţin eficientă.
În calitate de remediu auxiliar pentru jugularea sindromului de abstinenţă alcoolică: în primele zile de tratament se administrează câte 250-500 mg de 3 ori în timpul zilei şi 750 mg seara, cu reducerea treptată a dozei zilnice până la cea
Este contraindicată administrarea medicamentului în sarcină şi în perioada de alăptare, deoarece lipsesc studii clinice adecvate şi bine controlate cu privire la siguranţa utilizării medicamentului în aceste perioade.
Lipsesc informaţii despre influenţa Noofen asupra fertilităţii.
Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje Pacienţii, la care la administrarea medicamentului apar somnolenţă, ameţeli sau alte tulburări din partea sistemului nervos central, vor evita conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor pe durata tratamentului.
Reacţii adverse
Noofen, similar altor medicamente, poate provoca reacţii adverse, deşi acestea nu apar la toţi pacienţii.
Convenţia MedDRA privind frecvenţa
Foarte frecvente (>1/10), frecvente (>1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (>1/1000 şi <1/100),rare (>1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Tulburări ale sistemului nervos: cu frecvenţă necunoscută – somnolenţă (la iniţierea
tratamentului), cefalee, ameţeli (la utilizarea dozelor ce depăşesc 2 g pe zi). Aceste reacţii pot fi diminuate prin reducerea dozelor.
Tulburări gastrointestinale: cu frecvenţă necunoscută – greaţă (la iniţierea tratamentului).
Tulburări hepatobiliare: cu frecvenţă necunoscută – hepatotoxicitate (la administrarea îndelungată a dozelor mari).
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: rare - reacţii alergice (erupţii cutanate, prurit).
Există relatări despre apariţia la copii a instabilităţii emoţionale şi a tulburărilor de somn în caz de utilizare inadecvată a medicamentului (regim de dozare diferit de cel indicat în rezumatul caracteristicilor produsului).
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă.
Aceasta permite monitorizarea în continuare a raportului beneficiu/risc al medicamentului.
Supradozaj
Noofen este un medicament puţin toxic. Nu au fost raportate cazuri de supradozare.
Simptome: somnolenţă, greaţă, vărsături, ameţeli. La administrarea îndelungată a dozelor mari poate să se dezvolte eozinofilie, hipotensiune arterială, steatoză hepatică, tulburări ale funcţiei renale.
Tratament: lavaj gastric, administrarea cărbunelui activat, terapie de menţinere şi simptomatică.
Antidot specific nu se cunoaşte.
PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: Psihostimulante şi nootrope. Codul ATC: N06BX22.
Noofen influenţează favorabil asupra proceselor metabolice în celulele nervoase ale creierului.
Substanţa activă – fenibut - poate fi considerată ca un derivat al acidului γ- aminobutiric (GABA) sau ca un derivat al γ-feniletilaminei. Noofen posedă acţiune nootropă, iar ca derivat al GABA - acţiune anxiolitică (tranchilizantă). Nu acţionează asupra colino-şi adrenoreceptorilor.
Medicamentul reduce anxietatea, tensiunea nervoasă, frica şi ameliorează somnul, de aceea se utilizează pentru tratamentul nevrozelor şi înainte de intervenţii chirurgicale. Noofen prelungeşte şi potenţează acţiunea hipnoticelor, opioidelor, neurolepticelor, medicamentelor antiparkinsoniene. Nu posedă acţiune anticonvulsivă. Noofen prelungeşte perioada latentă a nistagmusului şi scurtează durata şi gradul de manifestare ale acestuia.
Noofen reduce semnificativ manifestările asteniei şi simptomele vasovegetative, inclusiv cefaleea, senzaţia de greutate în cap, tulburările de somn, irascibilitatea, labilitatea emoţională, creşte capacitatea de muncă intelectuală. Sub acţiunea Noofen se ameliorează indicii psihologici (atenţia, memoria, viteza şi precizia reacţiilor sensomotorii), spre deosebire de acţiunea tranchilizantelor.
La bolnavii astenici şi emoţional labili chiar din primele zile ale tratamentului cu Noofen se ameliorează starea subiectivă, creşte interesul şi iniţiativa, motivarea activităţii, fără fenomene de sedare sau excitaţie.
Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie şi distribuţie
Medicamentul se absoarbe bine după administrarea orală şi se distribuie în toate ţesuturile organismului, penetrează uşor bariera hemato-encefalică. În ţesutul cerebral pătrunde circa 0,1% din doza administrată, la pacienţii tineri şi vârstnici – mai mult. Cel mai mult se leagă în ficat (80%), această legătură fiind nespecifică.
Metabolizare şi excreţie
80-95% din doza administrată se metabolizează în ficat până la metaboliţi farmacologic inactivi.
Circa 5% se elimină pe cale renală sub formă nemodificată. La administrare repetată nu cumulează.
Date preclinice de siguranţă
Datele preclinice nu indică un risc pentru om pe baza studiilor farmacologice, studiilor de toxicitate cu doze repetate şi de genotoxicitate. Într-un studiu cu durată de 6 luni, la utilizarea orală a fenibut la şobolani în doze de 50, 100 şi 200 mg/kg greutate corporală pe zi, nu s-au evidenţiat schimbări în starea generală şi greutatea corporală a animalelor, modificări morfologice şi în compoziţia biochimică a sângelui. Numai după utilizarea dozelor mari de fenibut la şobolani masculi la a 19-23 săptămână a fost observată eozinofilie.
După utilizarea prelungită a fenibutului în doze 100-200 mg/kg greutate corporală pe zi la 20% dintre şobolani a fost observată steatoza hepatică. În recalcul la o persoană cu greutatea corporală de 70 kg, aceasta corespunde unei doze de fenibut de 7-14 g pe zi. Dozele mai mici (50 şi 100 mg/kg) nu au avut nici un efect asupra microstructurii ficatului rozătoarelor. Aceste date indică faptul că doze foarte mari de fenibut pot provoca hepatotoxicitate.
Studiile la animale nu au evidenţiat un potenţial teratogen şi embriotoxic al fenibutului.
PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
Lista excipienţilor
Lactoză monohidrat
Amidon de cartofi
Stearat de calciu
Compoziţia capsulei:
Gelatină
Dioxid de titan (E 171)
Incompatibilităţi
Nu este cazul.
Perioada de valabilitate
24 luni.
Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25 °C.
A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină şi umiditate.
Natura şi conţinutul ambalajului
Câte 10 capsule în blister din PVC/Aluminiu.
Cutie din carton cu 2 blistere (20 capsule).
Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
Orice produs neutilizat trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
DEŢINĂTORUL CERTIFICATULUI DE ÎNREGISTRARE
SA „Olainfarm” str. Rupnicu 5, Olaine, LV-2114, Letonia.
COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Substanţa activă este fenibutul.
O capsulă conţine fenibut 250 mg.
Excipienţi cu efect cunoscut: fiecare capsulă conţine lactoză monohidrat 180 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor vezi pct. 6.1.
FORMA FARMACEUTICĂ
Capsule
Capsule gelatinoase tari de culoare albă. Numărul capsulei – 0.
Conţinutul capsulei: pulbere de culoare albă până la aproape albă cu nuanţă crem.
DATE CLINICE
Indicaţii terapeutice
- Stări astenice şi anxios-nevrotice: nelinişte, frică, anxietate; la vârstnici – insomnie, nelinişte nocturnă; profilaxia stărilor de stres înainte de intervenţii chirurgicale sau investigaţii diagnostice dureroase.
- Boala Ménière, vertij, determinat de disfuncţia analizatorului vestibular de diversă geneză.
- Profilaxia cinetozelor.
- Remediu auxiliar în tratamentul complex pentru jugularea sindromului de abstinenţă alcoolică.
- La copii cu vârsta de la 8 ani – tratamentul gângăvelii, enurezisului şi a ticurilor.
Doze şi mod de administrare
Doze
Stări astenice şi anxios-nevrotice: adulţilor – câte 250-500 mg 3 ori pe zi.
Doza maximă pentru o administrare – 750 mg, pacienţilor cu vârsta peste 60 ani – 500 mg.
Cura de tratament constituie 2-3 săptămâni. La necesitate cura de tratament poate fi prelungită până la 4-6 săptămâni.
Boala Ménière şi vertije de diversă geneză, determinate de disfuncţia analizatorului vestibular:
- Tulburări ale funcţiei analizatorului vestibular de etiologie infecţioasă şi în perioada de acutizare a bolii Ménière – câte 750 mg de 3 ori pe zi timp de 5-7 zile, în caz de reducere a simptomelor vestibulare – câte 250-500 mg de 3 ori pe zi timp de 5-7 zile, ulterior – câte 250 mg o dată pe zi timp de încă 5 zile.
- În caz de evoluţie relativ uşoară a maladiei – câte 250 mg de 2 ori pe zi timp de 5- 7 zile, ulterior – câte 250 mg o dată pe zi timp de 7-10 zile.
- Tulburări ale funcţiei analizatorului vestibular de etiologie vasculară şi traumatică – câte 250 mg de 3 ori pe zi timp de 12 zile.
Pentru profilaxia cinetozelor se administrează câte 250-500 mg în priză unică cu o oră înaintea călătoriei planificate sau la apariţia primelor simptome ale răului de mişcare. La dezvoltarea simptomelor severe (vărsături etc.) administrarea medicamentului este puţin eficientă.
În calitate de remediu auxiliar pentru jugularea sindromului de abstinenţă alcoolică: în primele zile de tratament se administrează câte 250-500 mg de 3 ori în timpul zilei şi 750 mg seara, cu reducerea treptată a dozei zilnice până la cea
Este contraindicată administrarea medicamentului în sarcină şi în perioada de alăptare, deoarece lipsesc studii clinice adecvate şi bine controlate cu privire la siguranţa utilizării medicamentului în aceste perioade.
Lipsesc informaţii despre influenţa Noofen asupra fertilităţii.
Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje Pacienţii, la care la administrarea medicamentului apar somnolenţă, ameţeli sau alte tulburări din partea sistemului nervos central, vor evita conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor pe durata tratamentului.
Reacţii adverse
Noofen, similar altor medicamente, poate provoca reacţii adverse, deşi acestea nu apar la toţi pacienţii.
Convenţia MedDRA privind frecvenţa
Foarte frecvente (>1/10), frecvente (>1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (>1/1000 şi <1/100),rare (>1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Tulburări ale sistemului nervos: cu frecvenţă necunoscută – somnolenţă (la iniţierea
tratamentului), cefalee, ameţeli (la utilizarea dozelor ce depăşesc 2 g pe zi). Aceste reacţii pot fi diminuate prin reducerea dozelor.
Tulburări gastrointestinale: cu frecvenţă necunoscută – greaţă (la iniţierea tratamentului).
Tulburări hepatobiliare: cu frecvenţă necunoscută – hepatotoxicitate (la administrarea îndelungată a dozelor mari).
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: rare - reacţii alergice (erupţii cutanate, prurit).
Există relatări despre apariţia la copii a instabilităţii emoţionale şi a tulburărilor de somn în caz de utilizare inadecvată a medicamentului (regim de dozare diferit de cel indicat în rezumatul caracteristicilor produsului).
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă.
Aceasta permite monitorizarea în continuare a raportului beneficiu/risc al medicamentului.
Supradozaj
Noofen este un medicament puţin toxic. Nu au fost raportate cazuri de supradozare.
Simptome: somnolenţă, greaţă, vărsături, ameţeli. La administrarea îndelungată a dozelor mari poate să se dezvolte eozinofilie, hipotensiune arterială, steatoză hepatică, tulburări ale funcţiei renale.
Tratament: lavaj gastric, administrarea cărbunelui activat, terapie de menţinere şi simptomatică.
Antidot specific nu se cunoaşte.
PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: Psihostimulante şi nootrope. Codul ATC: N06BX22.
Noofen influenţează favorabil asupra proceselor metabolice în celulele nervoase ale creierului.
Substanţa activă – fenibut - poate fi considerată ca un derivat al acidului γ- aminobutiric (GABA) sau ca un derivat al γ-feniletilaminei. Noofen posedă acţiune nootropă, iar ca derivat al GABA - acţiune anxiolitică (tranchilizantă). Nu acţionează asupra colino-şi adrenoreceptorilor.
Medicamentul reduce anxietatea, tensiunea nervoasă, frica şi ameliorează somnul, de aceea se utilizează pentru tratamentul nevrozelor şi înainte de intervenţii chirurgicale. Noofen prelungeşte şi potenţează acţiunea hipnoticelor, opioidelor, neurolepticelor, medicamentelor antiparkinsoniene. Nu posedă acţiune anticonvulsivă. Noofen prelungeşte perioada latentă a nistagmusului şi scurtează durata şi gradul de manifestare ale acestuia.
Noofen reduce semnificativ manifestările asteniei şi simptomele vasovegetative, inclusiv cefaleea, senzaţia de greutate în cap, tulburările de somn, irascibilitatea, labilitatea emoţională, creşte capacitatea de muncă intelectuală. Sub acţiunea Noofen se ameliorează indicii psihologici (atenţia, memoria, viteza şi precizia reacţiilor sensomotorii), spre deosebire de acţiunea tranchilizantelor.
La bolnavii astenici şi emoţional labili chiar din primele zile ale tratamentului cu Noofen se ameliorează starea subiectivă, creşte interesul şi iniţiativa, motivarea activităţii, fără fenomene de sedare sau excitaţie.
Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie şi distribuţie
Medicamentul se absoarbe bine după administrarea orală şi se distribuie în toate ţesuturile organismului, penetrează uşor bariera hemato-encefalică. În ţesutul cerebral pătrunde circa 0,1% din doza administrată, la pacienţii tineri şi vârstnici – mai mult. Cel mai mult se leagă în ficat (80%), această legătură fiind nespecifică.
Metabolizare şi excreţie
80-95% din doza administrată se metabolizează în ficat până la metaboliţi farmacologic inactivi.
Circa 5% se elimină pe cale renală sub formă nemodificată. La administrare repetată nu cumulează.
Date preclinice de siguranţă
Datele preclinice nu indică un risc pentru om pe baza studiilor farmacologice, studiilor de toxicitate cu doze repetate şi de genotoxicitate. Într-un studiu cu durată de 6 luni, la utilizarea orală a fenibut la şobolani în doze de 50, 100 şi 200 mg/kg greutate corporală pe zi, nu s-au evidenţiat schimbări în starea generală şi greutatea corporală a animalelor, modificări morfologice şi în compoziţia biochimică a sângelui. Numai după utilizarea dozelor mari de fenibut la şobolani masculi la a 19-23 săptămână a fost observată eozinofilie.
După utilizarea prelungită a fenibutului în doze 100-200 mg/kg greutate corporală pe zi la 20% dintre şobolani a fost observată steatoza hepatică. În recalcul la o persoană cu greutatea corporală de 70 kg, aceasta corespunde unei doze de fenibut de 7-14 g pe zi. Dozele mai mici (50 şi 100 mg/kg) nu au avut nici un efect asupra microstructurii ficatului rozătoarelor. Aceste date indică faptul că doze foarte mari de fenibut pot provoca hepatotoxicitate.
Studiile la animale nu au evidenţiat un potenţial teratogen şi embriotoxic al fenibutului.
PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
Lista excipienţilor
Lactoză monohidrat
Amidon de cartofi
Stearat de calciu
Compoziţia capsulei:
Gelatină
Dioxid de titan (E 171)
Incompatibilităţi
Nu este cazul.
Perioada de valabilitate
24 luni.
Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25 °C.
A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină şi umiditate.
Natura şi conţinutul ambalajului
Câte 10 capsule în blister din PVC/Aluminiu.
Cutie din carton cu 2 blistere (20 capsule).
Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
Orice produs neutilizat trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
DEŢINĂTORUL CERTIFICATULUI DE ÎNREGISTRARE
SA „Olainfarm” str. Rupnicu 5, Olaine, LV-2114, Letonia.
-3%
207.34 MDL
213.75 MDL
Rețetă medicală
Indicaţii terapeutice
Tratamentul episoadelor depresive majore
Tratamentul tulburărilor de panică cu sau fără agorafobie
Tratamentul tulburărilor de anxietate socială (fobie socială)
Tratamentul tulburărilor de anxietate generalizată
Tratamentul tulburărilor obsesiv-compulsive. Doze şi mod de administrare
Doze
Siguranţa administrării dozelor zilnice mai mari de 20 mg nu a fost demonstrată.
Episoade depresive majore
Doza uzuală este de 10 mg o dată pe zi. În funcţie de răspunsul individual al pacientului, doza poate
fi crescută până la maxim 20 mg pe zi.
În general, sunt necesare 2-4 săptămâni pentru a obţine răspuns antidepresiv. După ce simptomele
dispar, este necesară continuarea tratamentului o perioadă de cel puţin 6 luni, pentru consolidarea
răspunsului.
Tulburarea de panică însoţită sau nu de agorafobie
Se recomandă o doză iniţială de 5 mg pentru prima săptămână de tratament, înainte de a creşte doza
la 10 mg pe zi. Doza poate fi crescută ulterior până la maximum 20 mg pe zi, în funcţie de
răspunsul individual al pacientului.
Eficacitatea maximă se obţine după aproximativ 3 luni. Tratamentul durează mai multe luni.
Tulburarea de anxietate socială
Doza uzuală este de 10 mg o dată pe zi. De obicei, sunt necesare 2-4 săptămâni pentru a obţine
ameliorarea simptomatologiei. Ulterior, în funcţie de răspunsul individual al pacienţilor, doza poate
fi redusă la 5 mg sau crescută până la maximum 20 mg.
Tulburările de anxietate socială constituie o afecţiune cu evoluţie cronică şi se recomandă tratament
cu durata de 12 săptămâni, pentru consolidarea răspunsului. Tratamentul de lungă durată la cei care
au răspuns la terapie a fost studiat timp de 6 luni şi se poate considera, pentru fiecare pacient în
parte, că acesta previne recăderile. Beneficiile tratamentului trebuie reevaluate la intervale regulate.
Tulburările de anxietate socială constituie o terminologie de diagnostic bine definită a unei afecţiuni
specifice, care nu trebuie confundată cu o atitudine excesiv de rezervată. Farmacoterapia este
indicată doar în cazurile în care afecţiunea interferă semnificativ cu activitatea profesională şi
socială.
Nu a fost evaluată utilitatea acestui tratament comparativ cu terapia comportamentală cognitivă.
Farmacoterapia este parte a unei strategii terapeutice generale.
Tulburări de anxietate generalizată
Doza iniţială este de 10 mg o dată pe zi. În funcţie de răspunsul individual al pacientului, doza poate
fi crescută până la maxim 20 mg pe zi.
Tratamentul de lungă durată al celor care au răspuns la terapie a fost studiat cel puţin 6 luni la
pacienţii cărora li s-au administrat 20 mg pe zi. Beneficiile tratamentului şi doza trebuie reevaluate
la intervale regulate (vezi pct. 5.1).
Tulburări obsesivo-compulsive (TOC)
Doza iniţială este de 10 mg o dată pe zi. În funcţie de răspunsul individual al pacientului, doza poate
fi crescută până la maximum 20 mg pe zi.
Având în vedere că TOC este o afecţiune cronică, pacienţii trebuie să fie trataţi o perioadă
suficientă, pentru a obţine dispariţia simptomelor.
Beneficiile tratamentului şi doza trebuie reevaluate la intervale regulate (vezi pct. 5.1).Mod de administrare
Elicea se administrează în doză unică zilnică şi poate fi administrat cu sau fără alimente.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la escitalopram sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Este contraindicat tratamentul concomitent cu inhibitorii neselectivi, ireversibili ai
monoaminooxidazei (inhibitori-MAO), datorită riscului apariţiei sindromului serotoninergic
manifestat prin agitaţie, tremor, hipertermie etc. (vezi pct.4.5).
Asocierea de escitalopram cu inhibitori reversibili ai MAO-A (de exemplu moclobemidă) sau cu
inhibitorul neselectiv reversibil al MAO - linezolid este contraindicată, datorită riscului de apariţie a
sindromului serotoninergic (vezi pct.4.5).
Escitalopram este contraindicat la pacienţii cunoscuţi cu interval QT prelungit sau la cei cu sindrom
de QT prelungit congenital.
Este contraindicată asocierea dintre escitalopram şi medicamente cunoscute a prelungi intervalul
QT (vezi pct. 4.5). https://bit.ly/3icdyXh
Tratamentul episoadelor depresive majore
Tratamentul tulburărilor de panică cu sau fără agorafobie
Tratamentul tulburărilor de anxietate socială (fobie socială)
Tratamentul tulburărilor de anxietate generalizată
Tratamentul tulburărilor obsesiv-compulsive. Doze şi mod de administrare
Doze
Siguranţa administrării dozelor zilnice mai mari de 20 mg nu a fost demonstrată.
Episoade depresive majore
Doza uzuală este de 10 mg o dată pe zi. În funcţie de răspunsul individual al pacientului, doza poate
fi crescută până la maxim 20 mg pe zi.
În general, sunt necesare 2-4 săptămâni pentru a obţine răspuns antidepresiv. După ce simptomele
dispar, este necesară continuarea tratamentului o perioadă de cel puţin 6 luni, pentru consolidarea
răspunsului.
Tulburarea de panică însoţită sau nu de agorafobie
Se recomandă o doză iniţială de 5 mg pentru prima săptămână de tratament, înainte de a creşte doza
la 10 mg pe zi. Doza poate fi crescută ulterior până la maximum 20 mg pe zi, în funcţie de
răspunsul individual al pacientului.
Eficacitatea maximă se obţine după aproximativ 3 luni. Tratamentul durează mai multe luni.
Tulburarea de anxietate socială
Doza uzuală este de 10 mg o dată pe zi. De obicei, sunt necesare 2-4 săptămâni pentru a obţine
ameliorarea simptomatologiei. Ulterior, în funcţie de răspunsul individual al pacienţilor, doza poate
fi redusă la 5 mg sau crescută până la maximum 20 mg.
Tulburările de anxietate socială constituie o afecţiune cu evoluţie cronică şi se recomandă tratament
cu durata de 12 săptămâni, pentru consolidarea răspunsului. Tratamentul de lungă durată la cei care
au răspuns la terapie a fost studiat timp de 6 luni şi se poate considera, pentru fiecare pacient în
parte, că acesta previne recăderile. Beneficiile tratamentului trebuie reevaluate la intervale regulate.
Tulburările de anxietate socială constituie o terminologie de diagnostic bine definită a unei afecţiuni
specifice, care nu trebuie confundată cu o atitudine excesiv de rezervată. Farmacoterapia este
indicată doar în cazurile în care afecţiunea interferă semnificativ cu activitatea profesională şi
socială.
Nu a fost evaluată utilitatea acestui tratament comparativ cu terapia comportamentală cognitivă.
Farmacoterapia este parte a unei strategii terapeutice generale.
Tulburări de anxietate generalizată
Doza iniţială este de 10 mg o dată pe zi. În funcţie de răspunsul individual al pacientului, doza poate
fi crescută până la maxim 20 mg pe zi.
Tratamentul de lungă durată al celor care au răspuns la terapie a fost studiat cel puţin 6 luni la
pacienţii cărora li s-au administrat 20 mg pe zi. Beneficiile tratamentului şi doza trebuie reevaluate
la intervale regulate (vezi pct. 5.1).
Tulburări obsesivo-compulsive (TOC)
Doza iniţială este de 10 mg o dată pe zi. În funcţie de răspunsul individual al pacientului, doza poate
fi crescută până la maximum 20 mg pe zi.
Având în vedere că TOC este o afecţiune cronică, pacienţii trebuie să fie trataţi o perioadă
suficientă, pentru a obţine dispariţia simptomelor.
Beneficiile tratamentului şi doza trebuie reevaluate la intervale regulate (vezi pct. 5.1).Mod de administrare
Elicea se administrează în doză unică zilnică şi poate fi administrat cu sau fără alimente.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la escitalopram sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Este contraindicat tratamentul concomitent cu inhibitorii neselectivi, ireversibili ai
monoaminooxidazei (inhibitori-MAO), datorită riscului apariţiei sindromului serotoninergic
manifestat prin agitaţie, tremor, hipertermie etc. (vezi pct.4.5).
Asocierea de escitalopram cu inhibitori reversibili ai MAO-A (de exemplu moclobemidă) sau cu
inhibitorul neselectiv reversibil al MAO - linezolid este contraindicată, datorită riscului de apariţie a
sindromului serotoninergic (vezi pct.4.5).
Escitalopram este contraindicat la pacienţii cunoscuţi cu interval QT prelungit sau la cei cu sindrom
de QT prelungit congenital.
Este contraindicată asocierea dintre escitalopram şi medicamente cunoscute a prelungi intervalul
QT (vezi pct. 4.5). https://bit.ly/3icdyXh
-3%
86.91 MDL
89.60 MDL
Acest medicament conţine magneziu şi clorhidrat de piridoxină. Este utilizat pentru prevenirea şi
tratamentul deficitului de magneziu la adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta cuprinsă între 6-12 ani.
Asocierea unora dintre următoarele simptome poate indica un deficit de magneziu:
- nervozitate, iritabilitate, anxietate uşoară, oboseală trecătoare, tulburări minore de somn,
- manifestări de anxietate, cum sunt spasmele digestive sau palpitaţiile (la subiecţi fără afecţiuni
cardiace),
- crampe musculare, furnicături.
Aportul de magneziu poate ameliora aceste simptome.
Dacă simptomele nu se ameliorează după o lună de tratament, nu este utilă continuarea acestuia.
tratamentul deficitului de magneziu la adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta cuprinsă între 6-12 ani.
Asocierea unora dintre următoarele simptome poate indica un deficit de magneziu:
- nervozitate, iritabilitate, anxietate uşoară, oboseală trecătoare, tulburări minore de somn,
- manifestări de anxietate, cum sunt spasmele digestive sau palpitaţiile (la subiecţi fără afecţiuni
cardiace),
- crampe musculare, furnicături.
Aportul de magneziu poate ameliora aceste simptome.
Dacă simptomele nu se ameliorează după o lună de tratament, nu este utilă continuarea acestuia.
237.05 MDL
Rețetă medicală
Ce este Deprestop şi pentru ce se utilizează
Deprestop conţine substanţa activă escitalopram şi este utilizat în tratamentul depresiilor
majore, tulburărilor de panică, de anxietate socială şi generalizate, tulburărilor obsesivcompulsive.
Escitalopramul aparţine unui grup de antidepresive numite inhibitori selectivi ai recaptării
serotoninei (ISRS). Aceste medicamente acţionează asupra sistemului serotoninergic din
creier, crescând concentraţia de serotonină. Tulburările sistemului serotoninergic sunt
considerate un factor important în dezvoltarea depresiei şi a afecţiunilor înrudite.
Este posibil să treacă aproximativ două săptămâni până când veți începe să vă simțiți mai
bine. Continuați să luați Deprestop chiar dacă durează un timp până la îmbunătăţirea stării
dumneavoastră.
Adresați-vă unui medic dacă nu vă simțiți mai bine sau vă simțiți mai rău.
Cum să utilizaţi Deprestop
Utilizaţi întotdeauna Deprestop exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să
discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Deprestop se administrează în doză zilnică unică şi poate fi administrat cu sau fără
alimente.
Episoade de depresie majoră
Doza uzuală este de 10 mg o dată pe zi. În funcţie de răspunsul individual al pacientului,
doza poate fi crescută de către medicul dumneavoastră până la maxim 20 mg pe zi.
Tulburări de panică însoţite sau nu de agorafobie
Se recomandă o doză iniţială de 5 mg pentru prima săptămână de tratament, înainte de a
creşte doza la 10 mg pe zi. Doza poate fi crescută de către medicul dumneavoastră până la
maxim 20 mg pe zi.
Tulburări de anxietate socială
Doza uzuală este de 10 mg o dată pe zi. De obicei, sunt necesare 2 - 4 săptămâni pentru a
se obţine ameliorarea simptomatologiei. Ulterior, în funcţie de răspunsul individual al
pacienţilor, doza poate fi redusă de către medicul dumneavoastră la 5 mg sau crescută
până la la maxim 20 mg.
Tulburări de anxietate generalizată
Doza iniţială este de 10 mg o dată pe zi. În funcţie de răspunsul individual al pacientului,
doza poate fi crescută până la maxim 20 mg pe zi.
Tulburări obsesiv-compulsive
Doza iniţială este de 10 mg o dată pe zi. În funcţie de răspunsul individual al pacientului,
doza poate fi crescută de către medicul dumneavoastră până la maxim 20 mg pe zi.
Pacienţi vârstnici (cu vârsta >65 ani)
Doza iniţială este de 5 mg o dată pe zi. În funcţie de răspunsul individual al fiecărui
pacient, doza poate fi crescută de către medicul dumneavoastră la 10 mg pe zi.
Copii şi adolescenţi (cu vârsta pînă la 18 ani)
Deprestop nu trebuie utilizat în tratamentul copiilor şi adolescenţilor cu vârsta sub 18 ani.
Simptome de întrerupere observate la oprirea tratamentului
Trebuie evitată întreruperea bruscă a tratamentului. La întreruperea tratamentului cu
escitalopram, doza trebuie redusă treptat pe o perioadă de cel puţin una sau două
săptămâni, pentru a evita reacţiile posibile asociate întreruperii tratamentului. Dacă apar
simptome greu de tolerat după reducerea dozelor sau întreruperea tratamentului, poate fi
luată în considerare revenirea la dozele administrate anterior. Ulterior, medicul poate
continua reducerea dozelor, dar într-un ritm mai lent. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Deprestop poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.
Foarte frecvente (afectează mai mult de 1 din 10 utilizatori): stare de rău (greaţă).
Frecvente (afectează 1 până la 10 utilizatori din 100): scăderea sau creşterea poftei de
mîncare, creşterea în greutate; anxietate, nelinişte, vise anormale, insomnie, somnolenţă,
ameţeli, senzaţii de înţepături la nivelul pielii, tremor; nas înfundat sau cu secreţii
(sinuzită), căscat; diaree, constipaţie, vărsături, gură uscată; creşterea sudoraţiei; dureri
musculare şi articulare (artralgii şi mialgii); tulburări sexuale (întârzierea ejaculării,
probleme de erecţie, reducerea dorinţei de a avea contact sexual, iar femeile pot avea
dificultăţi de obţinere a orgasmului); oboseală, febră.
Mai puţin frecvente (afectează 1 până la 10 utilizatori din 1000): scăderea în greutate;
scrâşnet de dinţi, agitaţie, nervozitate, atac de panică, stare de confuzie; tulburări ale
gustului, tulburări de somn, leşin; marirea pupilei, tulburări de vedere; sunete în urechi;
tahicardie; sîngerare nazală, hemoragii gastro-intestinale (incluzând hemoragii rectale);
erupţii urticariene, cărederea părului, erupţii pe piele tranzitorii, mîncărime; hemoragii
uterine (la femei); edeme.
Rare (afectează 1 până la 10 utilizatori din 10000): reacţii anafilactice; agresivitate,
depersonalizare, halucinaţii; ridicarea nivelului de serotonină; rărirea bătăilor inimii. https://bit.ly/3rfGnpR
Deprestop conţine substanţa activă escitalopram şi este utilizat în tratamentul depresiilor
majore, tulburărilor de panică, de anxietate socială şi generalizate, tulburărilor obsesivcompulsive.
Escitalopramul aparţine unui grup de antidepresive numite inhibitori selectivi ai recaptării
serotoninei (ISRS). Aceste medicamente acţionează asupra sistemului serotoninergic din
creier, crescând concentraţia de serotonină. Tulburările sistemului serotoninergic sunt
considerate un factor important în dezvoltarea depresiei şi a afecţiunilor înrudite.
Este posibil să treacă aproximativ două săptămâni până când veți începe să vă simțiți mai
bine. Continuați să luați Deprestop chiar dacă durează un timp până la îmbunătăţirea stării
dumneavoastră.
Adresați-vă unui medic dacă nu vă simțiți mai bine sau vă simțiți mai rău.
Cum să utilizaţi Deprestop
Utilizaţi întotdeauna Deprestop exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să
discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Deprestop se administrează în doză zilnică unică şi poate fi administrat cu sau fără
alimente.
Episoade de depresie majoră
Doza uzuală este de 10 mg o dată pe zi. În funcţie de răspunsul individual al pacientului,
doza poate fi crescută de către medicul dumneavoastră până la maxim 20 mg pe zi.
Tulburări de panică însoţite sau nu de agorafobie
Se recomandă o doză iniţială de 5 mg pentru prima săptămână de tratament, înainte de a
creşte doza la 10 mg pe zi. Doza poate fi crescută de către medicul dumneavoastră până la
maxim 20 mg pe zi.
Tulburări de anxietate socială
Doza uzuală este de 10 mg o dată pe zi. De obicei, sunt necesare 2 - 4 săptămâni pentru a
se obţine ameliorarea simptomatologiei. Ulterior, în funcţie de răspunsul individual al
pacienţilor, doza poate fi redusă de către medicul dumneavoastră la 5 mg sau crescută
până la la maxim 20 mg.
Tulburări de anxietate generalizată
Doza iniţială este de 10 mg o dată pe zi. În funcţie de răspunsul individual al pacientului,
doza poate fi crescută până la maxim 20 mg pe zi.
Tulburări obsesiv-compulsive
Doza iniţială este de 10 mg o dată pe zi. În funcţie de răspunsul individual al pacientului,
doza poate fi crescută de către medicul dumneavoastră până la maxim 20 mg pe zi.
Pacienţi vârstnici (cu vârsta >65 ani)
Doza iniţială este de 5 mg o dată pe zi. În funcţie de răspunsul individual al fiecărui
pacient, doza poate fi crescută de către medicul dumneavoastră la 10 mg pe zi.
Copii şi adolescenţi (cu vârsta pînă la 18 ani)
Deprestop nu trebuie utilizat în tratamentul copiilor şi adolescenţilor cu vârsta sub 18 ani.
Simptome de întrerupere observate la oprirea tratamentului
Trebuie evitată întreruperea bruscă a tratamentului. La întreruperea tratamentului cu
escitalopram, doza trebuie redusă treptat pe o perioadă de cel puţin una sau două
săptămâni, pentru a evita reacţiile posibile asociate întreruperii tratamentului. Dacă apar
simptome greu de tolerat după reducerea dozelor sau întreruperea tratamentului, poate fi
luată în considerare revenirea la dozele administrate anterior. Ulterior, medicul poate
continua reducerea dozelor, dar într-un ritm mai lent. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Deprestop poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate persoanele.
Foarte frecvente (afectează mai mult de 1 din 10 utilizatori): stare de rău (greaţă).
Frecvente (afectează 1 până la 10 utilizatori din 100): scăderea sau creşterea poftei de
mîncare, creşterea în greutate; anxietate, nelinişte, vise anormale, insomnie, somnolenţă,
ameţeli, senzaţii de înţepături la nivelul pielii, tremor; nas înfundat sau cu secreţii
(sinuzită), căscat; diaree, constipaţie, vărsături, gură uscată; creşterea sudoraţiei; dureri
musculare şi articulare (artralgii şi mialgii); tulburări sexuale (întârzierea ejaculării,
probleme de erecţie, reducerea dorinţei de a avea contact sexual, iar femeile pot avea
dificultăţi de obţinere a orgasmului); oboseală, febră.
Mai puţin frecvente (afectează 1 până la 10 utilizatori din 1000): scăderea în greutate;
scrâşnet de dinţi, agitaţie, nervozitate, atac de panică, stare de confuzie; tulburări ale
gustului, tulburări de somn, leşin; marirea pupilei, tulburări de vedere; sunete în urechi;
tahicardie; sîngerare nazală, hemoragii gastro-intestinale (incluzând hemoragii rectale);
erupţii urticariene, cărederea părului, erupţii pe piele tranzitorii, mîncărime; hemoragii
uterine (la femei); edeme.
Rare (afectează 1 până la 10 utilizatori din 10000): reacţii anafilactice; agresivitate,
depersonalizare, halucinaţii; ridicarea nivelului de serotonină; rărirea bătăilor inimii. https://bit.ly/3rfGnpR
-3%
82.21 MDL
84.75 MDL
Rețetă medicală
1. Ce este Stimuloton şi pentru ce se utilizează
Stimuloton conţine substanţa activă sertralină. Sertralina face parte dintr-o grupă de medicamente denumite inhibitori selectivi de recaptare a serotoninei (ISRS); aceste medicamente sunt utilizate în tratamentul depresiei şi/sau tulburărilor de anxietate.
Stimuloton poate fi utilizat în tratamentul:
• Depresiei şi prevenirii recurenţei depresiei (la adulţi).
• Tulburării de anxietate socială (la adulţi).
• Stresului post-traumatic (SPT) (la adulţi).
• Tulburării de panică (la adulţi).
• Tulburării obsesiv-compulsive (TOC) (la adulţi, copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 6 şi 17 ani).
Depresia este o boală clinică cu simptome cum sunt: vă simţiţi trist, nu aveţi un somn odihnitor, nu vă mai bucuraţi de viaţă ca înainte.
Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) şi tulburările de panică sunt boli legate de anxietate, cu simptome cum sunt: perioade de idei persistente (obsesii) care v-au condus la manifestări repetitive (compulsii).
Stresul post-traumatic (SPT) este o stare care poate apărea după o experienţă emoţională puternic traumatică şi poate avea simptome similare cu depresia şi anxietatea.
Tulburarea de anxietate socială (fobia socială) este o boală asociată cu anxietatea. Este caracterizată prin sentimente de anxietate intensă sau teamă în faţa anumitor situaţii de natură socială (cum sunt: teama de a vorbi cu persoane necunoscute, de a vorbi în faţa unor grupuri de oameni, de a mânca sau de a bea în faţa celorlalţi sau teama de a nu fi pus în situaţii jenante faţă de alte persoane).
Medicul dumneavoastră a considerat că acest medicament este potrivit pentru tratarea bolii dumneavoastră.
Întrebaţi medicul dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur de ce v-a fost recomandat Stimuloton.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Stimuloton
Nu utilizați Stimuloton:
• Dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la sertralină sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6)
• Dacă sunteţi în tratament sau aţi fost în tratament cu medicamente numite inhibitori de monoaminooxidază (IMAO) (cum sunt selegilina, moclobemida) sau cu medicamente asemănătoare cu IMAO (cum este linezolid). Dacă opriţi tratamentul cu sertralină, trebuie să aşteptaţi cel puţin o săptămână înainte de a începe tratamentul cu IMAO. După oprirea tratamentului cu IMAO, trebuie să aşteptaţi cel puţin 2 săptămâni înainte să puteţi începe tratamentul cu sertralină.
• Dacă sunteţi în tratament cu un alt medicament care conţine pimozidă (medicament pentru tulburări mintale precum psihozele).
Atenţionări şi precauţii
Înainte de a lua Stimuloton comprimate filmate consultaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul.
Nu orice medicament este potrivit oricărei persoane.
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră, înainte de a utiliza Stimuloton, dacă suferiţi sau aţi suferit în trecut de una dintre următoarele afecţiuni:
• Dacă aveţi epilepsie sau aţi suferit de crize epileptice. Dacă aveţi un episod (criză epileptică), adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră.
• Dacă aţi suferit de tulburare maniaco-depresivă (tulburare bipolară) sau de schizofrenie. Dacă aveţi un episod maniacal, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră.
• Dacă aveţi sau aţi avut anterior gânduri de auto-vătămare sau sinucidere (vezi mai jos - gânduri de sinucidere sau agravarea stării dumneavoastră de depresie sau de anxietate).
• Dacă aveţi sindrom serotoninergic sau sindrom neuroleptic malign. În cazuri rare, aceste sindroame pot apărea când utilizaţi unele medicamente în acelaşi timp cu sertralina. (Pentru simptome, vezi pct 4. Reacţii adverse posibile). Medicul dumneavoastră v-a informat dacă aţi suferit de acest sindrom în trecut.
• Dacă aveţi o cantitate scăzută de sodiu în sânge, deoarece această stare poate apărea ca urmare a tratamentului cu Stimuloton. De asemenea, trebuie să îi spuneţi medicului dumneavoastră dacă utilizaţi anumite medicamente pentru tratamentul tensiunii arteriale crescute, deoarece aceste medicamente pot modifica concentraţia de sodiu din sânge.
• Dacă sunteţi vârstnic (cu vârsta peste 65 ani), deoarece puteţi prezenta un risc mai mare de a avea o cantitate scăzută de sodiu în sânge (vezi paragraful anterior).
• Dacă aveţi afecţiuni la nivelul ficatului; medicul dumneavoastră poate decide dacă este necesară reducerea dozei de Stimuloton.
• Dacă aveţi diabet zaharat; valoarea glicemiei poate fi modificată de către Stimuloton, iar medicaţia pentru diabet va trebui ajustată.
• Dacă aţi suferit de tulburări de sângerare sau dacă luaţi medicamente care subţiază sângele (cum ar fi acidul acetilsalicilic (aspirina) sau warfarina) sau care pot creşte riscul de sângerare.
• Dacă sunteţi copil sau adolescent cu vârsta sub 18 ani. Stimuloton trebuie utilizat numai pentru a trata copiii şi adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 17 ani, care suferă de tulburări obsesiv compulsive (TOC). Dacă sunteţi tratat pentru această tulburare, medicul dumneavoastră va dori să vă supravegheze cu atenţie (vezi mai jos Utilizarea la copii şi adolescenţi).
• Dacă sunteţi sub tratament cu terapie electroconvulsivantă (TEC).
• Dacă aveţi probleme ale ochilor, cum sunt anumite tipuri de glaucom (presiune crescută la nivelul ochiului).
• Au fost raportate rezultate fals-pozitive la testele de screening prin imunoeletroforeză urinară pentru benzodiazepine (preparate hipnotice), la pacienţii aflaţi în tratament cu sertralină.
• Dacă vi s-a spus că electrocardiograma (ECG) dumneavoastră prezintă o neregularitate cunoscută sub denumirea de prelungirea intervalului QT.
• Dacă aveţi o boală de inimă, concentraţii mici de potasiu sau concentraţii mici de magneziu, antecedente familiale de prelungire a intervalului QT, ritm cardiac scăzut şi utilizare concomitentă de medicamente care prelungesc intervalul QT.
Agitaţie/acatizie
Utilizarea sertralinei a fost asociată cu apariţia acatiziei (o agitaţie subiectivă neplăcută şi necesitatea de mişcare deseori însoţită de incapacitatea de a sta jos sau de a sta nemişcat). Această stare apare de cele mai multe ori chiar în primele săptămâni de tratament. Creşterea dozei poate fi dăunătoare la pacienţii la care apar aceste simptome, de aceea la dezvoltarea acestor simptome adresaţi-vă la medicul dumneavoastră.
Simptome de întrerupere
La oprirea tratamentului apar frecvent reacţii adverse (simptome de întrerupere), mai ales dacă întreruperea tratamentului se face brusc (vezi punctul 3” Dacă încetaţi să luaţi Stimuloton” şi punctul 4 “ Reacţii adverse posibile”). Riscul apariţiei simptomelor de întrerupere depinde de durata şi doza tratamentului, precum şi de cantitatea cu care se scade doza. În general, aceste simptome sunt uşoare până la moderate. Totuşi, la unii pacienţi pot fi grave. Ele apar obişnuit în primele zile după oprirea tratamentului. În general, aceste simptome dispar singure până în 2 săptămâni. Totuşi, la unii pacienţi pot dura mai mult (2-3 luni sau mai mult). Când se doreşte întreruperea tratamentului cu sertralină, este recomandat ca reducerea dozelor să se facă treptat pe o perioadă de câteva săptămâni sau luni şi întotdeauna trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră pentru a stabili calea cea mai bună pentru a întrerupe tratamentul!
Gânduri de sinucidere şi agravarea stării dumneavoastră de depresie sau de anxietate
Depresia şi/sau tulburările de anxietate de care suferiţi vă pot provoca uneori idei de auto-vătămare sau sinucidere. Acestea se pot accentua la începerea tratamentului cu medicamente antidepresive, deoarece acţiunea tuturor acestor medicamente se produce în timp, de obicei în aproximativ două săptămâni şi câteodată şi mai mult.
Sunteţi mai înclinat spre astfel de idei:
• Dacă aţi avut anterior gânduri de sinucidere sau auto-vătămare.
• Dacă sunteţi un adult tânăr. Informaţia rezultată din studiile clinice arată existenţa unui risc crescut de comportament suicidar la adulţii cu vârsta mai mică de 25 de ani, care suferă de o afecţiune psihică şi au urmat un tratament cu un antidepresiv.
În cazul în care aveţi gânduri de auto-vătămare sau sinucidere, indiferent de moment, contactaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră sau adresaţi-vă fără întârziere unui spital.
Poate fi util să vă adresaţi unei rude sau unui prieten apropiat, căruia să-i spuneţi că vă simţiţi deprimat sau că suferiţi de o tulburare de anxietate şi pe care să-l rugaţi să citească acest prospect. În acelaşi timp, puteţi ruga persoana respectivă să vă spună dacă nu consideră că starea dumneavoastră de depresie sau anxietate s-a agravat sau dacă o îngrijorează vreo modificare apărută în comportamentul dumneavoastră.
Medicamente precum Stimuloton (numite ISRS) pot provoca simptome ale tulburării funcției sexuale (vezi pct. 4). În unele cazuri, aceste simptome nu au dispărut după întreruperea tratamentului.
Utilizarea la copii şi adolescenţi cu vârsta până la 18 ani
Sertralina nu trebuie utilizată în tratamentul copiilor şi adolescenţilor cu vârsta sub 18 ani, exceptând pacienţii care suferă de tulburare obsesiv compulsivă (TOC). Pacienţii cu vârsta sub 18 ani au un risc crescut de apariţie a unor reacţii adverse, cum sunt tentativa de sinucidere, gânduri de auto-vătămare sau sinucidere (gânduri suicidare) sau ostilitate (în principal agresivitate, comportament opozant şi furie) atunci când sunt trataţi cu această clasă de medicamente. Cu toate acestea, este posibil ca medicul dumneavoastră să decidă să prescrie Stimuloton unui pacient cu vârsta sub 18 ani, dacă este în interesul pacientului. Adresaţi-vă medicului dumneavoastră, dacă acesta v-a prescris Stimuloton, iar dumneavoastră aveţi vârsta sub 18 ani şi aţi vrea să discutaţi despre acest lucru. Mai mult, trebuie să îl informaţi pe medicul dumneavoastră dacă vreunul din simptomele enumerate mai sus apar sau se agravează când utilizaţi Stimuloton. Nu a fost demonstrat încă gradul de siguranţă al utilizării Stimuloton pe termen lung la pacienţii din acest grup de vârstă cu privire la creştere, maturizare şi dezvoltarea comportamentală şi intelectuală (cognitivă).
Stimuloton împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente, inclusiv medicamente eliberate fără prescripţie medicală.
Unele medicamente pot afecta modul de acţiune al Stimuloton sau Stimuloton poate reduce eficacitatea altor medicamente utilizate în acelaşi timp.
Folosirea Stimuloton împreună cu următoarele medicamente poate determina reacţii adverse grave:
• Medicamente numite inhibitori de monoaminooxidază (IMAO), cum sunt moclobemida (pentru tratamentul depresiei) şi selegilina (pentru tratamentul bolii Parkinson), de asemenea antibioticul linezolid și şi albastrul de metil (pentru tratamentul concentraţiilor mari de methemoglobină din sânge). Nu utilizaţi Stimuloton împreună cu IMAO.
• Medicamente utilizate pentru tratamentul tulburărilor mintale precum psihozele (pimozidă). Nu utilizaţi Stimuloton împreună cu pimozidă.
Spuneţi medicului dumneavoastră dacă utilizaţi următoarele medicamente:
• Medicamente conţinând amfetamine (utilizate pentru a trata tulburarea hiperactivă cu deficit de atenţie (ADHD), narcolepsia şi obezitatea).
• Medicamente pe bază de plante conţinând sunătoare (Hypericum perforatum). Efectul sunătoarei poate dura până la 1-2 săptămâni. Adresaţi-vă medicului dumneavoastră.
• Medicamente conţinând aminoacidul triptofan.
• Medicamente pentru tratamentul durerii severe (de exemplu tramadol).
• Medicamente pentru anestezie sau pentru tratamentul durerii cronice (fentanil, mivacurium şi suxametoniu).
• Medicamente pentru tratamentul migrenei (de exemplu sumatriptan)
• Medicamente care subţiază sângele (warfarină).
• Medicamente pentru tratamentul durerii/artritei (antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) cum sunt ibuprofen, acid acetilsalicilic (aspirină)).
• Medicamente care împiedică formarea cheagurilor de sânge (ticlopidină).
• Sedative (diazepam).
• Diuretice.
• Medicamente pentru tratamentul epilepsiei (fenitoină, carbamazepină, fenobarbital).
• Medicamente pentru tratamentul diabetului zaharat (tolbutamidă).
• Medicamente pentru tratamentul ulcerului şi reducerii acidităţii excesive a stomacului (cimetidină, omeprazol, lansoprazol, pantoprazol, rabeprazol).
• Medicamente pentru tratamentul maniei şi depresiei (litiu).
• Alte medicamente pentru tratamentul depresiei (cum sunt amitriptilina, nortriptilina, fluoxetina, fluvoxamina, nefazodona).
• Medicamente care conțin substanțe opioide
• Medicamente pentru tratamentul schizofreniei şi al altor tulburări mintale (cum sunt perfenazina, levomepromazina şi olanzapina).
• Medicamente folosite pentru tratamentul tensiunii arteriale mari, a durerii în piept.
• Medicamente pentru reglarea numărului şi ritmului bătăilor inimii (de exemplu flecainidă, propafenonă, verapamil și diltiazem).
• Medicamente utilizate pentru tratamentul infecţiilor bacteriene (următoarele antibiotice: eritromicină, claritromicină, telitromicină, rifampicină)
• Medicamente utilizate pentru tratamentul infecţiilor cu ciuperci (precum fluconazol, ketoconazol, itraconazol, posaconazol, voriconazol)
• Medicamente utilizate pentru tratamentul HIV/SIDA şi hepatitei C (inhibitori de protează precum ritonavir, telaprevir).
• Medicamente utilizate pentru a preveni greaţa şi vărsăturile după o operaţie sau chemoterapie
(aprepitant).
• Medicamente cunoscute că sporesc riscul apariţiei de modificări ale activităţii electrice a
inimii (de exemplu unele medicamente antipsihotice sau antibiotice).
Stimuloton cu alimente, băuturi şi alcool
Stimuloton poate fi administrat cu sau fără alimente.
Nu trebuie să consumaţi băuturi alcoolice în timpul tratamentului cu Stimuloton. Sucul de grepfrut nu trebuie consumat în combinaţie cu Stimuloton, deoarece poate creşte cantitatea de Stimuloton din organismul dumneavoastră.
Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, informaţi medicul sau farmacistul înainte de a lua acest medicament.
Sarcina
Siguranţa utilizării sertralinei la femeile gravide nu a fost stabilită pe deplin. Sertralina vă va fi dată în timpul sarcinii numai dacă medicul dumneavoastră consideră că beneficiile tratamentului pentru dumneavoastră depăşesc orice riscuri posibile pentru făt. Dacă sunteţi o femeie la vârsta fertilă trebuie să folosiţi o metodă de contracepţie corespunzătoare în timpul tratamentului cu sertralină.
Asiguraţi-vă că moaşa şi/sau medicul dumneavoastră ştiu că luaţi Stimuloton. Medicamente cum sunt Stimuloton, dacă sunt luate în timpul sarcinii, în special în ultimul trimestru de sarcină, pot să crească riscul apariţiei unei afecţiuni grave pentru copil, denumită hipertensiune pulmonară persistentă a nou-născutului (HPPN), determinând respiraţie rapidă şi apariţia culorii albăstrui a pielii. Aceste simptome apar, de obicei, în primele 24 de ore de la naşterea copilului. În acest caz, trebuie să vă adresaţi imediat moaşei şi/sau medicului dumneavoastră.
Copilul dumneavoastră nou-născut poate să prezinte şi alte manifestări care, de obicei, apar în primele 24 de ore de la naştere. Simptomele includ:
• tulburări de respiraţie,
• culoare vineţie a pielii sau senzaţie de prea cald sau prea frig,
• buze vineţii,
• vărsături sau alimentare necorespunzătoare,
• stare de oboseală mare, dificultate de a adormi sau plâns intens,
• înţepenirea sau relaxarea muşchilor,
• tremurături, neastâmpăr sau spasme,
• intensificarea reacţiilor reflexe,
• iritabilitate,
• valori scăzute ale zahărului în sânge.
Dacă oricare dintre aceste simptome sunt prezente la naşterea copilului dumneavoastră sau sunteţi îngrijorată în privinţa sănătăţii copilului, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau moaşei pentru recomandări.
Alăptarea
Există dovezi că sertralina este excretată în laptele uman. Sertralina nu trebuie utilizată în timpul alăptării, cu excepţia cazului în care medicul consideră că beneficiile tratamentului pentru mamă depăşesc orice riscuri posibile pentru sugar.
Fertilitatea
În cadrul studiilor efectuate la animale, unele medicamente ca sertralina pot reduce calitatea spermei. Teoretic, acest lucru poate afecta fertilitatea, însă nu s-a observat încă un efect asupra fertilităţii la om.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Medicamentele cu acţiune asupra sistemului nervos central, cum este sertralina, pot influenţa capacitatea dumneavoastră de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Ca urmare, nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi utilaje înainte de a şti dacă acest medicament vă modifică capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
3. Cum să luaţi Stimuloton
Luaţi întotdeauna acest preparat exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Dacă nu sunteţi sigur trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.
Regimul de dozare
Doza recomandată este:
Adulţi:
Depresie şi tulburări obsesiv compulsive
Pentru tratamentul depresiei şi tulburării obsesiv-compulsive (TOC), doza eficace uzuală este de 50 mg pe zi. Doza zilnică poate fi crescută cu câte 50 mg şi la intervale de minim o săptămână pe parcursul câtorva săptămâni. Doza maximă recomandată este de 200 mg pe zi.
Tulburări de panică, tulburări de anxietate socială şi stres post traumatic
Doza iniţială în tratamentul tulburării de panică, tulburării de anxietate socială şi al stresului post-traumatic este de 25 mg pe zi, pe care medicul o va creşte la 50 mg pe zi după o săptămână.
Apoi, doza zilnică poate fi crescută cu câte 50 mg pe parcursul câtorva săptămâni.
Doza maximă recomandată este de 200 mg pe zi.
Copii şi adolescenţi
Stimuloton trebuie utilizat numai pentru tratamentul copiilor şi adolescenţilor suferind de TOC, cu vârste cuprinse între 6 şi 17 ani.
Tulburări obsesiv compulsive
Copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 12 ani: doza iniţială recomandată este de 25 mg pe zi.
După o săptămână, medicul dumneavoastră vă poate creşte doza la 50 mg pe zi.
Doza maximă recomandată este de 200 mg pe zi.
Adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 13 şi 17 ani: doza iniţială recomandată este de 50 mg pe zi. Doza maximă recomandată este de 200 mg pe zi.
Pacienţi cu tulburări ale funcţiei hepatice şi renale
În cazul în care aveţi probleme la nivelul ficatului sau rinichilor, spuneţi medicului dumneavoastră şi urmaţi-i indicațiile.
Medicul dumneavoastră vă va spune cât timp trebuie să luaţi acest tratament. Durata acestuia depinde de tipul afecţiunii dumneavoastră şi de modul în care răspundeţi la tratament. Este posibil să dureze câteva săptămâni până când simptomele dumneavoastră să se îmbunătăţească.
Mod de utilizare
Comprimatele pot fi luate cu sau fără alimente.
Luaţi medicamentul o dată pe zi, fie dimineaţa, fie seara.
Cu ajutorul inciziei comprimatul poate fi divizat în două doze egale.
Dacă luaţi mai mult Stimuloton decât trebuie
Dacă aţi luat din greşeală mai mult Stimuloton decât vi s-a recomandat, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau îndreptaţi-vă către cea mai apropiată unitate medicală. Luaţi întotdeauna cu dumneavoastră cutia medicamentului, indiferent dacă mai aveţi medicaţie rămasă sau nu.
Simptomele supradozajului pot fi somnolenţă, greaţă şi vărsături, bătăi rapide ale inimii, tremurături, agitaţie, ameţeli şi, în cazuri rare, inconştienţă.
Dacă uitaţi să luaţi Stimuloton
Dacă aţi uitat să luaţi o doză, nu luaţi doza pe care aţi uitat-o. Luaţi următoarea doză la orele obişnuite.
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată, deoarece dumneavoastră nu o să puteţi compensa doza omisă, dar puteţi creşte riscul dezvoltării supradozajului.
Dacă încetaţi să utilizaţi Stimuloton
Nu încetaţi să luaţi Stimuloton decât dacă medicul dumneavoastră vă spune aceasta. Medicul dumneavoastră vă poate spune să reduceţi treptat doza de Stimuloton timp de câteva săptămâni, înainte de a întrerupe definitiv tratamentul. La întreruperea bruscă a tratamentului, pot să apară reacţii adverse precum: ameţeli, amorţeli, tulburări de somn, agitaţie sau anxietate, dureri de cap, greaţă, vărsături şi tremurături.
Dacă observaţi oricare dintre aceste reacţii adverse sau orice altă reacţie adversă după ce aţi oprit utilizarea Stimuloton, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare privind administrarea acestui medicament adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca şi alte medicamentele, acest preparat poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Cea mai frecventă reacţie adversă este greaţa. Reacţiile adverse depind de doză şi deseori dispar sau se reduc odată cu continuarea tratamentului.
Spuneţi imediat medicului dumneavoastră:
Dacă observaţi oricare dintre următoarele simptome după utilizarea medicamentului, aceste simptome pot fi grave.
• Dacă vă apar erupţii cutanate severe care produc vezicule (eritem polimorf) (care poate afecta gura şi limba). Acestea pot fi semnele unei afecţiuni cunoscute ca sindromul Stevens Johnson sau necroliză epidermică toxică (NET). Medicul dumneavoastră va opri imediat tratamentul în această situaţie.
• Reacţie alergică sau alergie, care poate include simptome cum sunt erupţii pe piele cu senzaţie de mâncărime, probleme de respiraţie, respiraţie şuierătoare, faţa, buzele sau pleoapele umflate.
• Dacă prezentaţi agitaţie, confuzie, diaree, creşterea temperaturii corporale şi a tensiunii arteriale, transpiraţie excesivă şi bătăi rapide ale inimii. Acestea sunt simptome ale sindromului serotoninergic sau sindromul neuroleptic malign. În cazuri rare, aceste sindroame poate să apară când luaţi anumite medicamente în acelaşi timp cu sertralina. Medicul dumneavoastră poate dori să vă oprească tratamentul.
• Dacă observaţi culoarea galbenă a pielii şi a ochilor, care poate indica afectarea hepatică.
• Dacă prezentaţi simptome depresive cu idei de auto-vătămare sau sinucidere (gânduri suicidare).
• Dacă începeţi să aveţi sentimente de nelinişte şi nu puteţi să staţi liniştiţi sau nu puteţi să staţi jos după ce aţi început să utilizaţi Stimuloton. Trebuie să spuneţi medicului dumneavoastră dacă începeţi să vă simţiţi agitat.
• Dacă aveţi crize epileptice (convulsii).
• Dacă aveţi un episod maniacal
Următoarele reacţii adverse au fost observate în studiile clinice la adulţi.
Foarte frecvente (apar la mai mult de 1 din 10 pacienţi):
• Insomnie, ameţeli, somnolenţă, dureri de cap,
• diaree, greaţă, uscăciunea gurii,
• tulburări de ejaculare,
• oboseală.
Frecvente (apar la 1 până la 10 pacienţi din 100):
• Durere în gât,
• lipsa poftei de mâncare, apetit alimentar crescut,
• anxietate, depresie, agitaţie, scăderea interesului sexual, nervozitate, sentiment ciudat, coşmaruri, scrâşnete ale dinţilor,
• tremurături, probleme ale mişcărilor musculare (cum sunt mişcări neîncetate, muşchi încordaţi şi dificultăţi la mers şi rigiditate, spasme şi mişcări involuntare ale muşchilor)*, amorţeli şi furnicături, musculatură tensionată, lipsă de atenţie, anomalii ale gustului,
• tulburări de vedere,
• ţiuit în urechi,
• palpitaţii,
• bufeuri,
• căscat,
• disconfort gastric, constipaţie, dureri abdominale, vărsături, gaze în intestin,
• erupţii trecătoare pe piele, transpiraţii excesive,
• dureri de spate, dureri la nivelul articulaţiilor, dureri musculare,
• ciclu menstrual neregulat, disfuncţie erectilă,
• stare generală de rău, dureri în piept, febră,
• creşteri ale greutăţii corporale,
• leziuni
Mai puţin frecvente (apar la 1 până la 10 din 1000 de pacienţi):
• probleme la nivel intestinal, infecţie la nivelul urechii,
• tumori,
• hipersensibilitate, alergie sezonieră,
• scăderea secreţiei de hormoni tiroidieni,
• gânduri de sinucidere, comportament legat de sinucidere*, tulburări psihotice, gândire anormală, lipsa sentimentelor personale, halucinaţii, agresivitate,stare de fericire extremă, paranoia,
• amnezie (pierderea memoriei), scădere a intensităţii sentimentelor, contracţii musculare involuntare, leşin, mişcări neîncetate, migrenă, convulsii, ameţeli în timp ce staţi în picioare, tulburări de coordonare, tulburări de vorbire,
• pupile mărite,
• dureri de ureche,
• bătăi rapide ale inimii, probleme cardiace,
• probleme de sângerare (cum este sângerarea de la nivelul stomacului)*, tensiune arterială crescută, înroşirea feţei, prezenţa sângelui în urină,
• scurtarea respiraţiei, sângerări nazale, dificultăţi de respiraţie, posibil respiraţie şuierătoare,
• scaun melenic, afecţiuni ale dinţilor, inflamația esofagului, probleme la nivelul limbii, hemoroizi, salivaţie în exces, dificultăţi la înghiţire, eructaţii, tulburări la nivelul limbii,
• umflarea ochilor, urticarie, căderea părului, senzaţie de mâncărime, pete roşii pe piele, afecţiuni la nivelul pielii sub formă de vezicule, uscăciunea pielii, umflarea feţei, transpiraţii reci,
• osteoartrită (inflamația articulațiilor), spasme musculare, crampe musculare*, slăbiciune musculară,
• urinări cu frecvenţă crescută, urinare dificilă, incapacitatea de a urina, incontinenţă urinară, creşterea volumului de urină, urinare în timpul nopţii,
• disfuncţii sexuale, sângerări vaginale excesive, hemoragie vaginală, disfuncţii sexuale feminine,
• umflarea picioarelor, frisoane, dificultăţi la mers, sete,
• creşteri ale valorilor enzimelor hepatice, scăderi ale greutăţii corporale.
Cazuri de idei şi comportamente legate de sinucidere au fost raportate în timpul tratamentului cu sertralină şi imediat după întreruperea tratamentului (vezi pct. 2)
Rare (apar la 1 până la 10 din 10000 de pacienţi):
• Diverticulită (inflamație sau infecție care se dezvoltă în adâncimi sau proeminențe ale peretelui intestinal), noduli limfatici măriți, scăderea numărului de plachete sanguine*, scăderea numărului de globule albe sanguine*,
• reacţii alergice severe,
• probleme endocrine*,
• colesterol mare, probleme de control al concentraţiei de zahăr în sânge (diabet), concentraţie mică a zahărului din sânge, creşterea valorilor de zahăr în sânge*, concentraţie sanguină scăzută de săruri*,
• simptome fizice din cauza stresului sau emoţiilor, coşmaruri*, dependenţă de medicamente, mers pe jos în somn, ejaculare prematură,
• comă, mişcări anormale, dificultăţi de mişcare, senzaţii amplificate, durere de cap brusc apărută (poate fi semnul unei stări grave cunoscută ca Sindrom de vasoconstricţie cerebrală reversibilă (SVCR))*, tulburări senzoriale,
• pete în faţa ochilor, glaucom, vedere dublă, senzaţie dureroasă în ochi în prezenţa luminii, sânge în ochi, pupile de mărime inegală*, vedere alterată*, probleme lacrimale,
• infarct miocardic, ameţeală uşoară, leşin sau disconfort la nivelul pieptului care pot fi semne ale modificării activităţii electrice a inimii (ce se poate observa pe electrocardiogramă) sau ritm anormal al bătăilor inimii*, bătăi lente ale inimii,
• circulaţie redusă la nivelul braţelor şi picioarelor,
• respiraţie rapidă, cicatrizare progresivă a ţesutului pulmonar (afecţiune pulmonară interstiţială)*, senzaţie de blocare a gâtului, dificultăţi de vorbire, respiraţie lentă, sughiţ,
• ulceraţii la nivel gurii, pancreatită*, sânge prezent în materiile fecale, ulceraţii la nivelul limbii, dureri la nivelul gurii,
• disfuncţie la nivelul ficatului, boli grave ale ficatului*, îngălbenirea ochilor şi a pielii (icter)*,
• reacţii ale pielii la soare*, edem la nivelul pielii*, textură anormală a părului, miros anormal al pielii, erupţie cutanată la nivelul zonelor cu păr,
• distrugerea ţesutului muscular*, tulburări osoase,
• ezitare la urinare, urinare redusă,
• secreţii ale sânilor, zona vaginală uscată, secreţii genitale, penisul şi prepuţul de culoare roşie şi dureroase, mărirea sânilor*, erecţie prelungită,
• hernie, toleranţă scăzută la medicamente,
• creşteri ale valorilor colesterolului în sânge, valori anormale ale analizelor de laborator*,
• spermă anormală, probleme de coagulare*,
• vasodilataţie procedurală.
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile):
• blocare a maxilarului*
• trismus (spasm al mușchiului masticatoriu)
• urinare în timpul somnului*.
*Reacţie adversă raportată după punerea pe piaţă.
Reacţii adverse la copii şi adolescenţi
În studiile clinice la copii şi adolescenţi, reacţiile adverse au fost, în general, similare cu cele ale adulţilor (vezi mai sus). Cele mai frecvente reacţii adverse la copii şi adolescenţi au fost: dureri de cap, insomnie, diaree şi greaţă.
Simptome care pot să apară la întreruperea tratamentului
Dacă întrerupeţi brusc tratamentul, este posibil să apară reacţii adverse cum sunt ameţeli, amorţeli, tulburări de somn, agitaţie sau anxietate, dureri de cap, greaţă, vărsături şi tremurături. (vezi pct. 3 ”Dacă încetaţi să utilizaţi Stimuloton”).
S-a observat că pacienţii care iau medicamente de acest tip au un risc crescut de fracturi osoase.
Au fost raportate rezultate fals-pozitive la testele de screening prin imunoeletroforeză urinară pentru benzodiazepine, la pacienţii aflaţi în tratament cu sertralină.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amdm.gov.md sau e-mail: [email protected]
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5. Cum se păstrează Stimuloton
A se păstra la temperaturi sub 25°C.
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor!
Nu utilizați acest medicament dacă ați observat semne evidente de înrăutăţire a calităţii lui (de exemplu, modificarea culorii).
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Informaţii suplimentare
Ce conţine Stimuloton Substanţa activă:
Fiecare comprimat filmat conţine: sertralină 50 mg (sub formă de clorhidrat de sertralină 55,95 mg) sau 100 mg (sub formă de clorhidrat de sertralină 111,90 mg).
Celelalte componente sunt: stearat de magneziu, hidroxipropilceluloză, amidonglicolat de sodiu, hidrogenofosfat de calciu dihidrat, celuloză microcristalină; macrogol 6000, dioxid de titan, hipromeloză.
Cum arată Stimuloton şi conţinutul ambalajului Comprimat filmat
Comprimate filmate 50 mg
Comprimate filmate ovale, biconvexe, de culoare albă sau practic albă, cu inscripţia stilizată „E 271” pe una din feţe şi incizie pe altă faţă, fără miros. Cu ajutorul inciziei comprimatul poate fi divizat în două doze egale.
Comprimate filmate 100 mg
Comprimate filmate ovale, biconvexe, de culoare albă sau practic albă, cu inscripţia stilizată „E 272” pe una din feţe şi incizie pe altă faţă, fără miros. Cu ajutorul inciziei comprimatul poate fi divizat în două doze egale.
Conţinutul ambalajului
Comprimate filmate 50 mg
Câte 10 comprimate în blister. Câte 1, 2 sau 3 blistere împreună cu prospectul în cutie de carton.
Comprimate filmate 100 mg
Câte 14 comprimate în blister. Câte 1 sau 2 blistere împreună cu prospectul în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria
Fabricant
Egis Pharmaceuticals PLC
H-9900 Körmend, Mátyás király út 65.
Ungaria
Stimuloton conţine substanţa activă sertralină. Sertralina face parte dintr-o grupă de medicamente denumite inhibitori selectivi de recaptare a serotoninei (ISRS); aceste medicamente sunt utilizate în tratamentul depresiei şi/sau tulburărilor de anxietate.
Stimuloton poate fi utilizat în tratamentul:
• Depresiei şi prevenirii recurenţei depresiei (la adulţi).
• Tulburării de anxietate socială (la adulţi).
• Stresului post-traumatic (SPT) (la adulţi).
• Tulburării de panică (la adulţi).
• Tulburării obsesiv-compulsive (TOC) (la adulţi, copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 6 şi 17 ani).
Depresia este o boală clinică cu simptome cum sunt: vă simţiţi trist, nu aveţi un somn odihnitor, nu vă mai bucuraţi de viaţă ca înainte.
Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) şi tulburările de panică sunt boli legate de anxietate, cu simptome cum sunt: perioade de idei persistente (obsesii) care v-au condus la manifestări repetitive (compulsii).
Stresul post-traumatic (SPT) este o stare care poate apărea după o experienţă emoţională puternic traumatică şi poate avea simptome similare cu depresia şi anxietatea.
Tulburarea de anxietate socială (fobia socială) este o boală asociată cu anxietatea. Este caracterizată prin sentimente de anxietate intensă sau teamă în faţa anumitor situaţii de natură socială (cum sunt: teama de a vorbi cu persoane necunoscute, de a vorbi în faţa unor grupuri de oameni, de a mânca sau de a bea în faţa celorlalţi sau teama de a nu fi pus în situaţii jenante faţă de alte persoane).
Medicul dumneavoastră a considerat că acest medicament este potrivit pentru tratarea bolii dumneavoastră.
Întrebaţi medicul dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur de ce v-a fost recomandat Stimuloton.
2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Stimuloton
Nu utilizați Stimuloton:
• Dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la sertralină sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6)
• Dacă sunteţi în tratament sau aţi fost în tratament cu medicamente numite inhibitori de monoaminooxidază (IMAO) (cum sunt selegilina, moclobemida) sau cu medicamente asemănătoare cu IMAO (cum este linezolid). Dacă opriţi tratamentul cu sertralină, trebuie să aşteptaţi cel puţin o săptămână înainte de a începe tratamentul cu IMAO. După oprirea tratamentului cu IMAO, trebuie să aşteptaţi cel puţin 2 săptămâni înainte să puteţi începe tratamentul cu sertralină.
• Dacă sunteţi în tratament cu un alt medicament care conţine pimozidă (medicament pentru tulburări mintale precum psihozele).
Atenţionări şi precauţii
Înainte de a lua Stimuloton comprimate filmate consultaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul.
Nu orice medicament este potrivit oricărei persoane.
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră, înainte de a utiliza Stimuloton, dacă suferiţi sau aţi suferit în trecut de una dintre următoarele afecţiuni:
• Dacă aveţi epilepsie sau aţi suferit de crize epileptice. Dacă aveţi un episod (criză epileptică), adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră.
• Dacă aţi suferit de tulburare maniaco-depresivă (tulburare bipolară) sau de schizofrenie. Dacă aveţi un episod maniacal, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră.
• Dacă aveţi sau aţi avut anterior gânduri de auto-vătămare sau sinucidere (vezi mai jos - gânduri de sinucidere sau agravarea stării dumneavoastră de depresie sau de anxietate).
• Dacă aveţi sindrom serotoninergic sau sindrom neuroleptic malign. În cazuri rare, aceste sindroame pot apărea când utilizaţi unele medicamente în acelaşi timp cu sertralina. (Pentru simptome, vezi pct 4. Reacţii adverse posibile). Medicul dumneavoastră v-a informat dacă aţi suferit de acest sindrom în trecut.
• Dacă aveţi o cantitate scăzută de sodiu în sânge, deoarece această stare poate apărea ca urmare a tratamentului cu Stimuloton. De asemenea, trebuie să îi spuneţi medicului dumneavoastră dacă utilizaţi anumite medicamente pentru tratamentul tensiunii arteriale crescute, deoarece aceste medicamente pot modifica concentraţia de sodiu din sânge.
• Dacă sunteţi vârstnic (cu vârsta peste 65 ani), deoarece puteţi prezenta un risc mai mare de a avea o cantitate scăzută de sodiu în sânge (vezi paragraful anterior).
• Dacă aveţi afecţiuni la nivelul ficatului; medicul dumneavoastră poate decide dacă este necesară reducerea dozei de Stimuloton.
• Dacă aveţi diabet zaharat; valoarea glicemiei poate fi modificată de către Stimuloton, iar medicaţia pentru diabet va trebui ajustată.
• Dacă aţi suferit de tulburări de sângerare sau dacă luaţi medicamente care subţiază sângele (cum ar fi acidul acetilsalicilic (aspirina) sau warfarina) sau care pot creşte riscul de sângerare.
• Dacă sunteţi copil sau adolescent cu vârsta sub 18 ani. Stimuloton trebuie utilizat numai pentru a trata copiii şi adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 17 ani, care suferă de tulburări obsesiv compulsive (TOC). Dacă sunteţi tratat pentru această tulburare, medicul dumneavoastră va dori să vă supravegheze cu atenţie (vezi mai jos Utilizarea la copii şi adolescenţi).
• Dacă sunteţi sub tratament cu terapie electroconvulsivantă (TEC).
• Dacă aveţi probleme ale ochilor, cum sunt anumite tipuri de glaucom (presiune crescută la nivelul ochiului).
• Au fost raportate rezultate fals-pozitive la testele de screening prin imunoeletroforeză urinară pentru benzodiazepine (preparate hipnotice), la pacienţii aflaţi în tratament cu sertralină.
• Dacă vi s-a spus că electrocardiograma (ECG) dumneavoastră prezintă o neregularitate cunoscută sub denumirea de prelungirea intervalului QT.
• Dacă aveţi o boală de inimă, concentraţii mici de potasiu sau concentraţii mici de magneziu, antecedente familiale de prelungire a intervalului QT, ritm cardiac scăzut şi utilizare concomitentă de medicamente care prelungesc intervalul QT.
Agitaţie/acatizie
Utilizarea sertralinei a fost asociată cu apariţia acatiziei (o agitaţie subiectivă neplăcută şi necesitatea de mişcare deseori însoţită de incapacitatea de a sta jos sau de a sta nemişcat). Această stare apare de cele mai multe ori chiar în primele săptămâni de tratament. Creşterea dozei poate fi dăunătoare la pacienţii la care apar aceste simptome, de aceea la dezvoltarea acestor simptome adresaţi-vă la medicul dumneavoastră.
Simptome de întrerupere
La oprirea tratamentului apar frecvent reacţii adverse (simptome de întrerupere), mai ales dacă întreruperea tratamentului se face brusc (vezi punctul 3” Dacă încetaţi să luaţi Stimuloton” şi punctul 4 “ Reacţii adverse posibile”). Riscul apariţiei simptomelor de întrerupere depinde de durata şi doza tratamentului, precum şi de cantitatea cu care se scade doza. În general, aceste simptome sunt uşoare până la moderate. Totuşi, la unii pacienţi pot fi grave. Ele apar obişnuit în primele zile după oprirea tratamentului. În general, aceste simptome dispar singure până în 2 săptămâni. Totuşi, la unii pacienţi pot dura mai mult (2-3 luni sau mai mult). Când se doreşte întreruperea tratamentului cu sertralină, este recomandat ca reducerea dozelor să se facă treptat pe o perioadă de câteva săptămâni sau luni şi întotdeauna trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră pentru a stabili calea cea mai bună pentru a întrerupe tratamentul!
Gânduri de sinucidere şi agravarea stării dumneavoastră de depresie sau de anxietate
Depresia şi/sau tulburările de anxietate de care suferiţi vă pot provoca uneori idei de auto-vătămare sau sinucidere. Acestea se pot accentua la începerea tratamentului cu medicamente antidepresive, deoarece acţiunea tuturor acestor medicamente se produce în timp, de obicei în aproximativ două săptămâni şi câteodată şi mai mult.
Sunteţi mai înclinat spre astfel de idei:
• Dacă aţi avut anterior gânduri de sinucidere sau auto-vătămare.
• Dacă sunteţi un adult tânăr. Informaţia rezultată din studiile clinice arată existenţa unui risc crescut de comportament suicidar la adulţii cu vârsta mai mică de 25 de ani, care suferă de o afecţiune psihică şi au urmat un tratament cu un antidepresiv.
În cazul în care aveţi gânduri de auto-vătămare sau sinucidere, indiferent de moment, contactaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră sau adresaţi-vă fără întârziere unui spital.
Poate fi util să vă adresaţi unei rude sau unui prieten apropiat, căruia să-i spuneţi că vă simţiţi deprimat sau că suferiţi de o tulburare de anxietate şi pe care să-l rugaţi să citească acest prospect. În acelaşi timp, puteţi ruga persoana respectivă să vă spună dacă nu consideră că starea dumneavoastră de depresie sau anxietate s-a agravat sau dacă o îngrijorează vreo modificare apărută în comportamentul dumneavoastră.
Medicamente precum Stimuloton (numite ISRS) pot provoca simptome ale tulburării funcției sexuale (vezi pct. 4). În unele cazuri, aceste simptome nu au dispărut după întreruperea tratamentului.
Utilizarea la copii şi adolescenţi cu vârsta până la 18 ani
Sertralina nu trebuie utilizată în tratamentul copiilor şi adolescenţilor cu vârsta sub 18 ani, exceptând pacienţii care suferă de tulburare obsesiv compulsivă (TOC). Pacienţii cu vârsta sub 18 ani au un risc crescut de apariţie a unor reacţii adverse, cum sunt tentativa de sinucidere, gânduri de auto-vătămare sau sinucidere (gânduri suicidare) sau ostilitate (în principal agresivitate, comportament opozant şi furie) atunci când sunt trataţi cu această clasă de medicamente. Cu toate acestea, este posibil ca medicul dumneavoastră să decidă să prescrie Stimuloton unui pacient cu vârsta sub 18 ani, dacă este în interesul pacientului. Adresaţi-vă medicului dumneavoastră, dacă acesta v-a prescris Stimuloton, iar dumneavoastră aveţi vârsta sub 18 ani şi aţi vrea să discutaţi despre acest lucru. Mai mult, trebuie să îl informaţi pe medicul dumneavoastră dacă vreunul din simptomele enumerate mai sus apar sau se agravează când utilizaţi Stimuloton. Nu a fost demonstrat încă gradul de siguranţă al utilizării Stimuloton pe termen lung la pacienţii din acest grup de vârstă cu privire la creştere, maturizare şi dezvoltarea comportamentală şi intelectuală (cognitivă).
Stimuloton împreună cu alte medicamente
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente, inclusiv medicamente eliberate fără prescripţie medicală.
Unele medicamente pot afecta modul de acţiune al Stimuloton sau Stimuloton poate reduce eficacitatea altor medicamente utilizate în acelaşi timp.
Folosirea Stimuloton împreună cu următoarele medicamente poate determina reacţii adverse grave:
• Medicamente numite inhibitori de monoaminooxidază (IMAO), cum sunt moclobemida (pentru tratamentul depresiei) şi selegilina (pentru tratamentul bolii Parkinson), de asemenea antibioticul linezolid și şi albastrul de metil (pentru tratamentul concentraţiilor mari de methemoglobină din sânge). Nu utilizaţi Stimuloton împreună cu IMAO.
• Medicamente utilizate pentru tratamentul tulburărilor mintale precum psihozele (pimozidă). Nu utilizaţi Stimuloton împreună cu pimozidă.
Spuneţi medicului dumneavoastră dacă utilizaţi următoarele medicamente:
• Medicamente conţinând amfetamine (utilizate pentru a trata tulburarea hiperactivă cu deficit de atenţie (ADHD), narcolepsia şi obezitatea).
• Medicamente pe bază de plante conţinând sunătoare (Hypericum perforatum). Efectul sunătoarei poate dura până la 1-2 săptămâni. Adresaţi-vă medicului dumneavoastră.
• Medicamente conţinând aminoacidul triptofan.
• Medicamente pentru tratamentul durerii severe (de exemplu tramadol).
• Medicamente pentru anestezie sau pentru tratamentul durerii cronice (fentanil, mivacurium şi suxametoniu).
• Medicamente pentru tratamentul migrenei (de exemplu sumatriptan)
• Medicamente care subţiază sângele (warfarină).
• Medicamente pentru tratamentul durerii/artritei (antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) cum sunt ibuprofen, acid acetilsalicilic (aspirină)).
• Medicamente care împiedică formarea cheagurilor de sânge (ticlopidină).
• Sedative (diazepam).
• Diuretice.
• Medicamente pentru tratamentul epilepsiei (fenitoină, carbamazepină, fenobarbital).
• Medicamente pentru tratamentul diabetului zaharat (tolbutamidă).
• Medicamente pentru tratamentul ulcerului şi reducerii acidităţii excesive a stomacului (cimetidină, omeprazol, lansoprazol, pantoprazol, rabeprazol).
• Medicamente pentru tratamentul maniei şi depresiei (litiu).
• Alte medicamente pentru tratamentul depresiei (cum sunt amitriptilina, nortriptilina, fluoxetina, fluvoxamina, nefazodona).
• Medicamente care conțin substanțe opioide
• Medicamente pentru tratamentul schizofreniei şi al altor tulburări mintale (cum sunt perfenazina, levomepromazina şi olanzapina).
• Medicamente folosite pentru tratamentul tensiunii arteriale mari, a durerii în piept.
• Medicamente pentru reglarea numărului şi ritmului bătăilor inimii (de exemplu flecainidă, propafenonă, verapamil și diltiazem).
• Medicamente utilizate pentru tratamentul infecţiilor bacteriene (următoarele antibiotice: eritromicină, claritromicină, telitromicină, rifampicină)
• Medicamente utilizate pentru tratamentul infecţiilor cu ciuperci (precum fluconazol, ketoconazol, itraconazol, posaconazol, voriconazol)
• Medicamente utilizate pentru tratamentul HIV/SIDA şi hepatitei C (inhibitori de protează precum ritonavir, telaprevir).
• Medicamente utilizate pentru a preveni greaţa şi vărsăturile după o operaţie sau chemoterapie
(aprepitant).
• Medicamente cunoscute că sporesc riscul apariţiei de modificări ale activităţii electrice a
inimii (de exemplu unele medicamente antipsihotice sau antibiotice).
Stimuloton cu alimente, băuturi şi alcool
Stimuloton poate fi administrat cu sau fără alimente.
Nu trebuie să consumaţi băuturi alcoolice în timpul tratamentului cu Stimuloton. Sucul de grepfrut nu trebuie consumat în combinaţie cu Stimuloton, deoarece poate creşte cantitatea de Stimuloton din organismul dumneavoastră.
Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, informaţi medicul sau farmacistul înainte de a lua acest medicament.
Sarcina
Siguranţa utilizării sertralinei la femeile gravide nu a fost stabilită pe deplin. Sertralina vă va fi dată în timpul sarcinii numai dacă medicul dumneavoastră consideră că beneficiile tratamentului pentru dumneavoastră depăşesc orice riscuri posibile pentru făt. Dacă sunteţi o femeie la vârsta fertilă trebuie să folosiţi o metodă de contracepţie corespunzătoare în timpul tratamentului cu sertralină.
Asiguraţi-vă că moaşa şi/sau medicul dumneavoastră ştiu că luaţi Stimuloton. Medicamente cum sunt Stimuloton, dacă sunt luate în timpul sarcinii, în special în ultimul trimestru de sarcină, pot să crească riscul apariţiei unei afecţiuni grave pentru copil, denumită hipertensiune pulmonară persistentă a nou-născutului (HPPN), determinând respiraţie rapidă şi apariţia culorii albăstrui a pielii. Aceste simptome apar, de obicei, în primele 24 de ore de la naşterea copilului. În acest caz, trebuie să vă adresaţi imediat moaşei şi/sau medicului dumneavoastră.
Copilul dumneavoastră nou-născut poate să prezinte şi alte manifestări care, de obicei, apar în primele 24 de ore de la naştere. Simptomele includ:
• tulburări de respiraţie,
• culoare vineţie a pielii sau senzaţie de prea cald sau prea frig,
• buze vineţii,
• vărsături sau alimentare necorespunzătoare,
• stare de oboseală mare, dificultate de a adormi sau plâns intens,
• înţepenirea sau relaxarea muşchilor,
• tremurături, neastâmpăr sau spasme,
• intensificarea reacţiilor reflexe,
• iritabilitate,
• valori scăzute ale zahărului în sânge.
Dacă oricare dintre aceste simptome sunt prezente la naşterea copilului dumneavoastră sau sunteţi îngrijorată în privinţa sănătăţii copilului, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau moaşei pentru recomandări.
Alăptarea
Există dovezi că sertralina este excretată în laptele uman. Sertralina nu trebuie utilizată în timpul alăptării, cu excepţia cazului în care medicul consideră că beneficiile tratamentului pentru mamă depăşesc orice riscuri posibile pentru sugar.
Fertilitatea
În cadrul studiilor efectuate la animale, unele medicamente ca sertralina pot reduce calitatea spermei. Teoretic, acest lucru poate afecta fertilitatea, însă nu s-a observat încă un efect asupra fertilităţii la om.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Medicamentele cu acţiune asupra sistemului nervos central, cum este sertralina, pot influenţa capacitatea dumneavoastră de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Ca urmare, nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi utilaje înainte de a şti dacă acest medicament vă modifică capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
3. Cum să luaţi Stimuloton
Luaţi întotdeauna acest preparat exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Dacă nu sunteţi sigur trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.
Regimul de dozare
Doza recomandată este:
Adulţi:
Depresie şi tulburări obsesiv compulsive
Pentru tratamentul depresiei şi tulburării obsesiv-compulsive (TOC), doza eficace uzuală este de 50 mg pe zi. Doza zilnică poate fi crescută cu câte 50 mg şi la intervale de minim o săptămână pe parcursul câtorva săptămâni. Doza maximă recomandată este de 200 mg pe zi.
Tulburări de panică, tulburări de anxietate socială şi stres post traumatic
Doza iniţială în tratamentul tulburării de panică, tulburării de anxietate socială şi al stresului post-traumatic este de 25 mg pe zi, pe care medicul o va creşte la 50 mg pe zi după o săptămână.
Apoi, doza zilnică poate fi crescută cu câte 50 mg pe parcursul câtorva săptămâni.
Doza maximă recomandată este de 200 mg pe zi.
Copii şi adolescenţi
Stimuloton trebuie utilizat numai pentru tratamentul copiilor şi adolescenţilor suferind de TOC, cu vârste cuprinse între 6 şi 17 ani.
Tulburări obsesiv compulsive
Copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 12 ani: doza iniţială recomandată este de 25 mg pe zi.
După o săptămână, medicul dumneavoastră vă poate creşte doza la 50 mg pe zi.
Doza maximă recomandată este de 200 mg pe zi.
Adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 13 şi 17 ani: doza iniţială recomandată este de 50 mg pe zi. Doza maximă recomandată este de 200 mg pe zi.
Pacienţi cu tulburări ale funcţiei hepatice şi renale
În cazul în care aveţi probleme la nivelul ficatului sau rinichilor, spuneţi medicului dumneavoastră şi urmaţi-i indicațiile.
Medicul dumneavoastră vă va spune cât timp trebuie să luaţi acest tratament. Durata acestuia depinde de tipul afecţiunii dumneavoastră şi de modul în care răspundeţi la tratament. Este posibil să dureze câteva săptămâni până când simptomele dumneavoastră să se îmbunătăţească.
Mod de utilizare
Comprimatele pot fi luate cu sau fără alimente.
Luaţi medicamentul o dată pe zi, fie dimineaţa, fie seara.
Cu ajutorul inciziei comprimatul poate fi divizat în două doze egale.
Dacă luaţi mai mult Stimuloton decât trebuie
Dacă aţi luat din greşeală mai mult Stimuloton decât vi s-a recomandat, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau îndreptaţi-vă către cea mai apropiată unitate medicală. Luaţi întotdeauna cu dumneavoastră cutia medicamentului, indiferent dacă mai aveţi medicaţie rămasă sau nu.
Simptomele supradozajului pot fi somnolenţă, greaţă şi vărsături, bătăi rapide ale inimii, tremurături, agitaţie, ameţeli şi, în cazuri rare, inconştienţă.
Dacă uitaţi să luaţi Stimuloton
Dacă aţi uitat să luaţi o doză, nu luaţi doza pe care aţi uitat-o. Luaţi următoarea doză la orele obişnuite.
Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată, deoarece dumneavoastră nu o să puteţi compensa doza omisă, dar puteţi creşte riscul dezvoltării supradozajului.
Dacă încetaţi să utilizaţi Stimuloton
Nu încetaţi să luaţi Stimuloton decât dacă medicul dumneavoastră vă spune aceasta. Medicul dumneavoastră vă poate spune să reduceţi treptat doza de Stimuloton timp de câteva săptămâni, înainte de a întrerupe definitiv tratamentul. La întreruperea bruscă a tratamentului, pot să apară reacţii adverse precum: ameţeli, amorţeli, tulburări de somn, agitaţie sau anxietate, dureri de cap, greaţă, vărsături şi tremurături.
Dacă observaţi oricare dintre aceste reacţii adverse sau orice altă reacţie adversă după ce aţi oprit utilizarea Stimuloton, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare privind administrarea acestui medicament adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacţii adverse posibile
Ca şi alte medicamentele, acest preparat poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Cea mai frecventă reacţie adversă este greaţa. Reacţiile adverse depind de doză şi deseori dispar sau se reduc odată cu continuarea tratamentului.
Spuneţi imediat medicului dumneavoastră:
Dacă observaţi oricare dintre următoarele simptome după utilizarea medicamentului, aceste simptome pot fi grave.
• Dacă vă apar erupţii cutanate severe care produc vezicule (eritem polimorf) (care poate afecta gura şi limba). Acestea pot fi semnele unei afecţiuni cunoscute ca sindromul Stevens Johnson sau necroliză epidermică toxică (NET). Medicul dumneavoastră va opri imediat tratamentul în această situaţie.
• Reacţie alergică sau alergie, care poate include simptome cum sunt erupţii pe piele cu senzaţie de mâncărime, probleme de respiraţie, respiraţie şuierătoare, faţa, buzele sau pleoapele umflate.
• Dacă prezentaţi agitaţie, confuzie, diaree, creşterea temperaturii corporale şi a tensiunii arteriale, transpiraţie excesivă şi bătăi rapide ale inimii. Acestea sunt simptome ale sindromului serotoninergic sau sindromul neuroleptic malign. În cazuri rare, aceste sindroame poate să apară când luaţi anumite medicamente în acelaşi timp cu sertralina. Medicul dumneavoastră poate dori să vă oprească tratamentul.
• Dacă observaţi culoarea galbenă a pielii şi a ochilor, care poate indica afectarea hepatică.
• Dacă prezentaţi simptome depresive cu idei de auto-vătămare sau sinucidere (gânduri suicidare).
• Dacă începeţi să aveţi sentimente de nelinişte şi nu puteţi să staţi liniştiţi sau nu puteţi să staţi jos după ce aţi început să utilizaţi Stimuloton. Trebuie să spuneţi medicului dumneavoastră dacă începeţi să vă simţiţi agitat.
• Dacă aveţi crize epileptice (convulsii).
• Dacă aveţi un episod maniacal
Următoarele reacţii adverse au fost observate în studiile clinice la adulţi.
Foarte frecvente (apar la mai mult de 1 din 10 pacienţi):
• Insomnie, ameţeli, somnolenţă, dureri de cap,
• diaree, greaţă, uscăciunea gurii,
• tulburări de ejaculare,
• oboseală.
Frecvente (apar la 1 până la 10 pacienţi din 100):
• Durere în gât,
• lipsa poftei de mâncare, apetit alimentar crescut,
• anxietate, depresie, agitaţie, scăderea interesului sexual, nervozitate, sentiment ciudat, coşmaruri, scrâşnete ale dinţilor,
• tremurături, probleme ale mişcărilor musculare (cum sunt mişcări neîncetate, muşchi încordaţi şi dificultăţi la mers şi rigiditate, spasme şi mişcări involuntare ale muşchilor)*, amorţeli şi furnicături, musculatură tensionată, lipsă de atenţie, anomalii ale gustului,
• tulburări de vedere,
• ţiuit în urechi,
• palpitaţii,
• bufeuri,
• căscat,
• disconfort gastric, constipaţie, dureri abdominale, vărsături, gaze în intestin,
• erupţii trecătoare pe piele, transpiraţii excesive,
• dureri de spate, dureri la nivelul articulaţiilor, dureri musculare,
• ciclu menstrual neregulat, disfuncţie erectilă,
• stare generală de rău, dureri în piept, febră,
• creşteri ale greutăţii corporale,
• leziuni
Mai puţin frecvente (apar la 1 până la 10 din 1000 de pacienţi):
• probleme la nivel intestinal, infecţie la nivelul urechii,
• tumori,
• hipersensibilitate, alergie sezonieră,
• scăderea secreţiei de hormoni tiroidieni,
• gânduri de sinucidere, comportament legat de sinucidere*, tulburări psihotice, gândire anormală, lipsa sentimentelor personale, halucinaţii, agresivitate,stare de fericire extremă, paranoia,
• amnezie (pierderea memoriei), scădere a intensităţii sentimentelor, contracţii musculare involuntare, leşin, mişcări neîncetate, migrenă, convulsii, ameţeli în timp ce staţi în picioare, tulburări de coordonare, tulburări de vorbire,
• pupile mărite,
• dureri de ureche,
• bătăi rapide ale inimii, probleme cardiace,
• probleme de sângerare (cum este sângerarea de la nivelul stomacului)*, tensiune arterială crescută, înroşirea feţei, prezenţa sângelui în urină,
• scurtarea respiraţiei, sângerări nazale, dificultăţi de respiraţie, posibil respiraţie şuierătoare,
• scaun melenic, afecţiuni ale dinţilor, inflamația esofagului, probleme la nivelul limbii, hemoroizi, salivaţie în exces, dificultăţi la înghiţire, eructaţii, tulburări la nivelul limbii,
• umflarea ochilor, urticarie, căderea părului, senzaţie de mâncărime, pete roşii pe piele, afecţiuni la nivelul pielii sub formă de vezicule, uscăciunea pielii, umflarea feţei, transpiraţii reci,
• osteoartrită (inflamația articulațiilor), spasme musculare, crampe musculare*, slăbiciune musculară,
• urinări cu frecvenţă crescută, urinare dificilă, incapacitatea de a urina, incontinenţă urinară, creşterea volumului de urină, urinare în timpul nopţii,
• disfuncţii sexuale, sângerări vaginale excesive, hemoragie vaginală, disfuncţii sexuale feminine,
• umflarea picioarelor, frisoane, dificultăţi la mers, sete,
• creşteri ale valorilor enzimelor hepatice, scăderi ale greutăţii corporale.
Cazuri de idei şi comportamente legate de sinucidere au fost raportate în timpul tratamentului cu sertralină şi imediat după întreruperea tratamentului (vezi pct. 2)
Rare (apar la 1 până la 10 din 10000 de pacienţi):
• Diverticulită (inflamație sau infecție care se dezvoltă în adâncimi sau proeminențe ale peretelui intestinal), noduli limfatici măriți, scăderea numărului de plachete sanguine*, scăderea numărului de globule albe sanguine*,
• reacţii alergice severe,
• probleme endocrine*,
• colesterol mare, probleme de control al concentraţiei de zahăr în sânge (diabet), concentraţie mică a zahărului din sânge, creşterea valorilor de zahăr în sânge*, concentraţie sanguină scăzută de săruri*,
• simptome fizice din cauza stresului sau emoţiilor, coşmaruri*, dependenţă de medicamente, mers pe jos în somn, ejaculare prematură,
• comă, mişcări anormale, dificultăţi de mişcare, senzaţii amplificate, durere de cap brusc apărută (poate fi semnul unei stări grave cunoscută ca Sindrom de vasoconstricţie cerebrală reversibilă (SVCR))*, tulburări senzoriale,
• pete în faţa ochilor, glaucom, vedere dublă, senzaţie dureroasă în ochi în prezenţa luminii, sânge în ochi, pupile de mărime inegală*, vedere alterată*, probleme lacrimale,
• infarct miocardic, ameţeală uşoară, leşin sau disconfort la nivelul pieptului care pot fi semne ale modificării activităţii electrice a inimii (ce se poate observa pe electrocardiogramă) sau ritm anormal al bătăilor inimii*, bătăi lente ale inimii,
• circulaţie redusă la nivelul braţelor şi picioarelor,
• respiraţie rapidă, cicatrizare progresivă a ţesutului pulmonar (afecţiune pulmonară interstiţială)*, senzaţie de blocare a gâtului, dificultăţi de vorbire, respiraţie lentă, sughiţ,
• ulceraţii la nivel gurii, pancreatită*, sânge prezent în materiile fecale, ulceraţii la nivelul limbii, dureri la nivelul gurii,
• disfuncţie la nivelul ficatului, boli grave ale ficatului*, îngălbenirea ochilor şi a pielii (icter)*,
• reacţii ale pielii la soare*, edem la nivelul pielii*, textură anormală a părului, miros anormal al pielii, erupţie cutanată la nivelul zonelor cu păr,
• distrugerea ţesutului muscular*, tulburări osoase,
• ezitare la urinare, urinare redusă,
• secreţii ale sânilor, zona vaginală uscată, secreţii genitale, penisul şi prepuţul de culoare roşie şi dureroase, mărirea sânilor*, erecţie prelungită,
• hernie, toleranţă scăzută la medicamente,
• creşteri ale valorilor colesterolului în sânge, valori anormale ale analizelor de laborator*,
• spermă anormală, probleme de coagulare*,
• vasodilataţie procedurală.
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile):
• blocare a maxilarului*
• trismus (spasm al mușchiului masticatoriu)
• urinare în timpul somnului*.
*Reacţie adversă raportată după punerea pe piaţă.
Reacţii adverse la copii şi adolescenţi
În studiile clinice la copii şi adolescenţi, reacţiile adverse au fost, în general, similare cu cele ale adulţilor (vezi mai sus). Cele mai frecvente reacţii adverse la copii şi adolescenţi au fost: dureri de cap, insomnie, diaree şi greaţă.
Simptome care pot să apară la întreruperea tratamentului
Dacă întrerupeţi brusc tratamentul, este posibil să apară reacţii adverse cum sunt ameţeli, amorţeli, tulburări de somn, agitaţie sau anxietate, dureri de cap, greaţă, vărsături şi tremurături. (vezi pct. 3 ”Dacă încetaţi să utilizaţi Stimuloton”).
S-a observat că pacienţii care iau medicamente de acest tip au un risc crescut de fracturi osoase.
Au fost raportate rezultate fals-pozitive la testele de screening prin imunoeletroforeză urinară pentru benzodiazepine, la pacienţii aflaţi în tratament cu sertralină.
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amdm.gov.md sau e-mail: [email protected]
Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
5. Cum se păstrează Stimuloton
A se păstra la temperaturi sub 25°C.
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor!
Nu utilizați acest medicament dacă ați observat semne evidente de înrăutăţire a calităţii lui (de exemplu, modificarea culorii).
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Informaţii suplimentare
Ce conţine Stimuloton Substanţa activă:
Fiecare comprimat filmat conţine: sertralină 50 mg (sub formă de clorhidrat de sertralină 55,95 mg) sau 100 mg (sub formă de clorhidrat de sertralină 111,90 mg).
Celelalte componente sunt: stearat de magneziu, hidroxipropilceluloză, amidonglicolat de sodiu, hidrogenofosfat de calciu dihidrat, celuloză microcristalină; macrogol 6000, dioxid de titan, hipromeloză.
Cum arată Stimuloton şi conţinutul ambalajului Comprimat filmat
Comprimate filmate 50 mg
Comprimate filmate ovale, biconvexe, de culoare albă sau practic albă, cu inscripţia stilizată „E 271” pe una din feţe şi incizie pe altă faţă, fără miros. Cu ajutorul inciziei comprimatul poate fi divizat în două doze egale.
Comprimate filmate 100 mg
Comprimate filmate ovale, biconvexe, de culoare albă sau practic albă, cu inscripţia stilizată „E 272” pe una din feţe şi incizie pe altă faţă, fără miros. Cu ajutorul inciziei comprimatul poate fi divizat în două doze egale.
Conţinutul ambalajului
Comprimate filmate 50 mg
Câte 10 comprimate în blister. Câte 1, 2 sau 3 blistere împreună cu prospectul în cutie de carton.
Comprimate filmate 100 mg
Câte 14 comprimate în blister. Câte 1 sau 2 blistere împreună cu prospectul în cutie de carton.
Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul
Deţinătorul certificatului de înregistrare
Egis Pharmaceuticals PLC
H-1106 Budapesta, Keresztúri út 30-38.
Ungaria
Fabricant
Egis Pharmaceuticals PLC
H-9900 Körmend, Mátyás király út 65.
Ungaria
-3%
74.84 MDL
77.15 MDL
Rețetă medicală
Ce este SEROXAT şi pentru ce se utilizează
SEROXAT este un tratament pentru adulţii cu depresie şi/sau tulburări de anxietate. Tulburările
de anxietate pentru tratamentul cărora se foloseşte SEROXAT sunt: tulburarea obsesiv compulsivă
(gânduri repetitive, obsesive, însoţite de comportament necontrolabil), tulburarea de panică (atacuri de
panică, incluzându-le pe cele provocate de agorafobie, care reprezintă frică de spaţii deschise),
tulburarea de anxietate socială (frica sau evitarea situaţiilor sociale), tulburarea de stres post-traumatic
(anxietate provocată de un eveniment traumatizant) şi tulburarea anxioasă generalizată (senzaţie
generală de nervozitate sau anxietate crescută).
SEROXAT face parte dintr-o clasă de medicamente denumită ISRS (inhibitori selectivi ai recaptării
serotoninei). Fiecare persoană are la nivelul creierului o substanţă denumită serotonină. Persoanele
care au depresie sau sunt anxioase au concentraţii de serotonină mai scăzute comparativ cu celelalte
persoane. Nu este pe deplin înţeles cum acţionează SEROXAT şi alţi ISRS, dar ei pot ajuta deoarece
cresc nivelul de serotonină din creier. Tratarea corectă a depresiei sau anxietăţii este importantă pentru
a vă ajuta să vă simţiţi mai bine. Cum să luaţi SEROXAT
Dozele uzuale pentru afecţiuni diferite sunt prezentate mai jos.
Doza iniţială Doza zilnică
recomandată
Doza maximă
zilnică
Depresie 20 mg 20 mg 50 mg
Tulburare obsesiv compulsivă 20 mg 40 mg 60 mg
Tulburare de panică 10 mg 40 mg 60 mg
Tulburare de anxietate socială 20 mg 20 mg 50 mg
Tulburare de stres post-traumatic 20 mg 20 mg 50 mg
Tulburare anxioasă generalizată 20 mg 20 mg 50 mg
Medicul dumneavoastră vă va sfătui ce doză să luaţi când începeţi să luaţi prima dată
SEROXAT. Majoritatea persoanelor încep să se simtă mai bine după aproximativ două săptămâni.
Dacă nu începeţi să vă simţiţi mai bine după această perioadă de timp, discutaţi cu medicul
dumneavoastră, care vă va sfătui ce să faceţi. Medicul dumneavoastră poate decide să crească doza
treptat, în etape, cu câte 10 mg, până la doza maximă zilnică.
Luaţi comprimatele dimineaţa, împreună cu alimente.
Înghiţiţi-le cu un pahar cu apă.
Nu le mestecaţi.
Medicul dumneavoastră va discuta cu dumneavoastră despre cât timp va trebui să luaţi comprimatele.
Poate fi vorba de mai multe luni sau chiar mai mult.
Luaţi întotdeauna acest medicament
exact aşa cum v-a spus medicul
dumneavoastră sau farmacistul.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau
cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Uneori poate fi necesar să luaţi mai mult
de un comprimat sau de o jumătate de
comprimat. Medicul dumneavoastră vă va sfătui ce doză să luaţi când începeţi să luaţi prima dată
SEROXAT. Majoritatea persoanelor încep să se simtă mai bine după aproximativ două săptămâni.
Dacă nu începeţi să vă simţiţi mai bine după această perioadă de timp, discutaţi cu medicul
dumneavoastră, care vă va sfătui ce să faceţi. Medicul dumneavoastră poate decide să crească doza
treptat, în etape, cu câte 10 mg, până la doza maximă zilnică.
Luaţi comprimatele dimineaţa, împreună cu alimente. https://bit.ly/3r9JH5Q
SEROXAT este un tratament pentru adulţii cu depresie şi/sau tulburări de anxietate. Tulburările
de anxietate pentru tratamentul cărora se foloseşte SEROXAT sunt: tulburarea obsesiv compulsivă
(gânduri repetitive, obsesive, însoţite de comportament necontrolabil), tulburarea de panică (atacuri de
panică, incluzându-le pe cele provocate de agorafobie, care reprezintă frică de spaţii deschise),
tulburarea de anxietate socială (frica sau evitarea situaţiilor sociale), tulburarea de stres post-traumatic
(anxietate provocată de un eveniment traumatizant) şi tulburarea anxioasă generalizată (senzaţie
generală de nervozitate sau anxietate crescută).
SEROXAT face parte dintr-o clasă de medicamente denumită ISRS (inhibitori selectivi ai recaptării
serotoninei). Fiecare persoană are la nivelul creierului o substanţă denumită serotonină. Persoanele
care au depresie sau sunt anxioase au concentraţii de serotonină mai scăzute comparativ cu celelalte
persoane. Nu este pe deplin înţeles cum acţionează SEROXAT şi alţi ISRS, dar ei pot ajuta deoarece
cresc nivelul de serotonină din creier. Tratarea corectă a depresiei sau anxietăţii este importantă pentru
a vă ajuta să vă simţiţi mai bine. Cum să luaţi SEROXAT
Dozele uzuale pentru afecţiuni diferite sunt prezentate mai jos.
Doza iniţială Doza zilnică
recomandată
Doza maximă
zilnică
Depresie 20 mg 20 mg 50 mg
Tulburare obsesiv compulsivă 20 mg 40 mg 60 mg
Tulburare de panică 10 mg 40 mg 60 mg
Tulburare de anxietate socială 20 mg 20 mg 50 mg
Tulburare de stres post-traumatic 20 mg 20 mg 50 mg
Tulburare anxioasă generalizată 20 mg 20 mg 50 mg
Medicul dumneavoastră vă va sfătui ce doză să luaţi când începeţi să luaţi prima dată
SEROXAT. Majoritatea persoanelor încep să se simtă mai bine după aproximativ două săptămâni.
Dacă nu începeţi să vă simţiţi mai bine după această perioadă de timp, discutaţi cu medicul
dumneavoastră, care vă va sfătui ce să faceţi. Medicul dumneavoastră poate decide să crească doza
treptat, în etape, cu câte 10 mg, până la doza maximă zilnică.
Luaţi comprimatele dimineaţa, împreună cu alimente.
Înghiţiţi-le cu un pahar cu apă.
Nu le mestecaţi.
Medicul dumneavoastră va discuta cu dumneavoastră despre cât timp va trebui să luaţi comprimatele.
Poate fi vorba de mai multe luni sau chiar mai mult.
Luaţi întotdeauna acest medicament
exact aşa cum v-a spus medicul
dumneavoastră sau farmacistul.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau
cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Uneori poate fi necesar să luaţi mai mult
de un comprimat sau de o jumătate de
comprimat. Medicul dumneavoastră vă va sfătui ce doză să luaţi când începeţi să luaţi prima dată
SEROXAT. Majoritatea persoanelor încep să se simtă mai bine după aproximativ două săptămâni.
Dacă nu începeţi să vă simţiţi mai bine după această perioadă de timp, discutaţi cu medicul
dumneavoastră, care vă va sfătui ce să faceţi. Medicul dumneavoastră poate decide să crească doza
treptat, în etape, cu câte 10 mg, până la doza maximă zilnică.
Luaţi comprimatele dimineaţa, împreună cu alimente. https://bit.ly/3r9JH5Q
-3%
77.55 MDL
79.95 MDL
Rețetă medicală
CE ESTE LOSIRAM ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ
Losiram conţine escitalopram ca substanţă activă. Losiram aparţine unui grup de
medicamente antidepresive denumit inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei
(ISRS). Aceste medicamente acţionează asupra sistemului serotoninergic din creier
prin creşterea concentraţiei de serotonină. Tulburările de la nivelul sistemului
serotoninergic sunt considerate un factor important în instalarea depresiei şi
afecţiunilor înrudite.
Losiram conţine escitalopram şi este utilizat în tratamentul depresiei (episoade majore
de depresie) şi tulburărilor de anxietate (cum sunt tulburările de panică cu sau fără
agorafobie, tulburările de anxietate socială, tulburările de anxietate generalizată şi
tulburările obsesiv-compulsive).
Ar putea dura cîteva săptămîni pînă se va ameliora starea pacientului. Continuaţi să
luaţi Losiram, chiar dacă este nevoie de ceva timp până veţi simţi o ameliorare a stării
dumneavoastră.
În caz când nu vă simţiţi mai bine sau dacă vă simţiţi rău trebuie să discutaţi cu un
medic. CUM SĂ LUAŢI LOSIRAM
Utilizaţi întotdeauna Losiram exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie
să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur
asupra modului de administrare.
Adulţi
Depresie
Doza de Losiram recomandată uzual este de 10 mg pe zi, administrată într-o singură
priză. Doza poate fi crescută de către medicul dumneavoastră până la maximum 20
mg pe zi.
Tulburări de panică
Doza iniţială de Losiram este de 5 mg pe zi, administrată într-o singură priză, în prima
săptămână, înainte de a creşte doza la 10 mg pe zi. Doza poate fi crescută ulterior de
către medicul dumneavoastră până la maximum 20 mg pe zi.
Tulburări de anxietate socială
Doza de Losiram recomandată uzual este de 10 mg pe zi, administrată într-o singură
priză. Medicul dumneavoastră poate fie să scadă doza la 5 mg pe zi, fie să o crească
până la maximum 20 mg pe zi, în funcţie de cum răspundeţi la medicament.
Tulburări de anxietate generalizată
Doza de Losiram recomandată uzual este de 10 mg pe zi, administrată într-o singură
priză. Doza poate fi crescută de medicul dumneavoastră la maximum 20 mg pe zi.
Tulburări obsesiv-compulsive
Doza de Losiram recomandată uzual este de 10 mg pe zi, administrată într-o singură
priză. Doza poate fi crescută de medicul dumneavoastră la maximum 20 mg pe zi.
Pacienţi vârstnici (cu vârsta peste 65 ani)
Doza uzuală de iniţiere a tratanetului cu Losiram este de 5 mg pe zi, administrată întro singură priză. Doza poate fi crescută de medicul dumneavoastră la 10 mg pe zi.
Copii şi adolescenţi (cu vârsta sub 18 ani)
De regulă, Losiram nu trebuie administrat copiilor şi adolescenţilor. Pentru informaţii
suplimentare vă rugăm să vedeţi punctul 2 „Înainte să luaţi Losiram”.
Puteţi lua Losiram cu sau fără alimente. Înghiţiţi comprimatul cu puţină apă. Nu le
mestecaţi, că gustul este amar.
Dacă este necesar, puteţi împărţi comprimatele prin plasarea lor pe o suprafaţă plană
cu partea cu incizie orientată în sus. Comprimatul pot fi apoi stricat apăsând în jos pe
fiecare capăt al comprimatei, folosind ambele degete arătătoare.
Durata tratamentului
Pot fi necesare câteva săptămâni înainte de a începe să vă simţiţi mai bine. Continuaţi
să luaţi Losiram chiar dacă trece un timp până ce veţi simţi ameliorarea stării
dumneavoastră.
Nu modificaţi doza medicamentului dumneavoastră fără a vorbi în prealabil cu medicul
dumneavoas-tră.
Continuaţi să luaţi Losiram atât timp cât v-a recomandat medicul dumneavoastră.
Dacă veţi întrerupe tratamentul prea devreme, simptomele pot reveni. Se recomandă
ca tratamentul să fie continuat o perioadă de cel puţin 6 luni după ce vă simţiţi din
nou mai bine. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca şi toate medicamentele, Losiram, poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu
apar la toate persoanele.
De obicei, reacţiile adverse dispar după câteva săptămâni de tratament. Vă rugăm să
reţineţi că unele din reacţii pot fi, de asemenea, simptome ale bolii dumneavoastră şi,
ca urmare, ele se vor ameliora când veţi începe să vă simţiţi mai bine. https://bit.ly/3wGFacn
Losiram conţine escitalopram ca substanţă activă. Losiram aparţine unui grup de
medicamente antidepresive denumit inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei
(ISRS). Aceste medicamente acţionează asupra sistemului serotoninergic din creier
prin creşterea concentraţiei de serotonină. Tulburările de la nivelul sistemului
serotoninergic sunt considerate un factor important în instalarea depresiei şi
afecţiunilor înrudite.
Losiram conţine escitalopram şi este utilizat în tratamentul depresiei (episoade majore
de depresie) şi tulburărilor de anxietate (cum sunt tulburările de panică cu sau fără
agorafobie, tulburările de anxietate socială, tulburările de anxietate generalizată şi
tulburările obsesiv-compulsive).
Ar putea dura cîteva săptămîni pînă se va ameliora starea pacientului. Continuaţi să
luaţi Losiram, chiar dacă este nevoie de ceva timp până veţi simţi o ameliorare a stării
dumneavoastră.
În caz când nu vă simţiţi mai bine sau dacă vă simţiţi rău trebuie să discutaţi cu un
medic. CUM SĂ LUAŢI LOSIRAM
Utilizaţi întotdeauna Losiram exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie
să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur
asupra modului de administrare.
Adulţi
Depresie
Doza de Losiram recomandată uzual este de 10 mg pe zi, administrată într-o singură
priză. Doza poate fi crescută de către medicul dumneavoastră până la maximum 20
mg pe zi.
Tulburări de panică
Doza iniţială de Losiram este de 5 mg pe zi, administrată într-o singură priză, în prima
săptămână, înainte de a creşte doza la 10 mg pe zi. Doza poate fi crescută ulterior de
către medicul dumneavoastră până la maximum 20 mg pe zi.
Tulburări de anxietate socială
Doza de Losiram recomandată uzual este de 10 mg pe zi, administrată într-o singură
priză. Medicul dumneavoastră poate fie să scadă doza la 5 mg pe zi, fie să o crească
până la maximum 20 mg pe zi, în funcţie de cum răspundeţi la medicament.
Tulburări de anxietate generalizată
Doza de Losiram recomandată uzual este de 10 mg pe zi, administrată într-o singură
priză. Doza poate fi crescută de medicul dumneavoastră la maximum 20 mg pe zi.
Tulburări obsesiv-compulsive
Doza de Losiram recomandată uzual este de 10 mg pe zi, administrată într-o singură
priză. Doza poate fi crescută de medicul dumneavoastră la maximum 20 mg pe zi.
Pacienţi vârstnici (cu vârsta peste 65 ani)
Doza uzuală de iniţiere a tratanetului cu Losiram este de 5 mg pe zi, administrată întro singură priză. Doza poate fi crescută de medicul dumneavoastră la 10 mg pe zi.
Copii şi adolescenţi (cu vârsta sub 18 ani)
De regulă, Losiram nu trebuie administrat copiilor şi adolescenţilor. Pentru informaţii
suplimentare vă rugăm să vedeţi punctul 2 „Înainte să luaţi Losiram”.
Puteţi lua Losiram cu sau fără alimente. Înghiţiţi comprimatul cu puţină apă. Nu le
mestecaţi, că gustul este amar.
Dacă este necesar, puteţi împărţi comprimatele prin plasarea lor pe o suprafaţă plană
cu partea cu incizie orientată în sus. Comprimatul pot fi apoi stricat apăsând în jos pe
fiecare capăt al comprimatei, folosind ambele degete arătătoare.
Durata tratamentului
Pot fi necesare câteva săptămâni înainte de a începe să vă simţiţi mai bine. Continuaţi
să luaţi Losiram chiar dacă trece un timp până ce veţi simţi ameliorarea stării
dumneavoastră.
Nu modificaţi doza medicamentului dumneavoastră fără a vorbi în prealabil cu medicul
dumneavoas-tră.
Continuaţi să luaţi Losiram atât timp cât v-a recomandat medicul dumneavoastră.
Dacă veţi întrerupe tratamentul prea devreme, simptomele pot reveni. Se recomandă
ca tratamentul să fie continuat o perioadă de cel puţin 6 luni după ce vă simţiţi din
nou mai bine. REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca şi toate medicamentele, Losiram, poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu
apar la toate persoanele.
De obicei, reacţiile adverse dispar după câteva săptămâni de tratament. Vă rugăm să
reţineţi că unele din reacţii pot fi, de asemenea, simptome ale bolii dumneavoastră şi,
ca urmare, ele se vor ameliora când veţi începe să vă simţiţi mai bine. https://bit.ly/3wGFacn
-3%
83.08 MDL
85.65 MDL
Rețetă medicală
Indicaţii terapeutice
- Nevroze şi tulburări nevrotice (anxietate, labilitate emoţională, nelinişte,
fobie).
- Cardialgii de diversă geneză, care nu sunt asociate cu cardiopatia ischemică.
- Pentru ameliorarea toleranţei neurolepticelor şi tranchilizantelor.
- În componenţa terapiei asociate pentru a reduce atracţia către fumat. Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi – câte 300-500 mg de 2-3 ori pe zi.
Doza maximă pentru o priză constituie 3 g, doza zilnică maximă – 10 g.
Durata curei de tratament – de la câteva zile până la 2-3 luni.
În componenţa terapiei asociate pentru a reduce atracţia către fumat – câte
600-900 mg de 3 ori pe zi timp de 5-6 săptămâni. Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la
pct. 6.1. https://bit.ly/3wBRQkF
- Nevroze şi tulburări nevrotice (anxietate, labilitate emoţională, nelinişte,
fobie).
- Cardialgii de diversă geneză, care nu sunt asociate cu cardiopatia ischemică.
- Pentru ameliorarea toleranţei neurolepticelor şi tranchilizantelor.
- În componenţa terapiei asociate pentru a reduce atracţia către fumat. Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi – câte 300-500 mg de 2-3 ori pe zi.
Doza maximă pentru o priză constituie 3 g, doza zilnică maximă – 10 g.
Durata curei de tratament – de la câteva zile până la 2-3 luni.
În componenţa terapiei asociate pentru a reduce atracţia către fumat – câte
600-900 mg de 3 ori pe zi timp de 5-6 săptămâni. Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la
pct. 6.1. https://bit.ly/3wBRQkF
-3%
201.23 MDL
207.45 MDL